ACB SPATII VERZI

IV. ANALIZA COST-BENEFICIU

1. Identificarea investiţiei şi definirea obiectivelor, inclusiv specificarea perioadei de referinţă

2. Analiza opţiunilor

3. Analiza financiară, inclusiv calcularea indicilor de performanţă financiară: flux cumulat, valoarea actuală netă, rata internă de rentabilitate şi raportul cost-beneficiu

4. Analiza economică, inclusiv calcularea indicilor de performanţă economică: valoarea actuală netă, rata internă de rentabilitate şi raportul cost-beneficiu

5. Analiza de sensitivitate

6. Analiza de risc

Analiza cost-beneficiu s-a efectuat pe baza Documentului de Lucru nr. 4,

“Orientări privind metodologia de realizare a analizei costuri-beneficii”, al

Comisiei Europene şi a Ghidului naţional pentru Analiza cost-beneficii a

proiectelor de investiţii.

Prin realizarea analizei am urmărit să argumentăm impactul socio-economic al

proiectului, considerând două direcţii:

necesitatea implementării investiţiei, a cărei demonstraţie este făcută prin

stabilirea obiectivelor acesteia şi analiza comparativă a variantelor;

necesitatea cofinanţării – demonstrată prin calculul indicatorilor de

performanţă financiară şi economico-socială.

Denumirea proiectului:

“AMENAJARE PARCUL “TEILOR” ŞI SPAŢII VERZI LA CĂMINUL

CULTURAL, LOCALITATEA SARAIU, COMUNA SARAIU, JUDEŢUL

CONSTANŢA”.

Obiectiv general:

Proiectul răspunde cerinţelor de îmbunătăţire a condiţiilor de mediu şi

nevoilor de socializare pentru două categorii de locuitori, bătrâni şi copii.

Obiective specifice:

Obiective specifice Fără proiect Cu proiectNumăr de locuitori beneficiari

- 863

Spaţii verzi amenajate - 4.100 mpNr. arbori plantaţi - 140

Nr. arbuşti plantaţi - 722Suprafaţa gazon - 3.650 mpTeren de joacă pentru copii

- 442 mp

Loc de întâlnire şi recreere pentru bătrâni

- 200 mp

1. Identificarea investiţiei şi definirea obiectivelor, inclusiv specificarea perioadei de referinţă

Locuri de muncă create - 1Diminuarea impactului negativ asupra mediului

Terenul rămâne neamenajat, constituie sursa de praf care afectează gospodăriile învecinate şi loc pe care se aruncă gunoiul.

Impact pozitiv prin amenajarea unor terenuri neutilizate

Asigurarea stării de sănătate a populaţiei din zonă

Praful degajat şi gunoaiele depozitate constituie o sursă de îmbolnăvire

Spaţiul amenajat înlătură degajările de praf şi mirosurile datorate gunoaielor. Constituie totodată, o sursă de oxigen

Creşterea atractivităţii zonei

Creează un disconfort psihic Aspectul este plăcut şi reprezintă o zonă de recreere.

Conferirea unui aspect urbanistic zonei

Nu se va putea realiza Se asigură prin proiect, fiind componentă a obiectivului de creştere a atractivităţii zonei

Alinierea localităţii la standardele europene

Se perpetuează starea anterioară

Asigură un nivel de dezvoltare edilitară prin care se reduce decalajul faţă de zonele cele mai dezvoltate din U.E.

Programul de investiţii strategice al comunei

a) Modernizarea şi extinderea reţelei de distribuţie a apei;

b) Înfiinţarea canalizării menajere;

c) Modernizarea drumurilor de interes local;

d) Amenajarea spaţiilor verzi;

e) Modernizarea şi dotarea instituţiilor de interes public;

f) Asigurarea independenţei energetice.

Lista lungă a opţiunilor este cuprinsă în partea tehnică a Studiului de

fezabilitate. Prin urmare, pentru Analiza cost-beneficiu se reţin trei opţiuni în

conformitate cu prevederile H.G. nr. 28/2008 (lista scurtă).

Varianta zero: fără investiţie

Terenul rămâne neamenajat şi constituie sursa de praf care afectează

gospodăriile învecinate şi loc pe care se aruncă gunoiul. În aceste condiţii efectele

negative asupra mediului şi sănătăţii populaţiei se vor accentua. Este afectat şi

aspectul urbanistic, zona devenind neatractivă.

Varianta medie.

Amenajarea în localitatea Saraiu a 4.100 mp. spaţii verzi, 610 mp. alei

pietonale, 442 mp. loc de joacă pentru copii şi a 200 mp., loc de întâlnire şi recreere

pentru bătrâni. Valoarea totală este de 877.484 lei.

Varianta maximă. Amenajarea spaţiului din localitatea Saraiu şi a unui spaţiu

similar în localitatea Dulgheru aparţinând comunei Saraiu.

Valoarea totală este de 1.500.000 lei.

Criterii de selectare a variantei optime

1. Cel mai mic cost. Criteriul a fost selectat deoarece atât varianta medie cât şi

cea maximă urmăresc acelaşi rezultat.

2. Valoarea investiţiei. Proiectul are două limitări financiare în faza de

execuţie:

a) valoarea maximă a finanţării acordate prin O.U.G. 59/2007;

b) suma maximă posibil de mobilizat din bugetul local.


Indicatori Varianta medie Varianta maximă

Valoarea investiţiei 877.484 lei 1.500.000 leiValoarea reziduală 0 0Cel mai mic cost de investiţie 1 1,71Alocarea nerambursabilă 500.000 lei 500.000 leiContribuţia bugetului local 377.484 lei 1.000.000 lei

Valoarea reziduală nu a fost luată în considerare deoarece Metodologia

europeană face abstracţie de aceasta pentru investiţii cu o durată mai mare de 10 ani.

Departajarea variantelor se realizează pe baza criteriilor „cel mai mic cost de

investiţie” care indică varianta medie, ca cea mai eficientă din punct de vedere al

costurilor. Contribuţia locală pentru varianta maximă ar trebui să fie de 1.000.000 lei,

ceea ce reprezintă dublul veniturilor locale mobilizate anual de bugetul comunei.

Prin urmare se reţine varianta medie ca fiind cea optimă pentru

realizarea obiectivelor propuse.

În concluzie trebuie să admitem necesitatea promovării unor investiţii pentru

crearea de spaţii verzi a comunei care în tandem cu celelalte investiţii strategice de

va conduce la:

Eliminarea barierei impusă de autorităţile de mediu pentru noile obiective

urbanistice şi industriale permiţând dezvoltarea în continuare a comunei;

Asigurarea sănătăţii oamenilor ce au activitate sau locuiesc în comună;

Realizarea unui pas important spre alinierea României la normele europene

în domeniul apelor şi protecţiei mediului.

Considerăm cu atât mai oportună realizarea acestei investiţii în condiţiile în

care problemele de mediu reprezintă un domeniu prioritar în Strategia europeană şi

naţională de dezvoltare durabilă.

