Abordari Economice in Protectia Mediului

204
1.1 Generalitati Mult timp, calitatea mediului înconjurator a fost perceputa ca o grija nefondata a unor indivizi bogati, dar acum, în anul 2003, aceasta constituie una din cele mai stringente probleme globale ale omenirii, deoarece nu mai este vorba numai de conservarea cadrului natural, ci este pusa sub semnul întrebarii însasi supravietuirea speciei umane. Daca ieri, manifestarile antinucleare apareau ca lupta unor pacifisti care erau confundati cu cei ce se alarmau de soarta unor balene sau rinoceri, astazi militantii ecologi au devenit o forta politica în peisajul politic mondial. Explozia unui reactor nuclear în mijlocul unei regiuni fertile si populate a determinat constientizarea pericolului tehnologic, iar numarul crescând al catastrofelor naturale evidentiaza costul impactului uman asupra naturii . Dezechilibrarea tot mai accentuata a raportului dintre economie si mediu îndeamna la regândirea relatiilor dintre activitatea economica si mediul înconjurator, formarea constiintei ecologice, dezvoltarea stiintei economia mediului si modificarea atitudinii fata de natura. Înainte de revolutia industriala, dezvoltarea economica se înscria într-o lume agrara, care traia într -o relativa armonie cu natura. Gândirea 1 Introducere Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Transcript of Abordari Economice in Protectia Mediului

Page 1: Abordari Economice in Protectia Mediului

1.1 Generalitati

Mult timp, calitatea mediului înconjurator a fost perceputa ca o grija nefondata a unor indivizi bogati, dar acum, în anul 2003, aceasta constituie una din cele mai stringente probleme globale ale omenirii, deoarece nu mai este vorba numai de conservarea cadrului natural, ci este pusa sub semnul întrebarii însasi supravietuirea speciei umane.

Daca ieri, manifestarile antinucleare apareau ca lupta unor pacifisti care erau confundati cu cei ce se alarmau de soarta unor balene sau rinoceri, astazi militantii ecologi au devenit o forta politica în peisajul politic mondial. Explozia unui reactor nuclear în mijlocul unei regiuni fertile si populate a determinat constientizarea pericolului tehnologic, iar numarul crescând al catastrofelor naturale evidentiaza costul impactului uman asupra naturii. Dezechilibrarea tot mai accentuata a raportului dintre economie si mediu îndeamna la regândirea relatiilor dintre activitatea economica si mediul înconjurator, formarea constiintei ecologice, dezvoltarea stiintei economia mediului si modificarea atitudinii fata de natura.

Înainte de revolutia industriala, dezvoltarea economica se înscria într-o lume agrara, care traia într -o relativa armonie cu natura. Gândirea

1

Introducere

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 2: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

economica, constituita în stiinta la mijlocul secolului al XVIII-lea, considera ca “activitatea economica este condusa de legile naturale, iar bogatia depinde de fertilitatea pamântului”. Începuturile industrializarii, însa, bulverseaza aceasta viziune a lucrurilor si se afirma atitudinea de dominare a naturii de catre om. Progresul tehnic, adica utilizarea pesticidelor, îngrasamintelor chimice, a fibrelor sintetice, a energiei nucleare permite eliberarea de constrângerile mediului natural. Cresterile spectaculoase de productie au permis o mai buna satisfacere a trebuintelor, iar surplusurile rezultate, la rândul lor au stimulat dezvoltarea tehnicilor si productivitatii, permitând finantarea unor noi activitati.

Teoria economica evolueaza, constituindu-se în modele abstracte , care elimina din câmpul lor tot ce nu tine de piata. Factorul natural, care nu poate avea un pret, este uitat. Stiinta economica se consacra exclusiv analizei reproducerii factorilor pietei: munca si capitalul. Raritatea capitalului este un obstacol pentru dezvoltare, el este deci obiectul unui amortisment destinat reînnoirii sale. Acumularea sa devine un scop în sine. Analiza marxista, adesea redusa la critica capitalismului, nu va lua nici ea în seama legile naturii.

Mai târziu, economia de piata considera ca apa, aerul, solul, sunt bunuri colective si ca un aer curat, o apa curata, un peisaj frumos nu au o alta valoare decât placerea pe care o provoaca. Ritmurile de crestere a productiei, de urbanizare, de preluare a resurselor din mediul înconjurator se accelereaza, iar natura are propriile sale ritmuri, care nu coincid în totalitate cu cele ale activitatii umane.

În timp ce societatea umana face planificari pe termen scurt si cere o amortizare rapida a investitiilor, reproducerea organismelor vii, capacitatea mediului de a raspunde solicitarilor tot mai mari se înscriu într-un termen foarte lung. Consecintele negative au devenit asa de mari, încât întreaga refacere a mediului este astazi aproape periclitata. Pragul critic a fost trecut si degradarile se repercuteaza de acum înainte la toate nivelurile , compromitând continuarea activitatilor economice. Se cerea o noua paradigma. Timp de doua secole industrializarea a fost pe primul loc fara alte considerente; cresterea economica nu putea sa se faca daca nu se e liminau costurile impuse de protectia mediului. Ierarhia normelor care guverneaza activitatea umana trebuie sa fie schimbata. Amenintarile globale care apasa astazi asupra mediului amintesc faptul ca bunastarea sociala nu se reduce la o simpla acumulare de bunuri si servicii.

Trebuie sa se realizeze o gândire pentru a se gasi mijloacele de a întelege sistemul complex al relatiilor dintre mediu si economie. Notiunile de crestere, dezvoltare trebuie supuse revizuirii. Deja interesului economic

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 3: Abordari Economice in Protectia Mediului

INTRODUCERE

imediat i se substituie notiunea de “interes al pastrarii patrimoniului generatiilor viitoare” – dezvoltare durabila. În loc de a supune biosfera constrângerilor logicii capitalului si lucrurilor neînsufletite, va trebui sa luam în considerare natura prin economie.

În fata amplorii amenintarilor care vizeaza mediul înconjurator, omul a devenit constient de apartenenta sa la un ecosistem planetar, care îl integreaza si îl depaseste în complexitate si dimensiune.

Notiunea de mediu, de protejare a acestuia s-a stabilit definitiv în viata cotidiana si a capatat o importanta de ordin international.

Economia, la rândul sau, este chemata sa-si revizuiasca schemele de gândire si de actiune. “ Economiile noastre – scrie Lester Brown de la Worldwatch Institute – sunt angajate într-o forma deghizata a finantarii deficitului: procese ca despadurirea, supraexploatarea pânzelor de apa freatice impulsioneaza randamentele actuale în detrimentul productivitatii pe termen lung”. Exploatând padurile în mod irational, facem astazi sa creasca profitul fara a ne gândi la ziua de mâine si fara a asigura reînnoirea capitalului natural. Fiecare arbore taiat constituie o sursa de profit. Cu cât taietorii de lemne doboara mai multi arbori într-o zi, cu atât randamentul privit din punct de vedere economic este mai ridicat. Dar daca nu are loc si reîmpadurirea, într-un orizont de timp limitat, taietorii de lemne vor fi nevoiti sa-si caute de lucru în alta parte. Aceasta este logica care prevaleaza astazi în economie. Factorul natural de productie conteaza mult prea putin din aceasta perspectiva. Notiunea de amortisment , pe care orice întreprinzator o ia în consideratie în contabilitatea proprie, atunci când efectueaza o investitie, nu este luata în calcul în cazul capitalului natural.

Dimpotriva, sistemul economic favorizeaza combaterea sa. Nici un indicator al activitatii economice nu masoara cu adevarat deprecierea acestui activ de productie. În produsul intern brut (PIB), utilizat oriunde pentru evaluarea cresterii economice a unei tari, nu sunt deloc cuprinse variatiile resurselor naturale. În timp ce deprecierile capitalului tehnic afecteaza în mod direct conturile de capital, nici o operatie contabila nu reflecta poluarea sau degradarea solului, disparitia padurilor. În mod asemanator, contabilitatea nu reflecta poluarea apei, a aerului; râurile nu sunt marfuri expuse spre vânzare, nu apartin nimanui în mod special, si deci nu au pret. Dar depoluarea, cheltuielile de refacere a sanatatii se constituie în costuri. Pentru contabilitate, aceste activitati vin sa complice situatia. Ce este de facut ?

Teoria apocaliptica a stagnarii cresterii economice ca urmare a limitelor conditiilor naturale , lansata de Malthus cu aproape doua secole în urma, a atras dupa sine critici severe atât din partea economistilor, cât si din

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 4: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

partea ecologilor. Din aceasta cauza, orice cercetare serioasa si obiectiva a relatiei dintre cresterea economica si mediul ambiant a fost timp îndelungat evitata.

S-a creat falsa parere ca omul, înzestrat cu forta inteligentei si a tehnologiei, trebuie sa subjuge, sa îmblânzeasca si apoi sa transforme natura, punând-o în întregime în slujba sa. Acest punct de vedere a fost reflectat din plin si de catre economie. În felul acesta s-a realizat înstrainarea omului de natura si crearea unui mediu artificial tot mai confortabil pentru om, dar în opozitie cu cel natural.

1.2 Economia mediului în contextul stiintelor economice

si de mediu Ansamblul actiunilor sociale întreprinse de oameni, în strânsa

legatura cu natura si cu mijloacele tehnice utilizate, prin intermediul carora acestia îsi fauresc propria lor viata si îsi perfectioneaza personalitatea este, generic, exprimata prin conceptul general sintetic de activitate umana (sociala). Activitatea umana se prezinta ca un sistem global, complex si unitar, constituit dintr-o multitudine de subsisteme dinamice, fiecare cu specificitatea si legile sale proprii de miscare, dar aflat în interdependenta cu celelalte subsisteme, inclusiv cu sistemul global. Fiecare subsistem al activitatii umane constituie o parte a întregului care, la rândul ei, are o miscare specifica ce influenteaza celelalte parti ale sistemului global, inclusiv pe acesta.

Stiinta, ca forma a constiintei sociale, sistematizeaza cunostintele veridice despre natura, societate si gândire, formuleaza principii si legi, care guverneaza faptele, fenomenele si procesele specifice fiecarui domeniu de activitate, pe baza carora elaboreaza previziuni stiintifice. Rezultatele diferitelor stiinte, obtinute prin generalizarea realitatii pe care o studiaza, se concretizeaza în formarea suportului teoretic al stiintei respective, exprimat printr-un sistem notional specific, dinamic precum si în formularea unor legi proprii de miscare, confirmate de practica sociala.

În vederea reliefarii statutului fiecarei stiinte, a identificarii locului si rolului lor, precum si a interferentelor dintre ele, specialistii din diferite domenii de activitate umana au fost preocupati si de clasificarea acestora. În decursul evolutiei societatii si naturii, ca urmare a progresului social, diferitele stiinte s-au structurat si restructurat în anumite grupari.

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 5: Abordari Economice in Protectia Mediului

INTRODUCERE

Cea mai sintetica clasificare a stiintelor este cea care le structureaza în urmatoarele grupe:

Stiinte ale naturii, al caror obiect de studiu îl reprezinta fenomenele, procesele si legile miscarii biosferei. În cadrul acestor grupari se includ printre altele: fizica, chimia, biologia, matematica;

Stiinte tehnice , care cerceteaza aspecte esentiale privind tehnica si tehnologia în diferite ramuri economice. În aceasta grupa se includ printre altele: metalurgia, automatica, electronica, energetica, robotica;

Stiinte social-umane , care studiaza fenomenele si procesele din societate, legile care stau la baza evolutiei lor. În acest subsistem al stiintei se încadreaza: filozofia, economia, statistica, psihologia, sociologia, antropologia, lingvistica, istoria, dreptul, religia etc;

Stiinte de granita (interdisciplinare, de interferenta), care cerceteaza interrelatiile dintre stiintele naturii, tehnice si sociale, cum sunt, de pilda, matematica economica, geografia economica, ecobiologia, biofizica, biochimia, cibernetica economica, epistemologia.

În cadrul sistemului unitar al stiintelor, un loc important îl detin stiintele social-umane, care cerceteaza multitudinea relatiilor ce se manifesta în societate. Progresul factorilor de productie, dezvoltarea si adâncirea diviziunii sociale a muncii, impulsionate de satisfacerea la un grad cât mai înalt posibil a nevoilor umane, au determinat un proces istoric relativ îndelungat de constituire a economiei ca stiinta, care continua si în zilele noastre printr-un proces de diversificare, integrare si restructurare a stiintelor economice.

„Stiinta economica consta dintr-un ansamblu coerent de notiuni, idei, teorii si doctrine prin care sunt reflectate pe planul gândirii actele, faptele si comportamentele economice, din judecatile de valoare asupra acestora, precum si din tehnicile, metodele si procedeele de masurare, evaluare, gestionare si stimulare a activitatii economice” .

Pentru prima oara termenul de economie politica a fost utilizat de francezul Antoine Montchrestien în „Tratatul sau de Economie Politica” (1615), care în traducere libera semnifica initial regulile de gospodarire a cetatii.

Acest termen de economie politica desemna stiinta care studia economia în ansamblul ei, fiind utilizat de cei mai multi din marii economisti ai secolului al XIX-lea (D. Ricardo, K. Marx, J.B. Say, A. Marshall, C. Menger, S. Jevons, L. Walras) ca titlu pentru operele lor fundamentale. Acestia considerau domeniul economie politica ca un aspect particular al tuturor activitatilor umane. Mai târziu, economistii de sorginte liberala au utilizat termenul de economie politica ca o legatura între stiinta economica si optiunile si deciziile politice, considerând ca economicul este

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 6: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

subordonat politicului. În ultima jumatate a secolului al XIX-lea se manifesta o tendinta de reconstructie a economiei ca stiinta teoretica fundamentala, considerând economia despovarata de aspecte le ideologice si constituire a ei într-o tehnica sociala. Dar, indiferent de denumirea ce i s-a dat, economia a ramas suportul teoretic si metodologic al sistemului stiintelor economice.

Începând cu deceniul al VIII-lea al secolului XX, gândirea si stiinta economica au intrat într-o noua perioada a evolutiei sale aflata în plin proces de desfasurare. Aceasta perioada se caracterizeaza prin dezvoltarea si actualizarea teoriilor economice elaborate anterior, prin abandonarea sau marginalizarea anumitor teorii, dar mai ales prin intensificarea preocuparilor conjugate ale diferitelor categorii de specialisti în rezolvarea problemelor globale ale omenirii, a dezechilibrelor economice si ecologice.

O directie prioritara a oamenilor de stiinta, autoritatilor publice si societatii civile o constituie prevenirea si înlaturarea consecintelor poluarii mediului, fundamentarea solutiilor tehnice si tehnologice, economice si ecologice care sa asigure manifestarea unor noi relatii între om si natura, un nou comportament economic si ecologic al oamenilor, al societatii în general.

Aspectele esentiale ale problemelor globale cu care se confrunta omenirea sunt analizate si dezbatute, într-o bogata literatura cu caracter interdisciplinar, în Rapoartele Clubului de la Roma, în documentele ONU si în alte organisme ale societatii civile.

O contributie deosebita la întelegerea interdependentelor dintre economic, politic, social si natural si la eludarea multiplelor aspecte globale care îngrijoreaza omenirea, la fundamentarea solutiilor tehnice, economice, politice, sociale si ecologice, o au discutiile organizate sub egida Clubului de la Roma, înfiintat în 1960, la initiativa economistului si omului de afaceri italian dr. Aurelio Peccei.

De o importanta deosebita sunt si lucrarile Conferintei Natiunilor Unite asupra Mediului de la Stockholm din 1972, pe baza carora s-a elaborat Programul Natiunilor Unite pentru Mediu (P.N.U.E.), precum si cele ale Conferinte i Mondiale „Mediul si dezvoltarea” de la Rio de Janeiro în anul 1992.

Expunerea succinta a evolutiei gândirii si stiintei economice scoate în evidenta nu numai intensitatea tot mai accentuata a preocuparilor specialistilor din domenii privind formarea, dezvoltarea si reconsiderarea stiintei economice ca un sistem deschis ci, mai ales, rolul crescând fecund al teoriei economice în explorarea, investigarea realitatilor economico-sociale în permanenta miscare.

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 7: Abordari Economice in Protectia Mediului

INTRODUCERE

Pe baza procesului de reconsiderare a teoriei economice s-au fundamentat noi idei, concepte si legi ale evolutiei economiei reale. Stiinta economica devine astfel nu numai un suport teoretic al eficientizarii vietii economico-sociale, cât mai ales un instrument practic al perfectionarii diferitelor laturi ale activitatii economice.

Ca si realitatea economica, care se interfereaza cu alte segmente ale activitatii umane, sistemul conceptual al stiintelor economice este un sistem deschis, aflat în interconditionare cu cel al altor stiinte ce apartin naturii, tehnicii si umanului. Tocmai o astfel de viziune globala a realitatii si a sistemelor de stiinta, explica sporirea valentelor practice atât ale teoriei economice, cât si ale celorlalte stiinte.

Începând cu anii '80 ai secolului al XX-lea, economiei, ca stiinta teoretica, i s-au „extirpat” aspectele sale ideologice, fiind considerata tot mai mult o tehnica sociala. Economia contemporana se automatizeaza mai ales prin modul de abordare a activitatilor economice; prin premisele si concluziile pe care le formuleaza , prin abordarea pozitiva a realitatii, teoria economica realizeaza un diagnostic al starii economiei si prognozeaza dezvoltarea ei viitoare. În acelasi timp, prin abordarea sa normativa, teoria economica arata cum ar fi mai bine sa se desfasoare activitatile economice, ce ar trebui facut ca procesele economico-sociale sa se încadreze în normalitate. În consecinta, teoria economica analizeaza economia integratoare, benefica armonizarii raportului om-mediu natural, relatiei eficienta economica - echitate sociala, intereselor oamenilor pe termen scurt, mediu si lung.

Sub acest aspect, în structura sistemului stiintelor economice contemporane, pe lânga elementele considerate strict economice – economia, microeconomia, macroeconomia, economia mondiala, finantele , contabilitatea , managementul, marketingul, statistica, istoria economica, istoria gândirii economice si altele, se cuprind si stiinte economice de granita, de interferenta, cum sunt: matematica economica, cibernetica economica, econometria, ergonomia, sociologia economica, psihosociologia economica, antropologia economica, bioeconomia etc. Stiintele de granita sunt rezultatul procesului de integrare a diferitelor stiinte, desfasurat concomitent cu cel de diferentiere a stiintelor economice si a celorlalte stiinte, care apartin altor domenii de activitate umana. Aceste stiinte de granita sunt o reflectie teoretica a relatiilor de interferenta dintre domenii distincte ale realitati si constituie baza teoretica a aparitiei si dezvoltarii gândirii integratoare, interdisciplinare. Fiecare stiinta de granita are un statut special, un anumit suport teoretic, legi si metode specifice de investigare. De aceea, problema paternitatii unor concepte, care deseori este pusa în discutia specialistilor, este lipsita de sens, ea trebuie privita, înainte de toate, sub

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 8: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

aspectul benefic pentru societate, pentru viitorul naturii si al societatii umane.

În aceste conditii, un anumit concept, prin specificitatea sa , este component al unui anumit sistem notional. Dar, în masura în care unele stiinte studiaza împreuna anumite laturi si privesc raporturile om-natura -tehnica-societate, ele sunt „constrânse” sa se supuna interferentelor ce se manifesta între mediul natural, tehnic, economic, social, sa dea o interpretare globala starii si evolutiei realitatilor contemporane.

Cercetarea realitatii obiective nu se mai poate realiza izolat, în sens strict economic, tehnic, ecologic sau social, ci prin utilizarea unor concepte interactive , integratoare , care sa cuprinda toate aceste caracteristici, folosind atât fondul comun al conceptelor, cât si specificul acestora. De fapt, în conditiile în care orice activitate umana se manifesta în interactiune cu diferite activitati sociale, aceasta caracteristica trebuie sa fie reflectata pe planul gândirii, fiind urmarea unui sistem notional integrativ. Aceasta cer inta esentiala este rezolvata prin elaborarea unor concepte integratoare , plurivalente, ce tin de stiintele de granita. Astfel de concepte integratoare, utilizate deopotriva de specialisti care cerceteaza natura, tehnica sau societatea umana, au o substanta comuna tuturor sistemelor de stiinte, dar si una specifica , care le delimiteaza de alte stiinte, ele având un caracter pluridimensional. Pe de alta parte, folosirea în scopuri economice a unui sistem natural este posibila numai prin destabilizarea sa si aducerea într-un echilibru artificial, mentinut stabil prin introducerea continua de energie. Evaluarea globala a unor asemenea sisteme trebuie sa se faca pe baza cuantificarii câstigului economic si pierderii ecologice si prin compararea acestora. Principala dificultate a evaluarilor consta în cuantificarea unor elemente care nu pot fi exprimate în unitati de masura fizice sau valorice. Mediul înconjurator este un bun public pur , pentru ca el raspunde celor trei caracteristici care-l deosebesc de orice alt bun public privat:

• chiar daca este consumat de catre unul, el ramâne disponibil si pentru altii;

• nimeni nu poate exclude pe cineva de la consumarea unui bun public pur, pe când, în cazul unui bun public privat, producatorul îi exclude pe toti cei care nu pot plati pretul lui;

• consumatorul nu se poate exclude pe el însusi de la utilizarea unui bun public pur.

Analizând aceste trei caracteristici, putem concluziona ca cel care consuma bunul public pur trebuie sa o faca de o asa maniera încât ceilalti sa poata dispune la rândul lor de acest bun. În plus, consumatorul trebuie sa ia

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 9: Abordari Economice in Protectia Mediului

INTRODUCERE

masuri de protectie a mediului astfel, încât la rândul lui sa poata beneficia în continuare de bunul public pur.

Experienta de pâna acum a demonstrat ca , pentru a proteja mediul, cel mai economic este sa previi poluarea, sa adopti o pozitie preventiva înca din faza de proiectare. În conformitate cu legislatia în vigoare, investitorul are obligatia sa cerceteze în ce masura proiectul propus este compatibil cu cerintele protectiei mediului natural si a cadrului uman de viata. El trebuie sa puna în practica pachetul de masuri tehnico-economice care sa permita reducerea consecintelor negative ale lucrarilor propuse asupra mediului.

Când masurile tehnice de reducere a impactelor nu sunt suficiente, respectiv impactul nu poate fi suprimat sau redus, investitorul trebuie sa adopte masuri compensatoare, asumându-si si costul integral al realizarii acestora. Toate aceste consideratii au facut ca, în ultima perioada , sa se acorde o atentie sporita relatiei dintre economie si ecologie, incluzând protectia mediului. Astfel se dezvolta domeniul economiei ecologice sau eco-economia. Prezenta lucrare se înscrie pe aceasta directie.

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 10: Abordari Economice in Protectia Mediului

S-a mentionat ca a existat o evolutie în relatiile dintre economie si problematica protectiei mediului.

Aceasta evolutie a plecat de la conceptul ca poluarea si degradarea mediului constituie un “rau necesar” al dezvoltarii economiei, ca astazi sa fie deja acceptat principiul dezvoltarii durabile în care economia si mediul se interconditioneaza.

2.1 Degradarea mediului înconjurator si dezvoltarea economica

Simon Kugnets a emis o teorie potrivit careia exista o relatie invers proportionala între degradarea mediului înconjurator si dezvoltarea economica. În timp ce o curba EK pentru mediu este doar o realitate empirica si o inevitabila rezultanta a schimbarilor structurale, cresterea economica nu este în mod necesar optima din cauza intrarilor în grafic , care pot fi reversibil încrucisate. În parte exagerata, relatia invers proportionala dintre degradarea mediului si crestere este datorata distorsiunilor politice cum ar fi subventiile de energie si produse agrochimice si subevaluarii resurselor naturale care sunt distructive si din punct de vedere economic dar si al mediului. Alta distorsiune este datorata esecului pietei, cum ar fi definirea gresita a dreptului de proprietate asupra resurselor naturale si

Componenta economica în politica globala

de mediu 2

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 11: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

necontabilizarea si neplatirea externalitatilor mediului, care rezulta într-un nivel foarte ridicat al poluarii, raportata la unitatea de externabilitate.

Tarile în curs de dezvoltare pot avea o curba EK mai dreapta prin: Ø eliminarea distorsiunilor politice; Ø internalizarea costurilor degradarii mediului celor care o produc; Ø definirea drepturilor de proprietate asupra resurselor naturale. Agentiile de asistenta în privinta dezvoltarii economice pot ajuta în

continuare la îndreptarea curbei, abordarea problemei mediului. Finantarea de catre tarile dezvoltate prin mecanisme financiare creative a tarilor în curs de dezvoltare poate asigura conservarea resurselor (biodiversitatea care genereaza beneficii globale care ar putea altfel sa fie pierdute inevitabil în fazele inferioare ale procesului de dezvoltare economica).

Simon Kugnets (1965-1966) a avansat ipoteza potrivit careia , în cursul dezvoltarii economice, diferentele cresc la început pentru ca apoi sa scada. Aceasta relatie invers proportionala între inegalitatea venitului si nivelurile venitului pe cap de locuitor , care este dovedita de date statistice considerabile , a început sa fie cunoscuta sub denumirea de curba Kugnets (curba EK).

Ideea potrivit careia lucrurile trebuiau sa se înrautateasca ca apoi sa fie mai bune se pare ca are o aplicabilitate mult mai generala. Observatiile arata ca degradarea mediului creste la început pentru ca apoi sa scada spre finalul ciclului dezvoltarii economice. De exemplu, orasele tarilor a caror industrie s-a dezvoltat recent, precum Seul, Mexico City, sunt mult mai poluate în prezent decât acum 20 - 30 de ani, nivelul poluarii crescând la fel sau chiar mai mult decât nivelul cresterii economice; pe când orasele din zonele industrializate anterior , precum cele din: Japonia, SUA sau Europa de Vest , sunt mai curate astazi decât erau acum 20 - 30 de ani.

Starea în care se afla resursele naturale si mediul într-o tara depinde de cinci mari factori:

ð nivelul activitatii economice sau marimea economiei; ð structura sectoriala a economiei; ð efectele obtinute tehnologic; ð cererea de reglementari în privinta mediului; ð deconservarea cheltuielilor pentru mediu dar si de efectivitatea

lor. Cu cât este mai dezvoltata economia unei tari, atunci când ceilalti

factori ramân constanti, cu atât mai rapida este epuizarea resurselor naturale si nivelul de poluare este mai ridicat. Tipul si nivelul epuizarii resurselor si a le poluarii depind de asemenea de structura sectoriala a economiei; economiile care depind foarte mult de agricultura si alte industrii ale sectorului primar tind sa sufere mai mult de o rapida epuizare a resurselor,

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 12: Abordari Economice in Protectia Mediului

COMPONENTA ECONOMICA ÎN POLITICA GLOBALA DE MEDIU

precum defrisarile si eroziunea terenurilor si mai putin de poluare industriala. În timp, în tarile dezindustrializate, epuizarea resurselor rurale este gradual transformata în poluare urbana. Aceasta transformare tinde sa fie influentata de doi factori:

⇒ schimbarea structurala neegala a angajarii populatiei, fapt ce impune ca o mare parte a poluarii sa fie dependenta de sectoare ce nu pot fi evaluate;

⇒ umbra facuta de sectorul industrial urban asupra sectorului rural în doua directii: ü cererea de materii prime; ü poluanti (exemplu: ploi acide care distrug recoltele si

padurile). Exista o relatie relativ strânsa între nivelul de dezvoltare, cresterea

sectorului industrial si structura industriei. q În tarile cu venit mic , rata sectorului industrial este mica si acest

sector este dominat de industria alimentara si cea usoara. q În tarile cu un venit total pe cap de locuitor mijlociu, sectorul

industrial este dominat de industria grea a cimentului si cea chimica.

q În tarile cu un venit mare pe cap de locuitor procentul industriei este dominat de industria electrica si electrocasnica. Produsele fabricate variaza în functie de marimea industriei grele si a celei chimice. În urmatoarele faze ale dezvoltarii industriale , rata sectorului industrial împreuna cu industria grea si cea chimica începe sa descreasca gradual, în timp ce tehnologiile informationale si serviciile continua sa se dezvolte. Aceste schimbari structurale pot explica relatia invers proportionala între emisii si dezvoltarea economica.

Tari cu aceeasi structura industriala pot genera diferite grade (niveluri) de emisii de deseuri daca tehnologia de productie si capitalul fix sunt de diferite forme sau productivitati. Învechita fizic si/sau moral, tehnologia fabricilor vechi tinde sa fie mai putin eficienta în consumul material sau al energiei si produce, drept rezultat, niveluri mai mari de deseuri decât tehnologia din fabricile noi si bine îngrijite.

Alegerea tehnologiei este influentata de procese relative si de politica de încadrare în stipulatiile guvernamentale. O tara care da voie sa se importe fara taxe vamale (duty free) tehnologie nepoluanta se asteapta sa aiba niveluri mai scazute de poluare decât o tara care impune taxe vamale mari asupra tehnologiei de productie. Tarile care subventioneaza plata energiei, a

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 13: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

electricitatii, a apei si a materiilor prime ar trebui sa se astepte la o rata mai mare a poluarii decât tarile care implementeaza sistemul platii integrale.

Fortele care actioneaza sunt urmatoarele: • substituirea în favoarea materiilor prime neplatite integral; • folosirea ineficienta si în pierdere a materiilor prime

subventionate; • promovarea stimulentelor pentru utilizarea tehnologiei care

utilizarea putine resurse, în defavoarea dezvoltarii. Poluarea per unitate de produs este influentata si intensitatea si

fermitatea reglementarilor privind mediul sau de pretul la care mediul poate fi utilizat de catre industrie ca loc de depozitare a deseurilor. Atunci când ceilalti factori ramân cons tanti, în tarile cu reglementari elastice în domeniul poluarii ar trebui sa avem mai multe emisii poluante decât în tarile care au un control efectiv asupra mediului sau cer preturi mai mari pentru folosirea mediului drept depozitar al deseurilor.

Nivelul emisiilor poluante variaza nu numai în functie de tara, dar si în timp, din cauza cresterii economice, transformarilor structurale sau schimbarilor politice. Cresterea economica din tarile superdezvoltate duce la scaderea impactului emisiilor poluante. Pe de-o parte, cresterea economica înseamna mai multe produse, dar si mai multe materii prime si energie, deci si deseuri. Pe de alta parte, cresterea economica duce la introducerea unui capital cu o mai mare productivitate, tehnologii mai eficiente, valoare adaugata mai mare, care toate conduc la reducerea emisiilor poluante per unitate de produs, astfel încât învechitul capital si tehnologiile ineficiente sunt înlocuite de altele noi si nivelul poluarii absolute este micsorat. În Japonia, de exemplu, cresterea economica din ultimii 15 ani a fost acompaniata de o mare reducere de energie si, de asemenea , de poluarea aferenta. Situatia din Germania permite sistemului sa sustina cresterea economica si sa reduca emisiile poluante, prin înlocuirea vechilor fabrici cu altele noi, de acelasi fel, dar cu emisii substantial mai putine. Impactul cresterii economice asupra nivelului poluarii depinde de etapa de dezvoltare, fiind mai mare în fazele de început si mai mica ulterior.

Structura economica este dinamica, ea se schimba o data cu nivelul cresterii economice. Schimbarile în structura economica, într-o singura economie, de -a lungul timpului sunt reflectate în variatiile de structura în diferite etape de dezvoltare. Cu cât cresterea economica este mai rapida, cu atât schimbarile structurale care duc la transformarea industriei dintr-un sector minor în unul dominant sunt si ele mai rapide si de asemenea cele de la industria usoara la cea grea, apoi la cea sofisticata (electrica si electronica).

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 14: Abordari Economice in Protectia Mediului

COMPONENTA ECONOMICA ÎN POLITICA GLOBALA DE MEDIU

Politicile macroeconomice si industriale se pot schimba, de

asemenea, în timp. Liberalizarea economiei si a schimburilor poate elimina industriile ineficiente si duce la reforme în administratiile publice care ofera surse majore de poluare, de asemenea poate deschide portile importurilor de industrii poluante din tari cu reglementari ale mediului mai stricte. Depinzând de etapa de dezvoltare, politicile de liberalizare, cum ar fi reducerea nivelului protectiei sau devalorizarea supravalorizatelor cursuri de schimb, pot duce sau nu la o reducere a emisiilor industriale într -o perioada scurta sau medie. Însa, într-o perioada lunga, politicile care adopta competitivitatea si eficienta economica ajuta si la dezvoltarea economica si la reducerea poluarii industriale , prin reducerea deseurilor, prin reciclarea produselor secundare si cresterea calitatii capitalului fix. Cu toate acestea, poluarea industriala tinde sa creasca o data cu industrializarea si abia apoi sa scada; politicile guvernamentale pot încetini sau mari rata de crestere a procesului de transformare structurala si progres tehnologic, modificând astfel relatia dintre poluarea industriala si dezvoltarea economica.

În timp, o data cu cresterea veniturilor, poluantii se acumuleaza si oamenii îsi pot permite sa fie mai constienti de starea mediului, astfel încât reglementarile asupra mediului sunt mai strict impuse. Un alt set de forte care actioneaza în aceasta etapa pot fi mentionate:

• nivelul cheltuielilor guvernamentale pentru protectia mediului si pentru industrie în diferite etape ale dezvoltarii economice;

• cererea din partea populatie i, la diferite niveluri ale venitului, pentru reglementari în privinta mediului.

În etapele de început ale dezvoltarii economice, când saracia era înca predominanta, strângerea taxelor neproductiva si constiinta asupra problemelor mediului mica, nu erau alocate fonduri sau foarte putini bani erau alocati pentru protectia mediului. Acesta era raspunsul la o cerere foarte mica de reglementari antipoluare, la nivelurile mici ale venitului, factor care arata nivelul mic al cheltuielilor private împotriva poluarii. În ciuda nivelurilor scazute ale cheltuielilor publice facute pentru protectia mediului si a aproape inexistentelor cheltuieli facute de catre sectorul privat (cu exceptia elitelor), degradarea mediului ramâne la niveluri joase din cauza nivelului mic de deseuri nonbiodegradabile si a puterii (capacitatii) asimilative mari a mediului.

Paralel cu procesul de dezvoltare, epuizarea rezervelor se accelereaza si poluarea începe sa se asimileze cu o rata crescatoare, o data ce capacitatile asimilative ale mediului devin suprasolicitate de poluanti. În contrast, cheltuielile cu protectia mediului cresc încet, deoarece nu exista înca

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 15: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

constientizarea de catre oameni a problemei poluarii, în ciuda cresterii veniturilor si a cresterii miscarii antipoluare.

Atunci când o tara ajunge la statutul de economie nou-industrializata (NIE), calitatea mediului se afla în cel mai jos punct din cauza efectelor cumulative ale rapidei cresteri economice si diferentei între acumularea poluantilor si aparitia efectelor lor, în vreme ce cheltuielile cu protectia mediului sunt înca limitate si impactul lor nu este simtit. Când un nivel mai înalt al venitului si al bogatiei este consolidat economic (dar amenintat ecologic de impactul epuizarii resurselor si al poluarii asupra produc tivitatii, sanatatii, calitatilor vietii), cererea de masuri antipoluare creste, creând un dezechilibru perceptibil în raport cu scaderea acestor masuri. Ca rezultat, presiunile economice, socia le si politice doresc sa instituie unele reglementari antipoluare, sa oblige la respectarea acestora si sa creasca alocatiile bugetare pentru protectia si curatarea mediului. Acestea nu duc doar la reducerea emisiilor poluante ci si la o schimbare structurala , schimbare împotriva marilor poluatori precum industria otelului, a cimentului, chimica, dar în favoarea industriilor mai sofisticate, mai putin poluante, deci ducând la alte schimbari structurale. Aceste presiuni sunt exercitate printr-o multitudine de canale , precum alaturarea la o miscare antipoluare, votul pentru partide ecologiste, boicotarea industriilor poluante , exprimând o clara preferinta pentru produsele verzi. Astfel, în etapele mai înaintate ale dezvoltarii, calitatea mediului creste.

De vreme ce marimea economiei, schimbarile în structura economiei si industriei, productivitatea tehnologiei, cererea de masuri antipoluare si nivelul cheltuielilor sunt în functie de nivelul de dezvoltare, este rezonabil sa avansam ipoteza unei relatii între degradarea mediului (defrisari, eroziune, poluare) si elementele mentionate. Mai mult, stiind dinamica schimbarilor structurale, dezvoltarii tehnologice si cheltuielilor pentru consum explicate anterior, este posibil sa formulam ipoteza ca amintita relatie nu este lineara si are forma unui U inversat.

Experienta avuta de SUA, Europa de Vest si, mai recent, de tarile nou-industrializate (Coreea, Taiwan, Hong-Kong, Singapore) pare sa confirme o astfel de relatie între calitatea mediului si cresterea economica. Noul val de tari nou-industrializate, precum Thailanda, Indonezia, Malaezia, Brazilia si Mexic , se pare ca a atins cel mai scazut punct pe aceasta curba si spera la o schimbare.

În tarile cu densitate mica a populatiei si niveluri scazute de activitate economica, padurea este dominanta (cu exceptia deserturilor, savanelor). O data cu cresterea populatiei si activitatea economica se extinde, padurile încep sa fie taiate pentru obtinerea de materiale de constructie, teren pentru cultivat si combustibil. Cu toate acestea, nivelul exploatarii padurilor este

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 16: Abordari Economice in Protectia Mediului

COMPONENTA ECONOMICA ÎN POLITICA GLOBALA DE MEDIU

înca suficient de mic pentru a permite regenerarea naturala, neaparând o pierdere permanenta si nedorita. De exemplu, taierea si arderea, apoi cultivarea terenului cu lungi perioade de regenerare, nu are efectele negative ale unei defrisari permanente. Cu toate acestea, în vreme ce populatia rurala creste si economia se deschide comertului international, defrisarea poate rezulta din suprataierea pentru combustibil sau cherestea si curatarea terenului pentru agricultura , daca nu apar variante mai atractive, cum ar fi cresterea productivitatii agriculturii, combustibili alternativi si locuri de munca în alte domenii decât în agricultura. Padurile sunt deosebit de vulnerabile , îndeosebi în procesul de declansare a industrializarii, când sectorul rural este exploatat din greu pentru a realiza un surplus de crestere economica în vreme ce industria genereaza foarte putine locuri de munca pentru generatul surplus de munca , venit din mediul rural. Aceasta are ca rezultat defrisarea masiva ca în cazul Thailandei si Filipinelor. Politicile guvernamentale pot exacerba aceasta tendinta , asa cum o demonstreaza colonizarea Amazonului. O data ce începe industrializarea, creste productivitatea agriculturii, numarul locurilor de munca din alte domenii decât agricultura creste, cresc veniturile, se micsoreaza inegalitatile, dependenta de pamânt si padure scade si rata defrisarilor se micsoreaza. Thailanda a ajuns în acest stadiu la sfârsitul anilor 1980 (la un nivel al venitului de 1000$ per cap de locuitor). Pamântul cultivat anterior este abandonat si progresiv este reocupat de padure (presupunând ca pamântul nu a suferit pagube ireversibile). În acelasi timp, programe platite de stat si sponsorizari duc la reîmpadurire, iar crearea de plantatii private sau parcuri nationale inverseaza tendinta, ducând la împadurire neta, asa cum s-a întâmplat în Europa de Vest si în unele parti din America de Nord. Nivelul poluantilor mediului variaza în timp si de-a lungul mapamondului o data cu calitatea tipului/sursei de energie consumata, care ea însasi variaza în functie de:

• nivelul si felul activitatii economice; • numarul si productivitatea (calitatea) vehiculelor; • consumul domestic de energie. Tipurile de activitate industriala, numarul vehiculelor si cantitatea

consumata de electricitate sunt direct legate de nivelul dezvoltarii economice si de nivelul venitului. De aceea, consumul de energie si generarea emisiilor vor creste o data cu nivelul de dezvoltare (reprezentat aici de venit per cap de locuitor). Pe de alta parte, tipul de activitate industriala, productivitatea capitalului, vechimea si calitatea vehiculelor si calitatea carburantilor si a altor surse de energie au tendinta de a se îmbunatati o data cu nivelul dezvoltarii economice. Când exista mai multe

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 17: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

surse de poluare la niveluri mai înalte ale dezvoltarii, fiecare sursa genereaza mai putina poluare pe unitate de produs. Aceasta se datoreaza în parte introducerii de noi tehnologii în vreme ce capitalul fix depasit este înlocuit si în parte îmbunatatirii eficientei economice. În timp ce o tara urca pe o scara a industrializarii, cresc si oportunitatile de import , dar preturile protective o împing catre o economie bazata preponderent pe export. Aceasta cere reducerea protectiei si realinierea preturilor interne cu cele externe, factor care sporeste eficienta materiilor prime folosite si, deci, reducerea deseurilor per unitate de produs. Pe de alta parte, expansiunea unei economii orientate spre export presupune o productie mai mare si posibilitatea unei mai mari cantitati de emisii si deseuri decât într -o industrie orientata spre import.

Într-un moment ulterior al dezvoltarii economice, are loc o combinare a activitatilor care fac , ca nu numai emisiile poluante pe unitate de produs sa fie mai mici, dar si cantitatea totala de emisii sa fie mai mica. Acesti factori sunt:

• cresterea reglementarilor cu privire la emisiile poluante ca raspuns la cererea de venit;

• schimbari structurale avansate , de la industrie la servicii, trecând prin industriile energofage.

Cum tarile merg pe calea rapidei industrializari, energia folosita per cap de locuitor creste si tinde sa îsi modifice structura, de la combustibili “murdari” (carbune, lignit) la forme mai ecologice. La un nivel mult mai înalt pe scara dezvoltarii, tarile îsi stabilizeaza consumul catre combustibili mai “curati” (precum gazul natural). Analiza teoretica sugereaza o curba a relatiei între cel putin doua forme: degradarea mediului si dezvoltarea economica, în timp ce trebuie gasite si analiza te date mai relevante . Studiile facute simultan dar independent au avut aceleasi rezultate, ceea ce duce la concluzia existentei curbei EK.

Negarea sau acceptarea existente i acestei curbe are implicatii politice importante. În primul rând, implica o anumita inevitabilitate în degradarea mediului o data cu dezvoltarea economica a unei tari, în special în perioada de început a procesului de industrializare. În al doilea rând, sugereaza ca , în timp ce are loc un proces de dezvoltare, atunci când un anumit nivel al venitului per cap de locuitor este atins, cresterea economica se transforma dintr-un dusman al mediului într-un prieten al acestuia, ea ajutând la repararea relelor din anii anteriori. Cresterea economica este un mod important prin care se îmbunatateste calitatea mediului în tarile în curs de dezvoltare. Daca cresterea economica este favorabila pentru mediu, atunci

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 18: Abordari Economice in Protectia Mediului

COMPONENTA ECONOMICA ÎN POLITICA GLOBALA DE MEDIU

politicile care stimuleaza cresterea , precum liberalizarea comertului, restructurarea economica si reforma preturilor, ar trebui sa fie de asemenea favorabile pentru mediu. Aceasta sugereaza mai degraba ca mediul are nevoie de o atentie deosebita, fie prin termeni ai politicii interne ,fie prin ajutor sau impunere internationala. Resursele trebuie îndreptate astfel încât sa se ajunga la o crestere economica cât mai rapida , pentru a putea depasi stadiul neprietenos cu mediul.

Cu toate acestea, sunt câteva motive pentru care aceasta politica s-ar putea sa nu fie optima. În primul rând, partea curbei în care cresterea mai mult dauneaza decât face bine mediului ar putea fi traversata în zeci de ani (decade), caz în care nivelul viitoarei cresteri si cel al viitorului mediu curat pot fi mai mult decât depasite de stricaciunile actuale. De aceea, eforturile de a micsora emisiile nocive si epuizarea resurselor în stadii timpurii ale dezvoltarii economice pot fi justificate prin principii economice. În al doilea rând, poate fi mai ieftin sa previi sau sa eviti anumite forme de degradare a mediului astazi decât în viitor. De exemplu: poate fi mai ieftin sa tratezi si sa depozitezi în siguranta deseurile concomitent cu producerea lor decât sa le lasi sa se acumuleze, fiind mai greu de adunat si de tratat, o data ce ar fi crescut bogatia economica dar si cererea pentru un mediu mai curat. În al treilea rând, dar probabil cel mai important, anumite tipuri de degradare a mediului, permise în stagii timpurii ale dezvoltarii economice, ar putea fi fizic ireversibile în viitor. Despaduririle în zonele tropicale, o mai mica diversitate biologica, extinctia unor specii, distrugerea unor zone naturale sunt fie fizic ireversibile fie foarte scump de refacut. Din punct de vedere al poluarii, emisiile de plumb din arderea combustibililor ce îl contin si contaminarea radioactiva , din cauza accidentelor nucleare sau functionarii unor reactoare nesigure, ar putea avea efecte ireversibile. De exemplu, un studiu facut de USAID/EPA (1990) a demonstrat ca emisiile de plumb din arderea benzinei sunt responsabile pentru nivelurile înalte ale plumbului din sângele unui copil de vârsta scolara si, în consecinta, pentru încetinirea ritmului sau mental de dezvoltare si al performantelor scolare, echivalenta cu o pierdere de 5 puncte în cadrul Coeficientului de Inteligenta; pierderea rezultata astfel, privind capacitatea adultului de munca si potentialul de dezvoltare al tarii respective, nu este usor de contrabalansat prin înlocuirea benzinei cu benzina fara plumb, în urmatoarele etape de dezvoltare. Aceste consideratii ne sugereaza al patrulea motiv pentru care angajarea spre politici si investitii care aduc crestere economica s-ar putea sa nu fie suficienta. Unele forme de degradare a mediului precum eroziunea solului, distrugerea stratului de apa subterana, sedimentarea canalelor de irigatii si a rezervoarelor hidroelectrice, probleme la nivel uman care duc la pierderea productivitatii acestor activitati, pierderea din timpul acordat

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 19: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

muncii prin trafic aglomerat si probleme respiratorii, toate privesc cresterea economica. De aceea, degradarea mediului s-ar putea sa fie ataca ta direct prin politici ecologiste si investitii, pentru a înlatura obstacole aflate chiar în calea dezvoltarii economice, de la care se asteapta o noua generatie de beneficii pentru mediu.

Poate ca sursa si modelul cresterii economice sunt la fel de impor tante, daca nu chiar mai importante decât rata cresterii economice. Cresterea economica care rezulta prin folosirea energiei si a materiilor prime subventionate are un cost ecologic mai mare decât cresterea economica care deriva din folosirea eficienta a resurselor, prin industrie care foloseste intensiv munca si serviciile precum si tehnologiile informationale. Cresterea ce are loc într-o economie , în care drepturile de proprietate asupra resurselor nu sunt bine definite si asigurate si în care costurile ecologice nu sunt contabilizate, impune un cost excesiv asupra societatii, care , în ultima faza , duce la descresterea progresului economic.

Pericolul opus este de asemenea posibil (atunci când tarile în curs de dezvoltare adopta prematur standarde stricte cu privire la mediu imitând tarile dezvoltate si încercând sa le ajunga din urma în privinta standardelor emisiilor si obligativitatii instalarii unor facilitati de tratare a deseurilor). Aceasta ambitie poate duce la încetinirea ritmului de crestere economica, fara a duce în mod necesar la îmbunatatirea calitatii mediului. O alternativa care ar putea îndrepta curba fara a scadea rata dezvoltarii economice este adoptarea unor standarde ecologice potrivite cu nivelul de dezvoltare al tarii respective sau o trecere gradata la standardele internationale. Instrumentele (pârghiile) economice, precum taxele ecologice, amenzile pentru poluare, ar duce economia de la cea preponderent energofaga (foarte poluanta) catre industrii nepoluante si servicii. Unele forme de degradare a mediului precum distrugerea padurilor, cultivarea pâna la erodarea solului, deteriorari ale mediului în zonele urbane sunt legate de marimea fenomenelor, de somaj, analfabetism si lipsa de pamânt pentru cultivat. Ideal ar trebui sa existe forta de munca ieftina , pentru a fi absorbita de sectoarele industriale si de servicii în plina ascensiune. Aceasta nu se întâmpla în general, deoarece exista o combinatie de factori precum: salarii minimale, lipsa cunostintelor esentiale. Principalul factor care împiedica aceasta este folosirea unei tehnologii care nu corespunde cu stadiul general de dezvoltare al tarii sau cu factorul relativ al preturilor; de exemplu, promovarea investitiilor prin relaxare fiscala si credite ieftine are ca rezultat formarea unor industrii energo-intensive . O tara cu resurse de munca abundente , la un cost mic , are avantaj în activitatile care presupun consum mare de munca, ajutând la evitarea saraciei si limitând distrugerile asupra mediului. Schimbarile structurale în cererea de

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 20: Abordari Economice in Protectia Mediului

COMPONENTA ECONOMICA ÎN POLITICA GLOBALA DE MEDIU

munca duc si la schimbari structurale la nivelul produselor finite. Aceste situatii duc la lungirea partii ascendente a curbei etc. si la marirea probabilitatii ca valorile ecologice sa fie distruse. O solutie eficienta din punct de vedere al costului cere anularea subventiilor directe sau indirecte, reducerea protectivitatii asupra industriilor energofage care angajeaza putina forta de munca si promovarea activitatilor care necesita cantitati mari de munca, aceste masuri fiind asociate cu cresterea investitiilor în domeniul învatamântului si pregatirii profesionale. Vânzarea pamântului pentru agricultura si alocarea dreptului de a folosi apa pentru fermieri le -ar da acestora posibilitatea de a avea acces la pietele de capital, deci cresterea investitiilor în fermele lor ar duce la îmbunatatirea productivitatii agricole si ar ajuta la oprirea eroziunii solurilor.

Multe au fost spuse despre nevoia de transfer, de tehnologie, pentru a putea ca si tarile în curs de dezvoltare sa se bucure de o sustinuta dezvoltare economica. Ideea deriva din observatia potrivit careia tehnologiile de productie în tarile dezvoltate sunt mai ecologice decât cele din tarile în curs de dezvoltare si o gama larga de tehnologii antipoluare sunt de asemenea disponibile în tarile dezvoltate.

De vreme ce majoritatea tarilor în curs de dezvoltare nu au resurse financiare de a importa aceste tehnologii la preturi comerciale, s-a argumentat ca tarile dezvoltate ar trebui sa transfere aceste tehnologii în termeni obisnuiti. Chiar si la preturi mici, transferul unor astfel de tehnologii catre tarile în curs de dezvoltare s-ar putea sa aiba “doua taisuri”. Pe de o parte, tehnologii mai putin poluante pot reduce emisiile masive per unitate de rezultat.

Pe de alta parte, astfel de tehnologii, proiectate a fi profitabile în conditiile unei forte de munca platite putin si unui capital mic, pot fi foarte putin potrivite tarilor în curs de dezvoltare , cu reversibilitatea preturilor relative. Daca aceasta nepotrivire este ignorata, transferul unei tehnologii neadecvate, chiar si la un pret mic, poate duce la scaderea cererii de munca si intensificarea epuizarii resurselor precum si la degradarea mediului.

Impactul net al transferului de tehnologie poate depinde de industria careia îi este atasat. În sectoarele energetice si de transport, tehnologiile mai eficiente sigur duc la beneficii nete asupra mediului. Ar putea sa nu fie astfel în sectoare cum sunt constructiile, textilele, agricultura si serviciile. Din aceasta cauza, nu de tehnologii au nevoie tarile în curs de dezvoltare, ci de transferul de informatie, know -haw si îndemânarea care sa le permita sa-si proiecteze propriile tehnologii sau sa le modifice pe cele existente.

Tarile în curs de dezvoltare nu au numai o lipsa tehnologica , ci si una financiara. Un numar de tari industrializate experimenteaza o scurgere de resurse financiare pentru a-si micsora datoria externa. Astfel, se vorbeste

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 21: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

de reesalonarea platii datoriilor externe si, în unele cazuri, de anularea acestora fapt ce a fost implementat în multe tari.

Motivul pentru care se doreste finantarea dezvoltarii este accelerarea cresterii economice, care ofera calea unui cerc vicios nedorit de saracie si degradare a mediului. Sursele traditionale de obtinere a fondurilor externe sunt reprezentate de asociatii donatoare. Desi acestea au un succes recunoscut, finantarea dezvoltarii nu a fost total adecvata din punct de vedere al mediului. De exemplu, un studiu privind impactul asupra mediului al programului Bancii Mondiale de ajustare structur ala pentru Thailanda (1991) a descoperit ca programul ajuta la reducerea poluarii pe unitatea de rezultat prin îmbunatatirea eficientei economice, dar efectul sau expansiv ducea la cresterea poluarii agregate, deoarece nu tinea seama de costurile economice.

În mod similar, împrumutarea unor proiecte externe precum proiectele de irigatii si stabilirea preturilor resurselor naturale, cum ar fi apa, la întreaga lor valoare, stabilirea de asemenea a preturilor pentru folosirea mediului, care includ costurile minimalizarii impactului negativ dar si costul reasezarii populatiei afectate trebuie facuta doar dupa internalizarea impacturilor asupra mediului din tara respectiva. De exemplu, sistemul surselor de apa din Nam Pong (Thailanda), la care nu s-a implementat un sistem de protectie a sursei de apa, un sistem al reasezarii populatiei afectate, dar si pentru forarea pâna la apa, toate acestea ducând la o curba E t mai înalta fata de cea a sistemului de irigatii Dumonga Bone din Parcul National Sulawesi (Indonesia) la care curba E t este mai turtita pentru ca s-au avut în vedere cele mentionate mai sus.

