AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime...

87
S.C. BIOTOP-2006 S.R.L. T â r g u J i u A A M M E E N N A A J J A A M M E E N N T T U U L L Pădurii de folosinţă forestieră "Broscari - Pietriş" proprietate privată a PAROHIEI SFÂNTA TREIME - Craiova Judeţul Dolj DIRECTOR EXECUTIV: ing. Ion Niţulescu ................. ŞEF PROIECT: ing. Dumitru Pacnejer .......................... Târgu Jiu 2009

Transcript of AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime...

Page 1: AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime craiova.pdfSuprafaţa fondului forestier luată în studiu de 221,0 ha s-a constituit ca o unitate

S.C. BIOTOP-2006 S.R.L.

T â r g u J i u

AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LL

PPăădduurriiii ddee ffoolloossiinnţţăă ffoorreessttiieerrăă ""BBrroossccaarrii -- PPiieettrriişş""

pprroopprriieettaattee pprriivvaattăă aa

PPAARROOHHIIEEII SSFFÂÂNNTTAA TTRREEIIMMEE -- CCrraaiioovvaa

JJuuddeeţţuull DDoolljj

DDIIRREECCTTOORR EEXXEECCUUTTIIVV:: iinngg.. IIoonn NNiiţţuulleessccuu ..................................

ŞŞEEFF PPRROOIIEECCTT:: iinngg.. DDuummiittrruu PPaaccnneejjeerr ....................................................

TTâârrgguu JJiiuu

22000099

Page 2: AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime craiova.pdfSuprafaţa fondului forestier luată în studiu de 221,0 ha s-a constituit ca o unitate
Page 3: AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime craiova.pdfSuprafaţa fondului forestier luată în studiu de 221,0 ha s-a constituit ca o unitate

9

PROCES VERBAL C.T.A.P. Nr. 1/ BI / 2009

A. Obiectul avizării: Amenajamentul Pădurii de folosinţă forestieră Broscari - Pietriş,

proprietate a Parohiei Sfânta Treime – Craiova, judeţul Dolj.

Şef proiect: ing. Dumitru Pacnejer

Beneficiar: "Parohia Sfânta Treime - Craiova".

Faza de proiectare: studiu - definitivare.

B. Participanţi

Director executiv - ing. Ion Niţulescu

C.T.A.P. - dr. ing. Liviu Nastasă

Şef proiect ing. Dumitru Pacnejer

Proiectant - ing. Ion Niţulescu

C. Constatări - concluzii

Din analiza documentaţiei şi discuţiile purtate au rezultat următoarele:

Suprafaţa fondului forestier luată în studiu de 221,0 ha s-a constituit ca o unitate de producţie

(U.P.), întocmindu-se amenajamentul "Pădurii de folosinţă forestieră Broscari - Pietriş" - proprietate

privată a "Parohiei Sfânta Treime" din Craiova, jud. Dolj.

Constituirea s-a stabilit la Conferinţa a I de amenajare din data de 29.08.2008. Documentul de

proprietate este Titlul de proprietate nr. 6190 din 03.05.2006, eliberat de Comisia Judeţeană pentru

stabilirea dreptului de proprietate a judeţului Mehedinţi.

Unitatea de producţie actuală prvovine din fosta U.P. I Furcituri, O.S. Vânju Mare din cadrul

D.S. Drobeta-Turnu Severin.

Amenajamentul intră în vigoare la 01 ianuarie 2009.

Pentru determinarea suprafeţelor şi întocmirea hărţilor amenajistice, s-au folosit planuri

aerofotogrametrice restituite cu curbe de nivel la scara 1:5000 întocmite de IGFCOT în anii 1973 - 1975,

acestea fiind folosite şi la amenajarea pentru pădurile statului din anii 1997-2007.

Terenurile din fondul forestier au următoarea structură din punct de vedere al folosinţei:

- păduri şi terenuri destinate împăduririi ... 217,9 ha;

- terenuri afectate gospodăririi silvice ... 1,0 ha;

- terenuri neproductive ... 2,1 ha.

Ponderea suprafeţei acoperită cu vegetaţie forestieră (indicele de utilizare a fondului forestier)

este de 98,6%.

Suprafaţa fondului forestier este încadrată în următoarele grupe şi categorii funcţionale:

Grupa I - Vegetaţie cu funcţii speciale de protecţie 1,1 ha din care:

- 1.2A - păduri situate pe terenuri cu eroziune în adâncime, cu alunecări active, cu pante mari

(T II) ... 1,1 ha (1%).

Grupa a II-a - Vegetaţie forestieră cu funcţii de producţie şi protecţie 216,8 ha (99%) din care:

- 2.1B - păduri destinate să producă lemn de cherestea ( T VI) ... 208,5 ha

- 2.1C - păduri destinate să producă lemn pentru celuloză, construcţii rurale şi alte utilizări

superioare (T VI) ... 8,3 ha.

Geografic, pădurile din această U.P. aparţin Piemontului Bălăciţei, partea de sud-vest, iar din

punct de vedere fitoclimatic aparţin etajului: FD1 - Deluros de cvercete cu stejar (şi cu cer, gârniţă,

gorun şi amestecuri ale acestora) cu patru tipuri de staţiune, din care majoritare:

7.3.3.3 - Deluros de cvercete cu stejar Bs, brun podzolit puternic pseudogleizat,

edafic mare ... 155,3 ha (71%);

7.3.3.2 - Deluros de cvercete cu stejar Bm, podzolit pseudogleizat

cu Poa pratensis - Carex caryophyllea ... 60,0 ha (28%).

Page 4: AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime craiova.pdfSuprafaţa fondului forestier luată în studiu de 221,0 ha s-a constituit ca o unitate

10

Au fost identificate şi analizate şase tipuri naturale de pădure, din care cele mai reprezentative

sunt:

731.1 - Cereto-gârniţet de câmpie (s) ... 104,8 ha (48%);

741.2 - Amestec normal de gorun, gârniţă şi cer de productivitate

superioară ... 50,5 ha (23%);

741.1 - Amestec normal de gorun, gârniţă şi cer (m) ... 38,2 ha (18%);

731.2 - Cereto-gârniţet de dealuri de productivitate medie ... 21,8 ha (10%).

S-au identificat 4 tipuri de sol cu şase subtipuri, reprezentative fiind:

- Preluvosol roşcat (Brun roşcat tipic) ... 107,8 ha (49%);

- Luvosol roşcat (Brun roşcat luvic tipic) ... 100,6 ha (46%).

Structura fondului forestier după principalii indicatori are următoarea înfăţişare:

Specificări

S.U.P.

Specii

TOTAL GÂ CE GO SC FRA PIN ANN MJ DT DM

Compoziţia

%

"A" - codru 100 40 36 15 3 2 1 1 1 1 -

"M" -

conservare - - - - 82 - 9 9 - - -

"A" + "M" 100 40 36 15 4 2 1 1 1 - -

Clasa de producţie

"A" - codru 2,5 2,2 2,7 2,5 4,0 3,3 2,7 1,6 2,9 3,2 3,0

"M" -

conservare 3,8 - - - 4,0 - 3,0 - - 3,0 -

"A" + "M" 2,5 2,2 2,7 2,5 4,0 3,3 2,8 1,6 2,9 3,3 3,0

Consistenţa

"A" - codru 0,78 0,78 0,80 0,81 0,53 0,54 0,77 0,80 0,73 0,77 0,70

"M" -

conservare 0,70 - - - 0,70 - - - - 0,70 -

"A" + "M" 0,78 0,78 0,80 0,81 0,55 0,57 0,77 0,80 0,73 0,77 0,70

Indice de creşt.

curentă

m3/an/ha

"A" - codru 5,5 5,9 5,7 5,3 1,9 2,1 6,8 5,0 0,9 5,7 -

"M" -

conservare 5,4 - - - 4,4 - 10,0 - - 10,0 -

"A" + "M" 5,5 5,9 5,7 5,3 2,2 2,1 7,0 5,0 0,9 8,5 -

Volum unitar

m3/ha

"A" - codru 189 180 203 241 41 31 80 250 88 97 365

"M" -

conservare 67 - - - 70 - 80 - - 30 -

"A" + "M" 188 180 203 241 45 31 80 250 88 94 365

Volum total

m3

"A" - codru 40884 15715 15863 8053 296 128 153 301 97 205 73

"M" -

conservare 74 - - - 63 - 8 - - 3 -

"A" + "M" 40958 15715 15863 8053 359 128 161 301 97 208 73

Vârsta medie

ani

"A" - codru 58 60 60 64 24 27 25 27 40 28 25

"M" -

conservare 25 - - - 25 - 25 - - 25 -

"A" + "M" 58 60 60 64 24 27 25 27 40 28 25

Clase de vârstă

%

1-20 ani

"A" - codru 100 I = 2; II = 8; III = 54; IV = 36 -

"M" -

conservare 100 - II = 100 - - -

"A" + "M" 100 I = 2; II = 8; III = 54; IV = 36 -

Reglementarea procesului de producţie şi protecţie s-a făcut în următoarele subunităţi de

gospodărire:

S.U.P. A - codru regulat sortimente obişnuite (T VI) ... 216,3 ha;

S.U.P. M - păduri supuse regimului de conservare deosebită (T II) ... 1,1 ha.

Page 5: AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime craiova.pdfSuprafaţa fondului forestier luată în studiu de 221,0 ha s-a constituit ca o unitate

11

Bazele de amenajare adoptate sunt următoarele:

- regimul: codru pentru arboretele din S.U.P. "A" (cvercinee) şi crâng pentru arboretele de

salcâm; în arborete din S.U.P. "M" - crâng (arborete de salcâm) şi codru natural (pin şi diverse tari).

- compoziţia ţel: corespunzătoare tipului natural fundamental.

- tratamente: - tăieri progresive în arborete de cvercinee (stejar, gârniţă, cer) sau amestecuri ale

acestora, tăieri în crâng în arboretele de salcâm şi tăieri rase în parchete mici în arborete slab productive

şi provizorii. Pentru arboretele în care nu s-a reglementat procesul de producţie, se vor aplica lucrări

speciale de conservare.

- exploatabilitatea: tehnică pentru arboretele din tipul funcţional VI şi de protecţie pentru tipul II

de categorii funcţionale (nu s-a reglementat procesul de producţie).

- ciclu: 110 ani pentru arboretele din S.U.P. "A".

Posibilitatea de produse principale este de 48 m3/an.

Prin tăieri speciale de conservare se va recolta un volum de 12 m3 de pe suprafaţa de 1,1 ha.

Posibilitatea de produse secundare: este de 104 m3/an din care:

0,1 ha - degajări;

0,1 ha - curăţiri (cantitate de extras nesemnificativă - 3 m3 total);

8,3 ha - rărituri de pe care se vor recolta 104 m3;

Volumul prevăzut a se recolta prin tăieri de igienă este de 44 m3/an.

În total se estimează a se recolta 196 m3/an.

Prin planurile de cultură şi regenerare se prevăd a se executa anual următoarele lucrări:

0,2 ha - lucrări pentru asigurarea regenerării naturale (stimularea drajonării);

0,7 ha - împăduriri integrale;

0,1 ha - completări;

7,7 ha - îngrijirea culturilor tinere.

Constatând că au fost respectate prevederile din "Normele tehnice de amenajarea pădurilor",

CTAP avizează favorabil lucrarea sub forma prezentată.

Page 6: AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime craiova.pdfSuprafaţa fondului forestier luată în studiu de 221,0 ha s-a constituit ca o unitate

12

Page 7: AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime craiova.pdfSuprafaţa fondului forestier luată în studiu de 221,0 ha s-a constituit ca o unitate

13

U.P. Pădurea "Broscari - Pietriş" Anul aplicării 2009

proprietate privată a

Parohiei "Sfânta Treime" Craiova

FIŞA INDICATORILOR DE CARACTERIZARE

A

FONDULUI FORESTIER

Page 8: AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime craiova.pdfSuprafaţa fondului forestier luată în studiu de 221,0 ha s-a constituit ca o unitate

14

F O L O S I N Ţ E Suprafaţa ha

Grupa I Grupa a II a Total

A PĂDURI ŞI TERENURI DESTINATE ÎMPĂDURII

SAU REÎMPĂDURIRII 1,1 216,8 217,9

A1

PĂDURI ŞI TERENURI DESTINATE ÎMPĂDU-

RIRII PENTRU CARE SE REGLEMENTEAZĂ - 216,8 216,8

RECOLTAREA DE PRODUSE PRINCIPALE

(Total rând A1-A17) din care:

A1.1-

A1.3

Păduri, plantaţii cu reuşită definitivă, regenerate pe

cale artificială sau naturală cu reuşită parţială - 216,3 216,3

A1.4

Terenuri de reîmpădurit în urma tăierilor rase, - 0,5 0,5

a doborât.de vânt sau a altor cauze

A1.5 Poieni sau goluri destinate împăduririi - - -

A1.6 Terenuri degradate prevăzute a se împăduri - - -

A1.7 Răchitării naturale sau create prin culturi - - -

A2

PĂDURI ŞI TERENURI DESTINATE ÎMPĂDU-

RIRII PENTRU CARE NU SE REGLEMENTEA-

ZĂ RECOLTAREA DE PRODUSE PRINCIPALE

(Total rând A2.1-A2.5)din care:

1,1 - 1,1

A2.1-

A2.2

Păduri,plantaţii cu reuşită definitivă, terenuri îm-

pădurite pe cale naturală sau artificială cu reuşită

parţială

1,1 - 1,1

A2.3

Terenuri de împăduriri în urma doborâturilor - - -

de vânt sau altor cauze

A2.4

Poieni sau goluri destinate - - -

împăduririi

B TERENURI AFECTATE GOSPODĂRIRII SIL-

VICE - 1,0* 1,0

B2

Linii de vânătoare şi terenuri pentru hrana vânatului - 1,0* 1,0

C TERENURI NEPRODUCTIVE (stâncării, nisipuri,

sărături, mlaştini, râpe, ravene) - 2,1* 2,1

D TERENURI SCOASE TEMPORAR DIN FON-

DUL FORESTIER - - -

D1 Transmise prin acte normative în folosinţă temporară - - -

D2 Ocupaţii şi litigii - - -

TOTAL U.P. 1,1 219,9** 221,0***

ENCLAVE Nu sunt

REPARTIŢIA SUPRAFEŢELOR DIN GRUPA I PE CATEGORII FUNCŢIONALE

Categoria 1.2A 2.1B 2.1C Total

2

Total

1+2

Alte

terenuri Total U.P. - -

Suprafaţa

(ha) 1,1 208,5 8,3 216,8 217,9 3,1 221,0 - -

UNITAŢI DE GOSPODĂRIRE

Unitatea "A" "M" "A"+"M" CR Total Alte terenuri TOTAL -

Suprafaţa 216,3 1,1 217,4 0,5 217,9 3,1 221,0 -

Ciclu 110 - - - - - - -

DENSITATEA REŢELELOR DE DRUMURI ACCESIBILITATEA FONDULUI FORESTIER

Publice Alte sectoare TOTAL La începutul

deceniului

La sfârşitul

deceniului În perspectivă

m/ha %

113,1 203,6 316,7 100 100 100

- convenţional în grupa a II-a; ** - Din care 3,1 ha - convenţional în grupa a II-a; *** - Din care 3,1 ha - T.D.S.

Page 9: AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime craiova.pdfSuprafaţa fondului forestier luată în studiu de 221,0 ha s-a constituit ca o unitate

15

INDICATORUL S P E C I I

Total GÂ CE GO SC FRA PIN ANN MJ DT DM

Păduri pentru care se

reglementează

recoltarea de produse

principale (ha)

Grupa I - - - - - - - - - - -

Grupa II 216,3 87,2 78,1 33,3 7,1 4,1 1,9 1,2 1,1 2,1 0,2

Total A1 (grupa I+II) (ha) 216,3 87,2 78,1 33,3 7,1 4,1 1,9 1,2 1,1 2,1 0,2

Total U.P. (A1 + A2) (ha) 217,4 87,2 78,1 33,3 8,0 4,1 2,0 1,2 1,1 2,2 0,2

Proporţia speciilor

(%)

A1 100 40 36 15 3 2 1 1 1 1 -

U.P. 100 40 36 15 4 2 1 1 1 - -

Clasa de producţie

medie

A1 2,5 2,2 2,7 2,5 4,0 3,3 2,7 1,6 2,9 3,2 3,0

U.P. 2,5 2,2 2,7 2,5 4,0 3,3 2,8 1,6 2,9 3,3 3,0

Consistenţa medie A1 0,78 0,78 0,80 0,81 0,53 0,57 0,77 0,80 0,73 0,77 0,70

U.P. 0,78 0,78 0,80 0,81 0,65 0,57 0,77 0,80 0,73 0,77 0,70

Vârsta medie (ani) A1 58 60 60 64 24 27 25 27 40 28 25

U.P. 58 60 60 64 24 27 25 27 40 28 25

Fond lemnos total

(mc)

A1 40884 15715 15863 8053 296 128 153 301 97 205 73

U.P. 40958 15715 15863 8053 359 128 161 301 97 208 73

Volum lemnos

(mc/ha)

A1 189 180 203 241 41 31 80 250 88 97 365

U.P. 188 180 203 241 45 31 80 250 88 94 365

Indice de creştere

curentă (mc/an/ha) A1 5,5 5,9 5,7 5,3 1,9 2,1 6,8 5,0 0,9 5,7 -

Posibilitatea anuală din

produse principale (mc/an) 48 - - - 29 6 - - 2 4 7

Posibilitatea anuală din prod.

sec. (mc/an) din care: 104 36 42 - - 22 1 - - - 3

Rărituri 104 36 42 - - 22 1 - - - 3

Indici de recoltare (mc/an/ha) Principale Secundare Total

0,22 0,48 0,7

Lucrări de

îngrijire şi

conservare

Lucrarea Degajări Curăţiri Rărituri Tăieri de igienă

Lucrări de

conservare

ha ha mc ha mc ha mc ha mc

Total 2,7 1,4 3 83,2 1042 56,0 443 1,1 12

Anual 0,3 0,1 - 8,3 104 56,0 44 0,1 1

Lucrări de

împădurire

(ha)

Specia Total Gâ Ce Go Te Fr DT

hectare

Integrale 6,7 3.22 2.15 - 0.57 0,1 0,66

Completări 1,3 0,5 0,3 0,1 0,2 0,1 0,1

Total 8,0 3.72 2.45 0.1 0.77 0.2 0.76

STRUCTURA PE CLASE DE VÂRSTĂ (ha/%)

I (1-20) II (21-40) III (41-60) IV (61-80) V (81-100) VI (101-120) şi

peste Total

4,1 2 16,2 8 117,3 54 78,7 36 - - - - 216,3 99

- - 1,1 100 - - - - - - - - 1,1 1

4,1 2 17,3 8 117,3 54 78,7 36 - - - - 217,4 100

PROGNOZA POSIBILITĂŢII DE PRODUSE PRINCIPALE

Nivel prognoză

Suprafaţa

în producţie

ha

Volumul arbore-

telor exploatabile

mii m3

Volumul arboretelor

preexploatabile

mii m3

Posibilitatea

anuală

m3

2009-2018 216,3 0,478 8,507 48 2019-2028 216,8 10

2029-2038 216,8 425 2039-2048 216,8 426

Page 10: AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime craiova.pdfSuprafaţa fondului forestier luată în studiu de 221,0 ha s-a constituit ca o unitate

16

S.U.P. "A" - codru regulat

Ciclu 100 ani

FIŞA INDICATORILOR DE BAZĂ

Nr.

crt. Indicatorul U.M.

