Universitatea Petrol - Gaze Ploieti

Facultatea de Siinte Economice

Specializarea ECTS

Realizatori:

Duu Raluca Andreea

Nstase Bogdan Rzvan

Stoescu Mdlina GeorgianaCoordonator:

Conf. Univ. Buzoianu DanielaGrupa 52522013-2014

31.Introducere

41.1. Scurt istoric al intreprinderii

51.2. Obiectivele si activitatile intreprinderii

62.Surse de poluare

72.1. Surse naturale de poluare

82.2. Sursele de poluare caracteristice activitii umane

113.Strategii si politici de protectie a mediului

113.1. Strategii de protectie a mediului aplicate de Cotnari SA

153.2. Obiective strategice, planuri si directii de actiune pentru reducerea si prevenirea poluarii in domeniul industrial din Romania

174.Costuri in domeniul protectiei mediului

174.1. Costurile de mediu la nivelul Romaniei

194.2. Costurile de mediu in cadrul Cotnari SA

205.Concluzii

21Bibliografie:

1. Introducere

1.1. Scurt istoric al intreprinderii

Dac ne-am putea ntoarce cu aproximativ 2.500 de ani n urm, am gsi pe dealul Ctlinei o cetate traco-getic, puternic, care struia mprejurimile. n interiorul cetii, pe o suprafa de 5 hectare se aflau locuinele conductorului cetii i ale celor apropiai lui, iar jos, la poale, erau aezrile celorlali, ale oamenilor de rnd care cultivau pmnturile. Descoperirile din interiorul cetii Ctlina au adus argumente convingtoare despre cultura viei de vie la Cotnari, tocmai din timpurile lui Burebista (82-44 i.Hr).

Se spune c numele de Cotnari este dat de meteugul cotitului butoaielor (cot a coti, a msura i ar meter). La 1599 Cotnariul (cu 3.500 de fumuri) era unul dintre cele mai mari trguri ale Moldovei, dup Suceava i Bacu.

Primele meniuni istorice ale podgoriei de la Cotnari dateaz din secolul al XVIII-lea. Nicolaie Costin scrie c viile Cotnarilor erau cunoscute nainte de ntemeierea Moldovei, la 1359, iar A. D. Xenopol menioneaz existena viilor de aici la 1288. Radu Rosetti merge mai departe i menioneaz podgoria la 1250. O dat cu nceputul sec. al XV-lea relatrile despre podgoria de la Cotnari devin substaniale, din perioada domniilor lui Petru al II-lea (1444-1449), tefan Cel Mare (1457-1504) i Despot-Vod (1561-1563), cnd podgoria a atins o cot maxim att prin mrimea ariei cultivate cu vi de vie, ct i prin calitatea vinului obinut.Primele evidene cu privire la suprafaa de vie pe totalul podgoriei dateaz din 1830 cnd 500 de pogoane din cele 720 de la Cotnari aparineau localnicilor.

INIMA COTNARIULUI

Compania COTNARIeste inima podgoriei Cotnari din anul 1948. Dragostea localnicilor pentru creterea i rodul viei de vie ne-a nvat s preuim fiecare boab purttoare de soare i s mprtim cu ceilali bucuria vieii.

Drumul vinului este lung, dar plin de recompense. Avem permanent grij de cele peste 1.700 de hectare cu plantaii de vie prin lucrri agricole performante. Specialitii notri lucreaz n laboratoarele combinatului sau n vii, pentru obinerea unor noi soiuri de vi de vie i a unor noi cupaje de vinuri.

Vinurile de Cotnari prezint caliti excepionale obinute prin limitarea produciei medii de struguri la un hectar la doar 70-80% fa de celelalte podgorii ale Romniei sau din rile viticole. Compania noastr va alege ntotdeauna calitatea n detrimentul cantitii. n vinoteca noastr, organizat pe criterii tiinifice, pstrm cele mai reuite colecii, ncepnd din anul 1957.

PODGORIE

Podgoriile sfintede la Cotnari, cum le-a numit Dimitrie Cantemir, sunt rodul unei ndeletniciri strvechi viti-vinicole. Din antichitate i pn astzi, via de vie a mbriat nentrerupt dealurile molcome ale zonei, profitnd din plin de particularitile acestora.

Podgoria este adpostit de vnturi i de curenii locali reci, datorit fenomenului de phoenizare a maselor de aer, ce determin un proces de nclzire. Perioada mai septembrie este caracterizat de o nebulozitate cu valori reduse, favoriznd insolaia, creterea strugurilor i acumularea zahrului. Solurile sunt extrem de favorabile culturii de vi de vie, cu o textura luto-nisipoas, bogate n humus i baze schimbabile.

