Accidente Vasculare Cerebrale Hemoragice Si Ischemice

Accidente vasculare cerebrale hemoragice si ischemice

[doar CM] [doar CS]

< Inapoi 1. [C1223001] Cauza principala a hemoragiilor cerebrale primitive este: (pag. 2582) A: hipertensiunea arteriala B: consumul de cocaina C: diateza hemoragica D: anevrismele vaselor cerebrale E: disectia arterelor cervicocerebraleVezi raspuns

2. [C1223002] Care este procentul de accidente vasculare cerebrale trombotice care prezinta semne premonitorii? (pag. 2558) A: 10-20% B: 21-30% C: 31-40% D: 41-50% E: 51-60%Vezi raspuns

3. [C1223003] Terapia chirurgicala in accidentul vascular cerebral cuprinde: (pag. 2572) A: bypass aortocarotidian B: rezectia segmentului carotidian stenozat C: rezectia anevrismului carotidian D: endarterectomia E: bypass carotido-jugularVezi raspuns

4. [C1223004] Cea mai frecventa localizare a hemoragiei cerebrale datorata hipertensiunii arteriale este la nivelul: (pag. 2578) A: talamus B: putamen C: cerebel D: punte E: nucleii cenusii de la baza creieruluiVezi raspuns

5. [C1323005] Hemianopsia brusca sugereaza existenta unui embol in: (pag. 2576) A: artera cerebrala posterioara B: artera cerebrala anterioara C: artera carotida comuna D: artera carotida interna E: artera cerebrala medieVezi raspuns

6. [C1323006] Accidentul vascular cerebral complet sau infarctul cerebral de tip trombotic evolueaza catre deficit maxim in: (pag. 2560) A: cateva secunde B: cateva minute C: cateva ore D: cateva zile E: nici unul de mai susVezi raspuns

7. [C1323007] In conformitate cu studiile NASCET si ECST pacientii simptomatici cu stenoza carotidiana beneficiaza in mod clar de endarterectomie carotidiana daca stenoza carotidiana este de: (pag. 2573) A: 30-39% B: 40-49% C: 50-59% D: 60-69%

http://www.rezitests.ro/intrebari_tema.php?idTema=31&type=CM

http://www.rezitests.ro/intrebari.php

http://www.rezitests.ro/intrebari_tema.php?idTema=31&type=CS

E: 70-99%Vezi raspuns

8. [C1323008] Dintre factorii aterosclerozei cel mai important este: (pag. 2572) A: obezitatea B: sedentarismul C: hipertensiunea D: consumul de alcool E: consumul de droguriVezi raspuns

9. [C1323009] In ocluzia arterei vertebrale infarctul este localizat in: (pag. 2566) A: bulb B: lobul frontal C: lobul parietal D: lobul temporal E: lobul occipitalVezi raspuns

10. [C1423010] Arterita temporala sau arterita cu celule gigante: (pag. 2577) A: este o afectiune frecventa la tineri B: este principala cauza de AVC C: se asociaza de obicei cu boala Moyamoya D: ocazional poate aparea oftalmoplegia E: nici un raspuns nu e corectVezi raspuns

11. [C1423011] Cea mai frecventa cauza de embolism cerebral o reprezinta: (pag. 2575) A: fibrilatia atriala nereumatica B: bolile cardiace congenitale C: mixomul atrial D: prolapsul de valva mitrala E: contraceptivele oraleVezi raspuns

12. [C1423012] Deficitul neurologic major al hemoragiei occipitale lobare este: (pag. 2580) A: hemianopsia B: afazia C: delirul D: pareza bratelor E: deficit senzitiv pe un hemicorpVezi raspuns

13. [C1423013] Mentionati cea mai frecventa cauza de ischemie si infarct cerebral: (pag. 2558) A: boala Moyamoya B: meningita TBC C: arterita Takayasu D: embolismul cardiogen E: cancerul sistemicVezi raspuns

14. [C1523014] In cazul unui accident vascular cerebral, explorarea care sustine cu cea mai mare certitudine natura nonhemoragica a leziunii este: (pag. 2579) A: examenul Doppler transcranian B: punctia lombara C: tomografia computerizata cerebrala D: electroencefalograma E: echografia cardiacaVezi raspuns

15. [C1523015] In cazul unui accident vascular cerebral, decelarea unei infarctizari hemoragice pledeaza pentru: (pag. 2560, 2575, 2576) A: mecanism trombotic de ocluzie a vasului cerebral B: mecanism embolic de ocluzie a vasului cerebral

C: hemoragie lobara la debut D: hemoragie pontina la debut E: hemoragie subarahnoidianaVezi raspuns

16. [C1523016] Pentru hemoragiile pontine, aspectul clinic caracteristic la nivelul ochilor este urmatorul: (pag. 2579) A: pupile midriatice B: devierea in sus a globilor oculari C: midriaza de partea opusa leziunii D: pupile mici (miotice) E: devierea in jos a globilor oculariVezi raspuns

17. [C1523017] Cea mai sensibila metoda de detectare a infarctului cerebral embolic este: (pag. 2576) A: electroencefalograma B: scanarea RMN C: punctia lombara cu examenul LCR D: radiografia craniana de profil E: angiografia cerebralaVezi raspuns

18. [C1523018] La pacientii cu fibrilatie atriala nonvalvulara, pentru prevenirea embolismului cerebral, este considerata eficienta si sigura anticoagularea care realizeaza urmatoarele valori ale INR: (pag. 2576) A: INR< 2 B: INR> 4 C: INR=0 - 1 D: INR= 2- 3 E: INR> 6Vezi raspuns

19. [C1523019] Dintre variantele de mai jos, selectati cel mai important factor de risc pentru producerea infarctelor lacunare: (pag. 2575) A: infarctul miocardic recent B: endocardita bacteriana C: hipertensiunea arteriala D: fibrilatia atriala non-reumatica E: stenoza mitralaVezi raspuns

20. [C2523020] Natura hemoragica a unui accident vascular cerebral, in faza acuta, este infirmata cu certitudine prin: (pag. 2579) A: absenta debutului caracteristic -brutal, in timp ce pacientul este in stare de veghe sau cand este supus unui stress B: punctia lombara C: tomografia computerizata cerebrala D: electroencefalograma E: echografia cardiaca, daca aceasta evidentiaza o sursa de emboli la nivel cardiacVezi raspuns

21. [C2523021] Cel mai comun sediu al aterosclerozei si aterotrombozei ce conduc la AIT (accident ischemic tranzitoriu) sau AVC (accident vascular cerebral) este reprezentat de: (pag. 2561) A: ramurile arterei cerebrale anterioare B: originea arterei carotide interne C: originea arterei cerebeloase superioare D: ramurile arterei cerebrale posterioare E: artera comunicanta anterioaraVezi raspuns

22. [C2523022] Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la hemoragiile cerebeloase este adevarata? (pag. 2579 - 2580) A: impun adesea luarea in calcul a unei eventuale interventii chirurgicale B: sunt rareori insotite de cefalee occipitala, varsaturi, incapacitatea pacientului de a sta in picioare C: au totdeauna o gravitate redusa D: sunt adesea insotite de cefalee frontala de partea opusa leziunii

E: nu impun de obicei luarea in calcul a unei eventuale interventii chirurgicale, chiar daca sunt mai mari de 3 cmVezi raspuns

23. [C2523023] In cazul unui accident vascular cerebral, decelarea unei infarctizari hemoragice pledeaza pentru: (pag. 2575-2576) A: hemoragie lobara la debut B: mecanism trombotic de ocluzie a vasului cerbral C: mecanism embolic de ocluzie a vasului cerbral D: hemoragie pontina la debut E: hemoragie subarahnoidianaVezi raspuns

24. [C2523024] Pentru hemoragiile pontine, aspectul clinic caracteristic la nivelul ochilor este urmatorul: (pag. 2578) A: midriaza de partea leziunii B: midriaza de partea opusa leziunii C: pupile midriatice D: pupile miotice E: devierea in jos a globilor oculariVezi raspuns

