AB SL Manual Metode Inspectie

77
MANUAL DE METODE DE INSPECTIE REGULI DE BAZĂ ÎN EFECTUAREA INSPECŢIILOR 2. INSPECŢIA 2.1. DEFINIŢIE ŞI OBIECTIVE INSPECTIA activitate care în mod normal se desfăşoară sub formă de vizite într-o unitate, se controlează modul în care reglementările în vigoare în domeniul de competenţă (relaţii de muncă, securitate şi sănătate în muncă, condiţii de muncă).sunt cunoscute, aplicate şi respectate se verifică dacă angajatorul se ocupă de punerea în aplicare a atribuţiilor ce-i revin potrivit legislaţiei în vigoare în mod sistematic, competent şi eficient. obiectivul inspecţiilor este de a-l determina pe angajator să respecte reglementarile în vigoare şi de a adopta măsurile necesare în cazul în care s-au constatat nereguli. în funcţie de obiectivele urmărite şi de specificul unităţii inspecţie efectuată în urma apariţiei unei situaţii neprevăzute, de criză inspecţie planificată din timp în unităţi mari cu procese de muncă complexe se recomandă grupuri de lucru pluridisciplinare problemele complicate se discută cu un superior, colegi de specialitate şi/sau cu specialişti în cazuri excepţionale evaluarea stării mediului de muncă dintr-o unitate se poate face

description

manual

Transcript of AB SL Manual Metode Inspectie

Page 1: AB SL Manual Metode Inspectie

MANUAL DE METODE DE INSPECTIE

REGULI DE BAZĂ ÎN EFECTUAREA INSPECŢIILOR2. INSPECŢIA

2.1. DEFINIŢIE ŞI OBIECTIVEINSPECTIA activitate care în mod normal se desfăşoară sub formă de vizite într-o unitate,

se controlează modul în care reglementările în vigoare în domeniul de competenţă (relaţii de muncă, securitate şi sănătate în muncă, condiţii de muncă).sunt

cunoscute, aplicate şi respectate

se verifică dacă angajatorul se ocupă de punerea în aplicare a atribuţiilor ce-i revin potrivit legislaţiei în vigoare

în mod sistematic, competent şi eficient.

obiectivul inspecţiilor este de a-l determina pe angajator să respecte reglementarile în vigoare şi de a adopta măsurile necesare în cazul în care s-au constatat nereguli.

în funcţie de obiectivele urmărite şi de specificul unităţii inspecţie efectuată în urma apariţiei unei situaţii neprevăzute, de criză inspecţie planificată din timp

în unităţi mari cu procese de muncă complexe se recomandă grupuri de lucru pluridisciplinare

problemele complicate se discută cu un superior, colegi de specialitate şi/sau cu specialişti

în cazuri excepţionale evaluarea stării mediului de muncă dintr-o unitate se poate face pe baza unei convorbiri telefonice sau a unei întrevederi la sediul ITM

cu consemnarea în scris a celor discutate putîndu-se solicita prezentarea de documente spre examinare

Page 2: AB SL Manual Metode Inspectie

2.2 ALEGEREA METODEI ADECVATE de INSPECTIE

Factorii care influenţează alegerea metodei de inspecţie sunt: ansamblul de riscuri, numărul de angajaţi, specificul şi localizarea unităţii, complexitatea formei de organizare

corporaţii multinaţionale unităţi conduse de politicieni (primăriile)

obiectivele inspecţiei programul cadru de acţiuni al IM proiectele sau campaniile de control interinstituţionale proiecte tematice de control, teritoriale

În cadrul inspecţiei, inspectorul va face o evaluare bazată pe datele obţinute din dialogul cu angajatorul, persoanele cu atribuţii în domeniul protecţiei

muncii şi angajaţi. diferitele tipuri de documente solicitate, precum şi observaţiile făcute în timpul inspecţiei. în unităţile mari cu mai multe riscuri

examinare amănunţită a documentatiei evaluarea riscurilor care nu sunt evidente prin interviuri investigaţii speciale (măsurători privind igiena muncii)

Page 3: AB SL Manual Metode Inspectie

2.3 METODE DE INSPECŢIE2.3.1. INSPECŢIA DIRECTĂ (Inspecţia dintr-o perspectivă unitară) se controlează

unitar mediul de muncă, incluzând cele patru elemente ale sistemului de muncă:o executant, o sarcina de muncă, o mijloace de producţie, o mediu de muncă.

2.3.2. INSPECŢIA CU DIRECŢIE SPECIALĂ se controlează unul sau mai mulţi factori ai mediului de muncă, condiţiile de muncă ale unui anumit grup profesional, un segment redus al procesului de producţie sau aplicarea unei anumite prevederi. se poate desfăşura uneori sub formă de campanie de control.

2.3.3. INSPECŢIA – SISTEM verificarea activităţii de control intern a angajatorului, utilizand materiale de evaluare (chestionare, check-listuri etc.). constând în interviuri structurate cu angajaţii, observaţii, examinarea de documente, întrevederi cu conducerea şi persoanele cu atribuţii în domeniul protecţiei muncii, şi inspectarea mediului de muncă.

2.3.4. Alte metode de inspecţie - combinate IMPUNEREA de MĂSURI cu DIRECŢIE SPECIALĂ (MDS) CAMPANII de CONTROL EVALUĂRI ULTERIOARE

măsuratori, verificări, analize de laborator, expertizări prin care se determină existenţa unor factori de risc sau se măsoară

nivelul acestora (radiaţii, pulberi, zgomot, vibraţii), folosindu-se metodologii standardizate sau proceduri omologate.

Page 4: AB SL Manual Metode Inspectie

PROCESUL DE INSPECTIE - etape: PLANIFICARE;

Alegerea unităţii ce urmează a fi inspectată Activităţi preliminare

VIZITA de INSPECŢIE ; Efectuarea inspecţiei Încheierea vizitei de inspecţie

ACTIVITĂŢI în COMPLETARE Coordonarea inspecţiei Controlul punerii în aplicare a cerinţelor dispuse Încheierea procesului de inspecţie

CONTROLUL OBLIGATORIU în cazul: OPRIREA LUCRULUI de către ANGAJAT SISTAREA ACTIVITĂŢII sau OPRIREA din FUNCŢIUNE a E.T. de către INSPECTORUL DE

MUNCĂ SESIZAREA ITM de către CSSM sau de către angajaţi

MĂSURI LEGALE SISTAREA ACTIVITĂŢII INTERDICŢII

Înştiinţarea angajatorului privind sesizarea organelor de urmărire penală Emiterea documentelor de sistare Încălcarea dispoziţiilor de sistare a activităţii

SANCŢIUNIURMĂRIRE şi EVALUARE

Page 5: AB SL Manual Metode Inspectie

Paşii procesului - criteriile de calitate cu statut de norme de lucru (cu caracter imperativ). Conţinutul procesului – comentarii (recomandări)la normele de lucru

3. PROCESUL DE INSPECŢIE3.1 PLANIFICARE

3.1.1 Alegerea unităţii ce urmează a fi inspectată

alege unitatea care va face obiectul controlului şi clarifică scopul inspecţiei;

alegerea unităţii se face în funcţie de riscuri, date statistice, ramură de activitate, misiuni ordonate, reclamaţii şi sesizări planul anual de activitate

o programul cadru anual de acţiuni stabilit pe baza priorităţilor ITM aprobat de către inspectorul general de stat

o adaptat trimestrial şi pus în aplicare prin graficele lunare de control proprii

o strategia de controlo alocare timp pentru

activităţi de urmărire şi valorificare (controlul aducerii la îndeplinire a cerinţelor dispuse la inspecţiile anterioare),

rapoartele semestriale ale angajatorilor adresate ITM privind realizarea măsurilor tehnico-organizatorice pt normalizarea mediului de muncă, prevenirea AM şi a BP

urmărirea rezultatelor activităţii proprii în tot decursul anului controalele vizează

domeniile de activitate sau unităţile cu grad mare de risc condiţiile de muncă diferite pentru femei şi bărbaţi integrarea în muncă a

o persoanelor cu handicap senzorial şi locomotor,o imigranţilor şi o copiilor

poartă consultări şi strânge informaţii.

sugestii şi informaţii din diferite surse: o alţi inspectori, o mass-media, o statisticile IM (accidente de muncă şi boli profesionale înregistrate)

Page 6: AB SL Manual Metode Inspectie

3.1.2 Activităţi preliminare pune la punct detaliile esenţiale înainte de începerea

inspecţiei; reactualizare cunoştinţe privind legislaţia în domeniul SSM, pregătire

o ţinută corespunzătoare,o echipamentul personal de protecţie (dacă este cazul). În general EIP se

asigură de către angajator în funcţie de riscurile existente planificare călătorie, mijloc de transport.

verifică în baza de date, aspectele referitoare la unitatea respectivă;

ia cunoştinţă de rezultatele controalelor anterioare o din documente, o baza de dateo luînd legătura cu inspectorul care a efectuat ultima inspecţie în unitatea

respectivă.o studierea unor cazuri tipice de contestare a unor hotărâri

contactarea altor instituţii publice care efectuează controale în acea unitate elaborează strategia de desfăşurare a inspecţiei; planificarea inspecţiei (evaluarea resurselor disponibile)

o persoanele care participăo durata deplasăriio eficienţa

alegerea metodei de inspecţie stabilirea responsabilităţilor în cadrul echipelor de control

se consultă, colaborează cu alte ITM-uri pe raza cărora îşi desfăşoară activitatea angajatorii şi/sau alte persoane care răspund de SSM

vezi punctul 7.1. agenţi ecomomici cu activitate în mai multe judeţe acţiuni comune de control zonal campanii organizate de IM notificarea celorlalte ITM-uri dispunere de măsuri unitare

dacă activitatea celorlalte ITM-urilor prezintă interes pentru inspecţieo s-au ocupat de o problemă de mediu de muncăo au realizat un proiecto pot da relaţii despre angajatori, persoane răspunzătoare de SSM

anunţă vizita de inspecţie în mod normal în prealabil numele persoanelor ce vor participa

anunţarea inspecţiei se poate faceo telefonic, o prin intermediul unei scrisori sau o printr-o altă modalitate;

trebuie clarificate obiectivele şi durata vizitei în cazul în care este necesar, inspecţia poate fi efectuată fără anunţare

prealabilă. ia cu el documentele, formularele, aparatura necesare în

desfă-şurarea inspecţiei actele normative (legi, hotărâri de guvern, check-listuri, broşuri, manuale,

instrucţiuni etc.), care completează sau explică pe înţelesul tuturor anumite norme

echipament tehnic, instrumente de măsură,

Page 7: AB SL Manual Metode Inspectie

aparatură audio - video, documentaţie tehnică, situaţia AM şi BP înregistrate în unitatea care urmează să fie controlată etc.

3.2 VIZITA de INSPECŢIE3.2.1 Efectuarea inspecţiei

ia legătura cu reprezentantul angajatorului sau cel ce va fi supus verificării; în mod normal persoanele cu atribuţii în domeniul protecţiei muncii în ideea particip[rii la inspecţie a unui reprezentant al

angajatorului

dacă reprezentanţii angajatorului sau persoanele cu atribuţii în domeniul protecţiei muncii nu pot fi prezenţi,

o se va lua în considerare oportunitatea amânării inspecţiei la o dată ulterioară,

o atâta timp cât nu există riscuri serioase şi iminente legate de mediul de muncă.

detaliile privind inspecţia vor fi stabilite de comun acord de către inspectorul de muncă şi angajator.

în cazul în care angajatorul se opune, inspectorul de muncă va solicita sprijinul organelor de poliţie.

decide dacă este nevoie de interpreţi pentru a se putea desfăşura inspecţia;

dacă inspecţia nu poate fi efectuată fără ajutorul unor interpreţi,o aceasta se va amâna la o dată ulterioară,o atâta timp cât nu există riscuri serioase şi iminente legate de mediul de

muncă începe vizita prin prezentarea şi explicarea

scopului planului inspecţiei, duratei preconizate;

inspectorul prezintăo echipa de inspecţie (dacă este cazul), o instituţia pe care o reprezintă şi rolul acesteia;o informează care sunt punctele esenţiale pe care le va atinge pe

parcursul desfăşurării controlului angajatorul

o se prezintă la rândul său, o îşi prezintă colaboratorii şi o unitatea în care activează;

consemnează corect şi complet în materialele de inspecţie denumirea juridică a angajatorului a celui supus controlului

se verifică şi completează datele din documentele de inspecţie se verifică certificatul de înregistrare a unitătii sau baza de date CCIA pentru

neclarităţile în legătură cu activitatea angajatorului

respectă normele de protecţie a muncii valabile în unitatea respectivă

utilizează EIP necesar în efectuarea vizitei;

impune respect şi dă un exemplu bun celorlalţi prino comportament corecto cunoaşterea prealabilă a problemelor din unitateo informarea permanentă a tuturor participantilor la inspectieo solicitarea EIP, şi utilizarea acestuia dacă este cazul

oferă materiale informative adecvate în unitatea respectivă;

norme metodologice, broşuri etc.

consemnează în scris observaţiile şi precizările care au însemnătate în

finalizarea inspecţiei,

consemnează în scris şi anexează la dosar intrevederile cu persoanele din unitate (după caz)

arhivează (devenind astfel documente publice cu regim special) sau păstrează

Page 8: AB SL Manual Metode Inspectie

neregulile care au fost remediate pe durata inspecţiei;

confidenţiale înregistrările privind o procesul de muncăo utilajele, masinile, clădirileo fotografiileo imaginile video

solicită consultarea documentelor de importanţă pentru domeniul de competenţă pentru

o constituirea unei baze pentru evaluarea de ansambluo formularea de cerinţe

situaţiile concrete sunt notate o în documentele de inspecţie sau o într-un memoriu chiar dacă nu se încheie proces verbal de inspecţie sau

nu se emite o interdicţie imediatăo însemnările constituie baza

procesului verbal, inspecţiilor ulterioare, unor memorii sau a însemnărilor de serviciu.

consemnează în scris eventualele informaţii suplimentare apărute ulterior inspecţiei.

în cazul obţinerii unor astfel de informaţii suplimentareo se vor face însemnări care o se vor anexa la documentele de inspecţie.

3.2.2 Încheierea vizitei de inspecţie vizita de inspecţie se încheie cu o evaluare şi informare

de ansamblu a mediului de muncă activităţii desfăşurate pentru menţinerea condiţiilor

normale de SSM rezultatelor inspecţiei;

inspectorul de muncă trebuie să treacă în revistăo riscurileo neregulileo cerinţeleo recomandările pe care intenţionează să le formuleze

informează angajatorul sau pe cel vizat de inspecţie în legătură cu conţinutul procesului verbal de inspecţie sau cu o eventuală continuare a investigării problemelor

care au făcut obiectul inspecţiei;

angajatorul esteo anunţat că ITM trebuie să fie informat în legătură cu măsurile luateo avertizat că ignorarea măsurilor necesare poate atrage răspunderea

disciplinară, administrativă, materială, civilă sau penală dupa caz, potrivit legii.

decide dacă neregulile constatate justifică o interdicţie imediată sau avertizarea în legătură cu o eventuală interdicţie;

vezi punctul 5.1 – sistarea activităţiio consultarea inspectorului şefo imediat, până la eliminarea cauzeloro încheierea documentului cu trimiteri la legislaţieo predarea documentului

vezi punctul 5.2. – interdicţii (sesizare penală, încălcarea sistării)o consultare legislaţie-contencioso urmărire mod de soluţionareo solicitare radiere din registrul comerţului

hotărăşte vezi punctul 5.3.- sancţiuni

Page 9: AB SL Manual Metode Inspectie

necesitatea aplicării de sancţiuni contravenţionale dacă în cazul respectiv, fapta săvârşită constituie

infracţiune informează angajatorul în legătură cu continuarea

procesului;

o sistem de centralizare a dateloro urmărirea achitării

decide dacă se impune formularea unor cerinţe (în scris) în timpul inspecţiei.

(vezi punctul 3.3.1);

dacă este necesară remedierea imediată a unor neregulio fără impunerea unei interdicţii imediate, o se vor face solicitări scrise la locul inspecţiei.

