ACces nr.5

16
Numărul 5 IuNIE 2011 tIraj: 2500 zIar luNar studENţEsc sE dIstrIbuIE gratuIt La ce trebuie să fi atent la sfârșit de semestru? PAG 3 Procesul Bologna ne face mai mobili PAG 9 Interviu Emilian POPOVICI despre- Timișoara, capitală culturală PAG 16 Studenții reprezentanți Noua metodă de alegere PAG 3 Festivitatea absolvirii a adus lacrimi pe fețele emoționate ale studenților din anii terminali. Pentru ei, sfârșitul acestui an univer- sitar a însemnat totodată încheierea unui ciclu important, încununarea eforturilor din nopțile lungi ale sesiunii și răsplata sacrificilor depuse. Îmbrăcați în tradi- ționalele robe, însoțiți de părinți și pri- eteni, ei s-au prezentat triumfători la cel ce urma să fie cel mai plăcut curs din anii studenției. Alături de noua generație de absol- venți ai Facultății de Automatică și Calcu- latoare din cadrul UPT au stat și profesorii care, pe parcursul acestor ani le-au fost aproape atât la bine cât și la rău. Vă urăm mult noroc în continuare. Felicitări tuturor! Redacția ziarului ACces Ultimele emoții pentru studenții din anii terminali În perioada 18-27 iulie 2011, Liga AC organizează festivalul International Student Week in Timișoara care va aduce în orașul de pe Bega 200 de studenți din peste 40 de țări. Cu ocazia împlinirii a 18 ani de la prima ediție, ISWinT oferă participanților oportunitatea de a petrece 10 zile de neui- tat în Timișoara, de a-și face prieteni din cele mai variate colțuri ale lumii și de a cunoaște puțin din cultura locală. Tema de anul acesta - „Celebrate In- novation. Keep Tradition” - promovează prin intermediul atelierelor de lucru des- fășurate ideea de a aprecia inovația fără a neglija tradiția. Suntem convinși că ediția acesta va aduce un plus de multicultural- itate societății timișorene. Pentru înscrieri și mai multe detalii accesați www.iswint.ro International Student Week in Timișoara Pagina 1:ACces 3 29/05/2011 16:34 Page 1

description

Numarul 5 - iunie al ziarului studentesc din UPT

Transcript of ACces nr.5

Page 1: ACces nr.5

N u m ă r u l 5 I u N I E 2 0 1 1 t I r a j : 2 5 0 0 z I a r l u N a r s t u d E N ţ E s c s E d I s t r I b u I E g r a t u I t

La ce trebuie să fi atent la

sfârșit de semestru?PAG 3

Procesul Bologna ne face

mai mobiliPAG 9

Interviu

Emilian POPOVICI despre-Timișoara, capitală culturală

PAG 16

Studenții reprezentanți

Noua metodă de alegerePAG 3

Festivitatea absolvirii a adus lacrimipe fețele emoționate ale studenților dinanii terminali.

Pentru ei, sfârșitul acestui an univer-sitar a însemnat totodată încheierea unuiciclu important, încununarea eforturilordin nopțile lungi ale sesiunii și răsplata

sacrificilor depuse. Îmbrăcați în tradi-ționalele robe, însoțiți de părinți și pri-eteni, ei s-au prezentat triumfători la celce urma să fie cel mai plăcut curs din aniistudenției.

Alături de noua generație de absol-venți ai Facultății de Automatică și Calcu-

latoare din cadrul UPT au stat și profesoriicare, pe parcursul acestor ani le-au fostaproape atât la bine cât și la rău.

Vă urăm mult noroc în continuare.Felicitări tuturor!

Redacția ziarului ACces

Ultimele emoții pentrustudenții din anii terminali

În perioada 18-27 iulie 2011, LigaAC organizează festivalul InternationalStudent Week in Timișoara care va aduceîn orașul de pe Bega 200 de studenți dinpeste 40 de țări.

Cu ocazia împlinirii a 18 ani de laprima ediție, ISWinT oferă participanților

oportunitatea de a petrece 10 zile de neui-tat în Timișoara, de a-și face prieteni dincele mai variate colțuri ale lumii și de acunoaște puțin din cultura locală.

Tema de anul acesta - „Celebrate In-novation. Keep Tradition” - promoveazăprin intermediul atelierelor de lucru des-

fășurate ideea de a aprecia inovația fără aneglija tradiția. Suntem convinși că edițiaacesta va aduce un plus de multicultural-itate societății timișorene.

Pentru înscrieri și mai multe detaliiaccesați www.iswint.ro

International Student Week in Timișoara

Pagina 1:ACces 3 29/05/2011 16:34 Page 1

Page 2: ACces nr.5

ISSN 2069 - 7171

Redactor Şef: Alex DRĂGhICI

Redactor Şef-Adjunct: Roxana RADU

Redactori/Editori: Adrian BLEDEA Cătălin IAPĂSilvana FOLOGEALigia GAŞPARIulia GULEA Manuela MILLIMLaura MITRICIOIU-BUȘEOana MOLCUȚValentin OROSAnca SÎRBUVirgil TĂNASE

Editori: Florin COTORANUMonica PREPELIȚĂ

Tehnoredactori: horea JUDEU Ștefan SĂNĂTESCU

Director de marketing:Iulia GULEADirector de distribuție:Ștefan SĂNĂTESCU

Web: acces.ligaac.roE-mail: [email protected]

Colectivul de redacție este format din membri aiLigii AC.

COLECTIVUL DE REDACŢIE

Numărul 5 Iunie 2011

2

Cât efort poate înduraomul? Cum e oare să îți simțicarnea întărindu-se încet încet înjurul oaselor? Nu e destul săstrângi din pumni, să bați înmasă, și să zici că de mâine...„Voi face mai bine, de mâine măvoi schimba!” În noaptea în-tunecată nu se va auzi un strigătde victorie: „Gata, știu!”, saupoate da, dar nu va fi îndeajuns...

Eroi? Vise? Idealuri? Nimic nu mai contează cândîndrept privirea asupra acelui obiectiv lumesc. Eu îlobțin, iar azi va fi bine... azi va fi soare... un ultim efort,o ultimă strofocare și liniște... O oră, un minut am liniște!După care reiau ciclul, din nou turat la maxim. Cât demulte poți învăța de la o zi ploiasă când nu poți facenimic? O oră de meditație poate fi cel mai bun lucru pecare norocul ți-l poate da.

Nimic nu te pregătește pentru neprevăzut. În fațafurtunii nu ești decât tu! Cunoștințe? nu vor conta! …Optimismul? nu va fi mereu acolo … Tot ce rămâne esteintuiția, voința... În final toți vom fi testați, toți va trebuisă punem la rampă tot ce am învățat, dar mai importantdecât atât: tot ceea ce suntem.

Și când ceea ce ești va fi redus la atributele tale, veifi onoare? vei fi cinste? vei fi admirație? oare... umi-lință?

Ștefan SĂNĂTESCU

Înaintea furtunii!

Gala Profesorului Bologna aavut în acest an 103 de laureați,dintre care 12 sunt din Timișoara

A patra ediţie a Galei Profe-sorului Bologna a venit cu noutăţiîn acest an. După București, Sibiu șiTimișoara a venit rândul Clujului săgăzduiască evenimentul. Pentruprima dată, acesta s-a desfăşurat peparcursul a două zile şi a inclus o se-siune plenară, workshopuri şi de-sigur, mult aşteptata gală. În cadrul

festivității, un tânăr din Constanţa aţinut un discurs despre viziuneaelevilor asupra profesorilor univer-sitari, el fiind și câștigătorul concur-sului național de eseuri. Proiect construit pe conceptulde „învățământ centrat pe student”,Gala Profesorului Bologna premi-ază oamenii care aduc un plus devaloare educației din România.Fiecare dintre noi are un profesor

special, căruia îi datoarează oalegere crucială, o descoperire en-tuziastă, un dascăl care și-a pus am-prenta asupra vieții lui. Cel maiadesea, lucrurile autentice pe care lepurtăm cu noi sunt chiar persoanelespeciale cu care ne înconjurăm.

Cine e profesorul Bologna? Orice dascăl care poate depășigranițele disciplinei pe care o predă,care își învață studenții să învețe șicare le deschide drumuri pline de

succes. Ghidaţi de criterii bine stabilite,

studenţi din toată ţara au participatla workshopuri în care au învăţat ceanume trebuie observat și care suntaspectele ce trebuie urmărite înacest proces.

”Profi tari” dinTimișoara Dintre cei 412 de profesorinominalizaţi, numai 103 au fost pre-

miați; dascălii timișoreni laureați aufost în număr de 12. Printre aceștiase numără Matusz Petru, Universi-tatea de Medicină și Farmacie ”Vic-tor Babeș” Timișoara, GavreliucAlin, Universitatea de Vest Tim-ișoara, Stanciu Antonius, Univesi-tatea Politehnica Timișoara șiHedrea Ciprian, Universitatea Po-litehnica Timișoara.Beneficile pe termen lung aleproiectului încep să se vadă: din ceîn ce mai multi studenți se implică

și promovează dascălii pe care îiconsideră valoroși.

Deși au întâmpinat dificultăți, mem-brii Organizației Studenților dinUniversitatea Babes-Bolyai s-auridicat la nivelul așteptărilor, orga-nizând una dintre cele mai reușiteediții ale evenimentului marcaANOSR. Felicitări!

ANOSR

12 dascăli timișoreni premiați laGala Profesorului Bologna 2011Gala Profesorului Bologna a avut 103 laureați, dintre care 12 sunt timișoreni

Entuziasm

Panică

Disperare

Căutarea vinovaților

Pedepsirea celornevinovați

Premierea celorneimplicați

Etapele oricărui proiect:

Acest cod QR vă îndrumăspre site-ul nostru:

acces.ligaac.ro

pagina 2:pagina 2 29/05/2011 16:33 Page 1

Page 3: ACces nr.5

ACcesNumărul 5 Iunie 2011

3

Vă voi expune pe scurt modulde alegere prevăzut în noul regu-lament.

Studenții consilieri, cei carereprezintă studenții din fiecare fac-ultate, vor fi aleși de către toți stu-denții din facultatea respectivă prinvot universal, direct și secret. Ligastudenților din fiecare facultate esteresponsabilă cu organizareaalegerilor dar și cu delegarea unuistudent consilier. Numărul stu-denților consilieri reprezintă 25%din conducerea unei facultăți, avânddrept de vot pentru orice decizie.

Studenții senatori Studenții senatori, reprezen-tanții tuturor studenților din Univer-sitate, sunt aleși pe facultăți înacelași mod ca și studenții consilieri:

de către toți studenții din facultate.În UPT avem un număr de 17 stu-denți senatori dintre care obligatoriuun student la masterat si un studentla doctorat. Cei doi, împreună cu 3

studenți senatori din totalul de 15sunt delegați de către COSPol –Convenția Organizațiilor Studențeștidin Politehnică. Cătălin IAPĂ

Drepturile și obligațile tale însesiune La toate probele de evaluare,studenţii au obligaţia de a se legit-ima cu carnetul de student şi de aprezenta acest carnet titularuluide disciplină, în vederea consem-nării notei finale, indiferent dacăaceasta este de promovare sau nu.

Nepromovarea unei disciplineîn cadrul unui an universitar implicărecontractarea ei, începând din anuluniversitar imediat următor, înfiecare an, până la promovare. Re-contractarea se face cu taxă punctu-ală, pe disciplină, reprezentând ocotă parte din taxa de studiu anualăa regimului cu taxă, proporţionalăcu ponderea pe care creditele disci-plinei o au în creditajul anual nomi-nal (60); Disciplinele se pot recontractaşi în cazul în care sunt promovate,dar studentul nu este satisfăcut de

nota pe care a obţinut-o. În acestcaz, dacă noua notă este mai maredecât prima, atunci se ia în consid-erare, altfel, se ignoră. Recontrac-tările pentru mărirea notei se fac înregim fără taxă. În contextul recontractării,notele de promovare obținute de stu-dent la activitatea pe parcurs, exam-ene parţiale, examene integrale,colocvii sau proiecte se recunoscfără nici o condiţionare.

Condiții pentru sesiunea detoamnă Au dreptul de participare la se-siunea de toamnă doar studenţii carela finele sesiunii 4 (programarea 2 aexamenelor pentru probele aferentedisciplinelor din semestrului II ) to-talizează în contul anului de studiupe care îl urmează minimum 30-xcredite, unde x este numărul decredite aferente practicii în acel an,în cazul anilor de studiu neterminali.

