Cuprins

Introducere........................................................................................................................................3Evoluţia activităţii de retail banking în România.............................................................................4Tendinţe în activitatea bancară de retail.........................................................................................13Concluzii.........................................................................................................................................15Bibliografie.....................................................................................................................................16

Introducere

Băncile de retail oferă servicii de intermediere şi plăţi pentru persoane fizice cu toate

produsele complementare acestora. Totuşi, devine din ce în ce mai dificil identificarea unei bănci

de retail. În primul rând deoarece în prezent băncile combină activităţile de retail cu cele

corporative, iar în al doilea rând deoarece tehnologia a împuternicit băncile să furnizeze o gamă

largă de servicii financiare de retail pentru clienţii lor, dar nu şi să ofere toate sub-componentele

acestor servicii.

În prezent este foarte dificilă definirea activităţilor de retail desfăşurate de către o bancă.

În mod tradiţional, băncile ofereau servicii bancare persoanelor fizice şi micilor afaceri, realizând

tranzacţii în volum mare, dar de valoare mică. Acest lucru se află în contrast cu wholesale

banking-ul, care presupune tranzacţii de valori mari, însă în general mici ca volum.

Băncile de retail oferă produse şi servicii de economisire, conturi curente, credite

ipotecare, carduri de debit, carduri de credit şi multe altele. Majoritatea băncilor de retail sunt

instituţii private, dar şi profitabile, în sectorul serviciilor financiare, retail banking-ul fiind cel mai

competitiv.

În ultima perioadă orientarea semnificativă a băncilor spre segmentul persoanelor fizice

s-a materializat într-o dezvoltare fără precedent a finanţărilor retail în România.

3

Evoluţia activităţii de retail banking în România

Există tendinţa de a crede că aproape fiecare român are constituit un depozit la bancă.

din păcate, însă, cercetările de piaţă realizate de firmele de specialitate arată că doar 30% dintre

cetăţeni merg la bancă pentru a-şi depune economiile într-un depozit la termen în lei sau în

valută.1

În schimb, utilizarea unui cont curent bancar este realizată de 40% dintre români.

Deschiderea unui cont curent se realizează prin simpla completare a unei cereri cu datele de

identificare a titularului. contul curent este cunoscut şi sub numele de depozit la vedere, deoarece

din el se pot face retrageri de numerar în orice moment, spre deosebire de depozitul la termen sau

depozitul de economii, unde retragerea banilor înainte de termenul stabilit la constituirea

depozitului determină pierderea dobânzii, integral sau într-o măsură mare.

Piaţa cardurilor din România are un specific anume şi tinde să se asimileze cu pieţele

occidentale si nord-americane. Câteva particularităţi ale pieţei noastre sunt legate de:

afinitatea pentru numerar;

tentaţia mai accentuată de a recurge la fraudă;

reticenţa de a utiliza plăţile electronice;

gradul scăzut de bancarizare.

Grafic nr.1 Evoluţia portofoliului de carduri bancare valide în circulaţie (milioane)1 Niţulescu, Gabriel – Ghidul financiar bancar al României, ediţia a III-a, Ed. House of Guides, Bucureşti 2007, p. 25

4

Sursa: www.bnr.ro

Studiile de specialitate au demonstrat faptul că în România produsele de credit se

lansează majoritar sub MasterCard în vreme ce pentru produsele business majoritatea cardurilor

din circulaţie sunt Visa.

Grafic nr.2 Portofoliul de carduri valide în circulaţie (milioane)

Sursa: www.no-cash.ro.ro

5

În urma statisticilor effectuate de Lafferty Group, o cunoscută organizaţie independentă

de analiză în domeniul de retail banking la nivel internaţional, România este a cincea piaţă ca

mărime din punctul de vedere al cardurilor puse in circulaţie. Ţara noastră este însă cu mult în

urma Rusiei sau Turciei, cu circa 17 milioane de carduri puse în circulaţie.

Conform unor statistici realizate de BNR, volumul tranzacţiilor cu cardul a avut o

creştere trimestrială de 13,7% în intervalul iulie-septembrie 2008, la 3,5 miliarde lei (979

milioane euro), cea mai rapidă creştere (22%) fiind la segmentul plăţilor directe cu carduri emise

în ţară la comercianţi din afara ţării.

Cea mai mare creştere a avut-o volumul tranzacţiilor cu cardurile de debit, de 13,9%,

până la 2,74 miliarde lei, deţinând cea mai mare pondere în totalul tranzacţiilor, în timp ce

tranzacţiile cu cardurile de credit au crescut cu 13,1%, până la 705 milioane lei în perioada iulie -

septembrie 2008.