în anumite cazuri cerinţele pot fi stabilite în prealabil. hotărăşte termenele limită

de răspuns, ce trebuie respectate de angajator

informează angajatorul în legătură cuo obligativitatea de a răspunde cerinţeloro intervalul stabilit pentru răspuns

3.3 ACTIVITĂŢI în COMPLETARE

3.3.1 Coordonarea inspecţiei

înregistrare în baza de date a ITM a datelor documentelor de inspecţie

vezi punctul 3.2.1.- efectuarea inspecţieio verificare corectitudineo observaţii, neconformităţi, cerinţe

înaintează procesul verbal de inspecţie angajatorului procesul verbal se adresează o angajatoruluio celui care poartă răspunderea pentru îndeplinirea condiţiilor pentru

mediul de muncă descrie clar în procesul verbal de inspecţie

în baza cărui tip de responsabilitate şi-a întemeiat cerinţele

procesul verbal de inspecţie trebuieo să fie bine structurat şi o să aibă rubrici clare.

descrie clar şi concret lipsurile constatate cerinţe pentru remedierea acestora; recomandările şi precizările să nu fie percepute ca

cerinţe;

consultarea compartimentului legislaţie-contencioso formularea cerinţelor din punct de vedere juridic, lingvistico formularea cerinţelor astfel încât să reiasă clar măsurileo stabilirea cerinţelor pe acte normative în vigoareo desfăsurarea inspecţiei conform reglementărilor

lipsurile, cerinţele, recomandările şi precizările se vor trata în subcapitole diferite

specifică clar în procesul verbal de inspecţie prevederile legale pe care se bazează cerinţele

formulate, trimiteri la numele actului normativ articolele şi

alineatele în cauză

în procesul verbal cerinţele se vor formulao cu trimitere la prevederi legale sau acte normativeo fără ambiguităţi (satisfăcător, suficient, necesar, dificil, să diminueze, să

crească, să îmbunătăţească, să schimbe)

stabileşte în procesul verbal de inspecţie data până la care se vor transmite la ITM măsurile adoptate şi / sau planificate pentru a

remedia neregulile descrise răspunsul la cerinţele formulate;

dacă lipsurile depistate sunt cauzate de probleme complexe, greu de depistat se solicită angajatorului

o inventarierea riscuriloro întocmirea unui plan de măsurio stabilirea de termene limită clare de remediere

Page 10: AB SL Manual Metode Inspectie

precizează în procesul verbal momentul în care a avut loc inspecţia, numele celor care au participat atribuţiile acestora;

este responsabilitatea inspectorului de muncă ca procesul de inspecţie să fie concluzionat rapid.

semnează procesul verbal şi înregistreză procesul verbal în arhiva ITM

trimite angajatorului o copie a procesului verbal de inspecţie, cu confirmare de primire;

în momentul în care procesul verbal a fost expediat, acesta devine document public.

modifică în scris cerinţele din procesul verbal dacă apar noi date cerinţele formulate iniţial nu mai sunt adecvate sau

de actualitate; informează în scris în legătură cu modificările operate

o angajatorulo persoanele cu atribuţii în domeniul protecţiei

muncii.

copii ale procesului verbal pot fi trimiseo angajatorului unităţii controlateo persoanelor cu funcţii de conducere implicate,o departamentelor din unitate, o preşedintelui consiliului de administraţie, o sindicatelor etc.

3.3.2 Controlul punerii în aplicare a cerinţelor dispuse

contactează angajatorul dacă la ITM nu s-a primit nici un răspuns la procesul verbal

vezi punctul 6.1. – controlul obligatoriu, urmărire şi evaluareo sistem de centralizare a dateloro monitorizarea contiunuă a problemelor, termeneloro verificare îndeplinire cerinţe

se trimite o înştiinţare scrisă pentru a-i reaminti angajatorului faptul că trebuie să dea un răspuns la procesul verbal.

consemnează răspunsul angajatorului în însemnările de serviciu, în cazul unui: răspuns verbal din partea angajatorului, control - inspecţie ulterioară

se ia legătura cu angajatorul dacă din conţinutul răspunsului reiese că cerinţele nu au fost sau nu urmează a fi îndeplinite,

după înregistrare, însemnările de serviciu sunt anexate la dosar.

consemnează la cererea angajatorului, prelungirea termenului de răspuns

conform procedurilor ITM

evaluează calitatea răspunsului scris al angajatorului şi înştiinţează angajatorul că este pasibil de pedeapsă

dacă cerinţele nu au fost îndeplinite deloc sau au fost îndeplinite parţial

sesizează organele de urmărire penală, în situaţiile prevăzute de lege.

urmează procedurile ITM în vederea continuării procesului de inspecţie vezi punctul 5.2.1. - înştiinţarea angajatorului privind sesizarea

organelor de urmărire penală

3.3.3 Încheierea procesului de inspecţie procesul de inspecţie se încheie numai după ce se

verifică faptul că cerinţele au fost îndeplinite. procesul de inspecţie poate fi considerat încheiat dacă

o angajatorului sau cel vizat de inspecţie anunţă remedierea neregulilor

Page 11: AB SL Manual Metode Inspectie

sesizate printr-o înştiinţare verbală sau scrisăo există un plan corespunzător de măsuri care acoperă un anumit interval

de timpo s-a efectuat un control tip inspecţie în cazul în care au existat dubii în

legătură cu înştiinţarea trimisă de angajator. procesul de inspecţie se încheie când:

cerinţele au fost îndeplinite angajatorul sau cel vizat de inspecţie, precum şi

persoanele cu atribuţii în domeniul protecţiei muncii au fost înştiinţaţi în legătură cu aceasta

procesul de inspecţie este încheiato în scriso însemnările sunt semnate şi datate.

4. CONTROLUL OBLIGATORIU4.1. OPRIREA LUCRULUI de către ANGAJAT

efectuează o vizită de inspecţie în cazul în care la un loc de muncă a fost întreruptă activitatea de către un angajat sau persoanele cu atribuţii în domeniul PM

se asigură ca la inspecţie să fie prezenţi angajatorul, reprezentantul acestuia, angajatul care a oprit lucrul şi persoanele cu atribuţii în domeniul PM

ia în considerare doar circumstanţele direct legate de problema care a condus la întreruperea activităţii

ITM trebuie să soluţioneze contestaţiile referitoare la oprirea lucrului

de către angajat, şi să comunice angajatului care a oprit lucrul şi

angajatorului, decizia adoptată

Angajatul este obligat: să oprească lucrul la apariţia unui pericol iminent de producere a unui accident

şi să informeze de îndată pe conducătorul locului de muncă; să aducă la cunoştinţa conducătorului locului de muncă accidentele de muncă

suferite de propria persoană şi de alte persoane participante la procesul de muncă;

să aducă la cunoştinţa conducătorului locului de muncă orice defecţiune tehnică sau altă situaţie care constituie un pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională

dacă angajatul consideră că lucrul poate fi reluat sau dacă angajatorul este de acord cu întreruperea lucrului, nu este necesară o luare de poziţie oficială din partea ITM

în cazul în care, cu ocazia vizitei de inspecţie sunt depistate alte lipsuri decât cele semnalate de angajaţi sau de persoanele cu atribuţii în domeniul protecţiei muncii, acestea

o vor fi tratate separat, în ordinea obişnuită, o putând conduce la întocmirea unui proces verbal.

4.2. SISTAREA ACTIVITĂŢII sau OPRIREA din FUNCŢIUNE a E.T. de către INSPECTORUL DE MUNCĂ

ITM trebuie: să soluţioneze contestaţiile referitoare la măsurile

dispuse de către inspectorul de muncă în cazul sistării unor activităţi, sau opririi din funcţiune a unor E.T.

să comunice angajatorului decizia adoptată

Inspectorul de muncă este autorizat: când constată o stare de pericol iminent de accidentare sau de îmbolnăvire

profesională o să dispună sistarea unei activităţi sau o să dispună oprirea din funcţiune a E.T. şi o să sesizeze, dupa caz, MMSS şi organele de urmărire penală;

pentru clarificarea unor situaţii de pericol, atunci când cele constatate o impuno să efectueze sau să solicite măsurători şi determinări şi

Page 12: AB SL Manual Metode Inspectie

o să ia probe de produse şi materiale pentru examinarea lor în afara unităţii

să aibă acces liber, permanent şi fără înştiinţare prealabilăo la sediul persoanei juridice şi o în orice alt loc de muncă organizat de aceasta;

să ceară informaţii de la orice persoană care participă la procesul de muncă cu privire la activitatea de protecţie a muncii;

să solicite persoanei juridice /fizice documentele şi informaţiile necesare realizării controlului sau cercetării accidentelor de muncă;

să propună retragerea autorizaţiei, împunerea de interdicţii imediateo inspectorului şef al ITM o sau altei persoane împuternicite să ia decizii (vezi pct 5.1.)

4.3. SESIZAREA ITM de către CSSM sau de către angajaţi

CSSM sesizează ITM (în temeiul art. 34 din NGPM) când se constată încălcarea normelor legale de PM când între conducătorul unităţii şi ceilalţi membri ai comitetului există

divergenţe privind modul în care se asigură sănătatea şi securitatea lucrătorilorITM trebuie: să dispună inspecţia la unitatea de unde a provenit

sesizarea; să trateze problema astfel încât să conducă la adoptarea

unei hotărâri scrise să verifice dacă sunt îndeplinite cerinţele formulate în

o Legea PM 90/1996-republicată o NGPMo alte acte normative specifice care au legătură cu

conţinutul sesizării; să verifice acurateţea sesizării; să decidă modul în care va decurge comunicarea cu

unitatea respectivă, pe durata desfăşurării procesului; se va asigura că hotărârea este luată de către direcţiile şi

factorii de răspundere cu atribuţii în domeniu, stabiliţi prin ROF-ul IM şi al ITM;

să trimită un răspuns la sesizare petentul va fi înştiinţat că poate adresa contestaţie la

organul ierarhic superior, respectiv IM

se verifică dacăo sesizarea conţine solicitarea intervenţiei ITM şi o aesizarea nu este doar o modalitate de a face cunoscută situaţia din

unitatea respectivă sau o doar se solicită sugestiile sau punctele de vedere ale inspectoratuluio cel care a trimis raportul reprezintă CSSM în unitatea respectivăo petentul s-a adresat întâi angajatorului în legătură cu problema

respectivă se recomandă consultarea

o compartimentului legislaţie-contencios al ITM asupra formulării cerinţelor din punct de vedere juridic şi lingvistic modului regulamentar de rezolvare a sesizării

o conducerii inspectoratului, experţii în materie ş.a, după caz în cazul în care angajatorul vizat de inspecţie îşi desfăşoară activitatea în raza

mai multor judeţe, ITM va decide dacă este necesară consultarea altor ITM-uri (vezi punctul 7.1.)

soluţionarea problemei se va faceo imediat în cazul dispunerii întreruperii activităţiio într-o perioadă de timp în care au loc

schimburi de scrisori şi inspecţii. (vezi reglementările privind modul de comunicare cu

unitatea în cauză)

5. MĂSURI LEGALE5.1 SISTAREA ACTIVITĂŢII

dacă constată o stare de pericol iminent de accidentare inspectorul are obligaţia de a trimite angajatorului o înştiinţare oficială atunci

Page 13: AB SL Manual Metode Inspectie

sau de îmbolnăvire profesională ia legătura cu inspectorul şef / inspectorul şef adjunct

SSM / şeful compartimentului control SSM din cadrul ITM

decide singur sistarea activităţii dacă pericolul este atât de grav încât timpul nu permite nici măcar o convorbire telefonică, sau aceasta nu poate fi făcută

informează angajatorul privind posibilitatea de a contesta hotărârea la organul ierarhic superior

sistarea activităţii se face în scris prin PV intră în vigoare imediat este decisă până la eliminarea cauzelor care au

impus-o documentul prin care s-a decis sistarea activităţii trebuie

adresat corect celui care are calitatea de angajator din punct de vedere

juridic sau persoanei care poartă răspunderea pentru

îndeplinirea condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă

deficienţele vor fi descrise în detaliu şi însoţite de trimiteri la legislaţia în vigoare

încerca să coopteze un martor dacă angajatorul refuză să preia documentul sau să ia act de primire

dacă mai rămâne pe teren câteva zile anunţă în legătură cu emiterea documentului de

sistare, inspectorul şef / inspectorul şef adjunct SSM, contactează compartimentul legislaţie-contencios

pentru a primi asistenţă în vederea emiterii hotărârii definitive

dacă munca periculoasă este deja interzisă printr-o prevedere generală nerespectarea se sancţionează, nu va fi necesară emiterea unei noi interdicţii. se va informa angajatorul sau un alt responsabil în

cauză în legătură o cu conţinutul prevederii şio obligaţia de a o respecta prin întreruperea

imediată a activităţii înregistrează fără întârziere documentele de inspecţie la

întoarcerea la sediul ITM

când decide sistarea activităţii pentru evitarea neînţelegerilor legate de conţinutul hotărârii este importantă

o descrierea cât mai explicită a deficienţelor constatate şi naturii activităţii vizate de interdicţie

o formularea cât mai clară a cerinţelor cazul care a impus emiterea unei sistări imediate se consideră închis şi

activitatea poate fi reluată atunci când angajatorul sau persoana împotriva căreia s-a emis interdicţia

o a îndeplinit cerinţele dispuse,o comunică remedierea cauzelor

angajatorul sau o altă persoană împotriva căreia s-a emis interdicţia poateo contesta hotărârea ITM la organul ierarhic superior – IMo solicita IM să suspende aplicarea acesteia

hotărârea de sistare a activităţii intră în vigoare imediat chiar dacă este contestată

conform procedurilor interne stabilite prin Regulamentul propriu de organizare şi funcţionare IM

o rezolvă contestaţieo decide dacă hotărârea ITM continuă să se aplice sau nu, pe durata

examinării contestaţie

Page 14: AB SL Manual Metode Inspectie

ITM trebuie la comunicarea remedierii de angajator să

analizeze comunicarea şi decidă în consecinţă închiderea cazului sau o nouă

acţiune de control5.2. INTERDICŢII

5.2.1 Înştiinţarea angajatorului privind sesizarea organelor de urmărire penală

privind posibilitatea sesizării organelor de urmărire penală, inspectorul discută cu conducerea ITM se consultă cu direcţia legislaţie-contencios dacă se

constatăo neluarea măsurilor prevăzute de dispoziţiile legale

referitoare la PM dacă prin aceasta se creează un pericol iminent de producere a unui AM sau de BP

o nerespectarea de către orice persoană, a măsurilor stabilite cu privire la PM, la locurile de muncă ce prezintă un pericol deosebit, dacă prin aceasta se creează posibilitatea producerii unui AM sau de BP

o repunerea în funcţiune a instalaţiilor, maşinilor şi utilajelor, anterior eliminării deficienţelor pentru care s-a dispus oprirea acestora sau sistarea activităţii

o angajatorul nu a adus la îndeplinire măsurile dispuse

pentru ca angajatorul sau persoana împotriva căreia s-a luat hotărârea să aibă posibilitatea de a lua poziţie faţă de înştiinţarea privind începerea urmăririi penale, acesta va primi o copie a hotărârii eventualelor documente de care încă nu a luat

cunoştinţă se asigură că sunt consemnate în scris şi veridice

informaţiile de însemnătate pentru problema în discuţie obţinute în urma interviurilor cu persoanele din unitate sau pe alte căi

inspectorul are obligatia să trimită o înştiinţare ofocială angajatorului privind decizia luată

dacă sunt de însemnătate pentru cazul respectiv, este important să se facă însemnări în scris pe durata discutiilor

o cu angajatorulo cu salariaţii

5.2.2 Emiterea documentelor de sistare examinează, evaluează informaţiile pe care le are la

dispoziţie documentul de sistare a activităţii trebuie să fie corect din punct de vedere

formal

Page 15: AB SL Manual Metode Inspectie

pentru formularea corectă din punct de vedere juridic şi lingvistic a documentelor de sistare se consultă cu conducerea şi compartimentul legislaţie-contencios

decide dacă documentele emise vor fi însoţite de amenzi cuantumul amenzii stabilit conform legii

se poate proceda la sesizarea organelor de urmărire penală dacă angajatorul nu se conformează cerinţelor nici după emiterea documentului privind hotărârea de sistare a activităţii

la încadrarea între limitele minime şi maxime ale amenzii se va ţine seama deo prevederile legale în domeniuo amploarea măsurilor dispuseo costurile estimate pentru adoptarea acestorao gravitatea situaţieio atitudinea celui căruia i se adresează ordinul

la stabilirea amenzii se vor lua în considerare procedurile stabilite prin OGR nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor

