De când s-au deschis fron-tierele ni s-a dus vestea întoată Europa că suntem unneam de criminali, hoți,prostituate. Asta a făcut camulte țări europene să cro-iască legi pe măsura noas-tră.Realitatea nu este chiarasta și știm cu toții că doaro parte din români poateintra în acea descriere. Șitotuși…Ca și cum nu ar fi suficientne vindem ieftin, mult preaieftin pe piața muncii șiacest lucru duce la destabi-lizarea pieței țării care negăzduiește. Pentru că anga-jatorii, în loc să angajeze uncetățean din afara UE, lanegru, preferă să angajezeun român la negru fără aavea bătăi de cap cu cei dela imigrație. Acest lucru crează maridificultăți și imigranților dinafara spațiului comunitar,care se văd tot maimarginalizați. Consecințelesunt ușor de intuit: pe timpde criză guvernele încearcăsă protejeze muncitorii lo-cali și iată că ne trezim curestricții și acolo unde nuaveam. (continuare în pagina 2)

ZIARUL ROMÂNILOR DE PRETUTINDENIANUL 9 | NUMĂRUL 12 | EDIȚIE NOUĂ | 17 - 29 IULIE 2011 | GRATUIT

INTERNET: WWW.ACTUALITATEA-ROMANEASCA.RO4

PAGINA 24

EDITORIAL

Alina Harja

ULTIMA ORĂ SPORTACTUALITALIA

4 4 4PAGINA 2 PAGINA 6 PAGINA 21

Sentință șoc

Este normal ca rromii să tră-iască în mizerie

Mutu laCesenaAtacantul român lasă Fioren-tina pentru Cesena

Manifestațiiculturale“România mon amour”la Cagliari

Și Spania ne închide uşa în nasPe viitor românii vor avea nevoie de un permis de muncă

Pentru a munci în Spa-nia românii vor aveade acum înainte ne-

voie de un permis demuncă. Astfel, începând dela 1 ianuarie 2009, formali-tăţile pe care trebuia să leîndeplinească un românpentru a ocupa un loc demuncă în Spania erau ace-leaşi ca pentru un cetăţeanspaniol, fără a mai fi nevoiede obţinerea unui permisde muncă.

Criza economică a făcut caguvernul spaniol să se su-cească şi să decidă reintro-ducerea permiselor demuncă pentru români.

Oficial, Spania are peste860.000 de muncitori români,dar se preconizează că alțipeste 300.000 de români lu-crează la negru.

Decizia vine în condițiile încare tot mai mulți români segândesc să emigreze în Spa-nia.Scopul este acela de aproteja piața muncii spaniolede invazia românilor.

CONSULTANT CULTURĂ EVENIMENT COMUNITATE

Nu acceptați să lucrațifără să fiți plătiți

PAGINA 104

Poți pierdecâștigând

Expoziții de tablouri și icoane înGermania

Constantin TitiMuntean

Să învățăm de la alții cumse promovează turismul

România, plaide dor...

Imigranți versus meri-dionali la Torino

Integrarea ieriși azi

PAGINA 84 PAGINA 184 PAGINA 54

Europeni deseria B din vinacui?

Guvernul spaniol a decisreintroducerea permiselor demuncă pentru români, potri-vit anunțului făcut de JoseBlanco, oficial al Guvernuluide la Madrid, într-o confe-rință de presă care a avut locla finalul ședinței Executivu-lui, informează Mediafax.

Ediția online a cotidianului"La Vanguardia" precizeazăcă, potrivit lui Jose Blanco,ministru al Dezvoltării și pur-tător de cuvânt al Executivu-lui, decizia Cabinetului are cascop conectarea fluxului demuncitori care vin pe terito-riul spaniol cu necesitățilepieței muncii. De asemenea,potrivit sursei citate, măsuraare ca scop contracararea

dezvoltării economiei subte-rane. Ministrul a confirmatcă cererea nu va avea efectasupra muncitorilor românicare sunt deja incluși pepiața muncii din Spania. JoseBlanco a dat asigurări că de-cizia Guvernului spaniol nucontravine regulilor privindlibera circulație a persoane-lor pe teritoriul UE, notează"La Vanguardia".

Oficialul spaniol a mai spuscă autoritățile de la Madridvor notifica UE în cel maiscurt timp posibil în legăturăcu această decizie. Spania nupoate, în principiu, să intro-ducă restricții temporare îm-potriva muncitorilor români,a declarat, David Boubil, pur-

tător de cuvânt al CE. Minis-trul spaniol al Muncii a pre-zentat guvernului săuproiectul privind restricționa-rea pieței muncii pentru ro-mâni. De asemenea, a fostsupus votului cabinetul alcărui premier este Zapatero. Oficial, Spania are peste860.000 de muncitori ro-

mâni. Dar se preconizează căalți peste 300.000 de românilucrează la negru.

Toate acestea în condițiile încare tot mai mulți români segândesc să emigreze în Spa-nia.

ACTUALITATEA ÎN ACTUALITATEPAGINA

2EDITORIAL

Actualitatearomâneascã

17 - 29 iulie 2011

Și Spania ne închideuşa în nasDeși a fost una dintre primele țări care a ridicatrestricțiile pe piața muncii pentru români și bul-gari după aderare, criza economică a convins Gu-vernul Spaniol să decidă să le reintroducă. Pentrua munci în Spania românii vor avea de acum în-ainte nevoie de un permis de muncă.

de Arsenio Silupescu

(continuare din pagina 1)

Și este strict din vinanoastră individual. Dacăun român s-ar comportaca toți ceilalți europeni, arpretinde un contract demuncă în care să fie pre-văzute și respectate toategaranțiile pe care le aumuncitorii din acea țară,nu s-ar mai creaconcurența neloială cuceilalți muncitori. Însămuncitorul român preferăsă se vândă pe doi euro,stârnind evident antipatiabăștinașilor care, dacă vorsă lucreze, se vădconstrânși să coboare pro-priul nivel de viață și săaccepte un salariu de mi-zerie, la fel ca românul. La asta se adaugă și oclasă politică, cea româ-nească, incapabilă să secomporte ca partener eu-ropean cu drepturi egaleși să impună aceleașirestricții într-o condiție dereciprocitate. Asta ca să nu vorbim des-pre numeroasele con-tracte economice pentruinfrastructuri (și nunumai) obținute de fir-mele europene în Româ-nia, care ar da diplomațieiromânești (dacă am aveauna) posibilitatea să nego-cieze în mod dur cu cele-lalte State.

Tribunalul de minori din Bo-logna a decis că nu este ne-cesară ridicarea tuteleipărintești în cazul unei ado-lescente de 12 ani care numerge la școală și trăiește încondiții mizerabile.

„Condiţia de nomad pre-cum şi cultura din careprovine nu induce pre-zenta Curte să considerecă tânăra este victimaunor prejudecăţi”, se aratăîn sentință.

Sentința vine după solicita-rea procurorului pentru mi-nori, Ugo Pastore, care doreasă scoată tânăra din tabărade nomazi în care locuia pen-tru a-i permite să meargă lașcoală și să trăiască în

condiții igienice mai bune.Răspunsul Tribunalului dinBologna trebuie interpretatprin prisma cererii procuro-rului, care invoca norme aleConvenției de la New Yorkpentru Protecția Minorilor și

care considera că tânăra esteo victimă a prejudecăților dinmediul în care trăiește.

Sentinţă şoc a Tribunalului din Bologna“Este normal ca rromii să trăiască în mizerie”

de Arsenio Silupescu

Badantele din Vicenza s-au reunit în asociația“Orizzonti comuni”,

din care fac parte mai alesmoldovence, românce, ucrai-nence, dar și italience, pakis-taneze și chinezoaice.

După seminarul de pe 17iunie cu scopul de a sensibi-liza praticipanții, ziua urmă-toare a avut loc adevăratapetrecere în Campo Marzo,loc în care asistentele fami-liale se întâlnesc duminica,ziua lor liberă. Au animat pe-trecerea muzica și dansurilepe ritmurile formațieimoldovenești Trial împreunăcu grupul de dansuri popu-lare “La Farandola”.

Dar cine sunt badanteledin Italia?

În Italia sunt circa 2,5 mi-lioane de asistente familiale,dintre care 71,6% imigrate.

Majoritatea sunt de origineromână, 19,4%, ucraineană(10,4%), poloneză(7,7%) șimoldovenească(6,2%). Filipi-nezele sunt destul de nume-roase, fiind 9% din total, darși cel mai bine plătite (900-1000 de euro). Cele mai ex-ploatate sunt însămoldovencele, ele acceptândși o plată de 500-600 de euro.

Cele mai multe dintre ele auvârste între 35 și 45 de ani și

au o familie lăsată în țara deorigine, chiar dacă sunt multmai căutate cele fărăobligații familiale. Româncelesunt foarte cerute, neavândprobleme de limbă șimulțumindu-se cu un salariumediu.

Statisticile sunt destul de re-lative; astfel, în ciuda refor-mei de regularizare a acestormuncitoare, 50% dintre ele

continuă să lucreze fără uncontract; sunt multe extra-comunitare care lucrează "lanegru" și alte multe angajatecare declară mai puține oredecât cele lucrate efectiv.

Evaziunea fiscală este foartemare în acest sector și puținirealizează că un mic incidentla locul de muncă, un denunțdin partea unui invidios sauchiar a asistentei familiale

duce la probleme atât juri-dice cât și economice.

La ora actuală sunt multe se-minare sau chiar cursuri in-formative organizate în toatăItalia atât pentru angajatoricât și pentru asistentele fami-liale pentru a le explica aces-tora drepturile și îndatoririlefiecăruia.

Sărbătoarea "badantelor"

de Anca Manolea

ACTUALITATEA ÎN ACTUALITATEPAGINA

3Actualitatearomâneascã

17 - 29 iulie 2011

in Italiawww.digimobil.it

Pe 18 și 19 iunie a avut loc la Vi-cenza a treia ediție a Sărbătoriiasistentelor familiale, inițiată în2009 de către primarul orașului,Achille Variati, pentru a mulțumisutelor de femei străine care seocupă de familiile vicentine.

Soprana Letiția Vițelaru acâștigat prima bursă la Acca-demia Teatro alla Scala dinMilano, acordată de Institu-tul Român de Cultură și Cer-cetare Umanistică de laVeneția, informează MihaiStan, coordonator de proiect.Concursul s-a adresat tineri-lor interpreți din domeniuloperei lirice, români cu vâr-sta maximă de 30 de ani, va-loarea totală a bursei pentrucei doi ani academici (13 000

euro/an) urmând să fie supor-tată din bugetul InstitutuluiCultural Român.Letiția este absolventă a Li-cerului de Artă „GeorgeApostu” din Bacău - secțiavioară, a Liceului de Muzică„Dinu Lipatti” din București -secția canto iar în prezenteste studentă în anul V laConservatorul „GiuseppeVerdi” din Milano. A partici-pat la numeroase concursuriîn Italia și a interpretat roluri

importante din repertoriul deoperă în Italia, Rusia, China,Africa de Sud.

