Acordul economic comercial - Trade

cuprinzător (CETA) dintre

Acordul economic

și comercial

UE și Canada

Comerț

Ghid privind regulile de origine

Print ISBN 978-92-76-22602-4 doi:10.2781/39082 NG-01-20-563-RO-CPDF ISBN 978-92-76-22572-0 doi:10.2781/492625 NG-01-20-563-RO-N

Nici Comisia Europeană și nici orice alte persoane care acționează în numele Comisiei nu sunt responsabile pentru modul în care ar putea fi utilizate informațiile oferite în continuare.

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2020

© Uniunea Europeană, 2020

Reutilizarea textului este autorizată cu condiția menționării sursei.

Politica de reutilizare a documentelor Comisiei Europene este reglementată prin Decizia 2011/833/UE (JO L 330, 14.12.2011, p. 39).

Pentru orice utilizare sau reproducere a fotografiilor sau a altor materiale care nu se află sub dreptul de autor al UE, trebuie să se solicite direct permisiunea deținătorilor drepturilor de autor.

Fotografii:

Copertă, rândul 1: © Getty Images/iStockphoto/shaunl

Copertă, rândul 2: © Getty Images/iStockphoto/zhudifeng, © Getty Images/iStockphoto/Fredex8, © Getty Images/iStockphoto/Lorraine Boogich

1ACORDUL ECONOMIC ȘI COMERCIAL CUPRINZĂTOR (CETA) DINTRE UE ȘI CANADA

CUPRINSDeclinare generală a responsabilității ......................................................................................................2

Procedura de redactare ..............................................................................................................................2

Acronime .....................................................................................................................................................2

1. Regulile de origine specifice produsului ..........................................................................................3

2. Toleranțe ...........................................................................................................................................11

3. Producția insuficientă ......................................................................................................................17

4. Cumulul .............................................................................................................................................23

4a. Cumulul integral de origine – declarația furnizorului .................................................................................. 26

5. Separarea contabilă .........................................................................................................................27

6. Seturile ..............................................................................................................................................29

7. Transportul direct .............................................................................................................................33

8. Declarația de origine ........................................................................................................................35

8a. Numărul de autorizare vamală al exportatorilor – Limită valorică .......................................................... 35

8b. Mai multe expedieri de produse originare identice ..................................................................................... 36

8c. Țara de origine ............................................................................................................................................................ 36

8d. Derogare de la semnătură ...................................................................................................................................... 37

8e. Valabilitatea înregistrării exportatorilor în UE ................................................................................................. 38

8f. Înlocuirea declarațiilor de origine ....................................................................................................................... 39

8g. Scutiri de la declarațiile de origine ...................................................................................................................... 40

8h. Contingente de origine ........................................................................................................................................... 41

9. Hotărâri anticipate – informații de origine obligatorii (IOO) ........................................................43

10. Dispoziții tranzitorii .........................................................................................................................45

11. Verificarea .........................................................................................................................................47

2 ACORDUL ECONOMIC ȘI COMERCIAL CUPRINZĂTOR (CETA) DINTRE UE ȘI CANADA

Declinare generală a responsabilității

Prezentele ghiduri au caracter explicativ și ilustrativ. Legislația vamală prevalează asupra conținutului acestor documente și trebuie consultată întotdeauna. Textele autentice ale actelor juridice ale UE sunt cele publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Pot exista, de asemenea, instrucțiuni naționale.

Procedura de redactare

Prezentele ghiduri au fost redactate de către Grupul de proiect în chestiuni vamale „Ghid pentru regulile de origine din cadrul CETA” (CPG 128) din cadrul programului Vamă 2020. Acestea au fost aprobate de Grupul de experți în chestiuni vamale – secțiunea Origine (CEG-ORI).

Acronime

CVU: Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului

CVU-AD: Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 al Comisiei

CVU-APA: Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei

Protocol CETA privind originea: Protocol privind regulile de origine și procedurile de determinare a originii din cadrul CETA


REGULILE DE ORIGINE SPECIFICE PRODUSULUI

REGULILE DE ORIGINE SPECIFICE PRODUSULUIDispoziții relevante

(a) Protocolul CETA privind originea

(i) Articolul 5

(ii) Anexa 5

(b) Temeiul juridic al UE

Nu există legislație.

Introducere

Un produs este originar dacă a fost obținut în întregime în sensul articolului 4, dacă a fost produs numai din materiale originare sau dacă a făcut obiectul unei producții suficiente privind materialele neoriginare în sensul articolului 5.

Atât timp cât producția este mai mult decât „insuficientă” (conform articolului 7), un produs a făcut obiectul unei producții suficiente (conform articolului 5) atunci când sunt îndeplinite condițiile prevăzute în anexa 5. Aceste condiții și reguli sunt denumite Reguli specifice produsului (RSP) sau reguli de listă.

Regulile de listă specifică tipul de prelucrare sau de transformare care trebuie să se efectueze pentru materialele neoriginare pentru ca produsul să obțină caracter originar. Regulile de listă cele mai utilizate în mod obișnuit sau cunoscute sunt modificarea clasificării tarifare, de exemplu, modificarea poziției tarifare (MPT), modificarea subpoziției tarifare (MSPT) etc., valoarea adăugată a materialelor neoriginare sau o perfecționare specifică ce trebuie să fie efectuată. În CETA, denumirea și descrierea regulilor de listă sunt diferite de cele din alte acorduri de liber schimb ale UE.

Prezentul document oferă orientări privind modalitatea de interpretare a regulilor de listă din CETA, prin furnizarea următoarelor informații:

1. regula de listă din CETA;

2. o scurtă explicație a regulii de listă împreună cu un exemplu, din CETA, al unui produs din Sistemul armonizat (SA) căruia i se aplică regula;

3. o comparație cu același tip de regulă menționat în alte acorduri de liber schimb (ALS), de exemplu, Convenția PEM.

În notele introductive la anexa 5 sunt furnizate definiții și descrieri.

La punctul 8 literele (a)-(j) se menționează diferitele tipuri de reguli de listă cu unele explicații care sunt detaliate în continuare.

1



RSP astfel cum sunt descrise în anexa 5 punctul 8 literele (a)-(j)

Punctul 8 litera (a)

1. Tip de RSP

În cazul în care o regulă de origine specifică produsului impune:

(a) o modificare față de oricare alt capitol, poziție sau subpoziție sau o modificare la produsul x (1) față de oricare alt capitol, poziție sau subpoziție, numai materialul neoriginar clasificat la un capitol, poziție sau subpoziție altul decât cel al produsului poate fi utilizat la fabricarea produsului;

(1) În aceste note, produsul x sau prevederea tarifară x reprezintă un produs specific sau o prevedere tarifară, iar x % reprezintă un anumit procentaj.

2. Explicația regulii

Aceasta înseamnă că materialul neoriginar utilizat poate să provină din orice capitol, poziție sau subpoziție alta decât cea a produsului final.

În cadrul acestei reguli, „x” înseamnă produsul final specific. Cu alte cuvinte, produsul final „x” este fabricat utilizând materiale neoriginare care provin din orice alt capitol, poziție sau subpoziție decât produsul final „x”.

De exemplu, poziția 22.03 din SA (Bere fabricată din malț) implică următoarea regulă:

„O modificare față de oricare altă poziție”

Regula pentru exemplul poziției 22.03 din SA este îndeplinită dacă materialele neoriginare utilizate nu sunt clasificate la poziția 22.03 din SA.

3. Compararea regulii cu alte ALS

În alte ALS (de exemplu, Convenția PEM), acest tip de regulă specifică produsului este redactată astfel:

„Fabricare din materiale [neoriginare] de la orice poziție, cu excepția materialelor de la aceeași poziție cu produsul.”

De exemplu, regula pentru poziția 80.02 din SA (Deșeuri și resturi de staniu).

Punctul 8 litera (b)

1. Tip de RSP


(b) o modificare în cuprinsul unei poziții sau subpoziții, sau în titlul uneia dintre aceste poziții sau subpoziții, materialul neoriginar clasificat în cadrul poziției sau subpoziției poate fi utilizat la fabricarea produsului, precum și materialul neoriginar clasificat la un capitol, poziție sau subpoziție alta decât cea a produsului;


Materialul neoriginar utilizat poate să provină din orice poziție și nu este necesară o modificare a poziției sau a subpoziției. Aceasta înseamnă că perfecționarea trebuie să fie doar mai mult decât insuficientă.

De exemplu, poziția 96.14 din SA [Pipe (inclusiv capete de pipe), port-țigări, port-țigarete și părți ale acestora:] implică următoarea regulă:

„O modificare în cadrul acestei poziții sau al oricărei alte poziții”



Un port-țigări este format din diferite părți care sunt neoriginare și sunt clasificate, de asemenea, la poziția 96.14 din SA. Acesta a făcut obiectul unei perfecționări care este mai mult decât insuficientă. Prin urmare, acest port-țigări este originar conform regulilor de origine.



„Fabricare din materiale [neoriginare] de la orice poziție”

De exemplu, regula pentru poziția 09.02 din SA (Ceai, chiar aromatizat).

Punctul 8 litera (c)

1. Tip de RSP


(c) o modificare față de oricare poziție sau o subpoziție din afara unui grup, numai materialul neoriginar clasificat în afara grupului de poziții sau subpoziții poate fi utilizat la fabricarea produsului;


Aceasta înseamnă că, pentru producerea produsului, se pot utiliza numai materiale neoriginare din afara unui grup specific de materiale (poziții sau subpoziții).

De exemplu, poziția 41.07 din SA [Piei prelucrate după tăbăcire sau după uscare și piei pergamentate de bovine (inclusiv de bivoli) sau de ecvidee, epilate, chiar șpăltuite, altele decât cele de la poziția 41.14:] implică:

„O modificare față de oricare altă poziție, cu excepția subpoziției 4104.41, 4104.49, 4105.30, 4106.22, 4106.32 sau 4106.92”

O bucată de piele de bivol este produsă din material neoriginar de la subpoziția 4104.11 din SA (piele de bivol tăbăcită cu crom, wet-blue). Această piele de bivol este originară deoarece, pentru producerea acestui produs final, nu a fost utilizat niciun material din aceste șase subpoziții excluse.



„Fabricare din materiale [neoriginare] de la orice poziție, cu excepția materialelor de la pozițiile […]-[…]”

De exemplu, regula pentru poziția 49.09 din SA (cărți poștale imprimate).

Punctul 8 litera (d)

1. Tip de RSP


(d) ca un produs să fie obținut [în întregime], produsul trebuie să fie obținut [în întregime] în sensul articolului 4 (Produse obținute [în întregime]). Dacă un transport constă dintr-un anumit număr de produse identice clasificate la prevederea tarifară x, produsele se iau în calcul separat;




Aceasta înseamnă că numai produsele obținute în întregime sunt originare.

De exemplu, capitolul 10 din SA (cereale) implică următoarea regulă:

„Toate cerealele de la capitolul 10 sunt obținute [în întregime]”

Grâul este recoltat în UE și îndeplinește condiția prevăzută la articolul 4 (Obținut în întregime). Acest produs este originar. Nu există nicio posibilitate de a utiliza toleranța.

În cazurile în care un transport conține produse identice din cadrul aceleiași clasificări tarifare (prevederea tarifară x), fiecare produs este considerat un produs separat.

De exemplu, poziția 01.01 din SA (Cai, măgari, catâri și bardoi, vii:) implică următoarea regulă:

„Toate animalele de la capitolul 1 sunt obținute [în întregime]”

Fiecare cal trebuie să fie tratat în mod individual pentru a stabili dacă este obținut în întregime sau nu. Aceasta înseamnă că, chiar dacă este aceeași specie de cal, cu același aspect, aceeași greutate, aceeași clasificare tarifară și același preț, va fi necesar, în continuare, să se stabilească pentru fiecare cal dacă acesta este „obținut în întregime” pe teritoriul părții în sensul articolului 4.



„Fabricare în cadrul căreia toate materialele de la capitolul […] utilizate sunt obținute [în întregime]”

De exemplu, regula pentru capitolul 3 din SA (Pești și crustacee, moluște și alte nevertebrate acvatice).

Punctul 8 litera (e)

1. Tip de RSP


(e) o producție în care întregul material folosit vizat de prevederea tarifară x să fie obținut [în întregime], întregul material vizat de prevederea tarifară x și utilizat în producerea produsului trebuie să fie obținut [în întregime] în sensul articolului 4 (Produse obținute în întregime);


Aceasta înseamnă că din respectiva poziție „x” pot fi utilizate doar materialele obținute în întregime și materialele obținute în întregime sunt cele care îndeplinesc condițiile stabilite la articolul 4.

De exemplu, pozițiile 11.01-11.09 din SA (Produse ale industriei morăritului; malț; amidon și fecule; inulină; gluten de grâu;) implică următoarea regulă:

„Producția în cadrul căreia toate materialele de la poziția 07.01, subpoziția 0710.10, capitolul 10 sau 11, sau de la poziția 23.02 sau 23.03 utilizate sunt obținute [în întregime]”

Feculele de cartofi de la subpoziția 1108.13 din SA sunt produse din cartofi obținuți în întregime din poziția 07.01 din SA. Acest produs final este originar deoarece, pentru producerea acestui produs final, a fost utilizat numai material obținut în întregime din aceste capitole, poziții sau subpoziții enumerate.

Totuși, poate fi utilizată regula de toleranță prevăzută la articolul 6.





„Fabricare în cadrul căreia toate materialele de la capitolul […] utilizate sunt obținute [în întregime]”

De exemplu, regula pentru capitolul 11 din SA (Produse ale industriei morăritului; malț; amidon și fecule; inulină; gluten de grâu).