Cresterea finantarii costurilor pentru proiecte ecologice care nu pot fi justificate prin date economice conventionale sau care nu genereaza beneficii interne suficie nte pentru a acoperi costurile are doua justificari:

• ocolirea pierderilor ecologice ireversibile; • posibilitatea realizarii beneficiilor globale ale masurilor

ecologiste care nu ar putea fi realizate altfel (conservarea biodiversitatii, protejarea stratului de ozon, reducerea efectului de sera). De vreme ce problemele mediului sunt în primul rând constientizate de catre tarile dezvoltate, care au venituri mari, se asigura o cerere mare de protectie a mediului.

În concluzie , se poate retine ca degradarea mediului tinde sa se accentueze înainte de a se diminua de-a lungul dezvoltarii economice a unei tari. Unele forme ale deteriorarii sunt inevitabile , ca parte a schimbarilor structurale ce acompaniaza cresterea economica. Anumite distorsiuni politice, precum subventionarea energiei si a produselor agrochimice,

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 22: Abordari Economice in Protectia Mediului

COMPONENTA ECONOMICA ÎN POLITICA GLOBALA DE MEDIU

protejarea industriei si subevaluarea resurselor naturale, au efecte distructive atât pe plan economic cât si ecologic. Guvernele tarilor în curs de dezvoltare pot preveni astfel de situatii prin:

ü eliminarea distorsiunilor politice; ü internalizarea costurilor ecologice; ü definirea si respectarea drepturilor de proprietate asupra

resurselor naturale. Societatile (agentiile) de ajutor în probleme de dezvoltare pot

contribui la îndreptarea situatiei prin finantarea politicilor de protectie a mediului înconjurator. În final, tarile dezvoltate pot ajuta tarile în curs de dezvoltare prin mecanisme financiare creative, cum ar fi facilitatile pentru Mediul Global, prin conservarea resurselor naturale (biodiversit atea care genereaza beneficii globale) care ar putea fi pierdute ireversibil în fazele de început ale dezvoltarii economice.

2.2 Componentele politicii de mediu

Recente aprecieri asupra dezvoltarii durabile scot în evidenta faptul

ca, fara o componenta economica, protectia mediului ramâne doar o declaratie de bune intentii si o inserare de actiuni fara posibilitate de concretizare.

„Eco - Economia” , concept recent promovat, indica pozitia importanta pe care o ocupa latura economica într-o strategie de ansamblu de protectia mediului.

Acest fapt rezulta si din prezentarea sintetica a politicii de mediu din tabelul 2.1.

Prezentarea sintetica a politicii de mediu

pe componente Tabelul 2.1

Componenta Actiunea Competenta Legislativa Legi cadru si legi specifice Parlament

Hotarâri de guvern si ordonante Guvern Ordine, decizii, normative Ministere Instructiuni si standarde Institute de

specialitate Administrativ -institutionala

Înfiintarea unei autoritati centrale de mediu cu structuri administrative si în teritoriu

Parlament

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 23: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

Componenta Actiunea Competenta Înfiintarea unei inspectii de mediu la

nivel central si local Guvern

Organizarea de directii sau servicii de mediu la fiecare minister

Guvern

Organizarea de institute de specialitate

Minister

Organizarea Retelei Nationale de Monitoring

Ministerul Mediului

Înfiintarea si organizarea zonelor si ariilor protejate

Guvern

Educativ -informativa

Înfiintarea de scoli de specialitate (operatori de mediu) si sectii sau facultati de specialitate

Minister

Introducerea în programa scolara si universitara, la toate specialitatile, a unor discipline referitoare la ecologie si protectia mediului

Minister

Organizarea de muzee, expozitii, gradini botanice, parcuri zoologice, comunicari cu tematica orientata pe protectia mediului

Administratia locala

Organizarea de sesiuni stiintifice, simpozioane, conferinte, congrese cu tematica specifica de protectia mediului

Institute de specialitate

Derularea unui program de informare, sensibilizare, si antrenare a populatiei la actiuni de protectia mediului prin mass-media

Presa Radioul Televiziunea

Economico -tehnologica

Promovarea unor mecanisme pentru asigurarea de fonduri pentru mediu

Parlament Guvern

Elaborarea si introducerea de tehnologii “curate” – cele mai bune ale momentului

Agenti economici

Forme de încurajare pentru dezvoltarea unor activitati de tip industrial de protectia mediului

Agenti economici

Promovarea actiunilor de reconstruc -tie ecologica a zonelor deteriorate

Minister

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 24: Abordari Economice in Protectia Mediului

COMPONENTA ECONOMICA ÎN POLITICA GLOBALA DE MEDIU

Componenta Actiunea Competenta Promovarea de domenii intersectori-

ale, cum ar fi: energia si mediul, transporturile si mediul

Ministere

Sociala Anchete sociale Asociatii neguvernamentale

Initiative locale de genul: luna padurii, saptamâna curateniei, ziua mondiala fara tutun, ziua mondiala a mediului etc

Administratia locala

Antrenarea populatiei la analiza unor proiecte cu impact important asupra mediului

Minister

Cooperarea internationala

Semnare si ratificare de tratate, conventii, întelegeri si protocoale, organizarea si participarea la activitati comune si comisii mixte de monitoring-cercetare

Parlament Guvern

Participare la congrese, sesiuni, simpozioane internationale pentru a avea acces la informatia de ultima ora

Experti specialisti

2.3 Politica de mediu – Concepte si instrumente Politica de mediu, din punct de vedere al instrumentelor utilizate, are

urmatoarele componente: a. Politica reglementarilor globale Aceasta se refera la ansamblul agentilor economici, la toate

categoriile de cetateni. Ca instrumente, pot fi citate printre altele: - legi cadru, generale , ale mediului si componentelor sale; - standarde, norme, limite; - studii si analize de impact asupra mediului. b. Politica reglementarilor specifice În acest gen de politica se apeleaza la instrumente de tipul: - responsabilitati pentru produse periculoase; - responsabilitatea riscului; - dreptul la informare corecta si în timp real.

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 25: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

c. Politica prin convingere Este categoria cea mai eficienta, deci este posibil ca efectele ei sa

aiba ponderea cea mai mare. Dintre instrumentele specifice, se mentioneaza: - promovarea tehnologiei ecologice si a cercetarii; - utilizarea mecanismelor de piata; - promovarea constientizarii si educatiei. d. Politica transferului de informatie Se utilizeaza instrumente de comunicare sociala precum: - educatie; - mass-media si relatii cu publicul; - sisteme informationale cu acces la public. e. Politica de stimulare economico-financiara Instrumentele folosite pentru aplicarea acestei politici constau în: - taxe si penalitati; - subsidii si impozite; - scutiri de impozite pentru investitii si activitati de protectia

mediului; - drepturi negociabile de poluare. Drept criterii de apreciere a alegerii corecte a instrumentelor se pot

cita: • siguranta atingerii scopului propus; • corespunde specificului poluarii si situatiei asupra carora

urmeaza sa se actioneze; • permite o întelegere si explicatie usoara; • permite o implementare usoara în situatiile în care se actioneaza; • permite evaluarea corecta si suficient de exacta a costurilor si

decelarea responsabilitatilor; • permite prognoza destul de exacta a rezultatelor; • ajuta la finantarea politicii de protectia mediului; • stimuleaza initiativa grupurilor tinta si asumarea de catre acestea

a unor responsabilitati; • obtine sprijinul societatii civile; • coincide cu interesele individuale pe termen scurt; • este flexibil; • stimuleaza dezvoltarea si integrarea unor tehnologii de proces

“curate”.

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 26: Abordari Economice in Protectia Mediului

COMPONENTA ECONOMICA ÎN POLITICA GLOBALA DE MEDIU

Politica de mediu poate fi reprezentata în raport cu nivelul de atentie

publica în patru faze:

Nivelul de atentie publica

I II III IV Timp

Fig. 2.1 Ciclul unei politici de mediu

Faza I : recunoasterea Faza II : formularea politicii Faza III : implementarea Faza IV : managementul politicii

Acest tip de evolutie apreciem ca se aplica în cazul unei actiuni

specifice în cadrul politicii de mediu. Având în vedere ca politica de mediu nu are un caracter limitat în

timp, ca ea trebuie sa fie o componenta permanenta a unei societati ce evolueaza în conceptul dezvoltarii durabile , se impune ca programarea actiunilor pe termen scurt, mediu sau lung sa fie astfel conceputa încât nivelul de atentie publica sa ramâna relativ constant, conform schemei unui ciclu multiplicat prezentat în figura 2.2.

O astfel de abordare presupune o combinatie optima între actiunile

pe termen scurt, mediu si lung sau acelasi obiectiv sa fie programat sa se realizeze prin actiuni imediate, actiuni pe termen mediu si actiuni pe termen lung.

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 27: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

De la început trebuie precizat ca strategia de protectie a mediului

adoptata, conceptele si instrumentele însusite îsi dovedesc eficienta în masura în care se reuseste: - mentinerea calitatii sanatatii umane;

- mentinerea calitatii tuturor valorilor specifice naturii.

Fig. 2.2. Ciclul politicii integrate de mediu

Sunt mai multe considerente care au impus elaborarea unor strategii de protectia mediului. Amintim câteva dintre acestea:

§ înlocuirea sistemului de actiuni întâmplatoare, ocazionale cu actiuni programatice si coerente de protectia mediului;

§ eliminarea unor contradictii interne care indicau necesitatea luarii unor masuri de protejare a mediului sau reducerea eficienta a acestor masuri;

§ elaborarea, implementarea si evaluarea politicii de mediu pe etape, astfel încât sa fie posibila reevaluarea acesteia;

§ adaptarea planurilor de actiune si de implementare la scara de timp (pe termene scurte, medii si lungi);

§ alegerea si formarea unui personal adecvat în functie de etapa si actiune;

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Ac1 Ac2

Ac3 Ac4

Timp

Nivelul de atentie publica

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 28: Abordari Economice in Protectia Mediului

COMPONENTA ECONOMICA ÎN POLITICA GLOBALA DE MEDIU

§ controlul aplicarii riguroase a masurilor stabilite conform

acordurilor, autorizatiilor, normelor sau altor cerinte legale. La elaborarea strategiei de mediu, având în vedere dinamismul elementelor în discutie, precum si caracterul relativ nou al problemelor, trebuie aplicat principiul activitatii interactive. Strategia trebuie supusa unui proces periodic de reconsiderare de tipul:

• adaptare continua; • recurgere la propuneri flexibile. Aceasta reconsiderare presupune doua elemente de baza: q adaptare la ideile în schimbare sau la circumstantele vietii socio-

economice; q adaptare pe baza evaluarii rezultatelor etapei anterioare.

Este de semnalat ca esential în elaborarea unei strategii eficiente de protectia mediului este factorul uman. Adoptarea problemelor complexe ale mediului cere o cooperare între persoane cu grade variate de pregatire si întelegere, de profesii diferite, din diferite structuri si segmente ale societatii. În aceste conditii un stil de lucru interactiv este esential. În stabilirea strategiei, a planurilor de actiune si a planurilor de implementare, abordarea integrata este unul din conceptele larg promovate. Putem mentiona câteva argumente pentru abordarea integrata:

Ø evitarea transferului problemei poluarii: de exemplu de la aer la apa, de la un bazin la altul sau de la un nivel la altul de decizie;

Ø stabilirea prioritatilor pentru a selecta cele mai importante aspecte si a evita deciziile punctiforme sau elaborate instantaneu;

Ø obtinerea unei înalte eficiente prin combinarea masurilor pentru a avea cele mai bune rezultate cu cele mai mici cheltuieli si eforturi.

În elaborarea strategiei trebuie sa se aiba în vedere, legat de metoda abordarii integrate a procesului, urmatoarele:

ü concentrarea atentiei numai asupra celor mai importante puncte si obiective;

ü stabilirea punctelor si obiectivelor trebuie însotita de planuri de actiune si planuri de implementare;

ü manifestarea abordarii integrate trebuie sa se reflecte atât din punct de vedere geografic (integrare locala sau zonala) cât si din punct de vedere al atitudinilor societatii implicate (baza juridica, infrastructura administrativa, diverse domenii economice etc.).

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 29: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

În etapele de elaborare si finalizare a strategiei de protectia mediului, trebuie apelat si la discutii sau dialog cu grupurile-tinta. Grupurile tinta reprezinta un colectiv restrâns de persoane cu puncte comune din punct de vedere al domeniului în care îsi desfasoara activitatea, din punct de vedere al preocuparilor sau al pozitiei pe care o pot avea fata de problematica de mediu. Sunt doua categorii de mare interes de grupuri-tinta.

q Unul dintre aceste grupuri-tinta este format din reprezentanti ai “poluantilor directi”. Relatia administratiei cu acesti reprezentanti se face pe cale tehnica, urmarindu-se încadrarea activitatilor respective în limitele tehnice ale unor norme si reglementari ce asigura protectia mediului. Exemple de poluatori directi pot fi gasite în sectoare ca: agricultura, transport, industrie, energetica, materiale de constructii etc.

q Un al doilea grup tinta deosebit de important este cel de “interpreti” în sensul ca servesc ca produc atori si distribuitori de informatii. Mesajele acestui grup se vor concentra spre informarea societatii fie într-o directie fie în alta. Acest grup este format din cercetatori si educatori, reprezentanti ai organizatiilor guvernamentale si neguvernamentale , mass media etc.

2.4 Politici de mediu la nivelul UE Din prezentarile anterioare s-a retinut necesitatea elaborarii unei

Strategii de Protectia Mediului, ca o componenta a “Dezvoltarii Durabile”. Initial, notiunea de strategie a fost utilizata în domeniul militar. Prin strategie se întelegea arta de a coordona actiunile fortelor militare, politice, economice, morale implicate în conducerea unui razboi sau în pregatirea de aparare a unei natiuni. În timp notiunea s-a extins, fiind utilizata în prezent si în alte domenii: economie, sport, finante si, mai recent , în protectia mediului. Este deja acceptat faptul ca prin protectia mediului se întelege totalitatea actiunilor menite sa asigure conservarea resurselor naturale si protejarea calitatii componentelor mediului înconjurator. Corelând cele doua notiuni, rezulta ca prin strategii de protectia mediului putem întelege arta de a coordona ansamblul actiunilor, la nivel national si la nivel local, menite sa asigure conservarea resurselor naturale si protejarea calitatii tuturor componentelor mediului înconjurator, precum si a mediului, în ansamblu.

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 30: Abordari Economice in Protectia Mediului

COMPONENTA ECONOMICA ÎN POLITICA GLOBALA DE MEDIU

Serviciul Comisiei Uniunii Europene responsabil de mediu, de securitate nucleara si de protectie civila se numeste DG 11 si îsi are sediul în Belgia, cu principala sucursala la Luxembourg.

Modul de abordare a problematicii strategiilor de mediu poate fi bine perceput prin prezentarea experientei Comunitatii Europene pe aceasta directie. Cu ocazia primei Conferinte a Natiunilor Unite privind mediul înconjurator, de la Stockholm, din iunie 1972, Comunitatea Europeana a adoptat primul sau Program de Actiuni pentru Protectia Mediului pe o perioada de 5 ani (1973 -1977). Atât primul cât si al doilea Program de Actiune (1978-1982) au stabilit liste detaliate de masuri ce trebuie întreprinse pentru controlul poluarii.

S-au stabilit câteva principii generale care au ramas valabile si în programele ulterioare si care se regasesc în legislatia adoptata:

Al treilea Program de Actiune (adoptat în 1983) a încercat sa

realizeze o strategie mai ampla pentru protectia mediului si a resurselor naturale în cadrul Comunitatii.

1. A preveni este mai eficient decât a vindeca (remedia). Acest principiu a devenit dominant în cadrul celui de-al patrulea Program de protectia mediului.

2. Impactul asupra mediului trebuie luat în considerare în cea dintâi faza de conceptie a unui obiectiv sau a unei actiuni.

3. Exploatarea naturii care produce dezechilibre ecologice trebuie abandonata.

4. Adoptarea de masuri trebuie sa se faca pe baza unei bune cunoasteri stiintifice.

5. Principiul “poluator-platitor” se traduce prin suportarea costurilor de catre poluator pentru prevenirea poluarii si remedierea pagubelor produse.

6. Activitatile dintr-un stat membru nu trebuie sa produca daune mediului din alt stat.

7. Politica de protectie a mediului din statele membre trebuie sa ia în considerare si interesele tarilor în curs de dezvoltare.

8. CEE si statele membre trebuie sa promoveze o politica de protectie a mediului prin organizatii internationale.

9. Protectia mediului constituie o responsabilitate a tuturor, fiind necesare, în acest scop, actiuni educationale.

10. Masurile de protectie a mediului trebuie luate la “nivel adecvat” tinând seama de tipul de poluare, actiunile necesare si zona geografica ce trebuie protejata. Acest principiu este cunoscut sub denumirea de “principiu de subsidiaritate”.

11. Programele nationale de protectia mediului trebuie sa se bazeze pe o conceptie unitara pe termen lung, iar politicile nationale trebuie sa se armonizeze în cadrul Comunitatii.

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 31: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

Accentul a trecut de la control la prevenire a poluarii si a largit conceptul de protectie si asupra modului de folosire a pamântului si de integrare a problemelor de mediu în celelalte politici ale CEE.

S-au alocat fonduri pentru activitati agricole, dezvoltare regionala si

sprijinire a statelor din Africa, Caraibe si Pacific, conform Conventiei de la Lomé.

Cel de-al patrulea Program de actiune (1987-1992) a cautat sa raspunda obligatiilor de integrare a problemelor de mediu în alte politici ale Comunitatii, axându-se pe patru domenii de activitate:

Ø implementarea legislatiei existente a Comunitatii; Ø reglementarea problemelor de impac t asupra mediului cu referire

la “substante” si “surse” de poluare; Ø accesul neîngradit al publicului la informatii; Ø crearea de noi locuri de munca. Din punct de vedere legislativ, Actul European Unic care

amendeaza Tratatul CEE, intrat în vigoare la 1 iulie 1987, confirma competenta comunitatii în elaborarea legislatiei pentru protectia mediului si stabileste scopul si procedurile necesare prin adaugarea Fascicolului VII care contine articolele 130 r, 130 s si 130 t la Partea a III-a a Tratatului referitoa re la Bazele si Politica Comunitatii. În plus , se clarifica în art. 100 a, relatia dintre realizarea pietei unice si protectia mediului si a sanatatii umane.

Conform celor trei articole (130 r, 130 s, 130 t), scopurile si actiunile principale ale Comunitatii în domeniul protectiei mediului sunt:

ð conservarea, protejarea si ameliorarea mediului; ð sanatatea umana; ð utilizarea prudenta si rationala a resurselor naturale.

Actiunile CEE de protectie a mediului se integreaza în alte politici ale Consiliului, vizând, în mod special, agricultura, dezvoltarea regionala si energia pe baza a trei principii generale:

ð masuri de prevenire; ð remedieri la sursa ale pagubelor produse mediului; ð poluatorul plateste pagubele.

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 32: Abordari Economice in Protectia Mediului

COMPONENTA ECONOMICA ÎN POLITICA GLOBALA DE MEDIU

Cea mai importanta prevedere a “Actului European Unic” este

principiul integrarii. Protectia mediului este singurul domeniu al politicii care necesita o astfel de cerinta, iar Comunitatea trebuie sa adopte procedurile de aplicare.

“Actul European Unic” recunoaste relatia complexa dintre mediul ambiant si comert si în Articolul 100a se stabileste ca o propunere legislativa a Comisiei privind sanatatea, securitatea, protectia mediului si a consumatorului care afecteaza Piata Comuna trebuie “sa se bazeze pe un nivel ridicat de protectie”.

În plus, se ofera prilejul, pentru statele membre, de a adopta standarde si reglementari mai severe daca acestea le sunt necesare. Ca o sinteza, este de mentionat ca:

În ultimii 30 de ani în Comunitatea Europeana s-au elaborat pentru

mediu cca. 300 acte de regle mentari (directive, decizii, recomandari). Cel de-al cincilea program de actiune pentru mediu, este document

al lui DG11 si a constituit “Agenda de mediu” pentru deceniul trecut, având urmatoarele principii de baza:

ü integrarea politicilor de mediu ca domeniu prioritar în politica economico-sociala;

ü împartirea responsabilitatilor între administratie, industrie si consumatori pentru a se ajunge la un consens în ceea ce priveste masurile convenite.

Aprobarea generala si strategia acestui program de actiune pe ntru mediu au fost date de Consiliu si de reprezentantii guvernelor statelor membre la 1 februarie 1993 si difera de programele anterioare. Dupa cum spune si numele sau, “program catre sustinere”, programul a definit obiective pe termen lung si s-a concentrat pe o abordare globala a problemelor de mediu.

Punctele sustinute de catre acest program au fost: • mentinerea calitatii vietii; • mentinerea continua a accesului la resursele naturale; • evitarea pagubelor de mediu cu efect pe termen lung; • considerarea dezvoltarii durabile care armonizeaza nevoile

prezente cu cele viitoare fara a compromite posibilitatea generatiilor viitoare, de a-si satisface nevoile.

Succesul pe termen lung al politicii Uniunii Europene depinde de sustinerea politicilor în industrie, transporturi, agricultura si dezvoltare regionala.

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 33: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

Al cincilea Program a alcatuit o agenda de lucru pentru mediu,

pentru deceniul trecut, agenda care a avut la baza doua principii majore: ⇒ Integrarea dimensiunii privitoare la mediu, ca un factor cheie, în

toate politicile majore, protectia vizata a mediului putând fi atinsa prin înglobarea acelor arii politice ce cauzeaza deteriorarea mediului.

⇒ Înlocuirea activitatilor de comanda si control cu responsabilitati împartite între diferiti factori (guverne, industrie si public), situatie ce poate conduce, cu usurinta, la unanimitate în aplicarea masurilor propuse.

Strategia acestui program a impus o larga arie de instrumente: ü legislatie pentru stabilirea standardelor de mediu; ü instrumente economice pentru încurajarea productiei si a

proceselor desfasurate în concordanta cu nevoile de mediu; ü masuri orizontale de suport: informatie, educatie, cercetare; ü masuri de suport financiar.

Strategia a acoperit în esenta urmatoarele arii: 4 cinci sectoare principale: industrie, energie, transporturi,

agricultura, turism; 4 sapte teme luate în vizor:

• schimbarea climatului; • acidifierea si calitatea aerului; • mediul urban; • zonele de coasta; • managementul deseurilor; • managementul resurselor de apa; • protectia naturii si a biodiversitatii.

Din punct de vedere al managementului de risc, trei arii prezinta o atentie deosebita:

• riscuri legate de industrie; • securitatea nucleara si protectia împotriva radiatiilor; • protectia civila si urgentele de mediu.

Instrumentele politice promovate au fost urmatoarele: ü îmbunatatirea datelor despre mediu; ü cercetarea stiintifica si dezvoltarea tehnologica; ü planificarea sectoriala si spatiala; ü stabilirea corecta a preturilor din punct de vedere economic; ü informarea publica si educatia; ü educatia profesionala si pregatirea persoanelor implicate în acest

domeniu; ü mecanismele de sprijin financiar.

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 34: Abordari Economice in Protectia Mediului

COMPONENTA ECONOMICA ÎN POLITICA GLOBALA DE MEDIU

Sesizând ca Protectia Mediului devine o problema, s-a facut

propunerea (ianuarie 2001) privind al VI-lea Program de Actiune de Mediu pentru Comunitatea Europeana, propus de comisia de specialitate spre dezbatere si aprobare catre:

• Consiliul European; • Parlamentul European; • Comitetul Economic si Social; • Comitetul Regiunilor. Conceput ca un document programatic pe probleme de mediu pentru

perioada 1 ianuarie 2001 – 31 decembrie 2010, având chemarea simbol “Viitorul nostru, sansa noastra”, programul, în cele 11 articole, dupa adoptarea lui a devenit un document politic, care sa orienteze si sa armonizeze, din punct de vedere strategic , tarile europene în actiunile de conservare si protectie a mediului în urmatorul deceniu.

Câteva din directiile de actiune, precum si obiectivele ce sunt propuse în acest al VI –lea Program de Actiune de Mediu se apreciaza ca este util a fi mentionate pentru a sesiza amploarea, ambitiile, necesitatile, complexitatea problemelor puse în discutie.

Astfel se propun: Ø îmbunatatirea implementarii legislatiei de mediu existente; Ø integrarea preocuparilor de mediu în ansamblul celorlalte

politici; Ø implicarea mecanismelor de piata pentru a atrage interesul pentru

mediu al agentilor economici si al consumatorilor; Ø implicarea directa sau indirecta a cetatenilor individuali în

problematica protectiei mediului; Ø planificarea teritoriului, precum si deciziile manageriale trebuie

sa tina cont de impactul asupra mediului al acestora, pentru promovarea celor mai bune practici de mediu.

Este interesant de semnalat ca , în mod suplimentar, programul propune abordarea si a patru domenii prioritare de actiune, acestea fiind:

ð studierea schimbarilor climatice, în vederea stabilizarii concentratiei “gazelor de sera” la un nivel care sa nu cauzeze variatii anormale ale climei pamântului;

ð protejarea acestei unice resurse: natura si biodiversitatea, cu directionare spre protejarea si restaurarea functiilor sistemelor naturale si stoparea pierderilor în biodiversitate în Uniunea Europeana si, desigur , la nivel global; se include aici si protejarea solului împotriva eroziunii si poluarii;

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 35: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

ð mediu si sanatate – pentru a atinge o calitate a mediului, astfel

ca acei poluanti, incluzând s i diferitele tipuri de radiatii, generati de activitatea umana sa nu induca un impact semnificativ cu risc asupra sanatatii umane;

ð utilizarea durabila a resurselor naturale si managementul deseurilor, pentru a avea siguranta ca prin consum al resurselor regenerabile sau neregenerabile nu se va depasi capacitatea de suport a mediului. Se doreste atingerea unui nivel de decuplare a utilizarii resurselor de dezvoltare economica printr-o îmbunatatire semnificativa a eficientei utilizarii resurselor, precum si prin evitarea orientarii stricte a economiei spre partea materiala, inclusiv evitarea generarii de deseuri.

Obiectivele mentionate, se precizeaza, vor deveni repere de orientare si pentru tarile candidate (România fiind una dintre ele).

Pentru a realiza aceste obiective ambitioase, au fost realizate si structuri specializate dintre care amintim:

q Agentia Europeana pentru Mediu (AEE) si reteaua din care face parte (EIONET) au fost create în 1994, pentru a furniza date de înalta calitate asupra mediului statelor membre ale Comunitatii si consumatorilor. Principalele functii pe care le îndeplineste acest program sunt: descrierea starii actuale si previziunile pentru mediu si furnizarea de informatii care contribuie la punerea în practica a politicii de mediu a UE.

q Forumul European Consultativ asupra Mediului si Dezvoltarii Durabile a luat fiinta în 1993 si este unul dintre cele trei organisme neoficiale de consultanta în cadrul celui de-al V-lea proiect de actiune în favoarea mediului.

În 1997, Forumul a fost extins pentru a include tarile din spatiul economic european si tarile asociate din Europa Centrala si Orientala. Comisia i-a acordat o autonomie maxima, Forumul a publicat în curând concluziile sale asupra urmatoarelor subiecte:

§ agricultura si dezvoltarea durabila; § mediul, piata de munca si largirea Uniunii Europene. Este interesant a prezenta detalii privind acest ultim aspect: mediul si

piata muncii. De remarcat e faptul ca, în cadrul Uniunii Europene , aproximativ

3,5 milioane persoane ocupa un loc de munca legat de mediu. Astfel, 1,5 milioane din 3,5 milioane de muncitori ecologi sunt angajati în industriile ecologice si produc tehnologii, produse si servicii care masoara, împiedica, limiteaza sau corecteaza incidente si dezastre ecologice. Doua milioane de muncitori lucreaza în sectoare care se ocupa cu tehnologii

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 36: Abordari Economice in Protectia Mediului

COMPONENTA ECONOMICA ÎN POLITICA GLOBALA DE MEDIU

nepoluante, energie refolosibila, reciclarea deseurilor si protectia peisajelor si a mediului. Se cunosc 2100 de întreprinderi de acest tip.

O lista a verificatorilor de mediu alipiti la sistemul comunitar de management si audit de mediu este destinata ameliorarii rezultatelor în materie de mediu a activitatii industriilor. Pentru a fi înregistrate în acest sistem, întreprinderile trebuie sa faca proba unor politici valide, program si sistem de gestionare, procedura de analiza sau audit si declaratii de protectie a mediului unanim acceptate. Verificarea si validarea acestor criterii se face de un verificator de mediu, independent , dar aprobat de Comisia Europeana.

Cu un volum de afaceri de 50 miliarde EURO în 1994, industriile de baza, ecologice , ale UE reprezentau jumatate din piata mondiala, care ar fi trebuit sa atinga , în anul 2000, 300 miliarde EURO si 570 în 2010.

Economiile comunitare sunt toate caracterizate de o "subexploatare" a fortei de munca si de o "supraexploatare" a resurselor de mediu. Pentru a rezolva aceasta dubla problema, Comisia Europeana propune actiuni cheie cum ar fi dezvoltarea tehnologiilor nepoluante.

Printre altele , o restructurare progresiva a sistemelor fiscale se poate realiza reducând costurile salariale indirecte si încorporând costurile de mediu si de resurse în pretul pietei de bunuri si servicii.

Prin masurile energice ce se întreprind, UE doreste sa tina sub control si la un nivel problematica poluarii.

⇒ Un exemplu în acest sens îl constituie Acordul UE cu industria de automobile.

Datorita unui nou sistem de masuri adoptate de Comunitatea Europeana , va trebui ca pâna în anul 2005 emisia de poluanti sa se diminueze cu 70%/vehicul. Una dintre masurile comunitare pentru a îndeplini acest obiectiv este acordul Comisiei Europene cu Asociatia de Constructori Europeni de Automobile. Acestia din urma se angajeaza la o emisie de 140g/Km de CO2 în mediu pentru noile vehicule vândute în cadrul Uniunii Europene , esalonat pâna în 2008, o reducere de aproximativ 25% în raport cu 1995. Angajamentele asociatiei constructorilor se bazeaza pe ipoteze în materie de disponibilitate de carburanti de calitate suficienta pentru a permite punerea la punct a anumitor tehnologii .

În 2003 Asociatia Constructorilor Europeni de Automobile va reevalua posibilitatea de reducere suplimentara pentru a tinde catre obiectivul general comunitar de 120g/Km CO2 pentru noile vehicule , esalonat pâna în 2010. Comisia spera, în egala masura, sa ajunga la acorduri asupra emisiei de CO2 a masinilor construite de japonezi si coreeni, care vor fi vândute prin piata UE.

În afara de aceasta, Comisia propune fiecarui stat membru al UE punerea la punct a unui sistem de monitorizare si supraveghere a emisiei de

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 37: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

CO2 a vehiculelor particulare noi. Acest sistem ar trebui sa permita evaluarea corecta a eficacitatii strategiei comunitare în ceea ce priveste o noua piata de automobile, sa furnizeze informatii asupra schimbarilor în parcul de masini particulare, susceptibile de a afecta alte obiective ale politicii comunitare cum ar fi:

• calitatea aerului; • ozonul troposferic; • urmarirea aciditatii si implicit a frecventei ploilor acide; • securitatea rutiera. O alta masura care vizeaza limitarea la maxim a CO2 este întarirea

limitelor de emisie a vehiculelor cu motoare noi si a vehiculelor utilitare usoare în cadrul UE. Vehiculele cu tonaj mai mic de 3,5 t ar trebui sa produca cantitati mai mici de monoxid de carbon (40%), hidrocarburi (40%), oxid de azot (20%) si particule (50%). O întarire a acestor reguli este prevazuta pentru 2005.

Concentratia în benzen si hidrocarburi aromatice a benzinei si motorinei va suferi de asemenea o diminuare serioasa. În urma a diferite întruniri, care au avut loc în perioada 1995-1998, s-au stabilit mai multe pozitii comune asupra unor probleme cum ar fi:

Ø o noua directiva asupra limitei maxime de poluare a combustibililor grei (1% esalonat pâna în 2003) si asupra motorinei (0,2% esalonat pâna în 2008 );

Ø întarirea valorilor limitei pentru anhidrida sulfuroasa, oxizii de azot si particule de plumb;

Ø propunerea de reducere a poluarii de catre tractoarele folosite în exploatarea forestiera;

Ø aducerea la zi a dosarului anual asupra calitatii aerului; Ø date de baza asupra calitatii aerului în orasele europene

importante; Ø pozitia Comisiei în vederea reducerii emisiei de componenti

organici volatili datorita utilizarii solventilor organici în anumite activitati si instalatii;

Ø crearea Nomenclatorului de surse de emisie în cadrul EUROSTAT.

⇒ Un alt exemplu poate sa îl constituie politica deseurilor. S-au împlinit 20 de ani de când U.E. si-a propus pentru prima data

crearea depozitelor de deseuri si ameliorarea gestiunii lor. Politica de mediu europeana consta în încurajarea gestiunii durabile prin minimizarea, reciclarea si refolosirea deseurilor, prin ameliorarea conditiilor de eliminare si prin reglementarea transportului acestora.

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 38: Abordari Economice in Protectia Mediului

COMPONENTA ECONOMICA ÎN POLITICA GLOBALA DE MEDIU

În 1989, U.E. a aderat la Conventia de la Bale, care se ocupa cu

gestionarea deseurilor toxice. Directiva CE nr. 235 din 1993 a stabilit definitiile si Nomenclatorul Comunitatii asupra transferului de deseuri si le -a împartit pe acestea în trei categorii, în scopul supravegherii transferului la intrarea în si la iesirea din UE. Comisia îsi propune sa analizeze aplicarea acestui regulament pe baza datelor furnizate de catre tarile membre într-un chestionar redactat de catre Secretariatul Conventiei de la Bale .

În primul raport, care acopera perioada 1994 - 1996, informatiile referitoare la masurile luate conform regulamentului au fost de ficitare, tarile membre furnizând date incomplete sau deloc (Austria). În 1996, numai rapoartele din Luxembourg si Portugalia au ajuns la secretariat.

Astfel, Comisia a concluzionat ca nu este posibil sa ia vreo masura corecta asupra posibilitatii de gestionare a deseurilor în UE si a decis sa ceara informatii complementare. Noile liste de control al deseurilor contin anumite coduri (OCDE) care permit identificarea deseurilor. Aceste coduri sunt formate din doua litere:

• prima litera, pentru lista din care face parte (G-lista verde, A-lista galbena, R-lista rosie; aceasta din urma reprezentând deseurile cele mai periculoase)

• a doua litera, pentru categoria deseurilor, urmata de un numar. În urma acestor constatari, Comisia adopta anumite masuri pentru

gestionarea deseurilor, cum ar fi: q Întarirea industriilor de reciclare Reciclarea este un element principal în gestionarea deseurilor în

cadrul UE. În plus, aceasta s-a dezvoltat si pentru a deveni un sector industrial important, care sa contribuie la crearea de locuri de munca. Imperfectiunile pietelor si ale structurilor stabile au drept consecinta dezvoltarea industriei de reciclare prin impunerea de constrângeri carora trebuie sa le faca fata printr -o multime de actiuni asa cum s-a propus într-un comunicat al Comisiei Europene si anume:

• ameliorarea pozitiei materiilor prime secundare prin nomenclaturizare;

• cresterea transparentei pietei; • încurajarea inovarii în sectorul de reciclare prin al VI-lea program

cadru; • simplificarea legislatiei privind deseurile.

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 39: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

q Gestiunea deseurilor ramase în urma exploatarilor si

reziduurilor de transport Aceste deseuri ating un nivel maxim inacceptabil în apa marii;

deversarile ilegale pot fi explicate în parte prin insuficienta cunoastere a reglementarilor internationale de catre echipajele marine; de asemenea, este foarte frecvent faptul ca navele nu pot sa-si depoziteze deseurile pentru ca porturile nu dispun de instalatiile necesare.

Comisia propune deci, impunerea ca porturile Comunitatii Europene sa se doteze cu instalatii de receptie adecvate, care sa raspunda nevoilor navelor fara sa le cauzeze întârzieri anormale. Pentru a tine sub observatie utilizarea de catre nave a instalatiilor respective, echipajele care nu îsi depun deseurile în porturi vor fi obligate sa demons treze legitimitatea lipsei de descarcare.

q Tratarea si eliminarea "petelor" Se estimeaza ca , pâna în anul 2005, 10,7 mil. t pete de petrol vor fi

curatate. Eliminarea lor finala constituie o problema delicata si deseori costisitoare. Un nou raport al Comisiei Europene descrie diferite metode de tratare si eliminare a petelor reziduale. Acest raport analizeaza caracteristicile petelor pe baza parametrilor fizici, chimici si biologici, transportului si stocarii, tehnicilor de secare, asanare si incinerare, acumularii si debordarii petelor.

Si totusi, numeroase documente scot în evidenta ca majoritatea statelor membre nu respecta legislatia de mediu.

Aplicarea legislatiei de mediu a Uniunii Europene întâmpina probleme serioase. Eludarea de la normele stricte fixate de legislatia europeana ocupa un loc prioritar în rapoartele anuale ale Comisiei. Majoritatea statelor membre sunt astfel confruntate cu atentionari motivate ale Comisiei sau actiuni în fata Curtii de Justitie Europene.

De exemplu, Comisia ia masuri în întâmpinarea actiunii Frantei în ceea ce priveste poluarea rezervelor de apa potabila în Bretania, în ceea ce priveste Germania pentru infractiunea de interzicere a accesului liber la informatiile de mediu în provincia Schleswing-Holstein. Atentionari serioase au fost trimise Marii Britanii, Portugaliei, Finlandei si o actiune a fost depusa la Curtea de Justitie împotriva Spaniei pentru nerespectarea directivei comunitare în ceea ce priveste protectia apelor împotriva poluarilor cu nitrati de origine agricola. Tarile de Jos si Austria au primit un avertisment serios si motivat pentru nerespectarea directivei 76/160 /CEE în ceea ce priveste calitatea apelor de agrement .

Sub observatie sunt, de asemenea, Belgia, Italia, Luxembourg, Irlanda si Grecia pentru ca nu au respectat planurile comunitatii în ceea ce

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 40: Abordari Economice in Protectia Mediului

COMPONENTA ECONOMICA ÎN POLITICA GLOBALA DE MEDIU

priveste gestionarea deseurilor conform cu directiva cadru a comunitatii asupra deseurilor periculoase si ambalajelor.

Conform cu Directiva 90/313/CEE, statele membre sunt obligate sa dea informatii despre mediu tuturor persoanelor fizice si juridice care cer aceasta, fara ca acestea sa fie obligate sa plateasca acest lucru.

Un test în acest sens îl constituie si modul de actiune în cazul prevederilor Protocolului de la Kyoto.

Comisia Europeana a realizat o prima analiza asupra metodei ce va fi adoptata în scopul definirii unei politici de mediu care sa satisfaca angajamentele protocolului de la Kyoto din decembrie 1997. Acest protocol a marcat un pas decisiv în abordarea problemei schimbarii climatului, în ideea ca tarile industrializate se angajeaza juridic sa reduca cu 8% emisiile de gaz cu efect de sera, esalonat pâna în 2008 - 2012, gaze care stau la originea încalzirii planetei.

UE si statele membre trebuie sa înceapa neîntârziat un proces interactiv având ca scop final stabilirea unui cadru pentru coordonarea actiunilor, schimburilor de date si progres si identificarea domeniilor în care angajamentele trebuie sa fie satisfacute conform tratatului UE. Unul dintre modurile de a atinge aceste obiective consta în dezvoltarea de politici si masuri rentabile în toate sectoarele. Sistemul de control al UE trebuie întarit în asa fel încât sa permita o evaluare periodica .

q O alta problema globala este distrugerea stratului de ozon. Nivelul distrugerii din stratosfera a scazut cu 6-10 % fata de 1980. În

cursul ultimului deceniu, nivelurile spectrale ale razelor UV-B au continuat sa creasca cu pâna la 2%/an. S-a constatat cresterea numarului de cancer de piele, efecte asupra ecosistemelor terestre, alterarea în timpul dezvoltarii faunei si pagube mari în ecosistemele acvatice.

Pentru a contracara aceste tendinte, Comisia a propus interzicerea pâna în 2001 a utilizarii si producerii pesticidului “Bromura de metil” si a hidroclorofluoro-carburilor în urmatorii ani, pentru a se ajunge la o eliminare progresiva a substantelor care saracesc stratul de ozon. Aceasta propunere, care înlocuieste directiva 9093/1994, merge mai departe decât obligatiile impuse tarilor industrializate prin Protocolul de la Montreal din 1989, în cadrul caruia eliminarea progresiva la nivel mondial a substantelor care distrug stratul de ozon facuse deja obiectul unui acord.

În acest fel au fost atentionate întreprinderile interesate în obtinerea contingentelor de import pentru substantele care distrug stratul de ozon. Chiar daca emisiile de la avioane sunt relativ putine, ele ar putea avea totusi un efect semnificativ asupra chimiei atmosferice si paturii de nori, cu consecinte posibile asupra stratului de ozon si a climatului.

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 41: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

q O alta problema de mediu se refera la marile instalatii de

carburant. Instalatiile de carburant din centralele termice emit anhidrida

sulfuroasa, oxizi de azot si prafuri. Pentru a reduce aciditatea si ozonul troposferic rezultat din aceste substante, Comisia a propus impunerea de noi valori, limitate pentru aceste emisii, de doua ori mai stricte ca cele fixate prin directiva 88/609.

Aceste noi valori limita trebuie aplicate si tuturor instalatiilor noi care îsi vor începe activitatea dupa 1 ianuarie 2000. În U.E. se gasesc în prezent 2000 de astfel de instalatii, toate construite înainte de 1985 si care vor fi înlocuite în urmatorii 25 de ani. Pentru a nu le bloca din start statelor candidate accesul la U.E., acestea vor trebui sa-si puna în practica directivele si regulamentele de mai sus. Fiecare potential candidat trebuie sa înteleaga ca mediul ocupa un rol cheie în procesul de extindere a U.E. Întrucât armonizarea legislatiei de mediu a celor 10 tari membre necesita 120 mld. EURO, mediul este domeniul cel mai costisitor implicat în procesul de extindere al U.E. O mare parte din ajutorul acordat tarilor candidate va fi consacrat mediului, acest lucru dovedindu-se mai rentabil decât investirea în Europa Occidentala. U.E. va beneficia de aceste îmbunatatiri, în principal în domeniile poluarii apelor si atmosferei. Mentionând doar câteva exemple, se observa cu usurinta activitatea intensa la nivel comunitar în ceea ce priveste mediul. Numai numarul organizatiilor înfiintate si al fondurilor alocate pentru mediu sunt suficiente pentru a demonstra deosebita importanta care se acorda la ora actuala tuturor problemelor care apar în acest domeniu, respectiv: poluare, schimbarea climatului, gestionarea deseurilor si asa mai departe. Dar si asa Comunitatea Europeana întâmpina înca dificultati din partea unor tari care, desi aliniate teoretic la legislatia de mediu, totusi prezinta abateri grave de la ea.

Aceste activitati ar trebui sa duca la redimensionarea politicii de mediu a României, care trebuie sa acorde o si mai mare atentie activitatilor poluante si deteriorarilor mediului, decât pâna acum, deoarece, daca o tara dezvoltata din punct de vedere economic îsi permite sa “repare anumite greseli” , prin puterea sa financiara, România însa nu-si poate permite nici un fel de “neglijente”.

Asocierea României la UE este, fara îndoiala, o sansa oferita tarii noastre pentru integrarea sa în structurile europene si adaptarea economiei la standardele internationale. La nivel guvernamental, ar trebui lansate programe de promovare a ecolabellingului, de încurajare a industriei nationale de protectie a mediului, de valorificare a produselor uzate etc ., astfel încât decalajul existent între performantele calitativ-ecologice ale

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 42: Abordari Economice in Protectia Mediului

COMPONENTA ECONOMICA ÎN POLITICA GLOBALA DE MEDIU

produselor si tehnicilor industriale (si nu numai), românesti si cele similare din UE sa fie minime. În detalierea planurilor de masuri trebuie avute în vedere recentele propuneri ale Conferintei Mondiale asupra Mediului din septembrie 2002 de la Johannesburg (Africa de Sud). La Conferinta s-au adoptat urmatoarele obiective strategice:

4 cresterea echitatii globale si a unui parteneriat efectiv în procesul dezvoltarii durabile;

4 o mai buna integrare si coerenta la nivel international; 4 adoptarea de “tinte” de mediu si dezvoltare pentru a revitaliza si

preciza deciziile politice ; 4 actiuni si mecanisme mai eficiente la nivel national pentru a

monitoriza progresul international. În scopul atingerii obiectivelor mentionate, s-au supus dezbaterii

patru seturi de masuri, care se vor regasi în politicile si strategiile nationale: ð protectia resurselor naturale ca baza a dezvoltarii economice,

prin promovarea ecoeficientei si utilizarea durabila a apelor, solului si energiei;

ð integrarea protectiei mediului cu eradicarea saraciei. Va trebui întrerupt cercul saracie – degradare a mediului, prin implementarea agendei de dezvoltare a ONU, cu obiective mult mai precise si coerente;

ð realizarea unei globalizari durabile. În parteneriat cu oamenii de afaceri, trebuie asigurat faptul ca investitiile si comertul contribuie la dezvoltarea durabila;

ð promovarea unor guvernari bune si participative, la nivel national si international. Întarirea rolului legii si al societatii civile.

2.5 Uniunea Europeana si Conferinta de la Johannesburg

Se apreciaza ca semnificativ pentru politica UE în domeniul mediului este prezentarea unor comentarii la nivel international privind relatia dintre UE si Conferinta de la Johannesburg.

La zece ani dupa Conferinta ONU asupra pamântului de la Rio din 1992, multi experti s-au gândit sa faca comparatii între acel eveniment si cel de Johannesburg, criticând rezultatul întâlnirii din septembrie 2002. La începuturile anilor ’90 multi au considerat Rio ca un esec. Acum este vazut ca un moment definitoriu în lupta pentru dezvoltarea durabila.

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 43: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

Dar au existat multe diferente între cele doua evenimente: Ø în primul rând, nu au existat conventii legale obligatorii în

discutie la Johannesburg, în timp ce la Rio s-a lansat Conventia asupra Biodiversitatii si Convetia Cadru asupra Schimbarilor Climatice;

Ø în al doilea rând, Johannesburg a fost directionat mai mult catre actiune practica;

Rio a aparut la viata într-o epoca de optimism. Zidul Berlinului cazuse si Razboiul Rece era pe drumul catre cartile de istorie. URSS se destramase, tarile est-europene se bucurau de libertate, economia USA îsi revenea dupa recesiune si “tigrii asiatici” mergeau înainte. În Europa, guvernele de orientare stânga-ecologista au pus oamenii si mediul în centrul politicilor lor si au câstigat alegerile. Acestea au creat o buna atmosfera pentru asteptari ridic ate la Rio. A fost speranta pentru adevarata schimbare.

Zece ani mai târziu, scenariul, imaginea sunt complet diferite. Din ce în ce mai multi oameni se simt nesiguri, amenintati de forte dincolo de controlul lor, exclusi de la prosperitatea pe care globalizarea se presupune ca o aduce, înstrainati de politicienii lor si de la procesul politic.

Ca urmare a evenimentului din 11 septembrie 2001, comunitatea globala încearca înca sa se acomodeze cu ideea de a trai cu teama terorismului. Întelegând ca saracia se întinde, iar solutiile sunt foarte complicate, multi blameaza globalizarea pentru problemele lumii si vad lumea chiar mai puternic divizata între cei care câstiga si cei care pierd decât cu zece ani în urma.

Globalizarea ar putea fi o puternica forta pentru schimbare pozitiva, dar potentialul ei de a promova dezvoltarea durabila pentru toti ramâne sa se realizeze. Pe scurt, asteptarile au fost foarte modeste la Johannesburg, iar mizele foarte ridicate.

Împotriva acestei “aruncari înapoi” politice, a cazut pe umerii UE sa apere cauza dezvoltarii durabile la Johannesburg. Sarcina careia trebuiau sa -i faca fata liderii lumii la Johannesburg a fost întelegerea asupra modului de a atinge tintele dezvoltarii mileniului:

• eradicarea saraciei; • îmbunatatirea standardelor de viata bazate pe modelele

dezvoltarii durabile de consum si productie; • asigurarea ca beneficiile globalizarii vor fi cunoscute de toti. Pentru a atinge aceste trei obiective (în principal înjumatatirea

numarului oamenilor care traiesc în condit ii de saracie extrema pâna în 2015) , UE s-a zbatut pentru tinte cuantificabile, cu programe si mecanisme de monitorizare, în implementarea planului. Declaratia politica si

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 44: Abordari Economice in Protectia Mediului

COMPONENTA ECONOMICA ÎN POLITICA GLOBALA DE MEDIU

implementarea planului adoptate la Johannesburg, împreuna cu rezultatele întâlnirii Organizatiei Mondiale de Comert de la Doha din 2001 si Conferintei ONU asupra finantarii si dezvoltarii din Monterey din 2002, au asezat fundamentul pentru un parteneriat global a l dezvoltarii durabile , angajat sa mareasca asistenta pentru dezvoltare si accesul la piata al tarilor în curs de dezvoltare, buna guvernare si un mediu mai bun.

Este posibil sa se identifice un numar de câstiguri cheie la Johannesburg. De exemplu, implementarea planului a inclus un set de noi obiective. Acestea se refera la:

ð înjumatatirea pâna în 2015 a numarului celor care nu au acces la conditii sanitare de baza (3 miliarde în prezent sau jumatate din totalul populatiei). Aceasta noua tinta completeaza tinta dezvoltarii mileniului de acces la apa curata;

ð minimizarea efectelor daunatoare asupra sanatatii umane si mediului ale productiei si utilizarii tuturor chimicalelor pâna în 2020;

ð oprirea declinului “stocurilor de peste” si restabilirea lor la niveluri durabile cel târziu pâna în 2015;

ð începerea implementarii strategiilor nationale asupra dezvoltarii durabile pâna în 2005;

ð oprirea pierderii biodiversitatii pâna în 2010, în formula agreata înainte de catre partile semnatare ale Conventiei Biodiversitatii.

Semnarea de catre toti sefii de stat si guvern este un câstig major. Dar, din pacate , tinta redresarii tendintei curente de pierdere a resurselor naturale pâna în 2015 nu a fost acceptabila pentru alti parteneri.

Întelegerea cu privire la stabilirea unui cadru de zece ani pentru programele asupra consumului si productiei durabile, cu tarile industrializate preluând conducerea în efortul global, este un alt rezultat important. Într-un timp de 50 ani, 9 miliarde de oameni vor trai pe planeta si productia globala va fi de patru ori mai mare. Daca nu se “taie” legatura între cresterea economica si degradarea mediului, nu vom fi în masura sa ne sustinem pe noi însine.

Asupra globalizarii , întâlnirea de la Johannesburg a agreat actiuni concrete în intensificarea rolului comertului pentru dezvoltarea durabila, de exemplu prin încurajarea comertului în produse organice verzi din tarile în curs de dezvoltare si prin întarirea actiunii internationale pentru responsabilitatea comuna.

Utilizarea energiei durabile este cruciala pentru dezvoltarea durabila. Experientele trecute au indicat ca energia ar trebui sa fie pe un loc de frunte al agendei negocierilor de la Johannesburg, deoarece unul din asa numitele „esecuri” de acum 10 ani s-a referit la energie. Natiunile producatoare de

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 45: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

titei (conduse de OPEC) au fost severe la Rio în rezistenta lor de a include prevederi care ar putea constrânge folosirea combustibililor fosili în Agenda 21.

Marile companii energetice sunt mai interesate decât înainte în utilizarea energiei regenerabile, presedintele Shell a spus în 1998 ca:“în 50 de ani, Shell ar putea fi 50% titei si 50% energie reînnoibila”.

Dar aceasta schimbare – ca multe altele – întâlneste inevitabil rezistenta din partea monopolurilor. Obstacolele se întind de la marile subventii publice pentru energia nucleara si fosila pâna la ideile învechite , înca înradacinate. Asa cum Maurice Strong – principalul organizator al întâlnirii de la Rio – a spus “nu toate fosilele sunt în titei”.

Johannesburg a confirmat din nou ca dezvoltarea energetica durabila este în centrul competitiei pentru dezvoltarea durabila. Desi planul de actiune nu a inclus ca tinta specifica folosirea resurselor energetice reînnoibile, întâlnirea a realizat întelegeri asupra cresterii urgente si substantiale a participarii globale a acestor surse de energetica si asupra actiunilor comune pentru îmbunatatirea accesului oamenilor la energie. Aceste întelegeri vor fi evaluate regulat si revazute.

În final, întâlnirea a lansat o ‘Coalitie de dorinte’ construita din tari si regiuni dornice sa impuna ele însele tinte si termene pentru cresterea regenerarii în energiile lor mixte. Aceasta coalitie – numita “OPEC-ul reînnoirilor” de catre un NGO – va asigura o presiune asupra ezitarii si va acorda o mai mare atentie dezvoltarii energiei alternative în toata lumea. Important, coalitia va stabili o tinta a energiei reînnoibile reprezentând un prag de jos. Un lucru este clar: dezbaterea asupra energiei nu va disparea.

Legat de aceasta, au existat schimbari pozitive asupra problemei modificarii climei. Tarile care au ratificat deja protocolul de la Kyoto au reconfirmat angajarea lor, iar altele sunt încurajate sa se alature cât mai repede posibil. Desi aceasta nu garanteaza ca SUA vor ratifica protocolul de la Kyoto, decla ratiile pozitive facute de prim-ministrii Rusiei si Canadei dau nastere sperantei ca protocolul urmeaza sa fie aplicat în curând.