(IRCCU Veneția)

Letiția Vițelaru a câștigat obursă la Scala din Milano

Acum ceva timp am citit într-un cotidian din Roma că valulde xenofobie împotriva româ-nilor crește cu fiecare știrenegativă ce apare în telejur-nale; și atunci mă întreb: nucumva jurnaliștii italieni con-tribuie la această imagine ne-gativă? Nu mi-a plăcutniciodată să exagerez sau săamplific o știre. Ar fi ca șicum, atunci când găteștipaste și pui mai multă saredecât ar trebui, riști să trebu-iască să arunci totul. Din punctul meu de vedereun jurnalist ar trebui săreușească să vadă și ce-i înspatele unei întâmplări, dacăfaptele chiar s-au desfășuratcum ne sunt prezentate “lacald” sau dacă nu cumva înspate există lucruri pe carenu le știm, sau pe care nusuntem lăsați să le știm. Evident, asta deoarece plecde la premisa că nimeni nueste sfânt, că răul și bineleeste prezent peste tot. Mi-ar plăcea ca într-o zi săpot să mă pun în pielea unei

românce și să încep să mă uitîn jurul meu să văd defecteleromânilor și sfințenia italieni-lor. Este mai mult decât evi-dent că ceva nu-i în regulă. Italienii cred că observă doarceea ce le este pe plac, fărăsă se gândească prea multdacă este și corect. Bine, nutoți; dar în talk-show-urile depe televiziunile italiene parcăar trăi cu toții pe altă planetă.Am ceva vreme de cândinteracționez cu această co-munitate și nu mi se parec-ar fi toți hoți, violatori,bețivani, femei ușoare carefură soții italiencelor. Ba, dincontră, am observat că au ocultură bine structurată… nueste întâmplătoare prezențaAcademiei Române la Roma.Există zidari care muncescde dimineață până seara peșantiere ori salahori careașteaptă la depozitele de ma-teriale de construcții să fieluați la muncă. Unul estechiar în apropierea caseimele, în cartierul Appio Tus-colano din Roma. Oamenii

aceia sunt luați de italieni casă le repare casele, să le res-tructureze. Este evident cănu sunt acolo pentru a mergela furat. Oameni care nu critică italie-nii, deși ar avea ce critica, înschimb îi privesc cu resem-nare și tocmai acest lucru măscoate din sărite. Ar fi exem-ple la nesfârșit care să de-monstreze câte motive avemsă ne “mândrim” - ca MarioAlessio care a ucis micuțulTommy Onofri, familia Mis-seri care a demonstrat căeste orice, mai puțin o fami-lie, Danilo Restyo care a ucis-o pe Elipsa Claps, sau soțiiRomano (Rosa și Olindo) careau masacrat o întreagă fami-lie și așa mai departe. Asta casă nu discutăm deadolescenții italieni care,pentru a-și cumpăra o mașinănouă, vând droguri sau seprostituează. Asta când nufură gențile femeilor pestradă. Italienii au un recorddestul de important la capito-lul ăsta.

Dacă românii ar putea vorbi,dacă li s-ar da posibilitatea săvorbească ce-ar spune? Îmiimaginez că mulți dintre voiar avea multe de spus… însădincolo de cuvinte, conteazăfaptele. Cred că mai degrabăprioritatea numărul unu esteaceea de a găsi o cale de mij-loc pentru a rezolva proble-mele de conviețuire. Primulpas: să ne vedem lungul na-sului . Problemele de integrare vorexista mereu… dar dacăjurnaliștii italieni, în loc săexagereze, ar încerca maiîntâi să înțeleagă, ar putea săpovestească publicului exactcum stau lucrurile cu adevă-rat. Pot să înțeleg foamea desenzațional, dar uneori poateduce la indigestie și poatecrea adevărate obstacole înprocesul de integrare. La supermarketul unde-mifac cumpărăturile stă în fie-care zi o româncă de originerrom. Îi las mai mereu ceva…în general ceva de mâncare,ca zilele trecute când mi-am

permis să-i dau două pungicu de-ale gurii. Era extrem defericită. Nu zic acest lucru casă mă laud, ci ca să arăt căatunci când ai un loc demuncă, evident totul este maiușor. Din păcate nu toți suntatât de norocoși si, dacă eștirrom, este și mai greu ca ci-neva să te angajeze. Tocmaidin cauza prejudecăților:sunt considerați hoți chiardacă n-au încălcat nici măcarcodul rutier. Dar și ei sunt oa-meni și trebuiesc tratați caatare. Cum vrei săsupraviețuiască dacă nimeninu le dă o șansă ?

Ok, gata, am trimis “investi-gatoarea româncă” la somnși am redevenit italiancă.Însă un vis mi-a rămas și spercă va deveni realitate: acelade a ne respecta și a neînțelege unul cu altul… Șiscuzați-mă dacă vi se parepuțin.

ACTUALITATEA ECONOMICĂPAGINA

4

Dacă românii ar putea vorbi…

de Lorella Lattavo

Partidul Identitatea Româ-nească și-a deschis o nouă fi-lială și la Livorno. În frunteaorganizației din orașul toscanse află Ștefan Buică, de pro-fesie zidar. Neavând un sediu propriu-zis, membrii PIR din Livornose reunesc în barul Kronos

din Livorno cu acceptul pro-prietarului care este maimult decât bucuros săsusțină cum poate o astfel deinițiativă. Reprezentantul PIR este dinDrăgășani, Județul Vâlcea, șistă în Italia din 1996. Întretimp însă a mai muncit și înalte țări europene, iar în celedin urmă a decis să se stabi-lească la Livorno. În 2008 decide să facă partedin PIR și la scurt timp estenumit responsabil pe zonarespectivă din partea parti-dului. “La scurt timp după numiream avut o serie de problemepersonale care m-au îndepăr-tat de politică”, ne povesteșteȘtefan. “Apoi, slavă Domnu-lui, le-am rezolvat și m-ampus pe treabă. Avem deja câ-teva zeci de membri activi,oameni responsabili și

inimoși care vor să constru-iască ceva pentru comunita-tea românească. Românii dinLivorno au înțeles că este ne-voie de o organizație în caresă se regăsească și care să leapere drepturile”, a mai de-clarat responsabilul PIR.

Ștefan Buică are o viziunedestul de clară asupra a ceeace se întâmplă în Peninsulă:“românii au devenit la un mo-ment dat țapul ispășitor al tu-turor relelor din Italia.Neavând o voce unitară caresă ne apere interesele, a fostextrem de ușor să fim folosițide clasa politică italiană înscopuri electorale. Iată de cecred că organizația din carefac parte este necesară pen-tru a uni comunitatea româ-nească într-o unică voce.Cred că doar astfel putem săne îmbunătățim imaginea.”

În ciuda diviziunilor din inte-riorul comunității, reprezen-tantul din Livorno esteoptimist: “eu cred că româniiîncetul cu încetul încep săînțeleagă că este necesar săparticipi activ la viața politicăitaliană. Cred că viitorulacestei comunități va fi unulpozitiv. Avem posibilitatea dea decide, de a vota, de a can-dida, de a ne alege propriireprezentanți în structurileadministrative italiene. Șiacest lucru este foarte impor-tant. Depinde numai de noisă știm să ne unim într-unobiectiv comun și să ne ale-gem cu grijă reprezentanții.Poate într-o zi vom reuși săavem și reprezentanți în Par-lament. Dar, repet depindetotul numai de noi. Uniți sun-tem o forță.”

PIR are o nouă filialăla LivornoȘtefan Buică: “Este necesară o organizație care să ne apere drepturile”

de Alina Harja

Dizidenții dela PD-L Italiaprotestează

de Alina Harja

O serie de reprezentanțide filiale PD-L (încă ile-gale) din toată Italia s-aureunit la Perugia și audecis să demisioneze înmasă din formațiunea ro-mânească. Principalul dizi-dent a fost ŞtefanStănășel, liderul PDL Flo-rența (foto). Nemulțumi-rile, conform spuselorfoștilor membri PD-L, suntlegate de „politica guver-nului PDL de la Bucureșticare a adus România lasapă de lemn”. Liderii filia-lelor PDL reuniți la Perugias-au declarat nemulțumițide activitatea președinți-lor PDL Italia, Nino Săvoiuși Dumitru Ilinca, și de ac-tivitatea parlamentarilordiasporei, Viorel Badea șiWilliam Brînză în Italia.Stănășel și ceilalți lideri auanunțat că vor face pe 17iulie în fața consulatului dela Bologna o mare mani-festație de protest contrapoliticii guvernului Boc lacare sunt așteptați să par-ticipe „mii de români”.

OPINII

Actualitatearomâneascã

17 - 29 iulie 2011

ACTUALITATEA DIN COMUNITATEPAGINA

5

Pe 15 iunie a avut loc la Casadel Quartiere din Torino în-tâlnirea care a comparat celedouă tipuri de migrație careau avut loc în Piemonte, atâtinternă cât și din afară. Des-pre obiectivul inițiativei orga-nizatorii au spus că esteacela de a invita migranți,dar și ne-migranți de astăzi șide atunci pentru a-șiîmpărtăși idei, amintiri și pro-puneri.

Multe dintre caracteristicilefenomenului migratoriu dinanii '50-'60 sunt aceleași cuale valului de imigrație stră-ină. Prima ar putea fi consi-derată șederea ilegală. Înanii '50 era în vigoare o legefascistă împotriva urbanis-mului: nu se dădea reședințacelor care nu aveau deja unloc de muncă. Toți cei care lu-crau la negru, număr destulde mare, erau așadarinexistenți pentru instituțiileorașului Torino. Trăiau cumputeau, dormeau unde apu-cau, frecventau numeroaselecentre pentru adăpost și me-sele pentru săraci.Erau și ei ajutați de către me-diatori cu aceeași origini. Înloc să fi învățat limba ita-liană, asimilau dialectul local,auzit zi de zi la muncă. Demulte ori se confruntau cuanunțuri care spuneau "nu seînchiriază meridionalilor".Porta Palazzo, piața centrală

a orașului, era punctul de în-tâlnire a tuturor meridionali-lor, rol pe care astăzi îl deținepentru străini. Bisericile erauîncă și atunci puncte dereferință pentru noii veniți.Sindicatele jucau o funcție nutocmai clară, fiindconsiderați adevărați munci-tori doar cei de la FIAT. Unrol important îl avea școala,loc unde copiii, indiferent deorigini, stăteau împreună,chiar dacă de multe ori aveauloc episoade discriminatorii.Erau multe diferențele cultu-rale, lingvistice, de tradiție,cu siguranță nu mai puținedecât cele actuale între pie-montezi și străini. Exista șiatunci prostituția imigrată, înnumăr mult mai mare, pestrăzile atât periferice cât șidin centru.Relatorii au evidențiat însă șicâteva diferențe. Pe atuncinu existau asociațiile, ci doarcaritatea catolică (care în loc

să deschidă ușile unor noiposibilități de creștere, era oinstituție care bloca procesulde integrare).

Astăzi, după părerea lor,"s-au făcut pași înainteimportanți pentru străini.”

Asimilarea obiceiurilor întâl-nite și renunțarea la anumiteconcepții sau tradiții din zonade origine a dus la o lentă,dar nu imposibilă integrare:ceva se lasă, ceva se ia.

Discuția a fost începută deGoffredo Fofi, care a prezen-tat reeditarea cărții sale“Imigrația meridională la To-rino.” Au fost alături de elmulți studioși de pe scenaorașului, ca Roberta Ricucci,Francesco Ciafaloni, MichaelEve, Ferruccio Pastore șiFranco Ramella.

Integrarea, ieri şi aziExperiențele meridionalilor și ale imigraților în Torino

de Anca Manolea

Violul de laGuidonia:doi dintreromâniiimplicațiau fostachitați

de Alina Harja

Mugurel Goia și IonuțBarbu au fost achitați re-cent de Tribunalul din Ti-voli pentru acuzațiile defavorizarea infractorilor șirezistență la arest. Cei doiau fost puși sub acuzarepentru că se aflau înpreajma principalilor acu-zați în momentul arestului.Instanța și-a însușit tezaavocatului apărării, Gian-carlo Germani, care a sus-ținut că Barbu și Goia nuaveau de unde să știe dedelict. Sentința tribunalului vinedupă doi ani și jumătatede bătălii legale.

Actualitatearomâneascã

17 - 29 iulie 2011

Cea de-a doua ediție a ma-nifestării multiculturale"România, mon amour"s-a desfășurat în acest anla Cagliari, orașul cel maiimportant din Sardinia.Anul trecut acest eveni-ment a avut loc la Olbia, înnordul insulei.