S P E C I A

Total

S.U.P. GÂ CE GO SC FRA PIN ANN MJ DT DM

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

Păduri pentru grupa

ha

- - - - - - - - - - - care se regl. I

1. recoltarea de grupa 216,3 87,2 78,1 33,3 7,1 4,1 1,9 1,2 1,1 2,1 0,2

produse a II a

principale Total 216,3 87,2 78,1 33,3 7,1 4,1 1,9 1,2 1,1 2,1 0,2

(A1.1-A1.3)

2. Proporţia speciilor % 100 40 36 15 3 2 1 1 1 1 -

3. Clasa de produc-

- 2,5 2,2 2,7 2,5 4,0 3,3 2,7 1,6 2,9 3,2 3,0 ţie medie

4. Consistenţa

- 0,78 0,78 0,80 0,81 0,53 0,57 0,77 0,80 0,73 0,77 0,70 medie

5. Vârsta medie ani 58 60 60 64 24 27 25 27 40 28 25

6. Volum mediu m

3/

189 180 203 241 41 31 80 250 88 97 365 la ha ha

7. Fond lemnos

m3

40884 15715 15863 8053 296 128 153 301 97 205 73 total

8. Indici de creştere m

3/an/

5,5 5,9 5,7 5,3 1,9 2,1 6,8 5,0 0,9 5,7 - curentă ha

9. Indici de creştere m

3/an/

2,69 2,71 2,83 3,09 - 1,28 3,16 4,17 0,91 2,38 5,0 indicatoare ha

10. Posibilitatea de m

3/

48 - - - 29 6 - - 2 4 7 produse principale an

11. Posibilitatea de m

3/ La

U.P. - - - - - - - - - -

produse secundare an

12. Total (rând 10+11) m3/an - " - - - - - - - - - - -

13. Indici de recoltare

UM Principale Secundare Total

m3/

an/ha 0,22 La U.P. -

STRUCTURA SUPRAFEŢELOR ŞI VOLUMELOR PE CLASE DE VÂRSTĂ

Clasa de vârstă Total I II III IV V VI VII

Suprafaţa - ha - 216,3 4,1 16,2 117,3 78,7 - - -

% 100 2 8 54 36 - - -

Volum - m3

40884 32 1382 21222 18248 - - -

% 100 - 3 52 45 - - -

Page 11: AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime craiova.pdfSuprafaţa fondului forestier luată în studiu de 221,0 ha s-a constituit ca o unitate

17

S.U.P. "M" - conservare deosebită

FIŞA INDICATORILOR DE BAZĂ

Nr.

crt. Indicatorul U.M.

S P E C I A

Total

S.U.P. SC PIN DT

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Păduri pt. care grupa

ha

1,1 0,9 0,1 0,1 nu se regl. I

1. recoltarea de grupa - - - -

produse a II a

principale Total 1,1 0,9 0,1 0,1

(A1.1-A1.3)

2. Proporţia speciilor % 100 82 9 9

3. Clasa de produc-

- 3,8 4,0 3,0 3,0 ţie medie

4. Consistenţa

- 0,70 0,70 0,70 0,70 medie

5. Vârsta medie ani 25 25 25 25

6. Volum mediu m

3/

67 70 80 30 la ha ha

7. Fond lemnos

m3

74 63 8 3 total

8. Indici de creştere m

3/an/

5,4 4,4 10,0 10,0 curentă ha

9. Indici de creştere m

3/an/

- - - - indicatoare ha

10. Posibilitatea de m

3/

8 8 - - produse principale an

11. Posibilitatea de m

3/

produse secundare an

12. Total (rând 10+11) m3/an - - - -

13. Indici de recoltare

UM Principale Secundare Total

m3/

an/ha 0,9* - -

STRUCTURA SUPRAFEŢELOR ŞI VOLUMELOR PE CLASE DE VÂRSTĂ

Clasa de vârstă Total I II III IV V VI VII

Suprafaţa - ha - 1,1 - 1,1 - - - - -

% 100 - 100 - - - - -

Volum - m3

74 - 74 - - - - -

% 100 - 100 - - - - -

* din tăieri de conservare

Page 12: AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime craiova.pdfSuprafaţa fondului forestier luată în studiu de 221,0 ha s-a constituit ca o unitate

18

Page 13: AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime craiova.pdfSuprafaţa fondului forestier luată în studiu de 221,0 ha s-a constituit ca o unitate

19

PARTEA I

MEMORIU TEHNIC

Page 14: AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime craiova.pdfSuprafaţa fondului forestier luată în studiu de 221,0 ha s-a constituit ca o unitate

20

1. SITUAŢIA TERITORIAL - ADMINISTRATIVĂ

2. ORGANIZAREA TERITORIULUI

3. GOSPODĂRIREA DIN TRECUT

4. STUDIUL STAŢIUNII ŞI AL VEGETAŢIEI FORESTIERE

5. STABILIREA FUNCŢIILOR SOCIAL-ECONOMICE ŞI ECOLOGICE ALE PĂDURII

6. REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE LEMNOASĂ ŞI MĂSURI DE

GOSPODĂRIRE A PĂDURILOR CU FUNCŢII SPECIALE DE PROTECŢIE

7. VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A ALTOR PRODUSE ALE FONDULUI FORESTIER ÎN

AFARA LEMNULUI

8. PROTECŢIA FONDULUI FORESTIER

9. INSTALAŢII DE TRANSPORT, TEHNOLOGII DE EXPLOATARE ŞI CONSTRUCŢII

FORESTIERE

10. ANALIZA EFICACITĂŢII MODULUI DE GOSPODĂRIRE

11. DIVERSE

Page 15: AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime craiova.pdfSuprafaţa fondului forestier luată în studiu de 221,0 ha s-a constituit ca o unitate

21

1. SITUAŢIA TERITORIAL - ADMINISTRATIVĂ

1.1. Elemente de identificare a unităţii de bază şi temeiul juridic al proprietăţii

U.P. Pădurea Broscari - Pietriş - proprietate privată a Parohiei "Sfânta Treime" din Craiova jud.

Dolj, ce face obiectul prezentului studiu de amenajament, provine din fosta U.P. I Furcituri din O.S.

Vânju Mare, D.S. Drobeta-Turnu Severin.

Din punct de vedere geografic, este situată în Piemontul Bălăciţei, cu pătrundere în Câmpia

Olteniei (Câmpia Blahniţei) partea de nord-est a acesteia, în treimea superioară a bazinului hidrografic al

r. Blahniţa, afluent de stânga al Dunării.

Principalele căi de acces sunt drumurile publice: D.P.J. Livezile - Şimian (în partea de vest a

U.P., la distanţa de circa 0,5 - 2,0 km) şi D.P.C. Pietriş, dar şi drumuri de exploatare agricolă situate în

partea de est, vest şi sud a trupului de pădure.

Fondul forestier al U.P. Parohia Sfânta Treime Craiova înainte de apariţia L. 18/ 1991, L. 169/

1997 şi L. 1/ 2000, a aparţinut statului, în administrarea O.S. Vânju Mare din D.S. Drobeta-Turnu

Severin. Ulterior pădurea Broscari - Pietriş a fost retrocedată Parohiei Sf. Treime din Craiova.

Pădurea ce face obiectul prezentului studiu este situată din punct de vedere administrativ pe

teritoriul comunei Livezile, judeţul Mehedinţi astfel:

Repartizarea fondului forestier pe unităţi teritorial administrative

Tabelul 1.1.1

Nr.

crt. Judeţul Comuna

Denumire fost

U.P. Parcele aferente

Suprafaţa

ha %

1 Mehedinţi Livezile U.P. I Furcituri;

O.S. Vânju Mare

1-7 221,0 100

Pădurea luată în studiu, constituită în U.P. Parohia Sfânta Treime Craiova, are drept suport legal

Titlul de proprietate nr. 6190 din 03.05.2006, emis de Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de

proprietate, constituită în baza Ordinului Prefecturii nr. 18/12.02.2002 şi se află în raza teritorială a U.P.

I Furcituri din cadrul O.S. Vânju Mare, D.S. Drobeta-Turnu Severin.

1.2. Vecinătăţi, limite, hotare

Vecinătăţile, limitele şi hotarele sunt prezentate în tabelul următor:

Vecinătăţi, limite, hotare

Tabelul 1.2.1

Puncte

cardinale Vecinătăţi

Limitele U.P. Hotarele pădurii

Felul Denumirea

Nord

O.S. Vânju Mare

U.P. I Furcituri Convenţională Artificială Semipermanentă

Terenuri agricole

sat Pietriş Naturală Liziera pădurii Og. Bârgău

Est Terenuri agricole Naturală Liziera pădurii Dl. Baiuri

Sud Islaz comunal Convenţională Liziera pădurii Semipermanentă

Vest Sat Pietriş

islaz comunal Convenţională Liziera pădurii - " -

Hotarele sunt evidente şi sunt materializate cu semnele uzuale folosite la delimitarea fondului

forestier, precum şi cu borne de hotar.

Page 16: AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime craiova.pdfSuprafaţa fondului forestier luată în studiu de 221,0 ha s-a constituit ca o unitate

22

1.3. Trupuri de pădure componente

U.P. Parohia "Sfânta Treime" - Craiova este constituită dintr-un singur trup de pădure (Broscari -

Pietriş) aşa după cum se arată în tabelul 1.3.1.

Trupuri de pădure componente

Tabelul 1.3.1

Nr.

crt.

Denumire trupuri

de pădure

Parcelele

componente

Suprafaţa

- ha -

Comuna pe raza

careia se află

Distanţa în km până la ...

Comuna Gară Balota Ocol Vânju Mare

1. Broscari - Pietriş 1-7 221,0 Livezile 3 18 14

1.4. Administrarea fondului forestier proprietate privată

Administrarea fondului forestier este asigurată de către proprietar - Parohia Sfânta Treime -

Craiova - prin Ocolul silvic Vânju Mare din D.S. Drobeta-Turnu Severin cu care proprietarul are

"Contract de prestaţii servicii silvice" nr. 162 din 06.10.2007.

Page 17: AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime craiova.pdfSuprafaţa fondului forestier luată în studiu de 221,0 ha s-a constituit ca o unitate

23

2. ORGANIZAREA AMENAJISTICĂ A TERITORIULUI

2.1. Constituirea unităţii de producţie (proprietăţii)

U.P. Parohia Sfânta Treime - Craiova, s-a constituit ca urmare a reconstituirii dreptului de

proprietate prin retrocedare conform prevederilor Legii 247/2004. Proprietatea este dovedită prin Titlu

de proprietate nr. 6190/03.05.2006. Proprietatea s-a constituit conform Conferinţei I de amenajare din

29.08.2008 într-o singură unitate de producţie ce provine din fosta U.P. I Furcituri O.S. Vânju Mare.

2.2. Constituirea şi materializarea parcelarului şi subparcelarului

Parcelarul nu a suferit modificări faţă de revizuirea anterioară în ceea ce priveşte constituirea,

excepţie făcând parcela 1 care a fost retrocedată parţial. Numerotarea parcelelor s-a păstrat ca la

amenajarea precedentă.

Limitele parcelare au fost materializate de către proprietar sub îndrumarea inginerului amenajist

proiectant, prin pichetare cu vopsea roşie aplicată în benzi verticale.

Subparcelarul a fost materializat de asemenea sub îndrumarea inginerului amenajist,

reîmprospătând limitele existente şi constituind noi subparcele în raport cu noile elemente apărute pe

durata de aplicare a amenajamentului anterior. Pichetarea s-a făcut prin benzi orizontale cu vopsea de

culoare roşie.

2.2.1. Mărimea parcelelor şi subparcelelor

Parcela cea mai mare este cea cu numărul 4 iar cea mai mică este parcela 1. Subparcelele cele

mai mici sunt: 5C, 5H, 7I, iar cea mai mare este 4C.

Parcelarul şi subparcelarul au cunoscut următoarea evoluţie:

Mărimea parcelelor şi subparcelelor

Tabelul 2.2.1.1

Anul

amenaj.

(UP UB)

Parcele Subparcele

Număr Suprafaţa (ha)

Număr Suprafaţa (ha)

medie maximă minimă medie maximă minimă

1997

Specif. 7 32,7 48,0 20,8 45 5,1 43,2 0,2

u.a. - - 4 3 - - 4C 2V2; 4V; 5C

2009

Specif. 7 31,6 46,1 20,5 53 4,2 40,6 0,2

u.a. - - 4 1 - - 4C 2V2; 4V; 5C, H; 6N1; 7I

2.2.2. Situaţia bornelor

În cadrul U.P. Parohia Sfânta Treime - Craiova, sunt amplasate 22 borne din beton, numerotate

de la: 1, 3 – 17 (U.P. I Furcituri). Bornele 7, 9, 13 şi 14 sunt bisate. Pentru delimitarea parcelei 1% s-au

amplasat bornele noi cu nr. 361 şi 362.

Situaţia bornelor

Tabelul 2.2.2.1

Denumirea trupului de

pădure Numerotarea bornelor Numărul bornelor Felul bornelor

Pietriş

(parcele 1-7%)

1, 3-17 (7, 9, 13, 14 -

bisate) şi 360-361 (U.P. I) 22

Din beton - fără

împrejmuire

Bornele vor fi revizuite şi controlate anual, fiind reparate sau înlocuite, după caz.

Page 18: AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime craiova.pdfSuprafaţa fondului forestier luată în studiu de 221,0 ha s-a constituit ca o unitate

24

2.2.3. Corespondenţa între parcelarul şi subparcelarul precedent şi cel actual

Numerotarea parcelelor, de la revizuirea precedentă, s-a păstrat neschimbată, aşa după cum

rezultă din tabelul 2.2.3.1.

Corespondenţa între parcelarul precedent şi cel actual

Tabelul 2.2.3.1 Numărul parcelei din amenajamentul întocmit în anul ...

1997 2009 1997 2009 1997 2009 1997 2009

1A% 1A 3 3 6B% 6B 7D% 7D

1B% 1B 4 4 6B% 6N1 7E%+D%+F% 7E

1C% 1C 5A% 5A 7A% 7A 7E% 7N2

1D+1B% 1D 5A% 5H 7A% 7H 7F% 7F

1E% 1E 5A% 5I 7A% 7I

2A% 2A 5B% 5B 7B% 7B

2A% 2G 5B% 5J 7B% 7G

Parcela 1 a fost retrocedată parţial.

2.3. Planuri de bază utilizate. Ridicări în plan folosite pentru reambularea planurilor de bază

2.3.1. Planuri de bază utilizate

Baza cartografică a prezentului amenajament este constituită din planuri restituite cu curbe de

nivel (foi volante) la scara 1:5000.

Planurile obţinute fotogrametric, sunt executate în anul 1976 de către IGFCOT şi fac parte din

următoarele trapeze:

Planuri de bază utilizate

Tabelul 2.3.1.1

Nr.

crt. Indicativul planului

Scara

planului u.a. componente

Suprafaţa fondului

forestier (ha)

1. L34-130-B-c-4-II 1:5000 1, 2%, 3%, 4%, 5%, 7% 113,0

2. L34-130-B-d-3-I 1:5000 2%, 3%, 4%, 5%, 6, 7% 108,0

Total - - 221,0

Dispoziţia schematică a acestor trapeze este următoarea:

Dispunerea u.a. pe trapeze

Tabelul 2.3.1.2

Specificări (trapeze, u.a.)

L34-130-B-c-4-II

1A-E, 1N1, 2A%, 2B-E, 2F%, 2G, 2V1-2, 3A-B,

3C%, 4A-B, 4C%, 4V1, 5A, 5B%, 5C%, 5A,H-I,

5J%, 7A-D, 7E%, 7F-I

L-34-130-B-d-3-I

2A%, 2F%, 3C-D, 4C%, 4E, 5B%, 5C%, 5D-G,

5J%, 6A-D, 6V1, 6N1, 7E%, 7N1-2

2.3.2. Ridicări în plan folosite pentru reambularea planurilor de bază

Modificările survenite de parcelar şi subparcelar, precum şi o parte din conturul pădurii - la limita

dintre proprietăţi şi liziere - au fost ridicate în plan cu staţia G.P.S. Au fost executate 8,2 km ridicări în

plan din care: separări de arborete 5,9 km şi 2,3 km - limite cu alte proprietăţi. Coordonatele

stereografice ale punctelor staţionate au fost descărcate pe planurile digitale şi prelucrate electronic.

Page 19: AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime craiova.pdfSuprafaţa fondului forestier luată în studiu de 221,0 ha s-a constituit ca o unitate

25

Planurile astfel echipate au constituit materialul cartografic, pentru întocmirea hărţilor

amenajistice la scara 1:10000 prin prelucrare cu programe informatice adecvate pe calculator.

2.4. Suprafaţa fondului forestier

2.4.1. Determinarea suprafeţelor

Suprafaţa parcelelor şi subparcelelor a fost determinată pe cale analitică, din coordonate.

Suprafaţa totală obţinută coincide cu suprafaţa din titlu de proprietate şi cea din evidenţele cadastrale. În

urma utilizării acestui procedeu au rezultat însă o serie de diferenţe între suprafeţele din parcelarul de la

amenajarea precedentă şi cea actuală. De asemenea o serie de diferenţe au apărut între suprafeţele

subparcelelor ce au suferit modificări de contur ca urmare a reactualizării amenajamentului.

Situaţia comparativă a suprafeţei preluate din U.P. I Furcituri şi cea actuală

Tabelul 2.4.1.1

Suprafaţa la

amenajarea

actuală

Suprafaţa la

amenajarea

precedentă

Suprafaţa

din titlu de

proprietate

Diferenţe Justificări

+

-

+ -

determinarea

analitică a

suprafeţelor

determinarea

analitică a

suprafeţelor

221.0 221.0 221.0 2.9 2.9 2.9 2.9

2.4.2. Mişcări de suprafaţă

Suprafaţa actuală a U.P. este de 221,0 ha. Modificările ce au afectat fondul forestier, în perioada

scursă de la amenajarea anterioară sunt prezentate în tabelul următor:

Page 20: AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime craiova.pdfSuprafaţa fondului forestier luată în studiu de 221,0 ha s-a constituit ca o unitate

26

EVIDENŢA MIŞCĂRILOR DE SUPRAFAŢĂ DIN FONDUL FORESTIER

Tabelul 2.4.2.1

Nr.

crt.