Punctul 8 litera (f)

1. Tip de RSP


(f ) o modificare față de prevederea tarifară x, fie că există sau nu și o modificare față de oricare alt capitol, poziție sau subpoziție, valoarea oricărui material neoriginar care satisface modificarea clasificării tarifare specificate în expresia care conține cuvintele „sau nu” nu este luată în considerare la calcularea valorii materialelor neoriginare. În cazul în care două sau mai multe reguli de origine specifice produsului se aplică unei poziții, subpoziții sau grup de poziții sau subpoziții, modificarea clasificării tarifare specificate în această expresie reflectă modificarea specificată în prima regulă de origine;


Aceasta înseamnă că, în cazul în care pentru un produs se menționează două RSP, unde prima este o modificare a prevederii tarifare, această primă regulă permite utilizarea unor materiale neoriginare dintr-o altă poziție tarifară decât cea a produsului. Regula alternativă este o regulă privind valoarea adăugată și o modificare a prevederii tarifare. Aceasta permite utilizarea unor materiale neoriginare vizate de aceeași prevedere tarifară până la valoarea menționată. Ar putea fi utilizate, de asemenea, materiale neoriginare vizate de orice altă prevedere tarifară fără nicio restricție privind valoarea.

De exemplu, pentru un produs din poziția 38.12 din SA (Preparate numite „acceleratori de vulcanizare”; plastifianți compuși pentru cauciuc sau materiale plastice nedenumite și necuprinse în altă parte; preparate antioxidante și alți stabilizatori compuși pentru cauciuc sau materiale plastice), există două RSP posibile, și anume:

o modificare față de oricare altă poziție; sau

o modificare în cadrul acestei poziții, fie că există sau nu și o modificare față de oricare altă poziție, cu condiția ca valoarea materialelor neoriginare de la această poziție să nu depășească 20 % din valoarea de tranzacție sau din prețul franco fabrică al produsului.

În cazul în care toate materialele neoriginare utilizate provin dintr-o poziție diferită de cea a produsului final, atunci prima RSP este suficientă pentru a obține caracter originar.

Totuși, atunci când se utilizează materiale neoriginare de la aceeași poziție, prima RSP nu este aplicabilă și poate fi utilizată a doua RSP. În acest caz, pot fi utilizate materiale neoriginare de la poziția 38.12 până la o limită valorică de 20 % din prețul franco fabrică al produsului final, precum și materiale neoriginare de la orice altă poziție, fără limită.



„Fabricare din materiale de la orice poziție, cu excepția materialelor de la aceeași poziție cu produsul. Cu toate acestea, pot fi utilizate materiale de la aceeași poziție cu produsul, cu condiția ca valoarea lor totală să nu depășească […] % din prețul franco fabrică al produsului”

De exemplu, prima regulă pentru poziția 38.24 din SA (de exemplu, amestecuri de săruri care au anioni diferiți).



Punctul 8 litera (g)

1. Tip de RSP


(g) ca valoarea materialelor neoriginare vizate de prevederea tarifară x să nu depășească x % din valoarea de tranzacție sau din prețul franco fabrică al produsului, numai valoarea materialului neoriginar specificat în această regulă de origine este luată în considerare la calcularea valorii materialelor neoriginare. Procentajul pentru valoarea maximă a materialelor neoriginare stabilit în această regulă de origine nu poate fi depășit prin utilizarea articolului 6 (Toleranța);


Aceasta înseamnă că valoarea materialului neoriginar utilizat vizat de prevederea tarifară numită nu depășește procentul din prețul franco fabrică (sau din valoarea de tranzacție) al produsului, astfel cum se stabilește în regula specifică produsului. Utilizarea unor materiale neoriginare vizate de alte prevederi tarifare nu este restricționată de această regulă.

În plus, nu este permisă aplicarea toleranței prevăzute la articolul 6 pentru a respecta procentul specificat în regulă.

De exemplu, poziția 38.20 din SA (Preparate antigel și lichide preparate pentru degivrare):

„O modificare față de subpozițiile 2905.31 sau 2905.49, fie că există sau nu și o modificare față de oricare altă poziție, cu condiția ca valoarea materialelor neoriginare de la subpozițiile 2905.31 sau 2905.49 să nu depășească 50 % din valoarea de tranzacție sau din prețul franco fabrică al produsului”

Pentru a produce „preparate antigel și lichide preparate pentru degivrare” originare cu un preț franco fabrică de 20,00 EUR, perfecționarea trebuie să depășească operațiunile menționate la articolul 7 și este permisă utilizarea unor materiale neoriginare de la subpoziția tarifară 2905.31 sau 2905.49 până la o valoare totală de 10,00 EUR. Utilizarea unor materiale neoriginare de la alte subpoziții este permisă indiferent de valoarea lor.


Un exemplu al acestei reguli din alt ALS este Convenția PEM, în care același tip de regulă de listă, de exemplu pentru pasta de grafit de la poziția 38.01 din SA, este redactată după cum urmează:

„ex 3801:

Fabricare în cadrul căreia valoarea tuturor materialelor [neoriginare] de la poziția 3403 utilizate nu depășește 20 % din prețul franco fabrică al produsului”

Punctul 8 litera (h)

1. Tip de RSP


(h) ca valoarea materialelor neoriginare clasificate la aceeași prevedere tarifară ca produsul final să nu depășească x % din valoarea de tranzacție sau din prețul franco fabrică al produsului, materialul neoriginar clasificat la o prevedere tarifară alta decât cea a produsului poate fi utilizat în producerea produsului. Numai valoarea materialelor neoriginare clasificate la aceeași prevedere tarifară ca produsul final este luată în considerare la calcularea valorii materialelor neoriginare. Procentajul pentru valoarea maximă a materialelor neoriginare stabilit în această regulă de origine nu poate fi depășit prin utilizarea articolului 6 (Toleranța);




Aceasta înseamnă că valoarea materialelor neoriginare care sunt clasificate la aceeași prevedere tarifară ca produsul final nu trebuie să depășească un anumit procent calculat în raport cu valoarea de tranzacție sau cu prețul franco fabrică al produsului final. Materialele neoriginare care sunt clasificate în altă prevedere tarifară decât cea a produselor finale nu sunt luate în considerare la calcularea valorii materialelor neoriginare. Atunci când regula de listă permite deja utilizarea materialelor neoriginare, toleranța nu poate fi utilizată pentru a depăși procentul specificat în regulile de listă.

De exemplu, poziția 73.21 din SA (Sobe de încălzit din fier) implică următoarea regulă:

„O modificare în cadrul acestei poziții, fie că există sau nu și o modificare față de oricare altă poziție, cu condiția ca valoarea materialelor neoriginare de la această poziție să nu depășească 50 % din valoarea de tranzacție sau din prețul franco fabrică al produsului.”

Părțile neoriginare ale sobei de încălzit de la aceeași poziție ca soba de încălzit pot fi utilizate până la 50 % din valoarea de tranzacție sau din prețul franco fabrică al sobei de încălzit, iar părțile sau materialele neoriginare de la alte poziții pot fi utilizate fără limită.


Un tip similar de regulă de listă se găsește în Convenția PEM.

De exemplu, pentru poziția 73.15 din SA (Lanțuri antiderapante), regula de listă prevede:

„Fabricare în cadrul căreia valoarea tuturor materialelor [neoriginare] de la poziția 73.15 utilizate nu depășește 50 % din prețul franco fabrică al produsului.”

Punctul 8 litera (i)

1. Tip de RSP


(i) ca valoarea tuturor materialelor neoriginare să nu depășească x % din valoarea de tranzacție sau din prețul franco fabrică al produsului, la calcularea valorii materialelor neoriginare se ia în considerare valoarea tuturor materialelor neoriginare. Procentajul pentru valoarea maximă a materialelor neoriginare stabilit în această regulă de origine nu poate fi depășit prin utilizarea articolului 6 (Toleranța);


Aceasta înseamnă că valoarea tuturor materialelor neoriginare utilizate la perfecționare trebuie să fie mai mică sau egală cu un anumit procent calculat în raport cu valoarea de tranzacție sau cu prețul franco fabrică al produsului final. Clasificarea tarifară a materialelor nu este luată în considerare, spre deosebire de regula 8 literele (g) și (h).

De exemplu, poziția 87.01 din SA (Tractoare) implică următoarea regulă:

„Producția în care valoarea tuturor materialelor neoriginare utilizate nu depășește 45 % din prețul franco fabrică sau din valoarea de tranzacție a produsului.”

Aceasta înseamnă că valoarea tuturor materialelor neoriginare, indiferent de prevederea tarifară, utilizate pentru a fabrica un tractor nu poate să depășească 45 % din valoarea de tranzacție sau din prețul franco fabrică al tractorului.




Un exemplu al acestei reguli din alt ALS este Convenția PEM, în care același tip de regulă de listă se regăsește, de exemplu, în regula de listă pentru poziția 71.16 din SA, Articole din perle naturale sau de cultură, din pietre prețioase sau semiprețioase (naturale, sintetice sau reconstituite):

„Fabricare în cadrul căreia valoarea tuturor materialelor utilizate nu depășește 50 % din prețul franco fabrică al produsului”

Punctul 8 litera (j)

1. Tip de RSP


(j) ca greutatea netă a materialului neoriginar vizat de prevederea tarifară x și utilizat în producție să nu depășească x % din greutatea netă a produsului, materialele neoriginare specificate pot fi utilizate în producerea produsului, cu condiția ca acesta să nu depășească procentul specificat din greutatea netă a produsului, în conformitate cu definiția „greutatea netă a produsului” de la articolul 1. Procentajul pentru greutatea maximă a materialului neoriginar stabilit în această regulă de origine nu poate fi depășit prin utilizarea articolului 6 (Toleranța).


Aceasta înseamnă că greutatea netă a materialului neoriginar specificat utilizat la perfecționarea produsului nu trebuie să depășească procentul specificat din greutatea netă a produsului. Greutatea netă a produsului înseamnă greutatea unui produs fără a include greutatea ambalajului. În plus, dacă producția implică o operațiune de încălzire sau de uscare, greutatea netă a produsului poate fi greutatea netă a tuturor materialelor utilizate la producerea sa, cu excepția apei, de la poziția 22.01 din SA, adăugate în procesul de producție a produsului.

De exemplu, poziția 2009.81 din SA (Suc de merișor):

„O modificare față de oricare altă poziție, cu condiția ca greutatea netă a zahărului neoriginar utilizat în producție să nu depășească 40 % din greutatea netă a produsului.”

Aceasta înseamnă că, la producerea sucului de merișor, greutatea adaosului de zaharuri nu poate depăși 40 % din greutatea sucului de merișor. Pentru a calcula greutatea zahărului, ar trebui să se aplice articolul 16 din Protocolul CETA privind originea.


În regulile sistemului generalizat de preferințe, același tip de regulă de listă este descris astfel:

„ex capitolul 20

Preparate din legume, din fructe sau din alte părți de plante; cu următoarele excepții:

Fabricare din materiale [neoriginare] de la oricare poziție, materialelor de la aceeași poziție cu produsul, în care greutatea zahărului utilizat nu depășește 40 % din greutatea produsului final.”


TOLERANȚE

TOLERANȚE

2Dispoziții relevante


(i) Articolul 6

(ii) Anexa 1



În UE

Introducere

Dispozițiile regulilor de toleranță permit abaterea de la condițiile de producție suficientă prevăzute în regulile de listă (anexa 5 la Protocolul CETA privind originea – regulile de origine specifice produsului). Aceasta înseamnă că regulile de toleranță asigură un anumit nivel de relaxare, permițând integrarea unui anumit procent (a unei cantități mici) de materiale neoriginare în procesul de producție fără a afecta originea produsului final.

CETA prevede atât o regulă generală de toleranță (articolul 6), cât și reguli specifice de toleranță pentru produse textile și de îmbrăcăminte (anexa 1).

Regula generală de toleranță

Regula generală de toleranță permite producătorilor să utilizeze materiale neoriginare (care, dacă sunt utilizate, ar însemna că regula de origine nu este îndeplinită) atunci când valoarea totală nu depășește 10 % din valoarea de tranzacție sau din prețul franco fabrică al produsului.

Exemplu:

Produsul: unt de cacao de la poziția 18.04 din SA

Regula: o modificare față de oricare altă poziție

Conform regulii, materialele neoriginare clasificate la poziția 18.04 din SA (de exemplu, grăsime sau ulei de cacao) nu pot fi utilizate la fabricarea produsului originar, dar, cu toate acestea, produsul final ar putea să obțină caracter originar dacă valoarea materialelor neoriginare de la poziția 18.04 din SA utilizate nu depășește 10 % din valoarea de tranzacție sau din prețul franco fabrică al produsului final.

În cazul în care regula specifică produsului permite deja utilizarea materialelor neoriginare, toleranța nu poate fi utilizată pentru a depăși procentul specificat în regulile de listă. Aceasta înseamnă că, atunci când există procente enumerate în regulile de listă pentru o valoare sau o greutate maximă a materialelor neoriginare, valoarea sau greutatea maximă


TOLERANȚE

menționată în regulile de listă nu poate fi depășită prin aplicarea acestei toleranțe. Conținutul maxim de materiale neoriginare va fi întotdeauna cel permis în regulile de listă. Aceasta înseamnă că regula de toleranță de 10 % este aplicabilă cu reguli bazate pe clasificare și nu se aplică în cazurile în care regula se bazează pe limite procentuale exprimate numai în valoare/greutate.

Exemplu:

Produsul: autoturismele de la poziția 87.03 din SA

Regula: producția în care valoarea tuturor materialelor neoriginare utilizate nu depășește 50 % din valoarea de tranzacție sau din prețul franco fabrică al produsului

Urmând conceptul regulii de toleranță din procesul de producție al produsului final, pragul de 50 % stabilit nu ar putea fi majorat adăugând 10 %.

În cazul în care regula de origine prevede că materialele utilizate în procesul de producție trebuie să fie obținute în întregime, toleranța se aplică pentru suma acestor materiale. Totuși, toleranța nu trebuie să se aplice pentru produsele obținute în întregime în sensul articolului 4 din protocolul CETA privind originea în cazul în care acele produse obținute în întregime nu constituie materiale utilizate pentru perfecționarea complementară.

Exemplu – materiale obținute în întregime:

Produsul: iaurt (care nu conține adaos de zaharuri sau de alți îndulcitori) de la poziția 04.03 din SA, obținut din lapte obținut în întregime și din lapte neoriginar

Regula: o modificare față de oricare alt capitol, cu excepția preparatelor din lapte de la subpoziția 1901.90 care conțin în proporție de peste 10 % din greutatea uscată substanțe solide din lapte, cu condiția ca:

(a) toate materialele de la capitolul 4 utilizate să fie obținute [în întregime] și

(b) greutatea netă a zahărului neoriginar utilizat în producție să nu depășească 20 % din greutatea netă a produsului.