25. [C2523025] In accidentul vascular cerebral, natura non hemoragica a leziunii, in faza acuta, este sustinuta cu cel mai mare grad de certitudine prin: (pag. 2579) A: aspectul clinic – daca debutului caracteristic - brutal, in timp ce pacientul este in stare de veghe sau cand este supus unui stress B: tomografia computerizata cerebrala C: punctia lombara D: electroencefalograma E: echografia cardiaca, daca aceasta evidentiaza o sursa de emboli la nivel cardiacVezi raspuns

26. [C2523026] Cea mai sensibila metoda de detectare a infarctului cerebral embolic este: (pag. 2576) A: electroencefalograma B: rezonanta magnetica nucleara C: punctia lombara cu examenul LCR D: radiografia craniana de profil E: angiografia cerebralaVezi raspuns

27. [C2523027] Dintre variantele de mai jos, selectati cel mai important factor de risc pentru producerea infarctelor lacunare: (pag. 2575) A: boala mitrala B: endocardita bacteriana C: hipertensiunea arteriala D: stenoza mitrala E: fibrilatia atriala non -reumaticaVezi raspuns

28. [C2523028] La pacientii cu fibrilatie atriala nonvalvulara, pentru prevenirea embolismului cerebral, este considerata eficienta si sigura anticoagularea care realizeaza urmatoarele valori ale INR: (pag. 2576) A: INR< 2 B: INR> 4 C: INR= 0- 1 D: INR= 2- 3 E: INR> 6Vezi raspuns

29. [C2523029] Hematoamele subdurale sunt provocate cel mai frecvent de: (pag. 2557) A: malformatii arterio-venoase B: singerari la nivelul unor tumori cerebrale C: traumatisme cranio -cerebrale D: ruperea anevrismelor saculare E: sangerari spontaneVezi raspuns

30. [C2523030] Edemul cerebral ischemic ajunge la maxim dupa momentul infarctului in : (pag. 2559) A: 30 de minute B: 1ora C: 2-4ore D: 6-7ore E: 24deoreVezi raspuns

31. [C2523031] Penumbra ischemica este: (pag. 2559) A: zona de mic infarct in substanta alba B: zona de edem citotoxic C: zona de perfuzie redusa situata in jurul D: zona de lipohialinoza indusa de HTA E: zona de infarct la granita intre doua teritorii vasculare cerebraleVezi raspuns

32. [C2523032] Leziunea ischemica a nucleului subtalamic Luys are ca efect aparitia: (pag. 2566) A: hemianopsiei homonime B: hemiplegiei contralaterale C: hemibalismului contralateral D: afaziei E: paraliziei de nerv oculomotor externVezi raspuns

33. [C2523033] Sindromul Balint apare in : (pag. 2566) A: leziuni ale ariei calcarine bilateral B: leziuni ale ariei calcarine unilateral C: leziuni ale ariilor vizuale de asociatie D: leziuni unilaterale ale lobului frontal E: leziuni bilaterale ale lobului frontalVezi raspuns

34. [C2523034] Efectele antiplachetare ale aspirinei se realizeaza prin: (pag. 2572) A: stimularea fosfodiesterazei plachetare B: blocarea receptorilor ADP plachetari C: acetilarea ciclooxigenazei plachetare D: inhibarea fosfodiesterazei plachetare E: activarea receptorilor glicoproteinei I I b / I I I aVezi raspuns

35. [C2523035] In ocluzia ramificatiei inferioare a arterei cerebrale medii, aspectul clinic cel mai caracteristic este reprezentat de: (pag. 2562) A: nistagmus rotator B: diplopie prin paralizie de nerv III (oculomotor comun) C: deficit motor contralateral, intins D: afazie senzoriala Wernicke fara pareza E: diplopie prin parez de nerv VI (oculomotor extern)Vezi raspuns

36. [C2923036] Riscul cel mai mare de AVC îl confera una din urmatoarele contexte clinice: (pag. 2571) A: Accident ischemic tranzitoriu în antecedente B: AVC major în antecedente C: Cecitate monooculara tranzitorie D: Stenoze carotidiene>70% simptomatice E: HTA cu valori mariVezi raspuns

37. [C2923037] Principalul factor de risc pentru boala lacunara cerebrala este: (pag. 2568) A: Hipercolesterolemie B: HTA C: IMA în antecedente D: Fibrilatia atriala E: FumatulVezi raspuns

38. [M1126001] Endocardita bacteriana poate determina hemoragii subarahnoidiene prin: (pag. 2583) A: trombocitoza B: cresterea tensiunii arteriale C: anevrisme micotice D: complexe imune circulante E: bacteriemieVezi raspuns

39. [M1126002] Amauroza fugace semnifica (pag. 2561) A: edem cerebral B: cecitate monooculara tranzitorie C: nevrita optica D: diminuarea cimpului vizual E: leziune ischemica la nivelul lobului frontalVezi raspuns

40. [M1126003] Hemibalismul contralateral apare in leziuni obstructive ale ramurilor din artera cerebrala posterioara care iriga urmatoarele structuri (pag. 2566) A: nucleul rosu B: nucleul subtalamic Luys C: tractul dentorubrotalamic D: partea mediala a lobului occipital E: corpul calosVezi raspuns

41. [M1126004] Halucinoza pedunculara este data de obstructia: (pag. 2566) A: arterei cerebrale posterioare B: arterei cerebrale medii C: arterei cerebrale anterioare D: arterei oftalmica E: arterei temporaleVezi raspuns

42. [M1226005] Cea mai frecventa localizare a hemoragiei cerebrale datorata hipertensiunii arteriale este la nivelul: (pag. 2578) A: talamus B: putamen C: cerebel D: punte E: nucleii cenusii de la baza creieruluiVezi raspuns

43. [M1226006] Cauza principala a hemoragiilor cerebrale primitive este (pag. 2582) A: hipertensiunea arteriala B: consumul de cocaina C: diateza hemoragica D: anevrismele vaselor cerebrale E: disectia arterelor cervicocerebraleVezi raspuns

44. [M1226007] Care este procentul de accidente vasculare cerebrale trombotice care prezinta semne premonitorii? (pag. 2558) A: 10-20% B: 21-30% C: 31-40% D: 41-50% E: 51-60%Vezi raspuns

45. [M1226008] Terapia chirurgicala in accidentul vascular cerebral cuprinde (pag. 2572) A: bypass aortocarotidian B: rezectia segmentului carotidian stenozat C: rezectia anevrismului carotidian D: endarterectomia

E: bypass carotido-jugularVezi raspuns

46. [M1326009] In conformitate cu studiile NASCET si ECST pacientii simptomatici cu stenoza carotidiana beneficiaza in mod clar de endarterectomie carotidiana daca stenoza carotidiana este de: () A: 30-39% B: 40-49% C: 50-59% D: 60-69% E: 70-99%Vezi raspuns

47. [M1326010] In ocluzia arterei vertebrale infarctul este localizat in: (pag. 2566) A: bulb B: lobul frontal C: lobul parietal D: lobul temporal E: lobul occipitalVezi raspuns

48. [M1326011] Accidentul vascular cerebral complet sau infarctul cerebral de tip trombotic evolueaza catre deficit maxim in: (pag. 2560) A: cateva secunde B: cateva minute C: cateva ore D: cateva zile E: nici unul de mai susVezi raspuns

49. [M1326012] Hemianopsia brusca sugereaza existenta unui embol in: (pag. 2576) A: artera cerebrala posterioara B: artera cerebrala anterioara C: artera carotida comuna D: artera carotida interna E: artera cerebrala medieVezi raspuns

50. [M1326013] Dintre factorii aterosclerozei cel mai important este: (pag. 2572) A: obezitatea B: sedentarismul C: hipertensiunea D: consumul de alcool E: consumul de droguriVezi raspuns

51. [M1426014] Deficitul neurologic major al hemoragiei occipitale lobare este: (pag. 2580) A: hemianopsia B: afazia C: delirul D: pareza bratelor E: deficit senzitiv pe un hemicorpVezi raspuns

52. [M1426015] Arterita temporala sau arterita cu celule gigante (pag. 2577) A: este o afectune frecventa la tineri B: este principala cauza a accidentelor vasculare cerebrale C: se asociaza de obicei cu boala Moyamoya D: ocazional poate aparea oftalmoplegia E: nici un raspuns nu este corectVezi raspuns

53. [M1426016] Cea mai frecventa cauza de embolism cerebral este (pag. 2575) A: fibrilatia atriala nereumatica B: boli cardiace congenitale C: mixomul atrial