Neîndeplinirea acestei condiţiiconduce automat, mai puţin încazurile în care se beneficiază de în-treruperea studiilor, la exmatricu-lare. În cazul anilor terminali, toateprogramările probelor aferente dis-ciplinelor din semestrul II vor fiplanificate cel târziu cu două săp-tămâni înaintea examenului de fi-nalizare a studiilor.

Promovezi? Un an de studiu neterminal estepromovat atunci când totalul cred-itelor obţinute prin promovarea dediscipline din planul său de în-văţământ este mai mare sau egal cu40. Posibilitatea de promovare cu undeficit de până la 20 credite raportatla cele 60 credite nominale este pre-văzută cu titlu de derogare.

Roxana RADU

La ce trebuie să fii atent?

Sigur te interesează!Examenul de licență

S-au stabilit datele pentru susținerea examenului delicență la Facultatea de Automatică și Calculatoare. Ast-fel, în 21 iunie va avea loc examenul scris, urmând ca îndatele de 27-28 iunie să se susțină prezentărileproiectelor de licență.

Burse speciale și ajutoare sociale

În fiecare an UPT acordă din fonduri proprii bursespeciale și ajutoare sociale, ca supliment la bursele destudiu sau sociale. Listele cu studenții care beneficiazăde ele sunt afișate pe site-ul www.cics.upt.ro, site-ulCentrului de Informare și Consiliere al Studenților. Pesite găsiți de asemenea și alte anunțuri de interes.

Materii opționale de la Universitatea de Med-icină și Farmacie

Începând cu anul universitar 2011-2012 studențiiUniversității „Politehnica” din Timișoara vor putea par-curge materii opționale sau facultative de la Universi-tatea de Medicină și Farmacie din Timișoara în modgratuit, ca urmare a unei decizii din cadrul ConsorțiuluiUniversitar dintre Politehnică și Medicină. În cazul materiilor opționlale, numărul de credite vafi luat în calcul la cele 60 de credite/an universitar nece-sare, însă pentru a putea contracta o materie opționalătrebuie aprobarea facultății. Poate fi urmat orice numărde materii facultative, acestea urmând să fie menționateîn foaia matricolă și suplimentul la diploma de finalizarea studiilor.

Metoda de alegere a rectorului

În universitățiile din România, în perioada decem-brie 2011 - martie 2012, vor avea loc alegeri pentru con-ducerea acestora. Desemnarea Rectorului se poate face prin douămetode: concurs public sau alegeri universale. În cazulconcursului public va exista o echipă de 12 persoane, 6din Universitate, 6 din afara universității care au datoriaalegerii persoanei potrivite pentru această funcție. Încazul alegerilor universale, noul rector va fi desemnatprin vot secret și direct de către cadrele didactice din uni-versitate și studenții consilieri. În data de 23 iunie 2011 va avea loc referendumulde desemnare a metodei de alegere a rectorului în Uni-versitatea „Politehnica” din Timișoara. Au drept de votla acest referendum cadrele didactice și de cercetare șistudenții consilieri. Pentru informare vor avea loc trei dezbateri: în 2iunie la ora 14:00 în Sala D1 din Corpul Electro, în 9iunie ora 13:00 în sala 150 din Mecanică, iar cea de-atreia în 9 iunie ora 14:00 în sala CA1 de la Construcții.La una dintre dezbateri și-a exprimat intenția de a venisi Ministrul Educației Daniel FUNERIU.

Reprezentanții studențilorCa urmare a promulgării Legii Educației Naționale s-a modificatși procedura de alegere a studenților reprezentanți din cadrul UPT.

Aspecte importante din regulamentul UPT de luat în seamă în această perioadă

Pagina 3:Pagina1 29/05/2011 16:31 Page 1

Page 4: ACces nr.5

Numărul 5 Iunie 2011

4

Alianța Națională a Organizați-

ilor Studențești din România- ANOSR

anunță că metodologia de acordare a

taberelor studențești de vară este final-

izată și va fi transmisă catre univer-

sități luni, 23 mai. Până la data de 1

iunie aceasta va fi publicată pe site-ul

fiecarei instituții de învățământ.

Spre deosebire de anii anteriori, anulacesta taberele vor fi tematice, iar un sejurva dura 5 zile și nu 7 ca în trecut. Tabereletematice presupun ca un numar de 18-20de ore din totalul sejurului să fie organizatsub forma training-urilor sau a sesiunilorce vor avea una din următoarele forme:antreprenoriat, voluntariat, comunicare,leadership, public speaking, cultură orga-nizațională, formare de formatori, for-mare de animatori, implicare civică,activități sanitare, sport, scufundări, alpin-ism, echitație. Întrucât s-au desfășurat prin inter-mediul Caselor de Cultură ale Studenților,până în data de 17 mai CCS-urile au des-fășurat consultări cu organizațiile stu-dențești de la nivel local pentru a decideîmpreună asupra tematicii de tabără. De asemenea, începând cu anul

acesta, un procent din totalul locurilor întabere va fi acordat studenților carereprezintă cazuri sociale, proveniți dinmedii sociale dezavantajate, din centre deplasament sau din casele de copii. Cererile tip pentru un loc în tabărăse vor putea găsi la secretariatele fac-ultăților, unde se vor depune în perioada2-13 iunie. În data de 20 iunie se vor în-truni comisii pentru soluționarea contes-tațiilor, iar între 22 și 24 iunie studențiieligibili pentru un loc de tabără se vor în-tâlni cu comisiile formate la nivelul fac-ultăților pentru a alege una din locațiiledorite, dar și perioada aferentă. Deasemenea, nu va exista bilet în formatfizic, studenții prezentandu-se la locațiade tabără cu buletinul și legitimația destudent. Prima serie de tabere va începe injurul datei de 15 iulie, iar în ceea ceprivește locațiile, acestea sunt momentannecunoscute, licitațiile pentru ele fiindîncă neefectuate. Pentru mai multe detalii accesațisite-ul www.anosr.ro

sursa www.anosr.ro

Taberele studențești de vară 2011

Ai idei bune dar nu știi cum să le

folosești? Nu le ține doar pentru tine!

Noi îți dăm ocazia să-ți exprimi

creativitatea! Tot ce trebuie să faci estesă ne dai o idee de articol care ți-arplăcea să fie publicat și să nu ratezi ur-mătorul număr de ACces! De asemenea, poți scrie chiar tu unarticol care să apară în numărul următoral ziarului!.Trebuie doar să îl pui incutia poștală a Ligii AC, care este sit-uată în holul de la intrarea în corpulElectro Deoarece suntem o redacție de-schisă la feedback, te rugăm să com-pletezi formularul alăturat în cazul încare ai orice obiecție, sugestie sau nelă-

murire. Talonul trebuie depus în locațiamenționată mai sus.

Nu

me

(even

tual

și f

acu

ltate

):

Idee

de

art

icol:

Su

ges

tii

și r

ecla

mați

i:

Acest cod QR

vă îndrumă spre

site-ul

www.iswint.ro

Exprimă-te!

Studenții vor beneficia în această vară de tabere atât la munte, cât și la mare, prin intermediul ANST

pagina 4:pagina 2 29/05/2011 16:30 Page 1

Page 5: ACces nr.5

ACcesNumărul 5 Iunie 2011

5

România se poate remarca printrecele mai atractive destinaţii turistice,datorită potenţialului natural existent.Stabile în timp, cu un microclimat con-stant, aceste palate de sare cu aerosolisalini, ce au efecte terapeutice asuprasănătăţii, constituie locuri cu condiţiiideale pentru amenajarea de traseeturistice.

În interiorul salinelor există com-plexuri moderne de sănătate ce valorificăpotenţialul microclimatului specific, com-plexuri de recreare cu spaţii amenajatepentru desfăşurarea concursurilorsportive naţionale şi internaţionale, locuride joacă pentru copii, locaşe de cult. Societatea Naţională a Sării a dez-voltat turismul în cinci din cele şaptesaline din România, fiind de altfel şi sin-gurul producător de sare intern.Saline cunoscute în România:-Salina Cacica (Suceava)-Salina Slănic (Bucureşti - Ploieşti)-Salina Ocna Dej (Dej)-Salina Praid (Harghita)-Salina Târgu Ocna (Bacău)

-Salina Turda (Cluj)

Salina Turda Salina Turda este probabil cea maicelebră destinaţie a turiştilor ce viziteazălocalitatea Turda. Această mină dateazăîncă din perioada romanilor şi a fost unuldintre motivele pentru care localitatea s-a dezvoltat vertiginos şi după retragerearomanilor din Dacia. Salina Turda este compusă din: Mina

Rudolf, Mina Ghizela, Mina Terezia, Ga-leria Franz Josef.

Accesul în Salina Turda Se realizează pe noua intrare dinzona Durgău dată în funcţiune odată curenovarea Salinei.Pentru a ajunge în zonaDurgău trebuie să intraţi în centru iar lasensul giratoriu (cel cu "lebede") o luaţila stânga. Dinspre Cluj, urcaţi serpen-tinele, iar la coama dealului viraţi la

stânga şi o luaţi pe drumul recent asfaltatcare duce la noua intrare a Salinei Turda.

Program de vizitare:- în perioada 1 mai - 31 octombrie: 9-15(ultima intrare);- în perioada 1 noiembrie - 30 aprilie: 9-13.30 (ultima intrare);Salina Turda este deschisă de luni pânăduminică! Se recomandă îmbrăcăminte adec-vată (pentru 10-12 grade Celsius). Este utilă o sursă de lumină mobilăcu toate că mina este iluminată integral.

Preţ: În primăvara anului 2011, preţul deintrare era de 15 lei bilet întreg şi 8 leibilet cu reducere pentru copiii de la 3 anipână la student care dovedeşte calitateacu un act. Se fac abonamente cu plată an-ticipată pe minim 7 zile. În zona Durgăuunde este intrarea nouă în salină, existăun ştrand cu 2 lacuri sărate unde se vaputea face baie.

Adrian BLEDEA

Pentru că amintirile reprezintă o parte importantădin viața noastră, acum avem un nou mod de a lepăstra vii în adevăratul sens al cuvântului: fotografi-ile mișcătoare.

Un fotograf din New York prezintă cu ingeniozitateo nouă formă de artă grafică – fotografiile în mișcare,adică ceva între poze și videoclip realizate cu ajutorulunui programator web. Pozele sunt defapt niște GIF-urianimate, care însă aduc efecte noi în arta fotografică,potrivite pentru orice ramă foto digitală. Fiind evidențiate anumite elemente din fotografieprin mișcare, atenția cititorului este captată în totalitatede efectul straniu produs în „cinemagraphs”.

Laura MITRICIOIU-BUȘE

Deși este o acțiune controversatădin punct de vedere al sănătății,joaca virtuală poate fi abordatăîntr-un mod responsabil astfelîncât să fie plăcută și să nudăuneze individului din punct devedere fizic sau psihic.

Abordez subiectul din maimulte puncte de vedere, primul din-tre ele fiind viziunea fizică asupragaming-ului. Este imperativ cajucătorul să nu se rănească (în spe-cial pe termen lung), din acestmotiv este indicată adoptarea uneipoziții corespunzătoare.

Mâinile trebuie să fie ușorlăsate pe tastatură, sprijinite pepartea de jos a palmei, iar accesulla taste să fie făcut cu degetele câtse poate de întinse, pentru a nu fiforțată încheietura. Umerii șibrațele trebuie să fie relaxate, într-o poziție naturală și confortabilă. Spatele drept! … sunt cuvintepe care le auzeam eu însumi demulte ori; într-adevăr, este esențialăadoptarea unei poziții confortabilepe scaun sau, dacă este posibilă,întinderea pe o canapea, altfel sesimte uzura coloanei vertebraleprea rapid. În funcție de luminozitateaecranului, distanța pe care ar trebuisă o avem de la el este de până lapatru ori diagonala sa (imposibilbineînțeles), premisă suficientăpentru a intui că luminozitatea preamare a ecranului va forța ochiul. Pelângă acest aspect, mai avem și fac-torul timpului de expunere în fațamonitorului care, dacă este tratat cuindiferență, ne poate obosi până înpunctul în care nu ne mai putem

concentra deloc. Pauzele sunt importante! Am-intiți-vă mereu că o dată pe oră artrebui să luați câte o pauză de 10minute pentru a deconecta sistemulnostru de la contactul cu mediulvirtual din fața noastră. Sper să vă fie de ajutor!

Ștefan SĂNĂTESCU

Cum să te joci sănătos

Puțin turism: minunatele saline românești

Revoluția fotografică!