Produsul final ar putea să obțină caracter originar dacă valoarea laptelui neoriginar și a altor materiale de la capitolul 4 utilizate nu depășește 10 % din valoarea de tranzacție sau din prețul franco fabrică al produsului final.

Exemplu – produse obținute în întregime:

Produsul: grâu destinat însămânțării de la poziția 10.01 din SA, din care o parte este recoltat în UE și altă parte (până la 10 %) este de origine necunoscută.

Regula: toate cerealele de la capitolul 10 sunt obținute [în întregime].

Produsul final nu a putut să obțină caracter originar, deoarece regula de toleranță nu se aplică pentru produsele obținute în întregime.

Toleranțe specifice pentru produse textile și de îmbrăcăminte

Regula generală de toleranță nu se aplică pentru produsele textile de la capitolele 50-63. Aceasta înseamnă că regulile de toleranță care se aplică pentru produsele textile și de îmbrăcăminte sunt diferite de regula generală de toleranță. Regulile specifice de toleranță pentru produsele textile sunt incluse în anexa I la Protocolul CETA privind originea.

Nota 2 – materialele neoriginare din afara capitolelor 50-63

Conform notei 2 din anexa I, materialele neoriginare care nu sunt clasificate la capitolele 50-63 pot fi utilizate fără restricții la fabricarea produselor textile de la capitolele 50-63, indiferent dacă acestea conțin sau nu materiale textile. De exemplu, articolele din metal sau plastic, cum sunt nasturii, pot fi utilizate fără restricții, deoarece nasturii nu sunt


TOLERANȚE

clasificați la capitolele 50-63. Din același motiv, fermoarele pot fi utilizate, de asemenea, fără restricții, chiar dacă acestea conțin în mod obișnuit materiale textile.

Nota 3 – toleranța de greutate (10 %) pentru produse amestecate care utilizează două sau mai multe materiale textile de bază

Conform notei 3 din anexa I, materialele textile de bază neoriginare care pot fi utilizate în procesul de producție al produsului final pot totuși să fie utilizate, cu condiția ca greutatea lor netă să reprezinte cel mult 10 % din greutatea netă a produsului. Acest tip de toleranță este condiționat, deoarece este permis numai pentru produsele amestecate, care au fost produse din două sau mai multe materiale textile de bază. Materialele textile de bază sunt enumerate în tabelul 1 din anexa I la Protocolul CETA privind originea.

Exemplu:

Produsul: țesăturile de la poziția 51.11 din SA, obținute din fire de lână originare sau neoriginare de la poziția 51.06 din SA și din fire de mătase de la poziția 50.04 din SA, constituie țesături amestecate.

Regula: filarea fibrelor naturale însoțită de țesere.

Produsul final ar putea să obțină caracter originar dacă firele de lână neoriginare sau firele de mătase neoriginare sau un amestec al acestora nu depășește 10 % din greutatea netă a țesăturii.

Exemplu:

Produsul: un fir de la poziția 52.05, obținut din fibre de bumbac de la poziția 52.03 din SA și din fibre sintetice discontinue de la poziția 55.06 din SA, este un fir amestecat.

Regula: filarea fibrelor naturale sau extrudarea fibrelor sintetice sau artificiale însoțită de filare.

Produsul final ar putea să obțină caracter originar, cu condiția ca greutatea totală a fibrelor sintetice discontinue neoriginare să nu depășească 10 % din greutatea firului.

Notele 4 și 5 – toleranța de greutate extinsă (20 % sau 30 %) pentru materialele textile de bază specifice utilizate în produsele amestecate

Totuși, în două cazuri specifice (notele 4 și 5 din anexa I), și anume pentru:

— produsele textile și de îmbrăcăminte realizate folosind unul sau mai multe materiale textile de bază și fire neoriginare din segmente de poliuretan cu segmente flexibile de polieter;

— produsele textile și de îmbrăcăminte realizate folosind unul sau mai multe materiale textile de bază și o bandă neoriginară compusă dintr-un miez de folie de aluminiu sau dintr-un miez de peliculă de plastic îmbrăcată sau nu cu pulbere de aluminiu, cu o lățime de maximum 5 mm, intercalată cu ajutorul unui adeziv transparent sau colorat între două straturi de peliculă de plastic,

toleranțele sunt stabilite la niveluri mai ridicate, de 20 % și, respectiv, de 30 % din greutate.

Exemplu:

Produsul: țesăturile de la poziția 52.11 din SA, produse din fire de bumbac originare și din fire sintetice neoriginare, de mare rezistență, de la poziția 54.02 din SA realizate din segmente de poliuretan cu segmente flexibile de polieter (în procesul de producție nu au fost efectuate operațiuni de vopsire, îmbrăcare sau imprimare).

Regula: filarea fibrelor naturale sau sintetice sau artificiale discontinue ori extrudarea firelor de filamente sintetice sau artificiale, în fiecare dintre cazuri însoțită de țesere.

Produsul final ar putea să obțină caracter originar dacă greutatea firelor sintetice neoriginare de mare rezistență nu depășește 20 % din greutatea produsului final.


TOLERANȚE

Nota 6 – toleranța de valoare (8 %) a materialelor textile neoriginare utilizate în produsele de la capitolele 61-63

În cazurile produselor de la capitolele 61-63 (nota 6 din anexa I), materialele textile neoriginare care nu pot fi utilizate în procesul de producție al produsului final pot totuși să fie utilizate, cu condiția ca valoarea lor să nu depășească 8 % din valoarea de tranzacție sau din prețul franco fabrică al produsului și să fie încadrate la o altă poziție decât poziția produsului. Totuși, această toleranță nu se aplică pentru căptușelile sau inserțiile utilizate la fabricarea produselor de la capitolele 61-63.

Exemplu:

Produsul: jachetele de la poziția 61.03 din SA, realizate din fire de bumbac de la poziția 52.05 din SA, din dantele neoriginare de la poziția 58.08 din SA și din căptușeli originare de la poziția 54.07 din SA.

Regula: tricotare sau croșetare și confecționare (inclusiv croire).

Produsul final ar putea să obțină caracter originar dacă valoarea dantelelor neoriginare nu depășește 8 % din valoarea de tranzacție sau din prețul franco fabrică al jachetei.

Nota 7 – excluderea toleranței pentru RSP pe baza greutății maxime sau a valorii materialelor neoriginare

În mod similar cu regula generală de toleranță, aplicarea toleranțelor menționate anterior pentru produsele textile și de îmbrăcăminte nu poate conduce la situația în care ar fi depășite procentele pentru valoarea sau greutatea maximă a materialelor neoriginare utilizate la fabricare, stabilite printr-o regulă de origine pentru un anumit produs.


TOLERANȚE

ANEXĂ

Tabelul 1. Materiale textile de bază

1. mătase

2. lână

3. păr grosier de animale

4. păr fin de animale

5. păr de cal

6. bumbac

7. materiale pentru fabricarea hârtiei și hârtie

8. in

9. cânepă

10. iută și alte fibre textile liberiene

11. sisal și alte fibre textile din genul Agave

12. nucă de cocos, abacă, ramie și alte fibre textile vegetale

13. filamente sintetice

14. filamente artificiale

15. filamente conductoare electrice

16. fibre sintetice discontinue de polipropilenă

17. fibre sintetice discontinue de poliester

18. fibre sintetice discontinue de poliamidă

19. fibre sintetice discontinue de poliacrilonitril

20. fibre sintetice discontinue de poliimidă

21. fibre sintetice discontinue de politetrafluoretilenă

22. fibre sintetice discontinue de polisulfură de fenilen

23. fibre sintetice discontinue de policlorură de vinil

24. alte fibre sintetice discontinue

25. fibre artificiale discontinue de viscoză

26. alte fibre artificiale discontinue

27. fire din poliuretan segmentate cu segmente flexibile de polieter, izolate sau nu

28. fire din poliuretan segmentate cu segmente flexibile de polieter, izolate sau nu

29. un material de la poziția 56.05 (fire metalizate) format dintr-o bandă compusă dintr-un miez de folie de aluminiu sau dintr-un miez de peliculă de plastic îmbrăcată sau nu cu pulbere de aluminiu, cu o lățime de maximum 5 mm, intercalată cu ajutorul unui adeziv transparent sau colorat între două straturi de peliculă de plastic

30. orice alt material de la poziția 56.05


PRODUCȚIA INSUFICIENTĂ

Dispoziții relevante


Articolul 7



Informații generale

Articolul 7 conține o listă exhaustivă de operațiuni care sunt considerate insuficiente pentru a conferi statutul de produs originar. Această așa-numită „producție insuficientă” constă în operațiuni care, atunci când sunt efectuate în mod individual sau în combinație, sunt considerate ca având o importanță atât de mică încât nu pot conferi caracter originar mărfurilor.

Prin natura sa, producția insuficientă este o măsură preventivă pentru a evita ca regulile specifice produsului să fie îndeplinite numai prin efectuarea unor operațiuni relativ simple.

În general, există două modalități de a aborda producția insuficientă:

• Atunci când materialele neoriginare sunt supuse unui proces de producție care este format numai din una sau mai multe operațiuni insuficiente, nu este necesar să se verifice dacă este îndeplinită regula specifică produsului pentru produsul final, deoarece acestea nu pot conferi niciodată caracter originar mărfurilor.

• Atunci când este îndeplinită regula specifică produsului, tot trebuie să se verifice dacă (toate) operațiunile efectuate sunt mai mult decât insuficiente pentru a stabili dacă a fost conferit caracterul originar mărfurilor.

Exemplu: se importă cafea crudă (poziția 09.01 din SA) în vrac din Columbia în Canada, unde este prelucrată și apoi exportată în UE. În Canada, marfa este doar curățată de praf, sortată și pur și simplu divizată în ambalaje diferite. Deoarece nici îndepărtarea prafului, nici sortarea, nici divizarea și nici reambalarea nu sunt suficiente pentru a conferi caracter originar, nu este necesar să se verifice dacă este îndeplinită regula specifică produsului. În acest caz, condițiile pentru ca această cafea să fie originară din Canada nu pot fi îndeplinite, iar cafeaua nu poate fi exportată în UE în regim preferențial.

O diferență față de alte acorduri este aceea că, în CETA, în cazul unui cumul bilateral de origine, producția insuficientă efectuată în UE sau în Canada pentru un produs originar din UE sau din Canada conferă, de asemenea, caracter originar, atât timp cât scopul acestui proces de producție nu este acela de a eluda legislația financiară sau fiscală a părților. Pentru cumulul integral privind produse neoriginare se aplică reguli similare [pentru mai multe informații, a se vedea orientările privind articolul 3 (cumulul de origine)].


3



Lista operațiunilor insuficiente

Lista operațiunilor insuficiente este următoarea:

(a) operațiunile destinate exclusiv păstrării produselor în stare bună în timpul depozitării și al transportului (1);

(1) Operațiunile de conservare, cum ar fi de răcire, congelare sau ventilare, sunt considerate insuficiente în sensul literei (a), în vreme ce operațiuni precum cele de decapare, uscare sau afumare, care sunt destinate să confere unui produs caracteristici speciale sau diferite, nu sunt considerate insuficiente.

Exemplu: se importă legume și fructe din Kenya în UE. Pentru a păstra prospețimea produselor, acestea sunt depozitate în antrepozite răcite speciale. Această răcire a produselor este considerată o operațiune insuficientă, care nu conferă caracter originar mărfurilor.

Totuși, alte operațiuni care sunt utilizate pentru conservarea produselor pot fi considerate ca fiind mai mult decât insuficiente. De exemplu, atunci când somonul de origine norvegiană (poziția 03.02 din SA) este importat în UE, unde este afumat pentru a obține pește afumat (poziția 03.05 din SA), afumarea peștelui (sau uscarea peștelui) conferă peștelui caracteristici diferite în ceea ce privește aroma și termenul de valabilitate și, prin urmare, aceste operațiuni pot fi considerate ca fiind mai mult decât insuficiente conform notei de subsol.

(b) desfacerea sau asamblarea coletelor;

Exemplu: un transport de 100 000 de rujuri este importat în UE din China și este divizat în 10 transporturi pentru a fi exportate în Canada. Aceasta este o operațiune insuficientă.

(c) spălarea, curățarea sau operațiunile de îndepărtare a prafului, a oxidului, a uleiului, a vopselei sau a altor straturi acoperitoare de pe produs;

Exemplu: îndepărtarea prafului de pe boabele crude de cafea trebuie să fie considerată o operațiune insuficientă, care nu conferă caracter originar.

(d) călcarea sau presarea textilelor sau a articolelor textile menționate la capitolele 50-63 din SA;

Exemplu: călcarea cămășilor bărbătești, chiar și cu o mașină de călcat specială fabricată în mod specific în acest scop, trebuie să fie considerată o operațiune insuficientă.

(e) operațiunile simple de vopsire sau șlefuire;

Termenul „simplu” se aplică atât pentru vopsire, cât și pentru șlefuire.

Exemplu: vopsirea manuală a vaselor de ceramică într-o culoare, fără niciun desen, este o operațiune insuficientă. Totuși, vopsirea vaselor de ceramică Delft, care necesită competențe speciale, este mai mult decât o operațiune simplă de vopsire și nu ar fi o operațiune insuficientă.

(f ) decorticarea, opărirea parțială sau completă, netezirea și glasarea cerealelor sau a orezului, menționate la capitolul 10, care nu antrenează o schimbare a capitolului;

Exemplu: Se importă orez din Asia în UE și se elimină coaja (decorticare). Orezul decorticat rămâne la capitolul 10 și, prin urmare, aceasta este o operațiune insuficientă.

(g) operațiunile de colorare sau de aromatizare a zahărului, menționate la poziția 17.01 sau 17.02; operațiunile de formare a bucăților de zahăr, menționate la poziția 17.01; măcinarea totală sau parțială a zahărului cristalizat (poziția 17.01);

Exemplu: zahărul cristalizat (poziția 17.01 din SA) este măcinat în zahăr pudră. Nu se consideră că produsul final a fost supus unei operațiuni mai mult decât insuficiente.