Documentul de

aprobare

Scopul modificării

efectuate, denumirea

unităţii implicate în

schimb.

Modificări de altă

natură

u.a. Modificări ale fondului forestier proprietate

publică a statului (privată)

Defr

işări

fără

scoa

tere

din

fond

ul

fore

stier

(ha)

Sem

nătu

ra

con

duc

ător

ului

unit

ăţii

Felul

docu-

mentului

Nr. Data

U.P. I

(de unde

provin)

U.P. I

(actual)

Definitive Temporare

Intrări

(ha)

Ieşiri

(ha)

Sold

(ha)

Supraf.

(ha) Termen

Data

repri-

mirii

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

1. Titlu de

proprie-

tate

6190 03.05.

2006

Stabilirea drepturilor

de proprietate şi retro-

cedarea terenurilor

1A-B

1C-E

1A-E

N 20,5

2A-F

V1-2

2A-F

V1-2 40,2

3A-D 3A-D 22,6

4A-E

V1

4A-F

V1 46,1

5A-G 5A-J 34,9

6A-D

V1, N1

6A-D

N1, V1 25,8

7A-F

N

7A-I

N1-2 30,9

- - 221,0

Page 21: AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime craiova.pdfSuprafaţa fondului forestier luată în studiu de 221,0 ha s-a constituit ca o unitate

27

Nr.

crt.

Documentul de

aprobare

Scopul modificării

efectuate, denumirea

unităţii implicate în

schimb.

Modificări de altă

natură

u.a. Modificări ale fondului forestier proprietate

publică a statului (privată)

Defr

işări

fără

scoa

tere

din

fond

ul

fore

stier

(ha)

Se

mn

ătur

a

con

duc

ător

ului

unit

ăţii

Felul

docu-

mentului

Nr. Data

U.P. I

(de unde

provin)

U.P. I

(actual)

Definitive Temporare

Intrări

(ha)

Ieşiri

(ha)

Sold

(ha)

Supraf.

(ha) Termen

Data

repri-

mirii

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

28

Page 22: AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime craiova.pdfSuprafaţa fondului forestier luată în studiu de 221,0 ha s-a constituit ca o unitate

Nr.

crt.

Documentul de

aprobare

Scopul modificării

efectuate, denumirea

unităţii implicate în

schimb.

Modificări de altă

natură

u.a. Modificări ale fondului forestier proprietate

publică a statului (privată)

Defr

işări

fără

scoa

tere

din

fond

ul

fore

stier

(ha)

Se

mn

ătur

a

con

duc

ător

ului

unit

ăţii

Felul

docu-

mentului

Nr. Data

U.P. I

(de unde

provin)

U.P. I

(actual)

Definitive Temporare

Intrări

(ha)

Ieşiri

(ha)

Sold

(ha)

Supraf.

(ha) Termen

Data

repri-

mirii

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

Page 23: AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime craiova.pdfSuprafaţa fondului forestier luată în studiu de 221,0 ha s-a constituit ca o unitate

29

2.4.3. Utilizarea fondului forestier

Tabelul 2.4.3.1

Nr.

crt.

Simb

ol Categoria de folosinţă forestieră

Suprafaţa

Total din care: Gr. I Gr. II

ha ha ha

1 P Fond forestier total 221,0 1.1 219,9

1.1 P.D. Terenuri acoperite cu pădure 217,4 1.1 216,3

1.2 P.C. Terenuri care servesc nevoilor de cultură

1.3 P.S. Terenuri care servesc nevoilor de producţie

silvică - terenuri pentru hrana vânatului 1,0 1,0

*

1.4 P.A. Terenuri care servesc nevoilor de

administraţie forestieră

1.5 P.I. Terenuri afectate împăduririi 0.5 0.5*

1.6 P.N. Terenuri neproductive 2,1 2,1*

1.7 P.T. Terenuri scoase temporar din fondul

forestier şi neprimite

1.8 P.O. Ocupaţii şi litigii * convenţional în grupa a II-a (3,1 ha)

Indicele de utilizare a fondului forestier este de 98,4%.

2.4.4. Evidenţa fondului forestier pe destinaţii şi deţinători

Tabelul 2.4.4.1 ************************************************************************************************************************************

* NR. ! * T O T A L ! ! *

* ! D E N U M I R E A I N D I C A T O R I L O R *(COL.2+3+4+! MINISTERUL ! ALTI DETINATORI *

* CRT. ! * +5 ! MEDIULUI !-----------------------------------*

* ! * HA ! HA ! HA ! HA ! HA *

*----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*

* A ! B * 1 ! 2 ! 3 ! 4 ! 5 *

*==================================================================================================================================*

*1. ! F O N D U L F O R E S T IE R - T O T A L (P ) * 221.0 ! ! ! ! 221.0 *

*1.1. ! TERENURI ACOPERITE CU PADURE (PD ) * 217.4 ! ! ! ! 217.4 *

*1.1. 1! - RASINOASE (PDR ) * 2.0 ! ! ! ! 2.0 *

*1.1. 2! - FOIOASE (PDF ) * 215.4 ! ! ! ! 215.4 *

*1.1. 3! - RACHITARII (CULTIVATE SI NATURALE) (PDS ) * ! ! ! ! *

*1.2. ! TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE CULTURA (PC ) * ! ! ! ! *

*1.3. ! TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE PRODUCTIE SILV. (PS ) * 1.0 ! ! ! ! 1.0 *

*1.3. 1! - ARBUSTI FRUCTIFERI (CULTURI SPECIALIZATE) (PSZ ) * ! ! ! ! *

*1.3. 2! - TERENURI PENTRU HRANA VINATULUI (PSV ) * 1.0 ! ! ! ! 1.0 *

*1.4. ! TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE ADMINIST.FOREST. (PA ) * ! ! ! ! *

*1.4. 1! - SPATII DE PRODUCTIE SILVICA SI CAZARE PERS.SILV (PAS ) * ! ! ! ! *

*1.4. 8! - ALTE TERENURI (PAA ) * ! ! ! ! *

*1.5. ! TERENURI AFECTARE IMPADURIRII (PT ) * 0.5 ! ! ! ! 0.5 *

*1.5. 1! - CLASA DE REGENERARE (PTR ) * 0.5 ! ! ! ! 0.5 *

*1.5. 2! - TERENURI INTRATE LEGAL IN FOND FORESTIER (PTF ) * ! ! ! ! *

*1.6. ! TERENURI NEPRODUCTIVE (PN ) * 2.1 ! ! ! ! 2.1 *

*1.6. 1! -STINCARII , ABRUPTURI (PNS ) * ! ! ! ! *

*1.6. 2! - BOLOVANISURI PIETRISURI (PNP ) * ! ! ! ! *

*1.6. 3! - NISIPURI (ZBURATOARE SI MARINE) (PNN ) * ! ! ! ! *

*1.6. 4! - RIPE - RAVENE (PNR ) * 2.1 ! ! ! ! 2.1 *

*1.6. 7! - GROPI DE IMPRUMUT SI DEPUNERI STERILE (PNG ) * ! ! ! ! *

*1.7. ! FISIE FRONTIERA (PF ) * ! ! ! ! *

*1.8. ! TERENURI SCOASE TEMPORAR DIN FOND FOREST. NEREPRIM. (PT ) * ! ! ! ! *

************************************************************************************************************************************

Page 24: AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime craiova.pdfSuprafaţa fondului forestier luată în studiu de 221,0 ha s-a constituit ca o unitate

30

2.4.5. Suprafaţa fondului forestier pe categorii de folosinţă şi specii

Tabelul 2.4.5.1 *******************************************************************************************************************

* ! * T O T A L ! MINISTERUL! ! ALTI *

*NR.! DENUMIREA INDICATORILOR *(COL.2+3+4)! MEDIULUI ! AGRICULT. ! DETINATORI*

* ! * ! ! ! *

*RD.! * HA ! HA ! HA ! HA *

*-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------*

* A ! B * 1 ! 2 ! 3 ! 4 *

*=================================================================================================================*

* 1! F O N D U L F O R E S T I E R T O T A L (RIND 2+33) * 221,0 ! ! ! 221,0 *

* ! ------------------------------------------------------------*-----------!-----------!-----------!-----------*

* 2! S U P R A F A T A P A D U R I L O R TOTAL (RIND 3+10) * 217,4 ! ! ! 217,4 *

* ! ----------------------------------------------------------*-----------!-----------!-----------!-----------*

* 3! R A S I N O A S E * 2,0 ! ! ! 2,0 *

* ! --------------------------------------------------------*-----------!-----------!-----------!-----------*

* 4!MOLID * ! ! ! *

* 5! - DIN CARE : IN AFARA AREALULUI * ! ! ! *

* 6!BRAD * ! ! ! *

* 7!DUGLAS * ! ! ! *

* 8!LARICE * ! ! ! *

* 9!PINI * 2,0 ! ! ! 2,0 *

* 10! F O I O A S E (RIND 11+12+15+21) * 215,4 ! ! ! 215,4 *

* ! --------------------------------------------------------*-----------!-----------!-----------!-----------*

* 11!FAG * ! ! ! *

* 12!STEJARI * 198,7 ! ! ! 198,7 *

* 13! -PEDUNCULAT * 0,1 ! ! ! 0,1 *

* 14! -GORUN * 33,3 ! ! ! 33,3 *

* 15! DIVERSE SPECII TARI * 15,3 ! ! ! 15,3 *

* 16! - SALCIM * 8,8 ! ! ! 8,8 *

* 17! - PALTIN * 0,2 ! ! ! 0,2 *

* 18! - FRASIN * 1,0 ! ! ! 1,0 *

* 19! - CIRES * ! ! ! *

* 20! - NUC * ! ! ! *

* 21! DIVERSE SPECII MOI * 1,4 ! ! ! 1,4 *

* 22! - TEI * ! ! ! *

* 23! - PLOP * 0,2 ! ! ! 0,2 *

* 24! - DIN CARE : PLOPI EURAMERICANI * 0,2 ! ! ! 0,2 *

* 25! - SALCII * ! ! ! *

* 26! - DIN RD. 25 IN LUNCA SI DELTA DUNARII * ! ! ! *

* 33! A L T E T E R E N U R I - T O T A L * 3,6 ! ! ! 3,6 *

* 34! TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE CULTURA SILVICA * 0,5 ! ! ! 0,5 *

* 35! TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE PRODUCTIE SILVICA * 1,0 ! ! ! 1,0 *

* 36! TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE ADMINISTRARE FOREST * ! ! ! *

* 37! TERENURI AFECTATE IMPADURIRII * 0,5 ! ! ! 0,5 *

* 38! - DIN CARE : IN CLASA DE REGENERARE * 0,5 ! ! ! 0,5 *

* 39! TERENURI NEPRODUCTIVE * 2,1 ! ! ! 2,1 *

* 40! FISIE FRONTIERA * ! ! ! *

* 41! TERENURI SCOASE TEMPORAR DIN FONDUL FORESTIER * ! ! ! *

*******************************************************************************************************************

2.5. Enclave

În fondul forestier al Parohiei Sfânta Treime Craiova, nu sunt enclave.

2.6. Organizarea administrativă

Pădurea Parohiei Sfânta Treime Craiova, are contractul de administraţie şi pază, încheiat cu

Ocolul silvic Vânju Mare şi este arondată la următoarele structuri teritoriale ale ocolului:

Tabelul 2.6.1

District Canton Parcele aferente

Suprafaţa

Nr. Denumire Nr. Denumire ha %

1 Slaşoma 3 Pietriş 1-7 221,0 100

Această arondare permite gospodărirea şi paza pădurilor din UP, la nivel tehnic corespunzător.

Page 25: AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime craiova.pdfSuprafaţa fondului forestier luată în studiu de 221,0 ha s-a constituit ca o unitate

31

3. GOSPODĂRIREA ÎN TRECUT

3.1. Istoricul şi analiza modului de gospodărire a pădurilor din trecut până la intrarea în

vigoare a amenajamentului expirat

3.1.1. Evoluţia proprietăţii şi a modului de gospodărire a pădurilor înainte de anul 1948

Primele menţiuni referitoare la Pădurea Broscari-Pietriş datează din anul 1811 cînd Marele

logofăt Barbu Ştirbei donează prin testament Bisericii Sfânta Treime din Craiova, Moşia Broscari din

Mehedinţi, din care ,,aproape 450 pogoane este pădure în creştere". Proprietarul a găsit în arhiva bisericii

,,Planul pădurii Broscarii" din anul 1889, noiembrie 1, însuşit de ,,Comisiunea de amenajament" formată

dintr-un subinspector şi doi ,,guardi generali". Suprafaţa pădurii amenajate la nivelul anului 1889 era de

209,5060 ha, cu enclave (,,poene") de 9,5066 ha.

Pădurea luată în studiu în prezent (parcelele 1-7), aparţinea deci categoriei pădurilor private,

gospodărite pe bază de amenajament silvic.

Privitor la modul de gospodărire, a fost studiat ,,Amenajamentul pădurii Broscari" şi o serie de

documente referitoare la modul de respectare a regimului silvic la nivelul anilor 1940, din care

consemnăm: ,,......văzând că regenerarea se poate face perfect în mod natural prin lăstărire şi că în

viitor putem avea o pădure mult mai frumoasă decât cea actuală, prin interzicerea de la început a

păşunatului şi prin aplicarea a oarecari operaţiuni culturale, pentru atingerea acestor scopuri, am

ficsat esploatabilitatea relativă, adoptând regimul crângului cu tratamentul crângului simplu. Pentru

esploatarea şi regenerarea completă a acestei păduri am luat o revoluţiune de 24 ani împărţită în trei

perioade de câte opt ani fiecare. Astfel, în prima perioadă se va face esploatarea complectă a masivelor

actuale, în felul prevăzut la regulamentul de esploatare. În a doaua perioadă, care va fi o perioadă de

aşteptare şi care va avea tot durata de opt ani, se va face mici curăţituri, pe unde masivul va fi prea des

şi unde esenţele secundare vor copleşi pe cele de valoare. În a treia perioadă de aşteptare, de 8 ani, se

vor face operaţiuni mai mari de curăţire şi lămurire şi la jumătatea acestei perioade, adecă după 20 de

ani se va revizui acest regulament şi amenajament şi dacă regenerarea va fi complectă şi creşterea

satisfăcătoare se va menţine revoluţia de 24 ani, iar contrariu se va aviza la modificare".

Concluzionăm că pădurea Broscari Pietriş a fost amenajată încă din anul 1889 şi gospodărită

după regulile vremii. Exista chiar şi un regulament de exploatare şi servicii silvice care urmăreau

aplicarea acestora prin inspectarea periodică a pădurii, ocazie cu care erau reprimite parchetele

exploatate şi stabilite cele în rând pentru anul forestier următor.

Constatările inspecţiilor, propunerile de ordin tehnic şi administrativ erau aduse la cunoştinţă

proprietarului pădurii.

3.1.2. Modul de gospodărire a pădurilor după anul 1948 până la intrarea în vigoare a

amenajamentului expirat

3.1.2.1. Evoluţia constituirii unităţii de producţie şi a bazelor de amenajare până la

amenajarea anterioară (inclusiv)

Unitatea de producţie Parohia Sfânta Treime Craiova, este proaspăt constituită, aşa încât nu se

poate vorbi de o evoluţie a constituirii acestei unităţii.

Câteva generalităţi despre U.P. I Furcituri, din care s-a constituit U.P. Parohia Sfânta Treime

Craiova, au caracter nerelevant doar cu totul şi cu totul informativ.

Astfel, prin etatizare pădurile au fost trecute integral în patrimoniul statului, în anul 1948. Ele au

fost amenajate unitar pentru prima oară, în anul 1955 (U.P. XIV Broscari - M.U.F.G. Vînju Mare).

Revizuiri ale amenajamentului s-au executat în anii: 1966 (U.P. V Furcituri - O.S. Vânju Mare),

1977 (U.P. V Furcituri - O.S. Vânju Mare), 1987 (U.P. V Furcituri - O.S. Vânju Mare) şi 1997 (U.P. I

Furcituri - O.S. Vânju Mare).

În tabelul 3.1.2.1.1. au fost înscrise doar datele ce au relevanţă şi care au putut fi reconstituite.

Page 26: AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime craiova.pdfSuprafaţa fondului forestier luată în studiu de 221,0 ha s-a constituit ca o unitate

32

Tabelul 3.1.2.1.1

Anul

amena

jării

Suprafaţa U.P. Subunităţi de gospodărire Regim Compo

ziţia ţel

Exploat

abilitate

a şi

vîrsta

medie a

expl.

Ciclul

Totală Grupa I Denumire Supr. %

1955 C codru coresp.

tipului

natural

fundam

ental

tehnică 100

1966 C codru tehnică 100

1977 C codru tehnică 100

1987 A codru tehnică 100

1997 A codru tehnică 100

Cât priveşte evoluţia bazelor de amenajare, acestea au fost adoptate în raport de structura

arboretelor:

- regimul - codru - pentru arboretele de stejari şi crâng pentru arboretele de salcâm;

- compoziţia ţel: corespunzătoare tipului natural de pădure;

- tratamente: tăieri progresive - în arborete de stejari, tăieri în crâng în arborete de salcâm şi tăieri

de conservare;

- exploatabilitatea: tehnică şi de protecţie;

- ciclu: 100 ani pentru arboretele de stejari şi 25-30 de ani în arboretele de salcâm.

3.1.2.2. Evoluţia reglementării producţiei

Ca şi în cazul paragrafului precedent, comentariile cu privire la evoluţia reglementării producţiei

este nerelevantă, dată fiind modalitatea de constituire a U.P.

Pădurea luată în studiu, a fost gospodărită din acest punct de vedere în cadrul U.P. I Furcituri,

fiind inclusă de-a lungul etapelor de amenajare în cadrul SUP - codru (specii majoritare constituite:

gârniţă, cer, gorun), urmărindu-se în special convertirea arboretelor de la regimul crâng la codru (prin

îmbătrânire sau refacere).

3.1.2.3. Aplicarea prevederilor amenajamentelor anterioare

Datele referitoare la aplicarea prevederilor amenajamentelor, se referă de asemenea la U.P. I

Furcituri şi se concretizează în cifre statistice globale pe U.P., fără referiri la nivel de arboret (u.a.).

În această situaţie, prezentarea datelor cu referire la pădurea proprietate privată din U.P. Parohia

Sfânta Treime Craiova devine irevelantă.

3.2. Analiza critică a aplicării amenajamentului exprirat

Ultimul amenajament întocmit în care a fost inclusă şi pădurea luată în studiu, a fost cel din anul

1997, reglementarea producţiei făcându-se în cadrul U.P. I Furcituri.