Prin rezolvarea acestor probleme s-ar putea crea un cadru favorabil de atragere

a investiţiilor locale şi/sau străine şi s-ar putea genera crearea unor locuri de muncă

stabile. Astfel, întreg proiectul răspunde cerinţelor regionale de creştere socio-

economică şi se aliniază cerinţelor naţionale de dezvoltare durabilă.

3. Analiza financiară, inclusiv calcularea indicilor de performanţă financiară: flux cumulat, valoarea actuală netă, rata internă de rentabilitate şi raportul cost-beneficiu

Principalul scop al acestei analize este de a calcula indicatorii de performanţă

financiară ai proiectului pe baza cărora se poate concluziona dacă proiectul poate fi

acceptat sau nu din acest punct de vedere.

a) Metodologia utilizată

În elaborarea analizei tehnico-economice a proiectului s-a ţinut cont de o serie

de factori de influenţă, care pot afecta rezultatul final al proiectului. Pregătirea

proiectului s-a ghidat după analiza alternativei selectate, după cum urmează:

- Proiect acceptabil pentru potenţialii consumatori ⇒ analiza de

suportabilitate;

- Realizabil tehnic ⇒ fezabilitate tehnică (studiu de fezabilitate);

- Viabil financiar ⇒ analiza de fezabilitate financiară, calcul valoare netă

actualizată, calcul rată internă de rentabilitate, evidenţierea fluxului de

numerar generat de proiect, situaţia costurilor şi veniturilor;

- Impact asupra solicitantului ⇒ analiza solicitantului pe baza raportărilor

anuale.

Efectele analizei alternative se concretizează în previziuni realiste ale cererii,

real estimate, ţinând cont de factorii de influenţă de pe piaţă şi identificarea gradului

de suportabilitate.

În prezentarea estimărilor şi diferitelor posibilităţi de evoluţie a proiectului s-a

ţinut cont de diferite rate de actualizare, fluctuaţii de costuri etc.

b) Investiţia de capital

Costurile de investiţie sunt evidenţiate în devizul general şi defalcate pe

categorii de lucrări în devizele pe obiect.

Estimarea costului de capital s-a realizat ţinând cont de următoarele grupuri de

costuri care trebuie considerate: construcţii (inclusiv lucrări temporare); muncă;

energie; preţuri financiare şi economice; taxe legale; alterări şi modificări de preţuri;

identificarea altor elemente de cost.

Costurile operaţionale recurente sunt cele clasice într-un proiect de o

asemenea amploare: costuri cu materii prime şi materiale; costuri cu personalul;

costuri cu energia; costuri pentru întreţinere şi reparaţii; alte cheltuieli legale.

Veniturile din exploatare sunt asigurate din taxele şi impozitele colectate la bugetul

local, prin care proiectul se autosusţine la nivelul acoperirii costurilor de exploatare şi

a întreţinerii investiţiei.

c) Strategia de contractare

Un prim pas în începerea activităţii propuse îl reprezintă pregătirea

documentaţiei necesare execuţiei proiectului şi atribuirii lucrărilor de construcţie.

Atribuirea se va face în conformitate cu legislaţia naţională cu privire la achiziţiile

publice şi atribuirea de lucrări.

Selecţia antreprenorului, a furnizorilor se va face prin licitaţie publică la care

poate participa orice agent economic care întruneşte condiţiile minime de participare

la licitaţie.

Organizarea licitaţiei, a achiziţiilor se va face cu respectarea prevederilor

legale în momentul organizării licitaţiei, respectiv, a Ordonanţei de Urgenţă

nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de

concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, cu

completările şi modificările ulterioare. Atribuirea contractului de achiziţie publică se

va face cu păstrarea principiilor de liberă concurenţă, de eficienţă a utilizării

fondurilor publice, de transparenţă, de tratament egal şi de confidenţialitate.

Achiziţia publică prin licitaţie deschisă se va realiza după următoarea metodologie:

1. Identificarea necesitaţilor si a fondurilor necesare- Referat de necesitate

- Fila de buget/ aprobare obţinere credit

2. Alegerea procedurii de licitaţie deschisa

- Referat de necesitate care conţine estimarea valorii contractului

- Poziţie in programul anual al achiziţiilor publice

3. Transmiterea spre publicare a anunţului de intenţie

- Cererea de publicare a anunţului

- Extras din M. Of./ SEAP/ JOUE cu anunţul publicat.

4. Elaborarea documentaţiei de atribuire

- Elaborarea caietului de sarcini

- Elaborare clauze contractuale

- Stabilirea cerinţelor minime de calificare referitoare la situaţia economica si

financiara sau la capacitatea tehnica si/sau profesionala si elaborarea notei

justificative

- Stabilirea criteriului de atribuire si elaborarea notei justificative cu privire la acesta

- Finalizarea fisei de date a achiziţiei

- Nota justificativa pentru stabilirea cerinţelor minime de calificare referitoare la

situaţia economica si financiara sau la capacitatea tehnica si/sau profesionala

- Nota justificativa pentru stabilirea criteriului de atribuire

- Documentaţia de atribuire aprobata

5. Transmiterea spre publicare a anunţului de participare



6. Numirea comisiei de evaluare

- Actul administrativ de numire a comisie de evaluare

- Nota justificativa privind cooptarea de experţi externi, daca este cazul.

7. Punerea la dispoziţia operatorilor economici a documentaţiei de atribuire.

8. Perioada de aşteptare:

- primire solicitări clarificări si transmiterea răspunsurilor;

- Adresele privind solicitările de clarificări înregistrate

- Adresele privind răspunsurile la solicitările de clarificări

- elaborare oferte;

- primire contestaţii, daca este cazul;

- Contestaţia depusa, cu număr de înregistrare

- Rezoluţia motivata a autorităţii contractante la contestaţia depusa

depunere oferte

- Lista cu ofertanţii, numărul de înregistrare al ofertelor, data si ora

înregistrării.

completarea declaraţiilor privind confidenţialitatea si conflictul de interese

- Declaraţiile completate de membrii comisiei de evaluare si de către experţii

externi cooptaţi.

9. In cazul apariţiei conflictului de interese, se ia decizia modificării comisiei de

evaluare si se modifica actul juridic de numire a acesteia.