Ai fi crezut vreodată că ai putea să te joci pe calculator înașa fel încât să nu îți pericliteze sănătatea sub nici o formă?

Cu toții știm că România este o țară frumoasă cu multe locuri minunate, cunoscute sau mai puțincunoscute. Vă prezentăm în continuare lumea clorurii de sodiu și minunile pe care aceasta le crează.

De curând, s-a produs următorul pasîn arta fotografiei: cinemagraful

Pagina 5:Pagina1 29/05/2011 16:30 Page 1

Page 6: ACces nr.5

International Student Week in Timișoara –ISWinT - este un festival internaţional care adunăîn fiecare an studenţi din peste 40 de ţări ale lumii.El reprezintă, cu siguranță, cel mai longeviv şi celmai mare proiect pe care Liga AC îl organizează.

ISWinT-ul a început ca un vis, o idee îndrăzneaţă aunor studenţi care au crezut în conceptul de unitate, mul-ticulturalitate şi prietenie între popoare. Acest vis îl îm-părtăşim şi noi, iar acum e şansa noastră să visăm căputem schimba mentalitățile societăţii în care trăim,aducând inovaţie prin tradiţie. Deşi aceşti termeni suntaparent în antiteză, ei se pot îmbina armonios, pro-movând astfel atât Universitatea “Politehnica” cât şioraşul Timişoara.

Cei 18 ani de tradiţie şi experienţă ne-au ajutat sătransmitem din generaţie în generaţie un concept care neimpulsionează ca în fiecare an să creăm un evenimentcât mai bun. Studenţii au ocazia să cunoască tradiţiileromâneşti pe care le vom face astfel cunoscute pestehotare, să lege noi prietenii şi totodată să îşi descoperenoi aptitudini.

Inovaţia este un punct de cotitură în munca noastră.Încercăm să aducem diversitate în toate activităţile pecare le pregătim, fără a ignora însă tradiţile. Munca înechipă, pe lângă faptul că dezvoltă aptitudinile partici-panţilor, are şi rolul de a schimba eventualele idei pre-concepute în legatură cu o anumită cultură. Experienţape care o putem deprinde din vasta cultură româneascăpoate avea un rol de o valoare incomensurabilă în viaţa

ce urmeză studenţiei. Astfel putem porni în viaţă cu unbagaj plin nu doar de cunoştinţe, ci şi de experienţe, sen-timente şi amintiri.

Nici pentru organizatori, nici pentru participanți nueste un simplu proiect: pentru ei ISWinT înseamnămuncă, distracție, prietenie, curiozitate, oboseală, adren-alină.

Oana MOLCUȚ

Timișoara: 18 ani de unificare a diversității

O problemă care ni se comunică întot-deauna atunci când e vorba de copii estefaptul că jucăriile pe care reușim să lestrângem pentru ei trebuie să fie un simbolal atenției noastre, dar să nu ne limitămdoar la atât. Alături de aceste mici atenții, trebuie săvină și grija noastră pentru ei, să le arătăm căne pasă. Astfel, „Prichindel” nu rămâne unproiect desfășurat doar când ne așteptăm săningă. Ascultând de sfatul celor care ne-au fostalături, rugămintea celor pe care i-am vizitat,precum și părerea oamenilor implicați înproiect, echipa s-a mobilizat pentru organi-

zarea unui eveniment deschis pe 28 Mai laMuzeul Satului. Programul a orbitat în jurul activitățilorinte-ractive, educative și formative. Am reușitsă le oferim o zi de distracție combinată cu oocazie inedită de a lăsa ceva în urmă: un joc cuo morală semnificativă, o experiență în plus,poate o lecție despre voluntariat. Din nou ne-am afiliat unei „sărbători” - 1iunie, care a adus laolaltă multe activități degenul celei pe care am organizat-o... dar așareușim încet, încet să ieșim din cotidian și săprivim lumea în care trăim dintr-o altă per-spectivă...

Ștefan SĂNĂTESCU

Atenție distribuită - Prichindel Studenții de la Liga AC au demarat un nou proiectumanitar desfășurat în 28 mai, cu ocazia Zilei Copilului

Vânătoare de comoripentru studenții din țară

În weekend-ul 13-15 mai,Liga AC a organizat un proiect demare anvergură care a adunatstudenți din toată țara - ComoaraLigii AC.

Acest concurs constă în echipeformate din membri ANOSR ce vinla Timișoara pentru a avea o expe-

rienţă unică: să lege prietenii şi săcunoască oraşul de pe Bega. Acestproiect a fost la a 4-a ediţie, bu-curându-se de un număr tot maimare de participanţi.

Anul acesta s-au înscris 60 departicipanţi, dintre care aproximativ45 erau persoane din afara Ti-mişoarei. Dacă aţi văzut oameni îm-

brăcaţi în alb cu comori la piept și i-ați ajutat cu informații, înseamnă căați participat și voi la concurs. 9 orede mers pe jos, minim 23 de kilo-metri pe echipă, soare puternic,probe la aproape fiecare punct cu in-diciu și multă, multă distracție.

Văzând cât de bine primit esteproiectul, Liga AC își propune să îl

extindă și pentru bobocii de la AC,să realizeze o competiție ce va facestudentul nou să cunoască Timișoarași să îl informeze prin probe de drep-turile și obligațiile studentului dinPolitehnică.

Virgil TĂNASE

Numărul 5 Iunie 2011

6

Cel mai mare festival studențesc din sud-estul Europei aduce sute de participanți internaționali în orașul nostru

Studenții din organizațiile membre ANOSR aupetrecut un weekend de neuitat in Timișoara

Pagina 6:Pagina6 29/05/2011 16:29 Page 1

Page 7: ACces nr.5

ACcesNumărul 5 Iunie 2011

7

Viața studențească în Danemarca (2)Continuarea mărturiei daneze începută în numărul trecut al ziarului ACces4. Cum îți duci traiul săptămânal?

Timpul îți va demonstra că nuexistă o sursă mai bună de bani decât ceicâștigați pe mâini proprii în Danemarca.Nu m-am dat cu capul de pereți pentru amă angaja, dar este destul de greu săgăsești ceva plătit bine dacă nu vorbeștidaneza. Deci, primele șase luni am fostneangajat așa că pot descrie o săptămânădin această perioadă.

Zilele de iarnă sunt identice. Ai partede puține activități dacă nu ai bani de con-sum, iar dacă ești angajat nu ai timp să îțiconsumi banii. Dimineața la orice oră tetrezești, afară este întuneric și te gândești„Mmmm, cred că trebuie să mai dorm”.Realizez oricum că am responsabilitățifață de școală și mă gândesc la drumulspre școală prin zăpada proaspătă și gerulnordic ce îți suflă pe sub piele „Mmmm,cred că trebuie să mai dorm”. Mă gândescfugitiv că pot lua autobuzul, dar dacă maiajung la timp voi avea oare și loc să intruîn el „Zzzz....”. Cu ceva întârziere măprezint la ore, iar profesorul (care estemereu la timp) nu mă mai bagă în seamăpe mine și cei ce mă urmează. În clasăerau deja prezenți cinci colegi (toțidanezi). Dacă vrei să calci un danez penervi programează o întâlnire și întârziela ea. Acum sunt sigur că, de fapt vikingiiși celții s-au războit pentru că cei dinurmă au întârziat la ceaiul de la ora cinci.Fie, odată ajuns la curs mă așez la masăși îmi scot laptopul și fac ceea ce facetoată lumea în fiecare zi. Într-o conferințărecentă pe internet mi-am întrebat uncoleg „Ce cursuri avem mâine?”, iaracesta îmi răspunde „Ca înfiecare zi: Skype, Messengersi Facebook”. Într-adevărîn cele patru-șase ore decursuri toate ecranelecolegilor înfloresc întexte pe Facebook. Foarteinteresant de menționatfenomenul orei 12 când epauză de prânz. Dacă s-a făcutora 12 fix profesorul se oprește în mi-jlocul ideii și pleacă să mănânce. Când seîntâmplă ca dânsul să nu fie atent la câteste timpul, colegii mei danezi se ridicăîn timp ce el încă vorbește și ies de la cur-suri fără nicio replică. Pe la ora 2-3 dup-amiaza mă îndrept spre casă, puțin maideștept și foarte flămând. Odată ajunsdeschid frigiderul din bucătăria comunăși înjur tare ca să mă audă vecinii. Cinevaîmi mâncase din nou mâncarea. Îmiprepar ceva să îmi potolesc foamea dupăcare caut în buzunare după bani și țigări.Negăsind nici una încep să bat din ușă înușă în căutarea vreunui samaritean. Măîndrept spre camera mea și după caz măapuc de teme sau pierd timpul pe internet.În apropierea orei nouă seara, cineva îmi

bate în ușă. Îmi răspunde la zâmbet cu„Doar dacă ai chef azi că e frig afară”.Desigur că aprob fiind și în interesul meuașa că ne luăm plase și ghiozdane șiplecăm spre magazine. De obicei mergemla cele mai cunoscute și destinate stu-denților (Aldi, Bilka, Netto). Odată ajunșine asigurăm că angajații sunt plecați,după care ne vedem de drum spre pubele.Eu caut în cea cu pâini, iar prietenul meugăsește niște fructe în alta cu alimenteasortate. Ne umplem ghiozdanele de celenecesare și alimente la care nu le găsimvreo utilitate și plecăm înapoi sprecămine. Odată ajunși le spălam ambala-jele și umplem frigiderul cu gândul „Oarehoțul ce se aprovizionează de la mine știeoriginea alimentelor?”. După încă puțintimp irosit îmi pun ceasul și mă culcsperând că voi avea ambiția de a mă treziurmătoarea zi la timp.

Așa mi se prezintă o zi de rutină înDanemarca. E foarte frig aici. Trei seturide haine, căciulă, mănuși, fular, bocanciși șoc foarte mare când prin fața ta treceun danez în budigăi și trening care facejogging. În privința felului meu de ali-mentare îmi este destul de greu să mă facînțeles. Cu câteva luni înainte de a ajungeîn Danemarca îmi întreb bunul meu pri-eten ce studia deja aici dacă o duce binedin punct de vedere financiar. Mi-arăspuns că nu mai are de multă vremebani. „Atunci cum cumperi mâncare?” îlîntreb eu. „Caut în gunoaie”, îmi răspunseel simplu lăsându-mă total nedumerit desituația lui. Odată ajuns am fost inițiat înacest obicei. Alimentele sunt expirate de

o zi, maxim două. Cele ce neinteresează sunt aruncateîncă în ambalaj. Afară estemereu un ger potrivitmenținerii lor în condiții

proaspete. După norocputem găsi: mere, banane, por-

tocale, pâine, crochete, lapte,carne de pui, vită și porc, prăjituri,

ciocolată, etc. Aceste magazine learuncă când se apropie data expirări pen-tru a nu risca niște amenzi foarte mari.Spre exemplu în cazul portocalelor, dacăuna s-a stricat, toate celelalte cu ea dinambalaj sunt aruncate. Într-una din „ex-pedițiile” mele am fost surprinși de otânără daneză. Am avut remușcări în timpce ea se apropia, până ce ne întrebase „Arămas ceva și pentru mine?”. Foarte sur-prins o întreb de ce o daneză, cu traiul lorde viață, nu se alimentează direct de lamagazin, la care ea îmi răspunde „Dacăștii că poți intra pe gratis la un spectacolprin spate, stai să te mai cauți de bani săintri prin față?”. De multe ori în drumspre pubelă am întâlnit alte grupuri detineri plecând cu plase pline și spunându-mi „Mai găsești fructe și pâine”. Maga-

zinele știu că studențiipractică asta, iar uneorialiniază alimentele cesunt în condiții foartebune în afara pubelelor.Legea nu le permite ogenerozitate mai ofi-cială. Cândva, în aniitrecuți, Germania șiDanemarca trimiteauaceste alimente firmelorde caritate din România,iar ele erau distribuitesăracilor însă legile noi implementate îninteresul sănătății nu mai permit acestlucru. După mândrie fiecare își alegeotrava, fie aceasta mâncarea ușor deteri-orată din pubelă sau tăria clasei înalte so-ciale. Într-o zi când inițiasem și eu opersoană în scormonirea pubelelor mi s-apus o întrebare destul de comică, dar bru-tal de bună „Și în România cauți înpubele?”. În România patronii maga-zinelor își scot marfa expirată și și-opăstrează în interese personale sau, se ig-noră legea înspre interesele săracilor. ÎnDanemarca acești patroni au un venit cele asigură un trai ușor de viață deci aces-tor alimente le este uitat potențialul lor.Fără a mai converti valoarea monetară,este destul de știut că 3000 de coroane îțiasigură chiria într-o cameră de apartamentde condiții destul de bune. Am lucrat într-o firmă ca „janitor” în ultima lună și mi-am făcut un venit substanțial cu care îmipot asigura un trai normal, însă m-aș simțica și cum mi-aș răsfăța viața fără vreuncâștig adevărat dacă aș renunța la viața descormonitor de pubelă. Într-o țară caDanemarca unde boom-ul economiccreează o piaţă enormă de consum vor e-xista mereu aceste alimente irosite. Întoate școlile daneze sunt predate într-unfel sau altul valorile eco-friendly, iarglumele printre cei ce scormonesc e cănoi le întărim idealul acolo unde pe eimândria îi oprește.

