ABONAMENTUL. ... regele Carol, marele ¥i £®n¥£eleptul creator al...

download ABONAMENTUL. ... regele Carol, marele ¥i £®n¥£eleptul creator al Rom£¢niei de azi, asupra c¤’ruia se

of 8

  • date post

    29-Jan-2020
  • Category

    Documents

  • view

    0
  • download

    0

Embed Size (px)

Transcript of ABONAMENTUL. ... regele Carol, marele ¥i £®n¥£eleptul creator al...

  • Anul XXIV. Blaj , Joi 15 Octomvrie 1914 N u m ă r u l 104—105.

    ABONAMENTUL.

    Pentru monarhie:

    Pe an 18 cot. Vi an 9 cor. 1 4 4-50 fii.

    m m Pentru străinătate:

    ?c u n an 24 coroane an 12 cor. V* an

    6 coroane.

    1 N S E R T I U N 1 .

    U n şir garmond: odată 14 fii., a doua oară 12 fii., a treia

    oară 10 fii.

    Tot ce priveşte foaia să se adreseze la: Re^ dacţiunea şi admint' straţiunea „Un ir ei"

    în Blaj.

    Foaie bisericeaseà'politicà. — Apare: Marţa, joia şi Sâmbăta.

    t Regele C A R O L al României. 1 8 3 9 — 1 9 1 4 .

    A

    In zilele acestea de urgie, când aproape toată Europa — până departe în coloniile ci din celealalte continente — s'a încăierat într'un răsboiu fără păreche în analele istoriei, regele Carol, marele şi înţeleptul creator al României de azi, asupra căruia se îndreptau toate privirile beligeranţilor, moare fără veste, când cuvântul lui hotărîtor avea să apese, mai mult ca oricând, în cumpăna oscilatoare a dreptăţii.

    II ştiam suferind — şi la vârsta de 7 5 ani împliniţi ce*i avea, orice boală neînsem* nată inspiră serioase îngrijorări — dar judecând chiar după buletinele medicale din urmă, nu ne*ar fi trecut prin minte, ca pericolul să fíe atât de iminent.

    Vestea morţii ne*a atins deosebit de dureros, atât prin surpriza ei, cât mai ales, prin lovitura cu adevărat ireparabilă, ce au îndurat*o fraţii noştri de sânge de peste munţi.

    * * A

    încercăm să reconstruim, în câteva rânduri, glorioasa lui stăpânire, începând cu vre* mile de restrişte din 1 8 6 6 , când tinărul Domnitor, în vârstă de 27 ani, ia în mână frânele conducerii, î tr'o ţară aproape obscură, aservită intereselor politice ale Stambulului.

    Câte n'au fost greutăţile începutului! Tinărul Domn îşi începe dificila muncă regeneratoare, cu consentimentul lui Bismarck

    şi al lui Napoleon al III. — izolat de t o a t e celealalte puteri vecine —; schimbă în 5 ani 10 cabinete; obişnueşte lumea c e 4 înconjură cu sentimentul dinastic, şi introduce, încetul cu încetul, spiritul de disciplină, în rândurile armatei, ce detronase pe Cuza Vodă; oprin* du*se, pe o clipă (la 1 8 7 1 ) în munca lui extrem de dificilă, cu gândul de*a abdica.

    Soarta îi rezervase însă o carieră neasemănat mai strălucită, decât s'o poată între* rupe chiar la începutul ei.

    * * A *

    Războiul ruso*turc din 1 8 7 7 — 7 8 a fost^cea dintâiu treaptă spre independenţa şi mă* rirea terii româneşti.

    Tunurile ce au bubuit în faţa Calafatului au marcat zorile gloriei de mai târziu. După echilibrarea economică a terii, prinţul Carol, declară în parlamentul român înde* pendenţa la 10 Maiu 1 8 7 7 . Ruşii trec cu trupele lor prin ţară, dar se opintesc zadarnic încă la Plevna. Aroganţa diplomaţiei ruseşti cedează şi Marele duce Nicolae, e silit să ceară ajutorul României. Principele Carol soseşte cu 3 5 mii soldaţi şi 108 tunuri, la Po* radim lângă Plevna, la 21 August 1 8 7 7 .

    Griviţa, Plevna lui Osman paşa, Rahova şi Smărdanul se pleacă în faţa vitejiei dorobanţilor români.

    Cu toată ingratitudinea Rusiei, care i*a răpit Basarabia, compenzând*o cu bucata de pămâi. Jnoasă din Dobrogea — viitorul de aur al României, de care visa poetul, erâ asigurat.'

    J u g u l străin se prăbuşeşte; prinţul Carol îşi pune la 1881 pe cap coroana r e g a l ă , coroană turnată din oţelul tunurilor otomane dela Griviţa.

    Principatul obscur dela gurile Dunării, călcat în picioare de toţi veneticii şi aventu* rierii, îşi reclamă de aci înainte rolul lui de factor însămnat în concertul puterilor europene.

  • Fag. 'I. U N I R E A Nr. 104—105

    Sâmbătă ia lOOctomvrie la 6 ore seara am primit cea dintâiu telegramă asupra în­ cetării din vieaţă a regelui Caroi al Roma- niei. Telegrama a fost scurtă, dar cu atât mai sguduitoare. Biroul de presă al mini" s t rului prezidet ne comunicase următoare le :

    Budapesta la 10 Octombrie: Ni-se te le- grafiază din Bucureşti, că regele Carol a murit . Biroul de presă al ministrului pre­ zident .

    Imediat ni-se imanuiază dela acela-şj birou de presă o altă te legramă de urmă­ torul cuprins:

    lelegramă particulară primită In 10 Oct. la 5 şi jum. ore.