Persoanele care au retras bani de la bancomatele (ATM) din ţară, însă aveau carduri

emise în afara ţării, au realizat tranzacţii de 560 milioane lei, înregistrând o creştere de 23% în

perioada iulie - septembrie 2008, în timp ce retragerile de numerar de la bancomatele din afara

ţării cu carduri emise în ţară au crescut în trimestrul III cu 22,36%, până la 322,8 milioane lei.

În acelaşi timp, retragerile de numerar de la ATM-urile din ţară cu carduri emise în ţară

au reprezentat segmentul cu cel mai mic avans, de doar 8,6% în perioada menţionată, până la

21,07 miliarde lei, însă continuă să deţină cea mai mare pondere în totalul retragerilor cu

cardurile.

Din totalul de aproape 22 de milioane de carduri, numai 13,3 milioane erau valide în

circulaţie la sfârşitul lunii septembrie. Din acelaşi total, mai puţin de jumătate erau carduri active,

10,85 milioane, în scădere cu 0,7% faţă de numărul cardurilor active de la 30 iunie 2008.

Numărul bancomatelor din ţară a ajuns la 30 septembrie 2008 la 8.778, în creştere cu 

5,67% faţă de sfârşitul lunii iunie, când se aflau 8.307 bancomate în evidenţa băncii centrale. De

asemenea, numărul aparatelor pentru plata cu cardul la comercianţi (POS) a înregistrat o creştere

de 5% în cel de-al treilea trimestru, până la 84.422, de la 80.366 de POS-uri înregistrate la 30

iunie.

6

În ceea ce priveşte plăţile cu cardul în magazinele online, în primele noua luni ale

acestui an, românii au cheltuit 40 milioane de euro, în creştere cu 60% faţă de aceeaşi perioadă a

anului trecut, conform statisticilor RomCard.2

Deşi există opinii care afirmă că vânzările online au scăzut din cauza crizei financiare ce

afectează piaţa internaţională, comerţul online din România nu a avut de suferit până acum.

Dimpotrivă, în mod surprinzător, trimestrul al treilea nu a înregistrat o scădere a vânzărilor. Dacă

în mod normal, iulie şi august sunt considerate luni slabe pentru vânzări, în 2008, iulie a fost luna

cea mai bună a anului, cu un volum de 5,2 milioane euro

În ceea ce priveşte evoluţia cardurilor de nişă, aceasta a început sa fie observată şi în

România, deşi la această dată piaţa cardurilor Premium este la început, ponderea în total a

cardurilor Premium fiind încă foarte mică.

Se observa însă o tendinţă a băncilor româneşti, în ultimii ani, de a segmenta baza de

clienţi şi de a oferi produse targetate diferitelor categorii de clienţi, cardurile Premium şi cele co-

branded fiind incluse în acest proces de segmentare. Această tendinţă se datorează dezvoltării

puternice a pieţei de retail din România, care a oferit numeroase oportunităţi de satisfacere a

nevoilor clienţilor prin intermediul cardurilor.

În acelaşi timp, tranzacţiile cu cardurile cu funcţia de debit amânat au crescut cu doar

1,35%, până la 58,6 milioane lei în perioada menţionată. Retragerile de numerar au ajuns la

aproape 22 miliarde lei în trimestrul al treilea, în creştere cu 9,1% faţă de cele din trimestrul II,

mai menţionează statistica BNR.

Situaţia portofoliilor de carduri de credit pe principalii emitenţi, respectiv Banca

Transilvania, Banca Comercială Română şi Raiffeisen Bank se prezintă astfel:

Grafic nr.3 Portofoliile principalilor emitenti pe carduri de credit

2 www.economie.hotnews.ro

7

Sursa: www.no-cash.ro

Creditarea a înregistrat în ultimii ani un ritm susţinut de creştere, în contextul în care

băncile s-au luptat pentru majorarea cotei de piaţă, şi au mizat puternic pe expansiunea

operaţiunilor, care a constat printre altele şi în extinderea reţelelor teritoriale cu aproximativ

1.000 de unităţi anual.

În ceea ce priveşte activitatea de creditare, factorii care au stat la baza creşterea ponderii

creditului de consum în România au fost condiţiile severe de eligibilitate în cazul creditelor

ipotecare şi imobiliare, lipsa subvenţiilor de stat pentru locuinţe. Din punct de vedere al monedei,

87% din creditele ipotecare şi de locuinţe sunt acordate în valută, în timp ce la cele de consum

doar 33% sunt în monedă străină. O altă particularitate a pieţei retail din România este aceea că o

parte importantă din creditele de consum servesc de fapt nevoii de achiziţie de locuinţe.

