Accidente vasculare cerebrale hemoragice si ischemice

   [doar CM]   [doar CS]

< Inapoi 1. [C1223001] Cauza principala a hemoragiilor cerebrale primitive este: (pag. 2582)   A: hipertensiunea arteriala   B: consumul de cocaina   C: diateza hemoragica   D: anevrismele vaselor cerebrale   E: disectia arterelor cervicocerebraleVezi raspuns

2. [C1223002] Care este procentul de accidente vasculare cerebrale trombotice care prezinta semne premonitorii? (pag. 2558)   A: 10-20%   B: 21-30%   C: 31-40%   D: 41-50%   E: 51-60%Vezi raspuns

3. [C1223003] Terapia chirurgicala in accidentul vascular cerebral cuprinde: (pag. 2572)   A: bypass aortocarotidian   B: rezectia segmentului carotidian stenozat   C: rezectia anevrismului carotidian   D: endarterectomia   E: bypass carotido-jugularVezi raspuns

4. [C1223004] Cea mai frecventa localizare a hemoragiei cerebrale datorata hipertensiunii arteriale este la nivelul: (pag. 2578)   A: talamus   B: putamen   C: cerebel   D: punte   E: nucleii cenusii de la baza creieruluiVezi raspuns

5. [C1323005] Hemianopsia brusca sugereaza existenta unui embol in: (pag. 2576)   A: artera cerebrala posterioara   B: artera cerebrala anterioara   C: artera carotida comuna   D: artera carotida interna   E: artera cerebrala medieVezi raspuns

6. [C1323006] Accidentul vascular cerebral complet sau infarctul cerebral de tip trombotic evolueaza catre deficit maxim in: (pag. 2560)   A: cateva secunde   B: cateva minute   C: cateva ore   D: cateva zile   E: nici unul de mai susVezi raspuns

7. [C1323007] In conformitate cu studiile NASCET si ECST pacientii simptomatici cu stenoza carotidiana beneficiaza in mod clar de endarterectomie carotidiana daca stenoza carotidiana este de: (pag. 2573)   A: 30-39%   B: 40-49%   C: 50-59%   D: 60-69%

   E: 70-99%Vezi raspuns

8. [C1323008] Dintre factorii aterosclerozei cel mai important este: (pag. 2572)   A: obezitatea   B: sedentarismul   C: hipertensiunea   D: consumul de alcool   E: consumul de droguriVezi raspuns

9. [C1323009] In ocluzia arterei vertebrale infarctul este localizat in: (pag. 2566)   A: bulb   B: lobul frontal   C: lobul parietal   D: lobul temporal   E: lobul occipitalVezi raspuns

10. [C1423010] Arterita temporala sau arterita cu celule gigante: (pag. 2577)   A: este o afectiune frecventa la tineri   B: este principala cauza de AVC   C: se asociaza de obicei cu boala Moyamoya   D: ocazional poate aparea oftalmoplegia   E: nici un raspuns nu e corectVezi raspuns

11. [C1423011] Cea mai frecventa cauza de embolism cerebral o reprezinta: (pag. 2575)   A: fibrilatia atriala nereumatica   B: bolile cardiace congenitale   C: mixomul atrial   D: prolapsul de valva mitrala   E: contraceptivele oraleVezi raspuns

12. [C1423012] Deficitul neurologic major al hemoragiei occipitale lobare este: (pag. 2580)   A: hemianopsia   B: afazia   C: delirul   D: pareza bratelor   E: deficit senzitiv pe un hemicorpVezi raspuns

13. [C1423013] Mentionati cea mai frecventa cauza de ischemie si infarct cerebral: (pag. 2558)   A: boala Moyamoya   B: meningita TBC   C: arterita Takayasu   D: embolismul cardiogen   E: cancerul sistemicVezi raspuns

14. [C1523014] In cazul unui accident vascular cerebral, explorarea care sustine cu cea mai mare certitudine natura nonhemoragica a leziunii este: (pag. 2579)   A: examenul Doppler transcranian   B: punctia lombara   C: tomografia computerizata cerebrala   D: electroencefalograma   E: echografia cardiacaVezi raspuns

15. [C1523015] In cazul unui accident vascular cerebral, decelarea unei infarctizari hemoragice pledeaza pentru: (pag. 2560, 2575, 2576)   A: mecanism trombotic de ocluzie a vasului cerebral   B: mecanism embolic de ocluzie a vasului cerebral

   C: hemoragie lobara la debut   D: hemoragie pontina la debut   E: hemoragie subarahnoidianaVezi raspuns

16. [C1523016] Pentru hemoragiile pontine, aspectul clinic caracteristic la nivelul ochilor este urmatorul: (pag. 2579)   A: pupile midriatice   B: devierea in sus a globilor oculari   C: midriaza de partea opusa leziunii   D: pupile mici (miotice)   E: devierea in jos a globilor oculariVezi raspuns

17. [C1523017] Cea mai sensibila metoda de detectare a infarctului cerebral embolic este: (pag. 2576)   A: electroencefalograma   B: scanarea RMN   C: punctia lombara cu examenul LCR   D: radiografia craniana de profil   E: angiografia cerebralaVezi raspuns

18. [C1523018] La pacientii cu fibrilatie atriala nonvalvulara, pentru prevenirea embolismului cerebral, este considerata eficienta si sigura anticoagularea care realizeaza urmatoarele valori ale INR: (pag. 2576)   A: INR< 2   B: INR> 4   C: INR=0 - 1   D: INR= 2- 3   E: INR> 6Vezi raspuns

19. [C1523019] Dintre variantele de mai jos, selectati cel mai important factor de risc pentru producerea infarctelor lacunare: (pag. 2575)   A: infarctul miocardic recent   B: endocardita bacteriana   C: hipertensiunea arteriala   D: fibrilatia atriala non-reumatica   E: stenoza mitralaVezi raspuns

20. [C2523020] Natura hemoragica a unui accident vascular cerebral, in faza acuta, este infirmata cu certitudine prin: (pag. 2579)   A: absenta debutului caracteristic -brutal, in timp ce pacientul este in stare de veghe sau cand este supus unui stress   B: punctia lombara   C: tomografia computerizata cerebrala   D: electroencefalograma   E: echografia cardiaca, daca aceasta evidentiaza o sursa de emboli la nivel cardiacVezi raspuns

21. [C2523021] Cel mai comun sediu al aterosclerozei si aterotrombozei ce conduc la AIT (accident ischemic tranzitoriu) sau AVC (accident vascular cerebral) este reprezentat de: (pag. 2561)   A: ramurile arterei cerebrale anterioare   B: originea arterei carotide interne   C: originea arterei cerebeloase superioare   D: ramurile arterei cerebrale posterioare   E: artera comunicanta anterioaraVezi raspuns

22. [C2523022] Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la hemoragiile cerebeloase este adevarata? (pag. 2579 - 2580)    A: impun adesea luarea in calcul a unei eventuale interventii chirurgicale   B: sunt rareori insotite de cefalee occipitala, varsaturi, incapacitatea pacientului de a sta in picioare   C: au totdeauna o gravitate redusa   D: sunt adesea insotite de cefalee frontala de partea opusa leziunii

   E: nu impun de obicei luarea in calcul a unei eventuale interventii chirurgicale, chiar daca sunt mai mari de 3 cmVezi raspuns

23. [C2523023] In cazul unui accident vascular cerebral, decelarea unei infarctizari hemoragice pledeaza pentru: (pag. 2575-2576)    A: hemoragie lobara la debut   B: mecanism trombotic de ocluzie a vasului cerbral   C: mecanism embolic de ocluzie a vasului cerbral   D: hemoragie pontina la debut   E: hemoragie subarahnoidianaVezi raspuns

24. [C2523024] Pentru hemoragiile pontine, aspectul clinic caracteristic la nivelul ochilor este urmatorul: (pag. 2578)    A: midriaza de partea leziunii   B: midriaza de partea opusa leziunii   C: pupile midriatice   D: pupile miotice   E: devierea in jos a globilor oculariVezi raspuns

25. [C2523025] In accidentul vascular cerebral, natura non hemoragica a leziunii, in faza acuta, este sustinuta cu cel mai mare grad de certitudine prin: (pag. 2579)    A: aspectul clinic – daca debutului caracteristic - brutal, in timp ce pacientul este in stare de veghe sau cand este supus unui stress   B: tomografia computerizata cerebrala   C: punctia lombara   D: electroencefalograma   E: echografia cardiaca, daca aceasta evidentiaza o sursa de emboli la nivel cardiacVezi raspuns