5. Ce spui, ai făcut o alegere bună? Re-comanzi plecatul la studii în străinătateși pentru cititori?

Dacă am făcut o alegere bună?Ocolind puțin răspunsul, de fapt orice de-cizie este ca intrarea într-o relație nouă: aimari așteptări și totuși nu poți să nu tegândești cum ar fi fost dacă erai cu per-soana x sau y. Sunt sigur că sunt încămulte surprize plăcute pe care mi le poateoferi viața aici. Fiecare zi este o provo-care dar, la fel în fiecare noapte te simțiînvingător că ai dus-o la capăt pe mâiniproprii. Studenții din străinătate se ajutămereu între ei, deși, cei noi veniți au in-tenția de a se alătura doar grupurilor dinpropria nație. Nu faceți această greșealăpentru că cele mai interesante persoane,

experiențe, situații le veți avea cu ceistrăini.

Un prieten psiholog îmi spunea că„Păsările încăpățânate ce nu își părăsesccuibul suferă imediat de un mare retar înviață”. Curios l-am întrebat care este re-tarul la care el îmi spuse: „Nu vor învățaniciodată să zboare”. Dacă psihologia nuconvinge cititorul atunci poate va lua bi-ologia în considerare care demonstreazăcă o cuplare între persoane de sânge (codgenetic) cât mai diferit sporește creareaunui individ cât mai sănătos pe când in-cestul creează un alt retar. Probabil că dincomoditate această idee de studiu înstrăinătate este un lucru fantastic, darcazurile de mai sus doar demonstrează căeste în firea omului să călătorească câtmai departe de originile sale și din expe-riența proprie recomand și eu asta dinplin.

De fapt nu pot spune prea bine, dacărecomand Danemarca. Un interviu despreaceastă temă în sine strică în mare partedin magie pentru că marile frumuseți alevieții mele au avut loc din cauza marilorsurprize ale vieții daneze. Spre exemplu,danezii nu prea fac oameni de zăpadăpentru că ziua este prea scurtă iarna și ni-meni nu le poate zări măiestria, așa că înschimb adună vreo 30 de bulgări în formaunui dom și aprind o lumânare în el. Deasemenea în drum spre lucru era să cad depe bicicletă când în stânga mea am zăritun pom decorat din trunchi până în vârfulcrengilor cu suzete. Am oprit de îndată undanez să întreb care este scopul pomului.Aparent danezii își aduc bebelușii la o an-umită vârstă în fața acestor copaci și lepun suzeta în copac. Explicația e că pen-tru binele copilului acesta este nevoit săvadă și să înțeleagă că a venit un momentîn viața lui în care viciul lui s-a terminatși că nu este un caz special, suzeta ală-turându-se celorlalte. De necrezut câtăîmportanță dau acestor mici gesturi căroranici nu le puteam concepe valoarea pânăîn acel moment. La fel ca acesta existămulte obiceiuri și tradiții foarte plăcute dedescoperit.

Sper că am dat de înțeles „pe scurt”cum decurge admiterea și situația studen-

tului danez.interviu realizat de Virgil TĂNASE

Pagina 7:Pagina1 29/05/2011 16:29 Page 1

Page 8: ACces nr.5

Numărul 5 Iunie 2011

8

Apple este acum a doua ceamai valoroasă firmă din StateleUnite și cel mai valoros brand.Actualmente produce aparaturăelectronică de consum public,calculatoare și software. Firmaeste renumită pentru calcula-toarele Macintosh sau Mac-uri,iPod-ul, iPhone-ul și multe al-tele. Este una dintre cele mai

mari firme din lume și cea maivaloroasă firmă de tehnologieînaltă din lume, depășind Mi-crosoft. Dar cum a ajuns aici?Care este secretul ascensiuniiApple? Odată cu 1976, în Califor-nia, firma a început prin doi pri-eteni cu orientări către industriatehnologiilor înalte: Steve Jobsși Steve Wozniak. Dintre cei doi,Wozniak se ocupă de laturatehnică, iar Jobs se ocupă demarketing. Totul a început cândJobs a convins o firma să achiz-iționeze 30 de calculatoare pecare Wozniak urma apoi să leasambleze. Apple I a fost primulprodus, unul foarte simplu, dinlemn ce părea a fi construit ca șihobby. Tot ce aveai nevoie era otastatură și un televizor. Fiecareprodus costa aproximativ 500 $și venea gata asamblat. În 1977, Apple introduceamodelul Apple II cu un designfoarte apropriat de cel al calcu-latoarelor de astăzi, acesta fiindprimul model produs cu un pro-cesor Motorola. Acest model afost un mare succes, firmaajungând în 1984 să facă oreclamă pentru Superbowl pen-tru primul din seria celei maicunoscute mărci Apple: Macin-tosh. Acesta avea un GUI foartedezvoltat, orientat pe ferestrecum este actualul Windows. În 1985, Steve Jobs pleacăde la Apple, iar firma avea să se

scufunde încet. Modele multe șiscumpe cu diferențe tehnice miciîntre ele au cam disipat simplic-itatea produselor Apple și aufăcut vânzările să scadă. Lipsainovațiilor au făcut ca Apple safie în 1997 aproape de faliment.Însă, după o schimbare de con-ducere a revenit Steve Jobs prinachiziționarea firmei sale, NeXT,

de la care urma să preia MacOS/X, sistemul de operare actualdin Mac-uri. Imediat după ce se întoarce,Jobs devine din nou CEO-ulfirmei și pornește renaștereaApple prin iMac. Acesta aveatoate componentele integrate înmonitorul CRT. Modelul a fostun mare succes, vânzândaproape un milion de exemplaredupă primele 6 luni, iar în 2001Apple dă lovitura cu iPod, pro-dus ce se vinde și astăzi înnenumărate variante, de la elpornind și ideea pentru iPhone. Succesul iPod-ului se con-cretizează în 2003 când lanseazăiTunes, un magazin online demuzică pentru iPod. Acesta aajuns să fie cel mai folosit mag-azin de descărcat muzică, avândpeste 5 miliarde de descărcări înIunie 2008. În 2007, Apple renunță laprocesoarele Motorola, trecândpe Intel, iar în 2009 Wall StreetJournal a anunțat că Apple îșiconstruiește o echipă de ingineripentru a-și crea propria linie demicroprocesoare. Succesul Apple deja esteevident. Este pretutindeni. În2010 și-a depășit până și rivaliide moarte, Microsoft. Totuși,problemele de sănătate ale luiSteve Jobs sunt evidente șirămâne de văzut cum va con-tinua compania pe viitor.

Virgil TĂNASE

Canonical a lansat ultima versiune deUbuntu cu nume de cod Natty Narwhal şi ne-aanunțat că „se va da” la Windows.

Ubuntu a învățat din experiența Android, careeste și el tot un Linux la origine, și a decis că pelângă stabilitate, securitate și compatibilitate hard-ware, care sunt deja verificate pe Ubuntu, a venitvremea ca și interfața să intre în calcul și să ajuteLinux să intre în concurență și să prezinte o opți-une serioasă față de Windows. Gerry Car, de la Canonical, a afirmat cât sepoate de clar că această versiune are ca scop prin-cipal să lupte cu Windows, iar planul lor de mar-keting va marșa exact în această direcție. Ubuntu 11.04 a învățat multe de la tablete șismartphone-uri, dar completează facilitățile lor cuavantajele implicite ale unui sistem de operarepentru desktop. În plus, multe facilități legate desocial networking sunt integrate perfect. Sistemulde multitasking, o caracteristică standard a desk-top-urilor, e gândit să te ajute atunci când lucreziîntr-o aplicație, dar și primești un mesaj chat, unemail sau apare o altfel de întrerupere similară. In-terfața Unity, care a fost deja testată pe varianta deUbuntu destinată netbook-urilor, e intuitivă și sim-plă, cu o manieră de abordare similară interfețelorde pe smartphone-uri. Ubuntu One ofera 2Gb destocare de tip Cloud, adică online, distribuită, șivine în plus cu posibilitatea de a partaja și de a facestreaming de fișiere media între desktop și device-uri Android sau iPhone. Ubuntu 11.04 (nume de cod Natty Narwhal)este disponibil și pentru teste direct online, într-un

cloud storage oferit prin intermediul Amazon, așacă îl puteți testa înainte. Iar cei care au un calcula-tor mai vechi cu resurse hardware mai slabe arputea să fie foarte multumiți de faptul că într-o pe-rioadă în care Microsoft se pregătește să anulezeorice suport pentru Windows XP, apare un Linuxcu o intefață grafică decentă care poate rula multmai bine pe un hardware mai vechi.

U b u n t u11.04 vine și cuiTouch, o li-brărie avansatăcare are inte-grare până lanivelul kernelu-lui, care trans-formă intefațaUbuntu într-uninstrument delucru mult mai

util pentru cei care au ecrane tactile, preferabilmulti-gesture. uTouch a fost inclus încă de laUbuntu 10.10 și suportă o serie destul de lungă degesturi multiple. Mai mult, un grup francez de dezvoltatori lu-crează la o tehnologie denumită GINN, care per-mite interpretarea inteligentă a gesturilor de peinterfețele touch și transformarea acestora într-oserie de acțiuni relevante pentru aplicațiile și sis-temele care nu suportă nativ funcțiile de touch. Dezvoltatorii deja lucrează la 11.10, akaOneiric Ocelot, care va fi lansat în Octombrie.

Alex LAZARCIUC

Ceea ce a început ca o activitate bazată pecuriozitate și pasiune pentru domeniu, s-atransformat încet încet într-o afacere de am-ploare... Da, vorbesc despre creerea de virușivirtuali. În paralel cu aceasta, la distanță nuprea îndepărtată, este situată dezvoltarea pro-gramelor antivirus.

Începem prin a defini termenii: un virus esteun program care infectează un alt program modi-ficându-i structura și comporta-mentul astfel încât să producăun rezultat, de obicei, dăunător.Antivirusul în schimb, are rolulde a scana și de a depista acestemodificări produse în sistem,iar astfel blochează accesulacelui program sau îl „vindecă”singur. În primul rând, un antivirus bun este unul carepoate recunoaște foarte multe tipuri de amenințăripentru a le trata, dar trebuie să și țină pasul cuvirușii. Cu cât echipa de dezvoltare descoperă șigăsește mai repede o semnătură a unui virus, cuatât sunt mai protejați utilizatorii antivirusului dez-voltat de către aceștia. Performanța e mereu o problemă, iar oamenii

care trăiesc într-un mediu solicitant au nevoie deviteză, dar și de un consum mic de resurse a sis-temului lor, motive pentru care un antivirus de topare în componența sa o structură optimizată pentruviteză. Portabilitatea este de asemenea un factor im-portant: să lucreze pe un sistem de operare, dar săfie adaptat pentru o eventuala modificare în cadrullui. Spațiul mic ocupat ar putea să fie uneori es-ențial utilizatorului.

Un program bun este și unprogram usor de folosit, cu ex-plicații adecvate și elementegrafice sugestive dar și utile înacelași timp.

Nu în ultimul rând, prețulcontează. Fiind un factor deter-minant de multe ori, rămâne lalatitudinea cumpărătorului să ia

o decizie bazată pe raportul calitate - preț cel maiconvenabil.

Cum să îți iei un antivirus bun? Studiază piața și cauta-l pe cel potrivit nevoilortale.

Ștefan SĂNĂTESCU

Ce determină un antivirus să fie bun? Apple - o pasărephoenix modernă

Atac la Windows: Ubuntu11.04 cu o nouă interfaţă!

