Actorii implicaţi în organizarea şi funcţionarea serviciilor publice

Click here to load reader

  • date post

    09-Apr-2018
  • Category

    Documents

  • view

    221
  • download

    0

Embed Size (px)

Transcript of Actorii implicaţi în organizarea şi funcţionarea serviciilor publice

  • 8/8/2019 Actorii implicai n organizarea i funcionarea serviciilor publice

    1/22

    Actorii implicai n organizarea i funcionarea serviciilor publice

    Identificarea si prezentarea actorilor ce joac pe scena serviciilor publice,presupune precizarea prealabila a unor notiuni precum:serviciu public,administratie publica locala sicentrala,prestori de servicii,beneficiari(consumatori) si mass-media.Desi pe parcursulacestei prezentari se vor relua detaliat si explicit atributiile,responsabilitatile si rolul celor ce particip la infptuirea serviciilor publice,pentru inceput este suficienta o interpretaresuccinta a acestora.

    Dac ar trebui sa incepem cu evolutia serviciilor publice am afirma faptul ca ele aucaptat atentia specialistilor in acest domeniu,odata cu dezvoltarea exploziva a sectorului

    tertiar.Astfel,apare intrebarea evidenta ce contine acest sector si ce legatura are cuserviciile publice.Asadar,conexiunea evidenta intre cele dou este aceea c,sectorul teriareste format din servicii,precum telecomunicatii,turismul,administratia de stat si locala,dar si administratie,asigurari si comert.

    Cea mai simpl definitie data serviciilor publice,potrivit definitiilor intalnite inliteratura de specialitate,este aceea ca ele reprezinta activitati de interes general infaptuitede un organism,adica o persoana juridica,autorizata de o autoritate a administratiei

    publice,pentru satisfacerea unor nevoi sociale.Pentru notiunea de serviciu public exist o palet divers de interpretri,ins nuaceasta este tema pe care incearca sa o promoveze aceasta lucrare,ci definirea acestor servicii din perspectiva celor ce particip la realizarea lor.Astfel,vom incepe cu perspectiva celui mai influent actor al serviciilor publice,si anume:administratia publicacentrala.Informatii detaliate cu privire la acest interpret vor fi prezentate pe parcursulreferatului,iar pentru moment este suficienta o identificare a acestei autoritati.Acest tip defurnizare a serviciilor publice de catre stat,care joaca rol atat de arbitru,organizator sauchiar arbitru,se incurajeaza in statele unitare.

    n termeni simpli,administraia public central sau administratia cu caracter de stat,reprezint sistemul in care se desfasoara activitatea de organizare a executarii siexecutarea in concret a legii.Avand in vedere ca cerintele si nevoile societatii sufera

    1

  • 8/8/2019 Actorii implicai n organizarea i funcionarea serviciilor publice

    2/22

    modificari frecvente,administratia este cea care trebuie sa prezinta un caracter dinamic sio adaptabilitate pentru a se conforma acestor realitati.

    Odata stabilita responsabilitatea generala a administratiei centrala,urmatorul pasconsta in identificarea partilor ce contribuie la desfasurarea acestor activitati.

    Instituiile centrale prestatoare de servicii publice centrale sunt:presedintia Romniei prin administratia prezidentiala,Guvernul,prin aparatul de lucru al acestuia,precum siadministraia central de specialitate prin intermediul ministerelor, autoritilor subordonate ministerelor i autoritilor autonome.Administratia prezidentiala este oinstitutie cu personalitate juridica ce functioneaza in baza legii si potrivit Constitutiei.Inaceasta prezentare,importante nu sunt atributiile si competentele acestei autoritati,cicompartimentele care infatuiesc serviciile publice,din subordinea presedintelui,care sunt

    in numar foarte mare si care sunt distribuite pe categorii si functii.Cele mai importante compartimente sunt cele ce promoveaza actiuni in domeniul

    politicii interne,precum si relatiile acestuia cu Guvernul,Parlamentul,administratia localsi organizatiile non-guvernamentale.De asemenea,un alt departament esential inevidentierea uneia dintre conexiunile actorilor,este cel cu mass-media,prin birourile de presa,mesajele de comunicare,etc.

    In ceea ce priveste Guvernul,el este cel ce exercita conducerea generala a

    administratiei publice.1

    In structura actualului Guvern al Romaniei se afla 14ministere,cu atributiii si competente specifice,ele fiind totodata si a treia componenta aadministratiei centrale.

    Ministerele conduc din punct de vedere administrativ, serviciile publice cuprinse nsfera de competen, asigurnd: legtura dintre politic i administrativ; organizarea ifuncionarea serviciilor publice ale ministerului; gestiunea financiar a fondurilor publice prin buget.Celelalte autoritati de specialitate ale admininistratiei centrale sunt celesubordonate Guvernului si cele autonome,care vor fi precizate pe parcursul lucrarii.

    Administratia publica locala functioneaza potrivit legii administratiei publicelocale,principiului descentralizarii si este reglementata de Constitutia Romaniei.In ceeace priveste acest domeniu,subiectul aferent referatului este legat descentralizareaserviciilor publice si de consultarea cetatenilor,prin referendum,privind binele

    1 Armenia Androniceanu-Managementul serviciilor publice-editia II,ed.Universitar,2004

    2

  • 8/8/2019 Actorii implicai n organizarea i funcionarea serviciilor publice

    3/22

    comunitatii.Ca atare,infiinarea serviciilor publice este atributul exclusiv al autoritilor deliberative, respectiv al consiliilor locale, iar organizarea i funcionarea lor constituieatributul autoritilor executive,adic al prefecilor i primarilor.