26. [C2523026] Cea mai sensibila metoda de detectare a infarctului cerebral embolic este: (pag. 2576)    A: electroencefalograma   B: rezonanta magnetica nucleara   C: punctia lombara cu examenul LCR   D: radiografia craniana de profil   E: angiografia cerebralaVezi raspuns

27. [C2523027] Dintre variantele de mai jos, selectati cel mai important factor de risc pentru producerea infarctelor lacunare: (pag. 2575)    A: boala mitrala   B: endocardita bacteriana   C: hipertensiunea arteriala   D: stenoza mitrala   E: fibrilatia atriala non -reumaticaVezi raspuns

28. [C2523028] La pacientii cu fibrilatie atriala nonvalvulara, pentru prevenirea embolismului cerebral, este considerata eficienta si sigura anticoagularea care realizeaza urmatoarele valori ale INR: (pag. 2576)    A: INR< 2   B: INR> 4   C: INR= 0- 1   D: INR= 2- 3   E: INR> 6Vezi raspuns

29. [C2523029] Hematoamele subdurale sunt provocate cel mai frecvent de: (pag. 2557)    A: malformatii arterio-venoase   B: singerari la nivelul unor tumori cerebrale   C: traumatisme cranio -cerebrale   D: ruperea anevrismelor saculare   E: sangerari spontaneVezi raspuns

30. [C2523030] Edemul cerebral ischemic ajunge la maxim dupa momentul infarctului in : (pag. 2559)    A: 30 de minute   B: 1ora   C: 2-4ore   D: 6-7ore   E: 24deoreVezi raspuns

31. [C2523031] Penumbra ischemica este: (pag. 2559)    A: zona de mic infarct in substanta alba   B: zona de edem citotoxic   C: zona de perfuzie redusa situata in jurul    D: zona de lipohialinoza indusa de HTA   E: zona de infarct la granita intre doua teritorii vasculare cerebraleVezi raspuns

32. [C2523032] Leziunea ischemica a nucleului subtalamic Luys are ca efect aparitia: (pag. 2566)    A: hemianopsiei homonime   B: hemiplegiei contralaterale   C: hemibalismului contralateral   D: afaziei   E: paraliziei de nerv oculomotor externVezi raspuns

33. [C2523033] Sindromul Balint apare in : (pag. 2566)    A: leziuni ale ariei calcarine bilateral   B: leziuni ale ariei calcarine unilateral   C: leziuni ale ariilor vizuale de asociatie   D: leziuni unilaterale ale lobului frontal   E: leziuni bilaterale ale lobului frontalVezi raspuns

34. [C2523034] Efectele antiplachetare ale aspirinei se realizeaza prin: (pag. 2572)    A: stimularea fosfodiesterazei plachetare   B: blocarea receptorilor ADP plachetari   C: acetilarea ciclooxigenazei plachetare   D: inhibarea fosfodiesterazei plachetare   E: activarea receptorilor glicoproteinei I I b / I I I aVezi raspuns

35. [C2523035] In ocluzia ramificatiei inferioare a arterei cerebrale medii, aspectul clinic cel mai caracteristic este reprezentat de: (pag. 2562)   A: nistagmus rotator   B: diplopie prin paralizie de nerv III (oculomotor comun)   C: deficit motor contralateral, intins   D: afazie senzoriala Wernicke fara pareza   E: diplopie prin parez de nerv VI (oculomotor extern)Vezi raspuns

36. [C2923036] Riscul cel mai mare de AVC îl confera una din urmatoarele contexte clinice: (pag. 2571)   A: Accident ischemic tranzitoriu în antecedente   B: AVC major în antecedente   C: Cecitate monooculara tranzitorie   D: Stenoze carotidiene>70% simptomatice   E: HTA cu valori mariVezi raspuns

37. [C2923037] Principalul factor de risc pentru boala lacunara cerebrala este: (pag. 2568)   A: Hipercolesterolemie   B: HTA   C: IMA în antecedente   D: Fibrilatia atriala   E: FumatulVezi raspuns

38. [M1126001] Endocardita bacteriana poate determina hemoragii subarahnoidiene prin: (pag. 2583)   A: trombocitoza   B: cresterea tensiunii arteriale   C: anevrisme micotice   D: complexe imune circulante   E: bacteriemieVezi raspuns

39. [M1126002] Amauroza fugace semnifica (pag. 2561)   A: edem cerebral   B: cecitate monooculara tranzitorie   C: nevrita optica   D: diminuarea cimpului vizual   E: leziune ischemica la nivelul lobului frontalVezi raspuns

40. [M1126003] Hemibalismul contralateral apare in leziuni obstructive ale ramurilor din artera cerebrala posterioara care iriga urmatoarele structuri (pag. 2566)   A: nucleul rosu   B: nucleul subtalamic Luys   C: tractul dentorubrotalamic   D: partea mediala a lobului occipital   E: corpul calosVezi raspuns

41. [M1126004] Halucinoza pedunculara este data de obstructia: (pag. 2566)   A: arterei cerebrale posterioare   B: arterei cerebrale medii   C: arterei cerebrale anterioare   D: arterei oftalmica   E: arterei temporaleVezi raspuns

42. [M1226005] Cea mai frecventa localizare a hemoragiei cerebrale datorata hipertensiunii arteriale este la nivelul: (pag. 2578)    A: talamus   B: putamen   C: cerebel   D: punte   E: nucleii cenusii de la baza creieruluiVezi raspuns

43. [M1226006] Cauza principala a hemoragiilor cerebrale primitive este (pag. 2582)    A: hipertensiunea arteriala   B: consumul de cocaina   C: diateza hemoragica   D: anevrismele vaselor cerebrale   E: disectia arterelor cervicocerebraleVezi raspuns

44. [M1226007] Care este procentul de accidente vasculare cerebrale trombotice care prezinta semne premonitorii? (pag. 2558)    A: 10-20%   B: 21-30%   C: 31-40%   D: 41-50%   E: 51-60%Vezi raspuns

45. [M1226008] Terapia chirurgicala in accidentul vascular cerebral cuprinde (pag. 2572)    A: bypass aortocarotidian   B: rezectia segmentului carotidian stenozat   C: rezectia anevrismului carotidian   D: endarterectomia

   E: bypass carotido-jugularVezi raspuns

46. [M1326009] In conformitate cu studiile NASCET si ECST pacientii simptomatici cu stenoza carotidiana beneficiaza in mod clar de endarterectomie carotidiana daca stenoza carotidiana este de: ()    A: 30-39%   B: 40-49%   C: 50-59%   D: 60-69%   E: 70-99%Vezi raspuns

47. [M1326010] In ocluzia arterei vertebrale infarctul este localizat in: (pag. 2566)    A: bulb   B: lobul frontal   C: lobul parietal   D: lobul temporal   E: lobul occipitalVezi raspuns

48. [M1326011] Accidentul vascular cerebral complet sau infarctul cerebral de tip trombotic evolueaza catre deficit maxim in: (pag. 2560)    A: cateva secunde   B: cateva minute   C: cateva ore   D: cateva zile   E: nici unul de mai susVezi raspuns

49. [M1326012] Hemianopsia brusca sugereaza existenta unui embol in: (pag. 2576)    A: artera cerebrala posterioara   B: artera cerebrala anterioara   C: artera carotida comuna   D: artera carotida interna   E: artera cerebrala medieVezi raspuns

50. [M1326013] Dintre factorii aterosclerozei cel mai important este: (pag. 2572)    A: obezitatea   B: sedentarismul   C: hipertensiunea   D: consumul de alcool   E: consumul de droguriVezi raspuns

51. [M1426014] Deficitul neurologic major al hemoragiei occipitale lobare este: (pag. 2580)    A: hemianopsia   B: afazia   C: delirul   D: pareza bratelor   E: deficit senzitiv pe un hemicorpVezi raspuns

52. [M1426015] Arterita temporala sau arterita cu celule gigante (pag. 2577)   A: este o afectune frecventa la tineri   B: este principala cauza a accidentelor vasculare cerebrale   C: se asociaza de obicei cu boala Moyamoya   D: ocazional poate aparea oftalmoplegia   E: nici un raspuns nu este corectVezi raspuns

53. [M1426016] Cea mai frecventa cauza de embolism cerebral este (pag. 2575)    A: fibrilatia atriala nereumatica   B: boli cardiace congenitale   C: mixomul atrial