Fara discutie, cel mai important aspect al rezultatului de la Johannesburg este implementarea. Este important ca legaturile între Întâlnirea Mileniului, Doha, Monterey si Johannesburg au fost confirmate, creând un cadru mai coerent pentru implementarea acordurilor din toate conferintele majore ale ONU. Parteneriatele între guverne, societatile civile si de afaceri ar putea fi un instrument cheie pentru promovarea angajamentelor luate la Johannesburg. Mai mult de 200 parteneriate au fost lansate la aceasta întâlnire, aducând cu ele resurse suplimentare si expertiza si ajutând la mobilizarea actiunii la toate nivelurile.

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 46: Abordari Economice in Protectia Mediului

COMPONENTA ECONOMICA ÎN POLITICA GLOBALA DE MEDIU

UE a subliniat consistent nevoia pentru o legatura apropiata între

planul de implementare si noile parteneriate pentru dezvoltare durabila si acest lucru a fost recunoscut. Desi UE i-ar fi placut chiar mecanisme de urmarire si principii de ghidare mai clare pentru parteneriate, Comisia ONU asupra dezvoltarii durabile trebuie sa serveasca ca punct focal pentru discutia viitoare a parteneriatelor, incluzând si împartirea lectiilor învatate, a progresului facut si a celor mai bune practici.

UE a lansat doua parteneriate asupra apei si energiei la Johannesburg si este nevoie de o actiune rapida pentru implementarea lor. Implementarea efectiva a rezultatului de la Johannesburg va depinde în mod crucial de ceea ce se realizeaza pe plan regional, national si local. UE trebuie sa continue sa preia conducerea în traducerea angajamentului politic în actiune concreta.

Consiliul Europei a agreat deja sa revizuiasca strategia UE pentru dezvoltare durabila la întâlnirea ei din primavara anului 2003 si sa se concentreze asupra punerii în practica a angajamentelor luate la Johannesburg. Pentru a pregati aceasta revizuire, Comisia intentioneaza sa înainteze propuneri asupra comunicarii “Catre un Parteneriat Global pentru Dezvoltare Durabila” întocmita la începutul anului 2002. Pe plan intern, unul dintre punctele principale care trebuie aduse în discutie în raportul sinteza pentru Consiliul European de primavara ar fi: modelul de productie si consum mai durabil în cadrul EU?

La Johannesburg au existat negocieri dificile asupra agriculturii si pescuitului, legate de problema subventiilor. Aceasta a subliniat înca o data importanta continuarii reformei politicilor agricole si asupra pescuitului ale UE pe baza propunerilor care au fost recent prezentate de comisie.

UE este deja cel mai mare furnizor de ajutor de dezvoltare de pe glob si trebuie sa onoreze angajamentul, facut la Monterey, de a atinge 0.39% din PIB în asistenta pentru dezvoltare. În ciuda statutului sau, Uniunea nu a fost capabila sa convinga grupul G77 al tarilor în curs de dezvoltare sa i se alature în numeroasele din provocarile cheie ale durabilitatii. Asupra multor aspecte, aceste tari au preferat sa stea de partea SUA.

Aceasta sugereaza ca dezvoltarea durabila trebuie sa fie mult mai bine integrata în agenda de dezvoltare si comert a UE si ca Uniunea ar trebui sa lucreze mai strâns cu partenerii sai din tarile în curs de dezvoltare, pentru a-i convinge sa împartaseasca acelasi interes în dezvoltarea durabila.

Pe toate planurile, UE poate fi mândra de performanta sa la Johannesburg. Din pacate, asupra multor probleme de substanta Uniunea a fost singurul propulsor pentru un rezultat ambitios si durabil. Toata lumea, inclusiv cei care critica rezultatele de la Johannesburg, recunosc ca UE a adus o contributie decisiva la pastrarea spiritului de la Rio.

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 47: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

Importanta punerii în practica a întelegerilor si deciziilor întâlnirii nu

poate fi supraestimata. Premierul danez Anders Fogh Rasmussen a subliniat acest lucru, mentionând ca anii ‘90 au fost decada mega - întâlnirilor, în timp ce urmatorii 10 ani trebuie sa fie decada actiunii.

Într-adevar, câtiva au pus sub semnul întrebarii valoarea întâlnirilor la scara mondiala si au cerut, în schimb, întâlniri la scara redusa, care sa se concentreze asupra problemelor specifice teritoriale. Împartirea problemelor în interese locale specifice ar însemna îndepartarea de scopul central al dezvoltarii durabile.

A fost important ca toate tarile au reafirmat importanta solutiilor multilaterale asupra problemelor globale. Declaratia politica exprima un angajament luat de conducatorii lumii de a actiona împreuna pentru salvarea planetei, de a promova dezvoltarea umana si de a obtine prosperitatea universala si pacea.

Dincolo de angajamentele reflectate în documentele oficiale ale întâlnirii, Johannesburg a ajutat la cresterea constientizarii si la mobilizarea unui numar extins de participanti, incluzând ONG-urile, autoritatile, oamenii de afaceri, consumatorii si administratiile locale. Provocarea consta acum în transpunerea tuturor ideilor pozitive generate de întâlnirea de la Johannesburg în vointa politica si actiune concreta, astfel încât sa se realizeze o mutare reala catre dezvoltarea durabila. 2.6 Politici de mediu în România

Dupa 1990, în România, politica de mediu a devenit o componenta a

politicii de ansamblu, recunoscându-se importanta acesteia pentru dezvoltarea armonioasa a societatii.

Evolutia acestei politici, chiar daca a cunoscut perioade de cautari, de incoerenta, s-a îndreptat spre coordonatele imprimate de UE si astazi putem afirma ca, cel putin din punct de vedere legislativ, suntem aproape de atingerea acestui obiectiv. Desigur problemele de implementare a prevederilor legislative si de îmbunatatire continua a lor ramâne înca un deziderat pentru care trebuie facute eforturi deosebite.

Se poate exemplifica efortul pe linie legislativa prin prezentarea unui extras din Planul Strategic de Actiune pentru Protectia Mediului, preluat din Hotarârea de Guvern 32/2002 privind aprobarea Planului de Actiune pe anii 2002 – 2003 al Programului de Guvernare.

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 48: Abordari Economice in Protectia Mediului

COMPONENTA ECONOMICA ÎN POLITICA GLOBALA DE MEDIU

Un astfel de plan la nivel national se detaliaza într-o urmatoare etapa în planuri regionale si planuri locale ce includ si responsabili, fonduri necesare si surse financiare.

Domeniul Obiectivul Actiunea Termen Observatii Îmbunatatirea conditiilor de transport si a starii drumurilor si utilizarea generalizata a combustibililor cu aditivi, a benzinei fara plumb si a motorinei cu continut scazut de sulf. Sistematizarea zonelor urbane cu accent pe extinderea spatiilor verzi si a zonelor de agrement.

2002-2003 Preluata din Planul de actiune al Programului de guvernare 2001-2004.

Îmbunatatirea calitatii mediului

Îmbunatatirea calitatii mediului în zonele dens populate Conservarea diversitatii biologice

Conservarea în situ si ex situ a speciilor amenintate, endemice si/sau rare, precum si a celor cu valoare economica ridicata: • proiect LIFE Natura Conservarea „în situ” a viperei de stepa (Vipera ursinii) din România. Organizarea Retelei Nationale de arii protejate si asigurarea managementului necesar ocrotirii habitatelor naturale si conservarea diversitatii biologice; • elaborarea planurilor de management pentru Parcul National Retezat, Parcul National Piatra Craiului si Parcul Forestier Vânatori-Neamt; • constituirea administratiilor parcurilor nationale si naturale din

Ianuarie 2002

Iunie 2002

Iunie 2002

Preluata din Planul de actiune al

Programului de guvernare 2001-2004.

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 49: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

Domeniul Obiectivul Actiunea Termen Observatii

România în subordinea MAPM • constituirea cadastrului ariilor naturale protejate;

Trim. IV - 2003

• zonarea interioara a Parcurilor nationale s i naturale din punct de vedere forestier, cinegetic, salmonicol, al pasunatului etc.; • conservarea si managementul ecosistemelor de stepa s i balcanice din Muntii Hercinici ai Macinului si promovarea legislatiei privind zonele naturale protejate; • conservarea si dezvoltarea habitatelor naturale si reconstructia pe baza de cercetari stiintifice a unor sisteme ecologice deteriorate; • proiecte LIFE - Natura: conservarea habitatelor din Parcul National Bucegi; • managementul Parcului National Piatra Craiului; • conservarea speciei Romanichthys valsanicola; • conservarea padurilor eurosiberiene cu stejar;

Dec. 2002

Mai 2001

Dec. 2002

Aprilie 2002

Iunie 2002

Trim. IV – 2003

Dec. 2002

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 50: Abordari Economice in Protectia Mediului

COMPONENTA ECONOMICA ÎN POLITICA GLOBALA DE MEDIU

Domeniul Obiectivul Actiunea Termen Observatii

Ecologizarea agriculturii si folosirea rationala apotentialului agricol

Extinderea folosirii îngra-samintelor naturale si a substantelor chimice biodegradabile (îngrasa-minte, pesticide, ierbicide etc.), cu respectarea normelor de protectie a mediului. Diminuarea factorilor limitativi (compactarea, saracirea în substante nutritive, evolutie nefavorabila a compozitiei mineralogice si chimice etc.). Încurajarea asocierii producatorilor agricoli în scopul aplicarii de tehnologii moderne. Combaterea excesului de umiditate, a inundatiilor si a alunecarilor de teren.

2002 - 2003

2002-2003

2002-2003

2002-2003

Preluata din Pl. de actiune al Prog. de guv. 2001-2004. Preluata din Pl. de actiune al Prog. de guv. 2001-2004. Preluata din Pl. de actiune al Prog. de guv. 2001-2004. Preluata din Pl. de actiune al Prog. de guv. 2001-2004.

Protectia, conservarea si refacerea diversitatii biologice specifice. Ecologizarea terenurilor agricole degradate de industrii.

2002-2003

2002-2003

Preluata din Pl. de actiune al Prog. de guv. 2001-2004. Preluata din Pl. de actiune al Prog. de guv. 2001-2004.

Gospodarirea deseurilor indus triale si menajere

Redare în circuitul economic a terenurilor cu deseuri.

2002-2003

Preluata din Pl. de actiune al Prog. de Guv. 2001-2004.

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 51: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

Domeniul Obiectivul Actiunea Termen Observatii

Organizarea retelei de colectare selectiva si transport ale ambalajelor, uleiurilor uzate, bateriilor, PCB si a altor produse iesite din uz: • gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje. Finalizarea studiilor de fezabilitate pentru depozite ecologice în principalele zone de aglomerare urbana. Realizarea unor planuri de gestionare a deseurilor si a unor norme coerente si executabile pentru activitatea de autorizare si control al spatiilor de depozitare. Valorificarea prin recuperare, reciclare si reutilizare a deseurilor industriale, inclusiv a deseurilor solide si lichide rezultate din activitatile de transporturi; depozitarea în conditii de siguranta si ecologice. Colectarea, sortarea, valorificarea si depozitarea ecologica controlata, în cadrul unei retele integrate, a deseurilor orasenesti menajere. Incinerarea deseurilor în conditiile optimizarii nivelului de emisii. Masuri speciale pentru deseurile periculoase (notificare si identificare).

Trim. IV - 2002

Dec. 2002

Trim. III - 2003

2002-2003

2002 - 2003

Preluata din Pl. de actiune al Prog. de guv. 2001-2004.

Preluata din Pl. de actiune al Prog. de guv. 2001-2004.

Preluata din Pl. de actiune al Prog. de guv. 2001-2004.

Preluata din Pl. de actiune al Prog. de guv. 2001-2004.

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 52: Abordari Economice in Protectia Mediului

COMPONENTA ECONOMICA ÎN POLITICA GLOBALA DE MEDIU

Domeniul Obiectivul Actiunea Termen Observatii

• conservarea si refacerea pe baze stiintifice, a zonelor umede, cu protejarea speciilor endemice;

Dec. 2002

• evaluarea capitalului natural al României în acord cu diversitatea si vulnerabilitatea actuala a acestuia; • proiecte LIFE Natura: planul de management integrat al "Insulei Mici a Brailei"; • conservarea zonei umede naturale "Mlastinile de la Satchinez"; • constientizare publica referitor la conservarea naturii; • constituirea într-o prima faza a sistemului informational privind biodiversitatea. Implementarea de noi sisteme de management si tehnologii alternative pentru utilizarea durabila a componentelor diversitatii biologice.

Dec. 2002

Ian. 2002

Iulie 2002

Trim. IV - 2003

Trim. IV - 2003

Trim. IV – 2003

Preluata din Pl. de actiune al Prog. de guv. 2001-2004.

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 53: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

Domeniul Obiectivul Actiunea Termen Observatii

Organizarea turismului durabil fara afectarea diversitatii biologice:

• elaborarea si promovarea unor linii directoare pentru dezvoltarea unui turism durabil în ariile protejate, precum si la nivelul întregii tari;

• proiect LIFE - Mediu: actiuni combinate pentru protejarea si dezvoltarea patrimoniului natural din Muntii Apuseni.

Programe de conformare la nivel local pentru diminuarea impactului negativ al unor constructii si amenajari asupra faunei si florei, asupra ecosistemelor.

Dec. 2002

Preluata din Pl. de actiune al Prog. de guv. 2001-2004.

Reducerea poluarii pâna la limitele de suportabilitate ale mediului, respectiv ale ecosistemelor si ale omului.

Retehnologizarea activitatii industriale. Introducerea de tehnologii nepoluante, cu poluare minima si cu randamente sporite.

Trim. IV - 2003

Trim. IV - 2003

Preluata din Pl. de actiune al Prog. de guv. 2001-2004. Preluata din Pl. de actiune al Prog. de guv. 2001-2004.

Realizarea proiectului "Implementarea Tehnologiilor Curate în Industria Textila din România, în Programul Danez de Cooperare pentru Protectia Mediului în Europa de Est.

Dec. 2002 Prima etapa

Actiune noua

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 54: Abordari Economice in Protectia Mediului

COMPONENTA ECONOMICA ÎN POLITICA GLOBALA DE MEDIU

Domeniul Obiectivul Actiunea Termen Observatii

Introducerea de tehnologii si de instalatii moderne de filtrare a gazelor, de epurare a apelor uzate si de eliminare a deseurilor. Sustinerea pentru obtinerea unor cofinantari (Fondul pentru Mediu, cooperari internationale) ale proiectelor din sectorul industrial incluse în PNA pen tru Protectia Mediului.

Trim. IV - 2003

Sept. 2002

Preluata din Pl. de actiune al Prog. de guv. 2001-2004. Actiune noua

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 55: Abordari Economice in Protectia Mediului

3.1 Generalitati

Evaluarea functiilor mediului înconjurator este importanta în luarea deciziilor economice corecte. În continuare sunt prezentate metodele si tehnicile de evaluare a beneficiilor si pagubelor de mediu si sunt enumerate instrumentele economice de protectie a mediului.

Pentru a transpune decizia în realitate , însa, este necesara o schimbare a comportamentului producatorilor si consumatorilor, atât individuali, cât si institutionali. Acest lucru depinde de capacitatea oamenilor de a întelege gravitatea dezechilibrelor ecologice, prezentate în primul capitol.

Eforturile unor organisme internationale, a unor guverne, a unor specialisti de a atrage atentia asupra acestui fapt sunt prezentate în continuare, prin exemple ce ilustreaza ca dezvoltarea durabila nu se poate realiza de la sine, ci numai prin eforturi conjugate, la nivel politic, economic, social si tehnologic. De asemenea, sunt prezentate metodologii ce au fost aplicate cu succes în diverse tari ale lumii, cu efecte favorabile asupra protejarii calitatii mediului înconjurator.

Aprecieri privind costurile de mediu

3

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 56: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

3.2 Metode de evaluare a pagubelor si beneficiilor de mediu

Aceste metode de evaluare reprezinta o încercare de determinare a disponibilitatii de plata, pentru a evita o paguba sau pentru a beneficia de un câstig. Daca pietele ar fi perfecte si externalitatile internalizate, preturile bunurilor si serviciilor de mediu ar reflecta valoarea lor reala. Dar cum nu exista preturi de piata pentru bunurile si serviciile de mediu sau preturile trebuie corectate pentru diferite externalitati, în practica se utilizeaza urmatoarele metode: aproximarea directa, care se bazeaza pe costuri; aproximarea indirecta, care reprezinta o exprimare aproximativa a valorii bunurilor de mediu; sau un studiu direct asupra disponibilitatii de plata prin chestionare sau sondaje, în cazul în care nu exista metode de aproximare.

3.2.1 Evaluarea efectelor asupra productiei

O activitate economica poate afecta atât productia, costurile si profiturile altor agenti economici, prin efectele pe care le determina asupra mediului, cât si bunastarea consumatorilor prin schimbarile pe care le provoaca pe piata. Acolo unde nu exista o piata pentru bunuri sau servicii, evaluarea impactului unei actiuni asupra mediului poate reprezenta valoarea schimbarii de productie pe care acesta o induce.

Se pot identifica trei pasi în aplicarea acestei metode: ⇒ estimarea efectelor fizice ale modificarilor de mediu asupra

receptorului (de exemplu, defrisarea poate cauza o pierdere de teren de 3% anua l);

⇒ estimarea influentei lor asupra rezultatelor sau a costurilor (o pierdere de teren de 3% anual poate reduce productia de porumb cu 2% pe an sau cu 100 kg/ha);

⇒ estimarea valorii pe piata a acestor pierderi (reducerea cu 100 kg/ha a productiei de porumb duce la scaderea venitului net al fermierilor).

Estimarea efectelor trebuie, în principiu, sa elimine orice tendinta ascunsa, de influenta externa. Efectele trebuie sa fie doar acelea ce pot fi atribuite unei cauze, adica trebuie sa existe o distinctie clara între "cu" si "fara" proiect.

Evaluarea efectelor asupra productiei este tehnica de evaluare cea mai accesibila si larg folosita. Multe dintre studiile de evaluare se bazeaza pe ea. Pot aparea însa probleme importante în aplicarea sa în cazul pietelor dezvoltate

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 57: Abordari Economice in Protectia Mediului

APRECIERI PRIVIND COSTURILE DE MEDIU

necorespunzator sau deformate sau acolo unde schimbarile de productie au efecte semnificative asupra preturilor.

Relatia fizica între activitatile care afecteaza mediul si productie, costuri sau pagube nu este înca bine stabilita. Identificarea unei legaturi cauza - efect gresite provine de obicei din formularea unor presupuneri sau transferarea de date din anumite relatii stabilite pentru alte situatii.

În determinarea impactului asupra receptorului, este dificil adesea sa se delimiteze efectul datorat unei cauze de cel datorat altora, ceea ce este evident în cazul poluarii aerului, care provine de obicei dintr-o multime de surse. De asemenea, este dificila delimitarea efectelor datorate activitatii economice de cele naturale (de exemplu, pentru eroziuni, pagube provocate de ploi acide asupra recoltelor si padurilor).

Acolo unde efectul asupra pietei poate fi substantial, trebuie realizata o vedere de ansamblu mai complexa asupra structurii pietei, elasticitatii acesteia, raspunsurilor cerute. Trebuie analizata, de asemenea, atitudinea consumatorului, precum si capacitatea de adaptare a producatorilor.

Determinarea efectului unei actiuni asupra productiei necesita punerea la punct a unor scenarii "cu" si "fara" proiect. Acolo unde exista deja un proces de degradare (de exemplu poluarea aerului) , este dificila atribuirea unor efecte precise anumitor actiuni sau asocierea beneficiilor cu un program de conservare specific.

Conceperea acestor scenarii se sprijina în principal pe analiza cost-beneficiu si analiza riscului.

3.2.2 Analiza cost-beneficiu Ideea care sta la baza abordarii analizei cost-beneficiu (pierdere -

câstig) este aceea ca se alege acea varianta care aduce cele mai mari câstiguri nete.

Analiza cost -beneficiu defineste costurile si beneficiile într-un mod particular, mergând dincolo de compararea la nivel individual, si anume la nivelul societatii.

Costurile si beneficiile sunt definite în legatura cu satisfacerea nevoilor sau a preferintelor indivizilor pentru “ceva”. Daca un lucru îndeplineste o nevoie, se poate vorbi de un beneficiu adus de lucrul respectiv. Pe de alta parte, daca acel lucru deriva dintr-o nevoie, atunci reprezinta un cost.

În mod generic, tot ceea ce duce la cresterea bunastarii individului reprezinta un beneficiu, iar ceea ce conduce spre scaderea bunastarii reprezinta cost.

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 58: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

Din punct de vedere economic, masurarea tendintei de modificare a bunastarii (crestere/descrestere) este determinata prin analiza preferintelor sau alegerii indivizilor.

Daca un individ îsi declara preferinta pentru o noua situatie, A, fata de situatia prezenta, atunci beneficiile nete ale “deplasarii” catre noua situatie A trebuie sa fie pozitive pentru individ.

Pentru un individ i, se poate spune ca va accepta propunerea pentru o noua situatie A , daca:

[BA – CA] > 0 (1) unde: BA = beneficiul adus de noua situatie CA = costul pentru ajungerea în noua situatie

Costul si beneficiul sunt masurate în termeni de bunastare pentru un

individ. Pentru a determina regula de alegere a deciziei sociale de acceptare a schimbarii situatiei, trebuie stiut ce anume prefera fiecare membru al societatii. Daca fiecare doreste schimbarea catre noua pozitie A, nu este nici o problema. La fel, daca majoritatea prefera schimbarea, iar restul este indiferent. Dar se schimba datele problemei atunci când exista o parte suficient de mare care nu doreste schimbarea.

Pentru a putea decide daca societatea , ca un întreg, prefera schimbarea, trebuie sa se compare câstigurile si pierderile indivizilor din societate. Majoritatea oamenilor fac acest lucru în viata de zi cu zi: judeca alte persoane dupa felul cum arata, dupa modul cum se comporta si dupa ceea ce spun. Chiar si deciziile politice implica asemenea comparatii, deoarece este practic imposibil sa se gaseasca o politica prin care toti sa câstige; întotdeauna pierde cineva.

O posibilitate de a masura câstigurile si pierderile ar fi modul în care oamenii voteaza la un referendum (cu “da” sau “nu”), dar acest lucru nu spune prea multe despre taria convinge rii, sau preferintei „pentru” sau „împotriva” a ceea ce au votat. O masura a preferintei individului pentru un produs pe piata este relevanta prin consimtamântul sau de a plati pentru acel produs. Plata se mai face si pentru a evita ceva ce nu place, o paguba.

Analizând ceea ce oamenii sunt dispusi sa plateasca pentru un beneficiu sau ceea ce sunt dispusi sa plateasca pentru a evita o paguba, se poate conchide masura tariei preferintelor lor. Aceasta reprezinta de fapt legatura dintre consimtamântul de a plati si bunastarea individuala.

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 59: Abordari Economice in Protectia Mediului

APRECIERI PRIVIND COSTURILE DE MEDIU

Fig. 3.1 - Relatia cererii pentru un produs

Presupunând ca pretul unui produs este CA, iar cantitatea solicitata

la acest pret este OD, curba cererii ca si curba consimtamântului de a plati indica cât sunt dispusi indivizii sa plateasca pentru o unitate suplimentara de produs. Suma pe care indivizii o platesc pe piata pentru produsele OD este data de aria OACD. (figura 3.1)

Dar exista situatii când se accepta o plata mai mare pentru primul produs OB, iar apoi începe sa scada pretul pâna la DC, pentru ultimul produs cumparat. În acest caz, suma platita este mai mare decât în cazul anterior cu aria ABC. Aceasta suprafata reprezinta surplusul consumatorului1.

Aria hasurata OBCD reprezinta consimtamântul de a plati brut, iar aria ABC reprezinta consimtamântul de a plati net (a masura câstigul net al consumatorului, care plateste pentru a obtine un beneficiu).

Presupunând urmatoarea situatie, în care: § individul 1 e dispus sa plateasca pentru schimbarea catre noua

pozitie A: 10 u.m; § individul 2 e dispus sa plateasca pentru schimbarea catre noua

pozitie A: 8 u.m. § individul 3 e dispus sa plateasca pentru schimbarea catre noua

pozitie A: 6 u.m. § individul 4 e dispus sa plateasca pentru schimbarea catre noua

pozitie A: 5 u.m. Prin alegerile lor, indivizii 1 si 2 obtin beneficii, iar 3 si 4

înregistreaza pierderi. Pe baza alegerilor individuale ale celor de mai sus,

1 “Termen ce exprima satisfactia suplimentara pe care achizitiile succesive dintr-un bun, la

unui pret efectiv dat, o dau un individ”

Cantitate

Pret

0 D

A

B

C

E

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 60: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

este interesant de urmarit daca societatea, privita ca un întreg, pierde sau câstiga din alegerea noii situatii A.

Regula folosita este urmatoarea:

(CP1 + CP2) – (CC3 + CC4) > 0, (2) unde: CP = consimtamântul de a plati al primilor doi indivizi CC = consimtamântul de compensare al ultimilor doi indivizi.

Calculând, (10+8) - (6+5) = 7, se observa ca schimbarea societatii catre A este rentabila.

Pentru a vedea daca exista un câstig social net, se presupune ca indivizii 1 si 2 trebuie sa compenseze pierderea indivizilor 3 si 4, deci:

⇒ individul 1 îi da lui 3 6 u.m. si ramâne cu 4 u.m. ⇒ individul 2 îi da lui 4 5 u.m. si ramâne cu 3 u.m.

Deci, indivizii 1 si 2 au în continuare câstiguri din alegerea facuta, iar indivizii 3 si 4 nu înregistreaza pierderi. Acest procedeu de compensare poarta denumirea de “îmbunatatirea Pareto”.

Regula din ecuatia (2) reprezinta elementul de baza al analizei cost-beneficiu. În loc de CP se poate nota B, de la beneficiu si în loc de CC, simplu C, de la costuri.

Cu aceste notatii, ecuatia (2) arata ca si ecuatia (1), doar ca se refera la totalul beneficiilor si costurilor indivizilor care formeaza societatea.

0][ >−∑ ii

i CB , (3)

Ecuatia (3) este independenta de timp. Ea nu ia în consideratie perioada de timp pentru care beneficiile si costurile sunt considerate.

Se cunoaste faptul ca schimbarile unei situatii pot implica costuri si beneficii care apar pe perioade lungi de timp sau imediate, dupa care dispar sau apar mai târziu. Trebuie adunate beneficiile din fiecare perioada de timp. Cel mai simplu mod pentru acest lucru ar fi sa se adune beneficiul de 1 u.m. din anul 1 cu beneficiul de 1 u.m. din anul 2 etc .

Aceasta metoda ar fi valabila daca individul nu ar tine cont de momentul când apar beneficiile si costurile. Dar indivizii prefera sa înregistreze beneficii mai degraba în prezent decât în viitor, în timp ce costurile sunt preferate mai târziu decât în prezent. Acest tip de analiza se numeste “preferinta timpului”.

O data ce analiza cost-beneficiu ia în calcul preferintele indivizilor, este esential de a tine seama si de timp, alaturi de CP si de CC. Aceasta notiune de “timp” conduce la fenomenul de actualizare: daca se investeste 1 u.m. la o rata de 5% pe an, se va obtine un câstig de 1,63 u.m. în 10 ani.

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 61: Abordari Economice in Protectia Mediului

APRECIERI PRIVIND COSTURILE DE MEDIU

Invers, 0,61 u.m. investite acum la aceeasi rata a dobânzii vor valora 1 u.m. dupa 10 ani.

Deci cât trebuie sa se investeasca în prezent pentru ca , la o rata r si dupa un numar de n ani, sa se obtina un câstig de 1 u.m.?

Daca se investeste 1 u.m. în prezent, la o rata r si dupa 5 ani, ea va valora:

1u.m.(1 + r ) 5 ? v 5 = v1 (1 + r) 5

Pentru a avea 1 u.m. dupa cinci ani, la o rata r, atunci trebuie sa investim în prezent:

( )51..1

rmu

+ ? v 1=

( )55

1 r

v

+,

unde: v 1 reprezinta venitul dupa un an, iar v 5 este venitul dupa cinci ani. Aceasta formula reprezinta valoarea actualizata a unei unitati

monetare dupa 5 ani. Generalizând, valoarea actualizata a unei unitati monetare din anul t

va fi :

( )tr

mu+1

..1, 1u.m. fiind de fapt v1

Deci, formula de baza pentru determinarea valorii actualizate este:

( )tt

r

B

+1,

unde Bt reprezinta beneficiul în anul t , iar r rata de actualizare.

Aceeasi formula este valabila si pentru costuri, înlocuind pe Bt cu Ct. Astfel, relatia (3.3) se poate scrie:

( )∑ +−

t ttt

r

CB

1

si reprezinta valoarea neta actualizata (VNA). Pentru analiza cost -beneficiu, un proiect este considerat rentabil,

daca VNA este mai mare ca zero.

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 62: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

Pentru a exemplifica regula de mai sus, se considera un proiect care are urmatoarele costuri si beneficii:

Analiza cost-beneficiu

Tabelul 3.1 Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5

Cost (mii u.m.) 30 10 0 0 0 Beneficiu (mii u.m.) 0 5 15 15 15 Beneficiu net (mii u.m.) -30 -5 15 15 15

Presupunând ca rata de actualizare2 este de 10%, atunci:

-30/1,1 – 5/12 + 15/1,13 +15/1,1 4 +15/1,1 5 = -27,3 –1 + 11,3 + 9,3 = -0,5

Se obtine un rezultat negativ, deci proiectul nu este rentabil. S-ar putea ajunge la concluzia gresita ca daca avem costuri (35) mai

mici decât beneficiile (45), fara procedeul de actualizare, proiectul este rentabil. Daca se alege între mai multe proiecte cu VNA > 0, e de preferat proiectul cu valoarea neta actualizata cea mai mare.

“Preferinta timpului” este unul din motivele pentru care prezentul este preferat viitorului. Al doilea motiv se refera la faptul ca, o data ce capitalul este productiv, valoarea unei 1 u.m. a resurselor din prezent va genera mai mult decât valoarea unei 1 u.m a produselor si serviciilor din viitor. Din aceasta cauza, un investitor va dori sa plateasca mai mult decât 1 u.m. în viitor pentru a obtine valoarea de 1 u.m. a resurselor în prezent.

Acest argument mai este denumit “productivitatea marginala a capitalului”, cuvântul “marginal” indicând faptul ca reprezinta productivitatea unei unitati aditionale de capital, care este semnificativ.

Ecuatia ( )∑ +−

t ttt

r

CB

1 se mai poate scrie:

( )( ) 01 >+− −∑ t

t tt rCB (4)

Pentru a evidentia si rolul mediului, trebuie mentionat ca atât B, cât

si C din relatia de mai sus includ beneficiile si costurile mediului. Daca exista o schimbare în calitatea mediului care place indivizilor

(preferintele lor pentru schimbare sunt pozitive), atunci trebuie gasit consimtamântul de a plati pentru ea.

2 care poate fi considerata rata dobânzii pe piata bancara

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 63: Abordari Economice in Protectia Mediului

APRECIERI PRIVIND COSTURILE DE MEDIU

Aceasta va aparea ca parte a beneficiului oricarei politici care include schimbarea în calitatea mediului. Pe de alta parte, daca schimbarea nu este acceptata de oameni, trebuie sa se caute consimtamântul de a plati pentru a evita aceasta schimbare sau consimtamântul de a o accepta.

Pentru a evidentia rolul mediului, al costurilor si beneficiilor, se va introduce în ecuatia (4) un nou element E :

( )( )∑ >+±− −t

ttt rECB 01 (3.5)

Orice proiect sau politica este considerata rentabila, daca beneficiile

sale sunt pozitive. Se va ilustra mai departe acest lucru, printr-un exemplu bazat pe

prezenta plumbului din benzina. Într-o analiza efectuata de Agentia de Mediu Guvernamentala din

Statele Unite ale Americii, s-a demonstrat legatura dintre concentratia de plumb din mediul înconjurator si unele boli grave cum sunt retardarea, bolile de rinichi si chiar moartea.

Rezultatele acestei analize cost-beneficiu sunt redate în tabelul urmator:

Costurile si beneficiile cuantificabile legate de folosirea benzinei

cu concentratie scazuta de plumb (în u.m.) Tabelul 3.2

1985 1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 Efectele asupra sanatatii copilului

223 600 547 502 453 414 369 358

Tensiunea adultilor 1724 5897 5675 5447 5187 4966 4682 4691 Poluanti conventionali 0 222 222 224 226 230 239 248

Întretinere 102 914 859 818 788 767 754 749 Economia de carburant 35 187 170 134 139 172 164 164

Total beneficii cuantificabile 2084 7821 7464 7105 6788 6517 6216 6211

Total costuri rafinare

96 608 558 532 532 504 471 441

Beneficii nete 1988 7213 6916 6573 6284 6045 5772 5770

În vederea reducerii concentratiei de plumb din atmosfera, s-a urmarit reducerea concentratiei acestui produs din combustibil de la 1,1 grame/galon la 0,1 grame/galon. Aceasta s-a realizat prin anumite

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 64: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

costuri suplimentare de rafinare. Se observa în tabel faptul ca sunt în crestere costurile de rafinare.

Studiul mai sus amintit a demonstrat si faptul ca nivelul de plumb din sânge este influentat de concentratia acestuia din benzina. Astfel, costurile medicale pentru îngrijirea copiilor se reduc prin politica de mediu ce încurajeaza folosirea benzinei fara plumb. Nivelul de plumb din sânge, asociat cu tensiunea si hipertensiunea, conduce la costuri medicale importante.3 Costurile de întretinere, reparatii scad datorita reducerii efectelor corosive ale plumbului asupra motorului si a sistemului de esapament (galerii, tobe, teava). Initial, s-a crezut ca pretul benzinei o sa creasca, dar acesta nu a crescut asa cum se astepta. Beneficiile folosirii benzinei fara plumb, s-a conchis în studiul amintit, au fost de 6:1, raportat la benzina cu plumb.

Deoarece actualizarea ataseaza în prezent valori mai mici ale beneficiilor si costurilor din viitor, ea prezinta unele efecte negative atunci când este luat în considerare si mediul. Un singur exemplu ar fi de ajuns pentru a demonstra cum actualizarea poate implica costuri grele pentru generatiile viitoare.

În cazul deseurilor radioactive, perioada cât acestea sunt active este de câteva sute de ani. Daca se întâmpla ca societatea sa priveasca cu indiferenta depozitarea acestor deseuri, s-ar putea produce dezechilibre ecologice grave, poate chiar procese ireversibile de degradare a mediului pentru generatiile viitoare.

Teoretic, daca pierderile înregistrate datorita scurgerilor radioactive ar reprezenta 1000 milioane u.m. dupa 100 ani si considerând o rata de actualizare de 8%, atunci valoarea prezenta a pierderii, datorata depozitarii inadecvate o suta de ani de acum încolo, ar fi:

1000mil x ( )1008,01

1+

= 450.000 u.m.

Deci, pierderea de 1.000 mil. este înregistrata în prezent în analiza cost-beneficiu cu doar 450.000 u.m.

Alte situatii în care actualizarea afecteaza interesele generatiilor viitoare se refera la dezastrele ecologice produse de anumite proiecte , ce apar mai târziu, cu un grad de poluare sporit în viitor, chiar daca în prezent nu au un impact semnificativ asupra mediului.

3 Daca ar putea fi evitate aceste boli, atunci si costurile medicale ar fi reduse.

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 65: Abordari Economice in Protectia Mediului

APRECIERI PRIVIND COSTURILE DE MEDIU

Benefic iile anumitor proiecte pot aparea peste 50 sau 100 de ani, iar actualizarea lor va conduce la valori mai mici în prezent si ar fi dificil de justificat necesitatea proiectului.

Decizia de exploatare a resurselor este afectata de rata de actualizare. Concluzia consta în faptul ca nu exista o relatie unica între valorile ridicate ale ratelor de actualizare si deteriorarea mediului.

Cresterea ratelor de actualizare ar putea conduce la costuri împovaratoare pentru generatiile viitoare, dar nici scaderea acestora nu conduce la efecte mai bune, deoarece nivelul investitiilor scade, scazând si dezvoltarea economica în general.

Ratele de actualizare ridicate pot de asemenea descuraja derularea proiectelor care concura cu utilizarile actuale.

Din cele de mai sus, reiese faptul ca nu este usor de stabilit cum influenteaza rata de actualizare cererea pentru resursele naturale si pentru mediu.

O modalitate pentru determinarea ratei de actualizare consta în formula urmatoare:

S = p + u c unde:

S - reprezinta rata preferentiala de timp a societatii p - reprezinta rata de actualizare care rezulta din preferinta

prezentului în defavoarea viitorului c - rata de crestere a consumului real pe cap de locuitor u - elasticitatea utilitatii marginale a consumului. Presupunând, pentru simplificare, ca u = 1, atunci: S = p + c Unii autori considera însa ca este gresit sa se actualizeze viitorul,

deoarece generatia de astazi este “nerabdatoare”. Daca se elimina si preferinta p, atunci rata sociala de actualizare devine rata de crestere economica:

S = c Este acceptata în general ideea conform careia un cost sau un

beneficiu este cu cât mai putin preferat, cu cât nesiguranta acestuia este mai

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 66: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

mare. 4 Tipurile de nesiguranta care sunt în general considerate ca fiind relevante pentru actualizare sunt:

Ø riscul de a muri – nesiguranta ca individul nu va mai fi în viata la o anumita data în viitor;

Ø nesiguranta în ceea ce priveste preferintele individului în viitor; Ø nesiguranta în legatura cu marimea beneficiului sau costului. Argumentul “riscului de a muri” este adesea folosit când consumul

din prezent este preferat unuia din viitor, deoarece se considera ca individul nu s-ar mai putea bucura de efectele din viitor. Dar, împotriva acestei pozitii este faptul ca , desi o persoana este muritoare, societatea nu moare si, deci, deciziile sale nu pot fi ghidate dupa aceleasi consideratii individuale.

Nesiguranta asupra preferintelor este semnificativa pentru anumite produse si chiar pentru unele aspecte ale conservarii mediului.

Generatiile “suprapuse” – parinti, copii, nepoti – traiesc în acelasi timp, iar fiecare generatie este caracterizata de altruism. Acesta se presupune ca exista când nivelul de trai al generatiei prezente este influentat nu numai de consumul propriu, dar si de utilitatea generatiilor viitoare 5. Aceasta ar fi judecata generatiei prezente asupra a ceea ce viitoarele generatii considera important.

Toate formele de capital trebuie mentinute intacte, în acelasi sens sau chiar sporite. A considera ca exista proiecte sau politici care sa nu contribuie la deteriorarea mediului ar fi o utopie. Însa, nu este o utopie a considera ca valoarea globala a proiectelor nu conduce la deteriorarea mediului. Adica prejudiciile aduse mediului de un anumit proiect sa fie compensate de proiecte specifice de îmbunatatire a acestuia6.

Una din implicatiile evaluarii unui proiect este modul de alegere a ratei de actualizare. Scopul ajustarii ratelor de actualizare în vederea cuprinderii efectelor de mediu este mai bine reflectat de analiza comparativa expusa mai sus. Desi s-ar putea ca aceasta sa aiba implicatii radicale, ea ofera cel putin o solutie pentru evitarea unor pagube viitoare, necunoscute în prezent 7.

4 De exemplu, daca se ofera 1u.m. în prezent pentru ceva sigur sau 1 u.m. anul viitor pentru

ceva nesigur, se va alege bineînteles prima varianta. 5 Nivelul de trai al generatiei prezente este influentat de cel al generatiei a II-a si a III-a. 6 De exemplu, zece proiecte de constructie a zece autostrazi care aduc prejudicii mediului.

În acest caz, ar însemna ca suma tuturor prejudiciilor aduse de fiecare proiect sa fie compensata de un alt proiect de îmbunatatire a mediului, ceea ce ar însemna ca noua proiecte sa fie continuate, în timp ce al zecelea sa fie abandonat în favoarea celui care aduce îmbunatatiri mediului.

7 Cazul deseurilor radioactive

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 67: Abordari Economice in Protectia Mediului

APRECIERI PRIVIND COSTURILE DE MEDIU

În cadrul studiului asupra actualizarii, exista multe si frecvente argumente complexe “pro” si “contra”, însa, principalul scop al ratelor de actualizare este “actualizarea viitorului”, astfel încât sa se poata exprima judecata care sta la baza analizei cost-beneficiu si anume: preferinta indivizilor.

Folosirea analizei cost-beneficiu pentru îmbunatatirea reglementarilor de mediu în realizarea politicilor de mediu

Analiza cost-beneficiu ofera o modalitate riguroasa de a determina beneficiile nete (diferenta dintre beneficii si costuri).

Exemplul urmator releva analizele efectuate pentru a stabili cea mai buna abordare a problemei plumbului din benzina. În tabel, beneficiile si costurile relevante ale celor doua politici alternative – reducerea cantitatii de plumb permisa în benzina si eliminarea lui completa – sunt prezentate unele lânga altele. Beneficiile si costurile sunt exprimate în valori monetare si, pentru ca acestea vor avea loc în viitor, ele sunt exprimate si ca valori actuale cu ajutorul actualizarii.

În subsolul fiecarei coloane, costurile sunt scazute din beneficii. Categoria Reducerea

continutului de plumb

Eliminarea plumbului

Beneficii Reducerea întretinerii vehiculelor 660 755 Reducerea emisiilor de hidrocarburi, oxid de azot si monoxid de carbon

Beneficii monetizate 404 404 Beneficii nemonetizate8 B1 B1 Îmbunatatirea sanatatii Costuri medicale evitate 41 43 Costuri evitate privind remedierea educatiei9

184 193

Beneficii medicale nemonetizate B2 B3 Total 1.289 +B1+B2 1.395+B1+B3 Costuri Costuri de rafinare mai mari

503 691

8 Include efectele expunerilor mici la ozon si la monoxid de carbon asupra sanatatii si orice

efecte ale reducerii de particule de sulfat . 9 Costurile privind remedierea educatiei includ compensarea cheltuielilor de scolarizare

pentru copiii care au un nivel crescut al plumbului în sânge.

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 68: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

Categoria Reducerea continutului

de plumb

Eliminarea plumbului

Distrugerea valvelor10 0 C Total 503 691+C Beneficii nete 786+B1+B2 704+B1+B3-C

De remarcat faptul ca B2 este mai mic decât B3 pentru ca mai putini

copii ar avea nivelurile crescute ale plumbului în sânge în cazul optiunii eliminarii complete. În definirea intrarilor unui astfel de tabel, se parcurg câteva etape distincte:

4 definirea unei linii de baza, care indica ce se va întâmpla daca nu se schimba politica si cu care sa se compare alternativele propuse; aceasta linie trebuie sa ia în consideratie impactele schimbarii conditiilor de piata si alte reglementari curente si nerezolvate 11;

4 identificarea alternativelor politicii, care în cazul reglementarilor de mediu pot include standarde diferite, metode de reglementare diferite (cum ar fi politicile bazate pe stimulente si taxele de poluare, permisele negociabile de poluare, în locul standardelor bazate pe tehnologie) si alternative pentru reglementare în ansamblu;

4 identificarea schimbarilor posibile ale rezultatelor si riscurilor care vor fi determinate de o schimbare în politica – aceasta etapa genereaza si informatii despre alte masuri de performanta, importante pentru detinatorii de interese12;

4 estimarea costurilor si beneficiilor economice – îmbunatatirile aduse starii mediului ofera oamenilor o varietate de beneficii cum ar fi reducerea riscului de îmbolnavire si de mortalitate, cresterea posibilitatilor de recreere, daune materiale reduse etc.;

4 calcularea beneficiilor nete ale diferitelor alternative – aceasta presupune agregarea beneficiilor si costurilor . Pe lânga

10 Include costurile nemonetizate ale deteriorarii motoarelor în cazul eliminarii complete. 11 De exemplu, baza pentru evaluarea masurilor de reducere a emisiilor de dioxid de

carbon va trebui sa ia în consideratie cresterea cererii de energie, ca si impactele unor standarde mai strânse pentru poluantii conventionali.

12 Un studiu epidemioogic poate indica faptul ca expunerea la un anumit poluant afecteaza functiile plamânilor, dar nu arata câte zile de munca vor fi pierdute sau cât ajutor medical a fost acordat din respectiva cauza.

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 69: Abordari Economice in Protectia Mediului

APRECIERI PRIVIND COSTURILE DE MEDIU

calcularea beneficiului net, o estimare completa ar trebui sa includa o analiza de sensibilitate si informatii referitoare la cine are de câstigat/pierdut si când.

Desi analiza cost-beneficiu prezinta limite practice si metodologice, ramâne un instrument de decizie indispensabil, deoarece impune o anumita disciplina în dezbaterile pe marginea politicilor de mediu, acordând atentie la ceea ce este de câstigat si ce se poate pierde în cazul adoptarii unei anumite politici.

Criticile aduse acestei analize s-au referit la faptul ca valoarea mediului nu poate fi masurata economic, ca estimarile beneficiului si costului sunt imprecise, incomplete. Cu toate aceste afirmatii, analiza cost beneficiu se constituie într -una din metodele cele mai uzitate, realizând o informare si o directionare în privinta deciziilor referitoare la mediu.

Recomandari pentru utilizarea analizei cost-beneficiu: • perfectionarea metodologiei prin formularea clara a problemei • definirea bazei în mod logic • identificarea gamei de alternative posibile • masurarea factorilor determinanti reali ai beneficiilor si costurilor

în unitati13, pe cât posibil monetizarea beneficiului si costului • aplicarea actualizarii • prezentarea rezultatelor într-un format standardizat care sa fie cât

mai clar • includerea unui tabel care sa reflecte categoriile de beneficii si

valorile lor monetare • identificarea deciziilor care pot fi afectate de catre analiza • perfectionarea procesului de deliberare Capacitatea de a asocia o valoare monetara consecintelor efectelor

poluante constituie un punct important pentru abordarea mediului din punct de vedere economic.

Lipsa pietelor pentru a genera preturi pentru bunurile si serviciile de mediu este discutabila, deoarece poluarea sau distrugerea resurselor nu reprezinta pentru toti acelasi lucru. 14

13 Tone de poluanti emisi, numar de cazuri de îmbolnaviri evitate etc. 14 Unii oameni doresc sa detina statuete din fildes, iar altii sunt total împotriva vânarii

elefantilor pentru fildes.

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 70: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

3.2.3 Analiza riscului

Publicul percepe riscul în mod diferit fata de specialisti. Aceasta diferenta este fundamentul problemei analizei riscului si a incertitudinii.

Asa cum s-a prezentat, analiza cost-beneficiu presupunea înregistrarea preferintelor indivizilor pentru sau împotriva schimbarii, fara a analiza de unde provin aceste preferinte si nici daca ele sunt bune sau nu. Aceasta din cauza faptului ca abordarea cost-beneficiu este una “democratica”, prin utilizarea preferintelor reale ale persoanelor în detrimentul opiniilor expertilor.

În tabelul urmator se prezinta procentele în care un numar de persoane percep riscurile de mediu ca fiind grave. Sunt analizate aceste aspecte în SUA si Marea Britanie (din cei întrebati, câti % au raspuns afirmativ).

Se observa un mare interes din partea publicului pentru accidentele nucleare. În SUA, exista o teama foarte ridicata si în ultim ii 20 de ani nu s-a construit nici o centrala nucleara. Iar în Marea Britanie, orice decizie de a construi un reactor este întâmpinata de reactia publicului si a organismelor de protectie a mediului care conduce la dezbateri prelungite.

Orice om este familiarizat cu evenimentele privind accidentele rutiere în care sunt implicate multe vehicule si în care se înregistreaza pierderi de vieti. Aceasta reprezinta “accidentele de grup”.

Modul de percepere a riscului de mediu de catre opinia publica

Tabelul 3.3

Riscuri ecologice

Opinia publica din SUA (% considera

foarte riscant)

Opinia publica din Marea Britanie (% considera foarte

riscant) Accidente ecologice 48 44 Schimbarea climei 60 56 Distrugerea stratului de ozon 42 45

Distrugerea ecosistemelor 31 35 Pierderea biodiversitatii 56 40 Deteriorarea sanatatii 50 46 Radioactivitatea 68 73 Apa potabila 45 57

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 71: Abordari Economice in Protectia Mediului

APRECIERI PRIVIND COSTURILE DE MEDIU

Astfel se explica de ce scufundarile vaselor, exploziile provocate de gaz, accidentele nucleare si dezastrele naturale (tornadele, cutremurele, a lunecarile de teren) sunt considerate evenimente majore.

Acestea , în comparatie cu pierderea a mai mult de 5.000 de oameni în accidente rutiere în fiecare an la nivelul unei tari, sugereaza ca indivizii percep accidentele de grup diferit de 10 accidente în care moare câte o singura persoana. Aceasta abordare este cunoscuta sub denumirea de “aversiunea fata de dezastru”.

Considerarea aversiunii fata de dezastre în aprecierea riscurilor de mediu este perfect, legitima daca se doreste considerarea preferintelor indivizilor. Mai mult, aversiunea fata de dezastre este în concordanta cu teoria economica a aversiunii fata de risc.

Mare parte a teoriei aversiunii fata de risc din Economia Politica se bazeaza pe notiunea de „utilitatea estimata”. Contextul este unul al riscului, deci se presupune cunoasterea probabilitatilor atasate rezultatelor.

Se considera un proiect de investitii cu beneficii care sunt cunoscute în functie de probabilitati. Presupunând ca exista o sansa de 20% ca un beneficiu sa fie –5, o sansa de 50% ca sa fie +15 si o sansa de 30% ca sa fie +20 si, pornind de la aceste date , se poate calcula valoarea asteptata a beneficiului:

(0,2*-5)+(0,5*15)+(0,3*20)=12,5

Comparând aceasta valoare cu costul asociat actiunii, se observa faptul ca, daca acesta este mai mic de 12,5, atunci proiectul merita demarat.

Totusi, ideea “valorii asteptate” nu pare a surprinde îngrijorarile principale asupra rezultatelor unui proiect. Oamenii tind sa fie împotriva rezultatelor negative ca în exemplul cu beneficiul de -5. Valoarea estimata nu considera aversiunea fata de risc. Pare mult mai plauzibil ca individul sa ataseze termenului de „utilitate” întelesul de “nivel de bunastare”. Utilitatea estimata are atunci aceeasi formula ca si valoarea estimata, dar de aceasta data utilitatile sunt mai degraba substituite.

Presupunând valoarea statistica a vietii, V = 2 milioane u.m., înseamna ca societatea este dispusa sa plateasca pâna la doua milioane de unitati monetare pentru a salva o viata.

Presupunând ca un accident ar avea sanse sa se întâmple de la 1 la 1 milion (f = 1/1.000.000 – frecventa evenimentului) si ca acesta implica 100, 500 sau 1000 de pierderi de vieti omenesti (N=100, 500, 1000), atunci

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 72: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

valoarea acestui accident depinde de modul în care oamenii privesc accidentele de grup. 15

Acest model al utilitatii estimate sugereaza ca , de fapt, oamenii se comporta diferit în realitate. În practica, psihologii si economistii nu au analizat toate tipurile de comportamente potrivite teoriei utilitatii estimate.

Analiza comportamentului oamenilor în prezenta incertitudinii si a riscului este complexa. Este foarte clar ca nici valoarea estimata si nici utilitatea nu sunt adecvate pentru explicarea acestui comportament.

Fenomenul pierderii “aversiunii” este important pentru economisti, deoarece adesea se confrunta pierderile legate de mediu cu accidentele16. Ideea de risc se leaga de faptul ca nu se pot analiza evenimentele cu o probabilitate mica în acelasi mod cum se realizeaza evaluarea riscului prezent.

3.2.4 Costurile de raspuns

În totalitatea lor, costurile de raspuns se considera a fi estimari minime ale beneficiilor, ca urmare a evitarii sau atenuarii unor pagube 17. Aceasta metoda cuprinde doua tipuri de costuri:

§ costurile de prevenire; § costurile de înlocuire.

Costurile de prevenire sunt cheltuieli care se fac pentru a evita anumite daune de care oamenii sunt constienti înainte de a se produce (aplicarea unor filtre de apa sau de aer). Aceste cheltuieli sunt utilizate ca evaluari subiective ale beneficiilor minime obtinute din evitarea pagubei de mediu si sunt efectuate înainte de a se produce un impact negativ.

Costurile de înlocuire sunt cheltuieli pentru a corecta o anumita situatie nedorita, care apare dupa ce s-a produs impactul. În aceste cazuri,

15 Cercetarile au relevat faptul ca un accident care implica 100 de persoane este echivalent

cu 100x100 morti în accidente individuale. 16 Dezechilibrele ecologice, prezentate în capitolul I, sunt percepute de opinia publica ca

accidente. Inundatiile devastatoare, alunecarile de teren, marirea frecventei cancerelor, precum si a altor boli si fenomene, sunt legate indisolubil de calitatea mediului înconjurator .

17 Deoarece se presupune ca beneficiile care decurg din evitarea unor pagube sunt mai mari decât costurile necesare evitarii acestora.

