ACADEMIA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI SILVICEGheorghe Ionescu Șișești

Planul sectorial ADER 2020

Contractor: Institutul de Cercetare‐Dezvoltare pentru Pajiști Brașov

Obiectivul general: ADESC Numărul /codul proiectului ADER 1.3.3Contract: (număr/an) 133/14.11.2011 Act Adiţional:  (număr/an) 5/2013

Anul începerii 15.11.2013                Anul finalizării              31.12.2013                                   Durata (luni): 37,5

Denumirea proiectului: MĂSURI PROACTIVE ZONALE DE AMELIORARE A VALORII PASTORALE APAJIȘTILOR PERMANENTE DEGRADATE SUB ACȚIUNEA MODIFICĂRILORCLIMATICE ȘI A INTERVENȚIILOR ANTROPICE

Denumirea fazei V: Urmărirea rezultatelor din loturile demonstrative înființate în anul 2012 din zonade influență și completarea cu noi loturi demonstrative

Date contact (Tel. fix/Tel mob./Fax, E‐mail)Persoana de contact (Directorul de proiect):                                       0268‐472781 /0740209887 / 0268‐475295 / Dr. ing. Blaj Vasile Adrian                                                                          office@pajisti‐grassland.ro, blajadi@yahoo.com

http://www.pajisti‐grassland.ro  

PROIECT ADER 133

Coordonator ProiectInstitutul de Cercetare Dezvoltare pentru Pajiști Brașov

‐ Director proiect: Dr. ing. Blaj Vasile Adrian‐ Director adjunct proiect: Dr. ing. Marușca Teodor‐ Responsabil economic proiect: Ec. Tod Sorin

Parteneri la proiect Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pajiști Timișoara

‐ Responsabil proiect: Prof. dr. Dragomir Neculai Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pajiști Vaslui

‐ Responsabil proiect: Dr. ing. Silistru Doina Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Montanologie Sibiu

‐ Responsabil proiect: Dr. ing. Rusu Mariana

ADER 133 / Raport de activitate Faza V

Obiectivele fazei: ‐ Prezentarea de rezultate din loturile demonstrativeprivind ameliorarea valorii pastorale a pajiștilor pe zone geografice;‐ Redactarea unei Broşuri „TEHNOLOGII DE CREŞTERE A VALORIIPASTORALE PENTRU PAJIŞTILE DE DEAL”

Activitate V.1 Determinarea şi analiza rezultatelor din loturiledemonstrative, observaţii critice, completarea reţelei cu noi loturidemonstrative

Activitate V.2 Elaborarea unei tehnologii de creştere a valorii pastoralepentru pajiştile de deal

Broșura „TEHNOLOGII DE CREŞTERE A VALORII PASTORALE PENTRUPAJIŞTILE DE DEAL” are un număr de 42 de pagini și cuprinde 11 capitolefoarte utile crescătorilor din zona de deal.

1. Introducere2. Scurtă prezentare a pajiştilor de deal3. Cauzele degradării covorului vegetal al pajiştii de deal4. Principalii dăunători din păşuni şi fâneţe şi combaterea lor5. Lucrări minime de întreţinere a pajiştilor de deal6. Caracterizarea principalelor graminee şi leguminoase perene folosite la înfiinţarea 

pajiştilor semănate în zona de deal7. Rezultate experimentale ce pot fi diseminate în fermele din zona de influență8. Aplicarea fertilizanţilor pe pajiştile de deal 9. Folosirea raţională a pajiştilor de deal10. Curățirea resturilor neconsumate de animale11. Producerea fânului în zona de deal

Autori: Emil Ichim, Vasile Adrian Blaj, Teodor Maruşca, Doina Silistru , Tudor Adrian Ene

Rezultate parțiale la experiențele privind valorificarea superioară cu vaci de lapte a pajiștilor montane

Experiența s‐a executat la Baza de Cercetări Pajiști Montane Blana‐Bucegi (foto) 