    Dupa cum am precizat la inceputul lucrarii,serviciul public este mijlocul prin care se presteaza cetatenilor servicii de interes social,in regim de putere publica.De aceea incadrul administratiei locale functioneaza servicii publice ce tin de paza cetatenilor,deevidenta populatiei,de protectie civila si pentru situatii de urgenta.

    Al treilea actor prezent pe scena serviciilor publice este agentul prestator de serviciu.Peacesta il gasim si sub denumirea de agent economic.Acesta din urma,persoana fizica sau juridica,controleaza sau utilizeaza factori de productie,participand astfel la bunastareaeconomica a unei tari.Aici,putem vorbi de diverse categorii de servicii publice

    precum:menajele,organizatiile non-profit,regiile autonome,serviciile de asigurari sirestul lumii.Aceasta ultima categoria se refera la agentii economici nonrezidenti careintreprind activitati de orice natura cu rezidentii.

    Consumatorii reprezinta beneficiarii serviciilor publice.De asemenea,spunem ca ei joaca un rol important in infaptuirea serviciilor publice,deoarece se implica in furnizareaacestora,prin respectarea legislatiei in vigoare si prin informarea cu privire la noilereglementari in materie de servicii publice.Instiintarea apartine mass-media,care asigura o

    informare corecta a cetatenilor,a administratiei centrale si locale,precum si a prestorilor.Ea este singura care realizeaza o comunicare propice in cadrul celor ce asigurafunctionarea si organizarea serviciilor publice.

    Este esential de precizat ca serviciile publice vor suferi anumite modificri odata cuaderarea Romaniei la Uniunea Europeana, deoarece se incearca o armonizare a serviciilor publice nationale si locale cu ambitiile europene.Astfel se doreste crearea unei pieteeuropene unice,prin punerea in opera a retelelor transeuorepene,precumtelecomunicatii,transporturi,electricitate,etc,dar si anumite norme impuse cadrelor juridice nationale.2

    Avand in vedere prezentarea succinta a ceea ce contine proiectul intitulatActoriiimplicati in organizarea si functionarea serviciilor publice,in continuare,se vor putea

    2 Dragos Dinca-Servicii publice si dezvoltare locala,ed.Lumina Lex,2008

    3

  • 8/8/2019 Actorii implicai n organizarea i funcionarea serviciilor publice

    4/22

    observa principalele responsabilitati,competente,relationari intre partile ce fac subiectullucrarii.

    ADMINISTRAIA PUBLIC CENTRAL I LOCAL DIN ROMNIA

    Cand vorbim de serviciile publice reiese o clara trasatura a acestora si anume,relatiile ce se stabilesc intre aceastea. Principala relatie a serviciilor publice si cea mai desintalnita este cea de autoritate,ce cuprinde relatiile ierarhice (determinate de structuraierarhica) si relatii functionale (determinate de structura si competenta specifica.).

    De asemenea,in cadrul acestor relatii se gasesc si cele de cooperare care pot fi

    formalizate sau neformalizate. Sunt relatii ce iau nastere in raport cu elementeleexterioare sistemului autoritatilor administratiei publice si acestea se numesc relatii sereprezentare.O a patra categorie de relatii este cea de control care este determinat dedelegare. In functie de ponderea in raporturile cu cetatenii sunt relatiile de prestariservicii.

    n societatea romaneasca,administratia are un rol primordial deoarece prin ea serealizeaza legatura dintre palierul central si palierul constituit de cetateni. Din acest motiv

    administratia trebuie sa mentina o situatie de echilibru si chiar o buna relatie intreautoritatile administratiei centrale si celelalte autoritati ale administratiei,pentru ofurnizare impecabila a serviciilor publice.

    Astfel,multitudinea de legaturi ce se stabilesc intre autoritatea de varf a administratiei publice si celelalte autoritati ale acesteia din urma,sunt extrem de variate sicomplexe.Astfel identificam: Intre autoritatea de varf a administratiei publice si ministere se instituie o relatie desubordonare (dintre guvern ca autoritate de varf si ministere si organele de specialitate,fiecare in ramura de activitate specifica). Deoarece si guvernul si ministerele actioneaza pe acelasi teritoriu,ne aflam in fata unei subordonari orizontale. Aceasta relatie desubordonare permite Guvernului sa detina un control al activitatii ministerelor sicelorlalte organe de specialitate. Tot relatie de autoritate ierarhica se intalneste si intreorganul de varf al administratiei publice si autoritatile locale ale administratiei,si anume

    4

  • 8/8/2019 Actorii implicai n organizarea i funcionarea serviciilor publice

    5/22

    consiliile locale si primari. Acest fapt este justificat de competenta guvernului in teritoriu, precum si de dreptul guvernului de a emite acte juridice obligatorii pentru autoritatilelocale.

    In realitatea administrativa, relatiile de autoritate ierarhica nu se realizeazaintotodeauna direct, intre Guvern si serviciile publice descentralizate,existand prefectul.

    Cel de-al doilea tip de relatii sunt cele intre ministere si celelalte organe de specialitateale administratiei publice centrale si autoritatile locale si teritoriale ale administratiei publice,iar in aceasta categorie de relatii se cuprind ministerele si consiliile locale.

    n opinia Armeniei Androniceanu,intre consiliile locale si ministere se contureaza orelatie de cooperare, deoarece ele sunt determinate de pozitia acestor autoritati in sistemulgeneral al administratiei publice.

    In practica administrativa se intalnesc si relatii de autoritate de natura functionala intreministere si celelelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si servicii publice descentralizate ale acestora. Este vorba de o subordonare verticala a serviciilor publice fata de organele centrale care au competenta sa le suspende dispozitiile ilegale sisa le dea indicatii obligatorii, dar care functioneaza sub directa conducere a prefectului.

