Activizarea Metodelor de Invatare

22
ACTIVIZAREA METODELOR DE PREDARE –ÎNVĂŢARE Profesor : SEREA NICOLETA Grup Scolar Industrial “ Ion Banescu “Mangalia Simpozion Educaţia copilului, o continuă provocare” 30 aprilie 2010, Lugoj Colegiul Naţional ” Coriolan Brediceanu” Secţiunea II: METODELE DIDACTICE INTRE TRADITIONAL SI MODERN

Transcript of Activizarea Metodelor de Invatare

Page 1: Activizarea Metodelor de Invatare

ACTIVIZAREA METODELOR DE PREDARE –ÎNVĂŢARE

Profesor : SEREA NICOLETA Grup Scolar Industrial “ Ion Banescu “Mangalia

Simpozion„Educaţia copilului, o continuă provocare”

30 aprilie 2010, LugojColegiul Naţional ” Coriolan Brediceanu”

Secţiunea II: METODELE DIDACTICE INTRE TRADITIONAL SI MODERN

Page 2: Activizarea Metodelor de Invatare

PREMISELE PENTRU UN MODEL DE INSTRUIRE EFICIENTĂ

Ce înseamnă instruirea eficientă ?

Pentru lămurirea acestei expresii se operează cu două concepte şi anume : eficacitatea generală a instruirii ( E.G.I.), adică “ depăşirea de către toţi

elevii care participă la instruire a nivelului minimal acceptabil de performanţă şcolară proporţional cu posibilităţile individuale de învăţare în condiţii de confort psihic şi cu economie de efort şi de timp “

ineficacitatea instruirii se înţelege nerealizarea performanţelor minimal – acceptabile de către unii dintre membrii populaţiei şcolare

Diagnosticul stării iniţiale

Programe de îmbogăţire

Învăţare dirijată în clasă a conţinuturilor esenţiale

Programe de recuperare

Evaluarea continuă a progresului

instruirii

Evaluări periodice sumative

Studiu individual acasă

Componentele de bază ale modelului instrucţional

Page 3: Activizarea Metodelor de Invatare

Linii fundamentale spre care tinde perfecţionarea metodologiei învăţământului : În direcţia activizării maxime a tuturor metodelor şi procedeelor de instruire În directia aplicării unor metode care reuşesc să cultive întregul potenţial

individual.

SENSUL ACTUAL AL MODERNIZĂRII ÎNVĂŢĂMÂNTULUI

Clasificarea metodelor pentru o învăţare activă :

Metode care favorizează înţelegerea concceptelor şi ideilor, valorifică experienţa proprie a elevilor , dezvoltă competenţe de comunicare şi relaţionare, de deliberare pe plan mental şi vizează formarea unei atitudini active :

- Discuţia - Dezbaterea- Jocul de rol , etc.II. Metode care stimulează gândirea şi creativitatea , îi determină pe elevi să

caute şi să dezvolte soluţii pentru diferite probleme, să facă reflecţii critice şi judecăţi de valoare , să compare şi să analizeze situaţii date :

- Studiul de caz - Rezolvarea de probleme- Jocul didactic- Exerciţiul

Page 4: Activizarea Metodelor de Invatare

Clasificarea metodelor pentru o învăţare activă :

I Metode care favorizează înţelegerea conceptelor şi ideilor, Discuţia

DezbatereaJocul de rol

II. Metode care stimulează gândirea şi creativitatea , Studiul de caz

Rezolvarea de probleme Jocul didactic

Exerciţiul

III. Metode prin care elevii sunt învăţaţi să lucreze productiv cu alţii

Mozaicul Cafeneaua

Proiectul în grupuri mici

Page 5: Activizarea Metodelor de Invatare

Exemple de metode cu valenţe activizatoare

DiscuţiaDiscuţia are semnificaţia unui schimb reciproc şi organizat de informaţii

Avantaje:crearea unei atmosfere de deschiderefacilitarea intercomunicării şi a acceptării punctelor de vedere diferite ,ptimizarea relaţiilor profesor-elevi statornicirea unui climat democratic la nivelul claseiPrin discuţie se exersează abilităţile de ascultare activă şi de respectare a

regulilor de dialog

Etape ale discuţiei :Se reamintesc elevilor regulile de discuţieSe aranjează elevii în cerc sau semicerc , profesorul se aşează împreună cu ei

pentru a modera discuţia (opţional)Se prezintă subiectul discuţiei cu claritate şi intr-un mod care să încurajeze

exprimarea ideilor .Profesorul moderează discuţia , având grijă să orienteze cu subtilitate

răspunsurile elevilor , facilitând exprimarea punctelor de vedere diferite şi lansând întrebări care să provoace continuarea discuţiei.