În cadrul manifestării au fostprezentate zeci de costume po-pulare, de fotografii din țaranoastră, ceramică de Horezu,icoane, ouă încondeiate, cera-mică de Cucuteni, troițe de Ma-ramureș și podoabe dinNegrești-Oaș. Inițiativa aparțineGabrielei Pascaru Bisi,președintele Agenției de publici-tate, Tycoon Comunication carea explicat că ”este o bună moda-litate, un bun motiv de a da ro-mânilor o dată pe an posibilitateade a fi mai aproape de tradițiileproprii din țară și nu numai, ci aarăta și comunității de sarzi dintoată insula o față necunoscută

sau foarte puțin cunoscută a Ro-mâniei”. Între cele două culturi –cea românească și cea sardăexistă o serie de asemănări și le-gături istorice, potrivit organiza-toarei Gabriela Pascaru Bisi,”pentru că noi suntem legați deSardinia tocmai prin migrarea ci-vilizației de Cucuteni. Nu avemnici o certitudine, însă cercetăto-rii de la Princeton University aufăcut o hartă cu migrarea civili-zației de Cucuteni și a Haman-giei și se pare că au fost și aici, îninsulele Sardiniei. Ne regăsimsimbolistica în vasele de cera-mică, în covoarele tradiționale.Sunt inversate doar culorile sausimbolurile, răsturnate într-o altăpoziție, în schimb sunt aceleași.Suntem un soi de veri, ca să spu-nem așa, cu sarzii”.

Vase de Cucuteni din pe-rioada neolitică realizate înaer liber la Cagliari

Ionela Mihuleac, originară dinLocalitatea Cucuteni – Iași, este

unul dintre artiștii plastici care afăcut demonstrații în aer liberdespre cum se lucrau vasele deCucuteni, în tehnica neolitică.”Păstrăm tehnica tradițională,pigmenții, formele. Ceea cefacem noi s-a bucurat de apre-cieri în Italia și de apreciereaspecialiștilor și a vizitatorilor.Este o onoare să prezentăm ceeace facem noi peste hotare, săfacem cunoscute rădăcinilenoastre – cultura Cucuteni”.Ana Mare, venită din NegreștiOaș, a adus în Sardinia păpușiîmbrăcate ”oșănește”, pălăriuțebrodate de mână, pălării cuzgardă, brățară, zgardă la gât,fote. Românca este îmbrăcatăîntr-un costum oșănesc autenticfăcut în iarnă chiar de ea. ”M-ambucurat foarte mult că lucrulmeu este apreciat. Nu mă inte-resează de bani, că fac ori că nufac, că vând sau nu, cel mai multm-am bucurat că am fost foarteapreciată și selecționată de Mi-nisterul Culturii pentru a parti-cipa la acest eveniment cultural.Lucrul meu este apreciat și vădcă se pune valoare pe el șiaceasta îmi dă o maresatisfacție” a declarat Ana Mare. La expoziția ”România, monamour” de la Cagliari a fost pre-

zent și Muzeul Național al Satu-lui ”Dimitrie Gusti” dinBucurești. Potrivit directoarei,conferențiar dr. Paula Popoiu, ”înItalia, Muzeul Satului își conti-nuă munca de subliniere a ima-ginii pozitive a României pentrucă am venit cu obiecte deosebite,am venit cu meșteri care fac șidemonstrații de meșteșuguritradiționale actuale, dar sunt șimeșteri care, de exemplu, prinimitarea vaselor culturii Cucu-teni reamintesc Italiei că Româ-nia se află într-un teritoriu legatde zona, de aria marilor civilizațiineolitice, adică a primelorcivilizații europene”. Paula Po-poiu mai amintește că MuzeulSatului de la București colabo-rează de mai multă vreme cumuzeele din Sardinia într-un pro-gram care se leagă de mască șiCarnaval.

”Mai aproape de casă”

Expoziția ”România, monamour” deschisă în Parcul Mon-tecarlo din Cagliari a fost vizitatăatât de români, cât și italieni, sur-prinși de marile asemănări întrecele două popoare.”Suntem două populații asemă-nătoare care, încet-încet, se pot

cunoaște mai bine și prin cu-noaștere se poate descoperi cevaîn plus, diferit și original desprețara ta, ceea ce ajută și stimu-lează turismul” consideră Ema-nuele Levante. ”Noi putem săaducem mai mulți turiști Româ-niei, la fel cum și voi puteți săprezentați Sardinia acolo” estede părere italianul, în timp ce de-gusta o porție de mici și fasolebătută, oferite în fiecare zi, spredegustare, de organizatori.”Sigur că ne place. Este o chestiepe care, într-adevăr, ne-o do-ream, și e un lucru foarte bunpentru noi românii care suntemaici de foarte mult timp. Eu, spreexemplu, sunt de șapte ani aici.Mă simt aproape de casă cândvăd multe obiecte de-ale noastre,făcute de mâinile românilor, șimă mândresc că sunt româncă”mărturisește și Gabriela Tron-cea, originară din București.

Ediția de anul trecut s-adesfășurat la Olbia, în nordul in-sulei Sardinia, însă evenimentula avut și un corespondent laBucurești unde a fost "transfe-rat”, în decembrie 2010, cu titlul''Sardegna en su coru'' ( "Sardi-nia în inimă").

"România, mon amour" la Cagliari

de E.P.

Cultura Cucuteni, vase de ceramică de Horezu, costume populare și porți maramureșene au fost prezen-tate, timp de de cinci zile, în "capitala" insulei Sardinia – Cagliari.

ACTUALITATEA CULTURALĂPAGINA

6

Ai 2 numere de telefonpe aceeaşi cartelă:Italian şi Românesc

in Italia

talian şi RomânescIelă:teeaşi carpe ac

elefe de t2 numerAi

talian şi Românesc

onelefelefon

in Italia

Actualitatearomâneascã

17 - 29 iulie 2011

Prima expoziţie dincadrul programuluiFostering ArtisticPractices a IRCCU Ve-neţia

În Mica Galerie a Institutu-lui Român de Cultură șiCercetare Umanistică de laVeneția va avea loc vernisa-jul expoziției "Chiar dacănimeni nu te vrea, eu te voiiubi mereu" de Xandra Po-pescu, Alexandru Dan, Bog-dan Grădinaru.

Proiectul s-a numărat prin-tre câștigătorii concursului“Fostering Artistic Practi-ces”, organizat de InstitutulRomân de Cultură și Cerce-tare Umanistică de la Vene-ția pentru proiectele din2011 în domeniul artelor vi-zuale din 2011. Proiectulbeneficiază de sprijinul fi-nanciar al Institutului Cul-tural Român.

Expoziția este deschisă pu-blicului până pe 14 iulie2011.

Lucrările a 8 video-artişti români vor fiprezentate la Milano

Proiectul Microfailure estela al doilea an de promo-vare a video-artiștilor ro-mâni prin intermediulschimburilor culturale. Lu-crările selecționate decătre Universitatea dinOradea și VisualContainervor fi prezentate publiculuiîn perioada 14 Iunie - 1Iulie. Artiștii care vor fiprezenți prin lucrările lor laMilano sunt: Sándor Antik,Corina Andor, Rudolf Bone,Gabriela Diana Gavrilaș,Ioan Augustin Pop, TeofilStiop, Maria AlexandruCrețu, Adrian Bugnar.Vernisajul va avea loc în zi-lele de 14 și 15 Iunie 2011la Milano.

Evenimente culturale

Există întotdeauna ceva ceîncă nu cunoaștem care neașteaptǎ. Fiecare cǎlǎtoriecorespunde unei stǎri de spi-rit, unei anumite atitudini su-fletești pe care o vom adoptafațǎ de peisaje, tablouri ma-gice, priveliști, opere de artǎsau oameni. Fiecare cǎlǎtorieeste un salt ȋn necunoscut, oexperiențǎ unicǎ dǎtǎtoare

de viațǎ și deschizǎtoare deorizonturi care te face sǎ tedescoperi altfel, cu alte di-mensiuni sufletești. Ieșireadin cotidian, din automatis-mele și din mediocritatea vie-ții obișnuite, dorința de-acunoaște, fascinația aventu-rii, spontaneitatea, curiozita-tea vie, bucuria contemplǎriiși a neprevǎzutului te ajutǎsǎ redescoperi că ești multmai mult decât ceea ce cre-deai că ești.Fiecare are propriul sǎu modde a călători... o putem facecu picioarele, cu sufletul saudoar cu mintea. Oamenii suntatrași de mirajul depǎrtǎrilor,de imprevizibil și inedit,cautǎ acel loc pe coordona-tele sufletului unde tensiunilelǎuntrice cel puțin ȋn parte sedestramǎ. O cǎlǎtorie poate fi bogatǎ ȋnexperiențe dense și ȋn im-

agini vivifiante, putem acu-mula o cantitate mare de cu-noștințe noi, putem atingeobiective de neconceput, darnu putem scăpa de noi înșine.Oriunde ȋn lume ducem cunoi toate experiențele, toateneliniștile și complexelenoastre, pretutindeni neȋntǎlnim pe noi.

O cǎlǎtorie este frumoasǎprin simplitatea ei, izvorâtǎdin aceea stare morală aomului care poate sǎ-șiȋntregeascǎ ființa, sǎ desco-pere și sǎ cuprindǎ ȋn acelașitimp lumea și universul sǎulǎuntric: “Cea mai preţioasăcălătorie este aceea către su-fletul nostru, către noi înşine.Călătorie ce o facem în singu-rătate.”- Mircea Eliade.

A venit vremea vacanţelor"Nu descoperim nimic într-o călătorie, dacă nu descoperimnimic în noi înșine" - Octavian Paler

text și foto: Alina Breje

ACTUALITATEA CULTURALĂPAGINA

7Actualitatearomâneascã

17 - 29 iulie 2011

Constantin Muntean s-anăscut la 30 martie

1948 în Timișoara și aurmat ,,Școala de Arte" dinReșița, promoția 1974, clasa“desen-pictură” a profesoru-lui Petru Galiș. A lucrat în ca-drul uzinei din Bocșa lasectorul propagandă vizualăși a fost câțiva ani profesorde desen. Din 1971 până înanul 2010 a avut peste 30 de

expoziții personale și de grupiar în anul 1985 a ocupatlocul întâi pe țară la concur-sul ,,Tehnică de Afiș pentruIndustria Grea" și în 1987 aocupat locul doi la acelașiconcurs de afiș. La momentul actual are lu-crări în colecții particularedin Italia, Belgia, Canada,Germania, Elveția și Româ-nia.

S-a stabilit în Germania în1991, în orașul Ettlingen dinlandul Baden-Würtemberg.

De unde izvorește dragos-tea ta pentru pictură și celoc ocupă în viața ta?

Dragostea mea pentru pic-tură nu știu de unde izvo-rește,probabil este omoștenire ...Fratele mameiera pictor,din păcate în tim-pul celui de-al doilea războimondial a dispărut pe frontuldin răsărit.Tatăl meu scriapoezii și proză,iar verișorulmamei mele era un foartebun pictor iconograf. Cât autrăit părinții mei m-au ajutatfoarte mult și au fost mândride relizările mele pe tărâmartistic.Ca să reușesc am făcut multesacrificii,de multe ori nuaveam bani pentru mâncareca să-mi pot cumpăra o cartebună de pictură sau mate-riale de aceea pictura estetotul pentru mine.Zilnic sunt în atelierul meuunde dacă nu pictez fac to-tuși o schiță,aici în acest loceste universul meu.În acestclimat înconjurat de pen-sule,culori,șevalet uit detoate problemele ivite pestezi si de toate răutățile acesteilumi.Anii regimului comunist dinRomânia au fost grei și pen-

tru artiști,când ai reușit îțierau impuse multe .Temaprincipală de abordare:comu-nismul și proslăvirea celordoi din fruntea țării.În dome-niul vizual propaganda era,,acasă".

Ce te inspiră? Conteazătehnica de abordare laexecutarea unui tablou?

Mă inspiră totul,îmi aleg te-mele de la societatea în caretrăiesc și mai ales de la na-tură.Motiv de inspirație esteatât frumosul cât și urâtul,

doar să știi să vezi...Cred că nu tehnica în sineeste importantă la realizareatablourilor ci cum realizez.Eulucrez foarte mult înulei,goașe și tempera și pen-tru mine contează modul încare finalizez lucrarea.

Lucrezi mult la un tablou?

Am observat că lucrez celmai bine atunci când sunt eli-berat de probleme,nu potlucra sub presiune.Mă pregă-tesc psihic înainte de a lucrala un nou tablou.Pot termina o lucrare în câ-teva ore sau în câteva zile,depinde de starea mea sufle-tească.