D: prolapsul de valva mitrala E: consumul de contraceptive oraleVezi raspuns

54. [M1426017] Cea mai frecventa cauza de ischemie si infarct cerebral o reprezinta: ((pag. 2558) A: boala Moyamoya B: meningita TBC C: arterita Takayasu D: embolismul cardiogen E: cancerul sistemicVezi raspuns

55. [M1526018] Cea mai sensibila metoda de detectare a infarctului cerebral embolic este (pag. 2576) A: electroencefalograma B: scanarea RMN C: punctia lombara cu examenul LCR D: radiografia craniana de profil E: angiografia cerebralaVezi raspuns

56. [M1526019] Dintre variantele de mai jos, selectati cel mai important factor de risc pentru producerea infarctelor lacunare: (pag. 2575) A: infarctul miocardic recent B: endocardita bacteriana C: hipertensiunea arteriala D: fibrilatia atriala non-reumatica E: stenoza mitralaVezi raspuns

57. [M1526020] In cazul unui accident vascular cerebral, decelarea unei infarctizari hemoragice pledeaza pentru: (pag. 2560, 2575, 2576) A: mecanism trombotic de ocluzie a vasului cerebral B: mecanism embolic de ocluzie a vasului cerebral C: hemoragie lobara la debut D: hemoragie pontina la debut E: hemoragie subarahnoidianaVezi raspuns

58. [M1526021] Pentru hemoragiile pontine, aspectul clinic caracteristic la nivelul ochilor este urmatorul (pag. 2579) A: pupile midriatice B: devierea in sus a globilor oculari C: midriaza de partea opusa leziunii D: pupile mici (miotice) E: devierea in jos a globilor oculariVezi raspuns

59. [M1526022] In cazul unui accident vascular cerebral, explorarea care sustine cu cea mai mare certitudine natura nonhemoragica a leziunii este: (pag. 2579) A: examenul Doppler transcranian B: punctia lombara C: tomografia computerizata cerebrala D: electroencefalograma E: echografia cardiacaVezi raspuns

60. [M1526023] La pacientii cu fibrilatie atriala nonvalvulara, pentru prevenirea embolismului cerebral, este considerata eficienta si sigura anticoagularea care realizeaza urmatoarele valori ale INR: (pag. 2576) A: INR < 2 B: INR > 4 C: INR= 0 - 1 D: INR = 2 - 3 E: INR > 6Vezi raspuns

61. [M1626024] In raport cu originea arterei cerebrale medii, poligonul Willis este situat: () A: Distal B: Proximal C: Posterior D: Lateral E: AnteriorVezi raspuns

62. [M1626025] Amauroza fugace poate apare in ocluzia: (pag. 2563) A: Arterei cerebrale anterioare B: Arterei cerebrale medii C: Arterei cerebrale posterioare D: Arterei carotide interne E: Arterei coroide anterioareVezi raspuns

63. [M1626026] Halucinoza pedunculara poate fi produsa de ocluzia: (pag. 2566) A: Arterei cerebrale anterioare B: Arterei cerebrale medii C: Arterei cerebrale posterioare D: Arterei carotide interne E: Arterei coroide anterioareVezi raspuns

64. [M1626027] Cel mai important factor de risc al aterosclerozei este: (pag. 2572) A: Fumatul B: Diabetul zaharat C: Hipertensiunea arteriala D: Varsta E: HipercolesterolemiaVezi raspuns

65. [M2326028] Edemul ischemic ajunge la maxim la: (pag. 2559) A: 1 ora dupa infarct B: 2-4 ore dupa infarct C: 1 zi dupa infarct D: 1 saptamÃ¢na dupa infarct E: la sfÃ¢rsitul celei de a doua saptamÃ¢niVezi raspuns

66. [M2326029] Mici emboli plachetari care ocluzioneaza ramurile arterei oftalmice produc (pag. 2561) A: exoftalmie B: cecitate monoculara tranzitorie(amauroza fugace) C: cecitate corticala D: afazie E: hemiplegieVezi raspuns

67. [M2326030] Interesarea nucleului rosu si/sau a tractului dentorubrotalamic poate produce: (pag. 2566) A: hemiplegie B: hemianopsie C: ataxie controlaterala D: cecitate E: afazieVezi raspuns

68. [M2326031] Warfarina este mai eficienta decÃ¢t aspirina Ã®n prevenirea (pag. 2576) A: AVC ischemic la hipertensivi B: AVC ischemic la pacienti cu ateroscleroza C: AVC ischemic asociat cu fibrilatia atriala D: AVC ischemic la pacienti cu diabet zaharat E: AVC ischemic asociat cu tulburari de coagulareVezi raspuns

69. [M2326032] Dintre factorii aterosclerozei cel mai important este (pag. 2572)

A: obezitatea B: sedentarismul C: hipertensiunea D: consumul de alcool E: consumul de droguriVezi raspuns

70. [M2526033] Natura hemoragica a unui accident vascular cerebral, in faza acuta, este infirmata cu certitudine prin: (pag. 2579) A: absenta debutului caracteristic - brutal, in timp ce pacientul este in stare de veghe sau cand este supus unui stress B: punctia lombara C: tomografia computerizata cerebrala D: electroencefalograma E: echografia cardiaca, daca aceasta evidentiaza o sursa de emboli la nivel cardiacVezi raspuns

71. [M2526034] Cel mai comun sediu al aterosclerozei si aterotrombozei ce conduc la AIT (accident ischemic tranzitoriu) sau AVC (accident vascular cerebral) este reprezentat de (pag. 2561) A: ramurile arterei cerebrale anterioare B: originea arterei carotide interne C: originea arterei cerebeloase superioare D: ramurile arterei cerebrale posterioare E: artera comunicanta anterioaraVezi raspuns

72. [M2526035] Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la hemoragiile cerebeloase este adevarata? (pag. 2579 - 2580) A: impun adesea luarea in calcul a unei eventuale interventii chirurgicale B: sunt rareori insotite de cefalee occipitala, varsaturi, incapacitatea pacientului de a sta in picioare C: au totdeauna o gravitate redusa D: sunt adesea insotite de cefalee frontala de partea opusa leziunii E: nu impun de obicei luarea in calcul a unei eventuale interventii chirurgicale, chiar daca sunt mai mari de 3 cmVezi raspuns

73. [M2526036] In cazul unui accident vascular cerebral, decelarea unei infarctizari hemoragice pledeaza pentru (pag. 2575-2576) A: hemoragie lobara la debut B: mecanism trombotic de ocluzie a vasului cerbral C: mecanism embolic de ocluzie a vasului cerbral D: hemoragie pontina la debut E: hemoragie subarahnoidianaVezi raspuns

74. [M2526037] Pentru hemoragiile pontine, aspectul clinic caracteristic la nivelul ochilor este urmatorul: (pag. 2578) A: midriaza de partea leziunii B: midriaza de partea opusa leziunii C: pupile midriatice D: pupile miotice E: devierea in jos a globilor oculariVezi raspuns

75. [M2526038] In accidentul vascular cerebral, natura non hemoragica a leziunii, in faza acuta, este sustinuta cu cel mai mare grad de certitudine prin: (pag. 2579) A: aspectul clinic â€“ daca debutului caracteristic - brutal, in timp ce pacientul este in stare de veghe sau cand este supus unui stress B: tomografia computerizata cerebrala C: punctia lombara D: electroencefalograma E: echografia cardiaca, daca aceasta evidentiaza o sursa de emboli la nivel cardiacVezi raspuns

76. [M2526039] Cea mai sensibila metoda de detectare a infarctului cerebral embolic este: (pag. 2576)

A: electroencefalograma B: rezonanta magnetica nucleara C: punctia lombara cu examenul LCR D: radiografia craniana de profil E: angiografia cerebralaVezi raspuns

77. [M2526040] Dintre variantele de mai jos, selectati cel mai important factor de risc pentru producerea infarctelor lacunare (pag. 2575) A: boala mitrala B: endocardita bacteriana C: hipertensiunea arteriala D: stenoza mitrala E: fibrilatia atriala non - reumaticaVezi raspuns