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 73: Abordari Economice in Protectia Mediului

APRECIERI PRIVIND COSTURILE DE MEDIU

oamenii sunt informati despre pagubele produse si cheltuielile lor reflecta acest lucru. 18

Valoarea alocata de oameni pentru protejarea mediului înconjurator este determinata de suma pe care ei sunt dispusi sa o cheltuiasca pentru a preveni degradarea acestuia 19 sau pentru a reface starea initiala a mediului, dupa ce acesta a fost deteriorat. Ar fi de mentionat trei variante importante:

• reasezarea, caz special al costului de înlocuire, în care victimele deteriorarii mediului "schimba" mediul prin parasirea ariei afectate20;

• "surogate" de mediu, caz special al costului de prevenire, care reprezinta cumpararea de bunuri si servicii ca substitut pentru serviciile de mediu deteriorate (sursele personale de apa plata îmbuteliata în locul alimentarii cu apa potabila poluata);

• proiecte "întunecate" sau "compensatoare", caz special al costului de înlocuire, în care pagubele de mediu prevazute a fi produse de o activitate sunt compensate prin elaborarea unui proiect care va înlocui serviciile de mediu pierdute.

Metoda costurilor de raspuns este aplicabila atunci când un proces are efecte fizice usor de perceput sau efecte care pot fi prevenite si combatute. Aceasta metoda este utilizata pe scara larga în problemele de eroziune a solului, colmatare, poluare sonora, poluarea aerului si a apei sau distrugerea zonelor umede.

Exista o serie de limite de care trebuie sa se tina cont în aplicarea acestei metode:

§ costul de prevenire ignora surplusul consumatorului si prevede doar estimarile minime privind cheltuielile pentru calitatea mediului, exceptând cazurile în care se cheltuie prea mult în acest scop;

§ costul de prevenire si costul de înlocuire se limiteaza a fi platite, datorita caracterului lor, doar de populatiile expuse la risc. În cazul comunitatilor sarace, poate aparea o tendinta de scadere a nivelului de protectie asigurat de estimari;

§ costul de înlocuire presupune ca este posibila o recuperare totala a mediului dupa afectarea lui, cu alte cuvinte, nu exista pierderi de necompensat.

În concluzie, ca în orice analiza economica, este necesar sa se faca estimari separate ale costului de prevenire si costului de înlocuire si sa se

18 De exemplu, daca apa potabila din oras nu are calitatea corespunzatoare, oamenii pot

cauta alte surse, cum ar fi puturi particulare, sisteme de filtrare, apa fiarta sau apa îmbuteliata, în functie de venituri si de disponibilitatea de plata.

19 Uneori denumita si "cheltuiala de aparare". 20 Pentru cazul Cuculeasa, unde s-au stramutat cca 30 de case.

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 74: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

compare, pentru a decide daca este mai indicat sa fie prevenita degradarea sau sa fie asumat riscul, urmând ca ulterior sa se refaca pagubele.

3.3 Estimarea pagubelor potentiale de mediu prin practicarea unor culturi intensive fara folosirea îngrasamintelor chimice

Studiu de caz în Zimbabwe, utilizând metoda costurilor de înlocuire

Înca din perioada anilor 1953-1964, s-a introdus un program de cercetare privind eroziunea intensiva a solului în Zimbabwe. Datele primare au fost obtinute din masuratori ale continutului de namol din bazinele de colectare de pe terenurile erodate. Au fost înregistrate concentratiile de nutrienti în procente pentru azot, carbon organic si fosfor. S-a considerat ca acesti trei nutrienti au cel mai important impact al eroziunii asupra solului. Datele au fost utilizate ulterior în elaborarea unui nou model de estimare a pierderilor prin eroziune aplicat în perioada anilor 1984 - 1985.

Rezultatele obtinute au fost urmatoarele:

• în medie se pierd anual prin eroziunea solului 1,6 mil. tone azot, 156 mil. tone materie organica si 0,24 mil. tone fosfor;

• aceste pierderi de azot si fosfor au fost de cca trei ori mai mari decât

cantitatea totala de fertilizatori aplicati în Zimbabwe nemaifiind incluse si pierderile de nutrienti prin dizolvare în apa provenita din precipitatii;

• costul echivalent al fertilizatorilor care ar contine acesti nutrienti ar

fi fost de 1,5 miliarde USD pe an21; • costul eroziunii variaza între 20 si 50 USD/ha anual pentru terenuri

arabile si între 10 si 80 USD/ha anual pentru pasuni, în functie de nivelul de eroziune;

• un cost de înlocuire a nutrientilor de 50 USD/ha reprezinta un

procent cuprins între 13 si 60% din profitul brut pe hectar de teren arabil cultivat cu porumb;

21 pentru pretul pe piata al fertilizatorilor si rata de schimb din 1985

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 75: Abordari Economice in Protectia Mediului

APRECIERI PRIVIND COSTURILE DE MEDIU

• costul eroziunii solului numai pentru terenurile arabile din Zimbabwe poate atinge 3% din PIB.

3.4 Capitalul uman

Prin conceptul de “capital uman”, oamenii sunt tratati ca unitati ale capitalului economic, iar câstigurile lor compensari ale investitiilor.

Valoarea vietii unui individ este data de ceea ce nu ar mai produce, daca moare. Beneficiile obtinute de societate , daca aceasta persoana ar continua sa traiasca, (ceea ce produce – ceea ce consuma) stau la baza acestei metode. Considerând remuneratia ca fiind un indicator al productivitatii, putem utiliza urmatoarea formula:

unde: q = costul suportat de societate, pe care l-ar implica moartea unui

individ la vârsta n Ptn = proba bilitatea ca în anul n persoana sa continue sa traiasca pâna în

anul t Wt = salariul în anul t Ct = consumul în anul t δ = rata sociala de discontare

Dezavantajele metodei se refera la faptul ca pensionarii ar avea “valoare negativa”, ceea ce ar însemna ca societatea nu face eforturi pentru mentinerea lor în viata.

Tehnica de baza a acestei metode consta în urmarirea urmatorilor pasi: Ø identificarea acelor trasaturi ale mediului care pot sa produca boli; Ø determinarea relatiei precise dintre acestea si incidenta bolilor; Ø evaluarea numarului de indivizi expusi la risc; Ø calcularea pierderilor probabile din timpul productiv si a resurselor

necesare pentru îngrijirea sanatatii populatiei; Ø exprimarea acestor doua marimi în valori economice. Dar aceasta metoda nu ia în calcul faptul ca: • impactul calitatii mediului asupra sanatatii umane este nesigur pe

arii extinse. În multe cazuri, boala nu este bine stabilita; • în situatii tipice, exista un numar de factori cauzatori posibili. De

obicei este dificila izolarea unui agent ca fiind o cauza specifica

( )( ) ( )∑=

−−δ+−=T

nt

ntttn 1CWPq

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 76: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

pentru anumite simptome; exista multe variabile necunoscute sau interdependente;

• capitalul uman nu este potrivit oamenilor considerati "neproductivi" sau muncitorilor aflati aproape de sfârsitul vietii active;

• capitalul uman trece cu vederea disponibilitatea oamenilor de a plati pentru evitarea sau reducerea expunerii lor la boala. De asemenea, este ignorat pretul psihic al suferintelor si, astfel, este furnizata doar o estimare minimala a costurilor pentru sanatate. Aceasta dificultate a estimarii disponibilitatii de plata reprezinta un obstacol serios;

• este dificil de apreciat unde exista efecte pe termen lung ale bolii asupra productivitatii unei persoane;

• datele medicale sunt adesea nesatisfacatoare si nu pot face fata cerintelor masive de date necesare unor studii epidemiologice serioase;

• nivelurile predominant scazute ale sanatatii si sperantei de viata în comunitatile sarace au un numar de cauze interdependente si este dificil de determinat o singura cauza.

Metoda capitalului uman estimeaza impactul pe care îl produce calitatea mediului asupra sperantei de viata a populatiei afectate. Una din variantele acestei metode propune o ecuatie de urmatoarea maniera:

M = 3,3+6,675y0+0,0204y 1+0,0557y 2+0,131y3–0,365 log y3+0,0082y 4+0,077y5

unde: M – rata de mortalitate a populatiei studiate (numarul de decese/100

locuitori). Y0 – procentul populatiei > 65 ani Y1 – procentul populatiei negre

Y2 – procentul populatiei cu veniturile sub limita saraciei Y3 – densitatea populatiei Y4 – nivelul particulelor în suspensie din aer

(microorganisme /m3 :µg/m3) Y5 – nivelul de SO2 în aer µg/m3

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 77: Abordari Economice in Protectia Mediului

APRECIERI PRIVIND COSTURILE DE MEDIU

Alti doi economisti, Lave si Seskin, au folosit formula de mai sus pentru o analiza a 177 de orase, din SUA.22 Practic, acestia au obtinut rezultate interesante, considerând:

M=9,022 Y4=95,58µg/m3 Y5=3,462µg/m3 Astfel, valoarea elasticitatii corespunzatoare23 este:

Interpretând rezultatele, cei doi economisti au ajuns la concluziile urmatoare:

• scaderea de 1% a nivelurilor de contaminare a aerului ar reduce cu 11,6 % rata de mortalitate a populatiei afectate;

• reducerea de 88% în nivelul emisiilor de SO2 din aer, împreuna cu o reducere de 58% a particulelor în suspensie, ar reduce rata mortalitatii cu 7%.24

Desi exista tendinta de a extrapola rezultatele obtinute în cazul schimbarii ratei de mortalitate si pentru nivelul morbiditatii, este convenabil sa se utilizeze functia “doza” – “raspuns” independent, având în vedere faptul ca rezultatele tind sa difere substantial de cele anterioare (o înrautatire a mediului natural este în mod frecvent o cauza a îmbolnavirilor, care însa nu presupun moartea).

Problema care apare este aceea de a defini variabila independenta , stiind ca posibilitatile sunt mult mai numeroase decât în cazul precedent, unde se estimau schimbari ale ratei mortalitatii.

Morbiditatea (boala de orice natura) poate fi acuta sau cronica, iar persoana bolnava se afla în imposibilitatea de a-si desfasura viata cotidiana. De aici pot aparea doua variabile ce influenteaza morbiditatea:

• zile cu randament scazut de munca – zile de lucru pierdute (DTP) • zile cu activitate restrânsa, zile când persoana nu este bolnava, dar

nici sanatoasa si randamentul nu este normal (DAR).25

22 Desi nu au luat în calcul variabile precum: vârsta, sexul, consumul de tigari etc. 23 Raspunsul în rata de mortalitate la o schimbare a calitatii aerului 24 Rezultatele (procentele) se traduc prin numarul de morti evitate, a caror valoare se va

calcula în continuare. 25 Aceste variabile sunt create dintr-un punct de vedere subiectiv (nu toate persoanele

raspund la fel la acelasi simptom), dar arata de fapt metodologia de evaluare economica a schimbarilor produse.

116,0yM

MY

YM

My

5

5

4

4 =∂∂•+

∂∂•=ε

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 78: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

O lucrare semnificativa în domeniu este si cea a lui Bart Ostro, care analizeaza datele privind sanatatea din 50.000 gospodarii nordamericane (cca 120.000 persoane) pe baza studiilor unor institutii de sanatate si de statistica a sanatatii.

Acestea cuprindeau date despre caracteristicile economice si demografice ale subiectilor (înaltime, greutate, vârsta, loc de munca, consum de tigari); incidenta bolilor acute si cronice; utilizarea serviciilor de sanatate; zilele de lucru (scoala) pierdute din cauza starii de sanatate deficitara.

Aceste date au fost corelate cu nivelul particulelor în suspensie, cu nivelul concentratiei de SOx, cu nivelul precipitatiilor si temperatura medie, cu regimul vânturilor precum si cu date despre densitatea populatiei si alte caracteristici urbane.

Rezultatele obtinute pentru adultii între 18 – 65 ani aplicând metoda celor mai mici patrate sunt prezentate în tabelul 3.4 , iar variabilele analizate au fost:

Ø media anuala a particulelor în suspensie (µg/m3); Ø media bolilor cronice; Ø vârsta persoanelor; Ø venitul familial (mii u.m.); Ø “1” daca persoana e casatorita si “0” daca e singura; Ø “1” pentru populatia neagra, “0” pentru populatia alba; Ø temperatura medie anuala; Ø densitatea populatiei (mii locuitori); Ø precipitatii anuale; Ø “1” pentru sexul masculin, “0” pentru sexul feminin; Ø “1” daca munceste, “0” daca nu munceste. Urmatoarele prescurtari reprezinta: F – coeficientul Fisher, valoare calculata care se compara cu o

valoare tabelara corespunzatoare nivelului de semnificatie ales; R2 – coeficientul de determinatie ; N – numarul de unitati.

Rata de morbiditate - coeficienti de regresie

Tabelul 3.4 DTP DAR

Constante - 0,47 - 0,83 Particule în suspensie 0,00145 0,00282 SOx - 0,001 - 0,00008 Boli cronice 0,25 1,25 Vârsta 0,0033 0,0063

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 79: Abordari Economice in Protectia Mediului

APRECIERI PRIVIND COSTURILE DE MEDIU

DTP DAR Venituri - 0,002 - 0,009 Statut civil - 0,011 - 0,011 Rasa 0,045 0,17 Temperatura 0,0065 0,013 Regimul încadrarii în munca - 0,046 - 0,114 Densitatea 0,0056 0,0057 Precipitatiile - 0,0004 - 0,0004 Sex 0,067 0,093 Tigari - 0,0006 0,0032 N 8.294 13.230 R2 0,01 0,09 F 6,66 96,9

Utilizând valorile medii ale variabilelor prezentate în tabel, valoarea elasticitatii corespondente cu privire la particulele în suspensie (PS) este:

Altfel spus, de aproximativ zece ori mai ridicate fata de mortalitate, ceea ce amplifica atentia acordata pericolului de extrapolare a unor rezultate concrete, în contexte diferite.

O alta metoda de tipul functie “doza”-” raspuns” a fost propusa de Needleman, Geiger si Frank pentru morbiditate, privind impactul pe care îl provoaca plumbul din aer asupra dezvoltarii cerebrale a copiilor. Acestia au comparat expunerea fiecarui copil la plumb26 cu coeficientul de inteligenta verbala (CIQ) si alte variabile independente pe un esantion de 212 copii, concluzionând corelatia în urmatoarea formula:

CIQ = 0,27 PIQ + 0,62 MAB + 1,58 MED – 1,50 NLB – 0,18 LEAD – 0,41 FAB unde: PIQ – coeficientul de inteligenta al parintilor

MAB – vârsta mamei MED – nivelul de educatie al mamei NLE – numarul de copii vii pe care i-a avut mama LEAD – nivelul de plumb în organismul copilului (parti per milion) FAB – vârsta tatalui

26 masurând cantitatea de plumb din primul dinte de lapte cazut

31,0PS

DARYPS

45,0PSDTP

YPS

2

1

=∂

=∂

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 80: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

O alta tehnica cunoscuta în cadrul metodei capitalului uman este cea denumita “costul tratamentului”. Aceasta pleaca de la ideea ca pierderea sanatatii presupune, pentru persoana afectata si pentru societate, o pierdere de bunastare care are printre altele urmatoarele componente:

• costul de diagnostic (spitalizare si tratament) • zilele de lucru pierdute (prejudiciu economic corespunzator) • neputinta de a se bucura de timpul liber • costul bolii pentru victima însasi • costul pentru familie si prietenii persoanei afectate Dintre aceste costuri, pot fi relativ simplu de cuantificat primele

doua. 27 Costul diagnosticului (vizita la medic, analize, costul

medicamentelor si spitalizarea) se calculeaza folosind modele unitare pentru fiecare caz. 28

Aceste costuri se împart în diferite forme, în functie de tipul de boala si caracteristicile institutionale în care se încadreaza familia afectata.

Din punct de vedere al activitatilor de munca si scolarizare a persoanelor afectate, exista mai multe variabile:

• zile de munca pierdute – valoarea economica a acestora se calculeaza observând salariul persoanei afectate, fie prin prejudiciul cauzat (ce pierde de-a lungul acelor zile), fie prin prejudiciul adus societatii si care de fapt se reflecta în salariu29.

• zile cu activitate redusa – practica obisnuita consta în a le atribui un procent din salariu, care sa indice pierderea de productivitate ocazionata de boala (≅40 – 50%)

• cazuri particulare – persoanele care muncesc în gospodarii si nu primesc salariu pentru munca depusa. Cuantificarea acestor a ar putea pleca de la salariul pe piata pentru prestarea de astfel de munci casnice.

27 De fapt, odata estimat numarul persoanelor care vor fi afectate de schimbarea produsa,

statisticile facute de serviciile de sanatate publica sau opiniile expertilor prin metoda Delphi, pot aduce informatii despre mecanismele de diagnostic, în fiecare caz, tratament urmat si zilele de spitalizare si/sau zilele de munca (scoala) cu randament scazut.

28 În acest caz, trebuie sa se tina cont de faptul ca, în realitate, costurile sunt costuri marginale pe care le genereaza prezenta unui nou bolnav si nu costuri medii pe fiecare bolnav, cum prezinta de fapt statisticile medicale.

29 Se presupune ca salariul este egal cu productivitatea marginala a persoanei

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 81: Abordari Economice in Protectia Mediului

APRECIERI PRIVIND COSTURILE DE MEDIU

• zile de scoala pierdute – ele nu au o echivalenta productiva, dar având în vedere faptul ca presupun îngrijirea de catre alta persoana, costul se poate deduce din salariul persoanei care are grija.

Metoda costului tratamentului consta în a calcula numarul de persoane afectate si a caracteriza incidenta (zile de lucru pierdute, zile cu activitate restrânsa, zile de scoala pierdute), pe baza functiei “doza” – “raspuns” si aplicând fiecarei categorii economice costul corespondent.

La aceste costuri se adauga costul de diagnosticare si tratament pentru fiecare caz si se obtine o prima aproximare a valorii economice, care reprezinta o schimbare în rata de morbiditate a populatiei afectate.

Dezavantajul acestei metode consta în faptul sunt luate în considerare numai doua din cele cinci costuri prezentate si se ignora comportamentul defensiv al persoanelor 30.

O alta tehnica, studiata de cercetatorii Gerkin si Stanley, este cea a functiei de productie a sanatatii, care are la baza ideea ca fiecare persoana are o functie de utilitate de tipul:

U = U (X,H)

Se considera ca utilitatea oricarui om depinde de starea de sanatate (H) si de accesul sau la o serie de bunuri care produc satisfactie (X).

Functia de productie a sanatatii are urmatoarea formula în viziunea lui Gerkin si Stanley:

H = H (M,α,β), unde: M – cheltuieli medicale α – calitatea mediului

β – variabile exogene (vârsta, educatie) Gerkin si Stanley au analizat comportamentul unui numar de 2.197

persoane care munceau în orasul St. Louis, din SUA, pe o perioada de trei ani, obtinând date privind:

ð consumul de îngrijiri medicale (MED), în functie de vizitele la doctor efectuate de-a lungul unui an;

ð pretul îngrijirii medicale (PMED), care include nu numai costul consultatiei, ci si valoarea timpului necesar pentru deplasare, asteptarea si durata consultatiei (care s-a egalat cu salariul);

30 Faptul ca unele persoane îsi achizitioneaza un purificator de aer, un filtru de apa sau

consuma apa îmbuteliata

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 82: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

ð salariul orar perceput de persoana (SAL); ð vârsta (EDAD); ð anii de scolarizare (ESC); ð sexul (SEX); ð rasa (RAS); ð prezenta bolilor cronice (CRO); ð durata bolilor cronice în ani (DUR); ð calitatea aerului:

Ø nivelul de distrugere al stratului de ozon (OZ) Ø concentratia de SO 2 (S) Ø concentratia de particule în suspensie (SP) Ø concentratia de NOx (OXNTT)

Considerând cheltuielile pentru îngrijiri medicale ca o functie a

pretului, a variabilei calitatii mediului si a conditiilor socio–economice ale indivizilor, cercetatorii au ajuns la urmatoarea expresie:

M = 54,11 + 9,95OZ + 1,07 SP – 0,016 S + 0,169 OXNTT –

– 3,53 EDAD – 0,116 ESC – 1,95 SEX + 0,73 RAS + + 2,01 CRO + 1,31 DUR

Cu ajutorul valorilor medii ale variabilelor mentionate, autorii

studiului au ajuns la concluzia ca persoanele analizate erau dispuse sa plateasca pâna la 25 $/an pentru o reducere de 30% a efectelor datorate distrugerii stratului de ozon.

3.5 Metode de aproximare indirecte

În cadrul acestui grup de metode, preferinta populatiei pentru calitatea

mediului înconjurator decurge indirect prin examinarea comportamentului indivizilor fata de pietele legate de mediu.

Unele bunuri si servicii sunt complementare calitatii mediului, altele sunt surogate sau substituente ale acesteia. Prin studierea pretului pe care oamenii îl platesc sau a beneficiilor pe care le obtin, în aceste piete asociate, preferintele lor pentru mediu pot fi neacoperite.

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 83: Abordari Economice in Protectia Mediului

APRECIERI PRIVIND COSTURILE DE MEDIU

3.5.1 Metoda preturilor hedonice31 Ideea de la care se pleaca este faptul ca valoarea pe care oamenii o

acorda calitatii mediului poate fi indicata de ceea ce platesc ei pentru anumite bunuri care încorporeaza atribute de mediu. De obicei, este aleasa spre analiza piata proprietatilor. Metoda se bazeaza pe un volum mare de date privind caracteristicile proprietatilor în zona de studiu aleasa. Variatiile de pret sunt corelate cu diferite caracteristici cum sunt marimea, vechimea, localizarea ; orice diferenta de pret “inexplicabila” poate fi atribuita conditiilor specifice de mediu. Pe scurt, valoarea de recreere pe care o are aerul curat este cuprinsa în valoarea terenului.

Aceasta metoda este utila în situatii cum sunt: § modificari ale calitatii locale a apei si a aerului; § poluarea sonora (de la avioane si trafic rutier); § impactul recreerii în bunastarea comunitatii; § alegerea locului pentru construirea unor utilitati cu efecte negative

asupra mediului (retele de canalizare, centrala electrica), planificarea traseelor soselelor si a caii ferate.

Metoda are aplicabilitate marita acolo unde: • pietele proprietatilor sunt foarte active; • calitatea mediului este apreciata de populatie ca un factor

important în valoarea proprietatii; • modificarile locale ale calitatii mediului sau schimbarile în timp

sunt perceptibile; • pietele proprietatilor sunt nedistorsionate si tranzactiile sunt

transparente. Tehnica de aplicare consta în:

4 definirea si masurarea factorilor de mediu;32 4 specificarea functiei preturilor proprietatii;33 4 utilizarea analizei regresiei multiple pentru evaluarea

caracteristicilor de mediu; 4 crearea curbei cererii pentru o îmbunatatire a factorilor de mediu. Metoda valorii proprietatii este o tehnica complexa si sofisticata cu un

necesar mare de date.

31 denumita si metoda valorii proprietatii 32 calitatea apei, calitatea aerului 33 corelatia dintre pretul casei si diversele elemente care intra în pretul casei

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 84: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

Problemele care pot aparea sunt: • variabilele de mediu pot sa nu fie masurabile; • indivizii privesc problemele de mediu în mod subiectiv; • preturile pr oprietatilor pot include anticiparile pe piata ale

evenimentelor viitoare, incluzând si schimbarile de calitate a mediului.

Estimarea impactului cresterii nivelului de zgomot asupra costului locuintelor

Studiu de caz în SUA, prin utilizarea metodei preturilor hedonice Metoda preturilor hedonice estimeaza disponibilitatea de a plati si

porneste de la presupunerea ca mediul poate influenta preturile pe piata ale unor bunuri cum ar fi terenurile si casele. De asemenea, faptul ca oamenii platesc mai mult pentru terenuri sau case aflate într-o anumita zona, decât pentru unele identice, în alta zona, este o dovada a importantei factorilor de mediu pentru aceasta diferenta de pret.

Un exemplu de utilizare a acestei metode este evaluarea impactului produs de cresterea nivelului de zgomot asupra pretului locuintelor.

Metoda preturilor hedonice se bazeaza pe faptul ca, printre alti factori (numarul de camere, accesul la magazine si la locul de munca), calitatea mediului la nivel local determina pretul locuintelor, de exemplu:

Pretul locuintei = f(numar de camere, accesibilitate, mediu înconjurator)

Daca se urmareste evaluarea impactului produs de zgomot, trebuie masurat nivelul în decibeli produs de zgomotul din traficul rutier în interiorul locuintei respective.

Se poate face o apreciere, prin studiul pe un numar mare de case, a modului în care este influentat pretul acestora de diferitele modificari ale factorilor determinanti. Astfel, pretul creste pentru un numar mai mare de camere, scade atunci când creste distanta fata de facilitatile locale si, de asemenea, scade la cresterea nivelului zgomotului din traficul rutier.

În tabelul 3.5 se prezinta procentul mediu de scadere a pretului locuintelor la o crestere cu o unitate a nivelului de zgomot.

Se observa ca introducerea unei noi cai rutiere care determina ridicarea nivelului de zgomot cu o unitate, în Washington DC, de exemplu, are o valoare monetara exprimata prin reducerea cu 0,88% a pretului mediu al locuintelor din zona afectata.

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 85: Abordari Economice in Protectia Mediului

APRECIERI PRIVIND COSTURILE DE MEDIU

Efectul cresterii zgomotului asupra pretului locuintelor Tabelul 3.5

Zona din SUA procentul de scadere a pretului North Virginia Tidewater North Springfield Towson Washington DC Kingsgate Chicago

0,15 0,14 0,50 0,54 0,88 0,48 0,65

3.5.2 Metoda salariilor hedonice

Conceptul de pret hedonic 34 se aplica si salariilor, fiind considerat o

functie a caracteristicilor acestuia. Estimarea functiei salariului hedonic se presupune a fi:

Wh = W(Eh, Rh, Sh, Xh) în care salariul unui post de lucru h depinde de: Eh = Eh1…Ehn - vectorul de caracteristici ale capitalului uman al

personalului care îl ocupa (nivel de educatie, experienta, vârsta);

Rh = Rh1…Rhn - vectorul de caracteristici de risc, salubritate,

igiena, presupuse de post; Sh = Sh1…Shn - vectorul de caracteristici medicale ale postului

(sindicatele din sector, dimensiunea firmei); Xh = Xh1…Xhn - vectorul de caracteristici ambientale ale postului

(localizare geografica, nivel de zgomot). Derivata partiala a lui W cu privire la oricare dintre caracteristicile

mentionate indica disponibilitatea marginala de a plati pentru a dispune de o unitate aditionala asemanatoare.

Când caracteristica punctuala reprezinta riscul de moarte, valoarea derivatei capata o semnificatie speciala: este compensatia monetara pe care

34 Pret implicit sau pret umbra ce se atribuie fiecarei caracteristici functionale. Pretul

hedonic este pretul partial al fiecarei caracterstic i.

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 86: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

persoana o cere pentru a accepta o probabilitate superioara a mortii , ceea ce ar corespunde situatiei în care nu ar accepta acest loc de munca.

Presupunând ca s-ar cuantifica aceasta probabilitate prin numarul de persoane la mia de locuitori, ar fi deci compensatia care s-ar cere pentru a elibera un loc de munca cu o probabilitate de moarte de 1/1000. Daca 1000 de persoane accepta aceasta compensatie , una dintre ele va muri.

Valoarea compensatiei înmultita cu 1000 reprezinta cantitatea de bani necesara pentru a compensa colectivul expus riscului, pentru moartea unui membru oarecare.

Un grup de cercetatori au specificat o functie în care salariul anual depindea de anii de scolarizare, de anii de experienta, de numarul saptamânilor lucrate pe parcursul anului, de riscul la locul de munca si de atractivitatea postului de lucru. Astfel:

§ ESC – ani scolarizare § EX – ani experienta § SEM – numarul saptamânilor lucrate pe parcursul anului § RIES – riscul locului de munca § SIND – o variabila medicala, aproximata de procentul de

lucratori din sector aderati la sindicat § OCC – atractivitatea postului Dintre variabilele prezentate , pentru aceasta metoda prezinta interes

cea care se refera la risc. Pentru calculul acesteia se folosesc doua modalitati: • compara rata de mortalitate generala a grupului de apartenenta a

persoanei (vârsta, clasa sociala) cu rata de mortalitate a fiecarei ocupatii, pentru acest grup, numindu-se “metoda Genrisk”

• compara rata de mortalitate generala, cauzata de accidente de munca, cu rata de mortalitate a fiecarei ocupatii din grupul esantionului cauzata de accidentele de munca si poarta denumirea de “metoda Accrisk”

Conform metodei Genrisk, dintre profesiile cele mai riscante nu au rezultat ca fiind cele de miner sau pescar, cum pare intuitiv, ci meseria de ospatar35.

A doua metoda, Accrisk, este mai fiabila. Astfel, plecând de la specificatiile anterioare si folosind date ale Oficiilor de Munca pentru 233 ocupatii, care precizau detaliat mortile pe meserii în decursul a trei ani, s-a ajuns la expresia functiei salariilor hedonice din tabelul urmator.

35 rata de mortalitate foarte crescuta cauzata de ciroza hepatica

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 87: Abordari Economice in Protectia Mediului

APRECIERI PRIVIND COSTURILE DE MEDIU

Tipuri de munca Tabelul 3.6

Global Profesional Munci manuale

Munci nemanuale

Constante 1,9462 2,3902 1,422 2,4574 ESC 0,0580 0,0635 0,0632 0,324 Ex 0,0463 0,0461 0,0528 0,0396 Ex2 -0,0008 -0,0007 -0,0009 -0,0007 Ln SEM 1,1311 0,8377 1,2895 1,1122 RIES 0,2290 0,2813 0,7710 0,2626 SIND 0,0020 0,0033 0,0023 0,0016 OCC 0,0081 0,0181 0,0034 0,0059 R2 0,57 0,38 0,54 0,59 N 5,509 688 1.335 3.378

Informatiile despre valoarea vietii umane cu metoda anterioara sunt în mod sigur restrânse: calculul se refera la compensatia ceruta de un grup determinat de lucratori, prin intermediul negocierii salariului, pentru a accepta o crestere de 1/1000 în probabilitatea de moarte. În acelasi timp, aceasta metoda nu tine cont de vârsta persoanei afectate si, de aceea , nici de anii de viata care se irosesc sau se câstiga.

3.5.3 Metoda costurilor de calatorie

Pe piata, un bun sau serviciu tinde sa se impuna datorita publicitatii caracteristicilor sale. Beneficiarul, pe baza informatiilor, analizeaza cantitativ, calitativ si din punct de vedere al pretului oferta. Cu toate acestea, bunurile si serviciile de mediu cel mai adesea nu au pret, din cauza variabilelor care împiedica determinarea valorii lor reale.

Metoda costurilor de calatorie se bazeaza pe presupunerea ca valoarea de recreere este legata de costul de calatorie. Aceasta metoda face o evaluare a zonelor naturale nepoluante sau a resurselor de mediu, care nu au un pret stabilit36. Stabilirea masurarii “cantitative” a acestor resurse fara pret se realizeaza prin considerarea costurilor de calatorie ale vizitatorilor , ca o aproximare a pretului pe care ei sunt dispusi sa îl plateasca pentru acest serviciu de mediu.

Principiul metodei costurilor de calatorie este acela ca utilizatorii cheltuiesc pentru transport sau aloca o parte din timpul lor pentru a vizita anumite locuri, în loc sa plateasca o taxa de intrare, servicii sau alte taxe. Ipoteza economica utilizata frecvent este aceea ca cererea pentru un anumit 36 prin taxele de intrare sau alte tipuri de taxe pentru utilizatori

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 88: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

produs este cu atât mai mica cu cât pretul este mai mare. Analog, numarul de vizitatori este invers proportional cu marimea costurilor de calatorie. Informatiile privind raspunsul populatiei fata de costurile de calatorie sunt utilizate pentru realizarea curbei cererii pentru bunul respectiv, iar aria de sub curba este interpretata ca beneficiul total al resursei. Întreaga valoare reprezinta surplusul consumatorului si ofera baza pentru perceperea unor taxe de la vizitatori, daca este posibil.

Graficul din figura 3.2 ilustreaza rezultatele aplicarii acestei metode pentru padurile din Marea Britanie. Aceste date statistice pot estima curba cererii pentru locul respectiv, pe exemplul corelatiei dintre pretul vizitei (costul calatorie i) si numarul vizitelor facute. Aceasta curba a cererii arata câte vizite poate efectua un vizitator la un pret anumit de vizitare. Înmultind aceasta cu numarul de vizitatori, aceasta metoda asigura estimarea valorii totale a zonei de recreere.

Metoda consta în realizarea unui chestionar la intrarea în zona careia urmeaza sa i se estimeze valoarea de recreere, prin care vizitatorii sunt întrebati (printre altele) cât de des vin, care sunt costurile calatoriei pâna aici si care e venitul lor.

Metoda costurilor de calatorie este utila în urmatoarele situatii sau sectoare de activitate:

ü evaluarea activitatii de recreere; ü utilizarea rezervatiilor naturale, a parcurilor nationale, a padurilor

si a zonelor umede ca zone de agrement; ü diguri, lacuri de acumulare, paduri care poseda produse secundare

de agrement; ü captarea apei potabile.

Utilizarea metodei este potrivita acolo unde: • zona este usor accesibila cel putin pentru o perioada de timp în

cursul anului; • nu exista preturi sau taxe de intrare pentru bunurile sau serviciile

avute în vedere sau, acolo unde exista , sunt foarte mici; • oamenii consuma un timp semnificativ, iar costul calatoriei este

suficient de mare pentru vizitarea locului respectiv. Pentru stabilirea curbei cererii, trebuie parcurse o serie de etape:

- împartirea zonei de vizitare în suprafete; - alegerea unui esantion reprezentativ de vizitatori ai zonei; - estimarea cheltuielilor de calatorie; - calcularea ratei de vizitare; - obtinerea unei regresii statistice; - construirea curbei cererii.

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 89: Abordari Economice in Protectia Mediului

APRECIERI PRIVIND COSTURILE DE MEDIU

Curba cererii arata tendinta legaturii între costurile calatoriei si rata vizitelor, pentru toti subiectii intervievati. Tabelul 3.7. prezinta rezultatele studiului efectuat în Marea Britanie, în anii ’80. Se remarca valoarea medie a recreerii pe vizitator, pentru diverse paduri, numarul total de vizitatori al acestora. Prin înmultirea celor doua valori, se obtine valoarea totala anuala a recreerii pentru padurile respective, analizate.

Fig. 3.2 Curba cererii în cazul vizitarii unei paduri Metoda este utila pentru luarea unor decizii politice în urmatoarele

situatii: • stabilirea nivelului taxelor de intrare în parcuri nationale si zone de

recreeare; • alocarea bugetelor pentru diferite locuri de agrement; • aprecierea necesitatii de a proteja un anumit loc pentru agrement

fata de o alta utilizare posibila a terenului. Metoda costurilor de calatorie este o metoda potrivita de estimare a cererii pentru anumite bunuri sau servicii de recreere si deci a beneficiilor rezultate din protejarea si sporirea lor. Metoda se aplica foarte bine pentru locuri izolate, unde accesul se face cu autoturismul si unde caracteristicile

Pretul unei vizite

Numarul vizitelor pe an 0

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 90: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

locului ramân constante. De asemenea, da rezultate bune acolo unde oamenii privesc timpul de calatorie ca un cost.

Estimarile costurilor recreerii pentru diverse

paduri din Marea Britanie Tabelul 3.7

Padurea Valoarea de recreere pe vizitator (£)

Numarul anual de vizitatori

Valoarea totala anuala a recreerii

(£) Cheshire 1.91 225 000 429 750 Ruthin 2.52 48 000 120 960 Brecon 2.60 41 000 106 600 New Forest 1.43 68 000 97 240 Loch Awe 3.31 3 000 9 930 Lorne 1.44 10 000 14 400 Newton Stewart 1.61 70 000 112 700 Buchan 2.26 84 000 189 840 Aberfoyle 2.57 145 000 372 650

Totusi, în practica apar unele probleme, cum ar fi: Ø timpul are valoare pentru oameni prin aceea ca timpul folosit

pentru calatorie nu poate fi utilizat pentru a face altceva; Ø în multe cazuri, calatoria spre anumite locuri face parte din

placerea excursiei. Uneori o calatorie mai lunga poate fi mult mai placuta decât una scurta si rapida, dar este posibil ca oamenii sa nu agreeze calatoria cu masina;

Ø un vizitator poate calatori 100 km pentru a vizita un loc placut pentru el, fata de un alt vizitator care este mai putin interesat de locul respectiv, dar trebuie sa calatoreasca aceeasi distanta numai pentru ca nu are un loc asemanator în apropierea casei sale;

Ø vizitarea unui loc “A” poate fi o parte a unui circuit care cuprinde si vizitarea altor locuri.

Metoda costurilor de calatorie ia în considerare beneficiile principalilor utilizatori (vizitatori) ai locului. Nu se ocupa de valoarea neutilizata (de exemplu, biodiversitatea) sau de bunuri si servicii asigurate pentru localnici (lemn, vânat, produse medicinale).

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 91: Abordari Economice in Protectia Mediului

APRECIERI PRIVIND COSTURILE DE MEDIU

Evaluarea beneficiilor unei paduri tropicale din Costa Rica Studiu de caz în Costa Rica, prin aplicarea metodei costurilor

de calatorie

A fost studiata o suprafata de 10.000 ha, în majoritate acoperita cu padure virgina. Turismul în rezervatie a crescut simtitor în cei 18 ani de existenta, atât ca numar de vizitatori din tara, cât si din strainatate, în ciuda accesului destul de dificil în zona respectiva.

Setul de date necesare a fost furnizat de administratia rezervatiei, care a oferit posibilitatea de a câstiga fotografii ale vietii salbatice celor care completau chestionarul. Formularul a fost completat în 1988 de 755 din cei aproximativ 3000 de vizitatori interni ai zonei. Rata de vizitare (numar de vizite la 100.000 de rezidenti) a fost calculata prin împartirea numarului de calatorii observate la populatia rezultata din recensaminte. Distanta a fost transformata în costuri prin utilizarea unui cost mediu estimat pe km. S-a estimat un cost de 0,15 USD/km, considerat adecvat ca masura a costului de calatorie în Costa Rica, în 1988.

Functia liniara a cererii, estimata în studiu, arata o scadere a cererii catre zero pentru o distanta de 330-350 km. Pentru un cost de 0,15 USD/km, rezulta un pret maxim de 49 - 52 USD/vizita, ceea ce înseamna ca numarul de vizite va scadea foarte mult daca pretul unei vizite va depasi 50 USD.

Dupa calcularea surplusului consumatorului pentru diferite zone, rezultatele sunt adunate si se obtine un surplus al consumatorului anual între 97.500 si 116.200 USD, în functie de forma exacta a ecuatiei cererii. Presupunând ca acesta ramâne constant în timp si considerând o rata reala a dobânzii de 4%, valoarea prezenta a activitatii de recreere în acest loc se afla între 2,4 si 2,9 mil. USD. La un numar de 3.000 vizitatori interni pe an, rezulta un cost de 35 USD/vizita pentru un localnic.

Studiul furnizeaza prima evaluare a ecoturismului în aceasta rezervatie din padurea tropicala. Prin metoda costurilor de calatorie , a rezultat un cost de 35 USD/vizita pentru un localnic catre rezervatie. Padurea ecuatoriala poate furniza o valoare economica mare prin activitatea de recreere. Numai recreerea pentru localnici reprezinta între 97.500 si 116.200 USD anual.

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 92: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

Valoarea medie de 100 000 USD/an nu include vizitatorii externi. Vizitatorii straini au fost în proportie de patru la unu fata de cei interni, pentru 1988. Presupunând si pentru turistii straini 35 USD/calatorie, vor rezulta în plus, din turismul international, între 400.000 si 500.000 USD. De fapt, vizitele externe sunt mai valoroase, deoarece turistii straini apreciaza mai mult locul decât localnicii, datorita veniturilor mai mari si a lipsei unor locuri asemanatoare în apropierea lor.

La actuala rata de vizitare, valoarea neta prezenta obtinuta din activitatea recreationala interna si internationala se situeaza între 2,5 si 10 mil USD, pentru o rata reala a dobânzii de 4% anual. Având în vedere suprafata de 10 000 ha a rezervatiei, rezulta o medie de 250 USD/ha. Presupunând o crestere de 15% pe an a ratei de vizitare pentru viitorii 5 ani, valoarea prezenta estimata este probabil prea mica. Totusi, pretul curent platit de rezervatie pentru extinderea la noi terenuri este între 30 si 100 USD/ha, sub valoarea sa economica, ceea ce sugereaza ca extinderea pe suprafete din apropierea rezervatiei este o investitie buna, atât din punct de vedere economic, cât si social.

3.6 Metode de determinare a disponibilitatilor de plata (metoda

contingentala)

Daca celelalte metode prezentate anterior s-au referit la asocierea consumului unor bunuri sau servicii de mediu cu pretul de piata, aceasta metoda evita sa se refere la acestea si cere indivizilor sa asocieze valori bunurilor de mediu. De aceea, aceasta metoda se considera a fi “preferentiala”. Oamenii sunt intervievati fie despre cât sunt dispusi sa plateasca pentru o îmbunatatire ipotetica adusa mediului sau pentru a preveni deteriorarea lui, fie despre ce sunt dispusi sa accepte în compensatie.

Acolo unde datele actuale privind nivelul consumurilor lipsesc, metoda încearca sa estimeze modul în care oamenii ar aprecia unele schimbari în starea mediului înconjurator, prin chestionarea unui esantion din populatia interesata. Aceste schimbari si locurile în care ar fi evoluat sunt ipotetice – de aici si numele tehnicii. Cele doua concepte folosite cu

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 93: Abordari Economice in Protectia Mediului

APRECIERI PRIVIND COSTURILE DE MEDIU

precadere sunt disponibilitatea de a plati DP în interesul mediului înconjurator si disponibilitatea de a accepta DA sub forma de compensatie pentru degradarea calitatii mediului. În principiu, metoda poate fi folosita în majoritatea cazurilor în care este tratata starea mediului sau poate fi transforma ta într-o evaluare a îmbunatatirilor propuse. Sunt disponibile un numar de tehnici, unele fiind specifice cercetarii de piata din comert. Toate acestea încearca sa afle preferintele oamenilor pentru diferite stari ale mediului înconjurator si valorile banesti pe care le-ar investi pentru aceste schimbari.

Cea mai utilizata metoda este folosirea "chestionarelor de urmarire", unele incluzând variante de ofertare. Esantionul trebuie sa fie reprezentativ pentru toate aspectele de opinie asupra starii mediului, nelimitat la cei subiectivi sau la cei bine informati în domeniu. O verificare a raspunsurilor este recomandata pentru a elimina declaratiile nerealiste.

Pentru realizarea unei chestionari, trebuie stabilite trei elemente esentiale: tipul interviului, alcatuirea chestionarului si modul în care vor fi puse întrebarile. Interviurile pot fi purtate prin posta, telefon sau prin întâlniri personale. Cele mai bune rezultate s-au obtinut prin interviuri individuale directe facute de anchetatori capabili si bine instruiti. Alcatuirea chestionarului are o importanta esentiala. În general, acesta începe cu o prezentare generala a problemei, pentru a se asigura informarea celui chestionat. Atunci când este vorba de o îmbunatatire adusa calitatii mediului, chestionarul va contine informatii legate de data la care îmbunatatirea va putea fi facuta, cum trebuie sa fie platita, care este numarul prognozat de doritori, cum vor fi livrate instalatiile si când va începe sa functioneze propriu-zis serviciul, care sunt elemente le de calitate ce vor fi garantate, siguranta în exploatare.

Partea a doua a chestionarului va cauta sa afle valoarea pe care cel intervievat o acorda schimbarii de mediu. Pentru îmbunatatiri ale calitatii mediului, întrebarile se vor referi la disponibilitatea de plata (DP). Pentru schimbari negative asupra mediului, persoanele vor fi întrebate ce compensatii sunt dispuse sa accepte (DA).

În al treilea rând, chestionarele trebuie sa includa un set de întrebari referitoare la starea sociala, economica si demografica a esantionului anchetat. Aceste date sunt necesare analizelor încrucisate ale raspunsurilor, în special acolo unde ele sunt în varianta da/nu.

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 94: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

Exista doua tipuri de proceduri de obtinere a raspunsurilor. Oamenii pot fi întrebati care este suma maxima pe care ar fi dispusi sa o plateasca sau care este suma minima pe care ar accepta-o drept compensatie, pentru schimbarea în cauza. Acestea sunt denumite întrebari directe sau cu mai multe optiuni de raspuns. O alta alternativa o constituie întrebarile de genul: “Sunteti pregatiti sa cumparati acest serviciu sau sa acceptati o anumita schimbare în rau a situatiei pentru suma de .... lei ?”. Exista si alte variante posibile, cum ar fi întrebari “ da/nu” pentru o transa de mai multe preturi posibile, astfel încât sa se descopere care este nivelul de pret pentru fiecare persoana chestionata.

Probabilitatea de aparitie a raspunsurilor date din ignoranta sau din neseriozitate scade foarte mult daca se ofera informatii bogate legate de procesul analizat, care includ grafice, fotografii si descrierea tuturor detaliilor si a importantei actiunii.37 Pe de alta parte, furnizarea prea multor informatii poate deruta si plictisi persoanele chestionate. Nivelul optim de informatii se va stabili prin testari facute pe mai multe esantioane cu caracteristici socio-economice asemanatoare.

Dezavantajul metodei este acela ca nu foloseste observatii asupra comportamentului de piata actual si nu testeaza reactia consumatorilor, solicitând sustinerea opiniilor lor cu bani gheata. Principalele obiectii sunt urmatoarele:

⇒ cei care raspund întrebarilor cred ca pot influenta cursul real al evenimentelor prin opiniile lor si le dau, în consecinta, o forma partinitoare - partinirea strategica.

⇒ este o mare diferenta între disponibilitatea de plata si cea pe care teoria economica o prezinta. În principiu, disponibilitatea de plata se aplica la evaluarea unui beneficiu, în timp ce disponibilitatea de acceptare se refera la impunerea unui cost. O explicatie plauzibila este aceea ca oamenii apreciaza mai mult pierderea a ceva ce detin deja, decât câstigarea a ceva ce înca nu au.

37 Câteodata este mai eficient sa se acorde un timp mai mare de raspuns celor chestionati, de

exemplu, o zi.

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 95: Abordari Economice in Protectia Mediului

APRECIERI PRIVIND COSTURILE DE MEDIU

⇒ aprecierea globala a populatiei, pe baza rezultatelor sondajului pe un esantion, este falsa în cazul evaluarilor facute de cei care nu sunt utilizatori, cum sunt optiunile si valorile existentiale. Reprezentarea corecta a populatiei implicate, pentru a include si neutilizatorii, populatia pe cale de a se naste sau toti viitorii posibili utilizatori, este vitala pentru nivelul si credibilitatea aprecierilor totale, dar reprezinta o problema deschisa în continuare.

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 96: Abordari Economice in Protectia Mediului

4.1 Conceptul de contabilitate economico-ecologica integrata: principii fundamentale

Organizatia Natiunilor Unite, care a creat Sistemul National de

Conturi actual, îsi propune o revizuire în mod fundamental a acestora, cu scopul de a introduce si reflecta în cadrul lor dimensiunea sociala si pe cea a protectiei mediului înconjurator. Scopul final este acela de a dispune de un nou sistem de contabilitate economica si ecologica integrat, care sa poata fi utilizat de catre toate tarile, de asa maniera încât sa se rationalizeze deciziile la nivel national si mondial în directia unei dezvoltari durabile globale.

Aceasta decizie reprezinta recunoasterea explicita a diverselor initiative propuse de o serie de organisme de-a lungul anilor ′80. OECD a adoptat în 1985 o declaratie privind mediul înconjurator care prevedea ca gestionarea resurselor naturale si politicile nationale si sectoriale trebuie implantate într-un context integrator, având în vedere mecanisme adecvate de gestiune pentru a asigura dezvoltarea economica durabila pe termen lung. Aceasta declaratie a fost îmbunatatita în 1989 si 1991, cu programe

Sistemul National

de Conturi si mediul 4

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 97: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

specifice de “Economia Mediului” si “Indicatori de Mediu”, care au orientat cercetarile întreprinse de OECD în trei directii:

• cuantificarea atributelor ambientale; • integrarea implicatiilor ambientale în politicile sectoriale; • integrarea dimensiunii ambientale în politicile economice, mai

ales prin intermediul contabilitatii ambientale. Sistemul de contabilizare atasat economiei si indicatorul sau cel mai reprezentativ, Produsul Intern Brut (PIB), par a se fi transformat în adevarate institutii. Dar în masura în care nu pot reflecta anumite activitati sociale si degradarea mediului natural, reprezinta o cuantificare falsa a ritmului si nivelului de dezvoltare economica, ceea ce în ultima instanta poate conduce la adaptarea unor politici de dezvoltare fragile. Pentru a orienta orice strategie de dezvoltare durabila, sunt necesare instrumente de contabilitate care sa incorporeze caracterul finit al resurselor si degradarea bunurilor ambientale si resurselor naturale. Un prim demers a fost facut prin perfectionarea Conturilor Nationale traditionale, consolidând conturile Produsului Brut cu modificari ale nivelului veniturilor si ale productiei. În acest fel, plecând de la un PIB traditional, se ajunge la un nou indicator modificat cu suma serviciilor de mediu pozitive si scaderea pagubelor de mediu. Conturile Nationale “verzi” integrate par a constitui metoda cea mai completa în vederea unei dezvoltari durabile. S-au facut progrese considerabile în ceea ce priveste evaluarea stocurilor si epuizarii resurselor naturale comerciale, desi problemele cele mai dificile apar în evaluarea emisiei de contaminanti la nivel national. Este de avut în vedere ca orice sistem de contabilitate atasat, indiferent cât de performant, nu poate proportiona o viziune completa a statutului situatiei si variatiilor ce pot aparea în cadrul mediului natural.

Se poate vorbi de doua puncte diferite de vedere în acest sens. Viziunea ecologica arata o preferinta clara fata de evaluarea “masei de active ambientale” si contabilizarea “bogatiei naturale” în diferite unitati fizico-biologice , pentru a ajunge la o structura a contabilitatii ambientale prin intermediul “Balantei Generale”, astfel întelegând mai bine ce trebuie conservat pentru viitor. Din punct de vedere economic, din contra, se considera ca evaluarea bogatiei - mai mult decât a fi o cuantificare dificil de realizat si complexa - este mai putin reprezentativa decât cunoasterea schimbarilor habitatelor în activele ambientale, în ceea ce priveste cuantificarea “Rentei Durabile”. Astfel, se admite implicit ca nu este atât de necesara mentinerea intacta a

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 98: Abordari Economice in Protectia Mediului

SISTEMUL NATIONAL DE CONTURI SI MEDIUL

capitalului pentru a garanta durabilitatea, ci mai curând conservarea capitalului total (natural si artificial). În termeni generali, prin Contabilitate Ambientala se întelege descrierea sistematica a interactiunilor dintre mediul înconjurator si economie într-un limbaj contabil. Acest lucru presupune ca nu exista un model unic si ca procedurile variaza în functie de conditiile specifice si obiectivele urmarite. În prezent, exista trei orientari contabile principale legate de mediul natural, având în vedere apropierea mai mare sau mai mica de Sistemul National de Conturi.

• Ajustarea Sistemului National de Conturi. Aceasta abordare presupune modificarea si ajustarea structurii sistemului traditional cu scopul încorporarii adecvate a modificarii componentei ambientale, a cheltuielilor de protectie a mediului înconjurator si degradare a mediului (evaluarea pagubelor de mediu, serviciilor ambientale, stocului de capital natural si cheltuielilor de mediu).

• Conturile satelit. Aceasta abordare vizeaza în principal sa aduca un plus de informatie în cadrul contabilitatii nationale, fara a introduce modificari în sistemul de conturi si combinând informatia fizica a statisticilor de mediu si conturilor de resurse naturale cu informatii în termeni monetari privind costurile pagubelor de mediu si cheltuielilor de protectie. Informatia conturilor satelit se poate utiliza pentru a calcula de o alta forma adaugirile aduse contabilitatii nationale, dar de o maniera diferita de procedura de ajustare a sistemului de conturi.

• Conturile mediului natural si ale resurselor naturale. Este o abordare independenta, îndreptata spre obtinerea de informatii privind cantitatea si calitatea stocurilor si fluxurilor de resurse naturale - fluxul dintre mediu si economie, fluxul de resurse din cadrul sistemului economic - exprimate în unitati fizice.

4.2 Includerea mediului ambiant în Sistemul National de Conturi

Sistemul National de Conturi al ONU, creat dupa criteriile anilor ′40,

nu reflecta în mod adecvat valoarea resurselor naturale si nici nu ia în consideratie transformarile suferite de mediul înconjurator si influenta asupra unei dezvoltari durabile la nivel global. Efectele acestor omisiuni nu sunt aceleasi pentru toate tarile. Tarile în curs de dezvoltare sunt mai direct afectate, având în vedere ca poseda o mare parte din resursele naturale ale

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 99: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

planetei (40% din paduri, unde se concentreaza o mare diversitate biologica). Cuantificarea asimetrica a valorii capitalului natural afecteaza mai ales tarile industrializate, data fiind dependenta economica de utilizarea si extractia acestor resurse naturale.

În consecinta, nerecunoasterea faptului ca resursele naturale sunt bunuri economice limitate, structura contabila în care se înscriu principalele instrumente de analiza economica falsifica optiunile politice cu care se confrunta statele. Dar este de asemenea important sa recunoastem implicatiile “schimbului inegal” de produse extrase din mediul natural. Tarile în curs de dezvoltare sunt “exportatoare nete de durabilitate” ambientala catre tarile industrializate (importatoare nete de resurse naturale si beneficiare ale serviciilor de mediu), care nu ofera compensatii economice si ambientale pentru aceste beneficii. De aceea, este ilogica actiunea de stimulare a tarilor sarace în a utiliza sisteme contabile distorsionate , care afecteaza negativ utilizarea durabila a resurselor de care depinde dezvoltarea durabila a tarii respective.