5.2.3. Încălcarea dispoziţiilor de sistare a activităţii

verifică dacă măsurile au fost luate dacă încă se mai constată nereguli, acestea vor fi

consemnate în scris şi raportate conducerii ITM

ITM trebuie: să sesizeze organele de urmărire penală în situaţia în

care în urma unor vizite sau sesizări constată că angajatorul a încălcat dispoziţiile de sistare a activităţii

să urmărească modul de soluţionare a dosarului să considere cazul încheiat, după pronunţarea unei

hotărâri judecătoreşti definitive să solicite radierea societăţii din registrul comerţului

pentru abateri grave repetate să fie reprezentat de jurist în procesul privind aplicarea

sancţiunilor contravenţionale şi penale

5.3. SANCŢIUNI vezi normele de lucru şi instrucţiunile cu caracter intern

6. CONTROLUL OBLIGATORIU – MĂSURI LEGALE6.1. URMĂRIRE şi EVALUARE

ITM trebuie: să aibă un sistem de

centralizare a datelor şi monitorizare continuă a problemelor care au făcut

obiectul controalelor urmărească îndeaproape cazurile în care s-au emis

Page 16: AB SL Manual Metode Inspectie

documente de sistare a activităţii sau alte interdicţii, astfel încât hotărârea definitivă să se adopte cât mai repede

să sesizeze fără întârziere organele de urmărire penală dacă un caz este de competenţa acestora

să verifice dacă toate cerinţele dispuse au fost îndeplinite înainte de închiderea unui caz

prin hotărârea conducerii ITM se va face închiderea cazurilor în care au fost emise documente de sistare a

activităţii sau alte interdicţii

7. COLABORAREA CU ALTE INSTITUŢII

7.1 COLABORAREA cu alte I.T.M. se impune coordonarea controalelor între ITM uri în

următoarele situaţii un agent economic îşi desfăşoară activitatea pe raza

mai multor judeţe controale zonale şi acţiuni comune desfăşurate pe baze stabilite prin

reglementări interne controale desfăşurate în vederea soluţionării unor

probleme comune mai multor ITM-uri acţiuni în cadrul campaniilor organizate de IM

se impune notificarea celorlalte ITM despre starea de lucruri constatatăo când în timpul unui control, se constată nereguli în respectarea

legislaţiei în domeniul de competenţă într-o unitate care funcţionează pe raza mai multor judeţe

o pentru colabore în dispunerea unor măsuri unitare la nivelul societăţilor implicate

ITM cărora li s-a trimis notificarea vor planifica acţiuni de control în unităţile respective

se va acţiona conform prevederilor normelor interne emise de către IMo de inspectorii de muncă, însărcinaţi cu controlul zonalo în toate situaţiile

7.2 COLABORAREA cu alte INSTITUŢII ITM cooperează cu alte instituţii în baza unor protocoale

în care se stabilesc condiţiile colaborării pentru soluţionarea problemelor legate de relaţiile de muncă, securitatea şi sănătatea în muncă

în desfăşurarea unui proces de inspecţie este important să se ţină seama de faptul că

o şi alte instituţii pot contribui cu date relevante la soluţionarea problemei supuse atenţie

o există contracte de colaborare cu anumite instituţii din teritoriuo controlul unor instituţii are tangenţă cu multe dintre problemele conexe

mediului de muncăo cooperarea IM cu alte instituţii este asigurată prin reglementari interne

proprii şi protocoale

Page 17: AB SL Manual Metode Inspectie

METODE DE INSPECŢIE

8.1 INTRODUCEREMetodele de inspecţie sunt: “Proceduri sistematice de inspectare a mediului de muncă care trebuie

să fie consemnate în scris, testate, eficiente şi capabile să ofere o bază solidă şi suficientă în identificarea lipsurilor şi a riscurilor în ceea ce priveşte mediul de muncă şi activitatea de protecţie a muncii”.

În elaborarea metodelor s-au luat în considerare factorii de calitate în conformitate cu strategia Inspecţiei Muncii privind metodele de inspecţie cum ar fi

- respectarea legislaţiei, - eficienţa, - -omogenitatea şi credibilitatea,.

Este foarte important să se aibă în vedere că anumite metode, să fie corecte din punct de vedere juridic - chestionarele şi - interviurile precum şi alte instrumente de lucru, ca - prevederile de determinare a parametrilor mediului de lucru.

8.2 INSPECŢIA - SISTEM ÎN INTREPRINDERI MARI8.2.1 Descriere generală

Metoda se foloseşte în controlul activităţii sistematice de protecţie a muncii din unităţi şi organizaţii mari. Inspecţia presupune în general 4 faze:

- pregătirea inspecţiei, - controlul propriu-zis, - întocmirea şi redactarea documentelor de inspecţie, - urmărire şi evaluare.

8.2.2 Domeniul de aplicare8.2.3 Obiectivul urmărit

Obiectivul metodei este: de a identifica eventualele riscuri / lipsuri din mediul de muncă şi activitatea de protecţie a muncii, pe baza analizei

efectuate de inspectorii de muncă în cadrul inspecţiei propriu-zise şi cu ajutorul unor interviuri structurate, conţinând întrebări deschise adresate angajaţilor şi persoanelor aflate în conducerea sectoarelor inspectate, însoţite de observaţii în ceea ce priveşte condiţiile de muncă;

de a-i determina, pe angajator şi pe angajaţi, să se implice sistematic în activitatea de protecţie a muncii; asigurarea preventivă a condiţiilor de desfăşurare a activităţilor, în conformitate cu cerinţele de securitate şi

sănătate a muncii şi realizarea controlului din acest punct de vedere în toate activităţile din economia naţională;

Page 18: AB SL Manual Metode Inspectie

eficientizarea continuă a organizării inspecţiei în primul rând prin reducerea timpului afectat întocmirii documentelor de inspecţie;

asigurarea cadrului organizatoric de participare în luarea deciziilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, a sindicatelor şi reprezentanţilor angajaţilor, deoarece se urmăreşte:

verificarea modului de organizare şi de funcţionare a acestuia din toate punctele de vedere, referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă;

modul de implicare a personalului ; cunoaşterea riscurilor existente şi principalele măsuri adoptate ; identificarea punctelor slabe în activitatea specifică atât în activitatea de organizare cât şi în cea de

aplicare propriu-zisă ; cunoaşterea şi aplicarea legislaţiei specifice la nivelul punctelor de lucru.

8.2.4 Pregătirea / cunoştinţele anterioare

8.2.5 Planificare8.2.5.1 Criterii

Principalele criterii avute în vedere la planificarea unei inspecţii sunt: mărimea unităţii; nivelul potenţialului de risc de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională la locurile de muncă inspectate; influenţa procesului tehnologic asupra condiţiilor de muncă; situaţia accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale ; morbiditatea; gradul de dispersie a locurilor de muncă etc.

8.2.5.2 TematicaInspecţia-sistem are la baza o tematică, în concordanţă cu specificul unităţii respective, care trebuie să cuprindă

în principal următoarele aspecte: modul de îndeplinire a măsurilor stabilite în controalele anterioare; preocuparea managerială privind organizarea activităţii de protecţie a muncii, inclusiv a comitetelor de

securitate şi sănătate în muncă; numărul accidentelor de muncă şi al îmbolnăvirilor profesionale, analiza împrejurărilor şi cauzelor acestora şi a

măsurilor stabilite; activitatea de instruire şi informare a angajaţilor, în toate fazele procesului de muncă; identificarea locurilor de muncă cu pericol deosebit şi iminent de accidentare precum şi stabilirea măsurilor

corective care se impun; identificarea factorilor de risc, evaluarea nivelului de risc, respectiv a nivelului de securitate a locurilor de

muncă, secţiilor şi unităţilor;

Page 19: AB SL Manual Metode Inspectie

monitorizarea stării de sănătate a angajaţilor, programul de lucru, intensitatea şi ritmul muncii, munca tinerilor şi a femeilor gravide;

certificarea echipamentelor tehnice din punct de vedere al securităţii muncii; dotarea cu EIP şi EIL, cu materiale igienico-sanitare şi alimentaţie de protecţie; modul de respectare a planurilor de revizii şi reparaţii pentru fiecare echipament; preocuparea managerilor pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi securitate la locul de muncă, în general

şi la cele cu condiţii deosebite, în special; autorizarea personalului de specialitate (electricieni, sudori, macaragii, legători de sarcini etc.); autorizarea funcţionării unităţii din punct de vedere al protecţiei muncii; cheltuielile de protecţie a muncii; modul de respectare a prevederilor normelor de protecţia muncii în faza de cercetare, proiectare şi execuţie; instruirea personalului cu atribuţii în domeniul protecţiei muncii, dotarea cabinetelor de protecţie a muncii,

asigurarea corespunzătoare a propagandei în acest domeniu; pregătirea conducătorilor locurilor de muncă din punct de vedere al protecţiei muncii; controlul privind modul de respectare a prevederilor normelor de protecţie a muncii la locurile de muncă.

8.2.5.3 Activităţi preliminareAcordul inspectoratului teritorial de muncă pentru realizarea acestui controlPregătirea controlului la nivelul inspectoratului teritorial de muncăDupă nominalizarea echipei de lucru se pregătesc informaţiile necesare controlului, astfel:

principalele activităţi desfăşurate în unitatea respectivă; număr de angajaţi; accidente de muncă sau alte evenimente produse în timp în cadrul acestei unităţi; eventuale acte de control anterioare; pregătirea unor chestionare, întrebări, check-listuri, documente specifice de control, tematică de control

etc; realizarea controalelor medicale şi a supravegherii stării de sănătate a angajaţilor; personal încadrat în locuri de muncă în condiţii deosebite; altele.

8.2.6 Alegerea spre inspectare a sectoarelor unităţii

8.2.7 Inspecţia / vizita de inspecţie8.2.7.1 Efectuarea inspecţiei8.2.7.2 Încheierea inspecţiei8.2.7.3 Procesul verbal al inspecţiei

Fiecare inspecţie este finalizată printr-un proces verbal, care obligatoriu va cuprinde:

Page 20: AB SL Manual Metode Inspectie

numele inspectorului; temeiul legal al efectuării inspecţiei ; perioada inspecţiei; datele de identificare ale societăţii, inclusiv clasificare CAEN (cod diviziune); numele altor persoane care au participat (au însoţit inspectorul), precum şi numele delegaţilor societăţii; obiectivele inspecţiei (tematica); numărul de anexe cu constatările făcute şi măsurile dispuse; termenul de remediere a tuturor deficienţelor; sancţiuni contravenţionale aplicate sau propuneri de urmărire penală, după caz; locurile de muncă, instalaţiile şi/sau echipamentele tehnice pentru care s-a dispus oprirea (temporară sau

definitivă ) din funcţionare precum şi datele de identificare ale echipamentelor tehnice; numărul de exemplare în care s-a întocmit procesul verbal; semnătura inspectorilor şi semnătura de luare la cunoştinţă a conducătorilor unităţii; numerele de înregistrare (unitate şi ITM); în mod obligatoriu, un exemplar din procesul verbal de inspecţie se depune la unitate şi un exemplar la

inspectoratul teritorial de muncă pentru urmărirea măsurilor ; procesul verbal al inspecţiei se transmite după şedinţa de încheiere.

8.2.8Activităţi în completare8.2.8.1 Urmărirea-evaluarea-valorificarea controlului / Controlul executării cerinţelor impuse

8.3 INSPECŢIA - SISTEM ÎN ÎNTREPRINDERI MICI ŞI MIJLOCII8.3.1 Descriere generală

8.3.1.1 Domeniul de aplicare8.3.1.2 Pregătirea / cunoştinţele anterioare

8.3.2 Planificare8.3.2.1 Activităţi preliminare

8.3.3 Inspecţia / vizita de inspecţie8.3.3.1 Efectuarea inspecţiei8.3.3.2 Încheierea inspecţieiÎntrevedere cu conducerea unităţii pentru comunicarea concluziilor

8.4 METODA DE INSPECŢIE PRIN CONTROL TEMATIC

Page 21: AB SL Manual Metode Inspectie

Controlul tematic, reprezintă o altă formă de inspecţie, dar care diferă de metoda inspecţiei-sistem, prin faptul că verifică doar un număr limitat de aspecte din multitudinea problemelor existente la nivelul unităţii.

Din punct de vedere al abordării controalelor tematice se pot distinge mai multe forme şi anume: pe baza activităţilor proprii unităţii( de proiect); pe baza unor probleme dispuse ; inopinat; de analiză.

8.4.1 Control tematic pe baza activităţilor proprii unităţii (de proiect)8.4.1.1 Acordul inspectoratului teritorial de muncă pentru realizarea acestui control8.4.1.2 Pregătirea controlului la nivelul inspectoratului teritorial de muncă8.4.1.3 Anunţarea şi şedinţa preliminară cu conducerea societăţii8.4.1.4 Activităţi premergătoare - pregătitoare8.4.1.5 Realizarea controlului8.4.1.6 Analiza şi formularea cerinţelor8.4.1.7 Şedinţa de încheiere cu conducerea şi reprezentanţii unităţii8.4.1.8 Redactarea şi transmiterea procesului verbal8.4.1.9 Urmărirea – evaluarea – valorificarea controlului

8.4.2 Control tematic pe baza unor probleme dispuse8.4.3 Controlul tematic inopinat8.4.4 Control tematic - analiza

8.4.4.1 Acordul inspectoratului teritorial de muncă pentru realizarea acestui control8.4.4.2 Pregătirea controlului la nivelul inspectoratului teritorial de muncă8.4.4.3 Anunţarea şi şedinţa preliminară cu conducerea societăţii8.4.4.4 Activităţi premergătoare - pregătitoare8.4.4.5 Realizarea inspecţiei8.4.4.6 Analiza şi formularea cerinţelor8.4.4.7 Şedinţa de încheiere cu conducerea şi reprezentanţii unităţii8.4.4.8 Redactarea şi transmiterea procesului verbal8.4.4.9 Urmărirea – evaluarea - valorificarea controlului

8.5 METODA DE INSPECŢIE PRIN IMPUNEREA DE MĂSURI CU DIRECŢIE SPECIALĂ – MDS8.5.1 Descriere generală

Evaluare, urmărire şi valorificare8.5.2 Domeniul de aplicare

Page 22: AB SL Manual Metode Inspectie

Impunerea de măsuri cu direcţie specială (MDS) poate fi aplicată:Motivele care stau la baza impunerii de cerinţe de MDS:Aria de aplicare a MDSObiectivul urmărit

8.5.3 Pregătirea / cunoştinţele anterioare8.5.4 Planificare

8.5.4.1 Activităţi preliminareInspecţii preliminareElaborarea MDS – nota de sinteză - motivare, bazată pe controale, analize anterioareExemple de formulare a cerinţelor de tip MDSDescrierea accidentelor şi a riscurilorLista de controlCum se elaborează lista de control?Ce trebuie avut în vedere în formularea întrebărilor de pe lista de control MDS?Câte cerinţe de măsuri trebuie să conţină lista de control?

8.5.5 Inspecţia / vizita de inspecţie8.5.5.1 Efectuarea inspecţieiÎn efectuarea inspecţiei trebuie să se ţină seama de următoarele:Activităţi, consideraţii:8.5.5.2 Încheierea inspecţieiCum se încheie inspecţia?