Care este diferența și ase-mănarea dintre un pictorși sculptor?

Nu este mare diferență.Amândoi au ochiul formatpentru volume și spatii.Picto-rul lucrează pe suprafațe

plane,pe când sculptorul con-cepe volume și spatii. Doarforma de execuție a lucrărilorse diferențiază.

Crezi că artiștii au un harde la Dumnezeu?

Sunt convins că toți artiștiiau un dar de la Dumnezeu,aufost ,,însemnați"... Eu sunt,,berbec" și se pare că mă re-găsesc cu defectele și calită-țile din această zodie.

Cum este recepționatăcreația ta în Germania?

Germania este recunoscutăca o țară foarte civilizată,maimult cu înclinații spre teh-nică.În domeniul artei potspune că receptivitatea publi-cului pentru creațiile meleeste bună.De fiecare dată când am avutexpoziții sălile erau pline șiam avut aprecieri la adresamea ca pictor, ceea ce mă în-cântă.

Cum crezi că va evoluapictura în viitor?

Până în prezent arta plasticăs-a prezentat sub multe as-pecte și forme.În secolul care a trecut artas-a impus de la timidul impre-sionism până la brutalul mo-dernism cubist.Mulți nurespectă aceasta planetă,neautodistrugem, pictorii vorajunge să facă tablouri cupietre și nisip când lucreazădupă natură...

Cred că arta va suferi unelemodificări,se va reveni la orenaștere nouă combinată cuteme cosmice și religioase.Rămâne de văzut cât de vizio-nar sunt.

Dragă Titi îți mulțumescpentru interviu și conti-nuă să ne încânți cu ta-blourile tale pe maideparte.

de Adalbert Gyuris

VIP-UL ACTUALITĂȚIIPAGINA

8

INTERVIU Constantin Titi Muntean:Arta va suferi unele

modificări…

Actualitatearomâneascã

17 - 29 iulie 2011

ACTUALITATEA PE MAPAMONDPAGINA

9Actualitatearomâneascã

17 - 29 iulie 2011

Mi s-a întâmplat des să câștigprocese de muncă pentrumuncitori români, cu sentințecare condamnau angajatorulsă plătească mii de euro, pluscheltuieli de judecată. Din păcate aceste victorii sepot transforma în niște iluzii,deoarece în Italia, mai ales însectorul construcțiiloraproape toți angajatorii suntsocietăți cu răspundere limi-tată care, atunci când suntcondamnate la sentințefoarte costisitoare, preferă sădeclare faliment, sau să-șimute sediul în afară sau sănumească ca administrator opersoană în vârstă de peste80 de ani, toate trucuri pen-tru a nu îndeplini obligațiilestipulate în sentințele tribu-nalelor.

În Italia nu este suficient săcâștigi procesul, care du-rează ani de zile. S-ar puteaspune că partea dificilă în-cepe după ce ai câștigat pro-cesul, deoarece pentru a

recupera sumele de bani, maiales atunci când cifrele suntmari, este o adevărată aven-tură.

De altfel, nici calea executivănu este simplă, deoarece sepoate pune sechestru doar pebunurile mobile, și doar în ca-zuri extrem de rare se punsub secestru și bunurile im-obile, caz în care de fapt dela licitarea bunurilor se obțindoar câteva sute de euro.

Atunci când, deși au câștigatprocesul, se găsesc însituația de a nu-și putea recu-pera paguba, clienții, maiales cei străini, sunt convinșică vina este a avocatului saucă acesta a fost corupt. Nueste așa. Legea italiană per-mite celui care nu are nimic(cel puțin nimic documentat)să nu plătească nimic. Astfelcă dacă angajatorul, care tre-buie să plătească printr-osentință a tribunalului mii deeuro angajatului, a pus toateproprietățile unei altesocietăți sau soției, atuncicând căsătoria este făcută cusepararea bunurilor, estepractic imposibil să obțiilegal ceea ce legal ți se cu-vine recunoscut prin lege.

Aceasta este o problemă spi-noasă a justiției italiene carecrează foarte multe problemecetățenilor acestei țari, deoa-rece permite unora să păcă-lească legea și să nuîndeplinească obligațiile de-cise de tribunal.

Din acest motiv este inutil săvă supărați pe avocat, careoricum și-a făcut treaba dinmoment ce a câștigat proce-sul, dar mai mult de atât nupoate face. Îmi dau seama căsunt situații care pot păreacel puțin ciudate: ai osentință a tribunalului înmână care-ți dă dreptul la a-ți recupera o pagubă de miide euro, munciți din greu, nureușești să obții dreptatea.

Din păcate Italia are multecontradicții și asta este unadintre ele: suntem țara drep-tului, unde dreptul nufuncționează și nu din cauzaavocatului. Deci, atunci cândintentați un proces luați înconsiderare și riscurile: prin-tre care și riscul de a pierdeun proces deși l-ați câștigat. Din acest punct de vederelegilația românească este cusiguranță mai eficientă și deaceea îi înțeleg pe româniicare sunt revoltați când setrezesc în fața uneinedreptăți de genul ăsta.Sunt conștient că nu suntdemne de o țară care se pre-tinde civilizată. Dar lucrurileașa stau. Iată de ce este binesă încercați să evitați sălucrați prea multe luni fără săfiți plătiți sau mai știu eu cefel de iregularitate legată demuncă. Pentru a evita sur-prize neplăcute în viitor.

ACTUALITATEA SOCIALĂPAGINA

10

Important !În fiecare zi de sâmbătă, de la orele 16,

PIR - Partidul Românilor din Italiaîn colaborare cu Uniunea AsociaţiilorRomâneşti din Roma sunt la dispoziţiadumneavoastră gratuit cu informaţii

legale şi sindicale.La Centrul Comercial "La Strada" : Circ. Nomentana 530

Info: 329 31 21 699 - www.identitatearomaneasca.it

Rubrica juridicăÎn Italia se poate pierde… câștigând

de av. Giancarlo Germani

Asociația pentru protecțiași conservarea mediului Ita-lia Nostra acuză guverneleitaliene care s-au succedatcă au subestimat efecteledevastatoare ale proiecte-lor de dezvoltare asupra Ve-neției. În acest context,asociația cere OrganizațieiNațiunilor Unite să includăVeneția pe lista orașeloramenințate cu dispariția.

Italia Nostra acuză guver-nele italiene care s-au suc-cedat că au subestimatefectele devastatoare aleproiectelor de dezvoltare,în ciuda previziunilor alar-mante care estimează căorașul mării va dispăreasub ape până în 2090.De câțiva ani, Veneția seconfruntă toamna și iarnacu zeci de inundații, feno-men cunoscut sub numelede "acqua alta", apă înaltă,fapt care duce, potrivit spe-cialiștilor, la scufundareafrumosului oraș. Noua ba-rieră proiectată să împie-dice pătrunderea apei înlagună nu face față la creș-terea nivelului mării. Dinpăcate, până în prezent niciun efort ingineresc nu aprodus încă o soluție per-

manentă pentru problemascufundării Veneției. Mareele sau "acqua alta"au provocat inundații teri-fiante în 1964 și în 1997, anîn care orașul a trecut prin100 de inundații. Veneția are o structură geo-logică extrem de fragilă, iarcele peste 400 de poduricare asigură legătura întrecele două maluri ale cana-lelor sunt singurul liantcare ține insula laolaltă. Raportul grupării ItaliaNostra mai acuză navele decroazieră gigantice că dete-rioarează fundațiile clădiri-lor prin siajele pe care lecreează, în contextul încare numai până în 2011toate marile monumentedin Piața San Marco auavut de suferit de pe urmaporumbeilor. Potrivit organizației ItaliaNostra, singura modalitatede a micșora presiunea asu-pra Veneției ar fi reducereanumărului de turiști. Pe dealtă parte, gruparea ita-liană consideră că sunt ne-cesare controale mai dureasupra construcțiilor și dra-gărilor.

SOS Veneția !

de E.P.

SPECIALIST

Actualitatearomâneascã

17 - 29 iulie 2011

“Vieți în șantier. Migrație șimuncă în Italia” , volumulscris de Domenico Perrotta Domenico Perrotta a trăitprintre lucrătorii români dinșantierele din orașul Bolognași a realizat zeci de interviuriși de povești pentru a puteastudia realitatea acestora înmod cât mai direct și fără niciun fel de mister. Rezultatulmuncii sale este cartea “Vitein cantiere. Migrazione e la-voro in Italia”.Timp de patru ani Perrotta s-a dedicat analizei condițiilorde viață a muncitorilor ro-mâni din Italia și asta nu într-un mod tocmai simplu:printre altele s-a angajat pen-tru două luni ca muncitor înconstrucții pentru a trăiaceleași experiențe și a-i

putea cunoaște îndeaproape.Scopul era acela de aînțelege raporturile atât cuceilalți colegi de muncă de di-ferite naționalități (italieni,pakistanezi, tunisieni), cât șicu angajatorul și viața de zicu zi în Italia.“Legile noastre ce privescimigrația, infinitele campaniiantiromâni și faptul de a-i fiasociat ultimei trepte alepieței muncii, fără a le da po-sibilitatea de a schimba acestlucru, nu a favorizat integra-rea. Mulți români nu au în-credere în instituții și foartegreu reușesc să-și facă pro-iecte de viață aici.”, a spusPerrotta.Zecile de povești au fost cu-lese în volumul “Vite in can-tiere. Migrazione e lavoro in

Italia” (Vieți pe șantier.Migrație și muncă în Italia).Unele mărturii sunt încă dinanii 2000 când imigrația ro-mânească a crescut în modbrusc din cauza marii crizeeconomice din România.Ajunși în Peninsulă erau ime-diat “integrați” în munca lanegru pe șantiere.Despre experiența personalăpe șantier, scriitorul a poves-tit „că integrarea în grup nueste ușoară; la început te pri-vesc cu suspiciuni pentru căle este teamă de o eventualăalianță cu angajatorul.Pentru a le câștiga încrede-rea trebuie să dovedești loia-litate și disponibilitate în aîmpărți munca și la bine și larău.”O dată cu intrarea Românieiîn Uniunea Europeană, mun-citorii români acceptă maipuțin să fie șantajați, nemai-riscând reîmpatrierea.Studiul lui Domenico Per-rotta, profesor de sociologiela Universitatea din Bologna,s-a derulat între anii 2004 și2008 și a implicat circa 60 delucrători români, întâlniți încasele proprii, rulote, bărăci,dar și cu ocazia unorfestivități religioase și de-alungul unor sejururi în Româ-nia.

ACTUALITATEA SOCIALĂPAGINA

11

Profesor universitarcot la cot cu româniipe şantier

de Anca Manolea

Referitor la noile măsuri deausteritate avute în vederede actualul guvern de laRoma, prim-ministrul SilvioBerlusconi a dat exemplujurnaliștilor italieni planuladoptat de România pentrua depăși recesiunea econo-mică. Berlusconi a subliniatcă Italia nu a fost nevoită săia decizii la fel de drastice,ca cele luate de țara noas-tră. România a mărit pro-centul TVA-ului, dar șivârsta de pensionare pen-tru a depăși perioada de re-cesiune.

„Prim-ministrul român EmilBoc a vorbit cu tristețe des-pre măsurile de austeritateadoptate, în detrimentulconsensului popular, dar înastfel de situații ne gândimla binele țării, și nu la inte-resul propriu”, a subliniatSilvio Berlusconi în fața jur-

naliștilor italieni, în cadrulconferinței de presă de la fi-nalul Consiliului European,din 24 iunie, de la Bruxel-les.

La începutul lunii iulie gu-vernul de la Roma ia în dez-batere planul deausteritate, dar premierulBerlusconi a asigurat că„cifrele nu vor fi preamari”. În același timp, nuexistă riscul ca economiadin Peninsulă să se con-frunte cu o situație similarăcu cea a Greciei.

Pe de altă parte, premierulBerlusconi nu este îngrijo-rat de evaluările agențieiinternaționale de ratingMoody's realizate pe admi-nistrațiile locale din 23 deorașe italiene, dar și capita-lul a 16 bănci.

România - exemplupentru Italia în privința planuluide austeritate

de E.P.

