Abilitati Practice

Prof. Înv. primar TISMĂNAR DESANCA Prof. Înv. primar TURCIN GEORGETA

ABILITĂŢI PRACTICE

Clasele I şi a II-a

ISBN 978-606-577-282-3

Editura Sfântul Ierarh Nicolae

2011

Referent ştiinţific, înv. grad didactic I Stanoievici Mărioara

ARGUMENT

Lucrarea de faţă a apărut ca o necesitate pentru colegii mai tineri, dar nu numai.

Ea pune la dispoziţie un set de lucrări ilustrate, proiecte de lecţii , modele cu etapele de realizare.

Se doreşte să fie o lucrare funcţionala, care să satisfacă cerinţele imediate ale învăţătorilor, fără a avea pretenţia că răspunde tuturor exigenţelor.

Este un suport de idei, care, trecut prin filtrul propriei personalităţi, poate realiza finalităţile acestui obiect de învăţământ.

Înv. Stanoievici Mărioara

O privire retrospectivă asupra disciplinei „abilităţi practice” O privire retrospectivă de-a lungul anilor ne permite să constatăm

evoluţia în timp a disciplinei „abilităţi practice”. Mulţi ani disciplina a fost cunoscută sub denumirea de „îndeletniciri practice/lucru manual”şi constituia” activitatea principală în cadrul căreia elevii fac primii paşi în direcţia pregătirii lor pentru a participa mai târziu la munca productivă”

Analiză sumară a programelor de lucru manual din trecut duce la constatarea că lucrările recomandate aveau un accentuat caracter utilitar, ceea ce a condus, de multe ori, la depăşirea posibilităţile elevilor, mai ales în privinţa programei pentru fete. În anii următori, predarea lucrului manual dobândeşte noi dimensiuni, în sensul că această disciplină nu mai este considerată o „dexteritate” ci constituie un obiect de învăţământ de sine stătător (Ion Şerdean şi Florian Diţuleasa, Metodica predării lucrului manual, 1967).

Dar cerinţele societăţii româneşti, în continuă schimbare, au determinat o nouă abordare a obiectului, în sensul redefinirii disciplinei „Lucru manual”, în scopul formării aptitudinilor şi deprinderilor creativ-aplicative şi estetice. De aceea, în Curriculum şcolar pentru clasele I-IV, (Programa analitică, 1995) Lucru manual este integrat în sfera educaţiei artistice, alături de educaţia plastică şi cea muzicală.

Noul curriculum plasează obiectul, pe care-l redenumeşte sugestiv”Abilităţi practice”, în aria” Tehnologii”, oferindu-i un număr mai mare de ore, tocmai pentru a dezvolta acele abilităţi specifice obiectului, diferenţiat, de la individ la individ. Se poate aprecia, pe bună dreptate, că alegerea denumirii obiectului de învăţământ "Abilităţi practice" este cea mai potrivită, deoarece, chiar prin denumire, acesta îşi defineşte obiectivul principal: dezvoltarea abilităţilor practice, a deprinderilor de muncă atât de necesare tuturor oamenilor şi pentru întreaga viaţă. Accentul se deplasează vizibil de la „a cunoaşte „ diverse tehnici şi materiale de lucru, spre „a le utiliza” în vederea formării şi exersării unor abilităţi practice.

Programele şcolare şi conţinuturile curriculare sunt atractive, elevii putând învăţa şi exersa tehnici de lucru variate, iar prelucrarea cu răbdare şi imaginaţie a unor materiale diverse (naturale sau refolosibile) permite obţinerea prin diferite tehnici (conturare, decupare, îndoire, asamblare, lipire, decorare) a unor obiecte decorative deosebite, rolul cadrului didactic fiind acela de a orienta elevul spre obţinerea produsului finit.

Având în vedere faptul că realizarea obiectului finit la acest obiect presupune consumarea unor materiale uneori costisitoare sau mai greu de folosit,

recomandăm folosirea unor materiale naturale sau refolosibile, ca de exemplu: plante presate, seminţe uscate de forme şi culori diferite, pietricele, melcişori, scoici, resturi de hârtie, material textil, fire textile, hârtie de toate felurile, cutii de suc, lemn de creion, rumeguş etc.

Pentru a lucra cu aceste materiale este necesară cunoaşterea celor mai importante însuşiri/proprietăţi ale acestora şi a tehnicilor de lucru. Faptul că, în asemenea activităţi, elevii vin în contact cu bogăţia de forme şi culori a obiectelor pe care le execută contribuie la educare gustului pentru frumos şi face ca ei să nu devină simpli admiratori pasivi ai acestuia, ci să aibă o atitudine creatoare.

1.Metode de învăţământ folosite la orele de abilităţi practice Abilităţile practice nu se îndepărtează de metodele clasice de învăţare, dat fiind că, prin acest obiect trebuie dezvoltate, în primul rând, deprinderile utilizând imaginaţia şi creativitatea ca instrumente de activizare şi conştientizare a procesului muncii, având în vedere caracterul practic-aplicativ al disciplinei. Astfel, pornind de la conversaţie, baza oricărui dialog, urmată de explicaţie şi demonstraţie, elevul reuşeşte prin exerciţiu (metoda principală de formare şi dezvoltare a deprinderilor) să atingă obiectivul propus. Demonstraţia este metoda care influenţează fără nici o îndoială realizarea unei lucrări sau a unui obiect. Ea se materializează în prezentarea etapelor de lucru care trebuie realizate de învăţător în faţa elevilor. Aceştia văd obţinerea obiectului, în câteva minute, iar lucrul practic al învăţătorului stârneşte interesul elevilor care văd abilităţile dascălui ( îndemânarea,imaginaţia şi creativitatea ). Explicaţia deţine rolul important în transmiterea mesajului către elevi, a informaţiilor fără de care demonstrarea nu îşi realizează obiectivele şi nu este eficientă. Cuvântulare rulul său în comunicarea cu semenii, în transmiterea mesajului către aceştia , a informaţiilor, a ezplicaţiilor, a lămuririlor. În legătură cu această metodă, trebuie avut în vedere că explicaţia nu trebuie să fie lungă, ci cât mai simplă, clară, pe înţelesul micilor şcolari pentru ca aceştia să înţeleagă cu uşurinţă etapele şi modul de lucru.Această metodă nu poate fi despărţită la abilităţi practice de demonstraţie decât teoretic, privite ca metode de învăţământ. Conversaţia, ca metodă de învăţământ, completează cele două metode mai sus prezentate. Ea se bazează pe dialog şi ne ajută să ne dăm seama dacă explicaţiile au fost înţelese, dacă etapele şi tehnica de lucru au fost însuşite, iar elevii ştiu ce, de ce şi cum să lucreze. Exerciţiul este metoda care, în cadrul orelor de "Abilităţi practice", deţine ponderea cea mai mare şi antrenează imaginaţia şi creativitatea. Această metodă şi etapă în cadrul unei ore demonstrează eficienţa metodelor anterior prezentate, precum şi calităţile didactice ale învăţătorului, care are sarcina de a supraveghea atent modul de lucru, de a ajuta elevii care au nevoie, de a încuraja şi aprecia lucrările acestora. Dezvoltarea şi însuşirea corectă a abilităţilor practice la şcolarul mic, a reprezentat şi reprezintă dintotdeauna o preocupare sistematică a învăţătorului.

Elevul, care este un adult în devenire, trebuie să-ţi formeze şi dezvolte deprinderi practice de lucru, care, în timp, vor deveni abilităţi.

În cadrul lecţiei de abilităţi practice, etapa feed-back-ului este de lungă durată, timp în care se realizează obiectul (lucrarea) şi se obţine astfel performanţa.În această etapă , elevii exersează, operează practic, folosesc instrumentele de lucru,decupează, motolesc hârtia, lipesc,modelează plastilina, împletesc, cos,ş.a.În acest timp , dascălul îi supraveghează, îi ajută pe cei care se descurcă mai greu, îi încurajează şi îi apreciază, apreciind lucrările realizate.

1. Activităţi cu materiale din natură

Începem cu primul conţinut din programă.Aceasta se referă la lucrări din materiale colectate din natură.Cele mai des întâlnite sunt frunzele şi seminţele,materiale excelente pentru realizarea unor planşe artistice , a unor colaje cu efect plastic şi educativ deosebit.