- Declaraţiile completate de membrii comisiei de evaluare

- Actul juridic modificat de numire a comisiei de evaluare

10. Desfăşurarea şedinţei de deschidere

- Procesul verbal de deschidere a ofertelor

11. Examinare si evaluare oferte- Verificare condiţii de:

Eligibilitate

Calificare

Corespondenta tehnica si financiara

- Solicitare de clarificări privind oferta, daca este cazul

- Aplicare criteriu de atribuire

- Stabilirea ofertei câştigătoare

- Elaborare raport si aprobarea acestuia

- Daca este cazul, procesul-verbal intermediar de evaluare

- Raportul de evaluare a ofertelor

- Comunicările către ofertanţi

13. Perioada de aşteptare, primire contestaţii, daca este cazul

- Contestaţia depusa, cu număr de înregistrare

- Rezoluţia motivata a autoritatii contractante la contestaţia depusa

14. Semnare contract

- Contractul semnat, in original

15. Transmiterea spre publicare a anunţului de atribuire.



d) Analiza financiară a activităţii are la bază metoda cost-profit, structurată

previzional pe un număr restrâns de indicatori, ţinând cont de influenţa factorului

timp. Principalii indicatori în jurul cărora gravitează această analiză sunt: rata

financiară şi economică, profitul net financiar şi economic actualizat şi raportul

venituri actualizate/costuri actualizate. Factorii de influenţă sunt cantitativi şi

calitativi.

Rata de actualizare utilizată este de 8%, prin care se acoperă rata previzionată a

inflaţiei şi riscul specific.

Conform Documentului de Lucru nr. 4 al Comisiei Europene şi a Ghidului

Naţional pentru Analiza Cost-beneficiu, previziunile financiare pentru lucrări şi

infrastructură socială se recomandă a lua în considerare ca perioadă de referinţă

20-30 de ani apropiată de durata de viaţă economică a proiectului.

Tabel 1.1. Valoarea investiţiei – leiInvestiţii totale - lei

Anul

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 201.1.Teren - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

1.2.Construcţii 612.148 - - - - - - - - 30.000 - - - - - - - - - 30.000

1.3.Echipament nou (Dotări) 104.054 - - - 10.000 - - - 10.000 - - - 10.000 - - - 10.000 - - -

1.4.Echipament uzat - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

1.5.Cheltuieli neprevăzute 39.867 - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

1.6.Mijloace fixe 756.069 - - - 10.000 - - - 10.000 30.000 - - 10.000 - - - 10.000 - - 30.000

1.7.Utilităţi necesare - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

1.8.Montaj utilaj şi echipamente tehnologice

562 - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

1.9. Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică

80.580 - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

1.10. Alte cheltuieli 40.274 - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

1.11.Costurile investiţiei (A) 877.484 - - - 10.000 - - - 10.000 30.000 - - 10.000 - - - 10.000 - - 30.000

1.12.Numerar - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

1.13.Clienti - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

1.14.Rezerva - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

1.15.Datorii pe termen scurt - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

1.16.Capital de lucru net (1.12+1.13+1.14 - 1.15)

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

1.17.Variatii ale capitalului de lucru (B)

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

1.18.Inlocuirea echipamentului cu durata scurta de viata

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

1.19.Valoarea reziduala - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

1.20.Alte articole de investiţii (C) - 2.000

2.00

02.000 2.000 2.000 2.000 2.000 2.000 2.000 2.000 2.000 2.000 2.000 2.000 2.000 2.000 2.000 2.000 2.000

1.21.Costurile totale ale investiţie (A)+(B)+(C) 877.484 2.000

2.00

02.000 12.000 2.000 2.000 2.000 12.000 32.000 2.000 2.000 12.000 2.000 2.000 2.000 12.000 2.000 2.000 32.000

- 1.19.Valoarea reziduală nu a fost luată în considerare deoarece Metodologia europeană face abstracţie de aceasta pentru investiţii cu o durată mai mare de 10 ani. - Valorile includ TVA deoarece beneficiarul Primăria Saraiu nu este plătitor de TVA.- Lucrările de investiţii pe orizontul de timp considerat sunt conforme H.G. 2.139/2004

Calculul fluxurilor financiare

Proiecţia fluxurilor financiare se bazează pe următoarele principii:

perioada de referinţă = 20 ani

rata financiară de actualizare = 8%

rata inflaţiei pe durata proiecţiei, conform statisticii lansate de Comisia

Naţională de Prognoză - Prognoza de toamnă pe termen lung

determinarea diferenţei de finanţat – nu se aplică deoarece proiectul nu

generează venituri

proiectul este complet nou, deci scenariul „fără proiect” este un scenariu

„fără operaţiuni”.

Estimarea cheltuielilor anuale:

a) Materii prime şi materiale = 645 lei

b) Consum apă = 960 lei

c) Întreţinere şi reparaţii = 1.000 lei

d) Salarii şi asigurări sociale = 9.144 lei

e) Alte costuri operaţionale = 0

Total = 11.749 lei

Notă! Cheltuielile luate în considerare sunt calculate la preţurile din anul

investiţiei.

a) Materii prime

Flori specii anuale:

- cantitatea plantată = 2.616 buc.

- preţ/100 buc. = 24,66 lei

- total. 2.616 x 24,66/100 = 645 lei

b) Consum apă

- perioada de udare = 240 zile

- preţ/mc apă = 2 lei

- consum zilnic = 2 mc

- total: 240 x 2 mc x 2 lei = 960 lei

c) Întreţinere şi reparaţii

Lucrările de întreţinere şi reparaţii constau în refacerea spaţiilor verzi, a aleilor

şi spaţiilor amenajate.

d) Salarii şi asigurări sociale

Salarizarea se face la nivelul minim pe economie, care începând cu luna

ianuarie 2009 este de 600 lei, la care se adaugă cheltuielile angajatorului de 27%

(162 lei).

- Costuri salariale pentru un muncitor 762 lei/lună

1 x 762 x 12 = 9.144 lei/an

Estimarea veniturilor anuale

Veniturile sunt constituite din resursele bugetului local în condiţiile în care

proiectul nu este generator de venituri. Aprecierea veniturilor s-a făcut cu un procent

de 15% mai mare decât cheltuielile anuale, ceea ce determină crearea unui flux de

numerar pozitiv acoperitor pentru cheltuielile periodice de menţinere a investiţiei

prevăzute în tabelul nr.1.1.

Venituri = 11.749 x 1,15 = 13.511 lei

Tabel 1.2. Flux cumulat – leiFLUX CUMULAT - leiTip investiţie1. Venituri şi cheltuieliI. Tabel de calcul al veniturilor nete

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

Plăţi specifice investiţieiPlăţi

1 Materii prime şi materiale

- 670 680 700 710 730 740 760 770 790 800 820 840 850 870 880 900 910 930 950

2 Utilităţi apă - 994 1.026 1.055 1.081 1.106 1.128 1.151 1.174 1.197 1.221 1.245 1.270 1.296 1.322 1.348 1.375 1.403 1.431 1.459

3 Întreţinere şi reparaţii

- 1.030 1.060 1.080 1.100 1.120 1.140 1.117 1.200 1.230 1.260 1.300 1.330 1.360 1.390 1.420 1.450 1.480 1.510 1.540

4 Salarii şi asigurări sociale

- 9.720 10.322 10.942 11.598 12.259 12.934 13.658 14.436 15.259 16.068 16.904 17.749 18.636 19.568 20.546 21.574 22.653 23.785 24.975