Imagine preluată și prelucrată, www.bing.com/maps/

Variantele experimentale

Parcela (lotul) Ac: Păşune naturală (nardet) fertilizată cu îngrăşăminte chimice după cum urmează:‐ 200 kg /ha N + 100 kg /ha P2O5 +100 kg/ha K2O în anul 2000‐ 150 kg /ha N + 75 kg /ha P2O5 +75 kg/ha K2O în anul 2001‐ 100 kg /ha N + 50 kg /ha P2O5 +50 kg/ha K2O în anul 2002‐ 150 kg /ha N + 100 kg /ha P2O5 +100 kg/ha K2O în anul 2010‐ 100 kg /ha N în anul 2011‐ 50 kg /ha N în anul 2012

Parcela (lotul) B: Păşune naturală (nardet) fertilizată chimic în perioada 1996‐1998 cu 150 kg /ha N+ 75 kg /ha P2O5 +75 kg/ha K2O, apoi târlită cu vaci de lapte in anii 2004 și 2010.

Parcela (lotul) C: Păşune naturală (nardet), amendată la 2/3 din Ah în 1995, fertilizată chimic înperioada 1996‐1998 cu 150 kg /ha N + 75 kg /ha P2O5 +75 kg/ha K2O, apoi târlită in anii 2003 și2009.

Parcela (lotul) D, păşune semănată şi amendată în 1995, fertilizată chimic cu NPK între 1996‐1998identic cu parcelele B și C, târlită cu vacile în 2002 şi 2008. Pentru semănat s‐a folosit acelașiamestec de semințe de graminee și leguminoase perene format din: Phleum pratense soiulFavorit (40%), Festuca pratensis Transilvan (25%), Lolium perenne Marta (5%), Trifoliumhybridum ‐ populaţie locală de Brașov (15%), Lotus corniculatus soiul Livada (15%)..

Parcela (lotul) T: pășune naturală (nardet) utilizată rațional timp de 30 ani, amplasată în interiorulcâmpului experimental de la Baza de Cercetări Pajiști Montane Blana Bucegi.

Amplasarea experienţei cu vaci de lapte la Baza de Cercetări Pajişti Montane, Blana – Bucegi   (foto. Adrian Blaj, 2010)

Producția de substanță uscată

Producția de substanță uscată la experiența cu vaci de lapte, Blana Bucegi 2013

DL 5%= 0.60 t/ha

DL 1%= 0.87 t/ha

DL 0.1% = 1.31 t/ha 

Producţia medie de lapte de vacă, Blana – Bucegi, 2013

Luna Decada Nr. zile

GRUPA

MEDIAT AC B C DIunie II (12-20) 9 10,7 14,3 13,5 15,3 15,0 13,76

III (21-30) 10 10,1 12,0 11,4 12,3 14,1 11,98Media 19 10,4 13,1 12,4 13,7 14,5 12,82

Iulie I (1-10) 10 9,8 12,5 11,6 14,3 15,0 12,64II (11-20) 10 9,3 10,8 9,5 12,1 14,2 11,18III (21-31) 11 8,1 7,6 8,4 10,1 10,5 8,94Media 31 9,0 10,2 9,8 12,1 13,1 10,86

August I (1-10) 10 7,3 8,7 8,4 9,3 11,0 8,94II (11-20) 10 6,6 7,3 7,2 8,6 9,3 7,80III (21-22) 2 5,2 5,6 6,3 6,7 7,2 6,20Media 22 6,8 7,8 7,7 8,7 9,9 8,17

Medie (Total) 72 8,7 10,2 9,8 11,5 12,5 10,56Incarcatura UVM /ha 1,5 4 4 4 4Producţia de lapte pe 72 zile 943 2938 2825 3324 3606

(Durată de pășunat – 72 zile)

Rezultate parțiale cu privire la experiențele privind  combaterea speciei nevaloroase Nardus stricta în etajul 

subalpinFactorul A: FertilizareFertilizare mineralăEtapa I – a:   1996  ‐ 50 kg /ha P2O5 +50 kg/ha K2O;

1997  ‐ 50 kg /ha P2O5 +50 kg/ha K2O;1998  ‐ 50 kg /ha P2O5 +50 kg/ha K2O;

Etapa II – a:  2004  ‐ 150 kg /ha N + 100 kg /ha P2O5 +100 kg/ha K2O;2005 ‐ 100 kg /ha N; 2006 ‐ 50 kg /ha N;