Grafic nr.4 Credite acordate gospodăriilor populaţiei (milioane lei)

8

Sursa: www.bnr.ro

Estimările arată că ponderea creditelor ipotecare şi imobiliare, luând în calcul şi

componenta home equity (credite de consum pentru locuinţe), este în jur de 40%. În perspectivă

creditele pentru finanţarea achiziţionării de locuinţe vor continua să crească la un nivel destul de

accelerat ca urmare a eliminării restricţiilor de către banca centrală, a creşterii preţurilor în zona

imobiliară şi a majorării veniturilor obţinute de populaţie.

Băncile s-au bucurat în ultimii ani şi în prima parte din 2008 de un exces de lichiditate şi

practica dobânzi foarte avantajoase la credite, punând un accent mai redus pe atragerea de

depozite. Banca Naţională a României a atras aproape zilnic lichidităţi de pe piaţă interbancară în

primele şapte luni din 2008, la un moment dat atrăgând atenţia că ar putea fi nevoie de două

operaţiuni de sterilizare pe zi, pentru atragerea excesului de lichiditate.

Această situaţie s-a schimbat după jumătatea anului 2008, întrucât băncile-mamă au

început să se confrunte cu problemele generate de criza financiară internaţională şi au redus

treptat finanţările pentru subsidare. Din cele 40 de instituţii de credit autorizate să funcţioneze în

România, 35 au capital majoritar străin şi au avut în ultimii ani avantajul sprijinului oferit de

grupuri financiar internaţionale.

Graficul nr.5 Ponderea creditului acordat gospodăriilor populaţiei în total credit neguvernamental

9

\

25

27

29

31

33

35

37

39

41

43

45dec.0

4

mar.

05

iun.0

5

sep.0

5

dec.0

5

mar.

06

iun.0

6

sep.0

6

dec.0

6

mar.

07

procente

Pe parcursul anilor 2006-2008, a avut loc creşterea considerabilă a creditului de consum

în România. Chiar dacă acesta este un fenomen firesc ce însoţeşte creşterea economică şi pare a fi

un indicator al încrederii populaţiei în venituri stabile şi mari în viitor, există totuşi anumite

riscuri legate de nerambursarea creditelor şi presiuni inflaţioniste adiţionale.

Grafic nr.6 Restanţele la creditele ipotecare acordate populaţiei

10

0,00%

0,02%

0,04%

0,06%

0,08%

0,10%

0,12%

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

20ia

n..

04

mai..0

4

sep

..04

ian..

05

mai..0

5

sep

..05

ian..

06

mai..0

6

sep

..06

ian..

07

mai..0

7

sep

..07

ian..

08

mai..0

8

Restante peste 90 zile

Rata rest peste 90 zile

mil. RON procente

Sursa: www.bnr.ro

Creşterea ponderii maxime a creditului în valoarea garanţiei şi creşterea ponderii

serviciului datoriei în venitul disponibil au fost termenii creditării ce au cunoscut o relaxare, atât

în ultimul trimestru din 2007, cât şi în primul trimestru al anului 2008. O explicaţie ar fi

renunţarea de către BNR la restricţiile administrative de lichiditate pentru creditarea populatiei.

Nivelul creditelor acordate de instituţiile de credit în luna decembrie a anului trecut a

crescut semnificativ, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent cu aproape 34%, conform

datelor BNR.

Tabel nr. 1 Creditele acordate gospodăriilor populaţiei

11

Credite31 dec. 2008

(milioane lei)

Dec. 2008/ Dec. 2007

(%)

În lei 40.944,3 22,0

În valută 58.266,0 53,6

Total 82.888,4 33,7

Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, depozitele constituite de populaţie,

atât în lei cât şi în valută au crescut cu circa 21%.

Tabel nr. 2 Depozitele gospodăriilor populaţiei

Depozite31 dec. 2008

(milioane lei)

Dec. 2008/ Dec. 2007

(%)

În lei 52.398,0 23,5

În valută 30.490,4 22,4

Total 82.888,4 20,9

Tendinţe în activitatea bancară de retail

12

Pe piaţa bancară începe o nouă perioadă, care se caracterizează prin creşteri mai lente şi

o concurenţă sporită. Ca să se menţină creşterea ultimilor ani, băncile trebuie să răspundă noilor

provocări ale pieţei, dezvoltând strategii eficiente de contracarare.

Rezultatele pozitive înregistrate în ultimii ani, arată clar că românii folosesc cardurile

mai frecvent şi apreciază siguranţa şi comoditatea plăţilor efectuate cu cardul. Mai exact, una din

patru tranzacţii derulate cu carduri Visa sunt efectuate la comercianţi. De asemenea, în continuare

această tendinţă va fi consolidată prin campanii de informare a consumatorilor derulate de marile

bănci de retail din România.