(h) înlăturarea pieliței, scoaterea sâmburilor sau decorticarea legumelor (capitolul 7), a fructelor (capitolul 8), a nucilor și fructelor cu coajă lemnoasă (poziția 08.01 sau 08.02) sau a arahidelor (poziția 12.02), în cazul în care aceste legume, fructe, nuci sau arahide rămân clasificate la același capitol;



Exemplu: Se importă nuci de cajou de la poziția 08.01 din SA din Brazilia în UE și, după import, se elimină coaja. Nucile de cajou decojite rămân la capitolul 8 și, prin urmare, aceasta este o operațiune insuficientă.

Totuși, roșiile (poziția 07.02 din SA) cărora le-a fost înlăturată pielița sunt apoi clasificate ca roșii fără pieliță la poziția 20.02 din SA. Procesul de înlăturare a pieliței se consideră a fi o operațiune mai mult decât insuficientă.

(i) ascuțirea, operațiunile simple de măcinare sau de tăiere;

Exemplu: tăierea lemnului în bucăți mai scurte pentru sobele pe lemne trebuie să fie considerată o operațiune simplă, așadar insuficientă, în timp ce tăierea diamantelor trebuie să fie considerată o operațiune de tăiere mai mult decât simplă, deoarece sunt necesare mașini și competențe speciale.

(j) operațiunile simple de cernere, triere, sortare, clasificare, aranjare pe categorii sau aranjare pe sortimente;

Toate cele șase operațiuni ar trebui să fie considerate ca fiind operațiuni „simple” pentru a se putea încadra la operațiuni insuficiente.

Exemplu: cartofi de tipuri, dimensiuni și calitate diferite sunt importați în vrac din Egipt. Sortarea manuală a cartofilor trebuie să fie considerată o operațiune simplă, așadar insuficientă. Totuși, sortarea cu ajutorul unei mașini specializate care sortează automat cartofii ar putea fi considerată o sortare mai mult decât simplă și, prin urmare, ar fi mai mult decât o operațiune insuficientă.

(k) operațiunile simple de ambalare, cum ar fi îmbutelierea în sticle, doze, flacoane, ambalarea în saci, lăzi, cutii, sau fixarea pe cartoane sau planșete;

Exemplu: așezarea ceasurilor în cutii de bijuterii trebuie să fie considerată o operațiune simplă, așadar insuficientă.

Îmbutelierea vinului din butoaie și îmbutelierea parfumului în flacoane sunt operațiuni insuficiente. Totuși, introducerea medicamentelor în fiole, pentru care sunt necesare competențe sau aparate speciale, ar depăși simpla ambalare și, prin urmare, nu ar fi considerată o operațiune insuficientă.

(l) aplicarea sau imprimarea pe produse sau pe ambalajele acestora de mărci, etichete, logouri sau alte semne distinctive similare;

Exemplu: aplicarea unor autocolante pe cutii, care să indice că acestea conțin produse fragile, trebuie să fie considerată o operațiune insuficientă.

(m) amestecarea zahărului de la poziția 17.01 sau 17.02 cu orice alt material;

Exemplu: amestecarea zahărului de la poziția 17.01 sau 17.02 din SA cu pudră de cacao trebuie să fie considerată o operațiune insuficientă.

(n) simpla amestecare a materialelor, din aceeași categorie sau din categorii diferite; simpla amestecare nu include operațiuni care generează o reacție chimică, astfel cum este definită aceasta în notele de la capitolul 28 sau 29 din anexa 5;

Exemplu: (simpla) amestecare a sucului de mere cu cel de pere se consideră a fi o operațiune insuficientă. Totuși, amestecarea conform unei rețete fixe a unor legume și mirodenii uscate diferite de la capitolele 7 și 9 pentru a obține un produs de la poziția 09.10 din SA nu se consideră a fi o operațiune insuficientă, deoarece necesită competențe speciale.

De asemenea, amestecarea unor materiale de la orice poziție, care generează o reacție chimică, astfel cum este definită aceasta în capitolele 28 și 29 din anexa 5, nu trebuie să fie considerată o simplă amestecare și, prin urmare, nu este un proces de producție insuficientă.

O „reacție chimică” este un proces (inclusiv un proces biochimic) din care rezultă o moleculă cu o nouă structură, prin ruperea legăturilor intramoleculare și prin formarea de noi legături intramoleculare sau prin schimbarea aranjamentului spațial al atomilor în moleculă.



Următoarele procese nu sunt considerate reacții chimice:

(a) dizolvarea în apă sau în alt solvent;

(b) eliminarea solvenților, inclusiv a apei solvent; sau

(c) adăugarea sau eliminarea apei de cristalizare.

Exemplu: amestecul de acid formic (poziția 29.15 din SA) și alcool propilic (poziția 29.05 din SA) pentru a crea formiat de propil (poziția 29.15 din SA). Acest amestec corespunde definiției unei reacții chimice și, prin urmare, nu trebuie să fie considerat o producție insuficientă.

Totuși, amestecarea apei cu alcool nu generează o reacție chimică și, prin urmare, este o operațiune insuficientă.

(o) simpla asamblare a unor părți de articole în vederea constituirii unui articol complet (capitolele 61, 62 sau 82-97 din SA) sau demontarea articolelor complete (capitolele 61, 62 sau 82-97) în părți;

Exemplu: o masă de sufragerie este asamblată în UE prin fixarea unei tăblii de masă din lemn pe patru picioare de masă din lemn, utilizând numai materiale neoriginare. Materialele reprezintă mai puțin de 50 % din valoarea de tranzacție sau din prețul franco fabrică al produsului final. Deși regula de listă de la capitolul 94 este îndeplinită, masa în ansamblu nu obține caracter originar din UE, deoarece această asamblare trebuie să fie considerată simplă.

Totuși, un pian este importat pe bucăți și este asamblat de către un producător de piane. Pentru aceasta sunt necesare competențe speciale, care contribuie, de asemenea, la caracteristicile pianului. Aceasta nu ar fi o asamblare simplă și, prin urmare, nu ar fi o operațiune insuficientă.

(p) cumulul a două sau mai multe operațiuni prevăzute la literele (a)-(o);

Exemplu: măcinarea zahărului cristalizat în zahăr pudră și ambalarea produsului în ambalaje mici pot fi considerate atât două operațiuni separate, cât și o singură operațiune, care trebuie să se considere a fi un proces de producție insuficientă.

(q) sacrificarea animalelor.

Orice formă de sacrificare a animalelor va fi considerată întotdeauna o operațiune insuficientă.

Termenul „simplu”

Unele operațiuni pot fi identificate în mod clar ca operațiuni insuficiente, însă există, de asemenea, altele care sunt operațiuni „simple”, cum ar fi „operațiunile simple de măcinare” sau „operațiunile simple de vopsire”, care trebuie să fie interpretate de la caz la caz. Pentru aceste situații, Protocolul CETA privind originea conține o definiție a termenului „simplu” la articolul 7 alineatul (3):

În sensul alineatului (1), o operațiune este considerată simplă atunci când, pentru realizarea sa, nu sunt necesare nici competențe speciale, nici mașini, aparate sau instrumente special produse sau instalate, sau atunci când aceste competențe, mașini, aparate sau instrumente nu contribuie la caracteristicile sau proprietățile esențiale ale produsului.

Utilizarea unor competențe, mașini, aparate sau instrumente speciale nu este, în sine, suficientă pentru ca operațiunea să fie mai mult decât o operațiune „simplă”. Aceste competențe, mașini, aparate sau instrumente speciale trebuie, de asemenea, să contribuie la caracteristicile sau proprietățile esențiale ale produsului.

De exemplu, vopsirea vaselor de ceramică Delft, care necesită competențe speciale, este mai mult decât o operațiune simplă de vopsire [litera (e)] și este mai mult decât o operațiune insuficientă, deoarece acele competențe speciale de vopsire au contribuit la caracteristicile esențiale ale vaselor de ceramică Delft.

Termenul de operațiune „simplă” și exemple în acest sens se găsesc la literele (e), (i), (j), (k), (n) și (o).



Se ia în considerare întregul proces de producție în ansamblu desfășurat în Canada și în cadrul Uniunii Europene

Sunt incluse toate operațiunile efectuate în cadrul Uniunii Europene și în Canada asupra unui produs pentru a stabili dacă a avut loc o operațiune mai mult decât insuficientă, articolul 7 alineatul (2):

În conformitate cu articolul 3, se ia în considerare întregul proces de producție desfășurat în cadrul Uniunii Europene și în Canada asupra unui anumit produs pentru a se stabili dacă procesul de producție al acelui produs este insuficient în sensul alineatului (1).

Exemplu: pluta de la poziția 45.02 din SA este importată din țări terțe în UE, unde este tăiată în bucăți pentru a fi utilizate ca suporturi (pentru băuturi) incluse la poziția 45.03 din SA. Apoi aceasta este imprimată cu simbolul reprezentând o frunză de arțar. În Canada sunt fabricate cutii decorative originare, care sunt trimise în UE. Apoi, suporturile imprimate sunt așezate în aceste cutii decorative și sunt exportate în Canada. Ar trebui să fie incluse toate aceste trei operațiuni (simpla tăiere, imprimarea de mărci și simpla ambalare) pentru a stabili dacă a avut loc o producție mai mult decât insuficientă.

În exemplu, regula de origine specifică produsului pentru suporturi, poziția 45.03 din SA, este o modificare a poziției tarifare care este îndeplinită și, prin urmare, suporturile ar dobândi caracter originar în UE. Totuși, deoarece simpla tăiere, imprimarea de mărci și simpla ambalare sunt toate operațiuni insuficiente, acest lucru ar însemna că procesul nu a depășit operațiunile insuficiente și, prin urmare, suporturile nu sunt originare din UE.

Cu toate acestea, luând în considerare întregul proces de producție în ansamblu desfășurat în cadrul Uniunii Europene și în Canada și deoarece cutia decorativă este originară din Canada, produsul final a depășit operațiunile insuficiente. Prin urmare, suporturile exportate în Canada sunt originare din UE.

Aceasta înseamnă că există deja o operațiune mai mult decât insuficientă dacă cel puțin un material este originar din Canada sau din UE și este utilizat la fabricarea produsului final (indiferent de valoarea acelui material).


CUMULUL

CUMULUL



Articolul 3



În UE

1. Introducere

Cumulul este o facilitare acordată în regimurile preferențiale pentru achiziția de produse de origine preferențială.

Informații generale privind cumulul sunt disponibile pe site-ul web al UE la următoarea adresă:

https://ec.europa.eu/taxation_customs/business/calculation-customs-duties/rules-origin/general-aspects-preferential-origin/common-provisions_en

2. Aplicarea cumulului în CETA

A. Cumulul bilateral de origine [articolul 3 alineatul (1) din Protocolul CETA privind originea]

Cumulul bilateral de origine este un sistem în care produsele/materialele originare din UE pot fi considerate materiale originare din Canada dacă acestea sunt prelucrate suplimentar în Canada sau sunt încorporate în produsul obținut acolo. În mod similar, produsele/materialele originare din Canada pot fi considerate materiale originare din UE dacă acestea sunt prelucrate suplimentar în UE sau sunt încorporate în produsul obținut acolo.

Cumulul bilateral de origine se aplică chiar dacă perfecționarea nu depășește producția insuficientă (articolul 7 din Protocolul CETA privind originea).

Totuși, cumulul bilateral de origine nu se aplică dacă:

— obiectul acestei producții, astfel cum s-a demonstrat pe baza preponderenței probelor, este de a eluda legislația financiară sau fiscală a părților [clauza împotriva eludării – articolul 3 alineatul (3) din Protocolul CETA privind originea]; și

— perfecționarea se limitează la operațiunile menționate la articolul 7 (Producția insuficientă).

Pot apărea două scenarii:

— Producția este mai mult decât insuficientă




CUMULUL

Exemplu: Produsele originare din UE sunt exportate în Canada, unde sunt supuse unei producții mai mult decât insuficiente. Produsele finale pot fi exportate în UE ca fiind de origine canadiană (a se vedea exemplul nr. 1).

— Producția este insuficientă (și nu există nicio eludare a legislației financiare sau fiscale)

Exemplu: Produsele originare din UE sunt exportate în Canada, unde sunt supuse doar unei producții insuficiente. Produsele finale pot fi exportate în UE ca fiind de origine canadiană (a se vedea exemplul nr. 2).

Dovada de origine necesară pentru a aplica cumulul bilateral de origine

Exportatorul produsului final, care emite o declarație de origine, trebuie să dețină o declarație de origine de la furnizorul său de pe teritoriul celeilalte părți. Modelul declarației de origine și versiuni lingvistice ale acesteia sunt prevăzute în anexa 2 la CETA.

B. Cumulul integral de origine [articolul 3 alineatul (2) din Protocolul CETA privind originea]

În contextul CETA, cumulul integral se aplică între Canada și UE. Operațiunile efectuate în mod succesiv pe teritoriul celor două părți sunt luate în considerare împreună pentru a respecta regulile de origine specifice produsului. Produsul final obținut pe teritoriul unei părți poate să beneficieze de un tratament preferențial la importul pe teritoriul celeilalte părți.

Cumulul integral de origine nu se aplică dacă:

— obiectul acestei producții, astfel cum s-a demonstrat pe baza preponderenței probelor, este de a eluda legislația financiară sau fiscală a părților [clauza împotriva eludării – articolul 3 alineatul (3) din Protocolul CETA privind originea]; și

— perfecționarea se limitează la operațiunile menționate la articolul 7 (Producția insuficientă).

Pot apărea două scenarii:

— Producția este mai mult decât insuficientă

Exemplu: Materialele neoriginare din UE care au fost supuse unui proces de producție în UE, dar nu îndeplinesc regulile de origine specifice produsului, sunt exportate în Canada și sunt supuse unui alt proces de producție mai mult decât insuficientă, iar produsul final rezultat îndeplinește regulile de origine specifice produsului. Produsele finale pot fi exportate în UE ca fiind de origine canadiană (a se vedea exemplul nr. 3).

— Producția este insuficientă (și nu există nicio eludare a legislației financiare sau fiscale)

Exemplu: Materialele neoriginare din UE care au fost supuse unui proces de producție insuficientă în UE sunt exportate în Canada, unde sunt supuse, de asemenea, unui proces de producție insuficientă. Este îndeplinită regula de origine specifică produsului cu privire la produsul final, având în vedere procesul de producție efectuat în UE și apoi în Canada. Produsele finale pot fi exportate în UE ca fiind de origine canadiană (a se vedea exemplul nr. 4).

