------

A.CADEMIA ROMÂNA

DIN VIEAT"A· POPORULUI ROMÂN I CULEGERI ŞI STUDH

XXVI.

CERUL ŞI

PODOABELE LlJI DupA CRED1NŢELE POPORULUI ROMAN

I DE

TUDOR PAMFILE

cu 11 flGURI.IN TEXT

ŞEDINŢA DELA 28 MAIU 1914.

BUCUREŞTI UBRĂRIlLE SO CF.C & Comp., PAVEL SURU, C. SFETEA

LE,I PZIG

OTTO HARRASSOWITZ 1915

VIENA

GEROLD & Comp.

\

I l'

I

DIN illEATA POPORULUI ROMAN:

L flora din Cartal, de Pompiliu Pervescu, 1908. L. 3.11. Cimiliturile romanesti, de T. Pamfile, 1908 1.

111. Poezii populare din Maramures, de Tit Bud, 1908IV. Cantece i urdturi, de Al. Vasiliu, 1909V. Din literatura populard, de N. Pasculescu, 1909 . . . . 6.

VI. focuri de copii, de T. Pamfile, 1909 . . . , . .

VII. Sarbdtorile poporului, de C. Radulescu-Codin si D. Mihala-che, 1910 1.--

VIII. Industria casnicd la Romani, de T. Pamfile. PremiulNeuschotz" din 1909, 1910 . 10.

1X. Hore i chiuituri din Bucovina, de S. Fl. Marian, 1911 . 2.X. Legende, tradilii i amintiri istorice, de C. Radulescu-Co-

din, 1910 1.50Xl. Siirbatorile de yard la Romani, de IT. Pamfile, 1911 . . 2.XII. Cantece de lard, adunate de T. Pamfile, 1913 4.

XIII. Boll leacuri la oameni, vite i pdsdri, dupa datinilecredintele poporului roman, adunate din corn. Tepu(Tecuciu) de T. Pamfile, 1911 1.

XIV. Cantece populare romanesti din Comitatul Bator (Ungaria),culese si notate de Bela Bart6k, 1913 . 5.

XV. Vremuri infelepte. Povestiri legende rornanesti, culesede D. Futuna, 1913 1. -

XVI. Agricultura la Romani, de T. Pamfile, 1915 - . 5.XVII. Ingerul Romanului, povesti i legende din popor, culese

de C. Radulescu-Codin, 1913 4.XVIII. Povestea lama de demult, dupa credintele poporului roman,

de T. Pamfile, 1913 . 2--XIX. Sdrbdtorile la Romani; Sdrbdtorile de toamnd i Postul Crd-

ciunului, de T. Pamfile, 1914 2.XX. Sdrbdtorile la Romani: Crdciunul, de T. Pamfile, 1914 . . 3.

XXI. Superstifiile poporului roman, de G. F. Giausanu. PremiulAdamachi din 1913, 1914

XXII. Colinde din Ardeal, culese de Alexiu Viciu, 1914. . . 2.XXII. Cuvinte scumpe, Taclale, povestiri si legende romanesti, culese

de D. Futuna, 1914 1,50XXIV. Cromatica poporului roman de T. Pam file si M. Lupescu, 1914 2.XXV. Diavolul invrajbitor al lumii, dupi credintele poporului ro-

man de T. Pamfile, 1914 . . . ..... . . 1.-XXVI, Cerul podoabek lui, dupi credintele poporului roman,

de T. Pamfile, 1914 2.XXVII. Credit* si superstilii ale poporului roman, de Artur Gorovei 5.

1.5..

. ,, 1.

.i

i

4.

i

.

. . . . . . . ..............

.

.

...... . . . .

. . . . ......... .

.

ACADEMIA ROMAHA

DIN VIEATA POPORULUI ROMANCULEGERI SI STUDII

XXVI.

CERULPODOABIELE LUI

DUPA CREDINTELE POPORULUI ROMAN

DE

TUDOR PAMFILE

CU 11 FIGURI IN TEX'T

SEDINTA DELA 28 MA1U 1914.

BUCUREV1LIBRARIILE SOCFC & Comp., PAVEL SURU, C. SFETEA

LEIPZIG VIENAOTTO HARRASSOWITZ GEROLD & Comp.

1915

DIN IIIEATA POPORULUI ROMAN:

I. Hora din Cartal, de Pornpiliu PArvescu, 1908 L. 3.11. Cimiliturile romanesti, de T. Pamfile, 1908 1

III. Poezii populare din Maramures, de Tit Bud, 1908 1.1V. Cantece i uraturi, de Al. Vasiliu. 1909V. Din literatura populara, de N. Pasculescu, 1909 . .

VI. focuri de copii, de T. Pamfile, 1909VII. Sdrbatorile poporului, de C. Radulescu-Codin si D. Mihala-

che, 1910 1. -VIII. Industria casnicd la Romani, de T. Pamfile. Premiul

Neuschotz" din 1909, 1910 10.1X. Hore i chiaituri din Bucovina, de S. FL Marian, 1911 . 2.X. Legende, traditii aminttri istorice, de C. Radulescu-Co-

din, 1910 1.50Xl. Sarbeitorile de yard la Romanide T. Pamfile, 1911 . . 2.

XII. Cantece de lard. adunate de T. Pamfile, 1913XIII. Boli .si leacuri la oament, vite i pasdri, dupa datinile si

credinte1e poporului roman, adunate din corn. Tepu(Tecuciu) de T. Pamfile, 1911

XIV. Cantece populare romanesti din Comdata/ Bihor (Ungaria).culese i notate de Bela Bartok. 1913 . . . . . 5.

XV. Vremuri Intelepte. Povestiri si legende românesti, culesede D. Furtuna, 1913 1.

XVI. Agricultura la Romani, de T. Pamfile, 1915XVII. Ingerul Romanului, povesti i legende din popor. culese

de C. Radulescu-Codin. 1913 4.XVIII. Povestea lama de demult, dupa credintele poporului roman,

de T. Pamfile, 1913 2.XIX. Sarbdtorile la Romani; Seirbatorile de toamnd Postal CM-

ciunului, de T. Pamfile, 1914XX. Sdrbdtorile la Romani: Criiciunul, de 1. Parnfile, 1914 . 3.

XXI. Superstitille poporului roman, de G. F. Ciausanu. PremiulAdamachi din 1913, 1914 4.

XXII. Colinde din Ardeal, culese de Alexiu Viciu, 1914 . . .

XXII. Cuvinte scumpe. Taclale, povesttri si legende romanesti, culesede D. Furtuna, 1914 1,50

XXIV. Cromatica poporului roman de T. Pamfile i M. Lupescu, 1914 2.XXV. Diavolul invrajbitor al lama, dupa credintele poporului ro-

man de T. Pamfile, 1914 1.XXVI. Cerul i podoabele ml, dupa credintele poporului roman,

de T. Pamfile, 1914 2.XXVII Credinte i superstitii ale poporalui roman, de Artur Gorovel 5.

i

1.

5.

ci

2.

,

5. .

.

. . . 4.

.

2

.

. . .

.

,

PREFATA.

Propusesem nu de mult, un plan pentru culegerea mate-rialului §i intocmirea cercetarilor cu privire la manifestatiu-nile vietii poporului roman (1), mai ales in scopul de a Im-piedeca reeditarea lucrurilor cunoscute §i de a lasa uitatealte colturi, cari dupa plan, s'ar vedea cu tiourinta.

Cu presenta cercetare ins& s'ar pare& ca tocmai eu vin*i calc economia planului, rugand Onor. Academie Romanasa binevoiasca a da, gazduire in publicatiunea ,,Din vieatapoporului roman lucrarii mete .Cerul i podoabele luiP,dupa ce, tot sub auspiciile Onor. Academii Romane, a aparutcercetarea d-lui I. Otescu: Credinlele faranului roman desprecer i slele (2).

Tofu* intre lucrarea d-lui Otescu i a mea, sunt deosebiriesentiale:

Intaia: din cele 8 capitole ale lucrarii d-lui Otescu, In lu-crarea mea nu *i-au putut AA locul 2 dintr'insele: Pa'mâniul,care nu poate fi cuprins in subiect, §i Meleore/e almosfe-rice, cari, dupã socotinta mea, au dreptul la o desvoltare cumult mai mare, pc care nadajduesc sa le-o dau in descriereaV5zduhului, dupa cum se arata in planul citat.

A doua mare deosebire sta in insu§ scopul celor doualucrari: eu m'am marginit la culegerea a cat mai multor in-formatiuni din izvor romanesc, pe cand d-1 Otescu, pretutin-deni a cautat sa mina In legatura credintile de astazi alepoporului roman, cu credintele clasice ale antichitätii grece§i romane, stabilind pe alocuri asemanari cari nu se pot primideaf cu o multa Ingadvinta.

(1) Povestea !mit de demult. p 4(2) In Anal. Acad. Rom., XXIX, lit.

IV

Socotesc ea vremea cercetarilor comparative inca n'a sosit,pentru doua pricini. 0 pricina ar fi ca nu s'au apropiat deincheiere culegerile, ca prin urmare, o mare catime de mate-rial lipseste, atat la noi, cat si la vecinii cu earl am fost in a-tingere. A doua pricina este ca cercetarile comparative, pe a-ceste taramuri, nu pot precede celor istorice, cari, cu materi-al positiv, sunt chemate sä dea incheieri cu privire la influen-tele politice i culturale dintre poporul roman si popoareleveeine, vechi si noud.

Ca sa se vada cata paguba poate aduce o astfel de cer-cetare pripita. reproduc, la Inlâmplare, o parte din fata uneicarp:

.Pamantul, in credintele poporului roman, este parte feme-easca i fornieaza cu cerul o dualitate destul de distincta».

apoi citarea de comparatii:Ca si la Greci, .perechea nemuritorilor Uranos i Gea»;Ca si la Neozelandeii, .Rangi, -cerul,si Papa,parnantul,

pereche Inamorata', care dada nastere la toale vietatile».Cari sunt temeliile acestor informatii?SA zicem ca Rangi si Papa erau eu adevarat o pereche

Inamorata» care a putut concepe inldile vietati, cäUranos si Gea, cu adevarat, au putut alcatui o pereche,

dar nu dupa conceptia poporului grec, ci dupa cea a cutaruifilosof.

Dar Pthnatilul si Cerul, dupa conceptia poporului roman,fortneaza o pereche cat de putin inamorata ? lath marturiape care autorul se bizuie and o enunta :

.1:framantul e parte femeiasca, e mama noastra, care ne hra-neste i ne face, iar Dumnezeu din ceruri e sotul ei, e tatalnostru, si noi, copiii lor» (1).

Aici n'avem de a face c'o credinta populara, ci cu socotintaunui individ cu aplecari poielice, care, cu oarecari podoabe,a vrut sa zica : .Pamantul e [ea ol parte femeiasca, e [calmama noastra care ne hraneste i ne face ».

Dar Cerul corespunzator lui Rangi sau Uranos? Nn e von-II) E. N. Voronca, Credintele poporultu roman, p. 156.

V

bd de cer, ci de Dumnezeu din ceruri, pe care poporul,pentru multele lui daruri, 1-a socotit ca un parinte al lumii.

Cum vedem, dintr'o mdrunta scapare din vedere, din lipsade informatie, cade o pagina de cercetare comparativa. pecare, marturisesc ca am luat-o la intamplare

apoi, chiar cand n'ar caded, ce urmare s'ar putea tragedin aceasta paraleld, cata vreme nu se she cari vor fi fostin decursul veacurilor legaturile dintre Greci, Romani siNeozelandezi!

Duca, sa zic, se astepta aparitia Poveslii lumii de demull,se putea vedea in cele 20 de pagini ca nici odata nu se po-meneste ca parnantul i cerul alcatuesc o dualitate, -nu«distincta., dar nici macar cat de cat de sclipitoare.

Pentru catva limp trebue sa renuntam la astfel de cerce-tari comparative, si and nu putem ingadul, campurile cese vor imbrätisa trebue sa fie asa de mici, incat sä nu fiecu putinta nici cea mai scurta rdtacire.

BArlad, La Sf. Nicolai, 1913.

PARTEA 1.

CERUL.

Religiunea crestina, indemnandu-ne prin SimbolulIii ca sa credem in .Dumnezeu Tata!, A-toate-tiitorul, fãcâ-lorul cerului si al pamantului», e firesc ca tot poporul nos-tru sa fie incredintat i sa spuna ca cerul a fost facut deDumnezeu, o data cu toate cafe le vedem imprejurul nostru.Se intelege insä, Ca aceasta credinta, la olalta cu alte cre-dinte paganesti, cari nu s'au putut inlatura de crestinism, au fa-urit o mare catirne de legende i superstitii, pe cari leamintocmit nu de mull in Poveslea lumii (1).

Cu privire la cer nu se pot gasi amanunte acolo, de oarece el nu face parte din lume, din pamant, adica din dumeade sub soare». El este de-asupra lumii, si la randulsat.' Ii are lumea sa. Despre cer, atat se pomeneste acolo :din multe pricini, parnantul a lost croit rnai mare deaf ce-rul, astfel ca poalele cerului nu putura acoperl margenile pa-mantului, i ca pentru ca aceste margini sa fie rastranse,Dumnezeu, prin ispita ariciului sau a altor vietati, a increlitfata parnantului, &and cu chipul acesta nastere dealurilor

pamantul s'a inc6putal cu cerul, poalele cerului s'auputut rezema tocmai pe margenile pamântului (2).

Prin Ardeal gasim aceste credinte in urmatoarea colinda,necompieta de altfel la sfarsit:

...Dumyat tare Ca cregeà, racit ceriul i pamântul,Lucru mare ca-mi facea; Facit ceriu 'n dotthi zile

(1) Povestea luInd de demult, Bucure*ti, 1913.(2) Vezi cap. uDealurile i vaileu, tot acolo, p. 31 §i urnT. Parable, Cerul podoabele 1.qi

credin-

pi

2

Si piimAntu 'n doud zile. Dornnul tare se 'ntristitTinse ceriul pe pArnAnt: $i din graiu usa

Cumu-i tinse, harhanghelcuprinse. BagA mAna 'n buzunar

$i mi-si scoate-un b:ciu de foc (I).

Sunt insa i credinte cari desfac zidirea pamantului de ceaa cerului ce se intarnpla mai tarziu. Astfel, prin unele partidin Bucovina, se povesfesle Ca dupa ce lumea s'a inmultitchiar, luna si soarele, neavand cer, umblau pe Omani 0data Insa,--fie din pricina drumurilor grele, fie ca ardeau peoameni prea fare, fiind aproape, fie soarele si luna, fie oa-menii, s'au rugat lvi Dumnezert ca sa le face cer de urn-blat. Cand sfintii au auzit aceasta rugaminte, s'au bucurat :au sarit sapte .cei sapte apostoli., si-au fagaduitoamenilor cä ei vor face cerul daca lumea ii va ajuta si-iva cinsti. Oarneni au fagaduit, Dumnezeu a dal aripi Ingeri-lor,--a facut ingeri prin inteariparea sfintilor,si acestia ausburat la Rohmani, o lune care se afla sub lurnea noastrkDe acolo au adus ingerii pialrá scumpä, din care mai intaius'a facut cerul ca o nesfarsita panza de sticla, i apoi, dinceea ce a ramas, i s'au durat saple sidlpi, cari-Isprijina. Ceisapte sfinti pazesc la cei sapte stalpi ai cerului, in schimbulcarei slujbe, lumea ii cinsteste prin pazirea celor patru pos-Juni de peste an.

In cer, astfel facut, s'au urcat apoi soarele, luna, i dupadansii Duninezeu, cu toate cetele sale (2).

Colindele ardelenesti ne spun despre razemarea ceruluipe Irei slâlpi de arginl:

...De cand Dornuul s'a nAscut MArunteleSi pamAntul I-a fAcut $i cu lunasSi tend i-a ridicat Cu lumina,Pe Id stdlpii de d'argint Soarele$1 frumos I-a 'mpodobit Cn razele (3).

Tot cu stele

(I) Al. Viciu, Colinde din Ardeal, Bucure§ti, 1914, p. 27.(2) E. N.- Voronca, Datinile i credintele poporaluiromán, Cernauti 1903, p. 28.(3) Al. Viciu, Calinde din Ardeal, p. 31. Midem, p. 39 : ...tri sMipuri

grAia

Nu-101,

dinfrinpii,

3

Alte colinde, ardelenesti si din tara, vorbesc si de palruslâlpi de arginl:

Dumnezeu s'a nziscut Mai frumos I-a 'mpodobit.$i pAmAntul 1-a fdcut, Tot cu steleSus cella 1-a ridicat: MAruntele,Patna stalpi 1-a razemat, Mai pe sus cu mai mArele,&fru stalpi tot de argint; Soarele cu razele

Luna cu 1uminee1 (1).

Prin unele parti se crede ca cerul se sprijina pe patrucari sunt patru stele (2), iar prin altele se zice Ca es-

te tinut de Simion Slâlpnicul, pentru care cuvant acest slanteste sarbat cu nelucru, de unii la 21 lulie, de alti la 1 Sep-tembrie (3).

Avand margini sau poale (4), bolta cerului are si un mij-loc sau o inimâ, pe sub care, prin uunele parti din jud Bo-tosani se crede ca nu-i bine sa mearga omul, caci pe acelloc numai dracilor le este sortit sa umble (5).

Dupã unele credinte, intaiul cer ridicat de-asupra pa-mantului, era mai aproape de acesta decal cum este cerulde astazi; sunt anuMite pricini cari au silit pe Dumnezeu samute cerul mai sus, adica sa-1 indeparteze de Omani.

Prin jud. Muscel se spune cã Dumnezeu a ridicat ceruldin pricina unui cioban nesocotit:

(1) Al. Viciti,Colinde din Ardeal, p. 21-2.(2) 1. Otescu, Credinfele fdranulni roman despre cer i stele, Bucurcsti 1007,

p. 58.(3) C. D. Gheorghiu, Calendaral femeilor saperstifioase, P.Neamt, 1907, p.

87 8.(4) Departarea se arata prin expresiunile : la marginea pamantnlui", la ca-

pu' lumii4.la poalele Un plugnor, cnles din comuna Tepu, jud.Tecuciu, se incheie cu aceste versuri :

$i aveam doi copilasi Scriiau o cartalueImbracati in aldmuri verzi, Naramgie,M'as rugh sa nu-i mai pierz, Care mi-i draga i mie :Ca i-am mat p:erdut o data La colturi ii viirvarata

i-am catat in lumea toata De cuprinde lurnea tota,ii i-am gasit la wad pdmantalui Jar la mijloc.

La poalele cerului: 0 stalba de busuiocSa zicem noi: noroc!

(5) Cred Rom. din corn. Trusesti, impart. de d-1 C. Atanasiu.

...CAnd

cerului".

i

sldlpi,

j

4

dupa ce a facut IDumnezeul si pe oameni, cerul eraaproape de pamant. Dai cu mana de el.

Tot pe vremea aia, luna lumina intocmai ca i soarele.Un cioban dela munte, insa, n'a avut de lucru ? A luat o ba-liga si a svarlit-o in lunä de a chiorit-o. Cand a vazut asta,foc s'a facut Durnnezeu. Drept pedeapsa nearnului ornenesc,a marl! cerul i 1-a ridicat sus, sus, unde e azi cu lunä cutot...» (1).

Prin jud. Doll si Olt, in aceasta privinjä se spun urma-toarele :

.La facerea lumii, cerul era foarte aproape de pamânt; in-sa omul, cum e nesinchisil din fire, nu si-a dat sam'a de a-ceastä bunatate dumnezeiasca, Ca nu era putin lucru pentruom sa aibas pe Dumnezeu in preajma lui, ca sa-i poat5 ce-re sfatul ca unui bun parinte, oricând avea vre-o nevoie. Ne-sinchiseala a ajuns asa de departe cä intr'o zi o femeie aaruncat spre cer o carpa murdäritä a unui copil, carpa cucare era cat p'aci sa manjeasa cerul. i de atunci Dumne-zeu s'a mâniat foc si-a departat cerul atAt de mult, ca nudegeaba zicem noi: departe cat cerul de pamant» (2).

Prin jud. Valcea, varianta acestei legende suna astfel :ulnainte vreme, cerul era aproape de parnant, de-1 ajun-

geai cu maim and te suiai p'un maidan, i Dumnezeu, cuSfinjii, Cand vreau, atunci se suiau i coborau, caci umblaudes pe pdmant.

Dar inteo zi, nu stiu pentru ce, cä se cearta Dumnezeu cuo matusa, fir'ar oarba, i matusa, nici una, nici doll& aruncacu scarna in Dumnezeu.

(1) C. Radulescu-Codin, Legende, traditii si amintiri istorice, p. 1.(2) Otescu, op. cit., p. 45.Departarea cerului de pilmânt o aflam rostitä si in

cântecul :Sus e cerul, jos pamântul,$i tu, proasto, n'ai stiut-o !

care se spune spre batjocura prostilor :in zicala :

Face scarà la cer",adica lucru peste putinti chiar, sau din partea unui nesocotit la minte:si in zicala lucrurilor ce nu se pot :

Pod peste mare,MaduvA la tier

scard in cer.Si

-Acu,

5

Atunci s'a suparat Dumnezeu foc pe oameni si s'a suit incer cu toti Sfintii si a inallat cerul cum se vede azi, sus.

d'atunci nu s'a rnai scoborit nici Dumnezeu, nici Sfintiipe pamant. (1).

Tot prin aceste parti, povestirea suna si astfel :.Se spune ca o data cerul era aproape de tot de parnant.

Atat de aproape era, cä daca te suiai pe gard, dai cu maimde cer. Pe vremea aceea umbla Dumnezeu i cu Sfântul Pe-tre pe parnant, caci lumea era mai buna, dar se intamplaca o pacatoasä de muiere, dupa ce a spälat sculeicile co-pilului, s'a apucat sä le scuture. Scuturandu-le, a manjit ce-rul cu tina de copil mic.

Iii, lurne pacatoasa I De-acum inainte sa nu stip ce esteinaltul cerului i adancul pamantului! gral Dumnezeu cuglas de foc.

De odata se ridica cerul in slavi. Vezi bine, ca d'atunci s'aridicat cerul. Ama, sa mai fie bine cu atata Mime! Dar lemini cum de-i mai rabda jpe oamenil pamantul (2).

Prin jud. Doll se aude urmatoarea varianta :.Mai de mult, cerul nu era ca acurna sus; era jos, de-asu-

pra bordeielor.iele de ce I-a ardicat Dumnezeu:

Aca, ci-ca un copilas, bagsama, se juca pe bordeiu. I-a ve-nit ce i-a venit, i s'a Inlinal. Cand a venit mama-sa si 1-avazut asa intinat cum era, 1-a curatit cu mana, ca nu preaerau raze (3) ca acuma, i mana sters-o de cer.

Dac'a vazut asa Dumnezeu, ca oarnenii nici cerul nu-1pot tine curat, I-a ardicat in sus!

Si de-atunci i astazi este ardicat. Bagsama de sila oame-nilor. (4).

Prin Bucovina, versiunea aceasta are urmatoarea cuprin-dere :

.De mufl, era mai jos cerul, aproape de noi, i Dumne-

(1) &zdtoarea, XI, p. 184.(2) Midem, p. 168 9.(3) Trennie de #ers.(4) N. 1. Dumitras.u-Reny, &wave qi legende poporak, Valenii de munte,

1908, p. 11.

Si

Si

I

pi-a

6

zeu se uità la oameni Ica sa ?adal ee fac, si venià pe jos,umbla printre oameni, dar de and s'a inmultit lumea si pa-mantul s'a spurcat, Dumnezeu a fugit cu cer cu tot in sus ;si amA sta intors cu spatele la noi, nu vrea sa ne vada :si-a intors fata dela pacatele noastre. (1).

Dupä credintele obstesti, cerul sta deasupra pamantului cao piele (2), pe care merg soarele, luna i stelele, iar mar-ginile sau poalele lui, dupa cum am pomenit, daca nu staupe stalpi, se sprijin pe marginile pamantului. Se intalnesteinsa i credinta care ne arata ca poalele cerului se razamape apa (3), pe care de alfel pluteste i pämantul, credintacare o intalnim si la Armenii din Caucaz (4).

Pe-alocuri se zice Ca cerul e ca un pod, avand catre mar-gini niste usi pe unde yin si se duc Ingerii lui Dumnezeu,din cer pe pamant, si de aici iaras in cer, cu stirile de ne-voie (5).

Altii povestesc cä cerul este ca i parnantul nostru, caru-ia noi nu-i veedem decal fata lui albastra de desubt. De-asupra cerului,fata de-asupra, este Intocmai ca fata pa-mAntului nostru. Acolo, lumea lui Dumnezeu ara, samanaculege, iar bunatazile pamanfului nostru, cari cresc cu ajuto-rinta ploilor, sunt prisosurile acelei lurni de-asupra, in caresAlaslueste de altfel i raiul (6).

In sfarsit prin unele parti se crede ea cerul este alcatuitdin doua bucati, cari, la anumite zile mari, ele se dau sause trag in laturi,--atunci cand se deschide cerul (7).

El nu se misca nici o data in afara de culremuri: and seclatina i pamant,si cer, si mare, atunci cand se intampla (8).

In gacitori, poporul, care soeoate cerul ea un ceaun laraseaman de mare, 11 cimileste zicand :

(1) Voron a, op. cit., P. 1239.

(2) $i psalinistul cânta : Doatnne, cela ce ai intins cerul ca pre o piele..."(3) I. A. Zanne, Proverb& Romanilor, I p. 19.evitoarea, I, p. 232. Cf. G

Ciausanu, Superstitrile poporului roman, p. 58(4) Revue des tradition populaire. XXII, p. 205.(5) Otescu, op. cit., p. 54.(6) Cred Rom. din coin. Tepu, jud Tecuciu.(7) Otescu, op cit., p. Clausanu, op. cit., p. 58.(8) Cred. !bout, din jud. Tutova.

Z.4.-0.

pi

7

Am un ceaun umflat,Peste lume arcncat (1).

Prin unele parti se crede in fiinta mai multor ceruri. Ast-fel, prin Bucovina si Moldova se spune pe-alocuri cä suntsaple ceruri si cã tocmai in cerul al saptelea sta Dumne-zeu, Maica Domnului, Isus Hristos si ceata ingereasca (2).Aceasta credinta nu poate fi streina de credintele rusesti:c<cerul este alcaluit din sapte bolti, una peste alta,cari slu-jesc de lacasuri ingerilor, arhanghelilor, serafinilor, s. a., du-pa marire.. lar Dumnezeu cu puterile ceresti se aflä in ce-rul al saptelea (3).

Prin alte parti se zice ca sunt noua" ceruri: 1n cerul a-cest dintaiu e SI. Soare, ST Luuâ, Hie; apoi mai suntsi alte lopti ccruri uncle stau sfintii randuiti de Dumnezeuiar de-asupra tuturor sta Dumnezeu. (4).

Maica Domnului, intainindu-se cu Isus Hrislos, dupit in-Were, amarita de drumurile cautarii lui, ii striga :

meu, Pana la al nondlea cer,Eu ti-am dat vole Si tu te-ai dat jos!Sd te sui dela tetiill intam Daca te-ai fi datRana la al doilea, La niste crestini botezati,$i dela al doilea Dar te-ai, dat

La niste dui de Jidovi spurcati (5).Ucrainienii spun ca sunt, uneori trei, alte ori sapte ceruri (6).Prin jud. Tecuciu se crede cã ploaia ploua.,purcede,

din cerul cel mai de-asupra, si strecurandu-se prin celetalleceruri, ajunge la noi, <atat cat ajunge. (7).

Mareata si nepatrunsa taina a lumii de sus ni se aratanoua, celor pamanteni, la anumite zile de sarbatoare mare,prin deschiderea cerului.

Cerul se deschide la Pasli, and, prin unele parti, oamenii(1) A. Gorovel, Cinuliturite Romdnilor, Bucure§ti 1898, p.(2) Cred. Rom. din com. Tepu, ,ezdtoarea, I p. 262.(3) Revue des traditions populaires, XXII, p. 205 6.(4) Voronca, op cit., p. 1238, G. Clau;anu, op. cd., p. 59.(5) Dintr'o pm este a lui Duinnfzeu, culeasa din coin. Tutcani, jud. (2ovur-

Iwu, impart. de d-I T. Cruceanu.(0) Revue des traditions populatreN. IX. p. 12o,(7) Cted. Rom din coin. repu.

Sf.

flu!

04.

8

asteaptà aceasta minune stand in preajrna focurilor (1), du-pa unele credit* cerul ramane deschis !Ana la Ispas, in ca-re rastimp se zice ca nu-i bine sa se perie sau sa se meli-te, .sa nu mearga pusderia la cu. (2); la Ovidenie, candnumai cei buni la Dumnezeu precum i ciobanii cari n'auvazut ochi de femeie, privesc netarmuita frumuseta a celorde sus (3); in Ajunul Cra'ciunului §i la Boboleazä (4).

Pe-eocuri se zice ca se deschide si la Probejeni (5).Acum ingerul pazilor spune fetei i flacaului, buni de casa-

torit, partea ce vor avea-o (6). Cerul se deschide in noapteade SI: Gheorghe, cand da putere tuturor pomilor ca sa inflo-reasca, si mai ales nucului, agudului i salciei (7). Cea maiminunata deschidere a cerurilor insä, se intampla in noapleaspre Sf. Vasile (8). Atunci, cerul se deschide de trei ori, u-na dupa alta, repede, abia lasand vreme putina unei luminifoarte mari ca sa se vada ; in mijlocul luminei, Dumnezeu,stand la masa cu Sfintii, priveste la noi.

Unii spun cä atunci se vad mesele incunjurate de sfinti.Altii spun ea numai Dumnezeu sta la masa, alaturi cu Sf.

Nicolae (9);Credinta ca cerul se deschide la Sf. Vasile, and vorbesc vi-fele §i ard comorile, o au si Rutenii (10).

(I) S. H. Mlrian, Siirbatortle la Romani, III, Bucuresti 19)1, p. 55.(2) Voronca, op. cit., p. 795.(3) Oteseu, op. cit., p. 55.(4) Sf Evanghe:ie dela Mateiu 3, 16-17 : lar botezat hind, indata iel din

apà: i Wa i se deschiserd cerurile §i Ara:zit Duhul lui Dumnezeu venind pesteansul, pogorindu-se ca un porumb. Si iatS glas din ceruri z'când : Acestaeste fiul meu cel iubit intru carele am bine voit-.

(5) T. Pamfile, Sdrbiltorile de toamnd, p. 3: Multo gospodine Cate oda-tã i unii gospodari se pazesc ca sä nu rnânânce mere, pere sau perje, piind laaceastä zi ; in aceasta zi insi pot mânch, de oarece cerul este deschis . Vo-ronca, op. cit.. p. 796: ,,Unii nu mânânca poame !Ana la Probajine : mere, pere, perje; atunci ziee ca e pentru poame cerul deschiv.

(6) Marian, Sdrbdtorile I, p. 192.(7) Cred. Roin. din Tepu, jud. Tecuciu, pe uncle se crede cd acesti pomi nu

fac flori lor nu sunt socotiti ca flori.(8) Cred. Rom. din corn. Mândstireni, impart, dela d-I D. Gr. Furtunii.(9) Voronca, op cil., p. 128. G. Ciausanu, op. cit., p. 59.(10) D. Dan, Rutenit din Bucovina, Bucuresti 1913, p. 13,

caci argil

9

Pe-alocuri se crede a la deschiderea cerului se vede prinmijlocul lui o arare (1).

Unii spun c'd locul de deschidere ar fi pe locul pe undese vede Drumul robilor (2).

Pe-alocuri se crede cã inainte de deschidere, se vede in-thin o dunga albastrâ. chip' care urrneazd alta rosie, «care-tiiea ; atunci incepe s5 bata loaca In cer, iar cocosiipornesc sd cânte. In clipa aceasta este cleschis cerul.Lumeatreaza, and se aud cocosii,isi face cruce i cere delaDumnezeu un lucru, -numai unul, --pentru lumea aceasta, pecare il i capatà, dac5 este drept credincios. Dar, spun oa-menii, «cum rar se intamplä oameni drepti si Iãrã pacate,cel mai nimerit lucru este ca omul sã cear5 binele pentrulumea cealaltä, cad mai usor i se da» (3).

La Si Vasile, unii spun ca-si aud parlea sau norocul cele este rânduit pentru anul ce se incepe,cei curati de pa-cate,- cãci in ziva aceea se impart noroacele (4). Cei ceväd cerurile deschise aud norocul, vor aveà parte maiales la bani si la sän5tate (5).

Copiii 0115 la vrasta de sapte ani, fiind fãrä de pacate,vAd aceastä minune mai curând ca oamenii, dar numai preaputini sunt acei ce-si dau samä mai Unrziu, cand, ca oa-meni maturi i inglodati in pdcate, vor cäutá zadarnic sprecer.

Prin Bucovina, unii spun di tocm:ii din pricina inmultiriipeste mãsuril a pacatosilor pe lume, ccrurile asl&i flu Semai deschid dec6I la saple ani o d311 Oricum, lucruritepe eari omul trebuie sä le cearà, sunt: sãnãlalea, norocul

raiul. "Unii zic cã numai un lucru sä ceri; mai mult, nu.

(1) Candrea, Densu$ianu Speranp, Grand nostra, I, BucureVi 1906, p. 315,(2) Otescu, op. cit., p. 54.(3) Gheorghiu, op. cit.. p. 6 S. Manginca, Calend. 1882 si 1883. Marian,

Sdrbdtorile, I, p. 192.(4) Cred mom. din cow. Bahnte§ti, jud Covurlum, impArt. de d-1 N. I.

/Vlunteanu.(:1) Cred. I om. din corn VAnatorti-Nearn(ului, jud. Neamt, impArt. de d-I A.

Glieorgiliti, op, cit., p. 103.

sisi

si

d

Moisel.

10

Cel cuminte cere raiul. Prin Bucovina se crede ea apa sepreface in yin la deschiderea cerului (1)

Cand cerul se deschide, vilele capata darul de a vorbispunandu-si intre dânsele, multe lucruri cu privire la slapa-nii lor. Aceste destainuiri ale viitorului pot fi ascultate degospodari, dar se crede cã in chipul acesta, cel ce ascultaii primejdueste vieala. Se povesteste chiar de cineva, care,ascunzindu-se in ieslele boilor, in noaptea Sfantului Vasile,a fost gasit a doua zi mort (2).

Prin jud. Dorohoiu se povesteste Ca un om s'a pus de pan-da in iesle si-a auzit boii vorbind :

Mai, sa ne 'mbuca'rini bine in asta seara, ea mane a-vern sa ducem la tintirim pe stapanul ista al nostru.

lar a doua zi omul a murit (3).0 snoava, legata de aceasta credinla, suna astfel :,<Un om sarac a deschis spre Anul non fereastra i a scos

capul afara, ca sä vada and se va deschide cerul, si sa seroage lui Dumnezeu, sa-i dea o oboroaca plina de bani. lardecuseara a asezat o oboroac5 pe prispa, sa aiba la lida-mana : o oboroaca mare, mare.

Cand s'a deschis cerul, el a impreunat degraba manile si a zis:Da-mi,-Doamne, tin cap cat o oboroacal in loc sa zica:Da-mi, Doamne, o oboroaca de bani!pe loc i s'a fäcut capul cat oboroaca.

Ama, ce sa faca ? lii ma, inapoi, nu putea sa-I bage, cafereastra era mica. Sa-i taie capul, iar nu se putea. A che-mat oamenii i ei au stricat peretele, de 1-au scos. Nu destul caera sarac : ama i asta i-a mai fost trebuit 1. (4).

(1) Voronca, op, cit., p 900: An ceasul acela, dad.* iei apa, e vin. Un oma fost auzit de asta i s'a apucat la carat apa cu femeia, ca sa aiba tot anulYin, pe urma s'a sculat dar pe copii i-a pus ye laita la fereastra, sa pazeascafelipal cand se va deschide cerul, sa ceara ce le-a LIS. Dumnezeu a dat ca

s a rasturnat tocmai and cerui s'a deschis i n'au mai vazut...(2) ,Fewitoarea, VI, p. '2('. E. Baican. Obiceiari la Romlini, Bucuresti 1884,

p. 4-5.--Cred. Rom din jud. Tecuciu.(3) Culegere din corn. Manastireni, jud Dorohoi, de d-1 D. Gr. Furtunã.(4) Voronca, op. cit., p. 128 9. Culegere din com. Manastirem, jud. Doro-

hoiu, impart. de dI D Gr. Futuna : ..In seara lui Sf. Vasile, cerul se deschi-de si vitele vorbesc. 0 femeie a scos capu' anurne pe fereastra. ca sa vada ce-nt' deschis, dar capu' i-a crescut cat coserul,s'a urnflat amarnic si a ramasteapan acolo--adaugandu-se, intr'o varianta pe care am auzit-o tot prat Mol-dova ca tocmai la Boboteaza la urinaloarea deschidere a cerulni, s'a rugat luiDuinnezeu sa-i faca mai inic capul.

Si

lat-m

1 1

Prin jud. Covurluiu se povesteste ea un om avand capulprea mic, a pandit in noaptea Sfantului Vasile deschidereacerului si a strigat :

Da-mi, Doamne, un cap mare!curn el se afla cu capul printre drugii ferestrii, Dumne-

zeu i-a dat un cap mare cat un bostan, astfel ca nu 1-a maiputut scoate de acolo vreme de un an intreg, Oa la cel-alt Sfant-Vasile, cand s'a rugat iaras de Dumnezeu ca sa-idea un cap mai mic (1).

Populatiunile crestine din Macedonia,--dupa relatiunea u-nui Roman macedonean,- cred ca cerul se deschide la Pro-beleni, despre care sarbaloare am pornenit si mai sus ; a-tunci oricine poate dobandi, de va cere dela Dumnezeu, ori-ce. Un cioban a dobandit ubogalii, copii multi, sanatate sivieata lungä, astfel ca a trait trei vieti de om, povestind

minunea pe care Dumnezeu a facut-o cu dansul.. Unaltul insä, cu capul prin grilajul ferestrii, in loc sa ceara unostnac de aur,- un oboroc de galbeni,a cerut un osmac decap, rugaciune care i-a si lost indeplinita, astfel ca a douazi, fierarii au trebuit sa strice zäbrelele ferestrii, caci omulnu putea sa-si scoata capul.

Interesantä este si urmatoarea povestire.Aproape and sa se deschida cerul, vitelul unui Wan a

scapat din ocol. Taranul I-a prins si 1-a legat de-un copacsi apoi fiind ostenit de atata goana, a adormit. Mult s'a mi-nunat a dona zi cand sculandu-se, a gäsit vitelul spanzuratde varful copacului. Minunea aceasta, totus este usor de in-teles : el legase vitelul tocmai and copacii se plecasera lapamant, ca sa se inchine, and cerul se deschisese, i astfel,bietul c'obitoc a lost ridicat in sus si spanzurat (2).

Aceste credinte le intalnim si la felurite plopulatiuni dinRusia ; .dupä una, cerul se deschide dela sine in ziva deBoboteaza, and se face sfintirea apelor. Georgienii din Ca-ucaz spun ea aceastä minune nu se intampla decal o data

(1) $eilitoarea. II, I. 194.(2) Lazar Duma in Revue des traditions populaires. VII p 28.2 283 I .tr*o

poveste se spune despre un voimc, care, de pe lumea cealalta. a iqit pe lumeaaIba, agatandu-se d %arfuliIc copacilor an se incInnau iii iloaptea de Ins I le.

$i

la apte ani, farä a hotari anume and; celui ce ar avea no-rocul sa vada cerul deschis, i s'ar putea indeplini toate ru-gaciunile pe cari le-ar indrept4 atunci Celui-prea-inalt» (1).

Cerul, fiind socotit ca .asternut picioarelor lui Dumnezeu»,se aude pe-alocuri ziandu-se c Dumnezeu este cerul ; a-ceasta nu insemneaza Ca poporul confunda bolta cereascacu persoana lui Dumnezeu-tatal : Cer vra sa zia Cel-din-cer,sinonim cu Ce/-de sus, si prin urmare, and se aude blas-tamul : .Bata-te cerul, sa te bala», sau and un antec dinfinutul Banatului striga :

Batuta,-i nana de ceri,C'a Camas far' de cercei (2),

insemneaza .Bata-te Dumnezeu, sa te bata 1» si .Batutalnana de Dumnezeu din cer».

Dupa cum am spus, cerul este socotit ca loca§u1 lui Duni-zeu si al tuturor Slintilor si Ingerilor, cari in fiecare zi facsluibe in cinstea Sfintei Treirni. La miezul noptii anta ru-gaciuni de slava si toaca de liturghie. Atunci anta si coco-sii, intai cei sco§i la Mo§i, dupa cari se ieau apoi si

ca sa vesteasa lumii miezul noptii (3).Bunatatea lui Dumnezeu, prin cer se arata, ca si mania

lui. Ploaia, cheia imbiel§ugarii, dela cer, dela Dumnezeu vi-ne, nu din nouri, caci daa vrea Dumnezeu, porunceste ce-rului sa ploaie din senin, cum a plouat cu mana Jidovilor,la intoarcerea lor in p'imantul slant. Rasboiul, ra'ula7ile,seceta si oricare cumpa'n6, socotite ca ni§te osandiri durnne-zee§li, tot prin cer i§i vestesc venirea :

Räsboiu va fi, and se va vedea o dunga rosie pe cer (4);Rosata pe cer de se va vedea, inseamnä räsboiu: doi im-

parati se vor bate (5), daa nu cumva va fi bataie intrevanluri (6).

(1) Revue des traditions popuIaires, XXII, j. 207.() 1000 doine, strigdturi i (*naiad, Browv 1891, p 70.(3) Cred. Rom din jud. Nearnt impart. de d-1 A. Moisei.Zicala

toa a 'n (din) cer" insemneaza: r§tie toate4.(4) Cred. Rorn. din com. Tatarqi, jud. Suceeva, Impart de d 1 Al. Vasiliu.(5) Zanne, Proverbile, IX, p. 287.(6) .eziitoarea, Iv , p. 119.

cei-

12

:

-ttie

PARTEA H.

SOARELE

I. SOARELE.

Dupa socotintele poporului roman, soarele face partedin lumea necuprinsa de minte a stelelor, dintre cari ea es-cea mai de sama,---,e steaua lui Dumnezeu. (1),de oarecela rásarirea ei, loate celelalte pier, i se sterg din cale. Ceeace crede poporul despre stele, prin urmare in parte si des-pre soare, vom vedea mai departe.

Cu privire la cea dintai ivire a soarelui pe cer, pomenimaceasta credinta bucovineana :

Se spune ca a fost o data un tanar frumos i cuminte, pecare, pentru o credincioasa slujba facuta lui Dumnezeu, Zidi-torul, ca rasplata, 1-a prefacut in soare (2).

Prin unele parti se zice cã soarele, ca si /una de altfel,au fost niste Sfinti, cari urnblau pe pamant si luminau lumea.0 data insä, s'a intamplat ca. o ferneie nesocotita a aruncatin ei cu niste gunoiu i necuratenii, si din aceasta pricinasoarele si luna s'au ridicat pe cer (3).

Prin cele mai multe parti se crede, dupa aratarile Bibliei,ca soarele a fost facut de Dumnezeu cu prilejul zidirii pa-rnantului si cerului. Sunt insa nenumarate povestirile unclese vorbeste de tovarasia dintre Dumnezeu si Diavol (4). In-tr'una. unde este vorba si de soare, cetim urrnatoarele :

(1) Seilitoarea, I, p. 233.(2) Voronca, op cit., p. 590.(3) Ibidem, p. 588.(4) T. Pamfile, Povestea lamii de demult,Bucure0 1913, intreg cap. al zidirii

pdIndetelne

14

Fa-and Dumnuzeu i Diavolul de toate si imparlindu-le, a-junse si la podoabele cerului. Deci .s'apucara sa lmpreas-cä luna si stelele. Cu stelele, a zis Dumnezeu ca safie asa : sa le nurnere. Dar, sau a se punea in dreptul ste-lelor vr'un nor, sau ea I apuca ziva, Is'a intarnplat asal si'auramas nenumarate. lar manie i slada cu Dumnezeu. Incaluna i soarele nu si-au fost impartit.

Daa crezi Ca le I el, alege-ti In singur pe care vrai,i-a zis Dumnezeu.

Eu imi lean soarele, zise Diavolul.Fie si asa -zise Durnnezeu ; a mea va fi dar luna si cu

ea voiu randui, iar tu cu soarele vei avea de lucru.Dar soarele tare il frigea Ipe Diavolj, caci el avea de lu-

cru cu dansul.De focul acela, uncle sa se ascunda ? A alergat sa Se as-

cunda in mare, dar Dumnezeu a luat apa. Se ascundea subnasip, dar tot il frigea.

Asa, a vazut cã e bine si facut doua aripi, facand cuele ant peste toata lumea. Fratele sau, e vorba de un altdiavolul, I-a invätat sa taie fiecare aripa in doua si sa leinfiga in cele patru Orli ale parnantului, aci singure vor fa-ce vant intre ele si va fi mai bine. Piavolul a facut cum I-ainvätat si astfel s'a facut véniul.

$i and tuna si fulgera, tot el, dracul,e vina. Atunci sca-Ora de manie asupra soarelui ca-1 frige, si pune nourii im-potriva lui sa-I apere, mai ales la miazazi, and 11 frige tare.

ploaia tot el o da. Ii aduce c'un ciur apa din mare sitoarna peste dansul, ca sa se racoreasa 1de fierbinteala pri-cinuita de soarej. i and (15 cu ciurul prin vazduh, plou8pe pamant» (1).

Ziva in care Dumnezeu a facut soarele, a lost Miercurea (2).Dupa o alta credinta, invederat din izvor carturaresc, soa-

rele nu este facut dela inceput ; el lumineazä lumea numaidela Nasterea lui Hristos, ca i luna, and o sluga a strigatImparatului pagan de pe-atunci, uimita de noua infatisare afirei:

(1) Voronca, op. cit., p. 147.(2) Bildern, p. :71.

soarele,

Si

--

di-a

15

Scoala, cã un alt lmparat e mai mare!Pentru aceasta se crede ca Jidovii, cand soarele e la a-

miaza, nu se uita la dansul, ci intreaba pe altii (1).Prin alte Orli se spune Ca soarele, la olalta cu luna

sielele, s'au aratat pe cer la Nasterea Domnului,si ea batra-nul Cr6ciun, vazandu-le, a inteles ca la casa lui s'a nascutFiul lui Dumnezeu prin Sfanta Fecioara (2).

Unii spun cä soarele este ochiul lui Dumnezeu, .ochiullui Dumnezeu de tuna fiind ochiul de noapte. Astfel spunsi Licrainienii (3).

AO spun ca e scaunul lui Dumnezeu, ca este cununa luiDumnezeu si a Maicei Dornnului san ca este raiul (4).

Pe-alocuri esta socotit chiar ca fata a hit Dmnezeu (5), cao fiica a lui Dumnezeu, Ca e o femeie, ca numai pe timpulverei este femeie iar iarna este barbat ; de asemeni este bar-bat .cand se scoala Parziu., adica atunci cand oamenilor Ii

se pare ca rasare cu intarziere (6). Soarele e un tanär foarteUumos, Cu o Fara stralucitoare (7) ori o fiinta cu apucaturiomenesti, clespre cari poveVi/e ne dau o suma de arnanun-te in cari de multe ori aflarn soarele lipsit cu totul de ca-racterul sau astral.

0 poveste a soarelui, i fireste, a lunii i luceferilor, esteurmatoarea :

.Stateau fetele unui orn inteo gradinä, i lucrau si vorbiaude-ale lor, si ce vorbiau? Saracul numara averea bogatului,popa se 'nchina, vrabia viseaza lanuri de malaiu, eu Ii dauinainte cu minciunile, iar fetele s'aprind de dorul dragostii

cred Ca tot ce sboara, se mananca. Trec eu pe langa celetrei fete de 'mparat si le dau .buna-ziva» ; fetele-mi raspundsi ma 'ntreaba ce mi-i pasul a graba? Eu rad in mine si maduc inapoi cu patruzeci si opt de anil

(I) Voronca, op, cit p. 314.(2) lbidenz, p. 43.(3) Revue des traditions populaires, IX, p. 421,(4) Voronca op. cit., p. 230.(5) Cred Rom din coin. Tepu. jud. Tecucin.(6) Voronca, op, cit.. p. 590.(7) Otescu. op. cit., p. 60.Cred. Rom. din jud. Tecuciu.

si

16

Dupd mine trece feciorul de 'mpPirat vestit, cu pusca 'nspinare.

Bund ziva you'd, trei fete frumoase!Multumini dumitale, WO, -ha, ha, ha!

de ce rddeti voi, trei fete frumoase ?Ca umbli cu pusca prin sat,ha, ha, ha I

Feciorut de 'mpdrat stã si se uitd la ele, se vita si stä, sidin mijlocul drurnului se trezeste rdzemat cu cotul de gard,cu capu 'ntre palme i cu fetele de vorbd. Nu Vas puted in-sird cuvânt cu cuvânt sfatul lor, dar cu bund samd cd ma-nastiri nu puneau la cale. Eu, dela o bdtaie de puscd inain-te, ascuns dupd coltul gardului, ma uitam printre nuiele, si-atAta am vazut, cã fata cea mica s'a inaltat in vdrful picioa-relor iar feciorul de 'mpdrat dat pAldria pe ceafd,trains gurita, si pe urma, treaba lor ce-au mai fäcut.

Eu. utac ma cheamd,--cd nu-i bine sa te amesteci undenu-ti fierbe oala, tdcere-as Inca i astäzi, dacd intAmpld-rile nu si-ar fi luat sfArsit de-atatea veacuri. Anume: se in-dragise fläcdul de fata cea sdracd, iar fata de fldcaul 1610-rdtesc, tot cam asd. Intraserd in vorba, din vorbd la tArgu-iald si Impiiearea le-a fost gata sa" se iee amândoi, i pepe urmä, ce-a mai fi, s'a veded. i zestre n'aved fata decalcamesa de pe ea.

Dar lasä, Iatà frumoasd,zis-a feciorul de 'mpärat,cdtu singurd esti o comoard!

vinovatd eu, ?Pe urmd iar s'a mai inaltat fata pe vdrful picioarelor, si

feciorul de 'mpärat iar s'a mai intins peste gard, si apoi s'audesparlit.

La lunk aud zarvd mare la curie. Mdi, asta minune pe lu-me! Auzi? Feciorul Craiului urea sd se "insoare cu o fatd desat! Ei, taci I $i tatd-sdu, i md-sa ce zic ? Apoi, de, tot iidau cd una ca asta nu se poate, cd au eilete pentru el, maialese, mai frumoase, mai bogate, i flacdul, nu, si nu, cd else face alugar ori se ineacd dacd nu-1 lasä in pace.

Mai bdete, dragul mamei, de ce umbli tu sd ne facirusine la bdtrânete? Hai? Nu vezi tu cum e obiceiul? 0 sazica lumea cd esti nebun, dragul mamei!

Si

aim gi-a

--pi

Si-s

17

lar el:Foicica ,si-un alun,

Zice lumea ca-s nebun ;Zic si eu, si zic mai bine,Ca mai rar cuminti ca mine.

daca era vorba pe-asa cale, fa Mete, cum if socoti, darse stii ca moale nu ti-a fi capataiul. Era mama istui feciorde imparat amard la suflet, si venin din crestet pand'nFacea gurà multã, s5 rämAie pe-a ei, iar and nu puteà, in-ghefa apa cu sufletul. Tace i rabd5 logodna, face si rabdaintreaga sAptAmânä de nuntä, saptamâna ceea care ar tre-bul sa-ti pard scurtä cat o zi. Ca nora frumoasa, ca vre-murile-s in toiul bielsugului, ca nuntasii ti-s multi si lautariiti-s alesi, toate bune si potrivite, sa-ti iei caciula din cap sis'o bufnesti de pamant a veselie. Dar ti-ai gasit cu cataro-iul de imparateasal Par'ca-i ningea ploua, par'ca i se ine-casera corabiile CU cenusä pe mare ; mocnia si pufnia, sinu-si mai avea loc.

Ca ce ai, mama, de esti asa de paclisita ?,o intrebamirele.

Asa-s eu cate o data]Da ce ai, maiculita, de esti asa de bosurnflata

Imparäteasa tacea i gernea ca un bivol care sta sa mutepamantul din loc.

nunta s'a ispravit, si lumea loath a plecat pe la casaei, si pace par'ca era sa dainuiasca in curtea celui imparatdar iaca mana diavolului se pune la mijloc.

Trebuia feciorul isgonit undeva, departe, pentru multe zilepentru atatea cate-i trebuiau imparatesii sa faca de pefreca-nie nurori-sei. A$a, se isca un rasboiu intre imparatia barba-tului ei i un imparat vecin. Osti se pornesc i de colode dincoace, iar in capul istor osti, insuratul de curand, cra-isorul

Ca, lasa-l. imparafe, ca-i tanar, si mani-poirnani, and iiinchide ochii. sa stie si el greutatile unui scaun, si s nu-ipara toate flori la ureche.

feciorul a plecat, si-a stat luni de zile, intregi, dud toc-T. Pamf ile, Cend i podoabele lui. 2.

talpi.

ti-i

pi-i

pi

18

mai veni vremea ca nevastA-sa sâ nascA. i asA ajungandlucrurile, naste nevasta cea frumoasA doi feti-logofeti cu pa-rul de aur crel, cA la soare sã te poll uitA, dar la ei, ba 1cum ii vede impArAteasa, iute le pune unghia 'n gat, si uci-gAndu-i, ii IngroapA sub stresina casei,nimeni de dAnsii sänu stie.

DupA alt sir de luni, iaca se vesteste curmarea rAsboiuluipaceA, cAnd feciorul de impArat trebuiA sä se Intoarca, iar

mA-sa sà-i spuie CA ticAloasa ceea de femeie 1-a facut de o-cara lumii, CA in loc de copii, a näscut doi cAlei, de s'a in-spaimAntat si a stat sä mond de mAhnire.

i unde-i, mama, nevasta ?OsAnditu-o-am, in beciuri sA stea, 'Ana ce-i yeni s'o

judeci i s'o osAndesti cu moarte.lar feciorul cAntArit gAndurile zis :

Mai las'o chinului 1iar a inceput vremea :sA curgA, atAta vreme cat trebue

unui om sä se topeasa de dragostea unei comorite. Se ofilise feciorul de 'mparat, ca pärea o umbra de om ;

glasul i se topise, si mintea i se intunecase, i astAmpArnu mai aveA. UmblA asà nauc prin grAdinile curjii, se Intin-deA pe iarb5, se culcA, adormiA i tresAriA in vis ; porniA In-tr'altA parte, si asA, veni intAmplarea cA Intr'o searA sA seaseze sub stresina casei, IA: gA cei doi brazi tineri.

Brazil istia crescuserA unul lAng5 altul, tocnriai pe mor-mAntul celor doi crAisori ucii. I erau frumosi cu crAngileImpreunate si verzi ca buratecul. In amurg, feciorul de impA-rat adoarme, si in somn, vede cum cei doi brazi se prefacincet, !met, in doi copilasi de aur, Incep sA se joace si sAcAnte, iar cAntecul lor nu ar5lA alicevA decAt frAntura de po-veste de pAn5 ici. A sArit feciorul de impArat ars si a plecat;dar de atunci nu erA searA lAsat5 de Dumnezeu, sA nu seducA sA-si vad5 brazii.

ImparAteasa II urmAriA pas cu pas, si bAnuind pricina, segAndeste cht se gAndeste, i iat5 cA inteo bun5 zi crapA sipiere, dacA nu s'a culcd pe scAndur5 de brAdu1.

SA-1 tai, dragul mamei, pe cei de lAngA fereastr5, c5numai asA mi s'a curmA boala, si astfel nu 1

si-a

prApAdi-

Si

pi

pi-a

pi

19

Veciorul nu-si da cu pärerea nirnica, si ingaduie. Din tru-purile brazilor dureaza lemnarul doua paturi unul pentruirnparateasa i unul pentru fecioru-sau. Noaptea vine, si asa,pe la miezul noptii, s'aude glas pornit din patul fecioru-lui de imparat :

De mine-i mai bine,Ca-i tata cu mine

Indata s'aude l altul, din patul imparatesii :$i mie mi-i greuCu duhul cel Mu!

Imparateasa aude i asculta si 'n alte nopti, i temandu-sede-o deslegare urita, Ii pune alte 'n cap: se preface din noubolnava de moarte, i spune feciorului ca ea cu zile nu mairamane, daca nu i-a face legatura cu otet i ceapa i spuzadin scandurile patului.

Feciorul ingaduie i asta. Vine sluga cu barda i despicascandurile, si cum le despica, le pune pe foc. Para seridica si le cuprinde, i doua scantei mari tasnesc si se li-pesc de podul cerului: una la rasärit i alta la sfintit.

lar rninunea asta 1-a trezit din nou pe feciorul de imparatca din groapa tintirimului.: si-a ridicat ochii spre cer i ure-chile i-a auzit din nou povestea insirata pana aici. Putintanu mai avea sa isbuteasca, i nimic altceva nui mai rama-nea de facut, decal sa scoboare in beciuri la nevasta lui ceahoropsita. Dar imparateasa ii luase inainte ; pusese diavoliisa se bata in capete, pusese frigarile sa stinga apa descan-tata i iaca, intunerecul se lumineaza i nevasta fecioruluide imparat se ridica in vazduh ca un bulgare de foc i selipeste de panza cerului.

Chipul lunii, zic unii ca-i chipul acelei neveste vrajite, pre-facut de imparateasa cea farmacatoare.

Dupa asta, feciorul de imparat n'a mai trait mult; a mu-rit de jale ; si din indurarea lui Dumnezeu, chipul lui a fostridicat in nouri. El este soarele zilei, care lumineaza intu-nerecul, dar pentru slabiciunea lui de fire, blastamat a lostde stapanul lumii sa nu-si vada niei o data nevasta.,

:

I

i

20

bin infelesul povestii iese cil cei doi luceferi, de dimimea-si de sear& ar fi luat pornire dela cele doua scantei (1).