Numai câteva tari din lumea a III -a (Malaezia, Indonezia, Filipine, Coasta de Fildes si Gabon) exporta 80% din cantitatea totala la nivel mondial de lemn tropical. Tarile care cumpara aceste lemn (Japonia si Europa Occidentala) importa de asemenea durabilitate ambientala în acelasi timp, în detrimentul durabilitatii ambientale a tarilor sarace. Prin intermediul acestor rationamente , tarile din Sud - care în multe cazuri se confrunta cu saracie economica si bogatie ecologica - trebuie sa opteze pentru un nou sistem de contabilitate ambientala si a resurselor naturale sau pentru o contabilitate a patrimoniului natural si cultural, care sa identifice în mod just costurile si beneficiile interactiunilor dintre subsistemul economic si sistemul mediului natural. Altfel spus , trebuie sa dispuna de informatie pentru a cunoaste care sunt fundamentele ambientale ale activitatilor de productie si consum. Dependenta structurala de resursele naturale pe care o au tarile din emisfera sudica presupune ca noua contabilitate , orientata spre a integra dimensiunea economica si ambientala , sa se transforme într-un mecanism de planificare a dezvoltarii. Acest lucru înseamna ca, desi fara a detine metode, criterii de clasificare si contabilizare, tarile în curs de dezvoltare au nevoie urgenta de a identifica durabilitatea dezvoltarii, începând de la activele vitale necesare pentru obtinerea de venituri, locuri de munca, industrie, sanatate si bunastare. Programul Natiunilor Unite pentru Mediul Ambient (PNUMA) sustine adoptarea de sisteme informationale, tehnici de evaluare fizica a resurselor si sisteme integrate de contabilitate economica si ambientala.

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 100: Abordari Economice in Protectia Mediului

SISTEMUL NATIONAL DE CONTURI SI MEDIUL

Deficienta cea mai semnificativa a sistemului contabil actual este desconsiderarea consumului de capital natural si deprecierea sau amortizarea sa, si neluarea sa în consideratie în contabilitate în acelasi fel cum se face cu capitalul artificial (Produsul Intern Net). Metodele de contabilizare actuale permit macrogestiunea economiei bazându-se pe preturile de piata. Acesta este motivul pentru care se produce o alta distorisiune fundamentala a sistemului contabil al economiei: nu se include deprecierea mediului natural si repercusiunile asupra societatii. De aici, falsa cuantificare a dezvoltarii în termeni economici. De fapt, o tara îsi poate consuma capitalul natural, cu pierderi ireversibile de bogatie naturala si degradându-si activele ambientale, cuantificarea iluzorie a veniturilor nereflectând periclitarea fundamentului sau de dezvoltare. Aceasta discriminare contabila si conceptuala a capitalului natural fata de cel artificial permite accentuarea diverselor efecte nedorite, ca de exemplu:

• Conturile Nationale sunt indicatori limitati ai bunastarii unei natiuni, fiindca nu includ informatii despre schimbarile în cadrul resurselor naturale si a mediului natural;

• Conturile Nationale nu reflecta deprecierea capitalului natural (apa, aer, sol, resurse renovabile si terenuri neexploatate), care este indispensabil pentru existenta umana;

• Cheltuielile de întretinere (cheltuieli de restaurare a activelor ambientale) sunt incluse de obicei în Contabilitatea Nationala, dar nu se includ daunele cauzate mediului natural.

Aceasta deficienta contabila este mai semnificativa, dat fiind ca sistemul traditional trateaza anumite “cheltuieli de aparare” care se practica în industrie ca si cum ar fi cheltuieli intermediare, în timp ce , daca aceste cheltuieli sunt suportate de administratia de stat sau de persoane partic ulare, sunt considerate cheltuieli finale. În cazul agentilor economici privati, cheltuielile alocate protectiei mediului înconjurator sunt scazute din valoarea adaugata finala. Totusi, aceste cheltuieli de protectie a mediului se considera contributii productive ale Produsului National, daca se efectueaza de catre sectorul public sau de catre agentii economici privati. De exemplu, scurgerile de substante toxice provenite de la un depozit de deseuri în apa si sol nu se reflecta în Produsul National ca o diminuare a acestuia. Însa , daca guvernul este interesat în eliminarea acestor substante toxice, venitul calculat se ridica fiindca cheltuielile mentionate sunt considerate ca fiind cumparari de bunuri si servicii. Daca o companie privata realizeaza aceeasi operatiune de curatare (eliminare) a substantelor toxice, venitul nu creste datorita cheltuielilor ce se considera ca fiind parte

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 101: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

din costurile de productie. În final, daca depozitul de deseuri ramâne contaminat si oamenii recurg la cheltuieli medicale (ca urmare a expunerii la focarele de infectie), veniturile cresc fiindca contabilitatea trateaza aceste costuri ca fiind consum final. PIB ramâne astfel distorsionat, având în vedere ca nu se iau în consideratie rezultatele nedorite ale contaminarii si pentru ca nu se acorda nici o valoare beneficiilor pentru mediul ambiant. Multe dintre bunurile si serviciile oferite de mediul ambiant nu sunt comercializabile prin intermediul pietei, fapt pentru care nu sunt reflectate în termeni monetari.

Dar, chiar si atunci când acestea sunt comercializate, piata nu detine capacitatea de a include bunurile si serviciile oferite de mediu în totalitate, fiind vorba de propriile ei limitari structurale. Metode intermediare si abordari multiple privind contabilitatea

economico-ambientala Pare evident ca prima cuantificare a durabilitatii ecologice sa fie exprimata în termeni fizici. În felul acesta, contabilitatea ambientala si a resurselor naturale proportioneaza cadrul pentru dezvoltarea sistemului informational privind limitarea resurselor, degradarea mediului înconjurator si plusurile energetice. Exista totusi doua tendinte diferite. Prima tendinta prioritizeaza abordarea bazata pe conturile fizice ale mediului ambiant , care anterior erau articulate conturilor economice; altfel spus, conturi ambientale care sunt relationate cu Contabilitatea Nationala. A doua tendinta urmareste realizarea unor ajustari monetare graduale ale cuantificarilor ambientale disponibile cu scopul de a corecta Venitul National, ceea ce înseamna amplificarea cadrului Contabilitatii Nationale prin introducerea de date privind mediul înconjurator. Cele doua puncte de vedere nu se exclud reciproc, ci tind spre un sistem integrat economico-ecologic. Banca Mondiala, de exemplu, a aparat includerea punctelor de vedere ambientale în Sistemul National de Conturi, folosind un procedeu intermediar, cunoscut sub numele de “conturi satelit” ale mediului înconjurator, pentru a completa sistemul traditional, prin intermediul unei articulatii posterioare în termeni monetari. În fata sistemului de ajustare a contabilitatii nationale, conturile satelit complementeaza informatiile economice ale sistemului de Conturi Nationale, fara a pretinde modificarea lui. Se urmareste în acest fel combinarea informatiei fizice existente si cea a statisticilor de mediu si a conturilor de resurse naturale cu informatia economica a conturilor nationale, pentru a îndeplini trei functiuni principale:

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 102: Abordari Economice in Protectia Mediului

SISTEMUL NATIONAL DE CONTURI SI MEDIUL

• Dezagregarea Sistemului National de Conturi cu privire la problemele ambientale;

• Evaluarea stocurilor de resurse naturale si servicii de mediu necomercializabile;

• Evaluarea pagubelor de mediu datorate activitatii economice. Oficiul de Statistica a Uniunii Europene dispune de un program contabil satelit (SERIEE) care reflecta cheltuielile de protectie si gestiune a mediului ambiant. Conturile satelit se doresc a fi aplicate la nivel international si, în aceste sens, se remarca o metoda dezvoltata de UNSTAT sub forma unui sistem satelit de contabilitate economica si ambientala integrata (SEEA).

Contul satelit Relatia dintre Conturile satelit si de resurse naturale

si Sistemul National de Conturi

În ciuda necesitatii incontestabile, la ora actuala nu este disponibila o metodologie care sa arate interactiunile economie - mediu natural si sa reflecte gradul de durabilitate al procesului de dezvoltare economica.

4.3 Experiente si metodologii de contabilitate ambientala si de resurse naturale

Conturile ambientale si cele ale resurselor naturale pretind a

administra informatii la nivel cantitativ si calitativ privind starea mediului ambiant, resursele sale si evolutia sa, încercând sa cuantifice fluxurile fizice si monetare asociate exploatarii antropice a naturii.

Informatie economica, sistem de conturi national

Date fizice

Dezagregarea ambientala a Sistemului National de C onturi (SNC)

Evaluarea: pagubelor de mediu resurselor naturale serviciilor de mediu

Statistici ambientale

Conturi de resurse naturale

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 103: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

În cadrul a ceea ce s-ar putea numi abordarea fizica a contabilitatii ambientale, se pot distinge în momentul de fata doua metodologii diferite, în functie de obiectivul atins si anume Conturile Resurselor Naturale (Norvegia) si Conturile Patrimoniului Natural (Franta). Clasificarea mediului ambiant si a resurselor naturale prezinta mici diferente între cele doua metode, dar se pot stabili categorii diferite. În mod fundamental se deosebesc doua grupuri de conturi: Conturile Resurselor Naturale extrase din mediul natural (minerale) si Conturile Resurselor ambientale (functii ecologice si servicii calitative; aer, apa, sol). Primele sunt tangibile, limitate si pot fi utilizate concret, fie ele biotice sau abiotice si au, de aceea, posibilitatea de a fi contabilizate de o forma coerenta, tinând seama de variatiile de existenta, flux si uz, cu instrumente fizice si economice, în cele mai multe cazuri, dat fiind ca au utilitate simpla, ca input economic. Al doilea grup de conturi sunt acelea care “împrumuta” un serviciu si nu sunt un factor sau bun economic, nu au proprietar, nici posibilitate de a fi cuantificate cu ajutorul unui pret, în functie de consum, fiindca valoarea sa este asociata unui uz multiplu: atât input economic, cât si sursa de bunastare si active necomercializabile. Din cauza intangibilitatii acestor resurse ambientale, o abordare contabila presupune cuantificarea în unitati de masura diferite (unitati de biomasa, populatii, diversitate, energie) si de asemenea, informatii de ordin calitativ suplimentare privind starea în care se afla, cauzele care au determinat-o si variatiile de-a lungul timpului. Cuantificarea resurselor ambientale presupune mai exact un sistem de informatii, alarma si control privind desfasurarea proceselor sale si schimbarile intervenite. Conceptul de Patrimoniu Natural este mai amplu decât cel de Resurse Naturale. Prin Patrimoniu Natural se întelege un complex mostenit de elemente naturale si de relatii între aceste elemente, susceptibile de a fi transmise generatiilor viitoare, cu aceleasi proprietati esentiale. Cu toate acestea, resursele naturale ce pot fi contabilizate nu reprezinta mediul natural, nici oric are element al ei, luat în parte. La nivel global, Pamântul (sau Mediul Natural) detine anumite caracteristici permanente care nu fac obiectul conturilor fiindca sunt considerate invariabile în relatie cu existenta umana. Totusi, tocmai aceste elemente trebuie privite din alt punct de vedere, din cauza vitezei si amplitudinii schimbarilor globale, la nivelul mediului ambiant ele fiind acum mai evidente. Invariabilitatea presupune în mod gresit ca nu exista responsabilitate a de a transmite aceste proprietati generatiilor viitoare. Sistemul Patrimoniului Natural se împarte în subsisteme renovabile, nerenovabile si organisme vii. Operatiunea centrala de contabilizare a

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 104: Abordari Economice in Protectia Mediului

SISTEMUL NATIONAL DE CONTURI SI MEDIUL

resurselor rezida în principalele sale utilizari de tip economic, ecologic si sociocultural. În ambele procedee , unitatile contabile sunt fizice, desi se includ valori monetare pentru acele resurse care se comercializeaza pe piata sau care contribuie la producerea de bunuri comercializabile. Amândoua situatiile se confrunta cu dificultati de estimare. Se pot contabiliza variatiile de resurse naturale si în unitati fizice. Rezervele initiale la care se adauga plusurile si se scad toate reducerile echivaleaza cu rezervele finale. De exemplu, rezervei initiale de paduri i se adauga propria ei crestere si reforestarile; în paralel, se scad din aceeasi rezerva degradarea datorata ploilor acide, incendiilor, exploatarii lemnului, pagubelor cauzate de turism etc. tabelul 4.1 prezinta schematic structura contabilizarii “resurselor materiale”.

În cazul utilizarii cuantificarii monetare , trebuie sa admitem ca majoritatea bunurilor ambientale nu sunt direct legate de mecanismele de piata si nici nu sunt comercializabile. Speciile silvestre sau habitatele naturale pot fi evaluate doar prin procedee indirecte de piata, ceea ce implica utilizarea unor criterii discutabile. În acelasi timp, evaluarea monetara, în cazurile la care se preteaza, trebuie sa se realizeze incluzând criteriul randamentului economic net (pret net).

În anumite ocazii analiza energetica si teoriile “ecoenergetice” pot aduce solutii valoroase problemei, tinând cont ca înregistrarea fluxurilor energetice asociate proceselor economice pot fi cuantificate în unitati energetice (kilocalorii) care sunt independente de fluctuatiile de pret sau de alte tipuri de variatii ale sistemului economic, ce determina incongruente si omisii importante.

Structura contabilitatii resurselor materiale Tabelul 4.1

I Conturi ale rezervelor (început de perioada)

Sfârsit de perioada

• baza resursei sau existenta initiala • rezerve (dezvoltate si nedezvotate) − extractia bruta totala, de-a lungul

perioadei + ajustari ale existentei (noi descoperiri de

rezerve, reaparitia celor vechi) − ajustari ale rezervelor (cu noi tehnologi,

costuri de extractie, transport) • baza a resursei (existenta) • rezerve (dezvoltate, nedezvoltate)

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 105: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

II Conturi de extractie, conversie si comert

Pentru uz intern

• extractie bruta (pe sector) − utilizarea resurselor la extractie, pe

sector = extractie neta (pe sector) import pe sector − export pe sector = Import net pe sector Variatie de existenta • extractie neta + import net + variatie de

existenta III Conturi de consum • uz intern (categorii de uz final, productie)

Un obiectiv prioritar al “contabilitatii verzi” este identificarea adecvata a posibilitatilor (potentialul) ecosistemelor care vor fi disponibile în mod real pentru a fi introduse în sistemul economic (ca bunuri de capital, intermediare sau de consum) sub o forma durabila în timp. Pentru a ajunge la o gestiune integrala a resurselor naturale , este necesar ca sistemul economic sa-si asume responsabilitatea functiilor de reproductie, mentinere si control ale factorului natural, responsabilitati neglijate în mod obisnuit. Este cunoscut faptul potrivit caruia costurile de productie nu includ costurile de regenerare a ecosistemelor si nici pe cele ale conservarii si cu atât mai putin îmbogatirea patrimoniului natural. Pentru a putea depasi aceste deficiente, ar fi necesara sistematizarea componentelor structurale calitative si cantitative a resurselor naturale, determinarea formelor de gestiune si o utilizare adecvata si completa a resurselor. Toate aceste activitati ar putea fi structurate ca un nou sector al economiei, denumit “preprimar”, a carui finalitate este aceea de a proportiona o “oferta” a ecosistemului, astfel ca sectoarele economice sa detina o oferta exacta a produselor naturale adecvate proceselor pe care le desfasoara. Acest rationament a fost un element central al mai multor metodologii contabile aplicate în tarile latinoamericane, având ca referinta si dezvoltând conceptul de “ecozona” provenit din metoda patrimoniala de evaluare franceza. Ecozona, definita ca unitatea macrosistemica, teritorial identificabila, omogena si suficient de stabila, este cadrul pentru stabilirea unor conturi patrimoniale naturale si articularea informatiilor privind inventariile, dinamica, relatiile ecosistemice, repercursiunile utilizarii si formele de gestiune a resurselor naturale.

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 106: Abordari Economice in Protectia Mediului

SISTEMUL NATIONAL DE CONTURI SI MEDIUL

În ultima instanta, Contabilitatea Resurselor Naturale, desi are unele inconveniente tehnice si contabile, este un instrument fundamental pentru planif icarea socio-economica si uzul durabil al resurselor naturale, având în vedere ca permite cunoasterea mai exacta a fluxurilor de materie si energie a le sistemului economic, ca si o evaluare a statutului fizic si de calitate al mediului natural, în rolul sau dublu de sursa si receptor al resurselor si reziduurilor. În acest fel, contabilitatea ambientala a resurselor poate oferi informatii factorilor de decizie în ceea ce priveste:

• cuantificarea cantitativa a resurselor naturale; • balanta contabila a resurselor distribuite de sectoarele economice; • gradul de presiune exercitat de dezvoltarea economica asupra

resurselor naturale; • interrelatiile economico-ecologice necesare unei gestiuni

integrate; • bogatia naturala existenta; • ritmul de dezvoltare real al economiei; • contributia resurselor de mediu si a functiilor ecosistemelor la

nivelul general de bunastare, în functie de diferitele utilitati sociale si aplicabilitatea, în functie de sectoarele de cerere.

Tendintele actuale arata o alaturare progresiva a contabilitatii monetare si fizice si o conexiune importanta între procedurile contabile si indicatori. De fapt, se poate spune ca se produce o alaturare între viziunea ecologica si cea economica, concentrata pe orientarea stiintifica a tratamentului fizic al mediului natural si descrierea interrelatiilor sale cu structura economica.

4.4 Indicatorii dezvoltarii durabile globale Una dintre manifestarile cele mai clare ale tendintei de integrare economico-ecologica se exprima atât în implantarea procedurilor de contabilitate integrata, cât si în cautarea de noi indicatori ai dezvoltarii durabile. Produsul Intern Brut a fost utilizat în mod eronat ca modalitate de evidentiere a dezvoltarii si bunastarii.

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 107: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

4.4.1 Renta durabila, ca masura primara de cuantificare a bunastarii

Pentru a defini indicatorii economico-ecologici integrati si ajustati

situatiilor reale , este necesara considerarea contabila adecvata a formelor de capital artificial si natural. Calculând degradarea diverselor forme de capital, se obtin cuantificari ale Produsului Net care micsoreaza asteptarile de bunastare. Un studiu finalizat de Institutul Mondial de Resurse si aplicat în Indonezia a aratat ca , luând în considerare deprecierea resurselor sale (petrol, lemn, terenuri arabile), rata de cr estere a PIB în perioada considerata (1971-1984), calculata la un procent de 7,1%, se traducea într-un PIN de 4% (fara a calcula deprecierea altor produse forestiere nelemnoase si resursele piscicole), ceea ce înseamna o scadere cu 19% a PIB. Ca urmare, renta durabila este un indicator fundamental al progresului economic si social. Specialistii afirma ca sensul calculului rentei este acela de a oferi persoanelor o idee despre ceea ce pot consuma fara a saraci. Aceasta afirmatie este valabila si pe plan national, astfel ca renta reala este cantitatea maxima pe care o tara poate sa o consume fara a-si periclita activele pe viitor. Conceptul de renta este deci de la sine înteles durabil, fiindca include beneficiile actuale si schimburile activelor (câstigul de capital echivaleaza cu o crestere a rentei si pierderile de capital echivaleaza cu o reducere a rentei). Aceasta abordare, care valorizeaza în primul rând activele ambientale, în loc de masa sau bogatie naturala, presupune considerarea rentei ca fiind estimarea a doua tipuri de PIN:

PIN(1) = PIB - Deprecierea capitalului fabricat de om PIN(2) = PIN(1) - Deprecierea capitalului natural

Un al treilea tip de Produs National, ajustat prin degradarea mediului ambiant ca urmare a proceselor de productie si consum, incluzând deducerile aferente cheltuielilor de aparare a mediului natural, este avut de asemenea în vedere. Fundamentul acestui mod de gândire este consideratia ca un astfel de PIN este necesar atâta timp cât societatea realizeaza cheltuieli de aparare împotriva anumitor efecte negative ale poluarii. Totusi, desi fundamentul pare a fi clar, controversa aparea asupra modului cum trebuie facut si ce trebuie inclus în deducerea acestor cheltuieli datorita posibilitatii existentei altor cheltuieli care nu ar avea efecte ambientale. Apare, deci, un al treilea PIN, definit ca fiind: PIN(3) = PIN(2) - Cheltuieli de aparare privind mediul natural

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 108: Abordari Economice in Protectia Mediului

SISTEMUL NATIONAL DE CONTURI SI MEDIUL

Acum însa, desi notiunea de renta contine ideea de durabilitate în timp si includerea deprecierii capitalului natural ofera un criteriu de cuantificare în termeni neti, nu este posibil sa dispunem de productia neta fara a saraci progresiv, dat fiind ca productia poate cere activitati care sa nu fie biofizic durabile. Acesta este argumentul pe care Daly îl utilizeaza pentru a arata ca PIN supraestimeaza produsul net maxim disponibil pentru consum, ceea ce presupune o orientare deloc rationala pentru economie. Pentru a remedia aceste neajunsuri, Daly propune ajustarea PIN, deducând toate cheltuielile de aparare (CA) din cheltuielile nedorite ale productiei si consumului si deprecierea capitalului natural (DCN). Indicatorul rezultat ar fi Produsul National Net Durabil Social (PNNDS):

PNNDS = PIN - CA - DCN Biroul de Statistica al ONU dezvolta la ora actuala un Sistem de Contabilitate Economica si Ecologica Integrat. Orice metoda de analiza si calcul îsi propune sa substituie sistemul actual de contabilizare si cuantificare economica, dat fiind ca acesta se bazeaza în mod esential pe a considera mediul ambiant si resursele sale ca fiind daruri ale naturii, oferind astfel indicatori ai cresterii economice care ignora supraexploatarea capitalului natural si pie rderea durabilitatii mediului natural.

Ce trebuie si ce pot sa evidentieze indicatorii dezvoltarii durabile ? Metodele de evaluare a interactiunii dintre diversii parametri sectoriali ai mediului ambiant si ai dezvoltarii sunt imperfecte sau se aplica de o forma deficitara. De aceea, este necesara elaborarea indicatorilor dezvoltarii durabile care sa serveasca ca fundament pentru adoptarea deciziilor la toate nivelurile si sa contribuie la o dezvoltare durabila autoreglata.

Nucleul dezvoltarii potentiale rezida în durabilitatea capitalului mediului ambiant, incluzând aspecte cantitative si calitative de la baza resurselor sale. Dezvoltarea durabila, prin definitie, trebuie sa se bazeze pe rentele reale de capital, altfel spus ceea ce este disponibil pentru consumul actual, fara a diminua valoarea capitalului si resurselor naturale, încorporând, ca o consecinta, efectele degradarii si deprecierii si optimizând functia sa economica si ambientala. De exemplu, pentru multe resurse biologice este esential sa se ajunga la o exploatare economica optima , apropiindu-se de punctul biologic al productiei maxime în conditii de durabilitate.

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 109: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

Indicatorii dezvoltarii durabile trebuie sa ia în consideratie , în principal, integritatea elementelor si structurilor ambientale , ca si diversitatea de specii si ecosisteme. Mai exact, unii autori considera ca o cuantificare primara a dezvoltarii durabile trebuie sa includa:

a) indicatori care sa semnaleze presiunea societatii asupra mediului ambiant (contaminarea, utilizarea resurselor);

b) indicatori ai starii mediului ambiant (biodiversitate, integritate ecologica).

Ambele grupuri de indicatori ar trebui sa compare fluxurile reale cu fluxurile durabile. Desi consideratiile anterioare par evidente, problema de fond este ca forma de considerare a fluxurilor durabile este straina procesului de creare a indicatorilor de durabilitate. De o maniera sau alta, acestia ar trebui definiti de catre factorii decizionali la nivel guvernamental, cu avizul specialistilor. Oricum ar fi, definirea cât mai exacta a ceea ce se considera durabil este cruciala pentru elaborarea indicatorilor, în ciuda dificultatilor presupuse de precizia acestora.

În masura în care notiunea de dezvoltare durabila se poate concentra în ideea considerarii durabilitatii ecologice ca o conditie fundamentala a dezvoltarii economice, este posibil sa se dispuna de grupuri de indicatori de durabilitate atât de tip predictiv, cât si de tip retrospectiv.

Desi, în mod cert, nu exista un singur viitor durabil- nici un model universal de dezvoltare durabila - si cum indicatorii nu acopera integral obiectivele cantitative si calitative, evolutia reala a sistemului uman în relatie cu sistemul ambiental se percepe mai clar prin intermediul modelelor de simulare dinamica. În acest fel se pot evalua mai exact valorile viitoare ale variabilelor selectionate, atât de tip socio-economic, cât si de tip ambiental si se poate previziona gradul de acceptabilitate al unui model de dezvoltare durabila, definit de aceste variabile.

În aceasta directie s-au facut cercetari, în dorinta de a face din conceptul de dezvoltare durabila un concept operational, prin utilizarea modelelor dinamice economico-ecologice. Anumiti cercetatori au stabilit principiile unui astfel de model dinamic integrat, si anume au încorporat în model cinci aspecte esentiale ale dezvoltarii durabile:

⇒ echitatea intergenerationala; ⇒ scala regionala; ⇒ utilizarea multipla; ⇒ incertitudinea pe termen lung; ⇒ integrarea economico-ecologica. Concluziile privind ultimul aspect sunt relevante pentru lucrarea de

fata. Sigur, nivelul si dimensiunea stiintifica a integrarii economico-

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 110: Abordari Economice in Protectia Mediului

SISTEMUL NATIONAL DE CONTURI SI MEDIUL

ecologice în contextul dezvoltarii durabile sunt relativ imprecise, dar în opinia cercetatorilor , o astfel de integrare poate fi contemplata de o maniera coerenta numai daca se realizeaza integrarea completa a proceselor economice cu cele ecologice, si nu a le considera, fie pe unul, fie pe celalalt, ca fiind element cuprins si element cuprinzator.

4.4.2 Insuficiente socio-economice ale PIB PIB, ca modalitate de a reflecta progresul economic, are unele insuficiente în ceea ce priveste aspectele socio-economice si cele ambientale. Aspectele socio-economice neglijate se refera la lipsa cuantificarii distributiei si desconsiderarea factorilor care nu sunt direct valorificati de sistemul economic, ca de exemplu turismul, muncile din gospodariile individuale, dezeconomiile externe si alte concepte relationate cu calitatea vietii. Criticile cele mai semnificative sunt orientate spre efectele nedorite ale cresterii economice si implicatiile în cuantificarea PIB, care au început deja sa se manifeste la începutul anilor ′70. Aspectele ambientale desconsiderate de PIB se adauga celor economice si sociale. Efectiv, realitatea sistemului socio-economic total este mult mai ampla decât poate PIB sa reflecte. Economia totala consta în doua sectoare , care corespund unei activitati susceptibila de a fi masurata – economia formala – si unei activitati necuantificabila – economia complementara. Prima include, pe de-o parte, o activitate necomerciala corespunzatoare sectorului de stat si, pe de alta parte, o activitate comerciala functionând dupa principiile pietei libere, de tip oligopol sau de tip cooperatist. În ceea ce priveste economia, aceasta contine o parte comercializabila, prin intermediul unui sector neregulat, în timp ce restul nu se comercializeaza, apartinând unei economii sociale inter sau intra domestice. Este neîndoielnic faptul ca un indicator ca PIB, care desconsidera economia sociala si se concentreaza pe economia finala, reflecta relativ realitatea. Ceea ce masoara el de fapt reprezinta ceea ce este “economic” sau ceea ce este “antieconomic”, fara a tine seama de alte criterii care influenteaza actiunile indivizilor sau grupurilor. Economia trateaza marfurile în functie de valoarea lor de piata si nu în functie de ceea ce sunt ele în sine. Piata reprezinta numai suprafata societatii si semnificatia ei este în concordanta cu o situatie de moment. Nu se aprofundeaza ideea “esentei lucrurilor sau a faptelor sociale sau naturale care se afla dincolo de ele”.

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 111: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

Economia privata se bazeaza pe economia publica si ambele se bazeaza pe economia sociala, urmând ca , în final, împreuna sa preseze asupra mediului natural. Dupa parerea unor autori, jumatatea simbolica a sistemului productiv al unei societati industriale, din care numai o singura parte se înregistreaza în statisticile economice reflectate de PIB, se bazeaza pe o economie sociala (echitate a muncii) si pe o economie facilitata de mediul natural, care nu este luata în consideratie oficial în termeni monetari. Astfel, economiile nemonetarizate subventioneaza sectoarele monetarizate si exprimabile în PIB, cu mâna de lucru sau costuri ambientale absorbite si transmitând riscuri majore generatiilor viitoare. Economia opereaza într-un anumit cadru de calcul economic, dar nu se autosustine. Baza este derivata din “metaeconomie”, formata din doua parti: una referitoare la om si alta referitoare la mediul natural. Problemele actuale ale societatii umane sunt complexe si teoriile economice se vad obligate sa raspunda cu noi idei si instrumente. În era globalizarii, fundamentele economice nu-si pot asuma riscul de nu considera relatiile reale care deriva din actualul tip de dezvoltare economica. 4.4.3 Reajustarea ambientala a PIB: PIB “verde” Principiile dezvoltarii durabile aplicate în domeniul economiei altereaza coerenta contabila a conturilor economice, de asa maniera ca structura si indicatorul sau de baza referitor la produsul adaugat trebuie sa fie ajustate în scopul corectarii esecurilor pietii în ceea ce priveste resursele naturale si mediul ambiant. Înainte de a aprofunda analiza PIB “verde” , trebuie precizat ca exista trei niveluri de agregare în cadrul sistemului de contabilitate economico-ecologic. În primul rând, nivelul “macro”, ca nivel de agregare maxim si de asemenea de reprezentativitate maxima a realizarilor economiei. În al doilea rând, nivelul de agregare sectorial (apa, energie, paduri). În al treilea rând, apare nivelul “micro”, unde se încorporeaza contabilitatea ambientala a întreprinderii si procedeele de eco-audit si eco-gestiune. PIB este un indicator deficient în ceea ce priveste exprimarea diferitelor concepte socio-economice, ca de exemplu bogatie sau progres, care sunt relativ ambigue. Este stiut faptul ca generarea bogatiei si cresterea rentei, chiar daca permit cresterea consumului si nivelului de viata, nu induc indiscutabil o crestere a bunastarii sociale, daca nu se garanteaza o distributie adecvata a bogatiei si a rentei. Una dintre deficientele PIB este aceea ca nu reflecta anumite procese economico-ambientale. Mediul natural este un element fundamental al

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 112: Abordari Economice in Protectia Mediului

SISTEMUL NATIONAL DE CONTURI SI MEDIUL

activitatii economice, dar, fiind parte esentiala a capitalului din care economia îsi extrage renta, nu este considerat ca atare în conturile economiei nationale.

O prima îmbunatatire în acest sens ar fi ajustarea principalului indicator al economiei - PIB. Acesta, ca instrument, nu este cauza neajunsurilor produse, dar conduce la luarea de decizii nerationale. Desi o asemenea abordare a PIB nu este logica din punct de vedere strict economic, corectarea lui, în sensul reflectarii degradarii capitalului natural si a presiunii sistemului economic asupra naturii, poate deveni un demers abstract si putin credibil. În ciuda celor afirmate, Produsul sau Renta durabila ar putea fi definite si cuantificate sub o forma mai realista din punct de vedere ambiental, daca s-ar putea realiza trei tipuri de corecturi:

• deprecierea capitalului natural si cultural ca urmare a actiunii omului;

• includerea degradarii mediului în cheltuielile de aparare pentru a controla contaminarea mediului si a face fata cheltuielilor de compensatie;

• degradarea mediului în urma presiunii permanente sau a celei reziduale.

Prima corectura amintita realizeaza cuantificarea rentei viitoare, ceea ce este sinonim cu directionarea spre o dezvoltare durabila. În ceea ce priveste urmatoarele doua corecturi, trebuie avut în vedere ca, daca se includ costurile ambientale si se contabilizeaza adecvat, se masoara cu mai mare precizie bunastarea prezenta. Oricum ar fi, a obtine corectarea adecvata a PNB în termeni ambientali este numai un demers rational în directia dezvoltarii si bunastarii durabile.

4.4.4 Ajustarea PIB prin intermediul cheltuielilor de aparare a mediului

Pe lânga faptul ca ofera informatii despre deprecierea capitalului natural, costurile degradarii incluse în PIB pot oferi informatii mai precise privind functionarea sistemului economic.

Relevanta deosebita are modul cum sunt tratate cheltuielile de aparare si alte costuri sociale derivate din procesele inadecvate de productie si consum. Exista cinci categorii de costuri:

⇒ costuri externe ale procesului de crestere economica generala a productiei si consumului: • cheltuieli de protectie a mediului • cheltuieli de compensare pentru pagubele cauzate de poluare

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 113: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

⇒ costuri externe ale concentratiei spatiale, centralizarii productiei si urbanizarii asociate;

⇒ costuri pentru protectia împotriva cresterii riscului si nesigurantei sistemului industrial;

⇒ alte costuri derivate ale transportului (accidente de masini, congestionare);

⇒ cheltuieli derivate din modelele de consum si practica urbana, ca si din conditiile deficitare de munca.

Independent de posibilitatile de valorificare efectiva a activelor ambientale si bunurilor si serviciilor generate de acestea, este teoretic posibil sa se realizeze cuantificarea PIN ajustat, daca, în plus fata de deprecierea capitalului global, se includ cheltuielile de aparare pentru a lupta împotriva degradarii mediului natural. Independent de fiabilitatea evaluarilor economice, este clara relatia dintre pagubele si cheltuielile ambientale, ceea ce este mult mai exact în estimarile facute de tarile dezvoltate. În cadrul unei scheme actuale de sistem de conturi, costurile care ar trebui scazute din PIB, pentru a obtine PIN “verde”, ar fi:

• costul masurilor de protectie a mediului din sectorul public si din unitatile private, în masura în care se considera cheltuieli finale;

• efectele ambientale ale sanatatii si alte aspecte ale capitalului uman;

• costul ambiental al activitatilor de consum din sectorul public si unitatile private;

• pagubele ambientale cauzate de bunurile de capital reziduale; • efectele ambientale negative, cauzate unei tari de activitatile de

productie ale altei tari. O problema care este discutabila din aceste considerente, este aceea

daca cheltuielile finale realizate de sectorul public si gospodarii sunt unicele care trebuie retrase, în timp ce cheltuielile de aparare realizate de întreprinderi nu trebuie retrase, dat fiind ca sunt cheltuieli intermediare.

Daca ajustarea ambientala a PIN tinde a se apropia de o masurare a bunastarii, ar trebui sa retina orice tip de cheltuiala de aparare ambientala, indiferent de personalitatea juridica a celui care o efectueaza. Daca un proces economic cauzeaza o paguba de mediu, nu orice masura de corectare sau preventie este o contributie la Valoarea Adaugata si este logic sa nu fie suprimata, dat fiind ca nu s-a produs o crestere a bunastarii. Desi exista nenumarate polemici pe aceasta tema, prin faptul ca simpla de ductie a PIN “verde” ar desconsidera generarea unei parti din valoarea adaugata în industria existenta, argumentul major care sustine aceasta teza este ca , pâna

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 114: Abordari Economice in Protectia Mediului

SISTEMUL NATIONAL DE CONTURI SI MEDIUL

la un anumit punct, o parte din cererea finala ar putea avea de asemenea caracter de cost de aparare contra deteriorarii conditiilor actuale de sanatate si bunastare. De exemplu, consumul de alimente ar putea fi considerat mai mult ca un cost de mentinere a vietii umane decât o crestere a bunastarii omului.

Mai mult, o aproximare mai exacta a notiunii de bunastare ar trebui sa poata deduce, de o forma fiabila, nu numai cheltuielile de aparare, ci si pe cele de protectie si compensare sociala , care pot fi chiar mai greu de identificat si evaluat, fata de cele legate de mediul natural.

Corectarea PIB privind pagubele de mediu produse de reziduuri

Costurile pagubelor de mediu provocate de reziduuri si deducerea lor

din formula Produsului este o tema foarte interesanta. Daca se pot corecta procesele economice pentru a obtine o situatie ambientala finala, echivalenta cu o situatie initiala, ceea ce înseamna a lasa mediul în starea în care se afla, fara a tine seama de activitatea economica, toate cheltuielile implicate în acest sens trebuie sa fie deduse, dat fiind ca nu adauga valoare, nici nu se traduc în crestere a bunastarii. De aceea, pe lânga cheltuielile de aparare (si sociale), este necesar sa fie scazute costurile echivalente oricarei degradari reziduale sau permanente care se petrece în mediu. S-ar putea ajunge la o situatie absurda, dat fiind faptul ca ar fi posibil sa se considere crestere economica un fapt daunator mediului ambiant. În toate cazurile considerate, s-a vazut ca exista dificultati importante pentru a atasa corecturile ambientale corespunzatoare la PIB. Este stiut ca, în ciuda avansurilor considerabile ale tehnicilor de evaluare economica, persista anumite aspecte ce nu pot avea o “traducere” monetara, din cauza caracterului proceselor ecologice (ireversibilitatea, functiile ecosistemelor, ciclurile biologice). Problema care se pune este daca-i posibil sa vorbim despre un PIB corectat ambiental, fara evaluare economica a mediului. Raspunsul nu este simplu, fiindca evaluarea monetara nu este determinanta, în mod absolut. Desi este neîndoielnic faptul ca evaluarea cheltuielilor de aparare este fundamentala pentru a calcula pierderile suferite de mediu, când este vorba de evaluarea deprecierii capitalului natural se cere alt tip de calcul. La fel ca si în cazul amortizarii unui echipament, o data ce acesta s-a consumat, în momentul înlocuirii se are în vedere costul sau actual. În mod asemanator, pentru a calcula deprecierea capitalului natural, nu este atât de important sa se cunoasca valoarea bunului sau serviciului ambiental pierdut, ci cât ar costa înlocuirea lui si acest cost ar reflecta realitatea.

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 115: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

Procedurile propuse de specialisti în vederea corectarii PIB pornesc de la definitia functiilor ambientale prin intermediul unui model fizic, care defineste curba ofertei si cererii si care, în final, estimeaza masurile evaluate. Aceste proceduri nu sunt însa suficiente pentru a face ca Renta ajustata ambiental sa fie sinonima cu Renta durabila. Perfectionarea PIB înseamna o mai mare eficienta ambientala în vederea masurarii cresterii economice, dar , în acelasi timp, este o aproximare rationala a conceptului de renta durabila, care, în consecinta, permite orientarea dezvoltarii si, în ultima instanta, bunastarea sociala pe termen lung.

4.4.5 Indicatorii dezvoltarii durabile globale Utilizarea PIB ca indicator al cresterii productiei, dar si ca sinonim al progresului în general si reprezentativitatea redusa în timp a condus la aparitia de noi indicatori, adaptati la realitatea complexa . În fata incapacitatii PIB de a reflecta evolutia economiei, noua orientare stiintifica - Economia Mediului - tinde spre proceduri de ajustare (ambientala, sociala) a sistemului clasic de cuantificare a PIB si de contabilizare economica. Economia ecologica propune transformari ale sistemului clasic, referitoare la redefinirea si cuantificarea interactiunilor între mediul natural, dezvoltare si bunastare, aspecte carora li se atribuie o dimensiune economica importanta, dar nu determinanta, în sensul ca egalitatea sociala, capitalul uman sau durabilitatea ecologica pot avea tratamente preferentiale, în functie de valoarea care li se acorda. În paralel cu aceasta orientare, se afla o a treia care raspunde unei viziuni concordante cu sistemele complexe. Este acceptat faptul ca nici un PIB ajustat corespunzator, nici un alt indicator sintetic nu ar putea sa reproduca aspectele subiective si metaeconomice implicate în notiunile de dezvoltare si bunastare umana. Dar s-au înregistrat numeroase succese în utilizarea indicatorilor de dezvoltare umana si bunastare durabila, prezentati în continuare; dupa opinia cercetatorilor , însa, adoptarea alternativei bazata pe un cadru de referinta al indicatorilor se arata mai promitator, fiind mai operativa si având mai putine dificultati în a realiza o sinteza metodologica. Cele trei metode prezentate nu sunt exclusive. Este posibil sa se adopte o metoda care ajusteaza PIB pentru a ajunge la un Produs National Ajustat (PNA), care la rândul lui sa fie încorporat într-un cadru de referinta de indicatori si care, în final, sa permita combinarea diversilor indicatori într-un indicator sintetic.

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 116: Abordari Economice in Protectia Mediului

SISTEMUL NATIONAL DE CONTURI SI MEDIUL

Alegerea unui indicator ca unic punct de referinta al dimensiunilor dezvoltarii durabile ar putea conduce la incongruente similare celor cu care se confrunta actualmente PIB-ul. Configuratia unui cadru integrator al indicatorilor de zvoltarii durabile trebuie realizat progresiv , pe masura ce se avanseaza în determinarea metode lor de cuantificare a aspectelor economice, sociale si ambientale. În definitiv, sistemele naturale si sistemele economice functioneaza ca sisteme deschise si studiul interrelatiilor lor trebuie sa porneasca de la o abordare sistemica. Indicatorii trebuie sa reflecte aceste tranzitii într-un cadru complet, care sa reflecte precis durabilitatea dezvoltarii globale în diversele sale dimensiuni.

4.4.6 Sistem de indicatori cu referinta integrala Reamintind dimensiunea multipla a dezvoltarii durabile si a durabilitatii globale , putem sa concluzionam ca formula cea mai adecvata pentru a cuantifica astfel de notiuni este un cadru de referinta integral al diferitelor dimensiuni umane si ambientale. Efectiv, durabilitatea dezvoltarii implica în primul rând mentinerea “prestatiilor” ecologice ale sistemelor naturale , care suporta simultan viata în general si activitatea economica, în particular. Daca acceptam faptul ca generatiile viitoare nu pot fi compensate pentru pierderea de capital natural, având în vedere ca acesta nu este perfect substituibil prin capital de origine umana, o functie primara a durabilitatii trebuie sa cuantifice în termeni fizico-ambientali, fiindca expresia monetara nu este cuprinzatoare. Dimensiunile economica, tehnica, sociala, institutionala si culturala a dezvoltarii durabile trebuie sa se masoare în termeni potriviti; unii dintre ei au un corespondent monetar adecvat, iar altii cer expresii cantitative de ordin social.

Indicatorii umani

Dupa cum arata unii cercetatori, nu exista corespondenta biunivoca între necesitati si satisfactii, nici nu se pot stabili directii ierarhice; si daca nici una dintre aceste necesitati nu este în sine mai importanta ca alta, trebuie tinut seama ca exista limite si umbre sub care cererea de a satisface o nevoie trebuie sa aiba caracteristici de urgenta absoluta, ca de exemplu subzistenta; când aceasta necesitate nu este satisfacuta , nu mai poate fi

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 117: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

vorba de satisfacerea celorlalte. Problema cea mai relevanta este aceea de a utiliza o abordare sistemica în locul unui demers de tip cauza -efect. Pentru a vorbi de saracie , este poate mai corect sa folosim pluralul, pentru ca orice necesitate umana fundamentala care nu este satisfacuta de o maniera adecvata este reflectata într-o situatie de saracie umana. De aici apare saracia de subzistenta (lipsa de alimente), de protectie (lipsa de sanatate), de afectiune (opresiunea), de întelegere (lipsa de educatie), de identitate (impunerea de valori exterioare).

Indicatori fizici si procese economice

Pentru a trata de o forma integrata procesele de dezvoltare si ambientale , este imperativa integrarea economiei si ecologiei, cu scopul de a orienta factorii de decizie, strategiile si politicile privind dezvoltarea prezenta si viitoare. Cel mai relevant fapt ar fi cuantificarea relatiilor multiple de tip cauza -efect, actiune-reactiune dintre sistemul economic si sistemul ambiental. Pentru aceasta sunt necesare informatii privind presiunea dezvoltarii asupra mediului si influenta variatiei ambientale asupra activitatii economice. Pentru o dezvoltare durabila a activitatii economice , se cere cunoasterea statutului si variatiei atributelor mediului natural, aspecte ce trebuie cuantificate în unitatile de masura corespunzatoare. Aceste unitati servesc, de asemenea , pentru a masura presiunea pe care economia o exercita asupra mediului sau invers , pentru a arata capacitatea de adaptare a economiei la restrictiile impuse de mediul natural. Daca indicatorii fizici se înrautatesc , atributele economiei se micsoreaza si durabilitatea ecologica este periclitata. Daca, din contra, indicatorii se îmbunatatesc, acest lucru se traduce printr-un progres spre dezvoltarea durabila. O reorientare adecvata a economiei în spiritul dezvoltarii durabile nu presupune o evaluare economica absoluta a factorului natural. Indicatorii fizici ai mediului sunt esentiali pentru a cuantifica durabilitatea, întâi ecologica, apoi economica a sistemului uman. Acestia trebuie sa reflecte presiunile si capacitatile care tin economia si mediul în interactiunile dinamice în care se afla. Indicatorii ambientali sunt considerati pe domenii specifice:

ü rezerve si stocuri de capital;

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 118: Abordari Economice in Protectia Mediului

SISTEMUL NATIONAL DE CONTURI SI MEDIUL

ü fluxuri de surse, de resurse si depozite de deseuri; ü diversitate biologica, integritatea ecosistemelor, capacitatea de

înmagazinare si anulare a ecosistemelor vitale; ü variatiile ecosistemelor ambientale globale. Ca exemple de indicatori, se pot lua urmatorii: • utilizare a resurselor regenerabile Dimensiune: procentaj din stocul total adaugat sau pierdut/arie

sau timp determinat Marime: cresterea stocului−utilizari−pierderi/stocul total

• utilizare de resurse neregenerabile Dimensiune: procent de rezerve probabil a fi pierdute într-un

anumit interval de timp sau spatiu; Marime: diminuare a utilizarii/rezerve probabile

• specii vii Dimensiune: numar sau procentaj de specii pierdute în spatiu sau

timp determinate; Marime: relatia specii originale si noi specii ce pot disparea.

• încalzirea globala Dimensiune: w/m2 sau C° adaugate într-un spatiu sau timp

determinate; Marime: cantitate combinata de gaze cu efect de sera absorbite.

4.5 Indicatori si strategii de mediu si dezvoltare Actiunile concrete ale politicilor ambientale - în contextul dezvoltarii durabile - presupun un set de indicatori care trebuie structurati dupa criteriul “integrarii de mediu”, recunoscând inte rconexiunile dintre activitati si probleme si nu numai fenomenele în sine. Punctul de plecare este un cadru de referinta al indicatorilor, capabil de a structura si integra diversele surse de informatii. Concret, nu se poate vorbi de un cadru unic si stabil, stiind ca obiectivul variabilelor, cunoasterea stiintifica a problemelor si valoarea pe

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 119: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

care însasi societatea o acorda acestor probleme, se schimba pe parcursul timpului. Ultimele cercetari în domeniu disting în structura cadrului de referinta trei grupuri de indicatori de mediu:

• primul grup este orientat spre cauzele care genereaza aceste probleme (fluxuri de emisii, utilizarea de resurse naturale);

• al doilea grup doreste sa relationeze calitatea mediului cu efectul actiunii umane (indicatorii de “efect”, “calitate”, “stare”);

• al treilea încearca sa cuantifice reactia societatii la îmbunatatirile mediului ambiant (indicatorii de “reactie”).

OCDE a denumit aceste categorii: indicatori de presiune, indicatori de stare, indicatori de reactie, considerându-le într-un context dinamic, definit de relatiile cauza-efect. Activitatile umane exercita anumite presiuni asupra mediului si influenteaza cantitatea si calitatea serviciilor si bunurilor disponibile. Societatea raspunde la aceste schimbari prin politici sectoriale, economice si de mediu. În final, cercul se închide cu noi informatii si perceptii asupra actiunilor umane. Principalele obiective ale acestor indicatori se concretizeaza, pe de-o parte, prin aspecte specifice de mediu (informatii despre starea mediului si definirea caracteristicilor sale) si pe, de alta parte, finalitatea sa structurala este relationata cu integrarea mediului în toate politicile sectoriale si în procesul de decizie economica si contabilitate nationala. Utilizarea matricelor pentru a analiza dezvoltarea indicatorilor poate facilita cunoasterea relatiei dintre mediul natural si economie. Totusi, aces t mod de abordare produce grupari voluminoase de indicatori, care, în anumite situatii, nu pastreaza legatura cu ideea de durabilitate. O posibila solutie la aceste probleme sunt indicatorii integrati. Procesul de elaborare a indicatorilor de durabilitate integrati a fost propus înca de la Conferinta de la Rio (1992). Organismul ONU însarcinat în acest scop este Comisia de Dezvoltare Durabila. Acesta a realizat metodologia de integrare a aspectelor economice, sociale, ecologice si institutionale; aspectele economice si sociale detin deja indicatori semnificativi si utilizati la nivel international. Referitor la ultimele aspecte, se fac eforturi de desfasurare si implementare. Cele spuse se leaga de “Sistemul Global de Monitorizare a Mediului Înconjurator” si

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 120: Abordari Economice in Protectia Mediului

SISTEMUL NATIONAL DE CONTURI SI MEDIUL

“Monitorizarea Dezvoltarii”, concepute de ONU, cu scopul de obtine informatii despre presiunile exercitate asupra principalelor resurse, variabile si procese mondiale, atât în mediul natural, cât si în societate, oferind fundamente decizionale, pentru a putea aborda sistematic procesele legate de dezvoltare si mediul natural.

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 121: Abordari Economice in Protectia Mediului

5.1 Costuri în managementul deseurilor

Studiu de caz - Buzau

În judetul Buzau, depozitarea definitiva a deseurilor se realizeaza la ora actuala pe o suprafata de 77,42 ha neamenajata. Aceasta zona poate fi considerata critica sub aspectul poluarii solului, apelor de suprafata si subterane, dar si a aerului. S.C. RER Ecologic Service S.A. – Buzau este societatea de salubritate care colecteaza, transporta si depoziteaza gunoiul menajer si stradal. Este singura societate din orasul Buzau care efectueaza aceste servicii. Din punct de vedere ecologic si a normelor impuse de protectia mediului înconjurator , este necesara realizarea unei noi rampe. Pentru început, s-a încheiat un contract de concesionare a unui teren de 10,6 ha cu primaria Galbinasi (la o distanta de 15 km de oras) în vederea amplasarii noii rampe ecologice. În cadrul suprafetei de 10,6 ha a platformei ecologice, cca 7,2 ha reprezinta suprafata utila. Timpul de umplere prognozat este de 16 ani, iar numarul de celule de depozitare este patru. Capacitatea unei singure celule

Managementul

deseurilor 5

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 122: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

de depozitare este de 256.750 t. Investitia totala este în valoare de 2.685.144$, din care:

§ investitie infrastructura – 190.750$ § costuri alveole deponie – 1.605.252$ § lucrari de colectare ape deponie – 41.768$ § lucrari de gazeificare – 35.343$ § lucrari de conservare – recultivare – 372.765$ § total investitii în constructii – 2.478.095$ § utilaje/instalatii – 207.050$ iar investitia pentru prima celula se ridica la 791.480$. Costurile totale de exploatare – 212.615$ din care: - costuri de personal – 22.532$ - costuri utilaje – 50.709$ - alte costuri de exploatare – 54.164$ - costuri de exploatare din investitii anuale – 7,27$ - amortizari anuale Alte costuri: q costuri consultanta – 3.600 $ q costuri administrative – 20.000$ Alte costuri reprezinta costuri suplimentare costurilor actuale de

deponie care se adauga celor deja existente. Daca luam în considerare si un credit de 700.000$ care trebuie contractat pentru sustinerea investitiei la aceste costuri, s-ar adauga în primul an o cheltuiala cu dobânda de 105.000 $ = 1.932.000 mii lei. (212615$ + 105000$) x 18400lei/$1 = 5844116 mii lei

5.844.116.000lei/18500 mc colectati anual = 31.589 lei/mc

În momentul actual costul pe mc=71172lei/mc

71172+31589=102761 lei mc

Profitul preconizat de 18% va modifica tariful pe mc colectat la 120.000 lei (6,52$) , iar tariful pe persoana s-ar modifica la aproximativ 11000lei/mc (0,6$/persoana).

1 Presupunând ca raportul leu – dolar este la valoarea de 18.400 lei pentru 1$

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 123: Abordari Economice in Protectia Mediului

MANAGEMENTUL DESEURILOR

În aceste conditii, veniturile anuale realizate din colectare se estimeaza la un nivel de 1.220.000 $, cu un profit anual net de 9.593$ chiar din primul an de exploatare. De aceea, la sfârsitul celui de-al doilea an se poate începe din resurse proprii constructia celei de -a doua celule.