Procedura care trebuie urmată pentru solicitarea cumulului integral de origine

Documentele justificative necesare pentru a solicita cumulul integral de origine sunt următoarele:

— exportatorul de pe teritoriul unei părți (de exemplu UE), care exportă produse neoriginare transformate, pune la dispoziția clientului său de pe teritoriul celeilalte părți (Canada) o declarație a furnizorului. Declarația furnizorului ar trebui să menționeze informațiile cuprinse în anexa 3 la Protocolul CETA privind originea;

— exportatorul (din Canada al) produsului final ar trebui să emită o declarație de origine pentru clientul său (din UE).

În ceea ce privește condițiile pentru emiterea unei declarații a furnizorului, a se vedea capitolul 4a, Cumulul integral de origine – declarația furnizorului.


CUMULUL

În cadrul UE, în cazul în care exportatorul nu este producătorul, exportatorul are nevoie de o declarație a furnizorului din partea producătorului pentru produsele care nu au origine preferențială (a se vedea anexa 22-17 și anexa 22-18 la CVU-APA).

Producător/Exportator

Producător/Furnizor

DO

DF DFP

Importator

Importator Exportator

DO – declarația de origine

DFP – declarația furnizorului din partea producătorului

DF – declarația furnizorului

3. Exemple de cumul

Exemplul nr. 1: Cumul bilateral de origine (producție mai mult decât insuficientă)

Un prespapier din sticlă (poziția 70.13 din SA) originar din UE este exportat în Canada, unde în interiorul prespapierului sunt imprimate motivele frunzei de arțar prin ardere cu ajutorul unui laser special. Prespapierurile din sticlă cu motivele frunzei de arțar (poziția 70.13 din SA) sunt exportate înapoi în UE din Canada. Imprimarea motivelor prin ardere se efectuează pe o mașină specială, pentru a cărei operare sunt necesare, de asemenea, competențe speciale, așadar se poate considera că această operațiune constituie producție mai mult decât insuficientă, însă nu respectă regulile de origine specifice produsului. Prespapierul din sticlă cu motive poate fi exportat din Canada în UE ca fiind originar din Canada.

Exemplul nr. 2: Cumul bilateral de origine (producție insuficientă)

Parfum în recipiente (poziția 33.03 din SA) de 20 de litri și în flacoane din sticlă (poziția 70.10 din SA), ambele originare din UE, este exportat în Canada. În Canada, parfumul este îmbuteliat în flacoane din sticlă, se adaugă marca parfumului pe flacoanele din sticlă, iar acestea sunt ambalate în cutii. Produsul final este parfum pentru comerțul cu amănuntul (poziția 33.03 din SA), care este exportat din Canada înapoi în UE. Îmbutelierea în flacoane, operațiunile simple de ambalare și aplicarea de etichete sunt operațiuni de producție care nu pot fi considerate producție mai mult decât insuficientă [articolul 7 alineatul (1) literele (k) și (l) din Protocolul CETA]. Parfumul pentru comerțul cu amănuntul poate fi exportat din Canada în UE ca fiind originar din Canada, chiar dacă operațiunea de producție este insuficientă.

Exemplul nr. 3: Cumul integral de origine (producție mai mult decât insuficientă)

Fire din bumbac neoriginare (poziția 52.05 din SA) sunt importate în UE, unde sunt transformate în țesături (poziția 52.08 din SA). Aceste țesături sunt exportate apoi din UE în Canada fără a obține caracterul de produs cu origine preferențială în UE, deoarece nu sunt îndeplinite regulile de origine specifice produsului. În Canada, țesăturile sunt croite și cusute pentru fabricarea de cămăși bărbătești (poziția 62.05 din SA); această operațiune reprezintă producție mai mult decât insuficientă. În conformitate cu regulile cumulului integral de origine, perfecționarea (țeserea) efectuată în UE și confecționarea (croirea și coaserea) din Canada sunt luate în considerare împreună.


CUMULUL

Cămășile bărbătești pot fi exportate din Canada în UE ca fiind originare din Canada, deoarece produsul final îndeplinește regulile de origine specifice produsului luând în considerare toate procesele din UE și din Canada împreună.

Exemplul nr. 4: Cumul integral de origine (producție insuficientă)

Lumânări neoriginare (poziția 34.06 din SA) sunt importate în Canada din China, unde acestea sunt decorate suplimentar, de exemplu cu hârtie specială (decupaj). Aceste produse sunt lumânări decorate (poziția 34.06 din SA), în care valoarea materialului neoriginar (lumânări chinezești) este de 28 % din prețul franco fabrică. Aceste lumânări sunt ambalate în cutii a câte 100 de bucăți și exportate în UE fără a obține origine canadiană. Regula de origine specifică produsului aplicabilă pentru poziția 34.06 din SA este modificarea poziției tarifare și pot fi utilizate, de asemenea, materiale neoriginare de la aceeași poziție dacă valoarea lor nu depășește 20 % din prețul franco fabrică al produsului. Această condiție nu a fost îndeplinită.

În UE, pe lumânări este aplicat logoul producătorului și acestea sunt împărțite în cutii a câte 10 bucăți. Operațiunile simple de ambalare și aplicarea de etichete sunt operațiuni de producție care nu pot fi considerate producție mai mult decât insuficientă [articolul 7 alineatul (1) literele (k) și (l) din Protocolul CETA]. Produsele finale sunt tot lumânări decorate (poziția 34.06 din SA), dar acum valoarea materialului neoriginar (lumânări chinezești), după operațiunile de etichetare și reambalare efectuate în UE, este de 19 % din prețul franco fabrică al produsului final.

Lumânările pentru comerțul cu amănuntul pot fi exportate din UE în Canada ca fiind originare din UE, chiar dacă operațiunea de producție este insuficientă, cu condiția ca singurul scop al acestei producții din UE să nu fie acela de a eluda taxele la import în Canada [articolul 3 alineatul (3) din Protocolul CETA privind originea].

4a. Cumulul integral de origine – declarația furnizorului



(i) Articolul 3 alineatele (4)-(7)

(ii) Anexa 3



În UE

În scopul cumulului integral de origine menționat la articolul 3 alineatul (2) din Protocolul CETA privind originea, se recomandă să se utilizeze modelul de declarație a furnizorului prevăzut în anexa 3 la Protocolul CETA privind originea.

Totuși, în conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din Protocolul CETA privind originea, pot fi utilizate alte documente echivalente, indiferent de format, care conțin aceleași informații ca acelea prevăzute în anexa 3.

Declarația furnizorului poate să acopere o singură factură sau mai multe facturi într-un singur document.

În Canada

Pot fi utilizate alte documente echivalente, indiferent de format, care conțin aceleași informații ca cele prevăzute în anexa 3 la Protocolul privind originea.


SEPARAREA CONTABILĂ



Articolul 10


Articolul 14 alineatul (1) din CVU

În UE

Separarea contabilă este prevăzută în multe acorduri de liber schimb ale UE, iar unele dintre acestea prevăd o autorizare obligatorie.

În cazul în care la prelucrarea sau transformarea unui produs sunt utilizate materiale fungibile originare și neoriginare, gestionarea materialelor ar putea fi realizată utilizând metoda separării contabile, fără a păstra materialele respective în stocuri separate.

Acordul CETA prevede aplicarea separării contabile a materialelor fungibile și, de asemenea, a anumitor produse fungibile. În sensul acordului, „materiale fungibile” sau „produse fungibile” înseamnă materiale sau produse care sunt de aceeași natură și calitate comercială, cu aceleași caracteristici tehnice și fizice și care nu pot fi deosebite unul de celălalt în scopul stabilirii originii.

Deoarece este necesar un sistem adecvat de gestionare a inventarului (a stocului) pentru a aplica această metodă în mod corect și deoarece, în cazul unor verificări ulterioare, trebuie să se prezinte dovezi ale originii produselor, exportatorul din UE ar trebui să solicite, de preferință, sprijin din partea autorităților sale vamale înainte de a aplica acest sistem. Furnizarea de informații de către autoritățile vamale oricărei persoane care solicită aplicarea legislației vamale este guvernată de articolul 14 din CVU.

În Canada

Conform CETA, nu este necesară nicio autorizație din partea CBSA (Agenția pentru Servicii Frontaliere a Canadei) în cazul în care exportatorul optează pentru aplicarea unui sistem de gestionare a inventarului (a stocului) pentru a demonstra că materialele sau mărfurile sunt originare. Totuși, în cazul în care CBSA efectuează o verificare atunci când se aplică materiale sau produse fungibile, CBSA va stabili dacă a fost utilizată metoda adecvată de gestionare a inventarului (a stocului), examinând:

(a) procesele de achiziție, recepție, depozitare, retragere din depozit, transport; precum și

(b) documentele asociate, cum ar fi comenzile de achiziție, facturile comerciale, listele de materiale.


5



Informații generale

Spre deosebire de alte acorduri ale UE care prevăd separarea contabilă, cerințele din CETA pentru utilizarea acestei metode sunt mai puțin stricte.

Conform altor acorduri, metoda separării contabile poate fi utilizată numai pentru gestionarea stocurilor de materiale originare și neoriginare identice și interschimbabile, în cazul în care apar costuri considerabile sau dificultăți materiale cu privire la menținerea unor stocuri separate ale acestor materiale originare sau neoriginare. Acest lucru nu este valabil pentru CETA.

Exemplu

Producția de făină de grâu (poziția 11.01 din SA) din grâu (poziția 10.01 din SA) în Uniunea Europeană.

Regula specifică produsului pentru producție suficientă pentru făina de grâu (poziția 11.01 din SA) este:

„Producția în cadrul căreia toate materialele de la poziția 07.01, subpoziția 0710.10, capitolul 10 sau 11, sau de la poziția 23.02 sau 23.03 utilizate sunt obținute [în întregime].”

Grâul originar și grâul neoriginar de aceeași calitate se depozitează împreună într-un siloz. Deoarece grâul are aceeași calitate și nu mai poate fi deosebit în siloz, se poate considera că acesta este material fungibil. În plus, nu este posibil să se deosebească, în produsul final „făină de grâu”, dacă a fost utilizat grâu originar sau neoriginar.

În acest caz, gestionarea materialelor „grâu” ar putea fi realizată utilizând metoda separării contabile.

Atunci când făina de grâu este exportată în Canada ca fiind originară din Uniunea Europeană, este suficient să se demonstreze numai pe baza registrelor de stocuri că pentru acea cantitate de făină de grâu a fost disponibil grâu originar suficient la data producției.

În CETA, această metodă se poate aplica atunci când sunt utilizate materiale fungibile. Singura cerință este să existe un sistem adecvat de gestionare a inventarului (a stocului).

În plus, aceasta este aplicabilă nu numai pentru materialele fungibile, ci și pentru produsele fungibile de la anumite capitole sau poziții din SA.

Produse fungibile

Metoda separării contabile pentru produse fungibile este limitată la anumite produse:

Capitolul 10 Cereale

Capitolul 15 Grăsimi și uleiuri de origine animală sau vegetală; produse ale disocierii acestora; ceară de origine animală sau vegetală

Capitolul 27 Combustibili minerali, uleiuri minerale și produse rezultate din distilarea acestora; materiale bituminoase; ceară minerală

Capitolul 28 Produse chimice anorganice; compuși anorganici sau organici ai metalelor prețioase, ai elementelor radioactive, ai metalelor de pământuri rare sau ai izotopilor

Capitolul 29 Produse chimice organice

Pozițiile 32.01-32.07 Extracte tanante sau colorante; tanini și derivații lor; pigmenți și alte substanțe colorante

Pozițiile 39.01-39.14 Materiale plastice în forme primare

O caracteristică tipică pentru toate materialele și produsele fungibile utilizabile este aceea că sunt depozitate, în mod normal, în silozuri sau rezervoare mari.

Principala cerință pentru sistemul de gestionare a inventarului (a stocului) este aceea că trebuie să fie posibil să se urmărească stocul de materiale sau produse originare și neoriginare în orice moment și, prin urmare, să se asigure faptul că doar cantitatea valabilă de produse primesc caracter originar.


SETURILE


(a) CETA – Protocol privind regulile de origine și procedurile de determinare a originii

Articolul 12



În UE

Regula de origine pentru seturi se aplică numai pentru seturi în sensul regulii generale 3 pentru interpretarea Sistemului armonizat. În sensul regulii generale 3, mărfurile prezentate în seturi condiționate pentru comerțul cu amănuntul sunt mărfuri care:

— sunt compuse din cel puțin două articole diferite care, prima facie, sunt susceptibile a fi clasificate la poziții diferite;

— sunt compuse din produse sau articole prezentate împreună pentru a servi la satisfacerea unei nevoi specifice sau la efectuarea unei activități determinate; și

— sunt condiționate astfel încât să poată fi comercializate direct, fără reambalare.

Fiecare produs originar din care este format setul trebuie să îndeplinească criteriile de origine pentru poziția la care ar fi fost clasificat produsul dacă acesta ar fi fost un produs separat și nu inclus într-un set, indiferent de poziția la care se clasifică întregul set în conformitate cu textul regulii generale menționate mai sus.

Un set este originar atunci când toate articolele care intră în compoziția acestuia sunt originare. Această regulă este la fel ca regula pentru seturi din alte acorduri.

Totuși, există reguli diferite atunci când un set conține cel puțin un produs component neoriginar. Conform CETA, un set este originar atunci când:

— cel puțin unul dintre produsele componente sau toate materialele de ambalare și containerele pentru set sunt originare; și

(i) valoarea produselor componente neoriginare de la capitolele 1-24 din SA nu depășește 15 % din valoarea de tranzacție sau din prețul franco fabrică al setului;

(ii) valoarea produselor componente neoriginare de la capitolele 25-97 din SA nu depășește 25 % din valoarea de tranzacție sau din prețul franco fabrică al setului; și

(iii) valoarea tuturor produselor componente neoriginare ale setului nu depășește 25 % din valoarea de tranzacție sau din prețul franco fabrică al setului.