5 Total plăţi 12.414 13.088 13.777 14.489 15.215 15.942 16.686 17.580 18.476 19.349 20.269 21.189 22.142 23.150 24.194 25.299 26.446 27.656 28.924Încasări specifice investiţieiÎncasări

6. Taxe şi impozite locale

- 14.276 15.051 15.816 16.521 17.314 18.002 18.732 19.614 21.247 22.400 23.351 24.219 25.215 26.237 27.224 28.415 29.628 31.851 33.262

7. Serviciul B - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

8. Total încasări - 14.276 15.051 15.816 16.521 17.314 18.002 18.732 19.614 21.247 22.400 23.351 24.219 25.215 26.237 27.224 28.415 29.628 31.851 33.262

9. Flux cumulat de numerar – NF (venituri nete) = (total încasări – total plăţi)

Flux

anual 1.862 1.963 2.039 2.032 2.099 2.060 2.046 2.034 2.771 3.051 3.082 3.030 3.073 3.087 3.030 3.116 3.182 4.195 4.338

- 12.414 13.088 13.777 14.489 15.215 15.942 16.686 17.580 18.476 19.349 20.269 21.189 22.142 23.150 24.194 25.299 26.446 27.656 28.924

Proiectul nu-şi propune obţinerea de profit, ci doar acoperirea cheltuielilor de exploatare şi de investiţie pe durata de viaţă economică.

e) Analiza cost-beneficiu este cadrul conceptual aplicat oricărei evaluări

cantitative, sistematice, a unui proiect public sau privat pentru a determina dacă sau

cât de mult, acest proiect este valoros dintr-o perspectivă publică sau socială. Analiza

cost-beneficiu diferă de o estimare financiară netă prin aceea că ea consideră toate

câştigurile (beneficiile) şi pierderile (costurile) indiferent cui aparţin. În mod uzual,

analiza cost-beneficiu implică utilizarea preţurilor din contabilitate. Rezultatele pot fi

exprimate în mai multe moduri, incluzând rata rentabilităţii interne a investiţiei,

valoarea actuală netă şi raportul cost-beneficiu.

Pentru a cunoaşte impactul financiar al investiţiei trebuie calculate ratele de

rentabilitate şi anume rata internă de rentabilitate şi valoarea actualizată netă. Acestea

au fost calculate pe baza costurilor şi veniturilor previzionate pe următorii 20 ani.

Rata internă de rentabilitate este definită ca rata dobânzii care aduce la zero

valoarea actualizată a investiţiei. Astfel, RIR poate fi un criteriu de evaluare pentru

aprecierea proiectului: peste o anumită valoare a RIR investiţia trebuie să fie

considerată ca necorespunzătoare.

Valoarea actualizată a veniturilor nete (VAVN) poate fi un foarte simplu şi

precis criteriu de evaluare pentru investiţii: VAVN > 0 înseamnă că proiectul

generează un beneficiu net şi că el este în general dezirabil. Cu alte cuvinte ea poate

fi o măsură bună a valorii adăugate a proiectului în beneficiul societăţii, sub forma

monetară.

Obiectivul analizei cost-beneficiu este de a identifica şi cuantifica monetar

toate impacturile posibile ale proiectului de ordin financiar, economic, social,

de mediu, etc. Pentru aceasta, analiza trebuie axată pe două direcţii:

- dacă proiectul merită să fie cofinanţat, iar aceasta este demonstrat prin

îndeplinirea obiectivelor politicilor regionale şi naţionale într-un anumit

domeniu;

- dacă proiectul necesită cofinanţare, ceea ce înseamnă că fără contribuţie

financiară nerambursabilă valoarea financiară a acestuia este negativă.

Tabel 1.3. Tabelul surselor de finanţare – leiTabelul surselor de finanţare - lei

Anul1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

3.1.Capital privat - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -3.2.Nivel local 377.484 2.000 2.000 2.000 12.000 2.000 2.000 2.000 12.000 32.000 2.000 2.000 12.000 2.000 2.000 2.000 12.000 2.000 2.000 32.000

3.3.Nivel regional - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -3.4.Nivel central 500.000 - - - - - - - - - - - - - - - - - - -3.5.Totalul contribuţiei publice naţionale

877.484 2.000 2.000 2.000 12.000 2.000 2.000 2.000 12.000 32.000 2.000 2.000 12.000 2.000 2.000 2.000 12.000 2.000 2.000 32.000

3.6.Grant UE - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

3.7.Obligatiuni si alte resurse financiare

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

3.8.Credite BEI - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -3.9.Alte împrumuturi - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

3.10.Total resurse financiare

877.484 2.000 2.000 2.000 12.000 2.000 2.000 2.000 12.000 32.000 2.000 2.000 12.000 2.000 2.000 2.000 12.000 2.000 2.000 32.000

Tabel 1.4 Tabelul sustenabilităţii financiare – leiTabelul surselor de finanţare - lei

Anul1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

3.10.Total resurse financiare

877.484 2.000 2.000 2.000 12.000 2.000 2.000 2.000 12.000 32.000 2.000 2.000 12.000 2.000 2.000 2.000 12.000 2.000 2.000 32.000

2.13.Vanzari Produs A

- 14.276 15.051 15.816 16.521 17.314 18.002 18.732 19.614 21.247 22.400 23.351 24.219 25.215 26.237 27.224 28.415 29.628 31.851 33.262

2.14.Vanzari Produs B

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

4.1.Totalintrări

- 14.276 15.051 15.816 16.521 17.314 18.002 18.732 19.614 21.247 22.400 23.351 24.219 25.215 26.237 27.224 28.415 29.628 31.851 33.262

2.9.Costuri exploatare totale

- 12.414 13.088 13.777 14.489 15.215 15.942 16.686 17.580 18.476 19.349 20.269 21.189 22.142 23.150 24.194 25.299 26.446 27.656 28.924

1.21.Costurile totale ale investiţie (A)+(B)+(C)

877.484 2.000 2.000 2.000 12.000 2.000 2.000 2.000 12.000 32.000 2.000 2.000 12.000 2.000 2.000 2.000 12.000 2.000 2.000 32.000

4.2.Dobanda- - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

4.3.Indemnizatie de pensionare - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

4.4.Rambursare credite - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

4.5.Taxe - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

4.6.Total ieşiri

877.484 2.000 2.000 2.000 12.000 2.000 2.000 2.000 12.000 32.000 2.000 2.000 12.000 2.000 2.000 2.000 12.000 2.000 2.000 32.000

4.7.Total flux numerar

- 1.862 1.963 2.039 2.032 2.099 2.060 2.046 2.034 2.771 3.051 3.082 3.030 3.073 3.087 3.030 3.116 3.182 4.195 4.338

4.8.Flux de numerar total cumulat

- 12.414 13.088 13.777 14.489 15.215 15.942 16.686 17.580 18.476 19.349 20.269 21.189 22.142 23.150 24.194 25.299 26.446 27.656 28.924

-4.8. Sustenabilitatea financiară este verificată dacă acest rând este mai mare sau egal cu zero.-4.7. Fluxul de numerar este pozitiv în fiecare an de exploatare.-4.3. şi 4.4. Investiţia nu se realizează prin împrumuturi bancare care să antreneze dobânzi şi rate la credit.