Pentru a lucra cu aceste materiale este necesară cunoaşterea celor mai importante însuşiri/proprietăţi ale acestora şi a tehnicilor de lucru. Plantele presate şi seminţele sunt la îndemâna oricui şi nu costă, de aceea ele pot fi utilizate pentru realizarea unor planşe artistice, a unor colaje cu scop educativ deosebit. În colectarea frunzelor şi petalelor, o importanţă deosebită o are păstrarea cât mai bună a formei şi culorilor naturale, de aceea este bine să le presăm astfel: frunzele şi petalele se aşază la o anumită distanţă una de alta pe o sugativă (sau ziar) şi se acoperă cu o altă sugativă sau ziar, iar deasupra lor se pun greutăţi. Plantele se controlează după o zi, două şi se schimbă ziarele umede. După ce s-au uscat, frunzele şi petalele se aşază în cutii, după mărime şi formă. Seminţele de orice fel, trebuie mai întâi alese, spălate şi uscate pentru a putea fi folosite în lecţiile de abilităţi practice. Prin forma şi simetria lor, seminţele de dovleac, pepene pot deveni petale excelente pentru realizarea florilor care ulterior pot fi colorate. Cele mai frumoase planşe cu frunze se fac toamna şi primăvara, când arămiul,roşul,galbenul verdele crud sau închis dau nuanţe plăcute compoziţiilor. Pentru a putea fi utilizate , e bine ca frunzele să fie uscate ( presate), tehnica realizării planşelor fiind lipirea,combinată cu elemente de educaţie plastică. Paiele de grâu, orz, ovăz,chiar şi chibrituri, dacă sunt folosite cu imaginaţie pot deveni materiale pentru realizarea diferitelor lucrări : flori, animale, case.Ele se taie, apoi se lipesc cu aracet, pe modelul dinainte desenat.

Modele de lucrări din materiale din natură

Modele de lucrări din chibrituri

2.Activităţi cu materiale sintetice

Hârtia este un material accesibil oricui. Ea poate fi refolosită (resturi de la decupare),constituind un material didactic puţin costisitor. În cadrul lucrărilor se pot utiliza mai multe feluri de hârtie (de scris, de desen, glacé, creponată, coală xerox colorată), iar prelucrarea ei presupune decupări, îndoiri, mototoliri sau rupere liberă. Mototolirea înseamnă realizarea, mai întâi, a unor biluţe de hârtie care vor fi aplicate pe planşe desenate. Culorile şi mărimile acestora, precum şi combinarea lor pe planşă depind de imaginaţia şi de personalitatea fiecărui copil. Prin ruperea hârtiei se obţine colajul, procedeu care constă în lipirea pe acelaşi suport a unor elemente în vederea relizării unui efect de ansamblu, de natură estetică. Ruperea se face direct, spontan, fără a fi schiţat cu creionul vreun desen sau altă imagine, după care se lipesc pe planşa suport. Prin îndoirea hârtiei, tehnica Origami, pot fi create figuri minunate. Cu puţină răbdare şi concentrare, se pot obţine, din hârtie, prin plisare, figuri perfecte. Iată şi câteva sfaturi pentru obţinerea lucrărilor prin tehnica Origami: - se alege hârtia potrivită şi se taie forma corectă pentru figura dorită; - toate îndoiturile şi pliurile trebuie să fie executate cu precizie pe o suprafaţă netedă şi tare; - toate etapele de lucru trebuie executate în ordinea indicată şi nici una neglijată; - toate indicaţiile trebuie urmate atent şi exact Resturile de materiale textile pot fi utilizate cu succes în cadrul orelor de abilităţi practice. Aplicate pe hârtie, cu ajutorul aracetului, ele pot fi decupate, apoi ordonate după imaginaţia fiecăruia, în colaje deosebit de frumoase. Firele textile constituie şi ele materiale necesare şi uşor de procurat deoarece, de cele mai multe ori, ele sunt materiale refolosibile sau resturi de materiale folosite în casă. Din fire textile se pot face diferite lucrări (ciucuri,fetiţa, băiatul ,omul de zăpadă,etc.), acestea având o calitate comună:sunt uşor de modelat, prin modelare înţelegând împletire,lipire,coasere,rulare,tăiere,aceste operaţii ucând la dezvoltarea abilităţilor manuale, a deprinderilor de utilizare a unor instrumente, a imaginaţiei şi a creativităţii elevilor. Textilele (pânză,resturi materiale) sunt resurse uşor de utilizat pentru orele de abilităţi practice.Ele pot fi decupate, apoi ordonate ,conform imaginaţiei fiecărui elev ,prin lipirea pe hârtie , cu aracet, pentru a obţine colaje deosebit e frumoase.

Modele de lucrări din hârtie

Coiful

Etapele de lucru ( sunt prezentate practic în paginile următoare):

1. Se ia o bucată de hârtie de formă deptunghiulară şi se îndoie în două , pe mijloc ;

2. Se îndoie colţurile spre mijloc ; 3. Se întorc marginile de jos; 4. Se întorc şi lipesc colţurile întoarse de la marginile de jos.

Paharul


1. Se ia o bucată de hârtie de formă pătrată şi se îndoie în două , pe mijloc, unindu-se două colţuri opuse;

2. Se pune cu colţurile în sus şi se îndoie un colţ; 3. Se întoarce pe partea cealaltă şi se îndoaie şi celalalt colţ; 4. Se întorce colţul de sus peste cel îndoit ; 5. Se întoarce pe partea cealaltă şi se îndoaie şi celalalt colţ.

Bărcuţa


1. Se ia o bucată de hârtie de formă deptunghiulară şi se îndoie în două , pe mijloc ;

2. Se îndoie colţurile spre mijloc ; 3. Se întorc marginile de jos; 4. Se întorc colţurile întoarse de la marginile de jos; 5. Se unesc colţurile opuse; 6. Se întorc în jos colţurile de sus, pe ambele părţi; 7. Se repetă paşii 5 şi 6 8. Se trage de colţurile din mijloc şi se obţine bărcuţa.

Ghiocelul, fructele, florile sunt mai simplu de făcut; se decupează după şablon şi se lipesc. Se pot face multe astfel de lucrări.

COLAJ -“Tablou de Paşte”.

Pentru realizarea tabloului .aveţi nevoie de hârtie colorată, lipici, aţa albă din bumbac şi foarfecă.

Împachetaţi o coala albă de hârtie, desenaţi corpul iepuraşului şi decupaţi. Conturaţi cu creionul si urechile iepuraşului. Din nou împachetaţi hârtia în mai multe părţi şi decupaţi. Lipiţi din hârtie colorată verde pajiştea, apoi montaţi iepuraşii. Coloraţi cu roz în interior urechile iepuraşilor si desenaţi-le un botişor. Ornaţi pajiştea cum vă face plăcere cu floricele şi ouă de Pasşe din hârtie colorată. Dupa ce aţi terminat cu toate lipiturile, tăiaţi fire de bumbac alb, înfăşuraţi-le pe rând pe deget şi lipiţi-le pe corpul iepuraşului. Ochişorii sunt realizaţi din firicele de aţa neagră, răsucite între degete. Tabloul este gata!

Sugestie: Această lucrare poate fi realizată în grup. Dacă alegeţi această variantă , optaţi pentru o planşă de lucru mai mare. Rezultatul va fi remarcabil pentru că veţi obţine o imagine mai largă, cu mai mulţi iepuraşi, flori colorate, ouă de Paşte ornate din imaginaţia copiilor sau oricare alte simboluri ale primăverii sau Paştelui doriţi să expuneţi în tablou.

Măşti lucrate manual

Găsim o ofertă variata de măşti cu imagini ale animalelor, dar credem că măştile lucrate manual ne aduc mai multă satisfacţie şi, poate uneori, sunt mai reuşite decat cele oferite . Aceste măşti le puteţi folosi cu diferite ocazii. De multe ori avem nevoie de ele la serbări sau petreceri ale copiilor.

Pentru realizarea lor aveţi nevoie de carton colorat, foi gumate, hârtie creponată pentru mustăţi, lipici, foarfecă.

Mai jos aveti şabloanele şi alte imagini ale aceloraşi măşti.

Şablon mască iepure

Şablon mască puişor

Şablon mască de iepuraş

Ar fi foarte multe modele de prezentat , dar ne-am oprit doar la unele dintre ele pe care le-am realizat la clasă şi care am considerat că sunt uşoare şi la îndemâna oricui de realizat. Acestea nu necesită materiale sau abilităţi deosebite.