SETURILE

6


SETURILE

Astfel, atunci când sunt incluse într-un set produse componente neoriginare, cel puțin un produs component sau toate materialele de ambalare și containerele trebuie să fie originare, iar valoarea tuturor componentelor neoriginare ale setului nu trebuie să depășească 25 % din valoarea de tranzacție sau din prețul franco fabrică al setului. În plus, dacă un set conține, de asemenea, componente neoriginare de la capitolele 1-24 din SA, valoarea acestora nu trebuie să depășească 15 % din valoarea de tranzacție sau din prețul franco fabrică al setului.

Atunci când, pentru a determina originea produsului care, conform textului regulii generale menționate mai sus, determină clasificarea întregului set, a fost aplicată toleranța prevăzută la articolul 6, dispozițiile rămân aplicabile și acel produs este adăugat la procentul de componente originare atunci când se determină originea setului.

Exemplul 1:

O trusă de desen formată dintr-o riglă (poziția 90.17 din SA), o radieră din plastic (poziția 39.26 din SA), un compas (poziția 90.17 din SA), un creion (poziția 96.09 din SA) și un ambalaj transparent (poziția 39.23 din SA); Clasificare la poziția 90.17 din SA

• prețul franco fabrică al setului: 10 EUR

• produse componente originare: riglă (poziția 90.17 din SA), compas (poziția 90.17 din SA)

• produse componente neoriginare: radieră din plastic (poziția 39.26 din SA) 1,00 EUR, creion (poziția 96.09 din SA) 0,60 EUR, ambalaj transparent (poziția 39.23 din SA) 0,10 EUR

Valoarea tuturor produselor componente neoriginare este de 1,70 EUR. Aceasta corespunde unei cote de 17 % din prețul franco fabrică.

Condițiile prevăzute la articolul 12 sunt îndeplinite și setul este originar.

Exemplul 2:

Un set pentru pregătirea unui preparat cu spaghete, format din spaghete nefierte (poziția 19.02 din SA), o pungă de brânză rasă (poziția 04.06 din SA) și un sos de roșii (poziția 21.03 din SA), ambalate împreună într-o cutie de carton (poziția 48.19 din SA); Clasificare la poziția 19.02 din SA

• prețul franco fabrică al setului: 5 EUR

• produse componente originare: sosul de roșii (poziția 21.03 din SA), cutia de carton (poziția 48.19 din SA) sunt produse componente originare

• produse componente neoriginare: brânză rasă (poziția 04.06 din SA) 0,15 EUR, spaghete nefierte (poziția 19.02 din SA) 0,65 EUR

Valoarea tuturor produselor componente neoriginare este de 0,80 EUR. Aceasta corespunde unei cote de 16 % din prețul franco fabrică.

Astfel, valoarea tuturor produselor componente neoriginare nu depășește 25 % din valoarea de tranzacție sau din prețul franco fabrică al setului, dar, întrucât valoarea produselor componente neoriginare de la capitolele 1-24 din SA depășește 15 % din prețul franco fabrică al setului, nu sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute la articolul 12 și setul este neoriginar.

Notă: Aceste reguli nu se aplică pentru produsele clasificate ca seturi în Nomenclatura combinată dacă acestea sunt seturi în sensul regulii generale 3 pentru interpretarea Sistemului armonizat. Pentru aceste seturi se aplică regulile prevăzute în anexa 5.

Exemplul 3:

Seturile de la poziția 82.06 din SA.

Un set format dintr-un ferăstrău de mână, 3 clești (inclusiv 1 clește de tăiat), 2 pile și 5 chei de buloane manuale neajustabile este clasificat la poziția 82.06 din SA, „Unelte de la cel puțin două din pozițiile 82.02-82.05, condiționate în seturi pentru vânzarea cu amănuntul” și este, de asemenea, un set în sensul regulii generale 3 pentru interpretarea Sistemului armonizat.


SETURILE

Chiar dacă setul îndeplinește, de asemenea, condiția pentru un set în sensul regulii generale 3 (cel puțin două articole diferite, susceptibile a fi clasificate la poziții diferite și condiționate în seturi pentru vânzarea cu amănuntul), regula aplicată pentru determinarea originii pentru acest set este regula prevăzută în anexa 5.

Și anume:

— o modificare față de oricare altă poziție, cu excepția pozițiilor 82.02-82.05; sau

— o modificare față de pozițiile 82.02-82.05, fie că există sau nu și o modificare față de oricare altă poziție, cu condiția ca valoarea produselor componente neoriginare de la pozițiile 82.02-82.05 să nu depășească 25 % din valoarea de tranzacție sau din prețul franco fabrică al setului.

Prețul franco fabrică al setului este de 50 EUR.

Uneltele originare sunt ferăstrăul de mână (20 EUR), cheile de buloane (12 EUR) și pilele (6 EUR). Uneltele neoriginare sunt cleștii (12 EUR).

Setul este originar, deoarece materialele neoriginare reprezintă mai puțin de 25 % din prețul său franco fabrică.


TRANSPORTUL DIRECT

TRANSPORTUL DIRECT


(a) CETA – Protocol privind regulile de origine și procedurile de determinare a originii

(i) Articolul 14

(ii) Articolul 22



În UE

Produsele importate în Uniunea Europeană sunt aceleași produse cu cele exportate din Canada. Ele nu au fost supuse niciunei modificări, transformări sau oricărei alte operațiuni în afara celor necesare păstrării lor în starea lor, înainte de a fi declarate în vederea punerii în liberă circulație.

Depozitarea produselor și divizarea transporturilor sunt permise dacă sunt efectuate sub responsabilitatea exportatorului, iar produsele rămân sub supraveghere vamală în țara/țările de tranzit.

Pentru transbordare sau antrepozitare temporară într-o țară terță este necesar să se poată dovedi că transportul sau, în cazul divizării transporturilor, părțile transportului care au părăsit partea exportatoare sunt aceleași cu cele care sosesc în țara importatoare.

Autoritățile vamale ale părții importatoare pot solicita documente care să dovedească faptul că produsele originare nu au fost supuse niciunei operațiuni de perfecționare care nu este permisă. Dovada solicitată poate să ia oricare dintre formele descrise la articolul 22. În termeni simpli, aceste documente care constituie dovada trebuie să detalieze istoricul informațiilor privind marfa transportată și condițiile în care a fost efectuată supravegherea. Documentul de control vamal poate fi, de asemenea, un document cunoscut ca certificat de nemanipulare.


DECLARAȚIA DE ORIGINE


88a. Numărul de autorizare vamală al exportatorilor – Limită valorică



(i) Articolul 18

(ii) Articolul 19

(iii) Anexa 2


(i) Articolul 68 alineatul (4) din CVU-APA

(ii) Articolul 68 alineatul (5) CVU-APA, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2017/989

În UE

Conform articolului 18 din Protocolul CETA privind originea, dovada de origine care trebuie să fie utilizată în cadrul CETA este declarația de origine.

Articolul 19 din Protocolul CETA privind originea face trimitere la legislația internă a părților în ceea ce privește condițiile care trebuie să fie îndeplinite de către un exportator care întocmește o declarație de origine.

În UE, sistemul exportatorilor înregistrați (REX) se aplică în conformitate cu articolul 68 alineatul (1) din CVU-APA.

Anexa 2 din Protocolul CETA privind originea conține textul declarației de origine, care face trimitere la „[autorizația vamală nr. …]”. Nota de subsol 2 din anexa respectivă specifică faptul că, în UE, atunci când declarația de origine este întocmită de către un exportator înregistrat, acel număr este numărul de înregistrare al exportatorului.

Prin urmare, în ceea ce privește exporturile din UE în Canada, declarația de origine ar trebui să includă un număr REX.

Totuși, conform articolului 68 alineatul (4) din CVU-APA, un exportator care nu este exportator înregistrat poate întocmi un document de origine până la valoarea-limită de 6 000 EUR pentru fiecare transport. În astfel de cazuri, nota de subsol 2 din anexa 2 la Protocolul CETA privind originea stabilește faptul că cuvintele dintre paranteze cu privire la „[autorizația vamală nr. …]” din declarația de origine trebuie să fie omise sau se lasă spațiu liber.

În contextul CETA și conform articolului 68 alineatul (5) din CVU-APA, exportatorii autorizați din UE au dreptul de a întocmi o declarație de origine utilizând numărul lor de exportator autorizat ca și când ar fi un număr REX până la 31 decembrie 2017, cu condiția să nu fi fost înregistrați încă de statul membru în cauză. Acest lucru este aplicabil peste valoarea-limită de 6 000 EUR, pentru fiecare transport, dar nu este obligatoriu sub această valoare-limită, având în vedere că nu este necesar niciun număr sub această valoare.



În Canada

În cea mai mare parte, exportatorii de mărfuri comerciale din Canada vor avea un număr comercial, deoarece este obligatoriu ca toți exportatorii de mărfuri comerciale care trebuie să raporteze Agenției pentru Servicii Frontaliere a Canadei (CBSA) să aibă un număr comercial. Totuși, pot exista situații în care exportatorul unor mărfuri să nu aibă obligația de a avea un număr comercial, cum ar fi atunci când marfa exportată este o marfă necomercială. În cazurile în care exportatorul nu are un număr comercial, exportatorul va completa câmpul 5 din declarația de origine, incluzând semnătura și numele exportatorului.

8b. Mai multe expedieri de produse originare identice



(i) Articolul 19 alineatul (5)

(ii) Anexa 2



În UE

Articolul 19 alineatul (5) din Protocolul CETA privind originea prevede că autoritatea vamală a părții de import poate permite aplicarea unei declarații de origine mai multor transporturi de produse originare identice care au loc într-un interval de timp care nu depășește 12 luni, astfel cum indică exportatorul în declarația respectivă.

UE, în calitate de parte de import, nu este, pentru moment, în măsură să permită această aplicare a unei declarații de origine pentru mai multe expedieri în lipsa unei legislații a UE care să asigure temeiul juridic.

În cazul în care declarația de origine este completată cu datele menționate în câmpul 1 din anexa 2 la Protocolul CETA privind originea, autoritățile vamale din UE vor accepta declarația de origine numai pentru primul transport.

În Canada

CBSA promovează utilizarea unei singure declarații de origine care să se aplice mai multor expedieri de produse identice, pentru o perioadă de până la 12 luni. Această perioadă este stabilită de către exportator. În Canada, aceasta este cunoscută sub denumirea de „perioadă globală”. Astfel, în cazul în care intenționează să exporte produse identice în Canada, exportatorii din UE pot să pună la dispoziția importatorilor din Canada o declarație de origine care se referă la mai multe expedieri, începând de la data aplicării provizorii a CETA.

8c. Țara de origine



Nota de subsol 3 din anexa 2





În UE

Nota de subsol 3 din anexa 2 prevede că originea produselor ar trebui să fie „Canada/UE”. Totuși, o interpretare flexibilă permite ca declarația de origine să fie aprobată, de asemenea, cu mențiunea „Canada” sau „UE”.

În mod concret, aceasta înseamnă că Canada nu ar respinge declarațiile de origine întocmite în UE de către exportatorii din UE pentru produse originare din UE care au mențiunea „Canada/UE” sau „UE”, în timp ce UE nu ar respinge declarațiile de origine întocmite în Canada de către exportatorii canadieni pentru produse originare din Canada care au mențiunea „Canada/UE” sau „Canada”.

În mod excepțional, în cazul în care produsele originare din UE revin în UE fără să fi fost supuse niciunui proces în Canada, UE nu va respinge declarațiile de origine întocmite în Canada de către exportatorii canadieni pentru produse originare din UE care au mențiunea „Canada/UE” sau „UE”. De asemenea, în cazul în care produsele originare din Canada revin în Canada fără să fi fost supuse niciunui proces în UE, Canada nu va respinge declarațiile de origine întocmite în UE de către exportatorii din UE pentru produse originare din Canada care au mențiunea „Canada/UE” sau „Canada”.

În cazul în care declarația de origine menționează „Canada/UE”, importatorul trebuie să cunoască și să declare originea produselor ca fiind Canada sau UE, după caz, pe declarația de import.

UE se poate scrie, de asemenea, „Uniunea Europeană” și Canada se poate abrevia prin codul ISO alpha 2 drept „CA” sau prin codul ISO alpha 3 drept „CAN” pe declarația de origine.

8d. Derogare de la semnătură



(i) Articolul 19 alineatul (1)

(ii) Articolul 19 alineatul (3)

(iii) Nota de subsol 5 din anexa 2


Articolul 68 alineatul (7) CVU-APA, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2018/604

În UE

Nu este necesară o semnătură pentru declarațiile de origine întocmite în cadrul CETA.

Articolul 19 alineatul (3) din Protocolul CETA privind originea prevede că declarațiile de origine se completează și se semnează de către exportator „cu excepția unor dispoziții contrare”.

În conformitate cu articolul 68 alineatul (7) din CVU-APA, în cazul în care un regim preferențial permite UE să renunțe la obligația conform căreia o declarație (1) de origine trebuie să fie semnată de către exportator, nu se solicită o astfel de semnătură.

Pentru exportatorii înregistrați (REX), derogarea de la cerința de a semna declarația de origine din acordurile de liber schimb este inclusă, de asemenea, în capitolul 6 alineatul (2) punctul 5 din Ghidul REX.

„Nu este necesară semnătura olografă a exportatorului pe atestatul de origine. În contextul unui ALS, atunci când un document de origine este întocmit de un exportator înregistrat, nu este necesar ca respectivul document de origine să fie semnat de exportatorul înregistrat, cu condiția ca în textul ALS să se prevadă că există posibilitatea ca documentul de origine să nu fie semnat.”

(1) Denumită „document de origine” în articolul 68 alineatul (7) din CVU-APA.



Ghidul REX este disponibil la următoarea adresă:

https://ec.europa.eu/taxation_customs/sites/taxation/files/registered_exporter_system_rex_-_guidance_document_v1_en.pdf

În Canada

1. Declarația de origine

Conform CETA, societățile comerciale din Canada care exportă produse în UE trebuie să furnizeze numărul comercial atribuit de Canada Revenue Agency (Agenția de administrare fiscală din Canada) pe declarația de origine, conform instrucțiunilor de la notele de subsol incluse în anexa 2 la Protocolul privind regulile de origine și procedurile de determinare a originii. Câmpul 5 se poate lăsa necompletat dacă exportatorul din Canada include un număr comercial.