78. [M2526041] La pacientii cu fibrilatie atriala nonvalvulara, pentru prevenirea embolismului cerebral, este considerata eficienta si sigura anticoagularea care realizeaza urmatoarele valori ale INR (pag. 2576) A: INR< 2 B: INR > 4 C: INR = 0 - 1 D: INR = 2 - 3 E: INR > 6Vezi raspuns

79. [M2526042] Hematoamele subdurale sunt provocate cel mai frecvent de: (pag. 2557) A: malformatii arterio-venoase B: singerari la nivelul unor tumori cerebrale C: traumatisme cranio - cerebrale D: ruperea anevrismelor saculare E: sangerari spontaneVezi raspuns

80. [M2526043] Edemul cerebral ischemic ajunge la maxim dupa momentul infarctului in : (pag. 2559) A: 30 de minute B: 1 ora C: 2 - 4 ore D: 6 - 7 ore E: 24 de oreVezi raspuns

81. [M2526044] Penumbra ischemica este (pag. 2559) A: zona de mic infarct in substanta alba B: zona de edem citotoxic C: zona de perfuzie redusa situata in jurul "miezului" ischemic D: zona de lipohialinoza indusa de HTA E: zona de infarct la granita intre doua teritorii vasculare cerebraleVezi raspuns

82. [M2526045] Leziunea ischemica a nucleului subtalamic Luys are ca efect aparitia: (pag. 2566) A: hemianopsiei homonime B: hemiplegiei contralaterale C: hemibalismului contralateral D: afaziei E: paraliziei de nerv oculomotor externVezi raspuns

83. [M2526046] Sindromul Balint apare in : (pag. 2566) A: leziuni ale ariei calcarine bilateral B: leziuni ale ariei calcarine unilateral C: leziuni ale ariilor vizuale de asociatie D: leziuni unilaterale ale lobului frontal E: leziuni bilaterale ale lobului frontalVezi raspuns

84. [M2526047] Efectele antiplachetare ale aspirinei se realizeaza prin: (pag. 2572) A: stimularea fosfodiesterazei plachetare B: blocarea receptorilor ADP plachetari C: acetilarea ciclooxigenazei plachetare D: inhibarea fosfodiesterazei plachetare E: activarea receptorilor glicoproteinei I I b / I I I aVezi raspuns

85. [M2526048] 1. Evedentiati afirmatia falsa in legatura cu edemul citotoxic, din cadrul edemului cerebral: (2558) A: afecteaza predominant substanta cenusie; B: incepe la cateva minute de la o injurie, de tipul hipoxiei; C: este determinat de umflarea gliei, neuronilor, celulelor endoteliaile; D: datorita insuficientei pompei de Na energo-dependenta, Na se acumuleaza intracelular, iar apa din trece in spatiul intracelular, pt a mentine echilibrul osmotic; E: este cel mai frecvent tip de edem cerebral.Vezi raspuns

86. [M2626208] Vasospasmul sever al arterei cerebrale posterioare, ce urmeaza unei hemoragii subarahnoidiene determina: () A: abulie B: hemipareza contralaterala C: disfazie D: hemianopsie E: incontinentaVezi raspuns

87. [C1223038] Cele mai frecvente sindroame lacunare sunt urmatoarele: (pag. 2568) A: hemipareza motorie pura B: atacul senzitiv pur C: hemipareza ataxica D: hemipareza motorie pura cu “afazie motorie” E: dislexieVezi raspuns

88. [C1223039] Care sunt tipurile de edem cerebral care pot sa apara la nivel celular? (pag. 2558) A: citotoxic B: vasogenic C: interstitial D: ischemic E: neurogenicVezi raspuns

89. [C1223040] Hemoragia intracraniana poate sa apara in: (pag. 2557) A: parenchimul cerebral B: spatiul subarahnoidian C: spatiul subdural D: spatiul epidural E: structurile nervoase ale maduveiVezi raspuns

90. [C1223041] Explorarea imagistica in accidentele vasculare cerebrale cuprinde: (pag. 2569-2570) A: tomografia computerizata B: scintigrafia cerebrala C: tomografia cu emisie de pozitroni D: rezonanta magnetica nucleara E: angiografia cerebralaVezi raspuns

91. [C1223042] Deficitul neurologic ischemic reversibil dispare in (pag. 2560) A: 24-72 ore B: pina la o saptamina C: pina la 2 saptamini D: pina la o luna E: pina la 3 luni

Vezi raspuns

92. [C1223043] Cele mai frecvente localizari ale hemoragiei intracerebrale hipertensive sunt: (pag. 2578) A: ganglionii bazali B: cerebel C: punte D: scoarta cerebrala E: hipotalamusVezi raspuns

93. [C1223044] Cauzele majore ale deficitelor neurologice tardive din accidentele vasculare cerebrale sunt: (pag. 2581) A: reruptura B: hidrocefalia C: vasospasmul cerebral D: alcaloza E: acidozaVezi raspuns

94. [C1223045] Placa fibroasa contine variate grade de degenerare care pot determina: (pag. 2558) A: stenoza B: ulcerare C: tromboza D: embolizare ulterioara E: infarctizareVezi raspuns

95. [C1223046] In tratamentul AVC prima linie este reprezentata de: (pag. 2572) A: modificarile dietetice B: modificarile stilului de viata C: abandonarea fumatului D: reducerea sarii din alimentatie E: gimnastica medicalaVezi raspuns

96. [C1223047] Ischemia cerebrala este produsa de o reducere a fluxului cerebral cu durata de: (pag. 2557) A: citeva secunde B: citeva minute C: citeva ore D: citeva zile E: citeva saptaminiVezi raspuns

97. [C1223048] Care dintre urmatoarele medicamente sunt considerate agenti antiagreganti plachetari si sunt utilizate in tratamentul accidentelor vasculare cerebrale: (pag. 2572) A: aspirina B: ticlopidina C: dipiridamolul D: omeranul E: carbimazolulVezi raspuns

98. [C1323049] Cele mai frecvente localizari ale hemoragiei intracerebrale hipertensive sunt: (pag. 2578) A: ganglionii bazali B: cerebelul profund C: punte D: lobul occipital E: bulbVezi raspuns

99. [C1323050] Care sunt cele mai frecvente cauze de ischemie si infarct cerebral ? (pag. 2558) A: disectia arteriala B: vasculitele C: ateroscleroza cu tromboembolism D: bolile hematologice

E: embolismul cardiogenVezi raspuns

100. [C1323051] Infarctele lacunare sunt de obicei datorate: (pag. 2558) A: starii postpartum B: lipohialinozei indusa de hipertensiune C: vasoconstrictiei D: aterosclerozei arterelor penetrante mici E: coagularii intravasculare diseminateVezi raspuns

101. [C1323052] Leziunile aterotrombotice ale arterei vertebrale au predilectie pentru: (pag. 2565) A: primul segment al arterei vertebrale B: al doilea segmental al arterei vertebrale C: al treilea segment al arterei vertebrale D: al patrulea segment al arterei vertebrale E: nici unul din segmentele de mai susVezi raspuns

102. [C1323053] In endocardita infectioasa embolii septici pot duce la: (pag. 2575) A: abcese cerebrale B: anevrisme micotice C: meningite D: hemoragie subarahnoidiana E: hemoragie intracerebralaVezi raspuns

103. [C1323054] In ocluzia trunchiului arterei cerebrale medii, blocand atat ramurile penetrante cat si pe cele corticale, manifestarile clinice sunt: (pag. 2562) A: hemiplegie controlaterala B: hemianestezie controlaterala C: tulburari de deglutitie D: tulburari de echilibru E: hemianopsie omonimaVezi raspuns

104. [C1323055] In boala aterotrombotica a arterei carotidei interne si a ramurilor sale angiografia cerebrala poate detecta: (pag. 2570) A: trombi murali la bifurcatia arterei carotide comune B: disectia sifonului carotidian C: disectia vaselor intracraniene D: edemul cerebral E: stenoze severeVezi raspuns

105. [C1323056] In hemoragia cerebeloasa apar urmatoarele semne clinice: (pag. 2579) A: varsaturi repetate B: incapacitatea de a merge C: cefaleea occipitala D: paralizia membrelor E: incapacitatea de a sta in picioareVezi raspuns