Evaluarea la orele de abilităţi practice

Evaluarea este o component importantă a actului didactic, ea exprimând , prin aprecieri verbale sau calificative , valoarea lucrărilor realizate de elevi , dar şi gradul de însuşire a tehnicilor de lucru şi a modului de operare cu acestea, precum şi a abilităţilor practice însuşite şi dezvoltate de fiecare elev. Elevul este evaluat prin lcrarea practică, aceasta concretizând capacitatea de a aplica cunoştinţele teoretice şi tehnicile de lucru utilizate. Această evaluare se face frecvent la sfârşitul lecţiei , când învăţătorul face aprecieri asupra lucrărilor, lăsând copii să motiveze aceste aprecieri,făcute şi de ei.Acestea se fac pe baza unor criterii precum:respectarea temei, combinarea culorilor,aşezarea pe planşă, respectarea conturului, acurateţea, ş.a. Aprecierile (calificativele) se consemnează în caietul învăţătorului, urmând ca pe baza mai multor evaluări de acest tip, să se stabilească calificativele consemnate în catalog. O altă metodă de evaluare , foarte bună şi foarte apreciată, sunt expozişiile. Acestea pot fii temporare ( care se împrospătează periodic), permanente şi chiar individuale ( când sunt copii cu abilităţi deosebite). Ca şi la celelalte materii, pentru o evaluare obiectivă, au fost elaboraţi descriptorii de performanţă de valoare naţională. Trebuie menţionat faptul că toate obiectele confecţionate de eleviau o utilitate evident, fie că sunt utilizate ca simple jucării, fie mijloace de învăţământ necesare în unele lecţii, fie ca obiecte cu utilitate mai largă: mărţişoare, măşti,felicitări,împletituri, diferite figurine etc. Dând o întrebuinţare lucrurilor realizate de copii, le trezim acestora interesul pentru aceste activităţi.Îndemânarea,perseverenţa, migala,gustul estetic,spiritual creator,bucuria de a îmbina culori, de a finisa lucrări, disciplina şi spiritual de echipă ,ordinea sunt calităţi pe care copii le câştigă şi dezvoltă făcând lucruri utile,îi învăţăm să muncească. Şi încheiem cu frumoasele cuvinte ale lui Geoege Enescu: ,,Pentru mine,viaţa fără muncă nu-şi are raţiunea.Mulţumirea mea cea mai mare, singura mulţumire adevărată, este munca, lucrul.”

PROGRAME ŞCOLARE REVIZUITE PENTRU CLASELE I – A II-A

ABILITĂŢI PRACTICE

Aprobat prin Ordin al Ministrului Nr. 4686 / 05.08.2003

Bucureşti, 2003

I. OBIECTIVE CADRU

1. Cunoaşterea şi utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale şi ustensile

2. Proiectarea, confecţionarea şi evaluarea unor produse simple 3. Dezvoltarea capacităţii de cooperare în scopul realizării unui produs 4. Dezvoltarea simţului practic – gospodăresc şi estetic

CLASA I A. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. Cunoaşterea şi utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale şi ustensile

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare La sfârşitul clasei I elevul

va fi capabil: Pe parcursul clasei I se recomandă următoarele activităţi:

1.1. să observe caracteristici ale unor materiale din natură şi ale celor sintetice (forme, culori, dimensiuni)

observaţii dirijate în cadrul excursiilor organizate în apropierea şcolii, în parcuri, păduri; exerciţii-joc de alegere a plastilinei, a hârtiei dintr-un grup de materiale date; demonstraţii privind caracteristicile diferitelor sortimente de hârtie etc.; exerciţii de grupare a materialelor după caracteristicile dorite de elevi (formă, mărime, culoare, duritate, grosime, maleabilitate) etc.

1.2. să recunoască şi să utilizeze operaţii simple de lucru cu materiale din natură şi sintetice

jocuri didactice organizate în natură sau în clasă; exerciţii-joc de modelare a plastilinei în forme simple; confecţionare de obiecte din hârtie; joc de rol: activităţi specifice dintr-o gospodărie (urbană sau rurală) etc.; exerciţii de realizare a unor jucării, machete care au la bază tehnici de asamblare a unor materiale etc.

1.3. să recunoască instrumente specifice prelucrării materialelor din natură şi a materialelor sintetice

exerciţii de recunoaştere a instrumentelor şi a obiectelor specifice interiorului unei locuinţe etc.

2. Proiectarea, confecţionarea şi evaluarea unor produse simple Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei I elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei I se recomandă următoarele activităţi:

2.1. să observe caracteristici ale unor modele date

observarea unor compoziţii sau jucării;

2.2. să descopere etapele realizării unor produse simple din diferite materiale

jocuri de descoperire a etapelor de realizare a unor obiecte similare ca tehnică de execuţie şi mod de realizare; activităţi practice de realizare a unor obiecte noi, care pornesc de la un obiect realizat anterior;

*2.3.

să aplice tehnicile de lucru învăţate, în realizarea unor compoziţii combinate

activităţi practice de realizare a unor compoziţii combinate.

3. Dezvoltarea capacităţii de cooperare în scopul realizării unui produs Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare



3.1. să participe, în grupuri de lucru, la realizarea componentelor unui produs simplu

activităţi în grup de realizare a componentelor unui produs simplu;

3.2. să verbalizeze acţiunile desfăşurate în timpul jocului

lucru în grup, jocuri didactice, dramatizări, teatru de păpuşi.

4. Dezvoltarea simţului practic – gospodăresc şi estetic Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare



4.1. să identifice modalităţi de folosire a produselor executate

conversaţii despre posibile utilizări ale produselor realizate individual sau în grup;

4.2 să dovedească achiziţionarea unor competenţe şi atitudini igienice corecte şi a unor deprinderi practic-gospodăreşti

activităţi de realizare a unor produse gospodăreşti simple (sandvişuri, salate etc.); exerciţii de îngrijire a plantelor din preajmă; observarea şi discutarea unor comportamente de igienă personală.

B. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII 1. Activităţi cu materiale din natură

Observare, identificare, clasificare a materialelor. Achiziţionare (colectare). Pregătire (presare, uscare, curăţare, spălare). Sortare după diferite criterii (formă, mărime, culoare etc.).

Tehnici de lucru: lipire, asamblare şi realizare a unor compoziţii simple, asemănătoare cu cele din natură şi decorative.

Subiecte orientative: buchet de ghiocei, coş cu struguri, vază cu flori (petale, frunze, seminţe); câmp cu flori (petale, frunze, seminţe); insecte (seminţe, coji de seminţe, petale, frunze); ornamente pentru pomul de iarnă (conuri, crenguţe de brad); felinarul (pepene sau dovleac); lănţişorul (tulpini de păpădie).

2. Activităţi cu materiale sintetice 2.1. Plastilina

Însuşiri, tehnici de modelare: elemente simple (bastonaşe, sfere, cuburi).

Subiecte orientative: bila şi combinaţii de bile (matematică - numeraţie); şiragul de mărgele; bastonaşul; cercul (cifra 0 sau litera O); lanţul obişnuit (din mai multe cercuri); zarurile; litere, cifre; fructe şi legume (mărul, para, ridichea, ciuperca), scara, soldăţei, săniuţa, covrigul (răsucit, împletit).

2.2. Hârtia Îndoirea şi plierea.

Subiecte orientative: barca simplă; coiful; racheta; avionul; evantaiul; armonica, batista; paharul; solniţa; corabia pescarului; vaporaşul.

Îndoirea, plierea, tăierea sau ruperea liberă a hârtiei şi lipirea ei.

Subiecte orientative: peisaje-tablou - “Anotimpurile“; coperta de carte, caiet; plicul; cordonul simplu (pentru Pomul de iarnă).

Ruperea hârtiei pe contur şi lipirea ei.

Subiecte orientative: faţă de masă (milieul) din figuri geometrice; floricica din şerveţele; batistuţa; frunze din hârtie.

Colaje şi jucării simple.

Subiecte orientative: invitaţii; felicitări; tablouri pentru camera copiilor; porumbelul; semnul de carte; mobila păpuşii (din cutii de chibrituri); figurine pentru Pomul de iarnă.

*Compoziţii; machete simple.