Nenurnarate povesti românesti dau soarelui un caracter o-menesc ; dintr'insele, pe unele le vom vedea cand va fi vor-ba despre dragostea lui cu luna. Aici pomenim pe scurturmätoarele:

0 poveste arala Ca o data, soarele a furat ferneia unui omsau fata unui om (2);

Alta, ca soarele s'a iubit cu o vaduva (3);Alta Ca soarele se 'nsoara c'o fata de om vaduv, isgonita

de acesta. Ea a cautat sa-1 vada la fat& noaptea, dupa ceel s'a intors din lurne, lucru care i-a pricinuit o dureroasadesparfire.

0 varianta bucovineana este urmatoarea:.A fost odata un pescar Pescaria era singura lui hrana ;

CU pescaritul se imbraca el si pe copiii lui. 0 data se ducela mare. Trage cu plasa, nu iese nimic. Mai trage si o adoua oara, iar asa. Trage si a treia oara. i acum tot degeaba.

Ce vor manca ei in aceasta zi ?se inireba suparat.De o data i se arata un peste grozav de mare.

Daca imi vei da pe fata dumitale cea mare, vei aveapeste cat vei pofti.

Ifi voiu da-o IOmul se duce acasa aduce. Pestele a luat-o i s'a

cufundat cu &Ansa in valuri.A dus-o inteun palat unde aveà de toate, dar ii era foarte

urit, cad el nu era toata ziva acasa. Noaptea, and venia, iida cu apa dintr'un sipusor pe la nas, i ea indata adormia.Apoi, lepäda pielea cea de peste, de se faceâ om i rnergeade se culca langa dansa, iar in ziva, cand ea se tre-zià, se gäsia tot singura. De suparare si de urit, toldeaunaplangea, cerandu-se la el, cand venia sara, ca sa o duca a-cask liana ce i.a fost j lui lehamite si a dus-o.

(1) T. Pamfile. Graiul yremurilor, Valenii de mnnte 1909, p, 21 7.(2) Voronca, op. cit., p. 1:5(3) !bidet:, p. 389: Soarele se iubiit cu o cucoanii vacluva. Ea avek o fata

si tot i.o tot ascundea, si tot ii intrebh:Sfinte Soare, sfinte Soare, cfne-i mai frumoa9S?

Da soarele-i rAspundeà :Sorica ta!

.1d

si-o

21

lar merge pescarul la prins peste. lar trage de trei ori pla-sa desarta. Vine pestele cel mare cere pe fata cea mij-lode. I-o da. Se intampla tot asa: fata s'a 1ntors la parintiIna poi.

Pescarul din ce in ce tot mai putin peste prindeA, pan' ceinteo zi n'a prins nici unul. lar i se ara-ta pestele cere pe fata cea mica. Adus-o si pe aceasta. Dar acestia i-a spuscea mare ca tin sipul cutare se aflate apa cu care are s'o adoarma; sa ver-se apa i sa puie alta 'n loc.

Fata a facut asà, i seara, cand a des-bracat pestele pielea, I-a vazut, cad erasoarele imbracal in piele de peVe. Eaa inceput a-I cuprinde st a-I desmierdA.El de ciuda ca i-a varsat apa i i-a facutimpotriva, a alungat-o, sa se duca undeva vedeA cu ochii. $tiA Ca sora ei a in-vatat-o.

A pornit ea pe un drum,erA pe cea-Fig. 2 (2). lurne, si mergand, a ajuns la baba Cloan-

la, mama lui. Aceasta cum a vazut-o, bucuria ei ca are s'omAnAncel

I-a aratat un Ian de grau i i-a spus ca pan' va veni ea,lanul sä fie secerat, graul treierat, in saci pus, ba i colacisa gaseasca. ca de nu, o mananca.

Ea a inceput a plange. Cum puteA sa faca toate acestea ?Soarele insa vedea toate si-i }Area rau, Vent la dansa cabaiat si-i zise:

Taci, nu mai plange, Ca te voiu 86'0 eu!Plesni dintr'un biciu si se facura toate dupa cum i s'a fost

cerut.Cand veni baba Cloanta acasä, ciuda ei ca nu o poate

manca. Aceea aveA o catea cu dintii de fier, si cand strigA:.sai pe &Ansa., o faceA mici fa:Mine.

Fig. I (1).

(I) Soarele, din Divanul lui U. Cantennr ( 698) dupa Bian' i HodN, Bi-bliografia romdneascd Peche. p. 358.

(2) Soarele, din stem. Moldovu, dupaGartea de iovdfdlord din 1643, Bianuliodn op. cit., 1, p. 138.

si-i

nis-

pi-i

22

0 trimite sa-i aduca fluierul dela ea. 0 vede baiatul mer-gaud. I se umple ochii de lacrami caci stia a nu mai sca-pa de-acolo.

Stai sa te invaj eu ce sa faci !

I-a dat un vas cu apa si i-a zis ca pe unde va calca, satot spele In urma ei : pe sari, pe prag, pe podea, si candva ajunge la catea, s'o spele si pe dansa.

Ea a facut asà.and a vazut-o sora babei Cloanjei, s'a pus la oglinda sa-si

ascuta dinjii. Fata, cum a intrat, a apucat fluierul din cuiu,si la fuga...

and se pomeneste baba, ea, de departe:Sai pe ea!

A strigat la cajea. Cajeaua nu vrea, caci a spalat-o. Babao ameninja. Merge pe scari dupa ea. Sadie sunt spalate.A pornit baba in urma ei, dar n'a putut'o ajunge.

0 vede baba Cloanja intrand cu fluierul intreaga-intregu-fa, tocmai cand avea nadejdea cea mai mare ca nu mai e-

ste pe lume. De ciuda a si crapatVezi ce mi-ai facut ?a zis soarele Mi-ai omorit ma-

ma. Daca mi-ai facut asa, sa te faci si tu lunà, de-acum in-ainte.

Si din acel minut a ramas ea, luna, pe cer. (1).ate o data, chiar mama lui ii ajuta in rosturile lui de

dragoste, cum adevereste urmätoarea poveste:.Era un baiet al unui om, dar asa de frumos si gingas, ca

nici fecior de boier nu era ca dansul. Dupa ce i-au murit pa-rinjii, averea ce i-a ramas, a cheltuit-o,el n'a stiut cum seface averea, s'a trebuit sa apuce In lume. Norocul ii juca,dac6 el n a stiut cum sa-1 capete !

Se duce el printru'n sat ; il intalneste un orn :Ce cauji, Mete ?Slujba.Nu-i veni la mine ?Ba oiu venl.Ce sa-ji dau pe an?

Au facut sa-i dea o vijea.(1) Ghiluful, Craiova 1913, An. 1, no. 2, p. 3-5.

23

Viteaua din ceasul acela a inceput a se face asa de gra-sa si frumoasä !...

Cand implineste anul, ii manand lupul viteaua. RamaneFara nimid. Plange el. Il tocmeste stapanul ski pe alt an,pe 25 pralini de grau. La nime nu era graul asa de fru-mos ca la dansul: dela radacina 'Ana' sus era numai spic.Vine un nour de piaträ si 11 face pamant

Al treilea an se apuca sa slujeasca pe un rnanz ce va fa-ce iapa pe care o pästea el. Manzul s'a nascut si un an dezile, tot ce manca el, manzului ii da, asa ca se facuse catun smeu; putea sbura prin lorfi le cerului. Cand a fmplinit a-nul, si-a luat calul si a pornit prin nouri cu dansul.

In lira aceea se afla un imparat, si-avea o fata tare 'fru-moasä pe care o tinea inchisa inteun foisor.

Baietul stia! Trece pe de-asupra si zice:Ca lute, calule, sA te sui in foisor.CA de fata impAratulni mi-i dor!

Ca lul a sArit peste.fereastrA si a intrat la fatA, a sArutat-osi s'a dus.

Venind la alba vreme impAratul la dansa, sd-i spuie cai-au venit petitori, ea a spus cA cu nime nu se va marita,decal cu acela ce s'a suit la &Ansa din nouri, in foisor. Im-paratul a trimis si 1-a cAutat in toate partite, panA 1-a gAsitsi a fAcut nuntA. 0 nunta cum nu s'a mai pomenii! A jucatnunta trei zile si trei nopti; si mireasa era asa de frumoa-sA, in cat SI. soare, cand a venit drept amiazA si avazut-o, nu s'a dus mai departe. A stat in loc, a Mat razelesingure sA ardI cat au vrut. Tocmai inteun tarziu si-a adusaminte si-a pornit.

Mama lui Sf. soare s'a supArat tare c'a ars atata lumea,la amiazA, si 1-a dojenit.

-- Doamne, mama, dad am vAzut o mireasA asa de fru-rnoasa I... CA de-ai fi vazut-o dumneata singurA ai fi stat inloc si te-ai fi uital la dansa. Du-te dumneta, man2 cu razelepe cer; eu voiu sta acasa si vei vedea-o.

A doua zi mama lui Sf. Soare a pornit in locul lui Sf.Soare, si cand a dzut-o, a si intins razele si a luat-o. Mi-rele s'a uitai buimacit de cap, apol s'a gandit :

-

24

Ei, las' c'o ajung eu!A incalecat calul si-a pornit. A mers el prin nouri, de-a a-

juns pana unde doarme vantul. (Vantul e sbuciumat de coar-nele boului si de parii cei ciopliii. Acel care ciopleste pariipe amandoua partile, in pamant si de-asupra, nici n'are lace mai muri pe ceea lume De obrazul omului, el (vantul)se ingraja, ca-i moale).

Mai am eu mull pana ce voiu ajunge la casa lui Sf.soare.

Ba n'ai mull; fa pe aicea,i-a zis vantul.A dat pinteni calului, si la fuga, in sbor.Ajunge la mama lui Sf. soare. Intra in casà. Ea I-a intre-

bat.ce cauta. El i-a spus ca slujba.Eu stiu ce slujba sa-ji dau? Dar asteaptt sa vie fecio-

rul meu acasa, ca poate el ili va gasl.(Sf. soare pleaca de acasa tar& si vine seara Miran, de

cele ce vede, de femeile maritate ce umbla cu capul gol; u-nele au copii si tot cu capul gol umbld pe sfantul parnant,de le vede Sfantul soare; acesta e mare pleat).

Vine seara Sf. soare acasa si maica-sa ii spune de flecaulce cere slujbä. 11 chearna la el:

Ce slujba sa-li dau ? Doar sa te trimit sa mergi in lo-cul meu mane cu razele pe cer. Te-i &ice?

M'oiu duce; de ce nu!laca drumul pe care ai sä-I apuci...

A cloua zi mirele porneste. Cand a fost la pranz, vine Sf.Pelrea cu o prescure s'un pahar cu vin, mancarea lui. Un-de li-1 prinde pe SI. Petru si-1 incepe a bate! De-abia a sca-pat din marine lui.

Ajunge }Ana drept amiaza. Vine SI Hie §i-i aduce manca-re.11 prinde si pe Sf. llie si-i trage un puiu de bataie.

Seara la achindfi, vine singura mama soarelui. 0 bate sipe dansa bine.

Vine el acasa.Ti-ai facut slujba?Mi-am facut. Mergi singur si-i vedea dada nu ti-a pia.-

cea.Porneste a doua zi soarele cu razele. La apreinz, Sf. Petru

'11 ocoleste,se terne sa se apropie.

25

Da hai mai tare, Petre, ca mi-i foame ISf. Petru,--m'oiu duce, cà iar sa* ma bap?

Aude si de Sf. Hie acelas lucru. Seara ii spune l mä-saca a batut-o.

Vine seara acasã si-1 chiama pe argat:Da stiu cä mi-ai facut buna treaba. Halal !Da ce-am fAcut ?Da pe Petrea, ce I-al batut?Da Sf. Petrea, ce a lost asa de prost de a lasat lupul

sa"-mi iea viteaua (c5 St Petru e pe Eu am slujit unan pentru d'ansa si el alte vite din card nu si-a gdsit; tocmaipe a mea sä i-o dea s'o trianAnce ?

Ei bine, da pe Ilie de ce I-al batut ?Da de ce am avut un grAu add de frumos.slujisem un

an pe dânsul,--si el a dat o piatra tocmai pe graul meumi 1-a stricati

Da pe mama mea de ce o ai batut-o ?Da mii-ta de ce-i catea biltrthg,

Si mi-a luat mireasa din mana!Care mireasa ?Aceea care sade inchisa in camara!Aceea e mireasa ta ? N'am stiut-o ; du-te i ti-o lea I

A luat-o pe cal si s'a this!. (1).Prin unele pArti se zice cä SI. Vârvara este mireasa soa-

relui (2).

Inainte de a räsiiri, soarele umblã prin raiu, alsaturi cuDumnezeu si cu toate cetele ceresti, i cand este sä rasar5,poarta raiului se deschide in läturi. Pentru cinstea raiului,a lui Dumnezeu si a Siantului soare,ochiul Ziditorului (3),se cuvine ca macar in timpul räsaritului, omul sa se fereas-cä de a face vre-o fapta uricioasa ; intre allele, nu este binesa se mature casa i sa se dea gunoiul spre räsarit (4); fa-

(I) Voronca. op. cit., p. 606-8.(2) T. Pamfile, Sdrbiltorile de toatnnti, p. 154.( ,) C. R.Codin, Legende, p. 1-2: ,Pe cer a pus [Durnnezeu] soarele, carc

nu e decht un ocniu al lui Durnnezeu. D'aia dud mergem d'a 'ndaratele. soa-rele plinge i diavolul ride".

(4) Cred. Rorn. din corn. Tepu, jud. Tecuciu. -Gorovei, Superstifii, p. 144:,,Gunoiul nu se svarle nici o data in fata soarelui, ca-i pAtezi fata, si el, peurrnA, vara, ni arde samAndturile iar lama Iasi frAtt slobod gerului, de ni ga-teste vitele l pe noi, cu frigul lui . ,,Fetele mari, dupa ce mAturd, sir nu as-varle gunoiril in spre suare, ci in alta parte, cA numar ash se mAritA degraba".

Da,--zice

lupi).

gi

--

26

and astfel Duminica, se savarseste un mare pAcat, cad gsecolbaieste fate' Sfantului soare. (1).

De aceea, atat vrajile, cat si descantecele, prih ajutorulcarora femeile cearca sprijinul si altor spirite, in afarA deDurnnezeu, se fac inainte de rAsAritul soarelui,gpan' a nu ea-sari soarele., pentru cA dupA rasArire, Sf. soare, care toatele vede, nu le-ar mai ajuta. Atata cinste i se cade, caci el,cu razele sale taie balele vrAjmasului, -ale dracilor,--eari delacAderea lor au rAmas in cer, si le face sa nu mai aiba nicio putere.

In pragul rAsAritului, cu putin inainte de a se lumina deziuk de a se slomni (2), de a se sa-mcela (3), de a sànce-16 zorile, de a zori de ziuA, de a se reva-rsà de ziul (4),soarele manand bine ; si apoi se iveste.

Partea dincotro sau ineotro rAsare soarele se chiaml Ra-seiril, Rasarilul soarelui, R5seirire, Soare-r6sare, Ra'sdri(5) sau R6s5rila soarelui. Megleno-Romanii ii zic balireasoarlui (6).

Tot cu aceste numiri se boteazA si vremea pe cand rAsa-re soarele.

Locul de rasArire al soarelui, pentru aceeas localitate, seschimbA in curgerea anului, and mai spre .miazAzi, cand maispre miazAnoapte. DupA credinta populara, aceasta se intamplAfiindca soarele se satura de privit rautätile si nelegiuirile cele vede pe pamant, si cauta sa NO Inteo parte. Dumnezeuins& in dragostea lui fara masurä pentru zidirea manilorsale, no se indura sa-1 lase, si de aceea a pus strap in ce-le doua parti, doi Sfinti cari au porunca sa-i atina calea. Inpartea de catre miazanoapte se afla pazitor San-Toader cucaii lui, care il mana spre miazazi, cand soarele ajunge cufuga pana la dansul, iar spre miaza-zi se afla straier St Ni-

(1) Marian, Sarlattorile, I, p. 104.(2) G. Ciauanu, op cif , p. 34.(3) I. Boceanu, Glosar de cuvinte din jud. Muscel, Bucure§ti 1903, p. :0.(4) Frâncu-Candrea, op. cit., 15. 20.(5) Marian, Scirbatorile I, p. 107.$ezdtoarea, V. p. 121 *i 125.Tepu, jud.

Tecuciu.((i) P. Papabagi, Meecno-Ronaintii, II, p. 35.

27

culaie sau Sân-Nicoará, care-I opreste din fuga si-I intoarcedin nou spre miazanoapte (1).

Dupa o alta legenda, soarele fuge spre rniazazi cu 9 caiinhamati la telega, calariti fiecare de ate o baba, iar Sf.Toader ii alunga tot cu 9 cai, pe cari calaresc noua"din cari, cel de-al noualea este Alex6. Alexa este acela ca-re gaseste calea pe care soarele se furiseaza prin poartacerului (2).

De caldura, ca si de frig, soarele sufera ca orisicare om.La Vinerea-mare, and vrernea fncepe sa se raceasca sim-(itor, soarele isi cumpara si el cojoc (3).

Soarele rasare intotdeauna posomorit, din pricina prea mul-telor rautati pe cari le vede ; vesel nu räsare decal de do-ua ori pe an : Li I g oviVenie l la PaVi. Unii adaugaSâmzienile (4).

Prin Bucovina se crede ca supararea aceasta vine din pri-cina unei dragoste nenorocite... a soarelui.

.Soarele e un om, e flacau el Inca; nu-i insurat. Povestealui e asa :

Zice ca era la un imparat o fata frumoasä, si soarelui a-i-a lost de draga, c'a mers la fatal sau s'o ceara. Tata!

fetii n'a shut cã acela-i scare ; a zis ca, cum a da-o dupa u-nul ce n'are nimic! Si n'a vrut s'o dea.

Acolo, la irnparat, in ograda, era un prooroc, un nazdra-van, si aceluia ii era draga fafa. i s'a bagat de argat, doarar putea-o capath.

(1) Credinta tutoveana, auzitä in BarlackAlbina 1, p. 641 2: cSoarele, sa-tul de privelistea acestei lumi, vreit s fuga, sa nu-i mai vadá fata: de aceea fu-ge dela rasaritul adevarat, când in spre miazazi, i cu ploi i ninsori, cauta saorbeasca pe Sdn-Toader. ce-i pazeste calea rn aceasta parte, fiind pus de Dum-nezeu anurne. Dar San-Toader, cu cei noud cai ai sai. ii iea la fuga 13 saptamani alunga inapoi spre rasarit. Vazand ca nu-i chip de scapare, soarele olea inapoi spre rniazanoapte i fuge mereu liana and se intalneste cu alt stra-jer pus de Durnnezeu in aceasta parte. cu Sdn-Nicoard §i-1 intoarce inapoi sprerasarit. In aceasta parte o data si o data tot va seal* caci pe cand San-Toadere tartar si are cai, Sin-Nicoara e batrang.

(2) Albina, 1, p. 643.Vezi i Voronca, op. cit., p. 643.(3) Cred. Rom. din jud. Tecuciu, corn. Tepu.Cf. T. Pamf Ile, Sdrbdtorile

de toamnd, p. 61.(4) Voronca, op. cit., p. 337.

mosi,

i §i

pa

28

Vine soarele la dansul si-i spune :Nu mi-i putea ajuta s'o fur?Nu ti-oiu Oita, zice el, a i mie mi-i draga ; si eu vreau

s'o ieau.Da, zice soarele, uncle ti-a da-o tatäl ei, daca mie nu

mi-a dat-o, ca-s soare! Fa bine,ii zice soarele, si-mi ada oleaca de apa dela fântana, sa ma spal.

Nazdravanul 1-a ascultat i s'a dus sa-i aduca. Pana sa vi-na el, soarele a furat fata si a sorbit-o cu el pana la cer.Cum a venit nazdravanul, el a si tiut ; fuga a mers la im-Oral si i-a spus ca soarele i-a furat fata.

Ce mi-i da mie,zise el,sa ti-o aduc ?Ce sa-ti dart! Ti-oiu da fata i coroana, si te-oiu rasa

pe tine imparat.El s'a apucat si a facut sari pana la cer i s'a suit. Aco-

lo, cum a ajuns, s'a rugat la soare sa-1 prirneasca de argat.Bine, zice soarele, te-oiu priml la cai,ca- soarelo are

palru cai (1) 1 cu ca-rula aceea umbla".El n'a vrut; a zis ca el nu stie la cai, dar va fi asa pe

Iângã gospodarie.Soarele s'a dus de acasa si-a lasat pe mireasa lui s'o pa-

zeasca ma-sa. Ea sta inchisa intr'a douasprezecea odaie. Cuma plecat soarele, nãzdravanul se duce si deschide toate

rog, ce nu poate un nazdrävanlsi ajunge la &Ansa.Ea s'a speriat and 1-a vazut.

Cum de ai venit aice zice ea.Am facut scara paa la cer, cäci rn'a trimis fatal tau

sa te ieau.zis ea,ca nu mi-i drag, macar ca-i soare

si-i asa de frumos.Si-a luat-o, si s'a dus. Cand a venit soarele acasä, a ga-

sit usile descuiate i pe mireasa lui nicaieri.Ea s'a marital cu acela, dar soarele de atunci nu si-a mai

gasit de potriva ei, ca sa-i placa, si de aceea, tare e supa-rat ea e neinsurat.

Caii soarelui sunt porneniti mat departe in cantecele despre .trista dra-goste a lui cu luna. Cf. Sa:neanu, Basmele romdne, p. 978: Romanii ii nu-meau, prin Ovidiu, equi flammileri.Duruy, Histoire des Grecs,.1, p. 27: i Ore-m i§i inchipulan pe snire. cu capul radiant, mânind patrn cal.

usi-le,ma

?ii

lea-ma,---a

(I)

29

sama ciind merge soarele : el inteuna e supra(Numai de dou5 ori pe ani e vesel: in ziva de PaVi 1 in

ziva de BlagovWenii. illunci, asa e de lurninos si joacA. cIpara-s trei sori. Unii zic ca-s trei zile in care e

si de Sdniiene..; de allfel, intru una soarele e suparat» (1).Prin jud. Tecuciu se crede cã soarele rasare in totdeauna

vesel, caci atunci stà in gura raiului (2).Soarele räsare din apa ; dovada despre aceasta sunt stro-

pii de apa cari picurä de pe fala lui cand se vede putin ri-dicat pe zare, si pe cari noi, nestiutorii, ii numim raze (3).

Fiind iesit din apa, soarele este curat ; de aceea este p-eat ca cinevA sa-1 priveascâ, inainte de a se spala. Unul caacesta va capata i boala de cap numit5 soare in cap, carein deobste se dobândeste si de oricine ar privl rasaritul (4),caci «cine-i pune sA se uite, tocmai ei, niste pilmanteni, laun soare, care in clipa rds5ritului, e o irnparateasa straluci-toare. ? (5).

Când räsaritul soarelui e mandru, se crede cä peste zi vre-mea va fi frumoasA (6), «ziva bunã, de diminealã se cu-noastel».

Daca la Bunaveslire, soarele r5sare disdediminea(ã,ade-cä se pare a rasare mai diminealä ca de obiceiu, lu-cru ce se intamplä and cerul si väzduhul este curat,sezice ca primavara va fi timpurie (7).

Daa la Ovidenie soarele rasare in senin, se crede ca pes-te an va fi bielsug in roade; daca räsare in nouri, se ziceca vremea va fi secetoasä si prin urmare, bucatele nu se vorface cu prisos (8).

CAnd soarele rasare in nouri, vremea se va stricA pestezi (9).

(1) Voronca, op. cit., p. 608 9.

(2) Culegere din coin. Tepu.(3) Idem.(4) V oronca, op. cit., p. 611.

(5) Ibidetn, p. 612.(6) Sezeitoarea, IV, p. 120.

(7) D. Dan, Straja, p. 96.(8) Cred. Rom. din corn. Tepu, jud. Tecuciu.(9) Sezdtoarea IV, p. 120.Zanne, Proverbile. IX, p 372.

Sä luati

vesel,par-cit

dad

Cel pe care II apuca soarele intr.() zi intai in pat, nu maiface avere (1).

Cu privire la rasaritul soarelui in ziva de Bunaveslire secrede urmatoarele :

Daca soarele va iesi din nouri de dimineala, timpul va fi«de vreme., adica roadele campului vor creste mai curandca de obiceiu ;

Daca soarele va räsari in nouri si nu se va vedea decalla amiaza, timpul va fi «la vreme., adica va fi ca de obiceiu;

Daca soarele va rasari in nouri si nu se va vedea decalcatra seara, e semn ca timpul va fi «tarziu», adica desvolta-rea verdelii va intarzia.

Pentru aceea§ zi, ivirea soarelui se pune in legatura i cufetid de popusoi cari vor da roade mai din bielsug in anulacela. Astfel:

Daca soarele va iesi din nouri dimineala, popusoii cari sevor samana mai de vreme, vor fi cei mai buni.

Daca soarele se va ivl de-amiaza, vor fi mai buni popu-soli cari se vor samana ca de obiceiu,«popusoii

Daca soarele va rasari din nori catre seara, «popusoii tar-zii. vor da roadele cele mai bune (2).

Fie socotit ca voinic cu fata luminoasa, fie inchipuit sub oalta infatisare, poporul roman crede Ca nu soarele mergesingur pe cer, mai ales in intaia jumatate a zilei, and ur-meaza sa urce greul suis al cerului. Soarele, spun unii, mer-ge vesnic calare pe un leu (3),asa cum il zugravesc zo-diacele (carlile de zodii): calare pe o parte a leului (fig. 3),iar allii cred ca aceasta se intampla numai pana Ia amiaza.

Pe alocuri se crede ca. 0115 la pranz, soarele este ajutatla urcus de un bivol, iar 'Dana la amiaza de un cal (4), oribivol si cal, ori bivol si leu (3), ori de un iepure schiop (6),

(1) Cred. Rom. din corn. Tapu, jud. Tecuciu(2) Marian. Sdrbdtonle, II, p. 223(3) Otescu, op. cit., p. 61.(9) Ibidem, p. OU , Sa nu fie cumva acea,ti credinta in legatura cu faptul

ca vara soarele rasare imediat dupa constelatla taunditi, care ar fi bivolul pe ca-re ca1are§te soarele §i and apune, se vede in urma lui constelatia leului saucalub.

(5) Ibidem.(6) Cred. Rom. din jud, Tecuctu.

mijlocii».

30

-

31

ori numai de un lea, care va merge slobod pima' la amia-z'd (1).

Prin Bucovina se zice cä soarele e tras .1a deal>> de doi-sprezece boi, pAnä la amiaza, and il lasa si se intorc in-därät. De aici Incolo, va fi dus de sapte iepuri.

Pe-alocuri se spune Ca soarelemerge'nlelega lui trasa de 9 cai (2).

Unii cred a dela amiaz5 si pa-nA seara, soarele merge pe un leuimpiedecat, aci, venind calea .1avale., de-ar fi leul cu picioarele slo-boade, ar merge prea repede i ast-fel ziva s'ar incheia mai curând (3).

Calea soarelui pe cer, dela räsä-rit si pan'd la ameazii, se prubulu-eVe, adia se pretueste, se soco-teste in sulili, haragi, bele, ciome-ge, copaci, slaturi de om s. a. De

Fig. 3 (4). pild'a : .e soarele tridicati de douäsuliti, de-un harag, de trei bete, de-un .ciumag., de un statde om, d'un copaciu..

Vremea, dupd locul soarelui pe cer, se zice a este :In faplul zilei, la ziu6, dimineala, disdimineala san des-

nild (5), putin chip ce soarele a räsarit ;Prânz mic, prânzul (6), pranzi§or, pra'nor (7) sau prân-

zul ce/ (a1) mic, and soarele este cam de trei suliti, sau laa treia parte din urcus ;

Improor, Impror, neiproor, na'pràor, prânz sau prânzul celmare, and soarele a sträbãtut jumatate din urcusul cerului,ceea ce-ar fi pe la ora 9 sau 10 inainte de amiazA ;

(1) Idem.Ct. G. Ciaupnu, op. cit., p. 82 3. CU de absurda e legatura a-ceasta, tot acolo : Nu-i vorbä. carul i caii de foc ai acestuia cat soarelut, dupaInchipuirea greceasca i indiana, a lui Helios, 1-1 dat Ronfânul Sffintului Ilie :chestie de asemänare de nume intre Elios si the, de care avem atitea exe.mplein Mitologie..

(2) Convorbtri literare, XL11, p. 488.(3) Cred. Rotn. din corn. Tepu, jud. Tecuciu(4) Dupa un vechiu calendar cu(5) D. Dan, Straja, p. 93.(6) Frâncu-Candrea. op. cit., p. 21): La prdazuf, pela 8-9 ceasuri.(7) Ion Creangd. VI, p. 35.

vadita.

32̂

Primzul mare sau sub-amiaz5 (pron. pop.: supl-agneaz4pe la ora unsprezece (1).

Cand soarele Isi ispraveste urcusul, cand grin urmaresta gala sa scoboare, se zice ca-i de-amiazä, la amiaz6,in amiazâ, timiazazi, la sau d nämiaz, nâmiaza-, nemiaz,n6miez, pranz, prónz bun, la cruce, cruce-amiazi (2), in rils-cruce sau in rãscrucele cerului.

Aici se crede cã soarele se odihneste "cat ai clipl», man-and un colt de prescura si band un pahar cu yin. Cel cemunceste in acest rastimp, face un mare pacat (3). Credin-Ia soarele la amiaza se odihneste, o intalnim la licra-nieni (4) si alte populatiuni rusesti (5).

Acum, soarele, care dela rasarire nu si-a aratat decal ofata a lui, si-o schimba, aratandu-si-o pe-a doua, cu care a-pune chiar (6).

Cine s'ar putea uita la soare clrept de-amiaza, ar vedeainteinsul chipul lui Dumnezeu (7).

In gacitorile sau cimiliturile sale, poporul zugrayeste ast-fel soarele ce straluceste pe intinsul cerului :

Caciula fArtatuluiIn miilocul satului (8).

Am un bulgAre de aurjoacit pe-o piele de taur (9)-

(1) Marian, Sdrbdtorile I, p. 107. Dat. Rom. din coin. Tepu, jud. Tecu-ciu.Ion Creangd, VI, p. 35-6.

(2) Totus, in Marian, Sdrbdtorile I, p. 12, cetirn : priinz mare, crace arniazi,inainte de ora 12.

(3) Vcronca, op. cit., p. 338. Ibidem, p. 389: La amiazi se sede, nu se lu-creaza, el atuncea soarele doarme o minuta, un ceas. Sf. soare se rnânie, zice:Eu, cd-s soare, i stau. da tu sa nu stat?,, Atunci se pare ca-i este dat i Ne-curatului sä tacd tot soiul de rautdti.

(4) Revue des traditions populaires, IX, p. 422.(5) Ibidem, XXII. p. 195.(6) Voronca, op. cit.,p . 588.(7) Cred. Rorn. din \ icovul de sus, Bucovina, impart. de d-I P. Carstean.(8) Gorovei, Cimiliturile Romiinilor, p. 350 : varianta in N. Pdsculescu, Lit.

pop. rom., p. 100 Jar când e gata sa apuna, se citnileste:aciula sfartaruluiIn marginea satului.

.(9) Gorovei, op. cit., p. 849 : sau la Pdsculescu, op. cit., p. 100:Au un mar de aur,joaca pe piele de taur.

ca

33

Am un mar aurit,Umt la pe sus rfitticit.

Cercelu*ul doamnei*aden fundul oalei,

adica :lSoarele, strälucitor cal cercelul doamnei, stä in fundul

Kerului, asernänätor clopotului Saul oalei. Se poate insa Caaid, oala s5 fie cerul, ca ml clopot cu gura pe Ornant, in fun-dul aruia le vede soarele, ca §i cum in fundul unui clopot s'arveda cercelul sau loarla de care se spanzurd limba clopo-tului. In leghlura cu acea toarta sau ureche, poporul spune:loarla, Ioarlele sau lorfile cerului, printre cari sboardcaii näsdrävani ai feti-frurno§ilor §i de cari, pe vremea po-lopului, s'a lost apucat cu mânele un urias, sà nu-1 ine-ce apele.

Am un cocolo* de unt,Toate vaile le ung.

Cine arde i fum nu face? (1).

La arniazä necuralul se intoarce cu spatele la soare §i de a-ceea Sf Ilie aruna cu sägelile dupd dânsul, ca sä-1 uci-dh (2).

Unii oarneni, in sfar§it, zic a este bine ca nici din casasä nu iasa pe aceasth vreme, iar allii se tern de vânIul celMrIicus (3).

Child soarele sträluce§te <<in seniro, se zice Ca c<e soare.,stare dorita de femei pe vremea ghiliIului phnzei, §i de mun-dfori, pe vrernea treieratului. Acest .soare., adich :aceastâvrerne senina, se poate -cunoa§te de mai inainte, de cei ceviseaza Mc, cu o noapte mai inainte, sau de femeile cariviseaza o inireas6 (4).

Caldura soarelui din timpul verei, se zice cä e hothrithde Dumnezeu ca sA se coach holdele ; and aceasta aldurà

(1) PAsculescu, op. cit., p. 99-100,(2) Voronca, op. cit., p. 589.(3) Ibidem.(4) Cred. Rom, din com. Tepu, jud. Tecuciu.

T. rarnfile, Cent! si podoobele

a

liii. 3.

34

nu este de ajuns, i se trimete intr'ajutor niste balauri, cario mAresc (1).

soare nu se poate Lin ofi si cine, mai ales atunciand arde, adia dogoreste tare; atunci, numai holii i oa-menii iubâreli 11 pot privi. AceastA arsiI6 (2), z6duh, z5duv,zAptia16, cr6p6I, cràpel (3) sau coc6/, care aproape nu semai poate indurA, se crede a fi un semn de ploaie (4).

Totus nici odatá soarele n'ar puteA supArA lumea cu nes-pusa lui arsifä, daa ar bate antul. In aceaslä privinla po-menim numai aici, cunoscuta povestire de intrecere intrevAnt, pe de o parte, si soare si ger pe de alta, pe care oau aproape toate nafiunile (5).

CAnd zilele dinaintea unei zile, n'a fost vreme frumoas5,ele se vor schimba, daa soarele strAluceste macar cAt deputin in seninAtate (6).

Une ori cerul este aptusit cu o cearA usoarA, ceea ce fa-ce ca soarele sA parA incunjurat de un cerc (7), cerculsau ceàrcàri (8), care se crede a fi un semn prevestitor deploaie (9).

(1) Voronca, op. cit., p. 29.(2) In asezamantul pentru scoli al lui Constantin Voda Moruz, din 24 Main

1803. se scrie (Uricar, Ill, p. 29 si originalul in romaneste i greceste pastratIn Muzeul ,,Saint-Georgesu din Bar lad): Stiinta ee deplina a fiestecareia, in-vataturi, se naste din necontenita silt* iar din silinta ce se face randuri-ran-duri se naste uitare; pentru aceea nu este voe a invath cu contenire, decat nu-mai Dwalimcele i alte praznice imparatesti si in vremea arsitilor cdnesteu.

(3) Boceanu, op. cit., p. 7.(4) Marian, Sdrbdtorile, I, p. 118.$ezdtoarea,IV V. p. 120.Zanne, Proverbile,

IX, p. 372.(5) Cf. Saineanu. Basmele romdne, p. 996-997.(6) Marian, Sdrbdtorlle, I, p. 120.(7) Un cantec de pe Tarnave (1000 de doine, strigaturi chiuituri, Brasov

1891, p. 209) ;Bata-te, mandruta,Cereal cel de Idugd soare,Dragostea noastra cea mare.

$i unul moldovenesc (T. Pamfile, Cdntece de lard, p. 186) :Cercdnel de ldngd Iund, Scrish de manile tale.Spune-i badii voie bun& ; Si mi-o trimete pe vant,Cercdnel de Idngd soare, Ca sa vie mai curand,Trimete-mi, bade, scrisoare Ca nu mai pot de urit !

(8) T. Bud, Poezii populare din Maramures, p. 76.(9) Marian, Sdrbdtorde, I, p. 1 19.

bata...

gln

si

35

Alte ori, soarele pare frânt in dou5 buati ; poporul ziceatunci câ sunt doi sori pe cer, ceea ce ar prevestibolu (1); alte ori se pare a sunt pe cer Lrei sari, ceea cese socoteste tot ca tin semn prevestitor de résboiu sau caunul de .sfadä intre'mpärati. (2).

MergAnd cätre apus, soarele trece pe la chindie, care semai chiamfi i cina-mica, de-amiazä'n-de-seard, su-nimiez(3),ofinâ, ofini/a- sat! ufina' (4), and dupä credinta unora, soa-rele se odihneste putin ; apoi, soarele merge pe la loac6 siin sfArsit, apune sau

Atât vremea apusului, cat i locul unde apune soarele sechiam5 si soare-apune (5), sfinfil, asfinfil, scapjf (6), scare-capa'l (7), sc6p61alul soarelui (8), sca'pa'lat sau scápãfi5 (9).Macedo-Românii ii zic sca-pilarea soarlui.

Când soarele apune fiind cu totul acoperit de nouri, secrede ea' nu peste mull va plouâ (10). Prin jud. Baau secrede Ca aceasta este un semn de vreme bund (11).

Adesea, soarele intAmpinä pe zarea apusului numai nisterasii de nouri pe cari ii impurpureaza foarte frumos, aratân-du-se in acelas timp printre dânii. Atunci se pare a soarelese opreste putin in pragul asfintitului si ApriveVe, se uilasau caulei inapoi.. Aceasta se socoteste ca un semn cã vre-mea se va schimbA, adia se va stria, daa pand in zivaaceea a fost bunS (12), sau se va indrepla,daa pSnã atun-ci a fost rea (13).

(1) Zanne, Proverbile, IX, p. 372.(2) .ezdtoarea, VI, p, 55.(3) C. R.-Codin, Mgerul RominuIui, p. 361.(4) T. Bud, op. cit., p. 31,(5) $ezdtoarea, V, p. 125.(6) N. PRsculescu, op. cit., p. 876.(7) C. Radulescu-Codin, Ingerul Romdnului, p. 360.(8) Dela. Rom. din jud. VAlcea, impart. de d-1 I. N. Popescu.(9) Viciu, Glosar, p. 75. Culegere din corn. Domnita, jud. B.-Sarat.(0) Cred. Rom. din com. Ciurgti, jud. Tutova, comunic de d-I G. V.

u§nea,(11) Cred. Rom. din corn. Ardeoani, impirt. de d-1 D. I.,Procopie.(12) eziftoarea, IV,p. 120.Zanne, Proverbile, IX, p. 373. Voronca. op. cit.,

p. 926.(13) $ezdtoarea, X, p. 6:3.

sfinlesle.

fin Ms-

36

lata o povestire bucovineana in care se aratä ca inteade-var soarele se poate opri in pragul asfintitului

.Era sa se marite odata o Fara. ; era Sambata la toa-Ca si ea Inca nu gatise de cusut camesa de mire.

Sfinte soare,Sfinte soare,FA ziva mai mare !

se roaga ea la Sf. soare cu lacrimile in ochi. Sf. soarea ascultat-o s'a slat pe cer pana ce a lost ea gata cu came-sa. Da mama lui Sf. soare nu-si afla loc, asteptandu-1 acasacu scaldatoarea, cad ea stia .cand era vremea sa vie. (Casoarele cand vine acasa, se spala de toate rautatile Cate levede pe lume. El e alai de patat i plin de colb si de gu-noaie, cad sunt oameni ca arunca cu gunoaiele inainteasoarelui, on alti oameni nu se indosesc and merg pentrudânii afara, sä se intoarca cu spatele, sä nu le vada Sf.soare ori Sf. luna trupul, caci e foarte pacat. El, de toatece le vede, pana seara. vine asa de suparat si imbatranit!).

In seara aceea, vazand mama lui Sf. soare cã nu mai vi-ne, a gandit ca I-au mâncal vrco1acii. Spaima ei! In sfarsit,intr'un tarziu, iatá ca vine si Sf. soare.

Da bine, ce ai stat asa de mull ? Vai de mine, ce fricaam tras!

Am stat, mama, a nu-si gatise o mireasa camesa demire, de cusut ; i pentru ca m'a rugat si era curata, i-amfacut hatarul si am linut ziva mai mare.

Sa dea Dumnezeu, ca camesile ce-a cusat de mire, pa-nä mani dimineara, pentru amandoi, de moarte sa le fie!

A doua zi, cand s'au trezit nuntasii, i-au gasit pe aman-doi morti. I-au imbracat in camesile de miri i i-au ingropat,pentru frica ce a tras-o mama lui Sf. soare i pentru cäa cusut spre Sf. Duminica. Sambata cum toaca, sa Iai lu-crul, cusutul, impletitul, torsul i tocmai Luni, cand rasaresoarele, iar sa te apuci. (1).

Cand soarele sfinleste, se zice ca el se afla in partea ia-dului §i este trist (2); atunci, el ospateaza bine, dupa u-

(1) Voronca, op. cit., p. 609.(2) Cred. Rom. dm com. Tepu, jud. Tecuciu.

*'ama:

37

nele credinte (1), iar dupa allele manânca numai un cornde prescura i bea un pahar de vin (2). In acest timp nu-ieste nimanui ingaduit sa manance ; cel ce va manca, se cre-de ca va fi pedeptit cu bube (3) sau cas 4a gur5 (4), sauva fi apucat de dureri de cap (5).

Tot pentru acest cuvant, multi se feresc ca sa nu doarmain vremea apusului (6). 0 astfel de credinta o intalnimla 124i: cel ce se culca in sfintitul soarelui, se imbolnaves-te de friguri (7).

Ca o cinste pentru soarele ce apune, dupa ce a luminatsi a incalzit pdmantul, gospodarii se feresc de a arunca a-fara in vremea apusului, zoile rufelor sau ale vaselor i gu-noiul ce se matura din casa.

Roseata cerului, la apus, se socoteste ca o prevestire caa doua zi va fi cald i frumos (8).

Dupa ce apune, soarele merge pe jos prin lainilele desub pamant, pana and ajunge din non la rasärit, intele-gaud poporul prin aceasta, ca noaptea soarele lumineaza pelumea cealalta (9). Altii spun ca soarele sfinteste in mareacea fara sfarsit, care incunjurd lumea de jur imprejur (10).Pe aceaStä mare, soarele pluteste cu luntrea, mergand sprerasarit, de unde iar incepe sa urce bolta cereasca (11) Altiicred ca pe timpul noptii, atat soarele, cat i leul sau dorm,

astfel adormiti cum stint, ii ieau niste monstri carii ducla rasarit. Daca noaptea, soarele s'a putut odihn1 cum secade, el rasare dimineata frumos ; daca n'a putut sa se o-

(1) Otepcu, op. cit., p 61(2) Ibidem, p. si Milialaclie, Sarbalorile, p. 109.(3) Revista Tinerimea Romiind. III. -I. p. 448.(I) Cred. Rom. din j Vâlcea, Impart. de c1-1 I. N. Popescu. A. Gorovei,

Superstitii, p. 180.(%) R.-Codin si Milialaclie, op. cit p. 1 )9.Gorovei, Superstitii, p. 182.(6) .ezdtoarea, V I, p. 65.(7) Revue des traditions populaires, XXII, 298.(8) Cred. Rom. din com. Covasna, jud. FàJciu, impart. de d-I G. Polcovnicu.(9) Otescu, op. cit., p. 61.(10) Cred. Rom. din com. Tepu.(11) Voronca, op. cit., p. b81.

pi

60.1.-11.-Codin

38

dihneasca bine, soarele rasare posomorit, ori, nu se aratade loc (1).

Despre o credinfa botoseneana, care ne povesteste de ba-ia soarelui, spre a se curäti de cate-s pe lume, am pomenitmai sus.

Prin Bucovina se crede ca soarele, cand apune, este foar-te infierbantat din pricina alergaturii pe cer. .El atata larel,cä seara, cum asfinteste, infra in mare de pe sub pamant si sescalda vreo cateva ceasuri. De acolo merge drept sub pa-mant, in mare, la casa lui, de stä doua ceasuri pe locdoarme. Pe urma se scoala §i se scalda in mare §i din scat-datoare il tidied dracii in sus. In fiecare zi trebuesc 77 dedraci ca sa-I ridice. Cat e in mare, ei pun mana pe dânsul,nu-i frige; iar cum il scot afara, top cad ar§i si a doua zivin allii in loc.

De aceea : peniru ca se scalda soarele, nu ne arde pe noi;dar daca nu s'ar racori, ne-ar omori. Si pentru ca Sfantulsoare se scalda, nu e nimica a§a de curat ca Sfantul soa re.El e om. Acolo in mare are solie. Soarele e cu aripi defoc. Aripele lui sunt asa rotunde, ca vin la olalta, de separe rotund, dar in mijloc e un om cu crucea in spate. Cinese utta bine la soare, II vede drept in mijloc, Eu,spune po-vestitorul,-- I-am vazut, tocmai a§a cum e, dar dupa aceea,cloud zile n'am mai vazut cu ochii nimica. (2).

Scaldandu-se in mare, o parte din apa arde, se prefacein nouri, §i astfel se imputineaza : . cã altfel ne-am ineca ;Cate ape curg in mare, s'ar ravarsa peste pamant» (3).

Macedo-Rornanii socotesc Ca locuinla soarelui e in Dzea-na-Aripidin&deal-povarnis, unde trebuie sä mearga cei cevrea sa afle ceva, caci soarele toate le vede si le stie (4).

Prin Bucovina, pe unde se crede ca sub pamantul nostru

(1) Otescu, op cit., p, 31.(2) Voronca, op, cit., p. 27.(3) Bildern, p. 688: ,,Soarele umbla toata ziva i seara infra in mare de u-

suca apa de cativit stanjini : altfel s'ar izeri lurnea, ate ploi i cate ape curg.Soarele, toate apele le usuca..

(4) I'. Papaltagi, Basme aromiine, p. 689.

si

39

se MIA Rohrnanii, firesfe, se spune cã in curgerea roptii, soa-rele lumineaza cuprinsul acesta (1).

Tot pe acolo se spune cà noapfea, mama soarelui 11 spa-la CU lapte dulce, ca sal faca, din batran, cu barba alba pa-na la brau, din pricina rautätilor vazute pe pamanf, iarascopil de sapte ani, cum räsare dimineata. Altii spun ca du-pa ce apune, soarele merge cam jumatate din noapte panaand ajunge la casa mamei sale. Aceasta ii da priminelemana sa se scalde in mare, ca sa se curete de fot raul va-zut in lume. De aceea dimineata, soarele este ros, .ca iesedin scaldatoare» (2).

In visuri, soarele insemneaza .soare» pentru a doua zi,adica senin i caldura (3) Prin Bucovina insemneaza norocfoc sau biruin/ä. .Soare, de viseaza Luta mare, se va marifa;o va luâ un flacau. De viseaza soarele la rasarit, dimineata,se va marita de graba; de [cm fi soarej la amiaza, jse vamarital mai tarziu; despre asfintit, se va marità hat tarziu».

Omul, de viseaza soarele rasärind, dimineata, va aveaWeald lunga ; pe la amiaza, ii e vieata pe jumatate; dela as-fintif, ii e veacul spre sfarsit (4)

Ma opun catorva pareri raslete Ca poporul roman maipastreaza, constient, in religiunea sa superstitioasa, ceva dinpaganescul cult al soarelui, daca numeste .Sfantul soare» demulte ori, cum am vazut si cum se mai aude :

Mult tr15. 'ntreaba Sfantul soare,Ce m'am uscat pe picioare ?

inteun cantec banatean (4).Dimineata, Romanul se inchina Intorcandu-se cu fata spre

rashrit, poate tocmai and räsare si soarele. Aceasta nu in-semneaza ca. poporul vede in soare o fiinta sfanta, Imputer-nicita de Dumnezeu cu oranduirea darurilor si osandelor,cum stint Sfintii.Soarele este un lucru de sama iesit din ma-

(1) Voronca, op. cit., p. 338,(2) Thidc,n, p.(3) Cred Rom. din con Tepu, jud. Tecuciu.(4) Voronca, op. cit., p. 75.(5) 1000 de doine, strigdtun ci chieiiiuri, p. 76,

588)9,

40

na Ziditorului, si pentru aceasta oe slant., adic5 e sfinlit, cume si cerul, si stelele, si alte lucruri. Inchinarea spre ra's5rit seface in mijocul firei, dupa cum se face si in bisericA, si incasä, unde icoanele atdrna in paretele de ra'sarit, totdeauna.

Tot astfel, dacd prin Bucovina intalnirn credinla ca soare-le este inchipuit in troila lumânärii cu care crestinii mergla biserica, la Iordan, la Inviere si alte ori (1), aceasta tre-bue sa o socotim ca o inrâurire a c5rtilor bisericesti, carepoietizeaza pe Mantuitor cu numele de oSoarele dreptatii..

SI: soare se gaseste si 'n unele vràji, prin cari, fetele maiales, socotesc cä se vor face, nu frumoase, ci vor vräji pri-virile altora, ca s'a le socoteasca frumoase, si deci, ca sa" leindr5geascä.

latä o vrajd din T. Magurele pe care cel ce vrea sä fieindragit o rosteste calre soare, de trei ori, la apusul ori larAsaritul lui:Tu spare,FrAtioare,Toa IA lumea iti zice soare,Numai eu iti zic murA:ToalA lumea sa-mi cate 'n gura,$i mic, si mareDar mai varto3 N.Cine 'n spate in'o vedeä,Pe mine nu ma va uith.Cine 'n urmA mi-o cAlca,Tot in gura mi.() cAtà.Si mic, 5i mare,Dar mai vartos N...

SA i se lipeascA OM de caciula,CAciula de par,CAmasa de trup,Trupul de camas&Piciorul de opinca,Opinca de picior,SA beta a crApà,Pan' la mine n'o pleca ;SA bata a plesni,Pan' la mine n'o veniSi cu mine n'o vorbi.Tu, soare,FrAtioare,

AscultA si-a mea chemare (4).Inainte de räsäritul soarelui, fata care merge sa se spe-

le la izvor, sa se spele intorcandu-se cu fala dincotro rasa-re soarele si sä zica :

Dupa cum asteapla oamenii soarele, asa sa ma astep-te si pe mine flacaii I (3).

(I) Voronca, Studii in folldor, p. 7.12) A. M. Nour, Descatece ,i iniiji din popor, Cralova 1912, p. 41 42.(3) ,ezdlonrea, XIV, p. 76.

41

Din uraja :Sfinte soare,Sfinte domn mare,Eu nu rAdic vântDela pAmAnt,Ci cercul tAuIn capul meu,Razele taleIn genele mele.Sfinte soare,Sfinte domn mare,

51 patruzeci si patru de rAzi-soare.

Patru mi le dA mie$i patru fine-le fie.

DotiA sA mi le punIn sprincenele mele,Si douA in utnerii obrazului.La toti feciorii sä le parCires de munte inflorit,Cu mArgAritar ingrAdit (I).

sau acest .descantec. pe care fata ii rosteste la rãs'aritulsoarelui, cu mânile ridicate in sus si cu fata spre räsarit :

Soare, soare,CAnd rAsai,In lata mea rAsai;ComAnacul tAuIn capul men;Inalltiile taleIn cAlcSiele mele.Asa fiu eu lie

sau, din rugaciunea cu plan :

Ca Sfilatul soareCAnd rásare.In feta cu soareleIn dos cu doamnele.CAtre cáfi oiu rAde,lnima le-a plAnge;CAtre cAti m'oiu uita,TO la min' i-oiu adunit (2),

Rasai soare 51 peste sfatul meuFrAtioare, $i peste mersul meuNu peste cdrduri de oi, $i peste viersul meu.Nici peste cArduri de boi, Cum ii soarele luminosCi peste ochisorii mei $i frumos,51 peste statul meu Ash sã fiu si eul (2),

nu reiese cä soarele este socotit intocmai ca o fiintä sau caun object de inchinäciune.

(1) Familia, XI, p. 68.(2) 1. Pop-Reteganul, Siarostele, Gherla 19 0, p. 12-3.(3) Culegere din jud. Boto§ani. impart. de di D. Gr. Furtunl

sA-ti

42

In doina:De and Ghitisor s'a dus, Sfântul soare-i fierbAntos,Trei garoafe 'n poart' am pus; Merge-o leacA, pica jos ;Oaroafele s'au uscat, S'o trimit pe Sfdata lurid,Ghitisor nu s'a 'nturnat. Sfânta lunAMi-a trimis Ghi(A o carte, CA-i mai bunkDe trei co(i si jumAtate, S'apoi mai ingAduitd,SA-i trimit si eu o floare; Duce floarea neclintitti,S'o trimit pe Sfdatal soare, Ca pentru MO gAtitd (1),

vom gasi o aleasä poezie, InsA nici o invederatA urmA decult pAgAnesc.

2. POVESTEA CIOCARLIEL

Dupa credinta obsteasca, ciocdrlia ar fi fAcutA dinteo fe-cioarii, prin vointa lui Dumnezeu sau prin blästämul mameisoarelui, ca sä curme dragostea dintre lath si soare.

Pe (ALIO legendele cunoscute (2),doud de toate, se dauaici urrnAtoarele variante:

IntAia se aude prin jud. Suceava :.Amit, cl-cA erA o data un impAral si-o impArAteasd. Ei se

bucurau de toate bunAtAtile de pe lume, numai copii nu a-veau. Si le erA tare rea inima,cd poate sA fie omul CM debogat : dacd n'are cine-i mosteni batAr numele, geaba maitrAeste in lume; cd averile-s treatoare, dar numele cel bunrAmAne.

A cercat ea, impArAteasa, fel si chip, sA facti copii, darnici c'a putut face.

Intr'o zi a filcut impAratul si impArAteasa un praznic maresA aibA pe ceea lume, cA dacd n'ai copii, sezi cu tArAna ingurA si nu-li dA nimenea de pomanA mAcar o lingurA deapd. La petrecerea ceea s'a strAns lumea de pe lume, si-avenit multime de femei cu copii mici in brate Si toate sebucurau si se uitau cu drag la ingerasii lor, numai impa-rilteasa sedeA de-o parte si oftA, cA ea nu stiA dragostea de

( ) T Patufile, Cdnlece de 'cud, p. 189.(2) Marian, Ornitologia, I, p. 354 i urin.

43

mama si bucuria casei celui care are copii la masa. Si-a intrebatsi ea pe loath lumea : ce sä faca, sa aibh si ea copii, ca-iardea inima cã nu-i si ea mama. Si s'a pus si ea pe postsi pe rugaciuni, si se ruga lui Dumnezeu, de uda pamântulcu lacrämi.

Intr'o noapte a visat imparateasa c'a venit la ea o babai-a zis:Bucura-te, marita imparateasa, cã Imparatul imparafilor a

poruncit sa ai i maria ta un co pil !In bucuria cea mare s'a trezit si a dus vestea asta i im-

paratului. Da sa nu se bucure omul de tot, and da noroculpeste el, a tot suisul are si scoboris, i dupa bucurie vine

sarb5, si jalanie.Peste noua luni dela visul acesta, imparateasa naste o

copila, rnandrá i frumoasa, de nu mai era alta ca dansa,nici in tuna, nici in soai e. Si-a trantit imparatul curnatriede s'a bucurat toata itnparatia. Si nu le mai era acum casapustie si tacuta, ci numai veselie i voie buna, de socotiaidumneta ca-i raiu in casa ceea, nu alta!

Si crestea copila vaztind CU ochii, nu alta. Cat cresfe unade aste de-ale noastre intr'un an, ea crestea intr'o zi. Si asaera de mândra si de frumoasa, de si soarele stAtea de seuita la ea, ca lvedefil, cat umblase el prin lume, asa rninunenu mai vazuse. Da si fetei ii era drag Sianlul soare, ca, catstatea pe afara, numai, la el se uita.

Si azi asa, mani asa, numai ce s'a indragit copila de soare.Si cum a crescut fata mare, numai ce-i träsneste inteo zi incap: spune imparatesii ca-i este drag soarele si cä vrea s5se duca la el acasa. laca ce pozna-i treat fetei prin cap, dele venia parinfilot sa innebuneasca de scarba si sa apucearnpii. Zau, asa! Bine-i and da Dumnezeu omului copiicuminti, nu de cei ce umbra cu gandurile dupä tuna sisoare I

S'au cercat ei, imparateasa si imparatul, sa-i scoata ne-buneala asta din cap, da unde a fost de chip ? A inceputfata a se usca de pe picioare, de socoliai a se prapadesfe.Numai inteun plans o ducea i numai intr'un vaicarit, i ziva,si noaptea.

0

pi

pi

44

Si vazand inima de parinIi ca li se prapadeste odorul, oinvoi sa porneasca la casa soarelui.

S'a mers fata, s'a mers, drumul lung, prin paduri, prin co-dri, peste vai, prin munli i peste munti, ajuns la o apamare. Din apä a eil o MI6 frumoasa care s'a indragit deea. Fata ceea i-a facut un pod mare peste apa ceea, si-atrecut dincolo. Si iar a mers fata cale lunga, i pe un campa dat de-o baba, care pastea niste gaste. Baba o intrebaunde se duce, si ea ii spuse gandul I dorul. Babei, fiindu-imila de frumuselea ei care se irosia pe drumuri, a ferme-cat-o suit-o in inaltul cerului, i cat ai coace un ou, aajuns inainfea curtilor Sfantului soare.

Mama Sfantului soare a iesit inaintea fetei, mânioasa,a intrebat-o, ce cauta ?

Caut pe dragutul meu, pe Sfânlul soare, ca de mullavreme, de dorul i dragul lui am pornit de acasä, si mul-Iumesc lui Dumuezeu ea I-am gasit.

Mama Sfantului soare s'a suparat si mai tare pe ea si ablastamat-o inainte de a o vedea fecioru-sau sa se prefacainteo pasarica.