106. [C1323057] Prognosticul hemoragiei intracerebrale hipertensive depinde de: (pag. 2579) A: varsta pacientului B: marimea hematomului C: simptomatologia clinica D: tratamentul aplicat E: localizarea hematomuluiVezi raspuns

107. [C1323058] La pacientii consumatori de cocaina pot apare: (pag. 2580) A: accident vascular cerebral ischemic B: hemoragie intracerebrala C: poliradiculonevrite

D: hemoragie subarahnoidiana E: polineuropatieVezi raspuns

108. [C1423059] Sindromul talamic al lui Dejerine si Roussy are ca manifestari: (pag. 2566) A: hemibalismul B: tremor intentional C: pierderea controlaterala a sensibilitatii unui hemicorp D: alexie E: afazie anamnesticaVezi raspuns

109. [C1423060] Sindromul Horner se caracterizeaza prin: (pag. 2567) A: mioza B: midriaza C: ptoza palpebrala D: sudoratie diminuata la nivelul fetei E: intereseaza tractul simpatic descendentVezi raspuns

110. [C1423061] Printre arterele care compun poligonul Willis se numara: (pag. 2568) A: artera comunicanta anterioara B: artera comunicanta posterioara C: artera bazilara D: trunchiul arterei cerebrale mijlocii E: artera vertebralaVezi raspuns

111. [C1423062] Edemul vasogen: (pag. 2566) A: este cel mai frecvent tip de edem cerebral B: afecteaza mai ales substanta alba C: afecteaza mai ales substanta cenusie D: apare datorita cresterii permeabilitatii celulelor endoteliului capilar E: apare in hidrocefalieVezi raspuns

112. [C1423063] Principalele riscuri ale angiografiei cerebrale selective sunt: (pag. 2570) A: reactii alergice la substanta de contrast B: insuficienta hepatica C: insuficienta renala D: tahiaritmii E: AVCVezi raspuns

113. [C1423064] Afectarea fibrelor eferente ale nervilor IX si X poate produce: (pag. 2567) A: pierderea gustului B: disfagie C: raguseala D: atrofia unei1/2 a limbii E: paralizia palatuluiVezi raspuns

114. [C1523065] In accidentul ischemic tranzitoriu, deficitul neurologic se caracterizeaza prin: (pag. 2559) A: durata intre 24 si 72 de ore B: durata sub 24 de ore C: durata cuprinsa cel mai frecvent intre 5-20 de minute D: remitere incompleta, cu sechele E: durata intre 48 si 72 de oreVezi raspuns

115. [C1523066] Accidentele vasculare cerebrale ischemice pot fi intalnite in: (pag. 2558) A: deficitul de proteina S B: deficitul de proteina C C: supradozarea de anticoagulante D: excesul de antitrombina III

E: deficitul de antitrombina IIIVezi raspuns

116. [C1523067] Printre aspectele clinice care sugereaza un mecanism embolic al accidentelor vasculare cerebrale, se numara: (pag. 2576) A: sindromul plegic limitat la nivelul bratului sau al mainii B: pareza faciala si afazie sau dizartrie severa, fara alte deficite motorii C: hemianopsia brusc instalata D: deficitul motor tetraplegic, brusc instalat E: aparitia unor crize epileptice dupa accidentul vascular cerebralVezi raspuns

117. [C1523068] Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu accidentele vasculare trombotice: (pag. 2558) A: prezinta frecvent o simptomatologie fluctuanta, agravata in cateva minute sau ore B: pot fi precedate de accidente ischemice tranzitorii C: se pot intalni in policitemie, siclemie, purpura trombocitara trombocitopenica D: in mod frecvent, au drept corespondent anatomo-patologic leziuni hemoragice E: pot fi intalnite in vasculiteVezi raspuns

118. [C1523069] Printre factorii de risc pentru accidentul vascular ischemic se numara: (pag. 2572) A: diabetul zaharat B: varsta inaintata C: hemofilia D: valorile crescute ale colesterolului plasmatic E: hipertensiunea arterialaVezi raspuns

119. [C1523070] Un accident vascular in teritoriul arterei cerebrale anterioare se poate manifesta clinic prin: (pag. 2562, 2563) A: paralizia mebrului inferior de partea opusa leziunii B: cecitate corticala C: reflex de apucare D: hemianopsie homonima E: paralizie faciala perifericaVezi raspuns

120. [C2523071] Dintre urmatoarele afirmatii referitoare la hemoragia la nivelul putamenului, selectati-le pe cele adevarate: (pag. 2578) A: este cea mai frecventa hemoragie determinata de hipertensiunea arteriala B: este cea mai rara hemoragie determinata de hipertensiunea arteriala C: se manifesta prin hemiplegie contralaterala D: disloca invariabil capsula interna adiacenta ganglionilor bazali E: se manifesta prin crize epileptice senzitive la nivelul membrelor contralateraleVezi raspuns

121. [C2523072] In cazul pacientilor cu hemoragie subarahnoidiana (HSA), vasospasmul: (pag. 2581 & 2583) A: apare frecvent dupa o luna de la debut B: apare frecvent dupa aprox. o luna â€“ trei luni de la debut C: apare frecvent la 4-14 zile dupa hemoragia subarahnoidiana initiala D: reprezinta o complicatie frecventa a a hemoragiei subarahnoidiene E: are implicatii minore pentru morbiditatea si mortalitatea dupa HAS anevrismaleVezi raspuns

122. [C2523073] Dintre urmatoarele afirmatii referitoare la malformatiile vasculare cerebrale, selectati-le pe cele adevarate: (pag. 2584) A: se pot manifesta clinic prin cefalee cu caracter pulsatil si aspect de hemicranie B: se pot manifesta clinic prin crize focale cu sau fara generalizare secundara C: sunt mai frecvente la femei D: sunt mai frecvente la barbati E: devin manifeste clinic, adesea prin sangerare, cel mai frecvent intre 10 si 30 de aniVezi raspuns

123. [C2523074] Urmatoarele semne clinice pot fi intalnite in infarctele cerebeloase: (pag. 2561)

A: stop respirator subit B: dizartrie C: varsaturi D: afazie de tip Wernicke E: instabilitate la mersVezi raspuns

124. [C2523075] Printre cele mai frecvente manifestari clinice din infarctele lacunare se numara: (pag. 2568) A: hemipareza motorie pura B: hemipareza ataxica C: hemianopsia heteronima D: hemipareza motorie insotita de afazie motorie E: hemipareza motorie insotita de cecitate corticalaVezi raspuns

125. [C2523076] Dintre urmatoarele afirmatii referitoare la infarctele lacunare, selectati-le pe cele adevarate: (pag. 2568) A: au dimensiuni mici, de 3 -4 mm, pana la 1- 2 cm B: au dimensiuni mici, de 3 – 4 cm C: se pot manifesta clinic prin hemipareza ataxica de partea opusa leziunii D: se pot manifesta clinic prin hemipareza ataxica si hemianopsie de aceeasi parte cu leziunea E: se pot manifesta clinic prin dizartrie si o neindemanare a mainii sau a bratului contralateralVezi raspuns

126. [C2523077] Printre bolile care pot produce accidente vasculare cerebrale ischemice printr-un mecanism de hipercoagulabilitate, se numara: (pag. 2577) A: purpura trombotica trombocitopenica B: deficitul de proteina C C: deficitul de proteina bazica a mielinei D: policitemia vera E: hemofiliaVezi raspuns

127. [C2523078] Printre cele mai frecvente localizari ale hemoragiei intracerebrale hipertensive se numara: (pag. 2578) A: cerebelul B: talamusul C: puntea D: polul occipital E: jumatatea stanga a bulbului rahidianVezi raspuns

128. [C2523079] Specificati care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu accidentele vasculare trombotice: (pag. 2558) A: prezinta frecvent o simptomatologie fluctuanta, agravata in cateva minute sau ore B: pot fi intalnite in poliarterita nodoasa C: pot fi intalnite in cadrul unor boli hematologice, cum ar fi policitemia, siclemia, purpura trombotica trombocitopenica D: nu sunt niciodata precedate de accidente ischemice tranzitorii E: pot fi precedate de accidente ischemice tranzitoriiVezi raspuns