Subiecte orientative: furnicuţele (plastilină sau cocă, seminţe, beţişoare); Modelino (cocă+fire); piese de şah (plastilină, beţe); Urechilă; Căsuţa; Barza (hârtie, nucă, beţe de chibrituri, paie, plastilină); Greieraşul (hârtie, ghindă, sârmă, crenguţă, plastilină); Melcul (cochilie de melc, crenguţă, plastilină, hârtie); porumbelul, purceluşul, puişorul, pisicuţa, şarpele; răţuşte pe lac (nuci, hârtie, plastilină); în ogradă (hârtie, boabe de fasole, ghindă, dopuri, crenguţă, plastilină); în pădure (ghindă, sârmă, hârtie, crenguţe, coji de nucă, plastilină); scene din poveşti: Ursul păcălit de vulpe; Punguţa cu doi

bani (plastilină, hârtie, crenguţe, paie, dopuri, sârmă); Strada mea (carton, plastilină, dopuri); căsuţa din beţe de chibrituri şi hârtie colorată; colaj - scene din poveşti; iepuraşul, pisicuţa, lebedele (coajă de ou, hârtie, carton, aţă); vas pentru flori (coji de ouă, hârtie, carton); păpuşile (carton, material textil, coji de ouă); ornamente pentru pomul de iarnă: clopoţelul înaripat, şiragul de clopoţei, coşuleţul (carton, hârtie colorată, alte materiale).

3. Tehnici specifice gospodăriei Pregătirea micului dejun: *prepararea sandvişului. Igiena corporală; igiena locuinţei. Utilizarea cheilor de la apartament (casă), a întrerupătoarelor electrice, a

telefonului. *Îngrijirea animalelor de casă sau de curte.

CLASA A II-A Abilităţi practice

A. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. Cunoaşterea şi utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale şi ustensile Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a II-a elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a II-a se recomandă următoarele activităţi:

1.1. să identifice şi să clasifice materiale din natură şi materiale sintetice în funcţie de caracteristicile lor

observaţii privind caracteristicile materialelor identificate; exerciţii de alegere a mostrelor de fire (lână, P.N.A., bumbac, mătase, sfoară) dintr-un grup de materiale date;

1.2. să aplice tehnici de prelucrare a materialelor

exerciţii de aranjare a compoziţiilor decorative: a) simetric, b) asimetric; exerciţii de decupare după contur, lipire, rupere; activităţi practice de realizare a unor compoziţii şi jucării simple din fire;

1.3. să utilizeze ustensile şi instrumente adecvate prelucrării unor materiale

utilizarea şabloanelor; activităţi de decupare;

*1.4.

să aplice modalităţi de îngrijire a animalelor de casă sau de curte

discuţii despre moduri de îngrijire a animalelor domestice.

2. Proiectarea, confecţionarea şi evaluarea unor produse simple Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

2.1. să sesizeze diferenţele dintre diverse tipuri de compoziţii decorative

observare dirijată şi explicaţii pe mar-ginea unor compoziţii decorative simetrice;

2.2. să îmbine în mod adecvat tehnicile de realizare a unor produse simple

activităţi practice de realizare a unor produse simple;

2.3. să aprecieze intuitiv calitatea unor mate-riale folosite sau a unui produs finit

exprimarea orală, în cuvinte simple, a unor opinii relative la produsele proprii sau ale altora;

*2.4.

să combine materialele şi tehnicile învăţate pentru obţinerea unor produse complexe

activităţi practice de realizare, a unor compoziţii şi jucării, combinând materia-lele şi tehnicile învăţate.

3. Dezvoltarea capacităţii de cooperare în scopul realizării unui produs Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

3.1. să-şi exprime părerile despre modul în care se poate realiza un produs dat sau o compoziţie

conversaţii, explicaţii vizând aplicarea ideilor personale în realizarea unor compoziţii în grup;

3.2. să coopereze cu colegii dintr-o echipă la realizarea unor produse

realizarea unor produse în cadrul unei echipe; conversaţii referitoare la produsele realizate.

4. Dezvoltarea simţului practic Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare 4.1. să descopere posibilităţi de

utilizare a diverselor materiale activităţi practice de realizare a produselor, combinând materialele şi tehnicile în funcţie de caracteristicile lor;

*4.2.

să găsească variante de realizare a aceluiaşi produs, cu tehnici şi materiale diferite

analiza mai multor posibilităţi de realizare a aceluiaşi produs, comparând avantajele şi dezavantajele diferitelor opţiuni.

B. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII 1. Activităţi cu materiale din natură

Grupare după diferite criterii (formă, mărime, culoare) Tehnici de lucru: decupare, lipire, vopsire, asamblare

Subiecte orientative: picături de soare (petale de gălbenele, frunze); garoafe; buchet din grădină (petale de flori, frunze, seminţe); covor de flori (petale de flori, frunze, seminţe); iepuraşul; pisica; mărul etc. (exerciţii de umplere a unor contururi date cu seminţe, puf de plopi sau papură); fluierul (trestie sau soc); coroniţa de flori (flori, tulpini subţiri şi rezistente); coliba de lemn

(crenguţe subţiri şi groase); coliba de pietre (pietre de diferite mărimi şi culori).

2. Activităţi cu materiale sintetice 2.1. Fire

Însuşiri, tehnici de lucru: răsucire, împletire în 3, 4 sau 8, tăiere, lipire, înnodare, şnuruire

Subiecte orientative: mărţişorul (aţă albă şi roşie); tabloul (fire de diverse culori); ciucuri; noduri; cordoane pentru păpuşi; brăţara (fire împletite); bentiţa pentru gât (şnur în 8); coarda; biciul; frânghia; plasa pentru minge.

2.2. Hârtia Trasarea după şablon, decuparea după conturul trasat şi lipirea

Subiecte orientative: cercul şi combinaţii de cercuri; chenare din figuri geometrice; figuri simetrice; pomii; peştişorul din carton; cadranul de ceas; colaje - scene din poveşti; ochelarii din carton cu steluţe, fluturi şi flori; copacul "Palmă"; palma cu figuri de animale sau de oameni trişti şi veseli; semaforul.

Ruperea şi mototolirea hârtiei creponate

Subiecte orientative: mărgele din hârtie (colierul păpuşii); flori; ornamente pentru pomul de iarnă.

Ţeserea cu benzi de hârtie

Subiecte orientative: împletituri în două, trei sau patru benzi; plasa sau sacoşa; ţesături din hârtie cu ajutorul trusei speciale; covoraşul.

Confecţionarea unor jucării

Subiecte orientative: acordeonul; balaurul; clovnul; medalionul; pălăria; tichia; cutia; ambalarea unui cadou; clasoare; căsuţa din poveste; moara de vânt; sorcova.

*Realizarea unor compoziţii combinate (din diverse materiale)

Subiecte orientative: colaje cu scene simple din povestiri, poveşti, poezii etc., din frunze, flori, seminţe; jucării din ghinde, castane, coji de nuci, talaş, frunze, flori presate, crengi, hârtie: trenul cu vagoane, nave cosmice, lampioane, acvariul etc.; podoabe pentru Crăciun (seminţe, fire de rafie, carton); machete: Livada înflorită (plastilină, crenguţe uscate, floricele de

porumb, sârmă); masca de carnaval (suport pânză groasă, resturi de fire, piele, lipici); clovnul pe sticlă (sticlă plastic, fire pentru păr, mustăţi, barbă, hârtie colorată, acuarele); sticla îmbrăcată (sticlă, şnur împletit în 4 sau 8, ac, aţă); clama de păr ornată cu păpuşi din fire; paiaţa (hârtie, carton, aţă, sârmă); gondola; motive populare şi ornamente pentru diverse obiecte; Lebăda fermecată (carton, staniol, aţă); Dansul micilor indieni (carton, pene, piele, materiale textile); tablouri lucrate în mozaic din coji de ouă; rame pentru tablouri (carton ondulat); Piticul Barbă-Cot (ou, pânză, hârtie).

3. Gospodărie Pregătirea micului dejun: prepararea unor sucuri naturale; Igiena îmbrăcămintei şi a încălţămintei; *Îngrijirea animalelor de casă şi curte.

Planificare clasa I

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ Nr. crt.

Unitatea de învăţare

Ob. de

ref.

Conţinuturi

Nr. ore

Săpt.

1.

Activităţi cu materiale din natură

1.1 1.2 1.3 2.1 3.1 3.2

-colectarea materialelor din natură -observare, identificare, clasificare -pregătirea materialelor: curăţare, spălare, uscare, presare -sortarea pe diferite criterii: Formă, mărime, culoare -tehnici de lucru: lipire, asamblare, realizare de compoziţii simple

6

2.

Activităţi cu materiale sintetice : hârtia

1.1 1.2 2.1 2.2

-observarea caracteristicilor hârtiei -învăţarea tehnicilor de lucru : îndoire, tăiere, pliere, rupere liberă a hârtiei şi lipire -realizarea de produse simple

7

3.