1.2. Obiectivele si activitatile intreprinderii

Dei, n ultimii ani, piaa vinului a cunoscut o scdere, cu o revenire uoar ncepnd din 2012, rezultatele "Cotnari" au crescut constant, an de an. Creterea anual presupune, ns, i cheltuieli mai mari dect cele realizate nainte de 2008 - ncepnd de la discounturile distribuitorilor, bonusurile acestora i ale echipelor de vnzri, campaniile pentru clientul final, mpachetrile speciale i promoiile n anumite perioade din an, investiiile n parcurile auto i n excursiile anuale pentru partenerii de distribuie, dar i investiiile n vie i tehnologia de ultima generaie, n utilaje i maini agricole, n spaii de depozitare i pstrare. Toate acestea nseamn cheltuieli mari, dar noi le privim ca pe investiii pe termen mediu i lung, fr de care nu putem face performan. Am ajuns aici datorit convingerii c se poate, datorit oamenilor implicai, contieni c fr a asigura calitatea produselor la preuri competitive nu se poate rezista pe pia timp ndelungat. Ca dovad, anul trecut am obinut i medalia "Best Bay Awards", pentru vinul alb numrul unu cu cel mai bun raport calitate-pre din Romnia.

Anul acesta a nceput promitor i din punct de vedere al condiiilor meteo, pn acum se arat a fi unul foarte bun. Dei este nc prematur s facem afirmaii, putem spune c, deocamdat, nu am avut geruri sau alte condiii meteo care s afecteze plantele.

Dup un an 2013 cu o producie record, datorit att condiiilor climatice favorabile, dar i intrrii pe rod a noii suprafee cu vi de vie, "Cotnari" i propune ca 2014 s fie un nou an de referin pentru companie. Ne ateptm la o supraproducie de vin, n contextul n care majoritatea productorilor spun c anul 2013 a fost foarte bun, din punct de vedere viticol. n aceste condiii, estimm o cretere cu 10 % a vnzrilor, fa de anul 2013.

Circa 10-15% din vnzrile care vor fi realizate n acest an vor fi dedicate exportului. n 2014, abordm piaa Belgiei i a rilor nordice. Este un proces mai anevoios, cel puin n ceea ce privete ptrunderea pe piaa din rile nordice, unde exist un monopol de stat i o ntreag procedur de acceptare a mostrelor. Avem, ns, cteva negocieri n derulare i ateptm s vedem cum se finalizeaz acestea.

2. Surse de poluare

2.1. Surse naturale de poluare

Problema calitii i proteciei mediului nconjurtor este una dintre cele mai importante probleme cu care se confrunt societatea contemporan.

Sursele de poluare ale mediului pot fi categorisite n: surse naturale i surse generate de prezena i activitatea uman.

Surse naturale:

Dioxidul de carbon (CO2)

Energia necesar susinerii proceselor vitale este procurat, de marea majoritate a organismelor, prin oxidarea substanei organice, a hidranilor de carbon, n procesul respiraiei. Astfel, fiecare organism aeron se constituie ntr-o surs de CO2, iar biosfera, n ansamblul ei, i aduce o contribuie de 55 % la emisiile totale de CO2 n atmosfer. De altfel, concentraia acestui gaz, incolor, inodor i netoxic, n atmosfer este semnificativ (340 ppm).n acelai timp, CO2 este absorbit de plantele verzi, iar prin procesul de fotosintez carbonul intr din nou n componena materiei organice. Un astfel de parcurs face ca, n atmosfer, s existe o variabilitate destul de redus a concentraiei acestui gaz.

Pulberi n suspensieSursele naturale au o contribuie important la poluarea aerului cu pulberi n suspensie. Se apreciaz c, n fiecare an, atmosfera poart peste 30 mil. tone de praf. Fenomenul polurii cu praf adus de curenii de aer din regiunile deertice se manifest i pe teritoriul rii noastre, sub forma ploilor de snge, denumite astfel datorit culorii roietice pe care o imprim oxidul de fier, prezent n particulele solide transportate de curenii de aer.

nrudit cu praful este i fumul din atmosfer, produs prin focuri iscate din senin n savane i pdurile de conifere a cror rin i terebentin nlesnete mult propagarea incendiilor.

Un exemplu, n acest sens, l constituie recentele incendii din pdurile Australiei, ce au determinat arderea a nsemnate suprafee de pdure.