129. [C2523080] Sindromul Wallenberg, de afectare a portiunii laterale a bulbului, include ca manifestari clinice: (pag. 2566 - 2567) A: hemianopsie homonima B: ataxia membrelor C: deficit de sensibilitate pe jumatatea contralaterala a fetei D: diminuarea sensibilitatii dureroase si termice pe jumatatea contralaterala a corpului E: nistagmusVezi raspuns

130. [C2523081] Precizati care dintre afirmatiile urmatoare sunt adevarate in legatura cu deficitul neurologic din accidentul ischemic tranzitoriu: (pag. 2559) A: se remite partial, fiind uneori soldat cu sechele motorii B: dureaza intre 24 si 72 de ore

C: dureaza mai putin de 24 de ore D: dureaza cel mai frecvent 5-20 de minute E: prin remiterea sa rapida si completa, are o importanta clinica redusaVezi raspuns

131. [C2523082] Printre aspectele clinice care sugereaza un mecanism embolic al accidentelor vasculare cerebrale, se numara: (pag. 2576) A: sindromul plegic limitat la nivelul bratului sau al mainii B: pareza faciala si afazia sau dizartrie, fara alte deficite motorii C: deficitul motor tetraplegic, brusc instalat D: sindroame manifestate exclusiv prin afazie Broca sau Wernicke E: aparitia unor crize epileptice dupa accidentul vascular cerebralVezi raspuns

132. [C2523083] Accidentele vasculare cerebrale ischemice pot fi intalnite in : (pag. 2558) A: deficitul de proteina C B: deficitul de proteina S C: supradozarea de anticoagulante D: deficitul de antitrombina III E: excesul de antitrombina IIIVezi raspuns

133. [C2523084] In ocluzia arterei cerebrale medii se pot intalni urmatoarele semne clinice: (pag. 2562) A: afazie B: hemipareza controlaterala C: paralizia miscarilor globilor oculari spre partea opusa leziunii D: hemianopsie homonima E: cecitate corticalaVezi raspuns

134. [C2523085] Printre afectiunile care reprezinta cauze frecvente ale accidentelor cardioembolice se numara: (pag. 2575) A: cardiopatia ischemica B: stenoza mitrala C: infarctul miocardic D: fibrilatia atriala E: tromboflebita membrelor inferioareVezi raspuns

135. [C2523086] Un accident vascular cerebral in teritoriul arterei cerebrale anterioare se poate manifesta clinic prin: (pag. 2562 - 2563) A: paralizie faciala periferica de partea opusa leziunii B: paralizia membrului inferior de partea opusa leziunii C: cecitate corticala D: reflex de apucare E: incontinenta urinaraVezi raspuns

136. [C2523087] Printre factorii de risc pentru accidentul vascular ischemic se numara: (pag. 2572) A: hipertensiunea arteriala B: diabetul zaharat C: fumatul D: hemofilia E: valorile crescute ale colesterolului plasmaticVezi raspuns

137. [C2523088] Reducerea generalizata a fluxului sanguin cerebral determinata de hipotensiunea sistemica produce: (pag. 2557) A: sincope B: hemoragie subarahnoidiana C: infarcte in zonele de granita dintre teritoriile de distributie ale arterelor cerebrale mari D: hemoragii pontine E: necroza cerebrala intinsaVezi raspuns

138. [C2523089] Cele mai frecvente cauze de ischemie si infarct cerebral sunt: (pag. 2558) A: aterosleroza cu tromboembolism B: contraceptivele orale C: lupusul eritematos diseminat D: embolismul cardiogen E: vasospasmul cerebralVezi raspuns

139. [C2523090] In cadrul leziunii neuronale ischemice, actiunea glutamatului are ca efect: (pag. 2559) A: activarea receptorului NMDA B: activarea receptorului GABA-A C: leziuni ale A.D.N. D: cresterea nivelului calciului ionic (Ca 2+) intracelular E: cresterea nivelului K+ intracelularVezi raspuns

140. [C2523091] Sindromul clinic complet al ocluziei arterei coroidiene anterioare consta in: (pag. 2563) A: hemiplegie contralaterala B: apraxie de imbracare C: hemianestezie (hipoestezie) D: cecitate corticala E: hemianopsie homonimaVezi raspuns 141. [C2523092] Ramurile arterei bazilare se impart in urmatoarele grupuri: (pag. 2565) A: comunicante anterioare B: paramediane C: circumferentiale scurte D: comunicante posterioare E: circumferentiale lungiVezi raspuns

142. [C2523093] Cauzele deficitelor neurologice majore tardive in hemoragia subarahnoidiana sunt: (pag. 2581) A: crizele epileptice frecvente B: reruptura anevrismului C: hidrocefalia D: cefaleea suparatoare E: vasospasmulVezi raspuns

143. [C2523094] Hipertensiunea intracraniana dupa ruperea unui anevrism apare secundar: (pag. 2583) A: starii de coma prelungita B: prezentei sangelui subarahnoidian C: hematomului parenchimatos D: hidrocefaliei acute E: pierderii functiei vegetative de reglare vascularaVezi raspuns

144. [C2523095] Cresterea presiunii de perfuzie ca forma de terapie a vasospasmului cerebral simptomatic se poate realiza prin:: (pag. 2583) A: cresterea presiunii arteriale medii B: administrarea de Nimodipina C: drenaj ventricular D: cresterea volumului plasmatic E: agenti antifibrinoliticiVezi raspuns

145. [C2923096] Referitor la embolismul cerebral cardiogen: (pag. 2575) A: Produce aproximativ 15% din toate AVC B: Se datoreaza embolizarii de material trombotic format pe peretele atrial, ventricular, sau pe valvele inimii drepte C: Embolii ajung cel mai frcvent la nivelul arterei cerebrale anterioare sau intr-una din ramurile ei D: Localizarea si marimea infarctului depind de extinderea circulatiei colaterale crutate E: Cea mai frecventa cauza de embolism este fibrilatia atriala nereumaticaVezi raspuns

146. [C2923097] Majoritatea hemoragiilor intracerebrala sunt produse de: (pag. 2578) A: HTA B: Ruptura unei malformatii arterio-venoase C: Tulburari de coagulare D: Angiopatia amiloida E: Terapia anticoagulantaVezi raspuns

147. [C2923098] Bratul posterior al capsulei interne poate fi irigat de: () A: artera cerebrala posterioara B: ramurile penetrante ale arterei cerebrale medii proximale C: ramurile penetrante profunde precomunicante ale arterei cerebrale anterioare D: artera cerebrala anteroinferioara E: artera coroida anterioara care ia nastere din artera carotidaVezi raspuns

148. [M2526049] Reprezinta cauze de atac ischemic: (pag.2558 tabel 366-2) A: bolile hematologice precum:trombocitoza,granulomatoza Weiss B: arteritele granulomatoase ale vaselor mari C: meningitele(herpes zoster,micotica) D: deficitul de factor S (origine necunoscuta) E: deshidratarea (cauza venoasa)Vezi raspuns

149. [M262608] Despre bolile cerebrovasculare sunt adevarate urmatoarele afirmatii: (2557) A: In tarile vestice ischemia si infarctul reprezinta 10-15% din atacuri B: 10-15% din atacuri produc hemoragii cerebrale C: Debutul este in general brutal D: Deficitul neurologic este convulsivant E: Incidenta se mentine constanta in raport cu varstaVezi raspuns

150. [M262609] Despre fiziopatologia ischemiei si infarctului cerebral sunt adevarate urmatoarele afirmatii: (2557, 2558) A: Insuficienta metabolica a tesutului cerebral apare in primele 10 secunde ale opririi irigatiei cerebrale B: Persistenta tulburarilor de perfuzie determina recuperare completa a deficitului C: Persistenta ischemiei pe perioade lungi determina necroza franca D: Edemul aparut in urma necrozei unor teritorii intinse nu determina niciodata efect de masa E: Ateroscleroza cu trombembolism este o cauza frecventa.Vezi raspuns

151. [M262610] Cauze ale atacului ischemic sunt: (2558) A: Ateroscleroza B: Infectia pericraniana C: Excesul de factor S D: Coagulare intravasculara diseminata E: Tromboza venoasa superficiala la nivelul membrului inderiorVezi raspuns