2. Numărul comercial

În cea mai mare parte, exportatorii de mărfuri comerciale din Canada vor avea un număr comercial, deoarece este obligatoriu ca toți exportatorii de mărfuri comerciale care trebuie să raporteze către CBSA să aibă un număr comercial. Totuși, pot exista situații în care exportatorul unor mărfuri să nu aibă obligația de a avea un număr comercial, cum ar fi atunci când marfa exportată este o marfă necomercială. În cazurile în care exportatorul nu are un număr comercial, exportatorul va completa câmpul 5 din declarația de origine.

Pentru mai multe informații cu privire la numărul comercial:

https://www.canada.ca/en/revenue-agency/services/tax/businesses/topics/registering-your-business/you-need-a-business-number-a-program-account.html

Numărul comercial este format din primele 9 cifre ale numărului de cont de program.

ExempluNumăr de cont de program

Număr comercial (NC) Identificator de program Număr de referință1 2 3 4 5 6 7 8 9 R P 0 0 0 2

8e. Valabilitatea înregistrării exportatorilor în UE



Nu se aplică.


Articolul 26 din CVU

În UE

Înregistrarea unui exportator din UE în baza de date REX este valabilă, conform articolului 26 din CVU, pe întreg teritoriul vamal al Uniunii, prin urmare numărul REX atribuit unui exportator poate fi utilizat indiferent de locul în care produsele sunt declarate pentru export și în care are loc exportul real. Aceasta înseamnă că numărul REX poate fi utilizat pentru a exporta produsele din diferite state membre și nu numai dintr-un stat membru în care acesta a fost atribuit.

În Canada

Nu se aplică.







8f. Înlocuirea declarațiilor de origine



Nu se aplică.


Articolul 69 din CVU-APA, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2018/604

În UE

Orientări generale privind înlocuirea dovezilor de origine sunt disponibile la:

https://ec.europa.eu/taxation_customs/sites/taxation/files/resources/documents/customs/customs_duties/rules_origin/preferential/movement_certificates_en.pdf

Atunci când se importă mărfuri din Canada și se emite un document înlocuitor al unei dovezi de origine preferențială cu scopul de a trimite toate aceste produse sau o parte a acestora în altă parte în UE, se aplică articolul 69 din CVU-APA. Nu există dispoziții în cadrul CETA în această privință.

În cazul în care o declarație de origine este emisă sau întocmită anterior în scopul unei măsuri tarifare preferențiale, iar produsele originare:

— nu au fost puse încă în liberă circulație; și

— sunt plasate sub controlul unui birou vamal din UE,

atunci declarația de origine inițială poate fi înlocuită cu una sau mai multe dovezi de origine înlocuitoare în scopul trimiterii tuturor produselor sau a unora dintre aceste produse în altă parte în cadrul UE, astfel cum se menționează la articolul 69 alineatul (1) din CVU-APA.

Conform articolului 69 alineatul (2) paragraful 1 din CVU-APA, declarația de origine înlocuitoare ar trebui să fie întocmită:

— în aceeași formă ca și documentul inițial (în cazul CETA, utilizând formularea din anexa 2 la Protocolul CETA privind originea); sau

— sub forma unui atestat de origine înlocuitor întocmit mutatis mutandis în conformitate cu articolul 101 din CVU-APA și cu anexa 22-20 la CVU-APA.

În funcție de valoarea totală a produselor originare din transportul inițial, documentul de origine înlocuitor poate fi întocmit de către:

(a) un exportator autorizat sau înregistrat în UE, care reexpediază mărfurile (indiferent de valoarea produselor originare din transportul inițial);

(b) un reexpeditor (care nu este autorizat, nici înregistrat) al mărfurilor pe teritoriul UE, atunci când valoarea totală a produselor originare din transportul inițial care urmează să fie divizat nu depășește valoarea-limită de 6 000 EUR;

(c) un reexpeditor (care nu este nici autorizat, nici înregistrat) al mărfurilor pe teritoriul UE, atunci când valoarea totală a produselor originare din transportul inițial care urmează să fie divizat depășește valoarea-limită de 6 000 EUR și o copie a documentului inițial privind originea este atașată la documentul înlocuitor privind originea.

Conform articolului 69 alineatul (2) paragraful 2 din CVU-APA, în situațiile în care reexpeditorul nu este nici autorizat, nici înregistrat și valoarea produselor originare din transportul inițial care urmează să fie divizat depășește valoarea-limită de 6 000 EUR și, din orice motiv, nu este posibil să se atașeze o copie a documentului inițial privind originea (de exemplu,





secret de afaceri), documentul înlocuitor privind originea poate fi eliberat sub forma unui certificat de circulație a mărfurilor EUR.1 de către biroul vamal sub al cărui control sunt plasate mărfurile în cauză.

În acest caz, certificatul de circulație EUR.1 se întocmește astfel:

— caseta 4 ar trebui să fie identică cu țara de origine menționată în dovada de origine inițială;

— caseta 11 ar trebui să conțină viza biroului vamal emitent al certificatului înlocuitor;

— caseta 12 ar trebui să fie semnată de către reexpeditor.

Următorul tabel prezintă un rezumat.

Documentul înlocuitor privind originea REX Exportator

autorizat

Exportator neînregistrat sau neautorizat

< 6 000 EUR

> 6 000 EUR

Copie a documentului

original

Fără copie a documentului

originalDeclarație de origine Da Da Da Da Nu

Atestat de origine Da Da Da Da Nu

EUR.1 Nu Nu Nu Nu Da

8g. Scutiri de la declarațiile de origine



Articolul 24


(i) Articolul 68 din CVU-APA, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2018/604

(ii) Articolul 103 CVU-APA

În UE

Articolul 24 alineatul (1) din Protocolul CETA privind originea indică faptul că una dintre părți poate, în conformitate cu legislația sa internă, să renunțe la cerința de a prezenta o declarație de origine pentru expedierile cu valoare redusă de produse originare dintr-o altă parte și pentru produsele originare care fac parte din bagajul personal al unui călător care vine dintr-o altă parte.

Articolul 24 alineatul (3) din Protocolul CETA privind originea indică faptul că părțile pot stabili limite valorice pentru produsele menționate la alineatul (1) și că fac schimb de informații cu privire la aceste limite.

Articolul 68 alineatul (6) din CVU-APA prevede că, în anumite condiții, care sunt prevăzute la articolul 103 CVU-APA, este permisă scutirea produselor originare de obligația de a prezenta un document privind originea.



Conform articolului 103 din CVU-APA, produsele care sunt scutite de obligația de a prezenta declarații de origine sunt cele care:

(a) nu depășesc 500 EUR și care sunt expediate de persoane private către persoane private sub formă de colete mici;

(b) nu depășesc 1 200 EUR și care fac parte din bagajele personale ale călătorilor.

Aceste produse nu trebuie să constituie importuri cu caracter comercial, să fi fost declarate ca fiind produse originare și nu trebuie să existe îndoieli asupra acurateței acestei declarații.

În Canada

1. Expedierile cu valoare redusă

În ceea ce privește importurile în Canada, se renunță la cerința ca importatorii să aibă în posesie o declarație de origine pentru produsele comerciale a căror valoare este de cel mult 1 600 CAD. Mai degrabă, importatorul trebuie să dețină o factură comercială cu o declarație care să ateste caracterul originar al produselor. Această cerință de a se renunța la prezentarea unei declarații de origine este cuprinsă în regulamentele canadiene privind dovada de origine a mărfurilor importate, care vor fi modificate pentru a include CETA (2).

2. Bagajul personal al călătorilor

În Canada, toate mărfurile achiziționate și care nu sunt destinate revânzării, adică mărfurile necomerciale, sunt considerate mărfuri ocazionale. Declarația de origine nu este necesară pentru mărfurile ocazionale, ci mai degrabă Agenția pentru Servicii Frontaliere a Canadei (CBSA) aplică marcarea produsului în cauză sau lipsa acesteia pentru a determina originea. Prin urmare, dacă produsul în cauză nu este marcat și nimic nu indică faptul că mărfurile sunt produse dintr-o țară terță, atunci mărfurile vor primi tratamentul tarifar preferențial prevăzut în CETA.

8h. Contingente de origine



Anexa 5-A


Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/1781 al Comisiei

În UE

Protocolul CETA privind originea prevede alternative la regulile specifice produsului, ca o derogare de la regulile specifice produsului stabilite în anexa 5, pentru anumite categorii de produse în cantități limitate (contingente de origine). Categoriile de produse, cantitățile și alternativele la regulile specifice produsului care trebuie să fie aplicate în limitele contingentelor de origine anuale sunt prevăzute în anexa 5-A.

Exportatorilor li se reamintește faptul că, potrivit Protocolului privind regulile de origine și procedurile de determinare a originii din cadrul CETA, exportatorul produsului are obligația de a pune la dispoziția importatorului o declarație de origine.

(2) A se vedea informațiile furnizate pe site-ul Agenției pentru Servicii Frontaliere a Canadei la adresa: https://www.cbsa-asfc.gc.ca/publications/dm-md/d11/d11-4-13-eng.html

https://www.cbsa-asfc.gc.ca/publications/dm-md/d11/d11-4-13-eng.html




Pentru a beneficia de alocarea contingentelor de origine, trebuie să se facă trimitere la anexa 5-A pe factura sau pe documentul comercial pe care se întocmește declarația de origine (nota 4 din anexa 5-A). Astfel, pe lângă textul declarației de origine, se recomandă să se scrie pe același document următorul text:

„Produse originare în conformitate cu dispozițiile anexei 5-A”

În Canada

Informații privind aplicarea contingentelor pentru mărfurile exportate din UE în Canada sunt disponibile la:

https://www.international.gc.ca/controls-controles/prod/ceta_origin_quotas-contingents_origine_aecg.aspx?lang=eng

Exportatorilor li se reamintește faptul că, potrivit Protocolului privind regulile de origine și procedurile de determinare a originii din cadrul CETA, exportatorul produsului are obligația de a pune la dispoziția importatorului o declarație de origine.

Pentru ca exportatorul din Canada să identifice contingentele de origine pentru exporturile în UE și să informeze importatorul cu privire la aplicarea anexei 5-A, exportatorul trebuie să includă o trimitere la anexa 5-A pe factura comercială sau pe alt document comercial și, dacă a fost obținută o autorizație de export, să pună la dispoziția importatorului o copie a acestei autorizații.

https://www.international.gc.ca/controls-controles/prod/ceta_origin_quotas-contingents_origine_aecg.aspx?lang=eng

https://www.international.gc.ca/trade-commerce/trade-agreements-accords-commerciaux/agr-acc/ceta-aecg/text-texte/P1.aspx?lang=eng#2

https://www.international.gc.ca/trade-commerce/trade-agreements-accords-commerciaux/agr-acc/ceta-aecg/text-texte/P1.aspx?lang=eng#2


HOTĂRÂRI ANTICIPATE – INFORMAȚII DE ORIGINE OBLIGATORII (IOO)

HOTĂRÂRI ANTICIPATE – INFORMAȚII DE ORIGINE OBLIGATORII (IOO)Dispoziții relevante


Articolul 33


(i) Articolele 9, 33, 34 și 170 din CVU

(ii) Articolele 19-22 din CVU-AD

(iii) Articolele 16, 18, 19, 22 și 23 din CVU-APA

Introducere

Informațiile de origine obligatorii (cunoscute în Protocolul CETA privind originea sub denumirea de „hotărâri anticipate”) sunt decizii adoptate de autoritățile competente, care sunt obligatorii pentru autoritățile vamale emitente față de titularul deciziei în cazul în care mărfurile care sunt importate sau exportate și circumstanțele care guvernează atribuirea originii corespund din toate punctele de vedere cu ceea ce se descrie în informațiile de origine obligatorii.

În UE

Orientări generale privind IOO sunt disponibile pe site-ul UE:

https://ec.europa.eu/taxation_customs/sites/taxation/files/guidance_boi_en.pdf

Exportatorii canadieni și importatorii sau exportatorii din UE pot să solicite informații de origine obligatorii în conformitate cu articolul 33 din CVU.

Solicitarea unei decizii IOO se depune la autoritățile competente din statul membru în care urmează să fie utilizate informațiile:

https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=uriserv%3AOJ.C_.2017.029.01.0019.01.ENG&toc= OJ%3AC%3A2017%3A029%3ATOC

În Canada

CBSA va emite hotărâri anticipate direct pentru exportatorii sau producătorii din UE și pentru importatorii din Canada. Pentru mai multe detalii și informații privind modalitatea de a solicita o hotărâre anticipată, consultați Memorandumul ministerial privind hotărârile anticipate al CBSA:


9

https://ec.europa.eu/taxation_customs/sites/taxation/files/guidance_boi_en.pdf

https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=uriserv%3AOJ.C_.2017.029.01.0019.01.ENG&toc=OJ%3AC%3A2017%3A029%3ATOC

https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=uriserv%3AOJ.C_.2017.029.01.0019.01.ENG&toc=OJ%3AC%3A2017%3A029%3ATOC



DISPOZIȚII TRANZITORII

DISPOZIȚII TRANZITORIIDispoziții relevante





În UE

Dispozițiile Acordului se pot aplica pentru mărfurile care respectă dispozițiile Protocolului CETA privind originea și care, la data aplicării provizorii a CETA, fie sunt/au fost în tranzit, fie se află/s-au aflat în Uniune în depozitare temporară în antrepozite vamale sau în zone libere, cu condiția să se prezinte autorităților vamale din țara importatoare o declarație de origine emisă în conformitate cu dispozițiile articolelor 18 și 19 din Protocolul CETA privind originea.

În cazul în care aceste mărfuri au fost puse în liberă circulație cu aplicarea unor taxe vamale în regimul clauzei națiunii celei mai favorizate, se poate prezenta o declarație de origine în termen de doi ani [articolul 19 alineatul (4) din Protocolul CETA privind originea] de la data importului mărfurilor. Acest lucru nu se aplică pentru mărfurile puse în liberă circulație în UE înainte de aplicarea provizorie a acordului.