Activităţi cu materiale sintetice : hârtia

1.1 1.2 2.1 2.2 3.1

-învăţarea tehnicii ruperii hârtiei după contur şi a lipirii ei -realizarea de produse simple, aplicând tehnica ruperii hârtiei după contur -realizare de colaje şi jucării simple

8

4.

Activităţi cu materiale diverse

1.1 2.1 3.1 3.2 4.1

-folosirea unor tehnici combinate şi a diferitelor materiale pentru realizarea unor colaje şi jucării simple

5

5.

Activităţi cu materiale plastice : plastilina

1.1 1.2 2.1 2.2 3.1

-observarea caracteristicilor plastilinei -învăţarea unor tehnici de modelare : elemente simple, asamblarea lor

5

3.2 4.1

-realizarea unor produse simple din plastilină -realizarea unor produse din plastilină în combinaţie cu alte materiale

6.

Tehnici specifice gospodăriei Expoziţie

2.2 3.3 3.1 3.2 4.1

-aranjarea mesei pentru micul dejun -igiena corporală şi a locuinţei (discuţii) -igiena alimentaţiei : importanţa consumului de legume, fructe, produse lactate, etc

2

PROIECTAREA UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE

Nr. ore : 6 ore

Detalieri de conţinut

Nr ore

Data Activităţi de învăţare

Evaluare

Obs

Prezentarea materialelor şi ustensilelor -cunoaşterea modului de folosire a uneltelor şi obiectelor necesare orei de abilităţi -norme de protecţie a muncii

1 -identificarea materialelor naturale şi sintetice, sugestii de refolosire a lor exemple-lucrări executate cu alte generaţii de elevi -recunoaşterea instrumentelor folosite pentru prelucrarea diverselor materiale ; enumerarea pericolelor ce se pot ivi ; norme de protecţie a muncii

Colectarea materialelor din natură şi stabilirea caracteristicilor acestora. Tehnici de consevare şi depozitare a materialelor

1 -organizarea unei drumeţii în scopul strângerii de materiale -demonstrarea unor tehnici de presare a florilor şi frunzelor (între ziare, sub greutăţi, între coli de hârtie, cu fierul de călcat) -amenajarea unui colţ special pentru depozitarea materialelor colectate

Activitate practică Aprecieri verbale Autoevaluare

Învăţarea unor tehnici de lucru-pregătire, lipire, vopsire, asamblare

1 1 1

-observarea unor lucrări executate de alţi copii -exerciţiu-joc de asamblări de compoziţii decorative -activităţi practice de realizare a

Activitate practică

Unitatea I: Activităţi cu materiale din natură

unor compoziţii simple -exerciţii de redare în cuvinte a acţiunilor desfăşurate şi a modului de folosire a obiectelor obţinute « Chenar de frunze » « Vaza cu flori » « Felinarul »

Aprecieri verbale Autoevaluare

Evaluare 1 « Câmp cu flori »-folosirea unor tehnici de lucru învăţate în vederea creării unui nou produs

Nr. ore : 7 ore


Nr ore


Evaluare

Obs

Observarea caracteristicilor diferitelor sortimente de hârtie Folosirea tehnicilor de îndoire, pliere, lipire, tăiere sau rupere liberă a hârtiei

1 1 1

-exerciţii de observare a caracteristicilor hârtiei -explicarea şi demonstrarea tehnicii de îndoire, pliere, tăiere sau rupere -observarea dirijată a unor obiecte obţinute prin această tehnică -explicarea etapelor de realizare a unor produse simple din hârtie -descrierea etapelor de lucru -exprimarea orală a opiniilor privind

Activităţi practice Aprecieri verbale autoevaluare

Unitatea II: Activităţi cu materiale sintetice - Hârtia

1 1 1

modul de realizare a lucrărilor efectuate personal sau de colegi -subiecte propuse : 1. Coiful şi barca simplă 2. Evantaiul, floarea cu 4 petale 3. Coperta de carte sau de caiet 4. Baloane colorate 5. Ornamente pentru pomul de iarnă -lănţişorul simplu -clopoţeii

Evaluare 1 -exerciţii practice de aplicare a tehnicilor de lucru învăţate în realizarea unor compoziţii combinate-« Pe lac » -lacul-hârtie albastră decupată cu forme la alegere -barca-îndoire -copilul-îndoire -pomii din jurul lacului-decupaj -soarele, norii-decupaj -ploaia-rupere liberă a hârtiei


Nr. ore: 8 ore


Nr ore


Evaluare

Obs

Tehnica ruperii hârtiei pe contur şi lipirea ei

1 1 1 1

-explicarea tehnicii ruperii pe contur a hârtiei şi utilizarea ei -observarea dirijată a unor compoziţii model -enumerarea etapelor de lucru de învăţător şi exersarea ei de elevi -activităţi în grup pentru realizarea unor produse simple prin această tehnică -verbalizarea acţiunilor desfăşurate în timpul activităţii -Subiecte propuse: 1. Mozaic simplu (cu pătrate) 2. Om de zăpadă 3. Frunze din hârtie 4. Plouă peste oraş


Colaje şi jucării simple -realizarea unor jucării specifice zilelor de 1 şi 8 Martie

-utilizarea instrumentelor specifice prelucrării hârtiei -activităţi practice de utilizare a hârtiei în combinaţie cu alte produse -activităţi în grupe pentru realizarea unor produse simple


Unitatea III: Activităţi cu materiale sintetice - Hârtia

1 1 1

-subiecte propuse : 1. semnul de carte (Ornamente din figuri geometrice decupate) 2. mobila păpuşii (căsuţa păpuşii din cutii de chibrituri 3. felicitare pentru 8Martie

Evaluare

1

-crearea unui produs prin folosirea unor tehnici de lucru învăţate în combinaţie cu materiale diverse -activitate practică, în grupuri, pentru realizarea unui produs -subiect propus : Buchetul de ghiocei Tehnici de lucru : hârtia în combinaţie cu alte materiale, sârmuliţă, melană colorată în galben, pânză apretată


Nr. ore : 5ore


Nr ore


Evaluare

Obs

Colaje şi jucării simple 1 1 1 1

-utilizarea unor operaţii simple de lucru cu hârtie -recunoaârtie -recunoaea şi folosirea instrumentelor specifice pentru realizarea unor obiecte cu materiale din natură -observare dirijată a caracteristicilor unor modele date -stabilirea etapelor de realizare a unor colaje şi jucării -aplicarea tehnicilor de lucru învăţate pentru realizarea unor compoziţii combinate -actiovitate individuală şi în grup pentru realizarea lucrărilor propuse -explicarea cu cuvinte proprii a etapelor de lucru şi acţiunilor desfăşurate 1. Încondeierea ouălor pentru Paşti (pe ouă fierte-model cu zaţ de cafea şi griş lipite cu aracet)

Activitate practică Aprecieri verbale autoevaluare

Unitatea IV: Activităţi cu materiale diverse

2. Felicitare pentru Paşte 3. Coşuleţul ( decupare, asamblare, lipire, aplicare de imagini, şiret, etc ) 4. Zmeul. Morişca (în combinaţie : hârtie, şipci, aţă, imagini decupate, cuie subţiri, clei lipici)

Evaluare 1 Cuib de pasărele

Nr. ore : 5 ore


Nr ore

data

Activităţi de învăţare

Evaluare

Obs

Însuşirile plastilinei Tehnici de modelare Elemente simple : bastonaşe, sfere, săniuţa

-exerciţiu-joc de alegere a plastilinei dintr-un grup de materiale date -demonstraţii privind caracteristcile plastilinei (se modelează uşor, are culori diferite, se poate combina cu

Activitate practică Aprecieri

Unitatea V: Activităţi cu materiale plastice - Plastilina

1

1 1 1

materiale diferite) -observarea dirijată a tehnicilor de prelucrare a plastilinei şi aplicarea lor -observarea dirijată a caracteristicilor unor modele prezentate -realizarea în grup a unui produs simplu -aplicarea tehnicilor de lucru învăţate în realizarea componentelor unui produs simplu -verbalizarea acţiunilor desfaşurate în timpul activităţii -realizarea unor produse prin utilizarea plastilinei în combinaţie cu alte materiale 1. Şirag de mărgele, bastonaşul, cercul, lanţul 2. Fructe, legume, ciupercuţe 3. Compoziţii cu tema « În livada » (combinare de crenguţe, aţă) 4.« Pe strada »-mijloace de transport, modelaj, cutii de chibrituri, căsuţe

verbale Autoeva-luare

Evaluare 1 Compoziţie-“ Copacul cu cireşe” suport din plastilină, crenguţe uscate, cireşe din plastilină legate cu aţă


Nr. ore : 2 ore


Nr ore


Evaluare

Obs

Pregătirea micului dejun Importanţa alimentaţiei raţionale

1 -recunoaşterea şi denumirea corecftă a tacâmurilor şi a altor obiecte şi aparate folosite în gospodărie -activităţi practice de aranjare a mesei pentru micul dejun -conversaţii privind igiena alimentară, importanţa consumului de fructe şi legume, produse lactate

Activitate practică Apreciere verbală

Evaluare finală 1 Expoziţie

Unitatea VI: Tehnici specifice gospodăriei

CLASA A II-A PLANIFICARE CALENDARISTICĂ

Nr. crt.