8.5.6 Activităţi în completareTrecerea în revistă a rezultatelor

8.5.7 Evaluare, urmărire şi valorificare / Controlul executării cerinţelor impuse

8.6 METODA DE INSPECŢIE PRIN CAMPANIE8.6.1 Descriere generală

8.6.2 Domeniul de aplicareResurseObiectivul urmărit

8.6.3 Pregătirea / cunoştinţele anterioarePregătirea / cunoştinţele anterioare

8.6.4 Planificare8.6.4.1 Activităţi preliminare

Page 23: AB SL Manual Metode Inspectie

Preavizul vizitei de inspecţieŞedinţă pregătitoareCheck-listuri / chestionareInspecţii preliminareFormularele pentru evaluarea rezultatelor

8.6.5 Inspecţia / vizita de inspecţie8.6.5.1 Efectuarea controluluiEfectuarea controluluiSondajeConvorbiri / interviuriInspectarea propriu-zisă a mediului de muncă8.6.5.2 Încheierea controluluiÎntrevedere cu conducerea pentru comunicarea concluziilor

8.6.6 Activităţi în completare8.6.6.1 Coordonarea finalăProcesul verbal de inspecţie8.6.6.2 Urmărire şi valorificareStabilirea obiectivului campanieiMotivarea campanieiDurata campanieiPerioadele de desfăşurare ale campanieiNecesar de resursePregătirea campaniei ( la fiecare etapă se va nominaliza termenul şi persoana care răspunde de acţiune)Desfăşurarea controalelorValorificarea campanieiCondiţii de succes sau riscuri de neatingere a obiectivului doritCondiţii de succesRiscuri de neatingere a obiectivului dorit

Page 24: AB SL Manual Metode Inspectie

SECŢIUNEA C:METODE DE INSPECŢIE

8.1 INTRODUCEREMetodele de inspecţie sunt:

proceduri sistematice de inspectare a mediului de muncă care trebuie să fieo consemnate în scris, o testate, eficiente şi o capabile să ofere o bază solidă şi suficientă în identificarea

lipsurilor şi a riscurilor în ceea ce priveşte mediul de muncă şi activitatea de protecţie a muncii

8.2. INSPECŢIA-SISTEM în INTREPRINDERI MARI8.2.1. Descriere generală

- aplicabilă- tuturor întreprinderilor- în special unităţilor mari- controale sistematice, planificate,

- realizează o analiză de ansamblu asupra tuturor problemelor SSM- implică participarea unei echipe pluridisciplinare formată din

- inspectori de muncă- specialişti din partea unităţii- specialişti atraşi

- utilizare instrumente specifice:- interviuri; - întrebări, chestionare, - întinderea controlului ca timp

- paşii metodei- acordul ITM pentru realizare- constituirea echipei de control- pregătirea controlului- anunţarea controlului şi discuţie preliminară cu conducerea- pregătiri şi vizită premergătoare- alegerea sectoarelor unităţii- control efectiv în teren

- în cadrul sectoarelor;- interviuri cu angajaţii, RPM

Page 25: AB SL Manual Metode Inspectie

- răspunsul la chestionare- analiza materiale şi formulare cerinţe- şedinţa de încheiere cu conducerea şi reprezentanţii unităţii- redactarea şi transmiterea procesului-verbal- urmărirea şi evaluarea inspecţiei

8.2.2. Domeniul de aplicareSe recomandă ca metodă

- pentru orice categorie de agent economic- aplicabilă primordial unităţilor mari- control pentru organizări complexe şi numărul mare de nivele de decizie- verificare metodică a sistemului SSM din unitate şi funcţionarea lui practică

8.2.3. Obiectivul urmăritObiectivul metodei este:- de a identifica eventualele riscuri / lipsuri din mediul de muncă şi activitatea de protecţie a muncii,

- pe baza analizei efectuate de inspectorii de muncă în cadrul inspecţiei propriu-zise şi - cu ajutorul unor interviuri structurate, conţinând întrebări deschise adresate angajaţilor şi persoanelor aflate în conducerea sectoarelor inspectate, - însoţite de observaţii în ceea ce priveşte condiţiile de muncă;

- de a-i determina, pe angajator şi pe angajaţi, să se implice sistematic în activitatea de protecţie a muncii;- asigurarea preventivă a

- condiţiilor de desfăşurare a activităţilor, în conformitate cu cerinţele de securitate şi sănătate a muncii şi - controlului din acest punct de vedere în toate activităţile din economia naţională;

- eficientizarea organizării inspecţiei prin reducerea timpului afectat întocmirii documentelor de inspecţie;- asigurarea cadrului organizatoric de participare în luarea deciziilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, a sindicatelor şi reprezentanţilor angajaţilor, deoarece se urmăreşte:

- verificarea modului de organizare şi de funcţionare a acestuia din toate punctele de vedere, referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă;- modul de implicare a personalului;- cunoaşterea riscurilor existente şi principalele măsuri adoptate;- identificarea punctelor slabe în activitatea specifică atât în activitatea de organizare cât şi în cea de aplicare propriu-zisă;- cunoaşterea şi aplicarea legislaţiei specifice la nivelul punctelor de lucru.

8.2.4. Pregătirea / cunoştinţele anterioareAplicarea metodei necesită

- cunoştinţe temeinice, - experienţă în aplicarea metodei,

Page 26: AB SL Manual Metode Inspectie

- spirit de echipă şi - calităţi de comunicare- tehnica interviurilor- coordonarea inspecţiei de un inspector experimentat

8.2.5. Planificare8.2.5.1. Criterii- repartizarea unităţilor economice

- anual- în concordanţă cu programul de acţiuni al IM- ţinând seama de specialitatea fiecărui inspector

-organizarea controalelor de protecţie a muncii pe tematica prestabilită- planificare în comun cu alte organisme abilitate ale statului

- Comandamentul Pompierilor,- ISCIR, - Direcţiile de Sănătate Publică, - Inspectoratele pentru Protecţia Mediului, - Inspectoratele Judeţene de Poliţie etc

- principalele criterii avute în vedere la planificarea unei inspecţii- mărimea unităţii- nivelul potenţialului de risc de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională la locurile de muncă inspectate- influenţa procesului tehnologic asupra condiţiilor de muncă- situaţia accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale- morbiditatea- gradul de dispersie a locurilor de muncă etc

8.2.5.2. Tematicatematică în concordanţă cu specificul unităţii respective

- modul de îndeplinire a măsurilor stabilite în controalele anterioare- preocuparea managerială privind organizarea activităţii de protecţie a muncii, inclusiv a comitetelor de securitate şi sănătate în muncă- accidentele de muncă şi îmbolnăvirile profesionale

- număr- analiza împrejurărilor şi cauzelor acestora şi- măsurilor stabilite

- activitatea de instruire şi informare a angajaţilor, în toate fazele procesului de muncă- identificarea locurilor de muncă cu pericol deosebit şi iminent de accidentare precum şi stabilirea măsurilor corective care se impun

Page 27: AB SL Manual Metode Inspectie

- identificarea factorilor de risc, evaluarea nivelului de risc, respectiv a nivelului de securitate a locurilor de muncă, secţiilor şi unităţilor- monitorizarea stării de sănătate a angajaţilor, programul de lucru, intensitatea şi ritmul muncii, munca tinerilor şi a femeilor gravide- certificarea echipamentelor tehnice din punct de vedere al securităţii muncii- dotarea cu EIP şi EIL, cu materiale igienico-sanitare şi alimentaţie de protecţie- modul de respectare a planurilor de revizii şi reparaţii pentru fiecare echipament- preocuparea managerilor pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi securitate la locul de muncă, în general şi la cele cu condiţii deosebite, în special- autorizarea personalului de specialitate (electricieni, sudori, macaragii, legători de sarcini etc.)- autorizarea funcţionării unităţii din punct de vedere al protecţiei muncii- cheltuielile de protecţie a muncii- modul de respectare a prevederilor normelor de protecţia muncii în faza de cercetare, proiectare şi execuţie- instruirea personalului cu atribuţii în domeniul protecţiei muncii, dotarea cabinetelor de protecţie a muncii, asigurarea corespunzătoare a propagandei în acest domeniu- pregătirea conducătorilor locurilor de muncă din punct de vedere al protecţiei muncii- controlul privind modul de respectare a prevederilor normelor de protecţie a muncii la locurile de muncă

8.2.5.3. Activităţi preliminareAcordul ITM pentru realizarea acestui control- la planificarea inspecţiei-sistem se ţine seama de

- complexitatea proceselor de muncă,- nivelul riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională, - evenimentele produse, - gradul de dispersie al locurilor de muncă şi - perioada de timp de la ultima inspecţie

- înainte de control - se comunică angajatorului data programării controlului- se solicită unităţii să numească o persoană de contact, care să reprezinte unitatea / organizaţia în relaţiile cu inspectoratul teritorial de muncă- la solicitarea ITM să prezinte acele documente care trebuie examinate înainte de inspecţia propriu-zisă

- planurile de organizare, - statisticile privind concediile medicale şi accidentele de muncă, - planurile de acţiune şi - rezultatele ultimei vizite de control

- se constituie o echipă de control care- pregăteşte,

Page 28: AB SL Manual Metode Inspectie

- coordonează, - efectuează, - încheie şi - urmăreşte rezultatele inspecţiei- este alcătuită din

- inspectori ale căror competenţe însumate acoperă toate problemele pe care le presupune inspecţia respectivă- persoane având

- cunoştinţe despre unitate, organizaţie, - studii de specialitate în respectiva ramură de activitate şi- familiare cu metoda de inspecţie

- specialişti din institute sau organisme abilitate pe diverse specialităţiPregătirea controlului la nivelul ITM

- nominalizarea echipei de lucru - pregătire informaţii necesare controlului:

- principalele activităţi desfăşurate în unitatea respectivă;- număr de angajaţi;- accidente de muncă sau alte evenimente produse în timp în cadrul acestei unităţi;- eventuale acte de control anterioare;- pregătirea unor chestionare, întrebări, check-listuri, documente specifice de control, tematică de control etc;- realizarea controalelor medicale şi a supravegherii stării de sănătate a angajaţilor;- personal încadrat în locuri de muncă în condiţii deosebite, etc;- se preiau din

- baza de date a ITM- baza de date a altor instituţii- de la unitatea respectivă

- discuţie preliminară cu - conducerea şi - persoanele cu atribuţii în domeniul PM- pregătirea unităţii în vederea controlului,- desemnarea şi convocarea persoanelor

- care vor fi implicate în această acţiune (director tehnic, şefi de secţii, şef mecanic etc.)- de legătură- care pot pune la dispoziţie documentele necesare (planuri de organizare, statistici şi date, materialele realizate ca urmare a ultimelor controale etc.)

- prezentare

Page 29: AB SL Manual Metode Inspectie

- scop, tematica, obiectivele- echipa de control- modul şi instrumentele de lucru- perioada desfăşurării controlului- valorificarea datelor obţinute

- determinarea implicării angajatorului - stabilirea datei

- inceperii vizitei în teren,- prezentării documentelor ce trebuie pregătite de unitate

- inspecţii şi contacte preliminare- scurtă vizită în cadrul întregii unităţi- seviciile medicale de intreprindere- obţinerea altor informaţii generale- personalizarea chestionarelor, întrebărilor pentru interviuri, check-listuri etc- nominalizarea altor persoane care vor participa la control.- distribuirea chestionarelor, întrebărilor

- care vor avea un grad larg de exprimare- să permită discuţii libere, fără să se asbuzeze de ele

- se stabilesc- machetele care trebuie realizate, - datele- materialele necesare controlului etc.- modul de redactare şi elementele raportului angajatorului- documente privind inventarierea riscurilor, evaluarea lor, propunere de măsuri, atribuţii,- rapoarte privind finanţarea măsurilor

- consemnarea tuturor contactelor stabilite în vederea- informării inspectorilor implicaţi- asigurarea schimbului de informaţii- efectuarea de analize- formularea de cerinţe pornind de la o bază comună- alegerea acelor sectoare din unitate în care se vor desfăşura interviurile şi vizita de inspecţie.

8.2.6. Alegerea spre inspectare a sectoarelor unităţii- comisia analizează materialele întocmite- în funcţie de rezultat va stabili

- ordinea sectoarelor pt inspectare,- numărul de interviuri,

Page 30: AB SL Manual Metode Inspectie

- durata acestora etc.- repartizarea membrilor comisiei pe sectoare, in funcţie de

- specialităţile avute- rolul în cadrul echipei

8.2.7. Inspecţia / vizita de inspecţie8.2.7.1. Efectuarea inspecţiei Impunerea cerinţelor trebuie să se fundamenteze pe o vastă bază de date care să reflecte activitatea de protecţie a

muncii din unitate în ansamblul ei. Interviurile şi examinările condiţiilor concrete de lucru se vor face prin sondaj. Alegerea acelor sectoare din unitate care vor fi inspectate se va face în cadrul unei şedinţe a echipei de control şi cu ajutorul informaţiilor adunate în întâlnirile şi vizitele preliminare.

Discuţiile / interviurile se desfăşoară de la nivel inferior la nivel superior în cadrul unităţii / organizaţiei. În mod normal, interviurile sunt realizate de doi inspectori, unul dintre aceştia având sarcina de a consemna cele spuse. Mărimea grupurilor intervievate este, de regulă, de 3-6 persoane. Întâi sunt intervievaţi angajaţii şi persoanele cu atribuţii în domeniul protecţiei muncii, apoi conducătorii sectorului inspectat, persoanele de la nivelele de conducere, intermediare şi, în final, directorul executiv sau persoana cu funcţie echivalentă. În acest fel problemele ridicate sunt transmise la nivelele superioare de conducere din cadrul unităţii, putând fi verificate înaintea formulării unor cerinţe.

În mod normal inspecţia mediului de muncă decurge după un plan bine stabilit în prealabil, dar acesta este supus schimbării în cazul în care în timpul interviurilor sunt aduse la cunoştinţa inspectorilor şi alte probleme importante. Riscurile / lipsurile puse astfel în discuţie vor fi abordate în discuţiile cu persoanele direct responsabile şi se va atrage atenţia asupra cauzelor care au condus la apariţia acestora.

Toate interviurile şi inspecţiile vor fi consemnate în scris şi verificate de toţi inspectorii participanţi. Într-o şedinţă a echipei de control se va analiza întregul material adunat şi se va face o propunere de proces verbal conţinând cerinţele de remediere a lipsurilor din activitatea sistematică de protecţie a muncii. Eventualele lipsuri minore constatate în timpul vizitei la sediul unităţii vor fi consemnate într-o anexă la procesul verbal.

8.2.7.2 Încheierea inspecţiei

Întrevederea cu conducerea unităţii pentru comunicarea concluziilorÎntr-o şedinţă de încheiere, care constituie inspecţia-sistem propriu-zisă, la sediul unităţii / organizaţiei, la care vor

participa conducerea şi persoanele cu atribuţii în domeniul protecţiei muncii, se vor trece în revistă cerinţele privind îmbunătăţirile în activitatea sistematică de protecţia muncii. Angajatorul şi persoanele cu atribuţii în domeniul protecţiei muncii au astfel ocazia de a corecta, înainte de expedierea procesului verbal, eventualele neînţelegeri survenite în evaluarea lipsurilor făcută de către inspectoratul teritorial de muncă.

Page 31: AB SL Manual Metode Inspectie

8.2.7.3 Procesul verbal al inspecţieiFiecare inspecţie este finalizată printr-un proces verbal, care obligatoriu va cuprinde:

numele inspectorului; temeiul legal al efectuării inspecţiei ; perioada inspecţiei; datele de identificare ale societăţii, inclusiv clasificare CAEN (cod diviziune); numele altor persoane care au participat (au însoţit inspectorul), precum şi numele delegaţilor societăţii; obiectivele inspecţiei (tematica); numărul de anexe cu constatările făcute şi măsurile dispuse; termenul de remediere a tuturor deficienţelor; sancţiuni contravenţionale aplicate sau propuneri de urmărire penală, după caz; locurile de muncă, instalaţiile şi/sau echipamentele tehnice pentru care s-a dispus oprirea (temporară sau definitivă

) din funcţionare precum şi datele de identificare ale echipamentelor tehnice; numărul de exemplare în care s-a întocmit procesul verbal; semnătura inspectorilor şi semnătura de luare la cunoştinţă a conducătorilor unităţii; numerele de înregistrare (unitate şi ITM); în mod obligatoriu, un exemplar din procesul verbal de inspecţie se depune la unitate şi un exemplar la

inspectoratul teritorial de muncă pentru urmărirea măsurilor ; procesul verbal al inspecţiei se transmite după şedinţa de încheiere.

8.2.8Activităţi în completareConducătorul unităţii este obligat să trimită, în termenul dispus, planul cu măsurile luate pentru eliminarea

deficienţelor constatate şi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, cu termene precise şi responsabilităţi.Datele controlului se introduc în baza de date a inspectoratului teritorial de muncă. Se inventariază măsurile

asumate de angajator pentru remedierea deficienţelor şi analiza planului de măsuri. În cazul în care măsurile nu sunt acceptate, se restituie planul de măsuri şi se solicită refacerea acestuia.

Termenul de răspuns la procesul verbal se stabileşte de către inspector. În anumite cazuri, se poate stabili un termen mai scurt, de exemplu atunci când s-au constatat lipsuri grave. După primirea răspunsului, acesta este examinat şi sunt solicitate eventualele completări .

8.2.8.1 Urmărirea-evaluarea-valorificarea controlului / Controlul executării cerinţelor impuseInspecţia se poate repeta, de preferinţă în alte sectoare ale unităţii decât cele deja inspectate. Repetarea

controlului are drept scop stabilirea îmbunătăţirilor generale operate în activitatea sistematică de protecţie a muncii. În mod normal, repetarea controlului se face simplificat , dar acest lucru poate varia de la caz la caz.

Page 32: AB SL Manual Metode Inspectie

Pentru o inspecţie preventivă eficientă, este important ca ponderea cea mai mare a activităţilor să fie reprezentată de controlul preventiv, iar din fondul de timp alocat acestuia, se impun a fi preponderente discuţiile cu conducătorii unităţilor, locurilor de muncă, cu muncitorii, cu liderii sindicatelor şi/sau membrii CSSM (auditul managementului securităţii şi sănătăţii în muncă).

8.3 INSPECŢIA - SISTEM ÎN ÎNTREPRINDERI MICI ŞI MIJLOCII

8.3.1 Descriere generalăInspecţia-sistem în întreprinderile mici şi mijlocii se aplică în scopul evaluării activităţii sistematice de protecţie a

muncii. În inspectarea mediului de muncă din unitatea respectivă se va atrage atenţia asupra anumitor riscuri şi lipsuri constatate, pentru a se evidenţia legătura dintre un bun mediu de muncă şi un sistem fiabil de protecţie a muncii. Se vor evidenţia de asemenea, în timpul inspecţiei, avantajele unei activităţi sistematice de protecţie a muncii.