Actualitatearomâneascã

17 - 29 iulie 2011

ACTUALITATEA ECONOMICĂPAGINA

12

Digi Mobil, marcă a grupuluiRCS & RDS, care în Româniaeste lider pe piața în furniza-rea serviciilor de internet șide televiziune, un importantfurnizor de servicii de telefo-nie fixă și mobilă și cel maiimportant operator de televi-ziune prin cablu din Europade est, este acum prezent șipe piața din Italia.DIGI Mobil oferă începând culuna octombrie 2010 serviciide telefonie mobilă celorpeste 1.000.000 de rezidențiromâni din Italia. Aceastaeste a doua intrare a operato-rului de telecomunicațiiromân într-o țară străină,după lansarea în Spania în2008, fiind singurul operatorde telefonie mobilă din Ro-mânia care vine cu o ofertădedicată consumatorilor ro-mâni din Italia.“Colaborarea cu RCS & RDSși lansarea în Italia a nouluiserviciu a reprezentat de labun început o provocare pen-tru mine, sunt însă bucuros

că alături de echipa Digi Italyam reușit să oferim români-lor din Italia un serviciu decalitate, cu ajutorul căruia săpoată ține legătura cu ceidragi, la un preț accesibil” adeclarat Corneliu Rotărescu,administrator delegat al DigiItaly Clienții DIGI Mobil benefi-ciază de cele mai mici tarifecuprinse într-o ofertă adre-sată românilor din Italia: ocartelă USIM plătită antici-pat în valoare de 5 euro (cuTVA) ce conține 300 minuteincluse, pe care utilizatorii lepot folosi pentru convorbiriîn rețelele mobile Digi dincele 3 țări (Italia, România șiSpania) și în rețeaua fixă DigiTel din România; lipsa taxeide conectare pentru cele 300minute incluse, cel mai mictarif pentru covorbiri cu cele-lalte rețele de telefonie dinRomânia, două numere de te-lefon pe același USIM, cu uncredit comun ce poate fi folo-sit oricând în România sau în

Italia; minutele incluse ne-consumate pot fi utilizate înluna succesivă, iar după con-sumarea minutelor incluse,abonații pot vorbi în toateaceste rețele Digi la un preț

fără concurență, de numai 4cenți/minut.

Familiile din România alecelor plecați în Italia au acumposibilitatea să vorbească

mult mai ieftin cu rudele lor,putând iniția apeluri tarifatecu doar 4 cenți/minut, în ca-drul abonamentelor DIGIMobil Romania.

Cartelele DIGI Mobil Italiapot fi achiziționate din Italia,de la distribuitorii autorizațiDigi Mobil. DIGI Italy a dez-voltat și o rețea de distribuțiealcătuită din 900 de dealeri,în principal magazineromânești, intenționând săofere un avantaj în pluscomunității românești dinItalia.

Informații despre oferta DIGIMobil Italia sunt disponibilepe www.digimobil.it, la0039.373.003.4077 - numărapelabil din orice rețea,0040.314.074.077 - numărapelabil de pe teritoriul Ro-mâniei.

O nouă ofertă DIGI Mobil

de Darian Glod

DIGI Mobil Italia, serviciu de telefonie mobilă oferit românilor din Italia de către o companie românească

Actualitatearomâneascã

17 - 29 iulie 2011

www.agenziatu.it

PACHETUL DE CONT CURENT CONTO FAMIGLIA: SOLUŢIA COMPLETĂ DEDICATĂ MENAJERELOR,

ÎNGRIJITOARELOR ŞI DĂDACELOR.

www.agenziatu.it NUMĂR VERDE 800.99.19.05

Torino - Corso G. Cesare, 17 Genova - Via B. Agnese, 11 Milano - Viale E. Jenner, 51 Milano - Via M. D’Agrate, 1 Milano - Via Giambellino, 96 Brescia - Via San Faustino, 15a

Verona - Via Cantarane, 12 Treviso - Via Roma, 24 Modena - Via Piave, 15 Bologna - Via De’ Carracci, 7 Firenze - Via B.Marcello, 1 Roma - Via N. Bixio 47/49

Mes

aj p

ublic

itar d

ifuza

t în

scop

uri p

rom

oţio

nale

. Pen

tru in

form

aţii r

efer

itoar

e la

cond

iţiile

de

cont

ract

are

a pr

odus

ului

ilust

rat ş

i pen

tru o

rice

altă

in

form

aţie

nes

pecifi

cată

, vă

rugă

m să

cons

ulta

ţi Fi

şele

Info

rmat

ive

aflat

e la

disp

oziţi

a cli

enţil

or, ş

i pe

hârti

e, în

toat

e Ag

enţii

le şi

pe

site-

urile

ww

w.

agen

ziatu

.it şi

ww

w.u

nicr

edit.

it al

e Bă

ncii.

Prod

us v

ându

t de

UniC

redi

t S.p

.A. p

rin in

term

ediu

l Filia

lelo

r mar

cate

cu „A

genz

ia Tu

Uni

Cred

it”.

TULCHEAPPA

ONTCDETUL

CCURENTONT

OONTC

AILMIGAF

:A

ŢIUOLS

OTIJIRGNÎLEMPOCAŢI

ŞIORARELCIDEDĂTTĂLE

ORCELADĂDJENA MĂTTĂAAT

.OR,ORERELJ

educe s-au încheiacar

i bancareruransfansferur6 trcum ar fi:

amigliaFTUo tonC„

i de limbă italianăţii*envont ce s-au încheiane dispuse anual fărerte exi bancar

e un pachet de c est”” estamiglia

i de limbă italiană

in serost pră cne dispuse anual făr

e îţi oft carent curone un pachet de c

net bankertnviciul Iin ser

e sere multtoară fă foarere îţi ofe îţi ofer

e bănci cutring cănet bank

,tajoaseanvvicii a

orso G.

ea stminarer** până la tăină * lista băncilor din str

Corino - TTorino -

ersonal multilingvPeptăm de luni până vineri îne aştTTe aşt

în plus poţi beneficia de un DVD peni penereducr

V

oculuiea stont ce s-au încheiae cu carttaăină

, 17C

.ersonal multilingversonal multilingv.treptăm de luni până vineri în

în plus poţi beneficia de un DVD peni de limbă italianătru cursuri pen

, 12

ertin ine disponibilă prţii estenvon

tarCia V

ele 10.20 - 14.20 şi 15.45 - 18.15.e ore orele 10.20 - 14.20 şi 15.45 - 18.15.trtre oresională a asistofofesională a asistea prmarortru ftru forîn plus poţi beneficia de un DVD pen

i de limbă italiană

genzia „Ae cu tcailialelor marmediul Fer

ele 10.20 - 14.20 şi 15.45 - 18.15.ţilor familiarenesională a asist

.”editu UniCrTgenzia

i**ţilor familiar

an Fia SVescia - Bria GiambellinoVilano - M

Dia M. Vilano - M. JennerEiale Vilano - MA. ia BVa - veno G

orso G. Corino - TTorino -

.agenziaww.agenziaww

oma - Re - enzir F

ologna - B Modena -

viso - erTona - erVVer

, 15aaustinoaustino, 15aan F, 96ia Giambellinoia Giambellino, 96

, 1etagrA’’AD, 51. Jenner. Jenner, 51, 11gneseA, 17eesarCorso G.

ERDE VRMĂNU.it tu.agenzia

. Bixio 47/49Nia Voma - , 1elloello, 1c.Maria BVe - ci, 7acarrC’eDia Vologna -

, 15eviaia PV Modena - oma, 24Ria Vviso -

, 12anetaranCia Vona -

800.99.19.05ERDE

ACTUALITATEA ECONOMICĂPAGINA

14

Am hotărât să tratăm acestsubiect în acest număr deoa-rece se apropie perioada con-cediilor, când graficulcererilor de împrumuturieste într-o vertiginoasăcreștere. În acest sens, înrândurile de mai jos vom în-cerca să vedem împreună cetrebuie să facem atunci cânddecidem să contractăm uncredit.Creditul personal reprezintăfinanțarea cu o sumă de bani

din partea unei bănci sau aunui institut specializat, cu odobândă prestabilită și deobicei fixă, sumă pe care de-bitorul se angajează să o res-tituie conform unui plan derate constant prestabilit.Spre deosebire de cel ipote-car, este un credit nefinalizat- adică institutul financiarsau banca nu cere cagaranție vreun bun ce poatesă acopere creditul în caz deneplată.În Italia, rambursarea credi-tului personal în general seface pe baza unei rate con-stante guvernată de o do-bândă numită TAEG.Rambursarea se face directdin contul curent sau cu așa-zisele bollettine postale.TAEG (Tasso Annuo EffettivoGlobale) - DAE în România –este dobânda efectivă care seaplică și se compune din TAN- dobânda nominală anuală lacare se adaugă diferitelecheltuieli cum ar fi cheltuie-lile de instrumentare a dosa-rului. Uneori diferența dintrecei doi indici ajunge să fie

destul de consistentă și deaceea trebuie să fiți atenți ladobânda finală atunci cândcereți un credit.Cel ce hotărăște să soliciteun credit trebuie să fie aibăun venit care să poată aco-peri rata de rambursare lu-nară. În general rata nupoate să depășească 33% dinvenit. Documentele ce atestăvenitul sunt fluturașii de sa-lariu (busta paga), în generalultimele trei, contractul demuncă pe timp nedeterminat- sau dacă este pe timp deter-minat trebuie să acopere du-rata împrumutului (dacă,spre exemplu, contractul demuncă este pe o durată de 2ani durata creditului nupoate să depășească 24 deluni). La acestea se adaugămodelul CUD, modelul unic,în funcție de activitatea pres-tată iar pentru societățibilanțul. Unele instituții decredit pentru a evita"șmecheriile" de care uneoriclienții sunt tentați - maiexact modificarea fluturașilor- cer extrasul taxelor plătite

la Casa de Pensii (INPS). Pen-tru menajere fluturașii suntînlocuiți cu ultimile treichitanțe INPS pe care anga-jatorii le plătesc trimestrial . La toate aceste documente seadaugă documentul de iden-titate și codul fiscal sau car-dul sanitar iar pentru maimultă siguranță uneleinstituții cer o factură de lagaz sau de la lumină, înregis-trată pe numele celui ce facecererea. Câștigă punctedeținătorii unui cont curentcu sold și operațiuni frec-vente, iar dacă contul estedeschis la institutul unde secere împrumutul acesta con-stituie un avantaj considera-bil. Atenție la comisioanele plă-tite anticipat. Sunt sume debani de multe ori destul demari și care nu mai pot fi re-cuperate. Un institut seriosnu ia niciodată un comisionanticipat. Comisionul, acolounde există, se plătește lasfârșit sau este inclus în ra-tele lunare. Dar în momentulîn care ați negociat un anu-

mit comision, este bine să-lplătiți, din respect pentrumunca acelor persoane. Spersă citească acest articol și ceice se cred mai "deștepți" și"trag țepe", stricând imagi-nea generală și penalizândastfel și pe cei serioși.Rambursarea ratelor trebuiefăcută la data stabilită la în-cheierea contractului de cre-ditare, orice întârziere fiindînregistrată în baza de datecentrală de risc, ceea ce vadiminua credibilitatea clien-tului în raport cu instituțiilede credit. În momentul obținerii unuirefuz din partea unui institut,acesta la cererea clientuluiconsemnează așa-zisa "Libe-ratoria", un document undese precizează că cel care acerut creditul nu mai estelegat de institutul care l-a re-fuzat și astfel e liber să cearăîn altă parte. Dar, atenție, cucât refuzurile sunt mai multecu atât scade și posibilitateaobținerii creditului.

Creditele: ce sunt şi cum se obţin

de Adrian Grigor

SPECIALIST

Actualitatearomâneascã

17 - 29 iulie 2011

ACTUALITATEA DIN ITALIAPAGINA

15

"Moartea mamei repre-zintă moartea trecutului.E momentul când trebuiesă-ți faci un bilanț, să numai rămâi un fiu al trecu-tului. Sunt obsedat demoarte. Moartea dă sensvieții. Literatura înglo-bează această călătorie avieții."