În viitorul apropiat, cardurile de credit vor fi privite ca instrumente flexibile de creditare,

fiind mult mai accesibile decât un credit de consum, au specificat specialiştii, menţionând în

acelaşi timp că ritmul de creştere a pieţei cardurilor s-a accelerat odată cu schimbarea

comportamentului de consum al românilor.

Analiştii se aşteaptă ca împrumuturile de retail să frâneze brusc anul viitor, în condiţiile

în care costurile au crescut, iar noile reglementari ale BNR stabilesc condiţii mult mai restrictive

pentru calificarea clienţilor. Totodată, perspectiva unei încetiniri considerabile a economiei,

aduce şi perspective mult mai modeste pentru creşterea veniturilor clienţilor, care era vazută ca

principalul debuşeu pentru dezvoltarea creditării.

Pe de alta parte, pe măsură ce băncile se gândesc să îşi extindă ofertele către diverse

categorii de clienţi şi să se adreseze clienţilor existenţi cu noi produse cu o valoare adăugată mai

mare, se va dezvolta şi infrastructura informatică care să permită lansarea unor produse care nu

sunt prezente acum pe piaţa din România, cum ar fi cardurile prepaid sau serviciul de cashback.

Anul viitor, sunt de părere specialiştii, vom asista la o segmentare şi mai accentuată a

pieţei, creată de instituţiile financiare în cadrul portofoliilor de produse.

În următorii ani, veniturile obţinute de bănci din activitatea de retail vor continua să

crească. Acest lucru poate fi explicat prin reglementările din ce în ce mai restrictive privind

fuziunile şi achiziţiile, cerinţe mai dure din partea acţionarilor, tehnologiile flexibile şi apariţia de

13

noi jucători pe piaţă, care vor duce la creşterea competitivităţii şi, cel mai probabil, la scăderea

preturilor.

Sectorul bancar a intrat în etapa competiţiei sporite, pe o piaţă în care creşterile nu mai

sunt foarte mari, iar băncile trebuie să se adapteze şi să răspundă eficient pentru a-şi menţine

ritmurile de creştere. În acest sens, băncile vor trebui să-şi redefinească strategiile pe segmentul

de retail banking pentru a-şi menţine sau creşte veniturile şi pentru a evita scăderea profiturilor.

14

Concluzii

Apariţia unor noi bănci a fost o consecinţă a posibilităţii de oferire a serviciilor bancare

şi prin alte canale decât cele tradiţionale. Apariţia ATM-urilor (Automatic Teller Machines) a

reprezentat primul pas spre distribuirea anumitor servicii de retail banking în afara sucursalelor.

La început, ATM-urile erau localizate în interiorul băncilor, însă acum acestea sunt prezente în

marile centre comerciale, universităţi etc. Telephone banking-ul a reprezentat a doua inovaţie în

diversificarea canalelor de distribuţie a serviciilor de retail, mulţi din noii participanţi în industria

bancară se bazează în totalitate pe tranzacţiile telefonice.

Factorii principali care menţin ritmul ascendent al pieţei sunt nivelul tot mai ridicat de

încredere pe care publicul îl are faţă de comerţul electronic, precum şi rapiditatea cu care

principalele magazine online îşi perfecţionează serviciile adresate clienţilor lor şi găsesc

permanent noi modalităţi de promovare şi de creştere a vânzărilor.

Deşi sectorul de retail banking a trecut prin schimbări majore în ultimii ani,

îmbunătăţirea relaţiilor cu clienţii pe o piaţă competitivă reprezintă prioritatea principală a

băncilor de retail.

Instituţiile financiare au realizat o segmentare mai accentuată a portofoliului de carduri

şi au început să pună accentul pe serviciile şi beneficiile care se află în spatele instrumentelor de

plată. În acelaşi timp, posesorii de carduri sunt din ce în ce mai educaţi şi mai sofisticaţi, prin

urmare ştiu ce să ceară de la carduri.

Piaţa în ansamblul său continuă să segmenteze clientela astfel că au apărut produse de

credit adresate exclusiv studenţilor, carduri pe segmentul Platinum, sau produse destinate plăţii

facturilor de utilităţi care au reuşit să atragă în sistem persoane fără nici un istoric de colaborare

cu o bancă.

15

Bibliografie

1. Dănilă, Nicolae – Retail Banking, Ed. Expert, Bucureşti, 2004

2. Niţulescu, Gabriel – Ghidul financiar bancar al României, ediţia a III-a, Ed. House of

Guides, Bucureşti, 2007

3. Pond, Keith; Lipscombe, Geoffrey – Retail Banking, Ed. Lessons Professional, 2007

4. www.bnro.ro

5. www.no-cash.ro

6. www.bankingnews.ro

7. www.finantare.ro

8. www.smartfinancial.ro

9. www.economie.hotnews.ro

10. www.tmctv.ro

16