Tabel 1.5. Calculul actuarial al investiţiei – lei

Valoarea investiţiei = 877.484 lei Rata de actualizare = 8%Anul

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 205.1.Venituri totale

- 14.276 15.051 15.816 16.521 17.314 18.002 18.732 19.614 21.247 22.400 23.351 24.219 25.215 26.237 27.224 28.415 29.628 31.851 33.262

5.2.Cheltuieli totale - 12.414 13.088 13.777 14.489 15.215 15.942 16.686 17.580 18.476 19.349 20.269 21.189 22.142 23.150 24.194 25.299 26.446 27.656 28.924

5.3.Flux de numerar net - 1.862 1.963 2.039 2.032 2.099 2.060 2.046 2.034 2.771 3.051 3.082 3.030 3.073 3.087 3.030 3.116 3.182 4.195 4.338

5.4.Flux de numerar actualizat

- 1.596 1.558 1.499 1.383 1.323 1.202 1.105 1.018 1.284 1.309 1.224 1.114 1.046 973 884 842 796 972 931

5.4.Valoarea actuala neta a investiţiei

VAN = - 855.425 ∑CFactualizat = 22.059

5.5.Rata Interna a Rentabilităţii Financiare a investiţiei (FRR/C)

RIR = - 17,47%

-5.5. Rata interna a rentabilităţii financiare a investiţiei este calculata luând in considerare costurile totale ale investiţiei ca o ieşire (împreună cu costurile de exploatare) iar veniturile ca o intrare. Ea măsoară capacitatea veniturilor din exploatare de a susţine costurile investiţiei.

-5.4. Deoarece proiectul are valoarea actuarială netă negativă, se justifică solicitarea de fonduri nerambursabile.

Calculul indicatorilor de performanţă financiară

1. VAN=-Vi+

∑CF

(1+r )n=−877 . 484+22 .059=−855 . 425 lei< 0

(Tabel nr.1.5.)

2. RIR=-Vi+

∑ CF

(1+r )n=0

Rmin. = - 18%; VAN = + 95.151 lei

Rmax = - 17%; VAN = - 81.535 lei

RIR=Rmin+( Rmax - R min )×VANminVANmin−VANmax

=

=−0,18+(−0,17 +0,18 )×95. 15195. 151+81. 535

=−0,18+0,01×0,53=

=−0,1747 (-17,47%)<8%

3. Cost/beneficiu=

∑Costuri din exploatare

∑ Beneficii din exploatare=

399 . 451428 . 375

≈0,93

4. Fluxurile financiare cumulate sunt pozitive în fiecare an de exploatare

(Tabel nr. 1.2.).

Rezultă că proiectul necesită intervenţie financiară nerambursabilă.

Analiza economică conform reglementărilor în vigoare se face în cazul

investiţiilor publice majore de peste 50 milioane euro. Am considerat necesar în

condiţiile în care investiţia este respinsă din punct de vedere financiar să

demonstrăm că proiectul are o contribuţie pozitivă netă pentru societate, ceea ce

justifică implementarea lui.

4. Analiza economică, inclusiv calcularea indicilor de performanţă economică: valoarea actuală netă, rata internă de rentabilitate şi raportul cost-beneficiu

Tabel nr. 1.6. Calculul Ratei Interne de Rentabilitate Economică

AniiC.C. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

Corectii- - - - - - - - - - - - - - - - - - -

Venituri din impozitul pe profit

- - - - - - - - - - - - - - - - - - -Venituri din efecte pozitive de mediu

20.000 20.000 20.000 20.000 20.000 20.000 20.000 20.000 20.000 20.000 20.000 20.000 20.000 20.000 20.000 20.000 20.000 20.000 20.000 20.000Venituri din efecte pozitive asupra sănătăţii

20.000 20.000 20.000 20.000 20.000 20.000 20.000 20.000 20.000 20.000 20.000 20.000 20.000 20.000 20.000 20.000 20.000 20.000 20.000 20.000Venituri din efecte pozitive de socializare

20.000 20.000 20.000 20.000 20.000 20.000 20.000 20.000 20.000 20.000 20.000 20.000 20.000 20.000 20.000 20.000 20.000 20.000 20.000 20.000Total beneficii externe 60.000 60.000 60.000 60.000 60.000 60.000 60.000 60.000 60.000 60.000 60.000 60.000 60.000 60.000 60.000 60.000 60.000 60.000 60.000 60.000

Vanzari 1 - 14.276 15.051 15.816 16.521 17.314 18.002 18.732 19.614 21.247 22.400 23.351 24.219 25.215 26.237 27.224 28.415 29.628 31.851 33.262

Total venituri 74.276 75.051 75.816 76.521 77.314 78.002 78.732 79.614 81.247 82.400 83.351 84.219 85.215 86.237 87.224 88.415 89.628 91.851 93.262

Inchiderea drumului

- - - - - - - - - - - - - - - - - - -

Cresterea poluarii- - - - - - - - - - - - - - - - - - -

Total costuri externe

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

Total costuri de operare 0,52 - 12.414 6.805 7.164 7.534 7.911 8.289 8.676 9.141 9.607 10.061 10.539 11.018 11.513 12.038 12.580 13.155 13.751 14.381 15.040

Retirement bonus 1 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00Total costuri de investitie 0,43 377.484 2.000 2.000 2.000 12.000 2.000 2.000 2.000 12.000 32.000 2.000 2.000 12.000 2.000 2.000 2.000 12.000 2.000 2.000 32.000

Total cheltuieli 377.318 13.274 8.805 9.164 19.534 9.911 10.289 9.536 21.141 41.607 12.061 12.539 23.018 13.513 12.898 14.580 25.155 15.751 16.381 47.040Fluxul net de numerar -377.318 61.002 66.245 66.651 56.986 67.402 67.712 69.195 58.472 39.639 70.338 70.811 61.200 71.701 73.339 72.643 63.259 73.876 75.469 46.221Rata interna de rentabilitate economica a investitiei (ERR)

15,93%

Valoarea neta actualizata economica a investieiei (ENPV)

351.956

Notă! Rata de actualizare socială considerată este de 5,5% aşa cum este propus şi de Comisia Europeană în Documentul de Lucru nr.4.

* C.C. – Coeficient de corecţie a beneficiilor sociale

Corecţii aduse fluxurilor financiare

Corecţiile au fost calculate pe baza factorului de conversie standard, a distorsionării

preţului pentru fluxuri de intrare şi fluxuri de ieşire.

1. Fluxuri investiţionale:

La valoarea investiţiei s-a considerat doar contribuţia locală.