După retrocedarea propriu-zisă, în mai 2006 şi expirarea amenajamentului, s-au executat lucrări

în baza prevederilor de la fiacare u.a.

Astfel, analizând evidenţele existente, se constată că au fost propuse a se executa rărituri pe

suprafaţa de 194,0 ha din care a fost parcursă doar suprafaţa de 149,3 ha, extrăgându-se un volum de

1.400 m3. Din tăieri de igenă şi de produse accidentale s-a recoltat un volum total de 1.218 m

3.

Lucrările de conservare pe 3,3 ha nu au fost executate. În aceste arborete artificiale, afectate de

uscare, cu cioate îmbîtrânite, sunt necesare lucrări de împăduriri cu specii adecvate tipului natural

fundamental de pădure după extragerea exemplarelor vătămate, cu vitalitate scăzută care nu mai acoperă

bine solul.

În arboretele unde s-a aplicat tratamentul crângului simplu regenerarea este afectată de păşunat şi

sunt necesare completări şi măsuri energice de combaterea păşunatului.

Page 27: AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime craiova.pdfSuprafaţa fondului forestier luată în studiu de 221,0 ha s-a constituit ca o unitate

33

3.3. Concluzii privind gospodărirea pădurilor

Aspecte generale referitoare la gospodărirea pădurilor din U.P. I Furcituri din care s-a reconstituit

propietatea Parohia Sf. Treime Craiova - pădure proprietate privată - pe baza prevederilor

amenajamentelor silvice anterioare, au fost prezentate în cadrul subcapitolelor precedente din cadrul

capitolului 3.

Modul de constituire al noii unităţi, face ca aceste comentarii să aibă doar caracter de

generalitate ridicat informaţiile având mai mult caracter informativ. Cu toate acestea se pot desprinde

unele concluzii, după cum urmează:

- conversiunea arboretelor de la regimul crâng la regimul codru - în cazul arboretelor constituite

din cvercinee şi specii valoroase de amestec sau de ajutor, prin aplicarea de tratamente adecvate (tăieri

progresive) care să conducă la asigurarea majoritară a regenerării arboretelor pe cale naturală;

- aplicarea cu continuitate a tăierilor de îngrijire a contribuit la ameliorarea indicatorilor tehnico-

calitativi: creşterea gradului de participare a speciilor principale şi a celor valoroase de amestec;

- tăierile de igienă au constituit o pârghie în asigurarea menţinerii stării de sănătate a arboretelor -

în urma apariţiei fenomenului de uscare intensă - prin aplicarea acestora în mod corect;

- împăduririle executate, au constituit de asemenea mijloace eficiente de ridicare a calităţii

indicatorilor tehnico-economici şi calitativi.

3.3.1. Evoluţia structurii pădurii

Faptul că pădurea luată în studiu reprezintă doar o mică parte din unitatea de producţie în cadrul

căreia s-a făcut organizarea producţiei în ultimii 50 de ani face imposibilă efectuarea unei analize

pertinente a evoluţiei structurii pădurilor pe o perioadă îndelungată, de aceea în continuare vor fi

prezentate structuri doar la nivelul amenajării precedente şi celei actuale, datele pentru structura la

nivelul amenajamentului expirat s-au centralizat doar pentru suprafaţa studiată.

Evoluţia structurii claselor de vârstă

Tabelul 3.3.1

Anul

amenajării

Suprafaţa Clase de varstă (%)

I II III IV V VI

1997 217.4 3 24 55 18

2009 217.4 2 8 54 36

Varsta medie la amenajarea actuală este de 58 ani cu 9 ani mai mare decât cea de la amenajarea

precedentă. Faptul se explică prin aceea că arboretele exploatabile sunt slab reprezentate. Fondul forestie

este alcătuit în cea mai mare parte din arborete relativ tinere, care au fost gospodărite până în anii 1960

în regim crâng şi care acum sunt conduse spre vârste înaintate în vederea conversiei acestora la codru

regulat cu regenerare prin sămânţă.

Evoluţia claselor de producţie

Tabelul 3.3.2

Anul

amenajării

Suprafaţa Clase de producţie (%)

I II III IV V

1997 217.4 - 52 43 4 1

2009 217.4 - 52 43 4 1

Clasa de producţie medie II.5. după cum se observă nu se înregistrează modificări semnificative

ale productivităţii. Este de aşteptat ca productivitatea să înregistreze progrese abia peste 20 de ani când

vor începe tăierile de regenerare. În urma acestora arboretele din sămânţă rezultate s-ar putea să aibă

productivităţi superioare celor din lăstari.

Page 28: AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime craiova.pdfSuprafaţa fondului forestier luată în studiu de 221,0 ha s-a constituit ca o unitate

34

Evoluţia compoziţiei

Tabelul 3.3.3

Anul

amenajării

Suprafaţa Specii (%)

GÂ CE GO SC DT DM PIN

1997 217.4 39 36 15 4 3 2 1

2009 217.4 40 36 15 4 3 1 1

Compoziţia arboretelor este relativ apropiată de cea corespunzătoare tipurilor de pădure natural

fundamentale. Nu sunt de aşteptat modificări spectaculoase în următoarea perioadă deoarece ditribuţia

actuală a speciilor este apropiată de cea recomandată. Este posibil să se înregistreze uşoare scăderi ale

procentului diverselor moi.

Evoluţia densităţii

Tabelul 3.3.4

Anul

amenajării

Suprafaţa Clase de producţie (%)

0.1 -0.3 0.4 – 0.6 ≥ 0.7

1997 217.4 1 2 97

2009 217.4 2 1 97

Consistenţa medie actuală este de 0.78. În deceniul precedent aceasta era de 0.77 deci se remarcă

o oarecare ameliorare din acest puct de vedere. Consistenţele relativ reduse se datoresc fie fenomenelor

de uscare anormală, fie unor tăieri ilicite înregistrate în perioada de tranziţie socială pe care au traversat-

o aceste păduri. Este de aşteptat ca prin măsurile de gospodărire preconizate în deceniul următor

consistenţa medie să crească la cca. 0.82. Un indice optim pentru acest tip de păduri se situează în jurul

valorii de 0.85.

Page 29: AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime craiova.pdfSuprafaţa fondului forestier luată în studiu de 221,0 ha s-a constituit ca o unitate

35

4. SUDIUL STAŢIUNII ŞI AL VEGETAŢIEI FORESTIERE

4.1. Metode şi procedee de culegere şi prelucrare a datelor de teren

Culegerea datelor de teren s-a făcut în conformitate cu prevederile "Normelor tehnice pentru

amenajarea pădurilor - 2000".

În acest sens, elementele de caracterizare a arboretului s-au determinat prin măsurători (diametru

mediu, înălţimea medie, vârstă) şi apreciere(compoziţie, consistenţă, vitalitate, provenienţă, elagaj etc).

Determinarea elementelor taxatorice a arboretelor s-a făcut prin măsurători în pieţe de probă,

uniform repartizate în cadrul u.a., astfel încât valorile determinate să caracterizeze arboretul respectiv.

Determinarea volumului unitar pentru arboretele exploatabile s-a făcut prin inventarieri integrale

sau prin suprafeţe circulare reprezentative.

S-au efectuat descrieri parcelare cu cartări staţionale, la scară mijlocie.

Pentru studiul staţional s-au executat 5 profile principale de sol corespunzător unei densităţi

medii de un profil la 50 ha şi profile de control în fiecare u.a. Pentru determinarea caracteristicilor fizico-

chimice ale solurilor s-au prelevat probe de sol din 3 profile în vederea analizei de laborator.

Tipurile de staţiune au fost determinate în funcţie de condiţiile de relief, substratul litologic, tipul

de sol, condiţii climatice, literatură de specialitate, atlase şi hărţi geografice, hărţi cu unităţi de relief,

hărţi pedologice.

Datele de teren referitoare la studiul staţional şi al vegetaţiei (arboret, subarboret, tip de floră) au

fost codificate şi înscrise în fişele de descriere parcelară, în vederea prelucrării pe calculator şi obţinerii

situaţiilor sintetice (evidenţe de amenajament, planuri de amenajament etc).

4.2. Elemente privind cadrul natural specific U.P.

Pădurile ce aparţin U.P. Parohia Sf. Treime - Craiova se află situate în treimea superioară a

pârâului Blahniţa, pe versantul stâng al acestuia.

4.2.1 Geologie

Substratul litologic este format - în principal - din formaţiuni de roci sedimentare de vârstă

cuaternară (pleistocen), care au favorizat formarea argiluvisolurilor astfel:

- straturi de nisipuri fine până la grosiere sau pietrişuri aparţinând pleistocenului inferior,

favorizând formarea solurilor brune roşcate luvice;

- depozite löessoide aparţinând pleistocenului superior şi mediu şi care formează un strat

continuu cu grosimea de 5-15 m în care este prezentă şi argila (strat de "argilă roşie"), favorizând

formarea solurilor brune roşcate.

4.2.2 Geomorfologie

Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul luat în studiu aparţine dealurilor din Piemontul

Bălăciţei în partea de sud-vest a acestuia, la interferenţa cu Câmpia Blahniţei din partea de sud-vest a

Câmpiei Olteniei şi aparţine zonei fitoclimatice FD1 caracterizată prin prezenţa versanţilor lungi, puţin

abrupţi, cu unele apariţii inerente a proceselor de versant, cum ar fi eroziunea de suprafaţă.

Altitudinea variază între minima de 170 m (u.a. 7A) şi maxima de 310 m (u.a. 3D), altitudinea

medie fiind de 240 m.

Versanţii, ca formă predominantă de relief, au pante ce variază de la 5g la 35

g, expoziţii variabile

de la însorită la parţial însorită şi umbrită.

În mod sintetic, datele cu privire la altitudine, pante şi expoziţie se prezintă în tabelul 4.2.1.

Page 30: AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime craiova.pdfSuprafaţa fondului forestier luată în studiu de 221,0 ha s-a constituit ca o unitate

36

Tabelul 4.2.1 Specificări

Forma de relief Înclinare (g) - ha/% Expoziţia ha/%

Luncă Versant Total <1 1-6 7-15 16-30 31-40 Total Fără

expoz. Însorită

Parţ. însorită

Umbrită Parţ.

umbrită Total

1,5 216,4 217,9 1,5 2,4 72,4 140,5 1,1 217,9 1,5 109,6 11,2 20,1 75,5 217,9

0,7 99,3 100 0,7 1,1 33,2 64,5 0,5 100 0,7 50,3 5,1 9,2 34,7 100

Alte terenuri 3,1 Alte terenuri 3,1 Alte terenuri 3,1

TOTAL U.P. 221,0 TOTAL U.P. 221,0 TOTAL U.P. 221,0

4.2.3 Hidrografie

Pădurea din U.P. Parohia Sfânta Treime - Craiova este localizată în treimea superioară a

bazinului hidrografic al râului Blahniţa, afluent de stânga al Dunării.

Acesta îşi are izvoarele în Platforma Strehaiei şi curge spre sud, prin comunele Livezile la circa

0,5- 1,0 km în vestul pădurii şi Rogova după care spre vest prin comuna Pătulele se îndreaptă spre

Dunăre în care se varsă la sud de comuna Gogoşu.

Pădurea (Broscari - Pietriş) luată în studiu este străbătută de o reţea de văi şi pâraie, afluenţi

direcţi de stânga ai Blahniţei: v. Smârcioaga, pr. Fântânii, pr. Broscari, v. Trestioarei, og. Bârgău.

Acestea din urmă, au un debit semipermanent, în timpul verii seacă, iar în timpul ploilor abundente pot

avea caracter torenţial.

Aportul freatic al acestor pâraie, ca şi al Blahniţei este destul de redus. În această situaţie,

regimul hidric, este asigurat în cea mai mare parte din precipitaţii.

În cazuri de secetă prelungită au loc fenomene de uscare, resimţite din plin în ultimii 15 - 20 ani.

4.2.4 Climatologie

Teritoriul analizat - corespunzător zonei colinare acoperite cu păduri - aparţine zonei climatice de

"tip temperat - continental", cu precipitaţii medii anuale sub 600 mm, temperatura lunii celei mai calde

peste 220C. Datele climatice pentru zona luată în studiu, sunt preluate de la Staţia Meteorologică

Drobeta-Turnu Severin.

4.2.4.1 Regimul termic

Tabelul 4.2.4.1.1 A. REGIMUL TERMIC

Temperaturi lunare, anuale 0C

Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Media

anuală Ampl.

Valori -0,9 0,9 6,0 11,8 17,1 20,8 23,1 22,7 18,6 12,5 6,2 1,4 11,7 24,0

Numărul zilelor cu temperaturi maxime mai mari de 300C

Luna IV V VI VII VIII IX X Anual

Valori 0,1 1,3 8,2 17,9 16,4 5,6 0,3 49,8

Tabelul 4.2.4.1.2 Temperaturi medii zilnice (0

0C) pentru perioada bioactivă şi de vegetaţie

Specificări

Perioada bioactivă t≥0°C Perioada de vegetaţie

Data trecerii temperaturi

medii zilnice prin 0°C Durata în zile

a interval. cu

temperaturi

peste 0°C

Suma temperaturi

medii zilnice cu

temperaturi peste

0°C

Durata trecerii

temperaturi medii

zilnice prin 10°C

Durata în

zile a

interv. cu

temp.

peste

10°C

Suma

temperat.

medii zilnice

cu temp.

peste 10°C Prima zi

Ultima

zi Prima zi Ultima zi

Valori 7.II 28.II 325 4311 7.IV 27.X 204 2754

Date medii privind extreme ale îngheţului

Page 31: AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime craiova.pdfSuprafaţa fondului forestier luată în studiu de 221,0 ha s-a constituit ca o unitate

37

Tabelul 4.2.1.3

Specificări

Primul îngheţ (toamna) Ultimul îngheţ (primăvara) Durata

medie a

intervalului

fără îngheţ Data medie

Cel mai

timpuriu

Cel mai

târziu Data medie

Cel mai

timpuriu

Cel mai

târziu

Date 11 XI 28 IX 14 XII 3 IV 6 III 1 V 222

Numărul zilelor cu îngheţ (t<00C)

Lunile I II III IV V IX X XI XII Anual

Date 24,5 20,9 12,4 1,5 - - 0,4 6,1 18,2 84,0

Temperaturi medii pe anotimpuri, maxime absolute, amplitudinea

Specificări Temperatura medie a

anotimpului cald

Temperatura medie a

anotimpului rece

Media

temperaturilor

maxime absolute

anuale

Media

temperaturilor

minime absolute

anuale

Amplitudinea

absolută anuală

Valori

înregistrate

(0C)

22,5 0,5 31,3 -11,8 67,5

4.2.4.2 Regimul pluviometric

Tabelul 4.2.4.2.1 B. REGIMUL PLUVIOMETRIC

Precipitaţii atmosferice (mm) - medii lunare multianuale

Lunile I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anul

Valori 49,3 42,5 43,1 53,7 73,3 71,7 46,0 44,7 44,6 66,1 69,0 57,0 661,0

Precipitaţii maxime în 24 ore (mm), data înregistrării

Lunile I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Ma-

xima

Valori 55,6 36,6 34,8 39,8 55,1 82,7 76,7 96,6 82,9 64,0 160,5 36,3 160,5

Data 1953 1929 1904 1905 1953 1926 1899 1951 1911 1944 1937 1950 1937

Numărul zilelor cu precipitaţii / an cu peste ... mm

Specificări 0,1 1,0 2,0 5,0 10,0 20,0

Valori

înregistrate 104,2 81,3 66,5 41,5 21,1 6,4

Cantităţi medii de precipitaţii pe ... (mm)

Specificări Valori

În anotimpul secetos - iarna 148,8

În anotimpul cel mai ploios - vara 162,4

Perioada de vegetaţie - aprilie - septembrie 334,0

4.2.4.3 Indicatori sintetici

Tabelul 4.2.4.3.1 INDICATORI SINTETICI AI DATELOR CLIMATICE

Evapotranspiraţia potenţială - medii lunare şi anuale (mm)

Lunile I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anul

Valori 0 1 19 53 97 128 149 136 89 47 16 2 737

Excedentul şi deficitul de apă din sol, faţă de evapotranspiraţia potenţială (mm)

Lunile I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual

Excedent 49 41 25 - - - - - - 19 53 67 254

Deficit - - - 1 24 56 103 91 44 - - - 319

Umezeala relativă - medii lunare, media anuală (%)

Lunile I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual

Valori 84 83 80 68 66 65 64 58 64 77 83 86 73

Indici de ariditate de Martonne - valori lunare şi media anuală

Lunile I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual

Valori 38,4 30,5 20,8 17,8 20,0 23,3 13,9 13,6 11,6 24,9 29,9 33,2 23,1

Indici de ariditate de Martonne, pe anotimpuri

Anotimpuri Primăvara Vara Toamna Iarna Sezon de vegetaţie

Valori 19,5 16,9 22,1 37,2 16,7

Page 32: AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime craiova.pdfSuprafaţa fondului forestier luată în studiu de 221,0 ha s-a constituit ca o unitate

38

4.2.4.4 Regimul eolian

Tabelul 4.2.4.4.1 C. REGIMUL EOLIAN

Frecvenţa vîntului (%) / viteza vântului (m/s) - direcţie, luni, an

Luna

Direcţia

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII An

N Frecv. 3,5 2,8 3,6 4,8 4,6 5,0 3,5 3,7 3,6 3,6 3,3 3,1 3,8

Vit. 2,1 1,5 0,6 3,8 2,1 1,9 1,8 0,6 1,1 2,4 1,5 1,7 2,2

NE Frecv. 9,4 10,0 12,1 12,3 13,4 10,9 8,0 9,1 12,0 14,5 14,1 11,6 11,4

Vit. 2,3 1,6 1,3 2,3 2,0 1,5 1,8 1,9 1,2 2,5 1,8 1,6 1,9

E Frecv. 5,5 5,7 6,7 6,4 6,1 3,7 3,7 4,1 4,2 5,5 4,9 5,0 5,1

Vit. 1,9 1,6 2,1 2,5 2,0 2,0 1,8 1,9 1,8 2,5 2,1 1,8 1,9

SE Frecv. 5,3 6,7 7,7 7,6 6,7 5,2 5,8 7,5 6,9 4,6 5,3 5,0 6,2

Vit. 2,0 1,5 1,9 2,0 2,0 2,3 1,5 3,1 1,9 1,6 1,9 1,5 1,8

S Frecv. 2,9 4,1 4,0 4,6 5,0 4,3 3,7 4,8 4,6 3,1 2,9 2,8 3,9

Vit. 1,0 1,0 1,2 1,9 1,8 1,7 1,5 2,8 1,0 1,8 1,0 0,8 1,3

SV Frecv. 4,9 4,5 4,7 5,0 6,8 5,1 6,2 6,2 5,7 4,5 5,3 5,0 5,6

Vit. 2,2 1,6 2,2 3,0 1,5 2,3 1,9 1,6 0,9 1,0 1,6 1,1 1,7

V Frecv. 10,7 12,9 11,9 13,6 14,2 16,7 17,0 12,9 11,4 9,3 9,2 9,9 12,4

Vit. 5,0 5,9 5,5 5,9 3,4 3,9 4,1 4,4 5,0 4,0 4,1 3,9 4,1

N

V

Frecv. 12,3 12,6 13,7 14,3 13,1 17,1 19,0 16,7 11,6 9,7 9,5 10,3 13,3

Vit. 6,8 6,2 6,4 6,1 5,0 5,9 5,1 4,7 5,7 4,4 4,3 4,2 5,2

Cal

m

Frecv. 45,5 40,7 35,6 31,4 30,3 31,0 33,1 35,0 40,0 45,2 45,5 47,3 38,3

Vit. - - - - - - - - - - - - -

4.2.5 Favorabilitatea factorilor determinanţi climatici pentru specii forstiere

Câteva observaţii suplimentare cu privire la condiţiile climatice rezultate din cele prezentate şi

influenţa acestora asupra vegetaţiei forestiere vor fi prezentate în continuare.