Page 6: Activizarea Metodelor de Invatare

Studiul de caz

Este o metodă care se bazează pe cercetare şi stimulează gândirea critică prin analiza , înţelegerea , diagnosticarea şi rezolvarea unui caz.

Etapele unui studiu de caz : Alegerea cazului Cercetarea materialului de către elevi Se revine la caz, se stabilesc din nou toate datele problemei ,

conceptualizate, ierarhizate şi sistematizate. Elevii se vor referi la caz făcând apel la reglementări legale, standarde, prevederi

Conceptualizarea . În această fază , discuţiile pot fi orientate în următoarele direcţii:

„priveşte în urmă”asupra contextului în care s-a petrecut cazul „priveşte dedesubt” asupra principiilor operaţionale care pot fi generalizate „priveşte în jur” asupra tuturor situaţiilor similare „priveşte înainte „ asupra necesităţii modificării atitudinilor noastre personale

dacă vrem să rezolvăm astfel de cazuri într-un mod eficient. În final se trag concluzii cu valabilitate şi în alte situaţii de viaţă

Page 7: Activizarea Metodelor de Invatare

CubulMetoda este folosită în cazul în care se doreşte explorarea unui subiect, a unei

situaţii etc. din mai multe perspective.

Etapele metodei:• realizaţi un cub pe ale cărei feţe notaţi cuvintele : descrie, compară,

analizează , asociază , aplică , argumentează

• anunţaţi tema / subiectul pus în discuţie

• împărţiţi grupul în şase subgrupuri, fiecare subgrup urmând să examineze tema aleasă din perspectiva cerinţei de pe una din „feţele” cubului astfel :

1. descrie : culorile, formele, mărimile2. compară : cu ce este asemănător şi ce este diferit3. asociază: la ce te îndeamnă să te gândeşti4. analizează: spune din ce e făcut , din ce se compune , etc.5. aplică : ce poţi face cu el ? cum poate fi folosit ?6. argumentează pro sau contra şi enumeră o serie de motive care vin în sprijinul

afirmaţiei tale

• forma finală a scrierii este împărtăşită întregului grup

• lucrarea în forma finală poate fi desfăşurată pe tablă sau pe pereţii clasei.

Page 8: Activizarea Metodelor de Invatare

Problematizarea :

Problematizarea reprezintă una dintre cele mai utile metode , prin potenţialul ei euristic şi activizator .

Etape posibile în abordarea unei situaţii problemă

definirea punctului de plecare şi a scopului urmăritpunerea problemei prin cunoaşterea profundă a situaţiei de plecare şi

selectarea informaţiei organizarea informaţiei transformarea informaţiei pe calea raţionamentului , inducţiei şi deducţiei , a

intuiţiei şi analogiei , inclusiv a utilizării şi a altor procedee para –logice ,în vederea identificării soluţiilor posibile

luarea deciziei –opţiunea pentru soluţia optimă verificarea soluţiei alese şi a rezultatelor

Page 9: Activizarea Metodelor de Invatare

Reţeaua de discuţie

Se poate utiliza numai dacă tema permite abordări contradictorii

Etapele metodei:1. stabilirea temei puse în discuţie2. profesorul adresează o întrebare prin care solicită un răspuns pozitiv

sau negativ însoţit de argumente3. identificarea argumentelor de către cursanţi4. individual se completează o listă de argumente care susţin răspunsul

afirmativ, apoi una cu cele care susţin un raspuns negativ5. în perechi se construiesc două liste mai lungi cu argumente pro şi

contra6. fiecare pereche va lucra cu o altă pereche, aducînd argumente pe

ambele liste7. reflectarea asupra arguentelor şi stabilirea individuală a poziţiei pro şi

contra

Page 10: Activizarea Metodelor de Invatare

Variantă: Reţeaua de discuţii urmată de dezbatere Finalitatea metodei : aprofundarea unei teme prin dezbaterea aspectelor implicate

Etapele metodei :1. stabilirea temei puse în discuţie2. identificarea argumentelor de către cursanţi3. alegerea răspunsului pozitiv sau a celui negativ4. împăţirea grupului mare în două grupe ce se vor afla în contradicţie5. dezbaterea problemei luate în discuţie

Page 11: Activizarea Metodelor de Invatare

Brainstorming

Prin folosirea acestei metode se provoacă şi se solicită participarea activă a elevilor, se dezvoltă capacitatea de a trai anumite situaţii , de a le analiza , de a lua decizii în ceea ce priveşte alegerea soluţiilor aptime şi se exersează atitudinea creativă şi exprimarea personalităţii