    Relaiile dintre autoritatile administraiei publice locale,adica Consiliul Local siPrimarul sunt asemntoare.Ambele sunt constituite prin votul direct al cetatenilor,dar

    exista si o deosebire de natura juridica. . Astfel se poate vorbi de o relatie de cooperare side control prin delegare.Asadar,genul de relatii cu instituiile publice care exercita puterea legislativa,implica

    Senatul si Camera Deputatilor. . Intre autoritatea de varf a puterii executive,si anumeGuvernul si autoritatile ce exercita puterea legislativa (Senat si Camera Deputatilor) seinstituie o relatie de cooperare dar si de control delegare care atribuie Parlamentuluicompetenta de a realiza controlul Parlamentar.

    Alte relatii de cooperare sau de control se stabilesc intr-o forma directa intre ministerelesi celelalte organe de specialitate ale administratiei publice si autoritatile .

    Acelasi tip de relatii se stabilesc si intre Senat si Camera Deputatilor si Consilii localesi primari.

    In cadrul instituiilor publice care exercita puterea judecatoreasca se pot realiza treitipuri de legaturi si anume : de cooperare, de reprezentare si de control. Astfel, se

    5

  • 8/8/2019 Actorii implicai n organizarea i funcionarea serviciilor publice

    6/22

    realizeaza o relatie de cooperare intre autoritatile administratiei publice si autoritatile judecatoresti, relatii de control prin delagare cand o autoritate a administratiei publicecontroleaza o autoritate judecatoreasca.

    n ceea ce priveste serviciile publice din administraia local din Romnia, este binecunoscut faptul ca societatea romaneasca functioneaza in directa executare a legii si astfelcolectivitatile locale sunt obligate sa se supuna ei. Dar prin lege se incearca si asigurareaunui confort al cetatenilor. Pentru ca acest lucru sa decurga normal, autoritatileadministratiei publice trebuie sa cunoasca nevoile populatiei pentru solutionareaacestora.Cunoscand cele doua tipuri de nevoi ale cetatenilor,generale (organizate de stat pentru intreg teritoriul) si speciale (organizate la nivel de judet,oras sau comuna).Acesteadin urm,constau in servicii publice,precum salubrizare, energie electric,energie termic,

    gaze sau alimentare cu ap ).Pentru asigurarea realizarii acestor nevoi ale cetatenilor, autoritatile administrative

    sunt imprite n functie de competent si dispun de resurse pentru atingerea cerintelor.Astfel se justific si repartizarea administratiei de stat pe paliere cu diferite atributiii decompeten.Aceasta cuprinde serviciile publice centrale si locale.La nivelul celeicentrale,avem: Presedinia Romniei prin administraia prezidenial,Guvernul prinaparatul de lucru al Guvernului i administratia centrala de specialitate,prin intermediul

    ministerelor, autoritatile autonome.In ceea ce priveste responsabilitatile si atributiileacestor structuri,importante nu sunt cele de ordin politic sau juridic,ci cele ce privescserviciile publice.De exemplu,presedintele este cel care elaboreaza standarde generale deevaluare a performanelor serviciilor publice i stabileste politica local in domeniu.3

    In ceea ce privete Guvernul sau autoritatea puterii executive,acesta are rolul de aasigura functionarea echilibrata si dezvoltarea sistemului national economic si social, precum si racordarea acestuia la sistemul economic mondial in conditiile promovariiintereselor nationale.4

    Guvernul Romniei are la baza Constitutia in textul careia functioneaza si isi exercitafunctii atat cu caracter administrativ,cat si politic.

    Administratia publica de specialitate,este o componenta a administratiei publicecentral,fiind reprezentata de ministere. Ministerele sunt acele impartiriale3 Drago Dinc Servicii publice i dezvoltare local, ed. Lumina Lex, 20084 Armenia Androniceanu Managementul serviciilor publice,ed Universitara,2006

    6

  • 8/8/2019 Actorii implicai n organizarea i funcionarea serviciilor publice

    7/22

    administratiei cu o competenta specifica, nfiinarea acestora facilitnd organizareasocietatii romanesti.5Asadar,fiecare minister promoveaza un anumit tip de serviciu,care serealizeaza prin stransa colaborare a celor cinci actori implicati jocul numitOrganizarea i funcionarea serviciilor publice.De exemplu, Ministerul Educaiei,Cercetrii i Tineretului asigur un serviciu non-market,adic servicii colective furnizate populaiei cu titlu gratuit sau cvasigratuit,precum invamntul si educaia.Un alt minister este Ministerul Sntii,care asigur serviciile de sntate.

    A doua componenta a administraiei de stat este cea local care funcioneaz pe baza prevederilor Constituiei si n completarea acesteia pe baza unor hotrri si ordonane aleGuvernului, ordine ale ministerelor.

    Cand vorbin de administratia publica locala se vizeaza Consiliul Judetean si Primarul.

    Astfel, Consiliul Judetean reprezinta autoritatea deliberativa autonoma ce urmaresterezolvarea problemelor de interes local. Primarul, reprezinta autoritatea executivaautonoma cu rolul de a safisface cerintele si nevoile membrilor comunitatii si actioneazaca reprezentantul statului in unitatea administrativ-teritoriala.