Incendiile elibereaz n atmosfer peste 34 mil. tone fum i cenu i 340 mii tone hidrocarburi provenite din distilarea pe loc a lemnului, aceste hidrocarburi fiind un agent poluant foarte periculos.Apele subterane

O alt surs natural o constituie apele subterane acide i saline (srate). Risc mare de poluare prezint apele subterane care stau n contact cu masivele de sare i alte minerale, ncrcndu-se astfel cu substane impurificatoare sau toxice, ele devin periculoase cnd, prin foraj, se perforeaz stratul mineral. Astfel s-a constatat c apele de min din S.U.A. polueaz peste 20 mii km/curs de ap. n Pennsylvania, se scot zilnic 20 mld. litri de ap acid din cauza trecerii ei prin zcmintele mineraliere adiacente straturilor de crbuni.2.2. Sursele de poluare caracteristice activitii umane

Omul, ca fiin vie, produce deeuri proprii existenei sale i activitii depuse. Multe dintre aceste deeuri nu sunt biodegradabile, iar unele sunt direct toxice, cum ar fi insecticidele.Din statisticile fcute, rezult c populaia planetei este n continu cretere, deci problemele de poluare vor cpta o importan crescnd.

O clasificare a deeurilor se poate face n deeuri solide i deeuri lichide. n privina deeurilor solide care se colecteaz de ctre serviciile de salubritate urbane, situaia se prezint, dup datele obinute n marile metropole occidentale, astfel:

Hrtie, plastice, textile

38,0%

Metale

5,0%

Substane amorfe

22,0%

Sticl ceramic

6,0%

Materii organice

20,0%

Diverse

9,0%

TOTAL

100%

Transporturile

n funcie de tipul de transport, exist un specific al polurii generate, att sub raportul poluanilor, ct i n ceea ce privete mediile afectate.

Motoarele cu explozie pe lng gaze de ardere (dioxid de carbon, vapori de ap, bioxid de azot, bioxid de sulf) polueaz i cu produi de ardere incomplet (monoxid de carbon, aldehide, monoxid de azot etc.). Poluarea produs de mijloacele de transport capt un nou efect prin extinderea transporturilor aeriene n atmosfer.

Din cauza efectului negativ ce-l produc noxele emise de automobile pentru sntate, n rile dezvoltate mainile au fost echipate cu convertori catalitici care nu pot tolera combustibilul mbuntit cu plumb.

La nivelul Romniei, poluarea cu metale grele se situeaz nc peste limitele maxime admisibile, stabilite prin legislaia n vigoare. Astfel, pentru plumb, concentraiile maxim admisibile, la nivelul solului, de 20 1000 ppm, sunt depite spre exemplu la Baia Mare (3170 ppm), iar la Copa Mic (3000 ppm) etc.Agricultira, silvicultura i zootehnia

Sunt activiti economice care se bazeaz cel mai mult pe relaiile cu mediul, dar reprezint i surse de poluare, ele devenind elemente de deteriorare ale mediului.

Eroziunea declanat de ap este puternic influenat de defriarea pdurilor. Aceasta n contextul agriculturii extensive. Fenomenul se manifest ns i n cazul agriculturii intensive, suprafaa de teren agricol afectat n Romnia, fiind de circa 7 mil. ha. Se consider c se pierd, anual, prin eroziune, aproximativ 10 mil. tone de sol, ce conin 1,5 mil. tone de humus.

n ceea ce privete unele animale, chiar domestice, cum ar fi caprele, distrug iremediabil vegetaia arborescent n dezvoltare i mpiedic regenerarea pdurilor. n savan, turmele de elefani distrug culturi i copaci, favoriznd extinderea deertului. Cu toate acestea, responsabilitatea nu apas pe umerii faunei, ci revine tot omului, care a exilat aceast specie, prin diminuarea suprafeelor sale de punat, ca o consecin a agriculturii extensive.

Refacerea fertilitii solului este o cerin intrinsec agriculturii, care contracareaz exportul de biomas, reprezentat de recolt. Nu acelai lucru se poate spune de multe dintre modalitile adoptate pentru meninerea echilibrului. Astfel, ngrmintele chimice, n general uor solubile, mai ales cele azotate, contrar aparenelor, nu refac potenialul de fertilitate a solului, ci dimpotriv, l diminueaz. Aplicarea excesiv contamineaz apa freatic, solul, produsele cu nitrai, care pot depi concentraiile maxime admise. Astfel, 36,3% din fntnile investigate (situate n 92% din totalul comunelor din Romnia) la nivelul anului 1995, coninutul de nitrai depea concentraia maxim admisibil pentru apa de but (45 mg/l).