Bugetul programului de finantare Tabelul 5.1

Total costuri (USD)

Aportul propriu (USD)

Finantare grant

challenge Studiu de fezabilitate 40.000 40.000 Asistenta tehnica 10.000 10.000 Documentatii avize 3.000 3.000 Proiectare 11.000 11.000 Cheltuieli anticipate investitiei (redeventa teren) 4.500 4.500

Total costuri 68.500 18.500 50.000

5.1.1 Obiectivele proiectului 1. Studiu de fezabilitate 2. Proiectare/întocmire documentatii pentru obtinerea avizelor 3. Obtinerea unei finantari în conditiile în care 25% din volumul

investitiei va fi aport propriu 4. Realizarea investitiei, amenajare teren, constructii si achizitionare

utilaje 5. Darea în folosinta

Etapele studiului de fezabilitate

(propunere) Tabelul 5.2

ETAPA I Studiu de fezabilitate 01.06.2000 – 31.12.2000 ETAPA II Proiectare întocmire

documentatii pentru obtinerea avizelor

01.01.2001 – 31.03.2001

ETAPA III Amenajare teren, constructii, achizitionare utilaje

01.04.2001 – 31.12.2001

ETAPA IV Dare în folosinta 01.01.2002

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 124: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

Ar mai fi de mentionat faptul ca S.C. RER Ecologic Service S.A.

este o societate comerciala cu capital mixt româno – german si are un capital de 1.020.000.000 lei, iar cifra de afaceri la nivelul anului 1999 a fost de 17.000.000 mii lei si profitul brut de 1.847.000 mii lei. De asemenea , societatea îsi propune construirea unei statii pentru sortarea deseurilor urbane. Fluxul tehnologic ar fi urmatorul:

⇒ deseurile colectate se transporta containerizat sau cu autocompactoare si se descarca în incinta statiei de sortare, fiind stocate în hala de depozitare. Din hala, deseurile ce urmeaza a fi sortate sunt ridicate cu un încarcator frontal care alimenteaza transportorul cu banda, lanti si racleti.

⇒ cu ajutorul transportorului, deseurile sunt deversate în locul de selectare a materialelor recuperabile pe sase sortimente (metale feromagnetice, cartoane, maculatura, hârtie lucioasa, material plastic de înalta rezistenta si de joasa rezistenta).

⇒ deseurile care nu sunt selectate (materiale organice, textile, lemn) sunt depozitate si compactate în depozitul existent, urmând a fi compostate si depozitate definitiv.

⇒ materialele recuperate (metal, cartoane, plastic) vor fi presate în baloti si depozitate în spatii acoperite, de unde urmeaza a fi vândute firmelor specializate în reciclare.

Promovarea acestei investitii va aduce o serie de beneficii atât

economice cât si ecologice: - realizarea unei statii moderne de sortare si reciclare a deseurilor

creeaza noi locuri de munca; - îmbunatatirea calitatii mediului prin cointeresarea directa a

populatiei în recuperarea selectionata a deseurilor;

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 125: Abordari Economice in Protectia Mediului

MANAGEMENTUL DESEURILOR

- depozitarea eficienta a deseurilor va reduce riscul raspândirii

parazitilor si rozatoarelor; - creste suprafata utila de depozitare prin degajarea deseurilor

reciclabile; - constituie o sursa de materii prime pentru industrie; - este o sursa de venituri; prin valor ificarea deseurilor se

estimeaza anual obtinerea a peste 5.000.000 mii lei conform calculului din tabelul 5.3.

Lista de preturi pentru utilajele componente

ale instalatiei de sortare Tabelul 5.3

Nr. crt Denumire utilaje U.M. Valoare 1 Încarcator frontal pentru alimentarea

liniei de tip CATERPILAR USD 100.000

2 Transport cu banda, lant si racleti pentru alimentare linie

USD 53.700

3 Separator electromagnetic USD 17.500 4 Statie sortare USD 83.400 5 Transport cu banda, pentru sortare

manuala USD 32.330

6 Transport cu banda, lant si racleti pentru alimentare presa de balotat

USD 42.520

7 Presa de balotat tip PRESONA USD 100.000 8 Hala metalica depozitare baloti USD 53.000 9 Hala metalica depozitare deseuri USD 48.500

10 Abrollkipper USD 100.000 11 Container 40 mc USD 4.050 TOTAL USD 635.000

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 126: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

Bugetul Tabelul 5.4

Costuri totale Aport propriu Challenge Grants

Studiu de fezabilitate 50.000 50.000 Consultanta, asistenta tehnica 8.000 8.000 Proiectare 6.000 6.000 Documentatii avize 2.800 2.800 Total costuri 66.800 16.800

În România functioneaza un program sponsorizat de Agentia Statelor

Unite pentru Dezvoltare Internationala, în cooperare cu Departamentul de Comert al SUA, denumit Eco Links, care cauta sa gaseasca solutii practice pentru problemele urbane de mediu din centrul si estul Europei.

Eco Links ofera granturi pentru sustinerea activitatilor care se adreseaza în mod prioritar problemelor de mediu, lucrând cu guvernele locale.

Calculul economic privind deseurile

urbane din orasul Buzau Tabelul 5.5

U.M. Pe zi Pe luna Pe an Numar locuitori platitori 105.000 105.000 105.000 Cantitate deseuri - populatie Mc 385 9625 115.500 Cantitate deseuri – populatie Kg 134.750 3.368.750 40.425.000 Cantitate deseuri – agenti comerciali Kg 81.917 2.047.917 24.575.000 Total cantitate deseuri colectate Kg 216.667 5.416.667 65.000.000 Venituri din colectat gunoi menajer Mii lei 48.285,76 1.207.142,2 14.485.705

Deseuri componente Hârtie % 5% 5% 5% Cantitate Kg 10.833,35 270.833,35 3.250.000 Venit realizabil 5.958,343 148.958,34 1.787.500

Sticla % 4% 4% 4% Cantitate Kg 8.666,68 216.666,68 2.600.000 Venit realizabil 866,668 21.666,668 260.000

Metale % 2% 2% 2% Cantitate Kg 4.333,34 108.333,34 1.300.000 Venit realizabil 2.166,67 54.166,67 650.000

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 127: Abordari Economice in Protectia Mediului

MANAGEMENTUL DESEURILOR

Materiale plastice % 4% 4% 4% Cantitate Kg 8.666,68 216.666,68 2.600.000 Venit realizabil 8.667 216.667 2.600.000

Total cantitate materiale recuperate Kg 32.500,05 812.500,05 9.750.000 Venituri din recuperare Mii lei 17.658,58 441.458,68 5.297.500

Si acest studiu de caz confirma faptul ca oficialitatile si initiativele

locale au un rol important în marcarea drumului spre durabilitate. Exemplele locale arata ca durabilitatea la scara globala poate fi

atinsa oras cu oras sau regiune cu regiune, dar si faptul ca acestea pot si trebuie sa fie adaptate initiativelor de durabilitate, astfel încât sa se potriveasca propriilor nevoi, prin cai care sa aduca beneficii economice, sociale si ecologice pe termen lung.

5.2 Studiu de caz al planificarii manageme ntului deseurilor în Germania

Pentru planificarea managementului deseurilor, prognoza cantitatilor de deseuri reprezinta o baza indispensabila. Prognoza permite estimarea prealabila a evolutiei viitoare, cu ajutorul unui model comprehensibil, prin folosirea informatiilor istorice. Numai pe baza unei informatii referitoare la cantitatile de deseuri care urmeaza sa fie tratate în viitor se poate crea o baza pentru luarea deciziilor privitoare la înfiintare si exploatarea amplasamentelor de eliminare a deseurilor. În multe concepte de management al deseurilor, cele mai bune rezultate sunt obtinute prin aplicarea tehnicilor scenariilor. Cu ajutorul acestora se pot introduce în proces atât cunostintele cantitative, cât si cele calitative. Diferitele tipuri de deseuri se clasifica în trei grupe, cu un total de sapte subgrupe , agregarea datelor efectuându-se pe baza urmatoarelor criterii: a. compozitia deseurilor/capacitatea de tratare a deseurilor b. cantitatea deseurilor În prima etapa se diferentiaza tipurile de deseuri, stabilind daca acestea pot fi tratate înainte de depozitare si în ce mod. Aceasta reprezentare se abate într-o oarecare masura de la clasificarea uzuala a tipurilor de deseuri, dar prezinta avantajul ca se pot deduce direct capacitatile necesare

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 128: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

pentru fiecare proces de tratare, respectiv eliminare. Independent de clasificarea efectuata, ramâne de efectuat stabilirea concreta a tratarii deseurilor reziduale , specifice fluxurilor respective, de catre societatile publice abilitate legal c u eliminarea deseurilor. Pentru toate grupele, este valabil faptul ca poate fi necesara si oportuna o (pre)tratare mecanica si ca aceasta ar putea sa devina tot mai importanta. Astfel, s-au creat urmatoarele grupe:

• deseuri care pot fi tratate biologic • deseuri care pot fi tratate termic, cu continut energetic si • deseuri inerte , care pot fi depozitate direct

În a doua faza , în cadrul acestor grupe au fost create subgrupe, pentru a analiza separat fiecare tip de deseuri, dominant sub aspectul cantitatii. În acest sens este vorba de deseuri menajere, deseuri masive si deseuri de constructii. Tabelul 5.6 prezinta tipurile de deseuri corespunzatoare grupelor de deseuri. Pentru prognoza cantitatilor , au fost luate în consideratie urmatoarele scenarii:

• cantitate de deseuri maxima; • cantitate de deseuri minima. Gama astfel creata descrie capacitatile de eliminare a deseurilor,

necesare planificarii amenajarii terenului. Cantitatea si compozitia deseurilor se diferentiaza substantial la fiecare societate publica abilitata legal cu eliminarea deseurilor. Motivele în acest sens sunt variate. De aceea, nu are sens sa se traga o concluzie referitoare la evolutia cantitatilor de deseuri doar pe baza structurii localitatii respective (urbane/rurale).

Clasificarea tipurilor de deseuri în grupe si subgrupe de deseuri

Tabelul 5.6

Grupe de deseuri

Subgrupe de deseuri

Tipuri de deseuri

Deseuri menajere - deseuri menajere Deseuri care pot fi tratate biologic

Alte deseuri care pot fi tratate biologic

- deseuri comerciale similare cu cele menajere

- substante valoroase depozitate (care nu se pot valorifica)

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 129: Abordari Economice in Protectia Mediului

MANAGEMENTUL DESEURILOR

Grupe de deseuri

Subgrupe de deseuri

Tipuri de deseuri

- deseuri de piata - namol de epurare si

fecaloid - deseuri de salubrizare a

strazilor - namol din epurarea apelor - deseuri din tratarea apelor - deseuri alimentare si

alimentare de lux - deseuri din cresterea si

sacrificarea animalelor - deseuri spitalicesti

Deseuri care pot fi tratate termic, cu continut energetic

Deseuri masive - deseuri masive

Deseuri de constructii

- deseuri de constructii

Alte deseuri care pot fi tratate termic, cu continut energetic

- deseuri de lemn - deseuri de sortare din

sortarea DSD - resturi de sortare din

compostare - deseuri de material plastic

sau cauciuc - deseuri de celuloza, hârtie si

carton - deseuri textile - deseuri de uleiuri minerale si

din ameliorarea carbune lui - deseuri de piele si blana - alte deseuri specifice

productiei - anvelope uzate si taieturi de

anvelope uzate

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 130: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

Grupe de deseuri

Subgrupe de deseuri

Tipuri de deseuri

Deseuri inerte Deseuri care trebuie eliminate din sortarea deseurilor de constructii

- deseuri care trebuie eliminate din sortarea deseurilor de constructii

Alte deseuri inerte - deseuri de origine minerala

- deseuri cu continut metalic - oxizi, hidroxizi, saruri - zgura, cenusa, pulberi - deseuri de azbest, deseuri de

ciment cu azbest - excavatii de pamânt - moloz de constructii

Pentru evolutia deseurilor menajere si masive, se are în vedere relatia

liniara între cantitatea de deseuri si numarul de locuitori, evolutia demografica. Reducerea deseurilor menajere prin:

• reducerea încalzirii cu substante solide; • reducerea cantitatii de cenusa; • reducerea componentelor organice prin compostare proprie si

sisteme separate de colectare, în vederea valorificarii; • cote mai ridicate de colectare în cazul ambalajelor si al altor

substante valoroase; • tratarea (termica) comuna a materialelor plastice si a celor

compozite far a sisteme de colectare separate. Reducerea altor deseuri cu continut organic prin:

- dezvoltarea nivelului tehnic; - cresterea evitar ii si valorificarii ambalajelor; - supravegherea si consilierea mai activa a producatorului de

deseuri; - sisteme logistice noi; - exploatarea la capacitate mai mare a instalatiilor

existente/stabilizeaza cantitatile de deseuri; - nivel mai ridicat de conectare la sistemele de colectare a apelor

reziduale;

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 131: Abordari Economice in Protectia Mediului

MANAGEMENTUL DESEURILOR

- curatarea si separarea fractiunilor minerale si organice din

deseurile rezultate din curatirea strazilor. Reducerea altor deseuri cu continut energetic prin:

- sortarea mai eficienta, cu mai putine resturi de sortare; - cantitate mai mare de lemn vechi si anvelope uzate speciale; - posibilitati mai bune si mai economice pentru co-incinerare

termica; - departajare modificata a deseurilor pentru eliminare/valorificare.

Reducerea de deseuri de constructii prin:

- supraveghere mai eficienta, în special a depozitelor; - logistica de santier optimizata; - posibilitati de valorificare mai eficiente.

5.3 Studiu de caz de analiza a structurii deseurilor în municipiul Râmnicu Vâlcea

Problema deseurilor menajere, în România, a devenit tot mai acuta din cauza cresterii cantitatii acestora si a impactului lor negativ tot mai pronuntat asupra mediului înconjurator. Pentru municipalitati se pot lua în considerare urmatoarele optiuni de management al deseurilor menajere: incinerare, depozitare ecologica, compostare, reciclare, colectare diferentiata.

Pentru stabilirea strategiei de colectare diferentiata , sunt necesare urmatoarele date:

ü disponibilitatea cetatenilor de a accepta sistemul propus; ü sprijinul autoritatilor locale; ü densitatea zonei de colectare; ü frecventa de colectare; ü posibilitati de valorificare a deseurilor reciclabile; ü posibilitati de tratare/depozitare finala a deseului ultim; ü compozitia deseurilor; ü cantitatea de deseuri generata, pe fractiuni.

Pentru alegerea variantei corespunzatoare a gestiunii deseurilor în Râmnicu Vâlcea, sunt necesare informatii privind cantitatea si caracteristicile deseurilor, structura, dotarea si posibilitatile tehnice de organizare si dezvoltare a operatorilor.

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 132: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

În municipiul Râmnicu Vâlcea deseurile menajere sunt colectate si

depozitate aproape în întregime de societatea de gestionare a deseurilor S.C. URBAN S.A. (91%).

Compozitia fizica a deseurilor menajere sufera permanent modificari datorita influentei urmatorilor factori: clima, anotimp, frecventa colectarii, gradul de educare al populatiei, gradul de urbanizare/industrializare al orasului, prezenta ambalajelor si, nu în ultimul rând, venitul pe cap de locuitor.

De aceea, s-a avut în vedere determinarea compozitiei în lunile iulie si octombrie în anul 2000 si februarie si aprilie în anul 2001, luându-se în calcul si celelalte elemente care ar putea influenta major structura fizica a deseurilor menajere.

Colectarea de date solide, comparabile si prelucrabile, se realizeaza cu ajutorul studierii deseurilor din cladiri – tip (cladiri cu >4 etaje, <4 etaje si case), când cantitatile de deseuri sunt analizate în mod obisnuit prin cântarire si stabilirea compozitiei.

Principalele activitati ale unei analize a deseului menajer sunt prezentate în figura 5.1.

Prin date-cadru se desemneaza acele informatii care sunt utile, pe de -o parte, pentru planificare si evaluare si, pe de alta parte, pentru compararea diferitelor analize de deseuri menajere. Aici se includ datele din statisticile de locuitori (numarul locuitorilor din fiecare cladire-tip, numarul recipientelor asezate pe un anumit teren si numarul locuitorilor pe recipient de deseuri).

Pentru determinarea compozitiei deseurilor , se parcurg mai multi pasi de separatie:

• deseu cu granulatie mare >40mm, • deseu cu granulatie medie 10 - 40mm, • deseu fin <10mm. Toate deseurile sunt puse pe masa de sortare, iar fractiunile

particulare sunt sortate manual, conform urmatoarelor grupe de materiale: metale, hârtie/carton/carto-naje, sticla, materiale plastice, lemn, textile, materiale minerale, produse complexe, materiale daunatoare, produse de igiena, deseuri fine si cu granulatie fina, materiale organice, alte substante. În final, s-a înregistrat masa fractiunilor sortate (figura 5.2).

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 133: Abordari Economice in Protectia Mediului

MANAGEMENTUL DESEURILOR

1. Colectarea datelor - cadru ðfixarea parametrilor de stratificare ðstatistica locuitorilor (numar de locuitori/zona) ðstatistica recipientelor (numar, marime, locuitori carora le

apartin) 2. Alegerea esantioanelor

ðîmpartirea regiunii ðfixarea marimii esantioanelor ðalegerea concreta a recipientelor (adresele de ridicare) ðdefinirea fractiunilor de sortare (grupele de materiale)

3. Colectarea recipientelor alese ðdeterminarea nivelului de încarcare a recipientului (grad de

umplere) ðdeterminarea masei recipientelor

4. Sortare/Clasare Separarea esantioanelor corespunzator grupelor de materiale

5. Cântarirea fractiunilor Rezultate intermediare în kg/fractiune (interval de timp de analizare si unitate - esantion)

6. Analize fizico -chimice ðcontinutul de apa ðpierderi la încalzire (determinarea componentei organice) ðvaloare termica

7. Evaluarea intervalu lui de timp de analizare Grad de umplere a recipientului, cantitatea si compozitia deseurilor în: ðmasa - % ðkg/loc saptamâna ðkg/loc an

8. Calcule Grad de umplere a recipientului, cantitati de deseuri si realizarea de analize în mai multe intervale de timp pe ðdomeniul zonelor de locuit ðcantitatile anuale (t/a si kg/loc an)

9. Studierea fractiunilor separate ðhârtie, carton, cartonaje ðsticla ðmateriale plastice ðdeseuri organice s.a.m.d.

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 134: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

Greutatea a ceea ce trece prin grilajul masei de sortare (<40mm - deseuri fine si cu granulatie mica) este de asemenea înregistrata. La final, din aceste fractiuni, se selecteaza un esantion reprezentativ, care este cernut printr-o sita manuala pâna la granulatia de 10mm.

Fig. 5.2 Schema sortarii

10. Evaluare ðstabilirea potentialului materialelor reciclabile si substantelor

daunatoare, cotelor de cuprindere ðconcluzii, recomandari pentru conceptul de gestiune a deseurilor

11. Prognoza deseurilor Prognozarea ðcantitatilor de deseuri ðcompozitiei deseurilor

Fig. 5.1. Metoda de realizare a unei analize prin sortare

Fractiuni > 40 mm Fractiuni < 40 mm

Esantion

Cernere

> 10 mm < 10 mm

Fractiuni sortate

Sortare

Deseu menajer

Pierdere la încalzire

Continut în apa

Cântarire Cântarire

Cântarire

Cântarire

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 135: Abordari Economice in Protectia Mediului

MANAGEMENTUL DESEURILOR

O cantitate partiala din granulele de la 10 pâna la 40mm este sortata

corespunzator grupelor de materiale. Fractiunile fine <10mm sunt de asemenea cântarite, dar nu mai sunt

sortate. Analizat minutios, deseul cu granulatie mica (fractiunea <10mm)

este adaugat, în calcule, tot fractiunii organice, pentru ca este compus în mare parte din materiale vegetale si, deci, poate fi compostat (organic II). Acelasi lucru se întâmpla si cu hârtia din gunoiul cu granulatie medie, între 10 si 40mm.

Prin cântarirea cantitatilor de deseuri se calculeaza compozitia procentuala a deseului menajer si, în legatura cu numarul de locuitori corespondent, cantitatea specifica de deseu menajer (kg/loc.x sapt., respectiv kg/loc. x an).

Un mod similar de abordare se poate aplica si în multe alte localitati din România.

În Documentul de pozitie al României (Aquis comunitar pentru România - 1999), capitolul 22 – Protectia mediului, un loc important îl ocupa deseurile. Prin acest act, Guvernul României se angajeaza, între altele, ca în 15 ani sa reduca la 35% cantitatea de deseuri biodegradabile depozitate în anul 2001. Conform determinarilor, deseurile menajere provenite de la populatie contin în medie: 58 % deseurile vegetale, 11 % hârtia si cartoanele, 7 % sticla, 7 % metale, 5 % textile, 4 % plastice, 8 % altele, influentând si ceilalti parametri caracteristici: greutatea specifica (300 – 400 kg/m3), umiditatea (25 – 26%), puterea calorica (500 – 800 kcal/kg).

Având în vedere cele mentionate mai sus si rezultatele obtinute din determinarile compozitiei deseurilor la nivelul municipiului Râmnicu Vâlcea, se considera necesara reducerea cantitatii de deseuri depozitata.

Printre alte masuri, acest deziderat se poate realiza prin compostare, metoda favorizata de cantitatea de material organic continut în deseurile din Râmnicu Vâlcea. Rezultatele sunt prezentate în tabelele 5.7, 5.8 si 5.19 si în graficele din fig. 5.3, 5.4 si 5.5. De remarcat:

- materialele organice (împreuna tip I si tip II) reprezinta un procent ce variaza între 62% - 78% din totalul cantitatii de deseuri menajere (tabelul 5.7 si figura 5.3 în functie de tipul de cladiri si anotimp);

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 136: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

- cantitatea totala de deseuri organice generate es te 2 ÷ 12 kg/loc si saptamâna (tabel 5.8 si figura 5.4) în functie de locul de generare (gradina, bucatarie etc.);

- cantitatea totala de deseuri din ambalaje variaza între 0,3 si 1,0 kg/loc si saptamâna (tabel 5.9 si figura 5.5) în functie de natura materialului (metal, carton, PET).

Compozitia gunoiului menajer în Râmnicu Vâlcea

în functie de tipul cladirii si de anotimp (%) Tabelul 5.7

Tip A Tip B Tip C Total 7/00 10/00 7/00 10/00 7/00 10/00 7/00 10/00 Metale 2.00 1.87 2.12 1.25 2.04 1.12 2.1 1.2 Hârtie/ Carton/ Cartonaj 5.74 7.14 4.31 7.57 5.78 2.52 5.4 3.6 Sticla 4.22 2.34 4.49 3.35 2.23 2.24 2.9 2.4 Materiale de plastic 7.10 7.66 6.74 6.09 4.64 2.29 5.3 3.2 Materiale mixte 0.67 2.03 0.21 0.23 0.32 0.23 0.3 0.4 Materiale organice I 42.41 51.03 48.95 58.24 47.50 58.73 47.4 58.1 Materiale organice II 20.08 16.15 10.80 12.65 15.57 21.95 14.8 20.1 Lemn 1.09 0.21 1.52 1.14 1.00 0.18 1.1 0.3 Textile 4.07 4.84 3.41 2.27 4.26 0.87 4.0 1.3 Materiale minerale 8.45 3.95 15.12 5.30 15.83 8.86 15.1 8.0 Materiale încarcate toxic 0.30 0.29 0.46 0.26 0.49 0.71 0.5 0.6 Produse de igiena 1.22 2.48 1.69 1.61 0.32 0.19 0.7 0.6 Materiale care nu au fost 2.65 0.03 0.19 0.03 0.00 0.11 0.3 0.1 Total 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00 99.98

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 137: Abordari Economice in Protectia Mediului

MANAGEMENTUL DESEURILOR

Fig. 5.3 Compozitia deseurilor menajere din Râmnicu Vâlcea (%)

Compozitia si cantitati de deseuri organice

din Râmnicu Vâlcea Tabelul 5.8

kg/loc*sapt Tip A Tip B Tip C Total 7/00 10/00 7/00 10/00 7/00 10/00 7/00 10/00 Gradina 0.00 0.01 0.01 0.03 2.79 5.05 1.03 1.88 Bucatarie 0.62 0.37 0.69 0.54 1.23 1.08 0.87 0.71 Organice 10-40 mm 0.66 1.15 0.74 0.73 1.12 2.58 0.87 1.48 Hârtie 10-40 mm 0.04 0.07 0.01 0.03 0.06 0.07 0.04 0.05 Fractiune < 10 mm 0.57 0.41 0.30 0.25 1.62 3.19 0.83 1.36 Total 1.89 2.01 1.76 1.59 6.82 11.97 3.64 5.48

T i p A

0 %

2 0 %

4 0 %

6 0 %

8 0 %

1 0 0 %

7 / 0 0 1 0 / 0 0 7 / 0 0 1 0 / 0 0 7 / 0 0 1 0 / 0 0 7 / 0 0 1 0 / 0 0

M e t a l e H i r t i e / C a r t o n / C a r t o n a j S t i c l a M a t e r i a l e d e p l a s t i c

M a t e r i a l e m i x t e M a t e r i a l e o r g a n i c e I M a t e r i a l e o r g a n i c e I I L e m n

T e x t i l e M a t e r i a l e m i n e r a l e M a t e r i a l e i n c a r c a t e t o x i c P r o d u s e d e i g i e n a

M a t e r i a l e c a r e n u a u f o s t

T i p B T i p C T o t a l

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 138: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

Fig. 5.4 Compozitia si cantitati de deseuri organice din Râmnicu V âlcea

Compozitia si cantitati de deseuri din ambalaje din Râmnicu Vâlcea

Tabelul 5.9 kg/loc*sapt. Tip A Tip B Tip C Total 7/00 10/00 7/00 10/00 7/00 10/00 7/00 10/00 Metale 0.02 0.02 0.02 0.01 0.07 0.09 0.04 0.04 Hârtie/ carton/ cartonaj 0.08 0.09 0.06 0.08 0.37 0.16 0.18 0.11 Sticla 0.08 0.04 0.10 0.06 0.14 0.19 0.11 0.11 PET 0.05 0.08 0.06 0.04 0.20 0.11 0.11 0.07 Alte materiale de plastic 0.13 0.12 0.11 0.08 0.24 0.15 0.16 0.11 Materiale mixte 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.01 0.01 0.00 Total 0.36 0.37 0.36 0.28 1.03 0.71 0.61 0.45

0.0

2.0

4.0

6.0

8.0

10.0

12.0

7/00 10/00 7/00 10/00 7/00 10/00 7/00 10/00

Gradin a Bucatarie Organice 10-40 mm Hârtie 10-40 mm Fractiune < 10 mm

kg/loc*sapt

Tip A Tip B Tip C Total

Materiale organice I

Materiale organice II

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 139: Abordari Economice in Protectia Mediului

MANAGEMENTUL DESEURILOR

Fig. 5.5 Compozitia si cantitati de deseuri din am balaje din Râmnicu Vâlcea Studiul de caz prezentat pentru municipiul Râmnicu Vâlcea poate fi

un exemplu de analize si evaluari necesare care sa asigure o strategie de gestionare a deseurilor la nivelul localitatilor.

În cazul analizat, aplicarea composta rii asigura solutionarea în conditii ecologice a cca. 60% din deseurile generate.

Precizam ca elaborarea acestei strategii este în curs de derulare la nivel judetean si national.

0.0

0.2

0.4

0.6

0.8

1.0

1.2 kg

/loc*

sapt

7/00 10/00 7/00 10/00 7/00 10/00 7/00 10/00

(kg/loc*sapt)

Metale Hârtie/ carton/ cartonaj

Sticla PET Alte materiale de plastic Materiale mixte

Tip A Tip B Tip C Total

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 140: Abordari Economice in Protectia Mediului

6.1 Aspecte economice în alocarea apei pentru irigatii

În domeniul gestionarii resurselor de apa, exista metode variate de tarifare a utilizarii acestora. În prezentul studiu de caz, se va încerca alegerea metodei de calcul pentru apa utilizata în irigatii. Considerând interesanta analiza în paralel a doua judete - Buzau si Sibiu, situate în zone cu caracteristici biogeografice si orografice diferite – se pleaca de la datele de intrare (tabelul 6.1) pentru a determina tarifele pentru apa de irigat.

Date de intrare Tabelul 6.1

Unitatea de masura BUZAU SIBIU

Suprafata irigata m 2 7960 x 10 4 900 x 10 4 Costul (suma necesara pentru livrarea apei) lei 301359 x 10 4 69781 x 10 4

Cantitatea de apa necesara m3 22288 x 10 4 2086 x 10 4

6 Aspecte economico – ecologice în diferite

sectoare de activitate

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 141: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECO NOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

Scopul acestei prezentari este analiza metodei de determinare a tarifului optim din punct de vedere al furnizorului. Din literatura de specialitate se cunoaste existenta a cinci programe.

6.1.1 Programul “cota fixa” Exista o cota pe metru patrat, iar proprietarul suprafetei de irigat (sa -

i spunem generic fermier) plateste apa în functie de suprafata pe care o detine, indiferent de cantitatea de apa pe care o foloseste. În majoritatea cazurilor, furnizorul fixeaza cota în functie de costurile anuale si de suprafata aflata în administrare (la nivelul unui judet).

Deci, cota fixa = venituri necesare/ suprafata totala Aceste cote sunt stabilite la nivelul fiecarui judet de catre Regia

Autonoma a Îmbunatatirilor Funciare, la nivel de sucursala. Cota fixa în Buzau: 301.359 x 10 4 /7960 x 10 4 = 38 lei/mp Cota fixa în Sibiu: 69.781 x 10 4 /900 x 10 4 = 78 lei/mp Aceste diferentieri între preturile celor doua judete se explica prin

faptul ca judetul Sibiu are o suprafata de teren agricol mult mai mica (116.308 ha) decât judetul Buzau (255.854 ha) si care prezinta un relief mai putin pretabil culturilor agricole.

Sursa de apa pentru Buzau este din râurile de suprafata, iar diferenta de nivel dintre punctul de captare si punctul de irigare este pozitiva. În schimb, judetul Sibiu se alimenteaza cu apa din subteran (cea de suprafata fiind poluata puternic), iar sumele necesare pentru pompare, transport, întretinere etc. sunt mult mai ridicate.

Cota fixa este reprezentata în figura de mai jos:

judetul Buzau

judetul Sibiu Fig. 6.1 Graficul programului “cota fixa”

lei/m2

0

78

38

m3/m2

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 142: Abordari Economice in Protectia Mediului

ASPECTE ECONOMICO – ECOLOGICE ÎN DIFERITE SECTOARE DE ACTIVITATE

Daca furnizorul B1 reduce cantitatea de apa livrata, fermierii nu vad

legatura directa cu pretul pe care ei îl platesc. Beneficiarii înteleg ca, platind aceasta cota fixa, ei pot consuma oricât de multa apa. De aceea, acest program demonstreaza lipsa de eficienta în administrarea apei.

6.1.2 Programul “rata de apa” Beneficiarii platesc o anumita rata pe mc de apa livrata. Fiecare mc

în plus este platit. Furnizorii fixeaza nivelul ratei în functie de costurile si obligatiile anuale pe care le necesita furnizarea apei si de cantitatea de apa livrata. Pentru judetul Buzau, rata de apa este:

301.359 x 10 4 lei/22.288 x 10 4 mc = 14 lei/mc Pentru judetul Sibiu, rata de apa este: 697.810 x 10 4 lei/2086 x 10 4 mc = 34 lei/mc

Fig. 6.2 Graficul programului “rata de apa”

Cu toate ca acest program promoveaza folosirea eficienta a apei, pentru furnizor nu se genereaza un venit stabil. Veniturile încasate de furnizor sunt direct proportionale cu apa “consumata”. Daca apa furnizata fluctueaza de la sezon la sezon, atunci veniturile fluctueaza si ele.2 O solutie pentru aceasta problema ar fi proiectarea unui alt program care sa includa si cota fixa, si rata de apa, astfel încât furnizorul sa capete o siguranta în încasarea veniturilor sale.

1 Pentru simplificare, consideram sucursala R.A.I.F. Buzau ca fiind furnizorul B, iar cea din

Sibiu, în mod analog, S 2 Într-o perioada a an ului, precipitatiile pot cadea în cantitati mari (deci irigatiile scad), iar

în alta perioada seceta poate persista si cantitatea de apa pentru irigatii va creste considerabil

lei/m3

0

34

14

m3/m2

A (5 x 34=170 lei pentru 5 m3 de apa)

B (5 x 14=70 lei pentru 5 m3 de apa)

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 143: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECO NOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

6.1.3 Programul combinat Acest program presupune ca o parte a încasarilor sa fie rezultate din

cota fixa, iar celela lte prin rata de apa, ramânând la latitudinea fiecarui furnizor sa stabileasca procentele. Daca fluctueaza de la an la an cantitatea de apa ce trebuie furnizata, atunci furnizorul poate alege sa aiba un procent mai mare din încasari provenind din cota fixa. Sa presupunem ca procentul ar fi 52% cota fixa si 48% rata de apa, pentru ambele judete. În Buzau, 52/100 x 38+48/100 x 14= 20 lei/mp + 7lei/mc În Sibiu, 52/100 x 78+48/100 x 34=41 lei/mp + 16lei/mc

6.1.4 Program complex cu gratuitati Aceasta optiune aduce pe lânga programul combinat si un regim de

gratuitati. Presupunând ca se ofera beneficiarilor doi mc de apa gratuit pentru plata cotei fixe, avem urmatoarea situatie: � În Buzau, se ofera gratuit 2mc/mp x 7.960 x 10 4 mp =

= 15.920 x 10 4 mc Cota fixa= 20lei/mp x 7.960 x 10 4 mp = 159.200 x 10 4 lei Rata de apa= 7lei/mc x 6.368 x 10 4 mc = 44.576 x 10 4 lei ? [22.288 x 10 4 -15.920 x 10 4 ]

Deci, veniturile obtinute sunt: 159.200 x 10 4 +44.576 x 10 4 = 203.776 x 10 4 lei

5

lei/m3

0

41

20

m3/m2

B (41+16 x 5=121 pentru 5 m3 de apa)

A (20+7 x 5=55 pentru 5 m3 de apa)

Fig.6.3 Grafi cul programului combinat

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 144: Abordari Economice in Protectia Mediului

ASPECTE ECONOMICO – ECOLOGICE ÎN DIFERITE SECTOARE DE ACTIVITATE

Dar suma necesara este 301.359 x 10 4 lei, de unde ? furnizorul B pierde prin aplicarea acestui program, 301.359 x 10 4 - 203.776 x 10 4 = = 97.583 x 10 4 lei

� În Sibiu:

Se ofera gratuit 2mc/mp x 900 x 10 4 mp = 1800 x 10 4 mc Cota fixa : 41 x 900 x 10 4 = 36900 x 10 4 lei Rata de apa: 16 x 268 x 10 4 = 4576 x 10 4 lei deci veniturile obtinute sunt:41.476 x 10 4 lei? furnizorul S pierde prin aplicarea acestui program, 69.781 x 10 4 - 41.476 x 10 4 = 28.305 x 10 4 lei

6.1.5 Program cu rate suprapuse

Acest program ofera posibilitatea ca furnizorii sa nu mai suporte

pierderi si permite fermierilor sa primeasca o anumita cantitate de apa pentru plata cotei fixe.

Ceea ce deosebeste acest program de celelalte este faptul ca furnizorul initiaza un al doilea set de rate de apa (mai ridicat), pentru a recupera pierderile.

Sa presupunem ca, în plus, fata de ceea ce primesc la plata cotei fixe , de 20lei/mp pentru Buzau si 41lei/mp pentru Sibiu, beneficiarii primesc doi mc/mp la pretul de 2lei/mc.

Deci, veniturile generate sunt: Din cota fixa: � Buzau 20 lei/mp x 7.960 x 10 4 mp = 159.200 x 10 4 lei � Sibiu 41 lei/mp x 900 x 10 4 mp = 36.900 x 10 4 lei

5

lei/m3

0

41

20

m3/m2

B (41+3 x 16=89 pentru 5 m3 de apa)

A (20+3 x 5=41 pentru 5 m3 de apa)

Fig. 6.4 Graficul programului complex cu gratuitati

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 145: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECO NOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

Din prima rata de apa: ¡ Buzau 2 lei/mc x 2 mc/mp x 7960 x 10 4 mp = 31.840 x 10 4 lei ¡ Sibiu 2 lei/mc x 2mc/mp x 900 x 10 4 mp = 3.600 x 10 4 lei Deci, veniturile obtinute sunt: pentru Buzau, 159.200 x 10 4 +31.840 x 10 4 = 191.040 x 10 4 lei pentru Sibiu, 36.900 x 10 4 + 36.000 x 10 4 = 72.900 x 10 4 lei Lipsesc pentru Buzau 301359 x 10 4 - 191.040 x 10 4 = 110.319 x

x 10 4 lei Pentru Sibiu 69.781 x 10 4 - 72.900 x 10 4 = -3.119 x 10 4 lei Observam ca pentru Sibiu nu mai este necesara crearea unei rate de

apa, pentru ca s-au acoperit sumele necesare, chiar s-au depasit cu 3.119 x 10 4 lei. Numai pentru furnizorul B este necesara crearea unui al doilea bloc de rate de apa, cu rata de apa de:

110.319 x 10 4 lei/15.920 x 10 4 mc = 6,93 ≅ 7lei/mc. Rezulta faptul ca a doua rata de apa va aduce venituri în valoare de 7lei/mc x 15.920 x 10 4 mc = 111440 x 10 4 lei.

Atunci, pentru furnizorul B, costul apei este egal cu: 20+2+7 = 29 lei/mc , iar pentru S, 43lei/mc.

6.1.6 Compararea programelor

Pentru a compara valoarea diferitelor programe pentru o zona, avantajele si dezavantajele celor cinci tipuri de programe sunt structurate în tabelul urmator:

Tabel comparativ Tabelul 6.2

Tip inteligibil flexibil venit stabil

încurajeaza eficienta

echitabil masurarea necesarului

si a sistemului de programare

Cota fixa xxx x xxx Rata de apa xx xx x xxx xxx x Combinarea ratelor x xx xx xx xx x Combinare cu gratuitati

x xx xx xx xx x

Rate suprapuse x xxx xx xxx xx x Cel mai bun scor (numar de puncte) se obtine în cazul programelor

“rata de apa” si rate suprapuse.

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 146: Abordari Economice in Protectia Mediului

ASPECTE ECONOMICO – ECOLOGICE ÎN DIFERITE SECTOARE DE ACTIVITATE

În zonele unde exista cerinta de apa, acest factor de mediu, dar si

resursa în acelasi timp, este necesara irigarea pentru a creste productia agricola sau pentru a mari productia ce se putea obtine numai cu apa din precipitatii. Apa este unul din elementele necesare pentru procesul de crestere al plantelor, alaturi de calitatea solului, munca, îngrasaminte chimice etc. Irigarea se realizeaza pentru a mari productia si pentru a asigura un profit ridicat. Dar exista o limita în beneficiile pe care fermierii le pot obtine aplicând irigatii, deoarece, de la un anumit punct, apa în exces conduce la scaderea productiei. Când apa este disponibila fara a plati vreun pret, fermierul este tentat sa foloseasca mai multa apa, pâna când nu va mai exista beneficiu aditional. Oricum, comportamentul sau de maximizare a profitului propriu3 îi poate afecta pe alti fermieri de exemplu, luând din apa pe care cei din urma ar fi folosit-o. În schimb, când apa suplimentara nu este gratis, fermierul trebuie sa compare profitul pe care îl va obtine în plus cu costul acestei ape. De exemplu, daca aplica suplimentar 1mc de apa cu costul de 15 u.m., atunci valoarea acestui metru cub de apa în productia agricola trebuie sa fie de 15 u.m.; iar daca apa îl costa 10 u.m./mc, el va trebui sa obtina un profit suplimentar de 5 u.m. pentru metrul cub suplimentar de apa. Daca viitorul metru cub de apa scade productia cu 8 u.m., atunci valoarea apei este mai mica decât pretul (8 fata de 10 u.m.), iar fermierul pierde banii pe care i-a aplicat pe metrul cub suplimentar.

Concluzia este aceea ca aceste programe urmaresc utilizarea eficienta a resursei de apa, luând în calcul si aspectul de management al agentului economic ce furnizeaza apa.

6.2 Analize teoretice pentru conservarea optima a solului Controlul eroziunii reprezinta o problema clasica de echilibrare a

veniturilor imediate cu pierderile pe termen lung. Adâncimea de cultivare a solului are un efect pozitiv asupra recoltei, deoarece îi da posibilitatea plantei sa aiba suficient spatiu pentru a prinde radacina. Dar conserva rea solului cere sacrificii în câstigul pe termen scurt. Productia agricola poate fi sporita în viitorul apropiat prin cultivarea pe coastele de deal, conditia fiind sa se construiasca terase pentru a preveni eroziunea.

Fermierii influenteaza dinamica solu lui prin alegerea culturilor pe care le planteaza, rotatia acestora si terasarea. Mc. Conell (1983) uneste aceste actiuni într-o singura variabila Rt , care reprezinta intensitatea

3 externalitate sub forma unei non-economii de consum

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 147: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECO NOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

cultivarii solului si descrie dinamica de transformare a solului prin urmatoarea ecuatie: dSt / dt = M – R t ,

unde: St este “adâncimea” solului la timpul t dSt / dt este rata de schimb pentru adâncimea solului

M este o constanta reprezentând adaugarile de la suprafata solului

Cu cât este mai intensa cultivarea (R t), cu atât este mai mare deteriorarea solului. De aceea pare mai rezonabil sa rescriem ecuatia “adâncimii” solului:

dSt /dt=M-RtF(Ct), cu F(0)=1, F'(C) = 0 ,s F''(C) = 0, unde Ct este valoarea de conservare. Prin aceasta, un fermier poate mentine constanta adâncimea solului

chiar si atunci când se efectueaza o forma intensiva de cultivare, datorita folosirii crescânde a valorii de conservare.

De asemenea, fermierul trebuie sa aleaga un nivel de intensitate a cultivarii (R), sa foloseasca diverse elemente (N) si o actiune de conservare (C) la fiecare moment, pentru a maximiza valoarea operatiei.

max ∫∞

0[ PQ(Rt,St,Nt)-uNt-vCt]e -rt dt

{Rt,Nt ,C t} St = 0 , S0 > 0

Urmatoarele ecuatii prezinta faptul ca schimbarile în preturile de intrare si de iesire nu au nici un efect asupra adâncimii solului daca QR/QS este independent de R si N:

QR(R*,S*,N*) = Q S(R*,S*,N*)F(C*)/r M = R*F(C*) Daca conditia nu este satisfacuta, S* va fi afectat. Considerând ca R

este marit usor pentru o perioada scurta de timp si ca devine egal cu M/F(C), unde C este elementul fix de conservare, grosimea solului este redusa permanent dar valoarea profitului ramâne neschimbata. Desi efectul indirect al schimbarii preturilor poate evolua în ambele directii, se sugereaza ca o crestere a pretului de iesire va încuraja conservarea solului.

Parerea unanima este ca alegerea culturilor este foarte putin variabila. Dar daca preturile diferitelor culturi se schimba, atunci fermierii vor dori sa-si schimbe recolta. Si Banca Mondiala a argumentat faptul ca politicile de preturi pot agrava eroziunea solului prin încurajarea fermierilor de a planta culturi care pot afecta mediul. Cum opereaza dinamica acestor schimbari? De exemplu, sa presupunem ca avem elemente ce nu tin de sol (Nt=0) si elemente ce nu tin de conservare (Ct=0) stiind ca la preturile actuale este avantajos din punct de vedere economic pentru fermieri sa

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 148: Abordari Economice in Protectia Mediului

ASPECTE ECONOMICO – ECOLOGICE ÎN DIFERITE SECTOARE DE ACTIVITATE

produca recolta A. Sa mai presupunem ca adâncimea solului este initial la nivelul optim pentru recolta A. La timpul t=0, pretul culturii B (pB) se ridica la pretul culturii A (pA). Fermierul are doua optiuni: fie sa continue sa cultive recolta A sau sa se schimbe la recolta B. Sa marcam adâncimea solului pentru recolta A cu S* si pentru B cu S**. Stim ca aceste niveluri sunt independente de pretul recoltelor. Deci, daca fermierul continua sa cultive recolta A dupa ce pretul se schimba, va fixa Rt=M, t=0. Daca B afecteaza mai mult solul, atunci S*>S**. Când S0 = S* este optim sa se cultive recolta B, iar R trebuie sa depaseasca M.

În majoritatea economiilor în curs de dezvoltare, hrana înca se produce de catre agricultura traditionala si fertilitatea solului este mentinuta nu prin aplicarea îngrasamintelor artificiale , ci prin cultivarea recoltei care urmeaza , timpul necesar pentru refacerea productivitatii solului la nivelurile initiale variind în functie de clima si de caracteristicile solului. În padurile tropicale, restaurarea dureaza pâna la 12 ani, iar în zonele uscate pâna la 15 ani.

Practica schimbarii culturilor este stabila ecologic , datorita faptului ca productivitatea solului poate fi mentinuta. Dar, sub presiunea cresterii populatiei, perioadele de destelenire s-au scurtat, iar, ca o consecinta, fertilitatea solului a scazut. Acest lucru pare sa fie o mare problema de mediu în multe tari cu un venit scazut. Când fermierii adauga îngrasaminte pentru a mari perioada de cultivare, pretul marit va încuraja folosirea acestora, perioadele de destelenire se vor scurta, iar fertilitatea solului va creste.

Pâna acum nici o analiza empirica nu a stabilit legatura dintre preturi si conservarea solului. Oricum, cercetarile au dovedit ca impactul productiei asupra schimbarilor în politicile de preturi în multe tari cu venit scazut este mic. Un recent numar de analize empirice încearca sa estimeze “costul eroziunii solului”. De exemplu, Magrath si Arens (1989) estimeaza valoarea costului pe an a eroziunii solului în Java la 323$ milioane, iar Bishop si Allen (1989) estimeaza valoarea costului în Mali la 123$ milioane. Amândoua studiile estimeaza eroziunea solului în conditii naturale, reducerea profitului fiind asociata cu reducerea recoltei. De asemenea , se compara recoltele obtinute pe soluri erodate si pe cele neerodate. Amândoua studiile ajung sa recunoasca faptul ca profitul poate fi mai mic pe termen scurt daca solul este conservat. Atunci întrebarea ar fi daca sursa problemei consta în faptul ca fermierii au de-a face cu stimulente gresite sau ca ei au protejat prea putin solul.

Relatiile dintre reformele politice si conservarea solului sunt mult mai complicate decât s-a prezentat. Ideea ca veniturile mai mari vor încuraja conservarea este respinsa de catre stimulentele create pentru fermieri pentru a cauta resurse prin distrugerea treptata a solului. De aceea, reformele ar

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 149: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECO NOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

trebui sa recunoasca ca nu totul se rezuma la costuri si beneficii. Solul are si el un pret, iar politicile trebuie sa asigure ca rezultatele economice ale acestor impacturi nu se nasc prin deteriorarea solului.

6.3 Dezvoltarea umana durabila la nivel national Conceptul de dezvoltare ofera o analiza care ar putea promova un

progres mult mai realist, pozitiv si durabil pentru viitor. Cea mai importanta parte a acestui aspect este cea referitoare la Strategia Nationala de Dezvoltare. La nivel national, se calculeaza indicele dezvoltarii umane (IDU), pentru a reflecta nivelul de dezvoltare economica si sociala pe care îl au locuitorii României, dupa urmatoarea metodologie:

⇒ Cele trei elemente de baza: longevitatea ( masurata prin speranta de viata la nastere), nivelul de educatie (calculat ca medie aritmetica ponderata între gradul de alfabetizare al populatiei si gradul de cuprindere în învatamântul de toate nivelurile) si standardul de viata (exprimat prin nivelul Produsului Intern Brut pe cap de locuitor, calculat la paritatea puterii de cumparare în dolari SUA).

Într-o astfel de analiza , în mod indirect intra si calitatea mediului, aceasta reflectâ ndu-se în speranta de viata a populatiei.

⇒ Etapele de calcul al IDU pentru România în anul 1998 sunt urmatoarele:

- speranta de viata 69,2 ani - gradul de alfabetizare 97% - gradul de cuprindere în învatamânt 63,9% - produsul Intern Brut pe locuitor =3679 dolari SUA Fiecare componenta este comparata cu valori minime si maxime

fixe, stabilite de PNUD, acestea fiind: 25, respectiv 85 de ani pentru speranta de viata; 0 si 100% pentru gradul de alfabetizare si pentru gradul de prindere în învatamânt; 100 si 40.000 de dolari pentru PIB.

Indicele sperantei de viata=(69,2-25)/(85-25)=0,737 Indicele gradului de alfabetizare=(97-0)/(100-0)=0,970 Indicele gradului de cuprindere în învatamânt=(63,9-0)/(100- -0)=0,639 Indicele nivelului de educatie calculat din cei doi indici anteriori=(2*0,970+0,639)/3=0,860, deoarece ponderea gradului de alfabetizare este de 2/3, iar cea a gradului de cuprindere în învatamânt este de 1/3 Indicele PIB pe locuitor (log3679-log100)/(log40000-log100)=0,602 Indicele dezvoltarii umane = (0,737+0,860+0,602)/3 = 0,733

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 150: Abordari Economice in Protectia Mediului

ASPECTE ECONOMICO – ECOLOGICE ÎN DIFERITE SECTOARE DE ACTIVITATE

Calculul IDU

Tabelul 6.3 1995 1996 1997 1998 PIB pe locuitor în: - preturi curente - dolari la paritatea puterii

de cumparare

318.044

4.070

4.817.827

4.244

11.109.777

3964

15.050.125

3.679

Gradul de alfabetizare al populatiei adulte(%) Rata bruta de cuprindere în toate nivelurile de învatamânt (%)

96,9

61,6

97,0

62,0

97,0

62,9

97,0

63,9

Speranta de viata la nastere (ani) Indicele - produsului intern brut - educatiei - sperantei de viata

69,4

0,619 0,851 0,740

69,1

0,626 0,853 0,735

69,0

0,614 0,856 0,733

69,2

0,602 0,860 0,737

Indicele dezvoltarii umane (IDU)

0,737

0,738

0,734

0,733

Structura indicelui dezvoltarii umane se identifica cu vectorii dezvoltarii umane, dar evolutia sa are un grad ridicat de dependenta de crearea de valoare adaugata în procesele economice (evaluata prin produsul intern brut). La acest factor se adauga capacitatea societatii de a stapâni starea de sanatate a membrilor sai, exprimata prin speranta de viata, precum si functionarea unui model cultural, sustinut de institutii adecvate de educatie. Cu exceptia anului 1996, tendinta indicelui dezvoltarii umane (IDU) este descrescatoare fata de 1995 si se coreleaza cu aceeasi evolutie a PIB. Evaluat în dolari S.U.A., prin metoda paritatii puterii de cumparare, P.I.B. pe locuitor, dupa o crestere conjuncturala în 1996, a înregistrat o scadere substantiala, de -391 dolari pe locuitor în 1998 fata de 1995. Radacinile acestui declin sunt mai adânci si caracterizeaza cei noua ani de tranzitie în România. Ritmul mediu anual de crestere al P.I.B. a fost de -2.7% în perioada 1990-1998. Speranta de viata la nastere de 69 de ani în intervalul 1995-1998 (pentru barbati de 65 de ani) este un avertisment pentru starea de sanatate a populatiei. Rezultate satisfacatoare a avut functionarea modelului educational, gradul de alfabetizare al populatiei adulte ridicându-se la 97% în aceasta perioada. În schimb, rata de cuprindere în toate nivelurile de

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 151: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECO NOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

învatamânt este cu mult mai mica , datorita posibilitatilor restrânse de finantare, organizare si a altor factori de complexitate mai mare. Cu dificultati, perioade de stagnare si chiar evolutii inverse se confrunta si vectorul urbanizare si habitat, care nu este cuprins în indicele dezvoltarii umane, dar caracterizeaza acest proces. Starea respectivilor factori nu este atât de grava , daca se tine seama de disparitatile mari urban-rural si de dimensiunile, putin obisnuite în tarile dezvoltate, ale mediului rural în România (45% din populatia tarii). Totusi, rata medie anuala de crestere a populatiei urbane în intervalul 1995 - 2000 are semnul minus (-0.25). În buna parte , fenomenul marcheaza scadenta industrializarii fortate din anii de comanda, însotita de migratia în valuri de la sat la oras în conditii nesustenabile. Ponderea populatiei urbane în total a crescut cu 22 puncte procentuale în 1990 fata de 1960 (32.1% în 1960, 54.3% în 1990), pentru ca dupa aceasta data sa scada. Spre deosebire de sanatate, situatia locuintelor în mediile urban si rural, exprimata prin indicatori agregati, nu este alarmanta. Suprafata medie pe locuitor a crescut de la 10.6 mp în 1990 la 12.0 mp în 1998. Ea este mai mica în mediul urban decât media pe tara (11.4 mp în acelasi an de referinta si 11.7 mp în 1998). De asemenea, gospodariile urbane care ocupa apartamente cu 2 si 3 camere detin o pondere, cu mici diferente de la un an la altul, de 59% din total în tot intervalul analizat.

Semne de îngrijorare apar o data cu observarea calitatii constructiilor si a confortului locuintelor. Calitatea constructiei blocurilor ridicate în perioada avântului demolarii cartierelor urbane si a ”sistematizarii satelor” (anii `70 si `80) este foarte scazuta, ca si gradul de confort si salubritate al locuintelor. Ponderea gospodariilor cu locuinte construite din paianta sau alte materiale neadecvate a fost în perioada analizata - cu unele diferente anuale - de 41% pe an în mediul rural si de 7% în mediul urban. Aceleasi gospodarii rurale erau aprovizionate cu apa din interior sau din reteaua publica în proportie de numai 7%.

Starea de disconfort a locuintelor, slaba izolare termica cu efecte de igrasie si materialele de constructie necorespunzatoare au generat o avalansa de cereri adresate autoritatilor, în mare parte având drept scop schimbarea spatiilor de locuit detinute în prezent.

Corolarul declinului vectorilor dezvoltarii umane îl constituie agravarea procesului de saracire a populatiei. Indicele saraciei umane a crescut de la 15,78 în 1995 la 17,02 în 1997.