   D: prolapsul de valva mitrala   E: consumul de contraceptive oraleVezi raspuns

54. [M1426017] Cea mai frecventa cauza de ischemie si infarct cerebral o reprezinta: ((pag. 2558)    A: boala Moyamoya   B: meningita TBC   C: arterita Takayasu   D: embolismul cardiogen   E: cancerul sistemicVezi raspuns

55. [M1526018] Cea mai sensibila metoda de detectare a infarctului cerebral embolic este (pag. 2576)    A: electroencefalograma   B: scanarea RMN   C: punctia lombara cu examenul LCR   D: radiografia craniana de profil   E: angiografia cerebralaVezi raspuns

56. [M1526019] Dintre variantele de mai jos, selectati cel mai important factor de risc pentru producerea infarctelor lacunare: (pag. 2575)    A: infarctul miocardic recent   B: endocardita bacteriana   C: hipertensiunea arteriala   D: fibrilatia atriala non-reumatica   E: stenoza mitralaVezi raspuns

57. [M1526020] In cazul unui accident vascular cerebral, decelarea unei infarctizari hemoragice pledeaza pentru: (pag. 2560, 2575, 2576)    A: mecanism trombotic de ocluzie a vasului cerebral   B: mecanism embolic de ocluzie a vasului cerebral   C: hemoragie lobara la debut   D: hemoragie pontina la debut   E: hemoragie subarahnoidianaVezi raspuns

58. [M1526021] Pentru hemoragiile pontine, aspectul clinic caracteristic la nivelul ochilor este urmatorul (pag. 2579)    A: pupile midriatice   B: devierea in sus a globilor oculari   C: midriaza de partea opusa leziunii   D: pupile mici (miotice)   E: devierea in jos a globilor oculariVezi raspuns

59. [M1526022] In cazul unui accident vascular cerebral, explorarea care sustine cu cea mai mare certitudine natura nonhemoragica a leziunii este: (pag. 2579)    A: examenul Doppler transcranian   B: punctia lombara   C: tomografia computerizata cerebrala   D: electroencefalograma   E: echografia cardiacaVezi raspuns

60. [M1526023] La pacientii cu fibrilatie atriala nonvalvulara, pentru prevenirea embolismului cerebral, este considerata eficienta si sigura anticoagularea care realizeaza urmatoarele valori ale INR: (pag. 2576)    A: INR < 2   B: INR > 4   C: INR= 0 - 1   D: INR = 2 - 3   E: INR > 6Vezi raspuns

61. [M1626024] In raport cu originea arterei cerebrale medii, poligonul Willis este situat: ()   A: Distal   B: Proximal   C: Posterior   D: Lateral   E: AnteriorVezi raspuns

62. [M1626025] Amauroza fugace poate apare in ocluzia: (pag. 2563)   A: Arterei cerebrale anterioare   B: Arterei cerebrale medii   C: Arterei cerebrale posterioare   D: Arterei carotide interne   E: Arterei coroide anterioareVezi raspuns

63. [M1626026] Halucinoza pedunculara poate fi produsa de ocluzia: (pag. 2566)   A: Arterei cerebrale anterioare   B: Arterei cerebrale medii   C: Arterei cerebrale posterioare   D: Arterei carotide interne   E: Arterei coroide anterioareVezi raspuns

64. [M1626027] Cel mai important factor de risc al aterosclerozei este: (pag. 2572)   A: Fumatul   B: Diabetul zaharat   C: Hipertensiunea arteriala   D: Varsta   E: HipercolesterolemiaVezi raspuns

65. [M2326028] Edemul ischemic ajunge la maxim la: (pag. 2559)   A: 1 ora dupa infarct   B: 2-4 ore dupa infarct   C: 1 zi dupa infarct   D: 1 saptamâna dupa infarct   E: la sfârsitul celei de a doua saptamâniVezi raspuns

66. [M2326029] Mici emboli plachetari care ocluzioneaza ramurile arterei oftalmice produc (pag. 2561)   A: exoftalmie   B: cecitate monoculara tranzitorie(amauroza fugace)   C: cecitate corticala   D: afazie   E: hemiplegieVezi raspuns

67. [M2326030] Interesarea nucleului rosu si/sau a tractului dentorubrotalamic poate produce: (pag. 2566)   A: hemiplegie   B: hemianopsie   C: ataxie controlaterala   D: cecitate   E: afazieVezi raspuns

68. [M2326031] Warfarina este mai eficienta decât aspirina în prevenirea (pag. 2576)   A: AVC ischemic la hipertensivi   B: AVC ischemic la pacienti cu ateroscleroza   C: AVC ischemic asociat cu fibrilatia atriala   D: AVC ischemic la pacienti cu diabet zaharat   E: AVC ischemic asociat cu tulburari de coagulareVezi raspuns

69. [M2326032] Dintre factorii aterosclerozei cel mai important este (pag. 2572)

   A: obezitatea   B: sedentarismul   C: hipertensiunea   D: consumul de alcool   E: consumul de droguriVezi raspuns

70. [M2526033] Natura hemoragica a unui accident vascular cerebral, in faza acuta, este infirmata cu certitudine prin: (pag. 2579)    A: absenta debutului caracteristic - brutal, in timp ce pacientul este in stare de veghe sau cand este supus unui stress   B: punctia lombara   C: tomografia computerizata cerebrala   D: electroencefalograma   E: echografia cardiaca, daca aceasta evidentiaza o sursa de emboli la nivel cardiacVezi raspuns

71. [M2526034] Cel mai comun sediu al aterosclerozei si aterotrombozei ce conduc la AIT (accident ischemic tranzitoriu) sau AVC (accident vascular cerebral) este reprezentat de (pag. 2561)    A: ramurile arterei cerebrale anterioare   B: originea arterei carotide interne   C: originea arterei cerebeloase superioare   D: ramurile arterei cerebrale posterioare   E: artera comunicanta anterioaraVezi raspuns

72. [M2526035] Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la hemoragiile cerebeloase este adevarata? (pag. 2579 - 2580)   A: impun adesea luarea in calcul a unei eventuale interventii chirurgicale   B: sunt rareori insotite de cefalee occipitala, varsaturi, incapacitatea pacientului de a sta in picioare   C: au totdeauna o gravitate redusa   D: sunt adesea insotite de cefalee frontala de partea opusa leziunii   E: nu impun de obicei luarea in calcul a unei eventuale interventii chirurgicale, chiar daca sunt mai mari de 3 cmVezi raspuns

73. [M2526036] In cazul unui accident vascular cerebral, decelarea unei infarctizari hemoragice pledeaza pentru (pag. 2575-2576)   A: hemoragie lobara la debut   B: mecanism trombotic de ocluzie a vasului cerbral   C: mecanism embolic de ocluzie a vasului cerbral   D: hemoragie pontina la debut   E: hemoragie subarahnoidianaVezi raspuns

74. [M2526037] Pentru hemoragiile pontine, aspectul clinic caracteristic la nivelul ochilor este urmatorul: (pag. 2578)   A: midriaza de partea leziunii   B: midriaza de partea opusa leziunii   C: pupile midriatice   D: pupile miotice   E: devierea in jos a globilor oculariVezi raspuns

75. [M2526038] In accidentul vascular cerebral, natura non hemoragica a leziunii, in faza acuta, este sustinuta cu cel mai mare grad de certitudine prin: (pag. 2579)   A: aspectul clinic – daca debutului caracteristic - brutal, in timp ce pacientul este in stare de veghe sau cand este supus unui stress   B: tomografia computerizata cerebrala   C: punctia lombara   D: electroencefalograma   E: echografia cardiaca, daca aceasta evidentiaza o sursa de emboli la nivel cardiacVezi raspuns

76. [M2526039] Cea mai sensibila metoda de detectare a infarctului cerebral embolic este: (pag. 2576)

   A: electroencefalograma   B: rezonanta magnetica nucleara   C: punctia lombara cu examenul LCR   D: radiografia craniana de profil   E: angiografia cerebralaVezi raspuns

77. [M2526040] Dintre variantele de mai jos, selectati cel mai important factor de risc pentru producerea infarctelor lacunare (pag. 2575)   A: boala mitrala   B: endocardita bacteriana   C: hipertensiunea arteriala   D: stenoza mitrala   E: fibrilatia atriala non - reumaticaVezi raspuns