Fata se prefaca in ciocârlie §i de atunci, hojma iea dru-mul catre soare, ca sa-1 gaseasasi nu mai ajunge la el.

Cand ciocarlia pleaca de jos, sa se duca spre Sfantul soare,ii tare chefoasa, dar and o ajunge blastamul mamei Sian-tului soare, pornesfe supäralã pe Omani, facia de se as-cunde in niste tufe (1).

A doua varianda a acesfei legende se aude i prin uncleOrli ale Dobrogii: ea se mai chiama, -si nu stiu pentru ce:maria gala :

!tisk o vesfe poveste, si-anume de pe and erau povestilepe lume, adica nu de ieri, de-alaltaieri,

Ci de demult tare,De and era bunica fata mare,

cä de azi, eine s'apuca sa spuie, lesne-i prins cu minciunape mai mare rusinea! AscultaIi-ma, dragii mei, si

(I) Scrisä de d-1 M. Lupescu, corm Zorleni. jud. Tutova.

si-a

pi-a

pi

45

luati-mi vorbele mele drepte i adevarate. Cine n'a crede, in-trebe pe altii, i aduca-mi dovada, sa ma fnchin i eu. Cumam cumparat-o, a*A v'o vand, daca nu cumva mai effin decum am platif-o en, ca pentru povesfea asta, *apte MUMam rnancat dela bunica-mea inteo sara, sa-i dan pace *i sa-mipun capul pe perna!

Ce era pe lumea asta inainte vreme? Noroade *i imparatica *i astazi. Dar de bietele noroade eine tinea socoteala ?Nimeni. Nici pe atunci, cum nu tine sama nici astazi. Numai

imparatilor se scriau *i ramaneau urma*ilor ca sa le.5tie : cine cuno*fea slova, le cetia ; cine nu, apoi le asculta,*i din om in om, umplea lumea. AO au ajuns *i in zilelenoastre; ca sa nu se prapadeasca, datorie aveti sa le as-cultati i dumnevoastra i sa le spuneti i altora. 5tiIi po:vata ceea :

Cine she povestea asta si n'a spune-o,L-a Iuâ Maica Domnului de mina stângaSi 1-a duce pe puntea stramba,La mese stranse,La fAclii stanse.Da cine va stio, si-a spune-o,La anul,La luna,La saptämâna,L-a luâ Maica Domnului de mAna dreapta,$i 1-a duce pe puntea latA,Unde judea dreptiiSi inteleptii,La mese 'ntinse,La Mclii aprinse,Cu pahare plineSi bucate bune!

A fost un imparat pe lume, Cioceirlan-craiul. Imparatia luiera mare *i bogata, iar el vestit in toate vanturile. De ce a-nume era vestit, nu v'a* putea arata, dar *tiu cà despre fatalui, numai mortii nu allasera. 0 chema Lia, dar cafe Lii nusunt *i azi! Fata asta aud ca n'avea pereche sub soare defrumoasa: o mandrete de copilL s'o pui lingura de a-inteo

zitele

46

pa, sa-ti faci cruce si s'o sorbi dinteo data. Asia! Si de aniera cam a$a, stip, cum e bobocelul de floare gata-gata sase deschida, cum e graul cand da in Org. Tu stai cu sece-rea langa el, si nu stii: sa incepi,--ti-i teama sa nu fie preacrud; sa nu incepi,-- ti-i teama sa nu se treaca.

Asa sta Ciocarlan-craiul pe lânga Lia lui. Ca veniau, ye-deli dumnevoastra, petitori cata frunza si iarba pe lumeaasta, s'o ceara de nevasta. Cine n'a luat drumul spre caste-Jul 1W Ciocarlan-craiul ? Feciori de crai si de imparati, sulesi sute; feciori de boieri mari si maruntei, mii si mii: si de-alde noi, ce sa mai zic! Pe bunicul, numai bunica, cu vraji-toare mare 1-a mutat dela un gaud ca aista!

Si bietul craiu isi pierduse cumpatul ca' gaina umbletul.Ma rog, usor lucru iti pare sa inchizi si sa deschizi usa cuipleaca si vine ? Da sa-i cinste*fi pe top, Ma cheltuiala! Sima-ti Intreba poate : da de ce nu alegea pe unul si sa puiecruce chinului? Sä va spun : lesne-i s'alegi din doi, din treipe unul, dar dintre atatia, cand toti sunt de vita si samanta,cum focul negru sa te legi de unul! Nu-i asa? ,Unul areochi frumosi, altul are mustati frumoase, unu-i asa, altu i pedincolo : ce-i de Meg? S'aleaga pe unul, rasboirea cu cei-lalti ii statea in minte ; s'aleaga doi-trei de-o data, se maniefata §i-1 rade lumea. Hai sa amane si el de azi pe mani.

Ca vezi, dragul meu, chiar acuma nu putem infra in vorba.Una, ca-i fata prea cruda, si as vrea s'o mai cresc, si pe ur-ma, la o nunta, Cate nu trebuesc! Zestrea in casa nu-i galasi imparateasa zice Ca tocmai la iarna pune rasboaie pen-tru covoare si lavicere; al doilea, nici de cheltuiala nu preaam, ca uite, an ne-a cam dat inapoi seceta, si pufintèle pa-rale am strans. Dumneata, mai asteapta, sa mai vedem ; fataasta mi-i de maritat, si tot am s'o marit, si tot a unuia dintrevoi are sa fie, ca nici eu n'oiu tinea-o sa imbatraneasca, sinici vladica s'o ibovniceasca!

Si eu, sa fi auzit vorbele aistea din gura imparatului, ceputeam face altceva, decal sa-mi ieau caciula din cap. sama inchin si sa-mi ieau ziva buna, si, sa ne vedem sana-tosi I

Dar iaca alt rail mai mare, ca feciorii toll, purtând nadej-

dea Liei, nu se mai gandia nici unul la insurtitoare cu alt-cinevã deaf cu dansa ; de asta mocniau in ele fetele depe la sate si targuri, si sa nu spun minciuni, zau, s'o fi prinsnebunele de fete pe Lia, asa mai la o strarntoare, nu stiudaca nu se intampla moarte de orn! La urma urmii, vadele ca alt chip nu-i deaf sa faca jalba la imparat: sa-simarite in graba odrasla, Ca ele Imbatranesc cu zile. Fac jal-ba, o duc sus, si imparatul, cu adevarat pus pe ganduri, sehotari sa tale panza. Ocheste azi, ocheste mani, ocheste pefeciorul vânfului §i-i spune:

Sa vii peste o tuna sa facem foile de zestre, si pe ur-ma, intr'un noroc !

Hrn ! Doamne, Maica Dornnului ! Vorba ceea : gata, gata, an-mai sa vrea fata, dar vorba-i : vrea Lia ori ba? Nu vrea, nuvrea si pace sa se märite cu un orn pamantean. Pai atunci,cum facea tata-sau negustoria, ask fara sa o 'ffirebe? Cumfac si azi unii; daca-s dela munte, umbra dupa gineri delacamp; daca-s plugari, cearca sa-si marite fetele pe la tar-guri, apoi cei dela targuri se Malta rnai sus, vor gineri de ceicu slujbe i cu straie nemtesti.

Ii spune i Liei Imparatul, i fata ramâne galbena ca cea-ra cea curatä.

Ca-i frumos feciorul vantului, draga tatei, si-i mintos,si are averi, si ce n'are ?

Si fata tacea si se intuneca tot rnai mult.Si aicea nu pricep eu un lucru. Cum se facuse cä Lia se

Indragise de chipul fara seaman al soarelui I S fi fost peatunci soarele om ca toti oamenii, nu stiu,dar de bunasarna ca asa era. era drag Liei soarele, cum mi-i mie.draga vieata, si Inca mai mult. Iesia dimineata in cerdaculcurtilor i it privia, cum suie Incet-incet crestele muntilofrumosi, cum se Malta pe panza cerului ca'fre pranzul celmare si catre crucea zilei, unde stä acolo sus, s'a-si vada Im-paratia lui, toate impAratiile lumii,cum pleaca apoi,si sco-boara la vale tot frumos, si se ascunde dupa zarile sfintitu-lui.

Cine poate sa fie mai mare pe lumea asta ca soarele?Nimeni ca el: el da vieata si veselie tuturor. i mai frumos

47

si-i

.48

ca el ? Nimeni, a el e podoaba lumii. l dupa ce nu sese mai vedea, sta Lia, fala de imparat, pana noaptea, tarziu,si se gandia la ibovnicul ei.

ImpAratul o vede palind de-o late, dar de priceput, nu seputea pricepe ; si nu s'a priceput panA intr'o sear& cand aauzit-o cantand cantecul cela care de-abia, de-abia, mi-I a-duc aminte:

Frunza verde iarba neagra,Canta 'n frunza de dumbrava,Cant' o pasaricii 'nTrece dorul si mi-o 'ntrealml :De cei tanarii si slaba?

Taci, dorule, cit ti-oiu spune.Cate-am patimit pe lume!

si mai Incolo, nu-I mai stiu.Imparatul si-a inchipuit ca boala fetei ii pribeaga si nu i-a

cercat radacinile. Feciorul vantului a venit din nou, I impa-ratul i-a achlogat

Cam sbarnaie fata, ginere, dar am s'o induplec eu, canu parintele face dupà voia feciorilor, ci feciorii se dau du-pa voia parintilor; si apoi, stii Ca ursul nu toaca de voie.

Dumneata du-te acasa, strange-ti nunlasii si vino, ca oiupurie I eu cele de nevoie la cale.

Cu-adevarat, la curie au inceput de toate. Bucatäritele s'aupus la cuptoare, s'au trimis vornici dupa lautari,mA rog,cum Ii datina si obiceiul. i toti pareau bucurosi, numai Liadornnita stateff amArita si nu scotia un cuvant cu nimeni. 0cuprinse desnadeldea cea omoritoare, care apucA pe omulFara' nici un sprijin pe lume. i cei mai ramane celui singur,decal sa-si inchida inima, sA se robge si sa se planga culacrami icoanelor? Cazut-a fecioara In genunchi inainteaMaicii Domnului, Vara putinta de a-i gral cuvant ; si a statindelungata vreme, cat inima Prea-curatei Fecioare s'a indu-rat si a mantuit-o, dragii mei!

Povestea mea se 'ncheie. Cine n'a uzit si nu cunoaste cio-cârlia, paserea cea cu Iimbã mestesugita, care se ridica pri-mavara cantand in vazduh, rugandu-se par'ca, la olalta cunoi, lui Dumnezeu, care ne poartA tuturor de grip ? Zice In-

iarba.

.

--

49

mea, zic ñ eu i cred cA Lia, fecioara lui CiocArlan-Craiul,se intrupeazA in paserea asta, cu alta fAptura, dar tot cu i-nima veche, inira-ruptA de durere.

Poate cA chipul soarelui nu mai este cel de demult, dar'dragosta lecioarii nu s'a schimbat. Asia sA ne fie pilda defire satornicA In cuvinte i fapte.

Vrea 'clocArlia s'a se tnalle cAtre ibovnicul ei, dar nu poa-te,tc-a-i lungAcalea jban'A la dAn§ul ; aura si se ridicA pAnAce dA de plaiuriIe vãnlului turbal (1). VAntul o amelesteciocArlia se lasa in jos, fArd suflare. Asa se intampla de su-te de ani, si s'a intAmplA Inca multe sute de-acum inainte,pana cAnd Ziditorul lumil se va indurà i va schimbA uneledin rosturile pamantului nostru (2).

3. POVESTEA FLOR1I-SOARELUI.

Legenda florii galbene numitA florea-soarelui, soarea-soa-relui, sora-soarelui, lilicea-soarelui (Maced.), helianthus an-nuus L., nu se deosebeste; ca ideie, de cea a ciocArliei. Unasingura, care se aude prin Basarabia, urmeaza in acestesire:

.Mari i minunate sunt faptele tale, Doamne, si noi PA-mAntenii ne inchinAm lie cu rfruntile plecate si cu umilinläin suflet, neindrAsnind a-li aril impotrivA. Da totus ate o-data-, gaud de diavol ne intrA fa suflet si ne 'ndeamnä sA teIntrebAm: cu ce cale si socotinlA fAcusi cutare lucru? Deasta:stapane, ne iartA, cA tu fAcusi trupul i inima oniuluislabe ispitelorl

0 poveste de demult, de demult, de cAnd altfel de oa-meni erau pe pamant, de pe vremea celui impArat vestit,dar din nume uitat pe vecii verilor. 1st ImpArat de toate a-veal. imparatie, si'noroade alese si bogate, i oaste voi-nicA i rnultA,dar un lucru tot ti lipsiA usturA in suflet

pe el si pe ImpArAteasA: cA nu aveau nici un prune. CA-i(1) Ciedinta din corn. Tepu, jud. Tecuciu: Ciocarlia s'ar ridick Ora in in-

altul vazduhultri, dacl n'ar da de vdatut turbdt, care o omoariu.(2))AuzitA dela hatranul Ion Drum, de loc din Ardeal. mein In Ali-ber-

ciair, in toamna anului 1906.T. Painfile, Cowl i podoabete liii. 4.

i

pi

50

grea, stiti dumnevoastra, grija asta care-I apasa pe om, càmani-poimani a inchide ochii sub cei patru cop de parnantsi pe urma lui nimenea nu i-a ramane sa-i faca gpija co-mandarilor... lar pe femeea care n'a fost vrednica sa nasca,serpii, balaurii i dracil or schingiui-o pe lumea cealalta sii-or suge sangele din sfarcul [Melon

Dar cat nu s'au trudit, cat n'au dat si n'au irnprastiat peleacuri tel de fel *i pe descantece I Eu numai, de-as avea pesiert din toata risipa ceea, Inca a* zice ca om mai bogat de-cat mine, pe lume nu se afla.

lmbatranisera crestinii nostri asA, da nadejdea din suflettot n'o prapadisera, ci afland ca i OH au patimit ca i ei,pururi se gandiau la Dumnezeu cel a toate rasplatitor. Seintampla a*A ca tocmai and erau pe calea bisericii, gre-sesc oamenii nostri in Duminica Floriilor *i din clipa aceea,imparateasa purcede ingreunata. Le mai ramanea acum saastepte. $i-au asteptat, si la soroc, imparateasa cea batrananaste o fetita frumoasa ca o floare, ca o picatura de rotia,ca zorile diminetii, ca un bob de piatra scumpa, i Inca maifrumoasa.

Imparateasa, stand vesnic in preajma ei, ii uita de gospo-darie; imparatul uitase toate treburile scaunului, iar supusi-tor, greu le venia cu asta. Se minutia toad lumea ca ce pi-case pe capul stapanilor I

lar tocmai dupà Oliva ani, and fata crescuse mare, so-cotind oamenii ca imparatul a marita-o si le-a aduce cine*tie ce suga afurisita de stapan pe cap, au fAcut cisla in toa-là roata imparatiei, si din toate a iesit chipul cum sa se man-tuie imparatia de W.A..

Vedeti, asa, ce hotarire neroada! Ca daca nutria impara-tul, cine avea sa-I urmeze in scaun ? Ori socotiau supusii càva trãI cat lumea si pamantul? Ci mai bine era sa-I lese peimparat in pace, sa faca dupã cum a sti si a pricepe sa-*imarite fata i apoi, ginere avand, sa-I indemne sfetnicii simai marii curtii si-ai targurilor, ca sa I deprinda cu incetulpentru toate cele de nevoie unei tari. Da ei "nu, ca sa leferesti, crestine, de cuiu strein in casa l>,; nu zic ba, dar da-d n'ai aveA perete in care sa ball un cull', mai bine-i ?

51

Dar, sa nu-mi lungesc vorba mai mull: aflati dragii mei.ca toate vrajitoarele imparätiei s'au strAns cioatcA, au infier-bAntat frigArile si-au purces sd descAnte de «Ducd-se pe pus-hu Domnita cea notia I.

i s'a intAmplal fnlocmai dupa vrajd. Ajunsese fata impA-ratului cea mAndra Vara seaman, WA mare, cAnd parintii segandiau sa-i gdseasca barbat de potriva ei. Dar fecibara, launa ca asta nu se gAndid. In lume nu iesia, de vorba cunimeni nu sta, ci 'ntotdeauna o vedeai cu chipul intunecatde griji. *i o fntrebau toll:

Ce ai, DomnitA, de stai asa ca o floare pAlita de soa-re; ce, te gAndesti undevA ?

Da, ma gAndesc departe.i-anume unde, am puteA oare afIA?

Nu puteti.Pe urma tdcea. Nacaz mai mare pe capul imparatului, de-

cal acesta nu se putea afla in lumea asta. Muria si se topiasi dansul de suparare, si se frAmAntà cu cugetul sa afle pri-cinile. lar inter) zi fi gral fetei :

Fata tatei cea dulce ! Tu ai crescut marisoara. si noi,drept aceea, ne-am gAndit sa-ti aflam sotior dupa inima ta.Uite, mAni, poinfani, vor sosi petitori; tu uita-te la ei, cerce-leazA-i din ochi si alege-li unul, ca noi, o vorba nu fromspune impotriva, ci toate cele gasite bune de tine, le-om im-plinl.

Fate a tAcut, imparatul si curfea a asteptat. petitori si sta-rosti si au venit cu multimea,au venit si veniti au fosl, s'audus si dusi au fost, caci zAna ramase cu inima tot pustie, sifmparatul din gura ei, vorba hotarftoare nu afla. lar dupãcAtvA limp, vazand ca saga se 'ngroasa, si socotind ca poa-te fata lui de asta nti-si alege drag, ca-i nestiutoare si cutrupul prea crud, a alergat la alte vrajitoare din InipAratie,sa-i faca fetei .pe ursita., ca sa-si afle si sa-si aleaga odatAun drAgut. lar babele noastre o sorocird din nou, dim s'aupriceput ele mai bine, ca adica, din ce este, sa se facA maifrumoasa, cum nimeni n'a fost si nimeni n'a mai fi, far deindragit, unul ca soarele numai sa se 'ndrageasca de ea. i

vorbele, anume:

52

SA aibA pusi pe-umerbiDoi luceferèi,

Numai soarele sA se 'ndrAgeascA de ei,lar fata, dupA soare,SA stea sA se cmoarei

Dupa asta n'a mai trecut mult.Intr'o dimineatA, sta fata 'n cerdac si se uità pe zare. Im-

paratul si impArAteasa o vAzurA si-o intrebarA:Ce are fata noastrà cea cuminte si la ce se gAndeste?MA gAndesc la nunta unei fete de 'mpärat cu soarele

cerului,-rAspunse fata.i crezi tu ca-i cu putintä una ca asta ?

De, stiu eu! N'am auzit ce s'o fi intAmplat o data, daram sA ma duc sa vac!!

Cum ai sA te duci ?Am sä ma duc, cum oiu puteA 1

i atAt a lost. CA ea se duce la soare sa-1 fritrebe de vreAori ba, *i nid o clipa nu mai *ade acasA. VAitatu-s'au curte-nii si curtea toatä si mai mult decal toti cu rugAminte pli-nä de lacrAmi au indemnat-o impAratul si imparateasa sAstea locului, dar toate au rAmas de-a surda.

Of, bat'o pustia si amarul de dragoste, ca rea-i cAnd te a-pucA in fierturile ei. GrozavA-i boala asta, dragii mei. Toticap ati pAtimit'o, o cunoasieti, iar cei cari .0 asteptati, gA-titi-val

Ci eu atAta vA spun, cA nu-i stand de piatrA pe lume pecare sA n'o rästoarne cel aprins de dragoste. Asa s'a intarri-plat si cu fecioara noasträ. CA ea se duce si se duce, iarpArintii, nAdAjduind di tot or vedeA-o vre o data, i-au pusmAnele pe frunte, au blagoslovit-o *i i-au poftit cale usoa-Ca.

Fata s'a pornit asà. cAtre InsAritul lui Dumnezeu, WA a-jutorinta nimAnui. i-a mers, si-a mers cale lunga fara ca-pat, ca si nAdejdea ei WA srarsit, Ca dacA nu azi, macarmAni, cA dacA nu mAni, macar poimAni, rAspoimAni, la anul,peste zece, peste o sutii de ani, si tot si-o OM ibovnicul,soarele lumii noastre.

Dar de geabal PuteA sä ocoleascA ea de zece ori Oman-

-

33

tul si tot de geaba-i era. Ajunge intr'un tarziu in iniez decodru, intunecos ca noaptea iadului. Si era o tihnA intr'insul,ea s'auzia catelul pAmantului grAind la noud stAnjAni adan-cime. Si stand ea a$a, uluitA si moarlä de ostenealä, audeun tipat ascutit. Se dA 'n lAturi, achipAie primprejurde-un copac; mai ascultä si se dumereste cA tipatul veniatocmai din vArful copacului. Incepe sa se suie incet-incet,de ce se suiA, de ce strigarea ceea asamuitoare cu a uneipAsAri, s'auzia mai tare. Tocmai and mersese cam o mitade stAnjAni, Incepa sa se lumineze cuprinsul, iar fata, ui-tAndu-se in sus, NO de samA cA in varful copacului era uncuibar. Porni inainte i ajunse sub stresina lui, cAnd auzi glascu inteles :

Voinice, voinice, vino si ma apArA, cä mult bine ti-oiuface.

Fata se sul 'n cuibar i vaza ce vaza : un puisor golas,ga-ta sä moard de fried.

Da ce cauti tu aicea, singurel?il IntrebA fata.Eu sunt puiu de Maur si frati am mai avut, dar im-

pãralul MnIurilor mi i-a furat iar pe mama a dus-o departe.Stãi colea, lAnga mine si ma pAzeste.

Fata nu mai zice nimic, ci stafü si astepta.Peste Maya vreme, iaca un sarpe grozav CA se svArco-

leste in trazduh si se lasä cAtre cele douà suflete.Cine-i aista ? intrebd fata pe puiul de balaur.Aista-i ImpAratul vAnturilor.Imparatul vAnturilor? Dar cum se face cA s'aseamAnA

cu neamul vostru ?SA-Ii spun : i neamul lui, si neamul nostru, stApAnesc

vAzduhurile.Dar tu din ce soiu de lighioana te tragi ?Mama mea-i doamnA ceturilor I negurilor si pAclelor

toate ; ea-i mai mare peste noun i promoroace; cAnd plan-ge ea, curg vAile pe pamAnt iar .cAnd se piaptAnA, s'asterntroenii pe cAmpuri. Intelegi acuma ?

Inteleg. Si zici : de multä vreme vä dusmAniti cu van-tul ?

De cAnd lumea si pämAntul. lar trAnta noastrA cu van-

i da

pi

-

-

-

-

54

turile se 'ntampla atunci cand s'aude tunetul si se vede tras-netul.

Toate bune pada acum, incheie fata de 'mparat, dardrept sa-ti spun: nu stiu la ce-as putea folosi intre paloselevoastre.

Ai sa vezi, frumoaso 1 Vantu-i un om tare strengariubaret; cand vede o lath frumoasa, ori aude Ca s'ar fi a-Hand incotrovâ, pleaca mort drip &Ansa si nu tincheste dinmers pana and n'o gäseste. Cum o gaseste,o apuca 'n bra-te, o sdruta si apoi se intoarce de unde plecase.

Ei: daca-i ask lasa!Dupa asta nu trece multä vreme i iaca si vantul. Eu nu

1-am vazut ca sa va spun ca-i ash i pe dincolo, dar dacacu adevarat a fi avand chip de balaur, urit ca el nu credcä se afla pe lume altceva. Cum vine mai aproape, vede fa-ta ; cum o vede, haiti, se sfarsesfe. li pica fecioara dragapace! lar fata zice :

Taci, ca-i buna i asta!stau asa cat stau, panas cand graieste vantul :Da-te, soro, la o parte, sa mananc pe puiul cetei si a-

poi sa mergem amandoi pe pustiuri.Baiu, vantule,ii raspunse aria,- nu 1-ai manca pe

$i din vorbele acestea si din allele, mania vantului, din gro-zava aim era, se potoH si vantul plea la urma urrnei crifagaduiala, ea daca va veni peste un ceas, zana are sä-ideie la ospät pe puiul cetei.

asà, dragii mei, cu amanarea asta,iaca vine si imparã-teasa nourilor ca sa-si vada cuibut si sa auda ce nici princrestetul capului nu i-ar fi trecut. Dar vorba ceea : nici o lap-ta Fara plata, ca azi iti scrie unul o jalbâ si tot ii dai de-opereche de ciobote dad.. nu stii manui condeiul, dar mi.tecand scapi dela moarte un suflet de lighioana ca feciorulcetilor

cu ce-ai vrea sa te multumesc, fetito?--o intreba ma-ma nourilor.

Cu nimica alta, decal sa ma duci pe taramul soarelui,rAspunse domnita.

U, ca prea mult imi cerusi, si drept sa-ti spun ca nupot sa-ti indeplinesc voia.

I

si

zi

i

-

55

spuse doarnna asta cä impäralia ei line cu pace nu-mai de-asupra vântului bun, and face ce vrea. Mai jos, nupoate veni cA infrà in sfada cu el, dar nici mai sus, catresoare, nu se poate sul, din pricina vântului cel räu.

Dach-i a*a, am sä mai a$ept, zise fata. S5 vii peste unan.

Am sa viu,--raspunse imparateasa; si se duse.La jumatate de an, aproape, iaca vântul din nou s'o in-

demne la mers Ci-i aspunde fata asa:- Mai vantule, mai! Cum sa merg en dupa tine, cand

nici nu te stiu, nici nu ma Eu iti spun ca-s fata de 'm-parat mare, si atata. Ma crezi ?

Te cred.Bun. Dar eu nu le-oiu crede pe tine. Ada-li neamurile

toate sa le vad i pe urma ti-oiu da raspuns.rdspunse cel chip de balaur:Eu n'am alt neam pe lume cleat pe vantul cel rau.

Vrei sa-1 vezi ?Vreu IEi, atunci sa-1 chem.

$i I-a chemal, si, Doamne, cat s'a fi inspairnantat domnitacea frumoasä, cand a fi fost vazut slutenia ceea pe balaur.Dar ce era sa faca:

Rabda' inima i taci,C'altceviA n'ai ce stt tacit

lar vantul cel ran, cand si-a vazut cumnata, fi veni le* lainima. i asa cum puta, se furisa pe langa dansa spuseca drag-a. lar zana-i raspunse:

Draga ti-s fi a ta, daca-i lash. pe 'rnparäteasa ne-gurilor sa ma plimbe pana'n cer.

0 las!lasata a lost. Fata s'a simlit dela o vreme luata de un

nour i dusa tot mai sus, pana and, atingand scara cerului,se sul pe intinsoarea lui. Ce-i mai trebuia acum ? 0 zi dedrum !Ana la castelul de clestar al soarelui, unde s'ajungasi sa-si vada ibovnicul ei cel dr,ag.

Dar nenorocirea fetei era pe semne scrisa. Ca vanturile

pill.

si-i

si-oiu

si-i

-

56

v4zAndu-se pAcAlite, IndatA trimeserA veste mamei soareluicA picior.pAmAntean se aflä in domnia ei.

Nu stiti cine-i mama soarelui? Un cuant: sora bunA sicinstitä Cu moartea, cu mama pAdurii, cu talpa iadului, cuciuma i nu stiu mai cine. Asta, cum aude, dä sfarA in tardca cinevA vrea sä-i fure inima feciorului ei. CAutAri pestecAutAri,rAscoliri peste räscoliri, umblete, si la urma, fata deimparat se vede prinsA, legata i dusä la scaunul de jude-catA al hArcii. Baba, nici una, nici douA, o preface 'ntr'unbob de sAmAntA svArle'n vAnt iar vAntul o lasä pe pa-mAnt, sã creascA si sä 'nfloreasca. Floarea ei, la chip sä sa-mene cu chipul soarelui. Din räsAritul pe zare al mAndruluifecior i pAnA'n sfintit, floarea asta sA-1 urmäreascA fãräcurmare, sä-i plAnga de dor, dar de atins, nici o data sAnu-1 atinga.

Ce-i floarea asta, v'as IntrebA? Ci eu socot ca-i floareaoarelui cea galbenA si mAndrA. i cine-i stie povestea, in-

trebe-si inima, ce zice? Eu unul, drept sA vAspun, mi-i jalede jalea ei:

De jalea zilelor mele.Plang pe apA vitlurele,Pasari mici in cuiburele;De greul traiului meu.Plfinge apa pe }Attu,Paserea in cuibul situ! (1)

4. POVESTEA CICOAR1I.

Din Transilvania avem aceastA veche si prea frumoasälegendA in versuri a florii de cicoare, prefecuta astfel desoare dintr'o domnitA, pentru chipul cum a rAspuns la imbi-erile sale de dragoste:

Pe pardu de mud, Zama floriloi,Plimbd-mi-se, plimba Floarea zorilor,Tan'ard mlitdija, Rout& adunându-si,Prin mud descultd, Paharul umplânduii,

(1). Auzita. dela N. Neculau, päzitor de vite in Biulbiulul mare, com.jud Constanta, in toamna anului 1906.

Biul-biulul-mic,

pi-o

$i ea mi se credeCA nimeni n'o vede!Dar o a vazutDragut sfântul soare.$i cum o a vAzui,Mu It cA i-a plAcut$i'n gaib'a mAnatDoi lucefereiPetitorii ei,In cas' d'au intrat,Ea i-a 'fitampinat$i mi i-a 'ntrebat:Doi luceferei,Ospeti.orii mei,Treceti d'odihniti$i va veseliti IDar ei rAspundeau,Din gura ziceau :N'am ven'i s'odihnim,SA ne veselim,Ci-am ven't sa petim$i sA logodim:Wei pe sfanitil scareCA el e mai mare ?Ea auzi,

57

Din graiu le grAl--Ba eu n'oiu voi,Soare sotior,CA-i tot cAlAtor,Ziva peste sate,$i noaptea pe ape!Doi luceferei,Petetorii ei,Se 'ntorcand la soare,[-au spus de urrnareSoarele s'aprinseDe necaz si zise:,--LAsa-ti-mi-o'a paceCa mi-o van preface,hi fragedd floare,

FloareDe cicoare,

Cu ochi dupA soare.Ceind oiu rAsAriEa s'o 'nveseli;CAnd oiu asfinti,,Ea s'o ofili ;CAnd oiu scApAtA,Ea s'o

(I). G. Dem. Teodorescu, Poezii pokullzr?,. p. 459.

de-iadunit! (I)

se,,,,

PARTEA

LUNA

I. LUNA.Luna, numita prin multe parli i lumina' (1), dupa cre-

dinlele poporului, este un corp ceresc, ca soarele i stelele,facula, dupa unii, o data cu cerul, ca sa lumineze pamântulpe timpul noplii.

Prin unele Orli, se zice ca luna este nevasta lui Dumne-zeu, adica a cerului (2);

AI cred ea este lumanarea lui Isus los (3);eItii zic ca-i steaua Maicii Domnului (4);Mill o socotese ca .0 sfânta care are Indatorire sa lumi-

neze lumea pe vrema noplii, cat timp soarele se odih-ne§te (5);

Mtii socotesc luna ca fiind tin barbat, imprejurul caruiastau de paza trei stele sfinte: Sf Magdalina, St: VarvaraSt Maria: acestea o §i poarta pe cer.

Prin Bucovina, despre luna, se and urmatoarele povestiri:

(1). C. R. Codin, 0 salad de cuyinte din Mused, p, 47:Fost-am eu la print) unaCum e 'ntre stele lumina.

E. Sevastos, Cdntece moldovene0, p. 53:Lumina luta inatoare.Rdsai mai straludtoare,Lânga drumul ce ma duceLa puictqa mea cea duke!

(2) Voronca, op. cit., p. 1239.(3) lbidem, p. 1173.(4). $ezdtoarea, I, P 233.(5). Otescu, op. cit., p. 63.

III.

pi

59

«Dup ce s'a facut lumea, a fost ,St soare sapte ani sin-gur; luna Inca nu era. A facut Dumnezeu o sesie.

Hai, Doamne,zice racul,si-om face sä vada oame-nii $ i noaptea.

Haide, zice Dumnezeu. Mergi tnapoi in pamant si-miada de unde al adus piatra de cea scumpa, ada-mi cremenesi argint.

Indata le-a venit si la oameni stire ca are sa le dea Dum-nezeu tuna.

Necuratul a adus ce-a trebuit, dara Dumnezeu nu a vrutsA faca de fata cu dansul.

-- Act', ce sa mai fac?intreaba necuratul.lea. si le du,zice Dumnezeu,si zideste ladul; zide-

ste-1 bine, Imprejur,si-1 acopere cu usi de fier pe de-asupra.Diavolul s'a dus. Dumnezeu a scaparat si-a facut luna,

un om i a facut Dumnezeu un drumusor de argint, pe a-mandoua parlile cu pomi, si i-a zis sa se duca :

--Du-te,--zise Dumnezeu,pe drumusorul ista, ;Ana ce veiajunge la casa soarelui, cad tu esti lui de ajutor. Dar sa po-trivesti Ca cu atata si otata tot in urma lui sa te lii ; numaicatre sfarsit ai sa te mai apropii si iar ai sa te departezi.lar mersul acesta II vei tineä 'Ana in vecii vecilor, dupacum ti-1 hotarasc eu acum.

Soarele acuma stia. Dimineata, and s'a sculat, a spus fe-meii sale:

Cauta ca in locul meu indata are sa-mi vie tovardsul :sa gaseascA toate pregatirile ca si pentru mine.

Luna a venit la casa soarelui si dui:4 ce s'a hodinit, apornit sa-si faca lucrul si o data cu seara,s'a aratat plina larasarit, Oamenii s'au bucurat ca au lumina iar dracul si maitare s'a bucurat.

De aeuni,zice el,au sa poata lucra oamenii si noa-ptea l

Ba n'a fi ask zice Dumnezeu, cad numai o jumatatede lurid se va veclea noapte, iar jumatate nu.

Cad luna e om: la inceput, mititel ca si copilul, si apoitot creste; aripele-i cresc imprejur, Oa ce vin una, si erotund. Apoi incepe iara a imbatranl si a se face tot mai

-60

mic pripele. i. Lie:00 c rainan ca degetul. i iar senaste din non.

PEJ tuna 4-4) ridiça pumai_sapte druci, La luna ei se duc cubucurie, caci ea e rece. Aripele ii sunt numai din piatrascumeã tuna are argint, nu slur ea soarele. Pentru aeeeasearele easa, fierbinte. c5ci aripele ii sunt de foe. Balauriisau vârcolacii o mananed pe lunã, ii ciuntesc aripele, ca$.0 fage in teeth' luna mica x (I).

0 alta povestire despre lun'a si soare,se aude. tot prin Bu-ccwina, in urm4t4oArea ,euprindere:

.Pe cand umbla Maica Domnului cu Domnul Hristos mic,fugarà de Nee, intamplat c'a ajuns intr'o pa-dpre, la gasa up-9r doisprezece de toti. Picesti tal-hari.apeau o Lem.eie care si. ea avea doi copii: unul ii n5s-cus,t4 dimineat i se_cherna Varg4Ipla sau Vargal, si pealtul seara_; acestuia Ii ppsese nurnele Seara.

Vargalata era plin tot de bube si-rcancl aveau sa villaacas5, asa de-tare 00 I

Wee Domnalui, cum-scalda femeia copilut, indatà ce I-a;3vos, I-a pus -pe al ei pe . Domnul Hristos in scaldatoare,in 10G.

Vai de. mine, femeie buna, ce fad ? Nu destul ma chi-nuesc eu zi i noaple CU copilul meu, vrai sa se ample

tan?Las5, nu te teme, ca nu s'a urnplea,a zis Maica Dom-

Dar ce minupet Vargat,- cum I-a infasat m5-sa, cand I-asobs 40 scaldatoare., a adormits M5-sa gandia c5 poate-iinorktb.stja c indata, aveau s5 vie talharii' si el nu VIA lea

floslasa, Oar tpupul Int era iota de curat.A läsat copilul sa doarm5 si-a alergat s5 le ias5 Italharil-

lor inainte.,,:windn.71e este la (latish o femeie cu copilmic, sä nu-i fac5 nimica, c5 iat5 ce minune a facut cu co-pilul tor

Bine ca ni I-a lecuit pe al nostru; n'ai grip; nu-i vomzice nimte5,7-au raspuns ei.

.Maica Domnului,-A doua zi s'a sculat si a plecat.Veirontg,.*. 'cit., v. 27-8:

qe

Jidanilor,

.

.0-01

ied

tO)

pi

p'a

tal-built

taInt

6i

Domnul Hristos a erescut, mare. si Jidanfl Pau pring.si kupus pe cruce intre doi

Daca esti tu Dumnezen,- poti sà te scapi !-- a zis uruildin talhari Dornnului Hristos..

Tu nu vorb1,a zis cel nu.?stivwethnic sä judeci sangele acesta eurat

Dup5 ce 1-au pus in groapa, a trirnis-,DumnezeuVargàlata ca sa ridice piatra de pe

mormantal Domnulni.Hristos;..uulundalade sapte.mii..de sfantini:.DOninui:Hrislos

iesit, si aducandu-Si amintette cei doitävaräsi ai-lui, cei Seara:galata, a .cerut lui -Dunmezeu deie,ca sà-i fie lig aPostoli. Apoi. sia ,dus'Dont-nul .Hristos de a.sfärthatlui, ca sa:deie drurnul suiPeteloroari;s&chin Ina U. 13 rnbland ei im.pretn0, Seamvandut pe Domnul Hristos Jidanilór, de1-au. muncit Domnulitiristos .tionaoarä aIhviat, dam pe neprietenut s'an. Sea-,ra 1-a legat $i 'Ana la siarsituf Lin.nrePva

Fig. 5 (2). sta in lanturi.; Si el 0. lam ..urnhlanoaptea pe cer, rarnânandu-i (oval* numai Ingeral. Vargit-'lata sau Vargat,,ce s'a n'aseut dimineata i tare -.e.arkintulsoare. (3).

Inaltindu-se pe cer, luna ajange oprin aeelo 'fiecare poporul le boteaz5 intocmai ea pe cele aI ssoailui".pranz, de amiazá, s. a. m: d.

Cu privire la cresterea si descresterea 'Willi, In afaral.decele aralate Vaud aici, pomeniin si urmätoarea povestire recare o allänt prin. jud. Tecuciu :

Soazele i luna erau frati buni erau- dragi ea paiidin cap unul altuia, da numai.pAnA cand,soayele Irimis (4)

(1) Lund din sterna Moldovei, dupd Divanal dish 1698. (Pianu §i Hodos, Bibliografia ronaineascd veche. I, p. 358).

(2) Lund din sterna Moldovei, dupd Cartea de intairdturd din 43 (Waal:Hodos, op. cit., p. 138).

Voronca, op. cit., p. 324-5.(4) tritnite la a fatila, a trimite petitori ca s'o ceard.

Fig. 4 (1).

talhari.

din ..dreapta,.czici

pe inge-rul

doi copli, iiiVsü ii

!data& .iadn-

ba

.si

.ce

locl

sksi

lui 0. Cariteinil

(3)

p

:a

a

ai

s.9

62

la tatA-sAu s'o cearA pe lunã. Lunii atAta i-a treabuit sa a-fle, ca indatA i-a picat soarele urit. N'a vrut sä fie

CumnaticA iratilor$i noril pArintilor.

lar cAnd soarele a spus cã el va trece peste oprirea Orin-voia lunii, luna i-a rAspuns:

Decal a*A, mai bine sA ma mAnânce racii i peOi ma-rilor!

*i de atunci i pAnA astAzi, soarele trimite in toatA lunaracii si pestii mArilor, de mAnAna pe sora-sa (1).

La acestea mai adaugam i urmAtoarea socotin1A naiväbuovineanA: .Luna and e nouä, pe zi, crete ca un aluat,Ca' sA putem noi numara [perioadele dintre cre§terif i apoiscade ca cum ai tâfá dintr'insul zi chip zi pAnA se ire-ce luna cea cu toate zilele §i-apoi alta tuna iese in lociar se trece zidupA zi, cum trece vremea, cA nu se mai poa-te inturnA [tuna ce-a fostl; cA luna ce s'a trecuf, mai poatefi ?. (2).

Copilul nAscut, cAnd luna de pe cer este in cre0ere, vaaveA spor la toate in vieata lui. Nascut In descre*terea luniiIi vor merge toate pe dos (3).

CAnd luna, mergAnd in drumul ei, calcA peste o stea, oarde, i atunci, omul a cArui stea a ars. moare (4).

MArirea §i mic§orarea lunii. poporul o numete cresteresi descreslere sau scàdere. CAnd luna se infAWazd ca celmai sublire fier de secere, se chiamA lune; nou6 sau craiunou. CAnd se vede in intregime, poartà numele de tuna' pli-n'd, hind veche sau craiu vechiu. Cand tuna plin6 incepe ascade, se zice ca luna se p4-c6 sau a a ajuns la pisca-NM (5).

Nu §tiu prin ce pari, creterea §i descre*ferea se numescpreveslil sau Ira vestil (6).

(I) Culegere din corn. Tepu. S'ar puteà ca aceastk povestire sa fie o ex-piicare §i a intunecimilor de land.

(2) Voronca, op. cit., p. 614.(3) Ion Creangd, VI, p. 53.(4) Cred. Rom. din cont. Tem jud. Tecuciu,(5) Com. fedu, jud. Tecuciu.(6) Uricariul, X. p. 405.

i1or

isilsi

pi

63

Când tuna se pisc5, va dacä panä alunci a lost se-cetà (1). Pe aceasth vreme nu se pun c/c0e/e. caci pullscosi nu se vor tine de closte (2).

Tainica vraja a unei nopti instelate, in care vapaia luniiineac5 cuprinsul, a rascolit sufletul poporului nostru in-tr'o masura mare. Dacã vara, and cerul de noapte este demai multe ori curat, munca grea- a zilei face pe oameni sa-sipund capul pe c'apataiul odihnei, rAman Ins'a destule prile-juri and târanii nostri pot privi bolta instelatä si luna cunesat: intre aceste prilejuri intra caratoriile si alte indelet-niciri cAmpenesti, dar mai ales hoinareala fiineretului intealedragostii.

Ne spune o doina cunoscuta pretutindeniCine n'are dor pe vale,Nn liuza cdnd rdsnreSi noaptea catu-i de mar: ;Gine n'are dor pe hula,Arn sn' hma cdnd se culcdSi noaptea catu-i de lunga !--

Intr'adevar zitâInirite ibovnicilor se fac cu Indestulä gre-utate, i prin urmare unul sau celalt, are loath vremea sapriveasca cerul si luna dela rasArit si "Ana la apus.

Luna, prin urmare, mulle vede; o doinfi moldoveneascAindeama

Rasai Irina si mai sus $i du la badea rAspuns,$1 du la mandra rAspu ns, SA iubeascA 'ntealtA parte,Sau sA iasA sau sA stiu, CA pe-aici nu se mai poate,Pe la ea sA nu mai viu! CA si-atát, cat s'a putut.

Rasai luna, si sui sus, Am fost proastA, n'arn stiut,Tanara, n'am priceput (3).

0 chiuiturä ardeleneasa:RAsArit-a luna'n surit,Nu-i aici cine-mi dá gura ;Rasarit-a luna'n prag,

(1) Cred. Rom. din corn. Tepu. jud. Tecuciu.(2) Idem.(3) El. Sevastos, Canteee moldoveneW, p. 103.

sli'

aloud:

:

--

64

Nfn-i aid cine mi-i drag! (l).

Luna, prin urmare, se`bucura de-o deosebita cinste prin-tre tineret; cu luna de obiceiu, cum am mai vazut, fsi asea-mana i ibovnicii, pe iubitele lor:

Dragul mamei, nu ofta, Of, of, of, maica, miticuta,CA Maica te-a insurä. Ceru-i mare, stele-s multe,Satu-i mare, fete-s multe,. Si mai marl, $i mai mArunte,SP Mai marl, si mai märunte, Dard numai lutaTi-i n!ege. c'ái de unde. I Si luminA toatA lumea 2).

icoana pe care ne-o da si Eminescu .Luceafarul.:Si era una la pArinti,$i mandan toate tele,Cum e fecioara intre sfintiSi tuna Mire stele.

E firesc, prin urmare, ca luna sa fie ate o data sfdnlalun5 (3), iar fetele sa rostedsca inaintea lunei pline, de treiori aceasta vraja:

Luna, N'a corbaciul dela mineLuna, Mana calul de sub tine,Doamria biinã, Da-1 mAnA, da-1 asvArle$teCalut ai, mu Ja arddueste,Corbacid Jute ca vantul,'

Tare ca gandul,

(1) 1. TOp-Reieganul, 125 cliiaduri, Gherla 1904, p.(2) Zanne, Proverbile. IX, p. 44.N. 1. Dumitra5cu, Flori de ramp, Ballad

1014. p.f..Maiciita ma mangaià Ceriu-i- mare, stele-s multe,$i din gur' a5it 7icea: $i mai mari 5i mai marunte,

Satu-i mare fete-s multe Dar ca liinamai marl 5i mai märunte, 'Nulf nici una,

Alege-ti uni pe frunte... De mare, de luminoasa,Maica, maiculita mea, _ Aà mandra 5i frumoasa!

(1) 1000 doine, strigaturi $t cldaituri Bra5ov 1691, p. 75:Nult ma 'ntreabA sfiirda loadUnde mi-i vieata huna.

n

mine-k

$t

&AL

65

si s5 arunce in ap5 curgatoare firul de busuioc sau floareace-o tinea in mâna (1).

Datini de-acestea au si Francezii (2).Prin Bucovina se crede cã daca e cineva bolnav de ma-

sele si vede luna pe cer, pune mana pe falca si zice :--Luna", Iumânarea Jul Hrislos,---ca luna ni e noua luma-

nare noaptea,oare si pe cei morti ii dor dinlii curn mador pe mine? (3).

Cu privire la lima, in popor gäsim o sum5 de gacitoridintre cari, cele mai caracteristice, sunt urrnatoarele :Pe cea casa sindilitd, Trece noaptea pest?. casd.Joac'o mdtd potcovitd.

La margenea satului,Cdciula fdrtatului.Am un glob de aur,

Joacd pe-o piele de taur.Intr'un vArf de deal,

WO. grasä, 0 urmA de cal.

(1) 1. Pop --Reteg- anul, Starostele, Gherla. 1900 p. 12.Ion Creangd, V, p. 373:Cand o fatd vrea sd-si faca pe ursitA, iese cu &dal deschis, pe vreme senindsi pe land p1ind, i face in sus cu el caträ luua, i lovind in stresina casii zice:

Lund $i sä mi-1 aduci.Lund, De 1-at gitsi dormind pe pat,Doamna bund, Sa-1 ieai i sal vari sub pat,Bun cal ai, $i de sub pat.§i frau n'ai. Sd-1 dai pe usa afaraSã te duci la ursita mea, $i la mine sä-I pornesti,Sã te duci, Prin padure fail sine (fried, Via/á),

$i prin sat fdra rusine.Apoi strangand braul grarnada, II impunge cu acid si zice:

Te impung prin inimä.Apoi se duce la foc inveleste cu maturita din 3 inlazi de altin, 3 de soe3 de plop i iaras zice:

Alunul sd-1 aduca bun,Socul sa-I aleaga cu noroc,Plopul aducd pe loc.

(2) P. Sébil lot, Le del et la terre, p. d. p.:Lune. ô ma taut belle lune,Toi, qui connais ma fortune,Oh! fais-moi voir en révant,Qui j'aurai pour mon amant !

(3) Voronca, op. ap., p. 615: [litre land ornul rnort se face urmatoare le-

gatura : Luna are de a tac2 cu morgi, cdei fiecare ow moare sau la lund plinAsau la sfert, sau la starsit, si ea stie de suflelul lui cd a icsito.

T. Pamfile, Cowl si podoabele lui. 5.

si

sal

,F1

V-I

n9

66

Din deal,In deal,Si din vie, in vie,Floricicd tuirangie (1).

Urumatoarele gacitori zugravesc luna in multimea stelelor:

Pe valea lui Sgdidarac0 child de rnieiu vdrsat:Numai unul boborat.

Am o clo5cd cu pui:

Seara s'adund,Si noaptea se risipe*te.

Am o strachind cu aluneSi cu o nucd in mijloc (2).

Mai des decat soarele, luna are ate o data imprejurulei un cerc, cercul sau farcalan galben (3), care se socotes-te a fi un semn prevestitor pentru ploaie (4), semn cä vavremui, adica se va schimba vremea in rau (5), ca va fi alt-fel de curn a fost pana atunci (6), sau di a doua zi se vascorni vanl (7).

Cu privire la acest cearcan, iata ce ne spune o povesti-re olteneasca :

Popa a plecat la padure cu preoteasa si cu zluga, i aajuns la padure, si a taiat lemne, i a'ncarcat carul

S'a suit preotul si preoteasa in car. S'a pus o ploaieun frig, si-a inghetat

Zluga a mers pe jos si a v3zut un foc in padure. A zlugas'a dus la foc, ca muria de frig. S'a dus i popa. Cand aajuns la foc. o jumatate de orn frigea un om intreg. Popai-a dat buna ziva.

§i

(I) Ghilu,vd, II, no 1-2, p 27.(2) Co lec( de de cmulituri ale d lor Gorovei, Pamfde §i N. Pasculescu (Lit.

pop. rom).(3) Intr'o doimi de pe Tarnave (1000 doine, a ) p. 209 :

Bata-te, mai b ta,Cerra/ cel de lan.q4 hind,Dr gostaa noastra c a buna...

(4) $cwfoarea, VI, p 38.Mari,n, Sarbutorde, I, p. 119.Zlnne, Proverbile, IX, p.Cred I om din coin. I-FinHt!. jud. Dorohom, impart. de d-I N. V PFM-

(escu . Cand luna ae larcainn, un cerc colorat verde galbuiu,- se va schnn-bh vremea.

(7) Cred. Rom. din corn. Tutcani, jud. Covurluiu, impart de d-I 1. 0. Zu-gravu.

Intl,

(61

i

67

I-a zis popa :JumAtate de om, de ce frigi un om intreg ?

Jum'atatea de om a zis :Ce cati, popo, la mine?Veniiu sä-mi dai foc.Ili dau foc, daa mi-ai spune de ce are luna cearc6n.

Popa a zis a are luna cearan de val.A ada'stat preoteasa ca sa vie popa si n'a venit, Si s'a

dus si ea.Das acolo buna ziva.- Jum5tatea de om, de ce frigi un om intreg ? Da popa

n'a venit aici sä iea foc ?Ala n'a venit!

N'a fost jurnatate de om, si a fost Dumnezeu si Sf. Pe-tre ; si au facut pe popä biole §i pe preoteasä a fãcut-o bi-olitä. Si i-au legat de-un lemn. Si s'a dus si zluga (1) dupa eisi a zis :

Buna ziva, jumätate de om!Ce cauti aici, mosule ?Cant pe popa si pe preoteasa ; n'au venit s'A iea foc ?Ba au venit, si-au mintit a are tuna cearan de ant.

Tu stii, mosule, de ce are tuna cearcân ?Numai Dumezeu stie de ce are tuna cearcän.

Atunci i-a dat biolile si biolita, si i-a injugat.La noud ani, sa' te päzesti, ca' intr5 cu carul inteo balta

si se umplu de noroiu si se fac ca niste diavoli ; si se facepopa popd, si preoteasa preoteasa, c'asa i-a facut Dumne-zeu, ca sä nu mai mintã de alta data. (2).

Cand luna e cu un corn in jos, se crede a va plouâ;and este cu amândou'a coarnele in sus, nu plou'a (3). Prinunele pärti, and luna este cu am'andouà coarnele in sus,si deci, cu burduful in jos,--se zice a este semn de seceki,iar semn de ploaie e atunci and are coarnele in jos (4).

Cand luna sträluceste curata, e scrim de vreme bun5 (5)(t) Neinteles. Pe p. 66 se arata eä sluga a plecat intai.(2) Ghiliqul, f, no. 2, p. 8-ii,

(3) Zanne, Proverbile, IX, p. 328.(4) $ezilloarea, VI. p. 38.Cred. Rom. din corn. Vanatori, jud. Neamt, im.

part. de d-1 A. Moisei : Candu-i luna cu cornu'n jos, va fi secetei toata tuna'.(5) Marian. Siirbdtorde, I, p. 120.

68

Cand luna este rosie inprejur, se zice c1 prevesteste o vre-m e secetoasa.

Prin jud Muscel. la Samedru se uita oamenii ca sä vadacum e luna. Daca luna va fi plina si cerul senin, iarna va fibuna; daca dimpotriva, luna va fi plina i cerul acoporit cunori, daca ar ploua sau daca ar ninge, se arat5 ca iarna vafi aspra, cä zapezile vor fi grele i ci gerul va fi stras-nic (1).

Noaptea, and luna sträluceste frurnos, nu e bine sa zicacineva Ca e tuna ca caci atunci cei raposati prin in-nec se clan la intuneric (2).

Noaptea nu-i bine sa te uiti la luna, cad te calcd lalha-Hi (3).

Cand stai jos, sa nu te uiti la luna, ca-i pacat (4).Vázuta de cineva in vis, tuna insemneaza fatal sau mama

celui ce viseaza. Daca luna cade de pe cer, este semn caunul din parinti va murl. Daca viseaza luna gospodarul saugospodina, insemneaza ca va murl gospodina, respectiv gos-podarul.

In sfarsit, unii, ca sa uite pe cei raposati, cred Ca e binesä se uite prin sita la tuna (5).

2. LUNA NOUA.Luna nou6 se mai numeste si craiu nou, tuna Iânãrã (6)

sau lunà In doua coarne, cum ne spune un cantec a-radean

Susu-i luna'n doua. coarne,S'a culcat mândra, nu doarme...(7).

Cand Romanii v5d Intaia data lunä nou5, unii o privescprintr'o panzatura subtire ca sa se incredinteze daca intr'a-devar e noua, spunand, de pilda, ca daca ar fi «de doua

(1) T. Pamfile, Sdrbritorile de toamnd, p. 71.(2) Zanne, Proverbile, IX, p. 328.(3) Cred. Rom. din jud. Vasluiu.(4) ( red. Rom. din corn Catane. jud. Do Ij, impart. de d-I $t. St. Tutescu.(5) Voronca, op. cit., p. 615.(6) S. Mangiuca, Calendar pe 1882 i 1883.(I) 1000 doine, strigdturi i chiuituri, p. 49.

ziaa,,

:

69

seri. sau de mai multe, secera ei se va desface in douäsau mai multe felii, dup numärul zilelor,

In acea seara, ori si cine are pniIe sä ceard ceva delaluna noud:

Sànàlele. Copiii sar in sus and o vkl si cântä :Luna nova,Luna nouä,Sanatos m'ai gäsit,Sanatos sa ma Iasi! (' );

Sau:Craiu nou,Craiu nou,Sanatos rn'ai gäsit,Sanatos sa ma Iasi!

aruncand cu aceste vorbe, o bucalicä de pane spre tuna (2);Sau:

Cei bolnavi striga :

Sau:

Luna noua,Luna nova,Colac tie,Sanatate mie (3);

Craiu nou,Craiu not],Na un fedeles gol,Si da-mi unul plin:Ros ca calina,Si gras ca slanina I (4);

Craiu uou,Craiu nou,Na-ti un fedeles desert,Sa-mi dai unul plin (5).

(1) Culegere din corn. Tepu, jud. Tecuciu,Zanne, Proverbile, IX, p. 328.(2) Voronca, op. cit.. p. 316.(3) St. St. Tutescu §i P. Danilescu, Monogrnfia com. Catanele, jud. Dolj,

129.(4) Zanne, Proverbile, IX, p. 328.Sezdtoarea, XV, p. 15.

(5) Voronca, op, cit., p. 316.

P.

70

Sanalale i pane: Se MHO' in rnijlocul curtii:Luna noua,Luna noua,Taie plinea'n doud:Tie iumatate,Mie sanatate (1),

Pane:

Sanalale bani:

Sau:Luna noua,Lund notiä,Sanatos m'ai gasit,Sanatos sit ma Iasi.Lund notia,Luna noua,

Luna noua,Luna noua,Taie panea'nTie iumatate,Mie-a treia parte (7).

Luna noua,Luna nova,Sanatos m'ai gasit,Sanatos, sa ma Iasi;Cu parale m'ai gasit,Cu parale sa ma Iasi! (3);

Tari ca argintul ne-ai gasit,Tari ca argintul sri ne Iasi.Luna noua,Luna noua,Cu bani ne-ai gasit,Cu bani sa ne Iasi (4).

I3ani: Aruncand o bucatica de pane spre luna nouä, sezice:

Craiu nou,Craiu nou,Cu bani m'ai gasit,Cu bani sa ma Iasi (5).

(1) Zanne, Proverbile,IX, p. 328. $ezcitoarea, V i, p. 88-9. G. Dem. Teodo-rescii, Poezii populare, p. 190.

(2) Tara /road, 1887, p. 100.(3) Culegere din jud. Tutova. impart. de d-nii frati Cahn.(4) G. Dem. Teodorescu, op. cit., p. 190.(5) Voroca, op. cit., p. 316.

i

clouts :

1

71

Cu privire la bani, se crede c5 este bine ca fiecare sa seingrijeasc5 sa aibn in blzanar la vreme de hind nou5 ce-va bmi, ca sa nu ducA lips5 in curgerea lunii ce nrmea-z5 (1).

Banii se arat5 la luna nou5 si vi aven bani peste toatäluna > (2).

Prin Oltenia, cu acesti bani, cari trebuie s5 fie de argint,isi freac5 oarnenii barba (3); alçii, prin alte paii, ii sun5 iancu unul din ei isi face cruce privind spre luna, ca sa aibdbani multi.

Prin jud. Tecuciu s cred ,? c5 acesti bani trebuesc arAtalila toata lumea ca sn nu se mai isprAveasca peste lunã (4).

Astfel de credinie le int5Inim si 1-1 Pusi: <Ccind vezi intâ-ias data lunn noua, st ai bani in buz mar si sn-i suni, casä ai toata luna> (5).