Etapa III – a: 2012 ‐ 150 kg /ha N + 100 kg /ha P2O5 +100 kg/ha K2O;2013 ‐ 100 kg /ha N;2014 ‐ 50 kg /ha N;

Fertilizare minerală și organicăEtapa I – a:    1996  ‐ 150 kg /ha N + 50 kg /ha P2O5 +50 kg/ha K2O;

1997  ‐ 100 kg /ha N + 50 kg /ha P2O5 + 50 kg/ha K2O;1998  ‐ 50 kg /ha N + 50 kg /ha P2O5 +50 kg/ha K2O;

Etapa II – a:  2004‐ Târlit bovine 5 nopți 1 vacă/ 6 m2 + 100 kg /ha P2O5;Etapa III – a: 2011 ‐ Târlit bovine 5 nopți 1 vacă/ 6 m2 + 100 kg /ha P2O5;Fertilizare organicăEtapa I – a:  1995  ‐ Târlire ovine 1 oaie/ 1 m2 5 nopți;Etapa II – a:  2004 ‐ Târlire ovine 1 oaie/ 1 m2 5 nopți + 100 kg /ha P2O5;Etapa III – a: 2011 ‐ Târlit bovine 1 vacă/ 6 m2 5 nopți + 100 kg /ha P2O5;

Factorul B:  Covorul ierbos1. Natural (Nardus stricta 60 %);2. Supraînsămânțare 1996, după erbicidare 1995 și grăpat (1‐2 cm);3. Reînsămânțare 1996 după erbicidare 1995 şi prelucrare cu freza (10‐12 cm);

Factorul C: Amendare calcică1. Fără amendare;2. Amendare la 2/3 Ah (cca. 7,5 t/ha CaO)

Producția de substanță uscată

Influența târlirii, tipului de covor ierbos și a amendării asupra producției de substanță uscată în anul 2013

Tabelul  de  analiza a varianţei

Sursa de variaţie Grade de libertate

Suma pătratelor Varianţa Testul F

Valoare Semnificaţie Repetiția 3 1,0268 0,3423 1,15A 2 0,5945 0,2972 1Eroare A 6 1,7788 0,2965 4,59B 2 3,311 1,6555 25,63 ***A,B 4 2,0058 0,5015 7,76 ***Eroare B 18 1,1626 0,0646 0,26C 1 3,7849 3,7849 15,47 ***A,C 2 0,1055 0,0527 0,22B,C 2 0,2321 0,116 0,47A,B,C 4 2,2941 0,5735 2,34Eroare C 27 6,6068 0,2447Total 71 22,9028

Influenţa factorului tip de covor ierbos asupra producţiei de substanţă uscată, Blana Bucegi (2013)

DL 5%= 0,15 t/ha;

DL 1%= 0,21t/ha;

DL 0,1%= 0,29 t/ha

Interacțiunea factorilor AxB asupra producției de substanță uscată, Blana Bucegi (2013)

DL 5%= 0,41 t/ha; 

DL 1%= 0,58t/ha;

DL 0,1%= 0,82 t/ha

Influența factorului amendare asupra producției de substanță uscată, Blana Bucegi (2013)

DL 5%= 0,24 t/ha; 

DL 1%= 0,32t/ha; 

DL 0,1%= 0,43 t/ha

Rezultatele analizelor chimice la probele de furaj din experiența: fertilizarea de lungă durată

Nr. crt. Varianta SU

t/haProteinabruta %

Cenușa %

Fibra brută % ADF % ADL

% NDF % DSU%

DMO%

1 111 1,24 10,13 7,10 32,63 35,68 3,95 58,63 59,95 56,302 112 2,24 10,98 7,03 32,63 36,75 3,78 59,25 57,83 54,483 121 1,90 12,00 7,03 30,00 32,95 3,33 56,25 63,65 59,084 122 2,19 11,45 7,00 32,05 35,45 3,50 57,10 62,78 59,455 131 1,55 14,03 7,83 29,75 32,75 3,13 53,78 67,70 62,806 132 1,61 12,38 7,38 31,20 34,30 3,30 57,53 63,48 58,687 211 1,40 13,20 8,13 29,75 31,95 4,13 56,65 59,40 55,538 212 2,40 9,83 6,85 35,13 39,28 4,10 63,25 56,10 52,889 221 2,28 8,45 5,83 35,90 39,98 3,80 62,13 54,98 50,83