78. [M2526041] La pacientii cu fibrilatie atriala nonvalvulara, pentru prevenirea embolismului cerebral, este considerata eficienta si sigura anticoagularea care realizeaza urmatoarele valori ale INR (pag. 2576)    A: INR< 2   B: INR > 4   C: INR = 0 - 1   D: INR = 2 - 3   E: INR > 6Vezi raspuns

79. [M2526042] Hematoamele subdurale sunt provocate cel mai frecvent de: (pag. 2557)   A: malformatii arterio-venoase   B: singerari la nivelul unor tumori cerebrale   C: traumatisme cranio - cerebrale   D: ruperea anevrismelor saculare   E: sangerari spontaneVezi raspuns

80. [M2526043] Edemul cerebral ischemic ajunge la maxim dupa momentul infarctului in : (pag. 2559)   A: 30 de minute   B: 1 ora   C: 2 - 4 ore   D: 6 - 7 ore   E: 24 de oreVezi raspuns

81. [M2526044] Penumbra ischemica este (pag. 2559)   A: zona de mic infarct in substanta alba   B: zona de edem citotoxic   C: zona de perfuzie redusa situata in jurul "miezului" ischemic   D: zona de lipohialinoza indusa de HTA   E: zona de infarct la granita intre doua teritorii vasculare cerebraleVezi raspuns

82. [M2526045] Leziunea ischemica a nucleului subtalamic Luys are ca efect aparitia: (pag. 2566)   A: hemianopsiei homonime   B: hemiplegiei contralaterale   C: hemibalismului contralateral   D: afaziei   E: paraliziei de nerv oculomotor externVezi raspuns

83. [M2526046] Sindromul Balint apare in : (pag. 2566)   A: leziuni ale ariei calcarine bilateral   B: leziuni ale ariei calcarine unilateral   C: leziuni ale ariilor vizuale de asociatie   D: leziuni unilaterale ale lobului frontal   E: leziuni bilaterale ale lobului frontalVezi raspuns

84. [M2526047] Efectele antiplachetare ale aspirinei se realizeaza prin: (pag. 2572)   A: stimularea fosfodiesterazei plachetare   B: blocarea receptorilor ADP plachetari   C: acetilarea ciclooxigenazei plachetare   D: inhibarea fosfodiesterazei plachetare   E: activarea receptorilor glicoproteinei I I b / I I I aVezi raspuns

85. [M2526048] 1. Evedentiati afirmatia falsa in legatura cu edemul citotoxic, din cadrul edemului cerebral: (2558)   A: afecteaza predominant substanta cenusie;   B: incepe la cateva minute de la o injurie, de tipul hipoxiei;   C: este determinat de umflarea gliei, neuronilor, celulelor endoteliaile;   D: datorita insuficientei pompei de Na energo-dependenta, Na se acumuleaza intracelular, iar apa din trece in spatiul intracelular, pt a mentine echilibrul osmotic;   E: este cel mai frecvent tip de edem cerebral.Vezi raspuns

86. [M2626208] Vasospasmul sever al arterei cerebrale posterioare, ce urmeaza unei hemoragii subarahnoidiene determina: ()   A: abulie   B: hemipareza contralaterala   C: disfazie   D: hemianopsie   E: incontinentaVezi raspuns

87. [C1223038] Cele mai frecvente sindroame lacunare sunt urmatoarele: (pag. 2568)   A: hemipareza motorie pura   B: atacul senzitiv pur   C: hemipareza ataxica   D: hemipareza motorie pura cu “afazie motorie”   E: dislexieVezi raspuns

88. [C1223039] Care sunt tipurile de edem cerebral care pot sa apara la nivel celular? (pag. 2558)   A: citotoxic   B: vasogenic   C: interstitial   D: ischemic   E: neurogenicVezi raspuns

89. [C1223040] Hemoragia intracraniana poate sa apara in: (pag. 2557)   A: parenchimul cerebral   B: spatiul subarahnoidian   C: spatiul subdural   D: spatiul epidural   E: structurile nervoase ale maduveiVezi raspuns

90. [C1223041] Explorarea imagistica in accidentele vasculare cerebrale cuprinde: (pag. 2569-2570)   A: tomografia computerizata   B: scintigrafia cerebrala   C: tomografia cu emisie de pozitroni   D: rezonanta magnetica nucleara   E: angiografia cerebralaVezi raspuns

91. [C1223042] Deficitul neurologic ischemic reversibil dispare in (pag. 2560)   A: 24-72 ore   B: pina la o saptamina   C: pina la 2 saptamini   D: pina la o luna   E: pina la 3 luni

Vezi raspuns

92. [C1223043] Cele mai frecvente localizari ale hemoragiei intracerebrale hipertensive sunt: (pag. 2578)   A: ganglionii bazali   B: cerebel   C: punte   D: scoarta cerebrala   E: hipotalamusVezi raspuns

93. [C1223044] Cauzele majore ale deficitelor neurologice tardive din accidentele vasculare cerebrale sunt: (pag. 2581)   A: reruptura   B: hidrocefalia   C: vasospasmul cerebral   D: alcaloza   E: acidozaVezi raspuns

94. [C1223045] Placa fibroasa contine variate grade de degenerare care pot determina: (pag. 2558)   A: stenoza   B: ulcerare   C: tromboza   D: embolizare ulterioara   E: infarctizareVezi raspuns

95. [C1223046] In tratamentul AVC prima linie este reprezentata de: (pag. 2572)   A: modificarile dietetice   B: modificarile stilului de viata   C: abandonarea fumatului   D: reducerea sarii din alimentatie   E: gimnastica medicalaVezi raspuns

96. [C1223047] Ischemia cerebrala este produsa de o reducere a fluxului cerebral cu durata de: (pag. 2557)   A: citeva secunde   B: citeva minute   C: citeva ore   D: citeva zile   E: citeva saptaminiVezi raspuns

97. [C1223048] Care dintre urmatoarele medicamente sunt considerate agenti antiagreganti plachetari si sunt utilizate in tratamentul accidentelor vasculare cerebrale: (pag. 2572)   A: aspirina   B: ticlopidina   C: dipiridamolul   D: omeranul   E: carbimazolulVezi raspuns

98. [C1323049] Cele mai frecvente localizari ale hemoragiei intracerebrale hipertensive sunt: (pag. 2578)   A: ganglionii bazali   B: cerebelul profund   C: punte   D: lobul occipital   E: bulbVezi raspuns

99. [C1323050] Care sunt cele mai frecvente cauze de ischemie si infarct cerebral ? (pag. 2558)   A: disectia arteriala   B: vasculitele   C: ateroscleroza cu tromboembolism   D: bolile hematologice

   E: embolismul cardiogenVezi raspuns

100. [C1323051] Infarctele lacunare sunt de obicei datorate: (pag. 2558)   A: starii postpartum   B: lipohialinozei indusa de hipertensiune   C: vasoconstrictiei   D: aterosclerozei arterelor penetrante mici   E: coagularii intravasculare diseminateVezi raspuns

101. [C1323052] Leziunile aterotrombotice ale arterei vertebrale au predilectie pentru: (pag. 2565)   A: primul segment al arterei vertebrale   B: al doilea segmental al arterei vertebrale   C: al treilea segment al arterei vertebrale   D: al patrulea segment al arterei vertebrale   E: nici unul din segmentele de mai susVezi raspuns

102. [C1323053] In endocardita infectioasa embolii septici pot duce la: (pag. 2575)   A: abcese cerebrale   B: anevrisme micotice   C: meningite   D: hemoragie subarahnoidiana   E: hemoragie intracerebralaVezi raspuns

103. [C1323054] In ocluzia trunchiului arterei cerebrale medii, blocand atat ramurile penetrante cat si pe cele corticale, manifestarile clinice sunt: (pag. 2562)   A: hemiplegie controlaterala   B: hemianestezie controlaterala   C: tulburari de deglutitie   D: tulburari de echilibru   E: hemianopsie omonimaVezi raspuns

104. [C1323055] In boala aterotrombotica a arterei carotidei interne si a ramurilor sale angiografia cerebrala poate detecta: (pag. 2570)   A: trombi murali la bifurcatia arterei carotide comune   B: disectia sifonului carotidian   C: disectia vaselor intracraniene   D: edemul cerebral   E: stenoze severeVezi raspuns

105. [C1323056] In hemoragia cerebeloasa apar urmatoarele semne clinice: (pag. 2579)   A: varsaturi repetate   B: incapacitatea de a merge   C: cefaleea occipitala   D: paralizia membrelor   E: incapacitatea de a sta in picioareVezi raspuns