Unitatea de

învăţare

Ob. de ref.

Conţinuturi Nr. ore

Perioada Obs.

1.

Activităţi cu materiale

din natură

1.1 2.2 2.3 3.1 3.2 4.1 4.3

Colectarea materialelor din natură,grupare după diferite criterii (formă, mărime, culoare) Tehnici de lucru: decupare, lipire, vopsire, asamblare

7

I-VII

2.


sintetice: hârtia

1.1 1.2 2.1 2.2 2.3 3.1 3.2 4.3

Stabilirea caracteristicilor hârtiei (intuitiv) Trasarea după şablon, decuparea după conturul trasat şi lipirea

5

VIII-XII

3.


sintetice: fire

1.1 2.2 2.3 3.1 3.2 4.1 4.3

Stabilirea caracteristicilor firelor (intuitiv) Însuşiri, tehnici de lucru: răsucire, împletire în 3, 4 sau 8, tăiere, lipire, înnodare, şnuruire

3

XIII-XV

4.4. 4. Gospodari şi gospodine Pregătirea micului dejun

2 XVI-

XVII

Semestrul II

1.


sintetice: hârtia

1.1 1.2 2.1 2.2 2.3 3.1 3.2 4.1 4.3 4.4

Teserea cu benzi de hârtie Ruperea şi mototolirea hârtiei creponate Confecţionarea unor jucării

15

I-XV

2.

Micii gospodari

1.2 1.3 3.2;4.1 4.3 4.4

Igiena îmbrăcămintei şi a încălţămintei

2

XVI-XVII

PLANIFICAREA UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: ACTIVITĂŢI CU MATERIALE DIN NATURA NR. ORE:7 ore

Nr. crt.

Detalieri de

continut

Ob. ref.

Activitati de invatare Evaluare Nr. ore

Data

1.

Colectarea materialelor din natură, grupare după diferite criterii (formă, mărime, culoare)

1.1; 2.2; 2.3; 3.1; 3.2; 4.1; 4.3.

observatii dirijate în cadrul drumeţiei organizate în apropierea şcolii; colectarea materialelor (drumeţie); observaţii privind caracteristicile materialelor identificate:flori, petale, seminţe, frunze, conuri, crenguţe, pietre, etc.); exerciţi de sortare şi grupare a materialelor după anumite caracteristici (formă, mărime, culoare, etc.)

observare sistematică;

probă

practică;

evaluare reciprocă

1

2.

Tehnici de lucru: decupare, lipire, vopsire, asamblare

observarea dirijată a unor lucrări; exerciţiul – joc de descoperire a etapelor de lucru; exerciţii de ordonare a operaţiilor necesare obţinerii unor lucrări; exerciţii de decupare, lipire, vopsire şi asamblare a materialelor din natură; activităţi practice de realizare a unor

6

produse simple; exerciţii de umplere a unor contururi trasate cu seminţe, boabe, puf, rumeguş; realizarea unor produse în cadrul unei echipe; exprimarea orală a unor opinii relative la produsele proprii sau ale altora; activităţi practice de realizare a produselor, combinând materialele şi tehnicile în funcţie de caracteristicile lor; conversaţii despre posibilele utilizări ale obiectelor confecţionate; realizarea unor expoziţii cu lucrările proprii; conversaţii, explicaţii privind respectarea normelor igienico - sanitare

UNITATEA DE INVATARE: ACTIVITATI CU MATERIALE SINTETICE:HARTIA NR. ORE:5 ore

Nr. crt.

Detalieri de

continut

Ob. ref.


Data

1.

Stabilirea caracteristicilor hârtiei (intuitiv)

1

1.1; 1.2; 2.1; 2.2; 2.3; 3.1; 3.2; 4.3

observaţii privind caracteristicile materialelor identificate; exerciţii de decupare după contur, lipire, rupere; discuţii prin care se urmăreşte educaţia ecologică (reciclarea hârtiei); observare dirijată şi explicaţii pe marginea unor compoziţii decorative simetrice; activităţi practice de realizare a unor produse simple; exprimarea orală, în cuvinte simple, a unor opinii relative la produsele proprii sau ale altora; realizarea unor produse în cadrul unei echipe;

observare sistematică probă practică; autoevaluare evaluare reciprocă

2.

Trasarea după şablon, decuparea după conturul trasat şi lipirea

exerciţii de decupare după contur, lipire; observare dirijată şi explicaţii pe marginea unor compoziţii decorative simetrice; activităţi practice de realizare a unor produse simple; exprimarea orală, în cuvinte simple, a unor opinii relative la produsele proprii sau ale altora; activităţi de îmbogăţire a mediului înconjurător apropiat (clasa, camera personală) cu lucrările proprii;

4

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: ACTIVITATI CU MATERIALE SINTETICE:FIRE NR. ORE:3 ore

Nr. crt.

Detalieri de

continut

Ob. ref.


Data

1.

Stabilirea caracteristicilor firelor (intuitiv)

exercitii-joc de alegere a firelor; observaţii privind caracteristicile materialelor identificate; exerciţii de alegere a mostrelor de fire dintr-un grup de materiale date; activităţi practice de realizare a unor compoziţii şi jucării simple din fire; exprimarea orală, în cuvinte simple, a unor opinii relative la produsele proprii sau ale altora; activităţi de îmbogăţire a mediului înconjurător apropiat (clasa, camera personală) cu lucrările proprii;

1

2.

Însuşiri, tehnici de lucru: răsucire, împletire în 3, 4 sau 8, tăiere, lipire, înnodare, şnuruire

1.1; 2.2; 2.3; 3.1; 3.2; 4.1; 4.3; 4.4.

identificarea firelor dintr-un grup de materiale; gruparea firelor după diferite criterii date: culoare, grosime, materialul din care sunt obţinute; exercitii de tăiere a firelor;

observare sistematică; probă practică; autoevaluare; evaluare reciprocă

2

exercitii de înnodare a firelor; exercitii de împletire a firelor în două, trei sau patru; activităţi practice de realizare a unor produse simple; exprimarea orală, în cuvinte simple, a unor opinii relative la produsele proprii sau ale altora; activităţi de îmbogăţire a mediului înconjurător apropiat (clasa, camera personală) cu lucrările proprii; exercitii de analizare a lucrărilor

UNITATEA DE INVATARE: GOSPODARI SI GOSPODINE NR. ORE:2 ore

Nr. crt.

Detalieri de

continut

Ob. ref.


Data

1.

Pregătirea micului dejun

1.2 1.4

exerciţii de folosire şi identificare a ustensilelor folosite în bucătărie; exerciţiu-joc de aranjare a mesei pentru micul dejun; conversaţii, explicaţii privind respectarea normelor igienico-sanitare în situaţiile impuse de activităţile rutinei zilnice;

observare sistematică

2

Proiect didactic

Data: Clasa: a I-a Aria curricularǎ: Educaţie tehnologică Disciplina:Abilităţi practice Subiectul: Colaje cu flori şi fluturi Tipul lecţiei: de formare de priceperi şi deprinderi. Obiective de referinţǎ:

1.2.-să aplice tehnici de prelucrare a materialelor utilizând instrumente şi ustensile adecvate; 2.2-să îmbine în mod adecvat tehnicile de realizare a unor produse simple şi / sau complexe;

Obiective operaţionale:

O.1-să traseze cu ajutorul şabloanelor forma florilor şi fluturilor; O.2-să decupeze corect formele desenate; O.3-să obţină flori folisind mai multe forme decupate; O.4-să respecte etapele de lucru pentru realizarea unor produse simple; O.5-să finiseze lucrările realizate folosind diferite tehnici (rǎsucire, mototolire) O.6-să analizeze respectând planul dat, lucrările colegilor. Strategii didactice:

Metode şi procedee: conversaţia, observarea dirijatǎ, ciorchinele, explicaţia, demonstratia, exerciţiul, turul galeriei;

Mijloace de învǎţǎmânt: casetofonul, retroproiectorul; Material didactic: planşe model, CD-melodii pentru copii

Materiale de lucru: carton colorat hârtie glase de culori diferite , foarfece, lipici, creioane colorate, carioci Forme de activitate: frontalǎ, individualǎ, pe grupe Bibliografie:

1.* * * * * - Curriculum Naţional. Programe şcolare pentru învăţământul primar, clasele I – II, Bucureşti, 1. Joachim, Schonheer – „Jucării din hârtie”,Ed.Ion Creangă, Bucureşti, 1979, p.23. 2. Neagu, Draga – „Fantezii şi îndemânare”,Ed.Tineretului, Bucureşti, 1979, p.30 3. Zülal Aytüre-Scheele – „Hobby ORIGAMI – Construcţii din hârtie pentru cei mici şi cei mari”, Ed.M.A.S.T.