    Ca atare, serviciul public este mijlocul administratiei prin care se presteaza cetatenilor servicii de interes general, in regim de putere public. nfiintarea serviciilor publice esteatributul exclusiv al autoritatilor deliberative, respectiv al consiliilor locale, iar

    organizarea si functionarea lor constituie atributul autoritatilor executive, adica al prefectilor si primarilor.La nivel local,serviciile publice au o eficienta mai mare,deoarecese adreseaz unei colectivitati mai restranse si constau in serviciile de paz si proteciecivil,privind evidena populaiei,serviciile comunitare pentru situaii de urgen,precumi serviciile de autorizare a construciilor.De asemenea,administraia public localasigur finanarea serviciilor publice din bugetul local,surse extrabugetare,dar i aprobtarife pentru unele servicii.Deoarece,i revine competena de a organiza servicii publice,administraia local efectueaz i controlul asupra modului in care este asiguratserviciul public in conformitate cu normele legale i regulile specifice.

    SERVICII PUBLICE PRESTATE DE AGENII ECONOMICI

    5 Armenia Androniceanu Managementul serviciilor publice,ed.Universitar,2006

    7

  • 8/8/2019 Actorii implicai n organizarea i funcionarea serviciilor publice

    8/22

    Persoanele fizice sau juridice care dispun, controleaz sau utilizeaz factori de producie i particip la viaa economic a unei ri sunt cunoscute sub denumirea deageni economici .Ansamblul de ageni economici care sunt omogeni din punct de vedere

    al funciei principale pe care o au n cadrul vieii economice i alnaturii resurselor utilizate formeaz o categorie deageni economici sau un sector instituional , cum maieste cunoscut n literatura de specialitate.

    Contabilitatea naional distinge ase categorii de ageni economici. La acestea seadaug sectorul exterior care este n realitate o unitate contabil fictiv, pentru c eaintegreaz funcii i resurse eterogene. Cele ase categorii de ageni economici (sectoareinstituionale) sunt: menajele, (gospodriile), societile nonfinanciare, administraiile publice, administraiile private, societile financiare i ntreprinderile de asigurri.

    I.Menajele sau gospodariileMenajul este o entitate care cuprinde una sau mai multe persoane care ocup aceeai

    reedin principal.Funcia principal a menajelor const n consumul final al bunurilor i al serviciilor; menajele pot, de asemenea, s produc bunuri i servicii, atunci cnd elembrac calitatea de ntreprinztori individuali. ntreprinztorii individuali sunt, n acelaitimp, i ntreprinderi i menaje, deoarece nu se poate face o distincie net ntre patrimoniul ntreprinztorului i cel al menajului su: ntreprinztorul individualangajeaz bunurile sale personale n ntreprinderea sa.Resursele principale ale menajelor provin din veniturile activitilor desfurate (pentru salariaii sau pentru ntreprinztoriiindividuali) i din veniturile din transferuri (din operaii de repartiie).

    II.Societile nonfinanciareSectorul instituional al societilor nonfinanciare regrupeaz unitile a cror funcie

    principal este producia de bunuri i de servicii comerciale (de pia). Resursele lor principale provin, n cea mai mare parte, din vnzarea produciei lor pe pia. n funcie

    de natura relaiilor de proprietate distingem: a) Societile private care se caracterizeaz prin faptul c tot capitalul su aparineunor persoane private. Din punct de vedere al statutului juridic, societile private pot fi:societi cu rspundere limitat, societi pe aciuni, societi n comandit simpl,societi n comand pe aciuni, societi n nume colectiv, societi cooperatiste.

    8

  • 8/8/2019 Actorii implicai n organizarea i funcionarea serviciilor publice

    9/22

    b) Societile i regiile autonome din sectorul public.ntreprinderile din sectorul public au statut juridic: unele (RENEL,RADEZ, POTA, RASUB, RATB,ROMTELECOM, SNCFR etc.) au un statut de regie autonom, n timp ce altele(Compania Naional de Petrol, Tarom etc.) sunt societi mixte (cu capital mixt).Capitalul regiilor autonome aparine n totalitate statului sau unei autoriti publice (ncazul regiilor autonome de interes local).Capitalul societilor mixte este partajat ntrestat sau colectiviti publice i persoanele private. Regiile autonome sunt organizaii publice de dimensiune mare, care produc bunuri i servicii comerciale (de pia) i pentrucare administraia nu este singurul lor client. Regiile autonome i obin resursele principale din vnzarea produciei lor pe pia: aceasta este de fapt i principala deosebiredintre regiile autonome i administraiile publice.

    Regiile autonome au n comun poziia lor de monopol ntr-un sector de baz.Societile mixte sunt ns uniti care i desfoar activitatea n sectorul comercial,concurenial, deci ele trebuie s-i dispute piaa cu societile private i cu cele strine. Prin HG 597/1992 au fost trecute sub autoritatea consiliilor locale regiile autonomei societile comerciale cu capital integral de stat, care presteaz servicii publice deinteres local. Aceti ageni economici s-au reorganizat n conformitate cu prevederileLegii 15/1990 privind transformarea ntreprinderilor de stat n societi comerciale. De

    asemenea, regiile sau societile nfiinate dup intrarea n vigoare a hotrrii au trecutsub autoritatea consiliilor locale care le nfiineaz. Prin Ordonana 13/1993 s-au stabilit msuri pentru restructurarea activitii regiilor autonome n scopul eficientizrii lor, respectarea disciplinei financiare, gestionarea bunurilor din domeniul public, precum i reglementarea raporturilor dintre autoritileadministraiei publice i regii.

    Prin Ordonana de urgen 30/1997 privind reorganizarea regiilor autonome s-a prevzut, printre altele, i nfiinarea de servicii publice de interes local care vor trece subautoritatea administraiei din unitatea administrativteritorial respectiv.Din dispoziiileactului normativ sus-menionat a reieit, n primul rnd, obligaia administraiei publicelocale de a ntocmi programele de reorganizare, ns, din pcate, la nivel local, nu existnc o strategie de restructurare.