106. [C1323057] Prognosticul hemoragiei intracerebrale hipertensive depinde de: (pag. 2579)   A: varsta pacientului   B: marimea hematomului   C: simptomatologia clinica   D: tratamentul aplicat   E: localizarea hematomuluiVezi raspuns

107. [C1323058] La pacientii consumatori de cocaina pot apare: (pag. 2580)   A: accident vascular cerebral ischemic   B: hemoragie intracerebrala   C: poliradiculonevrite

   D: hemoragie subarahnoidiana   E: polineuropatieVezi raspuns

108. [C1423059] Sindromul talamic al lui Dejerine si Roussy are ca manifestari: (pag. 2566)   A: hemibalismul   B: tremor intentional   C: pierderea controlaterala a sensibilitatii unui hemicorp   D: alexie   E: afazie anamnesticaVezi raspuns

109. [C1423060] Sindromul Horner se caracterizeaza prin: (pag. 2567)   A: mioza   B: midriaza   C: ptoza palpebrala   D: sudoratie diminuata la nivelul fetei   E: intereseaza tractul simpatic descendentVezi raspuns

110. [C1423061] Printre arterele care compun poligonul Willis se numara: (pag. 2568)   A: artera comunicanta anterioara   B: artera comunicanta posterioara   C: artera bazilara   D: trunchiul arterei cerebrale mijlocii   E: artera vertebralaVezi raspuns

111. [C1423062] Edemul vasogen: (pag. 2566)   A: este cel mai frecvent tip de edem cerebral   B: afecteaza mai ales substanta alba   C: afecteaza mai ales substanta cenusie   D: apare datorita cresterii permeabilitatii celulelor endoteliului capilar   E: apare in hidrocefalieVezi raspuns

112. [C1423063] Principalele riscuri ale angiografiei cerebrale selective sunt: (pag. 2570)   A: reactii alergice la substanta de contrast   B: insuficienta hepatica   C: insuficienta renala   D: tahiaritmii   E: AVCVezi raspuns

113. [C1423064] Afectarea fibrelor eferente ale nervilor IX si X poate produce: (pag. 2567)   A: pierderea gustului   B: disfagie   C: raguseala   D: atrofia unei1/2 a limbii   E: paralizia palatuluiVezi raspuns

114. [C1523065] In accidentul ischemic tranzitoriu, deficitul neurologic se caracterizeaza prin: (pag. 2559)   A: durata intre 24 si 72 de ore   B: durata sub 24 de ore   C: durata cuprinsa cel mai frecvent intre 5-20 de minute   D: remitere incompleta, cu sechele   E: durata intre 48 si 72 de oreVezi raspuns

115. [C1523066] Accidentele vasculare cerebrale ischemice pot fi intalnite in: (pag. 2558)   A: deficitul de proteina S   B: deficitul de proteina C   C: supradozarea de anticoagulante   D: excesul de antitrombina III

   E: deficitul de antitrombina IIIVezi raspuns

116. [C1523067] Printre aspectele clinice care sugereaza un mecanism embolic al accidentelor vasculare cerebrale, se numara: (pag. 2576)   A: sindromul plegic limitat la nivelul bratului sau al mainii   B: pareza faciala si afazie sau dizartrie severa, fara alte deficite motorii   C: hemianopsia brusc instalata   D: deficitul motor tetraplegic, brusc instalat   E: aparitia unor crize epileptice dupa accidentul vascular cerebralVezi raspuns

117. [C1523068] Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu accidentele vasculare trombotice: (pag. 2558)   A: prezinta frecvent o simptomatologie fluctuanta, agravata in cateva minute sau ore   B: pot fi precedate de accidente ischemice tranzitorii   C: se pot intalni in policitemie, siclemie, purpura trombocitara trombocitopenica   D: in mod frecvent, au drept corespondent anatomo-patologic leziuni hemoragice   E: pot fi intalnite in vasculiteVezi raspuns

118. [C1523069] Printre factorii de risc pentru accidentul vascular ischemic se numara: (pag. 2572)   A: diabetul zaharat   B: varsta inaintata   C: hemofilia   D: valorile crescute ale colesterolului plasmatic   E: hipertensiunea arterialaVezi raspuns

119. [C1523070] Un accident vascular in teritoriul arterei cerebrale anterioare se poate manifesta clinic prin: (pag. 2562, 2563)   A: paralizia mebrului inferior de partea opusa leziunii   B: cecitate corticala   C: reflex de apucare   D: hemianopsie homonima   E: paralizie faciala perifericaVezi raspuns

120. [C2523071] Dintre urmatoarele afirmatii referitoare la hemoragia la nivelul putamenului, selectati-le pe cele adevarate: (pag. 2578)   A: este cea mai frecventa hemoragie determinata de hipertensiunea arteriala   B: este cea mai rara hemoragie determinata de hipertensiunea arteriala   C: se manifesta prin hemiplegie contralaterala   D: disloca invariabil capsula interna adiacenta ganglionilor bazali   E: se manifesta prin crize epileptice senzitive la nivelul membrelor contralateraleVezi raspuns

121. [C2523072] In cazul pacientilor cu hemoragie subarahnoidiana (HSA), vasospasmul: (pag. 2581 & 2583)   A: apare frecvent dupa o luna de la debut   B: apare frecvent dupa aprox. o luna – trei luni de la debut   C: apare frecvent la 4-14 zile dupa hemoragia subarahnoidiana initiala   D: reprezinta o complicatie frecventa a a hemoragiei subarahnoidiene   E: are implicatii minore pentru morbiditatea si mortalitatea dupa HAS anevrismaleVezi raspuns

122. [C2523073] Dintre urmatoarele afirmatii referitoare la malformatiile vasculare cerebrale, selectati-le pe cele adevarate: (pag. 2584)   A: se pot manifesta clinic prin cefalee cu caracter pulsatil si aspect de hemicranie   B: se pot manifesta clinic prin crize focale cu sau fara generalizare secundara   C: sunt mai frecvente la femei   D: sunt mai frecvente la barbati   E: devin manifeste clinic, adesea prin sangerare, cel mai frecvent intre 10 si 30 de aniVezi raspuns

123. [C2523074] Urmatoarele semne clinice pot fi intalnite in infarctele cerebeloase: (pag. 2561)

   A: stop respirator subit   B: dizartrie   C: varsaturi   D: afazie de tip Wernicke   E: instabilitate la mersVezi raspuns

124. [C2523075] Printre cele mai frecvente manifestari clinice din infarctele lacunare se numara: (pag. 2568)   A: hemipareza motorie pura   B: hemipareza ataxica   C: hemianopsia heteronima   D: hemipareza motorie insotita de afazie motorie   E: hemipareza motorie insotita de cecitate corticalaVezi raspuns

125. [C2523076] Dintre urmatoarele afirmatii referitoare la infarctele lacunare, selectati-le pe cele adevarate: (pag. 2568)   A: au dimensiuni mici, de 3 -4 mm, pana la 1- 2 cm   B: au dimensiuni mici, de 3 – 4 cm   C: se pot manifesta clinic prin hemipareza ataxica de partea opusa leziunii   D: se pot manifesta clinic prin hemipareza ataxica si hemianopsie de aceeasi parte cu leziunea   E: se pot manifesta clinic prin dizartrie si o neindemanare a mainii sau a bratului contralateralVezi raspuns

126. [C2523077] Printre bolile care pot produce accidente vasculare cerebrale ischemice printr-un mecanism de hipercoagulabilitate, se numara: (pag. 2577)   A: purpura trombotica trombocitopenica   B: deficitul de proteina C   C: deficitul de proteina bazica a mielinei   D: policitemia vera   E: hemofiliaVezi raspuns

127. [C2523078] Printre cele mai frecvente localizari ale hemoragiei intracerebrale hipertensive se numara: (pag. 2578)   A: cerebelul   B: talamusul   C: puntea   D: polul occipital   E: jumatatea stanga a bulbului rahidianVezi raspuns

128. [C2523079] Specificati care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu accidentele vasculare trombotice: (pag. 2558)   A: prezinta frecvent o simptomatologie fluctuanta, agravata in cateva minute sau ore   B: pot fi intalnite in poliarterita nodoasa   C: pot fi intalnite in cadrul unor boli hematologice, cum ar fi policitemia, siclemia, purpura trombotica trombocitopenica   D: nu sunt niciodata precedate de accidente ischemice tranzitorii   E: pot fi precedate de accidente ischemice tranzitoriiVezi raspuns