Acestea sunt cuvintele lui An-drea Bajani, scriitor italiancare joi, 7 iulie, în PunctulVerde al Parcului Valentinodin Torino a dedicat celorprezenți o lectură a paginilorde Jurnal personal. Temaprincipală a fost reîntoarce-rea sa în Romania, din lunaiunie, la distanță de 5 ani decând a ales să meargă înBucurești pentru a cunoaștemai bine realitatea italienilorimigrați acolo pentru a se de-dica afacerilor.

Anul de zile trăit în Bucureștiîn 2006 s-a conclus cu publi-carea romanului „Se consi-deri le colpe", în care Bajanidescrie povestea despărțiriiunei mame italiene de fiulsău, vorbind despre singură-tate ca boală cronică a țărilordin Europa de Est. S-a îndră-gostit de țara noastră și arămas fascinat de”contradicțiile românilor”,iar România pentru el este“simbolul a ceea ce era Italiacu 30 de ani în urmă. Dorulde câmpia românească estede fapt dorul de copilăriamea.”

Romanul a fost tradus deIleana Bunget, fostă profe-soară de limba, civilizația șiliteratura italiană la Univer-sitatea din Craiova, iar în ul-timii ani de limba și literatura

română la Universitatea dinTorino. Din păcate cancerul i-a stins viața luna trecută,chiar înainte ca traducerearomanului, „De vei luaaminte la greșeli", să fie pre-zentată oficial în România;Bajani a mărturisit că demulte ori Ileana îi spunea că“nu putea traduce de frica dea îmbolnăvi și cuvintele sale”.“Pentru inmormântarea eiam scris prima mea scri-soare, care am dat-o unuiprieten comun să o citească.Eu am ales să merg în Româ-nia pentru a duce la bunsfârșit proiectul nostru: osimțeam ca o datorie față deea”, a adăugat scriitorul.

Ironia este bună prietenă alui Bajani. Despre reîntoarce-rea în România a spus că l-aimpresionat “să vadă 70 depoeți în același loc: împreună

într-un autocar mergând spreNeptun, unde tot împreunăam stat cu picioarele în apă.”Își amintește speranța deschimbare a românilor deacum cinci ani, înainte de in-trarea în Uniunea Europeanăși în același timp, chiar dacăsună ca o înfrângere, spunecă România este exactaceeași de dinainte.

Mulțumită romanului “De veilua aminte la greșeli”, An-drea Bajani a devenit cele-

bru, primind premiile Mon-dello, Recanati și Brancati înanul 2008. În afara numeroa-selor romane deja publicate,in ciuda vârstei de doar 36 deani, Bajani semnează articoleîn cotidiEnele „La Stampa",„l'Unità", „Il Sole 24 Ore",precum și în revista „Lo stra-niero", spunând că este „maidegrabă antropolog decâtjurnalist.”

Ficţiune şi realitate despre viaţă şi moarte

de Anca Manolea

Un românși-a ucissoția șiunul dintrecopii

de Alina Harja

Observatorul asupraevoluției întreprinderilor fe-minine a demostrat că aso-cierea femeii de originestrăină figurii de asistentă fa-milială este un stereotip, careîn ciuda evidențelor estegreu de dărâmat. Și asta pen-tru că mulți știu că doar maipuțin de jumătate dintre ele,43%, se dedică acestui tip demuncă. Se pare însă că ni-meni nu se întreabă cu ce seocupă restul de 57%.Servicii, agenții turistice, darși comerț și alimentare sunttoate sectoare în care sepoate observa boom-ul de în-treprinderi cu proprietare denaționalitate diferită de ceaitaliană. Conform datelor ofe-

rite de ConfCommercio șiCensis, femeile străine în ca-rieră în Italia sunt circa100.000, 18,9% din totalul in-treprinzătorilor, cu activitățipredominant în sectorulcomerțului și al serviciilor. Sefac însă recunoscute și în do-menii care par a sta pe loc,spre exemplu în industrie șiagricultură. 15,8% din eleprovin din China, 7,6% auvenit din România, Elveția7,3%, 6,7% din Maroc, și6,3% din Germania.Și dacă se ia în considerarevârsta merită subliniat că80% dintre cazuri au maipuțin de 50 de ani și una dinșase are mai puțin de treizecide ani.

Regiunile cu cel mai înalt in-dice de întreprinderi multiet-nice sunt Friuli-VeneziaGiulia, Abruzzo și Lazio. Pede altă parte Basilicata, Sar-degna și Valle d’Aosta suntcele cu cel mai mic procent,sub 5%.Patrizia Di Dio, neopreședintă Terziario DonnaConfcommercio, a comentatdatele cu ceva timp în urmăspunând că “femeia imigratăeste simbolul principal alunui proces lent și tăcut deintegrare în societate șiaceastă integrare favorizeazăconsolidarea unei societățiîntr-adevăr multietnică și in-terculturală. Piața este unuldin puținele sectoare în care

se pot afirma toți; este meri-tocratic, premiazăcapacitațile antreprenoriale,know how-ul, indiferent desex, etnie sau religie."

Merită amintit și faptul că an-gajatele de naționalitate stră-ină lucrează și în baruri,restaurante, hoteluri și în do-meniul estetic. Așadar existăo lume invizibilă a acestorfemei despre care se pare cănimeni nu vrea să vorbeascătocmai pentru că este multmai comod să fie consideratetoate “badante”.

Femeile străine în Italia:nu doar "badante"

de Anca Manolea

EVENIMENTE

CRONICĂ

"De vei lua aminte la greșeli" - romanul premiat al lui An-drea Bajani este inspirat de viața italienilor din România

ConfCommercio: în Italia sunt circa 100 000 de întreprinzătoare străine

Un român de 35 de ani,aflat în Italia, și-a ucis soțiași unul dintre copii de 11ani. Conform primelor cer-cetări crima ar fi fost co-misă din motive deinfidelitate conjugală.Bărbatul a fost identificatde poliție ca fiind CostelTudor, un zidar român de35 de ani. Bărbatul și fami-lia sa aveau permis de re-zidență, locuind în Italia depatru ani.Fiica românului, în vârstăde 15 ani, a supraviețuitatacului. Adolescenta eracu prietenii atunci când auavut loc crimele.

Actualitatearomâneascã

17 - 29 iulie 2011

ACTUALITATEA RELIGIOASĂPAGINA

17

16 - 29 iulie 2011

16 S - Sfantul Atinoghen

17 D - Sfanta Marina -Ap. Romani X, 1-10Ev.Matei VIII, 28-34IX,1glas 4, voscr. 5 Vindecarea celor doi de-monizati din tinutul Ga-darei - Ap. Romani X,1-10Ev. Matei VIII, 28-34IX, 1glas 4, voscr. 5

18 L† - Sfantul Emilian de laDurostor19 M Sfanta Macrina

20 M† - Sfantul Ilie - Post

21 J† - Sfantul Proroc Ieze-chiel; Cuviosii Rafael si Par-tenie de la Agapia22 V - Sfanta Maria Magda-lena - Post

23 S - Aducerea moastelorSfantului Foca

24 D - Sfanta Hristina -Ap. Romani XII, 6-14Ev.Matei IX, 1-8glas 5,voscr. 6Vindecarea slabanoguluidin Capernaum - Ap. Ro-mani XII, 6-14Ev. MateiIX, 1-8glas 5, voscr. 6

25 L - Adormirea SfinteiAna26 M† - Sfantul Ermolae;Cuviosul Ioanichie cel Noude la Muscel27 M† - Sfantul MucenicPantelimon - Post28 J - Sfintii Prohor, Nica-nor, Timon si Parmena29 V - Sfantul Mucenic Ca-linic

Calendar creștin-ortodox

În zilele de 18 și 19 iulie2011, Preasfințitul PărinteEpiscop Siluan al EpiscopieiOrtodoxe Române a Italiei vaefectua o vizită pastorală înProtopopiatul Misionar Sici-lia, împreuna cu PreacuviosulPărinte Ieromonah Atanasie,Vicar Eparhial.

Vizita se va desfășura dupăurmătorul program:Luni, 18 iulie 2011:- ore 10:00; conferință pasto-

rală în biserica Parohiei Orto-doxe Române SfântaMucenița Agata din PiazzaGiovanni Falcone, Nr.1, Cata-nia, 95131.- ore 18:00; Preasfințitul Pă-rinte Episcop Siluan șiExcelența Sa Mons. Fran-cesco Montenegro, Arhiepis-cop și Mitropolit deAgrigento vor semna docu-mentele de predare-primire abisericii, “Chiesa di San Ni-cola” pentru Parohia Orto-doxă Română „SfântaMucenița Filotea” dinCanicattì, Via Buglione, Nr 2,92024, păstorită de PC Pr.Pavel Matyas.- ore 18:30; Slujba de TeDeum pentru toate bineface-rile în Comunitatea dinCanicattì.

Marți, 19 iulie 2011:- ore 10:00; În biserica San

Paolo din Via San Paolo, Nr 4,Ragusa, 97100, Preasfințitul

Părinte Episcop Siluan și Ex-celenta Sa Mons. Paolo Ursovor semna documentele deîncredințare a locașului decult pentru Parohia OrtodoxăRomână „Sfânta CuvioasaMelania Romana” din Provin-cia Ragusa păstorită de PCPr. Neculai Chilcos.- ore 11:00; Slujba de binecu-vântare a Sfântului Locaș șiSlujba de Te Deum.- ore 15:30; Preasfințitul Pă-rinte Episcop Siluan se va în-tâlni cu Excelența Sa Mons.Salvatore Papalardo Arhie-piscop și Mitropolit de Sira-cusa în ReședințaArhiepiscopală și va vizita bi-serica unde își desfășoară ac-tivitatea Parohia OrtodoxăRomână „Sfântul ApostolPavel" din Provincia Sira-cusa, păstorită de PC Pr.Mihai Ichim.

Vizită Pastorală în Sicilia

Biroul de Presă

În săptămânile ce au trecutîn parohia noastră au avut loco seamă de evenimente reli-gioase, culturale și teologicece au creat o atmosferă debucurie în viața credincioși-lor noștri.În data de 26 iunie 2011,după Sfânta Liturghie, tână-rul arhitect Andrei Mărgu-lescu, doctorand al Facultățiide Arhitectură din Milano aținut o conferință cu tema:„Fundamentul teologic al ar-hitecturii bizantine și reflec-tarea ei în cadrul SfinteiLiturghii“. Au fost prezenți ti-neri și credincioși care s-aubucurat de numeroaseleexplicații oferite de conferen-țiar privind arhitectura uneibiserici bizantine. A fost o în-cântare să constatat că untânăr arhitect poate să nevorbească nu numai în ter-meni tehnici, ci și din punctde vedere teologic, dar maiales să surprindă anumite as-pecte teologice ce existăîntre: arhitectură, pictura or-todoxă și Sfânta Liturghie.Un alt eveniment a avut locîn data de 03 iulie cu ocazia