Unele forme concrete de manifestare a fenomenului sunt îngrijoratoare. Rata saraciei cu prag de 60% din cheltuielile medii pe persoana a crescut de la 16,20 în 1995 la 19,06 în 1997. Ponderea

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 152: Abordari Economice in Protectia Mediului

ASPECTE ECONOMICO – ECOLOGICE ÎN DIFERITE SECTOARE DE ACTIVITATE

persoanelor care nu se asteapta sa supravietuiasca vârstei de 60 de ani este mai mare de o cincime, ajungând în 1997 la 23.3%.

Notiunea de dezvoltare durabila trebuie sa ia în considerare si aceste aspecte sociale, în conexiunea lor cu latura ecologica. Nivelul si dimensiunea integrarii economico-ecologice în contextul dezvoltarii umane durabile trebuie sa se realizeze si la scara nationala. Analize ca cele prezentate mai sus se impun a fi efectuate anual la scara judeteana si desigur nationala. Vor putea fi astfel identificate sectoarele deficitare si caile prin care poa te fi îmbunatatit indicele dezvoltarii umane în care latura economica, sociala si ecologica se abordeaza integrat.

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 153: Abordari Economice in Protectia Mediului

7.1 Generalitati

Dupa 1990, statele din centrul si estul Europei au realizat ca se confrunta cu grave probleme de mediu. Pe fondul a numeroase disfunctionalitati cu care se confrunta economiile nationale ale acestor tari, precum si al lipsei de fonduri de la bugetul statului cu care sa se finanteze marile proiecte de protectie a mediului, s-a apelat la înfiintarea unor fonduri extrabugetare, cunoscute în prezent sub numele de “Fond pentru mediu”. La baza înfiintarii acestor fonduri a stat principiul “poluatorul plateste”.

Principiul Poluatorul Plateste (PPP), care a fost adoptat pe scara larga de guvernele din centrul si estul Europei si noile state independente din fosta URSS, solicita poluatorilor sa foloseasca propriile resurse în scopul finantarii masurilor cerute pentru satisfacerea standardelor de mediu.

În cadrul PPP-ului, un obiectiv al guvernului în combaterea poluarii este stabilirea unei politici si a cadrului institutional de la care sa provina finantarea. PPP-ul sustine, cu câteva exceptii, propria filozofie “fara subventii”. Aceste exceptii includ situatiile în care firmele poluante ar suferi în mod nejustificat fara subventii si pot fi justificate daca marimea si durata subventiei sunt limitate si nu introduc distorsiuni impor tante pe piata. Pe lânga aceasta, subventiile sau finantarea ‘blânda’ pot fi justificate pentru

Fondul pentru mediu 7

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 154: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

proiecte în care externalitatile semnificative sunt implicate ca efecte ale sanatatii umane sau în care exista un potential pentru distrugeri serioase ale capitalului natural sau schimbare ireversibila a mediului.

Un numar de conditii, în tarile cu economie în tranzitie , constrâng de asemenea aplicarea totala a PPP si împiedica utilizarea de urgenta sau eficienta a mecanismelor financiare caracteristice economiilor de piata mai mature. Aceste conditii includ slabiciunea aplicarii legislatiei de mediu, a constrângerilor financiare severe asupra întreprinderilor si consumatorilor casnici, incertitudinile în sistemele fiscale si costuri informationale inadecvate ale deteriorarii mediului. Guvernele din multe state central si est Europene si din noile state independente fac uz de fonduri specifice si publice ca mijloace de atingere sau micsorare a acestor provocari. Aceste fonduri sunt de obicei guvernamentale, incluzând taxe si penalitati de mediu. Ele furnizeaza suport financiar, de obicei sub forma de împrumuturi garantate de stat, pentru un numar larg de activitati de protectie a mediului.

În multe tari CEEC/NIS1, fondurile au îmbunatatit ritmul ameliorarii calitatii mediului, sustinerea finantarii aditionale pentru investitii de mediu si au întarit capacitatile interne pentru pregatirea proiectelor si politica de implementare.

Fondurile prezinta dezavantaje reale si potentiale. Desi nu reprezinta o optiune politica de prim rang, fondurile pot fi considerate mecanisme efective si eficiente pentru finantarea protectiei mediului, conditia fiind ca ele sa fie initiate si mânuite adecvat.

În România, din cauza unor inconveniente nici în 2002 Fondul pentru mediu nu a fost operational, în sensul finantarii unor proiecte de mediu.

7.2 Rolul si importanta fondurilor

Chiar daca multe state CEEC/NIS încep sa beneficieze cu succes de pe urma reformelor si sa faca progrese în perioada tranzitiei, fondurile de mediu continua sa joace roluri semnificative în finantarea protectiei mediului în regiune. Într-adevar, rolul important jucat de fonduri a fost înca o data recunoscut de guverne si ministerele de mediu ale acestora la conferinta ministeriala “Mediu pentru Europa” tinuta la Arhus, Danemarca în 1998. Recunoscând faptul ca ele exista în cadre dinamice, multe fonduri îsi cauta activ nisa lor în mijlocul împrejurarilor schimbatoare de mediu si

1 Tarile din centrul si estul Europei

Noile State Independente din fosta Uniune Sovietica

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 155: Abordari Economice in Protectia Mediului

FONDUL PENTRU MEDIU

economice. Fondurile pe termen lung evolueaza, cu câteva strategii pe termen lung si chiar considerând scenarii post-tranzitie pentru ele însele. Aceste strategii si scenarii includ o gama larga de optiuni, de la privatizarea si transformarea în banci comerciale, pâna la consolidarea în bugetul de stat. În acelasi timp, noi fonduri sunt create ca fonduri de mediu, într-o forma sau în alta, existând acum în majoritatea tarilor acestor regiuni. Din 1994 noi fonduri/resurse au fost create în Slovenia, Bulgaria, Rusia, Lituania si Macedonia.

Evolutia, eficacitatea si potentialul acestor fondur i sunt strâns legate de progresul mai larg facut de statele CEEC/NIS în privinta reformelor economice si politice, precum si a dezvoltarilor în cadrele politicii nationale de mediu. Desi fondurile pot ajuta sa se depaseasca câteva provocari financiare de mediu întâlnite în timpul perioadei de tranzitie, ele nu sunt substituente pentru reforma fundamentala si nu pot micsora deficientele în aceste reforme. Diferentele semnificative în dezvoltarea si potentialul acestor fonduri pot fi observate între statele CEEC, în care reformele au fost ferme si sunt avansate si cele din NIS, unde reformele au fost mai putin consistente si vaste.

Marimea veniturilor administrate de fonduri ilustreaza într-o oarecare masura aceste diferente. În 1997, veniturile totale ale celor opt fonduri nationale de mediu din CEEC a fost de aproape 720 mil USD sau USD 9,44/locuitor. În contrast, cifrele similare pentru cele opt fonduri nationale de mediu din NIS (care exclud facilitatea de reducere a poluarii din Rusia) au fost de cca 36 milioane USD sau 0.16/locuitor USD. Chiar si între regiunile din CEEC si NIS fondurile difera dramatic, cel putin ca marime. Veniturile din 1997 ale Fondului de mediu al Federatiei Ruse (aproximativ 18 milioane USD) de exemplu, depasesc veniturile combinate ale altor fonduri nationale din NIS pentru aceeasi perioada (aproximativ 17 milioane). Acelasi lucru se poate spune despre Fondul National al Poloniei pentru protectia mediului si managementul apei, ale carui venituri din 1997, de aproximativ 403 milioane USD, depasesc veniturile globale ale altor fonduri nationale de mediu din CEE, aproximate la 317 milioane USD. Constientizarea unor diferente atât de semnificative între fonduri, precum si a celor privind cadrul în care ele opereaza, s-ar dovedi folositoare, considerând informatiile prezentate.

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 156: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

7.3 Statutul legal si institutional al fondurilor

Statutul legal si institutional al fondurilor variaza considerabil în cadrul regiunii: de la entitati legale independente si extra-bugetare cu propriile infrastructuri institutionale la liniile de buget ale Ministerelor de Mediu administrate de personalul Ministerelor de Mediu. Câteva institutii au fost create ca fundatii non-profit (de exemplu Eco–Fondul Polonez), companii mixte detinute de guvern (de exemplu Fondul Ecologic de Dezvoltare Slovenian).

Lipsa unui cadru institutional potrivit si a unor fundamente legale clar definite pot împiedica serios eficienta fondului. Aceste obstacole au condus la urmatoarele nevoi stringente institutionale privind anumite fonduri:

• o mai mare independenta politica ar permite obtinerea unei eficiente marite a multor fonduri regionale;

• câteva fonduri duc lipsa de garantii suficiente ca resursele proprii vor fi folosite în scopul protectiei mediului. În anumite situatii, însa, resursele câtorva fonduri au fost folosite pentru finantarea activitatilor din afara mandatelor lor, chiar complet diferite de protectia mediului. Aceste situatii au diminuat credibilitatea lor institutionala si viabilitatea pe termen lung;

• fonduri create în interiorul structurilor institutionale ale Ministerului Mediului pot întâmpina dificultati în atragerea si mentinerea specialistilor necesari.

Veniturile fondului sunt limitate mult în câteva tarile NIS, unde reforma economica este înca într-un stadiu nu foarte evoluat si se înregistreaza dificultati financiare în sectorul public si în cel privat.

Mai mult, trebuie sa se ia în considerare conditiile de incertitudine, deoarece unele venituri fluctueaza semnificativ de la an la an, fiind afectate de negocierile anuale din Guvern sau Parlament.

Concentrarea asupra cheltuirii fondurilor variaza între tari si institutii, pe baza unor factori cum sunt:

• prioritatile nationale de mediu; • sursa si nivelul cererii pentru finantarea investitiilor de mediu; • zona particulara a fondului, vis-à-vis de alte institutii financiare

de mediu; • marimea si sursa veniturilor; • tintele de dezvoltare institutionala pe termen lung. Investitiile pentru reducerea poluarii în sectorul aerului si apei

domina cheltuielile majoritare ale fondului, în special în CEEC. La anumite

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 157: Abordari Economice in Protectia Mediului

FONDUL PENTRU MEDIU

fonduri, cheltuielile cu monitorizarea mediului, cu managementul pierderilor si protectia naturii sunt semnificative.

Educatia de mediu primeste un suport limitat de la majoritatea fondurilor; câteva au cheltuit sume substantiale în afara sectoarelor de mediu.

Veniturile tarilor din NIS sunt prea mici pentru ca acestea sa aloce cheltuieli semnificative pentru proiectele de investitii capitale . Aceste cheltuieli sunt adesea alocate pentru activitati noninvestitii: costuri operationale ale autoritatilor de mediu, cooperarii internationale si schimbului de experienta.

Majoritatea fondurilor din tarile CEE utilizeaza proceduri de evaluare standardizate pentru compararea si clasificarea proiectelor pe baza unor criterii, în timp ce altele , în particular din NIS , tind sa opereze cu cereri de finantare pe baze particulare.

Considerând ca furnizarea finantarii pentru protectia mediului din CEEC si NIS este limitata, utilizarea efectiva si eficienta a resurselor disponibile este critica. Corespunzator, multe fonduri din regiune îsi pot îmbunatati cheltuielile prin abordarea urmatoarelor aspecte:

• prioritatile definite clar pot mari impactul de mediu al cheltuielilor;

• majoritatea fondurilor pot genera beneficii de mediu mai mari prin implementarea unei strategii mai riguroase de identificare a proiectelor, prin proceduri de evaluare si selectie subliniind eficienta proiectelor;

• fondurile s-ar putea proteja împotriva criticii promovând un suport public mai puternic pentru activitatile lor , prin cresterea transparentei alocarii resursei proprii.

Fondurile pot angaja o varietate de mecanisme de plata pentru furnizarea suportului lor financiar. Forma dominanta a finantarii (acordarea de alocatii) este înlocuita sau completata de împrumuturi mai sensibile si alte forme de subventii cum ar fi garantii-împrumuturi, investitii corecte.

Un studiu recent al OECD a descoperit ca, în anul 1996, fondurile de mediu au reprezentat aproximativ 33% din totalul cheltuielilor cu investitia de mediu în Polonia, pe când cota comparabila pentru fondurile din Ungaria si Slovenia a fost de aproximativ 20%. Din cele 10 tari candidate la CEE, aproape toate au fonduri de mediu operând la nivel national si/sau local. Cheltuielile totale cu mediul în 1997 ale fondurilor CEE s-au cifrat la aproximativ 700 milioane USD; costurile adiacente/suplimentare ale fondurilor de mediu în regiune ar urca aceasta cifra la peste 800 mil USD.

Fondurile pentru mediu interesate în administrarea asistentei financiare a UE vor trebui sa respecte cerinte suplimentare specifice UE si

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 158: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

programelor de asistenta. Câteva din cele mai importante dintre acestea sunt:

1) eligibilitatea proiectelor, criterii de evaluare si selectie compatibile cu prioritatile noi (de exemplu , câteva tipuri de proiecte vor avea o prioritate mai mare decât altele; marimea proiectului si participarea altor co-finantatori va fi cruciala);

2) proceduri de procurare competitive , compatibile cu regulile UE; 3) contabilitati, conduceri financiare si audituri potrivite cu

standardele recunoscute de UE; 4) raportarea la autoritatile EU (care implica, de asemenea, relatii

externe sporite si cunoasterea limbilor straine). 7.4 Impactul fondurilor bazate pe mecanisme de finantare

asupra pietei

Prevederea de finantare subventionata pentru protectia mediului din tarile CEE si NIS a fost necesara pentru confruntarea legalitatii abuzului de mediu si pentru depasirea unui numar de obstacole existente în perioada de tranzitie care împiedicau implementarea totala a PPP. Aceste tari continua sa progreseze în perioada de tranzitie, totusi, oportunitatile utilizarii altor surse bazate mai mult pe piata si forme de finantare a mediului vor iesi la iveala (de exemplu banci comerciale, resurse proprii). Într-adevar, câteva din aceste surse si mecanisme sunt deja implicate în finantarea investitiilor de mediu în regiuni, în special în tarile CEE. Ministerele de mediu si oficialii fondului ar trebui sa evalueze regulat impactul pe care fondurile le au asupra generarii mecanismelor de finantare bazate pe piata si sa ia masuri pentru a se asigura ca fondurile nu împiedica dezvoltarea lor.

Deoarece pietele de capital se dezvolta atât în tarile CEE cât si în NIS si nevoia pentru finantarea subventionata între clientii fondurilor se diminueaza, fondurile ar trebui sa evalueze efectul pe care marimea cheltuielilor proprii si formele de plata diferite le au asupra capacitatii de obtinere a surselor comerciale si proprii de finantare a clientilor. Fondurile ar trebui sa caute sa maximizeze capacitatea de obtinere si sa suporte activ dezvoltarea mai multor mecanisme de finantare bazate pe piata, a unei implementari mai directe a PPP , prin încurajarea unei responsabilitati mai mari în rândul poluatorilor si utilizatorilor de resurse pentru finantarea protectiei mediului. Deoarece aceasta responsabilitate devine mai puternica în regiune , ar trebui sa se astepte ca fondurile vor suferi o schimbare continua, probabil dramatica în unele cazuri, si ca regiunea ar putea fi martora nu numai la crearea de noi fonduri, ci si la disparitia unora dintre ele .

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 159: Abordari Economice in Protectia Mediului

Caracteristicile cheie ale fondurilor de mediu selectate din CEE

Tabelul 7.1 (Venituri si cheltuieli exprimate în milioane USD)

Bulgaria: Fondul National

de protectie a mediului

Bulgaria: Ecofondul

National de încredere

Cehia: Fondul statului de mediu

Estonia: Fondul Central de mediu

Ungaria: Fondul Central de protectia

mediului

Operationale în forma curenta din:

1993 1996 1992 1990 1993

Totalul venituri (V) /cheltuieli (C) 2 1993 1994 1995 1996 1997

V / C 3.60 2.18 4.42 3.42 5.94 6.25 6.14 8.48 9.49 4.38

V/C - - - - - -

5.53 - 5.24 0.39

V/C 94.94 98.41 155.93 123.11 186.87 183.84 197.21 169.55 167.15 103.97

V/C n.a. n.a.

1.08 1.83 5.41

7.69 8.78

V/C 29.90 17.19 61.13 25.61 55.32 26.30 93.22 53.85 80.99 84.56

2 Total venituri/cheltuieli ( datele de venit exclud balantele de început de an ; date privind cheltuielile exclud costurile de administratie s i

alte cheltuieli nelegate de mediu ale fondurilor; cheltuielile pot depasi veniturile pentru un an dat din cauza venitului preluat de la anii precedenti; “n.a.” arata ca informatiile nu au fost valabile sau nu au fost indicate de catre fond).

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 160: Abordari Economice in Protectia Mediului

Bulgaria: Fondul National

de protectie a mediului

Bulgaria: Ecofondul

National de încredere

Cehia: Fondul statului de mediu

Estonia: Fondul Central de mediu

Ungaria: Fondul Central de protectia

mediului

Sursele majore de venituri în 1997 (% din totalul veniturilor)

- taxa pe combustibilul lichid (78.4%)

- privatizare (13.8%)

- taxele administrative (3.7%)

- penalitati de mediu (2.5%)

- returnarea împrumuturilor cu dobânda (1.6%)

- datoria schimbata cu Elvetia (80.6%)

- profituri din operatiuni financiare (15.9%)

- alocatii de la Banca Mondiala (3.4%)

- taxe si penalit ati pentru utilizarea aerului/apei/de seurilor/p amântului (51.5%)

- privatizare (28.3%) - returnarea împrumuturilor

cu dobânda (14.8%) - profituri din operatiuni

financiare (6.1%)

- taxe si penalitati de mediu (46.2%)

- privatizare (27.4%) - taxele pentru

extragerile mineralelor (17.8%)

- taxa pentru ambalare (3.4%)

- returnarea împrumuturilor sau dobânda ( 2.3%)

- altele (2.9%)

- taxa pe combustibil (46.9%)

- taxele pentru alte produse (30.8%)

- privatizare (6.6%) - penalitatile de mediu

(4.7%) - cota anuala pentru

minerit (1.5%) - alocatii Phare (4.1%) - returnarea

împrumuturilor cu dobânda ( 5.1%)

- altele (0.3%) Domeniile majore ale cheltuielilor în 1997 (% din totalul anual al cheltuielilor de mediu )

- aer (9.3%) - apa (43.7%) - deseuri (16.8%) - monitorizare

(20.5%) - protectia solului

(8.3%) - altele (1.4%)

- aer (49.7%) - apa (49.9%) - protectia

mediului (0.5%)

- aer (36.5%) - apa (57.4%) - deseuri (1.8%) - protectia naturii/solului/a

peisajului (4.2%)

- aer (1.9%) - apa (57.4%) - deseuri (10.1%) - programul de

constructii (19.3%) - supervizarea (11.9%) - altele (23.5%)

- aer (21.6%) - apa (15.4%) - deseuri (13.9%) - scopuri publice

(22.1%) - decizii guvernamentale

(10.4%) - altele (16.6%)

Mecanismele fundamentale de plata în 1997 (% din totalul platilor pentru proiectele de mediu)

- alocatii (76.8%), împrumuturi libere de dobânda (7.7%), investitii în actiuni (15.6%)

- alocatii (85.2%), împrumuturi libere de dobânda (14.8%)

- alocatii (55.4%), - împrumuturi fara sau cu

dobânda mica (43.9%), - subventiile cu dobânda (

0.6%)

- alocatii (89.6%), împrumuturi fara dobânda (7.6%), împrumuturi avantajoase (2.8%)

- alocatii (aprox.75%), împrumuturi fara dobânda (aprox.22%), împrumuturi avantajoase (aprox 3%)

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 161: Abordari Economice in Protectia Mediului

Caracteristicile cheie ale fondurilor de mediu selectate din CEE

Tabelul 7.2 (Venituri si cheltuieli exprimate în mil. USD)

Polonia: Fondul National

pentru protectia mediului si managementului apei

Polonia: Ecofondul

Polonia: Fondul provincial Cracovia

pentru protectia mediului

si managementul apei 3

Slovacia : Fondul statului de mediu

Slovenia: Fondul de dezvoltare pentru protectia mediului

Operationale în forma curenta

din:

1989 1992 1993 1991 1994

Totalul venituri (V)/cheltuieli (C) 4 1993 1994 1995 1996 1997

V / C 266.70 204.94 338.06 278.89 481.58 428.44 432.60 510.12 418.61 389.67

V/C 8.85 4.62 10.16 14.32 29.64 20.84 31.30 21.64 33.58 36.52

V/C 2.03 1.00 12.13 5.79 19.13 6.51 17.16 19.05 14.84 17.03

V/C 31.89 34.94 30.51 31.38 35.59 34.35 40.19 40.62 30.99 28.94

V/C - - 2.02 -

10.41 0.60 15.11 10.52

20.43 17.81

3 Polonia are un numar de fonduri de mediu provinciale; Fondul Cracovia este unul dintre cele mai mari din aceste fonduri. 4 Total venituri/cheltuieli ( datele de venit exclud balantele de început de an; date privind cheltuielile, excludem costurile de administratie

si alte cheltuieli nelegate de mediu ale fondurilor; cheltuielile pot dep asi veniturile pentru un an dat din cauza venitului preluat de la anii precedenti; “n.a.” arata ca informatiile nu au fost valabile sau nu au fost indicate de catre fond).

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 162: Abordari Economice in Protectia Mediului

Polonia: Fondul National pentru protectia mediului

si managementului apei

Polonia: Ecofondul

Polonia: Fondul provincial Cracovia

pentru protectia mediului

si managementul apei 3

Slovacia : Fondul statului de mediu

Slovenia: Fondul de dezvoltare pentru protectia mediului

Sursele majore de venituri în 1997 (% din totalul veniturilor)

Taxele de mediu (53.6%), penalitati de mediu (1.3%), aloca tiile si împrumuturile internationale (3.6%), replata împrumuturilor cu dobânda (35.7%), profituri din operatiuni financiare (5.8%)

Schimburile de datorie cu SUA, Elvetia, Fran ta si Suedia (83.8%), profituri din opera-tiuni financiare (14.9%), alocatiile din partea guv. Norvegiei;

Taxele de mediu (57.5%), penalitatile de mediu (3.2%), replata împrumuturilor cu do-bânda (24.4%), profi-turi din operatiunile financiare (14.9%);

Alocatia bugetului de stat (23.1%), taxele pe aer/apa/de seuri (73.3%), penalitatile pentru aer/apa/ deseuri (2.1%), profituri din operatiuni financiare (0.9%);

Privatizare (40.4%), împrumut de la Banca Mondiala (26.8%), replata împrumuturilor cu dobânda 5 ( 23. 1% )

Domeniile majore ale cheltuielilor în 1997 ( % din totalul anual al cheltuielilor de mediu )

aer (33.2%); apa (39.0%); minerit (9.0%); protectia solului (8.9%); protectia naturii (3.4%), urgente (1.8%), educatie (1.6%), monit. (0.8%), altele (2.5%)

- aer (56%) ; - apa (41.3%) ; - protectia mediului

(2.7%)

aer (56.9%) ; apa (25.4%); deseuri (0.6%), urgente (6.8%), monitori-zare (4.0%), protectia solu-lui (1.7%), protectia împotriva zgomotului (1.5%), altele (3.1%)

aer (26.9%); apa (55.0%); deseuri (9.5%), protectia naturii (2.3%), educatie (1.3%), cercetare (1.1%), altele (3.9%)

- aer (73.5%) ; - apa (21.7%) ; - deseuri (4.8%)

Mecanismele fundamentale de plata în 1997 (% din totalul platilor pentru proiecte de mediu)

Împrumuturi avantajoase (61.2%), alocatii (30.9%), subventii cu dobânda (2.5%), investitii în actiuni (5.1%);

- alocatii (100%)

alocatii (25.4%), împrumuturi cu dobân-da usoara (74.6%)

- aloca tii (100%)

- împrumuturi avantajoase (100%)

5 Fondul administreaza de asemenea 277 împrumuturi raspândite/initiate de Ministerul Sloven al Mediului înainte de înfiintarea fondului,

a caror valoare se cifreaza la 1 4.8 milioane USD la 31.12.1997), dobânda (8.2%).

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 163: Abordari Economice in Protectia Mediului

FONDUL PENTRU MEDIU

7.5. Experienta poloneza în domeniul folosirii instrumentelor economice de protectie a mediului

Programul polonez de reforma orientata spre economia de piata a

avut un impact asupra protectiei mediului prin punerea accentului pe autofinantarea protectiei mediului. Datorita vidului institutional lasat de colapsul vechiului sistem a fost posibil sa se creeze un nou cadru institutional pentru a adapta sistemul de protectie a mediului la conditiile de piata. Ca urmare, Polonia a încercat sa creeze o piata pentru protectia mediului care sa nu depinda de buget, pentru a evita presiunile politice de a taia sau limita resursele disponibile pentru protectia mediului în bugetul de stat.

Cadrul finantarii protectiei mediului si proiectele de dezvoltare durabila se bazeaza pe urmatoarele institutii:

ü fondul national pentru protectia mediului si managementul apelor;

ü 49 de fonduri regionale pentru mediu si ape; ü 2460 de fonduri locale pentru mediu si ape; ü banca pentru protectia mediului; ü fondul silviculturii; ü fondul pentru protectia terenului agricol; ü fonduri în proprietatea firmelor private si publice; ü bugetele locale si municipale; ü bugetul central; ü ecofondul si alte forme de asistenta straina. Sistemul de autof inantare pentru mediu din Polonia se bazeaza pe

conceptul din economia mediului - principiul poluatorul plateste. În mod fundamental, fiecare utilizare a mediului pentru activitati umane reprezinta un potential pentru distrugerea mediului, fie prin costur ile de oportunitate pentru exploatarea resurselor, fie prin deseurile reziduale care sunt produse secundare în procese. În teorie, aceasta este valabila pentru oricare si pentru toate activitatile umane. PPP sustine de fapt ca fiecare utilizator al mediului ar trebui sa plateasca fie pentru privilegiul de a extrage resurse din mediu, fie pentru utilizarea acestuia ca loc de depozitare a deseurilor. Acest proces de internalizare a costurilor externe este cunoscut, în general, în literatura de specialitate ca taxa pigouviana ( dupa economistul englez Arthur Pigou care a facut pentru prima oara distinctia între costurile private si cele sociale).

Termenul de „extern” este utilizat deoarece costurile sociale sunt externe tranzactiilor de baza dintre cumparator si vânzator. În vânzarea unui automobil, teoria economica clasica presupunea la început ca toate costurile de productie au fost suportate de catre vânzator si toate costurile de utilizare

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 164: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

platite de catre consumator, iar tranzactia, într-un anume sens, era un sistem închis. Nici cumparatorul nici vânzatorul nu-si asumau nici o obligatie de a plati societatii orice alte costuri ulterioare datorita poluarii aerului (sau poluarii rezultate în urma aruncarii uleiurilor, cauciucurilor sau, în final, chiar a masinii). Astfel, societatea absoarbe oarecum aceste costuri, iar cumparatorul si vânzatorul se eschiveaza de la plata lor. Automobilul, prin utilizarea de catre cumparator , îi asigura acestuia mobilitate si comoditate, dar diminueaza calitatea aerului pentru trecatori, care nu iau parte la tranzactia cumparator-vânzator. Automobilul este un exemplu evident, dar aproape orice produs modern din lumea industrializata lasa în urma, într-o anumita masura , un astfel de cost social (extern).

Economistii de mediu si resurse naturale au sustinut ca asemenea costuri sociale sa poata fi impuse vânzatorilor si consumatorilor prin tarife pentru utilizarea mediului – costurile externe ar putea fi astfel „internalizate”.

Tarifele pentru apa se bazeaza de obicei pe acoperirea costurilor de extragere, purificare si distribuire a apei, dar nu se percepe nici un tarif pentru apa în sine. Notiunea de tarif de utilizare a mediului a fost controversata, în mare masura, pentru ca au existat dispute cu privire la modul în care trebuie calculate aceste tarife. Teoretic, tarifele pentru emisii, de exemplu, ar trebui sa fie egale cu costul marginal al activitatii de reducere a poluarii, pentru a o pastra în limitele admisibile. Într-o economie dezvoltata activa, exista multe investitii care se bazeaza pe vechile supozitii. O mare parte a agriculturii din SUA se bazeaza pe presupunerea abundentei apei gratuite si orice încercare de a stabili un pret pentru apa în termenii lipsei sale reale întâmpina o puternica opozitie politica. Multe activitati implica procese în mai multe etape, astfel încât, în mod ideal, tarifele de mediu ar trebui sa urmeze extragerii resurselor în bunurile intermediare pâna la produsele finite, incluzând costurile de mediu pentru transportarea si depozitarea lor finala. Important de retinut este faptul ca numai câteva tari, mai ales cele nordice, au putut crea un mijloc politic si economic impus publicului pentru utilizare/poluare.

Polonia a stabilit tarife ridicate pentru utilizarea apei sau extragerea/exploatarea de alte resurse din mediu, pentru depozitarea deseurilor sau eliberarea emisiilor. De exemplu, pentru poluarea aerului tariful este de cca 80 $ pe tona emisa de SO 2 sau NOX.

Pentru emisia unei tone de poluant cancerigen, ca azbestul, cromul sau benzenul, taxa depaseste 51.000 $. Exista specialisti care afirma ca si asemenea niveluri ridicate de poluare nu îndeplinesc criteriile unei taxe eficiente, adica nivelul care ar putea sa acopere costurile marginale de

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 165: Abordari Economice in Protectia Mediului

FONDUL PENTRU MEDIU

reducere a poluarii. De aceea, taxele sunt considerate mai mult instrumente pentru obtinerea de fonduri, decât stimulente pentru utilizatori/poluatori de a-si reduce impactul asupra mediului. În anul 1999 existau în Polonia cca 3000 de inspectori de mediu care lucrau în cadrul a 50 de Inspectorate de stat pentru protectia mediului. Polonia are o institutie financiara unica pentru problemele mediului – Banca pentru Protectia Mediului. Aceasta banca este responsabila pentru colectarea platilor si tarifelor pentru poluare, facilitând comercializarea emisiilor între poluatori, generând împrumuturi si încurajând firmele sa lanseze proiecte de mediu, evaluând si supervizând implementarea proiectelor creditate. Banca functioneaza ca orice banca comerciala, oferind o întreaga gama de servicii de economii si conturi pentru deponenti, servicii de împrumut comercial obisnuit servicii de consultanta si de brokeraj, executând operatiuni de schimb valutar. Ceea ce este unic la aceasta banca este faptul ca îi este permis sa ofere rate ale dobânzii sub nivelul pietei pentru diferite tipuri de proiecte de mediu, inclusiv asigurarea de împrumuturi pentru firmele cu activitate în domeniul protectiei mediului. Finantarea pentru aceste rate preferentiale ale dobânzii provine din Fondul National pentru Protectia Mediu lui si Managementul Apei si din fondurile regionale. 6

Tipurile de împrumuturi bancare acordate de banca sunt urmatoarele: - împrumuturi pentru modernizarea si extinderea fabricarii de

echipament si aparatura de control, instalarea acestora în fabrici; - împrumuturi pentru proiecte implicând depozitarea si tratarea

deseurilor. Banca participa la finantarea proiectelor atâta timp cât acestea

urmeaza politica nationala de mediu. 7.6 Fondul pentru mediu în România Recomandarile facute de banci si organismele internationale din cadrul programelor de asistenta si de ajustare structurala pentru tranzitia la economia de piata – raportul Bancii Mondiale nr. 10613 – RO/1992, recomandare reiterata si la Conferinta OECD „Fondurile de mediu în economiile în tranzitie” din 27-28 oct. 1994 de la St. Petesburg – au avut un rol decisiv în înfiintarea Fondului de Mediu în România.

6 Când ratele dobânzii comerciale au variat între 27-30%, ratele dobânzilor subventionate

au variat între 8-12%.

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 166: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

Reamintim, Fondurile de Mediu au devenit functionale astfel:

• Polonia – 1989 • Slovacia – 1991 • Cehia – 1991 • Bulgaria – 1993 • Ungaria – 1993 • Macedonia – 1998 • Estonia – 1996 • Federatia Rusa – 1996

Legislatia cu privire la existenta acestui fond de mediu în tarile mai sus enumerate cuprinde un set comun de obiective:

Ø promovarea activitatilor si investitiilor în domeniul protectiei si îmbunatatirii calitatii mediului;

Ø încurajarea dezvoltarii unei structuri economice favorabile protejarii mediului;

Ø sponsorizarea cercetarii si dezvoltarea de proiecte; Ø conservarea biodiversitatii; Ø încurajarea educatiei si instruirii ecologice.

În aceste tari, în practica, principalul rol al Fondului a fost sa furnizeze asistenta financiara în investitii pentru mediu si sa dezvolte infrastructuri legate de protectia mediului.

Privind superficial, se poate aprecia Fondul doar ca instrument administrativ -financiar de sporire a fiscalitatii prin multiplicarea taxelor si a amenzilor. În România, dupa lungi dezbateri, Fondul pentru Mediu este înfiintat prin lege în anul 2000, perioada în care el începe sa-si reduca importanta în celelalte tari.

Obiectivul global al Fondului pentru Mediu este acela de a functiona ca un “instrument economico-financiar destinat sustinerii realizarii cu prioritate a proiectelor cuprinse în Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului, în conformitate cu normele si standardele de mediu în vigoare”.

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 167: Abordari Economice in Protectia Mediului

FONDUL PENTRU MEDIU

7.6.1 Definitii Acronime si abrevieri În text se vor folosi urmatoarele acronime si abrevieri: CoA - Comitetul de Avizare al Administratiei Fondului Fond - Fondul pentru Mediu CD - Comitetul Director al Administratiei Fondului IFI - Institutii financiare internationale MAPM - Ministerul Apelor si Protectiei Mediului PNAPM - Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului FIP - Formular informativ privind proiectul FCF - Formular de cerere de finantare pentru proiect

Legea nr. 73/2000 privind Fondul pentru Mediu, modificata si completata prin Ordonanta de Urgenta nr. 93/2001 si Hotarârea de Guvern nr. 1174/ 21.11.2001 pentru aprobarea regulamentului de organizare si functionare si a structurii organizatorice ale Administratiei Fondului pentru Mediu

Atât Legea nr. 73/2000, modificata si completata prin OU nr. 93/2001, cât si HG nr. 1174/2001 definesc structura globala a Fondului, cadrul organizatoric, resursele financiare si scopul activitatilor. Fondul este înfiintat sub autoritatea MAPM ca institutie de utilitate publica cu personalitate juridica, în conformitate si cu Legea nr. 72/1996 privind Finantele Publice. Bugetul Fondului va fi aprobat de catre Guvern la propunerea MAPM. Operatiunile financiare ale Fondului care privesc constituirea, gestionarea si utilizarea resurselor financiare vor fi derulate prin inte rmediul unitatilor Trezoreriei Statului. Fondurile necheltuite ramase la sfârsitul anului în conturile Fondului pot fi reportate de la un an la altul, cu exceptia sumelor provenite de la bugetul statului.

Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului (PNAPM)

Resursele Fondului vor fi alocate pentru sustinerea unui numar limitat de categorii de proiecte de interes public major, cu prioritate a celor cuprinse în Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 168: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

Comitetul de Avizare al Fondului (CoA)

CoA este compus din reprezentantii unor ministere, Secretariatului General al Guvernului, Directorul General al Administratiei Fondului si un reprezentant ales al ONG-urilor din domeniul mediului. Presedintele CoA va fi reprezentantul MAPM.

Comitetul Director al Administratiei Fondului (CD)

Comitetul Director al Administratiei Fondului (CD) este compus din Directorul General si directorii directiilor de specialitate ale acestuia. Directorul General va fi Presedintele CD.

Directorul General al Administratiei Fondului (DG)

DG va fi raspunzator pentru conducerea curenta a Administratiei Fondului si o reprezinta în relatiile cu tertii. DG va fi numit si revocat în conformitate cu prevederile legii de catre Ministrul Apelor si Protectiei Mediului si aceasta functie este asimilata cu cea de director general din minister.

Granturi Grantul este un credit nerambursabil si este principalul mecanism al Fondului de finantare a proiectelor prioritare de mediu neinvestitionale. Cererile pentru granturi pot fi depuse de urmatoarele institutii: organizatii neguvernamentale, agentii guvernamentale si institutii de învatamânt, firme private. Grantul este acordat în conformitate cu liniile directoare si conditiile prevazute în Sectiunea 4 a Planului de Activita te.

Subventii ale dobânzilor Un grant indirect aplicat unui credit comercial pentru a “usura” termenii si/sau conditiile acestuia (de regula pentru a reduce ratele efective ale dobânzilor). Fondul poate oferi aceasta

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 169: Abordari Economice in Protectia Mediului

FONDUL PENTRU MEDIU

forma de finantare pentru a sprijini proiectele de mediu care sunt financiar viabile si sustenabile, permitând celui care propune proiectul sa -si recupereze atât investitia cât si costurile de functionare. Sprijinul financiar se acorda în conformitate cu liniile directoare si conditiile prevazute în Sectiunea 4 a Planului de Activitate.

Credite avantajoase O forma de finantare cu credite rambursabile pe care Fondul o poate oferi pentru sustinerea proiectelor de mediu. Creditele sunt finantate de catre Fond si administrate de catre bancile colaboratoare. Aceste credite avantajoase ofera termeni si conditii atractive în comparatie cu cele disponibile pe pietele comerciale de capital (adica rate ale dobânzilor mai reduse, termeni extinsi de rambursare sau acordarea unor perioade de gratie).

Garantii pentru credite O alta forma de sprijin financiar pe care Fondul o poate oferi. Garantiile pentru credite sunt întelegeri legale ca Fondul sa plateasca creditorilor (bancilor) o parte sau întreaga suma a împrumutului si dobânzilor, în cazul în care debitorul (beneficiarul de proiect) este incapabil sa plateasca.

Trezoreria statului si banci colaboratoare

Unitatile trezoreriei statului si bancile care au semnat acorduri de cooperare cu Fondul pentru a deveni parteneri la constituirea, gestionarea si utilizarea resurselor financiare.

Planul Anual de Activitate

Planul de activitate este elaborat anual de Administratia Fondului, adoptat de catre CoA. Planul defineste tipurile proiectelor carora Fondul le va acorda

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 170: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

prioritate în cursul anului, în conditiile utilizarii diferitelor mecanisme de alocare si indica plafoanele tinta pentru fiecare domeniu prioritar. Pentru fiecare mecanism de alocare, Planul defineste termenii si conditiile utilizate de catre Fond pentru evaluarea si selectia proiectelor.

Ciclul de proiect Ciclul de proiect include urmatoarele etape: identificarea si dezvoltarea (elaborarea) proiectului; evaluarea proiectului; selectia proiectului si acordarea sprijinului financiar; furnizarea sprijinului financiar; implementarea proiectului; monitorizare si evaluare.

Formular informativ privind proiectul (FIP)

Este cererea preliminara scurta (Partea I) completata si depusa de catre solicitantii care doresc sa primeasca sprijin financiar din partea Fondului. Pe baza informatiilor din FIP, Fondul determina daca solicitantul satisface criteriile de eligibilitate stabilite si daca acesta va fi invitat sa depuna si Partea a II-a a cererii.

Formular de cerere de finantare pentru proiect (FCF)

Este Partea a II-a a cererii completata de solicitantii eligibili în urma acceptarii de catre Fond a FIP-urilor depuse de acestia. Formularul contine informatii detaliate referitoare la organizatia solicitatoare si la proiectul propus. Fondul examineaza si evalueaza FCF pe baza unor criterii de evaluare stabilite. Acestea sunt urmate de catre selectia de catre CD al Fondului a proiectelor ce urmeaza a fi finantate si adoptarea finala din partea CoA.

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 171: Abordari Economice in Protectia Mediului

FONDUL PENTRU MEDIU

Proiecte investitionale Se refera la cheltuielile pentru proiecte

implicând achizitionarea, fabricarea sau instalarea de echipamente/ tehnologii de protectie a mediului si la constructia instalatiilor pentru protectia mediului (de exemplu, instalatii de epurare a apelor, incineratoare pentru deseuri). Nu se refera la cheltuielile care acopera costurile curente si costurile de întretinere ale unor astfel de echipamente si instalatii.

Proiecte neinvestitionale Se refera la activitati precum functionarea si întretinerea echipamentelor si instalatiilor de protectie a mediului, instruirea, educarea si constientizarea publicului, monitorizarea mediului, cercetarea si dezvoltarea, protejarea naturii prin mijloace netehnologice (inclusiv calculatoare si alte echipamente de birou pentru sprijinirea unor astfel de activitati).

Criterii de eligibilitate Sunt conditii minime strict necesare stabilite de catre Fond, pe care orice proiect trebuie sa le satisfaca pentru a fi luat în considerare în vederea acordarii de sprijin financiar.

Criterii de evaluare si selectie O varietate de conditii, standarde si preferinte definite de catre Fond pentru a evalua o cerere de finantare a unui proiect pe o baza concurentiala. Pe baza evaluarii solicitarilor, Fondul selectioneaza proiectele care vor primi asistenta financiara.

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 172: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

7.6.2 Obiectivele Fondului

În conformitate cu Legea nr. 73/2000, cu modificarile si completarile

ulterioare, Fondul a fost înfiintat “…ca un instrument economic -financiar destinat sustinerii si realizarii cu prioritate a proiectelor cuprinse în Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului, în conformitate cu normele si standardele de mediu în vigoare”.

Ca parte a acestui obiectiv si la un nivel mai operativ, sarcina Fondului este de a sprijini finantarea investitiilor prioritare necesare pentru a respecta “acquis -ul comunitar” al Uniunii Europene.

Pentru realizarea acestor obiective , Fondul trebuie sa fie un instrument financiar inovator , care sa furnizeze stimulenti strategici si sprijin financiar pentru initiativele privind protectia mediului din perioada tranzitiei, pâna ce alte instrumente si mecanisme financiare specifice unei economii de piata mature vor deveni functionale. Fondul va combina resursele disponibile ale poluatorilor, pietelor de capital, investitorilor si donatorilor , pentru a se asigura ca vor fi realizate investitiile cele mai eficiente pentru protectia mediului, atât în termeni de beneficii pentru mediu cât si prin prisma beneficiilor economice.

Fondul va formula si implementa politici si proceduri bazate pe standarde înalte ale obiectivitatii, capacitatii de exprimare în termeni economici si transparentei. Utilizarea de catre Fond a unor prioritati, criterii de eligibilitate si de selectie în domeniul mediului, clar definite si facute publice si a unor proceduri riguroase de evaluare vor contribui la respectarea acestor principii. Informatiile despre activitatile Fondului vor fi comunicate solicitantilor, institutiilor guvernamentale si publicului printr-un numar de mecanisme, incluzând Raportul Anual (Sectiunea 8), instrumente de constientizare a publicului, materiale pentru înscrieri si corespondenta scrisa.

Fondul va finanta, pe baza concurentiala, o gama de proiecte de mediu propuse în cererile depuse de solicitanti. Exista o mare variatie a capacitatii solicitantilor de a cofinanta costurile proiectelor. Tipul de sprijin financiar necesar pentru a efectua o investitie sau derula un proiect neinvestitional variaza de asemenea de la solicitant la solicitant. Pentru a satisface gama de cereri si de solicitanti, Fondul va furniza un numar diferit de forme de asistenta financ iara: granturi, subventionarea dobânzilor, credite avantajoase, garantii pentru credite etc.

Prioritatile specifice programului si nivelurile finantarilor vor varia de la an la an, în functie de bugetul Fondului si de prioritatile anuale în domeniul mediului stabilite prin Planul Anual de Activitate.

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 173: Abordari Economice in Protectia Mediului

FONDUL PENTRU MEDIU

7.6.3 Bugetul de cheltuieli al Fondului Bugetul anual de cheltuieli al Fondului va fi determinat în functie de

Planul Anual de Activitate. Ca principii directoare generale pentru bugetul de cheltuieli, sunt sugerate urmatoarele:

4 suma totala a bugetului va reprezenta suma care urmeaza a fi cheltuita într -un an;

4 cheltuieli pentru acoperirea: • formelor diverse de asistenta financiara furnizata de catre

Fond proiectelor si activitatilor care au drept scop rezolvarea anumitor aspecte ale protectiei mediului, asa cum sunt acestea definite în Planul Anual de Activitate. Plafoane indicative de cheltuieli (de ex. procente din cheltuielile previzionate pentru un an) trebuie stabilite prin Planul Anual de Activitate pentru fiecare tip de activitate/proiect de mediu.

• costurilor de administrare a Fondului de pâna la 3% din veniturile acestuia (cu exceptia primului an de functionare, în timpul caruia costurile curente si de capital ale Fondului se asigura prin bugetul MAPM).

Asa cum este stipulat în Legea nr. 73/2000 privind Fondul pentru Mediu cu modificarile si completarile ulterioare, Fondul este mandatat sa-si aloce resursele sale financiare pentru asistenta financiara a proiectelor prioritare incluse în Panul National de Actiune pentru Protectia Mediului, în conformitate cu normele si standardele de mediu în vigoare. În acest scop, Fondul va sprijini investitiile prioritare necesare pentru respectarea “acquis -ului comunitar” al Uniunii Europene, cu scopul fundamental de:

• a controla si reduce poluarea aerului, apei si solului, inclusiv prin utilizarea tehnologiilor curate;

• a proteja resursele naturale; • a administra sau recicla deseurile; • a trata si/sau distruge deseurile periculoase; • a proteja si pastra biodiversitatea; • a educa si creste gradul de constientizare a publicului cu privire

la mediul înconjurator.

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 174: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

7.6.4 Veniturile Fondului

A fost un subiect de mare disputa, nu atât din punct de vedere al

surselor, cât mai ales din punct de vedere al cotelor din valoarea încasata. Sursele de venituri pentru Fond, asa cum sunt actualmente precizate

în Art. 9 al Legii nr.73/2000 (modificata si completata prin Ordonanta de Urgenta nr. 93/2001) , sunt urmatoarele:

• o cota de … din valoarea încasata pentru exportul fierului vechi; • o cota de ... din valoarea încasata pentru exportul de deseuri de

metale neferoase; • o cota de ... din valoarea încasata pentru exportul de busteni; • o cota de ... din valoarea de import a deseurilor de hârtie; • o cota de ... din valoarea încasata la comercializarea pe piata

interna a substantelor periculoase si a produselor cu potential toxicologic ridicat asupra sanatatii populatiei, indiferent de provenienta acestora – anexa 2 si 3;

• alocatii de la bugetul de stat, varsaminte, donatii, sponsorizari, asistenta financiara din partea persoanelor fizice sau juridice române sau straine;

• sumele încasate din restituirea creditelor acordate, dobânzi, alte operatiuni financiare derulate din sursele financiare ale Fondului pentru Mediu;

• asistenta financiara din partea unor organisme internationale; • sumele încasate de la manifestari organizate în beneficiul

Fondului pentru Mediu. Primele cinci surse de venituri din lista anterioara sunt prevazute a

alimenta în mod curent si automat Fondul în fiecare an, adica ele reprezinta surse de venituri permanente. Celelalte surse mai putin sigure pot fi considerate ca discretionare (de ex. transferuri bugetare), conditionate (de exemplu rambursarea creditelor, operatiunile financiare) sau potentiale (de exemplu donatii de la institutiile românesti, bilaterale sau internationale).

7.6.5 Structura si administrarea Fondului

Legea nr. 73/2000 privind Fondul pentru Mediu (modificata si completata prin OU nr. 93/2001) si HG nr. 1174/21.11.2001 confera cadrul legal pentru structura si administrarea Fondului. Ordine si decizii ulterioare

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 175: Abordari Economice in Protectia Mediului

FONDUL PENTRU MEDIU

pot fi emise de catre MAPM cu precizarea unor elemente ale administrarii Fondului.

Figura 7.1 Structura organizatorica a Administratiei Fondului pentru Mediu Structura Administratiei Fondului pentru Mediu Fondul este înfiintat sub autoritatea MAPM ca institutie de utilitate

publica cu personalitate juridica, în conformitate cu Legea nr. 72/1996 privind Finantele Publice si Legea nr. 73/2000 privind Fondul pentru Mediu, cu modificarile si completarile ulterioare. Organismele de conducere ale fondului sunt colectiv denumite ca Administratia Fondului. Structura Administratiei Fondului este prezentata în figura 7.1 si consta în Comitetul de Avizare, Comitetul Director, Directorul General si directiile si serviciile functionale si administrative ale Fondului. CD al Fondului îi include pe Directorul General si pe directorii directiilor Fondului. Compozitia, responsabilitatile si autoritatea acestor organisme diferite este prezentata în continuare.

Comitetul de Avizare: CoA va avea urmatoarea alcatuire:

• câte un reprezentant, la nivel de Director General sau Director, împuternicit prin ordin al ministerului de resort din cadrul MAPM, Ministerului Finantelor Publice, Ministerului Sanatatii si Familiei, Ministerului Industriei si Resurselor, Ministerului Dezvoltarii si Prognozei, Ministerului Lucrarilor Publice,

Directia de proiecte si de implementare

Directia relatii internationale

Direct ia economica

Serviciul contencios, audit intern si relatii cu

publicul

Serviciul management, resurse umane/ administrativ

Comitetul de Avizare

Comitetul Director

Director general

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 176: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

Transporturilor si Locuintei, Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor si Secretariatului General al Guvernului;

• Directorul General al Administratiei Fondului; • un reprezentant al organizatiilor neguvernamentale de mediu,

desemnat prin vot de catre acestea. Componenta nominala a CoA se aproba prin ordin al ministrului

MAPM. CoA va fi condus de catre un Presedinte, asistat de doi Vicepresedinti. Presedintele CoA va fi reprezentantul MAPM. Vicepresedinti vor fi reprezentantii desemnati de catre Ministerul Finantelor Publice si Ministerul Sanatatii si Familiei. Presedintele CoA îi poate convoca pe membrii acestuia si conduce sedintele acestuia.

Membrii CoA nu primesc indemnizatii pentru activitatile defasurate. CoA analizeaza si adopta prin vot urmatoarele:

• criteriile si metodologiile de selectare a proiectelor; • planul anual, inclusiv categoriile de proiecte propuse pentru

finantare în anul respectiv; • proiectele prioritare ce urmeaza sa fie finantate de catre Fond,

dintre cele propuse de CD; • modalitatile de sustinere a proiectelor si, dupa caz, dobânda cu

care se acorda creditele rambursabile. Comitetul Director: CD este compus din Directorul General al

Administratiei Fondului si directorii directiilor de specialitate ale acesteia. Directorul General este Presedinte al CD.

CD va avea urmatoarele responsabilitati: • elaboreaza manualul de operare, inclusiv criteriile si

metodologiile de selectare a proiectelor, pe care le înainteaza spre adoptare CoA;

• fundamenteaza si elaboreaza proiectul bugetului de venituri si cheltuieli al Fondului pentru Mediu;

• elaboreaza planul anual, incluzând categoriile de proiecte ce vor fi finantate în anul respectiv, pe care îl înainteaza spre adoptare CoA;

• evalueaza si prezinta prioritatile si proiectele pentru care se solicita sustinere financiara din Fondul pentru mediu, pe care le înainteaza spre adoptare CoA;

• propune modalitatile de sustinere si, dupa caz, dobânda cu care se acorda creditele rambursabile;

• întocmeste bilantul contabil pe care îl înainteaza MAPM;

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 177: Abordari Economice in Protectia Mediului

FONDUL PENTRU MEDIU

• asigura respectarea prevederilor legale privind alimentarea, gestionarea Fondului si supravegheaza implementarea proiectelor adoptate;

• întocmeste Raportul Anual privind utilizarea Fondului de Mediu, pe care îl face public.

Directorul General: DG asigura conducerea curenta a Administratiei

Fondului. Responsabilitatile DG includ: • sa reprezinte Administratia Fondului în relatia acesteia cu terte

parti; • sa angajeze si sa elibereze din functie, în conditiile legii,

personalul de conducere si de executie al Administratiei Fondului, potrivit legilor în vigoare;

• sa defineasca atributiile specifice functiilor, adica fisa posturilor respective, din directiile, serviciile, colectivele sau compartimentele de specialitate ale Administratiei Fondului;

• autoritatea de a emite decizii necesare îndeplinirii responsabilitatilor sale.

DG va fi numit sau revocat din functie de catre Ministrul Apelor si Protectiei Mediului potrivit art. 5 alin. (2) din Legea nr. 73/2000 cu modificarile si completarile ulterioare.

Unitatile functionale si administrative ale Administratiei Fondului

sunt încadrate cu personal executiv angajat în directiile si servic iile prezentate în figura 7.1:

• Directia de proiecte si de implementare; • Directia relatii internationale; • Directia economica; • Serviciul contencios, audit intern si relatii cu publicul; • Serviciul management, resurse umane/ administrativ. Personalul nu trebuie strict restrictionat în cadrul unei singure

directii, o persoana putând avea responsabilitati în cadrul uneia sau mai multor directii functionale, îndeosebi în fazele de demaraj ale Fondului. Descrierea detaliata a posturilor este cuprinsa în fisa postului si trebuie aprobata de catre DG. Numarul maxim de posturi în care poate fi angajat personal în anul 2002 (exclusiv CoA) este de 31. Remunerarea personalului angajat al Administratiei Fondului trebuie facuta în conformitate cu prevederile actelor norma tive în vigoare.