Boni j prapad in dusmani:Lund noud,Lund noud,Da-ne noud,Pungi cu bani,Moarte'n dusmani (6).

Prin Bucovina, cand vnd Romnnii tuna nou5, zic de treiori <Tatal nostru>, dupn care adauga:

Pe nirne s5 m5 lasi cu s5n5tate, da dumanilor, stie Durn-nezeu ce si le dea (7).

Pane si oua :Lund nouii,Lund noud,

(1) Cred Rom. din I odu-Turcului ju I. Tecu-iu, impart de c1-1 V. D. Gheor-ghiu.

(2) A. Gorovei, Superstdale, p. 16.

(3) Cred. R in. din c mu. Bourcni ju I Dolj, impart de d-I N. I. Dunutn-cu. Frecatul b inilor, prin Virul h irbet i al apului se face i Ii alisveris. in-

bani dobandqi la o af ic re. cu int I s ca sa se inmulte is 'a barnt ca parulbarbel sau al capului.

(9) Cred. Rom din Coln. Tepu.(5) Revue des traditions populaires, XXII, p. 301.

) Cuk:Yere din con "let u, ju I. Tecucm.(7) Voronca, op. cit., p. 316.

!

Cul

72

Rupe coca'n dcuä,Si ne dA si nouA,$i-un castron de otfal (1).

Sa-n6la1e siCraiu nou,Craiu nou,SAnAtos m'ai gasit,Sanatos sA ma- Iasi,Fara' nevastd m'ai gAsit,Cu nevasta sa mA Iasi ! (2).

Prin Bucovina, luna nouä, ca si stelele, este trimisA, invräji, ca sA aducA ursita celui ce nu mai poafe asteptà ;

Luna', luna, SA mergi dupA ursitorul meu ;idrgolund, De-a fi de aici din sat,

Tu esti rnandra si frumoasA, De-a fi din celalt sat,Tu esti a noptii crAiasA, De-a fi dintr'al treilea sat,

cal al, Nu-i da stareDar Iran n'ai; 5i-alinare;Na-ti braul meu, El sA nu poatA dormi,$i IA frau calului 15u, SA nu poatA odihni,

Pan'la mine n'a veni 1 (3).

Astfel de anfece le intAlnim si la Macedo-romAni :.Se obisnueste, ca in seara and apare luna noa, luna

noau5,când s-apreasi luna sau lo-apreasj, cum se mai zice,mania sA iea pe unul din copiii sAi, care Inca n'a vAzut lu-na noauã, i dupd ce ii pune pe cap na" cârvealii,o pAnesau un colac preparat intr'adins iar pe colac atAtea linguricAli membri stint in bindle, ii spune sA iasA la lunA, unde,dupa ce se intoarce de trei ori in jurul sAu, sa adreseze ur-mAtoarele versuri :

Lun5, luna noauA, Luna, lunA nouA,Ghiine cAtA aroaua, Binele (fericirea)IsA fie] ca rou5;CatA ulna n-vale, cat nisip [e] in vale,(1) Zanne, Proverbile, IX, p 328,(2) Culegere din jud Alexandri. Peezii pop. ale Rom.. 1908,

p. 3-4.(3) Marian, VMji, farmece, i desfaceri, p. 41,

la§i.--Vezi i

so/

Tu

Tine ca mine,S-io ca tine.Punga ali tate;CatA spruna. n-casä,Ahâti oamini pri measä;

VariantA :

Lunä, tuna noatiA,CatA arind n-vale,Punga ali tati;Tini ca mini,S-io ca tini.

Variantä :

Lunt tuna noatia,Io ca tine,Tine ca mine,Barba ta pand di chieptu,Barba mea pan& di pade!

73

I[Ash plinA sA fie] punga ta-

tAlui ;

CAtA spuzd in casä,Atatia oameni sA fie la masa;Tu ca mine,Eu ca tine.

Lund, hind noud,Cat nisip in vale,[Ash sA fie plind cu parale]Tit ca mine, [punga tatAlui,lar en ca tire!

Luna, ltini notiA,Eu ca tine,Tu ca mine,Barba ta pitnA la piept.Barba meg pand in jos.

Fiind lath, cea care se adreseazA lunii, in 1 oc de barbA,zice:

Perin a tau pana di chieptu,Cusita mea pand di padi.

Variantä :

Ghiini vinisi, tuna,Luna a Pastilui,Ndredzi n'aflAsiNdredziDi varA oarA,Ma ndredzi s-n-afli.

Variantà :

Lund, tuna noauA,DA-ni pane cu oatia,SA-ni-u bag tu manicA,SA-ni-u mac Duminica !

Bine ai sosit, tuna !Luna Pastilor !Intregi (sAnA(osi) ne-ai aflat,Intregi SA ne Iasi ;La anulMai intregi sA ne gasesti.

Luna, lunti notta,DA-tni pane cu ouA,SA mi-o bag in manicA,SA mi-o manânc Duminica!

74

Varianta :Luria, lima. noaud,DA-ni cdmea$i noaud,Sd-ti dau patru oaoA,SA-(i Ii badzi tu mAnicd,

milli Duminicd,SA.ti Ii badzi tu frasi,Tra s-li malt trd Pasti;S-li badzi tu tApsie,S-le-ai (sau : s-li mdti) trd StA-

mArie!

Lund, lund noudDd-mi cdmase noud,SA-ti dau patru out-J.Sd le bagi in mdnicd,SA le manânciSA le bagi in fdras.Sd le mdnAnci la Pasti;Sd le bagi Li tipsie,Sd le ai (sau : sd le miinci) la

S. Marie.

Une ori, acela care spune versurile de mai sus, tine inmana doua vase pline cu apa mul5, -neinceputa,- cu Carl,mergand sa le umple, nu priveste la luna al Po0 (1).

In vase se mai pun bani de argint faspri). La Vlaho-Cli-sura banii de argint se pun in buzunar, inainte de a se urn-plea vasele cu apa ; aceasta, ca luna noua sa nu-1 nimereas-ca cumva gol. Colacul sau panea fcârvealia) nu lipseste nicio data, caci dupa credinta Aromânilor, panea e simbolul celrnai bun pentru imbielsugare.

Dupa ce copilul adreseaza de trei ori una din formiullelede mai sus, merge in casa, uncle toti membrii familiei gustadin colac.

Credinta populara pretinde ca cine pastreaza acest obi-ceiu, are sa fii norocos in tot cursul anului ; nu-i valipsi din casa si luna, la anul, II va gasi tot asa de bogat,dupa cum a lasat pe

In celalt timp al anului, and nu vrei sa practici obiceiulacesta, la fiecare lunä noua, sä te pazesti de a vorbi, cadiii va merge foarte ran, de oare toate Iângorli,--toate boli-le,se arunca de femeile cari descanta, in luna nouti, saucum se mai zice: cand luna,când misca luna saucand se aprinde luna, cand prinde luna,si daca vorbesti,te apnea boala ce in momentul acela se arunca in lunanoua. (2).

(1) La Gropesti, Macedonia, s, zice Irina Pa#i, hind ca obiceiul se prac-tica in prima Jun'a pond dmaintea Paplor.

(2) P. Papahagi, Din literatara poporand a Aromdailor, p. 753 1.

SA li Dummied,

bineie

copil».

al

nipea

75

Prin alte parti, asemenea macedonene, «cand iese lunanoua, inaintea Pastelui, fetele se strang in curte CU un ghium(cana de metal; pe turceste ibric) plin cu apa, cu o pa-ne intreaga,crâvealie,si cu un met sau cu un rninghiu(cercel) de argint, i zice :

Luna, lund, naoDa-rni camase nao,S-ti dau patru Mao.S-ti Ii bagi tu frase (fdra0,S-ti Ii maci tu Pasce (1).

Prin unele parti din Bucovina, la tuna noua se pazesc ur-matoarele obiceiuri :

In intaia Duminica dupa tuna noua se da leturghii la treibiserici cu nadejde ca ori ce va gândi, i se va isbandi. Ast-fel urmeaza trei luni de-a randul, ferindu-se ca sa mananceceva in acele zile pana la amiaza, dupã care are vote samanance, insä numai mancari de post. Prin alte pãrti, inDuminica cea dintai, cand e luna noua, sä plätesti liturghiila biserica, sau sa naimesti anume slujba, pentru ziva ce ur-meaza indatä Idupa cea in care] s'a priminil lumina, si ori-ce dorinta *are ornul, orice cerere, pentru sanatate, noroc,traiu bun in casa sau orice,ti se implineste.. Prin alte partise crede Ca liturghiile platite la tuna nouã, ajuta numai im-potriva dusmanilor (2).

Cel mai bun prilej pentru isgonirea plosnifflor, slelnifflorsau pa-duchilor cle letnn din casä, se crede ca este in searaand se vede tuna noua.

Prin unele parti, cand cineva vede lunä noua zice :Sänatate in casa i plosnitele Mara. (3).

Prin Bucovina, in aceasta sear& until din casani iese afa-r& si de langa fereastra, striga :

Crain non in tarä,Plosnitile sa piara

(1) 1. Nenifescu, Dela Rom. dirt Turcia europ. p. 525 6. Cosinulei, op. cit.,p. 47 : and incepe luna nou'a, sã ne lovirn cu fer, ca sä fan sändto§i.

(2) Voronca, op. cit., p. 316 7.(3) ,ezdtoarea, XV, p 14.

Sau:

San:

76

Tot una ate una,SA nu mai rAmAie nici una.

Craiu nou in tar&Plosnitile afar&Tot una caste una,SA nu mai ramaie nici una:Cele verzi, pe feresti,Cele rosi, pe usi.

Craiu nou in tarh,SA iasADin cashToate plosnitile afarh,Tot una ate una,Phnd ce n'o rArnaneh nici una.

Sau:Unul din casa cu plosniti iese afara, merge o data de o-

coleste casa si apoi striga unuia din casa :Crai nou afarA!

Cel din casä rAspunde:Ce-om manch desearA ?

Cel de afarà:Pane si sare.

urmeaza. :-- Dar plosnitele ce-or mane& ?

Una pe alta s'or manchNod la luna,SA nu rAmaie nici una

Cel de-afarh, iar mai oco1este o data casa, i iar se ur-meaza. IntrebArile i Caspunsurile de mai sus. lar dupä a-ceasta, se mai face si-a treia oara acest lucru (1).

Sau :

Unul iese afara cu o bucata de pane ori de marnaligA

Culegere din coin. Vicovul de sus, Bucovina, de cl-1 P. CAI-steam

--

(1)

p

pi

77

cu pujina sare, incunjurà casa de trei ori, aseaza paneafereastra si striga:

Craiu nou in tara !ltul din casa ii raspunde :

Plosnitile din casa afara!Eu manânc pane cu save!Dar plosnilele ce-or manca ?

Ele s'or mancaUna pe alta,Pan' ce-or ramaneaNumai cozileDintr'insele!

Sau:Crai nou in tari,Plosnitile sa iasa afara.Eu manânc pane $i sare,Plosnitele sa se care

Pan' la mareLa 'necare!

Sau:Craiu nou in Lana!Plo$nitele piara!Ce vom manca in insarci?

Sau:Craiu nou in asta seara!Plosnitile sa. iasa afara

Noi ce-om cina in asta seara?Ce-o da Dumnezeu ;

Pe

Vorn manca pane cu sare.Dar plosnitile ce-or mânch?Ele s'or mancA

Una pe alta I

sau:Craiu nou afaraCe ai mancat aseara ?Pane si cu sare!Dar plosnitile ce-au mâncat?Ele s'au mancat

Dar plosnitife ce-or cina ?Ele s'or manca

Tot una cate unaPan' n'or ramaneà nici una!

Una pe altaIn cat n'a mai ramasNici cat un fir de macIn patru despicat,In fundul marii aruncat 1

Unul, desbracat cu totul, 'incaleca pe-o cociorva, Incunjuracasa de trei ori, se opreste la usa, i zice:

I--I

78

Craiu nou in tara :Când, altul din casä r5spunde :

SA iasa plosnitile pe usa afardTot tina dupa una,Pan' n'or ramanea nici una !

Sau :Craiu nou in tard !Plosnitele afara!

Dar ce-or manca ele?la, s'or duce pe paraie

Si s'or manca una pe alta.

Unul, väzând luna nou5, striga la cel din cas5 i acela-ir5spunde:

Craiu nou in tard! Tot unaPlosnitele toate afard, Cate una,

SA iasa din casa, Pan' n'a mai ramanea nici una !

Apoi, dupa ce repetd de trei ori aceasta, incalec a. pe cor-ciov5, m5tura sau lopata i alergand, zice:

lesiti plosnite afara,Ca craiu nou se 'nsoarASi vA pofteste la masa,Ca n'are cine manca

Cine-a bea si -a juca.lesiti voi si yeti mAnchSi yeti bea si yeti Ilial.Pand ce yeti saturà.

Acestea se repet5 in intâile trei seri de lund nouäPrin alte pärfi gospodina merge primprejurul casei

ori, cu cociorva in man5 si zice:Craiu nou in casa,Plosnitile afard sa iasa!

se due, te curMesti de de!. (2).Sau:

de trei

Sdnatate in caskSi plosnitile afara! (3).

Despre aceste plosnite se crede Ca se isc5 din Ocilla' cd(1) Marian, lasectele, p. 438-42.(2) Voronca, op. cit., p. 316.(3) Zanne, Proverbile, IX, p. 3'28.

--

(I).

79

unele femei vhruiesc casele, and e lunh nouh, Lunea, Mar-sau Miercuria (1). De aceea, pe-alocuri se feresc de a

varul in aceste zile, and e lunâ nouh inteo zi de sec, iar al-te gaspodine nu väruesc nici chiar dach ar fi in zi de dul-ce (2).

Tot cam astfel se urmeazh si en isgonirea din cash a gre-ierilor.

Craiu nou in astã searA, Dar greierii ce-or ?

S. iasA greierii afarA. la, s'or mâncâ,Noi ce-om cinA in astA searh? Tot unul, ate unul,

Ce a da Durnnezeu I Pan' n'o ramAnea nici until

Sau :Craiu nou In tard,Greierii din cas' afard!Dac' or iesi, ce-or mAnc6?

S'or rnAnca tot until cate unul,PAn n'or rArnAneà nici unril.

Sau:Craiu nou in Ora,lesiti, greierusi, afarA ;CA pane si sere

Si 'ntr'insa nuSau :

Voiu da demAncareDacA 'n casa meaMai mult nu ti cAlcA

yeti canta! (3).

Crai nou in tarA,SA iasA greierii afarA! (4).

Prin unele Orli din Bucovina, tot cu acest prilej, se credech se pot isgoni din casä si stabil sau rusii, insectele nu-mite periplanela orienlalis, L., cari trhiesc prin buchtärii, zivaascunsi, iar noaptea forfotind pretutindeni.

0 ferneie iese afarh si prin fereasta deschish, spune al-teia din cash :

Craiu nou in Oral(I) M dan, lizscctele, p. 432.(2) Zanne, Proverbile, IX p. 308.Voronca, op. cit., p. 313: ,,In casil, la lunä

noua, sa nu grije§ti. Daca lipqti, se fac p1Oulti ; cu lutul acela se aduc".(3) Marian, Insectele, p. 541 2.(4) Dat. Row. din corn. Tepu, jud. Tecuciu.

cinA

I

80

Cea din casä ii raspunde :-- SA iasA sfabii afarA !

Si apoi:Dar ce-or manca ei dese3rA ?S'or mancA unul pe altul,

Pan' s'a cur:ati tot satul!

In loc de infrebarile si raspunsurile acestea, se aude, deate trei ori, si urmatorul dialog:

Craiu nou in farA !Ce om manca de searA?

-- Pane si cu sare!Dar sfabii ce-or manca ?Ei vor alera

Si se vor mancaUnul ate unul,Pan' n'a ramanea nici unul!

Sau:

deschizand in laturi usile locuintelor si poarta dela drum,si tot de trei ori :

Craiu nou in tarA!SA iasA toti sfabii pe poarta afard

$i 'ndatA sA mearga la iezit la moara!

Alte ori, cel de-afara striga:Craiu nou In tarA!

iar cel dinlauntru ii raspunde :SA iasA afarA

Toti sfabii din farä,urmand:

Dar dac'or iesi,Cu ce s'or hranl?

De asta nu-mi pasA:Din Ora sA iasA l

Rosfindu-se de trei ori, la fiecare data, cel din casa aruncaafara cafe trei sfabi din cei notiä pe care-i avea prinsi maiinainte (1).

(I) Marian, Insectele, p. 493 5.

.

81

Prin unele Orli din Ardeal, cand e noua, copii zic :Lund, lull&Vargaluna,fesi afara, fa lumina,Ca se 'nsodra paducel ;Si iea fata lui surcel,

Cu o milt&Cu o tat&Cu o scroafa de samAntä,Cu caruta bradului'Naintea 'inparatului (1).

Ca sä alungi guzanii, sa mergi la luna noua desbracata,cu cociorva in man& sa ocole§ti casa de trei ori §i sa zicicand ajungi in prag :

Craiu nou in casa,Guzanii afaril sa iasJ ! (2).

Prin jud Tecuciu, fetele cari au parul scurf, pun o femeiedarnica sa li-1 reteze putin dela varf, cu credinta ca astfel, leva cre§te parul mare (3).

Prin jud. Covurluiu, la tuna noua se culeg legumele si totatunci se tale hlujanii, ca sa aiba gust bun la mancare, sanu li se usuce beldia a§a de tare in cat vitele sa nu le maipoata roade cu u§urinta (4).

Prin Bucovina, grajdurile se curata numai la luna noua,ca sä se innoiasca pämantul §i sa nu faca viermi (5).

Daca la Sf. Vasile va fi tuna noua, este sernn Ca anul ceva incepe, va fi secetos (6).

Prin foarte multe parti, poporul are o mare teama in sea-ra sau spre seara and va fi tuna noua.

Prin unele locuri ardelene se crede ca in acea noapte, pela miez, urnbla vâlvele; copiii aprind tamarice,un fel deplanta aspra, cu crengute ca ale bradului (7).

Prin Bucovina se crede ca atunci umbla strigoil cu un o-pait in mana,--fiecare soiu de strigoiu,---pe la lucrurile ca-

(I) Impart. de d-I P. Ug4.(2) Voronca. O. cit, p. 978.(3)

ghiu.(4)

(5)(6)

(7)

Dat. i cred. Rom. din corn. Podu-Turcului, impart. de d-I V. D. Gheor-

Dat. i cred Rom. din corn. Jor4ti, impart. de d-1 I. C. Beldie.D. Dan, Straja, p. :0.Marian, Sdrbdtorde, I, p. 91-2.Viciu, Glosar, p. 82.

T. Pamfi1e,'Ceral i podoabele Iui. 6.

land

82

rile suut rânduite : cel pe vaci, pe la vaci, ca sä le iea ma-na, s. a. (1).

Prin jud. Tecuciu, lumea crede ca cel ce umb5 pe lun5nou5, poate fi primelduit din partea lupilor (2).

In aceastd noapte ies din morminte cei ce-au murit prininec (3) sau streang, si cauf5 sä fac5 tot soiul de r5utäti oa-menilor streini si neamurilor lor, cad nimic nu-i poate opr1in afar5 de sunetul clopotului la biseric5 si sfânta slujb5.

dnceputul lunei e inceputul tuturor relelor; toate rautáti-le, la inceputul lunei se ivesc, si tin pariä se face slujb5 labiseric5, chiar dac5 Jima s'a priminil Sâtribat5 si dac5 acums'a slujit, acum luna ceea este curat5 i lumeaj nu mai a-re de ce se teme. Slujba potoleste toate relele..

.Daca-i cineva bolnav, boala se innoeste si se intäreste.Copilul la lun5 nou5 mai tare 01)5. Chiar visurile, atunci suntmai rele.

larna, and e Iitnä nou5, strânge in ger iar vara e Out,plouâ.

La tuna' nou5 fac f5rm5c5toarele farmecele cele mai rele,c5ci atunci au putere, pentru ca ele, cu necuräfenia umblä. (4).

.C5nd e lun5 nou5, nu se cade sä pomenesti de nimicrdu, cad atunci umbl5 duc5-se-pe-pusliu, toate relele. ZiceCa atunci umb15 ciuma i holera ; vorbesc intre dansele sise indeamn5:

Hai sä mergem, s5 vedem ce mai fac copiii nostri !S'apoi numai ce auzi ca cela a murit.... (5).Prin urmare. la lunä nou5 vor fi o sam5 de lucruri, cari nu

trebuesc f5cute :Mai int5i, in cas5 nici nu trebue sa se pomeneascA vorbe-

le dun5 nou5., ca s5 nu se sparga .din te miri ce., strà-chinile, oalele i celelalte hârburi (6).

(1) Cred. imp'irt. de d-na E. Voronca.(2) Cred. Rom. din cotn. Tepu.(3) Voronca, op. cit., p. 884: La luna" non5, noaptea, ies inecatii §i trag

pe altii in apa ca sa-i inece.(4) Ibidem, p. 314 5.

(6) Culegere din corn. Tepu, jud. Tecuciu.Zinne. Proverbtle, IX, p. 328.--.ezcitoarea. VI, p. 38.

83

Prin Bucovina se crede ca numai barbatul poate aduce incas1 vestea craiului nou zicand : icCraiu nou in Ora caddaca ar face-o i femeia, s'ar strica oalele i strachinile (1).

Prin jud. Bacau se crede ca se va darama horna, daca sepomeneste de lunä noua (2).

Cand se vede, e bine sa i se spuna :Ptiu! ptiu! craiu vechiu!La dustnani, nou,Dar la noi, vechiu!

cad daca i se zice craiu nou, blastarna morJii I zic :Da, Doamne, craiu apa de nou, cat ai trail

oNici sa zici ca se vede, ca plâng mortii», i e pacat. Totmortul blastama i zice:

Da Doamne, asa sa vezi cat vei trailDaca i s'ar zice luna' nouã, s'ar imbolnavi! E bine sa i sa

zica :Luna a lost veche i e veche! (3).

La lima noua nu e bine sa se faca sätn5n6luri, cad nuleaga (4).

«De pui pepeni, toata vara tot infloresc i nu mai leaga.Daca sameni grau, tot se coace si se coace: pe la amiazazi mergi i i se pare ca e copt, Par] and te uiti seara, etot verde; si dimineata iar, si nu-1 poti nimerl cu secera-tut. (5).

(1) A. Gorovei, Superstitii, p. 81.(.2) Culegere dm cotn. Larga, jud. Bacau, impArt. de d-1 C. G. Vartolomeiu:

Cand ii craiu non, sA nu spui in casa., ca se darAma: de ne spune cineva, a-poi sa (Mem tememic de prichiciu,--policioard,--ca sd nu cada horna". A.Gorovei, Superstitii, p. 81.

(3) oronca, op. cit , p. 614-5.(4) Zanne, Proverbile, IX, p. 328.$ezdtoarea, \IL p. 38.(5) Dat. §i cred. 1orn. dm jud. Covurluiu, impArt, de Par. L C. Beldie :Luna de pe cer are un rost asupra simAnIii ce se aruncd in parnAnt cumasupra crqterii i rodirii. De aceea, satbAnta tare (secara, porumbul, grAul)

s'o sameni la pAmAnt uscat, cAnd luna este in crestere; altfel, dai mAna cu sArA-cia. Pe cea tamale On, cAnepA, ovdsc i toate oleioasele), in pdmAnt moale, cAndluna e in descrestere. Cdnepa i inul, sarnAnate acum, cresc dese §) scurte; al-ta data. cresc lungi, dar rari. SAmAnta de toamnd se sarnAnd dupd SI. loan de

si

84

LIcrainenii cred de asemeni c sämânia pus5 la lun6 noudnu produce *i ch .in deob*te, nimic sä nu faci la lunä no-u'a>, (1).

Nurnai florile se pot sämäna acum, cad ele infloresc toa-tä vara (2).

Macedo-Românii. din potriv5 cred cä bucatele sãm'anatela hind noua, vor cre§te din sloatsas (3).

De asemenl nu trebue sä se rasädeasa nici pomi, cäcidacä infloresc, florile lor nu leap. (4) sau fac viermi la r5-dAcina. plantele r5s6dite (5).

Prin unele parti bucovinene, dimpotriv5, se spune ca latuna noua e bine sä se räskleasc5 alluanii, caci, ate zilese va intArzia peste inceputul lunii, aralia ani vor zdbov1 §i

pomii cu rodirea (6).Ast-fel de credinte le intalnii §i la Francezi,Germani,Rui,

Sârbi §i Bulgari (7).La lund nouà nu se pun ckWe la clocit pe ou5, cãci cea

mai mare parte din oud vor ie§I Iimpezi, adicä nu vor fe-cundà §i deci nu vor scoate pui (8); daca int'amplator vorscoate, puii ace§tia vor chiscul toata ziva §i vor muri (9),

toairna, daca plonk iar daca nu, sd o sameni dupS patrarul al doilea din lu-mina lui Septembrie sau Octombrie.

Ceapa, usturoiul, ridichia, cartoful i toate zarzavaturile, sa le sameni inaintede secerea priinului patrar, iar samantele ce fac fructul in varful paiului, sa ledai in parnant dupa primul patrar".

Cred. Rain, din jud. Dorohoiu, impart. de d-1 D. Furtuna: Cand ii tunanoua §i incepe sa creased*, sã sameni acele plante cari au sa creasca in sus: iarcand e luna plind, si incepe sa descreasca, sa sameni acele plante, cari au sacreasca in jos, la parnant".

(1) Revue des traditions populaires, IX, p. 422.(2) Voronca, op. cit., p. 316.--P. Papahagi, Din lit pop. a Arom., p. 339.(3) Cosmulei, op. cit., p. 46.(4) Zanne, Proverbile, IX, p. 332. Sezlitoarea, VI, p. 8 P. Fapahagi, op.

cit p. 339.(5) Cred. Rom. din corn. Tepu, jud. Tecuciu.(6) D. Dan, Straja, p. 52.Cf. G. Ciausanu, op. cit., p. 92.Gorovei, Super-

p. 73.Ibidern, p. 87: despre cartofi.(7) Revue des traditions populaires, XXII. p. 302.(8) Cred. Horn, din corn. Tepu, jud. Tecuciu.(9) Vorunca, op. cit., p. 315.A Gorovei, Superstitii, p. 66.

stitii,

85

sau nu se vor fine dupd closca (1). Ca s5 nu chiscuie puiiscosi din ouäle puse sub closca la tuna noua, sã puisurcele sub ou5, zicand:

Nu chiscuie ouale;Chiscuie surcelele (2).

Lemnele penfru casa sau alte intocmiri gospodäresti, sanu se taie pe vreme de tuna nou5, cdci este primeldie sa lemanance carii (3).

Gunoiul se card pe camp numai la luna noud, ca sã seinnoiasc5 parnantul i s5 nu mai faca. viermi (4).

Ooamenii se feresc sa-si spele capul cu ap5 cald5, ca sanu le cad-a pärul (5).

Nunla pe aceasta vreme nu se face. In cas5 noua nu tre-bun sd se mute nimeni j nici un lucru de sama sã nu seinceapä, cad nu va fi isprävit cu bine.

Dacd la Sf. Dumitru va fi tuna noua, va fi ger mare iar-na (6).

3. LUNA PLINA.

Luna Dlina sau luna veche se cheama atunci cand intrea-ga ei .fald. se vede Indat5 dupd apusul soarelui.

Prin unele trei sferfuri de tuna veche>> se alun-g5 plosnilile din casd,frecand cu castraveti pe la cr5patu-rile podelelor (7).

Dac5 la Anul nou este tuna* plina, se crede cã aceasta e-ste semn cä anul ce se incepe, va fi mänos (8).

Dacã e tuna ptin5 la Si Dumilru, va fi zàpada" mare pes-te iarnä (9).

(1) Cred. Porn. din coin. Tepu, jud. Tecuciu.(2) Idern,(3) Id em.(4) A. Gorovei, Superstifil, p. 143.(5) Papahagi, op. at, p. 339.(6) Cred. Rom. din com. Voice§ti, jud. Vãlcea, impart. de d-1 I. N. Popescu.(7) ,czdtoarea, XV, p. 19.(3) Marian, Sarbritorile, I, p. 91-2.(9) Cred. Rom. din corn. Voicqti, jud. Valcea, impart. de I. N. Po-

pescu .

Orli 4a

d-I

si

86

La lun5 plin5, toate cele bune se incep, ca sä mearg5 inplin : atunci se porneste plugul i se fac s5m5n5turile ; a-tuni se ridic5 in furci case/e noi (1). Boilul, la lun5 plin5sa se fac5 (2).

Copilul n5scut in lun5 plin5 va tr51 in ja'rlfa de toate, nuva duce, adic5, lipsA de nirnic (3).

Copilul selarca la tuna' plin5, ca s5 fie bucuros, norocossi sal mearg5 bine, plin». I se pune un ou räscopt lagunoiu,intr'un colt al casei, unde de obiceiu se stânge

.intr'un chiorl", i dac5 copilul se duce si-1 iea, e

semn c5 se va intarcà lesne, (4).La tunä veche unii postesc, ca s5 aibã parte de avere

s6nälale.Anumite practice medicate se fac nurnai .pe la srarsitul

lunei;» astfel se urmeaz5 spälatul i oblojitul pentru jupuielicu burueni de jupituri (5).

«La lurid plin5, s5 mergi cu toti copiii la biseric5, s5 ce-teascd preotul pc cap; la fernei, acaftistul Maicei Domnului,si la barbati al Sf5ntu1ui Nicolae, ca e mare ajutor i li selumineaz5 mintea» (6).

Rornanii bucovineni din Putna .ind5tineaz5 a sfinti sare,tarâte si ap5 pe timp de lun5 veche, in contrast cu veciniilor, cari fac aceasta la tuna* nou5. Aceste obiecte le ames-teed apo1 la o laltd si le dau vitelor s5 le mänânce, ca ni-meni s5 nu fie in stare a le strica vacile i a le luà mana,adic5 laptele» (7).

Cand e Iunä plin5, nu se infra' in cas5 cu bârdila pe u-mar, cAci se vor strica blidele din cas5 (8).

(1) Cred. Rom. din corn. Tepu, jud. Teen chi.(2) T. Pamfilt, M. Lupescu, Croinatica poporitlui roman, p. 19.(3) Ion Creangii, V I, p. 63.(4) Dat. si cred. Rom. din corn. Larga, jud. Bacau, impart. de d-I C. Gh.

Vartolorneiu.Datina aceash o au si Sârbii, cf. G. Ciausanu, op. cit., p. 07.(:)) .5*ezdtoarea, XV, p. 11.(6) Voronca, op. cit., p. 317.(7) D. Dan, Mdneistirea >i comana Patna, Bucuresti, 1905 p. 151.(8) Cred. Rom. din Bucovina impart. dc d-I D. Dan. Goravei, Saperstifii,

p. 213.

si

dngo-

noiul,--

87

Lemnele nu trebuie sa se taie la lima veche, cad le stri-ca cariul (1).

Case le sa varuesc in zilele de post, cand e lunä veche ;gospodina face aceasta cu manile din darat, molfaindcoara de pane, malaiu ori altce6, ca sa scape de plwi-le (2).

Ca sä scape de guzani, prin unele Orli din Bucovina seface urrnatoarea vrata: Seara, in asfinlitul soarelui, gospodinapune pe lruncher fundul de marnaliga, ceaunul, melesteulsi zice:

Oaspetii mei sunt flamânzi; eu le aduc mancare !A doua zi iea aceste lucruri, bate afara la fereastä si

zice:Luna-i la sfintit,$i oaspetii mei la despârtit!

Aceasta se urmeaza la trei sfarsituri de lumina (3).Copilul nascut la lunä plina, .va duce Mrlfa de toate,---nu

va duce lipsa de nimic., ca i cel nascut cand luna este increstere, ceea ce nu se va intampla cu cel nascut cand lunava fi in descrestere (4).

4. CATE'N LUNA, TOATE".

Despre petele Carl se vad in luna, mai ales atunci candaceasta este plina, poporul nostru are o alma* de povestiri,«cate'n «cate'n Iunä i'n soare

Cea mai raspandita credinta este aceea ca in lima seafla chipurile a doi frail, until fiind ucigasul celuilalt,puseacolo de Durnnezeu, peutru ca lumea, vazandu-le, sa se fe-reasca de acel neiertat pacat al fratricidului.

Pe alocuri se crede Ca acesti doi frati sunt Cain §i Abel,fiii lui Adam si ai Evei. Povestirile Carl le-am aflat despre

(I) Marian Insectele, p. 60.(2) .ezdtoarea, 1, p. 191-2.(.3) Voronca, op, cit., p. 948.(41 Cred Row. din corn. Principele Ferdinand, impârt. de Par. Fl A. Dr4-

gliici.

lunä»!,

88

dansii, le-am aratat in Poveslea lumii de demult, astfel caaici nu se mai pot insira (1).

Prin jud. Tecuciu se crede cä in lunä se aflä doi fraii mo-can! mieoarâ, a caror povestire este urmatoarea :

.Acei doi mocani, ca frati, s'au inteles impreuna o samade vrerne, dar chiar mult de tot. nu, caci cel mai mare, prin-zand nacaz pe frätiorul mai mic, isi puse in gand ca sä-1 o-mare, caci acesta, fiind mai harnic si mai cumpanitor, Iifacuse mai multe i rnai frumoase turme de oi.

0 mieoara afla de gandul fratelui sau si-i spuse stapanu-lui cele ce stia, dar spusa ei, parfr fratelui mic peste putinta,cad sarmanul fecior nu-si putea da crezare, cum pe lumeaasta se poate ca un frate sä ridice cutitul asupra unui altfrate?!

Dar pacatul s'a raptuit: fratele cel mai mic, cu mieoaralui, au fost ucii. Dumnezeu, ca sa arate lurnei icoana despaima, le-a pus chipurile in luna, ca lumea sa le vada, maiales pe acea vrerne cand duhurile rele au mai multä stapa-fire asupra oarnenilor, noaptea, ca vazandu-le, sä se intoar-ne la calea cea dreapta.

Unii iusa, adauga ca intre cei doi frati nu-i mieoara, ci unvas de lemn, pe care ucigasul 11 tine la capul fratelui sau,ca sä se umple de sange i apoi sä-1 bea liana in fund.

sangele curge, curge, i va curge fara sfarsit. (2).'<and caldarea va fi plina, atunci vor pica din ea trei pi-

cure pe pamânt, pamantul se va aprinde i va arde cu totde pe el,vremea de apoiD (3).

Prin alte Orli se spune cä fratele cel mic, ucigasul, poartape cel mare in spinare, linandu-i o caldarusa la nas, caadune sangele (4).

Prin jud. Botosani se povesteste Ca odat5 s'au luat intai

(1). Despre fiinta lui Cain §i Abel in hind. cred i Francezii (Revue des tra-ditions populaires, XVIII, p. 375 P. Sebillot, Le ciel et la term, Paris, 1901.

p. 2 ), Ucranenii (Revue cit., IX, p. 422), i Rusii (Ibidem, XXII, p. 299).A.Gorovei, Superstigi, p, 168.

(2). Spusa de fratele rneu Vasile. comuna Tepu.(3). A. Gorovei, Superslifii, P. 168.(4). Ibidern.

sa-i

pi-o

89

la cearta si apoi la bataie cei doi frati, dupa cari s'au injunghiatcu cutitele. Dumnezeu, ca sa pedepseasca aceasta rautate, afacut din sangele lor luna, pe chipul careia se vede, rnai a-les cand este plina, capetele celor doi frati, cari stau aple-call unul spre altul.

Cine s'ar uita printr'un inel de cununie sau o basma dematasa, i-ar vedea mai bine (1).

Tot prin aceste parti se crede ca cei doi genieni, carise dusmaniau de mult, s'au strapuns cu tepoaile impreajmaunui car cu boi. 40, laolalta cum stint, cu car cu lot, Dum-nezeu i-a pus in luna (2).

Prin Bucovina se povesteste ca «erau de demult doi fratis'au apucat sä coseasca ; da mâncare n'aveau nirnica, de-

cat un paduret salbatec, acolo pe camp. Cosesc ei ce co-sesc, mai mananca vreo doua padurete, nu mai pot : auslabit de tot.

Langa dansii era un stejar ; ieau si pun coasele in stejar,se pun jos la umbra si se culca.

Mai coseste i tu, coasa, daca poti,zic ei,--ca nouane trebue de mat-leaf si de haul, i coasa de batut !

Coasa le zice si ea:Eu as cosi, dar i mie imi trebue de mâncat si de baut

coasa de batut. Si nici eu nu pot!S'au sculat ei iara i s'au apucat de cosit,--ce-au cosit.

Apoi au lasat si-au niers sa puie'n slog. Dar erauca nu vedeau cu ochii.

De o data, ce i-a venit celui de jos in gaud, de foarne : a-puca pe frate-sau cel de pe stog in furca, ca sa-1 manance.

Atunci Dumnezeu, vazand pacatul acesta, s'a incrancinati-a luat cu stog cu totul, cum erau, i i-a pus in luna ;

s'ama cine se uita prin basma de matasa, vede bine toate. (3).Tot prin Bucovina se aude i urmatoarea povestire :.In tuna sunt doi frail unul era bogat l celalt sarac. Cel

sarac a furat dela fratele sau o leaca de fan sau paie, sä

(I) Vororica. op. cit., p. 619.(2) !Wm.(A) Ibicic,n, p. 620.

;

si

_

frali

pi

pi

d

90

dea la vite, cad n'avea cu ce le hr5ni. Si fratele s5u, de du-da, 1-a apucat in lepoiu.

Dumnezeu i-a pus in tuna' ca semn : ce grozavie s'a fAcut!Cad a fura, sa dai la o vita, nici nu e peat. Doar e dobito-cul lui Dumnezeu. Are s'o lase sa piar5 ? Sau omul, de ne-voie, de foarne, daca fur5, Inca nu e pacat: poate are copii

dac5 n'are de uncle le da, ii va 15sa sã piar5 ? Numai a-cela ce fur5 I vinde, are pacat, sau, daca fura f5r5 sä aibãnevoie, (1).

Prin jud. Tutova se aude urm5toarea povestire :«Emu o data doi frail. Unul era drept i cu -Fria de Dum-

nezeu si fäcea numai fapte bune,si de asta, toate II mer-geau in plin,iar celalt era om rãti i ura de moarte pe fra-tele cel bun.

Intr'o sear5 frumoas5, cu lung filing, au plecat ei s5 seplimbe. Si mergand ei asa, fratele cel rau tot cauta pricinade sfada cu celalt. Ceasul cel rau, se vede, ca-i pastea dinurma pe amandoi, a din vorba in vorba, odata se infuria,si luand o cioata din marginea drumului, 11 pocni drept incap. Cand vaza pâraul de sange ce curgea din capul tatãluisail, se ingrozi singur de fapta ce a facut si lua o caldare,ca sa stranga sangele de pe jos.

Dumnezeu, cand vazit intâmplarea aceasta, deschise ce-rul i strigas :

B15sfamatule, ce-ai facut ? Am sa v5 pun in tuna, ca invecii vecilor s5 se she de toil oamenii, p5catul ce ati fäcut.

Si ii ridia pe arnandoi si ii puse in lunä.Si de atunci i pana astazi stau cei doi frail asa cum i-a

pus Dumnezeu, pentru a lua pildã oamenii ce mare p5cateste, sa' ridici mana asupra fratelui. (2).

Prin uncle Orli se povesteste ca' odatd au pornit doi frailin ziva de Ciuda lui Arhanghel, ca sa-si fac5 stogurile cuan. Alti oameni, v5zandu-i, le-a zis:

Nu mergeti astazi ca azi e zi mare de primetdie; azi eCiuda lui Arhanghel

Dar fratii le raspunsera cu nepasare :

(1) Voronca, op. cit., p. O20.(2) Cu1eg2re din cont. Flore§ti, impart. de d-ra Virginia Stan.

pi

91

Ce ne pasd noud! Pufeti sa vä ciuddi voi cat veti voi,Ca noi tot nu ne ducem!

s'au dus.Acolo la camp, unul s'a ridicat pe stog ca sa aseze palele

de fan iar celalt a inceput sa-i dea de jos fanul cu furca.tot lucrand astfel, a gresit cel de jos si a luat pe cel de susin furca, ucigandu-I in chipul acesta.

lar Dumnezeu, ca sd dea lumii o pita lud chipurile a-cestor doi frail si le puse in fund (1).

Prin jud. Do lj se zice cd dintre doi frail, cel mare a omo-rit pe cel mic. In fund se vede cum ucigasul fine in spatelelui pe cel ucis. Din nasul acestuia curge in fiecare an cafeo piaturd de sange intr'o caldare pe care o tine ucigasul.Cand caldarusa se va umplea de sange si se va scurge pepdmant, pa-rnânIul se va aprinde j lume astfel va pierl (2)

Prin jud. Botosani se spune cd in fund sunt doi frail, dincare unul este sorocit sä bea vesnic pacura dintr'un ciubarpentru cã a ucis pe fratele sãu (3).

Credinta cã in luna sunt Irei frau, o intainim prin par-tea de miazdnoapte a Moldovei: doi din frail sunt ucigasiicelui de al treilea :

Odatä an mers trei frati si au mas intr'o noapte la o fe-meie vadana. Peste noapte, femeia aceia avand purtdri uni-te, a päcatuit cu tusfrei fratii, fard insd ca sã stie until deceilalli doi frail.

A doua zi, vaduva care fäcuse malaiu, da o bucatd celuimai mare dintre frati, iar acesta rupe o parte si-o intindecelui rnijlociu. Acesta zice :

Multamesc, cä am: mi-a dat l mie!

(1) T. Pamfile, Sdrbdtorile de toamnd, p. 47.(2) St. St. Tutescu, Taina dlnia, P.-Neamt, 1903. p. 33.Zanne, Prover bile,

IX. p. 45: In lund sunt doi frati : cel mic a omorit pe cel mare §i acum iipoarti in spinare, o caldarusa la nas, in care se scurge stinge. 0-tescu, op. cit., p, 66: Uredinta din jud. lalornita: petele de pe lund inchipu-esc doi frati; cel mai mire, ucigAnd pe cel mal mic, it poarta, ca pedeapsà.corpul in spinare, si in mantl tine o calcine, in care curge sInge din capulcelui mort".

(3) Otescu. op. cit., p. 63.

tinandu-i

Bi

92

Intinde apei o bucata de malaiu fretelui mai mic, dar siacesta ii raspunde ca si mijlociul.

Vazand fratele mai mare, ca i fratii lui fusesera vaduviipe plac, s'au luat la slada i sfada lor s'a sfarsit prin moar-tea lui din mana celorlalti doi.

In tuna, se gra chipurile acestor doi ucigasi cari tin unciubar plin cu sangele ce picura din trupul celui ucis (1).

Prin unite parti se crede ca in lunä se aflä doi copii,cari nu-s altceva decal niste slrigoi prefaculi in zvârco-laci.

Prin unele locuri din Bucovina, in tuna' se zice Ca seaflä doi frali ce se bat cu coromâsla (3).

«In luna,--dupa alte credinte, sunt fratii ce se bat peasta lume. Daca bate fratele cel mic, pe cel mare, pe ceealume stau in luna si acel mare il line pe cel mic in spate,iar pe cel mic il bat cu bicile de päcurà acei ce pedep-sesc pe ceea lume. (4).

Prin unele Orli din Bucovina, se crede Ca «in tuna suntdoi frail : unul stä pe pamant, [jos] l da fan in car celui-lalt si vorbesc :

Eu,zice unul care-i mai iute,sa am puterea care o aitu, as ingheta vitelul in vaca si coarnete din radacina la bou.

Dar acela ii raspuude :Ce folos, daca nu poli arati puterea, cad atunci

and e timp rau, noaptea e mica si vine soarele de dimi-neata i incalzeste pämanful .

Altii spun cã cei doi frali din tuna se numesc ,51efanPavel. Ei lin un ciubar cu sange, in care se toarnd sãnge-le de la toll cei ce mor atunci cand li se iea sufletul.

Prin jud. Botosani se crede ca in hind sunt dol ciobanicari tin un ciubar de pacura (5).

Prin iud. Prahova se zice ca in tuna se vede un cioban

(I) Voronca, op. cit., p. 619,(2) Candrea, Denswanu, Speran1a, Graiul nostru, I, p. 297.(3) Voronca, op cit., p. 619.(4) Ibidem.(5) Ibidem.

sd-ti

pi

93

razernat in 1)515, care vorbeste cu o lemeie venità sd iea a-pa dela fantana care se afl5 alaturea de cioban (1).

Prin jud. Muscel petele din lun5 se crede ca arata pe uncioban, cu tarlele si oile lui, care, dupa cum am vazut, pecand cerut era aproape de pamant s'a apucat si-a svarlitcu o baliga in ochii lunii de-a chiorit-o (2).

In sfarsit. dupa unele spuse, in luna s'ar afla SI. Pe Irude-a dreapta si Sf Pavel de-a stanga (3).

Se gasesc si o surna de credinte cari spun cä in lunanu se af15 decal un singur orn. 0 frumoas5 legenda arde-leneasca urmeaza in aceste sire:

.A fost o data, in vremurile de demult, un boier bogat. Lemersese vestea bogaliilor sale peste noua 1ari si nou5 marl,caci parca adunase pe mosiile sale toate avuliile pamantului.

Avea un palat cu ziduri numai i numai de aur cu tre-pte de nestirnate, de faceau noaptea zi. cale de trei posti.Dara-mi-te alte ? Avea fanale intinse i mosii de nule cuprindea gandul omului, si pe ele pasteau turme nenu-marate.

Si era bun la suflet boierul, bun ca panea alba, cad mi-luia pe tot säracul, sätura pe tot flamandul i pe tot lipsi-tul ii facea cu casa i masa..

La acest boier, ci-ca, veni 'lute() zi un romanas ca s5-i cea-ra vreun loc de slujit. Boierul, cum 1-a vazut, i-a 'Dracut deel si 1-a d5ruit cu prisosin15, caci era chipes flacaul si-1 a-yea pe vino'n-coace I-a dat un petec de pamant pe un deal

o turma de rnieoare, ca sa aiba cu ce-si indulci traiul.Flacaul i-a mullamit, luat turma si doi cani i pleca

spre mosioara sa. Aici ii clädi o coliba, ca sa aiba undes5 se adaposteasca de vant si de ploi, inchise un ocol deOmani cu gard pentru noptatul mieoarelor.

Peste zi el era tot trist si nu vorbia cu nimeni, i numaiseara isi v5rsA focul inimii, doinind din fluierasul lui de os.

(I) Otescu, op. cit., p, 67.(.2) C. Ranulescu-Codin, Legrade, p. 2: Din vremea aceea si pAnd azi, lu-

na vede numai cu un ochim".(3) Zanne, Proverbile, I, p. 45.

i

pi

pi-a

94

Cand incepea sa canfe, mieoarele toate se adunau si ascul-tauAuse, cu ochii holbati la ciobanas. Ci-ca asa duios ziceael din cobuzul sail, in cat si vanturile isi opriau mersul sirauletul din apropiere isi tinea apele'n loc, ca sa ascuite.

Dar cantecul lui era atat de ademenitor. incat chiar si oiledin vecini se adunau la stana lui si nu mai voiau sa pieceacasa. De aceea, incepura ceilalti ciobani sa se cam uitechioris la el si sa-1 dusmaneasca, ba unii dintre ei il arne-nintara ca-I paräsc la boier, daca le mai ademeneste oile.

Bietul cioban vedea ca-i vinovat, dar nu se putea tine casa nu doineasca, cad fluierul era singura-i mangaiere.

Atunci, ciobanii din vecini, pismasi cum erau pe roman,mersera la boier si dadura jalba, ca le fura oile.

Boierul, se amari in suflet, cand auzi ca ciobanul ii ras-plateste astfel fapta lui miloasa, si il agral astfel :

Ei bine, omule, nu ti-e pacat de Dumnezeu sa law-mesti la averea altora, cand ai oile tale si pamant pe carepot sa pasca iarba buna ?

Ciobanul caza atunci la picioarele lui, si plangand, ii zise-Asa e, maria fa, am gresit, dar nu cu voie, cad nu eu fur:

oile, ci ele vin la mine. E un blastam pe capul meu, de ca-re nu ma pot deslega 1.

Auzind boierul aste cuvinte, i se Mai mita, si cu toata supararea sa, ii zise in dreptatea lui nemarginita :

Eu vad bine, ca aicea e ceva la mijloc ; povesteste-rni totdin fir in par i

Atunci ciobanul, svantandu-si lacrimile, zise :Cand am venit in tara asta, n'am venit de flori de mar.

Avea doara si tari*oara noastra pamant destul de manos, sicu tineretele mete, as fi putut sa,rni castig si acolo pfmisoa-ra de azi de mane. Dar nu m'au mai rabdat locurile aceleanici o clipa si atunci am fugit departe-departe de ele, panala curtea mariei tale. Ao mi-a lost scris, ca sa cunosc eunacazul cel mai mare din lume, si de aceea trebue sa su-far si azi. Asculta-mi, maria ta, cad vorbele mete nu suntnumai niste vorbe goale, ci sunt povestea arnarului. Am a-vut si eu o data parte, ca sa cunosc fericirea pe pamant, in-dragostindu-ma inteo fata cum n'a mai fost pe lume. Un an

95

de zile am trait amandoi zile de miere, cand deodata mi s'aintunecat norocul. In orbirea roastra, uitasem sa slavim peDumnezeu, dela care ne-a venit binele, l atunci, el, maniin-du-se pe noi, a trimis din senin o boala pe iubila mea, ca-re in trei zile a atinso. Cand era pe patul de moarte, ea-mizise: Tine, Stane, fluerul acesta, ca sa te mangai in chinultau, si roaga-te la Dumnezeu ca sa ne ierte pãcatele !" Siatunci a murit lasandu-si numai ist fluieras maiestru. Atunciam simtit ca ma usuc de a'n-picioarele pe zi ce merge, cacifiecare loc§or imi aducea aminte de ea. Si am plecat de pepamantul unde mania ma nascuse, si am ajuns aci, undesingura mea mangaiere e acest cobuz, din care canta glasulei. Si acum, mâniala, iata-ma OHL Ca ademenesc oile veci-nilor cari vin carduri-carduri. cand doinesc cu el. Daca macrezi vinovat, goneste-ma, lipse§te-ma de ori-ce ajutor, --la-sa-mi insa acest fluier !

Boierul simti ca podidesc lacramile, si muiat, zise :Lasa, Stane, ca oiu face eu dreptate !porunci ca sa' ingradeasca mosia ciobanului cu zid inalt,

pentru ca sa nu rnai poata intra oile vecinilor pe mosia lui.Apoi chemand pe ciobanii ceilalli, ii dojeni cu vorbe asprepentru clevetirile lor.

Ace§tia maniati atunci, se hotarira ca sa punä cap vieliiromanului, pentru care suferisera ocara si sa-i iea fluierulmaiestru.

Pe la miezul noptii, cand ciobanul incetase se ante si a-tipise binisor, se strecurara vre'o cativa dintre vecinii pizma-oreti pe mosia lui, voind sa-i rapuie vieata.

Când 'lima era pe-aci, pe-aci sä-1 loveasca, un cane incepasa latre §i ciobanul se trezi din somn. In mania si amära-ciunea sa, smulse un par dela coliba si invartindu-1 de-asu-pra capului, era sa-i facä una cu pamântul, pe nevredniciithlhari. Dar aducandu-si aminte de Dumnezeu, el le lasa vi-eata, §i scarbit de locul acela, isi lua parul pe umere §i pornila drum.

Trei zile si trei nopli a umblat Mule/ (1) prin codri, and pela amurgitul zilei a patra, caza istovit de osteneala. Atunci

(1) &islet ?

ii.

96

se puse pe tin plans amari 11 ruga pe Dumnezeu sa se in-dure de el si sa-1 iea de pe acest pamant urgisit.

Domnului i se fadi milä, vazandu-1 pocait in suflet, si iiridica prin vazduh, asezandu-1 in lund

Pe drum, ciobanul incepa sa mai zica o doina din glasu-itorul sat fluier, turmele de oi incepura sa seridica prin vazduh, luändu-se dupa cant.

Cand insä ajunse la lunä i puse maim 55 se suie in ea,fluierul ii scapa din mana si ii caza in mare. Oile atunciramasera atarnate in aier, si tot cearca de atunci i pana inziva de azi sa ajunga la lunA, care le da mereu tarcoale,insä in zadar, cad nu se pot inalta asa sus, si atunci incepsä planga amar,si oamenii zic atunci ca plouã.

de veti uita in liana, veti zari tin om, uscandu-si obiele-le de pe un par ce 11 tine pe umere.

Pizmaticii vecini insa, n'au avut stare si se luarä cu batetopoare chip cioban ca sa-1 omoare, insa luna n'au putu-

t-o ajunge nici o data. Dar Dumnezeu i-a batut pentru nea-stamparata lor ura i i-a blastämat din neam in neam, cade cafe ori va lucl lunâ plinâ pe cer, ei sa se iea ca nistesmintiti dupa ea, cu topoare i cu bate in mani, i alergandpeste dealuri si vai, sa fie lunalici. (1).

Prin jud. Neamt, ciobanul din hulas se socoteste a fi Avel.El canta din fluier inaintea oilor (2).

Prin jud. Muscel se crede ca in lima este capul lui ludaspanzurat (3) cum de altfel cred si Francezii (4).Pe alocurise spune lurid ar fi un cioban care-si usu-ca obielele (5),-- cum am mai vazut.

Prin unele Orli din Botosani, poporul crede ea in liana sevede St. Pelru cu un cal i un ciubar de sange alaturi. Sf.Petru a tot alungat calul si acesta a fugit mereu, pana s'aoprit in lima, i unde Dumnezeu i-a blagoslovit sa ramana.

(I) Sex. Til, Snoare, Bra§ov 1897, p 25-31. Voronca, op. cit., p. 614 : Inna e un cioban cu oile.

(2) Otescu, op. at, p. 66.(3) C. R.-Codin, Legende, p. 107,(4) Revue des traditions populaires, XVIII, p. 375. P. Sébillat, Le ciel et la

terre, p. 19.(5) G. Ceatianu, op. cit., p. 90.

$i

lu-

pi

ca'n

97

Sf. Petru a sangerat de manie calul, iar din rana calului cur-ge sange in ciub5r.

Prin lud. Valcea, pe unde, dup5 cum vom vedea, se credecä luna a fost manjit5 de soare cu baliga de vaca, spre a nufi asa de luminoasä ca dansul, se crede cä in lunã se vedechipul unui cioban, care a curatit luna de balig5, cerulera pe atunci de dai cu mana de el., adic5 foarte aproapede p5mant (1).

Prin Bucovina se crede ca in lun5 este chipul unui ligancare ar fi furat niste paie pentru o vacd a lui; «el a ganditca nu-1 vor vedea loameniil, dar Dumnezeu 1-a pus in cer,ca s5-1 vad5 fiecare..

Drumul ce e pe cer,- calea robilor,- este &Ara de paiecare a curs din sarcina de paie furata de ligan (2).

Amintesc Inca i o märturie a mea, care 1)&15 la un locne poate da o indestul5 lumina asupra chipului cum sepornesc povestirile l legendele:

Erarn mic, de sapte-opt ani. Era inteo prea frumoasa noap-te de yard, intre prasit i secerat. Stateam pe prispa afara.cu pärintii, si nu stiu cum; apuc pe un frate al meu mai mic

rästogolesc in balatur5. Mama, dup5 obisnuita-i pedeap-s5, ca sa ma mai imbuneze, mi-a ar5tat mandra faj5 a luniipline i mi-a zis, cam astfel :

Uite, a lost o data un imparat care avea doi copii tareneascultatori. Intr'o zi, Dumnezeu a trimis träsnetul din cer,care i-a trasnit, iar apoi, le-a pus chipul, colo, in lun5, sa-ivad5 toti copiii l sä fie cuminti! (3).

In sfarsit, prin jud. Muscel se povestesc i urmatoarele:((Luna a fost foarte frumoasa i stralucia asa de minunat,

in cat Dumnezeu, dorind sä p5zeasc5 de p5cat pe soare,fratele lunii, a mat-10-o pe unele locuri, intunecand-o si fa-cand-o mai uritä, ca sà nu-i mai fie drag5 soarelui. (4).

(1) G. Ciaupnu, op. cit , p. 84.(1 Voronca, op. cit., p 620.(3) Cf P. Sébillot, Le ciel et la terre, P. 24: Presque toutes les personnes

qui a diverses époques, m'ont raconté des légendes de l'homme dans la lune.m'ont dit en effet qu'elles les tenaient de leur mere qui, a la suite de petitsvols de fruits commis par eux dans le voisinage. leur montraint le larron etleur disaint son histoire".

(4) C. 11.-Codin, Legetule, p. 107, Cf. G. Ciaupnu, op. cit., p 90.T. Pamfile, Cerra i podoabele liii. 7.

.ca

pi-I

PARTEA III.

1NTUNECIMILE DE SOARE SI LUNA.

Dupa credintele poporului roman de pretutindeni, intune-cimile sau intimerecimile de soare, cari se vad mai rar,

si cele de tuna, se intampla din pricina ca cineva ma-nânca din aceste podoabe ale cerului. Daca soareleluna nu-s mancate cu totul, aceasta se datoreste numai luiDumnezeu mai in toldeauna, care sare la vreme si le scapade-o mistuire cleplinti, care ar aduce lumii ml nou $i vesnicintuneric.

Anliheir/,--Antecrist, cel ce va stapani o data la sfarsitullumii, cauta din vreme in vreme sa 'parlance soarele i lu-na, ca sa ramana singur mai curand. and insä se apucade ros, sar stelele ce fac de paza.Sf. Avram i alte douä,pentru soare, SI Magdalena, SI. Varvara §i SI. Maria pen-tru Iuiiä, si le scapa din gura Antihartului (1).