10 222 2,50 9,95 6,68 34,65 38,68 3,95 59,85 57,35 53,9011 231 1,42 11,43 7,15 31,20 35,23 3,85 56,73 61,40 57,3312 232 1,88 9,48 6,48 35,15 39,48 3,98 59,83 55,45 51,4313 311 1,65 11,20 7,48 30,60 36,00 4,50 56,55 55,80 55,2014 312 1,48 13,23 8,30 28,40 32,93 4,30 53,78 60,58 58,2315 321 1,97 8,00 6,15 36,45 41,10 4,03 62,35 53,30 49,6816 322 2,47 11,73 7,65 31,50 35,23 3,58 57,15 60,75 57,7017 331 1,78 10,73 6,78 33,75 38,25 4,00 59,53 56,78 52,8518 332 2,56 10,65 7,03 33,98 38,38 4,05 59,93 56,28 51,83

Medie oo1 1,69 11,02 7,05 32,23 35,99 3,86 58,06 59,22 55,51Medie oo2 2,15 11,07 7,15 32,74 36,72 3,84 58,63 58,95 55,39Medie experiență 1,92 11,04 7,10 32,48 36,35 3,85 58,35 59,08 55,45

Blana Bucegi 2013

Continuarea lucrărilor de ameliorare a gramineelor și leguminoaselor de pajiști

• Ameliorarea gramineelor și leguminoaselor de pajiști pentru zona de deal‐munte (ICDP‐Brașov)

• Ameliorarea gramineelor și leguminoaselor de pajiști pentru zona de câmpie‐deal (SCDP‐Timișoara)

Rezultate obținute privind testarea soiurilor de ghizdei, trifoi și raigras peren.

• Înființarea unui câmp demonstrativ privind creşterea valorii pastorale pe pajiştile de deal  ‐ Soleşti, Jud. Vaslui (SCDP Vaslui)

Câmpul de menţinere şi testare soiuri de graminee şi leguminoase de pajişti de la ICDP BRAŞOV

Câmp de selecție și colecție clone:

Festuca pratensis : anul III de vegetaţie 5 clone, câte 10 fragmente din fiecare;  Festuca arundinacea: anul III de vegetaţie, 13 clone câte 10 fragmente din fiecare;  Festuca rubra: anul III de vegetaţie, 12 clone câte 10 fragmente din fiecare; Dactylis glomerata: anul III de vegetaţie, 18 clone câte 10 fragmente din fiecare;  Phleum pratense: anul III de vegetaţie, 3 clone câte 10 fragmente din fiecare; Lolium perenne: (se reînnoiește în primăvară fiind deja anul II); Lotus corniculatus: anul III de vegetaţie, 3 clone câte 10 fragmente din fiecare; Trifolium repens: anul III de vegetaţie, 18 clone câte 10 fragmente din fiecare;

Aspecte privind aplicarea rezultatelor cercetării pentru îmbunătăţirea pajiştilor permanente prin lucrări de suprafață ‐ Cârțișoara, județul Sibiu.

Nr.crt. Specificaţie Cârțișoara, Sibiu

1 Perioada de executare a lucrărilor 22...23 aprilie 23...25 aprilie2 Modul de valorificare pășunat fâneață

3Compoziţia amestecului pentru valoarea culturală a seminţelor de 100%

Festuca pratensis5,7 kg/ha;

Dactylis glomerata4,3 kg/ha;

Festuca arundinacea7,0 kg/ha;

Trifolium pratense1,5 kg/ha;

Trifolium repens2,0 kg/ha;

Lotus corniculatus3,5 kg/ha.

Festuca pratensis5,7 kg/ha;

Dactylis glomerata4,3 kg/ha;

Festuca arundinacea7,0 kg/ha;

Trifolium pratense4,2 kg/ha;

Trifolium repens0,7 kg/ha;

Lotus corniculatus2,1 kg/ha.