Salinizarea i nmltinirea secundar a solului sunt fenomene ce nsoesc irigarea neraional a terenurilor agricole. Mecanizarea lucrrilor agricole determin trasarea solului. n Romnia, 6 mil. ha sunt afectate de acest proces.

De asemenea, complexele supradimensionate de cretere a animalelor, prin volumul mare al dejeciilor deversate n ape sau depozitate necorespunztor, contribuie la degradarea mediului nconjurtor.Industria

Este considerat la ora actual drept cea mai important surs de poluare. Poluarea industrial pornete de la problema polurii la locul de munc i pn la consecinele ecologice ce intereseaz globul terestru n ntregime.

Poluarea la locul de munc se caracterizeaz prin prezena substanelor sau factorilor fizici vtmtori n zona locului de munc i poate avea ca urmri boli profesionale.Poluarea industrial a mediului ambiant se propag mai ales pe calea aerului i apei. Pentru poluarea aerului este vinovat att industria productoare de energie electric, prin gazele evacuate de la centralele termoelectrice, ct i alte ramuri industriale: metalurgia feroas i neferoas, chimic i a materialelor de construcii.Majoritatea oamenilor de tiin cred c un amestec complex de poluani incluznd depunerile acide, ozonul i metalele grele fac ca arborii s devin sensibili la unele stresuri naturale, cum ar fi seceta, cldura i gerurile excesive, atacurile de boli i duntori, care mpreun sporesc riscul apariiei incendiilor.

Preul polurii pdurilor este pltit nu numai de industria forestier (Polonia a pltit 1,5 mild. USD), ci i de turism (ex. Muntele Fichtellberg situat la grania dintre Germania i Republica Ceh i Slovacia este o imens ntindere cu copaci mori i rmie de culoare cafenie).

Tot din cauza polurii, monumentele istorice sufer modificri n timp, poluarea accentund destul de mult procesul degradrii. Este vorba de monumentele atheniene, unde coroziunea acid a dus la deteriorarea lor n ultimii 20-25 ani mai mult dect n cei 2400 de ani precedeni.

3. Strategii si politici de protectie a mediului 3.1. Strategii de protectie a mediului aplicate de Cotnari SA

Intreprindem actiuni prin care sa minimizam impactul activitatilor noastre asupra mediului inconjurator.

Eforturile firmei dedicate mediului sunt axate pe trei domenii in care are cel mai mare impact si in care poate avea o contributie semnificativa. Acestea sunt:Excelenta in protectia resurselor de apaProtectia climei si reducerea consumului de energieAmbalaje si reciclare

Ne-am stabilim tinte de performanta pentru fiecare din aceste trei domenii si ne raportam progresul ca parte a Grupului, in cadrulraportului de responsabilitate sociala corporativa.Fabricile noastre de imbuteliere sunt audidate cu regularitatecu privire lastandardele de mediu. Pe langa reducerea impactului operatiunilor noastre, lucram impreuna cu partenerii nostri pentru a putea adresa probleme mai vaste de dezvoltare durabila.Colaboram cu agentii guvernamentale, ONG-uri si cu alte entitati pentru a sprijini conservarea mediului si educarea populatiei cu privire la aceasta.Ne concentram in special pe protectia resurselor locale de apa si pe promovarea reciclarii.

Protejarea resurselor de apa

Cererea de apa potabila este in continua crestere iar schimbarile cliamaterice au un puternic impact asupra ploilor naturale. O data cu cresterea populatiei, creste rapid si cererea de apa potabila. Dezvoltarea firmei este strans legata de accesul si calitatea resurselor locale de apa. Prin urmare, acorda un interes deosebit protejarii resurselor de apa si are o abordare unitara a acestor resurse: stabileste obiective stricte prin care sareduca cantitatea de apa necesara imbutelierii produselor noastre lucreaza in parteneriatecu scopul protejarii surselor de apa si al promovarii unui sistem durabil de management al apei.

Imbunatatirea eficientei utilizarii apei

In fabricile de imbuteliere sunt monitorizate indeaproape sursele de apa pentru a reduce cantitatea de apa. A reusit sa imbunatateasca eficienta utilizarii apei prin introducereape liniile de productie de tehnologii avansate, ce reduc cantitatea de apa folosita. De exemplu, in Romania in ultimii ani a introdus doua noi tehnologii:

tehnologia de lubrifiere uscata,ce elimina consumul substantial de apaprin folosirea unuigelpentru transportarea PET-urilor pe liniile noastre de imbuteliere

tehnologia cu aer ionizat pentru spalarea PET-urilor

In plus, interesul companiei de a folosi eficient apa se reflecta in diverse proiecte in derulare, precum: recuperarea apei utilizate si refolosirea acesteia in alte etape ale procesului de imbuteliere si testarea introducerii unor tehnologii revolutionare.