    9

  • 8/8/2019 Actorii implicai n organizarea i funcionarea serviciilor publice

    10/22

    Din economia OUG 30/1997 se pot reine ctevadirecii de aciune deosebit deimportante:

    vor fi supuse reorganizrii, cu prioritate, regiile care presteaz servicii deutilitate public i nregistreaz pierderi;

    regiile autonome care nu sunt supuse lichidrii se vor reorganiza ca societicomerciale pe aciuni; de reinut c statul va pstra un pachet de aciuni sau numaiaciuni nominative de control (golden share);

    bunurile ce urmeaz a fi folosite de societile comerciale nou nfiinate setransmit prin concesiune.

    Potrivit, .univ.dr. Ion Plumb, conf univ.dr. Armenia Androniceanu, prep.univ.drd.Oana Abaluta,. cei mai importani ageni economici care presteaz servicii pentru

    cetenii dintr-o anumit unitate administrativ-teritorial sunt regiile autonome.Acesteaau personalitate juridic i, ca atare, funcioneaz pe baz de gestiune economic iautonomie financiar, dar sub autoritatea consiliilor locale. Aceast particularitatedetermin o serie de consecine juridice pe care orice consiliu local trebuie s le aib nvedere, i anume:

    -prin actul de nfiinare se va stabili denumirea, sediul, obiectul de activitate(potrivit legii) i patrimoniul regiei; In ceea ce privete patrimoniul trebuie precizat c

    bunurile domeniului public nu sunt alienabile i ca atare trebuie evideniate separat de bunurile proprietate proprie.

    -regiile autonome particip la circuitul civil ca subiect de drepturi i obligaii dei seafl sub autoritatea consiliilor locale. Trebuie precizat ns c, n ceea ce privetecapacitatea de folosin a regiei autonome, aceasta este limitat prin actul de nfiinarecare a stabilit scopul activitii. n legtur cu capacitatea de exerciiu menionm c regiaautonom are aptitudinile de a-i exercita drepturile i de a-i asuma obligaii prin acte juridice proprii.

    - n principiu, cheltuielile nu pot depi veniturile, cu excepia lucrrilor sauserviciilor de interes public cu condiia ca acestea s fie aprobate de consiliul local nmod nominal. n cazul n care mijloacele financiare ale regiei sunt insuficiente, se potcontracta credite financiare n valoare de cel mult 20% din veniturile brute realizate n

    10

  • 8/8/2019 Actorii implicai n organizarea i funcionarea serviciilor publice

    11/22

    anul anterior. n cazul deficitelor, regia autonom poate beneficia att de subvenii de la bugetul de stat, ct i de la bugetul local.

    - conducerea regiilor autonome este numit de consiliul local n virtutea calitii de proprietar al patrimoniului pe care-l folosete regia. Conducerea operativ a regiei revineconsiliului de administraie numit pe o perioad de 4 ani, dar care poate fi rennoit n proporie de1/2 la fiecare doi ani. ntre edinele consiliului de administraie conducerearevine directorului, angajat prin contract de management de ctre regie.

    Cea mai grea problem cu care se confrunt astzi administraia public localeste aceea a patrimoniului regiilor autonome.n primul rnd, reglementarea legal adomeniului public i privat este deficitar n specialn ceea ce privete dreptulautoritilor administraiei publice de a stabili care anume bunuri sau lucrri fac obiectul

    interesului public6. n aceast situaie se afl, de exemplu , reelele de ap, cele decanalizare, termoficare ,precum i instalaiile aferente acestora.n practic s-a consideratn mod eronat c aceste bunuri fac parte din patrimoniul regiilor autonome, dar eleaparin de fapt domeniului privat al unitilor administrativ-teritorial,iar bunurile dindomeniul privat al statului/autoritii locale se afl n circuitul civil i ca atare trebuietransmise pe cale legal ctre regiile supuse reorganizrii.

    Dei potrivit legii consiliile locale au dreptul de a organiza regii autonome i

    societi comerciale, acestea nu-i pot realiza scopul (interesul social) ntruct:nu existnc reglementarea juridic a patrimoniului i a dreptului de administrare aacestuia,precum i surse de finanare, astfel c majoritatea serviciilor publice rmndependente de subveniile de la buget.

    Prestarea de servicii de ctre administraia public local este un fenomen definitoriual vieii socio-economice romneti, prezent n special n comunitile mici. Prestareaserviciilor prin intermediul regiilor autonome se caracterizeaz prin:1. lipsa unei diferenieri ntre activitatea de conducere i cea de execuie, dintre proiectarea i realizarea investiiilor, dintre munca productiv i cea administrativ;2. un control excesiv al gestiunii, care devine ns ineficient atta timp ct nu exist

    6 Managementul serviciilor publice; editia II, prof. universitar dr.Ion Plumb, conf. univ. Aenia Adronienu, prep. Univ.drd. Oana Abaluta, cap.6

    11

  • 8/8/2019 Actorii implicai n organizarea i funcionarea serviciilor publice

    12/22

    mijloace financiare necesare bunei funcionri i dezvoltrii regiilor;3. calitatea slab a serviciilor datorate absenei concurenei, lipsa motivaiei personalului(salarii mici), interveniei politicului n administraie (numirea membrilor consiliilor deadministraie pe criterii politice);4. birocraie n executarea sarcinilor i lips de iniiativ specific oricrui sistemcentralizat.

    III. Administraiile publice. Administraiile publice au dou funcii principale:

    a) producia de servicii noncomerciale destinate colectivitii;

    b) redistribuirea.

