Actionari hidraulice

download Actionari hidraulice

of 40

  • date post

    29-Jun-2015
  • Category

    Documents

  • view

    780
  • download

    12

Embed Size (px)

Transcript of Actionari hidraulice

Generalitati privind sistemele hidraulice de actionareDefinitie, clasificare, structura generala

Definitie. Prin sistem hidraulic de actionare se intelege acel sistem in care transmiterea energiei de la sursa la consumator se realizeaza prin intermediul unui curent de lichid sub presiune Clasificare. Dupa ponderea energiei potentiale sau a celei cinetice in cadrul energiei totale, exista: -sisteme hidrostatice - la care predomina energia potentiala datorata presiunii statice; ele prezinta o caracteristica mecanica rigida si au o larga utilizare in actionarea masinilor si utilajelor industriale; -sisteme hidrodinamice - la care predomina energia cinetica; ele prezinta o caracteristica mecanica elastica si au o utilizare redusa in industrie. Structura grnerala. Un sistem hidrostatic se compune din urmatosrele elemente: ME - sursa primara de energie mecanica; GH generator hidraulic; MHR - motor hidraulic rotativ (sau linear MHL); ACR aparataj de comanda si reglare; AA - aparataj auxiliar; OL - organul de lucru antrenat.

Mediul hidraulicDefinitie. Mediul hidraulic este suportul material prin prin care se transmite energia hidraulica de la sursa la consumator. Deoarece el vine in contact cu masinile hidraulice, cu aparatajul si cu personalul de deservire, iar in timpul functionarii instalatiei este supus unor variatii importante de presiune, temperatura si viteza, el trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte generale:- stabilitate ridicata a proprietatilor fizico-chimice, in special a vascozitatii, in domeniul temperaturilor normale de lucru (30-70C) si la variatii ale presiunii (0- x100 bar.);- sa nu fie coroziv sau toxic;- sa aiba un cost cat mai redus. Principalele lichide utilizate si proprietatile lor sunt prezentate in tabelul 11. Cele mai utilizate sunt uleiurile minerale (Tab. 2.4), in special uleiurile hidraulice (grupa H). Performantele lor pot fi imbunatatite prin adaugarea de aditivi substante chimice active pentru: ameliorarea vascozitatii, a proprietatilor de ungere, anticorozive, antispumante, cresterea stabilitatii proprietatilor.

Masini hidrauliceDefinitie, clasificare, caracteristici generaleDefinitie. Masinile hidraulice sunt convertizoare de energie, care transforma energia mecanica in energie hidraulica (generatoare hidraulice, sau pompe), sau energia hidraulica in energie mecanica (receptoare hidraulice, sau motoare), ele fiind in general masini reversibile. Clasificare. Dupa tipul energiei hidraulice produse (sau consumate), se deosebesc: - masini hidrostatice, sau volumice, la care predomina energia potentiala datorata presiunii lichidului; - masini hidrodinamice, sau centrifuge, la care predominanta este energia cinetica a lichidului. In actionarile hidrostatice se utilizeaza masinile volumice, care realizeaza debitul prin transportul unor cantitati determinate de lichid cu o anumita frecventa, ca urmare a variatiei controlate a volumului unor camere de pompare, rezultand o caracteristica mecanica rigida de actionare; Caracteristicile generale ale pompelor volumice. - Debitul mediu teoretic: QT = V.z.i.n, in care: V este variatia volumului camerelor de pompare; znumarul camerelor de pompare; i-numarul de actiuni (cicluri absorbtie refulare la o rotatie a axului pompei); n-turatia de antrenare a pompei; -Debitul real: QR = QT - Q, unde Q reprezinta pierderea interioara la trecerea lichidului prin pompa; - Pulsatia debitului: variatia acestuia in timp datorata actiuniii succesive a camerelor de pompare in camera de refulare si variatiei neliniare in timp a debitului pompat, caracterizata prin frecventa pulsatiei, f p = z.i.n, si gradul de neuniformitate, = ( Qmax-Qmin) / Qmed ; - Presiunea nominala, p n ; - Puterea hidraulica, N h = Q. p ; - Randamentul total: t = v. p. m , ca produs al randamentelor partiale: volumic, de presiune si mecanic.

Pompe volumiceClasificare

Pompe cu roti dintate cu angrenare exterioaraPrincipiul constructiv si functional

Pompe simple: 1- corpul pompei; 2- rotor conducator; 3- rotor condus; 4- capace laterale; 5-lagare; 6-garnitura de etansare; 7-capac; A- camera de absorbtie; R- camera de refulare; n -turatia de antrenare; Caracteristici : simplitate constructiva; cost redus; debite medii (x1-x10 l/min); presiuni mici-medii (x1-150 bar); debit constant.

Pompe cu suruburi cu dublu efect: 1- corpul pompei; 2- surub conducator; 3- suruburi conduse; 4-capace; 5- sistem de etansare; A- camera de absorbtie; R- camera de refulare. Caracteristici : pulsatii reduse ale debitului; echilibrarea fortelor axiale; presiuni medii (x10200bar); gabarit radial redus; cost ridicat.

Pompe cu roti dintate cu angrenare interioara

Cu profil evolventic: 1- carcasa; 2- rotor condus (cu dantura exterioara); 3- ax fix; 4-rotor conducator (cu dantura interioara);5- capac prevazut cu un perete de separatie a rotoarelor; 6- lagar; 7-arbore de antrenare; 8-garnitura de etansare; g- gauri radiale pentru circulatia lichidului; A-camera de absorbtie; R-camera de refulare. Caracteristici: grad de neuniformitate a debitului redus; gabarit mic (compacte).