152. [M262611] Despre edemul cerebral sunt ADEVARATE urmatoarele afirmatii (2558, 2559) A: Edemul ischemic este maxim la 30 de minute dupa infarct B: Permeabilitatea barierei hematoencefalice tinde sa creasca dupa restabilirea fluxului sangvin in ariile ischemice C: Endoteliul capilar este foarte sensibil la necroza D: In cazul edemului vasogen cresterea permeabilitatii celulelor endoteliului capilar permite trecerea substantei de contrast producand aspectul de "contrast crescut" la CT si RMN E: Edemul citotoxic afecteaza predominant substanta cenusieVezi raspuns

153. [M262612] Despre zonele anastomotice ale circulatiei cerebrale sunt ADEVARATE urmatoarele afirmatii: (2559 (Fig. 366-1)) A: Canalele anstomotice ale zonei de granita se realizeaz? ?i între artera cerebrala anterioara ?i artera cerebrala medie B: Canalele anastomotice care apar in interiorul orbitei se realizeaza intre artera cerebrala posterioara si

ramura oftalmica a arterei carotide interne C: Canalele anastomotice in intregime extracraniene se realizeaza intre ramurile musculare ale arterelor cervicale ascendente si ramurile musculare ale arterei ocipitale. D: Canalele anastomotice care apar in interiorul orbitei se realizeaza intre ramuri ale arterei carotide externe si ramura oftalmica a arterei carotide interne E: Canalele anastomotice in intregime extracraniene se realizeaza intre ramurile musculare ale arterelor cervicale descendente si ramurile musculare ale arterei ocipitale.Vezi raspuns

154. [M262613] Alegeti afirmatiile ADEVARATE: (2559, 2560) A: Durata deficitului neurologic in cazul unui AIT este de maxim 24 de ore B: Daca simtomele neurologice persista mai mult de 24 de ore a aparut infarctul C: In "deficitul neurologic ischemic reversibil" simtomatologia dispare, de obicei, in 24-72 de ore D: Un accident vascular cerebral complet evolueaza catre deficitul maxim in decurs de cateva ore E: Un AVC complet este intotdeauna anuntat de unul sau mai multe AIT in zilele premergatoare evenimentuluiVezi raspuns

155. [M262614] Despre boala aterotrombotica a arterei carotide interne (ACI) sunt adevarate urmatoarele afirmatii: (2561) A: Originea ACI este un sediu rar de ateroscleroza care sa duca la AVC sau AIT B: Sifonul ACI este un sediu frecvent de ateroscleroza care sa duca la AVC sau AIT la rasa alba C: Sifonul ACI este un sediu recvent de ateroscleroza care sa duca la AVC sau AIT la afroamericani si asiatici D: Ateroscleroza ACI proximale incepe pe peretele posterior, deseori extinzandu-se spre inferior E: O leziune usor stenozanta a ACI insotita de AVC sau AIT unic, prelungit sugereaza ca sursa embolului este cordulVezi raspuns

156. [M262615] Despre originea arterei cerebrale posterioare (ACP) sunt ADEVARATE urmatoarele afirmatii: (2565) A: In 75% din cazuri ambele ACP iau nastere din bifurcatia arterei bazilare B: In 5% din cazuri una sau cealalta ACP vine din artera carotida interna ipsilaterala C: In 5% din cazuri are originea in artera carotida interna ipsilaterala prin artera comunicanta posterioara D: In 20% din cazuri una sau cealalta ACP vine din artera carotida interna ipsilaterala E: In 20% din cazuri are originea in artera carotida interna ipsilaterala prin artera comunicanta posterioaraVezi raspuns

157. [M2626181] Sindromul Gerstmann intalnit in AVC ariei centrale suprasilviene a vorbirii si cortexul parietooccipital al emisferei dominante cuprinde: (2562) A: dezorientarea stanga-dreapta; B: agnozia digitala; C: acalculie; D: alexie; E: vorbire in jargon.Vezi raspuns

158. [M2626182] Deficitul neurologic major al hemoragiei: () A: occipitale - este hemianopsia B: parietale - este asemanator celui din sindromul talamic C: temporale stangi - este pareza bratelor D: frontale - este deficitul senzitiv pe un hemicorp E: temporale stangi - este afazia si delirulVezi raspuns

159. [M2626183] Evidentiati urmatoarele afirmatii corecte ce pot aparea intr-un AVC: (2563, 2564) A: tulburari de mers si de mentinere a pozitie pot apare in afectarea cortexului frontal, langa aria motorie a piciorului B: dispraxia membrelor stangi, afazia tactila in membrele stangi prin afectarea corpului calos C: tremorul intentional ataxic, ritmic, contralateral, tremor postural prin compromiterea tractului dentotalamic D: tulburari de memorie in prinderea hipocampului bilateral sau numai in emisfera dominanta E: sindromul Weber in afectarea tractului dentotalamic si originea nervului III.Vezi raspuns

160. [M2626184] Sindromul Weber consta in: (2564)

A: ataxie cerebeloasa incrucisata cu paralizie de nerv III ipsilateral; B: paralizie de nerv III; C: hemiplegie contralateral; D: leziuni in hipocamp; E: acromatopsie.Vezi raspuns

161. [M2626185] Reprezinta metode de examinare neurologica in cazul paraliziei fetei,bratului si piciorului precum si a diminuarii sensibilitatii in aceeasi parte: () A: iluziile vizuale B: vibratiile C: discriminarea tactila intre doua puncte D: atingerea cu vata E: intepaturile cu aculVezi raspuns

162. [M2626186] Ocluzia arterei vertebrale poate determina: () A: sindrom bulbar medial B: sindrom bulbar lateral C: sindrom medular total unilateral D: sindrom lateral pontomedular E: sindrom pontin infero-lateralVezi raspuns

163. [M2626187] Majoritatea hemoragiilor lobare: () A: determina cefalee focala B: sunt relativ mici C: sunt mari,fiind asociate cu stupor sau coma D: determina contractura cervicala E: determina crize epilepticeVezi raspuns

164. [M2626188] Cele mai multe anevrisme: () A: determina cefalee si sangerare anevrismala severa producand pierderea constientei pentru mai multe zile B: apar in locuri identice bilateral C: apar in partea anterioara a poligonului Willis D: pe masura ce se dezvolta, formeaza un istm cu o cupola E: dau hemoragie subarahnoidiana fara avertismentVezi raspuns

165. [M2626189] Pierderea sensibilitatii de toate tipurile: (pag.2567,2568) A: apare in cazul ocluziei segmentului postcomunicant al arterei cerebrale posterioare B: este de obicei cauzata de ocluzia embolica in segmentul postcomunicant C: poate apare in sindromul talamic al lui Dejerine si Roussy D: este independent de localizarea ateromului si gradul de ingustare E: apare in ocluzia segmentului precomunicant al arterei cerebrale posterioareVezi raspuns

166. [M2626190] In cadrul mecanismelor celulare ale leziunii neuronale ischemice, glutamatul : () A: este un neurotransmitator excitator B: activeaza receptorul pentru N-metil-D-aspartat C: produce leziunea ADN,a proteinelor si a acizilor grasi D: produce depolarizarea membranara si intinderea depresiei E: creste nivelurile de calciu intracelularVezi raspuns

167. [M2626191] Sindromul Gerstmann (din cadrul accidentelor vasculare cerebrale): (pag.2562 text) A: nu poate fi produs de ocluzionarea arterei cerebrale medii B: se examineaza prin stereognozie C: se examineaza prin barognozie D: consta din:dezorientare stanga-dreapta,agnozie digitala,alexie si acalculie E: poate fi produs de ocluzionarea arterei cerebrale mediiVezi raspuns

168. [M2626192] In cadrul manifestarilor edemului cerebral: (pag.2558,2559)

A: citotoxic,apa trece din spatiul extracelular in cel intracelular B: citotoxic,pompa de sodiu energo-dependenta devine insuficienta C: vasogen,proteinele din spatiul intravascular trec prin peretele capilar in spatiul extracelular D: interstitial,apare mobilizarea sodiului si a apei prin peretele ventricular in spatiul paraventricular E: ischemic,ajunge la maxim la sfarsitul celei de-a doua saptamaniVezi raspuns