Metoda respectă aceleaşi principii ca în cazul întreprinderilor mari, cu următoarele particularităţi:

8.3.1.1 Domeniul de aplicareMetoda urmăreşte evaluarea activităţii sistematice de protecţie a mediului de muncă din întreprinderile mici şi

mijlocii.Obiectivul urmărit

Obiectivul metodei este de a examina metodic activitatea sistematică de protecţie a mediului de muncă şi de a impune cerinţe pentru eliminarea deficienţelor constatate. Se vor urmări de asemenea sensibilizarea şi conştientizarea angajatorului, prezentarea riscurilor şi avantajelor ce decurg din luarea măsurilor corespunzătoare de securitate şi sănătate în muncă.

8.3.1.2 Pregătirea / cunoştinţele anterioareÎn aplicarea metodei sunt necesare studii de specialitate în domeniul respectiv, având în vedere importanţa de a se

face înţeles şi de a transmite angajatorului un mesaj cât mai clar formulat.

8.3.2 Planificare

8.3.2.1 Activităţi preliminarePregătirile dinaintea inspecţiei constau în:

Page 33: AB SL Manual Metode Inspectie

Anunţarea inspecţiei Pregătirea de check-listuri / chestionare Expedierea materialului informativ la angajator

Materialul informativ poate fi orientat pe o anumită ramură de activitate, sub formă de interviuri cu angajatorii, adunate într-o publicaţie cu circuit intern. Informaţiile legate de activitatea sistematică de protecţie a mediului trebuie să fie accesibile angajatorilor.

8.3.3 Inspecţia / vizita de inspecţie

8.3.3.1 Efectuarea inspecţieiInspecţia începe cu o întrunire la care vor fi prezenţi conducerea unităţii şi reprezentanţii angajaţilor şi persoanele

cu atribuţii în domeniul protecţiei muncii. Reprezentanţii inspectoratului teritorial de muncă vor descrie scopul vizitei, iar cei ai unităţii vor avea ocazia să prezinte activitatea pe care o desfăşoară întreprinderea respectivă.

Inspectarea prin sondaj a mediului de muncă din întreprindere.

8.3.3.2 Încheierea inspecţiei

Întrevedere cu conducerea unităţii pentru comunicarea concluziilorInspecţia se încheie cu o întrunire în cadrul căreia se vor trece în revistă riscurile şi lipsurile constatate în mediul de

muncă. În acest context, reprezentanţii inspectoratului teritorial de muncă vor atrage atenţia asupra lipsurilor din unitate, pentru a sublinia avantajele unei implicări active şi susţinute în domeniul protecţiei mediului de muncă. În cadrul inspecţiei se va pune accentul pe importanţa unei riguroase evaluări a riscurilor, a unui plan de măsuri şi a unor proceduri adecvate în activitatea de protecţie a muncii. Se elaborează şi se înaintează angajatorului procesul verbal al inspecţiei.

8.4 METODA DE INSPECŢIE PRIN CONTROL TEMATIC

Controlul tematic, reprezintă o altă formă de inspecţie, dar care diferă de metoda inspecţiei-sistem, prin faptul că verifică doar un număr limitat de aspecte din multitudinea problemelor existente la nivelul unităţii.

Metoda necesită implicarea unui număr mai mic de inspectori şi durează un număr mai mic de zile. Ea nu poate să dea o imagine de ansamblu asupra modului de organizare, desfăşurare şi rezolvare a problemelor specifice de

Page 34: AB SL Manual Metode Inspectie

protecţie a muncii şi a mediului de muncă din unitate, ci dă o imagine destul de concludentă asupra problemei care constituie tema controlului şi mai vagă asupra celorlalte.În condiţiile implicării numai a unui singur inspector, sau chiar a doi inspectori în realizarea acestor tipuri de controale, este necesar ca aceştia să aibă o bună pregătire profesională multidisciplinară, precum şi o experienţă corespunzătoare în cadrul inspectoratului teritorial de muncă şi în realizarea unor astfel de controale.Trebuie avut în vedere că aceste controale reprezintă o bază de date în informarea inspectorilor din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă, în vederea pregătirii controalelor pentru activităţi similare.

Din punct de vedere al abordării controalelor tematice se pot distinge mai multe forme şi anume: pe baza activităţilor proprii unităţii( de proiect); pe baza unor probleme dispuse ; inopinat; de analiză.

De menţionat este faptul că pentru acest tip de inspecţii ( controale tematice), paşii urmaţi sunt aproximativ aceiaşi pentru toate formele arătate mai sus, cu unele mici adaptări. Paşii ce trebuie urmaţi, instrumentele de lucru şi modalităţile de aplicare sunt prezentate în continuare.

8.4.1 Control tematic pe baza activităţilor proprii unităţii (de proiect)Aceasta reprezintă o metodă generală de inspecţie, folosită în investigarea şi influenţarea activităţii de protecţie a muncii desfăşurată de angajator, ea poate fi aplicată în toate tipurile de unităţi şi în inspecţia oricărui tip de problemă legată de securitatea şi sănătatea în muncă.Scopul inspecţiei este de a evalua, de a controla şi de a orienta activitatea de protecţie a muncii într-o direcţie pozitivă. Este deosebit de importantă implicarea angajatorului încă de la început, deci de a conştientiza importanţa acţiunii desfăşurate. Problemele constatate cu ocazia inspecţiei vor constitui o bază de date pentru informarea inspectorilor în vederea generalizării modului cum se aplică şi se respectă problemele specifice pe linie de protecţie a muncii.În aplicarea acestei metode, atenţia se focalizează, în special, pe activităţile desfăşurate de angajator.Inspecţia se concentrează pe un număr limitat de probleme deosebite ce au apărut sau pot să apară în unitatea respectivă, care vor fi alese după ce au fost analizate materialele solicitate şi puse la dispoziţie, desfăşurîndu-se sub forma evaluării prin sondaj a unora dintre locurile de muncă, specifice problemei alese, completată cu o şedinţă-analiză.Această metodă poate fi folosită într-o unitate la orice nivel ierarhic de conducere, dar nu necesită strângerea şi evaluarea informaţiilor de la mai multe nivele, mai ales în cazul unităţilor mari.Se pot utiliza instrumente de lucru: formulare, chestionare, declaraţii pe proprie răspundere, check-list, alte materiale ajutătoare.Aplicarea metodei presupune parcurgerea următorilor paşi:

Page 35: AB SL Manual Metode Inspectie

acordul inspectoratului pentru realizarea acestui control; pregătirea controlului la nivelul inspectoratului; anunţarea şi şedinţă preliminară cu conducerea societăţii; activităţi premergătoare-pregătitoare; realizarea inspecţiei; analiza şi formularea cerinţelor; şedinţa de încheiere cu conducerea şi reprezentanţii unităţii; redactarea şi transmiterea procesului verbal; urmărirea-evaluarea-valorificarea controlului.

8.4.1.1 Acordul inspectoratului teritorial de muncă pentru realizarea acestui controlÎn funcţie de planificările existente, de cerinţele la nivelul judeţului, de unele evenimente produse, de activităţile

şi structurile unităţilor etc., conducerea inspectoratelor teritoriale de muncă, aprobă realizarea unor astfel de controale, care pot oferi datele necesare în problema care se doreşte a fi analizată.

O dată cu aprobarea controlului este nominalizat şi inspectorul sau inspectorii care va/vor realiza acest control.

8.4.1.2 Pregătirea controlului la nivelul inspectoratului teritorial de muncăAceastă etapă constă într-o informare asupra problemelor generale ale unităţii, în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă de către inspectorul/inspectorii desemnaţi pentru realizarea acestui control.Se pot prelua date de la contactele anterioare ( controale, vizite) avute cu unitatea care urmează a fi controlată, din baza de date rezultată din controalele anterioare, probleme deosebite apărute la nivelul judeţului pentru unităţi cu activităţi similare etc.

8.4.1.3 Anunţarea şi şedinţa preliminară cu conducerea societăţiiDupă aprobarea controlului şi a datei de desfăşurare se poate trece la anunţarea acestuia, conducerii unităţii

respective.Anunţarea are ca scop pregătirea unităţii în vederea controlului, conducătorul societăţii putând convoca la data stabilită mai multe persoane din cadrul unităţii care vor fi implicate în această acţiune, sau care trebuie să aibă cunoştinţă despre aceasta, cum ar fi: persoanele cu atribuţii în domeniul protecţiei muncii din unitate, şefii unor sectoare de activitate (director tehnic, şefi de secţii, şef mecanic etc.)În cadrul şedinţei preliminare se vor prezenta din partea inspectoratului printre altele:

tematica, obiectivele şi scopul controlului; prezentarea modului şi a instrumentelor de lucru;

Page 36: AB SL Manual Metode Inspectie

perioada în care se va desfăşura controlul; modul în care se preconizează a fi valorificate datele obţinute;

Tot cu acestă ocazie se vor stabili persoanele de legătură.

8.4.1.4 Activităţi premergătoare - pregătitoareÎn timpul analizei preliminare cu conducerea societăţii, sau imediat după aceasta, se poate solicita completarea unor formulare, astfel încât inspectorul/inspectorii să poată avea la dispoziţie cât mai multe date pentru realizarea inspecţiei şi care să formeze o imagine asupra problemelor specifice din unitate. Se vor utiliza documentele şi datele obţinute anterior controlului. Folosirea unor astfel de materiale prezintă avantajul determinării angajatorului şi a angajaţilor de a se implica în procesul de inspecţie, iar inspectorul îşi poate forma o imagine preliminară, de ansamblu, privind atitudinile şi cunoştinţele legate de aplicarea, funcţionarea şi respectarea prevederilor legale pe linie de protecţie a muncii.Se vor solicita şi trece în revistă riscurile existente în unitate, referitoare la problemele abordate, atât în ansamblu cât şi în detaliu. În această situaţie, chiar dacă inspectorul este sau nu la curent cu anumite probleme specifice din cadrul unităţii, acesta îşi formează o privire de ansamblu cu privire la aceste aspecte.Aceste materiale vor sta la baza alegerii problemei sau problemelor care vor face obiectul controlului.

8.4.1.5 Realizarea controluluiInspecţia propriu-zisă trebuie să demareze cu studierea materialelor solicitate şi puse la dispoziţie. Se realizează o inventariere a problemelor şi se formează o primă imagine asupra modului cum se desfăşoară şi se aplică activitatea specifică pe linie de protecţie a muncii. Se realizează o discuţie/analiză cu reprezentanţii angajatorului şi ai angajaţilor, pentru a se forma o imagine şi asupra disponibilităţilor şi dorinţei de colaborare a acestora, precum şi cunoaşterea viziunii acestora asupra modului cum privesc activitatea de protecţie a muncii.O altă subetapă este şi aceea de a selecta una sau mai multe probleme mai deosebite care există în unitate şi urmează a fi abordate şi analizate mai în profunzime. Având în vedere selectarea problemelor, se poate realiza eventual un scurt control (dacă este posibil), la unele locuri de muncă care corespund temei alese pentru analiză. Această subetapă are şi rolul de a atrage atenţia angajatorului şi angajaţilor, asupra importanţei problemelor alese.Inspecţia continuă cu analizarea activităţii de protecţie a muncii şi a planului de acţiuni al angajatorului. Analizarea planului de acţiune se poate face plecând şi de la analiza cauză-efect a problemelor puse în discuţie. Se analizează modul în care angajatorul însuşi investighează problemele legate de protecţia muncii şi ale mediului de muncă, scopurile pe care şi le propune şi măsurile pe care le adoptă sau urmează a fi adoptate, modul de organizare a activităţilor propriu-zise. Această analiză se poate face şi utilizând instrumente de lucru, check-listuri specifice problemelor alese, modele de analiză utilizate în cadrul unităţii etc.

Page 37: AB SL Manual Metode Inspectie

După studiul materialelor, discuţiilor etc., se va realiza o analiză a acestora (sau o sinteză a lor), cu participarea angajatorului şi a reprezentanţilor angajaţilor. Scopul acesteia este de a se realiza puncte de vedere comune.

8.4.1.6 Analiza şi formularea cerinţelorInspectorul va face o evaluare de ansamblu a activităţii sistematice de protecţie a muncii din cadrul unităţii dezvoltând tematica abordată şi eventualele cerinţe ce vor fi impuse. Evaluarea se va face ţinându-se seama de totalitatea problemelor existente. Se clarifică măsurile ce urmează a fi adoptate ca urmare a controlului.

8.4.1.7 Şedinţa de încheiere cu conducerea şi reprezentanţii unităţiiFinalizarea inspecţiei propriu-zise se va realiza printr-o şedinţă de încheiere la sediul unităţii controlate, la care

vor participa conducerea societăţii, persoanele cu atribuţii în domeniul protecţiei muncii, reprezentanţi ai CSSM-ului, alte persoane a căror prezenţă se consideră a fi necesară.

Se vor prezenta constatările făcute cu ocazia controlului, măsurile dispuse operativ în timpul desfăşurării acţiunii, deficienţele constatate, cerinţele privind îmbunătăţirea activităţii din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă.

Cu această ocazie se pot corecta, înainte de redactarea şi transmiterea procesului verbal, unele eventuale neînţelegeri survenite în evaluarea deficienţelor ce s-au constatat.

8.4.1.8 Redactarea şi transmiterea procesului verbalÎn cadrul şedinţei de încheiere, după clarificarea neînţelegerilor apărute, procesul verbal de control al inspecţiei se transmite conducerii unităţii controlate.În cadrul procesului verbal se comunică şi termenele la care trebuie să se realizeze răspunsurile unităţii referitoare la remedierea deficienţelor semnalate. Termenele trebuie să ţină seama de gravitatea deficienţelor semnalate.Procesul verbal trebuie să ajute la implementarea corespunzătoare sau la influenţarea activităţii de protecţie a muncii din unitate şi să constituie un instrument pentru planificarea inspecţiilor şi evaluarea activităţilor de inspecţie, precum şi a rezultatelor acestora. Este necesar ca angajatorul să privească acest document ca rezultat al convorbirilor desfăşurate în timpul inspecţiei.

8.4.1.9 Urmărirea – evaluarea – valorificarea controluluiProcesul verbal înregistrat şi în cadrul inspectoratului teritorial de muncă va fi introdus în baza de date a acestuia. Constatările făcute cu această ocazie pot reprezenta o bază de analiză şi informare pentru efectuarea unor controale viitoare în unităţi, pe tematici similare. De asemenea, acestea se constituie ca bază pentru un control ulterior, în cadrul aceleiaşi societăţi.

Page 38: AB SL Manual Metode Inspectie

Procesul verbal va fi urmărit în cadrul inspectoratului teritorial de muncă pentru a se verifica primirea răspunsului unităţii şi a se analiza modul în care au fost stabilite măsurile şi termenele. Se va realiza introducerea în baza de date a inspectoratului teritorial de muncă pentru a se putea urmări raportarea realizării măsurilor la termenele stabilite.

În cazul repetării controlului în unitate, acesta va decurge după acelaşi plan. Etapele de derulare pot varia, în funcţie de intervalul de timp scurs, de importanţa schimbărilor survenite şi de cerinţele impuse la inspecţiile anterioare.

8.4.2 Control tematic pe baza unor probleme dispuseAceastă metodă este similară cu metoda controlului pe bază de proiect, urmărindu-se aceleaşi etape, cu deosebirea că problema sau problemele ce se vor analiza în profunzime nu sunt alese dintre problemele mai deosebite constatate în unitate, ci sunt teme stabilite de către Inspecţia Muncii sau inspectoratele teritoriale de muncă, dictate de cerinţele de moment, unele evenimente ce au avut loc, chiar unele reclamaţii şi sesizări pentru anumite probleme etc. (exemple: protecţia lucrătorilor în spaţii închise, modul de asigurare a stării de sănătate a personalului angajat etc.).