Etapele metodei :1. se alege tema şi se anunţă sarcina de lucru (grupuri de min . 10 persoane)2. se solicită exprimarea într-un mod cât mai rapid ,în fraze scurte şi concrete , fără

cenzută ,a tuturor ideilor3. totul se înregistrează în scris pe tablă, reportofon etc.4. se lasă o pauză de 15 minute pentru „aşezarea” ideilor5. se reiau pe rând ideile emise , iar grupul găseşte crterii de grupare a lor pe categorii-

simboluri, cuvinte cheie, imagini, etc.6. grupul se împarte în subgrupuri , în funcţie de categoriile listate, pentru dezbatere7. se afişează ideile rezultate de la fiecare subgrup ,în forme cât mai variate si originale:

cuvinte, propoziţii , colaje, etc. pentru a fi cunoscute de ceilalţi

Profesorul trebuie să încurajeje exprimarea ideilor, să nu permită intervenţii inhibante şi să stimuleze explozia de idei.

Page 12: Activizarea Metodelor de Invatare

Stiu / vreau să ştiu / am învăţat :

Prin metoda „Ştiu / vreau să ştiu / am învăţat” se trece în revistă ceea ce elevii ştiu deja despre o anume temă şi apoi se formulează întrebări la care se aşteaptă găsirea răspunsurilor în lecţie

Etapele metodei Li se cere elevilor să formeze perechi şi să facă o listă cu tot ceea ce ştiu despre tema

abordatăÎn timp ce elevii realizează lista, profesorul construieşte pe tablă un tabel cu următoarele

coloane: Ştiu / vreau să ştiu / am învăţat-Ş / VŞ / ÎŞ-ceea ce ştim / credem că ştim / VŞ-ceea ce vrem să ştim / Î-ceea ce am învăţat

Ş-ceea ce ştim /

credem că ştim

VŞ-ceea ce vrem să ştim

Î-ceea ce am învăţat

Page 13: Activizarea Metodelor de Invatare

li se cere perechilor să spună ce au scris şi se notează în coloana din stânga informaţiile cu care tot grupul este de acord

folosind aceeaşi metodă elevii vor elabora o listă de întrebări

elevii vor identifica întrebările pe care ei le au despre subiectul abordat, iar profesorul le va lista în a doua coloană a tabelului. Aceste întrebări vor evidenţia nevoile de învăţare ale elevilor în legătură cu tema abordată

elevii citesc textul

după lectura textului , se revine asupra întrebărilor formulate în prima coloană , se constată la care întrebări s-au găsit răspunsurile în text şi se trec în coloana „Am învăţat”

elevii vor face comparaţie între ceea ce ei cunoşteau deja despre tema abordată , tipul şi conţinutul întrebărilor pe care le-au formulat şi ceea ce ei au învăţat prin lecturarea textelor

Page 14: Activizarea Metodelor de Invatare

Mozaicul

Descrierea metodei :

Etapa I : Pregătirea scenei : se explică cum se va desfăşura activitatea de învăţare

Etapa a-II-a :Gruparea elevilor : în grupuri “casă“ de 4,5 membrii şi grupuri de experţi

Etapa a-III-a : Studiul lecţiei : se distribuie fişe de documentare fiecărui expert, acestea vor conţine un fragment din lecţie .Experţii vor studia textul timp de 10 minute şi vor colabora pentru înţelegerea acestuia formulând întrebări .

Etapa a-IV-a :Experţii predau textul grupului “casă” : după încheierea timpului de studiu , experţii se vor întoarce la grupurile casă . Aici fiecare va prezenta , în aproximativ 5 minute ce a studiat în grupul de experţi . Sarcina lui este nu numai de a raporta , ci şi de a pune întrebări , pâna este sigur că toată lumea a învăţat partea sa din text

Etapa a-V-a : Evaluarea : se poate realiza oral adresându-se întrebări elevilor sau în scris prin test de evaluare.

Page 15: Activizarea Metodelor de Invatare

Turul galeriei

Forme de organizare :-elevii sunt organizaţi în grupuri de trei sau patru-această metodă necesită mişcarea elevilor în sala de clasă.

Etapele metodeiEtapa I : Elevii organizaţi în grupe de trei sau patru , primesc o sarcină de învătare

susceptibila de a avea mai multe perspective de abordare .

Etapa a-II-a : Produsele muncii grupului se materializează într-o schemă , diagramă, inventar de idei notate pe un poster .Posterele se expun pe pereţii clasei,transformaţi într-o veritabilă galerie (expoziţională).

Etapa a-III-a : La semnalul profesorului , grupurile trec pe rand pe la fiecare poster pentru a examina soluţiile propuse de colegi . Comentariile si observaţiile “vizitatorilor” sunt scrise pe posterul analizat .