Dupa unele credinte bucovinene, intunecimile de soare side luna se datoresc diavolului. cEl, pe soare i pe tunaare mare ciuda, ca ar vrea sa le manânce,si de aceea suntcafe o data intunecimile. Mai ales de tuna, cad luna e recesi se poate apropia Indatà insa ce soarele sloboade raze-le sale, diavolul fuge. Fiindca de soarele cel fierbinte el seapropie mai rar, i intunecimile de soare sunt mai rani. Da-cä de intunecimi nu s'ar ivi o suta de ani, diavolular perl din lume. (2).

Dar cei mai multi Romani cred ca aceste intunecimi sedatoresc vEircolacilor, numiti i svârcolaci sau vârcolagi (3).

(1) Voronca. op. cif., p. 1142.(2) Midem, p. 14'1 8.

(3) Marian, Na#erca la Romani, p. 355.

si

astfel

99

Macedo-Rornanii ii numesc la sing. vurcôlac sau I/LITC1.1-

16c (1).Ucranienii, ca §i noi, cred ea varcolacul,pe care-i nurnese

vilcolac,manâncä luna i soarele (2).Dupa spusele unora, varcolacii ar fi cânii lui Dumnezeu (3),

nite cani ca toti canii, doi la numar, sau ni0e ani-male mai mici decal canii, ni0e balauri sau smei, ni0efiinte pocite, cu guri multe, ni§te slàlii sau pricolici (4).

Dupa credintele oltene, ar fi ni§te peisäri (5).Dupd alle credinte, varcolaciii s'ar fi facand din slrigoi,

copiii näscuti din doi frati sau doi yeti primari, cari au mu-rit nebotezati. AceOia au coada.

Dupa altele, s'ar fi facand din copiii nebotezati (6) carisuut sorociti sa mearga in iad. De mila insä, Dumnezeu Ii

preface in varcolaci cari merg pe cer, pana ce dau de lunao manânca (7).Dupa unele credit*, varcolacii ar fi dintre sufletele oa-

menilor cari dorm noaptea (8).Dupa ale altora, ar fi balauri facuti din copiii morti Vara

botez (9). Apoi:Ar fi ni§fe oameni-lupi .cari inghit luna i soarele. (10);Ar fi facuti din copiii morti, nascuti din parinti necunu-

nail (11);Varcolacii se mai fac i din taratele de fain& pe care oa-

menii o cern Duminica (12);Ei rasar «din vazduh», cand cel ce mesteca mamaliga, da

cu facaletul prin foc;

(1) Papahagi, Basme arormine, p. 593.(2) Revue des traditions pop ulaires, IX. p, 422.(3) Zanne, Proverbile, I. p. 45.(4) Otescu, op. cit . p. 67.(5) Cred. Rom. din corn. Catanele, tud. Dllj, impart. de d-1 $t, St. Tutescu.(6) Sezdtoarea, III, p. 45.(7) Marian, Nasterea, p. 77.(8) Candrea, Densupanu. Speran(1, Grain! nostru, I, p. 165.(9) &zdtoarea, V, p. 171.(1 ) N. Pasculescu, Lit. pop. rom., p. 385.(11) Otescu, op. cit., p. (17.

(12) $ezeitoareo, I. p. 187.

gi

100

Cand se afla cineva, care, malurand la sfintitul soarelui,svarle gunoiul sore soare;

Cand (15 cineva cu fc1eJuJ sau culierul in foc (1);Cand «torc femeile noaptea, Vara lumanare, mai ales la

miezul noptii si mai ales cu scopul de a face niste vraji cufirul tors astfel. Pe acele fire stau varcolacii, si acele fire sefac dela sine in calea unui varcolac. Cat aceste fire nu serup, varcolacii rezemati pe ele sunt puternici i merg inco-tro vor; atunci ei ataca corpurile ceresti si rup cu dintii dinele, si apa nip si din liana pe care uneori o prefac loath insange; alte ori par'ca nici nu mai ramane. Daca 'limã se ru-pe find pe care stau varcolacii, atunci ei isi pierd putereamai de tot si se duc intr'alta pare prin vazduh» (2).

Prin jud. Prahova se crede ca intunecimile de soare side tunas se datoresc unor lighioane cari, traind in aproprie-rea celor cloud podoabe ceresti, le vad zilnic si de aceease incurneta i cauta sa le sarute. In dorul lor, le... inghite,dar indata ii scot mai frumoase de cum erau (3).

.In Valcea, oamenii cred si spun ca sunt anume insi in-tre ei cari se numesc varcolaci, fiinca sufletul lor e varco-lac. Pe acestia ii banuesc ei dupa figura lor palida i usca-ta si dupa adancul tor somn in care, cred ei, suftetul le ie-se si merge la luna de incepe s'o manânce. Se crede ca,nu numai in timp de eclipse mânanca varcolacul luna, ciand discul lunii este rosietec, ararniu. Sângele lunii, credei, scapa atunci pe la chiotorile gurii varcolacului, si se re-varsa peste lot discul ei.

Cand sufletului de varcolac ii vine chef sa manance pu-tin din liana, ornului, care are un astfel de suflet, ii vine in-taiu o picolealä (4), i apoi o nesabuita pofta de a dormi,

(1) Cred, Rom. din Boroaea-Suceava, impart. de d-I V. Popescu.(2) Otescu, op. cit p. 67 8.Voronca op cit., p. 1070: Noaptea la luna,

sa nu torci, caci strigoii se urea pe fir la luna si o manancii.Cred. Rom. dincom. Tepu, jud. Tecuciu: Femeile nu trebue sä toarcd la luna, din pricina ca pelumea asta sunt frati cari gresesc i fac copii. Acestia sunt vdrcolacii eari se suiepe firele toarse i ajung la luna de-o mananca.Ion Creangd, VI, p. 109, cred.din Bucovina: Noaptea nu e bine sã torci la luna, farit lunulnare, cad pe a (aceea r,e suie strigoii §i vOrcolacii la cer. de manancã soarele i luna.

(3) Otescu. op. cit., p. 69.(4) Poate cd piroleald. in Moldova, picoteald insemneazd chicoteald, rfls pe-

infundat: verbul, a picoti; in pronuntie curenta: a chicoti.

pi

101

de parca n'ar fi dormit o saptdman5 de-a randul. Sufletui Iisboar5 atunci la tuna si el ramane ca si mort. Dac5 scolisau misti pe varcolacul adormit, el rarnane adormit pe veci,cad sufletul, revenind din lungul sau drum, nu mai gase§tein acela§ loc gura prin care a iesit, ca sa poata reintra.(1).

Unele femei, ca s5 nu se intample toate acestea, se ferescde a toarce Marti seara (2).

Varcolacii nu pot dovedl luna, fie din pricin5 c5 aceastafuge repede, fie din pricina ca ei se satur5 si cad, cum ca-de lipitoarea de pe orn, dup5 ce s'a umflat sugand sange.

Varcolacii,canii lui Dumnezeu, dup5 credintele musce-lene, vor sä manânce numai o parte din lun5, si anume a-cea pe care sta Cain, ucigasul lui Abel (3).

Cancl se intampla intunecirnea, prin unele parti, oamenitrag clopote/e de la biserici, «fac sgomot cu clestele, frigaripirostii si fiare, in de obste (4), bat in tingiri sau in tavi,trag cu pustele; liganii lautari cantà cu vioarele si instrumen-tele lor läutäresti (5),intocmai cum fac si Talarii din Rusiacari .incep s5 faca un sgomot grozav, batand in farfurii dearama, tragand cu pusca si strigand cat pot, ca sã goneas-ca duhurile rele si sa scape luna care le este asa de scum-p5,, (6).

Pe lunä, o pot scäpa repede de varcolaci, daca ar chiulunul care se afla afara din Sambfita trecuta adica acel ca-re n'a intrat in casä de cel putin din Sambäta de dinaintea

(1) G. Ciausanu, op. cit., p. 100- 101.(2) ,Sezdtoarea, VI, p. 59.(3) C. R. Codin, Legelide, p. 107.(4) Dat. si cred. Rom. din lidldngesti-Zaicoin, jud. Dolj, impart. de d-I N.

I. Dumitrascu: In timpul eclipselor de hind sau soare, oamenii zic cã varco-lacii ii milnfincä, si ca sä-i scape, fac sgomote cu ficrotine".

(5) Otescu, op. cit., p. 68. Cred. Rom. din corn. Catanele, jud. Dolj, impart.de d-I $t. St. Tutescu: Oanieni dau chiot. ca sii se sperie vArcolacul.Graiulnostril, I, p. 267: E bine sa tragi clopotele, s'aprinzi smiend i &milk i sä te'n-chini, i sa toci prin casa si si. träncdnesti tiiincile, ca si. on piara luna de totIbidem, p, 293: se trag clopotele si se bat cloud fiaie. Pentru compara(ii, cf.Ciausanu, op. cit., p. 102 si urni.

(6) Revue des traditions populaires, XXII, p. 30 +,

102

zilei in care s'a intamplat intunecimea (1).Prin unele Orli se aprind prin case lumanarile dela Pasti,

si se fac rugaciuni (2).Maceclo-Romfmit cred ca atunci and piere luna, vesteste

pieirea paganilor ; aceasta se arata si atunci cand luna isischimba coloarea (3); atunci fac femeile inceput la lucruri-le lor de sama, cu socotinta cã le va merge bine (4).

Pe soare se crede c 11 scapa din gura varcolacilor, leulpe care soarele umbla pe cer (5).

Cel se se naste inteo zi, in care a fost o astfel de intu-necime, i se pune numele Valcu, sau de e lath, Valca (6).

In privinta intunecimilor de soare, se crede mai pretutin-cleni cã acestea sunt aratari prevestitoare ale lui Dum-nezeu, despre cumpenele ce se vor intampla pe lume, pen-tru a osandi necredinta i ticalosia orneneasa.

Prin jud. Prahova se zice, atunci and Soarele ajunge tu-na, Ca Dumnezeu, ca sä nu-I lase s'o vada, ii intuneca fata,o socolinta care mai curand sta in legatura cu urmatorul ca-pitol,Dragostea soarelui pentru luna.,decat cu fenomenuleclipsii, cum cred altii (7).

Pe alocuri se crede ea intunecimea de soare se intampladin pricina cã acest ochiu al lui Dumnezeu, inspaimantatde ate le vede pe pamant, isi intoarce cu groaza fala delanoi (8).

Cumpenile, pe cari intunecimile de soare le vestesc, suntrasboaiele, rasmeri/ele (9), secetele i bolWile (10). Deele se infricoseaza mai mull poporul, si de aceea, and seintampla, zic :

(1) DM. i cred. Rom. din corn, Catanele, jud. Dolj, impart. de dI St. St.Tu (escu.

(2) Otescu, op. cit , p, 69.(3) Cosmulei, op. cit., p. 46.(4) Ibidem,(5) Otescu, op cit., p. 68(6) Dat. i cred. Rom. din corn. Catanele, jud. Dolj, impart. de d-1 4t. St

Tutescu,(7) Otescu, op. cit., p. 68.(8) Ibidem, p, 69.(9) .eziitoarea, VI, p 3S si 53.(10) Cred. Rom. din corn. Tepu, jud. Tecuciu.

103

Soarele s5 fie, unde-o fi ; pe tuna s'o m5nAnce vArco-lacii ! (1).

Macedo-Românii, potrivit imprejur5ri1or locale, cred c5 in-tunecimea de soare prevesteste c5 crestinii sunt in mare pri-mejdie (2).

Vor fi foate aceste superstitii r5mase din culturi paganeti;ele se int5resc insa i prin scrierile crestine cari pun intu-necimile de soare mai ales, intoldeauna in legãtura cu sfAr-shut lumii sau cu patemile Mfmtuitorului.

La starsitul lumei, ,soarele va fi intunecat si tuna nu vada lumina ei, i slelele vor acleA din cer, i puterile ceru-rilor vor fi sguduite > (3).

far când Domnul nostru !sus Hristos si-a dat Duhul pecruce, Aela al saselea ceas se fact) intuneric peste tot pa-rnântul 0116 la al nouälea ceas. (4).

Tot astfel incheie si urrnätorul colincl ardelean :La cea piatra razimata,Maica sfânta-i suparata,Vin trei ingeri si-o intreaba :

Ce esti, Mak& suparata?Cum s.a nu fiu suparat,

Ca cu ochii m'am uitat,Pe Hristos mi I-or luat,Mi 1-or luat si mi 1-or dus,La cuilile lui Pilat,

Pe cruce de brad I-or pus,Cu sulita I-or strapuns,Apa si sange a curs.Si-1 Iuara 5i-1 sburara,Sus ca cer 11 ridicara.P1ange maica si se frange,Si inima-i noata'n sange.Lima Ma ,si-a schimbat,Soarele s'a'atunecat (3).

Ca intunecimile de soare si de tuna au adus in totdeau-na spaima in noroade, este in deobste cunoscuf :

<,S5 se stie de anda au peril luna, Viniri in luna lui Huraruin trii zile, in ziao de s5miaz (6) sar pe la mezul nophi. Atunceau fostil mare Ida pe la tot omul care sa teme de Dumne-z5u. Fericit care au ganditil la Durnnezau atunce, c5 Dumnez5u

(I) N. Pasculescu, op. cit., p. 111.(2) Cosmulei, op. cit., p. 47.(3) Mater*, 2 l.. U Pamfde, Sfiir.Wol liirnii, p. 55: Stár§dul lumfi se va in-

cepe cu o intunecnue de soare, caci 11 vor mâncit wircolacn.(4) Mateiu, 27r; Alarm, l53 Luca, 23.(5) ImpArt de d-I P. U;)li.(6) ?

104

cel sfäntil, vàzändil atäte multe cale spurcaciuni sântii pre pa-Dumnezäu sfäntul aratä multe sdmni pre pämäntu, §i

ominii nu sä rnai pocdi §i nu vädi.1 c5 Dumnezäu tot §i aratdsãmnili. Nu multä vreme de cändil au peritu soarile i s'aucutremuratil parnäntul, sä fii cutremuratil ca jumätate deciasu. i atuncea Candi' au perit luna, au tras clopotul pi lamezul nopti, i cine 1-au auzitil s'au miratü ce este, ca oa-mini säntil pro§ti. i eu arnü scris ca atunce invätamti lapodobie. Eu a scris, Vasäle Marcociu, canal idernii la PM-j50» (1).

(1) 1. Bianu, Catalogul manuscriptelor romeintWi. I, p. 353.

mOntO,

PARTEA IV.

DRAGOSTEA SOARELUI PENTRU LUNA.

Pe langa credinta cä soarele e barbat iar luna este ne-vasta lui, dintr'a cdror imperechere s'au näscut slelele, in-talnim i o alta credinta cunoscurd de intreg poporul roma-nese, care ne arata pe soare i pe luna" ca frati, ca soare-lui i-a fost draga luna, ca a vrut s'o iea de nevastd, cu voieFara voie, i câ anurnite irnprejurari 1-au impiedecat.

Imprejurul acestei credinte, poporul roman are si o surnade povestiri, foarte interesante, pe Carl le insirdm in cele demai jos.

intaia povestire se aude prin jud. Prahova in urmatoareacuprindere (1):

.Soarele, cand a lost sd se insoare, n'a gäsit altd soliemai potrivita pentru el, decal pe sord-sa luna, pentruca eracea mai frurnoasä fapturd, fiindca era intre fecioare, cum erael intre flacai, si pnin urmare a logodit cu dansa.

lar cand a lost la nunta, ariciul o strans mormane de pul-bere la curtea soarelui. i intrebat fiind ariciul de logofetiiacestuia, ca de ce face aceasta, el a räspuns:

Pentru ca sä manance caii nuntasilor!Logofetii atunci i-au zis :

Apoi, pulbere sä rnanance caii ?Da, raspunse ariciu1, pentruca daca a ajuns timpul ca

sa iea frate pe sora, Dumnezeu nu o sa mai ploua ca sacreased iarba pentru vite si prin urmare, caii trebue sä se

(1) Am pornenit la locul cuvenit credinta muscelean'a care spline cä Duni-nezeu §i-a dat sama despre o viitoarc dragoste dintre soare §i lund i ca pen-tru a o preintampinit, a mainit pe-alocuri luna, ca sä nu fie 41 de frumoasa,§i prin urmarc a§it de draga soarelui.

106

invele de pe acum, sa manance praf, ca sa nu le villa greumai pe urma !

Auzind logofetii acestea, au spus soarelui, si acesta, de fri-ca, n'a mai luat pe tuna". i de atunci, ei nu s'au mai intal-nit, fiindca i-a despartit Dumnezeu.

lar ariciul, pentruca a fault acest bine, se zice ca e peatsa-1 omorim. (1).

Aceasta povestire, mult mai bogata in amanunte si muttfrumos scrisä, o aildm si in mud. Mehedinti, in urmatoareacuprindere :

(Ci-ca, fartate, in vremea de demult, cand de abia urziseDumnezeu pe oameni, pe soare incepuse sa-1 !Nita vant deinsuratoare. li uitase, dragutul de el, datoriile cu cari fuseseharazit de Cel-de-sus. Pe unde trecea cu carul lui de foc,era chiu si vai de cele ce se intamplau pe urma lui. Candse Vasa din goana cailor mai aproape de pamant, i atunciera präpad de friploare; cand se ridica sus, in slava cerului,si atunci inghela paserea in sborul ei.

Dumnezeu, uitandu-se atunci intr'o zi prin fereasta cerului,ramase uimit de cele ce facea soarele in calea sa. Tot cefacuse el pe pamant cu atata sudoare, era acum in flacari.Repede chema doi paznici dela Lfsa raiului, le dete doi caiinaripati si-i trimise sa cheme pe soare la el; ci-ca in zivaaceea se innoptase mai de vreme ca ori

Dar bine, fatul meu, eu fe-am pus sa luminezi !Daman-tul, dar sa nu strici ce am facia eu! -zice maniat Dumnezeu.

Doamne, iarta-ma de cele ce am faptuit! Nu mai stiupe ce pamant ma aflu de focul ce ma arde pe suflet. laca,iubesc si eu o mandra craiasa! raspunse smerit soarele.

i mie nu mi-ai spus nimic? Faci asa de capul tau ?Apoi, vezi, eu sunt si bun, dar i cand ma necalesc, nu mai

(1) Otescu, op. cii., p. 63 4. uncle se adauga si aceasta reflexie: Pe cat sevede, in inchipuirea poporului, ariciul e on fel de filosof, cum crede poporulpe filosof, adica a toate stiutor i modest, care isi vede de filosofia lui retras derestul lomii, sau tactit cat e in lume, a§a ca no intervine decat cand crede el cãtrebue, plin de o morald desavaisità, i pe care o exprirna mai bucuros prinOde, ca sa mi jigneasca pe nimem, sã no spuie cat ar trebui, ci sä lase a seintelege mult mai molt decat are el aierul ca rea sa ptne `.

cAnd...

107

poti avea potriv5 inainte-mi I Si cine e acea fata pe care tuo iubesti ?

Luna, Doamne!Cum, pe sora-ta s'o iubesti tu ? Sange din sangele t5u?

0, nelegiuitule ce esti ! Nu te gandesti la pacatul ce faci ?M'am gandit, Doamne, dar n'am c.,?. face. Noua ani de-a

randul am colindat p5mantul in lung si curmezis si de po-triva-ini tot n'am gasit. Eu o vreau pe ea, macar orice mi-aiface lurninatia ta !

Bine, asa sä fie, v5d eu cat esti de nesocotit, dar ina-inte de-a te duce s5 pregatesti nunta, aide cu mine prin iad,sa-1 colindam dintr'un canal in altul, prin toate vägäunile lui,sa vezi si tu cat sufar ala cari s'au tinut cu surori-sa, c'apoipe urma, sa nu-mi bagi vin5 de nimic !

Fac, Doamne, ai cum imi zici, ins5 orice ar fi, eu totnu-mi calc cuvântul.

Si purcesera spre iad. Ci-ca de ziva aceea, noaptea a lostlunga de tot ! Se zicea cã n'are sä mai fie lumina! Oameniidormiau zi, dormiau noapte, apoi se desteptau, mancauiar se culcau; apoi iar se sculau i ziu5 tot nu se mai facea.Chiar dobitoacele se salurasera de atata somn i odihn5.

Cum intrar5 in iad, Dumnezeu si soarele pe data fur5 is-biti de o duhneala ; si cum intorceau capul, din toate partitese auziau gemete si tipete de durere. Prin mijlocul iaduluicurgea o apa namoloas5 i puturoasa. In aceastä apa o mul-time de oameni se luptau sä scape de droaia de semi ce,incolaciti de grumazul lor, abia ii lasa sa rasufle. Acestia e-rau cei ce se bucuraser5 de lacramile vaduvii si banul sara-cului! Strigatul lor te infiorau. Si cu toate acestea, nimeninu le da nici un ajutor.

Mai departe, in niste piulite inrosite in foc, erau pisate cuun pisalog femeile ce'n vie* lor necinstisera sfintenia (1)casei. Ele sbierau in gura mare : .iertati-ne, iertati-ne, ca numai facem !., si cu toate acestea, nici la ele nu se uitaunimeni.

Soarele privia mural calre ele, si frica ce-I cuprinsese, ii

faca sa tremure. Dumnezeu, vazandu-1, zambi putin si coll

(1) In text: necinstkerft ru,inea

si

pe un drum, unde era rnai intunerec, de nu se zaria nimic,si se indrepta spre locul uncle erau chinuiti cei ce se ieaucu surorile lor. Pe deasupra lor se auzia inteuna, un falfaitde aripi, si din cand in cand, tipete prelungite ce spintecauaierul. Soarele nu mai putea de frica sã nu rataceascä, siapuca pe Dumnezeu de mana.

Vru sa vorbeasca, insa nu putn.cum drumul incepuse a fi pietros, si putin ocolit, de-o-

data vazil la capul lui un cupfor mare, din care iesiau limbide foc. Inauntru lui se zariau niste trupuri, ce erau aruncatefara mila cu niste cangi lungi si incarligate, unde bâlbära

dogoarea era rnai mare. Soarele se infiora si mai tare,si nu se putn opri fara a zice :

Ce e aici, Doamne, de casneste asa rau pe nenorocitiiastia ?

Ce sa fie! laca niste nelegiuiti ce s'au luat cu surorilelor !

nu ispravise bine vorba Dumnezeu, cand dracii incepu-ra sä scoata cu cangile lor incarligate pe unii afara din cup-tor, ii puse fara a hal sama la scrasnitul lor pe niste mesede fier inrosite in foc, intepenirä ca sa rm se mai miste,cu carlige muiate in otrava. lar cand de durere da sä zica ce-va, de-o data, dracul, din un ceaun de fier, le turna pe guraplumb topit si astfel le amortia vorba neispravita!

Doamne, Doamne,--zise soarele plangand de mila, mareputerea fa, de ce nu-i ierti pe sarmanii astia de chinu-

rile ce le mai au ? Cu ce ti-au gresit ei?Cum sa-i iert ? Atunci de ce te-am adus aici ? Asa de

florile marului ? laca, una ca asta ! Eu ma osteniiu pana acumsa-ti arat ce te asteapta, i tu ce-mi vorbesti!

Fie, Doamne! Daca In esti nestramutat in porunciletale, eu nu pot parasi pe sora mea. 0 s'o ieau de sotie,ce-o fi sa fie! 0 sä indur i en necazurile nenorocitilor astora,si apoi, ate zile oiu avea, n'oiu fi nebun sä stau neinsurat,daca nu-mi gasesc alta potriva mie. Vreau i eu sa flu inrandul lumii !

Bine,zise Dumnezeu, sä nu zici ca nu le-am sfaluit !lata, copilul meu, de povaluit te-am povaluit, de probat ti-am

the

$i

$i

si-i

109

aratat proba,vazusi pe nenorocitii ästia,si cand ti-o ven1randul si tie la chinurile astea, atunci sa nu zici iarta-mä,Doamne" i multe alte minciuni ! Pentru tine, allä, am pre-gala alte suferinle si mai grele; si daca tot cutezi, am sa lefac i rnai rele !

Si mai rele, s:1 fie, Doamne, am sä le rabd. Ce-o safac? Mi-a venit randul i-nsuratoarii. Toti flãcãii nascuti cumine odata, s'au insurat de atatia ani, numai eu am ramas.Am ajuns de ras in fata lor. Imi zic Ca nu stint om, i mul-te altele. Chiar sfintii au inceput sa-si bata joc de mine. Zicca sunt vrajit !

Si tot rugand soarele pe Durnnezeu, purcesera indarat siiesira din iad. Ci-ca, atunci cand a iesit din iad soarele luiDurnnezeu, se zice cã a fost asa de tare lumina, ca cei ce aufost pe afara prin batatura, au cazut jos ca orbili. Lumeaincepuse a uita cmri e lumina.

Veni si ziva nuntii! Din toate colturile pamantului, inlpã-ratii mici si mari o pornira din craiile lor, cu tot ce aveaurnai bun in tam lor. Pe caii cei mai vestili din hergheliilelor, aduceau saci multime, plini de nenumarate prezenturi pen-tru nuntä. Inele de aur, pietre nestimate, smaragde, rubinuri,toate erau carafe cu prisosinta, zi si noapte, la vestitul palatal soarelui! Din zori Ora in seara nu mai conteniau curtiledomnesti ce sosiau rand pe rand. De-abia mai incapeau oas-petii in palatul de cristal al soarelui. Incepuse sa-i gasdu-iasca si pe camp, sub corturi de verdeata.

Sosira imparati de unde nici cu gandul nu gancliai. Era omandrefe, Doamne, de ce vedeai 1. Fel de fel de irnbraca-minti, fel de fel de podobi pe ei ; straluciau de sus pana josin nestimate. D'apoi domnitele lor, apoi crãiesele lor, ce maimandrete pe ele; nici nu le puteai vedea, fara a ramane peloc inmarmurit!

Toate Ii aveau parul resfirat pc spate si prins in nenu-marate ace de aur, cu nestimate in capul lor. Cele cu parulbalaiu ca spicul graului copt, Doamne, Doamne, zane erau,mu altceva ! Ce sa va mai spuiu ce a fost! Eu stiu ca ce-amvazut, sä traesc Inca de zece ori alai, si tot n'am sa mai vad !

Era un bielsug apoi de voinici, imbracati In haine de o-

110

tel de sus panA jos, ce purtau la brau sabie si cutit, ce aveaumanerile sapate in oase rare si umplute cu bielsug cu aur sipietre scumpe. Calcau mandri prin poienile inverzite si seuitau cu drag la domnitele ce culegeau flori cu mireasmA ne-intrecutä de prin tufisurile grAdinii soarelui. Peste toti oas-petii veselia domnia i curtile vozilor tot sosiau, care de ca-re mai mandr5, mai frumoas5.

Se incepuse nunta, cand iat5 prin multime venia alare la-falogul de mos Nicola (1).

Faceti-mi loc, striga el, faceti-mi mai repede loc, sä vadce n'am mai azut, sä aud ce nu e de crezut: cum se ieafratele cu sora !

Toli se intoarser5 spre el si incepur5 sa rad5, unde 11 ve-deau asa de durduliu.

Radeti de mine, dar nu stip ce v asteapt5! Peste vreocalava vrerne, o s5 v5 bltistämati i slea, si ursoaic6 (2), sitot !

descalecand, scoase din o traistä de fier järatec, ii r5s-lira pe o tavä, pe care apoi o puse langa botul calului casa manance.

Calul se apleca spre tava, si and atinse cu botul cärbunii,se fripse, nechezA o data si zmancindu-se din mana ariciu-lui, o luA rasna pe camp.

Vedeti ce mi-a facut calul meu ? De ati ti, n'ati mairade i all Incepe a plange!

De ce, de ce, mos Nicola 1- intrebar5 mai multi printide o data.

De ce, de nu ce, iat5 ce e: vazur5ti, am dat calului samanance jaratec, si el, frigandu-se, a luat-o razna pe camp,nestiind s5rmanul c5 peste cat5va vrerne in loc de grail*,va g5s1 numai pratec pe pamant!

Ei, i ce e cu asta ! Par'c5 ca el n'ar face ori si care !Cum se frige omul, de durere, caut5 sä nu mai puie manape foc.

(1) Ariciul. Este socotit la tara ca mai vechiu Ca Dumnezeu pe pämânt. Alucrat irnpreuna la facerea pamântului, sfdtuincl la multe incuraturi pe Dum-nezeu. Cf. T. Pamfile, Povestea lumii de delimit. p. 22-24, 31-39 i 40-42.

(2) Destinul.

111

Da, asa e, toti fugim de foc, si cand colo, nu stim cene asteapt5 !

Of, spune odat5 ce ne asteapta, ca puma cand s5 is-pravesti, iaca se sfars1 nunta i acum trebue sa mergem laosp5t. Incepe cheful i dumneta tot nu ne povestisi ce ai dezis !

lat.& copiii mei, ce este. Puna acum aveam un soarecare ne lumina si ne incalzia, si cu totii stim ca vara, defocul lui, nici in gaur5 de sarpe nu ne putem lipsi de va-paea lui. Dar cand el s'o insura si-o avea copii, n'o sa maifie si alti sori, si atunci, ce are sa fie pe p5mant? 0 sui maifie atunci burueana, o s5 mai fie atunci pasere pe cer si o-rat5nii in curte, vita in curte si jivini in padure? N'are samai fie nimic. Si in loc de ele, de caldura, totul are sä seprefaca in jaratec, si noi toti. de vapaea lui fierbinte, o s5pierim de sete si foame, pentru Ca apele secand odatã cuizvoarele lor, o sa se duca si buruenile si dobitoacele depe pamânt. Vedeti. ma copii, ce ne asteapta ? i cand eu amdat calului Viratec, voi v'ati mirat. SA nu va mirati, baieti ;v'am aratat ce are s5 fie!

Là e mosule, ai dreptate!Ins5 osp5tul care incepuse si vinul ce se vedea turnan-

du-se prin potire, le faca sa le piara din gand vorbele mo-sului i incepura sa manance i sa bea ca la nunta.

Era o veselie si Lin chef, ce s5 zici, ca la zile de astea.Beau si mancau si imparatii si imparatesele, de nu se incur-call. Insa and era la pahare, mai lasau fudulia la o partesi chemand pe paharnic, isi umpleau din nou paharul zicand:

Mi s'a rasturnat pe masa!De mutt ce se rasturnaser5 paharele, veselia ajansese la

rnarginea ei, si masa spargandu-se, incepuse dantul, dup5cantecul unor 15utari adusi din niste locuri foarte Indepär-tate, ce numai de dragostea lunei isi parasisera cuibul i ve-nise sui desmerde pe nuntasi cu cantecele ce nu mai fuse-sera auzite. Toll vorbiau i edeau ca la ei acas5, nestiindcum sa inveseleasca pe miri, ce, de mull Ice se iubiau, seuitau abia zambind pe la scaunele in cari se intronaser5, laoaspetii ce se bucurau atat de mull in niste locuri atat defrumoase, cum nu se dovediau allele pe pamant.

112

Dumnezeu, de cu zorile, luase sub carma sa carul soare-lui, ca de, o data se insoara omul si are si el dreptul la ozi de satiu, linea asa de sus de data asta, ca pe pamantera cum e mai bine: nici prea cald, nici prea frig. Era, marog, ca o zi de primavara, cand vine randuneaua i cocorii.Ci-ca, fartate, se zice din batrani ca ziva aia a fost cea mailunga, pentru Ca Durnnezeu a tinut carul cu foc al soareluitot rnereu in acelas loc, pana cand s'o ispravi cu nunta. Au-zind Dumnezeu vorbele lui mos Nicola, deodata se gandi ella cele spuse de ariciu i zise:

De, de, vezi, tot mai destept ariciul ca mine. Bine, ziceel; eu om batran, sa ma ieau dupa vorbele unui infumuratca soarele i sa-i dau voie sä se insoare, fara sa ma duc,barern sä intreb la higiul (1) lui pe ariciu, sa vad ce ziceel! El, nurnai cat era cu gandul la lima si cat p'aci, p'aci saaprinda pamantul, dar sa aiba i copii! Ce bine a vorbit el!Auzi, auzi! Sa fac eu, om batran, ce zice el, un biet flaca-iandru! Chiar acum am sa-i despart, ca de unde nu, el cucopiii lui, are sa-mi dogoreasca i parjoleasca tot de pe pa-mant.

de-o data incepe sa miste carul in spre apus, i searapurcese a se face mai repede ca oricand. Spun batrani cain ziva aceia s'a inserat mai repede ca oricand.

Oaspetii benchetuira inteuna i intenn timp, chiar luna cusoarele dantasera. Se zice ca a Yost atunci atata straluci-re si foc de dragoste in ochii lor. ca mesenii ramasera ui-miti de vapaea asta ingereasca ce-i unib. Lacrami Icurgeaul,Wä sa vrei, de nevinovatia acestei mirese, cum n'a mai lostalta pe lume, si de mandreata mirelui, curn nu s'a mai do-vedit altul de atunci. Asa se zice din mosi-stramosi.

Cu sosirea noptii, imparatii, imparatesele, prinlii, craieseleincepura a plea i inainte de a se duce, veniau de-si luauziva buna dela miri, urandu-le tot ce stiau ei mai bun pepamant si in cer. Se mai povesteste Inca, CO la plecarea mi-rilor in spre palatul de cristal a fost atata dulceata in privi-rile lor, in cat top dusmanii din lume s'au impacat atunciau trait multa vreme in dragoste si bine!_

(1) Locuinta.

si

pi-I

.$1

113

Dumnezeu nu lasase nici o clipa ca timpul sa treaca, sitrimise numai decal doi telegari neintrecuti ca s5 f tire pesoare i pe tuna inainte de a intra in palatul de cristal. Ii

trimisese cam de mult si nu se mai intorceau. Dumnezeuincepuse a se ingrijora si tot de o data a se mania, cand, fa-r5 veste, vaza cum telegarii aduceau pearipile lor de ()lel pecei doi mini. Cat ai zice ( Doarnne-ajut5., nici Dumnezeu nuse WU opri gandului de a nu sta putin uimit de frumuseta

blandeta de pe chipul lor. Dar aducandu-si aminte de spu-sele lui Mos Nicola, se scul5 de pe tronul cerului, si camrastit, le zise cele de fata :

Voi vreli sã faceti ceea ce nu s'a mai facut si auzit pa-na ast5zi? Am caufat cu blandele s5 u opresc dela pacat,si tot n'ali ascultat. Eu nu voesc ca cele oranduite de minein tineretele mele, sä ias5 din z5gazul lor, i deci eu, grinputerea mea, v despart. V5 blestem c5 de aici inainte, tu,soare, sa luminezi ziva, iar tu tuna, sa luminezi noaptea,in totdeauna sä va alergati din zori 0115 in sear5 si nici odata nu sä va ajungeti. Insa fiind c5 durerea ce cade pestecapul vostru are sa fie at5t de mare, iat5 v dau dreptul cade dou5 ori pe zi sa vä zarili, sä va privili o clipa, s'apoisa dispareti unul din fala altuia pentru putin limp. Asa aresa fie de-apururea, dup5 cum v'am blestemat eul

lar Dumnezeu, ce nu mai putea de dragul for, pentru anu fi vazuf cum lacr5meaza, s'a dat jos de pe tronul ceresc,si deschizand o portita, a intrat in grädinele raiului.

Toate acesfea le-a fäcut Dumnezett pentru binele oameni-for Si noi, cafe rele ii facem! Se spune, farlate, cä atuncisoarele s'a inrosif asa de tare, cum se inroseste el de drf-goste dimineata cand rasare pe sprinceana dealului, de cau-ta s5 zareasca, printre picaturile de rou5, pe tovaräsa lui, tu-na, iar luna s'a ingalbenit asa de mult, cum o vedem fugindnoaptea printre nourii trentuili, cand cerul e inourat

Ei n'au mai zis nimic I S'au mai uitat unul la altul pentruultima oar5, i desp5rtindu.se cu lacramile in ochi, au ple-cat in lume sa se caute de veci, si sa nu se gaseasca iar5sde veci (1).

(i) C. Ditescu in Viola Nen-1111,1, no ES.

T. Panthle, Ceral i paldallele

si

si

ki. 8a

114 _

Urmeazd a doua povesitre, o frumoasa versificatie, carene aduce aminte povestea fetei irnpodobite ca soarele, lunasi luceferii, si care, ca sa scape de tatAl sau, care voiA s'oiea de nevasta, dupa moartea mamei sale, ii cera sa-i facafelurite lucruri, doar n'o putea, si doar o scapA de marelepacat ce-o asteptA :

Foaie de cicoare,In prundut de mare,latA cA-mi rAsarePuternicul soare,Dar el nu-mi rAsare,Ci va sA se 'nsoare,CA mi-a tot umblatLumea 'n lung si 'n lat,Tara romAneascASi moldoveneascA,

Lungis,Curmezis,

Ware, nouA aiTot pe nouA cai:Patru-a ciumpAvit,Cinci a omorit,Si tot n'a gAsitPotrivA sA-i fieVre-o dalbA sofie,FAr' de mi-a gAsitSi mi-a nimeritLa nouA argele,Noud feciorile,In prundut de mare,Pe unde rAsare.A mai mititicA,Ca o floricA,In mijloc sedeh,La lucru lucrh,Pe toate 'ntreceh.CA ea tot feseh,Teseh 'nchindisih

Si ea se numihlleanaSimzeana,

Doamna florilor5i-a garoafelor,Sora soarelui,Spuma laptelui.Soare rAsAriàSi soare-mi venih,L'a gura d'argeh.Cu dansa vorbih,Frumos c'o 'ntrebhDin gurA-i ziceh :

IleanA, Ileand,IleanA SAmzeanA,Doamna florilorsi-a garoafelor,Sora soarelui,Spuma laptelui,Tesi si 'nchindisesti,Fir verde 'mpletestiSi mi te zorestiCAmesi sal-mi gAtesti51 mi te gAtestiSA te logodesti,CA eu mi-am umblat,Lumea'n lung si'n lat,Tara romAneascA,$i moldoveneascA,

Lungis,Curmezis,

MAre, nouA ai,

115

Tot pe nouA cai;Patru-am ciumpAvit,Cinci am omorit$i nu mi-am gAsitPotrivA prin lume,AfarA de tine!

IleanaSamzeana,

Doamna florilor$i-a garoafelor,Sora soarelui,Spuma laptelui,Ea dac'auzià,Din gurA-i grAih :Puternice soare,Esti puternic mare,Dar ia spune-mi : oare,Und's'a mai vAzut$i s'a cunoscut,Und's'a auzit$i s'a pomenit,SA iea sor pe frate,$i frate pe sor.De mi-Ai arAth,Atunci te-oiu luh,Atunci, nici atunci!

Unde-o auzikSoarele-mi ofth$i iar o'ntrebh,$i iar o rugh,$i iar o'mbih,PAn'ce IleanhDin gurA-i grAih:--Eu a te-oiu luh,Cum zici dumneata,Viteaz dac'Ai fi

(I) Mo.F e aci o aferesare din strArno$.

$i te'i bizuiDe mi-ei ispräviiPod pe Marea-neagrA,De fier, de ()fel,lar la cap de pod,Cam de-o mAnAstire,Chip de pomenire,Chip de cununie,SA-mi placA $i mie,C'o scarA de fier,Pánla 'naltul cer !

Puternicul soare,Ca puternic mare,Und?.-o auzik,Bine cA-i parea,In palme-mi bAteh$i pod se fAceh,La pod, manAstire,Chip de pomenire ;$i iar mai bAteh,Scara se'ntindeh,

0 scarA,UsoarA,

De fier, de ()felPan'la'naltul cer,Dar el ce-n.ii fAceh?Pe pod ca-mi treceà.Pe scará sulk,

Pe scardUsoarA,

Pe scarii de fier,In cuie d'otel,PAn'la'naltul cer.$i de-mi ajungeh,Unde se duce', ?Tot la mos Adam (1)

116

$1 la maica lova (1).Ei de mil vedeau,Nainte-i iesiau,Din gura-i graiau0, prea sfinte soare,Puternice mare,Ce-mi calatoresti,De ne ispitesti?La ce te gandestiSi la ce poftesti ?$i el raspund6,Din gurd ziceA:Jaca Mos Adam,$i cu maicd lova,Mie mi-a venitVremea de'nsotit;Si eu c'am umblat,Lurnea'n lung si'n lat.Tara romaneasca,Si moldoveneasca

Lungis,Curmezis,

Si tot n'am gasitPotriva sa-mi fie,Vr'o dalba sotie,Far'de mi-am VisitLa gura d'argehNumai pe sor'mea,Sor'mea Ileana,

IleanaSamzeana,

Doamna florilorS'a garoafelor.

Atunci mos AdamSi cu moasa lova,Unde-1

(1) Pronuntie popularA, in loc de Eva,

Rau ca le pareii,Soarelui ziceh:---Prea sfintite soare,Puternice mare,Unde-ai auzitS'ai mai pomenit,Unde-ai cunoscut,Unde-ai mai vazutSa iea sor pe irate,Si irate pe sor,Ca cin'n'oRaiul c'o d'avea;Iar cine-o ltrAIn iad c'oSoarle se uitä,Din ochi cautA,Nimic nu graih.far mosul Adam,Si cu baba lovaDe mana-1 luau,In raiu mi-1 duceau,Raiu ca-i aratau$i de ce vedea,Bine ca-i parea:Numai mese'ntinseSi faclii aprinse,Cu pahare pline,In antece line.Jur prejur de mese,Stau in cete dese,Sfinti si muceniciMai mari si mai mici,0 sula si cinci.Iar mai jos de ei,Sfinti mai maruntei,0 suta si trei.

intra.

;

lad,

auzin,

$i tot mai erh51 tot rnai vedetiFemei cuvioase,Maicute duioase,Fecioare curate,Ucisi in dreptate,Osti de biruinta,5i soti de credinta.$1 doar tot era51 tot mai vedea,Putin de mergeà.Printre rdmurele,Da lbe pasarele,Canta'n viersurele,51 nu prea cantzl,Ci se gongania,Din gura-mi ziceit:Ferice, ferice,Ferice de noi,De parintii nostriCari ne-au facut,Cari ne-au nascut,Si ne-au botezat,$i ne-au crestinat,Ca daca'or trai,Saraci n'or mai fi!De tot ce vedeh,Bine ca-i pareh,51 se multumih.Afar' de-mi iesih,laras mos Adam$1 cu moasa lovaCheile luh,In iad II duceh,ladul descuih,In iad IJ bagh5i de ce-mi vedeh,Paru-i se sbarlih,

117

Ca'n focuri ardeh,Greu se vaita,Hoti si calatori,Rai carmuitori5i surori pismase,51 soacre trufase,Fii necuviosi,Preoti mincinosi.Afar 'and iesia,Soar 'le ce-mi vedeh?Uri porn ofilit,Un porn catranit,Printre ramurele,Niste pasareleCanta 'n viersurele,Dar nu prea chntA,Ci se vaith,Din gura graià :--Vai $1 vai de noi,De parintii nostri,Carl ne-au facut,Cari ne-au nasal%Ca ei ne-au lasat,Nu ne-au botezat,Nu ne-au crestinat,51 d'or rnai trai,Tot saraci c'or fi,Greu s'or pedepsi!De tot ce vedeh,Mu lt rau ca-i parea,Nu se rnultumialFoaie, foiceä,Soar 'le ce-mi Muhl?De ate vedA,Nu se'llduplechCi mare-rni plech,Ci mare-m1 sbura,L'a gura d'argea,

Tot la sorA-sa$i iar o'ntreba$i iar o rugd,$i iar o iubiiàPe dAnsa s'o iea.

IleanaSAnzeana,

Doamna florilor,$i-a garoafelor,Sora soarelui,Spuma laptelui,DacA-1 auzift$i dacA-mi vedehCA tot nu sapd,Ea tot mai cercd,Din gurd-i ziceit:Frate, frAtioare,Puternice soare,Spune-mi mie: oareCine-a cunoscut,Cine-a tnai vAzut,Cine-a auzit,Cine-a pomenitSA iea sor pe frate$i Irate pe sor?Dar eu te-oiu hail,Viteaz dac 'Ai fi

Si te-i bizui,Pdna 'n zori de zi,Mie sA-mi croiesti$i sA-mi ispravestiPeste Marea-neagraUn pod de aramA,SA nu 1 bagi de sm.&Iar la cap de podCam de-o mAnAstire,Chip de pomenire,Chip de cununie,

118

SA-mi placA si mie.Puternicul soare,

Ca puternic mare,Unde-o auzih,Bine ca-i Ora'N palme ca-mi bateh,Podul se'ntindeh,Un pod de aramA,De nu-1 bagi in sam5,$i d'o mAnAstire,Chip de pomenire.CAnd le isprAvih,La ea se duceh,De mAni o luh.La pod c'o duceh,La pod c'ajungeh,La pod de amnia,De nu-I bagi in sant&$i pod când treceh,Pod cA zornaih,Pod se clAtinh,CA n'a mai vAzut,Nici n'a cunoscut,Ca n'a auzit,Nici n'a pomenit,SA iea sor pe frateSi frate pe sor.

Floare si-o lalehPodul and treceh,Pe pod cdnd merget'tCatre mAnAstire,Pentru pomenire,$i la cununieSA-i fie sotie,

IleanaSimzeana,

Doamna florilor$i-a garoafelor,

Sora soarelui,Spuma laptelui,Din gurA-i ziceh,$i-astfel Il grAih:Frate, frAtioare,Puternice soare,la mai spune-mi; oareUnd 's'a mai vazut$i s'a cunoscut,Und 's'a auzit$i s'a pomenit,Mire le de-a dreapta,Mireasa 'nainte?Ci mi-a fost si-o fi$i s'o pomeni :Mire le 'nainte,Mireasa in stanga.

Puternicul soare,Puternic si mare,De man'o lash,'Nainte-i treceh,lar ea, vai de ea,Asa, de-mi vedeA,Cruce ca-si fAceh,In mare sArih$i mi se'neaDomnul se'ndurAMreanA c'o facehSoarele-mi vedeh$i inmarmuria.$i se vAieta.NAvodari chemh,NAvod aduceh$i 'n mare-I MO,Multi galbeni ca daSA-i scoata dalbh.LuptA ce-mi Iupth,In desert erh

119

CA ei n'o gäsià$i n'o mai prindehFAr 'de.... ce-mi scotea.$i'n nAvod trAgeh?0 mreanA de mare,Cu solzii de zare.Pe mal de-o scoteA,Pe mal de-o svArli:i,Sfinti din cer vedeh,Jos se scoborh'N palme cA luh$i mi-o curata$i mi-o tot frech,Solzii de-i cAdeA.$i'n cer mi-o svArleh.

Colo, mos AdamSi cu maica lova,Unde mi-o vedeii,Ei, mare, ca-mi staDe mi-o sclivisih,Nume cA-i dAdehLund mi-o chemh.lar ea, vai de ea,MAre 'ngenunchih,LacrAmi cA vArsit,Pe Domnul ruga,Domn c'o auzih,Domn c'o asculth,Din gura-mi grAiA,$i mi-i osAndiA:Lumea, cat o fiSi s'o pomeni,Nu yeti intAlni,Nici noapte, nici zi.Soare and o staCdtre rAsArit,Luna s'o vedehTot cAtre sfintit,

Luna d'o luciCdtre rdsdrit,Soarele mi-o fiTot cdtre sfintit.Si d'atunci se traseSi d'atunci rAmase,Lumea cast o fi

120

$i s'o pomeni,CA ei se gonesc$i Inn] se 'ntAlnesc,Luna cdnd luceste,Soarele sfinfeste;Soare cdnd rdsare,Luna intrd '11 mare (1).

Dintre variantele acestui frumos cântec pomenimtoarele:

Intaia se aude prin jud. Covurluiu :

Pe raze de soare,Pe scursuri de mare,Tese lana, tese

lanaSimziana

Rdsboias de fier,Suluri de otel,Cu spata de sdrmd,Face pAnza bund.Soare câ veniàD'as-te ziva-i da:

As-te ziva lano,Iano Simziano !Tese lara, dicbiseste,Si de nuntd se gateste.Tese lana, tese,In $i cu rnAtasALui soare cdmase;Fir si ibri$in,Lui soare, zdbun!

lano, Simziano,Eu, lano, am umblat,

Cruci$Currnezis,

Cerul si päindntulCa ságeata $i ca vAntul,Noun ani pe noud cai ;Patru i-am spetit,Cinci i-am obosit.lano, n'am gásit,Potrivnica 'n lume,Fdr'decdt pe tine.Md cdsdtorescMA cdpAtnesc.lana ce zicetl?Soare, luminate,

SoareFrAtioare,

Trup far' de pdcate!Und' s'a mai vazutSi s'a pomenitSA iea sor pe frate,Sn facd pdcate,N'aibd 'n lume parte,

Una-

(1) G. Dem, Teodorescu, op. cit., p, 410 si urin. Dintre variantele pc cari nule-am putut vedeà, citeazrt cântecul Ion Bradu i sord-sa din colectia lui MironPompiliu din 120, 1870 P. 32-43; Craiul ci sord-sa din colectia lui Marian,P. 152 6 ) si cartea d-lui T. Burada, P. 165-73. Descrierea raiului si a ia-dului, conform, legendelor crestine s'a se compare cu cea din ciintarea de stea,care incepe cu versul Acum ceasul mi-a sosit".

121

$i frate pe sor,N'a ibd 'n lume dor !Ina inte-i manhPan' la Mos Adam$i la Baba lova.Adam ii vedeh,Spatele 'ntorceh,La crimi podidih$i mi-i iudech$i mi-i fatish :

Soare, luminate,Trup far' de pacate,Nu s'a mai vazut$i s'a pomenit,Sit iea sor pe frate,Sa faca pacate,N'aiba 'n turtle parte,$i frate pe sor,N'aibd 'n lutne dor.Cheile !Ltd,Cheia raiului$i pe-a iadului.La iad ca porniau,ladul descuiau$i 'n iad ca-i bagau.Da' ei ce vedeau ?Niste pasareleCant& 'n viersurèle.Ele cantau$i se vaitau :

Doamne, vai de noi$i de pdrintii nostri IN'au la co trai,N'au la ce muri ;Ei frati buni a u fost$i mi s'au luat,Pe noi ne-au facut,Nu ne-au botezat,

Nu ne-au crestinat,Pomeni n'au fäcut,N'au la ce trai,N'au la ce muri.

D'aleo, Mos A da me,Ce-o mai fi si a stea ?

Astea-s copilasii m eFacuti din iubitCc s'au präpäditTot nepremeniti,$i nepartasiti$i nebote.zati$i necrestin ati,La parintii lor,Mana nu le-au dat,Pomeni n'au facut,Nu i-au botezat,Nu i- au crestinat ;N'a u la ce trai,$i la ce muri.Inainte mergeau,Da ei ce vedeau ?Doua catele rele$'un gard intre ele.Ele se mancau,Ele se rupeau,Ele se latrau.Soare câ 'ntreba

D'aleo, mos A dame,Ce-a mai fi si astea ?

Astea nu-s catele rele :$i sunt cloud cumnatele,Gardul dintre ele,E soacra intre ele ;Mi le 'mpaciueste,Mi le quwge,Toate bun e faceCa ma mulitei

;

1-arde inimaCa prigoria.Inainte mergeauDa ei ce vedeau?Tot busteni parlitiSedeau jos lungiti,In iad randuiti.Soare intreba :

D'aleo, Mos Adame,Asti busteni parliti,In iad rfinduiti?Adam ii spunea:

Soare luminate,Trup far' de pacate,Astea nu-s busteni parliti,Ci sunt oameni d'ei gresiti !Ei cat au traitTot rau au facutSi nu s'au ganditLa rant facut.Inainte mergeauDa ei ce vedeau ?Tot prin livezi verzi,Prin izvoare reci,Vedeau vaca slabaSlaba si tiscatã.Soare intreba :

D'aleo, Mos Adame,Tot prin livezi verzi,Prin izvoare reci,Asta vaca slab&Slabit si uscata ?Adam ii spunea:

Soare luminate,Trup far' de pacate!Asta vaca slab&

(1) De vedeau?

122

Slaba si uscata,Este daruiala nasilor,Si a parintilorCand n'o claruescCu inima toata,Si parte ca n'areTragatori sä faca,Tragatori de jug,SA se pomeneasca,Zica: bodaproste !Inapoi ii intorceauSi la raiu ea' se duceau,Psaiu1 deveniau (1)Da 'n raiu ce vedeau ?Niste pasarele,Canta 'n viersurele.Ele ca cantauSi se fericeau :

Doamne, ferice de noi$i de parintii nostri,Au la ce till,Si la ce muri:Ca ne-au botezat,CA ne-au crestinat,Pomeni ne-au facutSi ne-au partasit,Si ne-au spovedit,Lumanari ne-au pusCand ne-am prapadit !Inainte mergeau,Da ce vedeau ?Tot pomi infloriti,La raiu, randuiti,Soare intrebit :

Daleo, Mos Adame,Asti pomi infloriti,

$i impodobiti,In raiu randuiti ?Adam ii spuneh :

Soare luminate,Trup far' de pacate,Astea sunt oameni cinstiti,Ei cat au trait,Tot bine-au facut,Ei s'au spovedit$i s'au partasit,Pomeni au facutlnainte mergeauDa ei ce vedeau ?Tot p'al nisipis,Fara fir de iarba,Fara pic de apa,Vedeau vaca grasä,Grasa si frumoasa,Far' de fir de iarba,Far' de pic de apa.Adam ii spuneh:

Soare luminate,Trup far' de pacate,Asta vaca grasa,Grasii si frumoasa,E dar dela nasi$i dela parinti,Cand o daruescCu inima toata,$i parte ca-mi are,Parte de pomangTragatori saTragatori de jug.Zice bodaproste$i se pomeneste.Inainte mergeanDa ei ce vedeau ?Patul oarelui :

123

Vite de cositeLeagane facute.Adam ii ziceh :

Soare luminate,Trup far' de pacate,Te lipsesti de Tpat$i de sfantul raiu,Vrei sa intri 'n iad?

D'aleo, Mos Adame,Vreau sã intru 'n iad,Sá ieau ce mi-e drag!Inapoi mergeh$i voie le daDe s'or cununhSi de s'or

Atunci,Nici atunci !

Soare ce ziceà?lana, Simziano,

Hai sa ne luam,Sa ne cnnunam.lana ce-i spuneh ?

Soare luminate,Trup far' de päcate,Tu, ca sa te-apuciSA-mi faci un pod pe mareCu noua razoare,Salcii prescidite

$i meri infloriti:Unele sa coaca$' altele sa treaca,Soare luminate,Si la cap de pod,Tu ca sa-mi ardiciNaha. manastire,Pentru pomenire,Douazeci de popi,Noua arhierei,

I

fact%

luh.

Patruzeci si optOoameni cArturari,Logofeti d'Ai mari,SA cante'n altar;Atunci ne-om luhDe ne-oiri cununii,Atunci, nici atunci.Soarele ce fAceii ?Puternic erh,Cu gandul gandih,Cu biciul plesniiiPod ca fAuriitSi mi-1 sAvarsih.$i mai ridich,Alta mandstirePentru pomenire,DouAzeci de popi,Noud arfirif,Patru zeci si optOameni cdrturari,Logofeti d'Ai mari,De cantA'n altar.La lana plech,De man ' o luhSi pe pod plecau.Cand s'apropiau,Dumnezeu nu vrea.$i mandstirehMare, se'nciuhPopii c'amutiau,Ei ca se'ntorceau.

Prin jud. Braila

124

land ce-i ziceh ?Suare luminate,Trup fAr'de pdcate,Nu sh mai vazut$i s'a pomenit,SA meargd mireasa'Nainte la mire,Soare casculth,Nainte mergeh,land, mare, lana,In mare sarih$1 cd se'nech.Soare de plangeh,Dumnezeu nu vrea,Spurn mi-o faceh,Spurnii. Impietrata,Ca tanclari de piatrA.Marea n'o rabdh,La margine-o da,Da un ciobAnas,Cu-oile venihAra sA le dea,Foc ii trebuih,Creme n ' aveh0 spurna-mi gasih,Cu-amanarul daScantei cit sdrih,Lund se faced,Cu ciobandn cea,La oi fluierhl (1).

se eunoaste urrnatoarea varianta :UmblA soare sd se'nsoare,Noud ai pe noud cai.Noud pe drumuri a stat,Noud cai mi-a cumparatAlti'n graidiu cã i-a spetit,

Potrivnica (2) n'a gasit.Ca soru-sa Ileana,Ileana Cosanzeana,Din ortrovarile marii,La cele nouA argele.

(1) G. Popescu-Cioc5nel. G. Patriciu, si G. Salvin, Brasoave, Bucuresti 1915,p. 113 si urm.

(2) Pentru textul gresit : Hprotivnic can.

I

Tese-mi cheldesefle (1)Si mi se gätesteCu suveica d'aurel,Cu sulul de argirtel.Si pAnza i de mAtas5,SA facA lui soare cAmasA.In gurA d'argehSoare cA sosih$i el cA-mi ziceh:Hai, soru-mea, Ileano,lleano Simzeano,Intinde-ti, neich, piciorul,Si-ti iea condurul,Seacd-mi stifletul,CA eu am umbiat,Mu It mi'am trepAdat,NouA ai pe noua cai,NouA pe drumuri mi-au stat,NouA cai mi-am cumpArat,Alti'n grajd cA i-am spetit,PotrivnicA n'am gAsit,FAr' decàt, soro, pe tineArde inimioara 'n mine !Luna rAspundeh,Lui soare-i ziceh

Frate, luminate,Trup fAr' de pAcate,Unde s'a aflatSi s'a 'devAratSA iea sor pe frate?Asta nu se poate!51 frate pe sor,N'are'n lume dor !D'o fi sA te ieau,Tu mie sd-mi faci,D'o scard de fier

(1) Coruptie, pentru chindise#e.