    Resursele lor provin n principal din prelevrile obligatorii (impozite i cotizaii sociale ).7

    Administraiile publice regrupeaz trei sub-sectoare:a)administraiile publice centrale :statul i anumite organisme ataate acestuia;b)colectivitile locale (comune, judee), precum i diverse administraii locale (comuniti urbane, birouri de ajutor social, camerede comer i industrie etc.); c)organismele de securitate social , a cror funcie esenialeste redistribuirea: ele percep cotizaiile sociale i le redistribuie apoi menajelor subform de prestaii sociale

    IV Administraiile private (organizaii neguvernamentale, nonprofit).

    Termenul de administraii private reunete instituii cum ar fi: sindicatele,asociaiile, ligile, fundaiile etc.Administraiile private au ca funcie principal producereade servicii noncomerciale rezervate unor grupuri specifice de menaje, sau vnzarea deservicii comerciale, dar fr scop lucrativ, adic fr profit.Majoritatea resurselor lor provin din contribuiile voluntare ale membrilor administraiilor private respective.

    V. Instituiile financiareAu ca funcie principal finanarea economiei, concretizat n trei activiti

    principale: colectarea, transformarea i repartizarea disponibilitilor financiare:intermedierea financiar ntre agenii economici care doresc s i plaseze economiile icei care doresc s mprumute fonduri;transformarea economiilor plasate pe termen scurtn credite pe termen mediu sau lung i circulaia i crearea de mijloace de plat.

    7 Managementul serviciilor publice; editia II, prof. universitar dr.Ion Plumb, conf. univ. Armenia Adroniceanu, prep.Univ. drd. Oana Abaluta, cap.6

    12

  • 8/8/2019 Actorii implicai n organizarea i funcionarea serviciilor publice

    13/22

    Resursele instituiilor financiare provin n principal din economiile colectate sau dinmprumuturile contractate pe pieele de capital, precum i din moneda pe care ele ocreeaz.

    VISocietile de asigurareAu ca funcie asigurarea, adic garantarea unor pli/indemnizaii n cazul realizrii

    unor riscuri la care sunt expui cei care se asigur.Resursele acestor societi provin din primele prevzute n contractele subscrise de ctre cei care se asigur, din cotizaiivoluntare (n cazul mutualelor), precum i din dobnzile aduse de ctre plasamente(fondurile plasate).

    VIIRestul lumii-Ageni nonrezideniRestul lumii regrupeaz ansamblul agenilor nonrezideni care fac operaii de orice

    natur cu agenii rezideni pe teritoriul economic naional.Noiunea general a unitii economice prestatoare de servicii publice i/sau

    productoare de bunuri publice este NTREPRINDEREA PUBLIC. Ea este unitatea cu personalitate juridic care nu este constituit exclusiv pe baza capitalului privat i care seraporteaz la autoritatea statului. Raiunea existenei acestor ntreprinderi este de aasigura statului posibilitatea de a controla anumite sectoare de importan deosebit pentru economia naional i de a influena unele evoluii social-economice pe termen

    lung. Acest lucru presupune ns i asumarea de ctre stat a eliminrii consecinelor nefavorabile generate de eventuala funcionare ineficient a ntreprinderilor publice.Trstura comun tuturor ntreprinderilor publice este raportarea lor de principiu ladreptul privat i mai ales la dreptul comercial. Regula se aplic tuturor aspectelor activitii lor.Activitatea ntreprinderii (relaiile cu furnizorii, clienii, terii, participrilen cadrul altor societi romneti sau strine) se exercit conform prevederilor dreptuluicomercial i eventual conform normelor de drept civil.O alt categorie de agenieconomici prin care se realizeaz serviciile publice sunt societile comerciale pe aciunisau cu rspundere limitat. Ca i regiile autonome, societile comerciale de subautoritatea consiliilor locale au anumite particulariti,precum modul de infiinare,statutulde organizare i funcionare,capacitatea de folosin etc.

    Atunci cnd administraia public nu a putut satisface nevoile colectivitilor locale atrebuit s apeleze la societi comerciale private crora s le ncredineze gestiunea

    13

  • 8/8/2019 Actorii implicai n organizarea i funcionarea serviciilor publice

    14/22

    serviciilor publice,iar aceast ncredinare s-a realizat pe temeiul contractelor, n primulrnd a celui de concesiuneAvantajele prestrii serviciilor publice prin intermediul societilor comercialeprivatesunt evidente: degrevarea bugetului local de cheltuielile necesare cu organizarea i prestareaserviciului public. Una din condiiile eseniale ale delegrii gestiunii serviciilor publicefiind tocmai capacitatea financiar a concesionarului; creterea eficienei prestaiilor n paralel cu reducerea costurilor n condiiileconcurenei la care este supus societatea comercial; realizarea de investiii, reabilitarea i dezvoltarea bazei materiale pe spezeleconcesionarului;

    posibilitatea de a reglementa sectorul privat prin norme emise de administraia public(standarde de calitate, licene, faciliti pentru comercianii care investesc n domeniul public etc.); posibilitatea administraiei publice locale de a retrage oricnd gestiunea serviciului public n condiiile n care prestatorul nu-i realizeaz obligaiile fa de beneficiari.