Cu profil cicloidal: 1- arbore de antrenare; 2- rotor conducator (cu z dinti); 3-capac lateral (in care sunt practicate camera de absorbtie A si cea de refulare R); 4-rotor condus (avand z+1 dinti); 5- camere de pompare. Numerele de dinti si profilul cicloidal al acestora asigura contactul rotoarelor la fiecare dinte .

Pompe cu pistoane axiale

a) - cu bloc inclinat si distribuitor frontal; b) - cu disc inclinat si distribuitor frontal; c) - cu disc fulant si distribuitor frontal; d) - cu disc fulant si distributie prin ventile de sens. - blocul pistoanelor; - disc de actionare a pistoanelor; - distribuitor frontal; - biele sau arcuri de antrenare a pistoanelor; - sistem de rotire si actionare axiala a elementului condus; - unghi de inclinare; n - turatia de antrenare a pompei; Va - ventile de absorbtie ; Vr - ventile de refulare. 1 2 3 4 5

Pompe cu pistoane radialeAu pistoanele dispuse perpendicular pe axa de rotatie a pompei. Dupa modul de circulatie a lichidului, pot fi: -cu circulatie interioara (fig. 3.30 si fig.3.33 a ), sau cu circulatie exterioara (fig. 3.32 si fig.3.33 b ); Actionarea pistoanelor se face cu: stator excentric (fig.3.30), cu excentric (fig 3.32), sau cu cama (interioara-fig.3.33 a , sau exterioara- fig.3.33 b ). Separarea fazelor se face cu distribuitor (fig. 3.30, fig. 3.32 a si fig. 3.33 a ), sau prin ventile de sens (fig.3.32 b si fig. 3.33 b ).

1) Pompa cu pistoane radiale cu circulatie interioara si separarea fazelor prin distribuitor ( Q-constant, sau Q- variabil ), fig. 3.30; 2) Pompe cu pistoane radiale cu excentric ( Q-constant), fig. 3.32; 3) Pompe cu pistoane radiale cu came ( Q- constant), fig. 3.33;

Pompe cu paleteLa pompele cu palete camerele de pompare (fig.3.48 ) sunt delimitate de statorul 1, rotorul 2, doua palete radiale alaturate mobile 3 deplasabile in rotor, si capacele laterale 4. Clasificare: dupa numarul de actiuni, se cunosc pompe: cu simpla actiune, cu dubla actiune si cu multipla actiune; dupa modul de circulatie a lichidului: cu circulatie exterioara, sau interioara; dupa reglabilitate: de debit constant, reglabil sau reversibil. - Figura 3.48- pompa cu simpla actiune, cu circulatie exterioara, de debit reglabil ( prin reglarea excentricitatii e); - Figura 3.49- pompa cu simpla actiune, cu circulatie interioara, de debit reglabil; - Figura 3 63- pompa cu dubla actiune, de debit constant. Debitul pompelor cu simpla actiune se calculeaza cu o formula de forma: Q=4. .e.Rs.b.n ; Debitul pompelor cu dubla actiune se calculeaza cu o relatie de forma: Q=2. .b (Rs2 Rs1).n .

Motoare hidrostaticeSunt masini hidraulice volumice care realizeaza conversia energiei hidraulice ( Q; p ) in energie mecanica (M; n, sau F ; v ), conform cerintelor de actionare impuse de masina antrenata. Clasificarea motoarelor hidrostatice este redata in tabelul de mai jos.

Motoare hidrostatice pentru rotatie continuaSunt destinate antrenarii organelor de lucru intr-o miscare de rotatie continua (pe un unghi nedeterminat). Motoarele hidrostatice pentru turatii normale ( n = x100-x1000 rot/min ) deriva, datorita reversibilitatii masinilor hidraulice, din pompele de acelasi tip (conform tabelului 3.3). Turatia lor se calculeaza cu o relatie de forma n = Q /V1, in care V1 este volumulspecific (cilindreea, sau volumul corespunzator unei rotatii). V1 poate fi constant (motoare de turatie constanta), sau reglabil (motoare de turatie reglabila). Motoarele lente ( n = x1-x100 rot/min ) sunt in general constructii speciale ( fig.3.69 si 3.70), bazate insa pe aceleasi principii functionale ca si motoarele normale.

Motor lent cu roti dintate cu axe mobile (orbitale ) Simbolizarea motoarelor pentru rotatie continua (fig. 3.68):

Motor lent cu pistoane (bile) axiale cu cama frontala multipla a) motor unisens, de cilindree constanta ; b)- motor dublu sens, de turatie constanta ; c)- motor unisens, reglabil ; d)- motor dublu sens, reglabil ; e,f)- unitati de lucru (pompa si motor)

Motoare hidrostatice oscilanteSunt destinate realizarii miscarii de rotatie pe un unghi limitat, determinat, constant sau reglabil. Constructiv, pot fi realizate:- cu paleta (simpla, dubla, sau multipla), fig.3.73, sau cu piston (simplu, dublu , sau multiplu), fig.3.74 .

Marimi caracteristice: Pentru motoarele cu paleta : , Simbolizare (fig.3.72): a)- motor oscilant de unghi constant; b)- motor oscilant de unghi reglabil. ;

Pentru motoarele cu piston: , ;

Motoare hidraulice pentru realizarea miscarii de translatieRealizeaza deplasarea liniara pe o anumita cursa l, cu o anumita viteza v, dezvoltand o anumita forta F. Principiul constructiv si functional al motoarelor liniare este redat in figura urmatoare, si cuprinde: Asi B-camere de lucru (activa si pasiva); 1- cilindru; 2 element