Datele climatologice prezentate, reprezintă valori medii multianuale pentru parametrii respectivi,

valori determinate de "Institutul Meteorologic" pentru perioada 1896 - 1955 şi publicate în "Monografia

Geografică a României" şi "Atlasul Climatologic" - pentru staţia "Drobeta Turnu Severin".

Favorabilitatea factorilor climatici

Tabelul 4.2.5.1

Factori caracteristici Valoare

factor

Favorabilitatea pentru speciile

Gârniţă Gorun Cer

Temperatura medie anuală (oC) 11.7 R S R

Precipitaţii medii anuale (mm) 661 R R R

Suma temperaturilor medii diurne ≥ 0oC 4311 M S M

Suma temperaturilor medii diurne ≥ 10oC 2754 - R -

Durata perioadei de vegetaţie (luni) 6-7 M-S R M-S

Conţinul în argilă fină (%) 21 ~ 33 R R R

Grad de saturaţie în baze 55 ~ 65 M R R

Umezeala relativă în luna iulie (%) 64 M S-M -

R- favorabilitate ridicată: M- favorabilitate mijlocie: S- favorabilitate scăzută

Page 33: AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime craiova.pdfSuprafaţa fondului forestier luată în studiu de 221,0 ha s-a constituit ca o unitate

39

Din studierea datelor climatice prezentate rezultă că:

- Valoarea mediei multianuale a regimului termic (11,70C) satisface în condiţii medii cerinţele

faţă de căldură ale cerului şi gârniţei dar şi a gorunului (în condiţii de microclimat local - versanţi

umbriţi şi semiumbriţi).

Tot în ceea ce priveşte regimul termic este de reţinut numărul relativ mare (49,2) al zilelor cu

temperaturi caniculare (de peste 300C) care, în eventualitatea coinciderii şi cu o perioadă de secetă

severă, pot cauza prejudicii majore vegetaţiei forestiere.

Referitor la suma temperaturilor medii diurne mai mari de 100C, valoarea de 2754

0C, satisface în

condiţii medii la superioare exigenţele cerului, gârniţei, gorunului şi speciilor de amestec.

- Sub aspectul cantităţii medii anuale de precipitaţii, valoarea de 661,0 mm/an satisface în

condiţii medii spre superioare cerinţele tuturor speciilor în cultură.

Cantitatea de precipitaţii însă nu este uniform repartizată în tot cursul anului, manifestându-se un

deficit mai ales la sfârşitul sezonului de vegetaţie.

Sub acest aspect, este important de menţionat, nivelul mediu anual al evapotranspiraţiei

potenţiale ca rezultantă a acţiunii simultane a celor trei factori climatici: termic, eolian şi pluviometric.

Valoarea acestuia pentru teritoriul luat în studiu este de 737 mm/an. Dacă o comparăm pe aceasta

cu regimul mediu anual de precipitaţii de 661,0 mm/an rezultă un deficit potenţial de umiditate de

76 mm/an.

În anii în care regimul precipitaţiilor atmosferice este sub cel mediu anual - ani în care o

probabilitate de apariţie este destul de mare în zonă - acest deficit tinde să crească şi să atingă valori şi

mai mari cu urmări nefaste asupra vegetaţiei forestiere.

Cel mai recent, astfel de condiţii s-au manifestat în perioada 1986 - 1995, provocând uscarea în

exces a unor arborete, cu pagube importante în acest sens.

- Valorile indicilor de ariditate, coroborate cu celelalte elemente climatice, încadrează suprafaţa

luată în studiu în provincia climatică C.f.a.x. (după Koppen) - adică climat temperat cu veri calde şi ierni

blânde, iar după altă raionare (M. Stoenescu) în provincia II A.p.s.1 - sector cu climă continentală (II),

ţinutul climat de câmpie (A), districtul climatic de pădure (p), subdistrictul vestic (s).

- Din prezentarea datelor climatice care caracterizează teritoriul luat în studiu rezultă că în cazul

manifestării acestora în limitele mediilor multianuale, gradul de favorabilitate pentru speciile forestiere

din zonă este cuprins între mijlocie şi superioară.

În situaţiile în care, însă, unul din principalii factori climatici (regimul pluviometric sau regimul

termic) ies din limitele mediilor multianuale, pot avea loc consecinţe nefaste asupra vegetaţiei forestiere.

Astfel, în perioada 1986 - 1995 au fost ani consecutivi în care regimul pluviometric a fost cu

până la aproape 50% mai mic decât media multianuală, ceea ce a dus la producerea de mari dezechilibre

hidrice în bilanţul de nutriţie a arborilor având ca urmare declanşarea unui fenomen de uscare în masă la

principalele specii forestiere: cer, gârniţă.

În concluzie putem spune că productivitatea speciilor forestiere principale (gârniţă, cer şi gorun)

corespunde sub raportul favorabilităţii factorilor climatici şi edafici. Pe termen mediu şi lung efectul

schimbărilor climatice poate conduce la diminuarea productivităţii în special a gorunului şi a gârniţei.

4.3. Soluri

4.3.1. Evidenţa şi răspândirea teritorială a tipurilor de sol

Condiţiile climatice, formele de relief, unităţile geomorfologice precum şi materialul parental au

determinat formarea tipurilor de soluri caracteristice zonei luate în studiu.

Pentru determinarea tipurilor şi subtipurilor de sol au fost efectuate 5 profile principale de sol

(u.a. 2D, 5A, 6C, 7A, 7H) iar din 3 dintre acestea (5A, 6C, 7A) au fost recoltate probe pentru analize de

laborator. În fiecare u.a au fost executate profile de control. Ca urmare au fost identificate patru tipuri cu

6 subtipuri de sol prezentate în tabelul 4.3.1.

Page 34: AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime craiova.pdfSuprafaţa fondului forestier luată în studiu de 221,0 ha s-a constituit ca o unitate

40

Clasificarea pe tipuri şi subtipuri de sol s-a făcut după “Sistem român de taxonomie a solurilor"

(SRTS - 2003), dar pentru continuitate au fost trecute în paranteze şi denumirile după "Sistemul român

de clasificare a solurilor" – 1980.

Evidenţa tipurilor de sol

Tabelul 4.3.1.1

Clasa de soluri Tipul şi subtipul de sol Codul Succesiunea

orizonturilor

Suprafaţa

ha %

Sistemul de clasificare (2003/1980)

LUVISOLURI /

ARGILU-

VISOLURI

Preluvosol roşcat

(Brun roşcat tipic)

2101

Ao-Bt-C 107,8 49,4

Preluvosol roşcat vertic

(Brun roşcat vertic)

2103

Ao-Bty-C

1,9 0,9

Preluvosol litic

(Brun argiloiluvial litic)

2207

Ao-Bt-R

1,1 0,5

Luvosol roşcat

(Brun roşcat luvic tipic) 2301 Ao-El-Bt-C 100,6 46,2

Luvosol roşcat vertic

(Brun roşcat luvic vertic) 2302 Ao-El-Bty-C 5,0 2,3

Total: LUVISOLURI - 216,4 99,3

NEEVOLUATE Aluviosol gleic

(Aluvial gleizat) 9506 Ao-GoGr 1,5 0,7

Total 1 - 217,9 100

Alte terenuri - 3,1 -

TOTAL U.P. - 221,0 -

4.3.2. Descrierea tipurilor şi subtipurilor de sol

Preluvosol roşcat - are profil Ao-Bt-C, cu răspândire majoritară în cadrul U.P. (49%), format pe

depozite löessoide, pe versanţi cu pante şi expoziţii diverse. Este puternic la moderat acid (pH = 4,95 -

5,39), slab la moderat humifer (în descreştere pe profil de la 5,39% în orizontul superior la 1,82% în cel

inferior, slab la moderat spre bine aprovizionat cu azot total (0,095 - 0,281 g%), destul de bine

aprovizionat cu fosfor mobil (18,60 - 36,0 mg%), mijlociu bogat la foarte bine aprovizionat cu potasiu

mobil (7,87 - 20,52 mg%) mezobazic la eubazic cu un grad de saturaţie în baze de schimb V = 65,99 -

82,08%, lutos la luto-argilos, de bonitate mijlocie pentru cer şi gârniţă şi gorun dată de troficitatea

potenţială ridicată.

În prezent pe astfel de soluri se găsesc arborete de cer, gârniţă, amestecuri dintre acestea şi gorun,

provenite - în majoritate din lăstari - care realizează clase mijlocii şi superioare de producţie (clasa de

producţie fiind direct influenţată şi de tratarea repetată a arboretelor în crâng cu regenerare din lăstari).

Preluvosol roşcat vertic - cu reprezentare nesemnificativă (1%) profil Ao-Bty-C format pe luturi

grele, puternic acid la moderat acid (pH = 4,32 - 5,32%), slab la moderat humifer, în descreştere pe

profil de la 4,63% în orizontul superior la 0,92% în orizonturile inferioare, oligo-mezobazic în orizontul

superior (V = 55,23%), şi eubazic în profunzime (V = 81,36%), foarte slab, la slab - moderat

aprovizionat în azot total (0,048 - 0,241, slab la relativ bine aprovizionat în fosfor mobil (42,28 -

44,41 mg%), slab la moderat aprovizionat în potasiu accesibil (6,52 - 8,75 mg%), lutos la suprafaţă şi

argilos greu-vertic (47,48% - argilă).

Factorul limitativ al acestui sol, pentru vegetaţia forestieră îl constituie orizontul vertic, compact

ce limitează grosimea fiziologică, realizând un volum edafic util relativ mic.

Page 35: AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime craiova.pdfSuprafaţa fondului forestier luată în studiu de 221,0 ha s-a constituit ca o unitate

41

Pe acest sol, se află în general arborete artificiale, constituite în general din specii de frasin

american, arţar, mojdrean, salcâm la care se adaugă cerul şi gârniţa, destul de slab reprezentate în

proporţie de 10-20%. Arboretele sunt de slabă productivitate. Aceste arborete, în măsura în care starea

de degradare se accentuează, vor fi înlocuite treptat cu specii corespunzătoare tipului natural de pădure

(cer, gârniţă şi specii principale de amestec).

Luvosol roşcat - , este bine reprezentat în cadrul U.P. (46%), cu succesiunea de orizonturi Ao-

El-Bt-C este format pe substraturi de löess şi depozite löessoide, luturi fine etc. Reacţia solului este

puternic acidă la moderat acidă (pH = 4,56 - 5,72), slab la moderat aprovizionat în humus (1,53 -

6,53%), moderat aprovizionat cu azot total (0,069 - 0,340 g%), slab la moderat aprovizionat în fosfor

mobil (23,48 - 35,22 mg%), moderat la bine aprovizionat în potasiu accesibil (9,69 - 13,99 mg%),

mezobazic (V = 53,51%) la eubazic (V = 87,60%), cu textură luto-prăfoasă la suprafaţă şi luto-argiloasă

în profunzime de bonitate superioară şi mijlocie pentru cer şi gârniţă. Cu toate că la suprafaţă solul este

debazificat şi sărăcit în substanţe nutritive, bonitatea superioară este determinată de textura relativ

uşoară, cu capacitate mare de reţinere a apei şi de aerisire.

Luvosol roşcat vertic foarte slab reprezentat (2%) cu profil Ao-El-Bty-C, format pe terenuri

relativ plane sau foarte uşor înclinate, pe luturi grele, puternic acid la suprafaţă (pH = 4,44) acid la

moderat slab acid în profunzime (pH = 6,46), slab la slab - moderat humifer (0,29 - 4,42%), mezobazic

la suprafaţă (V = 60,99%) şi eubazic în profunzime (V = 90,79%), slab la moderat aprovizionat în azot

total (0,015 - 0,230), slab la mijlociu aprovizionat în fosfor mobil (22,59 - 49,98 mg%), moderat la

foarte bine aprovizionat în potasiu accesibil, luto-argilos la suprafaţă şi argilos greu-vertic în profunzime

(argilă 37,62 - 43,09%), de bonitate mijlocie pentru cer şi gârniţă.

Factorii limitativi pentru vegetaţia forestieră sunt compactitatea ridicată, procese reduse de

aerisire (caracter vertic).

Aluviosol gleic - cu răspândire nesemnificativă în cadrul U.P. (sub 1%) cu profil Ao-Go-Gr slab

la moderat alcalin, moderat humifer, foarte slab carbonatic, mijlociu aprovizionat cu azot total, foarte

slab în fosfor şi bine aprovizionat în potasiu accesibil, de bonitate mijlocie spre superioară pentru anin

negru şi frasin.

Preluvosol litic, nesemnificativ în cadrul U.P., cu profil Ao-Bt-R, în general cu roca la zi,

orizont A foarte subţire, urmare a eroziunilor excesive sau decopertărilor.

Page 36: AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime craiova.pdfSuprafaţa fondului forestier luată în studiu de 221,0 ha s-a constituit ca o unitate

42

4.3.3. Buletin de analiză (extras)

N

r.

crt.

U.P. (U.P.)

u.a.

Tip şi subtipde sol

Orizon

t

Nivel

(cm)

Umi- ditate

%

pH

Hu

mu

s %

Ca

C

O3

%

Ba

ze de

sch

imb

me

%

Hi

dro

gen

de

schim

b

me%

Capa

cit

ate tot

ală

de sch

im

b me

%

Gr

ad de

sat

uraţie

în

baze

Vi

%

Azot

tota

l g

%

Fo

sfo

r mo

bil

mg%

Pot

asiu

asi

milabil

mg

%

ANALIZA GRANULOMETRICĂ

Textură Nisip

grosier >0,2 mm %

Nisip fin 0,2-

0,05 mm

%

Pulbere I 0,05-0,01

mm

%

Pulbere II 0,01-0,02

mm

%

Argilă

<0,002 mm %

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21

40 U.P. Parohia Sf. Treime)

u.a.: 6C

Brun roşcat vertic /

Preluvosol

roşcat vertic

Ao (0-5)

0-5 5,54 4,32 4,63 - 18,44 13,95 32,39 55,23 0,241 44,41 8,75 2,57 30,16 30,97 14,38 21,92 L

41 A/B

(6-35) 15-25 4,80 4,41 0,92 - 13,17 9,09 22,26 59,16 0,048 42,28 6,62 5,25 11,86 37,61 13,03 32,25 L.A.P.

42 Bty (36-

140)

100-110

7,97 5,32 - - 24,22 5,55 29,77 81,36 - - - 1,64 6,33 34,23 10,32 47,48 A.P.

43

(p U.P. Parohia Sf.

Treime) u.a.: 5A

Brun roşcat luvic

tipic / Luvosol roş-cat

Ao

0-6 0-6 5,67 4,56 6,53 - 22,64 12,43 35,07 64,56 0,340 32,44 13,99 2,07 29,87 25,02 13,36 29,68 L.A.

44 El

(7-31) 15-25 5,46 4,80 1,76 - 18,17 10,44 28,61 63,51 0,092 23,48 9,69 2,42 12,54 36,07 13,54 35,43 L.A.P.

45

El/Bt

(32-

51)

35-45 9,46 4,93 1,33 - 24,11 7,37 31,48 76,59 0,069 35,22 11,76 1,91 6,20 27,61 10,38 53,90 A

46 Bt

(52-

120)

81-90 7,81 5,72 - - 27,20 3,85 31,05 87,60 - - - 1,44 10,41 28,12 8,68 51,35 A

47

(p U.P. Parohia Sf. Treime)

u.a.: 7A

Brun roşcat tipic / Preluvosol roşcat

Ao (0-4)

0-4 4,95 4,95 5,39 - 19,79 10,20 29,99 65,99 0,281 18,73 20,52 2,83 14,59 41,24 15,04 26,30 L.P.

48 A/B

(5-32) 15-25 4,66 5,18 2,53 - 18,51 6,64 25,15 73,60 0,132 18,60 7,87 3,88 9,17 39,88 14,58 33,56 L.A.

49 Bt1 (33-

55)

40-50 8,36 5,16 1,82 - 23,82 7,92 31,74 75,05 0,095 36,01 12,77 1,76 9,74 28,37 10,37 49,76 A

50 Bt2 (56-

120)

85-95 7,86 5,32 - - 25,69 5,61 31,30 82,08 - - - 1,10 10,88 27,35 11,40 49,27 A

4.3.4. Lista unităţilor amenajistice pe tipuri şi subtipuri de sol

În cadrul U.P. "Parohia Sfânta Treime" - Craiova solurile ca element esenţial al ecosistemului -

pădure - prezintă o variabilitate destul de mare (tabelul 4.3.1.1) ţinând cont de faptul că teritoriul luat în

studiu are o suprafaţă destul de mică (221,0 ha, fiind determinate 6 tipuri de sol, încadrate în două clase

de soluri).

Între vegetaţia forestieră şi sol - elemente de bază ale ecosistemului - există o strânsă legătură

astfel încât speciile naturale ce vegetează pe aceste soluri (cer, gârniţă, gorun), precum şi cele cultivate

(salcâm, frasin, paltin ş.a.) găsesc condiţii de existenţă favorabile dezvoltării lor - pe de o parte - iar pe

de altă parte acestea contribuie la menţinerea fertilităţii acestora, îmbunătăţirea proceselor care au loc în

sol, rezultând astfel o condiţionare reciprocă a tuturor acestor elemente.

Caracteristicile pe ansamblu a solurilor ca: profunzime, textură, structură, regimul de umiditate,

troficitate, conţinut de argilă, conţinut de humus, aciditatea solurilor, gradul de saturaţie în baze, ne dă

posibilitatea stabilirii bonităţii solurilor din cadrul U.P. (27% de bonitate mijlocie, 72% de bonitate

superioară şi 1% de bonitate inferioară), oferind condiţii favorabile dezvoltării speciilor existente şi care

trebuie promovate în continuare.