Toate fabricile firmei isi evalueaza periodic riscurile. Analizeaza cantitatea si calitatea surselor locale de apa, precum si alte aspecte legate de protectia mediului si modificari de legislatie. Pe baza acestor evaluari stabileste planuri de actiuni pentru atenuarea riscurilor.

Se asigura ca, dupa epurare, apa rezultata in urma procesului de productie este atat de curata incat permite viata acvatica. Apa epurata care se intoarce in natura este potrivita atat pentru folosirea in agricultura cat si pentru dezvoltarea plantelor si a pestilor.

Protectia climei si reducerea consumului de energie

Schimbarea climei este cea mai mare si cea mai urgenta provocare de mediu cu care se confrunta planeta noastra. Pentru ca societatea noastra sa se indrepte catre reducerea emisiilor de CO2,sunt necesare actiuni decisive si imediate. Datorita inovatiilor si investitiilor lor, firmele joaca un rol critic in aceasta transformare.

Si-a propus sa ocupe o pozitie de lider, adaptand afacerea la cerintele si oportunitatile unei economii ce produce un nivel sczut deemisii de CO2.Astfel, se concentreaza eforturile pe domeniile ce utilizeaza cel mai mare volum de energie din activitatea firmei: fabricile noastre de imbuteliere, flota si echipamentele de racire.

In fabricile de imbuteliere, se construiesccentrale de co-generare (CHP), care genereaza caldura si energie simultan. De asemenea, sunt dezvoltate si programe de economisire a energiei.

In cadrul flotei noastre, exploram si extindem utilizareavehiculelor hibride si folosirea de combustibili alternativi. Prin programul intern de condus ecologic si responsabil Grija fata de mediu incepe din masina ta schimba comportamentul soferilor din randul angajatilor.

Noile echipamente de racireplasate pe piata sunt eficientedin punct de vedere energeticsi reduc cu aproape 50% emisiile de CO2fata de 2004.

Programe de economisire a energiei Implementeaza in cadrul fabricilor programe de economisire a energiei cu scopul de a reduce emisiile de CO2pe fiecare litru de bautura imbuteliata. Incerca sa reduca emisiile de CO2 din birourile noastre sau alte unitati. De exemplu, prin programul IT Verde, schimba echipamentul IT sicu modul in care il utilizeaza. Apeland la conferinte audio, video si online reducem semnificativ calatoriile in interes de serviciu si odata cu acestea emisiile CO2asociate.

Vehicule hibride si combustibili alternative

Evalueaza si extinde utilizarea combustibililor alternativi si a vehiculelor hibride din cadrul flotei. n plus, toi angajaii sunt instruii sa sofeze eficient din punct de vedere al combustibilului prin programul intern Grija fata de mediu incepe din masina ta. Inca din primul an al implementarii, acest program a redus semnificativ ale emisiile de CO2 n cadrul companiei.

A inceput sa testeze camioane hibrid in Europa, desi tehnologia nu este inca disponibila in mod comercial. Avand in vedere ca aceste initiative sunt intr-un stadiu incipient, continua sa reducem si impactul flotei noastre conventionale. De exemplu, micsoreaza capacitatea motoarelor, monitorizeaza consumul de combustibil si emisiile deCO2 si optimizeaza impreuna cu partenerii de distributie incarcarea camioanelor si rutele de transport.

Echipamente de racire eficiente din punct de vedere energetic

Consumatorii se asteapta ca produsele sa fie disponibile sila temperatura optima,atunci cand sunt insetati. Astfel, alocarea de vitrine frigorifice si a altor echipamente pentru racirea bauturilor in locatiile clientilor este o parte importanta a strategiei noastre de afaceri.

De aceea, colaboreaza cu furnizorii ei pentru a imbunatati eficienta energetica a echipamentelor. Dezvoltand noi modele de vitrine frigorifice cat si dispozitive de management al energiei achizitioneaza vitrine frigorifice cu aproape 50% mai eficiente din punct de vedere energetic decat in anul 2004. Totodata instruieste angajatii sa se asigure ca echipamentele de racire existente in piata functioneaza cu o eficienta maxima.