Atunci când mărfurile au fost exportate din Canada înainte de aplicarea provizorie a acordului și fie sunt în tranzit, fie se află în Uniune în depozitare temporară în antrepozite vamale sau în zone libere, declarația de origine ar trebui să fie întocmită pe o copie a facturii sau pe copia altui document comercial legat de mărfurile trimise importatorului. Data declarației de origine, astfel cum se prevede în anexa 2 la Protocolul CETA privind originea, poate fi omisă (a se vedea nota de subsol 4 din anexa 2) și aceasta ar trebui să fie data întocmirii declarației, care nu poate fi anterioară aplicării provizorii a acordului.

În Canada

Pentru importurile în Canada, Agenția pentru Servicii Frontaliere a Canadei (CBSA) va extinde tratamentul tarifar preferențial prevăzut în CETA asupra produselor care au primit liberul de vamă la data sau după data aplicării provizorii a acordului. Regimul preferențial prevăzut în CETA nu va fi acordat pe baza datei de producție sau de expediere.

10


VERIFICAREA

VERIFICAREADispoziții relevante


Articolele 21 și 28-32


Articolele 61-66 din CVU-APA

1. Cooperare și verificarea originii

Părțile, UE și Canada, pot transmite o cerere de verificare pentru a verifica dacă originea menționată în declarația de origine este corectă și dacă sunt îndeplinite toate celelalte cerințe din protocolul privind originea.

Părțile cooperează prin intermediul autorităților vamale proprii și se asistă reciproc în verificarea caracterului originar al produselor. Verificarea este efectuată de către partea exportatoare, dar decizia finală este adoptată de către partea importatoare.

Procedura de verificare din cadrul CETA prezintă trei diferențe în comparație cu ALS standard mai vechi, și anume:

(a) Mai multe informații ca răspuns la o cerere de verificare

În acordurile de liber schimb standard mai vechi ale UE, răspunsul se limitează în general la concluzia dacă produsele sunt sau nu sunt originare. Totuși, răspunsul din cadrul CETA trebuie să ia forma unui raport scris și, prin urmare, conține mai multe informații specifice cu privire la rezultatele procedurii de verificare.

(b) Decizia finală este adoptată de către partea importatoare

În cadrul CETA, partea exportatoare prezintă rezultatul verificării pe care a efectuat-o părții importatoare, care apoi adoptă decizia privind caracterul originar al mărfurilor.

(c) Procedura de verificare este mai îndelungată

Spre deosebire de ALS standard care, în mod tipic, au o perioadă de verificare de 10 luni, partea exportatoare din cadrul CETA dispune de o perioadă de 12 luni pentru a răspunde unei cereri de verificare formulate de partea importatoare.

11


VERIFICAREA

2. Procedura pentru cerere

Autoritatea vamală a părții importatoare poate solicita autorității vamale a părții exportatoare să efectueze o verificare pentru a verifica dacă un produs este originar.

Partea importatoare poate solicita, după caz, documente și informații specifice de la partea exportatoare [articolul 29 alineatul (4) din Protocolul CETA privind originea]. Acestea ar trebui să fie relevante în ceea ce privește originea produsului, cum ar fi:

— pentru animalele vii născute și crescute în Canada [articolul 4 alineatul (1) litera (c) din Protocolul CETA privind originea], documente justificative care arată că, de exemplu, un cal s-a născut și a fost crescut în Canada și nu în SUA, de pildă;

— pentru produsele obținute prin activități de vânătoare, de instalare de capcane sau de pescuit efectuate aici, fără a depăși însă limitele exterioare ale apelor teritoriale ale unei părți [articolul 4 alineatul (1) litera (f ) din Protocolul CETA privind originea], documente justificative privind locul în care a fost capturat peștele. De exemplu, privind faptul că peștele de apă dulce din Marile Lacuri din America de Nord a fost pescuit pe teritoriul Canadei și nu al SUA.

3. Verificarea originii

Verificarea originii este efectuată de către autoritatea vamală a părții exportatoare pe teritoriul căreia a fost întocmită declarația de origine.

Autoritatea vamală a părții exportatoare informează exportatorul cu privire la cerere și este autorizată să solicite toate informațiile necesare pentru a verifica originea mărfurilor și îndeplinirea celorlalte cerințe prevăzute în Protocolul CETA privind originea [articolul 29 alineatul (6) din Protocolul CETA privind originea]. Acest lucru poate include:

— să ceară documente;

— să solicite orice dovezi;

— să viziteze sediul exportatorului sau al producătorului, pentru a verifica documentele justificative;

— să inspecteze instalațiile utilizate în producerea produsului.

Documentele justificative pot include documente care se referă la următoarele aspecte (articolul 25 din Protocolul CETA privind originea):

(a) procesele de producție efectuate pe produsul originar sau pe materialele utilizate în producerea respectivului produs;

(b) achiziționarea, costul, valoarea și plata aferentă produsului;

(c) originea, achiziționarea, costul, valoarea și plata aferentă tuturor materialelor, inclusiv a elementelor neutre, utilizate în producerea produsului; precum și

(d) expedierea produsului.

În cazul în care sunt solicitate documente justificative, trebuie să se obțină consimțământul exportatorului dacă aceste documente urmează să fie transmise în Canada, în special atunci când sunt implicate informații confidențiale. În cazul în care exportatorul nu își dă consimțământul și, prin urmare, este posibil ca partea importatoare să nu poată stabili dacă produsul este sau nu este originar, partea importatoare poate să refuze taxa vamală preferențială.

Atunci când exportatorul este de acord să transmită informații confidențiale, autoritățile vamale ale ambelor părți au obligația de a respecta regulile de confidențialitate (articolul 32 din Protocolul CETA privind originea).


VERIFICAREA

Mai multe expedieri de produse identice

Acest lucru se aplică doar pentru exporturile din UE în Canada.

În cazul în care se verifică o declarație de origine pentru mai multe expedieri, exportatorul trebuie să știe faptul că trebuie să fie verificat caracterul originar al produselor identice din cadrul tuturor expedierilor efectuate în perioada de valabilitate a acestei declarații.

Declarațiile furnizorului

În cazul în care se verifică o declarație a furnizorului în cadrul UE, va fi utilizată procedura cu certificatul de informații INF4 în conformitate cu legislația UE (articolele 64-66 din CVU-APA). Autoritățile vamale pot să solicite apoi exportatorului sau comerciantului să obțină de la furnizor un certificat de informații INF4. Acesta este un document utilizat pentru a atesta exactitatea și autenticitatea declarației furnizorului. INF4 este eliberat de autoritățile vamale ale statului membru în care a fost întocmită declarația furnizorului. Se utilizează formularul prevăzut în anexa 22-02 la CVU-APA.

Deoarece răspunsul din UE către Canada ar trebui să fie sub forma unui raport scris care să furnizeze mai multe informații decât în cazul ALS mai vechi ale UE, procedura INF4 nu este suficientă, întrucât aceasta nu prevede decât dacă produsele sunt sau nu sunt originare. Prin urmare, autoritatea vamală din UE trebuie să utilizeze o „procedură extinsă” suplimentară față de cea prevăzută în CVU-APA.

Această procedură extinsă se va aplica în egală măsură acordului de parteneriat economic dintre UE și Japonia, precum și altor acorduri de liber schimb pentru care UE trebuie să întocmească un raport scris similar cu cel prevăzut în CETA.

Există două posibilități pentru a obține informații suplimentare.

(a) Exportatorul transmite o cerere furnizorului

Exportatorul va solicita furnizorului să obțină un certificat de informații INF4 de la autoritatea sa vamală și exportatorul trebuie să specifice furnizorului că această cerere se referă la o verificare din Canada. La completarea certificatului de informații INF4, autoritatea vamală a furnizorului trebuie să includă toate informațiile necesare sub forma unui raport scris care acoperă toate informațiile [articolul 29 alineatul (8) din Protocolul CETA privind originea] necesare pentru ca raportul să fie trimis în Canada. Acest raport este pus la dispoziția furnizorului pentru a-l transmite exportatorului său.

Autoritatea vamală a exportatorului trebuie să informeze exportatorul cu privire la faptul că, dacă exportatorul alege să își contacteze furnizorul pentru certificatul de informații INF4, atunci acest raport va conține informații detaliate care pot fi considerate confidențiale de către furnizor. Prin urmare, furnizorul poate să nu fie dispus să urmeze această procedură normală. În acest caz, exportatorul trebuie să își informeze autoritatea vamală să contacteze direct autoritatea vamală a furnizorului pentru a completa certificatul de informații INF4.

Totuși, în cazul în care furnizorul a primit certificatul de informații INF4 și raportul, despre care decide că este sensibil, furnizorul poate decide să pună la dispoziția exportatorului său numai certificatul de informații INF4, indicând faptul că raportul nu poate fi transmis exportatorului. În acest caz, există două opțiuni cu privire la raportul de însoțire:

(i) exportatorul solicită autorității sale vamale să contacteze autoritatea vamală a furnizorului pentru a transmite raportul de însoțire;

(ii) furnizorul solicită autorității sale vamale să furnizeze raportul de însoțire în mod direct autorității vamale a exportatorului.

(b) Autoritatea vamală transmite o cerere celeilalte autorități vamale

Autoritatea vamală din statul membru care primește cererea de verificare din partea Canadei poate să solicite un certificat de informații INF4 direct de la autoritatea vamală din statul membru în care a fost întocmită declarația furnizorului.

Autoritatea vamală a furnizorului va trimite certificatul de informații INF4 completat direct autorității vamale solicitante, împreună cu raportul de însoțire.


VERIFICAREA

Concluzia verificării declarației furnizorului și motivul pentru care produsele sunt originare sau neoriginare sunt comunicate furnizorului care a emis declarația furnizorului, înainte ca autoritatea vamală să confirme în mod oficial certificatul de informații INF4 și să finalizeze raportul.

4. Raportul scris

Partea exportatoare ar trebui să răspundă cât mai curând posibil și cel târziu în termen de 12 luni de la primirea cererii de verificare.

Prin intermediul raportului scris ar trebui să fie posibil să se stabilească dacă produsul este sau nu este originar și acesta ar trebui să conțină [articolul 29 alineatul (8) din Protocolul CETA privind originea]:

(i) rezultatele verificării;

(ii) descrierea produsului care face obiectul verificării și clasificarea tarifară care prezintă relevanță pentru aplicarea regulii de origine;

(iii) o descriere și o explicare a procesului de producție, suficiente pentru a susține raționamentul cu privire la caracterul originar al produsului;

(iv) informații cu privire la modul în care a fost efectuată verificarea; precum și

(v) după caz, documentația justificativă.

După caz, partea importatoare poate solicita documente specifice, astfel cum se menționează la articolul 29 alineatul (4) din Protocolul CETA privind originea. Documentele solicitate pot fi doar documente relevante pentru a determina originea produsului și îndeplinirea cerințelor prevăzute în protocolul privind originea [articolul 26 alineatul (5) litera (a) din Protocolul CETA privind originea].

Documentele și informațiile specifice trimise împreună cu raportul scris ar trebui să primească consimțământul societății implicate (exportator sau furnizor).

Exportatorul este informat cu privire la rezultatul verificării.

5. Refuzarea regimului preferențial și consultări

Partea importatoare poate să refuze tratamentul tarifar preferențial pentru mărfuri dacă importatorul nu îndeplinește oricare dintre cerințele prevăzute în Protocolul CETA privind originea.

În conformitate cu articolul 29 alineatul (11) din Protocolul CETA privind originea, atunci când autoritatea vamală a părții importatoare nu primește un raport scris sau când raportul respectiv nu este suficient pentru determinarea originii, aceasta poate refuza tratamentul tarifar preferențial.

În plus, în urma unui răspuns al părții exportatoare la o cerere de verificare, autoritatea vamală a părții importatoare poate să ajungă la o concluzie diferită de cea prezentată de către autoritatea vamală a părții exportatoare în răspunsul său la o cerere de verificare. În urma consultărilor desfășurate între partea importatoare și partea exportatoare în încercarea de a soluționa diferendele, autoritatea vamală a părții importatoare poate refuza tratamentul preferențial pentru produsul în cauză.

Soluționarea litigiilor dintre importator și autoritatea vamală a părții importatoare se efectuează întotdeauna în conformitate cu legislația părții importatoare.

După determinarea finală a originii produsului de către autoritatea vamală a părții importatoare, importatorul are drept de recurs (articolul 30 din Protocolul CETA privind originea).

Contactați UE

În persoanăÎn întreaga Uniune Europeană există sute de centre de informare Europe Direct. Puteți găsi adresa centrului cel mai apropiat de dumneavoastră la: https://europa.eu/european-union/contact_ro

La telefon sau prin e-mailEurope Direct este un serviciu care vă oferă răspunsuri la întrebările privind Uniunea Europeană. Puteți accesa acest serviciu:— apelând numărul gratuit 00 800 6 7 8 9 10 11 (unii operatori pot taxa aceste apeluri);— apelând numărul standard: +32 22999696; sau— prin e-mail, la: https://europa.eu/european-union/contact_ro

Găsiți informații despre UE

OnlineInformații despre Uniunea Europeană în toate limbile oficiale ale UE sunt disponibile pe site-ul Europa, la: https://europa.eu/european-union/index_ro

Publicații ale UEPuteți descărca sau comanda publicații ale UE gratuite și contra cost la adresa: https://publications.europa.eu/ro/publications. Mai multe exemplare ale publicațiilor gratuite pot fi obținute contactând Europe Direct sau centrul dumneavoastră local de informare (a se vedea https://europa.eu/european-union/contact_ro).

Dreptul UE și documente conexePentru accesul la informații juridice din UE, inclusiv la ansamblul legislației UE începând din 1952 în toate versiunile lingvistice oficiale, accesați site-ul EUR-Lex, la: http://eur-lex.europa.eu

Datele deschise ale UEPortalul de date deschise al UE (http://data.europa.eu/euodp/ro) oferă acces la seturi de date din UE. Datele pot fi descărcate și reutilizate gratuit, atât în scopuri comerciale, cât și necomerciale.

https://europa.eu/european-union/contact_ro


https://europa.eu/european-union/index_ro

https://publications.europa.eu/ro/publications

https://publications.europa.eu/ro/publications


http://eur-lex.europa.eu

http://data.europa.eu/euodp/ro

Acordul economic comercial - Trade

Documents

Transcript of Acordul economic comercial - Trade