Page 37: AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime craiova.pdfSuprafaţa fondului forestier luată în studiu de 221,0 ha s-a constituit ca o unitate

43

În acest sens se prezintă în continuare cerinţele ecologice ale principalelor specii existente, faţă în

faţă cu cele oferite de condiţiile locale din cadrul U.P., date ce oferă posibilitatea fundamentării rapide, a

proiectelor de execuţie în cadrul lucrărilor de împădurire, după cum urmează:

***********************************************************************************************************

* S O L U R I S I U N I T A T I A M E N A J I S T I C E *

*=========================================================================================================*

* 00 *

* 0000 *

* 1N 2V1 2V2 4V 6N 6V 7N1 7N2 *

* ------------------------------------------------------------------------------------------*

* Total subtip sol 8 UA 3.1 HA *

* ------------------------------------------------------------------------------------------*

* Total tip sol 8 UA 3.1 HA *

*---------------------------------------------------------------------------------------------------------*

* 21 Brun roscat *

* 2101 tipic *

* 1 A 1 B 1 D 1 E 2 A 2 B 2 E 2 F 2 G 3 A 3 B 3 C 7 A 7 B 7 C *

* 7 D 7 E 7 G *

* ------------------------------------------------------------------------------------------*

* Total subtip sol 18 UA 107.8 HA *

* 2103 vertic *

* 2 C 2 D 3 D 7 F *

* ------------------------------------------------------------------------------------------*

* Total subtip sol 4 UA 1.9 HA *

* ------------------------------------------------------------------------------------------*

* Total tip sol 22 UA 109.7 HA *

*---------------------------------------------------------------------------------------------------------*

* 22 Brun argiloiluvial *

* 2207 litic *

* 1 C *

* ------------------------------------------------------------------------------------------*

* Total subtip sol 1 UA 1.1 HA *

* ------------------------------------------------------------------------------------------*

* Total tip sol 1 UA 1.1 HA *

*---------------------------------------------------------------------------------------------------------*

* 23 Brun roscat luvic *

* 2301 tipic *

* 4 A 4 B 4 C 5 A 5 B 5 C 5 H 5 I 5 J 6 A 6 B *

* ------------------------------------------------------------------------------------------*

* Total subtip sol 11 UA 100.6 HA *

* 2302 vertic *

* 4 D 4 E 5 D 5 E 5 F 5 G 6 C 6 D *

* ------------------------------------------------------------------------------------------*

* Total subtip sol 8 UA 5.0 HA *

* ------------------------------------------------------------------------------------------*

* Total tip sol 19 UA 105.6 HA *

*---------------------------------------------------------------------------------------------------------*

* 95 Aluvial *

* 9506 gleizat *

* 4 F 7 H 7 I *

* ------------------------------------------------------------------------------------------*

* Total subtip sol 3 UA 1.5 HA *

* ------------------------------------------------------------------------------------------*

* Total tip sol 3 UA 1.5 HA *

*---------------------------------------------------------------------------------------------------------*

* Total UP 53 UA 221.0 HA *

***********************************************************************************************************

7 H u..a. – în care s-au făcut profile principale de sol

5 A u..a. – în care s-au făcut profile principale de sol şi s-au recoltate probe pentru analize

Page 38: AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime craiova.pdfSuprafaţa fondului forestier luată în studiu de 221,0 ha s-a constituit ca o unitate

44

4.4. Tipuri de staţiune

4.4.1. Evidenţa şi răspândirea teritorială a tipurilor de staţiune

Condiţiile geomorfologice, geologice, climatice şi de sol ce caracterizează teritoriul luat în studiu

U.P. Parohia Sf. Treime Craiova, au dus la determinarea şi descrierea tipurilor de staţiune existente, după

cum urmează (tabelul 4.4.1.1):

Evidenţa tipurilor de staţiune

Tabelul 4.4.1.1

Nr. crt.

Tipul de staţiune Suprafaţa Categorii de bonitate

- ha - Tipul şi subtipul de sol

Codul Diagnoza ha % Super. Mijl. Infer.

FD1 ETAJUL DELUROS DE CVERCETE CU STEJAR (ŞI CU CER, GÂRNIŢĂ, GORUN ŞI AMESTECURI ALE ACESTORA)

1. 7.1.2.0

Deluros de cvercete cu stejar versant puternic erodat în sedimentar necalcaros şi brun edafic mic

1,1 1 - - 1,1 Brun argiloiluvial litic/

Preluvosol litic

2. 7.3.3.2

Deluros de cvercete cu stejar - Bm - podzolit - pseudogleizat cu Poa pratensis - Carex caryophyllea

60,0 27 - 60,0 -

Brun roşcat tipic/

(Preluvosol roşcat)

Brun roşcat vertic/

(Preluvosol roşcat vertic)

Brun roşcat luvic tipic/

(Luvosol roşcat)

Brun roşcat luvic vertic/

(Luvosol roşcat vertic)

3. 7.3.3.3

Deluros de cvercete cu stejar - Bs - brun podzolit puternic pseudogleizat edafic mare

155,3 71 155,3 - -

Brun roşcat tipic/

(Preluvosol roşcat)

Brun roşcat vertic/

(Preluvosol roşcat vertic)

Brun roşcat luvic/

(Luvosol roşcat)

4. 7.5.4.0

Deluros de cvercete cu stejar - Bs - brun freatic umed, gleizat şi semigleic, edafic mare, în luncă înaltă

1,5 1 1,5 - - Aluvial gleizat/

(Aluviosol gleic)

- - Total 217,9 100 156,8 60,0 1,1 -

- - % 100 - 72 27 1 -

- - Alte terenuri 3,1 - - - - -

- - TOTAL U.P. 221,0 - - - - -

Page 39: AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime craiova.pdfSuprafaţa fondului forestier luată în studiu de 221,0 ha s-a constituit ca o unitate

45

4.4.2. Descrierea tipurilor de staţiune cu factori limitativi şi măsurile de gospodărire impuse

de aceşti factori

Tabelul 4.4.2.1 Eta

jul

fit

ocl

im

ati

c

Indicativul de clasificare şi

descrierea concisă a tipului de

staţiune

Tipul natural de

pădure şi

productivitatea

acestuia

Factori şi

determinanţi

ecologici

limitativi: riscuri

Măsuri de gospodărire impuse de factorii

ecologici şi riscuri

Lucrări

hidrotehnice şi

agrochimice

Compoziţia

optimă

Compoziţia de

împădurire în

terenuri goale

Tratament

1 2 3 4 5 6 7

FD1 ETAJUL DELUROS DE CVERCETE CU STEJAR (ŞI CU CER, GÂRNIŢĂ, GORUN ŞI

AMESTECURI ALE ACESTORA)

7.1.2.0: Deluros de cvercete cu

stejar Bi, versant puternic erodat

în sedimentar necal-caros şi brun

edafic mic

Staţiuni de bonitate inferi-oară,

pentru cer, gârniţă, go-run ± stejar

pedunculat, cu răspândire foarte

mică în ca-drul U.P. (1%) situate

pe ver-sanţi repezi, cu eroziune

pu-ternică şi alunecări.

Soluri din clasa argiluviso-lurilor

/ luvisoluri, brune ar-giloiluviale

litice / preluvoso-luri litice,

erodate, cu substra-turi în general

dure, gresii, pietrişuri ş.a.

acoperite cu de-pozite deluviale

subţiri.

Regenerarea naturală a gâr-niţei

se face cu dificultate.

Pătura erbacee: Carex sp,

Agrostis sp, Poa pratensis ş.a.

722.4: Gârniţet

de dealuri de

productivitate

inferioară

- volum edafic

mic

- eroziune exce-

sivă

- schelet în

exces

- climat secetos

- alunecări

- 7GÂ 3MJ,JU

8SC 2DT (Aj,

Arb)

60GÂ 20MJ,JU

20 Arb

100SC

Lucrări

speciale de

conservare

FD1 7.3.3.2: Deluros de cvercete cu

stejar Bm, podzolit - pseu-

dogleizat cu Poa pratensis - Carex

caryophyllea

Staţiuni de bonitate mijlocie

(Bm) - pentru cer, gârniţă (± stejar

pedunculat) şi gorun - situate pe

terenuri cu versanţi slab la

moderat înclinaţi cu expoziţii

diverse, uneori pla-touri, cu

răspândire reprezen-tativă în

cadrul U.P. (27%).

Soluri din clasa argiluviso-lurilor

/ preluvosoluri din tipurile: brune

roşcate tipice şi vertice, brune

roşcate luvi-ce tipice şi vertice

respectiv: preluvosoluri roşcate şi

verti-ce şi luvosoluri roşcate şi

ver-tice, formate pe luturi, luturi

argiloase, marne nisipoase,

731.2: Cereto-

gârniţet de dea-

luri de producti-

vitate mijlocie

741.1: Amestec

normal de goru,

gârniţă şi cer

(m)

Compactitate

mare în Bt uscat

adesea cu

schelet la bază.

4CE 4GÂ 2TE,

CI,CA,JU,PĂ

40%CE 40%GÂ

20%TE,CI,CA,

JU,PĂ

4GO 3GÂ 2CE

1TE,CI,CA,

JU,PĂ

40%GO 30%GÂ

20%CE 10%TE,

CI,CA,JU,PĂ

T. progresive

T. rase

T. crâng

(tranzitorii)

T. progresive

T. rase

Page 40: AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime craiova.pdfSuprafaţa fondului forestier luată în studiu de 221,0 ha s-a constituit ca o unitate

46

Tabelul 4.4.2.1(continuare) 1 2 3 4 5 6 7

FD1 argile, materiale loessoide, în

general moderat compacte în

orizontul Bt(y), greu înce-pând

de la 40 cm, mijlociu profunde,

cu deficit de umidi-tate vara,

troficitate potenţială mijlocie spre

superioară.

Pătura erbacee: Poa sp, Carex sp

ş.a.

FD1 7.3.3.3: Deluros de cvercete cu

stejar - Bs - podzolit pseu-

dogleizat, brun podzolit pu-ternic

pseudogleizat edafic mare

Staţiuni de bonitate supe-rioară

pentru cer, gârniţă (± stejar

pedunculat) şi gorun, situate pe

versanţi divers înclinaţi, ce nu

depăşesc înclinarea medie de 20g

cu expoziţii variabile, dar şi pe

terenuri aproape plane (0g - 5

g),

cu răspândire majoritară în cadrul

U.P. (71%).

Soluri, din clasa argiluviso-

lurilor / preluvosoluri, din

tipurile: brune roşcate tipice şi

vertice, brune roşcate luvice

tipice şi vertice respec-tiv

preluvosoluri roşcate şi vertice

precum şi luvosoluri roşcate şi

vertice (cele vertice mai ales pe

terenuri aproape plane cu

înclinare de 0g - 10

g) cu orizontul

Bt, compact, us-cat, adesea cu

pietrişuri la bază, cu deficit de

umiditate în estival; bonitate

potenţială superioară spre

mijlocie.

Pătura erbacee: Poa sp, Ca-rex

sp. ş.a.

731.1: Cereto-

gârniţet de dea-luri

s

741.2: Amestec de

gorun, gârniţă şi

cer, de produc-

tivitate superioa-ră

Compactitate

ân Bt, uscat

adesea cu

schelet la bază.

4GÂ 4CE

2TE,CI,CA,JU

40%GÂ

40%CE

20%TE,CI,CA,

JU

4GO 3GÂ 2CE

1TE,CI,CA,JU

50%GO

20%GÂ

20%CE

10%TE,CI,CA,

JU

T. progresive

T. rase

T. progresive

T. rase

FD1 7.5.4.0: Deluros de cvercete cu

stejar - Bs - brun freatic umed,

gleizat şi semigleic, edafic mare,

în luncă înaltă

Staţiuni de bonitate superi-oară

pentru anin negru, frasin şi plop,

situate pe terenuri aşezate uşor

vălurate, în lunci rar până la des

inundabile (scurt timp), în lunci

din re-giunea de dealuri.

Soluri: aluviale / aluvioso-luri,

formate pe depozite alu-viale

variate, cu textura fină, profunde.

972.2: Anin ne-

gru pur de pro-

ductivitate supe-

rioară din regiu-

nea de dealuri

7ANN 3FR,PL

70%ANN

30%(ST)FR,PL

T. crâng

T. rase

Page 41: AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime craiova.pdfSuprafaţa fondului forestier luată în studiu de 221,0 ha s-a constituit ca o unitate

47

4.4.3. Lista unităţilor amenajistice pe tipuri de staţiune

Tabelul 4.4.3.1 ***********************************************************************************************************

* TS ! ! U N I T A T I A M E N A J I S T I C E *

*=========================================================================================================*

* ! ! 1N 2V1 2V2 4V 6N 6V 7N1 7N2 *

* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*

* ! ! TOTAL TS: 8 UA 3.1 HA *

*=========================================================================================================*

* 7120 ! ! 1 C *

* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*

* ! ! TOTAL TS: 1 UA 1.1 HA *

*=========================================================================================================*

* 7332 ! ! 1 A 1 B 2 C 2 E 3 D 4 B 4 D 4 E 5 A 5 B 5 C 5 D 5 E 5 F 5 G *

* ! ! 5 H 5 I 5 J 6 A 6 C 6 D 7 D 7 F *

* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*

* ! ! TOTAL TS: 23 UA 60.0 HA *

*=========================================================================================================*

* 7333 ! ! 1 D 1 E 2 A 2 B 2 D 2 F 2 G 3 A 3 B 3 C 4 A 4 C 6 B 7 A 7 B *

* ! ! 7 C 7 E 7 G *

* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*

* ! ! TOTAL TS: 18 UA 155.3 HA *

*=========================================================================================================*

* 7540 ! ! 4 F 7 H 7 I *

* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*

* ! ! TOTAL TS: 3 UA 1.5 HA *

*=========================================================================================================*

* TOTAL UB: 53 UA 221.0 HA *

***********************************************************************************************************

4.4.4. Lista unităţilor amenajistice pe tipuri de staţiuni şi sol

Tabelul 4.4.4.1 ***********************************************************************************************************

* TS ! SOL ! U N I T A T I A M E N A J I S T I C E *

*=========================================================================================================*

* ! ! 1N 2V1 2V2 4V 6N 6V 7N1 7N2 *

* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*

* ! ! TOTAL SOL: 8 UA 3.1 HA *

* ---------------------------------------------------------------------------------------------------*

* TOTAL TS: 8 UA 3.1 HA *

*=========================================================================================================*

* 7120 ! 2207 ! 1 C *

* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*

* ! ! TOTAL SOL: 1 UA 1.1 HA *

* ---------------------------------------------------------------------------------------------------*

* TOTAL TS: 1 UA 1.1 HA *

*=========================================================================================================*

* 7331 ! 2101 ! 2 E *

* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*

* ! ! TOTAL SOL: 1 UA 0.3 HA *

* ---------------------------------------------------------------------------------------------------*

* TOTAL TS: 1 UA 0.3 HA *

*=========================================================================================================*

* 7332 ! 2101 ! 1 A 1 B 7 D *

* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*

* ! ! TOTAL SOL: 3 UA 18.1 HA *

* ---------------------------------------------------------------------------------------------------*

* 7332 ! 2103 ! 2 C 3 D 7 F *

* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*

* ! ! TOTAL SOL: 3 UA 1.5 HA *

* ---------------------------------------------------------------------------------------------------*

* 7332 ! 2301 ! 4 B 5 A 5 B 5 C 5 H 5 I 5 J 6 A *

* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*

* ! ! TOTAL SOL: 8 UA 35.1 HA *

*---------------------------------------------------------------------------------------------------------*

Page 42: AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime craiova.pdfSuprafaţa fondului forestier luată în studiu de 221,0 ha s-a constituit ca o unitate

48

Tabelul 4.4.4.1 (continuare) ***********************************************************************************************************

* TS ! SOL ! U N I T A T I A M E N A J I S T I C E *

*=========================================================================================================*

* 7332 ! 2302 ! 4 D 4 E 5 D 5 E 5 F 5 G 6 C 6 D *

* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*

* ! ! TOTAL SOL: 8 UA 5.0 HA *

* ---------------------------------------------------------------------------------------------------*

* TOTAL TS: 22 UA 59.7 HA *

*=========================================================================================================*

* 7333 ! 2101 ! 1 D 1 E 2 A 2 B 2 F 2 G 3 A 3 B 3 C 7 A 7 B 7 C 7 E 7 G *

* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*

* ! ! TOTAL SOL: 14 UA 89.4 HA *

* ---------------------------------------------------------------------------------------------------*

* 7333 ! 2103 ! 2 D *

* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*

* ! ! TOTAL SOL: 1 UA 0.4 HA *

* ---------------------------------------------------------------------------------------------------*

* 7333 ! 2301 ! 4 A 4 C 6 B *

* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*

* ! ! TOTAL SOL: 3 UA 65.5 HA *

* ---------------------------------------------------------------------------------------------------*

* TOTAL TS: 18 UA 155.3 HA *

*=========================================================================================================*

* 7540 ! 9506 ! 4 F 7 H 7 I *

* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*

* ! ! TOTAL SOL: 3 UA 1.5 HA *

* ---------------------------------------------------------------------------------------------------*

* TOTAL TS: 3 UA 1.5 HA *

*=========================================================================================================*

* TOTAL UP: 53 UA 221.0 HA *

***********************************************************************************************************

Page 43: AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime craiova.pdfSuprafaţa fondului forestier luată în studiu de 221,0 ha s-a constituit ca o unitate

49

4.5. Tipuri de pădure

4.5.1. Evidenţa tipurilor naturale de pădure

Tabelul 4.5.1.1

Nr.

crt.

Tipuri de

staţiune

Tip de pădure Suprafaţa Productivitatea naturală

- ha -

Codul Diagnoza ha % Sup. Mijl. Inf.

1. 7.1.2.0 722.4 Gârniţet de dealuri de productivitate

inferioară 1,1 1 - - 1,1

2.

7.3.3.2

731.2 Cereto-gârniţet de dealuri de produc-

tivitate mijlocie 21,8 10 - 21,8 -

3. 741.1 Amestec normal de gorun, gârniţă şi

cer (m) 38,2 17 - 38,2 -

4.