    Abordarea serviciului public din perspectiva utilizatorului(consumatorului)

    Un alt actor implicat n nfiinarea,organizarea i furnizarea serviciilor publice esteconsumatorul sau beneficiarul.Pentru utilizatori, noiunea de serviciu public este foarteextins, ndeosebi n rile care au o puternic tradiie n acest sens.Foarte multi lasimileaza cu noiunea de serviciu indispensabil vieii individuale.Utilizatorii percepserviciul public prin intermediul beneficiului direct, al utilitii i al implicarii ntr-oform sau alta n actul prestator, a gradului n care nevoile sunt satisfacute.Serviciul public influeneaz viaa fiecrui individ i implicit nivelul de trai al fiecruia.Ateptrileutilizatorilor de servicii publice sunt n strns relaie cu gradul de civilizaie.n concepiatradiional, noiunea de utilizator reprezint un administrat cu drepturi i obligaii.Multtimp, utilizatorii serviciului public au fost supuiiacestuia.Aceast terminologie avehiculat competiia unui public supus, pasiv,pentru care prestaiile sunt conceputentr-un mod unilateral i centralizat.Publicul suport opiunile, activitile,

    14

  • 8/8/2019 Actorii implicai n organizarea i funcionarea serviciilor publice

    15/22

    disfuncionalitile ntreprinderilor publice.De fapt n sistemul birocratic tradiional, ncadrul unui stat de drept, puterea public deine ntreaga tiin i legitimitate.(a cror garanii este dat de votul democratic):ei i revine aadar sarcina de a orienta activitile publice, n funcie de nevoile pe care le determin pentru bunstarea populaiei.Activitatea prestat pentru el se presupune c se realizeaz spre binele lui, ceeace el nsui confirm prin opiunile sale electorale.

    Utilizatorii joac un rol deosebit n evoluia serviciilor publice, revendicndnecesitatea de a fi parte component n gestiunea serviciilor publice, prin prismamecanismelor de reprezentare i pretind,mai mult sau mai puin explicit, un egalitarism nceea ce privete condiiile de furnizare.Evoluia raportului cu utilizatorii de servicii publice reprezint centrul modului tradiional de furnizare a serviciilor.Mult vreme,

    acetia nu jucau niciun rol n definirea i evoluia serviciilor publice.De exemplu,nFrana, recunoaterea drepturilor utilizatorilor a fost marcata de o decizie a Consiliului deStat din 1906, intitulat Syndicat des proprietaires et contribuables de quartier Croix-de-Seguey-Tivoli , etap important n atacarea excesului de putere.De asemenea,drepturile utilizatorilor au reprezentat un element central al colii serviciului public,ndeosebi pentru Pierre Laroque.Rolul utilizatorilor n definirea serviciilor publice adevenit din ce in ce mai important, punndu-se accentul pe ceteanul client, ale crui

    nevoi trebuie satisfcute.Acest fenomen a fost accentuat i de dimensiunea de pia aunor servicii, apariia concurenei i posibilitatea alegerii operatorului, elemente ce aucondus i la o mai mare grij pentru calitate.O influen important n acest proces o areComisia European, n ale crei documente retorica consumatorului este adesea prezent.8O stricta raportare a serviciului la client, presupune luarea n considerare aurmtoareloraspecte:accesul,alegerea(opiunea),informarea,corectarea(restabilireaechilibrului),reprezentarea.n multe ri a existat un interes crescut fa de satisfaciaclienilor n prestarea serviciilor publice.Un motiv a fost convingerea c, acordand maimult atenie dorinelor clienilor, serviciile destinate utilizatorilor individuali s-ar puteambunti semnificativ fr creterea costurilor sau cu o cretere redus a costurilor.Unadintre modalitile de a acorda mai mult atenie dorinelor clienilor a fost extinderea posibilitilor clienilor de a opta.

    8 Dragos Dinca,Servicii publice si dezvoltare locala,Ed.Lumina Lex,Bucuresti,2008, p.119

    15

  • 8/8/2019 Actorii implicai n organizarea i funcionarea serviciilor publice

    16/22

    n rile OCDE exist o convenie referitoare la faptul c administraia trebuie s fiereceptiv la cererile clienilor si, receptivitate care se transpune n:9

    a)Transparen-clienii trebuie s recunoasc modul de funcionare al administraiei,care sunt constrngerile asupra aciunii funcionarilor publici, cine este responsabil i pentru ce este responsabil i care sunt remediile daca lucrurile nu merg bine.b)Participarea clienilor-clienii nu trebuie s fie tratai doar ca beneficiari pasivi aiserviciilor prestate de administraie.n multe cazuri este necesar implicarea lor, dacadministraia doreste s-i mbuntaeasc activitatea;c)Satisfacerea cerinelor clienilor-pe ct posibil, clienilor trebuie s li se ofere serviciicare s corespund situaiilor lor specifice.Un serviciu care s se potriveasc la toatecerinele nu mai este adecvat i nici necesar, deoarece noua flexibilitate din sectorul

    public permite armonizarea serviciilor publice cu cerinele.d)Accesibilitatea-clienilor trebuie s li se ofere un acces facil la instituiile publice, laore convenabile precum i informaii ntr-un limbaj adecvat.Practic aceste idei presupun existena unei administraii care i cunoate bine clienii idorete s i implice n activitatea complex a procesului de guvernare.Pe de alt parte,sunt necesare un transfer continuu de informaii de la administraie la ceteni imodaliti eficiente prin care administraia culege informaii de la ceteni.Nu n ultimul

    rnd, cetenii-clieni trebuie s se informeze i, nelegnd problemele administraiei, s-i onoreze obligaia de a participa ca parteneri egali n activitile acesteia.Aadar, ncorporarea ateptrilor utilizatorilor de servicii publice presupune un parteneriat ce are la baz informarea i consultarea acestora.