125

Cu piroane de otel,Sus la'naltul cer,PAn'la Main Eva$1 la Mos Adam.DacA ei or vreaAtunci ne- om luh.Snare c'auzih,Puternic ce erit,Din palme bateh,Scara mi.oSus cA sdPe scarA de ferChiar la'naltul cer.Eva cd-I vedehLa Adam strigh :Adame, Adam;lea tu cheileDeschide portile,Pe soare sA-1 plimbiPe puntea iadului,Muchia cutitului.Adam auzih,La soare se duceh,S'ash cuvAnth :Scare luminate,Trup fAr'de pAcate,Dar tu ce-mi poftesti,Spune-mi, ce voesti ?Dar soare strigh,Fiindcd nu stih,ladul cA-1 dorih,ladul -1 poftihAdam se sculh,De mand-1 luh,La iad mi-1 duceit,Pe punte II da.

cladih

cd

:

suitt,

Puntea iadului.Muchia cutitului 1Adam se sculh,La miilocul puntii sta.Puntea se mischSoare sapittA,In iad a-mi cAdeh,Viermii-1 incArcA.Viermi neadormiti,Cu cap si cu dinti,Cu capul de os,Si el a vedea,Niste butuci pArlitiLa pAmAnt trAntiti.Si el se mirhSi el intrebh :--Adame, Adame,Ce stint Ai busteni parlitiDe zac la pAmânt trAntitiAdam rAspundeh,Lui soare ziced :Nu-s butuci pArliti,Ci-s oameni negritiNegriti, nespovediti,Cari nu si-au dat,Cari nu si-au fapt.Si sunt negri si pArlitiSi de veci ei oropsiti.Adam se sculA,Acolo-i lAsi$i eI cA-mi plea.Soare and vedeA,Greu se'nspAimAntA,La Adam strigd:Adame, Adame,D'ai fAcut vreodatA bine,FA s'acuma pentru mine :Te rog ca pe Dumnezeu,

_126

Vezi de sufletul meu !Adam I-auzih,MilA i se fAceh,De mAnA-I luh,Pe soare-I scoteit,Soare cA uità,La soru-sa gAndiA,Adam ce-mi fAceh ?De mAnA-I luA,La raiu mi-I duceh,In raiu ce-mi vedeh ?Tot pomi inverziti,Tot pomi infloriti,Altii pârguiti,In ei pAsAri:leMici si mititôle,nindre, frumusele,SboarA, ciripeste

? Si din plisc grAeste :Ferice de noi

Si de pArintii nqtri,De ne-au botezat,Si ne-au comAndat,La dreapta ne-au dat!Au la ce trill,Au la ce muri.Aici d'or veni,Perici de ei o fi 1Adam se sculh,Drumul acas' ii da.Soare acas' veniii,Pe loc cA uità,La lana gandiAIn ostrovurile mAriiLa cele nouA argele.Aici c'ajungehLa gurA d'argeh,Soare cA strigit:

Hai, soru-mea Ileana,Ileana CosAnzeana,Tinde-ti piciorul$i-ti iea condurul,SeacA-mi sufletul.Ea cA CaspundeA,Lui soare ziceh :

Frate Iuminate,Trup fAr' de pacat,D'o fi sa te ieau,Tu mie sA-mi lad !la, d'un pod pe mare,La capul poduluiD'albA mAnAstire,Chip de pomenirePentru cununie.Soare se sculh,Puternic ce eraDin palme bAteA,Podul mi-I faceA,La capul podului,Chip de mAnAstire,FalnicA zidirePentru cununie.La gurA de-argea,Soare cA-mi veniaDin gurA-mi zicea

Iai soru-mea Ileano,Ileano CosAnzean o,SA ne cununAm,La dreapta sA dAm.$i ei cA pornia,La pod ajungea,$i pe pod mergeh,Mireasa 'nainte,Mirele re urmA.La mijloc sosiA,Aci se oprid,

127

Luna cA zicea;Soare luminate,Trup fAr' de pacate,Und' s'a vAzut,Und' s'a pomenitMireasa 'nainte,Mirele pe urmA ?

Inainte mi-I da,In urmA ea cA sta,Din gurA ziceA:--Dec& nevasta fratilor$i muma nepotilor,Mai bine asternut broastelor,BunA masa crapilor !

MAnele sap faceh,In mare ea se arunca,$i'n apa se scufundaDomnul insA, n'o rAbda,MrenaA mi-o fAcehDe unde se sbAteh$i se svArcoliaUn solz cd sarid,In cer se prinded,Lund se faced.Soare se sculà,Din palme bateh,In cer s'aninA.Luna cA-i ziceh:Soare luminate,Trup fArA pAcate,De vAzut sA ne vedem,De 'ntAlnit sa nu ne 'ntAlnim!CAnd eu oiu fi la asfintit,Tu sA fii la rAsArit ;CAnd eu oiu fi la rAsArit,Tu sA fii la asfintiti

CA d'atunci s'a fartLuna luminat'.

I

128

Si trãesti cu drag, Asa o-a fost dat! (I).

Prin jud. Romanati se aud aceste douä variante:

Verde de cicoare, Si dosurile,Inteun ostrov de mare, $i el cAutttTasa lana, tasd Om ca ea nu gdsitt,Sculuri de matasA La lana venittSA facA lui Soare camasA. $i iar ii zicea :Ea ca nu-si tesett lana, SaThzianA,PSnA le isprAviA, ScoalA de te gätesteSoare cd sositt, Si te primenest,Din gura zicett: Ca eu am umblatlano, soru-mea, Si am trepAdat,Scoal' de te gAteste Si ca tine n'am anat.$i te prerneneste, lana d' auzitt,Verde de lAmâle, Lui Soare zicea :SA te fac sutie, Piindcd e pricina asa,lana raspundeA, Verde iarbd mare,Lui soare, zicea: SA-mi faci pod pe mare,-- Verde tämaioarA, Eu sa ma gatesc

Soare Nunta sA sävãrsesc.FrAtioare, Verde bob nAut,

Unde s'a auzit Unite a fAcut,s'a pomenit Podul 1-a 'ntArit.

SA iea sor pe frate Und nunta sositt,In lume nu se poate! lana se scullt,Umbld si alearga Si mi se 'nchinhCA e lumea lare. $i mi se rugit[oar de vei gasi Doamne milostive,

vei potrivi (2). Primeste-md si pe mine !Soare a umblat Domnul ca un sfa'ntSi a cautat Ianii i-a crezutMate vAile, Ea ce mi-s fAceh ?Toate luncile, In caruid se suiit,Toate dealurile, Pe mare se da.

(1) N. Pasculescu, op. cit., p. 184-7.(2) In text:

Doar de-oi gasiDe te-oi potrivi....

Si

I

Inlaid:

;

Cand pe pod pornid,Podul se muid,Din cArutA cAded,In mare se sprijinia,Razele-i pierid.Domnul ca un sfdntPuternic pe pdmânt,In cer o slAvid,Si'n tuna o faced.

A doua variantA :La soare rAsare,In mijloc de mare,Verde trei smicele,Sunt noud arg6le,Tese lana in ele.La mijlocul lor,0 mica arged,Tese lana'n ea.Soarele-mi vefliâIn gurA de-arged,La Iana strigd:lano, dumneata,Iano, sorA-mea,Tesa, tindecliefle,Si mi se gAteste.lana, Sinziana,Sora SoarelniFata Sfantulni,Soarele-mi strigh:Ian% sora mealea-ma tu pe mine,lea-mA de sotie,Ca eu am umblatSi mi-am trepAdat,Oleo, nouA ani,Tot pe noud cai!NouA am omorit,

T. Pamfile, Cerul i podoabele

129

Soarele aierga,Ziva si noapteaCa sA se intdineascA,SA se logodeascA.Verde de nAut,Pe cer i-aVerde avrAmeasA,Sa ne lumineath,SA se pomeneascA!

NouA am cIziopit,

Noud 'n drum a stat,Potrimlnic n'am aflat.Verde d'asotnie,SA-mi semene mie.Verde trei alineTu semeni prea bine,Sora mea, cu mine.Ochisorii tAiPar'cA sunt ai miei;Trupusorul tAuPar'cA este-al meu.lana cá strigh:

Soare,FrAtioare,

Unde-ai mai vAzutmai pomenit.

SA iea sor pe frate;Asta nu se poate.Dar tu ca sA-mi faci,De-o scard de fier,Cu piroane de otelSi noi sal mergem,Tot la Mos CraciunCa e mai bAtrân,Si la Mos Adatn$i la Mama Eva,

9.lui.

Si-ai

0

'

Noi ca sA mergemSi sA-i intrebArnS'atunci ne luAm.El a mi-s fAceaD'o scarà de fier

'naltul cerSi la ea venihS'apoi mi-i spuneA:Iano, sora mea,Flaid 'la Mos CrAciun$i la Mos Adam,$i la Mama Eva.Haid' sA-i intrebAm$i sit ne luAm.La scarA mergeh$'apoi mi-o plech,Tot pe scarA'n sas,AmAndoi s'au dus,Tot la Mos CrAcitinSi la Mos Adam$i la Mama EvaAcolo ajungeh$i lana intrebh:D'aba Mos CrAciune$i tu Mos Adame,$i tu Mama Eva,Voi ati mai vAzut,Voi ati auzit,Sã iea sor pe frateSA facA pAcate :In lume, se poate?Mos Craciun auzià,Pietre ca-mi luàLa un mAgar da,Din gura-miCAnd mAgarul Asta

130

Pietre mi-o mänch (1).Atunci, dragii tatei,Voi vä veti ha !lnapoi pleca,Dar soare ziceh:lano, sora mea,lea-mA tu pe mineSA trAim pe lumeAmAndoi cu bine.lana d'auziALui soare-i ziceh:

Soare,FrAtioare,

SA-mi mai faci tu una:Sit faci pod de cearAPe mijloc de mare,BisericA de cearASi popii t:t de cearA$i noi sA pornimSA ne spovedim,$'atunci ne luAm$i soti ca. suntem.Soare mi-s face&Tot ce-i porunciA:Vezi un pod de cearAPe mijloc de mare,Biserica de ceara,Popii tot de cearit$i la ea-miDin gurA-mi grAih:

sora mea,Podul l-am fAcutSi l-am isprAvit,Biserica de cearASi popii tot de cearA,Flaidi, ne spovedim,

(1) In povestirea intaia, aricittl le soroceVe cailor sa rnânânce colb.

Pan'la

Iano,

I

zicei,

S'atunci ne ludm.Ei cä mi-si plecdTot pe pod de ceard,La milloc de mare.Iana sta, zicea,Lui soare ash:Soare, frdtioare,Noi ne-am pomenitSi noi am crescut.Raze le nu ne-am vdzut.Lasa-ti, frate, razele,Ca sd-ti vad puterile!Soarele ce-mi fa.ceh?Raze cd-si Idsh,

131

Podul se topih,In mare cddeh$i se afundhDrunnezen nu ',red:hl maini iiprindea,Iii cer ii asvarliaSi mi-i blestema,S'apoi le ziceh:

pa 'ntalniti,Nici sd Vd gdsifi,Nici sa mai vorbiti,La un loc sa nu fig.Cand untd o fi la rasdru,

lanl sei fie la apus (1).

Din jud. Teleorman, avem urmaloarele trei variante:Intaia

Foaie verde salbd moale, Soare cã umblit;Val bulzaz de mare, Tot ca sä se 'nsoare.Spre soare rdsare Umb lh mandrul soare,Pan ceale resmicele, Sd vezi, noud ai,Pan ceale argele Tot pe noud cai;Mi-este-o argelutd, Cinci a ciumpftvit,

Mica Patru a spetitDe nimica, Si el n'a gásitCu usi de sipcd, Parirnnica 'n lume,Cu rdsboiu de fier, Samene en el.Cu spate de otel, La lana mergeh,Tese lana 'n el Aste-zeu (2) ca-i da.Patna de matasa multumih,Lui soare cdmasd; Soare cd-i strigh;Fir si ibrisin, --Tese, lana, fese,Lui soare zabun, Te cam chindiseste,Postav de cel bun. Si te cam gdteste,lana cd fesh S& ne logodim,

(1) N. Pasculescu, op. cit., p. 182 si urm. Se vede ca avem de aface cu oculegere rea, de:oare ce unele versuri stint mai lungi de cat metrul obisnuit.Prin urmare si melodiile acestor cantece nu pot fi cele adevdrate (op. cit., a-nexe p. I, cantecul 1 si 2).

2) Cre.1 ci Apt? e-Drunnezen,

Sd nu

Iana-i

Ca ne potrivim,Cd eu mi-am umblat,Lumea 'n lung si lat,Sd vezi, noud aiTot pe noud cai.Cinci i-am ciumpdvit,Patru i-am spetit,Si eu n'atn gdsit.Potrimnicd 'n lume,Samene cu tine.Soare, luminate,Trup lard de pdcate,Unde s'a vdzutSi s'a auzitSd iea sor pe frate,In !tune n'aibd parte ;Si frate pe sorIn lume n aibd dor.Alei. soare, lurninate,Trupsorel fdr' de pdcate,Dacd esti vreun viteaz$i nu ti-i, zdu, ndcaz,Sd-mi faci scard de fierCu tulpici de oldPan' la 'naltul cer,La bun Dumnezeu.Noi sd ne 'ntrebdmSi sd ne 'ndrumdm5i la Mos CrdcianCd e mai batrdn,Si la Mos Adam.Pravila o cetiDe s'o nemeriSi de s'o cddeh,Noi cd ne-omSoarele cum auziii,Voia lanei cd 'mplinidBiciul cd-1 luh

132

Odatd-mi plesnid,Scard cd-mi faced,Scard, vezi, de fier,TAlpici de otelPan' la 'naltul cer.Iana c'o vededDe_mand-I ludPe scard-mi snih,La cer ajungeh.Dumnezeu cum ii vedeh,Spate le lor intorcehSi din ochi lacrdmi vdrsh,lana atuncea strigh :

Doamne milostive,Unde s'a vdzutSi s'a pomenitSd iea sor pe frate,Sd facd pdcateIn fume n'aibd parte;$i frate pe sor,N'aibd 'n fume dor!Dumnezeu ziced;

IanoSAmziano,

Nainte plecati,Acolo sd datiDe Mosul CrdciunCd e mai bdtrân,*tie de demult :Unde s'a vdzutSi s'a pomenit.De mand-1 luh,Inainte mergeh,Mos Crdciun cum ii veded,Spatele lor intorced$1 din ochi lacrdmi vdrsh.La el cdnd ajungeh,lana cd-i striga

lua.

:

'n

A, bre, mos CrAciunCA esti mai bAtrAn ;Unde s'a vAzut$i s'a romenitSA iea sor pe irate,SA fact' Ocate,In lume n'aibA parte !Mos CrAciun CA le grAii:

IanoSdmziano,

'Nainte plecatiPe drum intrebati,De Mosul AdamCA e mai bâtrdn,$tie de demult,$i la el a suntCheile Raiului51 ale ladulai.Pe el inainte-1 da,Acolo frate ajungeh,Adam mi-i vedeh,De mAnA-i$i 'n iad ca-i bAgtiIn iad ei ce vedeA?Niste pomiSi 'n cei pomi pArliti,Niste pasareleStau la cuiburle.Unde-mi ciripesc,Par'cA te jelesc.

Vai de noi, de noi,De parintii nostri,N'au la ce muri,N'au la ce tral ;Când ei or murl,N'au unde veni.Soarele 'ntrebaSi se rninuml,

133

Adam tAlinacih:Copiii i-au murit

Tofi negrijiti$i nespovediti.Asta 0 sA-mi f;e!Soarele ce-mi fAceh?El nu se pocitih?Tot ziceh s'o iea,El, pe soru-sa.Adam ce facea ?Inainte-i duceA$i ce mai vedeh?Niste mese strAnse$i faclii tot stinse$i pahare seci,Si oamenii negri.Mos Adam ziceà:

Soare lurninate,Trup far' de pacate,Poinan' ai Mcut$i rAu ti-a pArut.lnainte-i ducatDar ce mai vedeii?0 vacutaUscatA si slab&PAstea livezi verzi$i bea ape reci$i cAdeh de slabä.Soare cA 'ntreU,Adam rAspundeh:

Soare luminate,Trup far' de pAcate,o vacA ai avut51-0 ai daruit,$i Tau parut.Din lad ca-i scoted$i 'n Raiu ca-i bagâ,

'n raiu ce veded:

parliti,

Da

-

,

I

I

slabd,

li-a'

Niste pomi infloriti$i 'n cei pomi infloritiNiste pásáreleIngAna 'n versurele.Din gurd-rni striga:

Ferice de noi,De parintii nostri ;Au la ce trai,Au la ce muri,Ei dad or muri,Au unde venl.Soare cã 'ntrebhAdam raspundeà:

Soare, luminate,Trup far' de pacate,Copiii an muritOrijiti, spovediti$i toti prohoditi.Dar soare ce racedFrate, nu se pocaihTot ziceh sa iea,El, pe soru-sa.Adam ce facea?Din Raiu ca-i scoteitDrumul ca le daP'un pod ca mergedlana ca strigh ;

Soare luminate,Trup far' de pacate,

A doua variantà:$oimanul de soareE puternic de mare,Umbra sA se 'nsoare ;Vremea i-a venitDe casatorit.$i el ca mi-s umblaCred, de noua ani,

134

Unde s'a vazut$i s'a pomenitMireasa 'nainte,Mirele pe urma ?Soarele-i auzia,lnainte-i mergeh.lana ce-mi facea ?In urma ramaneh$i 'n gArlA srikDa si se 'nechSoarele dupa ea.Dumnezeu ii vedea,Pe ei nu.i rabda,Pe ei ca-i fAcet'.1Doi lnceferi,De te uiti la ei.

Dar Iana ce-mi faceâEa 'n sus a sburit,Pe soare blastamh:Dar'ar Dumnezeu, frate soare,Frate soare,Mandre soare,Cdnd In oi fi la rdsdrif,En sd fin in spre opus ;COnd oi fi la rdsdril,Tzt fii in spre sfingt.Noi and ne-om intalni,Atunci ne-om pupa$i ne om sarutal

9

Cred, pe nouA cai.Patru-a obosit,Cinci a ciumpavit$1 el n'a gasitProtivnica 'n fumeSa se potriveasca,SA se 'nemereasca,

sd

/

Papuc din piciorInelul din dest.Si el sa lasatLa nova arele.Este-o argelusA,Argeit de marmurA,Cu usa la vale,Cu ferest-e 'n soare,Cu suluri d'argintScripeti de argint,Panza-i de mdtase,Lui soare câmase.Tese 'nchindisesteIleana Zunzeana

Deatnna florilorSi a garoafelor,Tese 'nchindisesteSi gditdneste.

IacA, cd-mi venihSoirnanul de soare.Pe ea mi-o 'ntrrbh:

Ileano Zatnzeano,la scoal', te gAteste,Te 'asulernene,ste,

CA eu sA te ieau,CA vreme mi-a venitDe cAsAtorit !

Ai, soiman de soare,Mu It drag, fratioare,Esti puternic mare.Unde s'a vAzut$i s'a pomenitSA iea sor pe frcteSi Irate pe sor,CA e 'n lume dor?De trei ori cuvAnt ziceA,El, Irate, nu 'ntelegehDin gurA-mi

135

Al, soiman de soare,Mu It drag, frAtioare,De eoi vre-un viteaz,Tu mie sA-mi fad,D'o scarA de fier,Cuie de otelPan' la 'naltut cer,PAn' la Maica /ow$1 la Mos AdamTo ca sd-i intrebi,Tamje sa le spui51 ti-o arathDacd s'o Web,$i eu te-oi luh.Ea ce-i porunciitAia si faceA;D'o scarA de fier,Cuie de otelPan' la 'naltul cer.Acolo mergeh,Tarnja cd spunehMos Adam auzih,Barba 'n gura-si luh51-alt cuvAnt 111.1 ziceh.Cheile 'n mAnd baSi la raiu cu ei mergeh,Raiul it descuiAIn el cd intrhDar ei ce-mi vedeh?

iFAclioare aprinse,Mesioare 'ntinsePAhArtMe pline.In jur prejur de masd,Niste pomisoriStint verzi infloritiDar pan crAngurèleNiste pAsdrele,Da nu-s pAsArile

i

gail

Ci sunt copilasi,Mudd ingerasi ;Caritas, fericeste,PArintii $'odihneste.

Ferice de noi.De pArintii nostri ;CAnd ei ne-au racut,Bine ne-au grijit ;Dacd or muriAu cu ce trAi,Cu ce ne pomeni.lard Mos AdamDin Raiu cd iesihLa lad cd mergeh,ladul descuid,Cu ochii cA vedehFaclioare stinse,Mesioare strAnse,PAhdr6le seci.Imprejur de masaNiste pomisori,Nu sunt infloriti,Negri $ilar prin crAngureleNista pasdrôle;Da nu-s pAsdr6leCi sunt copilasiStint necrestinati,CAntd-mi, ciripeste,Pdrintii pedepseste.

Vai de noi, de noi,De pArintii nostri,CAnd ei ne-au facut,Numai ne-au grijit ;DacA or muri,N'au la ce veni ;DacA or trAi,N'au cu ce trai.

136

Din lad cd iesihSoimanul de soare,Mult drag, fratioare.Mos Adam ca-I intrebh :

Soimane de soare,Mult drag, frAtioare,Ce tie cd-ti place?Raiul sau ladul?Soimanul de soare,Mult drag frAtioare,Nimic nu zicehCAci $i el stiaCA nu se cAdeh.Alt cuvAnt el nu ziceh,IndArAt CA se 'ntorced,La soru-sa Ileana,Ileana Zdniziana,Pe ea cA mi-o 'nselhDa sA mi-o iea.Ileana ZAmziana,Doamna FlorilorSi-a garoafelor,Ea, frate, cum auzih,Lui soare ca-i rAspundeh :

Soiman de soare,Mult drag, fratioare,Tu mie sA-mi faci,Dacd esti viteaz,D'un pod peste marelute si mai tare.La capu' de pod,0 d'albA mAnAstire,Fie pomenire.Acolo sA ne cununeAtnAndoi de mand.Ea ce poruncih,El, frate, faceh,La argea

parliti,

I veniii,

Dar ea ce-mi fAceh?Din argeA iesihDar nu se gatih.Mai rau se cernih.De man' oPe pud ca mergeh.Lui draga de ce-i erh,Inainte-i mi-o luh,El in urma-i ram'aneA,Ea se socotih :

Decat sotie fratelui,Mai bine dna raculuiSi potmolul pestelui !-- Ai, soiman de soare,Unde s'a vazut,Mireasa 'nainteMirele pe urea ?C'un cuvant II inselh,Ea in urmA ramaneh$1 in mare s'arunch;Dar ea nu se inech,Dumnezeu nu o rabdh.Mreana pe ea mi-o facedSi pan mare ca 'noth.Soimanul de soare,

A treia variantä maiFoaie trei smicele,Valcele, valc6le,Sunt noua argeleTese lana 'n ele,Cu rasboiu de fier,Talpigi de otel,Foaie micsuneA,Soare ca-mi veniaLa lana trAgeh,Bund ziva-i da,

137

Mult drag, fratioare,Indarat cand se uith,El pe ea nu mi-o vedeh,lute la sat alergh,Navoadele le-aducehSi 'n mare cA le bagh,Pe ea, frate, mi-o prindehSi pe pod ca mi-o scot&Soimanul de soar;Mult drag frAtioare,El, frate, n'o cunosteh,Navoadele descarch.Ea pe pod ca rAmaneh.Dumnezeu aripi ii facea$1 'n cer ca sburh,Din gurA-mi graih,Atunci el c'o cunosteh.

Ai, soiman de soare,Mult drag, fratioare,CA noi ne-om intalniCOnd Iwnea oTu la rasaritSi eu la apus:Tri la apus,$i eu la rasarit (1).

scurta i rnai cored culeasa:lana-i multurnia,Soare ca-i zicea :

Tese, lano, tese,Sculuri de ma tasa,Lui soate camasA;Fir si ibrisin,Lui soare peschir,CA eu mi te ieauSotioara mie,Din veac, din vecie.

(1) Materialuni follzIonslice p. 13 i urm.

piefi:

huh,

Foaie viorehlana-i raspundea :

Soare luminate,Trup fara pacate,Unde s'a vazutSi s'a pomenit,SA iea sor pe frate,SA faca pacate,N'aiba 'n lume parte,Si frate pe sor,N'aiba 'n lume dor !Foaie micsuneä,Soare-i rAspundeh,Din gura ziceh:fano, durnneta,Eu lano-am umblatTot pe noua cai.Trei i-am ologit,5ase-am ostenit

eu n'am gasitIn cea lume mare,Samene cu tine,Cu tine cu mine,Cu noi_arnandoi,Doi luceferi !lana mi-auzih$i mi-i raspundeh:

Daca este asdRepeie-ai faceit0 scara de fier,Pan'la'naltul cer.SoareDin biciu ca-mi trosniiiScara cdrni faceh,De mArl'o luhPe scar'o suiàLa cer imi mergehMare CA mergeh

138

$i nu s'odihniii,Peste Mos Adam dadeh,Buna ziva-i da.Mos Adam le multumid,Soare se oprih,lana-I intrebh :

Mos Adame, dumneta,De and ai trait,Ai trait, ai pomenitSA iea sor pe frate,Sa Lica pAcate,$i frate pe sor,N'aiba.'n lume dor 1Mos Adam candSpatele'ntorcaDin gura ziceh

Nainte, nainte,Veti vedea mai multe1

Nainte plecA,Pe Mos Cráriun intalniàBuna ziva-i da ;El le rnulturniirIana -1 intrebh :

Mo Craciune, dumneta,Spune d'ai vazutSau ai pomenit,SA iea sor pe frateSA faca pacate,N'aiba'n lume parte,Si frate pe sor,N'aiba'n lume dor !Mos Craciun dac'auzih,Spatele'ntorceir,Din gura ziceA :

Nainte, nainte,Veti vedeh mai multe;El Liras plechSi mult nu mergeh

mi-auzift,

auzill,

$i

Pe DumnezeuBuna ziva-i daSi i

Dumnezett le multumihSi la Iana asculth,Caci Iana ash-i ziceh :

Doamne, Domn preaSpune-ai auzitSau ai pomenit,

iea sor pe frate ;SA faca pacateN'aibA'n lume parte ,

Si frate pe sor,

139

N'aiba'n lume dor!Domnul se mAhniaAstfel d'auzih,De manA-iPe punte.i vAraBrAnci mi le fAceit

sfAnt, Si mi-i blAstAmitDin gurA ziceh :

In veci despartitiSA nu vA'ritAlnitiCdnd an rdsdrit,Ea la as/in/it;Cdnd iu'n as/in/it,

rdsdrit (1).Ea la

In sfArsit, cea mai lung5 variantA o aflArn la Romanii dinSerbia ; o transcriern, literar, cu observatiunile de nevoieale culegatorilor

Printr'ale smincele (2)La noua argele,La argeatia mica,Cu feresti de sticla,Inima-mi despicA.Tasa lana, tasaFir si ibrisin,Lui soare peschir,Peschiras cu flori,PAn'la subsiori,Panza si mAtasa,Lui soare cdmasA.

Soare rasariaIn gura de-argea,Din gura mi ziced :

Tasa, lanA, tasA,Tasa, schindosdste,

Ca eu sA te ieau.lana de-auzia,Din gura-mi ziceit

Soare luminat,Trup far 'de pAcat,Un' s'a pomenitSi s'a mai vazutSA iea sor pe frate,SA-si facA pAcate;Si irate pe sorA,PAn'la'naltul cer ?Da tu ai sA te duci,PAnA la Nalbantu (3)Tie ca sA-ti faca,Scara de-argintel,Toiag de otel,Opince de fier.

(1) Cules din com. Antonesti, jud. Teleorrnan, cornunic. de d-I M. Apostolescu.(2) Necu noscut ca inteles, de cel ce dicteazä".(3) Faur (corespuncle hti Vulcan, ca ideie)".E si nutnele unui sat dobro-

gean.

intAlnih.

se'nchinh.luh,

:

I

SI

;

Si tot sA ltel duci,Nona zeci de ani,Pe opt zeci de cai.$i tu ca sA umbli,Tot tara'n crucis,Frate'n curmezis.$i tu ca sA-mi catiPo Mica" (1) tie,SA-mi samene mie.

$1 el se ducea.NouAzeci de aniPe optzeci de cai;$i el cA umblhTot tara'n crucis,Frate'n curmezis,$i el nu-mi gAsihPotilica lui,SA-i semene ei.

Soare räsArihIn gurA de-argeh,Din gurA ziceA

Ids& Lean& tAsA,TAsa, schindoseste,De nuntA'n gAteste (sic),CA eu sA te lean,Ca en n'arnPotilica mie,SA samene tie!

Lina de-auzih,Din gurA ziceh

Soare luminate,Trup far' de pAcate,Datu sA te duciPAnA la Nalbantu,Tie ca sa-ti facAOpince de fier,Toiag de otel,

(1) ,,De potriva lui-, potrivnicä.

140

ScarA de-argintel.$i tot sA te duciIn cer sh te suiPAn la Mos Adam$i la Mama Eva.Ei cum vor da,Noi asa vom fAceh,Soare se duceaPAnA la Nalbantu.Si lui cA McehOpince de fier,ScarA de-argintel,Toiag de otel.$i el sa duceA,In cer se suiaPAn'n la Mos Adam$i la Mama Eva.Pe Mos Adam gAsiATot arAnd la plug,De coarne tinAnd,Boabe sAmAnAnd$i la boi sbierAnd.Soarele cA rnergeA,<Bun lump cA-i da.Mos Adam ii zicea :

Soare luminat,Trup fAr' de pAcat,Tu ce-ai cugetatEu tot am aflat.Da noi sA mergem,Prin vAi ne plimbAm,SA ne stim cuvAntul,Ne-o rAbc1A pAmAntul.Verde vioreh,BoiiLa iarbA cA-i da$i ei cA mergeh

gAsit,

deing;t,

Prin vdi se plimbh.DarA ce-mi vedeh ?In gura raiului'Ntr'ale livezi mai verzi,'Ntr'ale paorlituri,'Ntr'ale ape reci,Tot o vacA,Slabd si mársavd,De se rasmA'n coadä.Soare antreba :

Doamne, Mos Adame,Ce-o sA fie asta :Tot o vacA slabA,SlabA si mArsavA,De se rasmA'n coadA ?

Mos Adam ziceh :Soare luminate,

Trup fAr' de pAcate,AstA vacA slabA,SlabA si mai-say&Omul cu muierea !SArindar si-a fAcut,Lume c'a venitSi ei mi-au bufnit,De -aia vaca paste,Nu se mai ingrasA

Verde vioreh,Prin vAi se plimbh,De-aveh ce-mi vedeh,'Ntr'alte pArlituri,Tot o vacA grasA,GrasA si frumoasA,Tot carne vArtoasA,Nici nu dai de oaseMA mir ce-a mAncat,Vezi cum s'a 'ngrasat.

Soare intrebh :Doamne, Mos Adame,

141

Ce-o sA fie asta,AstA vacd grasA,Grasd si frumoasA,Tot carne vSrtoasä,Nici nu dai de oase.MA mir ce-a mAncat,Vezi cum s'a 'ngrAsat !

Mos Adam ziceA :Soare luminate,

Trup fAr' de pAcate !AstA vacA grasa,GrasA si frumoasA,Omul cu muierea ISArindar si-a fAcut,Lume c'a venit,Bine le-a pArut,Si cu voia bunA :De-aia vacA paste,Si mi se ingrasA !

Prin raiu se plimbh,D'aveA ce-mi vedeA :0 masa. frumoasA,De-un corn viermAnoasA.Soarele'ntrebh:

Doamne Mos Adame,AstA masa frumoasA,De-un corn viermAnoasA ?Mos Adam ziceh

AstA masa frumoasA,Bogatu-a prânzit,Sfiracu-a sosit,Omul s'a'ndurat,BucAtur'a dat,Muierea-a bufnit (I)Partea s'a'mputit.Prin raiu se plimbh,De-aveh ce-mi vedeh,Niste purcelusi;

(1) A murmurat impotriva bunAtiltii bärbatului".

-

:

Pe unde cA. rdmh,Tot apsoarA-mi cura.Soare intrebA :

Doamne, mos Adame,Ce sä fie asta ?Niste purcelusi,Pe unde cA rdrnATot apsoarA-mi curA.

Sare s'aplecit,Tot apsoarii-mi bea.Mos Adam mergehDe brdceri (1) cA-1Din gurA ziceh:

Stai, apA nu beh,C'apa nu-i a ta.TorcAtoarea'n satCu ftirca a torsSi ea a cumpAratSi de pomand-a datSi cu vole bunA.De-aia ei ca rd,riA$i apsoarA-mi cur&

Prin raiu se plirnbit,De-aveh ce-mi vedeh,'N'tr'ale rOmburele (2)Niste pAsArèleCdnth viersurêle,De-i drAgut de ele.Soarele intrebh:

Doamne, Mos Adame,Ce-o sA fie asta :Niste pAsAri albeSed pe rAmurôle,Canta versureie !Mos Adam ziceh

Soare luminite,(1) Bete, incingatoare la 11111w.(2) Raniurele"

142

Trup far' de pAcate,Aste pAsAri albe,Copilasi de-Ai mici;Ei cdnd au muritCu lumini in mdnd$1 pomeni la vreme,Ferice de eiDe parinciorii lor,CA dacA-o muri,Au la ce veni !Prin raiu se plimbhDe-aveh ce-mi vedeh.'N niste rumburèleNiste pAsAri negre.Sed pe rdmurèle,CiintA negru-a jale,Soare intrebh

Doamne, Mos Adame,Ce-o sA fie asta?Niste pasari negre,$ ed pe rAmureleCdritA negru-a jale ?Mos Adam ziceit:Copilasi d-Ai mici,Ei and au murit,Nici lurnini in mdnA,Nici pomeni la vreme,Ferice de ei,De pArinciorii lor,Raiul isprAviA,[In lad cA pornih],De-aveh ce-mi vedeh :In gura iaduluiDoi busteni pârliti,La pamfint trântitiDe smoilA smoliti,

114

I

143

Soare intrebh:Doamne, Mos Adame,

Ce-o sa-mi fie asta ?Doi busteni parliti,De smoala smoliti,La p.amant trantiti ?Mos Adam ziceh :

Asti busteniSunt doi frati iubiti;Ei cat au trait,Ei tot s'au iubit,Dar dac' a murit,Raiul nu-i primeste,ladul primeste.ladu-I ispraviit,Mos Adam mergeh,La plug se ducea,$1 boi 'njugh,ISI] la boi sbierh,De coarne tinehSi boabe risipiàSi soare-mi rat.arih,In gura de-argeit,Din gura-mi ziced;

Tasa, Iano, tasä,'rasa. schindosaste,De nunta gateste,Ca mie mi-a datTot Mos AdamSi cu Mania EaPe tin' sa te ieau.lana de-auzia,Incepeh de-a plangea,Din gura-mi zicea :

Soare luminate,Trup far' de pacate,

(1) Poame sudice".(2) Bidignii, draci, ale".

Daca-mi este asa,In ca sa te duci,La marea sa mergi,$i tu ca sa-mi faciUn pod peste mare;In captil podului,0 mandra manastire,Tot de cununie.In usa manastiriiTu sa prisadestiGutai si lamaiAlte merenzdi (1),Se coc poame 'ntai,In zi de San-Vasii,'Mpartim la copii.Soare de-auzia,La marea mergea,Cati ghipili (2) era,Pe toti i-adunh,Si pod Itni faceePod pisld marea,In capul podului,0 mandra manastire,Tot de cununie.In usa manastirii,El ca prisädidGutai si lamaiAlte merenzai,Se coc poame 'ntai,In zi de San-Vasii'Mpartim la copii.Soare ispravia,Soare rasaria,In gura de-argeA,Din gura-mi ziceaTasa, Leano, tasa,

parlili

caL

TasA, schindosAsteDe nuntA-mi gAteste ;Tu ce-ai poruncit,Eu c'am isprAvit.lane de-auzia,'Ncepeh de-a plangeh,Din gurA-mi ziceh :Un'"s'a pomenit$i s'a mai vAzutSA iea sor pe frate,SA-si fAcA pacate,$i frate pe sorA,Pan' la 'naltul cer ?Soare de-euzih,De mana c'o lua,La marea mergeh.Cand pe pod intrh,lana cA-mi ziceh:

Soare luminate,Trup fAr' de pacate,Un's'a pomenit$i s'a mai vAzutFemeia ca clencial (1)SA meargA'nainte ?Voinicul ca steagulSA meargA pe urmA ?$i eu c'am vitzut,Voinicul ca steagulSA meargYnainte ;Femeia ca clenciul

144

SA meargA pe urmA.Soarele de-auzih,Mdna i-o schimba$i pe urmA i-o da ;lama imi sbicid (2)$i catvh fugih$i cruce cA-si fikeh,Din gura ziceit;

Doamne, sfinte Doamne,Decal cumnatA,Mai bine 'necatA ISoarele ce-mi fAceà ?El eft se ducehCati alovai (3) erh,Cu aloave mi da,Pe lana-o cAth,La margine-mi da,Nimic nu-mi scoteh,Decat ei scotehUn puisor de somn.Pe mal cA-I scoteh,Pe burtA-I bAteh,Spinarea-i negrih,Puiul nu raspundeitCA n'are de unde,$i nu vede-aude.Pe fana-o faceh,Dumnezeu-o fAcehSupt o niclioard (4)0 mandrA mireand

(1) ,,Bdt, srnicea (nuia). Intelesul este: fent!ia care e s1ib ca ocred ca-i o gresall Clenciu ins2mneala deci cevA striimb ; steagul edrept, frumos ; prin urmare lana sz mirrt : cum, cevh mic, strâmb,:s1 aiba tre-cere inaintea steagulut ?

(2) Stnucid din man soarelttin.(3) Dicgonarul Ii,nbii romdne: alnavci nun fel de mreajd de prins peste";

deci aIova, pesear,cel ce umbla cu aloavele.(4) Racracini unde sade pestele. RaciiicinA mica".

nuia-1,

Cu mustâti pe apd,Dumnezeu mergeh$i el cd mi-o luh,Pe cer mi-o aspdrlid,Lund c'o fOced.

145

Soarele-mi rdsdrià,Luna-mi scdpdld (1),De cat se vedea,Nu se mai aiungeh,De se pomeniA (2).

V. Alexandri a cules acest cantec §i 1-a publicat intai la1848. Nu arata locul de unde 1-a cules dar banuim Ca estedin Moldova chip o notita care insote0e tiparitura i care-Iarata ca facand .parte din colectia cantecelor poporului ro-man, adunate in Moldova..

Dupa variantele de mai sus, n'ar face sa mai reproducem§i varianta lui Alexandri, <,indreptata., i prin urmare, schim-bath. 0 reproducem totu§i spre a vedea Ca acea .indreptare»a poietului, nu prive§te intru nimic fondul, iar din forma nuse inlocuesc numai versurile neritmice, cari din pricina uneiculegeri nestitematice, se gasesc In abundenth in variantelede mai sus chiar, i pe cari, gustul lui Alexandri nu le pu-tea ingadul.

lata aceasta varianta :

frate, mandrul soare,frate, sd se'nsoare,

Noud aiPe noud cai,

Cari noaptea pasc in rail;Umblã cerul si piimantul,Ca sageata i ca vantul,Dar toti caii-si obosih$i potriva nu-si gasihCa sora sa, Ileana,Ileana CosanzeanaCe-i frumoasd ca o floare,Intr'o iarnd fard soare.Sorioard Ileano,Beano, Cosanzeano,Haideti sd ne logodim

C'amandoi ne potrivimSi la plete si la fete$i la dalbe frumusete.Eu am plete strdlucite.Tu ai plete aurite,Eu am fata arzatoare,Tu fata mangaietoare.

Alei frate, luminate,Trupusor far' de pdcate,Nu se afradevArat,Frati sã se fi cununat.Catali tu de cerul tauSi eu de pAmantul meu,C'a5d vrut-a Dumnezeu.Soarele se'ntunech,Sus la Domnul se urch,

(1) Apunea".Prin jud. Tecuciu, in scapatatul soarelui salt lunet insem-neazd vremea cand soarele mai are putin pana sa ajunga la zare. Dect e matdevreme ca apusul.

(2) Giuglea si Vaisan, Dela Romanii din Serbia. p. 216 si urm.F. Pamfile, Cerul i nodoabele lui. O.

Umbin,Urnbla,

Si din gura cuvânta:Doarnne sfinte

Si parinte,Mie timpul mi-a sosit,Timpul de casatoritSi potriva n'am gasitCa sora mea Ileana,Ileana Cosanzeana.Domnul sfant 11 asculqtSi de mana mi-I Iuà$i prin iaduri mi-I purtaDoar cä 1-ar inspaimanth ;$i prin raiu inca-I purthDoard cd 1-ar incanta.Apoi Domnul DumnezeuCuvanta cu graiul sau,lar and Domnul cuvanth,Lumile se destepthSi cu drag il asculth:Cerurile strälucih,Norii din senin pieria.

Soare, soare luminate,Trupusor far' de pacate,Raiul tu 1-ai petrecutSi prin iad inc'ai trecutCe mai zice gandul tau ?

Zice ca sufletul meu,Meg iadul chiar de viu,Numai singur sa nu fiu,Ci sa fiu cuIleana, Cosanzeana.Soarele se coboràLa sora lui se oprih,Mandra nunta pregatih,Pe Ileana si-o gatia,Cu peteala de mireasa,Cununa de'mparateasa,Si rochita netesuta

146

Din pietre scumpe Mut&Apoi mandri, el si ea,La biserica mergehDar cand nunta se faceit,Vai de el, amar de eaCandelile se stingeh,Clopotele se dogia,Sfintii fata si-ascundea,Preoti in genunchi cadeà,lar mireesa, vai de ea,Frig de moarte-o cuprindeaCaci o mama se'ntindeaSi pe sus o ridicaSi'n mare mi-o arunchlValurile bulbucidfar ea'n valuri cum treceh,Mreand de-aur se facea.Soarele se'nalth sus,Se lash tot spre apusSi 'n mare se scufundhLa sora-sa Ileana,Ileana Cosinzeana.lará Dumnezeu cel sfant,Slant in cer si pe pamant,Mana'n valuri ca bagh,Mreana'n mana-o apuch,

ceruri o aruncdlund plin' o schimbd.

Apoi Domnul DumnezeuCuvanta cu graiul salt ;lar and Domnul cuvanth,Lumile se spaimanth,Marile se tupilit,Muntii se cutrernurh,Cerul se intunech:

Tu Ileana Cosinzeana,ufletel fara prihana,Si tu soare luminate,

Hearth,

1

1

l

I

,

Si'n,Wn

Trupusor lard pacate,Cu ochii sã vA zAritiDar sd fiti tot despartiti,Zi si noapte, plini de dor,

147

Arsi de foc nestingAtor,Vesnic sA vA alungatiCerul sa cutreierati,1.urni le sA luminati (1).

Cuprinsul acestor cAntece 11 aflam in urmatoarea povestirebucovinean5:

Luna i soarele, zice ca au fost o data. fata. si fecior, sitare se iubiau impreun5, pAn5 la urm5 au hothrit s5 mearg5la judecata lui Dumnezeu: cum va rAndul el, asd sa fac5.

s'a suit soarele intAi sus pe cer i dup5 dAnsul, luna.Dar Dumnezeu, fiindc5 erau asA de frumosi, nu i-a insurat,dar i-a I5sat ca sa r5mAie soare i lun6 pe cer si sa lumi-neze oamenilor. i numai cAnd e luna la sfArsit, o ajungesoarele zice:

Buna dirnineata, lunä veche!Dar ea, pe loc, se intoarce primenit5, zice:

Multumesc, durnitale, ca-s tot noual»(2)De asemeni se g5seste si in urm5toarea povestire moldo-

veneasca:Sf. Scare si cu Sf. Lund" erau fra(i. i Sf. Soare a vrut

s'o iea.Sf. Lund s'a dus la Dumnezeu i i-a spus:Zi-i sd-ti fac5 o rochie ca cerul cu stelele,i-a zis Durn-

nezeu,si atunci te-i duce!Sf. Soare atAt a umblat s'a c5utat, pAn'a g5sit o materie

ca aceea, si-asA un croitor, de i-a fAcut rochie intocmai. Amers iar la Dumnezeu s5-I intrebe. Dumnezeu iar i-a zis:

Zi-i sA-ti fac5 o rochie cum e cerul cu soarele i culuna; atunci te-i duce.

Sf. Soare iar a umblat, pAn5 i-a facut. CAnd i-a adus ro-chia, aceasta, ea a luat si s'a piscal si indara a inceput ase departA, c5 Sf. Soare n'a mai putut-o ajunge. i el si azi

(1) Poezii popalare ale Ronuindor, eclifia 1908, p. variantà scurtA in,ezdtoarea, XIII, p. 197. Alexici, Texte din lit, pop, rom. p. 51, alta, en acelascuprins.

(2) Voronca, op. cit., p. 590.

§i-i

§i-i

21-2.--0

148

umblä dupä dansa; si ar ajunge-o cand e plinã, Ca vin a-proape, dar ea, cum vede cä se apropie, se Dica' (1).

Aceasta credinta, cuprinsä in antecele §i povestirile depan5 aid, a dat nastere la o surna de cantece populare cariaratä nenorocirea ce s'a 'ntamplat atunci când un frate avrut sa Se insoare cu sora lui. Asemenea Cantece se aud siprin Maramure§ (2).

In cele ce urmeazd, transcriem, pentru paralela, urm5toa-rea varianta :

Inghiata apa Nistrului,SI nu inghiata de ger mare,Da 'ngheata de-o suparare,Ca mandru crai vra sal se'nsoare,

Sa ieie pe sora-sa.Sort, sort Magdalina.

Garofita din gradmalea-ti napueli si rochmara

te du in chiliocira,lea-ti colaci de nout graie,$i haidein Ia cununie.

Atunci din cas' oi iesi,Cand ca lea mi-i and,Drum de-aramaPeste vain&Drum de-argintPeste piimant,Pe rnarginea drumului,Pomisorii raiului ;Prin tot pomul ramurele$i cuiburi de pasarele,Cu penele aurite,Cand vom trece, sa ne cante.Ele, de iale ce canth,Frunza'n pom se asezà.Cdnd la biserica mergch,

Frunza de pe porn pick.Cand in biseric 'au intrat,Afara s'a 'nourat$'a 'nceput a fulgera ;Toti popil la dtnsii cdth,Da icoana PrecestaA'nceput a Incramit,51 din gur'a cuvanta:

Stio, parinte. nu ceti,Unde ai vdzut si se pate,Stt cununi surd cu frate ?Sangele n'amestect,Ct pacat ii cast gh.Da pupa s 'a surdrat.$1 de mânt i-a luat,S'afara 'napoi i-a dat.Craisor s'a suparat,Si din gur'a cuvantat :

Soro, sora Magdalind,la-ti papuci si rochioard,Sai la Dumnezeu de sboara.

N'arn rochie de'mbracat,Nici papuci de incaltat,St-mi fac cu Dumnezeu sfat.Craisor s'a suparat,La Dumnezeu a sburat.

(1) Voronca, op. cit., p. 59).(2) A. TIplea, Poezii populare din Maramum,

$1

p,

--

4-P.

Doamne, Doamne si parinte,De s'aude, $i se poate,SA cununi sord cu frate ?

Si s'aude, $i se poate,SA cununi sord cu Irate!CrAisor s'a bucurat,Si-acasA mi-a alergat,Si cu glas mare-a strigat,

SAriti frati si voi hargati,Caii la cAruta dati,Si pe dAnsa mi-o strigati,De-auzi soro dela Wird,Ne-asteaptA ndnasu-afarA,Sfdntal soare, nAnas mare,Sjdnia land, mare nunA,Ste lele droscutele,Luceferii vA'Ajei,C'aceia-s mai frumusei.Ea din cash mi-a iesit,Si frumos a multumit:

149

Rmâi, maicA, sAnAtoasit,Dacd n'ai fost bucuroasA,SA mA vezi plimbAnd prin casA,Cu lAcrAmi fierbinti pe fatA ;Dacd n'ai lost sAnAtos,RAindi nene, bucuros,SA ai de mine folos.$i'n carutd s'a suit,$i'nc'o dat'a chinit:

CA eu amü, mA mdrit!$i la mare-a poposit

Prate, frate, frAtioare,la uitd-te in spre soare,CA ma roade-un papuc tare,Spre sfAntul soare-a cAutat,Ea'n mare s'a aruncat,El a'notat ce-a'notat,Si de dAnsa n'a mai dat,De inele ruginite,De ciolane putrezite (1).

Prin unele pärti se spune ca i astäzi soarele cearcA sA

iea pe sora lui de nevastä, dar cA aceasta nu se induplecAcu nici un chip. CAnd soarele räsare, luna apune.

Ca frati gemeni ce-au lost, soarele si luna erau de o po-trivd de frumosi, ins5 Durnnezeu, ca s'o fereascA de soare,a ascuns luna in felurite pArti. pAnä chiar apa mArii,care i-a mai intunecat din strAlucirea ei de-odinioarA (2).

Si fireste, nu-s nurnai acestea povestirile, despre dragos-tea soarelui cu luna (3).

Subiectul acestor povestiri, deci nu rarnAnelegat numai dedragostea soarelui de lun6; ea priveste mai ales dragostea fra-telui de sorA, despre care ne vorbesc multe cAntece si po-vestiri, cum de pild5 este acel cântec mararnuresau pe care1-au dat mai sus, sau altul care aratA curn fratii fug in

(1) Voronca, op. cit., p. 591 2; alte variante tot acolo. i una la p. 593.(2) Otescu, op. cit., p, 64.(3) Vezi N. Densuseanu, Dacia prcistoricd, Bucurestt, 1918 p. 113, st urm.

plo

150

toatä lumea, pAnA acolo undeEste-un popA din doi jizi, (1)CununA pe cei fugiti,

dar care nu isbuteste s5-i impreune, asa cãNici el nu s'a insurat,Nici ea nu s'a mAritat (2).

Tot acest cuprins 11 alläm si intr'o legend& a unui podpeste Dun!ire, fäcut de Traian, dupa spusa surorii sale, ra.rãde care nu voia s5-1 lea de bArbat. Podul a fost Mcut, darcand fata s'a dus cu Traian ca vad5, ea s'a aruncat inDunäre i s'a inecat (3).

Macedo-RomAnii cred inteo vraimasie dintre soare i luna.InFaia povestire e o frurnoas5 versificalie dupa o culegerei

ea se datoreste d-lui G. Murnu, si care in limba literara'sund astfel:

VA voi spune basm nespus :Ian ascultati-mi vorbele (povestea).Foarte frumos, cu parul blond,Era un voinic (flacAu), soarele.Ales (distins) $i cunoscut era;In toate adundrile,De frumuseta lui toti se mirau,FiindcA aveh el toate gratiile,Dar tuna, iubita sorA a lui,Era mult mai frumoasA,Cat frumuseta soarelui,E azi mai lurninoasá.Unul cu altul se iubiau mult ca frati,$i ambii umblau ca gemeni,$i-atAt (de mult) erau ei lAudati,$i admirati de oameni !

(1) fid, Jidov.(2) T. Bud, Poezii popalare din Marwnare, p. 10-1: Minn fratiG Dern. Teodofescu, Pozii popalare, p. 4 5-421.(3) C. R.-Codin, Legende, tradifii i amintin istorice, Bucureti 1910. p, 14.

sd-1

151

Dar and impreunA antând,Intr'o zi se preumblarA,Se ostenith ambii umblAnd$i la izvor se odihnirA.Dar and se plecarA, apã sit* bea,Privirea lor le scapA,Ce strAlucire tremurA,0, Doamne, inAuntru in apA ?Dar de gelozie, soarelp, de acolo,Inapoi cu rusine se trage,Noroiu, un pumn$i pe a surorei sale MO o asvarle,$i fugi... De-atuncea amAndoiPentru totdeauna se depArtA,Cu toate Ca aleargA inapoi (se urmAresc),$i acum se iubesc, si se iartA.Pentru aceea, and iese noaptea in sus,SCA luna intristatA,Privirea ei de dor nespus,E foarte turburatA (1).

Credit* aceasta o intalnim si prin jud. Valcea: ,Luna sisoarele aveau la inceput o lumina egala. Luna insa, se totLauda cã ea este mai frumoasä cleat fratele ei. Atuncisoarele, suparat foc, a luat o baliga de vacä si a svarlit-olunii in fata, ea sa nu mai aibâ cu ce se laudà. De atuncia rámas luna cu o lumina mai slabä ca a soarelui. (2).

Mai scurt5, si nu indestul de limpede, urrneaza aceata po-vestire:

.Soarele i tuna erau altadatä frate cu sor. Ambii luminaucu randul: soArele lumina ziva, si luna noaptea, si cum?Cand obosia soarele, lumina luna, i cand obosia tuna, lu-mina soarele.

Cine stie din ce, intr'o zi, soarele se inhala cu sora sa de

(1) P. Papahagi, Din lit. pop. a Aroin. p. 793-5.(2) G. Ciaupnu, op. cit., p. 84.Tot astfel povestesc i Bulgarii, pentru ca-

ri luna se läudd cd ea lununeazd intunerecul noptii, tin ziva. (L. Schischrnanoff,Ligendes religieuses bulgares, Paris 1896, p. 4).

luA,

152

par. El se necaji asa de mult, ca o apuca de cosi( i otranti jos, sa-i plesneasca fierea

De atunci se sperie frumoasa liana asa de mult, ca se in-galbeni la fata, in cat si 'Ana in ziva de azi ii ramase gal-benarea.

De atunci incA sunt suparati si neadunati ambii impre-una" (1).

Prin jud. Tecuciu se crede de asemene inteo neintelegeredintre soare i luna.Pevestirea am gasit-o mai inainte, anda fost vorba despre cresterea i descresterea lunii.

In gacitori, poporul zugraveste vesnica fugareala dintresoare i tuna in chipul urmator:

DouA surioare,luti si sprinteioare:Toatã vieata fug,$i nu se aiung (2),

parându-i-se cu adevarat poporului ca soarele,la räsarireacaruia, luna. oricat de mare ar fi, ii pierde cu totul lumina,nu poate sa ajunga, de pilda, nici o data luna (3).

(1) P. Papahagi. Din lit. pop. a Arm, p. 793.(2) N. Fasculeseu, op. cit., p. 10 ).(3) Soarele i una, zugrdviti intre stele, tot dupd gicitori (N. Pdsculescu,

op. cit., p. 100):Dintr'un eiurèl de alune,Numai douä gasiiu bune.

PARTEA VI.

STELELE.

1.--INSTELAREA.

Credintele poporului roman cu privire la stele, se potorandui in chipul urmator:

Cerul fiind locasul lui Dumnezeu, al Domnului Hristos, alMaicii Domnului, al Sfintilor si al cetelor ingeresti, slelelesunt fachile ce se aprind noaptea, spre a lumina sfanta lu-me a celor WA de starsit ,,Cum s'aprind lumanarile pe latarguri,- -imi spunea un taran batran, amintindu-si de vecheavreme a luminärii Tecuciului cu lumanari de sau, asa s'a-prind i pe cer intr'amurg. stelele, una Cate una. Cate-o da-ta, cand noaptea e mai luminoasa, se vad putine stele, siInca mai putine, cand lumineaza luna; dar cum cade noap-tea mai grea, indata-mare vezi puzderia cea nenumarata destele. (1).

Altii cred ca stelele nu-s lumânari, ci candele, .ca scli-pesc cum sclipeste lumina in candela., a sunt felinare a-tarnate de tortile cerului, ca sa ne arate i noaptea, locasulinfricosatului judet al lui Dumnezeu (2).

Credinta aceasta o intalnim si la unele populatiuni cres-tine din nordul Caucazului (3).

(1) Comuna Tepu, jud. Tecuciu.(2) Idem, i alte par0.G. Cialisanu. op. cit., p. 59: Bolta cereasca e lumi-

nata noaptea, gall de luna. care nu e totdeauna pe cer. de niste lumanariceresti, numite stele, pe cari le aprind in ftecare seara ca sa lutninezepamintul noaptea, si le (in aprinse pima la ziuä".

(3) Revue des traditions populaire, XXII, p. 293 si 337.

:

ingerii

154

Prin Bucovina, cu privire la instelarea cerului (1) se po-vestesc urmatoarele:

.Cand s'a inceput lumea, oamenii lucrau la tuna, noaptea,cum ar lucrà ziva la lumina soarelui, cä erau mai credin-ciosi isij nu erau legile impartite.

Maica Domnului s'a simtit grea de Ovidenie.Pe atunci era unul, Cräciun. Ace la pornise 12 card cu po-

varä la moara. El era asa de rau, Ca nu !Asa pe nimeni sädoarma noaptea : pe fete, pe femeie, le batea, ca toate eraubetege i stalcite.

Cand a pornit el de acasa, ma-sa le-a zis la fete:De-amu, culcati-va cafe o leaca pe rand, 'Ana' ce el va

veni i apoi voiu dorml eu.Cand yenta el trasnind, huind,ma rog : 12 cara cu pova-

ra,toate trebuiau sa fie cu furcile in mana.Vine Maica Domnului in ziva de Ajun, la femeea lui Cra-

ciun :Ma rog, las5-ma sa fac la dumnetaBucuroas5 te-as rasa, dara am barbat tare Mu! Uita-te,

fetele mele: Una-i schioapa, alta-i oarba, a treia-i oloagä.Dar eu, uita-te, ce am pe trup si pe mani!

Era toata ucisá.Maica Domnului stia.

Lasa-ma, te rog. macar in ocol sa ma culc!Ea a lasat-o.Atunci Inca nu era .soarele pe cer; numai luna umbla, si

oamenii la tuna lucrau. Cum 1-a näscut pe Domnul Hristos,boii I-au aburit i femeia lui Creciun 1-a ajutat. Atunci s'aaratat i lucea16rul de seara pe casa lor, i apoi, slelele.

Crãciun vede de departe i zice :Oare ce au facut nebunele cele, de mi-au aprins casa?

Trimite Creciuneasa pe fata cea ciunta cu rodini la MaicaDomnului. Maica Domnului i-a pus manele de aur la loc.

(1) Un cantec cules din corn. Vaideeni, jud. Valcea, impart. de d-1 I. N.Popescu:

Bine-i std la cer cu land,Ca §i mandrel cu cununa;Bine-i std la cer cu stele,Ca mandrutii cu margele !