In plus, isi propunem sa elimine gazele cu efect de sera utilizate pe scara larga in refrigerarea comerciala si casnica. In prezent, nu foloseste hidrofluorocarboni (HFC) in spuma de izolare si testam gaze alternative de refrigerare. Clorofluorocarbonii (CFC) au fost aproape complet eliminati din echipamentele prin intermediul unui program de inlocuire, colectare si recuperare de pe piata.

Ambalaje si reciclare

Ambalajele joaca un rol vital in livrarea produselor firmei catre clienti si consumatori in conditii de siguranta. Dupa ce bautura din interior a fost consumata, ambalajul poate deveni fie material valoros pentru reciclare sau pentru valorificare in incineratoarele cu captare a energiei, fie poate deveni deseu, fiind depozitat in gropile de gunoi. Face eforturi pentru reducerea impactului ambalajelor noastre asupra mediului, in fiecare etapa a ciclului lor de viata, printr-o abordare integrata care include: Reducerea cantitatii de ambalaj pe care o utilizam Cresterea continutului de material reciclat in ambalaje Promovarea reciclarii si valorificarii3.2. Obiective strategice, planuri si directii de actiune pentru reducerea si prevenirea poluarii in domeniul industrial din Romania

Guvernul Romniei, ntrunit n edin la 12 noiembrie 2008, a dezbtut i aprobat Strategia Naional pentru Dezvoltare Durabil la orizontul anilor 201320202030.

Documentul urmeaz prescripiile metodologice ale Comisiei Europene i reprezint un proiect comun al Guvernului Romniei, prin Ministerul Mediului i Dezvoltrii Durabile, i al Programului Naiunilor Unite pentru Dezvoltare, prin Centrul Naional pentru Dezvoltare Durabil.

Strategia stabilete obiective concrete pentru trecerea, ntr-un interval de timp rezonabil i realist, la un nou model de dezvoltare propriu Uniunii Europene i larg mprtit pe plan mondial cel al dezvoltrii durabile, orientat spre mbuntirea continu a vieii oamenilor i a relaiilor dintre ei n armonie cu mediul natural.

Elaborarea Strategiei este rezultatul obligaiei asumate de Romnia n calitate de stat membru al Uniunii Europene conform obiectivelor convenite la nivel comunitar, n special cele statuate n Tratatul de aderare, n Strategia Lisabona pentru cretere i locuri de munc i n strategia rennoit a UE pentru Dezvoltare Durabil din 2006.

n urma dezbaterii proiectului la nivel naional i regional, cu implicarea activ a factorilor interesai i cu sprijinul conceptual al Academiei Romne, Strategia propune o viziune a dezvoltrii Romniei n perspectiva urmtoarelor dou decenii, cu obiective care transced dur ciclurilor electorale i preferinele politice conjuncturale:

Orizont 2013:ncorporarea organic a principiilor i practicilor dezvoltrii durabile n ansamblul programelor i politicilor publice ale Romniei;

Orizont 2020:Atingerea nivelului mediu actual al rilor Uniunii Europene la principalii indicatori ai dezvoltrii durabile;

Orizont 2030:Apropierea semnificativ a Romniei de nivelul mediu din acel an al rilor UE.

ndeplinirea acestor obiective strategice va asigura, pe termen mediu i lung, o cretere economic ridicat i, n consecin, o reducere substanial a decalajelor economico-sociale dintre Romnia i celelalte state membre ale UE.

Prin prisma indicatorului sintetic prin care se masoar procesul de convergena real, se creeaz astfel condiiile ca produsul intern brut pe cap de locuitor al Romniei s depeasc n anul 2013 media UE din acel moment, s se apropie de media UE n anul 2020 i s fie uor superior nivelului mediu european n anul 2030.

Direciile principale de aciune, detaliate pe sectoare i orizonturi de timp sunt:

Corelarea raional a obiectivelor de dezvoltare, inclusiv a programelor investiionale n profil inter-sectorial i regional, cu potenialul i capacitatea de susinere a capitalului natural;

Modernizarea accelerat a sistemelor de educaie i formare profesional, sntate public i servicii sociale, innd seama de evoluiile demografice i de impactul acestora pe piaa muncii;

Folosirea generalizat a celor mai bune tehnologii existente, din punct de vedere

economic i ecologic, n deciziile investiionale; introducerea ferm a criteriilor de eco-eficien n toate activitile de producie i servicii;

Anticiparea efectelor schimbrilor climatice i elaborarea din timp a unor planuri de msuri pentru situaii de criz generate de fenomene naturale sau antropice;