    Consumatorul poate solicita plata unor despgubiri, potrivit clauzelor contractualesau dispoziiilor legale,n cazul remedierii ori a nlocuirii serviciilor necorespunztoare.Soluionrile privind plata unor pli pentru prejudicii morale sau daune conexeremedierii ori a nlocuirii serviciilor necorespunztoare cerute de consumatori sau deoperatorii economici este de competena instanei judectoreti ori a organismului demediere.Relaiile ce se stabilesc ntre autoritile administraiei publice i ceteni potfi:1)relaii de cooperare(colaborare)- sprijinul pe care cetenii sunt chemai s-l deaadministraiei publice n vederea realizrii misiunii acesteia,prin ofertele pe care le fac9 Dragos Dinca,Servicii publice si dezvoltare locala,Ed.Lumina Lex, Bucuresti, 2008,p121

    16

  • 8/8/2019 Actorii implicai n organizarea i funcionarea serviciilor publice

    17/22

  • 8/8/2019 Actorii implicai n organizarea i funcionarea serviciilor publice

    18/22

    cu mass-media prin cunoaterea i anticiparea nevoilor presei.Acest lucru se realizeazeficient dac exista n cadrul instituiilor publice, a regiilor autonome, societilor comerciale etc... departamente de relaii publice care s realizeze o bun comunicare cucetenii i apoi s ofere jurnalitilor informaiile necesare cu privire la activitatea prestrii diverselor servicii.Mass-media ar trebui s se asigure c pe baza materialelor primite de la instituiile i organizaiile publice ofera o informare corect, adevrat icomplet cu privire la furnizarea serviciilor publice de ctre administraia publiccetenilor.Ea trebuie s furnizeze material informativ just att prestatorilor de servicii cti beneficiarilor acestora n scopul realizrii unei bune coordonari ntre acetia i asatisfacerii ct mai eficiente ale nevoilor utilizatorilor.

    Administraia central i local trebuie s fie pus n permanen la curent cu nevoile

    cetenilor , cu dorinele acestora i s ncerce s ofere soluii ct mai bune pentrusatisfacerea lor.Trebuie s se deruleze un proces de comunicare riguros i bine pus la punct att ntre administraia de stat sau local i prestatorii de servicii, n subordineacrora se afl ct i ntre acetia i beneficiari sau utilizatori.Astfel, rolul Mass-Mediacapt o semnificaie crucial .

    Orice informaie de interes public trebuie s apar n pres i nu poate fi omis.Estefoarte important ca instituiile publice s menin o bun relaie cu mass-media pentru ca

    aceasta contribue decisiv la informarea publicului, la formarea imaginii autoritilor publice i la prezentarea serviciilor oferite utilizatorilor de ctre prestatorii acestora.Instituiile mass-media trebuie s fie tot timpul la curent cu ultimele modificri,reglementri ce apar n domeniile de interes public i s asigure o corect i precisinformare ntre legturile ce apar la nivelul conducerii dar i la cel alcetenilor.Consumatorii au dreptul de a fi informai, n mod complet, corect i precis,asupra caracteristicilor eseniale ale produselor i serviciilor oferite de ctre operatoriieconomici,instituii publice i ali prestatori ai serviciilor astfel ncat s aib posibilitateade a face o alegere raional, n conformitate cu interesele lor, ntre produsele i serviciileoferite i s fie n msura s le utilizeze, potrivit destinaiei acestora, n deplinsecuritate.

    n concluzie se impune s precizam c pentru a vorbi de servicii publice de calitate ,toi actorii implicai n nfiinarea, organizarea i funcionarea acestora ar trebui s fac

    18

  • 8/8/2019 Actorii implicai n organizarea i funcionarea serviciilor publice

    19/22

    dovada asumarii unor responsabiliti concrete i s ofere o implicare concis nrealizarea acestora astfel nct satisfacia consumatorilor s fie una maxim..Deexemplu,n anumite condiii interesele ceteanului i ale administraiei suntcontradictorii,prin serviciul de ncasare a taxelor Obiectivul de baz al acestora este sncaseze taxele de la ceteni.Dac cetteanul, pe lnga faptul c nu poate alege sau cafacerea pe care a avut-o pna a ajunge la acest serviciu i se pare incomod, crede c afost maltratat (frustrat), este foarte probabil s se supere si s se simta foartenesatisfcut.Cu toate acestea, funcionarul din administraie poate stabili o relaieindividual (element fundamental n atentia cetateanului), transmindu-i acestuia c esteinteresat n rezolvarea problemei sau a gestionrii sale ct mai devreme posibil si ntr-unmod ct mai adecvat, n cadrul normelor, ceea ce va mri satisfacia ceteanului sau i va

    micora insatisfacia.Tocmai de aceea,este foarte important,dupa cum am mai spus i legtura care se

    creeaz ntre actorii implicai, pentru o bun comunicare ce rezult dintr-o informare justa i reciproc ntre acetia.

    19

  • 8/8/2019 Actorii implicai n organizarea i funcionarea serviciilor publice

    20/22

    Fig.1 Actorii implicai n organizarea si funcionarea serviciilor publice

    Mass-MediaMass-Media

    Beneficiari(consumatori)Beneficiari(consumatori)

    Prestatoride

    servicii(Ageniieconomici)

    Prestatoride

    servicii(Ageniieconomici)

    Administraiapublic

    local

    Administraiapublic

    local

    Administraiapubliccentral

    Administraiapubliccentral

    SERVICIUPUBLIC

    SERVICIUPUBLIC

    20

  • 8/8/2019 Actorii implicai n organizarea i funcionarea serviciilor publice

    21/22

    BIBLIOGRAFIE:

    Lucica Matei :Servicii publice,Ed.Economic,2004

    Ion Plumb,Armenia Androniceanu:Managementul serviciilor publice,ediia a-II-a,Ed.Universitar,2004

    Doug Newsom:Totul despre relaiile publiceEd.Polirom,2003

    Drago Dinc:Servicii publice i dezvoltare local,Ed.Lumina Lex,2008

    George Moldoveanu:Mangementul calitii n sectorul public,Ed.Universitar,2004

    21

  • 8/8/2019 Actorii implicai n organizarea i funcionarea serviciilor publice

    22/22