Soluțiile disponibile pe piața de IT sunt de o diversitate covârșitoare

28 aprilie a marcat un punct de hotar în lumea open-source

Povestea gigantului IT din California

Pagina 8:pagina 2 29/05/2011 16:29 Page 1

Page 9: ACces nr.5

ACcesNumărul 5 Iunie 2011

9

Aproape fiecare absolvent de fa-

cultate va urma studii de master, prin-

cipalul motiv fiind diploma obținută și

speranța că aceasta îl va face mai „an-

gajabil”.

Această situație nu este însă cea maifericită dintr-o serie de motive. Totul în-cepe cu percepția universitățilorromânești care au încropit o mulțime demastere din fostele studii post-univer-sitare. Desigur, nu este cazul fiecărui pro-gram, existând și studii masterale gânditedeștept și care sunt într-adevăr folosi-toare. Urmează reacția proaspătului ab-solvent de studii de licență care are dejao diplomă în mână; de multe ori aceastanu îl ajută prea mult și atunci apelează la„salvarea” masterului - încă doi ani deșcoală care îl vor duce la încă o diplomă.Și mai rămân ideile unor manageri (nufoarte inspirați) care vor să vadă diplomemulte în aplicația unui absolvent.

Luând elementele pe rând, univer-sitățile sunt încântate de perspectiva uneimultitudini de programe de studii mas-terale pentru că astfel vin niște bani înplus în buget și anumiți profesori pot săîși adauge cursuri în curriculum. O astfel

de abordare este total ineficientă luând încalcul esența educației și a învățământuluisuperior. Excepție fac acele programecare sunt gândite pornind de la nevoileidentificate în domeniu și care au un cur-riculum cu adevărat util; însă din păcateacestea reprezintă un procentaj mic.

Absolventul vrea, în prea multecazuri, să facă un master pentru a-și îm-bogăți colecția de diplome și astfel are uncomportament total neproductiv, venindla facultate doar când trebuie - de regulăla predat proiecte sau examene. Deci, ur-marea celor doi ani de studii nu au cu ade-vărat o semnificație, ci doar un rezultat pehârtie.

Ce ar trebui să faci la master?

Ca să revin la întrebarea din titlu,DA, masterul are un rost chiar important.El ar trebui să introducă studenții în cerc-etare, dar și să îi specializeze într-o ariemai restrânsă a domeniului de studiu.Aceste deziderate pot fi însă obținute doardacă există un interes atât din partea stu-denților, cât și din cea a universității.Aceasta trebuie să ofere programe demaster coerente și bine gândite, nu unelede umplutură care nu duc la o finalitate

clară și utilă absolvenților. Studenții tre-buie, la rândul lor, să nu privească mas-terul ca pe o perioadă de timp în careobțin o diplomă și atât. De exemplu, ur-marea unui program masteral la zi în tim-pul exercitării unui job full-time este osituație pe cât de paradoxală, pe atât decomună.

Alegerea pe care trebuie să o facă untânăr absolvent este deci, una complexăcu multe aspecte. Este bine ca acesta să

aleagă din acele mastere care au substanțăși este la fel de necesar ca acesta săurmeze conștiincios programul de studii.Opțiuni sunt atât în România, cât și înafară țării - Europa sau nu. Esențial esteca absolventul să aibă o imagine clarăasupra motivației urmării masterului șiasupra finalității acestuia.

Valentin OROS

Fiecare student are posibilitatea să

își lărgească orizonturile universitare,

fie că este vorba de aspecte academice,

culturale sau legate de distracție.

Despre mobilitate s-a mai discutat înnumere trecute ale ziarului, și anume de-spre programul Erasmus, acesta reprezen-

tând cel mai cunoscut program de mobil-ități studențești în Europa. Ei bine, avan-tajele pe care le obții alegând să participila un asemenea program sunt multe și di-verse: din punct de vedere academic, aișansa de a studia în alte medii care îți vorexpune practici diferite de predare sau deînvățare. La nivel recreațional, este de la

sine înțeles că, participând la un schimbacademic, vei vedea o grămadă de locuri,vei cunoaște o mulțime de oameni și veiîntâlni variate obiceiuri. Iar toate acesteaîți vor dezvolta o perspectivă multicultur-ală asupra lumii.

Programe de mobilități

Pe lângă programul Erasmus mai ex-istă o serie de alte asemenea acțiuni,printre care se numără: Erasmus Mundus,Tempus, Edulink, Jean Monnet sau Alfa.Pentru detalii specifice legate de fiecaredintre acestea vă recomandăm călduros sămergeți la Departamentul de Relații Inter-naționale din UPT situat în clădirea rec-toratului.

Mobilitățile studențești au o strânsălegătură şi cu studiile în cotutelă. Probabilvă întrebați ce înseamnă acestea: studiileîn cotutelă (joint degrees) reprezintă pro-grame academice prin care studenții obțindiploma de finalizare a studiilor de latoate universitățile implicate în program.Acest proces presupune ca aceștia săstudieze o perioadă importantă de timp înfiecare instituţie, spre deosebire de pro-gramele de mobilități care se desfășoarăpe durate mai mici de timp. De asemenea,

o caracteristică importantă este că progra-mul este dezvoltat în comun de instituțiileparticipante și astfel există o recunoașterecompletă și mult mai facilă a studiilor dinfiecare universitate. Astfel, studenții sepot bucura de un avantaj mare, anumeacela al stimulării intelectuale prin de-scoperirea subiectelor de studiu în con-texte diverse, cât și dezvoltarea de metodenoi de gândire sau de învățare.

Programul Erasmus Mundus oferă oserie întreagă de astfel de programe destudii în cotutelă, dezvoltate de consorțiiuniversitare europene. Detalii putețiobține tot la Departamentul de Relații In-ternaționale. Merită să accesați astfel deposibilități!

Valentin OROS

Studiile masterale - care le este rostul?În ultima perioadă au devenit la fel de populare ca și studiile de licență, însă care este situația lor?

Procesul Bologna ne face mai mobiliStudiile în cotutelă și programele de mobilitate studențească ne ajută să obținem mai multe din viața noastră de studenți

Pagina 9:Pagina1 29/05/2011 16:28 Page 1

Page 10: ACces nr.5

Numărul 5 Iunie 2011

10

Ești student, treci printr-o pe-

rioadă grea și stesantă, plină de

examene și proiecte? Dacă da,

încearca să te relaxezi cu una din

metodele propuse de mine!

Relaxarea are două componente:una musculară și alta psihică, darîntre cele două există o legatură di-rectă și reciprocă. Vei reuși să te re-laxezi numai dacă vei face apel maipuțin la voință și mai mult la imagi-nație, lăsând de o parte lumea„reală” ce te înconjoară. Cea mai simplă metodă de re-laxare care dă rezultate imediate, darpe termen scurt este: 5 secunde in-spirație, 5 secunde expirație și 5 se-cunde apnee, lipsa respiraței. O altă metodă de relaxare șimeditație este cea a norului. Teîntinzi pe spate, închizi ochii și îțiimaginezi că un nor alb și pufos îțipătrunde prin nări, ajunge înplămâni, unde aspiră toate toxineleși energiile negative din organism șite încarcă de energie pozitivă. Apoi

vizualizează cum norul ajunge lainima și apoi circulă prin tot organ-ismul eliberându-l de tensiuni. Înfinal, norul revine în plămâni și iesedin nou prin nări, însă acum este unnor gri care își ia zborul de lângătine, iar tu rămai relaxat și binedis-pus. Respirația abdominală estespecifică bebelușilor, însă deși estecurios, ajută la relaxare. Pune mânadreaptă pe burtă și cea stângă pepiept. Respiră adânc și lent lăsândaerul să pătrundă în abdomen. Întimp ce respiri, mâna stângă nu tre-buie mișcată de pe piept, iar pe ceadreaptă încercă să o urmărești întimp ce urcă și coboară pe măsură ceexpiri și inspiri. Repetă acest exer-cițiu timp de 10 minute, apoiîncearcă să stai încă 10 minute întinsîn pat tot cu ochii închiși și să îțiimaginezi că te afli lângă o apălimpede, concentrându-te pe netez-imea ei timp de încă 5 minute. Este adevărat că fiecare per-soană reacționează la stres într-un

stil propriu. În viața de zi cu zi, înprezent, nimeni nu scapă de stres,deci trebuie să știm cum să ne con-fruntăm cu astfel de situații și să nule lăsăm să ne afecteze prea mult.

Metodele de relaxare sunt eficienteîn momentul în care sunt practicatecu regularitate, și deși par amuzante,ele dau rezultate surprinzătoare.

Ligia GAȘPAR

Metode de relaxare

Ediția a XXXV-a a Festivalului Internațional „Tim-ișoara Muzicală”, desfășurată în perioada 29 aprilie - 29mai, aduce în fața publicului premiera operei „AdrianaLecouvreur” a compozitorului Francesco Cilea. Destinul tragic al faimoasei cântărețe a fost muzamai multor compozitori din secolele XIX și XX, dar niciuna din creațiile acestora, numite sugestiv „Adriana

Lecouvreur”, nu a rămas în repertoriul teatrelor lirice.Mai mult succes a avut însă opera lui Ciela care, prinmodul inedit de abordare și perspectiva originală asupravieții marei artiste, a câștigat un renume mondial și s-asituat lângă operele clasice italiene. Opera, alcătuită din patru acte, prezintă problem-atica unui triunghi amoros în care actrița Adriana Lecou-

vreur și Prințesa de Bouillon încearcă săcucerească inima lui Maurizio, elegantulConte de Saxonia. Planurile malefice șicomploturile prințesei de Bouillionzdrobesc sufletul frumoasei și încreză-toarei actrițe. Buchetul de violete dăruitcu atâta dragoste de Adriana contelui,înainte de spectacol, este cea din urmăarmă a răzbunării prințesei, care îșiatinge în final scopul. Sărutând petaleleofilite primite într-un colet ce se pre-supunea a fi din partea lui Maurizio, ac-trița este otrăvită de necruțătoareaprințesă și se stinge în brațele celui pecare l-a iubit. Marea tragediană AdrianaLecouvreur trăieşte ultima scenă – cea amorţii sale.

Roxana RADU

Adriana LecouvreurO nouă premieră pe scena Operei din Timișoara

Luni, 30 Mai

Cuib d’Arte, ora 21: „Stend Ap Comedi„ cu Pituțu

Miercuri, 1 Iunie

Librăria Cărturești, ora 19: Proiecții de filme spaniole

Joi, 2 Iunie

Teatrul de vară (Parcul Rozelor): Goran Bregovic la Ti-mișoara

Sămbătă, 4 Iunie

Asociația Culturală Noua Acropolă, ora 18:30: „I Ching- cartea schimbărilor și a devenirii”

Luni, 6 Iunie

Sala Capitol, ora 20: Al Di Meola la Timișoara

Marți, 7 Iunie

Sala Ernst Neuman (str. Mărăști nr. 10), ora 18: „Ti-mișoara frumoasa mea verde”

Joi, 9 Iunie

Sala Capitol, ora 19: Concert Tradițional Cvartet

Vineri, 10 Iunie

Teatrul German de Stat Timișoara, ora 19: „Don Carlos”de Friedrich Schiller

Sâmbătă, 11 Iunie

Teatrul German de Stat Timișoara, ora 19: „Don Carlos”de Friedrich Schiller

sursa www.evive.ro

Evenimente curente

Pagina 10:pagina 2 29/05/2011 16:28 Page 1

Page 11: ACces nr.5

ACcesNumărul 5 Iunie 2011

11

Prin student înțelegem ospecie în continuă dezvoltare, careîși crează un habitat prin propriilecapacități intelectuale, organiza-torice și prin multă ingeniozitate.

El trăiește singur sau cu un grupde amici din aceeași specie, într-olocuință sau cămin. Își proiecteazăactivitățile de zi cu zi având ca scopdepunerea unui efort minim, pentrusatisfacerea plăcerii îndelungate de alenevi. Cu toate acestea, există situațiiextreme când trebuie să reacționezepentru că latura lui umană îl trezeștela realitate.

Spălatul vaselor Varianta feminină, conștientă demenirea sa, își spală vasele dupăfiecare masă sau la un interval scurtde timp după aceasta. Varianta masculină așteaptă săse depună în chiuvetă un turn deporțelan, pe care câteodată îl rezolvăspărgându-l, sau se apucă conștiin-cios de treabă, după ce iși dă seamacă nu mai are unde așeza alte vase,nu mai are în ce mânca sau atuncicând intră în bucătărie, îl întâmpinăun parfum înțepător. De asemenea, mai există o opți-une: vase de unică folosință, ușor deprocurat, de utilizat și confortabiledin punct de vedere financiar.Pentru că omul este o ființă socia-bilă, pot exista și înțelegeri: studen-tul poate pune pe altcineva să îi spelevasele, folosind un sistem de rotație

sau oferind alte servicii (dusulgunoiului).