„Zilelor Portului Popular Ro-mânesc“, sărbătoare cultu-rală instituită în întreagaItalie din inițiativa și binecu-vântarea Preasfințitului Pă-rinte Episcop Siluan. Prinaceastă sărbătoare, dar șiprin altele încercăm să redes-coperim și să cultivăm gustulpentru valorile culturale carene sunt specifice. Anul acestaîn comparație cu anul trecutam observat că atât tinerii,cât și adulții și-au luat cumult timp în urmă sarcina dea achiziționa un costum po-pular din zona de obârșie. Îndeschiderea sărbătorii ce s-adesfășurat în curtea bisericii,tinerii „Frăției Nepsis“ dinparohia noastră au făcut pre-zentarea costumelor popu-lare din diferite zone ale țării.Spre surprinderea noastrăam putut descoperi că nume-roase simboluri religioaseprecum: peștele, crucea bi-zantină, scara vieții, vița devie, spicul de grâu, strugu-rele, păunul și numeroase fi-guri geometrice, se regăsesccusute pe costumele noastrepopulare. Două dintre costu-

mele ce au fost prezentateaveau cam 100 de ani ve-chime, iar altul avea peste150 de ani. Costumele popu-lare românești în sine neoferă un bun prilej de a re-flecta nu numai din punct devedere artistic sau folcloricasupra portului românesc, ciși teologic, fiindcă putemconstata că în Biserica Orto-doxă putem vorbi despre în-dumnezeirea omului, însăputem afirma că există și osfințire a obiectelor și lucru-rilor pe care omul le folo-sește. Astăzi ne-am obișnuitsă folosim consumist lucru-rile cu care intrăm în contactși începem să nu le mai dămvaloare, însă în trecut oame-nii credincioși prețuiau fie-care lucru pe care îl primeauși îl aveau, ca pe un dar de laDumnezeu. În vechime sim-bolurile sfinte ale bisericii nuse limitau doar la lăcașul decult, ci se vedeau ca într-ooglindă și în portul popularromânesc. Știm că veșmin-tele preoțești se sfințesc prinrugăciuni speciale, însă dacănu este prea mult s-ar putea

afirma că și costumele popu-lare se sfințesc, mai ales celecu care creștinii mergeau saumerg la biserică, prin grija cucare erau cusute, spălate șiprin împrumutarea simbolu-rilor religioase, chiar dacă nuvorbim de rugăciuni specialede sfințire. Toate aceste ele-mente ne arată că în Hristos,prin Sfântul Duh se reface ar-monia între om și obiectelepe care acesta le folosește, fi-indcă prin pogorârea Sfântu-lui Duh în lume, „Care petoate le sfințește“, natura nueste o masă informă, materiemoartă, ci se îndumneze-iește. Acest lucru îl surprindearta populară româneascăunde se observă o întrepă-trundere între harul sfințitorși măiestria cu care sunt lu-crate obiectele ce împodo-besc bisericile, sau lucrurileartizanale, ceea ce poate ficonsiderată o sacralizare anaturii. Astfel, constatăm călemnul încrustat cu motivereligioase, picturile pe sticlă,porțile de lemn, figurile geo-metrice pe care le putem des-coperi în arhitectura

bisericilor din Nordul Moldo-vei sau în zona Maramureșu-lui și elementele simbolice,așa cum sunt: strugurele, spi-cele de grâu, floarea soareluiși crinul ce sunt sculptate pecatapetesmele bisericilornoastre înseamnă o aducerea naturii în maxima apropierede Dumnezeu, o sacralizare aacestora în cadrul cultuluidivin ce are în centru SfântaLiturghie. După ce au fostprezentate costumele popu-lare, tinerii parohiei noastreau deschis a doua parte aprogramului cu două dansuripopulare, iar grupuri de cre-dincioși au dansat și au inter-pretat cântece specificezonelor din care provin: Mol-dova, Ardeal, Maramureș,Dobrogea și Banat. Pentrutoți cei prezenți a fost o mareîncântare, iar aceste mo-mente ne arată că fără o întă-rire a credinței și orecuperare a ceea ce ne estespecific, există riscul pierde-rii ireparabile a unor valoricreștine, culturale și de tradi-ție.

Evenimente în Parohia"Tuturor Sfinţilor" din Milano Nord-Monza

pr. Pompiliu Nacu

Actualitatearomâneascã

17 - 29 iulie 2011

ACTUALITATEA DIN ITALIAPAGINA

18

A venit vara, timpul va-canțelor. Mai tineri saumai vîrstnici, mai bogațiori mai săraci, italieniise pregătesc "să iasă".Cu banii de la ciorap saucu împrumuturi bancare,majoritatea dintre ei îșioferă anual (în special însezonul cald) cîte un nouprilej de distracție, decunoaștere, de odihnă.

Nenumărate agenții devacanță, reviste de speciali-tate sau companii de trans-port freamătă. Ofertelesunt abundente. Pe lîngăclasicele paradisuri teres-tre, super-vizitate și careși-au căpătat în timp faima -precum Spania, Franța,Grecia, Austria, Elveția, in-sulele Maldive, Canare etc.etc. - noi destinatari și-aucâștigat anii aceștia dreptulde a-i atrage pe turiști șibanii lor.

Dacă am vorbi doar de treițări europene: Ungaria,Cehia și Croația - ale cărorporturi și aeroporturi audevenit recent supra-aglo-merate de nave - ar fi preapuțin. Și-apoi, ce frumuseți,ce comori naturale, cultu-rale, istorice, culinare, eno-logice dețin aceste plaiuriîn plus față de România ?Au ele plaje mai atrăgă-toare decît cele ale MăriiNegre ? Au ele o deltă pre-cum cea a Dunării ? Posedăele mai splendide chei mon-tane decît cele ale Bicazu-lui ? Posedă ele fauna - atîtde bogată, inexistentă canumăr și diversitate în ori-care alt spațiu european -pe care o posedă România ?Au ele o "salbă" deașezăminte creștine pre-cum cea din Moldova ?

Nu, nu au. Atunci cum desunt atît de solicitate ? Răs-punsul este: au știut să-șivîndă marfa ! Cum ? Prinmultă, multă reclamă -uneori chiar neadevărată.

Dar dețin și oferte "deobraz" în ceea ce priveșteprețurile, condițiile de ca-zare și transport, siguranța.Păcat. Păcat pentru noi, ceicare ne iubim țara și amdori-o iubită și de alții; șiprosperă.

Dar țara noastră - "dato-rită" lipsei de ingeniozitate,

de implicare și, de ce nu,de cheltuială din partea Mi-nisterului Turismuluiromân - este ca și absentă.E drept, vizitele recente alelui Berlusconi la București,a primarului capitalei noas-tre, Oprescu, la Roma pre-cum și spectacolul omânescdin Piața Capitoliului aufăcut să se mai vorbeascăde noi. Prea puțin !

Lecția tailandeză

Cu puțin timp în urmă, pemalul lacului de la Eur dinRoma, au răsărit ca din pă-mînt 30 de corturi albe,țuguiate. Thai Festival, cares-a desfășurat timp de treizile în spațiul ocupat deacestea a fost o lecție des-pre cum ar trebui să facă șiai noștri. Oferta tailandeză,diversă și bine gîndită, aatras imediat curiozitatearomanilor.

Un spectacol folcloric-mito-logic, cu artiști aduși spe-cial tocmai din fundul Asiei,degustări de prețiozități cu-linare - nu tocmai pe gustulitalienilor - și de băuturi,demonstrații pe viu ale arti-zanilor, mătăsari și"umbreliști", au generat,precis, mii de viitori turiști.

Vorbim, nu hulim

Este bineștiut că de foartemult timp Tailanda a deve-nit ținta pedofililor și aamatorilor de sex la prețredus. Noi, românii, le-amlivrat acest tip de marfăverișorilor noștri directaici, acasă la ei. Apoi, Tai-

landa, din punct de vedereal siguranței, nu este nicipe departe idealul. Dispu-tele interne, CămășileRoșii, duritatea legislativăar fi trebuit să-i îndepăr-teze pe cei care doresc săse relaxeze. România este oțară democratică, euro-peană, condusă de un gu-vern democrat-liberal, dar...

România, plai de dorAvem o țară neasemuit de frumoasă și bogată, dar cu o săracă "piață" a vacanțelor

Cum găsesc să facă lobby pentru România cei care ar trebui săo facă și cum procedează ambasadorii - oficiali sau neoficiali - aialtor țări, mult mai sărace în ofertă.

De cîțiva ani buni circulăprin lume un CD cu "muzicăpopulară maghiară" carecuprinde și piesele Ciocârliași Sârba Staccato ale luiGrigoraș Dinicu.

de Ghighi Puieșteanu

Actualitatearomâneascã

17 - 29 iulie 2011

Lecția sud-americană

Pe 8 martie trecut, de"martedì grasso" am asistatîn centrul istoric al Romei laultima defilare a carelor ale-gorice și a "mascaților"tradiționalului carnavalanual. Marea majoritate atrupelor reprezentau țări din

America de Sud: Peru, Ecua-dor, Columbia, Bolivia, Vene-zuela... Privindu-le, gîndeamcă în acele regiuni geogra-fice sunt probleme: armatede "eliberare națională", car-teluri ale drogurilor, lovituride stat, dictaturi. Și totuși,sunt sigur că intriganta cos-micitate a costumelor - de

inspirație parcă extrateres-tră - și dansul ritmat, robo-tic, vor chema spre plaiurilede proveniență mulți turișticulturali, care să caute ade-vărurile la ele acasă.

Dar în același timp gân-deam: unde este vălărețul ?Unde-i capra ? Unde-s haidu-cii Jianului ? Unde sunt iro-zii? Unde-i ursul ?

Sunt iarna, în România. Darși iarna e timp de vacanță.

Apelul nostru: asociații cul-turale româno-italiene,aduceți-le voi aici, acesteobiceiuri laice, aceste neste-mate carnavalești. Faceți-ovoi, dacă trecătorii politi-

cieni nu se gîndesc să o facă."Vindeți" voi România ! Darnu cum o vînd ei.

PAGINA

19ACTUALITATEA DIN ITALIA

...de turişti !

Fotografii:Tatiana Artenie

Marius Lupu

Tarif local în România şi Italia

in Italia

al în România şi Icarif loT taliaal în România şi I

in Italia

FOTOREPORTAJ :

Povestea ta în imagini !Actualitatea Românească selecționeazăfotografii ce relatează despre o ocazie, uneveniment, o întîmplare etc. prezentatede către cititori. Imaginile dvs. vor apăreaîn numerele viitoare ale Actualității subformă de fotoreportaj.

Redacția își rezervă dreptul de a face o selecție a fotografii-lor primite. Trimiteți max. 8 fotografii în format digital,clare și la rezoluție mare, însoțite de un scurt text cu dateesențiale referitoare la povestea dvs., la e-mail:redactia@actualitatearomaneasca.eu

FOTOREPORTAJ

Actualitatearomâneascã

17 - 29 iulie 2011

ACTUALITATEA CITITORILORPAGINA

20

Taurul, semn de pământE credincios şi de cuvânt,Fă-ţi treaba discret şi răbdătorȘi-ţi vei primi răsplata în amor !

Dă-i tare ! dar nu uita :Corpul tău nu e de fier,Fă-ţi timp a te dedicaȘi la partener !

Evitaţi stress, evitaţi şi-exceseȘi nu mai fiţi aşa de mânioşi,Ca să sprijiniţi suma de intereseȘi-n dragoste nu fiţi capricioşi !

Atenţi cu Luna, mai raţionaliAr trebui să fiţi şi nu banali.Corpul răspunde la solicitări,Venus vă poartă pe-ale ei cărări !

Folosiţi în toate celeTactul şi inteligenţa;Oasele te ţin - senzaţii noiIată-şi anunţă prezenţa !

Nu vă mai simţiţideloc integri -Între voi şi aştri:doar nori negri !

Nu te mai poţila nimic concentra ?Na-ai decît a răbdaşi a aştepta !

Ai devenit de toate distratÎncît pe seară devii preocupatRealizând cîte ai de preparatȘi-n câmpul muncii, şi-n cel privat!

Abili a intermedia şi norocoşiSolicitaţi de toţi şi sănătoşi...E vremea să agonisiţiȘi să iubiţi !

Norocul şi puterea te-au schimbatPe cei apropiaţi i-ai cam uitatPînă şi pe tovarăşul de pat...Păcat !

Munca ai pus-o pe chituci ?Te simţi totuşi în formă şi-atunciCauţi un tărâm nou de-activitate ?Dozează-ţi apetitul de posesivitate !

Mai totul curge dreptDar eşti un pic răcit(ă) ?Ia Dragostea de pieptȘi vei fi lecuit(ă) !

ȘTIAȚI CĂ... ?Răspunsuri la scrisoriULTRASCURTE

Doamnei Elena Sighi: Tre-când peste tonul cât se poatede ofensiv al scrisorii dumnea-voastră, țin să vă precizez că nueste vorba despre nicio critică.Colegul nostru GhighiPuieșteanu nu a făcut altcevadecât să relateze evenimentuliar, legat de o ulterioară

recunoaștere a diplomei delicență pe care ați obținut-o laUniversitatea “Spiru Haret”, aufost tocmai autoritățile respec-tivei universități cei care aufăcut precizările de rigoare. Înțelegem că sunteți "delusa",dar nu suntem responsabilipentru dezamăgirea dumnea-

voastră. Vă urăm mult succesîn activitatea dumneavoastră șifelicitări pentru diploma decare sunteți "orgoliosa". Mamei Ana: Ne pare rău, darnu publicăm anunțuri de ghici-tori, clarvăzători, magicieni,vrăjitori, dezlegători de far-mece etc.