Etapa a-IV-a : După ce se încheie “ turul galeriei” , grupurile revin la poziţia iniţială şi fiecare echipă îsi reexaminează produsul muncii lor comparativ cu al celorlalţi şi discută observaţiile şi comentariile notate de colegi pe propriul poster.

Evaluarea se realizează asupra modalităţilor folosite de elevi pentru a rezolva o sarcină . Împreună , colaborând unii cu alţii , elevii produc idei şi soluţii noi , le discută supunându-le analizei si evaluării critice.

Page 16: Activizarea Metodelor de Invatare

Organizatorul grafic

Organizatorul grafic facilitează esenţializarea unui material informativ care să fie exprimat sau scris , schematizând ideea / ideile

Organizatorul grafic (OG) se poate utiliza pentru prezentarea structurată a informaţiei în cinci moduri:

OG pentru monitorizarea structurilor de tip comparativ

Prin această metodă elevii sunt solicitaţi să găsească asemănările şi deosebirile dintre conceptele , noţiunile , formele prezentate în text şi apoi să completeze un OG (după ce au studiat cu atenţie materialul )

Exemplu schematic...................................................... şi ............................................

Asemănări Deosebiri

Page 17: Activizarea Metodelor de Invatare

OG pentru structuri de tip descriere

Autorului OG i se va cere să noteze caracteristicile, proprietăţile, utilizările, componentele unui „ceva” după descrierea acelui „ceva”

Tema poate fi descrisă de profesor sau citită de elevi –consiliaţi de profesor

Exemplu schematic :

Caracteristica 1

Caracteristica 2

Caracteristica 3

Caracteristica 4

Caracteristica 5Subiectul

Page 18: Activizarea Metodelor de Invatare

OG pentru structuri de tip secvenţial:

În acest caz elevii sunt solicitaţi să listeze conceptele, evenimentele , itemii, lucrurile ,etc., în ordine cronologică, numerică, deci etapizat, secvenţial.

Exemplu schematic:

sau

1.___________________2. ___________________3. ___________________4. ___________________

Page 19: Activizarea Metodelor de Invatare

OG pentru structuri de tip cauză – efect :Elevii sunt chemaţi prin această metodă să facă legătura dintre cauză şi efectul

rezultat al unei acţiuni, fenomene, etc.Exemplu schematic:

OG pentru structuri de tip problemă – soluţie:

În această situaţie elevilor li se cere să detecteze problema / situaţia problemă şi sunt invitaţi să o rezolve, să găsească soluţia. Elevii care vor completa un OG vor enunţa problema şi vor lista una sau mai multe soluţii la problema enunţată.Exemplu schematic :

Cauză

Efect 1

Efect 2

Efect 3

Problema Soluţia

Page 20: Activizarea Metodelor de Invatare

Forme de realizare a evaluării

În funcţie de cantitatea de

informaţie

În funcţie de perspectiva temporală

În funcţie de sistemul de referinţă pentru

emiterea valorii

Evaluare parţială

Evaluare globală

Evaluare iniţială

Evaluare continuă

Evaluare finală

Evaluare formativă

Evaluare clasificatorie

Evaluare autocentrică

Forme de realizare a evaluării

Page 21: Activizarea Metodelor de Invatare

Metode şi instrumente de validare a competenţelor

Metode tradiţionale de validare a competenţelor

Metode alternative de validare a competenţelor

Verificare orală

Verificare scrisă

Verificare practică

Referatul

Investigaţia

Proiectul

Portofoliul

Observaţia

Autoevaluarea

Page 22: Activizarea Metodelor de Invatare

CONCLUZII

învăţarea activă (participarea la dialog, la conversaţie în cadrul lecţiilor) înseamnă mult mai mult decât învăţarea pur receptivă (profesorul predă, elevii ascultă sau ascultă şi notează).

S-a constatat că elevii sunt mai interesaţi şi mai activi, cu cât lecţia are un conţinut informaţional mai apropiat de posibilitatea transpunerii şi utilizării lui în practică.

Elevii preferă ca metode de lucru : descoperirea dirijată cu ajutorul fişelor de documentare, conversaţia, problematizarea, asaltul de idei.

În procesul de evaluare s-a constatat că elevii şi-au însuşit repede şi cu uşurinţă modul de lucru cu testele de evaluare, cu fişele de lucru, autoevaluarea, preferându-le ca instrumente de verificare şi apreciere, celor convenţionale (lucrări scrise, extemporale).

Familiarizându-l cu “nivelul minim acceptabil de cunoştinţe “sub care elevul nu primeşte o notă minimă de promovare şi nu în ultimul rând, motivând întotdeauna nota obţinută, cazurile în care unii elevi se simt frustraţi s-au diminuat progresiv, pe măsura însuşirii normelor şi valorilor procesului de evaluare.