4 Norma de sămânţă cu valoarea culturală de 100% 24 kg/ha 24 kg/ha

Perioada de executare a lucrărilor, modul de folosire ulterioară şi compoziţia amestecurilor supraînsămânțate în diferite locații

Aspecte din câmpul îmbunătățit de la Cârțișoara, județul Sibiu 

Câmpul de testare soiuri de graminee şi leguminoase de pajişti de la SCD Timişoara 

Principalele obiective au fost următoarele: urmărirea producției defitomasă și calitatea furajului la soiurile testate.

Soiuri de leguminoase şi graminee de pajişti testate:soiuri de leguminoase:

‐ ghizdei: LIVADA, NICOL, OLTIM, DRAGOTIM‐ trifoi alb: CARMENCITA, DANITIM

soiuri de graminee:‐ raigras peren: TIMIŞ‐81

Producţia de fitomasă şi calitatea furajului la soiurile de ghizdei testate

Soiuri Masa verde Substanța uscatăt/ha Dif.

t/ha% t/ha Dif.

t/ha%

LIVADA (Martor) 20,18 - 100 5,29 - 100NICOL 22,09 1,28 106,1 5,98 0,69 113,1OLTIM 21,03 0,22 101,1 5,21 -0,08 98,5DRAGOTIM 21,58 0,77 103,7 6,32 1,03 119,5Media 21,38 x x 5,70 x x

Producţiile de masă verde şi substanţă uscată la soiurile testate de ghizdei

Valoarea nutritivă a soiurilor de ghizdei testate

Specificare NICOL OLTIM (DRAGOTIM)

Valori % fata de NICOL % fata de OLTIMPB (g/kg SU) 201 214 221 110,0 103,3CB (g/kg SU) 237 228 226 95,4 99,1NDF (g/kg SU) 369 362 355 96,2 98,1CS (g/kg) 48 50 52 108,3 104,0CD (%) 66 68 70 106,1 102,9EM (Mj/kg SU) 9,5 9,7 9,8 103,2 101,0

Producţia de fitomasă şi calitatea furajului la soiurile de trifoi alb

Soiul Masa verde (t/ha) Substanta uscata (t/ha)CARMENCITA 18,66 3,89DANITIM 15,22 3,01MEDIA 16,94 3,45

Producţia de fitomasă furajeră a soiurilor de trifoi alb testate

Specificare CARMENCITA DANITIMPB (g/kg SU) 18,73 22,19CB (g/kg SU) 21,13 20,35NDF (g/kg SU) 33,05 34,12CS (g/kg) 39,41 34,52EM (Mj/kg SU) 7,7 7,9

Valoarea nutritivă a soiurilor de trifoi alb

Câmp demonstrativ privind creşterea valorii pastorale pe pajiştile de deal  ‐Soleşti, Jud. Vaslui (SCDP Vaslui)

1.Aplicarea îngrăşămintelor chimice şi organiceV1 –pajiște temporaraV2 –martor nefertilizatV3 –pajiște  fertilizata cu N50kg/haV4 –pajiște fertilizata cu N100kg/haV5 –pajiște fertilizata cu  N150kg/haV6 –pajiște fertilizata prin târlireV7 –pajiște fertilizata cu 20t/ha gunoi de grajdV8 –pajiște fertilizata cu 40t/ha gunoi de grajd2.Studiul amestecurilor pentru supraînsămânţăriV9 –martorV10 –amestecul 1: Dactylis glomerata 7kg/ha, Festuca 

pratensis 4kg/ha, Bromus inermis9kg/ha, Lotus corniculatus 3kg/ha, Medicago sativa 5kg/ha.V11 –amestecul 2: Dactylis glomerata 5kg/ha, Bromus inermis

20kg/ha, Lotus corniculatus 5kg/ka, Onobrychis viciifolia25kg/ha.

V12 –amestecul 3: Dactylis glomerata 5kg/ha, Festuca pratensis 5kg/ha, Lotus corniculatus 5kg/ha, Lolium perene 15kg/ha.

V13 –amestecul 4: Festuca pratensis 30kg/ha, Lolium perene4kg/ha, Dactylis glomerata 20kg/ha, Trifolium repens3kg/ha, Lotus corniculatus 3kg/ha.

V14‐amestecul 5: Bromus inermis 30kg/ha, Onobrychis vicifolia 50kg/ha.