129. [C2523080] Sindromul Wallenberg, de afectare a portiunii laterale a bulbului, include ca manifestari clinice: (pag. 2566 - 2567)   A: hemianopsie homonima   B: ataxia membrelor   C: deficit de sensibilitate pe jumatatea contralaterala a fetei   D: diminuarea sensibilitatii dureroase si termice pe jumatatea contralaterala a corpului   E: nistagmusVezi raspuns

130. [C2523081] Precizati care dintre afirmatiile urmatoare sunt adevarate in legatura cu deficitul neurologic din accidentul ischemic tranzitoriu: (pag. 2559)   A: se remite partial, fiind uneori soldat cu sechele motorii   B: dureaza intre 24 si 72 de ore

   C: dureaza mai putin de 24 de ore   D: dureaza cel mai frecvent 5-20 de minute   E: prin remiterea sa rapida si completa, are o importanta clinica redusaVezi raspuns

131. [C2523082] Printre aspectele clinice care sugereaza un mecanism embolic al accidentelor vasculare cerebrale, se numara: (pag. 2576)   A: sindromul plegic limitat la nivelul bratului sau al mainii   B: pareza faciala si afazia sau dizartrie, fara alte deficite motorii   C: deficitul motor tetraplegic, brusc instalat   D: sindroame manifestate exclusiv prin afazie Broca sau Wernicke   E: aparitia unor crize epileptice dupa accidentul vascular cerebralVezi raspuns

132. [C2523083] Accidentele vasculare cerebrale ischemice pot fi intalnite in : (pag. 2558)    A: deficitul de proteina C   B: deficitul de proteina S   C: supradozarea de anticoagulante   D: deficitul de antitrombina III   E: excesul de antitrombina IIIVezi raspuns

133. [C2523084] In ocluzia arterei cerebrale medii se pot intalni urmatoarele semne clinice: (pag. 2562)   A: afazie   B: hemipareza controlaterala   C: paralizia miscarilor globilor oculari spre partea opusa leziunii   D: hemianopsie homonima   E: cecitate corticalaVezi raspuns

134. [C2523085] Printre afectiunile care reprezinta cauze frecvente ale accidentelor cardioembolice se numara: (pag. 2575)   A: cardiopatia ischemica   B: stenoza mitrala   C: infarctul miocardic   D: fibrilatia atriala   E: tromboflebita membrelor inferioareVezi raspuns

135. [C2523086] Un accident vascular cerebral in teritoriul arterei cerebrale anterioare se poate manifesta clinic prin: (pag. 2562 - 2563)   A: paralizie faciala periferica de partea opusa leziunii   B: paralizia membrului inferior de partea opusa leziunii   C: cecitate corticala   D: reflex de apucare   E: incontinenta urinaraVezi raspuns

136. [C2523087] Printre factorii de risc pentru accidentul vascular ischemic se numara: (pag. 2572)   A: hipertensiunea arteriala   B: diabetul zaharat   C: fumatul   D: hemofilia   E: valorile crescute ale colesterolului plasmaticVezi raspuns

137. [C2523088] Reducerea generalizata a fluxului sanguin cerebral determinata de hipotensiunea sistemica produce: (pag. 2557)   A: sincope   B: hemoragie subarahnoidiana   C: infarcte in zonele de granita dintre teritoriile de distributie ale arterelor cerebrale mari   D: hemoragii pontine   E: necroza cerebrala intinsaVezi raspuns

138. [C2523089] Cele mai frecvente cauze de ischemie si infarct cerebral sunt: (pag. 2558)   A: aterosleroza cu tromboembolism   B: contraceptivele orale   C: lupusul eritematos diseminat   D: embolismul cardiogen   E: vasospasmul cerebralVezi raspuns

139. [C2523090] In cadrul leziunii neuronale ischemice, actiunea glutamatului are ca efect: (pag. 2559)   A: activarea receptorului NMDA   B: activarea receptorului GABA-A   C: leziuni ale A.D.N.   D: cresterea nivelului calciului ionic (Ca 2+) intracelular   E: cresterea nivelului K+ intracelularVezi raspuns

140. [C2523091] Sindromul clinic complet al ocluziei arterei coroidiene anterioare consta in: (pag. 2563)   A: hemiplegie contralaterala   B: apraxie de imbracare   C: hemianestezie (hipoestezie)   D: cecitate corticala   E: hemianopsie homonimaVezi raspuns 141. [C2523092] Ramurile arterei bazilare se impart in urmatoarele grupuri: (pag. 2565)   A: comunicante anterioare   B: paramediane   C: circumferentiale scurte   D: comunicante posterioare   E: circumferentiale lungiVezi raspuns

142. [C2523093] Cauzele deficitelor neurologice majore tardive in hemoragia subarahnoidiana sunt: (pag. 2581)   A: crizele epileptice frecvente   B: reruptura anevrismului   C: hidrocefalia   D: cefaleea suparatoare   E: vasospasmulVezi raspuns

143. [C2523094] Hipertensiunea intracraniana dupa ruperea unui anevrism apare secundar: (pag. 2583)   A: starii de coma prelungita   B: prezentei sangelui subarahnoidian   C: hematomului parenchimatos   D: hidrocefaliei acute   E: pierderii functiei vegetative de reglare vascularaVezi raspuns

144. [C2523095] Cresterea presiunii de perfuzie ca forma de terapie a vasospasmului cerebral simptomatic se poate realiza prin:: (pag. 2583)   A: cresterea presiunii arteriale medii   B: administrarea de Nimodipina   C: drenaj ventricular   D: cresterea volumului plasmatic   E: agenti antifibrinoliticiVezi raspuns

145. [C2923096] Referitor la embolismul cerebral cardiogen: (pag. 2575)   A: Produce aproximativ 15% din toate AVC   B: Se datoreaza embolizarii de material trombotic format pe peretele atrial, ventricular, sau pe valvele inimii drepte   C: Embolii ajung cel mai frcvent la nivelul arterei cerebrale anterioare sau intr-una din ramurile ei   D: Localizarea si marimea infarctului depind de extinderea circulatiei colaterale crutate   E: Cea mai frecventa cauza de embolism este fibrilatia atriala nereumaticaVezi raspuns

146. [C2923097] Majoritatea hemoragiilor intracerebrala sunt produse de: (pag. 2578)   A: HTA   B: Ruptura unei malformatii arterio-venoase   C: Tulburari de coagulare   D: Angiopatia amiloida   E: Terapia anticoagulantaVezi raspuns

147. [C2923098] Bratul posterior al capsulei interne poate fi irigat de: ()   A: artera cerebrala posterioara   B: ramurile penetrante ale arterei cerebrale medii proximale   C: ramurile penetrante profunde precomunicante ale arterei cerebrale anterioare   D: artera cerebrala anteroinferioara   E: artera coroida anterioara care ia nastere din artera carotidaVezi raspuns

148. [M2526049] Reprezinta cauze de atac ischemic: (pag.2558 tabel 366-2)   A: bolile hematologice precum:trombocitoza,granulomatoza Weiss   B: arteritele granulomatoase ale vaselor mari   C: meningitele(herpes zoster,micotica)   D: deficitul de factor S (origine necunoscuta)   E: deshidratarea (cauza venoasa)Vezi raspuns

149. [M262608] Despre bolile cerebrovasculare sunt adevarate urmatoarele afirmatii: (2557)   A: In tarile vestice ischemia si infarctul reprezinta 10-15% din atacuri   B: 10-15% din atacuri produc hemoragii cerebrale   C: Debutul este in general brutal   D: Deficitul neurologic este convulsivant   E: Incidenta se mentine constanta in raport cu varstaVezi raspuns

150. [M262609] Despre fiziopatologia ischemiei si infarctului cerebral sunt adevarate urmatoarele afirmatii: (2557, 2558)   A: Insuficienta metabolica a tesutului cerebral apare in primele 10 secunde ale opririi irigatiei cerebrale   B: Persistenta tulburarilor de perfuzie determina recuperare completa a deficitului   C: Persistenta ischemiei pe perioade lungi determina necroza franca   D: Edemul aparut in urma necrozei unor teritorii intinse nu determina niciodata efect de masa   E: Ateroscleroza cu trombembolism este o cauza frecventa.Vezi raspuns