155

Trimite pe cea chioap5,--i-a pus piciorul.Trimite pe cea oarba, i-a pus ochii.Vine Creciun spre casä §i se mira. Vede stele pe cer. lu-

ceafarul de miezul-noplii, lucealarul de dimineala (1) apoizorile de zitia, ziva i pe urrna soarele rasarind. Creciun,and a vazuf aceste toafe, auzind §i cine se afla la dansul,a cunoscut puterea lui Dumnezeu. A mers de a adus pe Mai-ca Domnului in casa i a cinstit-o, caci, ma rog, a vazut ca-isfanta, fara de pacat. (2).

Prin alte pãrli, asemenea bucovinene, se spune ca la in-ceput nu erau stele pe cer ; de indata insa ce oamenii auinceput sa se nasca, au incepnt sa rasara §i stelele (3).

Credinta ca stelele sunf lumanärile vietilor omene§ti o au§i Ucrainenll (4).

Prin unele Orli din Transilvania se crede cã stelele suntfacute din Ingeri i povestirea acestei prefaceri este urrna-toarea :

scoborindu-se o data bunul Dumnezeu din cer jospe pa.mant, a luat cu sine *i vreo cativa ingeri, ca sä le a-rate §i lor lumea in care traiesc oamenii pamânteni.

Ingerii, urnbland incolo §i 'ncoace prin lumea larga, cattimp vor fi umblat, le placura tare mult de lumea oameni-lor pämanteni. i mai cu sama unuia, aà in cat la despar-tenie, incepu a plange cu hohot, de-i curgeau lacrimile vale.

Dupa ce se departara de pamant, inallandu-se in sus Ca-tre cer, Dumnezeu a intrebat ce au vazut ei rnai frumos §ice le-a placut mai mult pe pamânt ?

Ingerii raspunsera Ca biserici frumoase, ori calugari im-bracati in haine potrivite, ori codru cu frunza verde, ori flo-rile mirositoare, nurnai unul nu-i raspunse nimic, Vara statrist i ingandurat.

Mai in urma II intreba Dumnezeu i pe acesfa, ea pentruce e atat de trist *i de ce nu raspunde nimic ?

) T. Parnfile, Sdrbiitorde de toanuni i Postul Crticiunului, p. 30: nMaicaDoninulai este lucenffirul de dimineaW.

(2) Voronca. op cit., p. 42 3.

(3) Ibutem, p. 2ft.(I) Revue des traditions populaires, IX, p. 423.

Zice Ca

136

Mi-e Inca, c5 ma vei certa rau,--fi r5spunde Ingerul.Nu-ti fie teama de nimic,--ii zice Dumnezeu,-cdci de

una i aceeas soarla va yeti bucura.Ingerul, azand in genunchi inaintea lui Dumnezeu, cu o-

chii scaldati in lacrimi, ii zise :Doamne, is trist si amarit de aceea, ca ochii unei p5-

mantene n-d-au picat asa de dragi, cat nu-i modru ca s5-i maiuit vreodat5, fiind asa de frumosi, cum nu mai vazusem nicio data!

ai cui erau -intreb5 Dumnezeu.Ai unei pastorite ce p5stea oi albe pe un camp verde!

i ai grail ceva cu ea ?-intreb5 iaras Dumnezeu?Da, aci imi azuse draga si i-am spus ca mi-as da viea-

ta mea ingereasc5 pentru ochii ei cei albastri ca cerul inse-ninat.

Auzind Dumnezeu cele spuse, incepO a se face ingandu-rat, si din om cu fata senina i fruntea curat5, se prefacintr'un mosneag cu fruntea toata crete. i apoi cum mer-geau asa, inaltandu-se cu totii incetinel cake scaunul cel dum-nezeiesc, ajungand la marginea cerului, Dumnezeu ii opriin loc si le zise :

tiu c5 dac5 yeti merge cu totii in cer, i v5 yeti intal-ni cu ceilalti ingeri, acolo yeti povesti despre lucrurile celepamantene, si fiindca lucrurile acestea nu-i iertat ca sä lestie si cei din cer, acum va opresc pe toli aici !

cum rosti cuvintele acestea, Dumnezeii i-a prefacut petoti in slele luminoase, lucind de fericire ca ele in loath vre-mea pot vedea lumea pamânteana.

Ingerul cel indragostit, prefacut fiind si el in stea, nu lu-cia de bucurie, ci mereu scapara, aruncand scantei de focsupra celorlalte stele.

Durnnezeu, vazand ca din asta au sd se infample neinte-legeri intre stele, a luat pe steaua cea plangatoare, si des-lipind-o de pe cer, i-a dat drurnul spre p5mant, aruncand-oasa de tare, ca tot in picaluri de scantei a picat pe pamant,umpland intreg campul unde fata cea cu ochi albastri era cuoile.

Scanteile acelea nu s'au stins, ci s'au facut licurici, pen-

-

$i

157

tru ca sa nu-i piara urma ingerului indragostit in fata ceapamanteana.

De atunci a trecut multa vreme, dar si acuma se poves-teste ca licuricii nu sunt alta ceva decat scantei din steauacea aruncata pe cer» (1)..

Aceste credinte le aflarn alipite in urmatoarea, care se In-talneste prin jud. Suceava : Stelele cari Impodobesc noapteacerul, nu sunt alta decat lumanari aprinse ale sufletelor cese nasc. Fiecare om are in cer o stea care luceste foartefrumos, cand omul se sileste a lucra fapte bune, si care numai licareste, cand omul face rau» (2).

Prin Oltenia se crede cã stelele lurninoase sunt ale bo-gafilor, iar acele intunecate sunt ale celor säraci (3), ada-ogandu-se, prin unele parti ale Moldovei, Ca Iuceferii suntstelele impeiraMor de pe lume.

Rulenii cred de asemenea ca fiecare om are o stea de careii este legata soarta lui ; vazand el ca o stea cade, zice eaa murit un om (3)

Macedo-Romanii se feresc sä numere stelele, ca sa nu licreasca arice, negi (4).

Prin jud. Covurluiu, poporul nu stie daca stelele-s maimari ca pamantul, unele, ci crede doar ca-s ca nistegologani. caci altele-s gologanii sau argintii ce i-a asvarlitIuda, cand a vazut ca a savarsit vanzarea Invätatorului sau.Acesti gologani au lost stransi de Jidani si dap cu doban-da. S'au inmultit asa de tare, c;i azi nu-i mai poti numara.Dumnezeu are o grebla cu care le aduna si le da drumulpe cer numai Cate intr'o seara, ca sa vada si crestinii cat ede mare numarul lor, dela moartea ludei si pana astazi (6).

Prin jud. Tecuciu se spune ca pana la Rastignirea lui Hris-tos. stelele nu erau pe cer. Dupa ce insa Jidovii 1-au tintuit

(1) Marian. Insectele, p. 45 7.

(2) ,ezdtoarea, 11, p. 191.--Ghdusul. 1. no. 11 12, p. 23 : Fiecare om aresteaua lui, caci cate stele sunt oe cer. atati oameni sunt pe pamant". Daca, nu-rnarând cineva stelele. si-ar numarir-o si pe-a lui, ar muri.

(3) Cred Rom. din corn. jorasti, jud. Covurluiu. impart. de par. I. C. Beldic.(4) D. Dan, Rtztenii din Bucovina, p. 16.(5) Cosmulei, op. cit., p. 47.(6) Cred. Rom. din corn. Trusesti, jud. Botosani. impart. de d-1 C. Atanasiu,

158

pe cruce, dupd ce Domnul Hristos a lost ingropat,Sfintiii A-postoli stateau cu totii la masa, cum ar sta azi oamenii lapomana pusa unui mort, «pentru a treia Atunci, cand s'auimplinit trei zile dela ingropare, de-odath coco$ul din masa A-postolilor a inviat, a batut din aripi $i a stropit cerul cuzeama din blid. Aã s'au fäcut stelele. Ele sunt numai delaInviere incoace (1).

Cand sunt multe stele pe cer, se socote$te a fi un semnde räsboiu (2).

Aparenta impartire a stelelor in constelatiuni, a dat na$-tere urmatoarei legende care se aude prin jud. Olt $i Buzau.Ea este in legatura cu o alta povestire pe care am porneni-t-o cand a fost vorba de indepartarea cerului de parnânt, dinpricina femeii necurate. Legenda aceasta are urmatorul cu-prins :

«Departandu-se cerul, cazand aceasta noua pacoste pe ca-pul bietului om, $i tot din cauza femeii, ca de-aia-i femeia« poale lungi $i minte scurta », omul, pentru ca nu pu-tea pune mare pret pe sfatul femeii, mai ales a femeianu prea-i priceputa decat poate doar la rele, i gandindu-seca i-ar fi fost foarte de folos povetele lui Dumnezeu, de carisimtia mare lipsa, a plecat sa se duca la Dumnezeu, urcan-du-se Liana la El, sus, in cer.

Stiind cã o sa-i fie drumul lung, ca dela pamant pana lacer e mult, mult de tot, $i ca va avea zabava, nu gluma,pana s'o intoarce acasä, plecanci, omul luat cu dansulcarul mare cu patru boi, carul mic, candela din perete, cru-cea de pe biserica, fântana din räscruci, barda, sfredelul, spi-telnicul, secerea, coasa, plugul i rarita, dulaul dela tarla,catelul din curte, clo$ca cu pui, porcarul dela porci i horadin sat, cad vra sa se arate inaintea lui Dumnezeu ca buncre$tin ce era $i a cautat sa-$i iea l cele trebuincioase ladrum, sa aiba de toate, $i nici sä fie singur la drum, sa" maiaiba omul cu cine schimbh o vorba pe atat amar de cale,

sa aiba $i pe cine sa-i fie in ajutor la vreo nevoie. Apoilua I grau $i porumb de samanat, ca intrand in câmpiile

(1) Culegere din corn. Tepu.(2) Cred. Rorn. din corn. Tepu, jud. Tecuciu. A. Gorovei, Superstifii, p. 289

zi..

$i-a

$i

159

intinse ale cerului, sä are si sa samene, cand o fi sa i seispraveasca merindele si sa astepte pana s'or coace roadele,ca secerand graul i culegand porumbul, sa-si faca merinde,sa aiba cu ce-si urma calea mai departe.

Asa si faca omul, si a mers si a tot mers astfel mult timp,pana catre mijlocul drumului sub cer. Aici insa ii iesi inainteLiciga"-1-crucea.

Linde te duci ?Nu-i treaba ta.Pe cine cauti ?Cata-ti de drum si card te mai jute.Esti un artagos.Ba tu esti un viclean si un rau.cu tu tu esti., se luara sdravan la cearta.

Diavolul scoase atunci din traista lui balaurul i arpelenaprasnic, ursul, scorpia blästarnAta, calul furios. capatinade om i pe toate le asvarli Imprejurul ornului, Ca sa-I in-späimante.

Omul insa, nu se inspairnantä, si fara sa-si piarda cum-patul, ca doar Romanul nu se sperie cu una, cu doua, seincaera la Iiipta vitejeste cu dracul, atat de vitejeste, Cadintr'un fleac de tranteala, se faca sub cer o vijelie mareCa si azi dureaza acolo sus si va dura in veci acea vijeliepe care noi o numim vantul lurbal, pentru ca orice sbura-Ware ajunge pana la acest vant, turbeaza pe loc i cadejos moarta ; si orice lighioanä mananca din ea, turbeazasi ea.

In toiul luptei omului cu dracul (1), catelul, desi mic, darvanjos novoie mare si rau de mama locului, se repezi la calca sa-1 muste iar calul incoltit de catel,cand marvaza i pedulaul dela tarla ca. vine in urma catelului, ii treca furiilepe loc i o crol la fuga.

Ciobanul dela oi, sdrobl capul balaurului cu cobilità.

(1) De aici inainte, cat dureaza lupta, legenda capita un deosebit farmec,daca stint urmarite pe harta constelatiunilor taranesti... situatiunele relative aleconstelatiunilor despre cari se vorbete in legenda, cad aà se vede ca poves-tirea luptei urmarete aceste situatiuni ale constelatiunilor, nu iea lucrurile laintamplare, fara nici un rost".

esti., <<ba

160

Vacarul puse pe goanä pe sarpe cu ajutorul horii, si svar-colelile fugii sarpelui se ad si azi pe cer. lar vizitiul sdro1)1 capajina cu barda.

Scorpia, care-si intindea ghiarele spre om, vrand sa viein ajutorul dracului, and vaza cä omul rapune pe drac, in-furiindu-se, ii jinI sange din ochi, si de blastamata si reace e, infeleni cu ghiarele intinse, plesnind fierea din ea deMAW necaz.

Numai boii dela carul cel mare nu s'au purtat bine, cacis'au speriat de urs si au armit projapul, boul de la haisarmind spre cea. Dar si ursul ingheja de frica, and ftvazii pe om cum stalcise pe dracul, si doar dracul era Ian-ga urs, si vedea bine ursul cä i lui are sa-i vina randulacus-acus; de aia nici nu mai cracni ursul.

Toate acestea se vac' i azi pe cer. In mijlocul acestorchipuri omul biruitor se vede falnic si marej, iar dracul s'astalcit sgribulindu-se atat de mutt, cã abia se mai zareste.Si de acolo, sus, omul, tot regele firii e, cum 1-a harazitDumnezeu sa fie pe pamant, aci chiar i dracul Ii tie defrica si-1 line de stapan.

Omul mai are mult pana sa ajunga la Dumnezeu; insapentru cã i-a ajutat Dumnezeu sa invinga si pe diavol, caciomul nu poate face nici o ispitä Fara ajutorul lui Dumnezeu,omul e incredinjat cã Dumnezeu tot nu 1-a uitat, desi si-adepartat cerul de el, si ca Dumnezeu 11 va ajula pe om, oriand omul se va ruga lui Dumnezeu, cu credinja i cu su-flet curat.

In sfarsit, drumul pe care a rners omul, II cunoastern bine,aci se vede bine in noplie senine i fara tuna. El se nu-meste calea laplelui, pentru a a fost albit cu laptele var-sat din galejile ciobanului !cad] ciobanul, and a avut ne-voie de cobilita lui, ca sa loveasca pe balaur, din pripa arasturnat galejile, tragand cobilila repede, i laptele s'a var-sat pe drum, si a curs si a tot curs, imprastiindu-se pe totdrumul. (1).

Mai sus, and am arAtat credinja poporului cä stelele sunt(1) 1. Otescu, op. cit., p. 45-7. Se adauga: ,,Nici nu Indrasnesc sä cornentez

aceastà legenda, asa mi se pare de sublima",

161

facliile ce lurnineaza cerul, am spus Ca ele sunt cu alai maimulte, cu cat noaptea este mai intunecoasa. Prin unele partise zice cã atunci cand se vad prea multe stele, aceasta esteo prevestire de räsboiu (1).

N'arn aflat nici o povestire privitoare la o dusrnanie intrecelelalle podoabe ale cerului si stele, cleat credinfa acea-sta: licuriciul este scanteia din steaua care s'a tinut mai lu-minoasa ca luna (2).

In gacitori, cerul Instelat este asarnuit cu:....un porn mare-mare: noaptea infloreste i ziva paleste;....o prostire plina de posdire;....un ciur de alune: sade cu gura in par si nici una nu

pica.Dui:Ca curn e instelat sau nourat, poporul, gandindu-se la

cer, se intreaba:Ce-i mai lung cleat drutnurileSi mai lat cleat nnttrile,Mai frumos dealt florileSi mai uricios deat babele,Mai drag deait icoanele$i mai Mu deat tunurile,Mai luminos dea2t lumelndrile$i mai intunecos deat pivnitele ? (3).

Cerul este floarea unui porn,stelele,---care are mijloculuscat,vasduhul,si radacina verde,pamantul (4).

Stele se cimilesc:Dela noiPdna la voi,Totu-s zale$i parale (5).

(1) $ezdtoarea, VI, p. 53.(2) Marian, Insectele, p 51.(3) Gorovei, Cimiliturile Romdnilor. p. 65.(4) N. Päsculescu, op. cit., p. 77.(51 Gorovei, op.cit., p. 356. Pasculescu, op. cit., p. MO: Dela noi, pAnä la voi,

numai baniT. Pamfile, Cent! fi podoabele lui. 1 .

ti

162

De aici, pAnd la munte,Numai zale de aur mdrunte (I).

Peste munti si peste mdri,Numai ochi licAritori.

Pe cthnpul liii Basarab,Numai mieiu vArsat (2).

Poporul roman isi inchipuie steaua, la fel, pretutindeni,luminoasä, si deci, imprästiind raze, cari se pot asemAna cuniste coarne, atunci cand steaua se zugrAveste sau seface din cevA. Astfel cu mai multe coarne sau cornuri estesteaua pe cari fac copiii la sarbatorile Craciunului,desprecare pe larg am vorbit intealta parte (3) si tot astfel este in-chipuita steaua si ca incondeieturA pe ouale rosii dela Pasti,cum arata fig. a, o stea pe un ou incondeiat in jud. VAlcea,fig. b, un ou incondeiat in jud. Dambovita, si fig. c,--unul din jud. Muscel (4).

2. STELELE.

Din marele numär al stelelor, poporul roman, ca i ceivechi, si-a alcAtuit catevA grupuri de stele,constelatiunile,pe cari le-a bote-zat cu un nume decare se leaga cate ozicere, adesea in le-gAtura cu constelati-unile si zicerile celorvechi. Dintre stelelede cApetenie, preaputine au rAmas inafara de constelatiu-nile populare, cu numiri singuratece sau Vara numiri.

In deosebi, pentru acest capitol, folosind lucrarea d-lui(I) Gorovei. op. cit.. p. 356. PAsculescu. op. rd., p. 100: De ad. pAnA la

munte. nurnai parale maininte.(2) Pasculescu, op. cit., p. 77.(3) T. Pamfile, Crdciunul, p. 126 i urm.(4) Maria I. Panaintescu. Colectie de oud incondeiate. Ed. Casei Scoalelor.

Vezi i T. Pamfile i M. Lupescu, Cromatica poporului roman. p. 189. fig. 33.

Fig. 6-8,

.CL

si-o

163

Otescu, vorri lila la rand constelatiunile astronomice, ara-land numirile, povestirile i credintele populare, cu privirela intreaga constelatiune sau numai la o parte dinteinsa.

Ursa mare si ursa mica se numesc carul mare si carulmic cari au cate patru roale,cele patru stele mari cariformeaza trapezele, i cafe un prolap, oisle sau lanjala.

Prin unele Orli se numesc i ursul mare si ursul mic,fiecare cu Irupul si coada sa. Cantl mic se mai chiama Incasi plugusorul sau grapa.

Pe-alocuri carul mare se zice cä inchipuie saple boi, pecari ii pazeste vacarul, o mica stea langa steaua a doua aoistei, numarata dela capul oistei, spre roate.

Sleaua polara,steaua din capul oistei carului mic,sechiama imparal, candela cerului,stalp,sleajar,numele pa-rului din millocul ariei de treierat, lagara, lagara sau steauaciobanului. Acest din urma nume II poarta de obiceiu Thcea-Iärul de seara,Venus,---numit i luceafarul ciobanilor (1).

La carul mare, langa a doua stea a protapului, Iäranii vado stea pe cari o numesc, dupa cum s'a spus, vacar, dar sicaraus, cel ce mana carul, sau cale/u0,a1 carui nume estePoloschila. Unii insä spun ca aici e caräusul, iar catelusaeste steaua mica de langa steaua de unire a carului marecu protapul. Prin unele päri, carausul se mai chiamauciga-l-loaca sau uciga-l-crucea care mana carul. Povestireao cunoastem de la Instelare.

Prin uncle locuri, cele doua stele de langa roate sunt cu-noscute ca boil carului.Steaua dinaintea boilor carului marese numeste lup sau urs, de cari respectivii boi s'au speriatsi au luat-o unul cea si altul hats, cum s'a vazut la pove-stirea Instelarii.

(1) Voronca. op. cit., p. 281: Ciobanii n'ar manca frupt in zi de sec, Doainnefereste ! Tin pentru oi. Tocmai seara. dupd ce a räsdrit steaua ciobanutui (Inceafdral. steaua care mai intai rasare), atunci se infrupta. De acelas obiceiu setin si ceilalti oarneni in zilele de post ale saptarnanei, cari nu voesc sa tie panaa doua zi. De aceea se zice ca steaua ciobanului e pentru post. Unii manancamai tarziu, dupa ce au rdsdrit toate stelele:' -T. Panifile,Sdrbdtorile de thalami,p. 33 : ...se postiau de-a valma toate zilele, rnancand numai o singura data pczi, seara. dupa ce rasaria stealla ciobanulut...

,

pi

164

Prin alte parti ins& se crede ca un oarecare Pepelea s'arfi pus ramasag cu Dumnezeu ca va impinge carul spre ca-lea laptelui, insd Dumnezeu, cu cat Pepelea impingeh decar, cu atat ducea calea laptelui mai departe.

Pe-alocuri, cele trei stele ale protapului carului mare, suntinchipuite a fi lrei perechi de boi pe cari-i manä cardusulla deal.

Acest cdräus s'a fost intalnit cu Duinnezeu, care i-a urat:La deal, la deal, ea ajutorul lui Dumnezeu!

lar cdrausul i-a raspuns rästit:De acum, ori va vrea Dumnezeu, ori nu va vrea, eu

tot am ajuns in varful dealului.gAtunci Dumnezeu, ca sä-1 smereascd, a facut ca boii din

frunte sa dea inapoi, a§a ca inainte n'au mai voit sä tragd;o roatd s'a smintit din loc si toata greutatea carului lasan-du-se pe acea roar& de atunci carul mare se invarteste totindärdt..

Din jud. Falciu avem aceasta povestire:«Act), dac'a vazut dracul ca. Dumnezeu a facut tot ce este

pe parnant cu atata chibzuiala §i mestesug, ca sa nu fienici el mai pe jos, s'a apucat inteo Willa zi de lucru. i alucrat azi, mani, poimane, pana ce a OM lucrul. Da el, vezica n'avea ca Dumnezeu scaun la cap si de aceea nici n'aiesit la un sfarsit bun. Facuse cloud card: unul mai mic sialtul mai mare, si le lucrase inteo casä, ca sa nu-1 vadd ni-meni. Dupd ce le-a incheiat frumos, a vrut sa le scoata a-fard; usa era insa mai stramta si a inceput atunci incorno-ratul a intinde de protap, de i se facuse ochii in cap catbicele. Era sa darame casa si sa rupa osiile cardlor, candiaca si Dumnezeu langd el:

Ei, mdi dracule, da ce te muncesti aici degeaba?Dacd nu le pot scoate, ce-am sd fac?Daca mi le dai mie, eu ti le scot afard!Ti le dau!

Dar in gandul lui:-- Numai sa le vdd afard, c'apoi stiu eu ce-oiu face!

a prins Dumnezeu a desface si a scoate afara carambii,osiile, inimile, roatele. Dupa ce le-a scos afar& apoi le-a in-cheiat la loc.

i

165

Da dracul plesnia de ciudä, i nici una, nici dou5, hat! decosurile car5lor i usti! in fundul p5mantului. Dumnezeu aapucat atunci de roate i cu ele a Minas. Aca, ca s5-i taiepofta dracului de a le lua i pe acestea, le puse pe cer inchip de stele.

Cand e cerul limpede, le vedem. Se zice cä pe Sf. Hie 1-apus p5zitor: Cand va indräzni cumva dracul, s5-I pocneasc5cu s5geata Iràsnelului in cap. (1).

Alte povestiri despre carul mare. se vor vedea and va fivorba de calea laptelui.

Despre carul mare se zice cã e un car ca toate caräle cucare Traian a carat la Roma din robii Daci,--cu carul miccarând pe c5peteniile Dacilor. Poloschila este catelusa luiTraian.

Altii spun cã dus de si-a ingropat comorile cucarul mare, iar cu carul mic s'a urcat la cer (2).

Dragonul este numit balaur sau smeu, având incol6cilurasau colacul §i capul balaurului. (Acest balaur in timp deploi si furtuni mari invie, si se joac5 prin nori. Cand noriiar fi subtiri, s'ar sc5pa pe pämânt. Se spune ca" in tirnpuriledin vechime, s'a scapat un balaur la locul numit Dealul Ba-lanului din jud. Neamt si a stat acolo mult timp, pand aputrezit. Lungimea i grosimea Ii erau foarte mari, scheletulcolosal; o coast5 ii era de dou5 palme domnesti de lat5).

Credit* in astfel de balauri exist5 de altfel in toatä Mol-dova si Transilvania (3).

Hercule este omul, despre care am vorbit la Instelare.Lira se numeste ciobanul cu oile, steaua Vega fiind do-

banul, iar cele patru stele, oile. Ciobanul se mai chiamãluceafarul cel mare de miezul luceafarul cel frumossau regina slelelor. Dup5 rasaritul lui in zi de sec, se poatemanca de dulce, intocmai cum s'a pomenit despre Venus.

(I) Ion Creangd, VII. p. 50-1.(2) Pentru credintele franceze, paralele. cf. Sébillot. Le ciel et la terre, p. 30

urm.(3) Am cetit o frumoas a. schita de d-I I. Agarbiceanu, unde se spunea de o fe-

meie ce cereh unui preot, pe o vreme de ploi, sa-i ceteascã carte pentru ba-laur, dupd cum cetia preotul cel batran !

/ov pi-a

pi

166

Crucea se chiam5 cruce, crucea mare sau crucea mie-zului ocrucea pe care a fost rastignit Ilris los. De a-ceea, cand taranii o v5d noaptea, se inchinI la ea, zicand cãii s'a aratat Isus Hristos..

Prin unele parti se chiam5 i cobiliIa ciobanului, ciobanulavand doua galeti in cobilita si una in mana. Stelii din mij-locul crucii i se zice si fánlânã sau Miliaria din r5scruci, decare este razemata ciobanului.

Delfinui se numeste crucea (1) sau crucea mica, ,cruceade man& cu care merg preotii la zi intai>> sau crucea far-

Prin jud. Botosani se spune ca dupa cum aceastacruce nu este indestul de dreapta .caci steaua de jos cadestramb, tot astfel i fratele de cruce, fartatul,nu e cacel adevarat. (2).

Vullurului «i se zice tot vullurul sau vulturul Domnului.lns5 in general, cu steaua Altair si cele dou5 stele mai lu-minoase, vecine, ce vin de o parte si de alta a stelei Altair,laranii formeaza constelatiunea felei de impâral cuAltair, fiind fata, iar cele doua stele, carligele cobilitei, decari sunt alarnate donitele, cofele sau galetile, in cari fatade imparat duce apa, spre a racorI sufletele celor morti pa-

dusi in iad..Prin Bucovina se chiama fala cu coromasla. Aceasta fat5

a lost luata in ziva de lordan desdemineata apa, dar ea eraasa de buna la Dumnezeu, incat, cand a gustat, era vin; 6ichiar a luat-o (Dumnezeul cu apä cu tot si a pus-o in cer. (3).

Tot prin Bucovina, cu privire la fata cu coromasla, se a-ude urmatoarea povestire

<,Zice ca atunci, cand a fost omul cel ce manca mull (4),el era morar, si-a mers la Dumnezeu sa intrebe, de ce face

(I) Francu i Candrea, Romeinit dirt Montii apaseni, p. 121: Craceez sfintesteseara pe la 14 Oetombrie.

(2) Voronca, op. cit., p. 1142.(3) Ibidem. p. 901.(4) Povestirea omului fail sat preceda. Pnntr'un nevoias care a mers la Dum-

nezeu, ornul farä sat a aflat ea daca va imparti din maocarea sa si altora, vaavea sat, ceea ce nesätiostil a si fäcut.

cobilila

latului.

catosi,

noplii,

cobiliia,

167

mamatiga cat roata carului, de o manana, si tot nu sesatura.

Pe drum, mergand el asa la Dumnezeu, a ajuns la o casaunde erau doua fete batrane, nemaritate.

Daca mergi la Dumnezeu,zic ele,ma rog sa intrebisi de noi, badisorule, de ce am imbatranit si nu ne putemmarita?

Voiu intreba, zice omul.Mai merge, mai merge, da de-un ogor. om ara de

trei zile cu plugul cu sase boi, i cat ara, nimica nu se cu-nWeâ: era pamantul ca dintai.

Daca mergi la Dumnezeu, bädisorule, ma rog sa intrebisi de mine, ca iaca, eu de dile zile ar, si tot de geaba!

Mai merge, da de un cane, ce tot se tologia. i nici numuria, nici nu traia.

Ma rog, sa intrebi si de mine, bade, de ce nu-mi daDumnezen o data, ori sä mor, ori sa ma scol.

Voiu intrebalMai merge, ajunge la o balta mare si frumoasa i da s'o

treaca, da balta ii zice:Ma rog, sa intrebi si de mine, de ce n'am peste, ca

uite ce apa curata si frumoasä am, si peste n'am de candsunt.

Voiu intreba,--zice el.Ajunge la Dumnezeu. Da Dumnezeu nu era acasa; jeral

numai mama Jul Dumnezeu. Ii spuse el toate, la ce a venit.Mania lui Dumnezeu iea fuga i stria vatra cuptorului si-1

baga inguntru i pe deasupra lipeste, sa nu-I gaseasca fe-cioru-sau cand va veni, ca de-i mirosia a carne de orn, in-data avea sa-1 manance.

Vine Dumnezeu acasa. Ma-sa i-a dat sa manance ; pe ur-ma 1-a chemat sa-1 leie.

la vin, dragul mamei, si te-oiu la 1cum II la, tot il intreba. Da omul din vatra auzia :A fost un om aice si-a Intrebat ca el a0 de mull ma-

nâncsa si nu se mai satur5?II tiu eu ; da el, de ce, cati oarneni sunt in moarã, nu

le da si la aceia cafe o bucalicas ? Da-si intoarce spatele dela dansii, ca jaltfelb s'ar satural

$i-un

168

Da a zis ca sunt doua fete batrane. De ce nu s'au pu-tut marita ?

Da ele de ce dau gunoiul din casä in ochii soareluiand räsare; imi umple loath fala de colb ; de aceea nu s'aumaritat si nu se vor marita nici ele i nici cele ce fac cadansele.

Da este un om ca tot ara i seamana si tot sta cu lu-crul pe loc.

Da el de ce ii fudul si nu se inchina lui Dumnezeu ?De, cand incepe lucrul nu zice macar .Doamne ajuta >>? Da-cä face cruce i ar zice asa, pe loc, tot campul cat 1-aarat, s'ar face gata arat inaintea lui.

Da un cane ce este in drmm, de ce tot se tologestesi nu mai moare ?

Acela nu-i cane, da-i norocul unui om sä she, sä-1 lo-veasca indarapt cu mana : s'ar risipi si banii ar fi ai lui.

Da este o baltä mare si frumoasä, cu apa limpede,n'are pesle.

Acea MIA nici n'a avea, pana n'a mânca cap de om.A doua zi, dupa ce s'a dus Dumnezeu,el, adica, tot e o

fala cu soarele, ca i soarele e al lui Dumnezeu,--a pornitomul la drum. Mai intaiu a ajuns la balta aceea, da, bal-

ta a prins a-I intreba :Stai, mai intaiu sä trec, si apoi h-oiu spune.

Duna ce a trecut, s'ama era departe, a strigat:A zis Dumnezeu, cã nici nu-i avea, pan' nu-i manca cap

de om!Ara', si cum n'am shut eu mai inainte, cä te mancam

pe tine !Doara en n'am fost prost sä-li spun.Se mai duce el, ajunge la cane si da indärat cu maim,

si banii fac : zuurr! A luat cat a putut i ceilaili i-a basal.Mai merge, ajunge la omul care ara si-i spune. Atunci o-

mul a ridicat cusma, si-a facut cruce, zis:Doamne, ajula!

Si Mat& tot campul a fost gata arat!Ajuns si la fetele celea:

Da de noi ai intrebat ?

ar

si

si-a

pi

169

Am intrebat, a zis omul.Si le-a spus.El s'a dus acasa si-a facut mamaliga, facut cum a zis

Dumnezeu, a dat i pe la alli oameni, da el, cu ce a ramaspe caldare, s'a saturat.

Da pe fetele celea le-a pus Dumnezeu pe suntstele ce se vàd Irei, rand, si la care le zice fala cu coro-mâsla (1), ca sa stie i altele, ca de aceea nu s'au maritat,pentru cä au dat soarelui cu colb in ochi.

Cat vei tral, dimineala, cand rasare soarele, sa nu aruncigunoiul inspre soare, nici peste zi. Pentru gunoiu sa cap säai un loc ia incolo, dupa casa, spre miezul noptii, nu pe un-de umbra' soarele in calea lui. (2).

Cefeu se numeste coas6. Cele trei stele in linie dreap-ta alcatuesc coporâia sau copoz*ca. Steaua din stanga estemânerul sau cornul coporâei. De cele doua stele dirt stan-ga, nu se tine socoteala.

Perseu se nurneste câpNina, carul dracului, cu carese vor Cara pacatosii la iad, la sfarsitul lumei,loporul saubarda, cu gura, coada, muchia sau gura.

Cassiope se chiama scaunul lui Dumnezeu sau mânäs-firea.

Andromeda este jgheabul pulului,-- pulul fiind Pegasul.Pegasul se numeste loac6 (3) sau gavadul mic. La olalta

cu Andromeda. alcätueste pulul cu jgheab.

Viziliul poarta numele de viz:Wu, iràsurä, surugiu. ocol,lam carul lui Dumnezeu, .cdci se crede ca la sfarsitul lu-mii, cand Hristos va judeca lumea, pe cei drepti in acel carIi va duce la raiu.. Se mai chiama i caprä. Capra este stea-ua capella iar iezii caprii sunt cele trei stele mai mici.

(1) «Fata en coronasta ... se crede a fi cele trei stele rand, de-a curmezisuldin constelatia lui Orion, nu constelatia Vultanalui, dupa cum e cunoscuta inMoldova. si de unii, si in Bucovina.

(2) Voronca, op. cit., p. 214-6.(3) Francu, Candrea, op. cit., p. 121 : roaca sfinteste seara la 14 Octombrie.

si-a

cer,si

170

Prin unele pãrti, cei trei iezi se mai nurnesc si sfredelulmic, burghiul sau siredelul pàmântului.

Vacarul poarta acelas nume.Coroana boreal6 se cheama hora, steaua Gemma nu-

mindu-se fala mare din horã iar alfe doua stele din horasunt láularii (1), casa cu ogradà sau curlea ei, coliba saucociorva ei.

Ophicus i arpele se numesc calea rälácifilor, pe ca-re .vor umbla oamenii pacatosi ratacind zäpaciti la a douavenire a Mantuitorului, cand vor auzi de judecata lui», sousarpele care a ademenit pe Eva.

Peslii se numesc tot pesti sau crapi, cei doi pesti cucari Domnul tfrislos a hranit cele cinci mii de oameni.

Berbecul, ((nurnit tot berbecul, dar laranii nu-i vad decat coarnele».

Taurul .e numit tot laur sau gonilorul, insa poporultarmureste aceastä constelatiune numai la triunghiul ce seaseamana cu triunghiul caracteristic al fetei unui cap de taur».Prin Ardeal se nurneste capul de bou (2).

Steaua Aldebaran este numit luceafärul porcesc sau por-car, care are alaturi vierii, porch sau scroafa cu purcei. Pevremea cand rasare el, porcii incep sa grohalasca, sculan-du-se. Prin uncle päri i se zice destept6forul, la a carui rá-särire, cocosii incep sa ante, iar strigoii, joimari/ele i alteduhuri rele, pier ascunzindu-se in gropile lor.

Pleiadele din aceasta constelatiune poarta numele de g6-ina, gainuse), galinuse, la Macedo-Români (3), -closcà,la, c./oagi (4) sau c/osca cu pui. Are sapte stele (5). Slu-jeste foarte mult taranilor in orientare (6).

(1) D-1 Otescu insa scrie : ,,Eu insa nu vad decat un singur läutar i nici peacela intotdeauna".

(2) Francu, Candrea, op. cit.. p. 121 : apune la 14 Oct. seara.(3) P. Papahagi, Basme arománe, p. 601.(4) Impart. de d-1 St. St. Tu(escu, corn. Baloti, jud. Dolj.(5) Gdina$a se chiama §1 insecta Coccmelle septempuctata L. I Ma ria n , !sale-

le, p. 11)8)(5) Erancu, Candrea, op. (it , p. 121 : rasare cu Lon le odata la 11 Cirepr ;

la Sf. Neculai apune o data cu seara. V. st Marian, Seirbdiorile,1, p. I09

c/o-

171

Cine va vedea, si mai ales rasa:rind, intaiu, closca, la Do-minica mare, va aveh mare noroc.

Cine se va scula in fiecare dimineata din Poslul Sample-Irului, la räsaritul ei, nu va duce lipsa de nimic i treburileII vor merge foarte bine.

Prin jud. Botosani se crede Ca in care zi vede mai intaiucineva gainusa, vara, in acea zi a saptamanei sa samenetoamna grãul (1).

Cand se iveste closca la Dr6gaicä, are putere sä creas-ca popusoiul, .s5-1 vezi cu ochii".

In noaptea de Dragaica (24 lunie), daca pazesti cloatand iasa pe cer, gasesti de trei ori bani. Asa cum stai noap-

La de pandesti, vezi iesind cafe un puiu, cafe un puiu,tot mereu, {Dana iasa toll doisprezece, i joaca, joaca impre-jurul ma-sii. Asa o (2).

Closca se mai chiama si sIelele ciobanului. .Cand innop-teaza si gainusa e la toaca, Itäranii] stiu hotarit câ oaia sesatura de iarba".

Unii, in sfarsit, numesc closca si scroara cu purcei.Gemenii, redusi numai la Castor si Po lux, se numesc

tot gemeni san Iliad botezati pe-alocuri Romul si Re-mul sau Romil. Po lux se chiarna i comoara sau comoaralui loy.

Racul se numeste tot astfel..Cand Hrislos a fost rastignit pe cruce, schingiuitorii lui

voira sa-i bata patru piroane in corp, adica doua in celecloud palme, unul in labele picioarelor puse una peste altasi al patrulea, mai lung, in buric. Racul insa, a furat pironulcel mai lung si s'a strecurat cu el prin fuga, mergand inda-rat. De atunci, Mantuitorul, drept .recunostinta a binecuvan-tat racul ca 85 se mai-lance de loath lumea, si in zilele depost, ca si in cele de duke. lar, spre a se }Astra aminti-rea faptului säu, Mantuitorul a hotarit ca racul sa umblemereu indarät, i l-a pus pe cer).

Leul se numeste cal, si leo mai rar.(1) Cred Rorn. din corn. Trurti, impart. de d C. Atanasiu,(.2) A Gorovei, Superstifii, p. 69. Cred. din jud, Valcea.

prinzi»

frafi,

st

172

Virgina poartä numele de fecioarA crezându-se a fi

Fecioara Maria, din care, steaua Spicul, aratd inima curatä aFecioarii.

Ba lanla se nume§te balanla sau cânlar, cu care Hris-tos va antari la judecata de apoi, faptele oamenilor.

Scorpionul se nume§te scorpia cu ochiul ei de sAngesi giarele ei intinse.

Sàgelalorul e numit arcas, socotit a fi ràsboinic roman.Capricornul se chiamd cornul caprii sau coarne-

le caprii (1). Cand fulgera pe cer in aceastà parte se zicec5 va plouâ negresit.

Vars6lorul poartd acelas nurne.Orion, are trei stele in mijloc: ele se numesc Trisfe-

Vasile, Grigore cei Irei crai,craii dela rasa'ril, Ioiegele sau cingaloarea regelui.

Trisfetitele, irnpreund cu steaua Rigel §i cealalt5 stea, deaceeas parte cu steaua Betelgeuse, se nume§te rarila saurarllele. Prin unele pãrli, rarita se alcalue§te din Trisfetite,steaua ce vine de aceea§ parte cu Rigel, Fara' ea, insd si ce-le trei stele din iepure ce vin in dreapta acestuia, formândun arc perpendicular pe Trisfetite.

In loc de rarip, unii zic ralila (2), plug sau greblà.Prin Bucovina se spune Sf. loan, bdiat, cdruia Dumne-

zeu ii strigA :Scoalas, loane, cã sunt patru ceasuri, si te apucas de a-

rat (3).Arcul de sapte stele dintre Treisfelite se chiamd secere.Trisfetitele cu Betelgeuse alcätuesc sfredelul mare, sfre-

delul (4), spilelnicul sau spilelnicul mare..C5tre sfAr§itul lumii, spilelnicul se va apropià de comoa-

rà si in sfar§it, va gäuri comoara. Atunci top banii din co-(1) Culegere din corn. Tepu, jud. Tecuciu.(2) $t. Tutescu, Taitza dlnia, p. 108 : ,,Trei stele in rand pe cer".Francu,

Candrea, op. cit., p. 121: Raritele slujesc la orientarea titnpului ; räsar o datacu zorile la prinderea postului Sf. Mariei ; la Sf. Neculai, apun seara".

(3) Voronca, op. cit., p. 943.(1) Francu, Candrea. op. cit., p. 121.

lap,

loan,Trisfelilile,

ca-i

173

moarä se vor vãrsa pe pamant, dar In schhnb va pierl apade pe fata pamantului. Si oarnenii, ne mai avand ap5, seteaii va Intel!, i vor alerga in uibul locului, autand ap5, iarvazand de departe lucirea aurului si a argintului c5zut dincomoar5, vor alerga inteacolo, cãci vor crede ca e ap5, casa bea, sã li se potoleasca jarul setei, ins& ajungand aproa-pe, vor vedea sa s'au inselat amar, si vor plange cu foc. Atuncile va iei inainte Anfihrisl sau Anlihârs sau Anlihârl, cumii zic mai toll täranii. Si Antihrist va da celor ce vor vol s5se inchine lui cate un butoiu de ap5 i un car de paine.Ceilipsiti de credint5 si cei slabi de Inger i lacomi, se vor in-sela vor crede si se vor inchina lui, insä vor vedea caband apa lui Antihrist si mancand panea lui, vor ajungemai cu sete, i mai cu foame. Si va fi vai i amar de ei. Daroamenii cei pioi, tari de inger i buni la Dumnezeu, nu sevor inchina lui Antihrist, ci vor vol mai bine sa moar5. Atuncile va ies1 inainte Hristos, care le va da cafe un colt de pres-curd i un pähärel de vin, cu cari le va astamp5ra seteafoamea. Aceasta va fi vremea de apoi. i Hristos va incepejudecata din urma sau judecata de apoi..

Cu privire la sfredel si la carul mare, prin jud. Neamt seaude urmatoarea poveste :

vremea de demult, un om auta comoara lui lov incer, i gäsind-o, a infipt sfredelul, care se vede i astazi inapropierea Drumului robilor. Pe urm5 s'a intors acas5 dea luat carul cu boii spre a merge sa-si iea comoara gasita.Si pe unde mergea el cu acel car, fiind drumul cotit, de a-ceea se vede protapul carmuit in partea dreapt5. Spun adac5 acel om va ajunge sa-si incarce comoara, atunci lu-mea se va schimba. Dumnezeu va seca toate apele de pefata pamantului i va fi ploaie intr'o parte a lumei numaicu bani de argint, iar oamenii, crezand ca plou5 cu ap5,vor alerga acolo ca sa-si potoale setea. Si gäsind bani inin loc de ap5, au sä se incarce cu bani i sä plece inapoi.Apoi pe drum in calea lor au s5 gäseasa pe Sfâraul Pe-Irea cu un cos (paner) de prescuri i un pahar de ap5 ti-nandu-1 in mânä. Din cos si din pahar va da la fiecare omcare nu va fi fost prea lacorn la luat bani, i la acei cari

si-1

si

si

.In

174

au lost prea lacomi, nu le va da nimica ; si acei ce vormanca si bea din mana Sfantului Petrea, nu vor mai insetasi flärnanzi niciodata, iar eel ce nu vor manch si bea, vorfi insetati si flamanzi totdeauna..

Cânele mare si canele mic, stint numite cancle sau du-faa) catelul. Sirius, din cânele mare, se chiama zorila, lu-ceafärul din zori, lucealarul de dimineala sau numai lu-ceafarul, "cad räsare tocmai in zori si pe cand lumina zo-rilor sterge treptat, treptat lumina celorlalte stele, zorila sin-gur se lupta pana in cele din urma cu zorile si se vedefalnic pana incepe de se lumineaza bine de ziva" (1).

Macedo-Romanii au despre luceafar, lujia far, de dimi-neata si de sear& urmatoarea povestire :

Un rege se ruga mult lui Dumnezeu sa-i dea un copil,macar de ar fi in chip de capra. Dumnezeu Ii dada o capraziva capra iar noaptea fata, -fara pereche de frumoasa.

Pe capra lua mai tarziu de nevastä un fecior de im-parat.

Inteun rand, pe feeior 11 pofteste all imparat la o nunta.Plecand, el isi lasa nevasta capra acasa. Nu peste mult in-sa, pleaca si nevasta lui, chip dânsul, fara insa sa-si fi luatpielea de capra, ci cu infatisarea ei de femeie.

Cum o vaza imparäteasa, mama feciorului, ii zise aces-tuia

Uite, fiule, asa nevasta sa-ti fi luat tu,-- nu o capra!Feciorul Ii spuse ca tanara aceea este chiar nevasta lui,si astfel desvalui chipul cum capra, isi leapada pielea.Imparateasa, auzind aceasta, alearga numai deaf acasä,

si-i arunca pielea nurorei sale pe foc. Nora, simtind miro-sul, pleaca indatä acasä, dar neaflându-si pielea, incepa saplanga de mahnire, i prefacandu-se, se urea in sus.

Ea-i luceafarul de seara.Feciorul de imparat, de dragostea ei, se ridica si el la cer

si se schimbii in luceafarul de dimineaja (2).In jud. Tecuciu, se crede Ca luceferii ar fi facuti din fe-

ciori cu purtari bune, sau cä ar fi feciorii soaralui, facuti(1) 0 stea nurnitã crinele, o cunosc $i Rom. din corn, Tepu, jud. Tecuclu.(2) P. Papahagi, Basme aromane, p. 205-7.-0 variantä la p. 277-9.

pi-o

:

175

cu sIelele, una dintre pricinile pentru care tuna rfa puhasa aiba pentru soare o dragoste mai mare.

Prin Bucovina se crede ea uneori slrigoaicele fura hicea-tdrul; atunci nu mai ploua, insä bat grindinele (1).

Canele mic se mai chiama si sfredel saurnic:

Balena se chiama chit.Porumbila poarta acelas nume si se zice ca este porum-

bila pe care Noie a trimis-o sa vada daca au aparut usca-turile, si care s'a intors cu ramura de maslin in gura.

Corbul se pare a se numi tot astfel.Leul mic se pare a se numi lupärie sau haila de lupi.In sfarsit mai sunt unele nurniri populare de stele, despre

cari nu se stie ca siguranfa in ce constelaliune sunt; astfelsunt stelele numite luceferii mid i raze, sturzul i mierla (2)!Well (3).

3. STELELE CAZATOARE.pomenit mai sus obsteasca credinfa a Romani for,

care spune ca stelele cerului au aparut cate una i apois'au inmullit pe masurd ce s'au inmulfit i oamenii, liecareom având steaua lui. De soarta omului, steaua lui nu sedesparte nici o data. Cand ii este scris cuiva sa i se intam-ple vre-o nenorocire, steaua lui se intuneca, se intristeazaoarecum.

0 doina bucovineana zice:Cate stele sunt pe cer,Toate pan la ziva pier,Numai luna si c'o stea,$tie de durerea mea ;

sau :Cate stele'n jurul meu,Toate ma vorbesc de rail.Numai luna si c'o stea,

(1) Marian, Inmormetntarea, p. 44.(2) Aceste doua din urrnd, sunt cunoscute in corn. Tepu, jud. Tecuciu.(4) Al. Viciu, Colinde din Ardeal. p. 145

Am

spgelnicul

176

1mi indulcesc inimh (1).Cand omul moare, steaua i se stinge de pe cer, cazand,

prelingandu-se ca o fasie luminoasä, mai mare sau maimärunta, dui:0 cum steaua a fost mai mare sau mai mica,dupa cum omul ce moare a fost mai mare sau mai nein-semnat, mai placut lui Dumnezeu sau mai pacatos (2).

Macedo-Romanii cred Ca atunci cand cade o stea, a mu-rit un om de samä (3).

De aici zicala: i-a pical, i-a càzul, i-a apus, sau i s'aslins sleaua; de aici ciobanul din frumoasa Miorita ii in-deamna mieoara ca sa-i vesteasca moartea lui,

Ca la moartea rneaA ckut o stea,

Astfele cred si Ucrainenii (4), de altfel ca mai toate po-poarele. Cine nu stie a Napoleon credeh orbeste in steaualui ? (5).

Prin unele Orli se crede cã stelele ce cad sunt rosii ; eleprevestesc rãsboiu (6). Prin allele, stelele cazatoare se so-cotesc a fi draci (7), smei, balauri sau sbura-lori, «cari urn-bla noaptea ca sa poceasca sau sa omoare pe oamenii cei-ar intalni in calea lor.; de aceea, se mai numesc si steler5l6ciloare sau stele calàloare.

Prin unele parti, stelele cazatoare se pun in legatura cucaderea dracilor, adica cu isgonirea lor din cer, and uniidinteinsii au ramas spanzurati prin vazduh

«Cei cari sunt spanzurali prin vazduhuri, au facut vâmi,(1) Familia, XX, p. 323.(2) sezdtoarea, II, p, 192-3 : Cand Dumnezeu porunceste moartea unui om.

lumdnarea [de pe cer,-steaual i se stinge i una din stele dispare din numb:-rul celorlalte de pe cer, läsind in urmk-i o brasdi lungi i argintie, care e foar-te pronuntata cind pe om II iea Dumnezeu cu bucurie, si care abià se zdrestedud cel ce moare e un picitos.

Ori de cite ori poporul vede picind o stea, zice offind :S'a mai dus un suflet" !

(3) Cosmulei, op. cit., p. 47.(4) Revue des traditions populaires, IX, p. 423 Ibidem, XXII, p. 339.(5) Cf. P. Sébillot, Le ciel et la terre, p. 49.(6) Cosmulei, op. cit., p. 46.(7) Voronca, op. cit., p. 302. Ucrainenit cred ci, bitut de Inger, moare iin

drac, dud cade o stea, (Revue de b. aditions populaires. IX, p. 423).

intin calea la oamenii cari mor, si vdmuesc, si nu-i las5

sà treacd in cer la raiu, pan5 nu le platesc si lor ceva, ori inbani, ori in toleturi. Cei ce sunt cu gurile spanzurate in jos,slobod noaptea, dela sc5p5tatul soarelui paran r5s5rit, baledin gur5. Acestea sunt balele vra7masului; unele cad prinfantâni, altele in ape curgatoare, altele prin ierburi. Ele auputere de omorit pe om, ii bolnavesc greu, dac5 se intam-pia ca vreun om s5 le bea in ap5. ori sa se culce undesunt ele azute.

Slelele sun! ostasii cerului_ Durnnezeu le-a pus sa adunetoate balele ce cad din gurile dracilor, ca sä nu caz5 pepamant, sa se imbolnaveasc5 lumea. Si ele and vad Ca

vreun diavol a slobozit vreo bal5 din gur5, se reped dupdea de o prind si n'o lasa s6 caz5 pe pamant. Si de aceeale vedern noi umbland noaptea pe cer. Dar unele bale, orinu le vad stelele, ori nu le pot prinde, si acele cad pe pa-mant i aduc multe boale. Dar de n'ar fi stelele sä le prin-d5, si de ar cädea toate, apoi mai loath lumea ar fi schi-load5 i bolnav5 din pricina balelor dräcesti. De aceea nue bine sa bea cineva apas din falânä, chip sfintitul soare-lui pand'n räsärit, cä se poate sa se brodeasca vre-o baladr5ceasca. (1).

Aceste credinte le intalnim si la Ucraineni: .cand vezi cä-zand cafe o astfel de stea, sa-ti faci cruce i sa zicicad cu cat vei zice astfel de mai multe ori, cu atat Satanse va infunda mai bine in p5mant. (2).

<,Cand intr5 prin casele oamenilor srnei, se lasa la fla-fetele indrägostite, ca sa le chinuiasc5,---credinta asa

de sublim descris5 in .Sburatorul» lui Heliade.Acesti smei se bat adesea intre dansii iar sangele inche-

gat al lor curge pe pärnant. Cu acest sange isi afumä pa-rintii copiii bolnavi de sperietur5» (3).

Prin jud. Dolj, se crede ca dac5 acesti smei cad peste o

(I) T. Pamfile, Sdrbdtorile de yard, p. 178.(*2) Revue des taditions populates, XXII, p. 339.(3) Otescu, op. cit., p. 57-8.

T. Pamfile, Cerul st podoabele lui. 12.

si

.arnin.,

caii §i

178

vilã care fata sau un om care-si face cas6, 111.14 merge bi-ne. Locul acela unde .cade smeul, este blastamat (1).

Megleno-Romanii vad in caderea stelelor un semn cumca hofii sunt urmariti de potera (2), sau ca a scapat cinevadela hoti (3).

Cine vede cazand o stea, sa nu spuna si altora ca-i pa-cat. <<Si steaua, ea saraca, multe mai vede si nu mai spunenimanui!. (4).

S'au pus in legatura bolizii cu credinta pe care am pome-nit-o intealt loc,cu deschiderea cerului (5).

<<Poporul nostru crede ca in noaptea de Boboteaza si innoaptea Sfantului Andreiu se deschide cerul. Nu se puteaca aceasta credinta sa nu-si aibd izvorul in vreun fenomenastronomic, si singurul fenomen care ar putea talmaci a-ceastá credinta in deschiderea cerurilor este numai apariti-unea bolizilor..

Aceste corpuri ceresti, pe cari pamantul ii intalneste incale, devin incandescenti prin frecarea lor cu atmosfera pa-mänteasca iar lumina care o radiaza, mai ales pentr'o pan-za sublire de nori, d norodului icoana deschiderii ceru-lui (6).

Si se citeaza :<d818, Oct. 20, la 6 ceasuri din noapte s'au aratat o lumi-

na despre apus, si in urma luminii, tunet..Explicarea mi se pare Vara Iemeiu pentru mai mulie pri-

cini.lntaiu, fiind cã deschiderea cerului se pune in legaturi cu

unele sarbatori mai mari, cand, trecandu-se repede asupraluminärii cerului, gandul poporului se indreaptä spre Dumne-zeu i cetele sale cele sfinte, cari, din and in and, trebuiesa se uite pe pamânt.

Al doilea, deschiderea cerului se face drept de-asupra pa-

Ghilupl, 1, no. 2, p. 12.(2) P. Papahagi, Megleno-Romanii, I, p. 98.(3) Cosmulei, op. cit., p, 46.(4) Cred. Rom. din coin. Tepu, jud. Tecuciu.(5) V. p. 7-12.(6) V. Anestin, op. cit., p. 20.1.

(1)

179

mantului, i nici decum, intr'o parte, .despre apus».Fenomenul pornenit mai sus, < lumina despre apus, i pe

urrna tunet», este scãpärare si un lune/ lârziu, despre carivoiu vorbi intr'altã lucrare.

E adevarat ca unii au crezut, cu prilejul bolidului din20 Noemvrie 1914 a .au vazut cerul deschizandu-se si olumina vie si frumoasa ca ziva de se putea vedeA curat,deslusit, orice lucru din prejur» (1); avem insa de a faceaici cu o confuzie invederata.

In sfarit tot ca stele cazatoare se socotesc si stelele carise ridica pe cer. Prin jud. Tecuciu, aceasta se socotesc casemne prevestitoare de nunI5 (2).

4. STELELE CU COADA.Sielele cu coaciá (3), sle/e/e cu coame, slelele coma/6'

sau carturareste: sle/ele luminoase, si la sing. come/ saucomil (4),cometele, stint, dupa credintele peporului nos-tru, niste semne dumnezeesti, cari, din vreme in vreme, sunttrimise ca sa vesteasca lumii nenorocirile cari .se vor in-tampla, ca osanda pentru atatea rautati omenesti.

Aceste mari nenorociri cari pot bate lumea, sunt : râsboaie-le (5), beilislele, -ciuma sau holera, mai ales, -si foameleasau secela.

Miron Costin Cronicarul, scrie despre cometa din 1653: .Nus'au pomenit pentru semnele ceriului carele s' au tamplat mainainte de aceste toate rautati si craiei lesesti si tarei noastre

stingerea. casei i Doinniei lui Vasile Voda pentru cometaadeca stea cu coada cari s'au prilejit cu cativa ani mai na-inte de aceasta... care toate semnele, batranii si astronorniiin Ora leseasca, a mari rautati ca sunt acestor tari, me-nia u (6)».

(1) V. Anestin, Cotnete1e, eclipsele si botizii re s'au observat in Romania,hare 1386 i 1853, Bucure5ti, 1912, p. 22.

(2) Cred Porn. din corn. Tepu.(3) Tot astfel le nurnesc 5i Ucrainenii.(4) V. Anestin. op. cit., p. 5.(5) $ezdtoarea, VI, p. 53 A. Gorovei, Superstilii, 289.(6) V. Anestin. op. cit., p. 7.

si

180

Neculaie Costin Cronicarul, scrie despre cometa din iarnalui 1679:

.La cursul anilor 7188, iar5 dela Hristos 1679 (1) in lu-na lui Decemvrie 10 zile, ivitu-s'au pre cer o stea cu coa-chl, careia ii zic Latinii comela, adeca ma1urä. i hingd erade coprindea cu lungimea sa gium5tate de cer, incepAndu-se int5iu de jos dintr'o stea, despre partea Tarii unguresti,intre amiazazi si apus Apoi, de zi ce trecea tot se urca precer calre miaz5noapte in sus, si dind5r5t se scurtà, mer-gand inspre miaza noapte. precum este umbletul cerului custelele inv5rtindu-se calre opus. $i asa au trait sapte s5pta-mani si patru zile, pawl la zi inthia a lui Fevruarie; de acias'au stänsu si au perit. De care multi astronomi stràng5n-du-se prin alte tari au lost prognitic ce se va lucra in lu-me dupa aceea in urrn5; care lucru apoi dupa acea cometas'au scornit vrajha mare de osti mai la toate imparätiiletarile cati sunt megiesi imprejur de se hotdresc ,cu Turcii,iar5 mai vArtos intre imp6r5tia Turcului i intre imparatiaNeamtului, precurn scrie mai jos (2).