Procurarea hranei Studentul are părinți iubitori,care la intervale de o săptămână,maxim două îi trimit hrană. În cazcontrar, încearcă să iși realizeze sin-gur mâncarea și organizează astfelședințe de gătit cu alte persoane. Însituații extreme însă, studentul re-curge la măsuri drastice: își cumpărăshaorma, kebab, pleșcăviță, gogoși,cartofi prăjiți, etc. Ziua de primit mâncare de lapărinți este împărțită în două părțiprincipale. Prima este reprezentatăde așteptarea pachetului, de lungireaochilor după tren, de nenumărateledrumuri până la frigider doar pentrua constata că este gol sau de somnîndelungat pentru a uita că este mu-ritor de foame. Cea de-a doua perioadăcuprinde cărarea unui bagaj de peste10 kilograme, așezarea (îndesarea)unui volum mare de provizii culinareîntr-un spațiu minuscul și mâncareaunei cantități mari de hrană pentru asuplimenta deficitul din perioada detimp anterioară.

Spălatul și călcatul hainelor După ce Adam și Eva au păcă-tuit destul încât să fie nevoie să de-scopere hainele, o problemăesențială pe care studentul a întâmp-inat-o este spălarea acestora. Pentrucă un student nu este niciodată ab-solut singur în orașul în care s-a

mutat, el merge la rude sau la pri-eteni cu plăsuțele de haine. Trebuieînsă menționat că nu va aduce nicio-dată cu el detergent sau balsam pen-tru că uită. Umil, el va promite că seva revanșa, însă e convins că aceastanu se va întâmpla vreodată. Călcatul reprezintă altă activi-tate pe care studentul nu o agreează,însă câteodată are mustrări de conști-ință și își dă seama de necesitateaunei astfel de acțiuni. O soluție sal-vatoare este prezentă încă din stadiulde spălare al hainelor: dacă acesteanu sunt stoarse în întregime, ci doarscuturate și întinse la uscat, proba-bilitatea de a purta o haină șifonatăeste semnificativ redusă. Modul de viață al studentuluieste influențat deopotrivă de canti-

tatea de informații pe care acesta oabsoarbe în timpul facultății. Pentrucă el a plecat de acasă să învețe, iaracest lucru îi ocupă majoritatea tim-pului, studentul nu este în totalitatecapabil să se îngrijească de datoriilelumești.

Laura MITRICIOIU-BUSE

O întrebare veche de generații întregi își areacum răspuns... După studii îndelungate efectuate cumaxim de eficiență pe aproximativ 75% din studenți,la nivel național, iată ce am descoperit despre acți-unea (uneori supranumit „ritualul”) de luare amesei.

O echipă de experți care a fost alocată analizei acestuistudiu a împărțit acțiunea în două mari etape:

1. Etapa contemplativă00.00 secunde - Recunoașterea nevoii de a mânca;00.56 secunde - Răspunderea la întrebarea fatidică„Mi- e foame?”; 15.90 secunde - Răspuns: „nu știu”;16.03 secunde - „Ba da... mi-e foame”;16.04 secunde - „Oare ce am de mâncare în frigider?”;19.43 secunde - Return -1;20.00 secunde - Luarea inițiativei de a mânca în oraș(alocată dinamic pe adresa de memorie 0x45FF);20.34 secunde - Suprimarea inițiativei 0x45FF, cod deîntrerupere 0305A;22.89 secunde - Primire telefon de la prieteni: „Ne estefoame; dacă aducem de mâncare, gătim împreună?”;30.00 secunde - Încheiere discuție, trecere către etapapregătitoare: „return 1”.

2. Etapa pregătitoare:30.89 secunde - Ștergere zone de memorie 0x1FFF -0x2FFF;30.89 secunde - Alocare zone de memorie 0x1FFF -0x2FFF pentru inventar;59.99 secunde - Ieșire din loop infinit alocare inventar,cod „Trebuie să cumpăr o furculiță!”;60.01 secunde - Suprimare cod anterior, cod 0305A(flag de întrerupere încă activ);60.34 secunde - Intrare în rutină de tratare a întreruperii„Merg la vecin și îmi iau tot ce îmi trebuie”;190.23 secunde - Ieșire din rutină de tratare, return 0;190.24 secunde - return -1;193.03 secunde - alocare masă, scaune, tacâmuri con-form zonei de memorie 0x1FFF - 0x2FF0;203.62 secunde - execuție instrucțiuni NOP pe zona dememorie rămasă;289.28 secunde - „return 0”.

Anexă Informativă:• Acțiunea de cercetare a portmoneului generează o în-trerupere de tip 0305A;• Zona de memorie 0x1FFF - 0x2FFF este alocată demajoritatea sistemelor de operare studențești pentru in-formațiile de bază dedicate ultimului examen;• În sistemul arhitectural studențesc, traducerea valorilorde returnare -1, 0, 1 este: „Nu sunt pregătit”, „Suntpregătit” respectiv „E O.K. bă”.

Să aveți o săptămână ușoară...

Ștefan SĂNĂTESCU

Iată, venim din nou în aju-torul studenților cu o oază decunoștințe privind una dintre celemai vechi arte ale lumii - eradi-carea gândacilor (în cele mai in-ventive moduri posibile).

Astfel, la cererea explicită șiunanimă a studenților din lung și lat(nu ne credeți pe cuvânt), am pus lapunct o bază de date care includeunele dintre cele mai noncon-formiste metode de a strivi orice arecel puțin 6 picioare (neincluzândpiese de mobilier). Noi considerăm meșteșugulacesta ca fiind o călătorie, în specialuna de cunoaștere, atât a sinelui, câtși a gândacului - dușmanul care este,în medie, mai aproape de noi decâtorice prieten.

• Începem cu veșnicul aruncător deflăcări, compus în mod rezonabildintr-o sursă continuă de foc și o

sursă (preferabil gazoasă) de alcool,deși benzina sau alt conbustibil estela fel de bun, dar poatenu la fel de agreat decătre dragele noastresisteme de alarmă anti-incendiu.

• Din studii îndelun-gate, adversarii noștrimultipezi par areacționa la lumină,deci dacă se strâng vre-odată în camera voastrăîn semn de protest,înainte de a vă gândi laaprinderea luminii șidispersarea lor, luați o pereche deochelari infra-roșu (sau cameră defilmat aferentă) și o paletă demuște... nu veți regreta.

• Nu aveți timp? Vă presează activi-tatea pentru a putea savura victoriaîmpotriva insectelor? Nici o pro-

blemă, 10 grame de ceva dulce sau osursă difuză de lumină în mijlocul

unui cerc de scotch sauînălbitor face minuni.

• Am omis faptul căunora poate le plac mi-crocontrolerele. Cu ocapsulă de dimensiunimari, alimentată la95% din maximul per-mis înainte de a ex-ploda, programat săscoată maxim de tensi-une pe porturile pare șiminim de tensiune peporturile impare, cu un

led luminând ușor deasupra lui, întimp ce e întors cu susul în jos, poatefi clasificat ca o soluție validă desuprimare a gândacilor... în condiți-ile în care se și aerisește camera dincând în când.

Ștefan SĂNĂTESCU

Studentul politehnist ca specie

Cum să faci praf gândacii...

Cum iau studenții masa?

Pagina 11:Pagina1 29/05/2011 16:27 Page 1

Page 12: ACces nr.5

Numărul 5 Iunie 2011

12

Rețeta lunii: pâine de banane

Sigur că, odată cu sosirea verii şi totodată a vacanţei,îţi doreşti să te bronzezi şi să ai o piele ciocolatie, fru-moasă, dar... și ai auzit multe despre efectul periculosal razelor solare.

Ce este adevărat și ce nu? Cum ne putem proteja? Din punct de vedere dermatologic, există un ansam-blu de trăsături legate de culoarea naturală a părului șiculoarea tenului care permit definirea sensibilităţii indi-viduale a pielii la soare. Astfel există 5 fototipuri:

1 - persoane cu păr şi piele foarte deschisă la culoare (einu ar trebui să se expună mai deloc la soare); 2 - persoane cu ten alb, păr deschis la culoare sau roşcat(acestea se ard de la infraroşiile din razele solare, dar nuse bronzează deloc);3 - persoane blonde cu ten şi ochi de culoare deschisă(se ard întotdeauna la orice expunere la soare, cât demică, şi se bronzează cu mare dificultate); 4 - persoane blonde cu ten mai închis şi persoaneleșatene cu ten măsliniu; 5 - persoane brunete cu ten închis la culoare. Cele 2 fototipuri din urmă au o piele care se bronzeazăuşor şi nu se ard decât la UV foarte puternice.

Medicii dermatologi recomandă folosirea cremelorde protecţie solară atunci când ne expunem la UV.

Aceste creme se aleg în funcţie de fototipul pielii, iarpentru zonele sensibile (ex. faţă, piept) se alege o cremăcu protecţie mai mare.

Soarele este important atât pentru starea psihică(motiv pentru care vara se înregistrează cele mai puţinecazuri de depresie) cât şi pentru corp deoarece sub efec-tul razelor se stimulează producerea vitaminei D, impli-cată direct în fixarea calciului în oase. Există însă şidezavantaje datorită expunerii la soare: insolaţie, arsuri,deshidraterea pielii sau îmbătrânirea prematură a pielii.Însă, dacă ne protejăm suficient, aceste efecte nu vorapărea. În afară de cremă protectoare este recomandatsă mai folosim şi ochelari de soare, umbrelă sau pălărie.În timpul orelor după-amiezii, expunerea la radiaţii so-lare ar trebui să fie cât mai mică.

Ai mai multe posibilităţi de a evita problemeledecât de a le cauza. Când este cel mai bine să tebronzezi? Ce filtru protector aplici pe piele înainte de ate expune la soare? Cum te poți feri de arsurile solare şide insolaţie? Sperăm că articolul nostru îți răspunde laaceste întrebări și îți va fi de ajutor.

Oana MOLCUȚ

Activitatea fizică implică, în egală măsură, consumşi acumulare de energie. Ambele situaţii sunt la fel denecesare unei vieţi sănătoase. În plus, activitatea fiz-ică este cea care îţi încarcă bateriile şi compenseazălipsa de energie.

Toţi suntem conştienţi că exerciţiul fizic este vitalpentru a fi sănătoşi. Cu toate acestea, găsim tot felul demotive pentru care nu ne facem timp zilnic pentru miş-care. Însă pentru a avea mai multă energie, pentru a nesimţi mai bine în propriul corp, pentru a fi mai plini deviaţă şi mai veseli, avem nevoie de mişcare fizică.

Iată câteva motive pentru care merită să faci miş-care:

- energie fizică;- reduce starea de anxietate şi depresie, diminuează stre-sul şi pesimismul;- favorizează energia emoţională pozitivă şi optimismul;- creşte capacitatea de reacţie, îmbunătăţeşte starea gen-erală de atenţie şi tonusul psihic;- o viaţă de cuplu mai fericită şi sănătoasă;- creşterea puterii sistemului imunitar;- îmbunătăţeşte sănătatea inimii, reduce riscul de a facediabet sau de a avea probleme cu tensiunea, regleazănivelul colesterolului, menţine tonusul muscular, îm-bunătăţeşte postura şi echlibrul, ameliorează funcţia res-piratorie;- ţine sub control greutatea ajutându-te să ai un corp deinvidiat;- dezvoltă încrederea în sine;- compensează lipsa altor satisfacţii şi nevoi (ex.plăcerea de a mânca ciocolată).

Faci destulă mișcare? Dacă nu, acum este momentulsă te apuci! 30 de minute pe zi şi vei avea o formă fiz-ică de invidiat şi un corp de admirat.

Oana MOLCUȚ

Statul la soare: pro și contra De ce să faci mişcare?

Iată încă o „delicatesă” expusă în stilul consacrat al dia-gramelor de timp pe care le iubim atât de mult...

Pagina 12:pagina 2 29/05/2011 16:27 Page 1

Page 13: ACces nr.5

ACcesNumărul 5 Iunie 2011

13

Timişoara câştigă seria şitermină sezonul pe locul 11.Deşi rezultatele de la finalul se-zonului regulat dădeau oarecareşanse în această etapă harghite-nilor, întâlnirea de azi a arătatdin nou superioritatea “leilordin Banat” care au reuşit să îşiadjudece şi cel de al 3 lea mecicu scorul de 93-97.