Doamnei Melania Usturoi:Vă mulțumim pentru interesulacordat. Vom fi mai mult decâtbucuroși să promovăm talen-tele românești din afaragranițelor și orice sugestie estebine venită.

Locul cu cea mai mareumezeală se afla în Ha-waii, în SUA. În medie,aici plouă aproximativ335 de zile pe an.

Pe vârful Everest apafierbe la 69 grade Cel-sius, în loc de 100, pen-tru că presiunea aeruluieste mai mică.

Românul Aurel Perșu arealizat primul autovehi-cul perfect aerodinamic,in 1920, când automobi-lele încă arătau ca în fil-mele cu Stan și Bran, caniște trăsuri cu volan.

90% dintre copiii hrănițila sân sunt mai deștepți- având un IQ mai mare,decât copiii care suntalimentați cu lapte praf.90% dintre copii pot di-gera grăsimile din lap-tele matern, bogate înacizi grași polinesatu-rați, care dezvoltă creie-rul.

Leoarcă de poezie țăranul,românautentic si autohton, contempo-ran și-n viațăa lăsat la marginea hotaruluicoarnele pluguluiși fertilitatea seminței;fruntea plină de stele și-a șters-o bărbătește,a tras o înjurătură pe limba sa -din tot sufletul;a luat asupra-și înțelepciuneastrămoșeascăîntr-o straiță alături de slănină,ceapă și turte,

și-a bătut zdravăn muierea șiprunciicum odinioară strămoșii săicând plecau să ducă războaie -să se știe cine-i stăpânulpână când poate nu s-o mai în-toarce.Isprăvind de cârpit gardul denuielea uns cu oloi țâțânele de la ușăși de la poartă.Salutând apoi respectuos oa-menii pe druma plecat să-și încerce noroculsub alte zări

pe unde se aude că-s lacrimilemai puține,că soarele te mângâie cu căl-dura mamei,că nu stai la coadă să-ți umplecineva mai milosstraița cu bani și merinde.Ai trudit destul țarina undeacum crescbălării – răzășule; de aceeaascute-ți sabia minții și taie laturci și la nemți,golește-le conturilecu cartele de bancomat furatesau false !

La ce bun să aibă doar ei totuliar tu nimic -'tu-i existența buzăului mamii eide viață ?! -Ce, tu nu ești om?!Ce, tu ești atât de prost și nuștii că banul nu are miros dar teface să miroși frumos?!Și uite-așa pe drumul de întoar-cerespre vila sa luxoasă cu piscinăvine un om în limuzinătăind lumii curmezisul.

Țăranul emigrantPOEZII

MOTTO :: “Românul s-a născut poet.”(Vasile Alecsandri)

de Dorel Andrieș

Publicaţie fondată deDr. Valentin Eugen Dăeanu

Redacţia şi administraţiaBucurești, str. Justiției nr. 54,

et. 2, Sector 4Tel. 004.0213358800Fax 004.0213358784

Director editorialAlina Harja

RedacţiaCălin Cristian, Luiza Ciorcășel,

Florin Stan, Irina Stinghe,Lorella Lattavo, Ghighi Puieșteanu,

Daniela Vițelaru, Ana Panait,Arsenio Silupescu, Darian Glod, Diana

Rusu, E.P.

ColaboratoriAdrian-Ioan Grigor, Giancarlo

Germani, Valeriu Tănasă, CristianAmbrozie, Costel Adjudeanu, Alina Breje,

Anca Manolea, Adalbert Gyuris

ReferentCostel Cune

Art director & DTPMarius Lupu

Director comercialşi coordonator ItaliaCristiano Acquaroli

tel. (0039) 339 41 42 640cristiano.acquaroli@gmx.com

Editat deS-PRESS Internațional România

ISSN 1583 - 2120

Administrator unicDr. Adrian Vladimir Ciorcășel

***

Actualitatea Românească este un ziareditat în România și se supune legilor

românești în materie. Ziarul poate fi di-fuzat și retipărit oriunde în lume, cu

acordul redacției, societății sau persoa-nei căreia i se încredințează acest drept.

Actualitatearomâneascã

17 - 29 iulie 2011

ACTUALITATEA SPORTIVĂPAGINA

21

În ciuda unor neînțelegeri denatură financiară dintre clubși impresarul fotbalistuluiromân avute în timpul trata-tivelor, Adrian Mutu este dela 24 iunie a.c., atacant alechipei Cesena din regiuneaitaliană Emilia Romagna.

Acordurile dintre clubul Ce-sena și impresarul atacantu-lui român, Pietro Chiodi, s-au

încheiat. De astăzi fotbalistulintră în echipa din regiuneaitaliană Emilia Romagna,după ce a ajuns la un acordcu responsabilii acestei gru-pări. Informația este confir-mată și de site-ul clubuluiFiorentina, care anunță ofi-cial că atacantul român a fostcedat echipei Cesena.

Miercuri, Cesena, care încădin ianuarie încearcă să-ltransfere pe Mutu la ei, aanunțat că a pus capăt trata-tivelor cu Adrian Mutu, dincauza pretențiilor prea mariale fotbalistului român.

Impresarul jucătorului, Pie-tro Chiodi, declarase la rân-dul său, că „Briliantul”dorește să-și continue carieraîn Serie A. Mutu ar fi cerutun acord pe trei ani, iar Ce-sena i-a oferit doar doi.

Potrivit presei din Peninsulă,Adrian Mutu a semnat uncontract bienal, cu posibili-tate de prelungire la trei ani.„Sunt încântat” a declaratAdrian Mutu, „și abia așteptsă încep această nouă aven-tură. M-a convins proiectulambițios al lui Campedelli(președintele echipei Ce-sena). Vreau să mulțumescFiorentinei și lui Della Vallepentru anii minunați petre-cuți împreună. Voi purta în-totdeauna în inima meaaceastă frumoasă expe-riență” a mărturisit atacantulromân.

Adrian Mutu, în vârstă de 32de ani, juca la Fiorentina din2006, pe un salariu de 2,8 mi-lioane de euro pe an. Con-tractul său cu echipa toscanăexpira abia anul viitor.

Adrian Mutu lasă Fiorentina pentru Cesena

de E.P.

Atunci când a venit pe lumeîn 1974, într-o familie de ita-lieni din apropiere de Tre-viso, Alessandro a fost adoua bucurie a familiei. Fra-tele mai mare se numeaStefano și era cu nouă animai mare ca el. Tatăl celordoi băieți, Gino, era de me-serie electrician. Mama,Bruna, era casnică, pentrucă niciodată capul familieinu lăsat-o să muncească,pentru a se putea ocupa învoie de creșterea celor doibăieți.

La începutul anului 2001,tatăl său a decedat, mo-ment în care a ieșit la ivealăsecretul fotbalistului. El maiare o soră, Beatrice, de ori-gine română.

Fetița a fost înfiată depărinții lui Alessandro delPiero în 1998, atunci când

tatăl sportivului a aflat căsuferă de cancer. Prin inter-mediul unor prieteni, ei auajuns la un orfelinat din Iașiunde au ales să înfieze unsuflet, pe sora mai mică afotbalistului.

Din nefericire, bătrânul tatănu a apucat să-și vadă cres-când cel de-al treilea copildecât doar trei ani, el dece-dând pe 13 februarie 2001.Fetița a crescut și, așa cumera de așteptat, secretul aînceput sa fie din ce în cemai greu de ascuns. Dupămoartea tatălui său, Ales-sandro a decis ca presa numai are voie să se ames-tece în viața sa, așa că Bea-trice, acum în vârstă detreisprezece ani, este foartepuțin cunoscută.

Del Piero areo soră româncă !

de Cristian Ambrozie

Actualitatearomâneascã

17 - 29 iulie 2011

Tatăl era la serviciu, mama șicopilul pe acasă, își vedeau detreburi. La un moment dat,mama vrea să vorbească la te-lefon cu tatăl, însă constată căa rămas fără credit.- Gigele, ia sună-l tu pe taică-tu și vezi când ajunge acasă.După vreo 3 minute:- Am sunat, mama, dar răs-punde o tanti și nu vrea sămi-l dea la telefon.Se face seară și bărbatulajunge acasă. Nevasta înfu-riată la culme, se duce directla el și îi scapă două palme.- Pentru ce au fost astea, fe-meie?- Pentru ce ? Gigel, ia vino șizi-i lu' tac-to ce spunea fe-meia aia !- "Pentru moment abonatulnu poate fi contactat, vărugăm reveniți."

PAGINA

22 MISCELLANEA

Genezapocalipsa (II)de Ghighi Puieșteanu

"Cum dracu' eu,

Primul Născut

din Primii Creați

dau (numai și numai !)

cu sapa-n pământ

și nu sunt iubit

precum e iubit Urmă-

torul:

Abel cel Abil

a da cu cuțitele

în sângele cărnii ?!"

se căina amarnic Cain.

"Dar dacă Tatăl Nostru

e carnivor,

atunci, poftim !"

Astfel deveni Cain

un etern emigrant

de necondamnat !

MOTTO :: "Dacă vrei să posezi nu trebuie să pretinzi." (Khalil Gibran)

Dialoguriîn două limbi

Colţul poetic alDiasporei

Bancul zilei

- Perche' ridi ? Come mai cosi' pieno di gioia ?- Joia a trecut, nene, azi e sâmbătă. Rîd pentru că trebuiesă-mi dai banii !

- Sei sparito di nuovo ! Pensavo che sei un buon lavoratore- invece no.- În WC nu ? Atunci unde să mă duc să fac pipi ?

- Quanto lavora 'sto ragazzo ! Sempre fuggi-fuggi come unalepre.- Lepră ești tu, bă ! Stai și mă pîndești și nu faci nimic.

- Prendi la lucerna e guarda come stanno le pecore !- Lucernă ? De unde, le-am dat grăunțe de s-au umflat !

- "Adolorata, la moglie ne da il triste annuncio: nostro ragio-niere Luigi e venuto a mancare all'affetto dei suoi cari..."- Păi... cum adică a venit Luigi la mâncare, dacă el îi mort !?

MINUTE INTERNATIONALEMINUTE INTERNATIONALEîn reţeaua DIGI Mobil4 pe lună€

România, Italia, Spania

in Italia

TIONALETIONALETIONALETIONALETIONALETIONALETIONALETIONALEpe lunăpe lună

România, Italia, SpaniaRomânia, I

in Italia

Actualitatearomâneascã

17 - 29 iulie 2011

DIVERTISMENT 23

GRAFICĂ PUBLICITARĂ

Se preiau comenzi pentrureclame în presă, tehno-redactare și grafică edito-rială (ziare, reviste etc.)inscripționări firme și au-tovehicule, realizare site-uri internet.

Contact: Marius LupuTel: (0039) 329 71 41 455excentricdesign@gmail.com

NOU!CONSULTANŢĂ JURIDICĂ

Prin intermediul ziaruluinostru puteți beneficia desfaturi juridice la proble-mele dumneavoastră deacasă, din România.Vă răspunde av. AdrianaBangălă - Baroul Bucu-rești.Tel: 0040 740 57 69 62E-mail: avocat@jurisdinamica.rowww.jurisdinamica.ro

Servicii

de Ghighi Puieșteanu

ENIGMISTICĂ

INTEGRAMA La picioare ! RO & IT

"Actualitatea Românească" este un ziar dis-tribuit gratis - pentru a furniza o informație

accesibilă tuturor.

Dacă cineva încearcă să vă vîndă acest ziarsunteți rugat să contactați redacția

la e-mail:redactia@actualitatearomaneasca.eu

și la numărul de telefon(+39) 3394142640

În curînd la chioșcuri:

MagazinulRomânesc

Actualitatearomâneascã

17 - 29 iulie 2011

PAGINA