151. [M262610] Cauze ale atacului ischemic sunt: (2558)   A: Ateroscleroza   B: Infectia pericraniana   C: Excesul de factor S   D: Coagulare intravasculara diseminata   E: Tromboza venoasa superficiala la nivelul membrului inderiorVezi raspuns

152. [M262611] Despre edemul cerebral sunt ADEVARATE urmatoarele afirmatii (2558, 2559)   A: Edemul ischemic este maxim la 30 de minute dupa infarct   B: Permeabilitatea barierei hematoencefalice tinde sa creasca dupa restabilirea fluxului sangvin in ariile ischemice   C: Endoteliul capilar este foarte sensibil la necroza   D: In cazul edemului vasogen cresterea permeabilitatii celulelor endoteliului capilar permite trecerea substantei de contrast producand aspectul de "contrast crescut" la CT si RMN   E: Edemul citotoxic afecteaza predominant substanta cenusieVezi raspuns

153. [M262612] Despre zonele anastomotice ale circulatiei cerebrale sunt ADEVARATE urmatoarele afirmatii: (2559 (Fig. 366-1))   A: Canalele anstomotice ale zonei de granita se realizeaz? ?i între artera cerebrala anterioara ?i artera cerebrala medie   B: Canalele anastomotice care apar in interiorul orbitei se realizeaza intre artera cerebrala posterioara si

ramura oftalmica a arterei carotide interne   C: Canalele anastomotice in intregime extracraniene se realizeaza intre ramurile musculare ale arterelor cervicale ascendente si ramurile musculare ale arterei ocipitale.   D: Canalele anastomotice care apar in interiorul orbitei se realizeaza intre ramuri ale arterei carotide externe si ramura oftalmica a arterei carotide interne   E: Canalele anastomotice in intregime extracraniene se realizeaza intre ramurile musculare ale arterelor cervicale descendente si ramurile musculare ale arterei ocipitale.Vezi raspuns

154. [M262613] Alegeti afirmatiile ADEVARATE: (2559, 2560)   A: Durata deficitului neurologic in cazul unui AIT este de maxim 24 de ore   B: Daca simtomele neurologice persista mai mult de 24 de ore a aparut infarctul   C: In "deficitul neurologic ischemic reversibil" simtomatologia dispare, de obicei, in 24-72 de ore   D: Un accident vascular cerebral complet evolueaza catre deficitul maxim in decurs de cateva ore   E: Un AVC complet este intotdeauna anuntat de unul sau mai multe AIT in zilele premergatoare evenimentuluiVezi raspuns

155. [M262614] Despre boala aterotrombotica a arterei carotide interne (ACI) sunt adevarate urmatoarele afirmatii: (2561)   A: Originea ACI este un sediu rar de ateroscleroza care sa duca la AVC sau AIT   B: Sifonul ACI este un sediu frecvent de ateroscleroza care sa duca la AVC sau AIT la rasa alba   C: Sifonul ACI este un sediu recvent de ateroscleroza care sa duca la AVC sau AIT la afroamericani si asiatici   D: Ateroscleroza ACI proximale incepe pe peretele posterior, deseori extinzandu-se spre inferior   E: O leziune usor stenozanta a ACI insotita de AVC sau AIT unic, prelungit sugereaza ca sursa embolului este cordulVezi raspuns

156. [M262615] Despre originea arterei cerebrale posterioare (ACP) sunt ADEVARATE urmatoarele afirmatii: (2565)   A: In 75% din cazuri ambele ACP iau nastere din bifurcatia arterei bazilare   B: In 5% din cazuri una sau cealalta ACP vine din artera carotida interna ipsilaterala   C: In 5% din cazuri are originea in artera carotida interna ipsilaterala prin artera comunicanta posterioara   D: In 20% din cazuri una sau cealalta ACP vine din artera carotida interna ipsilaterala   E: In 20% din cazuri are originea in artera carotida interna ipsilaterala prin artera comunicanta posterioaraVezi raspuns

157. [M2626181] Sindromul Gerstmann intalnit in AVC ariei centrale suprasilviene a vorbirii si cortexul parietooccipital al emisferei dominante cuprinde: (2562)   A: dezorientarea stanga-dreapta;   B: agnozia digitala;   C: acalculie;   D: alexie;   E: vorbire in jargon.Vezi raspuns

158. [M2626182] Deficitul neurologic major al hemoragiei: ()   A: occipitale - este hemianopsia   B: parietale - este asemanator celui din sindromul talamic   C: temporale stangi - este pareza bratelor   D: frontale - este deficitul senzitiv pe un hemicorp   E: temporale stangi - este afazia si delirulVezi raspuns

159. [M2626183] Evidentiati urmatoarele afirmatii corecte ce pot aparea intr-un AVC: (2563, 2564)   A: tulburari de mers si de mentinere a pozitie pot apare in afectarea cortexului frontal, langa aria motorie a piciorului   B: dispraxia membrelor stangi, afazia tactila in membrele stangi prin afectarea corpului calos   C: tremorul intentional ataxic, ritmic, contralateral, tremor postural prin compromiterea tractului dentotalamic   D: tulburari de memorie in prinderea hipocampului bilateral sau numai in emisfera dominanta   E: sindromul Weber in afectarea tractului dentotalamic si originea nervului III.Vezi raspuns

160. [M2626184] Sindromul Weber consta in: (2564)

   A: ataxie cerebeloasa incrucisata cu paralizie de nerv III ipsilateral;   B: paralizie de nerv III;   C: hemiplegie contralateral;   D: leziuni in hipocamp;   E: acromatopsie.Vezi raspuns

161. [M2626185] Reprezinta metode de examinare neurologica in cazul paraliziei fetei,bratului si piciorului precum si a diminuarii sensibilitatii in aceeasi parte: ()   A: iluziile vizuale   B: vibratiile   C: discriminarea tactila intre doua puncte   D: atingerea cu vata   E: intepaturile cu aculVezi raspuns

162. [M2626186] Ocluzia arterei vertebrale poate determina: ()   A: sindrom bulbar medial   B: sindrom bulbar lateral   C: sindrom medular total unilateral   D: sindrom lateral pontomedular   E: sindrom pontin infero-lateralVezi raspuns

163. [M2626187] Majoritatea hemoragiilor lobare: ()   A: determina cefalee focala   B: sunt relativ mici   C: sunt mari,fiind asociate cu stupor sau coma   D: determina contractura cervicala   E: determina crize epilepticeVezi raspuns

164. [M2626188] Cele mai multe anevrisme: ()   A: determina cefalee si sangerare anevrismala severa producand pierderea constientei pentru mai multe zile   B: apar in locuri identice bilateral   C: apar in partea anterioara a poligonului Willis   D: pe masura ce se dezvolta, formeaza un istm cu o cupola   E: dau hemoragie subarahnoidiana fara avertismentVezi raspuns

165. [M2626189] Pierderea sensibilitatii de toate tipurile: (pag.2567,2568)   A: apare in cazul ocluziei segmentului postcomunicant al arterei cerebrale posterioare   B: este de obicei cauzata de ocluzia embolica in segmentul postcomunicant   C: poate apare in sindromul talamic al lui Dejerine si Roussy   D: este independent de localizarea ateromului si gradul de ingustare   E: apare in ocluzia segmentului precomunicant al arterei cerebrale posterioareVezi raspuns

166. [M2626190] In cadrul mecanismelor celulare ale leziunii neuronale ischemice, glutamatul : ()   A: este un neurotransmitator excitator   B: activeaza receptorul pentru N-metil-D-aspartat   C: produce leziunea ADN,a proteinelor si a acizilor grasi   D: produce depolarizarea membranara si intinderea depresiei   E: creste nivelurile de calciu intracelularVezi raspuns

167. [M2626191] Sindromul Gerstmann (din cadrul accidentelor vasculare cerebrale): (pag.2562 text)   A: nu poate fi produs de ocluzionarea arterei cerebrale medii   B: se examineaza prin stereognozie   C: se examineaza prin barognozie   D: consta din:dezorientare stanga-dreapta,agnozie digitala,alexie si acalculie   E: poate fi produs de ocluzionarea arterei cerebrale mediiVezi raspuns

168. [M2626192] In cadrul manifestarilor edemului cerebral: (pag.2558,2559)