România, 2001, p.49 4. Cireaşă, Victor – „Călătorie în lumea plantelor”,Ed.Casa Editorială Regina, Iaşi, 2001, p.76.

64

Desfǎşurarea lecţiei Strategii didactice Momentele lecţiei

Obiective operaţiona

le Activitatea învǎţǎtorului Activitatea elevilor Metode şi procedee didactice

Mijloace /resurse

materiale

Evaluare

1.Moment organizatoric

Voi pregăti şabloanele necesare pentru obţinerea formelor de flori şi fluturi, planşele model. Mobilierul este din timp aranjat pentru lucrul în grupe de câte patru elevi.

Elevii îşi pregătesc cele necesare desfăşurării orei de abilităţi practice: coli de hârtie colorată, foarfece, lipici, creioane colorate, carioca..

Cei şaisprezece elevi ai clasei se grupeazǎ în funcţie de anotimpurile în care s-au nǎscut. Astfel se formeazǎ 4 grupe de câte 4 elevi.

conversaţia activitate frontală

2. Reactualizarea cunoştinţelor

,,Ce am realizat ultima datǎ la abilitǎţi practice?” ,,Ce tehnicǎ de lucru am folosit?” ,,Vreau sǎ vǎd lucrǎrile finisate acasǎ şi ce aţi mai lucrat în aceastǎ tehnicǎ.

…peisaj de primǎvarǎ. …ruperea liberǎ a hârtiei. Prezintǎ lucrǎrile doar elevii care nu au terminat lucrarea în clasǎ şi cei care au dorit sǎ-şi evidenţieze calitǎţile creative.

conversaţia aprecieri verbale formativǎ

3.Captarea atenţiei

Anunţ elevii cǎ au de completat ,

pe grupe, un ciorchine cât mai bogat, pornind de la cuvântul ,,natura”. Timpul de lucru e de 3 minute. Notez la tablǎ, într-un ciorchine, o variantǎ cât mai completǎ, obţinutǎ din rǎspunsurile elevilor.

Copiii propun mai multe cuvinte

sau expresii pe aceastǎ temǎ. Se scriu doar cele care sunt acceptate de majoritatea membrilor din grup. Completeazǎ (responsabilul desemnat de grupǎ) ciorchinele pe fişele primite. La expirarea timpului, responsabilul prezintǎ ideile descoperite.

activitate frontală ciorchinele

chestionare orală

65

Realizez un dialog pe baza rǎspunsurilor date de elevi, încercând o direcţionare spre tema propusǎ. Le prezint mai multe imagini cu flori.

Câştigǎ echipa cu cele mai multe notaţii.

Rǎspund întrebǎrilor. Vizualizeazǎ imaginile de pe

panou.

conversaţia

retroproiectorul, calculatorul, CD

4.Anunţarea temei şi a obiectivelor

Astăzi vom realiza împreună diferite colaje cu flori şi fluturi.Pentru a realiza lucrări frumoase trebuie să decupaţi corect forma florilor şi fluturilor, apoi să folosiţi aceste forme în diferite lucrări alături de alte elemente pe care le veţi considera necesare.

Ascultǎ cu atenţie. conversaţia activitate frontală

5. Prezentarea conţinutului şi demonstraţia

Le voi arăta elevilor planşele pregătite ca model.

Explic şi demonstrez etapele de lucru:

I.Trasarea formelor cu ajutorul şabloanelor; Decuparea formelor desenate;Se insistă asupra faptului că trebuie să fie foarte atenţi la trasarea formelor şi să decupeze pe marginea desenată. II.Realizarea florilor din mai multe părţi decupate pentru a sugera dimensiunea spaţială a acestora Se arată că vor lipi două forme, una peste alta astfel încât petalele florilor să se intercaleze. Apoi vor lipi un bănuţ decupat din hârtie colorată pentru a marca centrul florii. III.Montarea elementelor decupate pe suportul de

Aceştia vor observa că elementele decupate au fost montate pe suportul de hârtie în diferite situaţii înfăţişînd:

1.Grădina de flori 2.Vaza cu flori 3.Imprimeu pentru rochiţa

păpuşii

conversaţia, observarea dirijatǎ, explicaţia, demonstraţia activitate frontală

planşe model hârtie glase foarfece carton colorat

Observare comportamentală

66

hârtie;Se va specifica faptul că vor lipi doar zona centrală a figurilor decupate, petalele şi aripile fluturaşului să rămână libere. IV.Finisarea lucrărilor: confecţionarea codiţelor, frunzelor, antenelor, alte elemente. Se va sugera ca frunzele , codiţele florilor, antenele fluturilor şi alte elemente să fie realizate prin diferite tehnici şi materiale (fire de lânǎ, hârtie creponatǎ). Numesc un elev sǎ repete, pe scurt, paşii de lucru.

Îi voi atenţiona în legătură cu regulile de folosire a foarfecii.

Pentru o mai mare eficienţǎ în ceea ce fac, sarcinile de lucru se regǎsesc scrise pe masa fiecǎrei grupe.

Se va discuta cu elevii în

legătură cu modalităţile de finisare : cu ajutorul hârtiei mototolite sau răsucite, cu ajutorul creioanelor colorate sau carioca.

Ascultǎ şi, eventual,

completeazǎ cu alte informaţii, dacǎ e nevoie.

Impǎrţirea sarcinilor în grup: Un elev contureazǎ şi decupeazǎ

florile. Al doilea elev contureazǎ şi

decupeazǎ fluturii. Al treilea elev realizeazǎ partea

din mijloc a florilor, rǎsuceşte petalele florilor, aripile fluturilor.

Al patrulea elev lipeşte elementele pe planşǎ.

conversaţia

lipici culori

5.Obţinerea performanţelor

O.1 O.2 O.3 O.4 O.5

Activitatea de realizare a lucrărilor se va desfăşura pe fond muzical: cântece de primăvară pentru copii şi din folclorul copiilor.

Li se comunică faptul că pot

realiza lucrǎri cu alte teme, diferite de cele sugerate de mine; doar elmentele (fluturi şi flori) sǎ se regǎseascǎ pe planşe.

Voi urmări activitatea independentă a elevilor şi, dacă va fi necesar, voi interveni cu indicaţii şi explicaţii suplimentare, voi corecta unele greşeli de lucru depistate.

Le sugerez elevilor să realizeze lucrări originale.

Incep lucrul şi ascultǎ sau fredoneazǎ cîntecele de pe CD-ul muzical.

Folosind materialele distribuite

şi instrumentele de lucru, elevii vor realiza , la alegere una din lucrările propuse.

explicaţia demonstraţia exerciţiul

casetofon CD muzical hârtie glase foarfece carton colorat lipici culori

obsrevare sistematică comportamentală

6.Analiza lucrărilor şi aprecierea acestora

O.6

Voi expune lucrǎrile pe pereţii clasei. ,,Care sunt criteriile după care vom analiza lucrările?”

…1.decuparea corectă după

contur; 2.realizarea formelor florilor şi

fluturilor cât mai originală; 3.respectarea etapelor de lucru; 4.elemente de originalitate; 5.aspectul îngrijit al lucrǎrii.

Elevii se rotesc prin clasǎ pentru a examina şi discuta fiecare produs. Işi iau notiţe şi pot face comentarii pe o hârtie alǎturatǎ lucrǎrii expuse. Dupǎ turul galeriei, grupurile îşi reexamineazǎ

turul galeriei conversaţia

analiza produselor realizate observare sistematică comportamentală

67

Se evidenţiază elevii care au

respectat criteriile date, au lucrat îngrijit şi se recomandă celor care au avut unele ezitări să fie mai atenţi. Ca activitate transdisciplinarǎ vom cânta ,,Luna mai”-anotimpul florilor.

propriile lucrǎri prin comparaţie cu celelalte şi citesc comentariile scrise alǎturi.