Bunuri necomercializabile = 0,80

Construcţii = 0,60

Forţă de muncă necalificată = 0,48

Forţă de muncă calificată = 0,36

2. Costuri operaţionale:

Materiale din import = 0,75

Materii prime = 0,36

Energie = 0,11

Manoperă întreţinere = 1,21

Alte costuri operaţionale = 0,16

3. Venituri:

Vânzărilor li s-a aplicat coeficientul de corecţie 1.

4. Externalităţi monetizate: Dintre acestea au fost monetarizate efectele

pozitive asupra mediului şi a stării de sănătate a populaţiei din zonă.

5. Externalităţi nemonetizate: Efectele pozitive de socializare pentru copii şi

bătrâni.

VAN economic este pozitiv (351.956 lei), iar RIR economic (15,93%) este

superior ratei de actualizare socială (5,5%). Aceeaşi indicatori, în viziune financiară

sunt negativi.

RIR economic este superioară mediei europene pe domeniul apă şi mediu care

este de 15,8%.

Concluzie!

Investiţia este justificată prin efectele sociale monetizate şi nemonetizate.

Activităţile proiectului au la bază o serie de ipoteze sau prezumţii care trebuie

în prealabil soluţionate pentru derularea în bune condiţii a proiectului. Ipotezele apar

ca factori mai presus de controlul direct al proiectului şi sunt necesare a se defini

pentru succesul proiectului. Aceşti factori se definesc pozitiv şi în termeni

comensurabili. Incertitudinile apar ca modificări posibile a elementelor proiectului,

dar a căror probabilitate de apariţie nu este cunoscută.

Analiza de sensitivitate constă în determinarea intervalului de evoluţie a

indicatorilor de profitabilitate, consideraţi pentru diferite scenarii de evoluţie a

factorilor cheie, în scopul testării solidităţii rentabilităţii proiectului şi pentru a-l

ierarhiza din punct de vedere al gradului de risc.

Factorii cheie aleşi în analiza de sensitivitate sunt următorii:

- costurile de operare;

- costurile de investiţii;

- capacitatea investiţiei de a-şi susţine costurile de exploatare (vânzări);

- efectul combinat al celor trei factori.

Ipotezele formulate în legătură cu proiectul “ AMENAJARE PARCUL

“TEILOR” ŞI SPAŢII VERZI LA CĂMINUL CULTURAL, LOCALITATEA

SARAIU, COMUNA SARAIU, JUDEŢUL CONSTANŢA” pot fi diferenţiate pe

trei faze:

1. faza de pregătire şi elaborare proiect;

2. faza de implementare a proiectului şi realizare efectivă a lucrărilor;

3. faza de gestionare şi monitorizare a proiectului.

Faza de pregătire şi elaborare proiect:

resurse umane cu experienţă în implementarea proiectului;

performanţa consultantului în elaborarea studiului de fezabilitate, a

proiectului tehnic, prospectarea pieţei, selectarea personalului, etc.;

natura proprietăţii este clarificată.

5. Analiza de sensitivitate

Faza de implementare a proiectului şi realizarea efectivă a lucrărilor:

inflaţia este cea pronosticată;

creşterea economică este cea previzionată;

modificările legislative sunt cele previzibile;

climat normal pe durata realizării fizice a lucrărilor;

planul de finanţare va fi respectat;

costul celorlalte utilităţi este cel preconizat, ţinându-se cont de potenţialele

investiţii şi în aceste infrastructuri;

creşterea demografică este cea estimată;

personalul instruit este disponibil;

menţinerea capacităţii bugetului local de a suporta cheltuielile de investiţii

şi de exploatare care îi revin.

Identificarea variabilelor critice-20% -15% -10% -5% BASE +5% +10% +15% +20%

COSTURI DE OPERARE 8% 9% 9% 9% 9% 9% 9% 9% 8%

VANZARI 5% 6% 7% 8% 9% 10% 11% 12% 13%INVESTITIA

(contributia locala) 13% 12% 11% 10% 9% 8% 7% 6% 5%

COMBINATION 12% 11% 9% 9% 9% 9% 9% 9% 9%

-20% -15% -10% -5% BASE +5% +10% +15% +20%0%

2%

4%

6%

8%

10%

12%

14%

SENSITIVITY ANALYSIS CHART

COSTURI DE OPERARE VANZARI

INVESTITIA (contributia locala) COMBINATION

IMP

AC

T O

N F

RR

/k

Analiza variabilelor s-a făcut prin modificarea procentuală de ±1% a

indicatorilor specifici analizei financiare şi economice.

Nu s-au identificat variabile critice, care pentru un procent de 1%

modificarea parametrilor să determine o modificare cu mai mult de 5% în valoarea

de bază a VNAF şi VNAE şi prin urmare, nu este necesară calcularea valorilor de

comutare. Rata de actualizare utilizată de 8% a fost considerată ca bază a analizei

investiţiei. Pentru ceilalţi parametrii baza o constituie RIR financiar.

Orice decizie a comunităţii în ce priveşte realizarea unei investiţii sociale

antrenează un risc în obţinerea rezultatelor estimate iniţial datorită influenţei

schimbărilor ce se manifestă neîncetat in mediul tehnic, economic, social, intern şi

extern. Evoluţia dinamică a fenomenului economic în funcţie de factorul timp relevă

posibilitatea de viabilitate a investiţiei în viitor în condiţiile prezentate în studiul de

fezabilitate.

În concluzie se consideră că investiţia este oportună.

Sub aspect social, efectele sunt directe şi cele mai importante privind starea de

sănătate, aducerea zonei la standarde europene, stare de igienă şi confort ridicată,

stabilizarea şi atragerea populaţiei, protecţia mediului, etc.

Din punct de vedere economic, efectul direct este asigurarea de locuri de

muncă pentru populaţia din localitate. Efectele economice indirecte vizează gradul

de atractivitate a zonei datorită existenţei utilităţilor şi implicit creşterea preţurilor

terenurilor şi locuinţelor, precum şi la îmbunătăţirea mediului de afaceri.

Riscurile se pot defini ca şi probabilităţi de producere a unor pierderi în proiect.

Pentru a proteja rezultatele proiectului de acţiunea riscurilor, se impune parcurgerea

următoarelor trei etape:

Identificarea riscurilor pe baza surselor de risc;

Estimarea şi evaluarea riscurilor;

Gestionarea riscului şi îmbunătăţirea conceptului proiectului, pe baza

Graficului de management al riscului

6. Analiza de risc

Identificarea riscurilor se realizează prin:

analiza planului de implementare;

metoda brainstorming;

experienţa specialiştilor şi a echipei de implementare;

metode analitice - analiză de sensibilitate (acolo unde este posibil).

Se identifică în structura proiectului două mari surse de riscuri şi anume:

Risc de realizare a proiectului cu efecte directe asupra implementării

proiectului;

Risc privind beneficiile scontate cu efecte asupra duratei de viaţă a investiţiei.