3.Metode de supraînsămânţareV15 –martorV16 –mobilizat solul cu discul plus suprainsamintare cu SUP‐

21V17‐semanat manual plus incorporare cu GD 3,2.V18 –semănat manual plus grăpat cu grapa fixa.V19 –semănat manual si incorporate cu oile.V20‐lucrat cu freza si semănat cu SUP‐21Amestecul folosit pentru suprainsamintare este amestecul 2: 

Dactylis glomerata 5kg/ha, Bromus inermis 20kg/ha, Medicago sativa 5kg/ha, Onobrychis vicifolia 25kg/ha.

Rezultate privind tehnologiile de creştere a valorii pastorale pentru pajiştile de deal

SemnificațiaDiferentat/ha s.u.

Producția %Producțiat/ha s. u

Varianta

0,461153,63V1,A2Mt1003,17V2,Mt

*1,331414,5V3-N50**1,61504,77V4-N100***2,11665,27V5-N150

0,861274,03V6-Tarlire*1,061334.23V7-20t/ha gunoi de grajd**1,561494,73V8-40t/ha gunoi de grajd

Influenta fertilizării cu îngrășăminte asupra producției de substanța uscată obținuta pe o pajiște anul I la Solesti jud.Vaslui 2013.

DL 5%=1,09 t/ha,DL1%=1,46 t/ha,DL 0,1=1,92t/ha.

SemnificatiaDiferenta t/haProductia %Productia t/haVarianta1003,17V2-martor

xx1,71534,87V11-freza+SUP-21xx1,631514,80V16-disc+SUP-21x1,361424,53V17- disc

0,961304,13V18-grapa fixa+ SUP-21

1,061334,23V19-grapa fixa0,31093,47V20-incorporat cu oile

Influenta tehnologiilor de pregătire a terenului si de semănat asupra producției de S.U. la Solesti jud.Vaslui 2013.

DL 5%=1,09t/ha su,DL1%=1,46t/ha su,DL0,1%=1,92t/ha su.

Concluzii

» Caracteristicile de mediu pentru arealul Bazei de Cercetare Pajişti Montane Blana Bucegisunt specifice zonei de platou montan, cu o mare omogenitate atât morfogenetic, cât şi climatic sauhidric. Întinsele sale poduri sunt total lipsite de vegetaţie arborescentă dezvoltată, datorităcondiţiilor restrictive impuse de climat. Datorită frigului persistent, precipitaţiile solide întrec atât încantitate, cât şi ca frecvenţă şi durată pe cele lichide. Din octombrie şi până în aprilie, uneori mai,zăpada acoperă neîntrerupt solul.

» Cantitatea medie anuală de precipitaţii la BCPM Blana Bucegi oscilează între 900 şi 1 100mm, fiind ceva mai redusă în extremitatea sudică. Pe unele suprafeţe, din cauza drenajului deficitar,în condiţiile abundenţei precipitaţiilor şi stagnării îndelungate a zăpezii, se formează mici ariimlăştinoase chiar dacă pe perioade scurte de timp.

» În cadrul Lotului demonstrativ privind metode de îmbunătățire şi folosire raţională cu vacide lapte a pajiştilor subalpine de la Baza de Cercetări Pajişti Montane (B.C.P.M. ) Blana Bucegi s‐auobţinut în acest an producţii de substanţă uscată cuprinse între 1,42 t/ha la parcela martor –pășune naturală şi 3,74 t/ha la pajiştea semănată; producţia de lapte a fost de 943 l / ha la lotul devaci care au pășunat pe pășunea naturală şi ajuns la 3606 l/ha lotul care au pășunat pajişteasemănată + amendată + fertilizată.

»Soiurile de graminee şi leguminoase de pajişti, create şi omologate la S.C.D.P. Timişoara, sediferenţiază atât între soiurile aceleaşi specii cât şi în funcţie de rezistenţa la condiţiile staţionale încare s‐a efectuat testarea lor.

»Pajiștea permanenta degradata de la Solesti jud. Vaslui a răspuns pozitiv, în condiţiileanului 2013, la aplicarea supraînsămânțări cu amestecul format din Dactylis glomerata 5kg/ha,Bromus inermis 20kg/ha, Lotus corniculatus 5kg/ha, și Onobrychis viciifolia 25kg/ha.