8.4.3 Controlul tematic inopinatAcest tip de inspecţie îşi propune verificarea operativă şi inopinată a unor probleme specifice rezultate din activitatea curentă. În cadrul unor astfel de inspecţii se urmăreşte verificarea uneia sau mai multor probleme, cum ar fi spre exemplu: verificarea modului cum au fost raportate şi realizate măsurile stabilite la inspecţiile din cadrul unităţii respective, modul de păstrare a condiţiilor iniţiale pentru care s-a eliberat autorizaţia de funcţionare pe linie de protecţie a muncii etc.Metoda este similară cu cea a controlului tematic pe bază de proiect, ca etape şi mod de desfăşurare, cu deosebirea că nu se anunţă în prealabil, angajatorul. Având în vedere aceste aspecte, inspecţia, în acest caz, urmăreşte principial paşii prevăzuţi pentru controalele tematice, dar adaptate pentru aceste cazuri şi anume: acordul inspectoratului teritorial de muncă pentru realizarea acestui control; pregătirea controlului la nivelul inspectoratului; şedinţă cu conducerea societăţii; realizarea inspecţiei; analiza şi formularea cerinţelor; şedinţa de încheiere cu conducerea şi reprezentanţii unităţii; redactarea şi transmiterea procesului verbal; urmărirea-evaluarea-valorificarea controlului.

Page 39: AB SL Manual Metode Inspectie

Aceste etape în realizarea inspecţiei diferă sensibil faţă de cele prezentate anterior, în continuare prezentându-se numai particularităţile pentru subpunctele care necesită acest lucru.După aprobarea controlului, acesta trebuie pregătit de inspectorul căruia i s-a repartizat inspecţia, prin studierea materialelor existente la nivelul inspectoratului teritorial de muncă (planuri de măsuri, dosarul de autorizare, sesizările sau reclamaţiile etc.).Prezentarea la sediul unităţii în vederea realizării inspecţiei nu mai necesită o anunţare prealabilă.La prezentarea în cadrul societăţii, inspectorul de muncă va avea o scurtă discuţie/analiză cu conducerea societăţii (la care mai pot fi invitaţi şi alţi factori din administraţie sau reprezentanţi ai salariaţilor), unde se va prezenta tematica controlului (pentru sesizări şi reclamaţii, păstrându-se confidenţialitatea cauzelor care au determinat un astfel de control) şi unde se vor solicita anumite documente, completarea unor declaraţii pe proprie răspundere, completarea unor chestionare etc..După analizarea materialelor puse la dispoziţie, corelate cu datele avute în vedere la pregătirea controlului în cadrul inspectoratului teritorial de muncă, se va proceda la o vizită la locurile de muncă care fac obiectul tematicii controlului, respectându-se în principiu modalităţile arătate la punctele anterioare.Paşii care trebuie urmaţi în continuare sunt similari celor prezentaţi la punctele anterioare.

8.4.4 Control tematic - analizaAcestă metodă de inspecţie este orientată pe probleme organizatorice şi sociale privind modul de implementare a activităţilor specifice pe linie de protecţie a muncii şi a mediului de muncă. Inspecţia este organizată sub formă de discuţii de grup structurate, având ca punct de pornire părerile şi experienţa personalului în ceea ce priveste problemele specifice menţionate mai sus. Un număr de angajaţi, care cunosc bine activităţile, sunt aleşi pentru a participa în grupuri mici omogene. Aceste grupuri vor fi alcătuite din angajaţi cu sarcini de lucru similare sau având puncte de vedere comune în ceea ce priveste sarcinile de lucru şi condiţiile de muncă. Această metodă este recomandabil a se realiza pentru unităţile cu peste 50 angajaţi. Metoda este greu de aplicat în acele unităţi care au organizare puternic individualizată, adică acele unităţi în care mediul de muncă diferă foarte mult de la angajat la angajat.Pentru a putea face o inspecţie în mod profesionist este necesar ca inspectorii să cunoască forma de organizare a unităţii şi activitatea acesteia înainte de a demara discuţiile în grup.Paşii ce urmează a fi parcurşi sunt aceiaşi ca pentru orice control tematic, dar adaptaţi acestei forme, astfel:

acordul inspectoratului teritorial de muncă pentru realizarea acestui control; pregătirea controlului la nivelul inspectoratului teritorial de muncă; anunţarea şi şedinţa preliminară cu conducerea societăţii; activităţi premergătoare-pregătitoare; realizarea inspecţiei;

Page 40: AB SL Manual Metode Inspectie

analiza şi formularea cerinţelor; şedinţa de încheiere cu conducerea şi reprezentanţii unităţii; redactarea şi transmiterea procesului verbal; urmărirea-evaluarea-valorificarea controlului.

8.4.4.1 Acordul inspectoratului teritorial de muncă pentru realizarea acestui controlÎn funcţie de planificările existente, de cerinţele la nivelul judeţului, de unele evenimente produse, de activităţile şi structurile unităţilor, de existenta unor sesizări şi reclamaţii etc., conducerea inspectoratelor teritoriale de muncă, aprobă realizarea unor astfel de controale, care pot oferi datele necesare în problemele organizatorice şi sociale, privind aplicarea normelor de protecţia muncii, respectarea condiţiilor privind securitatea şi sănătatea în muncă.Odată cu aprobarea controlului sunt nominalizati şi inspectorii care vor realiza acest control.

8.4.4.2 Pregătirea controlului la nivelul inspectoratului teritorial de muncăAceastă etapă constă în strângerea şi corelarea informaţiilor referitoare la unitate de către inspectorii desemnaţi pentru realizarea acestui control.Se pot prelua date de la contactele anterioare (controale, vizite) avute cu unitatea care urmează a fi controlată, din baza de date rezultată din controalele anterioare, probleme deosebite apărute la nivelul judeţului pentru unităţi cu activităţi similare, sesizări-reclamaţii etc.Pentru un astfel de control se recomandă ca inspectorii să aiba experienţa profesională în aplicarea metodei, cunoştinţe multidisciplinare, abilităţi de comunicare etc.

8.4.4.3 Anunţarea şi şedinţa preliminară cu conducerea societăţiiDupă aprobarea controlului şi a datei de desfăşurare se poate trece la anunţarea acestuia conducerii unităţii respective.Anunţarea are ca scop pregătirea unităţii în vederea controlului, conducătorul societăţii putând convoca la data stabilită mai multe persoane din cadrul unităţii care vor fi implicate în această acţiune, sau care trebuie să aibă cunoştinţă despre aceasta. În cadrul şedinţei preliminare se vor prezenta din partea inspectoratului teritorial de muncă, printre altele: tematica, obiectivele şi scopul controlului; prezentarea modului şi a instrumentelor de lucru, felul în care se vor desfăşura discuţiile, programul acestora; perioada următoare în care se va desfăşura controlul ( propunerea unei cronograme); modul în care se preconizează a fi valorificate datele obţinute;

Page 41: AB SL Manual Metode Inspectie

8.4.4.4 Activităţi premergătoare - pregătitoareÎn timpul analizei preliminare cu conducerea societăţii sau imediat după aceasta, se vor stabili exact etapele de lucru, pentru fiecare pas. Se va discuta de asemenea, cu grupuri ce pot fi identificate în cadrul societăţii, ca fiind omogene, grupuri bine definite, care vor reprezenta toate sau majoritatea sectoarelor de activitate din unitate. Aceste grupuri omogene pot fi alcătuite din angajaţi care lucrează în diferite secţii, etape de producţie, care fac parte din diferite grupuri profesionale, care au diferite atribuţii.De asemenea se va stabili componenţa grupurilor de câte 6-8 participanţi. Sarcina de a stabili componenţa grupurilor revine, în proporţie egală, angajatorului şi organizaţiilor sindicale sau reprezentanţilor salariaţilor. Scopul urmărit este ca opiniile ce vor fi consemnate să fie nuanţate şi să ofere, pe cât posibil, o imagine reală, clară şi unitară a discuţiilor. Ambele părţi vor fi încurajate să aibă în vedere ca fiecare grup în parte să acopere, cât mai bine, diversitatea opiniilor existente. Este preferabil ca cei numiţi să nu aibă funcţii de conducere sau să fie reprezentanţi aleşi. Pentru organele de conducere sau organele alese este preferabil a se constitui grupuri total separate, la care şi discuţiile vor fi separate.

Responsabilitatea de a-i convoca pe membrii grupurilor de lucru îi revine angajatorului. Este important să se explice şi modalitatea în care s-a făcut selecţia.

8.4.4.5 Realizarea inspecţieiÎn vederea stabilirii sectoarelor ce vor constitui obiectul discuţiilor şi a unei bune organizări a convorbirilor, participanţii din fiecare grup, vor completa un chestionar simplu, înainte de începerea acestora. Scopul acestor întrebări este de a identifica cele mai importante subiecte de discuţie, de a oferi o structură şi o anumită direcţionare a discuţiilor. Chestionarele completate vor constitui material de lucru al cărui unic scop este de a ajuta la alcătuirea agendei de lucru. De aceea, chestionarele vor fi înapoiate persoanelor care le-au completat. Formularea întrebărilor se va adapta de la caz la caz, în funcţie de unitatea controlată.Discuţiile se vor purta separat cu reprezentanţii numiţi de conducere, cu cei numiţi de sindicat sau reprezentanţii salariaţilor, precum şi cu cei din conducerea administrativă, a sindicatului/ reprezentanţii salariaţilor.Timpul afectat discuţiilor, a introducerilor şi a prezentărilor va fi adaptat la grupul de lucru şi la timpul total afectat controlului. Discuţia va începe printr-o prezentare a activităţii de inspecţie, a modalităţilor de lucru şi a motivului inspecţiei, precum şi a felului în care urmează a fi utilizate informaţiile obţinute în urma inspecţiilor. Partea introductivă va include şi o scurtă prezentare a participanţilor şi a sarcinilor de lucru.După această etapă, participanţii vor completa chestionarele care vor fi strânse în timp ce aceştia vor lua o pauză. După aceasta se vor anunţa verbal concluziile rezultate şi se vor înapoia chestionarele. În acest mod se vor stabili problemele ce vor fi abordate sau se vor stabili modalităţile de abordare a celor stabilite.

Page 42: AB SL Manual Metode Inspectie

În chestionare participanţii vor fi rugaţi să descrie propriile condiţii de muncă, anumite probleme ce interesează inspecţia, aria discuţiilor putând fi lărgită.Discuţiile vor fi coordonate de doi inspectori de muncă care au roluri diferite. Unul dintre aceştia va conduce şi va structura convorbirile notând principalele idei/ probleme. Celălalt inspector va face însemnări detaliate asupra celor discutate. La intervale regulate, conducătorul discuţiei va trece în revistă concluziile la care s-a ajuns. Una dintre atribuţiile importante ale inspectorului de muncă care conduce discuţia este de a se asigura ca toţi participanţii să ia cuvântul şi să-şi împărtăşească punctele de vedere şi experienţa.Fiecare discuţie se va încheia cu o trecere în revistă a concluziilor la care s-a ajuns şi a problemelor despre care inspectorii consideră că trebuie discutate cu conducerea.Discuţiile pe grupe se pot desfăşura separat şi simultan cu participarea mai multor inspectori, dar între aceştia trebuie să fie realizată o colaborare-comunicare, pentru ca tuturor grupurilor să li se dea o interpretare unitară a discuţiilor şi o abordare corespunzătoare acestora, pornind de la nivelul reprezentanţilor salariaţilor şi ajungând către grupurile ce formează conducerea societăţii.Este important ca versiunea finală a discuţiilor să reflecte cât mai fidel situaţia reală.

8.4.4.6 Analiza şi formularea cerinţelorInspectorii vor face o evaluare de ansamblu a activităţii sistematice de protecţie a muncii şi o descriere a eventualelelor cerinţe ce vor fi impuse. Evaluarea se va face ţinându-se seama de totalitatea problemelor constatate. Se clarifică măsurile ce urmează să fie adoptate ca urmare a inspecţiei.Concluziile inspecţiei este recomandabil a fi discutate şi în cadrul unui seminar cu ceilalţi colegi cu experienţă, aceasta înainte de discuţia finală cu conducerea societăţii.

8.4.4.7 Şedinţa de încheiere cu conducerea şi reprezentanţii unităţiiFinalizarea inspecţiei propriu-zise se va realiza printr-o şedinţă de încheiere la sediul unităţii controlate, la care vor participa conducerea societăţii, responsabilul cu protecţia muncii, reprezentanţi ai CSSM-ului, alte persoane a căror prezenţă se consideră a fi necesară.Se vor trece în revistă constatările făcute cu ocazia inspecţiei, deficienţele constatate, cerinţele privind îmbunătăţirea activităţii pe linie de protecţie a muncii. Se recomandă ca numele participanţilor la discuţii şi problemele discutate de către aceştia să nu facă obiectul unor anexe, iar prezentarea materialului să se constituie într-o sinteză a acestor discuţii.Cu ocazia discuţiei finale cu conducerea unităţii, unde se pot exprima din partea acestora şi alte puncte de vedere, se pot corecta, înainte de redactarea şi transmiterea procesului verbal, unele eventuale neînţelegeri survenite în evaluarea deficienţelor ce s-au constatat. Se va face o prezentare generală a conţinutului procesului verbal de control.

Page 43: AB SL Manual Metode Inspectie

8.4.4.8 Redactarea şi transmiterea procesului verbalDupă corectarea neînţelegerilor apărute, procesul verbal de control, redactat în forma stabilită, se transmite, după această şedinţă de încheiere, unităţii controlate.În cadrul procesului verbal se comunică şi termenele la care trebuie să se realizeze răspunsurile unităţii, referitoare la remedierea deficienţelor semnalate sau a modului de implementare a unor cerinţe specifice. Termenele se pot stabili de regulă de comun acord cu conducerea societăţii, ţinându-se seama de natura şi complexitatea problematicilor abordate.Procesul verbal trebuie să ajute la implementarea corespunzătoare sau la influenţarea pozitivă a activităţii de protecţie a muncii din unitate. Acest material se poate constitui şi într-un instrument de lucru al inspecţiei pentru controalele viitoare, pentru evaluarea activităţilor de inspecţie, precum şi a rezultatelor acestora. Este necesar ca angajatorul să privească acest document ca rezultat al convorbirilor desfăşurate în timpul inspecţiei, care să-l determine la o implicare mai accentuată în activităţile din acest domeniu.

8.4.4.9 Urmărirea – evaluarea - valorificarea controluluiProcesul verbal, înregistrat şi în cadrul inspectoratului teritorial de muncă, va fi introdus în baza de date a acestuia. Constatările făcute cu această ocazie pot reprezenta o bază de analiză pentru efectuarea unor controale viitoare, în unităţi pe tematici similare. De asemenea, se constituie ca o bază pentru un control ulterior în cadrul aceleiaşi societăţi.Procesul verbal va fi urmărit în cadrul inspectoratului teritorial de muncă pentru a se verifica primirea răspunsului şi a se analiza modul cum au fost rezolvate problemele semnalate sau dacă nu au fost înregistrate alte probleme deosebite, modul cum angajatorul se preocupă pentru implementarea corespunzătoare a tuturor problemelor specifice.În cazul repetării inspecţiei, aceasta va decurge după acelaşi plan. Etapele de derulare, sectoarele alese şi componenţa echipelor de lucru pot varia, în funcţie de intervalul de timp scurs, de importanţa schimbărilor survenite şi de cerinţele impuse la inspecţiile anterioare etc.

8.5 METODA DE INSPECŢIE PRIN IMPUNEREA DE MĂSURI CU DIRECŢIE SPECIALĂ – MDS

8.5.1 Descriere generalăMDS este o prescurtare pentru Măsuri cu Direcţie Specială şi reprezintă o metodă de control prin care se

propune eliminarea riscurilor din mediul de muncă. Riscurile, identificate într-o activitate cu ocazia unor controale anterioare, conduc la impunerea de măsuri de prevenire. Lista de riscuri identificate şi corespunzătoare deficienţelor ce

Page 44: AB SL Manual Metode Inspectie

trebuie eliminate este expediată tuturor unităţilor în care pot exista astfel de riscuri. În acest fel sunt cuprinse în aria de aplicare a metodei toate unităţile similare, indiferent de mărimea lor. Procesul verbal de control este însoţit de un document (numit “listă de control”) în care angajatorul îşi formulează răspunsul. În principiu, această metodă este utilizată atunci când există o bună cunoaştere a riscurilor.

Adresa transmisă este însoţită de un document ce va cuprinde lista de riscuri care trebuie verificată de către angajator şi care va stabili eventualele măsuri de eliminare, reducere a riscurilor şi comunicarea către inspectoratele teritoriale de muncă a măsurilor stabilite

Măsurile cu direcţie specială trebuie să fie reprezentative şi să respecte legislaţia în domeniu. Răspunsul angajatorului este o declaraţie privind activitatea desfăşurată şi atitudinea adoptată faţă de problemele de protecţie a muncii. MDS constituie un instrument de lucru valoros în activitatea de control a mediului de muncă şi o metodă a cărei aplicare economiseşte timp.