Despre cometa din 1853:

.La prima data, cänd s'a v5zut pe cer steaua cu coada, totioamenii s'au ingrozit, au iesit din casa pe ulita, se inchinau,fäceau mät5nii si au pus s5 tragd clopotele la biserici; par-te din oamenii MIMI-1i de pe atunci spuneau c5 are s5 sescufunde p5mântul si loath lumea are s5 se prapadeasc5.Femeile, and au auzit c5 se prapadeste p5m5.ntul, au ince-put s5 plAnga, s5 se inchine si sa facä mereu la mat5ni. Altioameni mai spuneau c5 are sä fie r5smiritd, sau b5t5lii mari,ca are sa vie Nerntii cu coad5, Turcii si Muscalii... chiarla Episcopie [din R.-VAlceal se faceau rug5ciuni. (3).

Prin jud. Dolj se povesteste despre o astfel de stea cucoad5, urrnAtoarele:

.Când cu resbelul,-- dela 1877,a rners steaua cu coad5pAn5'n Dii (Vidin): bubuitul a pornit dela Dii, a rners pe

(1) In text: 1689":(2) Cf. despre spaima produsd de aceasta cometd. in alte part) ale Europe).

V. Anestin. op. cit., p. 8-12.(3) V. Anestin. op. cit., p. 15.

si

si

181

malul Dunarii, pe dincolo, pe dupà Dunäre. pan'a ajuns sis'a facut resbelul, ba ['Anal si a rasbit pe Turci. (1).

Aceste credinte le intalnim si prin Rusia unde, de pilda,se spune ca navalirea lui Napolepn 1 si luarea Moscoivi afost prezisa de o cometa (2).

va fi vestit de o stea cu coada: de a-ceea, multi vazand o astfel de stea, o ieau si ca semnpoate s'a apropriat sfarsitul Iurnii, i sa se pregateasca demoarte, trecandu-si timpul, cat se vede steaua pe cer, inpost si rugaciuni. (3).

Din jud. Do lj, avem urmatoarea compozitiune a batranuluiRadu Florea din Giubega, despre cometa din 1910. in careallam si unele amintiri din vremea anului 1877:

S'a spovedit mama VetaCa prea ráu spune gazeta,A vazut pe cer cometa:Nu stiu ce-o face planetaNu fii, tett, infricosata,Si ash tare inspAimAntatA.Ali vAzut steaua eu coadd?Nici aia nu e curatd:Pentru resbel ni s'aratd.Dar lumea este nAroadA,

e tare infricosatA,Ca pAmantul o sA cada,SA murim cu toti o data.Dar avand un mAndru gaud,0 sA murim tot pe rand,CAci Dumnezeu ca un slant,Are grijd de pamant,SA nu fie sudomit.Ca aceastA stea cu coadA,Ni s'a arAtat o data.In sus era scapAtatd,Serbia erA sculata,

Cu Neintia sa se batA,Si-a vAzut cA n'o sA poata$i s'a retras iute'n data.Dar Bulgaria-i sculatA,Macedonia infocatA,Turcia umblA turbatA,SA vie Rusia toatA,Romania preparatA,SA mai sarim peste bultd (4).Sa-I mai luilm pe Turc o data,DAndu-I ca'n Plevna grAmadA.Cate patru sa se batii,Pe Macedonean sA-I scoatA,De sub Turc, lege spurcata,MAcedoneanul de mult plAnge,Si cu lacrami in ochi ziceSAriti frati, sAriti voinice.Turcia pe foc ne frige,Vrea de vii sA ne manance,Din picioare ne distruge,Ne iea banii si se duce,Copilasii nostri plange I

(1) Culegere din cont. Catanele, impart. de d-1 St. St. Tutescu.(2) Revue des traditions populaires, XX11, p. 310-1(3) Otescu, op. cit., p 71.(4) Dunirea.

lumiic5

.Si sfdriIuI

Si

182

5. VRAJILE LA STELE.Am pornenit mai sus cum poporul nostru crede cã unele

stele cäzâtoare,cari inainte de a cadeà sunt stele obisnui-te, ar fi smei cari infra' noaptea prin casele oamenilor, chi-nuind pe cAte until din casä.

C5tre acestsoiu de stele,sau atre steaua fiearui orn, seindreapt3 unele rostiri de vrap ale celor ce doresc feluritelelucruri ale acestei lumi (1).

relele cari doresc sä se m-arile mai de graba, prin Bu-covina, ies afarã, spre St Vasile, i privind o stea mai strä-lucitoare, zic:

Sariti sateni, Cu neveste graseSariti poporani, $i copile frumoase,CA arde inaltul cerului, FA-1 sa-i pard catele viermanoase,Da nu arde Numai eu sa-i fiu mai frumoasA.Inaltul cerului $i mi-1 adaCi arde Prin padure, prin desime,Cusnia ursitorului meu, $i prin sat fara rusineCel ales de Dumnezeu : Si prin camp fara de drumCtisma'n capul sau $1 peste ape fard de pod$i camesa pe dânsul $i peste gard fara de parlaz$i inima'n teinsul. M'am uitat la räsaritStea frarnoasii, $i n'am vazut nimic ;Si latninoasd, M'am uitat la asfintitEu voiu dormi, $i-am vdzut :Dar tu nu dormi, Pajura pajurataCi te du'n lume, $i cu foc infocata.Peste lume, Un'te duci ash 'nfocata ?La ursitorul meu anume, Ma duc, codrii sa-i palesc,$i de 1-ai a flh De verdeata sA-i gatescC'a sta Si vaile sA le secLa mese'ntinse, $i pietrile sa le crepLa faclii aprinse, LasA codrii sa'nfrunzeasca

(1):Otescu, op. cit., p. 58: Stelele cdratoare pot fi §i vràjite, §i cu aceastävrajd i§i aflä fetele incotro e ursitorul lor, cãci sunt unii cari §tiu sa zicã ni§tevorbe din gull t opresc steaua caldtoare in loc. I upd aceea, iar prin ni§tevorbe pe cart le tot zic niereu, rândue§te acea stea sa piece din nou. Si inco-tro o porne§te atunci steaua, intra'colo e ursitul fetei"

I

$i vAile sal'nverzeascdSi pietrile ca sA creasa,Da te du mai bine.In lume,Peste lume,La ursitorul meu anume;Cu foc il incingeCu foc il aprinde.

183

Foc in gura cAmesii ii bagA,La inima ii aseazA,Sa arra cAmesa pe dansulSi inima intr'insul,SA nu poatA dormiSA nu poatA hodeniPan' la noi n'a ventLa pArinti a mA peti.

Priveste apoi steaua, se bucurä dac5 o vede mai luminoa-sa si se intristeaa dacâ dimpotrivä, steaua i se pare rnaiIntunecoasä,

Prin Suceava, fetele vrälesc slelele ce le aduc ursitul astfel:SfantA steaTe multAmesc cu sf. metaniiSA-mi trimiti pe ursitorul

Ursitorul meu,In vis sal vaz,Aievea sA-1 visez (1).

In Turnu-Mägurele, fetele, punându-se in genunchi, Dumi-nic5 seara, and ceru-i senin si luna Ipina' si privind, calrecea mai strAlucitoare stea, zic de trei ori, cu pädejde :

0 tu stea,Steluta mea,Toate stelele sA stea,Steaua meaSA nu mai stea,SA umble in lung si in lat,SA se ducA $i la scrisul meu

in sat,Dela Dumnezeu si Maica Dom-

nului indreptat,S5 nu-i dea odihnA a odihni,

Numai eu steaTot din

sita, care

Nici stare a sta,Nici mancare a manch,Nici bere a bea,Nici somn a dormiPfinA va vent sA mA iea ;SA treacA prin apA fArA vad,PrinPrinSA iPrinSA i

caini fara ciomag,vaduve grase,se para broaste testoase ;fete frumoase,se parA cAtele raioase,

luminoasä.aceste pArti avem si urmätoarea vrajäde data aceasta este fata doritä :

0 tu steaSteluta mea

(1) Marian, Sdrbiltorile, 1, p. 128-30.

pentru ur-

Toate stelele sA stea,Si tu sA te faci nAparcA viforita

184

Din naltul cer coboritA,Cu patruzeci si patru ciocuri

de otel,Cu patruzeci si patru ciocuri

de fier,SA te duci la ursita mea ursitA,Dela bunul Dumnezeu data,S A te duci necontenitPrintr'un sat neurnblat,De cAni nelAtrat.Pe eine vei intrebhLa mine te va indrepth.

Pe cine vei intalni,La mine te va porni.Cu coada ca sA lovesti,La mine ca s'o pornesti,Cu ciocul s'o ciocAnesti,La mine ca s'o pornesti.Tot omul frumos,Orice Mat fAlos,SA se faca uricios,Numai cu Mat frumos.SA nu poatA sä mai stea,Pe mine farA a mA vedeh

Prin jud. Vlasea, descrisul la siea, care are de scop ca fatasau flacAul necAsdtorit sA-si vadzi ca are sau nu ursit si careurmeazA sA i se arAte in vis, se face in chipul urmAtor :cMiercurea, sau dacA nu sunt stele pe cer, SAmbdta seara,dupa ce au iesit stelele pe cer, vräjitoarea se desbracA inpielea goala, apoi cu o batistd lualA dela cel cAruia ii des-Ont.& vine in pragul usei si rosteste de trei ori urmAtoruldescAntec. fluturAnd mereu batista in vAnt, in directiuneastelei (2):

Tu steaLogoslea,Toate stelele sti stea,Numai tu sA nu stai,SA umbli'n lung si'n latSi la noi in sat,PAnA unde-i gasiScrisa lui N.La ea sA te duci,Cu biciu sA plesnesti,Din somn s'o trezesti,La mine s'o trimiti,

In vis s'o visez,Aievea s'o vAz,Si unde oitt vedea-o s'o cunosc;Cu biciu s'o bati,La mine s'o abatiCu biciu de foc,SA nu-i vie a sta pe loc;Cu bici de curehSA nu-i vie a sta,SA nu-i vie a dormiNici a odihniPAnA la mine n'o veni!

Dupa terminarea descAntecului, vrajitoarea se imbracA, ba-

(I) A. M. Nour, Descdntece i vrdji din paper, Cralova 1912, p. §i 50.Creci CS trebuie intregit : celei mai luminoase.

ti

(5)

185

lista o pune pe perina si se calca pe acea perina, pe parteadreapta. Peste noapte visezi pe acela sau aceea care va fipartea celui pentru care se deschnta (1).

Alle ofi se vräjesc stelele pentru ca ele sä adune fru-musefile altora, pentru ceea ce vrajeste, ca sa fie ea cea maipläcutä:

o sted, gosted, Voi yeti porniDona stele, gost(%le La imparat cu irnparAteasa,Trei stele, gostele, La primar cu primarita,Patru stele, gostele, La vatav cu vatavitaCinci stele, gostele, La satean,$ase stele, gostele, La poporan,$apte*stele, gostele, La mire cu mireasa,Opt stele, gostele, Dragostele, ogosteleNona stele, gostele, In apa asta iti las (sic),Eu ma cute, ma odihnesc, Care s'a spala,

S'a curati, s'a ltimin (2).

Prin jud. Tutova, intr'o vraja de dragoste mai mare, rug5-ciunea ditre trei din cele mai strAlucitoare stele pe cari fathle priveste, este urmAtoarea:

Trei steleGogostele,Duce-vd-fi (3) la'mparat, la 'mpa-

rateasa,Dragostea i-o furati5i-o aduceti la mine in cana$1-o

Trei steleGogosteleDace-v.1-(i la zana cerului ;Frumuseta i-o luati,$i-o aduceti la mine 'n cana,$i-o lasati,

Trei stele.Gogostele,Duce-va-ti la rege si la regina:Dragostea le-o furati,Mandria i-o apucati,$i-o aduceti la mine'n cana$i-o läsati.Cele trei stele,Gogostele,Duce-va-ti la imparatii si impà-

ratesele,Regii si reginele,Principii si printesele

(1) $ezdtoarea, IV. p. 20.(2) Culegere din Valea-seaca, Neanit, impart.(3) Metateza din ducefi-ya

de d-I I. Prcutescu.

Dsati.

186

La toate zAnele Iumii, La mine cu bratul aduceti,$i tot ce-i bun culegeti, In canA puneti,

Peste cap mi-aruncati I (I)Alte ori se vräjesc stelele pentru ca vacele cu lapte sä-si

capete mana pierdutä.lata o astfel de vraja din Bucovina :

0 stea $apte steleObis/ea Obistele,DouA stele, Opt steleObistele Obistele,Trei stele, Noud steleObistele Obistele,Pa tru stele, Cari sunteti ale Floricii (2) rneleObistele, De pe toate hotareleCinci stele De pe toate ogoarele,Obistele, Mana ei sA aduceti$ase stele $i'n pulpd sa* i-o puneti;Obistele, Din pulpe in taTA

Din tate in donitA! (3).Vor mai fi si alte soiuri de vràji.In alte vremuri, prin abaterea dela unele forme mai mull

ori mai putin obisnuite, se vor fi abatut credinciosii i vor fifacut, dupa nevoie, asemenea vrAji, cum de pild5 este acest«descantec» publicat de curând de d-1 N. lorga, in care lo-cul ecraiului nou» mi se pare a fi tocmai a unei stele-logo-stele, din vräjile de mai sus:

.Craio noo, craiU no6, crait1 noU, cununa de diiarnantupetre scumpi; luna luminat5, tu esti mu ceriü i vezi si prepiirnäntil. Eu, Enachi, Safta, tefanii Miclescu (?), impreunä cucasa noastri, nu putemil s5 ne odihnimü mu casa noastrknici putem sã ne stAvima cu dobiloacea mU umbra cas5inoastrea, nici noi nu putemil sa trairna cu oamenii, ca

ziva thU salt), ca mata cu cäinile, ca voghiula zioa, capasärile ceriului, ca calul cu albinele, ca soricile cu mita, ca

(1) $ezdtoarea, XI V., p. 104(9) Numele vacii.(3) Marian, Seirbatori le, 111 , p. 218

lu-pull)

187

gärgäunile cu omula, ca sarpile cu drurnula, ca moara ne-ferecatä, ca talhariula vestitü, Ca curva la pustiiü, ca doa5sabii intr'o tiaa, ca rata la uscata, ca oile cu lupula, ca lu-pull) cu thrgula, ase nol nu putema sä ne odihnimu inacasa noastra de pizmasula, dusmanula, de r5ula faptului.Luna luminat5, tu esti ina ceria i vezi si pe p5m5nta; noine vomu culca si ne voma hodini, iara tu s5 nu te culci,nici sä te odihnesti; sä vii la casa noastr5 si s5 rädici totufaptulu din olalurile cas5i noastre si di suptu pragula cas5inoastre si dina capula nostru i dinu ocolula vitilora noas-tre si dinti toate ate sa-nta ale noastre. Luna luminati, faptacu gatlanfi de lupu. fapta CLI icre de broasa, fapta cu urmäde cerbil fapta cu urm5 de mal5 si de aine, lapta cu rum5-g5turi de sfredela, fapta de m5nafur5 de aine, Motu dem5ncatura" de calla, laptu cu arginta via, fapta cu sudoarede calfi, fapta cu sarpe, fapta cu Ora de ursa, fapta cu icrede broasa, fapla cu sagn5 de calii, faptii de noaä neamuri,fapta de noa5 feluri. Luna luminat5, vino cu ucenicii IãI i

ne cur5leste pre nol de Iota faptula dinu casa noastr5, sicaut5 pre celu ce ne-au facutu noa5 faptulu, si, de va fi viu,sä-lu duel tofu faptulti de la casa noastr5 si sa-lu lepezi inuolaluthe casAI lui, inu plorm-ldela cu paine si in putena CU

borsulu, in solneta Cu sari si inu capul liii, i inh casa lui siinu masa lui si inu agonis5ta lui. larasu, de va fi rnorta, s5le dud I sa-lu pui pe morm5ntu lul. laru noi robil lui Dum-nezeu, Enachi, Sanda, Stefanu Miclescu (7), si inpreun5 cutoat5 casa noastr5 si cu dobitocile noastre, sä rärnânermicurati i 15muriti, ea argintulu cela strecuratu, cu maica ceni-au facutu, iarii faptulu sa piei cum pere roa de soarea,sa s5 dua de pe capulu nostru si s5 se dua pe capul ce-lui ce ni-au facutu noaa faptulu. Aminu, aminu, arninu. 1828,Ghen. 14.

Si, andu vel vede luna noa5, int5i sä stai pe locu i s5rapezi s5 aduca o pane inceputã si sä cetesti carte acastade 9 on, si s5 bei toti, i sä stropesti vitele, i pe tat lo-culu, si sà o cetesti in Ire! luni noa5, si s'5 fill curati; si aseva vifl izb5vi de laptu. (1).

(1) Repista Istoricri, I, p. 17-8.

PARTEA VII.

DRUMUL ROBILOR.

Sub numele de drurnul sau calea robilor, caleadrumul sau calea lui Troian sau Traian. calea laplelui,drumul orbilor, calea figanului, calea schiopilor, paielefiganului (1), crángul cerului, brâul sau brâul luminos alcerului (2), Romanii inteleg panza fumurie care se vedebrasdand cerul aproape pe la mijloc, in noptile senine sifara tuna.

Credintile i povestirile poporului nostru, care se leaga deaceasta cale, in afara de cele pomenite, sunt urmatoarele:

vOdata un om a furat paie de grau dela altul l fiind trasla judecatä, a jurat cã nu a furat, cu toate ca pagubasulmersese pe urma paielor pana la casa holului. Durnnezeu,ca sã arate lumii pe juratorul stramb, infierandu-I pe veci.si ca sa se stie in veci ce mare pacat e sa juri strarnb,a asezat pe _er chipul carului si al carutei cu care furasjuratorul strarnb paiele, precum si paiele varsate, dela locullor i 'Jana la casa hotului. (3).

0 varianta ne spune ea hotul era chiar fiul pagubasului,ca paiele furate erau duse intr'un cos (4).A doua varianta se aude prin jud. Dolj si are urmatoarea

cuprindere:,Un Sarb a sterpelit un car de pale dela nasu-sau si a

luat-o la drum.mers el cat a fost nopticica de mare. Pierit de fried ca

sa nu-I ajunga de pe urma nasu-sau, plesnia boii cil sfarculbiciului, acestia fugiau de le sfaraiau copitele i lasau nurnai

(I) DicIronarul limbii romdne, torn. 1, part. 11, p. 45.(2) Wertz, tom. 1. p. 645.(3) Otescu, np. cit., p. 50.(4) Ibidem.

si

A

189

schntei in urma. De ce mana boii mai tare, de aceea carulse sguduia si paiele cadeau jos cu toptanul.

Mergand el asa, se porneneste hodoronc-tronc cu Wu/inaintea lui. Un sarpe rece ii trecu prin san; si cum el dinfire e tare'n vartute si slab de minte, se repOde de o datala bout din cea, si apucandu-I cu maim de urechi, zice :

Sloa, doae bozenelä!, §i cu securea in man& sa pies-neasca lupul drept in cap.

Boii au carmit carul cu protapul spre miaza-zi. Lupul aramas Incrernenit si nu s'a mai misat nici !Ana astazi deacolo.

Carul de pe cer, e cunoscut de toti. Cele dintai patru ste-le ii stint roatele. Din celelalte trei, cea dintai e protapul, ceade-a doua sunt boii, si cea de-a treia lupul.

Langa boul de din cea, e alla stea mica (Alcor); aia-i Sâr-bul cu boul de ureche. De cu seara, carul merge de-a'nda-ratele spre miazanoapte si rasarit, asa incat despre zitia seintoarce cu protapul unde erau roatele.

Pe drumul unde a cazut paiele, au rasarit stele, cate paiepe umbrar. Taranii ii zic drumul robilor" (1).

A doua povestire o aflarn la Macedo-Romani i suna pre-cum urmeaza:

Un fin, odata, ii indemna dracul sa se duca sa fure delanasul sau,sä faca rau la omul lui, ca lupul in domeniul lui.

Ce face dansul? Merge la stana nasului säu, i hai, sa-ifure laptele. i ce sa vezi? Nimeri ceasul cand top caniidormiau iar acei cari II simlira, nici latrara, cad It cunosteaude totdeauna.

Dupa ce umplu pieile (burdufurile) pe deplin, le incarcafrumos, ti tuà magarul de capästru i p'aci tie drumul.

Dumnezen, care nu stie ce-i somnul ziva sau noaptea sicare nu lasa nimic nevazut, indata ce vaz0 ticalosia aceasta,ca finul sa fure dela nas, la moment trimise pe un Ingersa-i verse laptele din piei.

Ingerul, mai al dracului decal Dumnezeu, ce-si zise ?De unde loc vars asa tot dintr'o data ; mai bine

putin cate putin, ca sä se afle mane l urma celui care fura.(1) St. St. Tutescu, Din trecut, giurgiu, 19W, p 7-8.

sa-1

190

Astfel el zise, si-i face doua gauri, numai sa curga laptelepulin cafe pupil, in cat, pana sa mearga finul acasa, lapteletot se strecura din piei.

Dimineata sculandu-se nasul, vede ca galetile i putinilesunt goale. Cerceteaza incoace, cerceteaza incolo, intreabape unul, intreaba pe altul, pe pastori, cani, nimic! Nimeni nustia ce se fa:di laptele. Cand iese putin mai incolo, vede cãdrurnul albeste de lapte.

Ii prinseram pe hot, -zise el, ad il avem.Apoi nu pierda timp, ci apuca drumul dupa urma laptelui

värsat i ajunge 'Jana la casa finului.Mai, sa-1 manance lupul, sa-1 mai-lace pe el acolol ii

zise el mirat l nedumerit. Finul sa-mi fi facut isprava a-ceasta ?

Nu-i venia sa creada cum finul sa fure dela nas, cu niciun chip.

Buna ziva, finule!Bine venisi,sari dintr'o data finul in picioare, ca cel

cu musca pe nas. Ce veste, nasule, ce vant te aduce pe lanoi.

Finul cerca s'o incurceFinule, finule, eu nu veniiu sa sed, ci stii, ca vorn stri-

ca cumetria?Ei, dar de ce nasule?De ce? Te faci ca nu stii? Fiindca facusi isprava la

omul tau, ca lupul in domeniul sail. De asta.Nasule. nasule nu scoate foc din gura, and eu n'arn

habar de uimic. Ian spune-mi i mie ce este?Atunci nasul ii zise ce-i si cum, dar finul nu vrea sä auda

cu nici un chip, ci nega mereu, parcã ar fi apa de prescure.Atunci nasul ii scoase si-i arata urma läsatä de lapte, careInca se cunostea, si-i zise:

Ei, finule, si acurn vrei sa-mi pui ochelari la ochi? Pelup II vedem i urma ii cautam, faci tu.

Daca väza finul ca se prinse in prasi, taca si-i cerapardon, sal ierte.

Eu o facuiu, tu sa nu o fad, nasule,--ii zice el. Vad i eu cafuiu ticalos cufapta urita ce facuiu,dar lucru ce se faca, se faca.

191

Ce era sa-i faca si nasul! II lasa sa afle dela Dum-nezeu.

drept minune ramase de atunci laptele vär.sat i neus-cat, in cat i azi ii vezi. De aceea se chiama ea/ea laplilui,calea lacteie (1).

Afara de aceasta, aproape pretutindeni se crede ca drumulrobilor a fost facut de Dumezeu spre a arata celor scapatidin robie calea intorsului in tara lor. Unii din acesti robi sezice Ca au fost luati de Talari; allii ca ar au fost rapiti deCdpcâni sau Câpcjuni ; aitii cä an fost luati de Traian, al-pi ca. au Yost dusi spre miazazi. Prin Oltenia se crede ca evorba de robii luati de Turci $i dusi in Turcia (2).

Prin jud. Tecuciu se povesteste cä o data au plecat dinMoldova o multime de oarneni ca sa se duca in tan tur-ceasca, sa se planga, de Cate rautati sufera Moldova.

Curn au ajuns acolo, la scaunul imparatiei, eine sa le maiasculte lor jalba! I-au pus Turcii nurnai decal la inchisoaresi inchisi am ramas mita vreme. Dupa ce le-au dat drumulau Minas acei Moldoveni robi.

inteun rand, zice unul din cei robiti:Mai fratilor, dar daca ne-am lua noi incetul, hai-hai,

si-am pleca spre Moldova!Ce vorbesti tu, de geaba, mai Irate; dar unde ti-i Mol-

dova? A fi sute de poste, mai, pana acolo. 0 stii, tu? Cu-nosti tu drumul, ca sa rnergi pana acolo fara ca sä intrebipe cineva? Cand te-a auzi cineva ca intrebi de tam noastra,indata pici la banuialä, si alta lecuire nu mai ai: moarteaiti stie de $tirel

Da celalt, mai bun de cap, le-a zis:Hai mai; vom plech atunci cand vor fi Turcii la ruga-

ciune, ei and sunt la rugaciune, nu ies, sä le torniplumb topit pe gat,--si-am merge numai noaptea iar zivane-om ascunde prin pustiefati!

asa au facut. Au plecat. Ziva stateau tainuiti pe unde-iindemna Dumnezeu, iar noaptea se luau dupa drumul robi-lor i zoriau inainte.

(3) P. Papahagi. Din lit. pop. a Aram, p. 812-4.Cred. Rom, din com. Catanele, jud. Dolj, impart. de d-I $t. St. Tutescu.

ai-o

(4)

192

Asa, s'a intamplat si dupa un an incheiat, an ajuns in Mol-dova (1).

Prin alte Orli se zice ca e vorba de robii parnantului nos-tru, de noi, de toll, cari vorn merge la judecata de apoi ma-mica lui Dumnezeu, pe aceasta cale, spre a ne da samade toate ate le-am savarsit in vieaja.

Prin jud Tecuciu se povesteste cä niste pagani au intal-nit o fata care se intorcea spre casa ei, cu cofele pline culapte, puse'n cobilita. Paganii, cum au vazut-o. au nazuit ladansa. Atunci laptele din cobilila s'a värsat; el este dara al-ba de pe cer, care se chiama calea laptelui. CobiliJa feteicu laptelese vede pe

a proape,iar cine-i

bun laDumnezeupoate ve-dea i fata,

cum sesterge pefalä de lap-

Ct.

Fig. 9-11.

tele care a umplut-o peste tot (2).Nu va fi lucru de mirat daca i prin Rusia se va povesti

ca aceata cale a laptelui s'a facut de cand o zana, mergandsi-a värsat cana cu lapte (3).

Aceasta cale, Romanicele o zugravesc pe ouäle dela Pasti,precum arata figurile de mai sus: a, In jud. Muscel (4), b,in jud. Dambovita, si c, in jud. R.-Sarat.

(1) Culegere din corm Tepu, jud Tecriciu.(2) Idem.(3) Revue des traditions populaires. XXII, p. 338(4) R.-Codin, Mihalache, Sárbdiorile poporului, p. 50. Variante din jud. Tu-

tova i Buzdu, in Colec/ta de oud incondeate de Maria I. Panaifescu, unde segásesc chipurile b. i c.

INDICE 5[ GLOSAR

AJAbel, s., 87, 101.ac, s., vraja cu-, 65.

s. pl., 24.Adam, s., 116, 121, 125, 129, 132. 135,

138.agud, s., and .iniforeste, 8.Alexd, s, mosul lui Sin-Toader, 27.

alisveris, s., cred., 71.alovas, s., 144.altuan, s., 84.alun, s., vraji cu-, 65.amiazd, amiazdzi, adv., 32.Antilart, s, 98.Antihrist, s. a., s., 173.apd, s-ce se preface in yin, 10.Apostol, s.-i ce sprijinesc cerul, 2.aphinz, adv., 24.ardditi,v. poate commie din randui,64.1areas, s., nume de constelatie, 172.cufiriu, s., 124.ariciu, s., cred., 1, 105.Armean, s., 6.aqiid, s., 34.asfintit, s., 35.aste-zeu, expr., 131.avere, q.. cred., 86.Avram, s., stea pazitoare .soa-

relui, 98B.

Baba Cloanta, s., 21.Babele mi San Nicoard, s. pl., 27.bald, S., balele vrdjmasului (dracului),

177.

baking nume de constelatie, 172.'baltd, s., Dunarea, 181.balaur. s., ajutand soarelui; 34; man-

cAnd luna, 60; nume de stea, 165;stea cizatoare, 176; 99.

billbdrd, 3., 108.Bdlutd, s., dant tardnesc, la care, prin

jud. VAlcea se cAntA:Baluti dela Galati,Adusä de trei soldat'l5i de §apte dorobanti:Unul Ion, §'altul loniti5'altul logolitul Ghild I

ban, s., 9; vraja pentru dobiindirede-, 70, 71.

bdrdild, S. cred., 86.Mt, s., 31.berbec, s. nume de constelatie, 170.bidiganie, s., 143.bielsag, s., 29.biol, s. bivol, facia din om, 67.bir, s. dant taranesc, la care, prin

jud. VAlcea se anti:Foaie verde richitèle.5i la stAnga, baietèle IFoaie verde usturoiu,5i la stfinga ate doi!Foaie verde de trei paie,SA liam birul la bAtaie ;Foaie verde siminoc,SA facem birul la loc I

bivol. s. pe care merge soarele, 30.Blagovistenie, s., 27, 29.

Sf.-,

achindh,

194

s. cred., 86.boald, s. cred., 82.Boboteazd, s., 8.bogat, s.. ce-s stelele bogatilor 7, 157.boi, s. pl., nume de constelatie. 163,

164.bod, s. and se face ?. 86.bald, s , 178.boliste, s. semn prevestitor de-. 102,

179.bou, s. pe care merge soorele, 30bozenat, adj., 189.brad, s. crescut pe mormantul unui

copil, 18.brau, s. vraja cu-. 65; brawl luminos

al ceralui, 188.bubd, s. cred., 37.bucate, s. pl., 29; cand sa se same-

ne? 84.buhaz, s.. 131.bulbuci, v , 146.Bulgari. s. pl., 84.Bunavestire, s., 29, 30.burghiu, s. nume de constelatie, 170,

C.Cain, s., 87, 101.Cal, s. calul dracului, soiu de pasere

de apa (Oltenia); call soarelui, 28,31 ;-din lund, 96.

Cale, s.-laptelui, de cand e ?, 160,

188; calea rdtdcitd, 183:-rdtdcifilor.nume de constelatie, 170; calea ro-bilor, 97, 188; calea tiganului, 188:calea schiopilor, 188.

candeld, s.-cerului (stea), 153: numede stea, 163.

Cane, s. cdnele lui Dumnezeu (varco-lac). 99: cdnele mare, nume de con-stelatie, 174: canele mic, nume deconstelatie, 174.

cdnesc. adj. arsitele cânesti. 3Qcantor, s nume de constelatie, 172.cap, s.--ce creste peste masura, 10.

durere de-, 37 ;-de bou, nume deconstelatie, 170.

cdpdtind, s. nume de constelatie, 169.Cdpcan, Cdpcdun s., 191.caprd, s. nume de constelatie, 169 ;

copila in chip de-, 174.car, s. carul mare, carat mic, constela-

tiuni, 163, 188 ; carul dracului, con-stelatiune, 169; carat lui Dumnezeu,constelatiune, 169.

cdrdus, s. nume de stea, 163.caria, s. cred., 85, 87.carmoajd, s. coaja uscata [de pane],carnet, s., cotire: boul acesta, sg. bagi

de sama, ca la ulita ceea, din dreap-ta, are sa faca carnet",-are sa a-puce pe-acolo.

cdrutd, s.-soarelui. 28.cas. s. ca sa nu faci-la gura, 37.casd, s. and sa nu se facd, 85 ; chid

sa se filed, 86;-cu ogradd, numede constelatie, 170.

cdtel, s. nume de constelatie, 174.cdtelusd, s. nume de stea, 163.cdutd, v. a privl (despre soare), 35.cearcdn, s., soare cu-, luna cu-. 66.cei trei crai, nume de constelatie, 172,cer, s. cum s'a fgcut, 1 urm.; poale-

le cerului, 1; facut din piatra scum-pa, 2; inima cerului, 3; ridicareacerului mai sus, 3 urm.; ate ce-ruri sunt, 7; deschiderea cerului,7, 90; tortile cerului, 23; crdngulcerului, 188; braid luminos al cerului,188.

cerc, s. soare cu-, 34; lurid cu--66.cercdnel, s. soare cu-, 34.cercut, s. soare cu- , 34; luna cu- , 66.clzeldesl, v. coruptie din chindisi, 125.chicoteald, s., 100.chindie, s., 35.chiort. s., 86.chit, s., nume de constelatie, 175.cicoard. s. legenda ei, 56.cingdtoarea regelui, nume de conste-

latie, 172.cioban, s -in lung, 124;-cu oile, nu-

me de constelatie, 165-

blid,

195

ciocdrlie, s. legenda ei, 42 urmciomag, s., 31.

s. 1Munoiu de scandura; sefoloseste de obiceiu la invelitulcaselor pertru a se bate pe de-a-supra tabla", lucru care se chia-ma cioricit; verbul a ciorici.

Ciuda lai Arhanghel, 90.ciudi, V. refl., 91.ciumd, S. cred., 82. 179.ciurnag s, 31.clench& s., 144.cloatd, s. nume de constelatie. 170.clopot, s. cred., 101.closed, s. and se pune pe oua, 63,

84; nume de constelatie, 170 .-cunume de constelatte, 170.

clog, s. nume de constelatie, 170.coasd, s. nume de constelatie, 169.

s. -ciobanului, nume de con-stelatie, 166: 192.

cociorvd, s. nume de constelatie, 170.cam, s., 12.

colibd, s. nume de stea, 170comoard. s. cand arde, 8; nurne de

constelatie, 172;-lut lov, 173.comet, s., 179.

comit. s., 179.copac, s.-ce se Inchind, 11 ; 31.copil, S. cred., 62, 86.corb, s. nume de constelatie, 175.corn, s., cornul caprei, coarnele caprii,

nume de constelatie, 172 ;-de hi-nd, 67.

Crdciun, s,, 8, 15, 129, 132.138. (Cre-ciun) 154.

crdng, s.-ul ceralui, 188.craiu, s.-nou,-vechiu, 62, 186: craii

dela rdsdrit, nurne de constelatie,172,

crap, s., crapii, nume de constelatie,170.

crdpdt, s., 34.crdpet, s., 34.cram, s. la , 32 ; -amiaza, 32 ; mare,

miezuhu noptii, nume de conste-

latie, 166; crucea mied, nume deconstelatie, 160 ; crucea fdrtatulut,nume de constelatie 166.

cumpdnd, s.. 12.cununie, s., inel de-, 89.cutremur, s., 6.

D.D'aba, interj.. 130.deal. s.. de când sunt delurile, 1.desert's, s. la stea, 184.desnitd. s., 31.desteptdtor, s. nume de stea, 170.diavol, s , 98.dobitoace, s. tern.; art.: dobitoacea,186.drac, s. pe unde merge, 3,13; ce ajuta

soarehn, 38; ce ajuta lunii, 60; steacazatoare, 176.

Drdgaica, s., 171.drum, s. robilor, 9, 188 ; lui Traian,

188.duldu, s. nume de constelatie. 174Dumuzica mare, s., 171.Dumitru, s. Sf.-, 85.Dumnezeu. s. cand s'a ridicat in cer.

2; 12, 32, 139, 148, 167 ; cdnele jut(varcolac), 99 ; mama tut-, 167.

dusman, s. vrajd impotriva -ului, 71.

E.Eva, s., 117, 125. 129. 170.

F.Fdcdlet, s. cred., 99, 100.fdind, s. cred 99.fanteind. s. din rdscruci, name de

constelatie, 166 ; 177.

fapt, s.,-ul zilei. 31.farmec, s. cred., 82.fatd, s,- de inpdrat cu cobilita, nume

de constelatie, 166 ;-cu corotndsla,nume de constelatie. 166 ;-maredin lzord, nume de stea, 170.

fecioard, s. nume de constelatie, 172;-Maria, nume de constelatie, 172.

felinar, s.- cerului (steal, 153.femeie, s. din kind, 93.

Merida,

pui,

eobilild,

fierotine, s. pl., 101.J./care, s. legenda florii-soarelui,49

IA se vedeh alta in Drum drept, X,p. 55-6): cand sä se samene Ho-rne, 84.

foamete, s. semn prevestitor de-, 79.

foe, s. in vis, 33, 39.Francez, s., 65. 84, 92.frate, s. frate, nume de constelatie,

71,

friptoare, s. 106.G.

Gdind, s., nume de constelatie, 170.gdinusd, s., nume de constelatie, 170.gditoni, v., 117.gaveid, s.-mic, nume de constelatie.

169.

gement, s. pl., nume de constelatie,171.

German, s., 84.

Gheorghe, s. Sf.-, 8.ghipiti, S. pl., 143.got, s. a iei la- , a ies'i cu oile la

turnind (lumini§) pe munte, pe laceasurile 9 -10 a. m.

gongdni, v., 117.gonitor, s. nume de constelatie, 170.gosted, adj., 185.grajd, s., cand sa se curate, 81.groapd, s. nume de constelatie, 163.grim, s. cand sa se samene, 83, 171.grebld, s. nume de constelatie. 172.greire, S. vraji pentru isgonirea lor,

79.grindind, s., 175.

gunoiu, s. cred.. 85, 100, 168.guzan, vraja pentru isgonire, 81, 87.

H..s -de lupi, nume de conste-

latie. 175.hdir, s. boierii is bogati, au mosii

dar ce hair de dansii1 0 data . si-odata, tot taranii au sa le stapineas-ca pamanturile 1"

hatici, v. a pune bucatele de Cara-

196

mizi sau pietre lit peretelede lut,neuscat bine, spre a face ca ten-cuiala sa se poati lipi, sa nu cada.

harag, s.i 31.hdrb, s., ca sa nu se sparga, 82.herghelegiu, s. flacaoandrul ce pazes-

-te caii dela o stand pe munte.higiu, S. locuinta, 112.hlujan, S. cred., 81.holerd, s. cred., 82, 179.herd, s., nume de constelatie, 170.hornd, s. hai, ca s'a diramat- hor-

na 1"-e masa gata, caci s'a tur-nat mamaliga; ca sa nu se EWA-me-, 83.

hot, s. cred., 178.

I, I.. lad, s., 36, 59, 133.lana, s , 127, 137 :-.Stinziana, 120.iarnd, s. cred., 68.ied, s. kzii, constelatie, 169.iepure, s.-schiop, purtand soarele,

30, 31; nume de constelatie, 172.Ilk, s. Sf - , 24, 33, 165.Imbucdri, v. refl., 10.

impdrat,. s. stelele imparatilor, 137 :numele stelei polare, 163.

improor, impror, adv., 31.s. p1., 41.

incdputd, v., refl., a se potrivi, 1.s.- de cununie, 89.

Inger, s. sprijinind cerul, 2; pe undeies ingerii din cer,. 6 ;-pazitor, 8 ;-preficuti in stele-, 155 : 153.

insulemeni, v., 135.

intind, v. refl, a se murdarl (desprecopii mici), 5.

Ion, s. Sf.-, nume de stea, 172.lov, s., 165.

lova, s., 121, 133.Ispas. s., 8.!sus I-iris/as, 38, 170, 171.iubaret, adj., 34.lurk, s.-din luna, 96.

J.fartfd, s. bielsug, 86, 87.

Mild,

turd

'

197

lid, s jidov, urin 150. mireand, s.. 144.fidov, s. stele acute din banii Jidovi- mireasd, s. cred., 33.vilor, 157. mocan, s.--din luna, 88.foimdritd, s., 170. Moldova, Moldovean, s., 191.

L. mart. s. cred., 65. 83.Ldutar, s. Idutari, nume de conste- mos. s. mosii lui Sdn-Toader, 27.

latie, 170. N.s. cred., 81.

lemn, S. cred., 86. Ndmiaz, s., 32.ndmiazd, s., 32,s. pe care merge soarele. 30,

31, 102. ncimiez, s , 32.r,ndprdolicuriciu. s. de and e, 161. s., 31.

limpede, adj. ou-, 84. nroor, s., 31.logosted, adi, ndrod, s. la oi; oile fac o184.luceofdr, s. de and sunt-, 16, 19, 20, beOcut6. intre coarne, ca o prund:

134. 154, 155:- de seard, )63, 174: -1n'are leac.

cel mare de miezul noptii, 165 :-cel Necurat, s., drac, 33.

frumos, 165;-porcesc, 170 ;-din zori, ndmiaz, s., 32.

174:- de dimineatd, 174 ; luceferii nesinchisi, v., refl., 4.

mid, 175; 174. Nicola, s, mos- . numelelame, s. sfarsitul-, 137. 110.

hind. s., 2, 58 urm., 98, 105 ; cum Nicolae, s. St.-, 8. 26, 27,a chiorit-o un cioban, 4; cum s'a Noie, s., 115.

racut, 13-15, 19. 22, 105 urm., 120. noroc, s., 9, 39;- in chip de cane, 16S;

127; ce-i in-, 87 urrn.:-peche sau urare de in glurna:

noud, 147. Hai noroc i bucurie!Ce-am vorbit, vorbá sA. fie!lunatec, adj. ce-i un-, 96.

s., 25. 85 ; nume de stea, 163, nuc, s. and infloreste, 8.189 nuntd. s., and nu se face, 85; zica-

]poatelupdrie. s. nume de constelatie, 175. la: [Nu seNuntaFarrt scurta!M.

Magdalena, s. Sf.-, 58. 98.Maica Domnului, 58, nume de stea,

165.

mdmdligd. s. cred., 99.mdndstire, s. nume de constelatie,

169.

mate, s.-cea faro. sfArsit, 37.marfd, s. gala", nume de poveste,

44.Maria, Sf. . 58, 98.mdrifis, s. vraja. pentru -, 182.merenzii, adj. pl., 143Miercuri, s., 14.

mierld, s. nume de sfea, 175.

0.Oaie. s., 171.oarbd. s. expresie : sh-mi dai cu

oarba, dac6, voiu face altfel".obisted, adj., 186.ocol, s., nume de constelatie. 169.ojind, s., 35.ojinitd, s., 35.olaturi, s. pl., 187.om, s. -lap, 99.orb, s. drumul orbilor, 1 8S.

ou, s., 71, 86.Ovidenie, s., 8, 29.

legumd,

lea,

ariciului.

lap,

capiall

P.Paiu, s., paiele Tzganu lid, 188.pamtint, s. tainitele de sub-, 37.pane, s., vraia, sa creasca- 69, 70.

71.

par, s. cred.. 81, 85.parte, s. noroc, 9.Pasti, s. pl., 8, 27, 29, 102.Pavel s.,-din lurid, 92, Sf. , 93.Pepe lea, s, 164.pepene, S. and sit, nu se samene

83.Pam, s. Sf.-, 24, 93, 173peste, s. soarele in chip de--, 21;pesta, nume de constelatie, 170.piatth, s.-scumpil, din care s'a Ia-

cut cerul, 2.picotealci, s., 100.pisca. v. refl (despre luna), 62, 174-8.piscdtura s, 62.ploaie, s. cred., 14, 34, 63, 66, 67, 96.plomddet, s,, 187.plop, s. vraja cu .65.plosnitd, S. vrtji pentru isgonirea

, 73-9, 85, 87.plug, s. cand se porne;te, 86; nu-

de constelatie, 172.plugusor, s, nume de constelatie,

163Poloschita, s., 163.porn, s. Cind sa se rasacleasca, 84.popusozu s. cnd cre0e frumos,

171; sen,n de rodire, 30.porc, s. pored. constelatie, 170porcar s. nume de stea, 170.porneald, S. vezi usd.porn/1114a, s nume de stea, 175.post, s. de Cind sunt cele patru

posturi, 2 Sampetrului, 171,potop, s.. 33.politic, adj., 140.potrirnnic, adj., 131.potrivelnic, adj., 129.prdnsor, s., 31.prdrzz, s., 31, 32

198

prdnusor, s., 31.prdnzut., 31.presddi, v., 123.prevesti, v. refl. (despre hind), 62.

s., 99.primini, v. refl. despre Iumind, 75.prisddi, v.. 143.privi, v , a-inapoi (despre soare),

33.Probejeni, s. pl., 8puiu, s.-de gdina. 84.put, s. nume de constelatie, 169;

cu jglzeab, constelatie, 169.

R.

Rat', s. cred. i mime de:constell-tie, 171.

rddioard, s, 144.rdinze, S. rdutate, 5.rain, s. unde este, 6, 9, 15, 25, 29.

133.

ralitd, s. nume de constelatie, 172.nimburele, s. pl., 142.rantd, s. nume de constelatie, 172.rdsdrire, s., 26.rdsdrit, s.. 26.rdsdrith, s., 26.rdsciris, s., 26.rdsboiu, s. semn de-, 12, 35, 102,

158, 161, 176, 179.rdsboinic, s. -roman, nume de stea,

172.

rdscruce, s. cerului, 32.rdsmentd, s. prevestire de-, 102.thutate, s. semn de-12.razd, s..nurne de stea, 175.

S. treantil, 5.regind, nume de stea,

165.

Remul, s., 171.resmicele, pl, 131Rolzmani, s. pl, 39.Ronzil, s. nume de stea, 171.Romul, s. nume de stea, 171.rape, v. a se fcioporul de oil, a se

pricolictu,

reizd.

.

199

desface in alte ciopoare mai micidin pricina furtunilor. ploilor si aaldurilor mari (j. VAlcea).

Rus, s., 37, 71, 84, 192.rus, S. sfab, vrajä pentru isgonire,

79.S.

Salcie, s., and infloreste, S.sat/and:turd, s. and sä se facd, 83.sdmceld. v, refl., 26.Sdmziene, s. pl., 27sdndtate, s. cred., 9, 69, 70, 72, 86.sdnceld, v. refl., 26.Sdn-Nicoard, s.. 26.Sdn-Toader, s., 26.Sdnziene, S. pl., 29.sdrac. s., stelele sdracilor, 157,Sdrb, s., 84, 86;prefacut in stea,

189.sarpe, s. nume de stea, 170.sburdtor, s. stea cdzatoare, 176.scdpat, s., 35.scdpatd, v., 145.scdpdtat, s., 35.sciipdtis, s., 35:scaun, s.lui Dumnezeu, constelatie,

169.schindosi, v. coruptie din a chindisi,

139.schiop, s. calea schiopilor, 188.schiopi, v., 129.scorpie, s. nume de constelatie.

172.scroafd, s. cu purcei, constelatie,

170.seuteic, s. scutic, 5.Seard, s. nume dal lunii, 60secetd, s., semn prevestitor de, 67,

102 179.secere, s. craiu (lurid notri), 84; nu-

me de constelatie, 172.sfab, s. vrajä pentru a isgoni, 79.sfintit, s., 35.sfredel, s. nume de corstelatie, 172.

173, 175;mare, constelatie, 172;

pdmántului. constelatie, 170.

Simian, s.SMIpnicui, 3.Sinziand, S. lana . 120.

slomni, v. rell 26.stneu, s. 99; nume de stea, 165; stea

cAzdtoare, 176.smirnd, cred., 101.soare, s.. 2, 13 urin.; 61,100, 105, 168,

105 urm., 154; asupra figurit ome-nesti din soare. cf. 1. Bianu, In-sdmndrt autografe sense infra carteveche de Dosofteiu Mitropolitul Mal-dovei, An. Acad. Rom. Lit., XXXV1,p. 153;--in cap, boald, 29;rdsnre,26; soare-apunt. 35.

soarea-soarehui, s., 49.soc, s., vraja cu, 65.pin& s., zicala pentru cel ce ,,,op-

teste... tare;opta

Cat ciobotasof, s. vraja pentru dobindirea de

, 72,spifelnic, s. mare, 172;

, mit% constelatie,stafie, s., 99.stdtp, s. stôlpii cerului. 2, 3; nume

de stea, 163.stanind, S. stAnd, tarlS (jud. Valcea)stat, s., stalurk 31.sten, s., 175; cele patru stele spriji-

nitoare ale pamaniuluti, B.. de c."Ildstint stele, 15. 105, 153, 154, 155;

cdzdtaare, 103, 175; rdtdcifiior,175; calcata de luna, 62; ursitoa-re, li0;facute din ingeri, 155;ciobamaui, 163, 171; cu coadd, -cu

comatd, luminoasd, 179,tactile din banii Jidovilor, 157.

steajdr, s nume de stea, 163.5'ttfan, S. cel din lunA, 92.strigoaicd, s., 175.striviu, s., 170; cruid unibla, 81;

din luna, 92, 99.sturz, s., nume de stea 175sub-ameazd, adv. 32

constelatie,175.

ti.

mama,

200

sulitd, s., 31.su-nimiez, s., 35.supdrd. v. Spus raspuns:

-M'am suparatl-Mananca bor piparat 1

surcicd, s., cred., 85.surugiu, s., nume de constelatie,

169.V., 121.

sveircolac, s., 98.

T. T.Tdcea, v. zicala:

Daca taci,Buba fad:Daca zici,Mai rau te strici.

tagdrd, s., nume de stea, 163.Idgdrd, s, nume de stea, 163.

tainitd, s.,-ele pamantului, 37.Millar, s. cred., 68.teintdie, s., 101.tamjd, s., 135tap, s , nume de constelatie, 172.tdrdte, s., 99.tare, s. nume de constelatie, 169.tdrcdlan, s., lunA cu , 66.Tatar, s. 101, 191.taur, s, nume de constelatie, 170.tekgd, s.-soarelui, 31.Tigan, s. calea-ulut, paiele-ului, 188.tindechi,v. coruptie din chindisi, prin

apropiere de tindeche, 129.toacd, s --din cer, 9; nume de con-

stelatie, 169.toarce, v. cred , 100, 101.toartd, s.-cerului, 23, 33.toiag, s. toiegele, constelatie, 172.toiu, S. stol, card [de pasarèle].Traian, s., 150, 165, 191; drumul hit,

triisnet, s., 165.trdsurd, s., nume de constelatie, 169.trdvesti, v. refl. (despre luta), 62.Treisfetite, s. pl., nume de constela-

tie, 172.

trimite, v., 61.Trisfettte, s. pl., 172.Trisfetite, s. pl., 171Traian, s. drumul sau calea lui-, 188.truncher. s., 87.Turc, Turcia, s., 191.

U.Ucigd-l-crucea, s., 159; nume de stea,

163.

s, nume de stea. 163.acts, adj., Mut cumplit, 154.Ucrainean, s., 7, 32, 84, 99, 176.alb, s., 173.uitd, v. refl. a se-inapoi (despre

soare), 35.ujind, s., 35.urs, s.-mare,-mic, constelatiuni,

163; nume de stea, 163.ursd, s. nume de constelatiune,' 163.ursoaicd, S. ursitoare, 110.

s. a bagA oile la-, a le ocoll,a le strange la olalta, gramada,la pascut, ca si se odihneasci, casa stea pana cand vor plecA sin-gure,- pan' vor pleca singure laporneald",

V.

Vacd, s. cred., 86: vraja pentru ma-na, 186.

vdcar, s.. nume de constelatie, 163,170.

Vdka, Vdlcu, s., 102.vale, s., de cand sunt vane, 1.

s. cand umbla, 81.vamd, s., vamile vazduhului, 176.vdnt, s. senin de-, 12, 66, 67; cum

s'a isvodit-14; feciorul vantului,47; -turbat, 49, 159; impdratul van-turilor, 53; unde doarme, 24:-celvárticus, 83.

varcolac, s., 36, 60, 98.vdrcolag, S.. 98.Wirgolatd, s. nume dat soarelui. 60.vargdlund, s., 81.Vargat, s., nume dat soarelui, 60.

si

supi,

, 188

usd,

vdlvd,

Ilm7/1.1-toaca,

201

wirgolund, adj., 72.vdrsdlor. s, nume de constelatie,

177.

Varvara, s. Si., 2558. 98.vdrvdrat. adj., 3.Vast le s. St., 8, 0, 81.veac. s. vieata, 39.vier, s. vTerii, constelatie, 170.vierme, s. cred., 82.yin, s. apä prefacuta in, 10, 166.Vineri, S. mare. 27.vis, s. cred, 82.vitd, s., cred., 8, 10, 178.vizitiu, s., nume de constelatie, 169.voghin, s., hoghiu, 186.

vrajd, s.la soare, 40 2, la luna,64; la stele, 182.

vieme. s.semne pentru tielul , 29, 30.35, 67, 68; de apoi. 173.

vultur, s. Domnu tut. constelatie, 166

Z.Zdcluh, s., 34.zdduf, s.. 34.zdpadd, s. cred., 85.zdpusald, s., 34.Zimzeana, s.. 135.zlugd, s., slucta, 66.zori, v., 26.zorild, s., nunie de slea, 174.zvdrcolac, s. cred , 92.

CUPRINSUL

Pag.

PREFATAPARTEA I. CERUL 1

PARTEA II. SOARELE.1. Soarele. 13

2. Povestea ciocarliei . 423. Povestea florii-soarelui 494. Povestea cicoarii 56

PARTEA III. LUNA.1. Luna . 582 Luna. nouä 683. Luna' 0415 . 854. .C5te 'n luna, toate. . 87

PARTEA JV. INTUNECIMILE DE SOARE SI DE LUNA. 98PARTEA V. DRAGOSTEA SOARELUI PENTRU LUNA. 105PARTEA VI. STELELE.

1. Instelarea 1332. Stelele 1623. Stele cäzatoare 1754. Stelele cu coacla 1795. Vrajile la stele 182

PARTEA VII. DRUMUL ROBILOR 188INDICE SI GLOSAR . 193

. . III

.

.

.

DIN PUBLICATIUNILE ACADEMIEI ROMANE

L. B.

CrAiniceanu Dr. Oh., Igiena taranului roman Locuinta, incaltaminteaimbracamintea alimentatiunea in diferite regiuni ale tarii $i in

diferite timpuri ale anului. 1898 5.Gorovei Artur, Cimiliturile Romanilor. 1898 3.---Grigoriu Gr., Medicina poporului I. Boalele oamenilor. Anal. Acad.

XXX Lit 1.60II Boalele vitelor. Anal. Acad. XXX Lit. . . 0.50

Jarnik Dr. I. U. si A. Barseanu, Doine i strigaturi din Ardeal cuun glosar complet de Dr I, U. Jarnik. Buc. 1895

Lupaleu D. P., Medicina babelor. Adunare de descantece. retete dedoftorii i vrajitorii babesti. Cu un raport de Prof I. Bianu.-Anal. Acad. XII Lit. ........... . . . . . . .

Manolescu Dr. N., Igiena taranului. Locuinta, iluminatul i incalzitulei. Imbracamintea. Incaltamintea, alimentatiunea taranului. 1895 . 5.

Marian S. Fl., Cromatica poporului roman.- Discurs de receptiune, - curaspuns de B. P. Hajdeu.Anal. Acad. IV. 2Descantece adunate de G. Saulescu. Raport - Anal. Acad. V. 2.Vraji farmece i desfaceri. Anal. Acad. XV Lit. 1.-Insectele in limba, credinta i obiceiurile Romanilor, 1 903 . 6.-Legendele Maicei Domnului. 1094 4Nasterea la Romani, Studiu etnografic 1892 5Nunta la Romani. 1890 10.-Immormantarea la Romani. 1892 5. -Sarbatorile la Romani :Vol. I.- arnelegile. 1898. 3.-Vol. II.- Paresimile. 1899. 3.-Vol. III.-Cincizecimea. 1901. 4. -

Obedenaru D-r. M. G., Texte macedo-romane, basme $i poezii poporaledela Crusova. Publicate dupa manuscriptele originate, cu un glo-sar cogiplet, de Prof. I. Bianu. Buc. 1891 .

Otescu I., 'Credintele taranului roman despre cer i stele; Anal. Acad.XXIX Lit. . 1.

Pamfile Tudor. Jocuri de copn, adunale din satul Tepu (jud. Tecuciu).-Anal. Acad. XXVIII Lit 1.40

Jocuri de copii, adunate din satul Tepu (jud. Tecuciu) Mem. II. 1.60Papahagi-Vurdunä P. N., Jocuri copilaresti culese dela Romanii din

Macedonia. - Anal. Acad. XXV Lit. 0.75Megleno-Romanii. Studiu etn^grafico-filologic. Partea I . . Anal.Acad. XXV Lit 1.40Partea II. Anal. Acad. XXV Lit 1.40Graie aromane. Anal. Acad. XXVII Lit. 1.60Basme aromane i glosar. 1905 . . . . . ......

iiineanu Lazar., Basmele romane in comparatiune cu legendele anticeclasice si in legatura-cu basmele popoarelor invecinate si ale tutu-ror popoarelor row anice. 1895 10,

Sevastos Elena, Nunta la Romani. Studiu istorico-etnografic compa-rativ. 1889. (Sfdr.p:t)

Tiplea Alexandru, Poezii populare din Maramures. Anal. Acad.XXVIII Lit 1.20

Viciu Alexiu, Glosar de cuvinte dialectale din graiul viu al poporuluiroman din Ardeal.- Anal. Acad, XXIX Lit. 1 50

TIPOGRAFIA l LEGATORIA DE CART!, CONST. D. LUPASCU, BARLAD

-

si :

-

. ..

r--.

. 1._--

-.,-,--- .

-- .'-

.-.

. .. . .....-...,

t---

. --- . . . 8.

'

,-,

- 1-t. i'

. .

. . . ..... .. ...... . . . .

. .

. . . .

- . . .

. . . . . . .

. . ........ . . . . .

. .1. . . . . . . . . . .

..... . . . . .

. . . . . . . . . . .

.. . . . . . .

. . . . . . . . .

. . . . . .

. . . . . . . . . . .

.