Directia de proiecte si de implementare: aceasta directie (cu ajutor

de la Directia economica în anumite situatii) este în principal responsabila

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 178: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

pentru managementul si implementarea ciclului de proiect. Activitatile includ:

i) identificarea proiectelor; ii) managementul cererilor, inclusiv comunicarea cu solicitantii; iii) examinarea si evaluarea proiectelor; iv) negocierile cu solicitantii; v) coordonare între diversele parti interesate precum unitatile

trezoreriei statului sau bancile pentru finantarile externe si expertii tehnici;

vi) supervizarea transferului fondurilor catre proiecte si vii) monitorizarea proiectelor. Directia coopereaza cu unitatile trezoreriei statului sau cu bancile

pentru finantarile externe privind solicitarile referitoare la subventionarea dobânzilor si credit e avantajoase. În plus, directia sprijina elaborarea Planului Anual de Activitate, pregatirea Raportului Anual si realizarea discutiilor cu reprezentantii mediului de finantare si consultanta externe.

Directia relatii internationale. Aceasta directie, în strânsa colaborare

cu Directorul General si ceilalti directori, se va preocupa de realizarea cooperarii cu institutiile straine si internationale interesate sa afle informatii, sa colaboreze si/sau sa contribuie la Fond. O importanta deosebita o vor avea comunicatiile cu institutiile care au legatura cu Uniunea Europeana si procesul de aderare.

Directia economica. Aceasta directie este responsabila pentru

urmatoarele activitati: i. monitorizarea tuturor articolelor de venituri si cheltuieli ale

Fondului; ii. pregatirea bugetelor anuale ale Fondului; iii. pregatirea tuturor rapoartelor financiare si informatiilor necesare

auditului intern si extern; iv. evaluarea performantelor financiare ale Fondului; v. elaborarea si amendarea procedurilor financiare si vi. actualizarea bazei de date financiare a Fondului (venituri,

cheltuieli administrative, alocari pentru proiecte). Serviciul contencios, audit intern si relatii cu publicul. Functiile

acestui serviciu includ un rol principal în auditul intern, rezolvarea relatiilor de contencios si realizarea de campanii de constientizare a publicului cu privire la Fond si la diversele sale programe de finantare.

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 179: Abordari Economice in Protectia Mediului

FONDUL PENTRU MEDIU

Serviciul management, resurse umane/ administrativ. Acest serviciu

este raspunzator de administrarea curenta a Administratiei Fondului. Este raspunzator pentru urmatoarele activitati:

i) pregatirea tuturor rapoartelor administrative; ii) recrutarea si angajarea personalului; iii) elaborarea si amendarea procedurilor administrative ale

Administratiei Fondului si iv) evaluarea performantelor administrative ale Administratiei

Fondului, inclusiv supervizarea examinarii performantelor personalului.

Relatiile cu alte institutii guvernamentale

Fondul colaboreaza cu mai multe ministere, dintre care sapte au reprezentanti în CoA al Fondului. Cooperarea va fi deosebit de strânsa cu MAPM. Desi Fondul va beneficia de o considerabila autonomie functionala, acesta este înfiintat si functioneaza sub autoritatea MAPM. MAPM va juca un rol important în emiterea de ordine si decizii pentru activitatile Fondului si în numirea si revocarea DG al Fondului. Mai mult, reprezentantul MAPM în CoA este si Presedintele acestuia.

Administratia Fondului va realiza, de asemenea, o strânsa colaborare cu Ministerul Finantelor Publice si Ministerul Sanatatii si Familiei, ai caror reprezentanti în CoA îndeplinesc functiile de vicepresedinti ai acestuia.

Relatiile cu solicitantii Toate societatile comerciale si institutiile publice, cu sau fara profit,

care deruleaza proiecte în domeniul protectiei mediului si sunt înregistrate pentru a desfasura activitati în România, pot face cereri de asistenta financiara din partea Fondului.

Formele specifice de interactiune dintre Administratia Fondului si aceste grupuri, inclusiv procesul depunerii cererilor sau propunerilor pentru licitatii, comunicarea si implementarea proiectelor finantate sunt descrise în capitolul 6 al acestui manual.

Asa cum se mentiona, la nivelul anului 2002 “Fondul pentru Mediu” nu era operational în România. Se preconizeaza ca la nivelul anului 2003 sa se poata finanta primele proiecte.

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 180: Abordari Economice in Protectia Mediului

8.1 Includerea costurilor de mediu în evaluarea rezultatelor economice

Notiunea de durabilitate este inclusa în definitia curenta a venitului,

si anume maximul de care un individ sau o natiune se poate lipsi într-o perioada data, fara ca situatia sa se modifice. Astfel spus, venitul nu consta doar din beneficiile investitiei, plus marimile activului minus diminuarile activului, ceea ce se poate realiza la nivelul maxim al unei lungi perioade de consum. Cresterea venitului real se realizeaza prin definitie pe termen lung, deoarece un consum pe termen scurt nu este contabilizat ca venit.

Sistemele de calcul al performantelor economice nationale (produsul

national brut) si al venitului national (produsul national net) nu tin cont de deprecierea activelor naturale. Cu toate acestea, reducerea rezervelor minerale si petroliere, despadurirea si pierderea de sol fertil pot antrena o marire a costurilor de productie sau o scadere a randamentului. În plus, aceste sisteme imputa cheltuieli pentru a compensa pagubele ecologice ale activului cu cele ale pasivului, contribuind astfel la crearea unei iluzii de ‘sanatate’ economica. Aceasta iluzie este însa întarita atunci când aceste pagube antreneaza o marire a cheltuielilor pentru sanatate si productie, ale caror totaluri se adauga la veniturile furnizorilor de bunuri si servicii. Pe scurt, pagubele ecologice pot reduce productia. Sistemele conventionale de

Concluzii 8

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 181: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

contabilitate tin cont de acestea atunci când se indica o scadere a venitului, când exista o reduce re a productiei curente. PNB –ul nu ia în considerare celelalte pagube ecologice. Bogatiile naturale sunt atuuri la contributia pentru finantarea investitiilor în domeniul industriei, infrastructurii, educatiei si pentru finantarea altor activitati de dezvoltare care se transforma în alta forma, în activul existent; însa sistemele curente de evaluare economica nu reflecta nicidecum aceasta dezvoltare si, prin urmare, nu permit sa se judece daca asa-zisa convertire constituie un câstig sau o pierdere, cu atâ t mai mult de a le determina importanta. În aceste conditii se poate vorbi de o tara care merge spre faliment epuizându-si rezervele minerale, distrugându-si padurile, poluându-si apele si atmosfera si care va afisa, cu toate acestea, un bilant de sanatate economica rasunatoare, deoarece cifrele PNB-ului si PNN-ului apar excelente. Aceasta distorsiune a realitatii întareste doctrina eronata a contradictiei între “economie” si “mediul înconjurator”.

Este indispensabil sa se realizeze un nou sistem de evaluare mai

realista a rezultatelor economice nationale. 8.2 Instrumente economice care favorizeaza conservarea

si utilizarea durabila a resurselor

Pot fi avute în vedere diverse instrumente susceptibile a asigura conservarea si utilizarea durabila a resurselor. Dintre acestea, impozitele asupra resurselor pot contribui la limitarea cererii. Scopul impozitelor este acela de a încuraja utilizarea durabila a resurselor.

Impozitele trebuie sa fie echitabile, usor de modificat si sa contribuie la orientarea economiei pe cai aflate în conformitate cu interesele societatii. Cresterea impozitelor este necesara pentru a penaliza comportamentele indezirabile, cum ar fi acelea de epuizare sau poluare a resurselor.

Impozitele ar trebui sa varieze pentru o astfel de categorie de produse în functie de impactul lor asupra mediului înconjurator.

Taxele se aplica conform Principiului Consumator/Poluator/ Platitor, ele jucând un rol important în reglementarea accesului la resursele comune. Cresterea nive lului taxelor asupra poluarii ar trebui sa fie superioara costurilor care ar antrena controlul surselor de poluare, de natura sa-l convinga pe poluator sa previna poluarea si sa încurajeze dezvoltarea tehnologiilor curate.

Stimularea economica si financia ra care încurajeaza supraexploatarea resurselor si degradarea mediului înconjurator ar trebui

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 182: Abordari Economice in Protectia Mediului

CONCLUZII

199

suprimate, ele fiind în mod frecvent în conflict cu politica altor sectoare publice (sanatate, turism, protectia mediului).

Cautiunile si garantiile de executie – o alta forma de încurajare pe linia protectiei mediului – consta în necesitatea unui depozit de cautiuni pentru activitatea si produsele potential nocive pentru mediul înconjurator, cautiuni care sunt rambursate o data ce situatia a fost reglata într-o maniera satisfacatoare. Acest sistem poate fi aplicat la fel de bine pentru nivelul individual cât si la nivelul sectorial, cum ar fi în industrie. Garantia executiei este un fel de cautiune. Depozitul impus are în vedere garantarea gestionarii durabile a resurselor, fiind rambursat când obiectivele au fost atinse. Acest depozit poate servi la asigurarea restaurarii zonelor de unde s-au exploatat minereuri sau pentru activitati industriale puternic poluante – societatile forestiere ar putea varsa un depozit de garantie pentru reîmpadurire , rambursabil.

Permisele negociabile –autorizatii de poluare sau de utilizare a resurselor pâna la un nivel predeterminat – sunt reglementate prin lege si acordate prin apelarea ofertelor sau pe baza utilizarilor existente. Întreprinderile au posibilitatea de a cumpara si vinde aceste autorizatii. Permisele negociabile sunt considerate preferabile masurilor fiscale atunci când este necesar sa se fixeze praguri de emisie sau de utilizare globala. În termeni generali, acest sistem trebuie sa fie privit ca o masura tranzitorie privind evitarea unui dezechilibru al economiei, asteptând aplicarea unor norme mai severe.

Taxele, impozitele, permisele negociabile, subventiile si alte garantii de executie îi pot impulsiona pe agentii economici în aplicarea normelor relative ale mediului în maniera cea mai avantajoasa, din punct de vedere al raportului cost-eficacitate.

Rezultate similare se pot obtine si prin politica de preturi, norme si subventii. Astfel, preturile ridicate ale energiei, apei si ale materiilor prime pot determina conservarea resurselor. Pentru a permite unei industrii sa-si puna la punct tehnologiile respective înainte de intrarea în vigoare a normelor mai stricte, este util sa se procedeze la o introducere progresiva a acestor norme.

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 183: Abordari Economice in Protectia Mediului

Anexa 1

Reglementari în domeniul mediului în România dupa 1990

LEGI: • Legea fondului funciar nr. 18/1991 • Legea protectiei mediului nr. 137/1995, republicata • Legea Apelor nr. 107/1996 • Legea privind desfasurarea în siguranta a activitatilor nucleare

nr. 111/1996 • Legea privind constituirea si functionarea Consiliului National pentru

Mediu si Dezvoltare Durabila, nr. 158/22.10.1999 • Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra

terenurilor agricole si celor forestiere, solic itate potrivit legiinr. 18/1991 si a Legii 169/1997

• Legea nr. 2/2000 privind modificarea si completarea Legii 61/1991 si sanctionarea faptelor de încalcare a unor norme de convietuire sociala, a ordinii si linistii publice

• Legea 73/11.05.2000 privind F ondul pentru Mediu • Legea 160/3.10.2000 privind aprobarea Ordonantei Guvernului

nr. 14/2000 pentru aderarea României la Conventia Internationala privind cooperarea în caz de poluare cu hidrocarburi

• Legea nr. 159/3.10.2000 pentru aprobarea Ordonantei Guver nuluinr. 89/1999 privind regimul comercial si introducerea unor restrictii la utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon

• Legea nr. 3/2001 pentru ratificarea Protocolului de la Kyoto la Conventia - cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice, adoptat la 11 decembrie 1997

• Legea nr. 9/2001 privind aprobarea Ordonantei Guvernuluinr. 24/2000 pentru acceptarea Amendamentului la Protocolul de la Montréal privind substantele care epuizeaza stratul de ozon, adoptat la Copenhaga, la 25 noiembrie 1992

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 184: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

• Legea nr. 21/2001 pentru acceptarea unor Amendamente la Statutul

Agentiei Internationale pentru Energie Atomica (AIEA) adoptate la a 43-a sesiune a Conferintei Generale a acesteia la 1 octombrie 1999

• Legea nr. 22/2001 pentru ratificarea Conventiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontier, adoptat la Espoo, la 25 februarie 1991

• Legea nr. 150/2001 pentru acceptarea Amendamentului la Protocolul de la Montréal privind substantele care epuizeaza stratul de ozon, adoptat la cea de-a IX-a reuniune a Partilor, la Montréal din15 – 17 .09.1997

• Legea nr. 201/2001 privind aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 19/2001 pentru ratificarea Memorandumului de întelegere privind cooperarea AIJ/JI dintre Guvernul României si Guvernul Elvetiei si a Întelegerii asupra proiectului - proiect elvetian privind energia termica (Buzau, Pascani), semnate la Bucuresti, la8 ianuarie 1999

• Legea nr. 384/2001 pentru aprobarea OUG nr. 204/2000 pentru modificarea art. 8 din Legea nr. 111/1996 privind desfasurarea în siguranta a activitatilor nucleare

• Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor

• Legea nr. 454/2001 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 112/2000 pentru modificarea si completarea Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii"

• Legea nr. 466/2001 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 244/2000 privind siguranta barajelor

• Legea nr. 462/2001 pentru aprobarea OUG nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice

• Legea nr. 622/2001 pentru ratificarea Acordului între Comunitatea Europeana si România privind participarea României la Agentia Europeana de Mediu si la Reteaua Europeana de Informare si Observare (EIONET)

• Legea nr. 655/2001 pentru aprobarea OUG 243/2000 privind protectia atmosferei

• Legea nr.112 din 14 martie 2002, pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 165/2001 privind scutirea de la plata drepturilor de import a unor echipamente pentru protectia mediului

• Legea nr. 191 din 16 aprilie 2002 a gradinilor zoologice si acvariilor publice

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 185: Abordari Economice in Protectia Mediului

ANEXA 1

• Legea nr. 214 din 19 aprilie 2002 pentru aprobarea Ordonantei

Guvernului nr. 49/2000 privind regimul de obtinere, testare, utilizare si comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum si a produselor rezultate din acestea

• Legea nr. 285 din 15 mai 2002 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 19/2002 privind ratificarea Acordului de asistenta financiara nerambursabila dintre România si Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare, actionând în calitate de agentie de implementare a Facilitatii Globale de Mediu, pentru finantarea Proiectului « Controlul poluarii în agricultura », semnat la Bucuresti la 16 ianuarie 2002

• Legea nr. 265 din 15 mai 2002 pentru acceptarea amendamentelor la Conventia de la Basel (1989) privind controlul transportului peste frontiere al deseurilor periculoase si al eliminarii acestora

• Legea nr. 293 din 15 mai 2002 privind aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 93/2001 pentru modificarea si completarea Legii nr. 73/2000 privind Fondul pentru mediu

• Legea nr. 368/2002 pentru aprobarea Ordona ntei de Urgenta a Guvernului nr.41 din 28 martie 2002 pentru ratificarea Memorandumului de întelegere privind cooperarea sub auspiciile Protocolului de la Kyoto, art.6, prin proiecte cu aplicare comuna între România si Olanda, semnat la Haga, la 23 noiembrie 1999

• Legea nr.434/2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr.37/2002 privind protectia animalelor de laborator folosite în scopuri stiintifice sau în alte scopuri

• Legea nr. 471/2002 pentru protectia animalelor de laborator folosite în scopuri stiintifice sau în alte scopuri experimentale

• Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Conventiei europene a peisajului • Legea nr. 458 din 08 iulie 2002 privind calitatea apei potabile • Legea nr. 474 din 9 iulie 2002 privind ratificarea Memorandumului de

finantare convenit între Guvernul României si Comisia Europeana privind asistenta financiara nerambursabila acordata prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru masura «Reabilitarea tehnologiei de epurare a apelor uzate si modernizarea retelei de canalizare în orasul Timisoara, România » semnat la Bruxelles la 4 decembrie 2001 si la Bucuresti la 22 februarie 2002

• Legea nr. 17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al marii teritoriale, al zonei contigue si al zonei economice exclusive ale României – republicare

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 186: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

• Legea nr. 553/2002 pentru ratificarea Protocolului privind protectia

mediului la Tratatul asupra Antarcticii, adoptat la Madrid la04 octombrie 1991

• Legea nr. 73/2000 privind Fondul pentru mediu – republicare • Legea nr. 645/2002 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a

Guvernului nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii

• Legea nr. 652/2002 pentru aderarea României la Protocolul Conventiei din 1979 asupra poluarii atmosferice transfrontiere pe distante lungi cu privire la finantarea pe termen lung a Programului de cooperare pentru supravegherea si evaluarea transportului pe distante lungi al poluatorilor atmosferici în Europa (EMEP), adoptat la Geneva la 28 septembrie 1984

• Legea nr. 681/2002 privind acceptarea de catre România a amendamentelor la Codul international de management pentru exploatarea în siguranta a navelor si pentru prevenirea poluarii (Codul international de management al sigurantei – Codul I.S.M.), adoptate de catre Organizatia Maritima Internationala prin Rezolutia M.S.C. 104(73) din 5 decembrie 2000 si pentru modificarea Legii nr. 85/1997 privind acceptarea de catre România a Codului international de management pentru exploatarea în siguranta a navelor si pentru prevenirea poluarii (Codul international de management al sigurantei – Codul I.S.M.), adoptat de catre Organizatia Maritima Internationala prin Rezolutia A 741(18) din 4 noiembrie 1993.

ORDINE: • Ordinul MAPPM nr. 462/93 – Conditiile tehnice privind protectia

atmosferei • Ordinul MAPPM nr. 125/1996 – Procedura de reglementare a

activitatilor economice si sociale cu impact asupra mediului înconjurator

• Ordinul MAPPM nr. 278/1996 – Regulament de atestare pentru elaborare a studiilor de impact asupra mediului si a bilanturilor de mediu

• Ordinul MAPPM privind monitorizarea pe baza de licenta de import automata a importului de marfuri folosite

• Ordinul MAPPM nr. 322/16.03.2000 privind “Procedura de autorizare a activitatilor de recoltare, capturare si/sau achizitie si comercializare pe piata interna sau la export a plantelor si animalelor din flora si fauna salbatica, precum si a importului acestora “

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 187: Abordari Economice in Protectia Mediului

ANEXA 1

• Ordinul MAPPM nr. 1325/22.09.2000 privind participarea publicului

la pregatirea politicilor si legislatiei de mediu • Ordinul Ministrului nr. 1618/2000 pentru aprobarea sectiunilor

reprezentative din cadrul Sistemului National de Supraveghere a Calitatii Apelor

• Ordin comun al ministrilor MAAP - MAPM (nr. 21; nr. 115) privind interzicerea pescuitului pe teritoriul Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii" pâna la data de 15 martie 2001

• Ordinul Ministrului nr. 35/2001 (ANRM) privind concursul public de oferte nr. 21/2001 pentru concesionarea activitatilor miniere de exploatare

• Ordinul Ministrului nr. 325/21.03.2001 privind aprobarea Instructiunilor tehnice pentru aplicarea prevederilor Hotarârii Guvernului nr. 472/2001 privind unele masuri de protectie a calitatii resurselor de apa – NTPA 012 si pentru modificarea Ordinului Ministrului mediului nr. 242/1990

• Ordinul Ministrului nr. 377/10.04.2001 pentru aprobarea Normativului privind obiectivele de referinta pentru clasificarea calitatii apelor de suprafata

• Ordinul Ministrului nr. 452/04.05.2001 (MAPM) si 105.951/18.05.2001 (MAAP) pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Comisiei si a Grupului de sprijin pentru aplicarea Planului de actiune pentru protectia apelor împotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole

• Ordinul Ministrului nr. 678/17.07.2001 pentru aprobarea componentei nominale a grupurilor de înfiintare a comitetelor de bazin la nivelul fiecarei directii a apelor si a grupului national de coordonare a activitatilor tehnice de secretariat

• Ordinul Ministrului nr. 706/27.07.2001 privind aprobarea Regulamentului privind organizarea activitatii de certificare a unitatilor specializate în elaborarea de studii, proiecte, în executie, consultanta în domeniul gospodaririi apelor si documentatii tehnice pentru obtinerea avizelor si a autorizatiilor de gospodarire a apelor

• Ordinul Ministrului nr. 913/15.10.2001 pentru aprobarea continutului Planului de gospodarire a apelor pe bazine hidrografice si a planului de actiune pentru anul 2002 pentru implementarea Directivei cadru a apei

• Ordinul Presedintelui CNCAN nr. 353/20.08.2001 a aprobat Normele de securitate radiologica privind radioprotectia operationala a lucratorilor externi

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 188: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

• Ordinul Presedintelui CNCAN nr. 366/22.09.2001 privind Normele de

securitate radiologica-Proceduri de autorizare • Ordinul Ministrului nr. 1100 din 28 decembrie 2001 privind

modificarea si completarea Ordinului ministrului apelor si protectiei mediului nr.706/2001 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea activitatii de certificare a unitatilor specializate în elaborarea de studii, proiecte, în executie, consultanta în domeniul gospodaririi apelor si documentatii tehnice pentru obtinerea avizelor si a autorizatiilor de gospodarire a apelor

• Ordinul Ministrului nr. 1103 din 3 ianuarie 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind masurarea si analiza emisiilor de compusi organici volatili rezultati din depozitarea si distributia benzinei la terminale si la statiile de benzina

• Ordinul Ministrului nr. 9 din 8 ianuarie 2002 pentru contingentarea consumului si productiei de substante care epuizeaza stratul de ozon în anul 2002

• Ordinul Presedintelui CNCAN nr. 374 din 4 octombrie 2001 privind aprobarea Normelor pentru expeditii internationale de materiale radioactive implicând teritoriul României

• Ordinul Presedintelui CNCAN nr. 373 din 3 octombrie 2001 privind aprobarea Normelor fundamentale pentru transportul în siguranta al materialelor radioactive

• Ordin comun nr. 140/247 din 26 martie 2002 privind prohibitia pescuitului al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor si al ministrului apelor si protectiei mediului

• Ordin comun nr. 272/65 din 2 aprilie 2002 al MAPM si al MSF, privind elaborarea si reactualizarea planurilor locale de actiune pentru sanatate în relatie cu mediul

• Ordin comun nr. 98/90 din 4 martie 2002 al MAAP si CNCAN pentru aprobarea Normelor privind alimentele si ingredientele alimentare tratate cu radiatii ionizante

• Ordinul Presedintelui CNCAN nr. 73 din 11 februarie 2002 privind aprobarea Normelor de autorizare a lucrului cu surse de radiatii în exteriorul incintei special amenajate

• Ordin comun nr.856/112/91 din 14 martie 2002 al MSF, MAAP si CNCAN pentru aprobarea Normelor privind alimentele si furajele contaminate radioactiv dupa un accident nuclear sau alta situatie de urgenta radiologica

• ORDIN nr. 246 din 22 martie 2002 pentru aprobarea unor acorduri de mediu

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 189: Abordari Economice in Protectia Mediului

ANEXA 1

• Ordin comun nr. A11842 din 15 februarie 2002 al MAE, MAAP,

MAPM, INS, MFP si ASAS pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Comitetului National Român F.A.O.

• Regulament al CNCAN din 3 aprilie 2002 privind taxele si tarifele pentru autorizarea si controlul activitatilor nucleare

• Ordin comun nr. 342/170 din 16 aprilie 2002 al MAPM si MAAP pentru modificarea Ordinului ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor si al ministrului apelor si protectiei mediului nr. 140/247/2002 privind prohibitia pescuitului

• Ordin MSF nr. 219 din 1 aprilie 2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale si a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza nationala de date privind deseurile rezultate din activitatile medicale

• Ordin nr. 121 din 11 februarie 2002 pentru aprobarea continutului Fisei de evidenta a barajelor – NTLH-035

• Ordin nr. 114 din 11 februarie 2002 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea si certificarea corpului de experti pentru evaluarea starii de siguranta în exploatare a barajelor încadrate în categoriile de importanta A si B – NTLH-014 si a Procedurii de avizare a specialistilor pentru evaluarea starii de siguranta în exploatare a barajelor încadrate în categoriile de importanta C si D – NTLH-015

• Ordin nr. 115 din 11 februarie 2002 pentru aprobarea Metodologiei privind stabilirea categoriilor de importanta a barajelor – NTLH-021

• Ordin nr. 116 din 11 februarie 2002 pentru aprobarea Metodologiei privind evaluarea starii de siguranta în exploatare a barajelor si lacurilor de acumulare – NTLH-022 si a Metodologiei privind evaluarea starii de siguranta în exploatare a barajelor si digurilor care realizeaza depozite de deseuri industriale – NTLH-023

• ORDIN nr. 117 din 11 februarie 2002 pentru aprobarea Regulamentului privind certificarea personalului de conducere si coordonare a activitatii de urmarire a comportarii în timp a barajelor –NTLH – 031

• Ordin nr. 118 din 11 februarie 2002 pentru aprobarea Procedurii de emitere a acordului si autorizatiei de functionare în siguranta a barajelor – NTLH-032

• Ordin nr. 119 din 11 februarie 2002 pentru aprobarea Procedurii de trecere în conservare, post-utilizare sau abandonare a barajelor –NTLH-033

• Ordin nr. 120 din 11 februarie 2002 pentru aprobarea Procedurii si competentelor de efectuare a controlului privind siguranta în exploatare a barajelor – NTLH-034

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 190: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

• Ordin nr. 147 din 21 februarie 2002 pentru aprobarea Procedurii de

declarare publica a caracteristicilor generale, a categoriei de importanta si a gradului de risc asociat barajelor – NTLH-036

• ORDIN nr. 279 din 3 aprilie 2002 privind înfiintarea Secretariatului tehnic pentru gestiunea si controlul compusilor desemnati, în cadrul Directiei de gestiune a deseurilor si substantelor chimice periculoase

• REGULAMENT elaborat de Consiliul Concurentei din 10 mai 2002 cu privire la ajutorul de stat pentru protectia mediului

• Ordin nr.526 din 24 iunie 2002 pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Comitetului National Român pentru Programul Hidrologic International si a componentei acestuia

• ORDIN nr. 530 din 10 iunie 2002 privind numirea comisiei de evaluare a candidaturilor si a ofertelor depuse în procedura de concesionare a valorificarii resurselor stuficole din zonele apartinând domeniului public de interes national, aflate în perimetrul Rezervatiei Biosferei “Delta Dunarii”

• ORDIN nr . 531 din 10 iunie 2002 privind aprobarea Instructiunilor de organizare si desfasurare a procedurii de concesionare a valorificarii resurselor stuficole din zonele apartinând domeniului public de interes national, aflate în perimetrul Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii"

• ORDIN nr. 532 din 10 iunie 2002 privind numirea comisiei de evaluare a candidaturilor si a ofertelor depuse în procedura de concesionare a valorificarii resurselor piscicole din zonele apartinând domeniului public de interes national, aflate în perimetrul Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii

• ORDIN nr. 533 din 10 iunie 2002 privind aprobarea Instructiunilor de organizare si desfasurare a procedurii de concesionare a valorificarii resurselor piscicole din zonele apartinând domeniului public de interes national, aflate în perimetrul Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii"

• ORDIN MIR nr. 282 din 4 iulie 2002 privind desemnarea organismelor de inspectie a instalatiilor, echipamentelor si dispozitivelor utilizate în scopul limitarii emisiilor de compusi organici volatili rezultati din depozitarea, încarcarea, descarcarea si distributia benzinei la terminale si la statiile de benzina

• ORDIN nr. 439 din 21 mai 2002 pentru aprobarea organizarii actiunii de voluntariat în domeniul protectiei mediului

• ORDIN nr. 627/PL din 9 iulie 2002 privind aprobarea Studiului de oportunitate pentru concesionarea bunurilor din domeniul public al statului ce alcatuiesc obiectivul de investitii "Acumulare Lac Vacaresti" si a modului de calcul al redeventei minime de concesionare

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 191: Abordari Economice in Protectia Mediului

ANEXA 1

• ORDIN nr. 745 din 30 august 2002 privind stabilirea aglomerarilor si

clasificarea aglomerarilor si zonelor pentru evaluarea calitatii aerului în România

• ORDIN nr. 867/2002 privind definirea criteriilor care trebuie îndeplinite de deseuri pentru a se regasi pe lista specifica unui depozit si pe lista nationala de deseuri acceptate în fiecare clasa de deseuri

• ORDIN nr. 1010/2002 privind aprobarea componentei nominale a Comisiei pentru Acordarea Etichetei Ecologice

• ORDIN nr. 1043/2002 pentru aprobarea modelului si continutului formularului “Declaratie privind obligatiile de plata la veniturile Fondului pentru mediu”

• ORDIN nr. 192/2002 pentru aprobarea Normelor de securitate radiologica privind gospodarirea deseurilor radioactive provenite de la prepararea minereurilor de uraniu si toriu

• ORDIN nr. 1112/2002 privind nominalizarea birourilor vamale de control si vamuire la frontiera pentru intrarea/iesirea din tara a substantelor care epuizeaza stratul de ozon

• ORDIN nr. 183/2002 privind aprobarea normelor pentru expedieri internationale de deseuri radioactive implicând teritoriul României

• ORDIN nr. 608/2002 privind aprobarea Listei europene a substantelor chimice notificate – ELINCS

ORDONANTE:

• Ordonanta de urgenta privind etichetarea substantelor periculoase, nr. 200/9.11.2000

• Ordonanta de urgenta privind siguranta barajelor, nr. 244/2000 • Ordonanta de urgenta privind protectia atmosferei, nr. 243/2000 • Ordonanta privind regimul ariilor protejate, nr. 236/2000 • Ordonanta de urgenta privind regimul deseurilor, nr. 78/16.06.2000 • Ordonanta de urgenta privind deseurile neferoase reciclabile,

nr. 11/2001 • Ordonanta de urgenta privind gestionarea deseurilor industriale

reciclabile, nr. 16/2001 • Ordonanta nr.87/30.08.2001 privind serviciile publice de salubrizare a

localitatilor • Ordonanta nr.21/30.01.2002 privind gospodarirea localitatilor rurale si

urbane • OUG nr. 93/2001 pentru modificarea si completarea Legii nr. 73/2000

privind Fondul pentru mediu

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 192: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

• Ordonanta de Urgenta nr.19/2002 pentru ratificarea Acordului pentru

asistenta financiara nerambursabila dintre România si Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare, actionând în ca litate de Agentie de Implementare a Facilitatii Globale de Mediu, pentru finantarea Proiectului “Controlul Poluarii în Agricultura”, semnat la Bucuresti la 16.01.2002

• Ordonanta de Urgenta nr. 34 din 21 martie 2002 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii

• Ordonanta de Urgenta nr. 38 din 21 martie 2002 privind întocmirea si finantarea studiilor pedologice si agrochimice si finantarea Sistemului national de monitorizare sol-teren pentru agricultura, precum si sol-vegetatie forestiera pentru silvicultura

• Ordonanta de Urgenta nr. 41 din 28 martie 2002 pentru ratificarea Memorandumului de întelegere privind cooperarea sub auspiciile protocolului de la Kyoto “art.6” prin proiecte cu aplicare comuna între România si Olanda semnat la Haga la 23 nov.1999

• Ordonanta de Urgenta nr.91 din 20 iunie 2002 pentru modificarea si completarea Legii protectiei mediului nr. 137/1995

• Ordonanta de urgenta nr. 107/2002 privind înfiintarea Administratiei nationale “Apele Române”

• Ordonanta de Urgenta nr. 206/2002 pentru ratificarea Memorandumului de întelegere dintre România si Comunitatea Europeana privind asocierea României la cel de-al saselea Program-cadru al Comunitatii Europene pentru cercetare, dezvoltare tehnologica si activitati demonstrative cu scopul de a contribui la crearea Spatiului European de Cercetare si Inovare (2002-2006) si la cel de-al saselea Program-cadru al Comunitatii Europene a Energiei Atomice (Euratom) pentru activitati de cercetare si instruire cu scopul de a contribui la crearea Spatiului European de Cercetare(2002-2006), semnat la Bruxelles la 29 octombrie 2002

• Ordonanta de Urgenta nr. 202/2002 privind gospodarirea integrata a zonei costiere

• Ordonanta Guvernului nr.37/2002 privind protectia animalelor de laborator folosite în scopuri stiintifice sau în alte scopuri

• Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 privind implementarea standardelor internationale pentru siguranta navelor, prevenirea poluarii si asigurarea conditiilor de munca si viata la bordul navelor maritime sub pavilion strain care utilizeaza porturile sau instalatiile românesti din largul marii, care opereaza pe sau deasupra platoului continental românesc

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 193: Abordari Economice in Protectia Mediului

ANEXA 1

HOTARÂRI DE GUVERN: • H.G. pentru aprobarea Acordului dintre MAPPM si Ministerul

Mediului si Energie i din Danemarca • H.G. nr. 170/18.01.2001 privind organizarea si functionarea Directiei

Generale a Vamilor • H.G. nr. 1336/14.12.2000 privind limitarea continutului de sulf din

motorina • H.G. nr. 173/13.03.2000 pentru reglementarea regimului special

privind gestiunea si controlul bifenililor policlorurati si al altor compusi similari

• HG nr. 17/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Apelor si Protectiei mediului

• HG nr. 372/2001 privind aprobarea listei cuprinzând echipamentele pentru protectia mediului scutite de la plata taxelor vamale de import, achizitionate în cadrul proiectelor LIFE 99/ENV/RO006607 MOSYM si LIFE 99/ENV/RO/006746 ASSURE

• HG nr. 527/2001 privind stabilirea gradului minim de biodegradabilitate a agentilor de suprafata continuti în detergenti, produse de întretinere si produse de curatat

• HG nr. 568/2001 privind stabilirea cerintelor tehnice pentru limitarea emisiilor de compusi organici volatili rezultati din depozitarea, încarcarea, descarcarea si distribuirea benzinei la terminale si statiile de benzina

• HG nr. 573/2001 privind stabilirea cerintelor referitoare la etichetarea si eficienta aparatelor frigorifice de uz casnic pentru introducerea lor pe piata

• HG nr. 625/2001 privind aprobarea procedurii de autorizare a functionarii comerciantilor din punct de vedere al protectiei mediului

• HG nr. 643/2001 privind plata contributiei României de participare la programul LIFE pentru 2001 – 2002

• HG nr. 658/12.07.2001 privind transmiterea unor bunuri proprietate publica a statului si a terenurilor aferente din administrarea MAPM în administrarea MIR

• HG nr. 662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate • HG nr. 671/2001 privind stabilirea cerintelor referitoare la etichetarea

si eficienta energetica a masinilor de spalat si uscat rufe de uz casnic pentru introducerea lor pe piata

• HG nr. 672/2001 pentru stabilirea conditiilor de introducere pe piata a aparatelor electrocasnice în functie de nivelul zgomotului transmis prin aer

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 194: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

• HG nr. 732/2001 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata

a benzinei si motorinei • HG nr. 741/2001 privind aprobarea structurii, indicatorilor si

fondurilor aferente programelor ce se experimenteaza si finanteaza din bugetul MAPM în anul 2001

• HG nr. 870/2001 privind organizarea Comitetului National Român F.A.O.

• HG nr. 922/2001 privind aprobarea Listei cuprinzând echipamentele pentru protectia mediului scutite de la plata taxelor vamale de import, achizitionate în cadrul proiectului ‘Sistemul meteorologic integrat national’

• HG nr. 1057/2001 privind regimul bateriilor si acumulatorilor care contin substante periculoase

• HG nr. 1097/2001 privind constituirea si functionarea Comitetului interministerial pentru coordonarea integrarii domeniului protectiei mediului în politicile si strategiile sectoriale la nivel national

• HG nr. 1174/2001 privind aprobarea structurii organizatorice si a regulamentului de organizare si functionare a Administratiei Fondului pentru mediu

• HG nr. 1167 privind înfiintarea Garzii de mediu • HG nr. 9 din 10 ianuarie 2002 pentru completarea anexei nr. 1 la

Hotarârea Guvernului nr. 340/1992 privind regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura, precum si al altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul înconjurator

• HG nr.1335 din 27 decembrie 2001 privind scutirea de la plata taxelor vamale a importului unui utilaj de igienizare si ecologizare a plajelor

• HG nr. 53/2002 pentru aprobarea Acordului între Guvernul României si Guvernul Republicii Turcia privind cooperarea în domeniul protectie i mediului, semnat la Bucuresti la 10 septembrie 2001

• HG nr. 65 din 24 ianuarie 2002 pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Suediei privind cooperarea în domeniul energiei si mediului, semnat la Bucuresti la 26 noiembrie 2001

• HG nr. 96 din 7 februarie 2002 privind echiparea si dotarea personalului Garzii de Mediu

• HG nr. 100 din 7 februarie 2002 pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie sa le îndeplineasca apele de suprafata utilizate pentru potabilizare si a Normativului privind metodele de masurare si frecventa de prelevare si analiza a probelor din apele de suprafata destinate producerii de apa potabila

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 195: Abordari Economice in Protectia Mediului

ANEXA 1

• HG nr. 118 din 7 februarie 2002 privind aprobarea Programului de

actiune pentru reducerea poluarii mediului acvatic si a apelor subterane, cauzata de evacuarea unor substante periculoase

• HG nr. 153 din 20 februarie 2002 pentru aprobarea concesionarii valorificarii resurselor stuficole din zonele domeniului public de interes national aflate în perimetrul Rezervatiei Biosferei “Delta Dunarii”

• HG nr. 128/2002 privind incinerarea deseurilor • HG nr. 162/2002 privind depozitarea deseurilor • HG nr. 189/2002 privind stabilirea procedurii de acordare a etichetelor

ecologice • HG nr. 188 din 28 februarie 2002 pentru aprobarea unor norme

privind conditiile de descarcare în mediul acvatic a apelor uzate • HG nr. 201 din 28 martie 2002 pentru aprobarea Normelor tehnice

privind calitatea apelor pentru moluste • HG nr. 202 din 28 februarie 2002 pentru aprobarea Normelor tehnice

privind ca litatea apelor de suprafata care necesita protectie si ameliorare în scopul sustinerii vietii piscicole

• HG nr. 241 din 13 martie 2002 pentru trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al statului a turnului metalic pentru antena care compune radarul meteorologic de la Bârnova, judetul Iasi, aflat în administrarea Companiei Nationale “Institutul National de Meteorologie, Hidrologie si Gospodarire a Apelor” – S.A.

• HG nr. 273 din 21 martie 2002 pentru aprobarea contributiilor voluntare anua le, în dolari S.U.A., ale României la bugetul Organizatiei Natiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) pe anii 2000 si 2001

• HG nr. 311 din 4 aprilie 2002 pentru aprobarea concesionarii valorificarii resurselor piscicole din zonele domeniului public de interes national aflate în perimetrul Rezervatiei Biosferei “Delta Dunarii”

• HG nr. 328 din 4 aprilie 2002 pentru aprobarea bugetelor de venituri si cheltuieli pe anul 2002 ale Institutului National de Cercetare –Dezvoltare pentru Protectia Mediului – I.N.C.D.P.M. Bucuresti, Institutului National de Cercetare – Dezvoltare Marina “Grigore Antipa” – I.N.C.D.M. Constanta si Institutului National de Cercetare –Dezvoltare “Delta Dunarii” – I.N.C.D.D.D. Tulcea, aflate în coordonarea Ministerului Apelor si Protectiei Mediului

• HG nr. 341 din 4 aprilie 2002 pentru actualizarea limitelor amenzilor contraventionale prevazute în Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervatiei Biosferei “Delta Dunarii”

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 196: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

• HG nr. 335 din 4 aprilie 2002 privind unele masuri de implementare

în România a programului “Steagul Albastru – Blue Flag” • HG nr. 364 din 15 aprilie 2002 privind normarea parcului auto si a

consumului de carburanti pentru activitatile specifice desfasurate de Ministerul Apelor si Protectiei Mediului

• HG nr. 349 din 11 aprilie 2002 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje

• HG nr. 367 din 18 aprilie 2002 privind aprobarea Statutului de organizare si functionare a Administratiei Rezervatiei Biosferei “Delta Dunarii” si a componentei nominale a Consiliului stiintific

• HG nr. 422 din 25 aprilie 2002 pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Slovace privind notificarea rapida a unui accident nuclear si schimbul de informatii asupra instalatiilor nucleare, semnat la Bucuresti la 19 februarie 2002

• HG nr. 423 din 25 aprilie 2002 pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Federatiei Ruse privind notificarea rapida a unui accident nuclear si schimbul de informatii asupra instalatiilor nucleare, semnat la Moscova la 21 februarie 2002

• HG nr. 441 din 30 aprilie 2002 pentru modificarea si completarea Hotarârii Guvernului nr. 662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate

• HOTARÂRE nr. 459 din 16 mai 2002 privind aprobarea Normelor de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru îmbaiere

• HG nr. 481 din 16 mai 2002 pentru abrogarea Hotarârii Guvernului nr. 1.223/2001 privind trecerea unor bunuri din domeniul public în domeniul privat al statului si pentru mandatarea Ministerului Apelor si Protectiei Mediului sa initieze, prin Compania Nationala “Apele Române” – S.A., procedurile pentru constituirea unei societati comerciale cu capital mixt în vederea realizarii si exploatarii unui complex cultural-sportiv în zona Lacului Vacaresti

• HG nr. 482 din 16 mai 2002 pr ivind participarea României la Summitul mondial pentru dezvoltare durabila, Johannesburg,26 august – 4 septembrie 2002

• HG nr. 573 din 13 iunie 2002 privind aprobarea procedurii de autorizare a functionarii comerciantilor

• HOTARÂRE nr. 799 din 25 iulie 2002 pentru modificarea anexelor nr. 1 si 2 la Hotarârea Guvernului nr. 96/2002 privind echiparea si dotarea personalului Garzii de Mediu

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 197: Abordari Economice in Protectia Mediului

ANEXA 1

• HOTARÂRE nr. 711 din 3 iulie 2002 privind aprobarea publicarii

deciziilor Consiliului de Asociere România -Uniunea Europeana. DECIZIA nr. 3 din 23 martie 2001 a Consiliului de Asociere România-Uniunea Europeana privind adoptarea conditiilor si a modalitatilor de pa rticipare a României la instrumentul financiar pentru protectia mediului (LIFE)

• HOTARÂRE nr. 743 din 11 iulie 2002 privind stabilirea procedurilor de aprobare de tip al motoarelor cu ardere interna destinate masinilor mobile nerutiere si stabilirea masurilor de limitare a emisiilor de gaze si particule poluante provenite de la acestea, în scopul protectiei atmosferei

• HOTARÂRE nr. 882 din 16 august 2002 privind organizarea la Bucuresti, în perioada 2-6 septembrie 2002, a Conferintei tarilor dunarene din cadrul Programului hidrologic international UNESCO

• HOTARÂRE nr. 827 din 31 iulie 2002 privind stabilirea Criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru grupul de produse aparate frigorifice

• HOTARÂRE nr. 856 din 16 august 2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzând deseurile, inclusiv deseurile periculoase

• HOTARÂRE nr. 913 din 22 august 2002 privind aprobarea Listei cuprinzând echipamentele pentru protectia mediului scutite de plata taxei pe valoarea adaugata, achizitionate în cadrul proiectului "Sistemul meteorologic integrat national"

• HG nr.984 din 10 septembrie 2002 privind aprobarea Listei cuprinzând echipamentele pentru protectia mediului scutite de la plata taxelor vamale si a taxei pe valoarea adaugata, achizitionate în cadrul Proiectului LIFE – MEDIU 00/ENV/RO/000986 RIVERLIFE

• HG nr.918/2002 privind stabilirea procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului si pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri

• HOTARÂRE nr. 1022 din 10 septembrie 2002 privind regimul produselor si serviciilor care pot pune în pericol viata, sanatatea, securitatea muncii si protectia mediului

• HOTARÂRE nr. 1115/2002 privind accesul la informatiile privind mediul

• HOTARÂRE nr. 1293/2002 privind echipamentele de protectie a mediului care urmeaza a fi scutite la import de plata taxei pe valoarea adaugata

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 198: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

STANDARDE :

• STAS 1342/1991 – Calitatea apei potabile • Normativul privind conditiile de evacuare a apelor uzate în retelele de

canalizare ale localitatilor si direct în statiile de epurare (NTPA 002/2002), aprobat prin Hotarârea Guvernului nr.188/2002

• Normativul privind stabilirea limitelor de încarcare cu poluanti a apelor uzate industriale si orasenesti la evacuarea în receptorii naturali (NTPA 001/2002), aprobat prin Hotarârea Guvernului nr.188/2002

• Conditiile tehnice privind protectia atmosferei si Normele metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare, aprobate prin Ordinul ministrului apelor si protectiei mediului nr.462/1993

• ISO 14001 – Sistem de management de mediu • ISO 14004 - Sistem de management de mediu • SR ISO 5667 – 10 Calitatea apei – Prelevarea apelor uzate • ISO 14.010 – Linii directoare pentru Auditul de mediu • ISO 14.011.1 – Linii directoare pentru Auditul de mediu • ISO 14.011.2 – ISO 14.060 – sunt în lucru

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 199: Abordari Economice in Protectia Mediului

Anexa 2

Lista cuprinzând substantele chimice

periculoase comercializate de producatori si importatori,

mai putin cele utilizate la producerea medicamentelor

1. 1,1-dicloretilena (clorura de viniliden)

2. 1,2-dicloretan 3. 1,2-dicloretilena 4. 1,2,3-trimetilbenzen 5. 1,2,4-triclorbenzen 6. 2-etilhexil-diftalat 7. Acetaldehida 8. Acetamida 9. Acetat de vinil 10. Acetoncianhidrina 11. Acetona 12. Acetonitril 13. Acid acetic 14. Acid antranilic 15. Acid cianhidric 16. Acid picric 17. Acid propionic 18. Acrilamida

19. Acrilat de etil 20. Acrilonitril 21. Aldehida benzoica 22. Aldehida propionica 23. Aldrin 24. Anilina 25. Anisidina 26. Antimoniu 27. Antracen 28. Arsen si compusi 29. Auramina 30. Benzatracen 31. Benz-a-piren 32. Benz-b-fluorantren 33. Benzen 34. Benzen-g, h, i-

perilen 35. Benzidina 36. Benz-k-fluorantren

37. Benzpiren 38. Bioxid de sulf 39. Brom 40. Bromura de etil 41. Butil mercaptan 42. Butilamina 43. Cadmiu si compusi 44. Celosiv si derivati 45. Cianogen 46. Cianuri de potasiu 47. Ciclofosfamida 48. Ciclohexanona 49. Ciclohexilamina 50. Clor 51. Cloralcani C10-C13 52. Clorfenvinfos 53. Cloroform 54. Clorura de alil 55. Clorura de benzil

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 200: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI

56. Clorura de cianuril 57. Clorura de etil 58. Clorura de metil 59. Clorura de metilen 60. Clorura de vinil 61. Compusi

tributilstanici 62. Crom si compusi 63. Cumen

(izopropilbenzen) 64. Diclor/difenil/

tricloretan (DDT) 65. Dibenzantracen 66. Diclorhidrina 67. Diclormetan 68. Diclorpropan 69. Diclorvos 70. Dieldrin 71. Dietanolamina 72. Difenileteri

bromurati 73. Dimetilanilina 74. Dimetilformamida 75. Dimetilftalat 76. Dinitrat de

etilenglicol 77. Dinitrobenzen 78. Dioxan 79. Disulfoton 80. Diuron 81. Endrin 82. Epiclorhidrina 83. Etanolamina 84. Etilamina 85. Etilbenzen 86. Etilenclorhidrina 87. Etilenglicol 88. Etilendiamina 89. Etilmercaptan 90. Fenilbetanaftilamina 91. Fenilendiamina

92. Fluor si compusi 93. Fluorantren 94. Formaldehida 95. Fosgen 96 Fractii alcooli

dioxanici 97. Furfurol 98. Glicidol 99. Hexaclorbenzen 100. Hexaclorbutadiena 101. Hexacloretan 102. Hexametilentetra -

mina 103. Hidrazina 104. Hidrochinona 105. Hidrogen sulfurat 106. Indeno-1,2,3-ce-

piren 107. Iodura de metil 108. Isodrin 109. Izopropil

glicidileter 110. Maneb 111. Mercur si compusi 112. Metilcelosolv 113. Metilcloroform 114. Metilzocianat 115. Metilmercaptan 116. Metiletilcetona 117. Monoclorbenzen 118. Monoclorhidrina 119. Monoetanolamina 120. Morfolina 121. Naftalina 122. Negru de fum 123. Nichel carbonil 124. Nichel si compusi 125. Nitrobenzen 126. Nitroluen 127. Nonil-fenoli

128. o- si p-diclorbenzen

129. o-Tolidina 130. o-Toluidina 131. o-Clorfenol 132. Octil-fenoli 133. Oxid de etilena 134. Oxid de propilena 135. p-Aminoazobenzen 136. p-tertiar butiltoluen 137. Paration-metil 138. Pentaclorbenzen 139. Pentacloretan 140. Pentaclorfenol 141. Percloretilena

(tetracloretilena) 142. Perclormetil

mercaptan 143. Pirocatechina 144. Plumb si compusi 145. Rezorcina 146. Sarin 147. Stiren 148. Sulfura de carbon 149. Tetracloretan 150. Tetraclorura de

carbon 151. Toluen 152. T oluilen

diizocianat 153. Triclorbenzeni 154. Tricloretan 155. Tricloretilen 156. Triclorpropan 157. Triclorura de

benzil 158. Trinitroluen 159. Vinil toluen 160. Xilen 161. Xilenol 162. Zineb

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 201: Abordari Economice in Protectia Mediului

Anexa 3

Lista cuprinzând substantele chimice

periculoase comercializate de producatori si importatori,

utilizate în agricultura

1. Alaclor 4. Clorpirifos 7. Isoproturon 10. Simazin 2. Atrazin 5. Cupru si compusi 8. Lindan 11. Trifluralin 3. Carbaril 6. Endosulfan 9. Malathion 12. Zinc si compusi

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 202: Abordari Economice in Protectia Mediului

Lista de tabele

Tabelul 2.1 - Prezentarea sintetica a politicii de mediu pe componente ..... 33 Tabelul 3.1 - Analiza cost-beneficiu....................... ..................................... 74 Tabelul 3.2 - Costurile si beneficiile cuantificabile legate de folosirea

benzinei cu concentratie scazuta de plumb.............. ............. 75 Tabelul 3.3 - Modul de percepere a riscului de mediu de catre opinia

publica..................................................................................... 82 Tabelul 3.4 - Rata de morbiditate - coeficienti de regresie............... ........... 90 Tabelul 3.5 - Efectul cresterii zgomotului asupra pretului locuintelor... ..... 97 Tabelul 3.6 - Tipuri de munca.................................................................... .. 99 Tabelul 3.7 - Estimarile costurilor recreerii pentru diverse paduri

din Marea Britanie.................................................................102 Tabelul 4.1 - Structura contabilitatii resurselor materiale .......................... 117 Tabelul 5.1 - Bugetul programului de finantare......... ............................... 137 Tabelul 5.2 - Etapele studiului de fezabilitate............................................ 137 Tabelul 5.3 - Lista de preturi pentru utilajele componente ale instalatiei

de sortare............................................................... ............... 139 Tabelul 5.4 - Bugetul.................................................................................. 140 Tabelul 5.5 - Calculul economic privind deseurile urbane

din orasul Buzau................................................................ ... 140 Tabelul 5.6 - Clasificarea tipurilor de deseuri în grupe si subgrupe

de deseuri...................................................................... ........ 142 Tabelul 5.7 - Compozitia gunoiului menajer în Râmnicu Vâlcea

în functie de tipul cladirii si de anotimp (%)........................ 150 Tabelul 5.8 - Compozitia si cantitati de deseuri organice

din Râmnicu Vâlcea................................................ ............ 151 Tabelul 5.9 - Compozitia si cantitati de deseuri din ambalaje

din Râmnicu Vâlcea........................... .................................. 152 Tabelul 6.1 - Date de intrare ....................................................................... 155 Tabelul 6.2 - Tabel comparativ.................................... .............................. 160 Tabelul 6.3 - Calculul IDU......................................................................... 165

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 203: Abordari Economice in Protectia Mediului

ABORDARI ECONOMICE ÎN PRO TECTIA MEDIULUI

Tabelul 7.1 - Caracteristicile cheie ale fondurilor de mediu selectate din CEE ............................................................................... 175

Tabelul 7.2 - Caracteristicile cheie ale fondurilor de mediu selectate din CEE ............................................................................... 177

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Page 204: Abordari Economice in Protectia Mediului

Lista de figuri

Figura 2.1 - Ciclul unei politici de mediu ................................................... .37 Figura 2.2 – Ciclul politicii integrate de mediu ........ .................................. 38 Figura 3.1 - Relatia cererii pentru un produs... ............................................ 71 Figura 3.2 - Curba cererii în cazul vizitarii unei paduri.... ........................ 101 Figura 5.1 - Metoda de realizare a unei analize prin sortare...................... 148 Figura 5.2 - Schema sortarii... .................................................................... 148 Figura 5.3 - Compozitia deseurilor menajere din Râmnicu Vâlcea. .......... 151 Figura 5.4 - Compozitia si cantitati de deseuri organice

din Râmnicu Vâlcea................................................................ 152 Figura 5.5 - Compozitia si cantitati de deseuri din ambalaje

din Râmnicu Vâlcea ............................................................... 153 Figura 6.1 - Graficul programului “cota fixa”............................................ 156 Figura 6.2 - Graficul programului “rata de apa” ........................................ 157 Figura 6.3 - Graficul programului combinat .............................................. 158 Figura 6.4 - Graficul programului complex cu gratuitati........................... 159

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.comSimpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com