Evaluare, urmărire şi valorificare MDS este o modalitate necostisitoare de a stabili contacte cu grupuri-ţintă mari, ce au avut doar contacte

sporadice cu Inspecţia Muncii în perioadele anterioare sau nu au avut deloc. Credibilitatea informaţiilor primite duce la succesul metodei. Modalitatea de formulare a adreselor determină, într-o anumită măsură, valoarea răspunsului. Atât inspectorii cât

şi angajatorii subliniază importanţa controlului executării cerinţelor .

8.5.2 Domeniul de aplicare

Impunerea de măsuri cu direcţie specială (MDS) poate fi aplicată: atunci când riscurile sunt cunoscute şi când cerinţele adoptării unor măsuri sunt bine definite; atunci când există o nevoie acută de informare privind existenţa riscurilor, a prevenirii acestora şi a dispunerii de

măsuri de prevenire; atunci când este necesară o inventariere rapidă a riscurilor; MDS vizează probleme concrete, bine definite din toate domeniile de activitate unde se aplică legea protecţiei

muncii şi unde riscurile (abaterile) pot conduce la îmbolnăviri; MDS trebuie pregătite cu rigurozitate, astfel încât cei cărora le sunt adresate să înţeleagă conţinutul solicitărilor.

Motivele care stau la baza impunerii de cerinţe de MDS: MDS se limitează la riscurile ce pot fi atestate prin statistici şi /sau experienţe individuale; ramura de activitate;

Page 45: AB SL Manual Metode Inspectie

riscuri – gravitatea acestora – munci care implică riscuri – meserii care implică riscuri – apariţia riscurilor – accidente de muncă înregistrate;

dimensiunea unităţii respective; colaborarea cu alţii.

Aria de aplicare a MDSSe recomandă ca un astfel de pachet de măsuri să nu fie expediat la mai mult de 150-200 de unităţi. Se considera

că MDS au rezultate mai bune atunci când aria lor de aplicare este mai restrânsă.

Obiectivul urmărit obligarea angajatorului să ia iniţiative; adoptarea unor măsuri de prevenire; crearea de contacte cu toate unităţile dintr-o anumită ramură de activitate cu arie mare de acoperire; exprimarea opiniilor angajatorului privind activitatea de protecţie a muncii din unitatea pe care o conduce; ghidarea activităţii de inspecţie în funcţie de necesităţile reale.

8.5.3 Pregătirea / cunoştinţele anterioareMetoda, pentru a fi eficientă, trebuie să se bazeze pe date concrete şi să fie desfăşurată cu participarea unor

persoane cu cunoştinţe de specialitate în domeniul respectiv. Redactarea adreselor şi listelor de control trebuie să fie clară, concisă, explicită şi motivată.

8.5.4 Planificare

8.5.4.1 Activităţi preliminare Inspecţii preliminare

Activităţile pregătitoare trebuie să cuprindă un număr de inspecţii obişnuite / inspecţii de control în scopul verificării (studii pilot).

Elaborarea MDS – nota de sinteză - motivare, bazată pe controale, analize anterioare motivele adoptării acestora; descrierea riscurilor; descrierea consecinţelor; ce trebuie făcut; reglementările existente în domeniu;

Page 46: AB SL Manual Metode Inspectie

măsurile ce trebuie adoptate vor fi formulate într-o abordare separată făcându-se trimitere la legislaţia în domeniu;

statistici privind accidentele de muncă; anchete; acte normative; limbajul folosit.

Modul în care MDS sunt receptate de angajatori depinde de formularea acestora. De regulă sunt percepute pozitiv cerinţele clare şi neechivoce, bazate pe situaţii concrete. Trebuie respectat un număr de principii bazate pe experienţe practice. Trebuie avut în vedere faptul că în elaborarea notei-sinteză se începe cu specificarea motivelor, însoţite de date statistice. În cazurile în care MDS se adresează angajatorilor în ale căror unităţi este posibil să nu fie prezente toate riscurile semnalate, acest fapt trebuie neapărat specificat. Astfel, se vor menţiona întotdeauna motivele concrete care au condus la impunerea de cerinţe MDS.

Exemple de formulare a cerinţelor de tip MDSÎn cazul unităţilor ce folosesc prese:“Inspecţia Muncii are ca sarcină controlarea mediului de muncă cu scopul de a preveni accidentele şi îmbolnăvirile

profesionale în procesul muncii. Examinând statisticile oficiale, am constatat, în ramura dumneavoastră de activitate, creşterea incidenţei accidentelor de muncă care au ca urmări striviri şi amputări ale degetelor de la mâini. Acest tip de leziuni provoacă mari suferinţe, invaliditate şi cheltuieli ridicate pentru victimă şi pentru societate. Vă solicităm acum ajutorul pentru a înlătura riscul apariţiei unor astfel de accidente. În cele de mai jos găsiţi enumerate un număr de riscuri în legătură cu care solicităm adoptarea unor măsuri, în cazul în care acestea sunt prezente în unitatea dumneavoastră. Chiar dacă riscurile semnalate de noi nu există sau au fost deja înlăturate, vă solicităm un răspuns complet. În cazul în care, în unitate se folosesc prese (specificaţi tipul acestora), înlăturaţi riscurile din lista anexată.”

Exemplul de mai sus începe cu precizarea creşterii numărului de accidentări, aspect ce poate provoca suferinţe şi cheltuieli mari. În continuare, se arată că expedierea unui răspuns este obligatorie, chiar dacă unitatea nu are acel tip de utilaj. În final se face trimitere la lista de control pe care angajatorul trebuie să o parcurgă şi de care trebuie să ţină seama. Aceasta este partea cea mai importantă şi cu cele mai bune efecte în practică a MDS.

Descrierea accidentelor şi a riscurilorLipsurile / neregulile din mediul de muncă trebuie clarificate în mod constant. Lipsurile reprezintă riscuri. Este

important ca descrierea accidentelor şi a consecinţelor pe care riscurile le pot avea, să se facă în mod clar, dar nu dramatic.

Cerinţele de adoptare a unor măsuri de prevenire a riscurilor şi lipsurilor din mediul de muncă trebuie (dacă acest lucru este posibil) să fie însoţite de trimiteri la legislaţia în domeniu. Pentru cei cărora le sunt adresate MDS, aceste

Page 47: AB SL Manual Metode Inspectie

“texte” nu sunt întotdeauna clare. De aceea poate fi necesară interpretarea noastră. Pentru a atinge efectul “măsuri prin activitate proprie” trebuie să oferim îndrumare privind modul în care funcţionează reglementările legii.

Lista de controlCe este important în lista de control?Chiar şi aici se impune folosirea unor formulări clare, lipsite de echivoc. În vederea inventarierii într-o ordine

corespunzătoare, a tuturor abaterilor posibile este adesea necesară conlucrarea. Elaborarea listei trebuie să se facă împreună cu un coleg , după principiul “doi văd mai bine decât unul”. Conlucrarea este absolut necesară pentru a se ajunge la un nivel adecvat al cerinţelor.

O regulă folositoare este urmarea modelului : DETALIU – FUNCŢIE – ABATERI DE SISTEM. Activităţile preliminare şi trecerea în revistă a eventualelor lipsuri devin astfel mai simple.

Testaţi cerinţele de MDS în cadrul inspecţiilor de control înainte de expedierea lor către un mare număr de unităţi. Abaterile de detaliu conduc mai ales la riscuri minore (riscuri de zi cu zi). Abaterile funcţionale sunt, conform acestei definiţii, riscuri cauzate de neglijarea de către angajator a înlăturării

riscurilor cu toate că acestea îi erau cunoscute. Abaterile de sistem şi riscurile pe care acestea le au drept consecinţă pot apărea din lipsă de informare sau

incompetenţă.

Pentru exemplificare, putem reveni la cazul preselor. Posibilele lipsuri minore în ceea ce priveşte uneltele şi presele, cum ar fi dispozitivele de protecţie defecte şi reglările defectuoase, trebuie abordate înaintea problemelor referitoare la întreţinerea periodică a utilajelor şi la persoanele cărora le revine această responsabilitate.

Pe ultimul loc pe listă pot fi trecute problemele referitoare la instruirea personalului. Într-un mod asemănător pot fi analizate problemele privind organizarea muncii. Concediile medicale pot fi un bun indicator în depistarea problemelor din mediul de muncă. Felul în care angajatorul face faţă consecinţelor absenţei pe caz de boală dovedeşte capacitatea acestuia de a gândi practic. Modul în care este abordată chestiunea reabilitării poate evidenţia lipsuri în sistem.

Cum se elaborează lista de control?Lista de control trebuie să constituie un document separat anexat procesului verbal de control. Angajatorul va

primi un exemplar, la fel şi reprezentantul personalului, mai ales dacă acesta este reprezentantul protecţiei muncii pe unitate sau în teritoriu. Pe listă trebuie trecut numărul de înregistrare al unităţii, pentru a facilita înscrierea în codul unic de înregistrare pentru unităţi. Această listă impune un răspuns / o declaraţie din partea unităţii. Astfel, este clar că ea trebuie expediată înapoi Inspecţiei Muncii deci se scrie adresa Inspecţiei Muncii. Data limită de predare a răspunsului va fi specificată.

Se subliniază faptul că parcurgerea listei de către angajator se încheie cu semnarea acesteia atât de către angajator, cât şi de către reprezentantul personalului (reprezentantul cu protecţia muncii pe unitate). Scopul este de a determina conlucrarea şi comunicarea în unitatea respectivă.

Page 48: AB SL Manual Metode Inspectie

Ce trebuie avut în vedere în formularea întrebărilor de pe lista de control MDS? Puneţi-vă întotdeauna întrebarea – am explicat motivele formulării acestei întrebări? Dacă răspunsul este da, pot formula întrebarea direct – Se întâmplă ca …? Aţi? Răspunsul trebuie să se poată formula în termeni de «  da »  şi «  nu ». Cereţi întotdeauna explicaţii în cazul în care răspunsul este negativ – exemplu: S-au făcut măsurătorile necesare? Da

…, Nu …, dacă «  nu » explicaţi motivele. Puneţi întotdeauna astfel de întrebări suplimentare atunci când acest lucru este posibil.

Un alt principiu important de elaborare este ca întrebările să fie corelate logic. Aceasta înseamnă că modelul DETALIU – FUNCŢIE – ABATERI DE SISTEM se aplică întregului pachet MDS. Datorită legăturilor logice dintre întrebări este foarte uşor de determinat dacă MDS au fost abordate corect de către cei cărora le sunt adresate. Întrebările trebuie formulate astfel încât din răspunsuri să reiasă clar atitudinea faţă de activitatea de protecţie a muncii. Răspunsurile ce urmează a fi examinate de către inspector trebuie să poată fi repetate şi, în cel mai rău caz vor constitui baza aplicării unor sancţiuni. Un alt principiu este de a face trimiteri la legislaţia în domeniu. Nu uitaţi să “interpretaţi” conţinutul prevederilor legale astfel încât cei cărora li se adresează MDS să înţeleagă despre ce este vorba.

Câte cerinţe de măsuri trebuie să conţină lista de control?În funcţie de domeniul pe care l-aţi ales (riscurile şi abaterile sunt funcţie de ramura de activitate), puteţi folosi

următoarea “reţetă”: Nivel crescut al riscurilor – câteva cerinţe de măsuri foarte concrete; Costuri mari de aplicare a măsurilor – un număr mai mic de cerinţe bine definite; O activitate susţinută de investigare şi evaluare din partea angajatorului – un număr mic de cerinţe;

În conformitate cu cele de mai sus, numărul de cerinţe va creşte dacă măsurile sunt uşor de pus în practică. De obicei este vorba de 5-10 cerinţe în industria prelucrătoare şi 10-20 de cerinţe în aproape toate celelalte ramuri. Lipsurile tehnice sunt întotdeauna mai uşor de formulat decât cele legate de probleme ergonomice sau psihosociale. Acestea din urmă pot necesita explicaţii suplimentare în legătură cu scopul lor, ceea ce la rândul său impune o reducere a numărului de cerinţe MDS. Documentul trebuie să aibă maxim trei pagini A4.

8.5.5 Inspecţia / vizita de inspecţie

8.5.5.1 Efectuarea inspecţieiÎn efectuarea inspecţiei trebuie să se ţină seama de următoarele:

Page 49: AB SL Manual Metode Inspectie

expedierea cerinţelor de MDS; numărul de unităţi cărora le sunt adresate; activităţile ce vor fi demarate; eventuale activităţi în completare ; solicitarea, analizarea şi interpretarea răspunsurilor; sinteza datelor.

Activităţi, consideraţii:- Ce parteneri de colaborare există? este necesară înştiinţarea cabinetelor de medicină a muncii – cum?- Se va apela la reprezentanţii pe protecţia muncii din teritoriu?- Ce resurse are la dispoziţie Inspecţia Muncii ?- Cât de mari vor fi coletele expediate?- Au timp toţi participanţii să colaboreze?

Faceţi o regulă din a-i îndruma pe cei cărora li se adresează MDS către coordonatorul inspecţiei pentru lămuriri suplimentare.

8.5.5.2 Încheierea inspecţieiCum se încheie inspecţia?

solicitarea, analizarea şi interpretarea răspunsurilor; sinteza datelor.

8.5.6 Activităţi în completareTrecerea în revistă a rezultatelor

Cum au fost percepute cerinţele de MDS? Numărul de răspunsuri directe; Numărul de unităţi care au luat legătura cu Inspecţia Muncii; Numărul de măsuri adoptate.

8.5.7 Evaluare, urmărire şi valorificare / Controlul executării cerinţelor impuseControlul executării cerinţelor impuse se poate face asupra unui număr de unităţi contactate sau asupra tuturor.

Inspecţiile sunt în general necesare. Cu cât nivelul riscurilor este mai mare, cu atât mai riguros trebuie să fie controlul. Metoda MDS nu poate înlocui o altă activitate de inspecţie.

Page 50: AB SL Manual Metode Inspectie

Adoptarea măsurilor poate fi controlată fie prin sondaj, fie complet. Metoda aleasă în acest scop trebuie să fie în conformitate cu problemele concrete şi cu cerinţele de măsuri care au fost impuse. În situaţiile care implică grad mare de risc sunt mai puţin adecvate inspecţiile de depistare a riscurilor.

Chiar dacă se hotărăşte inspectarea fiecărei unităţi, intervalul de timp necesar pentru aceasta va fi mai mic decât în cazul inspecţiilor “obişnuite” corespunzătoare. Acest lucru este determinat de faptul că cerinţele au fost deja comunicate. Lipsurile neremediate vor fi consemnate. Acele cerinţe care nu mai sunt de actualitate vor fi eliminate din procesul verbal. Trebuie de asemenea lăsat spaţiu pentru cerinţe suplimentare. Există dovezi că acest sistem s-a dovedit satisfăcător.

8.6 METODA DE INSPECŢIE PRIN CAMPANIE

8.6.1 Descriere generalăMetoda campaniilor poate fi folosită referitor la conştientizarea privind o anumită problemă, printr-o activitate de

control şi prevenire bine pusă la punct, definită în timp şi care atrage atenţia mijloacelor de informare în masă. Modalitatea de alegere a unităţilor se deosebeşte de cea a controalelor obişnuite prin aceea că are de la bun început o orientare bine delimitată. Organizarea unei campanii implică:

date statistice privind accidentele de muncă; procurarea datelor, documentelor, informaţiilor în legătură cu obiectul campaniei; procesarea datelor; realizarea unui material de sinteză în vederea motivării campaniei; pregătirea inspectorilor pentru aplicarea metodei (riscuri, măsuri preventive); asigurarea bazei materiale necesare desfăşurării campaniei şi informarea mass-media; întocmirea materialului informativ adresat angajatorilor şi mass-media; programarea controalelor; desfăşurarea controalelor; liste cu unităţile ale căror angajatori vor fi contactaţi prin poştă şi care vor fi apoi, inspectate; procese verbale tipizate conţinând lipsuri şi cerinţe; documente în care vor fi consemnate rezultatele campaniei; instrucţiuni privind efectuarea campaniei; valorificarea şi urmărirea rezultatelor campaniei.

8.6.2 Domeniul de aplicare

Page 51: AB SL Manual Metode Inspectie

Metoda campaniei este adecvată în special atunci când, printr-o acţiune unitară, se atrage atenţia asupra unei anumite probleme care este apoi supusă opiniei publice prin intermediul mijloacelor de informare în masă. Campania se poate desfăşura într-un interval limitat de timp, în general cu implicarea tuturor inspectorilor de muncă din teritoriu, întrucât, fiecare problemă abordată necesită materiale de informare şi instrucţiuni specifice.

ResurseEste necesar mult timp pentru planificarea unei campanii. Metoda necesită resurse, dar pe de altă parte este foarte

eficientă ca metodă de inspecţie şi în ceea ce priveşte strângerea de informaţii într-o perioadă foarte scurtă de timp. O pregătire riguroasă este absolut necesară pentru ca mediatizarea acţiunii să fie o reuşită.