Remarcaţi:

Miercurea Ciuc: C. Han-nah 25 de puncte, E.Tucker 24de puncte şi Y. Coleman 15puncteBC Timişoara: M. Pesic 35 depuncte, R. Dzambic 21 depuncte şi N. Markovic 20 depuncte.

Adrian BLEDEA

Liga AC organizează înperioada 6 - 10 iunie, la BazaSportivă 2, un Campionat deBaschet pentru studenții dinUniversitatea “Politehnica” dinTimişoara. Competiţia va fideshisă tuturor studenţilor dinUniversitate. Scopul nostru este de a daocazia studenţilor noştri să facăcât mai multă mişcare posibilă,

pentru că după cum ştim, miş-carea este sănătoasă. Echipelevor fi mixte şi formate din 5persoane pe teren plus 4 rez-erve, iar taxa de participare vafi de 50 RON/echipă. Înscrierile se vor face lasediul Ligii AC începând cudata de 30 mai. Vă aşteptăm!

Alex DADU

Etapa XXVII

Poli Timişoara nu mai esteinvincibilă. Echipa noastră apierdut pentru prima dată în ac-tualul campionat, la limită: 2-3,în faţa celor de la Rapid Bu-cureşti. Timişoara era, înaintea par-tidei din Giuleşti, singura echipăcare nu pierduse în campionat,bănăţenii scăpând cu bine dupămai multe dispute în care auegalat pe final. Povestea nu amai ţinut însa şi împotrivaRapidului. Golurile învingătorilor aufost marcate de Bozovici '11,Roman '33 şi Pancu '60. PentruFC Timişoara au înscris Zicu '19şi Alexa '85.

Etapa XXVIII

Timişoara a pierdut douăpuncte importante în lupta pen-tru titlu. FC Timişoara n-a fost înstare astăzi să treacă de nou-pro-movata FCM Târgu Mureş,echipă pregătită de Ioan OvidiuSabău, fostul antrenor al bănăţe-nilor. Timişoara venea dupăprima înfrângere din acest sezon.Etapa trecută, echipa lui DusanUhrin a capotat în Giuleşti. Timişoara lui Duşan Uhrina dominat jocul, dar n-a reuşit săînvingă. Portarul Balauru a fosteroul mureşenilor. El a făcut mi-nuni între buturi, inclusiv lapenalty-ul executat de Zicu înminutul 92!

Etapa XXIX

Timişorenii au făcut un pasimportant spre titlu la Mediaş,unde au condus cu 2-0 la pauză,prin golurile jucătorilor cu profildefensiv - Alexa şi Ignijatevic.Ardelenii au redus din handicapprin veteranul ClaudiuNiculescu. "Şepcile roşii" nu mai pier-duseră de şase meciuri în Liga I,însă timişorenii au arătat că alcă-tuiesc o formaţie redutabilă. Înurma victoriei, bănăţenii au urcatpe primul loc în clasament, cudouă puncte peste Oţelul Galaţi(un meci în minus) şi FC Vaslui,care a învins o altă Universitate(cea din Craiova).

Etapa XXX

FC Timişoara a abordat

partida cu FC Braşov la victorie,pentru a reveni pe prima poziţiea clasamentului. Bănăţenii aucâstigat, scor 2-0, partida cu FCBraşov, Bourceanu(35') şi Goga(62') au adus victoria alb-vio-leţilor.

Etapa XXXI

Bănăţenii au ratat şansa dea scoate formaţia moldoveanădin cursa pentru titlu, în timp ceremiza îi menţine pe moldovenipe locul trei, la două puncte dis-tanţă de liderul FC Timişoara.Timişoara a luat în calcul şi oremiză în derby-ul de clasamentcu Vasluiul. Bănăţenii s-auapărat bine, au ieşit periculos pecontraatac şi şi-au îndeplinit încele din urmă scopul: au plecatneînvinşi.

Etapa XXXII

Poli îşi continuă cursa cătretitlu rămânând la doar 1 punct înspatele Galaţiului. FC Timişoara a învinsechipa ialomiţeană cu 3-1, scorula fost deschis rapid de Magera,după un penalty scos de Zicu, iardupă 20 de minute scorul dejalua proporţii. Lovitura de cap alui Cisovsky a modificat tabelade marcaj, dar fundaşul lui Polişi-a anulat practic reuşita cu unautogol stupid cu care l-a bătutpe Taborda. La scorul de 2-1, Unirea a

avut două ocazii mari, ambeleirosite de Rusescu, iar Timişoaraa dat lovitura de graţie prin An-drei Zăgrean, care a stabilitscorul final al partidei.

Etapa XXXIII

Poli Timișoara pierde fi-

nala campionatului cu echipagălățeană cu scorul de 2-1. Înacest moment, din punct devedere matematic, Oțelu Galațieste campioana României în2011. Gazdele au început maibine și au deschis scorul prinLiviu Antal, în minutul 15. Mi-jlocașul a punctat cu o loviturăde cap din șase metri, după uncorner executat de GabrielViglianti, profitând de o ieșiretotal eronată a portarului tim-ișorean Pedro Taborda, care eraaccidentat. "Violeții" au ieșit cualtă față de la cabine și, la unminut de la ratarea lui SrdjanLuchin, Ianis Zicu a readus egal-itatea pe tabela de marcaj, trim-ițând în poarta din apropiere,după lovitura de cap a luiGhionea ('52). "Oțelarii" au ac-celerat din nou și au marcat golulvictoriei și cel decisiv pentrucucerirea tilului prin MariusPena, în minutul 71, la capătulunui contraatac tăios purtat peaxa Antal - Buș.

Adrian BLEDEA

Fotbal: Atât de aproape...Baschet - final de sezon

Campionat de baschet

F.C. Timișoara a fost atât de aproape să aducă primul titlu în Banat, daracum trebuie să se mulțumească cu preliminariile Champions League.

Pagina 13:Pagina1 29/05/2011 16:26 Page 1

Page 14: ACces nr.5

Numărul 5 Iunie 2011

14

De mult auzisem de un locunde totul este cumpărabil.Cumpărabil? Ce înseamnăasta? Adică, dacă merg și beauo cafea, pot să iau ceașcaacasă? Se pare că da. Poți să ieiceașca, poți să iei chiar maimult: un scaun, chiar și omasă.

Localul l-am descoperitprintr-un drum parcurs fărătransport în comun de la gară șimi-am propus să îl investighez.Cum cobori treptele, te izbește oatmosferă de cărămidă, de pub,specifică multor alte baruri; se-rios acum, la câte baruri cu perețide cărămidă am văzut, îmi vinesă cred că doar vederea uneicărămide te poate influența acumsă ceri o bere. Mesele și scaunelesunt din lemn, se vede că sunt„manufacturate”. Aspectul ge-neral al locului este unul plăcut,este un beci ok.

Prețurile nu sunt mari, iarafișele multe de pe peretele stângde la intrare arată activitățilemulte de aici. În fiecare weekendeste ceva și, dacă îți este lene sămergi până după electro pe mal,poți să găsești și pe blogul lorprogramul și evenimentele ceurmează. Mai am un sfat, pentru cei

ce nu suportă vara din cauzacaniculei și a soarelui puternic,faptul că este un beci face Ma-nufactura din loc fabricat în locrăcoros, iar cu o limonadă răcori-toare lângă tine, nimic nu poatefi mai relaxant.

Virgil TĂNASE

Deși la sfârșitul secoluluial XIX-lea literatura abundăde utopii, viziunea optimistăasupra viitorului se schimbăbrusc la începutul secoluluiXX, odată cu apariția maimultor distopii.

Una dintre aceste distopii,care a avut un impact răsunătorla momentul apariției și care esteconsiderată a fi una din cele maiimportante scrieri ștințifico-fan-tastice ale ultimului secol, este„Minunata lume nouă” a lui Al-dous Huxley. Acțiunea are loc în Londraanului 2540 și prezintă o socie-tate considerată a fi perfectă, încare viața individului este pro-gramată înainte ca acesta să senască. Inclusiv nașterea este unacontrolată și produsă artificial,astfel încât fiecare persoană săaibă anumite trăsături de caracterpentru a ocupa diferite poziții însocietate.

Sistemul... În această societate contro-lată de tehnologie, în care oriceformă de solitudine este consid-erată neortodoxă, libertateaumană și individualitatea devinincompatibile cu modul de viațăimpus. Astfel, singurele locurinelaterate, amplasate în zonele

care nu reprezentau interes eco-nomic, sunt considerate a fi rez-ervații ale sălbaticilor și locuri dedistracție pentru persoanele „civ-ilizate”.

Bernard, om neadaptat Bernard, personajul în jurulcăruia se desfășoară acțiunea ro-manului, este un neadaptat al so-cietății. Deși a fost programat săfacă parte din casta superioară, eleste mult mai mic de înălțime,caracteristică tipică castelor in-ferioare și astfel, dezvoltă uncomplex de inferioritate. În tim-pul unei excursii către o rezer-vație a sălbaticilor, Bernard

descoperă un secret care dă pestecap toată concepția sa asupralumii în care trăiește și carestârnește multe controverse însocietatea considerată a fi civi-lizată. Finalul romanului este unulșocant și total imprevizibil și arerolul de a întări ideile autoruluireferitoare la dominația tehno-logică și la efectele neplăcute pecare aceasta le poate avea. Înconcluzie, romanul este unulcare merită a fi citit și pe care vi-l recomand cu căldură .

Alex DRĂGHICI

Zilele trecute, câțiva prie-teni mi-au propus să mergemla cinema să vedem „Thor”,care din câte spuneau, promitea fi un film bun. În clipa urmă-toare am deschis calculatorulși am dat un search pe Youtubepentru a vedea și eu trailer-ul.

Pe moment mi s-a părut a fiun film la care dacă voi merge,sigur mă voi plictisi, dar totușinu regret că am dat banii pe bilet. Bazat pe acțiunea din ben-

zile desenate create în 1962 decătre Stan Lee, Larry Lieber șiJack Kirby, inspirate la rândullor din mitologia nordică și dinscrierile shakespeariene, „Thor”,este o combinație între legendelenordice, câte ceva din „Tron” șiun strop de western. Filmul îl areca protagonist pe ChrisHemsworth, o alegere bună dinpunct de vedere estetic: înalt,chipeș, abdomen perfect, blondcu ochii albaștri. Hemsworthjoacă rolul lui Thor, fiul lui Odin,un războinic căruia datorităactelor sale de vitejie, tatăl săudecide să îi cedeze tronul. În ziuaceremoniei, regatul Asgard esteatacat de către Giganții deGheață, iar Thor, impulsiv de fel,decide să le plătească cu aceeașimonedă. Acest act de inconș-tiență din partea lui Thor duce laizolarea acestuia pe Pământ,

unde o întâlnește pe Jane (Na-talie Portman), un astrofiziciancare urmărește schimbărileprovocate de conexiunea dintrecele două lumi. În timp ce el estefoarte ocupat încercând să seadapteze la viața de pe Pământ,fratele său Loki (Tom Hiddle-ston) plănuiește să își omoaretatăl și să devină rege. Efectele vizuale sunt destulde spectaculoase, astfel încât tepot ține lipit de scaun timp dedouă ore.

Alegerea distribuției a fostdestul de reușită, ChrisHemsworth interpretându-lfoarte bine pe Thor, reușind săredea forța, frumusețea și aro-ganța acestuia, Anthony Hopkinseste regele Odin, Tom Hiddle-ston face un rol bun inter-pretându-l pe Loki, iar NataliePortman a intrat foarte bine înpielea cercetătoarei complet ded-icată proiectului ei. Povești cu eroi au existatmereu, iar în vremuri demult ui-tate când admiram acești eroi,eram mereu pasionați de izbândalor și modul unic de a-și spunepovestea de a făuri un destin.Cine știe, poate acest film vatranscende barierele timpului câtse desfășoară în fața ochilornoștri.

Silvana FOLOGEA

Movie review: ThorO privire în ansamblu asupra unei noi producțiimarca „Marvel”: povestea zeului viking al tunetului

Book review: Brave new worldMinunata lume nouă - o viziune în viitor, demnă de luat în seamă

Manufactura - unde bei cafeaua și cumperi canaBar și fabrică în același loc - o idee inovativă, o găsiți aproape de facultate

Pagina 14:pagina 2 29/05/2011 16:34 Page 1

Page 15: ACces nr.5

HOROSCOPBerbecDe acum totul stă în mâinile tale. Zilele vor fi

așa cum vrei tu. Ești predispus(ă) către muncă şi seri-ozitate în tot ce faci, dar şi către o mai mare închideresufletească. Această tendinţă îți poate afecta seriosbuna dispoziţie.