Asigurarea securitii i siguranei alimentare prin valorificarea avantajelor comparative ale Romniei, fr a face rabat de la exigenele privind meninerea fertilitii solului, conservarea biodiversitii i protejarea mediului;

Identificarea unor surse suplimentare de finanare pentru realizarea unor proiecte i programe de anvergur, n special n domeniile infrastructurii, energiei, proteciei mediului, siguranei alimentare, educaiei, sntii i serviciilor sociale;

Protecia i punerea n valoare a patrimoniului cultural i natural naional; racordarea la normele i standardele europene privind calitatea vieii.4. Costuri in domeniul protectiei mediului 4.1. Costurile de mediu la nivelul Romaniei

Cheltuielile pentru protecia mediului au nsumat in anul 2012 18,6 miliarde lei, reprezentnd 3,2% din PIB, comparativ cu 3% n 2010, potrivit datelor anunate de Institutul Naional de Statistic (INS).

La nivel naional, ponderea investiiilor administraiei publice a reprezentat 46,6% din totalul investiiilor pentru protecia mediului, urmat de cea a productorilor specializai (27,5%) i a productorilor nespecializai (25,9%). n industria prelucrtoare s-au realizat 56,7% din cheltuielile pentru protecia mediului a productorilor nespecializai, n timp ce industria extractiv a absorbit 16,9%, iar sectorul producia i furnizarea de energie electric i termic, gaze i ap cald 14,7%, se arat ntr-un comunicat al INS.

Pe domenii, cele mai mari cheltuieli s-au nregistrat pentru managementul deeurilor (51,9% din total), urmate de cheltuielile pentru protectia apei (23,5%).

Suma de 18,6 miliarde lei include investiiile, cheltuielile curente interne i alte cheltuieli ale administraiei publice (subvenii acordate, transferuri), nefiind cuprinse cheltuielile curente externe, precum cumprarea de servicii de protecia mediului de la teri.

Cheltuieli pentru protectia mediului pe sectoare de activitate si categorii de cheltuieli in anul 2012

mii lei preturi curenteCheltuielile pentru protecia mediului pe domenii de mediu i categorii de productori, n anul 2012

mii lei preturi curenteSursa datelor:- cercetarea statistic anual privind Cheltuielile pentru protecia mediului.

- Surse administrative Ministerul Finanelor Contul de execuie al bugetelor locale -2012

Urmtorul comunicat de pres va aprea n luna octombrie 2014.4.2. Costurile de mediu in cadrul Cotnari SA

"Casa de Vinuri Cotnari" i-a propus creterea vnzrilor cu 100%, dupa spusele lui Ctlin Grecu, menionnd c vnzrile de pn acum nu pot reprezenta un punct de referin, avnd n vedere c noua companie a fost nfiinat n urm cu doar civa ani.Investiiile preconizate de societate pentru acest an nsumeaz 2 milioane de euro, proiectele investiionale constnd n achiziia de utilaje i capaciti de stocare i prelucrare i n modernizarea cramelor.

"Casa de Vinuri Cotnari" este un proiect nceput n anul 2007, prin nfiinarea de noi plantaii, cultivate cu "Busuioac de Bohotin" i "Feteasc Neagr". Fondatorii "Casei de Vinuri Cotnari" sunt acionarii principali de la SC "Cotnari" SA, ns n proiect sunt implicai copiii acestora, dup cum menioneaz reprezentanii companiei, subliniind: "Casa de Vinuri Cotnari este un proiect cu sediu separat, cram nou din toamna anului 2013, echip de vnzri diferit i, n principal, ali distribuitori, cu o bun execuie pe segmentul HoReCa".

Noul productor de vinuri administreaz 350 de hectare de vie (100 ha de "Feteasc Neagr", 75 ha de "Busuioac de Bohotin", 75 ha de "Tmioas Romneasc", 50 ha de "Gras de Cotnari" i 50 ha de "Feteasc Alb").

n toamna anului trecut, "Feteasca Neagr" a fost vinificat pentru prima dat la Crama Vldoianu, ca urmare a unei prime investiii de aproximativ un milion de euro, dintr-un proiect estimat la 2,5 milioane de euro.

Construit n anul 1901, castelul Vldoianu a fost utilizat pe post de spital, n timpul celui de-al doilea rzboi mondial, ntre anii 1945-1950 n castel funcionnd un orfelinat. Dup 1950, acesta a fost preluat de CAP, apoi de IAS Cotnari. n 2000, castelul Vldoianu a fost retrocedat motenitorilor de drept de la care a fost cumprat, n 2002. n prezent, este folosit ca sediu al "Casei de Vinuri Cotnari".

n luna septembrie a anului trecut, "Casa de Vinuri Cotnari" a achiziionat, contra valorii de 1,5 milioane de euro, Crama "Axinte", ridicat n anii '30. Noua cram va fi modernizat, urmnd ca, la finalizarea unei investiii de 3,5 milioane de euro, s fie produse, n cadrul acesteia, vinuri albe i rose, dar i buturi spumante i distilate din vin.