Principalele surse de risc sunt considerate:

a) Riscuri de natură tehnică

Din punct de vedere tehnic riscurile, pentru obiectivele investiţionale sunt

următoarele:

- existenţa unor porţiuni de teren care să solicite lucrări suplimentare;

- condiţii meteo nefavorabile execuţiei lucrărilor care pot afecta graficul de

execuţie;

- riscurile, direct legate de proiect şi care pot apărea în timpul şi/sau ulterior

fazei de implementare;

- executarea slaba a unor lucrări;

b) Riscuri de natură financiară

Riscurile financiare care pot apărea sunt:

lipsa capacităţii financiare a beneficiarului de a susţine contribuţia locală;

creşterea costurilor operaţionale şi de întreţinere.

În cazul apariţiei acestor riscuri in timpul implementării proiectului este

necesar ca promotorul, Primăria comunei Saraiu să identifice şi să adopte soluţii

adecvate, din punct de vedere financiar şi tehnic, fiind entitatea responsabilă cu

identificarea soluţiilor la problemele care apar pe parcursul întregii perioade de

implementare a proiectului.

Riscurile asumate constau în variaţia nefavorabilă a veniturilor şi cheltuielilor

de operare şi investiţionale luate în calcul analizei cost-beneficiu.

c) Riscurile de natură instituţională

- stabilirea eronată a etapelor lucrărilor neconcordantă cu programul de

desfăşurare a lucrărilor;

- fluxul informaţional slab între entităţile implicate în implementarea

proiectului.

d) Riscurile legale vizează respectarea legislaţiei naţionale şi a hotărârilor şi

deciziilor luate la nivel judeţean şi local. Eventualele abateri de la prevederile legale

pot conduce la stoparea pentru un anumit timp al lucrărilor cu efecte nefavorabile

asupra termenului de dare în exploatare sau chiar la imposibilitatea implementării

proiectului.

În cadrul prezentului proiect, prin metodele mai sus menţionate, au fost

identificate următoarele riscuri:

1. Riscuri specifice fazei de realizare a proiectului:

Riscuri comerciale şi strategice: modificări de natura tehnologică;

Riscuri economice: creşterea preţului la energie, materii prime şi

combustibil, modificarea nefavorabilă ratelor de schimb; creşterea costului

manoperei;

Riscuri contractuale: întârzieri în îndeplinirea obligaţiilor contractuale;

întârzieri la primirea ofertelor din partea producătorilor de materiale, utilaje,

echipamente; forţa majoră;

Riscuri financiare: lipsa surselor interne/externe de finanţare; creşterea

costurilor pentru investiţia de bază;

Riscuri de mediu: întârzieri ale proceselor de avizare; disponibilitatea

terenului; degradarea sau contaminarea terenului în timpul derulării proiectului;

Riscuri politice: retragerea sprijinului politic local; schimbări politice

majore; renunţarea la derularea proiectului în urma presiunilor politice sau a

reorientării investiţionale;

Riscuri sociale: înşelarea aşteptărilor comunităţii; apariţia grupurilor de

presiune.

2. Riscuri specifice fazei de implementare a proiectului:

Riscuri contractuale: întârzieri ale procesului de licitaţie; subiectivitate în

selectarea contractorului; întârzieri în îndeplinirea obligaţiilor contractuale; întârzieri

la furnizarea materialelor şi echipamentelor pe şantier; forţa majoră;

Riscuri tehnice (construcţie şi exploatare): lipsa de personal specializat şi

calificat; nerespectarea proiectului şi a documentaţiei de licitaţie; depăşirea costurilor

alocate; evaluări geotehnice neadecvate; control defectuos al calităţii; nerespectarea

condiţiilor de siguranţă şi sănătate; contaminarea mediului înconjurător; întârzieri de

finalizare;

Riscuri determinate de factorul uman: erori de estimare; erori de operare;

sabotaj; vandalism;

Riscuri datorate evenimentelor naturale: alunecări de teren; incendii;

inundaţii;

Riscuri instituţionale şi organizaţionale: management de proiect neadecvat;

retragerea sprijinului acordat de către Consiliul Judeţean Constanţa; selecţia

neadecvată a subcontractanţilor; lipsa de resurse şi de planificare;

Riscuri operaţionale şi de sistem: probleme de comunicare; estimări greşite

ale parametrilor funcţionali; probleme în funcţionarea echipamentelor, utilajelor,

legăturilor între subsisteme în perioada de exploatare, principalul risc care poate să

apară este legat de capacitatea beneficiarului proiectului de a gestiona (exploata) în

mod corespunzător obiectivul de investiţie realizat. Ne referim aici la posibilitatea

menţinerii nivelului de performanţă şi a costurilor de exploatare în limitele

planificate. Pentru gestionarea corespunzătoare a riscurilor din exploatare se vor avea

în vedere:

Instruirea corespunzătoare a personalului de exploatare;

Încheierea de contracte cu furnizori competitivi;

Cunoaşterea şi respectarea reglementărilor legislative în domeniu;

Optimizarea legăturilor instituţionale.

Estimarea şi evaluarea riscurilor oferă soluţii în ceea ce priveşte măsurile care

trebuie luate pentru gestionarea acestora.

Abordarea analizei riscurilor se bazează astfel pe:

estimarea riscului - se determină impactul, mărimea riscului;

evaluarea riscului - se determină probabilitatea producerii riscului.

Ca o concluzie generală a evaluării riscurilor, se pot afirma următoarele:

riscurile care pot apărea în derularea proiectului au în general un impact mare

la producere, dar o probabilitate redusă de apariţie şi declanşare;

riscurile majore care pot afecta proiectul sunt riscurile financiare şi

economice.

Probabilitatea de apariţie a riscurilor tehnice se poate evita prin contractarea

lucrărilor de consultanţă (şi ulterior de execuţie) cu firme de specialitate.

Gestionarea riscurilor

În funcţie de structura riscurilor se vor lua măsurile necesare unei gestionări

eficiente şi corecte a riscurilor. Gestionarea riscurilor se realizează pe baza a patru

operaţiuni distincte:

a) planificarea (operaţiune care intră în sarcina beneficiarului şi a

consultantului);

b) monitorizare (operaţiune care intra în sarcina beneficiarului);

c) alocarea resurselor necesare prevenirii sau înlăturării efectelor riscurilor

produse (operaţiune care intră în sarcina beneficiarului şi alte instituţii financiare sau

politice a căror rol este de sprijinire a proiectului);

d) control (operaţiune care intră în sarcina beneficiarului).