Cântǎ în cor ,,Luna mai”.

explicaţia observarea dirijatǎ

7.Evaluarea activităţii

Acord calificative elevilor care s-au evidenţiat prin lucrări deosebite.

Voi aprecia activitatea întregului colectiv de elevi, voi face unele precizări şi observaţii unor elevi.

Le voi recomanda ca următoarele lucrări să fie realizate cu mai multă grija şi îi voi anunţa că în curând va avea loc un concurs naţional unde dorim să participăm. Tema concursului este „Universul florilor”. Îi rog să se gândească şi să propună diferite modalităţi de realizarea a unor lucrări pentru concurs.

Ascultǎ cu atenţie.

conversaţia

68

PROIECT DIDACTIC

Data Clasa: a II-a Aria curriculară : Tehnologii Obiectul : Abilităţi practice Subiectul : „Figuri surpriză” Mijlocul de realizare : Confecţionarea unor jucării din materiale sintetice Tipul lecţiei : formarea de priceperi şi deprinderi Obiectivul fundamental : exersarea priceperilor şi deprinderilor pentru realizarea corectă a figurinelor Obiectivele operaţionale: La sfârşitul orei elevul va fi capabil:

A. Cognitive: O1- să cunoască tipurile de materiale sintetice;

O2- să combine deşeurile rămase de la confecţionarea altor produse în vederea realizării de noi obiecte O3- să „dea viaţă” produsului realizat prin exprimarea însuşirilor sale (tratare interdisciplinară)

B. Psihomotorii : O4- să decupeze corect părţile componente ale figurinei;

O5- să asambleze corect, proporţional părţile componente; O6- să-şi exercite percepţia spaţială, răbdarea, voinţa;

C. Afective: O7- să orneze cu plăcere şi interes figurina aleasă;

O8- să se bucure de faptul că se poate folosi de un produs confecţionat de el; Resursele:

a) Materiale : figurine –model, dopuri, deşeuri (fire, material textil, sârmă, hârtie), substanţe pentru lipit, o păpuşă ursuleţ,

b) Umane : 21 elevi c) Temporale : 45 minute

Strategiile didactice : explicaţia, conversaţia demonstraţia, jocul de rol, munca independentă

69

Bibliografie : 1.M. E. C. , Programe şcolare pentru învăţământul primar (aria curriculară Tehnologii), Ed. Corint, Bucureşti, 1998 2. Bearff, Ursula, Carte de construit pentru copii, Ed. Vox, Bucureşti, 1997 3.Şerdean, Ion, Diţuleasa, Florian, Metodica activităţilor practice în ciclul primar, Ed. Didactică şi Pedagogică, 1977

70

Desfăşurarea lecţiei :

Nr. crt.

Momente pedagogice

Ob.

Activitatea învăţătorului Activitatea elevilor Metode Forme de activitate

Modalităţi de evaluare

1.

Moment organizatoric

Asigur ordinea şi disciplina necesare lecţiei. Verific materialele elevilor calitativ şi cantitativ..

Se pregătesc pentru lecţie.

2.

Captarea atenţiei

Martinel (o păpuşă animată) le spune elevilor povestea lui: a fugit de acasă, deoarece „stăpânul” lui se purta urât cu toate jucăriile. Maşinile nu mai aveau roţi, roboţeii erau fără picioare, iar Banani, maimuţica,rămăsese fără ochi. Era singur şi trist. Dorea să stea cu noi prieteni.

Recepţionează mesajul. Ascultă povestea lui Martinel.

Conversaţia Activitate frontală

3.

Anunţarea temei şi a obiectivelor

-În această oră vom realiza mici păpuşi, care îl vor înveseli pe Martinel. Obiectivele urmărite în lecţie sunt scrise pe tablă, iar elevii iau cunoştinţă de ele.

Elevii vor repeta tema propusă şi vor citi obiectivele ce trebuie realizate.

Explicaţia Activitate frontală

4 Prezentarea Iniţiez un dialog despre personajele Elevii enumeră Conversaţia

Aprecieri

71

. şi intuirea modelului

O1

fantastice întâlnite în lecturile citite. Le prezint câteva modele de figurine realizate ce întruchipează diferite personaje. Discut despre materialele necesare şi modul de lucru. -Ce materiale recunoaşteţi că s-au folosit pentru figurine? -Precizati ce caracteristici au aceste materiale. -Ce puteţi spune despre modul în care au fost confecţionate acestea? -De unde provin materialele pe care le veţi folosi?

personajele cunoscute şi le caracterizează succint. Observă modelele prezentate. -S-au folosit fire, hârtia, pânză, sârmă, pene. - Mai întâi au fost decupate formele necesare şi apoi lipite pe un suport. - Sunt deşeuri rămase de la alte lucrări pe care le-am realizat.

Observaţia Conversaţia

Activitate frontală

verbale

5.

Explicarea tehnicii de lucru

Explic şi demonstrez: -Vom trasa conturul formelor pe care le vom folosi în redarea expresivităţii chipurilor. Avem nevoie de hârtie colorată şi de şabloane. Decupăm apoi fiecare formă pe linia de contur. Pentru a fi

Elevii urmăresc cu atenţie şi interes explicaţiile, observă etapele pe care le vor respecta în realizarea figurinei.

Explicaţia Demonstraţia


72

identice unele forme le pliem întâi şi apoi le decupăm (creasta cocoşului, ochii, urechile ursuleţului).În funcţie de modelul ales vom confecţiona părul din fire (tăiem firele de aceeaşi lungime şi le înnodăm la un capăt), coada (alegem penele, le pictăm în culori vii şi le lipim între ele). În final toate acestea le vom lipi de suport cu atenţie, simetric, pentru ca păpuşa să fie cât mai deosebită.

6 .

Realizarea (execuţia) lucrării

O2 O4 O5 O7 O6

Pe tablă sunt scrise etapele de lucru. După ce elevii îşi aleg un anumit model se grupează pe centre de interes pentru a confecţiona figurile surpriză. Pe parcursul activităţii reiau unele explicaţii, corectez unele greşeli pentru a evita formarea greşită a depriderilor, urmăresc respectarea etapelor de lucru şi supraveghez cum decupează, cum lipesc, cum asamblează părţile componente.

Fiind mai multe modele, elevii îşi aleg unul dintre ele, pentru ca apoi să-şi selecteze materialele pe care le vor folosi. Pe parcursul activităţii lor vor primi îndrumări. Elevii îşi desfăşoară activitatea propriu-zisă realizând corect figurinele.

Explicaţia Demonstraţia

Munca independentă în centre de interes

7.

Evaluarea lucrării

Evaluarea acestui tip de lucrare este o evaluare minimală, deoarece

73

O3 O8

trebuie respectate etapele şi modelul. Gradul de creativitate poate fi diferit numai la modul de decorare în finisarea lucrării. Lucrarea fiecărui elev va fi apreciată după: -corectitudinea tăierii formelor -asamblarea corectă -aspectul îngrijit al lucrării -completarea după imaginaţie, cu alte elemente -ordinea şi curăţenia la locul de muncă. Figurinele realizate corect, estetic, care reprezintă un anumit personaj, trebuie să „prindă viaţă” cu ajutorul celor care le-au făcut, iniţiindu-se un dialog între ele, pe tema „Care ar fi cel mai potrivit prieten pentru Martinel?” Voi aprecia în general activitatea. Se vor expune câteva lucrări la expoziţie.

Elevii îşi vor aprecia lucrările. Elevii din fiecare centru de interes îşi vor desemna un reprezentant care va participa la dialogul dintre figurine. Acasă elevii pot completa figurinele sau pot confecţiona alte modele create de ei.

Observaţia Analiza Conversaţia Joc de rol


BIBLIOGRAFIE

1.Lucian Stan,Ileana Stan,Gabriela Dorobanţu,Ecaterina Ghiţă –Abilităţi practice-ghid metodologic privind proiectarea şi desfăşurarea activităţilor de predare- învăţare-evaluare – clasele I-IV,Editura Aramis ,Bucureşti,2002

2.Mihai Diaconu – Îndrumător pentru lecţiile de abilităţi practice –clasele I-IV, Editura Petrion,Bucureşti

3.Învăţământ primar Nr.1-2001 – Revistă dedicată cadrelor didactice- Editura Discipol, Bucureşti

Abilitati Practice

Documents

Transcript of Abilitati Practice