7.3.3.3

731.1 Cereto-gârniţet de dealuri (s) 104,8 48 104,8 - -

5. 741.2 Amestec de gorun, gîrniţă şi cer de

productivitate superioară 50,5 23 50,5 - -

6. 7.5.4.0 972.2 Anin negru pur de productivitate

superioară din regiunea de dealuri 1,5 1 1,5 - -

- Total - - 217,9 100 156,8 60,0 1,1

- % - - 100 - 72 27 1

- - - Alte terenuri 3,1 - - - -

- TOTAL U.P. 221,0 - - - -

4.5.2. Lista unităţilor amenajistice pe tipuri de staţiuni şi păduri

Tabelul 4.5.2.1 *********************************************************************************************************** * TS ! TP ! U N I T A T I A M E N A J I S T I C E * *=========================================================================================================* * ! ! 1N 2V1 2V2 4V 6N 6V 7N1 7N2 * * ! !-------------------------------------------------------------------------------------------* * ! ! TOTAL TP: 8 UA 3.1 HA * * ---------------------------------------------------------------------------------------------------* * TOTAL TS: 8 UA 3.1 HA * *=========================================================================================================* * 7120 ! 7224 ! 1 C * * ! !-------------------------------------------------------------------------------------------* * ! ! TOTAL TP: 1 UA 1.1 HA * * ---------------------------------------------------------------------------------------------------* * TOTAL TS: 1 UA 1.1 HA * *=========================================================================================================* * 7332 ! 7312 ! 1 A 1 B 2 C 2 E 3 D 4 B 4 D 4 E * * ! !-------------------------------------------------------------------------------------------* * ! ! TOTAL TP: 8 UA 21.8 HA * * ---------------------------------------------------------------------------------------------------* * 7332 ! 7411 ! 5 A 5 B 5 C 5 D 5 E 5 F 5 G 5 H 5 I 5 J 6 A 6 C 6 D 7 D 7 F * * ! !-------------------------------------------------------------------------------------------* * ! ! TOTAL TP: 15 UA 38.2 HA * * ---------------------------------------------------------------------------------------------------* * TOTAL TS: 23 UA 60.0 HA * *=========================================================================================================* * 7333 ! 7311 ! 1 D 1 E 2 A 2 B 2 D 2 F 2 G 3 A 3 B 3 C 4 A 4 C * * ! !-------------------------------------------------------------------------------------------* * ! ! TOTAL TP: 12 UA 104.8 HA * * ---------------------------------------------------------------------------------------------------* * 7333 ! 7412 ! 6 B 7 A 7 B 7 C 7 E 7 G * * ! !-------------------------------------------------------------------------------------------* * ! ! TOTAL TP: 6 UA 50.5 HA * * ---------------------------------------------------------------------------------------------------* * TOTAL TS: 18 UA 155.3 HA * *=========================================================================================================* * 7540 ! 9722 ! 4 F 7 H 7 I * * ! !-------------------------------------------------------------------------------------------* * ! ! TOTAL TP: 3 UA 1.5 HA * * ---------------------------------------------------------------------------------------------------* * TOTAL TS: 3 UA 1.5 HA * *=========================================================================================================* * TOTAL UP: 53 UA 221.0 HA * ***********************************************************************************************************

Page 44: AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime craiova.pdfSuprafaţa fondului forestier luată în studiu de 221,0 ha s-a constituit ca o unitate

50

4.5.3. Lista unităţilor amenajistice în raport cu caracterul actual al tipului de pădure

Tabelul 4.5.3.1 *********************************************************************************************************** * CRT ! U N I T A T I A M E N A J I S T I C E * *=========================================================================================================* * ! 1N 2V1 2V2 3 B 4V 6N 6V 7N1 7N2 * * !--------------------------------------------------------------------------------------------* * ! TOTAL CRT: 9 UA 3.6 HA * *=========================================================================================================* *Natural ! 1 D 2 A 2 G 3 C 4 C 4 F 6 B 7 E 7 H * *fundamental !--------------------------------------------------------------------------------------------* *de prod.sup.! TOTAL CRT: 9 UA 147.5 HA * *=========================================================================================================* *Natural ! 1 B 5 B 5 J * *fundamental !--------------------------------------------------------------------------------------------* *de prod.mij.! TOTAL CRT: 3 UA 47.6 HA * *=========================================================================================================* *Artificial ! 1 E 2 B 2 F 5 H 5 I 6 D 7 C * *de product. !--------------------------------------------------------------------------------------------* *superioara ! TOTAL CRT: 7 UA 4.6 HA * *=========================================================================================================* *Artificial ! 1 A 4 D 5 E 5 F 5 G 6 A 6 C 7 A 7 F 7 G 7 I * *de product. !--------------------------------------------------------------------------------------------* *mijlocie ! TOTAL CRT: 11 UA 6.6 HA * *=========================================================================================================* *Artificial ! 1 C 2 C 2 D 2 E 3 A 3 D 4 A 4 B 4 E 5 C 5 D 7 B 7 D * *de product. !--------------------------------------------------------------------------------------------* *inferioara ! TOTAL CRT: 13 UA 10.1 HA * *=========================================================================================================* *Tinar ! 5 A * *nedefinit !--------------------------------------------------------------------------------------------* * ! TOTAL CRT: 1 UA 1.0 HA * *=========================================================================================================* * ! TOTAL UP: 53 UA 221.0 HA * ***********************************************************************************************************

4.5.4. Formaţii forestiere şi caracterul actual al tipului de pădure

Tabelul 4.5.4.1 Formaţia forestieră Caracterul actual al tipului de pădure:

Cod Denumire

Natural fundamental

de productivitate

Artificial de

productivitate Nede-

finit

ha

Total

pădure

ha

Terenuri

goale

ha TOTAL %

Sup.

ha

Mij.

ha

Sup.+

mij.

ha

Inf.

ha

72 Gârniţete pure - - - 1,1 - 1,1 - 1,1 1

73 Cereto-

gârniţete 98,3 16,8 4,3 6,7 - 126,1 0,5 126,6 58

74

Amestec de

gârniţă, cer cu

stejari

mezofiţi

48,6 30,8 6,0 2,3 1,0 88,7 - 88,7 40

97 Aninisuşri de

anin negru 1,3 - 0,2 - - 1,5 - 1,5 1

- Total 148,2 47,6 10,5 10,1 1,0 217,4 0,5 217,9 100

- % 68 22 5 5 - - 100 100 -

01 Alte terenuri - 3,1 -

- TOTAL U.P. - 221,0 -

Analizând datele din tabelele 4.5.3.2 şi din 4.5.4.1, se constată că majoritatea arboretelor sunt

grupate în două formaţii Cereto - gârniţete (58%) şi amestecuri de gârniţă şi cer cu stejari mezofiţi

(40%). Restul formaţiilor: gârniţete pure şi aninişuri de anin negru, ocupă procente aproape

nesemnificative (1%).

De asemenea se constată că marea majoritate din suprafaţă (90%) este ocupată de arborete

corespunzătoare din punct de vedere al compoziţiei, productivităţii şi a modului de regenerare, tipurilor

fundamentale de pădure.

Page 45: AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime craiova.pdfSuprafaţa fondului forestier luată în studiu de 221,0 ha s-a constituit ca o unitate

51

Arboretele artificiale de productivitate mijlocie şi superioară (5%) şi de productivitate inferioară

(5%) au rezultat, mai ales, în urma aplicării unor tratamente cu regenerare pe cale artificială (de cele mai

multe ori soluţiile nefiind fundamentate corespunzător).

Această cauză stă la baza existenţei a 5% din suprafaţa U.P., de arborete artificiale de

productivitate inferioară.

4.6. Structura fondului de producţie şi protecţie

Structura fondului forestier pe specii, clase de vârstă şi de producţie este prezentată în tabelul

următor:

Structura fondului de producţie şi protecţie

Tabelul 4.6.1

S.U.P. Specii Supraf.

Clase de vârstă - ha Clase de producţie

I II III IV I II III IV V ha %

"A"

GÂ 87,2 40 0,4 1,0 63,3 22,5 - 67,0 19,9 0,3 -

CE 78,1 36 0,5 0,7 50,3 26,6 - 24,6 53,3 0,2 -

GO 33,3 15 - 0,5 3,2 29,6 - 17,8 15,1 0,4 -

SC 7,1 3 1,7 5,4 - - - - 1,8 3,8 1,5

FRA 4,1 2 1,0 3,1 - - - 0,9 0,9 2,3 -

PIN 1,9 1 - 1,9 - - - 0,5 1,4 - -

ANN 1,2 1 - 1,2 - - 0,5 0,7 - - -

MJ 1,1 1 - 0,7 0,4 - 0,1 - 0,9 0,1 -

DT 2,1 1 0,5 1,5 0,1 - 0,1 0,4 0,6 1,0 -

DM 0,2 - - 0,2 - - - - 0,2 - -

Total 216,3 100 4,1 16,2 117,3 78,7 0,7 111,9 94,1 8,1 1,5

% 100 - 2 8 54 36 - 51 44 4 1

"M"

SC 0,9 80 - 0,9 - - - - - 0,9 -

PIN 0,1 10 - 0,1 - - - - 0,1 - -

DT 0,1 10 - 0,1 - - - - 0,1 - -

Total 1,1 100 - 1,1 - - - - 0,2 0,9 -

% 100 - - 100 - - - - 20 80 -

"U.P."

GÂ 87,2 40 0,4 1,0 63,3 22,5 - 67,0 19,9 0,3 -

CE 78,1 36 0,5 0,7 50,3 26,6 - 24,6 53,3 0,2 -

GO 33,3 15 - 0,5 3,2 29,6 - 17,8 15,1 0,4 -

SC 8,0 4 1,7 6,3 - - - - 1,8 4,7 1,5

FRA 4,1 2 1,0 3,1 - - - 0,9 0,9 2,3 -

PIN 2,0 1 - 2,0 - - - 0,5 1,5 - -

ANN 1,2 1 - 1,2 - - 0,5 0,7 - - -

MJ 1,1 1 - 0,7 0,4 - 0,1 - 0,9 0,1 -

DT 1,2 - 0,5 1,6 0,1 - 0,1 0,4 0,7 1,0 -

DM 0,2 - - 0,2 - - - - 0,2 - -

Total 217,4 100 4,1 17,3 117,3 78,7 0,7 111,9 94,3 9,0 1,5

% 100 - 2 8 54 36 - 52 43 4 1

Terenuri de

împădurit 0,5 -

Alte terenuri 3,1 -

TOTAL U.P. 221,0 -

Page 46: AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime craiova.pdfSuprafaţa fondului forestier luată în studiu de 221,0 ha s-a constituit ca o unitate

52

Indicatori de caracterizare a fondului forestier

Tabelul 4.6.2

Specificări UM Specii

U.P. GÂ CE GO SC FRA PIN ANN MJ DT DM

Compoziţia % 40 36 15 4 2 1 1 1 1 - 100

Clasa de producţie - 2,2 2,7 2,5 4,0 3,3 2,8 1,6 2,9 3,2 3,0 2,5

Consistenţa - 0,78 0,80 0,81 0,55 0,57 0,77 0,80 0,73 0,77 0,70 0,78

Vârsta medie ani 60 60 64 24 27 25 27 40 22 25 58

Creşterea curentă m3/an/ha 5,9 5,7 5,3 3,0 2,6 7,0 5,0 0,9 5,0 - 5,5

Volumul mediu m3/ha 180 203 242 45 32 80 251 88 102 335 188

Volumul total m3

15715 15863 8053 359 128 161 301 97 214 67 40958

Analizând datele prezentate (tabelul 4.6.1 şi tabelul 4.6.2), se constată că din punct de vedere al

compoziţiei, aceasta corespunde aproape integral etajului fitoclimatic în care au fost încadrate: FD1 -

Deluros de cvercete cu cer, gârniţă, gorun şi amestecuri ale acestora.

Clasele de producţie exprimă aproape de normal legătura dintre productivitatea actuală şi cea

potenţială a arboretelor cu 95% arborete încadrate în clasa a II-a şi a III-a de producţie ( 51% - clasa

a II-a şi 44% - clasa a III-a) cu o clasă de producţie medie de 2,5.

Consistenţa medie 0,78, se apropie foarte mult de cea acceptată (0,8) ca limită sub care nu trebuie

să scadă în cazul unei structuri în care marea majoritate o formează cvercineele.

Cu privire la structura pe clase de vârstă aceasta este cu totul anormală (clasa a III-a fiind de 54%

şi a IV-a de 36%), iar în ceea ce priveşte reglementarea producţiei, pentru următorii 30 de ani, SUP este

deficitară în arborete exploatabile.

Arboretele sunt în marea lor majoritate echiene, provenite din lăstari (nu se cunoaşte la a câta

generaţie) cu cioate totuşi viabile pentru a asigura dezvoltarea pe mai departe, cel puţin până la epuizarea

ciclului actual (110 ani).

4.7. Arborete slab productive şi provizorii

Situaţia acestor arborete este redată în tabelul 4.7.1.

Tabelul 4.7.1

Nr.

crt.

Caracterul actual al tipului de

pădure Unităţi amenajistice componente

Suprafaţa

ha %

1. Artificial de productivitate

inferioară

1 C 2 C 2 D 2 E 3 A 3 D

4 A 4 B 4 E 5 C 5 D 7 B

7 D

10,1 100

Fondul forestier al Parohiei Sfânta Treime - Craiova este afectat din punct de vedere calitativ de

existenţa în cadrul acesteia a unor arborete cu randament scăzut (4% - din suprafaţa U.P. - arborete

artificiale de productivitate inferioară).

Aceste arborete sunt rezultatul unui mod de gospodărire defectuos în sensul că s-au executat

lucrări de împădurire, de regulă fără studii temeinice, cu specii de productivitate inferioară şi atipice

condiţiilor staţionale.

După 25-35 de ani aceste arborete sunt constituite din frasin american, mojdrean, salcâm, cu

clase de producţie inferioare şi consistenţe reduse.

La aceste cauze ale degradării s-au mai adăugat şi unele probleme de ordin social cum ar fi

păşunatul abuziv şi tăierile în delict mai ales în perioada post decembristă (1989).

Page 47: AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime craiova.pdfSuprafaţa fondului forestier luată în studiu de 221,0 ha s-a constituit ca o unitate

53

4.8. Arborete afectate de factori destabilizatori şi limitativi

Factorii de stres care au acţionat asupra arboretelor din U.P. Parohia Sfânta Treime Craiova sunt

prezentaţi în tabelul 4.8.1.

4.8.1. Situaţia sintetică a factorilor destabilizatori şi limitativi

***********************************************************************************************************************

* ! ! S U P R A F A T A A F E C T A T A *

* ! % DIN !-------------------------------------------------------------------------*

* N A T U R A !SUPRAFATA ! ! G R A D E D E M A N I F E S T A R E *

* ! FONDULUI ! TOTAL -------------------------------------------------------------*

* F A C T O R I L O R ! FORESTIER! ! SLABA ! MODERATA ! PUTERNICA !F.PUTERNICA! EXCESIVA *

*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*

* D E N U M I R E ! 217.9HA! HA ! % ! HA ! % ! HA ! % ! HA ! % ! HA ! % ! HA ! % *

*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*

*Doborituri de vint (V1-4)! 2 ! 4.4!100! 3.9! 89! 0.5! 11! ! ! ! ! ! *

*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*

*Uscare (U1-4)! 3 ! 7.6!100! 1.0! 13! 6.6! 87! ! ! ! ! ! *

*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*

*Atacuri de daunatori (I1-3)! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *

*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*

*Incendieri (K1-3)! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *

*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*

*Rupturi de zap.si vint (Z1-4)! 1 ! 2.6!100! 2.3! 88! 0.3! 12! ! ! ! ! ! *

*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*

*Vatamari de exploatare (E1-4)! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *

*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*

*Vatamari produse de vinat (C1-4)! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *

*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*

*Poluare ( 1-4)! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *

*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*

*Alunecari (A1-4)! 1 ! 1.1!100! 1.1!100! ! ! ! ! ! ! ! *

*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*

*Inmlastinari (M1-3)! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *

*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*

*Eroziune in suprafata (S1-4)! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *

*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*

*Eroziune in adincime (A1-5)! 1 ! 1.1!100! ! ! ! ! 1.1!100! ! ! ! *

*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*

*Eroziune total ( 1-5)! 1 ! 1.1!100! ! ! ! ! 1.1!100! ! ! ! *

*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*

*Roca la suprafata total (R1-A)! 1 ! 1.1!100! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *

*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*

*din care pe:0.1-0.2S (R1-2)! 1 ! 1.1!100! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *

*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*

* 0.3-0.5S (R3-5)! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *

*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*

* >0.6S (R6-A)! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *

*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*

*Tulpini nesanatoase-total (T1-A)! 92 ! 199.7!100! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *

*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*

*din care: 10-20% (T1-2)! 89 ! 194.7!100! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *

*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*

* 30-50% (T3-5)! 2 ! 5.0!100! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *

*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*

* >60% (T6-A)! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *

***********************************************************************************************************************

Vânturile nu au produs pagube semnificative, fiind afectate doar 4,4 ha (2%) din suprafaţa U.P.

în marea majoritate fiind doborâturi izolate.

Uscarea a fost cauzată de secetele prelungite din ultimii 25 de ani, mai ales în arboretele de

salcâm şi frasin american.

Zăpada umedă combinată cu vântul, au afectat cam acelaşi gen de arborete (salcâm, frasin

american, plop euramerican).

Page 48: AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime craiova.pdfSuprafaţa fondului forestier luată în studiu de 221,0 ha s-a constituit ca o unitate

54

Alunecări de teren s-au produs în zone în care stabilitatea versanţilor este fragilă (teren înclinat

cu pante mari cu alunecări frecvente şi rocă la suprafaţă).

În arboretele regenerate din lăstari se întâlnesc arbori cu putregai la bază.

Tulpini nesănătoase se întâlnesc în arboretele provenite din lăstari în proporţie de 10-40% (cu

marea majoritate 20%), ca urmare a tăierilor repetate în crâng.