TaurDiminețile încep neobişnuit... cu griji şi un oare-

care pesimism legat de viitor. Motivul principal al aces-tei tristeţi e faptul că unele dorinţe trebuie amânate,limitate sau modificate.

GemeniVine o perioadă în care trebuie să fii mai pru-

dent(ă) în legatură cu resursele financiare. Cei din jurultău se vor simți insipirați de atitudinea calmă și seninăpe care ai adoptat-o.

RacSimţi foarte clar tensiunea ce se apropie pe plan

profesional. Avantajul e că tu ai posibilitatea de a folosiacea tensiune într-un mod constructiv. Prietenii te vorinvidia la maxim.

LeuS-ar putea să apară multe probleme de rezolvat în

următoarea perioadă, fie acasă, fie la școală. Vitalitateanu este la cote prea înalte. Ai grija la orele de somn și laalimentație.

FecioarăPrietenii și familia se vor bucura de prezența ta

pentru că acum ai mai mult timp liber. Faci eforturi sem-nificative ca aceștia să se simtă bine în prezența ta. Nuuita să te distrezi la maxim și să te bucuri de aceste mo-mente.

BalanțăAr fi benefic să începi să-ti faci planuri... până nu

îți fac alții. Doar tu știi ce e mai bine pentru tine. Făpuțină ordine, citește o carte sau plimbă- te cu bicicleta.Profită de vremea însorită.

ScorpionVei avea parte de o perioadă plină de întâlniri.

Pregătiți-vă din timp cu un plan sau încearcă sa găseștiresursele de care ai nevoie pentru a nu întâmpina obsta-cole.

SăgetatorSe simte în aer un soi de pretenţii. Prea multe

chiar. Visezi la multe lucruri, dar banii nu sunt suficienţi.Mintea poate zbura oriunde, daca îi permiți. Ai grijă, îțifaci rău cu mâna ta.

CapricornEști ceva mai grijuliu(e) faţă de propria persoană

şi mai atent (ă) chiar şi la gândurile care nu vă fac bine.Această atitudine îți oferă mai multă stăpânire de sine şite ajută să te coordonezi mai bine.

VărsătorCauți să îți recapeţi echilibrul şi asta înseamnă să

acorzi mai multă atenţie propriei persoane, să te eliberezide grijile obişnuite. Se recomandă orice preocupări artis-tice care pot aduce bucurie în suflet.

PeștiS-ar putea să te bucure faptul că în jurul tau nu e

prea multă lume. Simţi nevoia de a te izola, pentru a-țilimpezi gândurile. Treaba asta cu “cei mai buni prieteni”nu e deloc ușoară.S

UD

OK

U Să râdem! Culmea șovăielii: Să ezit, să nu ezit...Culmea cruzimii: Să-ți omori timpul.Culmea melancoliei: Să cazi pe gânduri și să-ți spargi capul.Culmea înotului: Cu o mână să înoți, cu cealaltă să dai dinpicioare.Culmea orei exacte: Să pui ceasul după radio și să-l uițiacolo.Culmea aniversării: să împlinești 18 primăveri în toiuliernii!Culmea zgârceniei: Să-ți faci cărți de vizită și să nu dai și laalții.Culmea discriminării: morții cu morții, viii cu viii.Culmea matematici: să fi singur și să te simți în plus.Culmea economiei: Să latri tu în curte și să faci economie decâine Iulia GULEA

ACcesNumărul 5 Iunie 2011

Nodul simplu sau nodul clasic de cravată

reprezintă cel mai des întâlnit și cel mai simplu de făcutnod la cravată. Se face și se desface foarte ușor. Nodulsimplu se potrivește la marea majoritatea cravatelor și lamajoritatea gulerelor de cămașă.

În continuare vom învăța împreună cum să facemcel mai simplu nod la cravată.Pasul 1: Se înfășoară cravata în jurul gulerului și se ținecu partea lată în stânga. La acest pas se ajusteazălungimea cravatei. Este recomandat ca lungimea cozii(partea îngustă a cravatei) să fie de 1,5 - 2 ori mai scurtădecât lungimea feței (partea lată a cravatei).Se trece fața cravatei peste coadă, așa cum se vede înimagine. În acest moment, fața cravatei se află în parteadreaptă, iar coada în jos.Pasul 2: Se trece fața cravatei pe sub coadă, înfășurându-se în jurul acesteia, precum am arătat în imaginea alătu-rată. În acest moment, fața cravatei se află în stânga.Pasul 3: Nodul la cravată se continuă cu înfășurareafeței cravatei peste coadă, prin partea din fața, până cândajunge din nou în dreapta. În acest moment, fața cravateise trece prin spațiul dintre cravată și guler (cercul dinjurul gâtului), așa cum se vede în imaginea alăturată.După acest pas, fața cravatei rămâne în sus.Pasul 4: Se coboară fața cravatei prin nodul făcut lapasul anterior, prin înfășurea feței în jurul cozii, precumam ilustrat în imaginea alăturată. Cravata se trage în josîn întregime. Atenție la aspectul nodului.

Pasul 5: Ajustarea nodului de cravată se face trăgând decoadă și de aripi (părțile care întră sub guler).

Când se face un nod de cravată simplu, trebuieavute în vedere următoarele aspecte:• Nodul trebuie să se îmbine bine cu gulerul cămășii.Nu trebuie să fie ascuns, dar nici să nu iasă foarte multîn evidență.• Cravata (partea mai lată) trebuie să ajungă la jumătateacenturii. O cravată prea lunga sau prea scurtă nu estedeloc aspectoasă.

Cum se face…?

pagina 15:Layout 1 29/05/2011 16:25 Page 1

Page 16: ACces nr.5

Numărul 5 Iunie 2011

16

Proiectul Timișoara - Capitală

Culturală Europeană în 2020 este unul

foarte ofertant și benefic pentru noi

toți, un proiect ce se bazează pe dez-

voltare și progres. Pentru a susține

acest proiect este nevoie și de îm-

bunătățirea calității vieții în orașul de

pe Bega. Pentru a afla mai multe de-

spre cum ne pregătim pentru a deveni

capitală culturală europeană, am dis-

cutat cu domnul Emilian Damian

Popovici, șef al Catedrei de Epidemi-

ologie din cadrul Universității de Me-

dicină și Farmacie Timișoara și

membru al Rotary Club Timișoara.

ACces: Știm că sunteți implicat în mai

multe proiecte ce vizează dezvoltarea

Timișoarei, proiecte ce reprezintă pași

importanți pentru atingerea visului de

capitală culturală europeană în 2020.

Ce ne puteți spune despre aceste

proiecte?

Emilian Popovici: Este vorba dedouă proiecte, „Timișoara, inima mea” și„Timișoara, oraș sănătos” care au ca scop

îmbunătățirea calităţii vieţii timișorenilorși ridicarea standardelor ce privesc sănă-tatea publică, sub toate aspectele ei, princolaborarea tuturor cetăţenilor şi a insti-tuţiilor ce au atribuții în această direcțieși care doresc acest lucru. „Timișoara, inima mea” este proiec-tul Parteneriatului Rotary-Lions (caresunt cluburi de sevicii în folosul comu-nității), unic în Europa cel puțin, care îșipropune o serie de acțiuni ce se vor des-fășura mulți ani de acum încolo și care auca scop o viață mai bună derulată într-unmediu mai favorabil pentru timișoreni.Dintre aceste proiecte, cel mai recentlansat este „Mișcarea de la ora 7”, care îșipropune să mobilizeze oamenii cătresport. În parcul din spatele Catedralei aufost marcate piste de alergare unde sun-tem așteptați să facem mișcare în aerliber. În fiecare seară, începând cu ora19:00, acolo este prezent cel puțin unmedic de la Clinica de prevenție cardio-vasculară care dă oamenilor lămuririreferitoare la activitatea fizică de care aunevoie în funcție de vârstă, sfaturi nu-triționale, informații despre sport, miș-care, recuperare. Cel de-al doilea proiect „Timișoara -oraş sănătos” este în stadiul de prezentareşi popularizare, dar care de îndată dupădemararea propriu-zisă, va continua deasemenea o perioadă lungă de timp şi vafi preluat ani la rând de diverse organizaţiişi sponsori care se vor regăsi în tematicilederulate şi care în mod aparent paradoxalvor avea de câştigat, în final având înacest fel o situaţie win-win în care cei maimari câştigători vor fi timişorenii. Avemspre exemplu firme în Timişoara carepoluează mediul şi care pentru a com-pensa această latură negativă, dar din ne-

fericire inerentă activităţii lor, vor trebuipe lângă locurile de muncă pe care leoferă, să se implice în viaţa socială,demonstrându-şi în acest fel bunele in-tenţii. Implicarea se poate face prin spon-sorizare şi derularea unor acţiuni desusținere în educaţie-învăţământ, diverseservicii sociale şi, de ce nu, chiar în ser-viciile de sănătate. Reţeaua Healthy Cities(Oraşe Sănătoase) în care dorim inte-grarea Timişoarei, cuprinde în prezent1200 de oraşe din 30 de ţări din Europacu mențiunea că până în prezent nici un

oraş din România nu se află printre aces-tea, încercări fiind făcute dar fără succesîn Cluj şi Bucureşti. Fundaţia HealthyCities aparține Organizaţiei Mondiale aSănătăţii, având un rol de asistență şi spri-jin a proiectelor de îmbunătăţire a calitățiivieţii în diverse oraşe din Europa şi altezone din lume şi un rol de favorizare a ac-cesului la informaţii şi resurse.

ACces: Cum aţi descrie un „oraş sănă-

tos”?

E.P: Un oraş care, în mod continuu,creează şi îmbunătăţeşte mediul fizic şisocial, care creşte resursele comunitare,astfel încât cetăţenii să se sprijine mutualîn vederea îndeplinirii tuturor funcţiilorvieţii şi în dezvoltarea lor la un potenţialmaxim. Acel oraş care a atins un anumitgrad de conştientizare legată de sănătateşi care acţionează pentru îmbunătăţireastării de sănătate. Acest lucru este definitde un proces continuu în primul rând şidoar în plan secund de rezultate.

ACces: Ce implică implementarea

unui proiect „Oraș sănătos”?

E.P: În primul rând angajează con-ducerea locală şi centrală în dezvoltareaunui proces de implicare politică, necesităschimbări instituţionale şi planificarebazată pe parteneriate şi proiecte inova-

tive, construind astfel capacităţi de dez-voltare. De asemenea se pune accent perezolvarea inechităţilor legate de sănătateşi sărăcie urbană, pe nevoile grupurilorvulnerabile, pe determinanţii sociali, eco-nomici şi de mediu ai stării de sănătate,stimulând o conducere locală participa-tivă în care cetăţenii să devină unii dintre„actorii” principali. Trebuie să conştien-tizăm faptul că serviciile de îngrijiri desănătate, indiferent de nivelul de dez-voltare tehnică, influenţează starea desănătate cu maxim 20%, ceilalţi determi-

nanţi ai stării de sănătate fiind condiţiilede viaţă şi de muncă, educaţia, şomajul,locuinţa şi factorii legaţi de stilul de viaţăcare împreună influenţează starea desănătate în procent de 80%.

ACces: Suntem studenţi şi ne adresăm

studenţilor. Care a fost cel mai frumos

moment de pe băncile facultăţii?

E.P: Cred că a fost atunci când, înanii terminali, am luat nota 10 la exam-enul de Medicină Legală şi când am venitacasă tata mi-a oferit o maşină Dacia. Tataa fost profesor universitar şi nu aveamaşină, iar atunci mi-a cumpărat-o mie,ca răsplată a rezultatelor obţinute pe par-cursul anilor de facultate.

ACces: Care erau temerile studentului

Emilian POPOVICI?

E.P: Îmi era teamă de ziua când voifi singur în faţa pacienţilor şi de momen-tul în care voi fi responsabil de viaţa lor.Dar, după ce am terminat facultatea şi sta-giatura, am ajuns într-o localitate cu peste6000 de locuitori şi am făcut faţă cu suc-ces problemelor, în ciuda condițiilor vi-trege din acele vremuri. Medicina pentrumine este mai mult decât o profesie.

Interviu realizat de

Roxana RADU și Alex LAZARCIUC

Timișoara, capitală culturală în 2020?

Interviu cu domnul Emilian Popovici

Pagina 16:pagina 2 29/05/2011 16:24 Page 1