169. [M2626193] Sindromul bulbar lateral poate fi determinat de ocluzia urmatoarelor vase: () A: artera vertebrala B: artera cerebeloasa C: artera mediobazilara D: artera bulbara medie E: artera bulbara superioaraVezi raspuns

170. [M2626194] Artera cerebrala anterioara iriga: () A: bratul posterior al capsulei interne B: capul lateral si superior al nucleului caudat C: putamenul D: partea inferioara a capului nucleului caudat E: bratul anterior al capsulei interneVezi raspuns

171. [M2626197] Care din urmÄƒtoarele afirmaÅ£ii sunt adevÄƒrate: () A: A. Deficitul neurologic major al hemoragiei occipitale este pareza braÅ£elor. B: B. Deficitul neurologic major al hemoragiei temporale stÃ¢ngi este afazia ÅŸi delirul C: C. Deficitul neurologic major al hemoragiei parietale este hemianopsia. D: D. Deficitul neurologic major al hemoragiei frontale este apraxia constructivÄƒ. E: E. Majoritatea pacienÅ£ilor cu hemoragii lobare au cefalee focalÄƒ. Vezi raspuns

172. [M2626198] . TrÄƒsÄƒturile angiografice la pacienÅ£ii cu AVC indus de cocainÄƒ pot fi: . . () A: A. Artere normale. B: B. Ocluzia sau stenoza vaselor mari. C: C. Vasospasm D: D. Leziuni de tip vasculitic E: E. AmiloidVezi raspuns

173. [M2626200] Care din urmÄƒtoarele afirmaÅ£ii sunt adevÄƒrate: R: Pg. 2579 () A: A. ÃŽn hemoragia din putamen ochii sunt deviaÅ£i de partea opusÄƒ paraliziei. B: B. ÃŽn hemoragia talamicÄƒ ochii sunt deviaÅ£i Ã®n sus C: C. ÃŽn hemoragia pontinÄƒ miÅŸcÄƒrile laterale reflexe ale ochilor sunt diminuate . D: D. ÃŽn hemoragia cerebeloasÄƒ ochii pot fi deviaÅ£i lateral spre partea opusÄƒ leziunii. E: E. ÃŽn hemoragia cerebeloasÄƒ ochii pot fi deviaÅ£i lateral de aceeaÅŸi parte cu leziuneaVezi raspuns

174. [M2626201] . DisecÅ£ia arterei vertebrale poate produce: . . . () A: A. Durere nucalÄƒ. B: B. Semne de ischemie bulbarÄƒ lateralÄƒ C: C. HalucinaÅ£ii vizuale. D: D. Fotofobie centralÄƒ E: E. Sindroame de trunchi cerebralVezi raspuns

175. [M2626202] Hemoraia subarahnoidiana este produsa de : (pg.2557) A: Boala hipertensiva B: sangereri intraneoplazice C: rupturii unui anevrism sacular D: rupturi unei malformatii arterio-venoase E: traumatis cranian inchisVezi raspuns

176. [M2626203] Traumatismul cranian produce deobicei (pg.2557) A: hematom subdural

B: hematom epidural C: hemoragie intracerebrala D: hemoragie subarahnoidiana E: apoplexieVezi raspuns

177. [M2626204] Deficitul neurologic focal cu debut brusc poate... (pg.2557) A: ramine fix B: se poate amelora rapid C: se poate ameliora lent D: se poate agrava rapid E: se poate agrava progresivVezi raspuns

178. [M2626205] O reducere generalizata a fluxului sangvin cerebral produce deobicei: (pg.2557) A: sincopa B: infarcte in zonele de granita dintre teritoriilede distributie ale arterelor cerebrale mari C: necroza cerebrala intinsa D: infarcte lacunare E: apoplexieVezi raspuns

179. [M2626206] daca persista tulburarile de perfuzie dupa atcul ischemic cerbral poate sa apare (pg.2557) A: recuperare functionala incompleta in minute B: recuperare functionala in ore C: edem cerebral peste 2-4 ore D: fenomenul de sludge E: hiperpermeabilitate capilaraVezi raspuns

180. [M2626207] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in ceea ce priveste simptomatologia determinata de boala aterotrombotica a arterei cerebrale medii: (pag. 2562) A: In afazia Wernicke fara pareza este implicata ramura inferioara a arterei cerebrale medii B: Sindromul Gerstmann poate aparea in leziunile emisfera dominanta C: Hemiasomatognozia indica faptul ca este implicata ramificatia inferioara a arterei cerebrale mijlocii in emisfera dominanta D: Afazia de conducere releva afectarea operculului parietal E: Apractognozia emisferei minore indica afectarea lobului parietal nedominantVezi raspuns

181. [M2626209] Sindromul clinic ce rezulta din ocluzia completa a trunchiului arterei cerebrale medii include: () A: hemiplegie contralaterala B: hemianestezie contralaterala C: hemianopsie omonima D: apaxie constructiva, daca este implicata emisfera nedominanta E: anosognozie, daca este implicata emisfera dominantaVezi raspuns

182. [M2626210] In hemoragia intracerebrala pontina: () A: coma se instaleaza de obicei brutal, in cateva minute B: hiperpneea si hiperhidroza sunt putin frecvente C: pupilele sunt dilatate si areactive D: exista deseori rigiditate de decerebrare E: miscarile oculte reflexe orizontale sunt exagerateVezi raspuns

183. [M2626211] Despre artera cerebrala anterioara sunt adevarate urmatoarele afirmatii: (pg.2562) A: Segmentul precomunicant (A1) face legatura intre artera carotida interna si artera comunicanta anterioara B: Segmentul postcomunicant (A2) se intinde distal de artera comunicanta anterioara C: Segmentul A1 iriga bratul anterior al capsulei interne, hipotalamusul anterior D: Segmentul A1 iriga partea superioara a capului nucleului caudat E: Ocluzia segmentului A1 al arterei cerebrale anterioare este de obicei bine tolerataVezi raspuns

1 A 28 D 55 B 82 C 109 ACDE 136 ABCE 163 AB2 A 29 C 56 C 83 C 110 AB 137 ACE 164 CDE3 D 30 C 57 B 84 C 111 ABD 138 AD 165 CE4 B 31 C 58 D 85 E 112 ACE 139 AD 166 ABDE5 A 32 C 59 C 86 D 113 BCE 140 ACE 167 DE6 C 33 C 60 D 87 ABCD 114 BC 141 BCE 168 ABCD7 E 34 C 61 B 88 ABCD 115 ABE 142 BCE 169 ABDE8 C 35 D 62 D 89 ABCD 116 ABCE 143 BCDE 170 DE9 A 36 D 63 C 90 ACDE 117 ABCE 144 AD 171 BE10 D 37 B 64 C 91 AB 118 ABDE 145 ADE 172 ABCD11 A 38 C 65 B 92 ABC 119 AC 146 AD 173 ACD12 A 39 B 66 B 93 ABC 120 ACD 147 BE 174 ABE13 D 40 B 67 C 94 ABCD 121 CD 148 BCDE 175 CD14 C 41 A 68 C 95 AB 122 ABDE 149 BC 176 AB15 B 42 B 69 C 96 AB 123 ABCE 150 ACE 177 ABE16 D 43 A 70 C 97 ABC 124 ABD 151 ABD 178 ABCE17 B 44 A 71 B 98 ABC 125 ACE 152 ABD 178 ABCE18 D 45 D 72 A 99 CE 126 ABD 153 ACD 179 ABDE19 C 46 E 73 C 100 BD 127 ABC 154 ABCD 180 ABDE20 C 47 A 74 D 101 AD 128 ABCE 155 CDE 181 ABCD21 B 48 C 75 B 102 ABDE 129 BDE 156 ACD 182 CD22 A 49 A 76 B 103 ABE 130 CD 157 ABCD 183 ABCE23 C 50 C 77 C 104 ABCE 131 ABDE 158 ABE24 D 51 A 78 D 105 ABCE 132 ABD 159 ABCD25 B 52 D 79 C 106 BE 133 ABCD 160 BC26 B 53 A 80 C 107 ABD 134 ABCD 161 BCDE27 C 54 D 81 C 108 ABC 135 BDE 162 ABCD

Accidente Vasculare Cerebrale Hemoragice Si Ischemice

Documents

Transcript of Accidente Vasculare Cerebrale Hemoragice Si Ischemice