Pentru a determina resursele necesare prevenirii producerii riscurilor de

proiect, pentru a realiza o gestionare eficientă a riscurilor se impune realizarea unor

analize complexe:

analiza factorilor interesaţi - factorii interesaţi sunt: Consiliul Judeţean

Constanta, Primăria şi Consiliul Local al comunei Saraiu;

analiza socială - analiza a fost realizată de către beneficiar în colaborare cu

o firmă de specialitate, iar în urma acestei analize s-a determinat gradul de implicare

civică a cetăţenilor, reacţia socială la obiectivele investiţionale ale proiectului, crearea

de noi locuri de muncă;

analiza instituţională - proiectul poate fi implementat din punct de vedere

legislativ;

analiza tehnică - analiza care în prezent se regăseşte în studiul de fezabilitate

şi furnizează informaţii cu privire la calculul şi dimensionarea proiectului, soluţii

tehnice necesare în atingerea obiectivelor;

analiza de mediu - realizată în strânsă legătură cu Agenţia de Protecţie a

Mediului furnizează informaţii cu privire la integrarea prezentului proiect în strategia

naţională şi regională de mediu, măsuri de respectare a reglementărilor de mediu

naţionale şi internaţionale.

Toate aceste analize dimensionează soluţii şi implicit obiective, dar acestea la

rândul lor sunt însoţite de riscuri. Pentru gestionarea riscurilor se impun, încă din faza

de elaborare a proiectului, luarea unor măsuri de prevenire şi protecţie a proiectului:

includerea de cheltuieli neprevăzute în bugetul proiectului, măsură care

poate soluţiona apariţia unor riscuri naturale, tehnice şi chiar financiar-economice

(surpări de teren, inundaţii, forţa majoră, erori de execuţie, întârzieri, etc.);

includerea în proiect a activităţilor de atenuare a riscurilor;

proiecte complementare, susţinute din fonduri locale sau din alte surse, care

au ca şi obiectiv consolidarea rezultatelor prezentului proiect;

corelarea strategică a obiectivelor, scopurilor şi rezultatelor proiectului;

monitorizarea atentă a riscurilor pe perioada de implementare;

angrenarea factorilor interesaţi în toate etapele de derulare a proiectului.

Măsurile de management al riscurilor pentru reducerea şi/sau eliminarea

riscurilor pe perioada execuţiei constau în instituirea unui sistem de supraveghere

care are ca obiective: concordanta cu standardele de calitate si cu termenele stipulate;

observarea specificaţiilor privind materialele si echipamentele şi respectarea

condiţiilor privind protecţia si conservarea mediului;

Analiza riscurilor are la baza necesitatea stabilirii unor măsuri corective

acoperitoare pentru toate categoriile de riscuri ce pot interveni.

Prezentarea rezultatelor Analizei Cost-Beneficiu

1. Identificarea investiţiei şi definirea obiectivelor

Obiectiv general:

Proiectul răspunde cerinţelor de îmbunătăţire a condiţiilor de mediu şi

nevoilor de socializare pentru două categorii de locuitori, bătrâni şi copii.

Obiective specifice:

Obiective specifice Fără proiect Cu proiectNumăr de locuitori beneficiari

- 863

Spaţii verzi amenajate - 4.100 mpNr. arbori plantaţi - 140

Nr. arbuşti plantaţi - 722Suprafaţa gazon - 3.650 mpTeren de joacă pentru copii

- 442 mp

Loc de întâlnire şi recreere pentru bătrâni

- 200 mp

Locuri de muncă create - 1


Varianta medie.

Amenajarea în localitatea Saraiu a 4.100 mp. spaţii verzi, 610 mp. alei

pietonale, 442 mp. loc de joacă pentru copii şi a 200 mp., loc de întâlnire şi recreere

pentru bătrâni. Valoarea totală este de 877.484 lei.

Varianta maximă. Amenajarea spaţiului din localitatea Saraiu şi a unui spaţiu

similar în localitatea Dulgheru aparţinând comunei Saraiu.

Valoarea totală este de 1.500.000 lei.

Criterii de selectare a variantei optime

1. Cel mai mic cost. Criteriul a fost selectat deoarece atât varianta medie cât şi

cea maximă urmăresc acelaşi rezultat.

2. Valoarea investiţiei. Proiectul are două limitări financiare în faza de

execuţie:

a) valoarea maximă a finanţării acordate prin O.U.G. 59/2007;

b) suma maximă posibil de mobilizat din bugetul local.

Indicatori Varianta medie Varianta maximă

Valoarea investiţiei 877.484 lei 1.500.000 leiValoarea reziduală 0 0Cel mai mic cost de investiţie 1 1,71Alocarea nerambursabilă 500.000 lei 500.000 leiContribuţia bugetului local 377.484 lei 1.000.000 lei

Departajarea variantelor se realizează pe baza criteriilor „cel mai mic cost de

investiţie” care indică varianta medie, ca cea mai eficientă din punct de vedere al

costurilor. Contribuţia locală pentru varianta maximă ar trebui să fie de 1.000.000 lei,

ceea ce reprezintă dublul veniturilor locale mobilizate anual de bugetul comunei.

Prin urmare se reţine varianta medie ca fiind cea optimă pentru

realizarea obiectivelor propuse.

3. Analiza financiară

4. Analiza economică

VAN economic = + 351.956

RIR economic = 15,93% > 5,5%

Valoarea indicatorilor s-a obţinut prin corecţii ale fluxurilor financiare ale

investiţiei cu efectele sociale induse, transpuse în formă monetară. Efectele sociale şi

economice transpuse monetar indica drept oportună realizarea investiţiei.

valoarea actualizată netă (VAN) = - 855.425 lei < 0

rata internă de rentabilitate (RIR) = - 17,47% < 8%

fluxul de numerar cumulat (pozitiv în fiecare an) = 28.924 lei > 0

raportul cost-beneficii ¿ 0,93 < 1

5. Analiza sensitivităţii

Factorii cheie aleşi în analiza de sensitivitate sunt următorii:

- costurile de operare;

- costurile de investiţii;

- capacitatea investiţiei de a-şi susţine costurile de exploatare;

- efectul combinat al celor trei factori.

Efectul combinat al factorilor consideraţi

-20% -15% -10% -5% BASE +5% +10% +15% +20%0%

2%

4%

6%

8%

10%

12%

14%

SENSITIVITY ANALYSIS CHART

COSTURI DE OPERARE VANZARI

INVESTITIA (contributia locala) COMBINATION

IMP

AC

T O

N F

RR

/k

Analiza variabilelor s-a făcut prin modificarea procentuală de ±1% a

indicatorilor specifici analizei financiare şi economice.

Nu s-au identificat variabile critice, care pentru un procent de 1%

modificarea parametrilor să determine o modificare cu mai mult de 5% în valoarea

de bază a VNAF şi VNAE şi prin urmare, nu este necesară calcularea valorilor de

comutare.

6. Analiza riscului

Principalele riscuri identificate sunt:

riscuri tehnice;

riscuri financiare;

riscuri instituţionale;

riscuri legale.

Analiza riscurilor are la baza necesitatea stabilirii unor măsuri corective

acoperitoare pentru toate categoriile de riscuri ce pot interveni.

ACB SPATII VERZI

Documents

Transcript of ACB SPATII VERZI