    Cercurile politice serioase, cari sunt tn măsură de a fi informate corect despre re- laţiunile din România sunt convinse, că re­ gele Ferdinand, urmaşul regelui Carol va urma politica unchiaşul său. Arhiducele Fer­ dinand a crescut în aceea direcţie politică pe care înaintaşul său a urmat-o cu atâta ager ime de bărbat de stat serios şi care di­ recţie rede ealea spre fericire a României in relaţiunea amicală şi intimă faţă de tr ipla alianţă. România şi sub domnia noului rege va susţinea politica de amiciţie faţă de tr ipla alianţă.

    (Biroul de presă al min. prez.) Vestea aceasta tr istă s'a respândi t în­

    da tă cu iuţală de fulger în oraşul nostru şi a făcut pretutindeni cea mai adâncă impresie.

    Duminecă la orele 12 ne-a sosit o altă te legramă din Bucureşti, care nu mai lasă nici o îndoială, că regele României s'a mutat la celea eterne, între împrejurări , când de înţelepciunea, energia şi prevederea lui fe­ nomenală, avea România cea mai mare lipsă.

    Telegrama aceasta ni-o expedsse pro­ topopul nostru dela Bucureşti, Dr, Ioan Bălan de următorul cuprins:

    König Carol heute früh gestorben. Bălan.

    Regre tăm, că telegramele nu le-am pr imit înainte de expedarea numărului no­

    stru ultim, ca să putem imediat aviză pe cetitorii noştri asupra acestui trist eveniment.

    Ministrul preşedinte, contele Tisza, despre moartea regelui

    Carol. Telegramă partiealară primită în 11 Oct.

    la 10 a. m. în cercurile partidului muncii s'a

    tractat cu sincere regrete moartea regelui Carol ai României.

    Contele Ştefan Tisza a declarat, că tn persoana regelui Carol, România a pierdut un domnitor mare, Europa un înţelept băr­ bat de stat, iar monarhia un prietin sincer Pătrunderea de bărbat de stat a regelui Carol a pus bază desvoltării României. In ce priveşte meritul pentru progresul aceia aproape de necrezut, ce l-a realizat naţiunea aceasta In forţe materiale, în gravitate po­ litică şi în cultură, partea leului din această fără îndoială revine regelui Carol.

    In vecinătatea nemijlocită a Rusiei, icuită între popoare slave din Balcani, Ro­ mânia a trebuit să aleagă, ca ori să devină o mlădiţă laterală a slavismului, ca fică vi­ tregă a protectorului rus, ori un factor a- preciat al acelei grupări de forţe din cen­ trul Europei, care apără independenţa na­ ţiunilor celor mai culte, cultura lor, ba chiar tnsuş poporul balcan şi desvoltarea lui li­ beră împotriva hegemoniei ruseşti. Ministrul preşedinte a accentuat, că el din tinereţele sale a fost pătruns de convingerea aceea, că aceasta din urmă e misiunea maghiarului şi a românului şi în misiunea aceasta comună cele două popoare trebue să se întâlnească.

    E dureros prin urmare gândul acela, că poporul român a fost lipsit de conducă­ torul său probat; dar ministrul prezident Tisza, are cu mult mai mare încredere tn sim­ ţul politic a lui Ferdinand, cât şi a bărbaţilor de stat, decât ca să se teamă, că România sub presiunea muscalilor ar întră în astfel

    de aventuri, cari de o potrivă ar compro­ mite onoarea şi interesate vitale ale Româ­ niei, dar ar duce ţara aceasta la ruini completă.

    Contele Andrâssy despe moartea regelui Carol. Corespondentul unui ziar având o în­

    trevedere cu contele Andrâssy Gyula, aceşti s'a declarat în următorul chip asupra morţii regelui Carol:

    E o mare lovitură. Regele Carol i fost un domnitor de o înţelepciune extra­ ordinară, care a înţeles interesele României I şi a ţinut necondiţionat cu noi. Sper, ci urmaşul va continuă operă sa, deoarece nu­ mai aceasta este în înţelesul regatului ro­ mân. E mare lovitură, că în împrejurările aceste grele lipseşte un cârmaciu înţelept şi probat.

    Ult imele clipe ale regelui Carol,

    Regele Carol a murit Sâmbătă dimi­ neaţa la orele 5 şi jumătate tn urma unoi acces de apoplexie. Regele a fost la con­ ştiinţă până tn ultimele clipe.

    Boala regelui,

    In timpul din urmă regele era mnlt suferind, dar boala nu manifesta Incă semne de îngrijorare, nici chiar în zilele din urmi Joi după amiazi a primit pe şeful partidului conservator, iar Vineri pe ministrul prezi­ dent Ionel Brătianu şi a rezolvit mai multe afaceri de stat. Nimeni nu credei, că moartea il va ajunge aşa de curând. Fi- milia moştenitorului de tron a părăsit Vineri p. m. Sinaia, şi s'a muta t la castelul Cotro- ceni. Regele a fost până în ultimele mo­ mente într 'o dispoziţie sufletească admirabili, dar inima i-a slăbit mult In urma evenimen­ telor politice din urmă. Vestea morţii re­ gelui Carol a produs In ţara românească o adevărată consternare.

    Noul regat realizează în scurtă vreme, uimitoare progrese pe teren militar şi eco nomic«industrial, încununându«şi opera de propăşire cu o intenză mişcare culturală.

    Regele Carol a fost protectorul activ al Academiei Române, ale cărei şedinţe lc prezida une*ori; cu