   A: citotoxic,apa trece din spatiul extracelular in cel intracelular   B: citotoxic,pompa de sodiu energo-dependenta devine insuficienta   C: vasogen,proteinele din spatiul intravascular trec prin peretele capilar in spatiul extracelular   D: interstitial,apare mobilizarea sodiului si a apei prin peretele ventricular in spatiul paraventricular   E: ischemic,ajunge la maxim la sfarsitul celei de-a doua saptamaniVezi raspuns

169. [M2626193] Sindromul bulbar lateral poate fi determinat de ocluzia urmatoarelor vase: ()   A: artera vertebrala   B: artera cerebeloasa   C: artera mediobazilara   D: artera bulbara medie   E: artera bulbara superioaraVezi raspuns

170. [M2626194] Artera cerebrala anterioara iriga: ()   A: bratul posterior al capsulei interne   B: capul lateral si superior al nucleului caudat   C: putamenul   D: partea inferioara a capului nucleului caudat   E: bratul anterior al capsulei interneVezi raspuns

171. [M2626197] Care din următoarele afirmaÅ£ii sunt adevărate: ()   A: A. Deficitul neurologic major al hemoragiei occipitale este pareza braÅ£elor.    B: B. Deficitul neurologic major al hemoragiei temporale stângi este afazia ÅŸi delirul   C: C. Deficitul neurologic major al hemoragiei parietale este hemianopsia.    D: D. Deficitul neurologic major al hemoragiei frontale este apraxia constructivă.    E: E. Majoritatea pacienÅ£ilor cu hemoragii lobare au cefalee focală. Vezi raspuns

172. [M2626198] . Trăsăturile angiografice la pacienÅ£ii cu AVC indus de cocaină pot fi: . . ()   A: A. Artere normale.    B: B. Ocluzia sau stenoza vaselor mari.    C: C. Vasospasm   D: D. Leziuni de tip vasculitic   E: E. AmiloidVezi raspuns

173. [M2626200] Care din următoarele afirmaÅ£ii sunt adevărate: R: Pg. 2579 ()   A: A. ÃŽn hemoragia din putamen ochii sunt deviaÅ£i de partea opusă paraliziei.    B: B. ÃŽn hemoragia talamică ochii sunt deviaÅ£i în sus   C: C. ÃŽn hemoragia pontină miÅŸcările laterale reflexe ale ochilor sunt diminuate .    D: D. ÃŽn hemoragia cerebeloasă ochii pot fi deviaÅ£i lateral spre partea opusă leziunii.    E: E. ÃŽn hemoragia cerebeloasă ochii pot fi deviaÅ£i lateral de aceeaÅŸi parte cu leziuneaVezi raspuns

174. [M2626201] . DisecÅ£ia arterei vertebrale poate produce: . . . ()   A: A. Durere nucală.    B: B. Semne de ischemie bulbară laterală   C: C. HalucinaÅ£ii vizuale.   D: D. Fotofobie centrală   E: E. Sindroame de trunchi cerebralVezi raspuns

175. [M2626202] Hemoraia subarahnoidiana este produsa de : (pg.2557)   A: Boala hipertensiva   B: sangereri intraneoplazice   C: rupturii unui anevrism sacular   D: rupturi unei malformatii arterio-venoase   E: traumatis cranian inchisVezi raspuns

176. [M2626203] Traumatismul cranian produce deobicei (pg.2557)   A: hematom subdural

   B: hematom epidural   C: hemoragie intracerebrala   D: hemoragie subarahnoidiana   E: apoplexieVezi raspuns

177. [M2626204] Deficitul neurologic focal cu debut brusc poate... (pg.2557)   A: ramine fix   B: se poate amelora rapid   C: se poate ameliora lent   D: se poate agrava rapid   E: se poate agrava progresivVezi raspuns

178. [M2626205] O reducere generalizata a fluxului sangvin cerebral produce deobicei: (pg.2557)   A: sincopa   B: infarcte in zonele de granita dintre teritoriilede distributie ale arterelor cerebrale mari   C: necroza cerebrala intinsa   D: infarcte lacunare   E: apoplexieVezi raspuns

179. [M2626206] daca persista tulburarile de perfuzie dupa atcul ischemic cerbral poate sa apare (pg.2557)   A: recuperare functionala incompleta in minute   B: recuperare functionala in ore    C: edem cerebral peste 2-4 ore   D: fenomenul de sludge   E: hiperpermeabilitate capilaraVezi raspuns

180. [M2626207] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in ceea ce priveste simptomatologia determinata de boala aterotrombotica a arterei cerebrale medii: (pag. 2562)   A: In afazia Wernicke fara pareza este implicata ramura inferioara a arterei cerebrale medii   B: Sindromul Gerstmann poate aparea in leziunile emisfera dominanta   C: Hemiasomatognozia indica faptul ca este implicata ramificatia inferioara a arterei cerebrale mijlocii in emisfera dominanta   D: Afazia de conducere releva afectarea operculului parietal   E: Apractognozia emisferei minore indica afectarea lobului parietal nedominantVezi raspuns

181. [M2626209] Sindromul clinic ce rezulta din ocluzia completa a trunchiului arterei cerebrale medii include: ()   A: hemiplegie contralaterala   B: hemianestezie contralaterala   C: hemianopsie omonima   D: apaxie constructiva, daca este implicata emisfera nedominanta    E: anosognozie, daca este implicata emisfera dominantaVezi raspuns

182. [M2626210] In hemoragia intracerebrala pontina: ()   A: coma se instaleaza de obicei brutal, in cateva minute   B: hiperpneea si hiperhidroza sunt putin frecvente   C: pupilele sunt dilatate si areactive   D: exista deseori rigiditate de decerebrare   E: miscarile oculte reflexe orizontale sunt exagerateVezi raspuns

183. [M2626211] Despre artera cerebrala anterioara sunt adevarate urmatoarele afirmatii: (pg.2562)   A: Segmentul precomunicant (A1) face legatura intre artera carotida interna si artera comunicanta anterioara   B: Segmentul postcomunicant (A2) se intinde distal de artera comunicanta anterioara   C: Segmentul A1 iriga bratul anterior al capsulei interne, hipotalamusul anterior   D: Segmentul A1 iriga partea superioara a capului nucleului caudat   E: Ocluzia segmentului A1 al arterei cerebrale anterioare este de obicei bine tolerataVezi raspuns

1 A 28 D 55 B 82 C 109 ACDE 136 ABCE 163 AB2 A 29 C 56 C 83 C 110 AB 137 ACE 164 CDE3 D 30 C 57 B 84 C 111 ABD 138 AD 165 CE4 B 31 C 58 D 85 E 112 ACE 139 AD 166 ABDE5 A 32 C 59 C 86 D 113 BCE 140 ACE 167 DE6 C 33 C 60 D 87 ABCD 114 BC 141 BCE 168 ABCD7 E 34 C 61 B 88 ABCD 115 ABE 142 BCE 169 ABDE8 C 35 D 62 D 89 ABCD 116 ABCE 143 BCDE 170 DE9 A 36 D 63 C 90 ACDE 117 ABCE 144 AD 171 BE10 D 37 B 64 C 91 AB 118 ABDE 145 ADE 172 ABCD11 A 38 C 65 B 92 ABC 119 AC 146 AD 173 ACD12 A 39 B 66 B 93 ABC 120 ACD 147 BE 174 ABE13 D 40 B 67 C 94 ABCD 121 CD 148 BCDE 175 CD14 C 41 A 68 C 95 AB 122 ABDE 149 BC 176 AB15 B 42 B 69 C 96 AB 123 ABCE 150 ACE 177 ABE16 D 43 A 70 C 97 ABC 124 ABD 151 ABD 178 ABCE17 B 44 A 71 B 98 ABC 125 ACE 152 ABD 178 ABCE18 D 45 D 72 A 99 CE 126 ABD 153 ACD 179 ABDE19 C 46 E 73 C 100 BD 127 ABC 154 ABCD 180 ABDE20 C 47 A 74 D 101 AD 128 ABCE 155 CDE 181 ABCD21 B 48 C 75 B 102 ABDE 129 BDE 156 ACD 182 CD22 A 49 A 76 B 103 ABE 130 CD 157 ABCD 183 ABCE23 C 50 C 77 C 104 ABCE 131 ABDE 158 ABE24 D 51 A 78 D 105 ABCE 132 ABD 159 ABCD25 B 52 D 79 C 106 BE 133 ABCD 160 BC26 B 53 A 80 C 107 ABD 134 ABCD 161 BCDE27 C 54 D 81 C 108 ABC 135 BDE 162 ABCD