Obiectivul urmăritCampania trebuie să îndeplinească următoarele criterii:

să abordeze problemele binecunoscute şi de mare gravitate care permit aplicarea metodei campaniei ca modalitate de control;

să fie efectuată într-un interval definit în timp ; să fie centrată pe o temă de interes atât la nivel central cât şi local; să contribuie la îmbunătăţirea colaborării instituţiei Inspecţiei Muncii cu angajatorii şi la dezvoltarea competenţei

inspectorilor de muncă; să atragă atenţia opiniei publice prin intermediul mass-media.

8.6.3 Pregătirea / cunoştinţele anterioare

Pregătirea / cunoştinţele anterioareEste desemnat un comitet central de campanie în componenţa căruia trebuie să existe experţi din respectiva

ramură de activitate. Se pot face vizite de studiu în vederea pregătirii. Sunt desemnaţi în teritoriu conducători de campanie/persoane de contact. Cu câteva luni înainte de efectuarea campaniei, aceştia vor urma un program special de formare organizat de comitetul central de campanie. Conducătorii de campanie din teritoriu organizează la rândul lor stagii de formare de ½ -1 zi pentru inspectorii de muncă din inspectoratele teritoriale de muncă de care aparţin. De obicei, comitetul central se oferă să se implice în stagiile de formare din teritoriu.

Page 52: AB SL Manual Metode Inspectie

8.6.4 Planificare

8.6.4.1 Activităţi preliminare

Preavizul vizitei de inspecţieCu aproximativ 4 săptămâni înainte de controlul propriu-zis se vor expedia pe adresa unităţilor aşa-numitele “mape

de informare adresate angajatorului”, conţinând o scrisoare informativă referitoare la campanie, broşuri şi eventual un check-list. Scrisoarea este semnată de inspectorul şef al inspectoratului teritorial de muncă respectiv.

De asemenea, se vor trimite materiale informative privind campania, instituţiilor de stat şi tuturor celor implicaţi. Campania este anunţată atât în presa centrală cât şi locală. Inspectoratele teritoriale de muncă vor fi instruite cum să colaboreze cu mijloacele mass-media şi vor anunţa apoi vizita în scris, sau telefonic.

Şedinţă pregătitoareComitetul central de campanie efectuează mai multe şedinţe pregătitoare, în cursul cărora se trasează principiile,

după care se va desfăşura campania şi se examinează documentaţia disponibilă. În cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă se pune la punct şi se desfăşoară stagiul de formare local.

Check-listuri / chestionareLa nivel central se elaborează check-listuri şi procese verbale tipizate ca instrumente de lucru pentru inspectori.

Inspecţii preliminareAcestea nu au alt rol în campanie decât de testare a materialelor.

Formularele pentru evaluarea rezultatelorChestionare şi formulare elaborate la nivel central.

8.6.5 Inspecţia / vizita de inspecţie

8.6.5.1 Efectuarea controlului

Efectuarea controluluiÎntrucât într-o campanie se urmăreşte ca inspectorii de muncă să aibă timp să efectueze mai multe vizite într-un

termen scurt, inspecţia se va concentra pe acele probleme care sunt de interes pentru campanie. În timpul vizitelor vor fi contactaţi reprezentanţii angajatorilor şi persoanele cu atribuţii în domeniul protecţiei muncii din unitate.

Page 53: AB SL Manual Metode Inspectie

SondajeSe pot face sondaje conform planificării la nivel central, de exemplu prin control special al echipamentului,

formularea unor întrebări speciale etc.

Convorbiri / interviuriInterviurile se vor derula conform chestionarelor şi formularelor speciale elaborate la nivel central.

Inspectarea propriu-zisă a mediului de muncăAceasta se va desfăşura conform instrucţiunilor elaborate la nivel central.

8.6.5.2 Încheierea controluluiÎntrevedere cu conducerea pentru comunicarea concluziilorInspecţiile din cadrul campaniei vor fi înregistrate. Rezultatele vor fi centralizate astfel încât datele să poată fi

analizate înainte de a fi oferite mass-mediei.După prelucrarea rezultatelor de către comitetul central de campanie, acestea sunt oferite publicităţii în aceeaşi

săptămână, de către conducerea campaniei şi a Inspecţiei Muncii.

8.6.6 Activităţi în completare

8.6.6.1 Coordonarea finală

Procesul verbal de inspecţieProcesele verbale de inspecţie, tipizate, facilitează activităţile în completare. Aceasta presupune că aceleaşi

cerinţe, formulate identic, sunt impuse în întreaga ţară în cadrul campaniei.

8.6.6.2 Urmărire şi valorificare

Inspectoratele teritoriale de muncă îşi centralizează propriile rezultate, în timp ce comitetul central de campanie analizează, concomitent, rezultatele din mai multe judeţe. Apoi informaţiile la nivel central şi local sunt oferite mass-mediei. După efectuarea campaniei, inspectorii de muncă vor completa un chestionar privind avantajele şi dezavantajele acestei metode.

Page 54: AB SL Manual Metode Inspectie

În cadrul desfăşurării campaniei sunt prezentate următoarele etape:1. stabilirea obiectivului campaniei;2. motivarea campaniei;3. durata campaniei;4. perioade de desfăşurare ale campaniei;5. necesar de resurse;6. pregătirea campaniei;7. desfăşurarea controlului;8. valorificarea campaniei;9. condiţii de succes sau riscuri de neatingere a obiectivului dorit.

1. Stabilirea obiectivului campanieiAceasta reprezintă reducerea numărului de accidente de muncă. Se vor prezenta şi cauzele ipotetice, de

exemplu, neutilizarea echipamentelor individuale de protecţie şi nerespectarea disciplinei tehnologice.

2. Motivarea campanieiSe va prezenta dinamica accidentelor de muncă pe ultimii ani în care există date relevante, precizându-se şi

poziţia în topul accidentelor de muncă şi statistica referitoare la incapacitate temporară de muncă, invaliditate, mortale şi colective. Se va preciza şi scopul urmărit prin desfăşurarea campaniei, de exemplu, testarea unei metode noi şi eficiente de control.

3. Durata campanieiSe vor preciza exact datele (anul, luna, ziua), de început şi de sfârşit ale campaniei

4. Perioadele de desfăşurare ale campanieiSe vor preciza exact datele de început şi de sfârşit ale perioadelor campaniei (ex: pregătirea campaniei,

realizarea controalelor şi acţiunilor propuse, valorificarea rezultatelor obţinute).

5. Necesar de resurse Se vor preciza resursele necesare, astfel:

umane ( număr de inspectori din cadrul Inspecţiei Muncii, număr de inspectori de la ITM, număr de angajaţi ai compartimentelor de protecţia muncii şi reprezentanţi ai patronatelor şi sindicatelor, ziarişti şi fotoreporteri, operatori radio-TV etc.)

Page 55: AB SL Manual Metode Inspectie

materiale (autolaboratoare, autoturisme, aparate de fotografiat, înregistrari audio-video, calculatoare etc);

informaţii tehnice( situaţia accidentelor de muncă produse în ultimii ani, norme specifice, ghiduri cu tehnologii, pliante, broşuri, alte materiale informative).

6. Pregătirea campaniei ( la fiecare etapă se va nominaliza termenul şi persoana care răspunde de acţiune)

nominalizarea comitetului central de coordonare a campaniei; nominalizarea comitetelor locale de coordonare ale campaniei; nominalizarea grupurilor de control formate din inspectori de muncă, angajaţi ai unităţii, reprezentanţi ai

patronatului şi sindicatelor, reprezentanţi ai mass-media; întocmirea ghidurilor cu tehnologiile cele mai uzuale şi cu normele de protecţie a muncii care trebuie

respectate; întocmirea situaţiei accidentelor de muncă produse în ţară şi a ponderii acestora în ultimii ani, defalcate pe

cauze, împrejurari, număr de zile, incapacitate temporara de muncă etc; stabilirea unităţilor care vor fi introduse în program pentru a fi controlate; repartizarea unităţilor la grupele de control nominalizate; stabilirea programului concret de control al unităţilor, defalcat pe zile; trimiterea de adrese la colaboratori (lucrători din unităţi, specialişti, ziarişti, radio-TV) pentru participare; anunţarea în scris sau verbal a unităţilor ce urmeaza a fi controlate (conducere şi sindicat) pentru luarea la

cunoştinţă şi pregătirea condiţiilor pentru buna desfăşurare a controlului. Se vor trimite ghiduri, pliante întocmite în acest sens;

instruirea eşalonată a inspectorilor de muncă din cadrul Inspecţiei Muncii şi ITM precum şi a lucrătorilor de la compartimentele de protecţie a muncii din unităţile selectate, cooptaţi în campanie, dintr-un anumit număr de judeţe din ţară;

popularizarea la nivel central şi local, prin mass media a campaniei în curs de desfăşurare

7. Desfăşurarea controalelorSubetapa 1

prezentarea grupei de control la unitate şi discuţii cu conducerea şi sindicatul unităţii, a obiectului controlului şi modului de realizare a acestuia;

controlul locurilor de muncă, consemnarea eventualelor deficienţe constatate şi prezentarea către angajaţi a unor accidente grave (se vor folosi tehnici moderne de prezentare);

verificarea, prin sondaj, a personalului angajat vizând modul în care se cunosc normele de protecţie a muncii;

Page 56: AB SL Manual Metode Inspectie

verificarea modului de acordare şi folosire a echipamentelor individuale de protecţie a muncii, precum şi existenţa fişelor tehnologice de lucru;

întocmirea unui proces verbal de control, din care un exemplar va rămâne în unitate, dupa ce va fi semnat de luare la cunoştinţă de către conducătorul unităţii;

realizarea de interviuri şi distribuirea de chestionare angajaţilor în legătura cu problema care face obiectul campaniei;

popularizarea prin mass-media a acţiunii realizate şi a constatărilor.

Subetapa 2 întocmirea planurilor de măsuri de către unităţi pe baza documentului întocmit de către colectivul de

control, în vederea remedierii deficienţelor constatate cu totalizarea resurselor financiare şi umane şi eşalonarea în timp a realizării lor;

comunicarea planurilor de măsuri la grupurile locale de coordonare; centralizarea rezultatelor obţinute în urma controalelor realizate într-un document scris (raport,

informare, jurnal); popularizarea prin mass-media centrală şi locală a rezultatelor, concluziilor, problemelor, utilizând

înregistrările video, audio, fotografii, comentariile angajaţilor, sindicatelor, conducerii.

8. Valorificarea campaniei organizarea unei conferinţe de presă cu concluziile acţiunii, de către comitetul central de coordonare; realizarea unui material centralizat cu înregistrările audio-video şi articolele scrise în presa referitoare la

momentele campaniei şi popularizarea datelor pentru a fi puse la dispoziţia celor interesaţi; efectuarea unei noi analize a accidentelor de muncă produse la unităţile controlate comparând-o cu

perioada anterioară campaniei; generalizarea experienţei campaniei la toate unităţile din ţară care desfăşoară activităţi similare.

9. Condiţii de succes sau riscuri de neatingere a obiectivului doritCondiţii de succes

existenţa la unităţile cuprinse în program a condiţiilor organizatorice şi materiale adecvate desfăşurării acţiunilor propuse;

participarea la campanie a tuturor celor cooptaţi în program; starea corespunzatoare a componentelor resurselor materiale.

Riscuri de neatingere a obiectivului dorit nefuncţionarea unităţilor propuse a fi controlate (şomaj tehnic, grevă etc.);

Page 57: AB SL Manual Metode Inspectie

neprimirea acordurilor şi neparticiparea la campanie a celor cooptaţi în program (inspectori, ziarişti, reporteri etc.);

alte cauze.

Page 58: AB SL Manual Metode Inspectie

3.2 PROCESUL DE INSPECŢIE – inventarierea Paşilor procesului şi a Normelor de lucru

3.1 PLANIFICARE 3.2 VIZITA DE INSPECŢIE 3.3 ACTIVITĂŢI ÎN COMPLETARE

3.1.1.Alegere unitate

3.1.2.Activităţi preliminare

3.2.1.Efectuarea inspecţiei

3.2.2.Încheierea vizitei de inspecţie

3.3.1.Coordonarea inspecţiei

3.3.2.Controlul punerii în aplicare a cerinţelor

3.3.3.Încheiere proces de inspecţie

- alege unitatea- clarifică scopul

inspecţiei- poartă consultări- strânge

informaţii.

- pune la punct detaliile importante în vederea inspecţiei;

- verifică în baza de date unitatea respectivă;

- elaborează o strategie de desfăşurare a inspecţiei;

- se consultă şi colaborează cu alte ITM

- anunţă vizita de inspecţie

- ia cu el documentele şi formularele necesare în desfăşurarea inspecţiei.

- ia legătura cu- angajatorul, - reprezentantul

angajatorului- cel vizat de inspecţie- persoanele cu atribuţii

în domeniul PM din unitate

- decide dacă este nevoie de interpreţi;

- înceape vizita prin prezentarea şi explicarea

- scopului - planului inspecţiei- duratei preconizate;

- asigură consemnarea corectă şi completă în documentele de inspecţie a denumirii juridice a angajatorului sau a celui supus controlului

- respectă normele de protecţie a muncii valabile în unitatea respectivă

- solicită EIP specific locurilor de muncă ce urmează a fi inspectate;

- oferă materiale informative în legătură cu actele normative privind mediul de muncă în unitatea respectivă;

- consemnează în scris- observaţiile şi

precizările importante în finalizarea inspecţiei

- acele nereguli care au fost remediate pe durata inspecţiei;

- informaţiile suplimentare apărute ulterior inspecţiei.

- încheie vizita de inspecţie cu o evaluare a

- stării de securitate şi sănătate în muncă

- activităţii necesare pentru menţinerea condiţiilor optime pentru mediul de muncă.;

- informează angajatorul / cel vizat de inspecţie în legătură cu

- conţinutul procesului verbal de inspecţie sau

- o eventuală continuare a investigării problemelor care au făcut obiectul inspecţiei;

- decide dacă neregulile constatate justifică

- o interdicţie imediată sau

- înştiinţarea în legătură cu o eventuală interdicţie;

- decide dacă se impune luarea unei hotărâri privind

- aplicarea de amenzi sau

- fapta săvârşită constituie infracţiune şi se impune sesizarea organelor de urmărire penală

- decide dacă se impune formularea în scris a unor cerinţe în timpul inspecţiei

- hotărăşte termenele limită de răspuns pe care angajatorul va trebui să le respecte

- înregistrează documentele de inspecţie la ITM;

- adresează PV de inspecţie precizând

- angajatorul din punct de vedere juridic;-

- momentul în care a avut loc inspecţia

- numele celor care au participat şi atribuţiile lor

- descrie clar şi concret în PV de inspecţie

- în baza cărui tip de responsabilitate, şi-a întemeiat cerinţele

- lipsurile constatate- formulează clar

- cerinţe pentru remedierea deficienţelor;

- recomandările şi precizările, astfel încât să nu fie percepute ca cerinţe;

- specifică clar în PV de inspecţie

- prevederile legale pe care se bazează cerinţele formulate,

- trimiteri la capitolele şi articolele în cauză,;

- solicită în PV de inspecţie ca ITM să fie anunţat până la o anumită dată privind

- măsurile adoptate şi /sau planificate pentru a remedia neregulile descrise

- realizarea cerinţelor formulate;

- semnează PV şi îl înregistrează în arhiva ITM;

- expediază PV de inspecţie cu confirmare de primire;

- modifică în scris cerinţele din PV dacă apar noi date care fac ca cerinţele formulate iniţial să nu mai fie adecvate

- contactează angajatorul dacă ITM nu a primit nici un răspuns la PV

- consemnează răspunsul angajatorului în însemnările de serviciu.

- consemnează prelungirea termenului de răspuns la cererea angajatorului

- evaluează calitatea răspunsului scris al angajatorului

- înştiinţează angajatorul privind propunerea de sesizare a organelor de urmărire penală în cazul în care

- cerinţele nu au fost îndeplinite deloc sau

- au fost îndeplinite parţial

- verifică înainte de încheierea procesului de inspecţie dacă cerinţele au fost îndeplinite;

- încheie procesul de inspecţie atunci când

- consideră că cerinţele au fost îndeplinite.

- angajatorul sau cel vizat de inspecţie, precum şi persoanele cu atribuţii în domeniul protecţiei au fost înştiinţate în legătură cu aceasta.

Page 59: AB SL Manual Metode Inspectie

sau de actualitate-informează în scris pe

angajator şi persoanele cu atribuţii în domeniul protecţiei muncii în legătură cu modificările operate.