Reprezentanii "Casei de Vinuri Cotnari" apreciaz: "Dezvoltarea segmentului de consumatori premium a avut un efect n lan, conducnd inclusiv la apariia unui numr tot mai mare de productori de vinuri premium. Producia de vinuri premium reprezint doar 10% din producia de vinuri din Romnia, dar se afl pe un trend ascendent, ca urmare a investiiilor generate n ultimii ani".5. Concluzii

Protecia mediului reprezint astzi n Uniunea European o politic orizontal, cu rol de principiu n elaborarea i aplicarea tuturor politicilor Comunitii i statelor membre. Abordarea integrat ine de evoluiile la nivelul strategiilor generale de integrare din ultimul deceniu al secolului trecut care s-au adaptat treptat modelului dezvoltrii durabile. Tratatul de la Maastricht ridic protecia mediului la rangul de politic comunitar, iar Tratatul de la Amsterdam include principiul dezvoltrii durabile ca unul dintre obiectivele comunitare i stabilete aplicarea principiului integrrii mediului n politicile sectoriale. n cei peste 30 de ani de aciune comunitar n domeniul proteciei mediului, Comisia apreciaz c principalele rezultate obinute sunt: diminuarea reziduurilor industriale, limitarea sau interzicerea utilizrii unor substane toxice, cu riscuri ridicate pentru mediu i sntate, diminuarea acidificrii apelor, ameliorarea gestionrii deeurilor, ameliorarea calitii apelor, aerului i solului. Pentru ameliorarea impactului PEM, anii urmtori vor acorda prioritate acelor strategii i instrumente care vor promova o mai bun corelare ntre obiectivele de mediu i cele ale pieei libere (n special prin modificarea comportamentelor de producie i de consum) i se va urmri o integrare mai eficace i mai coerent a mediului n politicile sectoriale. n plus, una dintre marile provocri o va constitui i aplicarea politicii de mediu n noile ri membre.

Tinand cont de toate acestea, Cotnari SA isi propune in continuare ca activitatea pe care o realizeaza sa afecteze cat mai putin mediul inconjurator ajutand astfel la pastrarea sanatatii naturii.Bibliografie: http://www.heidelbergcement.ro/studii-de-caz/protectia-mediului/cum-reducem-poluarea-folosind-combustibili-alternativi.html. http://www.ecoeficienta.ro/Suport_EMA_scurt.pdf http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=272&idb=

http://www.scritube.com/geografie/Poluarea-mediului-nconjurtor1232222116.php http://www.high-health.info/aer/poluarea/principalele-surse-de-poluare.htm http://www.cpnt.ro/download/Poluarea%20Aerului.pdf http://www.mmediu.ro/beta/domenii/dezvoltare-durabila/strategia-nationala-a-romaniei-2013-2020-2030/

Sectoare de activitate

Total cheltuielidin care

InvestiiiCheltuieli curenteAlte cheltuieliinterneexterneProductori nespecializai7.054.4262.353.1933.495.2401.205.993-Silvicultur, exploatare forestier i servicii anexe

52.881

26.014

15.064

11.803

-Industria extractiv676.606403.769120.565152.272-Industria prelucrtoare3.354.904389.9132.591.272373.719-Producia i furnizarea de energie electric i termic, gaze i ap cald

1.315.438

577.780

240.800

496.858

-Captarea, tratarea si distributia apei1.481.594899.645486.23595.714-Construcii83.1275.22837.24840.651-Transporturi89.87650.8444.05634.976-Productori specializai10.208.965499.6998.597.6371.111.629-Administraie public**)3.571.2181.263.3091.049.767957.368300.774

Domenii de mediu

TotalProductori nespecializaiProductori specializaiAdministraie

PublicProtecia aerului1.197.834943.81985.676168.339Protecia apei3.251.8241.747.08188.4151.416.328Managementul deeurilor10.080.456378.8498.751.153950.454Protecia solului i a apelor subterane

324.425

285.030

25.308

14.087Protecia resurselor naturale i conservarea biodiversitii

185.726

155.094

26.182

4.450Alte domenii de mediu

2.519.354

2.338.560

120.602

60.192

13