4.8.2. Evidenţa arboretelor afectate de factori destabilizatori şi limitativi

************************************************************************************************************************************

* Specificari ! Intensitate ! U N I T A T I A M E N A J I S T I C E A F E C T A T E *

*==================================================================================================================================*

* Alunecare ! slaba ! 1 C *

* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*

* ! TOTAL A1: 1 UA 1.1 HA *

*==================================================================================================================================*

* Roca la suprafata ! /0,2S ! 1 C *

* ------------------------------------------------------------------------------------------------------------*

* TOTAL R: 1 UA 1.1 HA *

*==================================================================================================================================*

* Tulpini nesanatoase ! 10 % ! 5 J 7 E 7 G *

* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*

* ! TOTAL T1: 3 UA 31.9 HA *

* ------------------------------------------------------------------------------------------------------------*

* ! 20 % ! 1 B 2 A 2 G 3 C 4 C 4 F 5 B 6 B 7 H *

* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*

* ! TOTAL T2: 9 UA 162.8 HA *

* ------------------------------------------------------------------------------------------------------------*

* ! 30 % ! 1 C 4 B 5 A *

* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*

* ! TOTAL T3: 3 UA 3.8 HA *

* ------------------------------------------------------------------------------------------------------------*

* ! 40 % ! 4 E *

* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*

* ! TOTAL T4: 1 UA 1.2 HA *

* ------------------------------------------------------------------------------------------------------------*

* TOTAL T: 16 UA 199.7 HA *

*==================================================================================================================================*

* Uscare ! slaba ! 2 C 7 D *

* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*

* ! TOTAL U1: 2 UA 1.0 HA *

* ------------------------------------------------------------------------------------------------------------*

* ! mijlocie ! 2 D 3 A 3 D 4 A 4 D 4 E 7 A 7 B 7 I *

* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*

* ! TOTAL U2: 9 UA 6.6 HA *

* ------------------------------------------------------------------------------------------------------------*

* TOTAL U: 11 UA 7.6 HA *

*==================================================================================================================================*

* Doborituri ! izolate ! 2 F 4 D 7 A 7 I *

* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*

* ! TOTAL V1: 4 UA 3.9 HA *

* ------------------------------------------------------------------------------------------------------------*

* ! destul de fr. ! 6 D *

* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*

* ! TOTAL V2: 1 UA 0.5 HA *

* ------------------------------------------------------------------------------------------------------------*

* TOTAL V: 5 UA 4.4 HA *

*==================================================================================================================================*

* Rupturi ! izolate ! 6 D 7 A 7 D *

* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*

* ! TOTAL Z1: 3 UA 2.3 HA *

* ------------------------------------------------------------------------------------------------------------*

* ! destul de fr. ! 2 C *

* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*

* ! TOTAL Z2: 1 UA 0.3 HA *

* ------------------------------------------------------------------------------------------------------------*

* TOTAL Z: 4 UA 2.6 HA *

*==================================================================================================================================*

Page 49: AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime craiova.pdfSuprafaţa fondului forestier luată în studiu de 221,0 ha s-a constituit ca o unitate

55

4.9. Starea sanitară a pădurilor

Marea majoritate a arboretelor (95%) provin din lăstari la a doua sau chiar a treia genereţie. Din

acest motiv aproximativ 15- 20% din exemplarele provenite din lăstari au tulpini nesănătoase. Starea

tulpinilor suprapusă peste tot mai desele perioade secetoase favorizează apariţia fenomenelor de uscare

anormală şi debilitarea unor exemplare, fapt ce le face vulnerabile la atacuri de boli şi dăunători.

În prezent starea de sănătate a arboretelor este mediocră spre medie, dar cu toate acestea

procentul de uscare este în limite tolerabile.

Cu toate acestea arboretele au vulnerabilitate peste medie la fenomene de uscare, atacuri de boli

şi dăunători. Din aceste motive este recomandabil ca starea lor de sănătate să fie monitorizată atent.

Nu au fost semnalate atacuri de ciuperci xilofage.

4.10. Concluzii privind condiţiile staţionale şi de vegetaţia

Din cele expuse în subcapitolele anterioare, se desprinde concluzia că factorii staţionali sunt în

general favorabili pentru biocenozele forestiere locale.

Speciile favorizate în acest context sunt cvercineele: gârniţa, cerul şi gorunul, cu însoţitoare de

amestec: cireşul, teiul, frasinul, carpenul, jugastrul.

Corespondenţa dintre bonitatea staţiunilor şi productivitatea arboretelor

Tabelul 4.10.1 Bonitatea staţiunii Productivitatea arboretelor Diferenţe

Categoria Suprafaţa

Categoria Caracterul actual Suprafaţa + -

ha % ha % ha ha

Superioară 156,8 72 Superioară

Natural fundamental de

prod. sup. 148,2 68

- - Artificial de prod. super. 3,6 2

Artificial de prod. mijl. 0,9 -

Artificial de prod. infer. 1,7 1

Clasa de regenerare 0,5 -

Total 154,9 71 - 1,9

Mijlocie 60,0 27 Mijlocie

Natural fundamental de

prod. mijl. 47,6 22

- - Artificial de prod. super. 1,0 1

Artificial de prod. mijl. 5,0 2

Artificial de prod. infer. 7,3 3

Tânăr nedefinit 1,0 -

Total 61,9 28 1,9 -

Inferioară 1,1 1 Inferioară Artificial de infer. 1,1 1 - -

Total 217,9 100 - - 217,9 100 - -

Alte terenuri 3,1 - - - 3,1 - - -

TOTAL U.P. 221,0 - - - 221,0 - - -

Factorii de stres frecvent întâlniţi, în diferite grade de manifestare în funcţie de suprafaţa afectată

sunt:

- cioate nesănătoase - în diferite grade de manifestare (10% - 40% - cu majoritate în T1-2), ocupă

92% din suprafaţa U.P., arboretele fiind regenerate din lăstari, ca urmare a modului de tratare repetat în

crâng (nu se cunoaşte la a câta generaţie); se apreciază că starea actuală a tulpinilor, poate asigura o bună

dezvoltare a arboretelor, până la vârsta la care prin aplicarea unor tratamente adecvate să poată fructifica

şi să se obţină arborete tinere regenerate pe cale naturală din sămânţă;

- uscarea afectează circa 3% din suprafaţa arboretelor, marea majoritate fiind în gradul II de

uscare.

- doborâturi slabe şi moderate, afectează 2% din suprafaţă;

- rupturi de vânt şi zăpadă - se manifestă pe circa 1%;

- alunecări şi eroziuni au valori nesemnificative.

Page 50: AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime craiova.pdfSuprafaţa fondului forestier luată în studiu de 221,0 ha s-a constituit ca o unitate

56

Cu privire la existenţa şi influenţa factorilor de stres, se precizează că aceştia după modul de

manifestare nu produc pagube de aşa manieră încât să împiedice dezvoltarea arboretelor în continuare.

Comparând potenţialul staţional cu caracterul actual al tipului de pădure se constată atât diferenţe

în plus cât şi în minus, care se compensează la un moment dat.

Această compensare şi echilibru, se va realiza prin măsurile silvotehnice ce se vor aplica, pe

parcursul etapelor de amenajare viitoare, mai ales prin înlocuirea arboretelor slab productive cu

randament redus şi prin promovarea speciilor de cvercinee enunţate şi a celor valoroase de amestec.

Page 51: AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime craiova.pdfSuprafaţa fondului forestier luată în studiu de 221,0 ha s-a constituit ca o unitate

57

5. STABILIREA FUNCŢIILOR SOCIAL-ECONOMICE ŞI ECOLOGICE ALE

PĂDURII ŞI A BAZELOR DE AMENAJARE

5.1. Stabilirea funcţiilor social-economice şi ecologice ale pădurii

5.1.1. Obiective social economice şi ecologice

Obiectivele economice şi sociale fixate prin prezentul amenajament reprezintă ţeluri economico-

sociale şi ecologice şi se exprimă prin produse şi servicii, ele pot fi ţeluri de producţie şi de protecţie.

Astfel, amenajamentul participă nemijlocit la stabilirea obiectivelor economice, sociale şi

ecologice ale gospodăririi silvice, căutând să armonizeze strategia naturii (în speţă a ecosistemelor

forestiere) cu strategiile societăţii umane.

În conformitate cu structura actuală a pădurilor, cu rezultatele cartării staţionale şi cu prevederile

legale privind politica de dezvoltare, conservare şi protejare a pădurilor, arboretelor studiate li s-au

atribuit obiective înscrise în tabelul 5.1.1.1.

La fixarea lor s-a urmărit o armonizare a politicii forestiere actuale cu structura şi posibilităţile de

producţie şi protecţie reale ale pădurilor studiate.

La stabilirea ţelurilor de producţie şi protecţie s-a ţinut cont de încadrarea arboretelor în grupe,

subgrupe, categorii funcţionale şi grupe de categorii funcţionale.

Pe lângă obiectivele economice, sociale şi ecologice specifice menţionate în tabelul 5.1.1.1 mai

sunt stabilite şi obiective social-economice cu caracter general:

- menţinerea şi dezvoltarea fondului forestier prin sporirea potenţialului de producţie şi protecţie;

- limitarea volumului tăierilor la nivelul indicat de amenajament;

- gospodărirea diferenţiată a arboretelor, în raport cu ţelul principal de producţie şi protecţie;

- aplicarea de tehnologii de recoltare a produselor lemnoase şi nelemnoase prin care să se evite

degradarea solului şi seminţişului;

- reglarea climatului atât la nivel macro cât şi micro;

- valorificarea faunei cinegetice şi a produselor accesorii;

- acoperirea nevoilor locale de lemn de foc şi construcţie;

- satisfacerea necesităţilor recreaţional - estetice, educaţionale, spirituale ale societăţii.

Obiective economice, sociale şi ecologice stabilite

Tabelul 5.1.1.1

Grupa de obiective şi servicii

Denumirea obiectivelor şi serviciilor Nr.

crt. Denumirea

A OBIECTIVE DE PROTECŢIE

1. Protejarea solurilor - Consolidarea şi protecţia terenurilor cu pante mari de peste

35g, privind diminuarea efectelor eroziunii şi alunecărilor.

B OBIECTIVE ECONOMICE DE PRODUCŢIE

2. Masă lemnoasă de calitate valori-

ficabilă

Păduri destinate să producă masă lemnoasă de calitate ridi-

cată valorificabilă industrial ca lemn de cherestea, celuloză,

construcţii rurale şi alte utilizări.

5.1.2. Funcţiile pădurii

Corespunzător obiectivelor social-economice şi ecologice, arboretelor stabilite, se impune

precizarea în acest amenajament a funcţiilor pe care trebuie să le îndeplinească pădurile studiate, prin

funcţie înţelegându-se acţiunea în care este angajată o pădure sau un arboret, în raport cu obiectivele

social-economice şi ecologice ale gospodăririi silvice.

Page 52: AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime craiova.pdfSuprafaţa fondului forestier luată în studiu de 221,0 ha s-a constituit ca o unitate

58

Pe baza consideraţiilor de ordin teoretic şi al constatărilor efectuate pe teren prin observaţii, sub

aspectul condiţiilor staţionale (sol, pantă, expoziţie) şi de vegetaţie, cu ocazia actualei amenajări s-a

reanalizat încadrarea pădurii cu funcţii având în vedere că au intervenit unele modificări majore cu

privire la modul de încadrare în grupe funcţionale ("Norme tehnice de amenajarea pădurilor" - 2000), s-a

considerat oportună modificarea zonării funcţionale de la amenajarea precedentă pentru marea majoritate

a arboretelor.

În acest context, pădurile luate în studiu au fost repartizate majoritar (99%) în grupa a II-a

funcţională şi un mic procent (1%) în grupa I (1.2A) în următoarele subgrupe şi categorii funcţionale

(tabelul 5.1.2.1):

Funcţiile pădurii

Tabelul 5.1.2.1

Grupa, subgrupa şi categoria funcţională Suprafaţa

Cod Denumire ha %

- GRUPA I: Vegetaţie forestieră cu funcţii speciale de protecţie 1,1 1

1.2A Păduri situate pe terenuri cu eroziune în adâncime cu alunecări active şi cu

pante mari 1,1 1

- GRUPA A II-A: Vegetaţie forestieră cu funcţii de producţie şi protecţie 216,8 99

2.1B Păduri destinate să producă lemn de cherestea 208,5 95

2.1C Păduri destinate să producă lemn pentru celuloză, construcţii rurale şi alte

utilizări superioare 8,3 4

- Total 217,9 100

- Alte terenuri 3,1 -

- TOTAL U.P. 221,0 -

Structura pe tipuri funcţionale

Tabelul 5.1.2.2

Tipul funcţional Categoria funcţională Ţeluri de gospodărire Suprafaţa

ha %

II 1.2A de protecţie 1,1 1

VI 2.1B, 2.1C de producţie şi protecţie 216,8 99

- Total - 217,9 100

- Alte terenuri - 3,1 -

- TOTAL - 221,0 -

5.1.3. Subunităţi de gospodărire constituite

Pentru gospodărirea diferenţiată şi durabilă a pădurilor, au fost constituite următoarele subunităţi

de gospodărire:

- S.U.P. "A" - codru regulat, sortimente obişnuite, cu suprafaţa de 216,3 ha, în care au fost

încadrate arboretele din tipul funcţional VI, categoriile funcţionale 2.1B şi 2.1C.

- S.U.P. "M" - păduri supuse regimului de conservare deosebită, cu suprafaţa de 1,1 ha, în care au

fost încadrate arborete din tipul II funcţional, categoria funcţională 1.2A.

În tabelul 5.1.3.1 (L16) sunt prezentate subunităţile de gospodărire constituite cu u.a. aferente.

Page 53: AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime craiova.pdfSuprafaţa fondului forestier luată în studiu de 221,0 ha s-a constituit ca o unitate

59

5.1.3.1. Constituirea subunităţilor de gospodărie

*****************************************************************

* ! *

* S U P ! U N I T A T I A M E N A J I S T I C E *

* ! *

*===============================================================*

* ! 1N 2V1 2V2 3 B 4V 6N 6V 7N1 7N2*

* !-----------------------------------------------------*

* 3.6HA! NR. DE UA-uri: 9 *

*---------------------------------------------------------------*

* A ! 1 A 1 B 1 D 1 E 2 A 2 B 2 C 2 D 2 E*

* ! 2 F 2 G 3 A 3 C 3 D 4 A 4 B 4 C 4 D*

* ! 4 E 4 F 5 A 5 B 5 C 5 D 5 E 5 F 5 G*

* ! 5 H 5 I 5 J 6 A 6 B 6 C 6 D 7 A 7 B*

* ! 7 C 7 D 7 E 7 F 7 G 7 H 7 I *

* !-----------------------------------------------------*

* 216.3HA! NR. DE UA-uri: 43 *

*---------------------------------------------------------------*

* M ! 1 C *

* !-----------------------------------------------------*

* 1.1HA! NR. DE UA-uri: 1 *

*---------------------------------------------------------------*

* TOTAL UP! *

* 221.0HA! NR. TOTAL DE UA-uri: 53 *

*****************************************************************

5.2. Stabilirea bazelor de amenajare ale arboretelor şi ale pădurii

Îndeplinirea funcţiilor atribuite arboretelor este condiţionată de modul în care arboretele cât şi

pădurea în ansamblul ei satisfac anumite condiţii de structură.

Structura arboretelor este definită de amenajament prin bazele de amenajare: regim, compoziţie

ţel, tratament, exploatabilitate (vârsta exploatabilităţii), ciclu.

La stabilirea bazelor de amenajare actuale s-a ţinut cont atât de structura reală a arboretelor, de

structurile optime recomandate de studiile de specialitate concretizate prin prevederile normelor tehnice

în vigoare, dar şi de conceptul de polifuncţionalitate a pădurilor şi cel de "gestionare durabilă a

pădurilor" (în definiţie: "administrarea şi utilizarea resurselor forestiere astfel încât să li se menţină şi

amelioreze biodiversitatea, productivitatea, capacitatea de regenerare, vitalitatea, sănătatea şi să li se

asigure pentru prezent şi viitor capacitatea de a exercita funcţiile multiple ecologice, economice şi

sociale la nivel local, regional şi mondial fără a genera prejudicii altor sisteme").

5.2.1. Regimul

Regimul sau modul general în care se asigură regenerarea unei păduri, defineşte structura

pădurilor, sub aspectul provenienţei arboretelor.

În concordanţă cu obiectivele social economice, funcţiile pădurii şi structura actuală a pădurilor

în care speciile de valoare (gârniţa, cerul şi gorunul) ocupă 91% din suprafaţă, a fost adoptat regimul

codrului (cu regenerare prin sămânţă).

Arboretele de salcâm care reprezintă circa 4% din totalul arboretelor luate în studiu, vor fi supuse

regimului de crâng, cu regenerare vegetativă prin lăstari sau drajoni. Aceste arborete au caracter

provizoriu, ele fiind înfiinţate de regulă pe terenuri aflate în stadii de eroziune incipientă, staţiuni în care

regenerarea cu specii de bază s-a făcut în trecut cu mare dificultate, sau în locul unor arborete slab

productive.

Treptat după ameliorarea condiţiilor staţionale aceste arborete vor fi înlocuite cu arborete

corespunzătoare tipului natural de pădure, constituite din specii de bază.

Page 54: AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime craiova.pdfSuprafaţa fondului forestier luată în studiu de 221,0 ha s-a constituit ca o unitate

60

5.2.2. Compoziţia ţel

Structura arboretelor sub raportul proporţiei speciilor este definită în amenajament de compoziţia

ţel.

În conformitate cu principiul ecologic, structura actuală, obiectivele social-economice,

potenţialul staţional şi cu prevederile conceptului de "gestionare durabilă a pădurilor" compoziţia ţel

pentru arboretele studiate s-a stabilit astfel:

- pentru arboretele neexploatabile şi preexploatabile - compoziţia ţel la exploatabilitate;

- pentru arboretele exploatabile - compoziţia de regenerare.

În cadrul descrierii parcelare, compoziţiile ţel respective au fost fixate pentru fiecare tip de

pădure în parte.

La stabilirea compoziţiilor ţel individuale ale arboretelor s-a urmărit adaptarea lor la condiţiile

staţionale concrete astfel încât să se asigure o gestionare diferenţiată în raport cu staţiunea, structura şi

starea fiecărui arboret şi funcţiile atribuite.

Pentru a avea o imagine de ansamblu asupra arboretelor sub raportul compoziţiei, vizavi de

compoziţia optimă, se prezintă în continuare compoziţia ţel pe total arborete, în funcţie de grupele

ecologice din care fac parte, pentru fiecare tip de pădure în parte (tabelul 5.2.2.1):

Calculul compoziţiei ţel

Tabelul 5.2.2.1

SUP

Tip de

sta-

ţiune

Tip de

pădure Compoziţia ţel

Supraf.

- ha -

Suprafaţa pe specii - ha

GÂ CE GO SC FRA PIN ANN MJ DT

"A"

7.3.3.2 731.2 4GÂ 4CE 2DT 21,8 8,7 8,7 - - - - - - 4,4

741.1 4GO 3GÂ 2CE 1DT 38,2 11,5 7,6 15,3 - - - - - 3,8

7.3.3.3 731.1 4GÂ 4CE 2DT 104,8 41,9 41,9 - - - - - - 21,0

741.2 4GO 3GÂ 2CE 1DT 50,5 15,2 10,1 20,2 - - - - - 5,0

7.5.4.0 972.2 7ANN 3FR PL(ST) 1,5 - - - - - - 1,1 - 0,4

Total - - 216,8 77,3 68,3 35,5 - - - 1,1 - 34,6

% - - 100 36 31 16 - - - 1 - 16

"M" 7.1.2.0 722.4 7GÂ 3MJ, JU 1,1 0,8 - - - - - - 0,3 -

% - - 100 73 - - - - - - 27 -

"A" + "M" - - - 217,9 78,1 68,3 35,5 - - - 1,1 0,3 34,6

% - - 100 36 31 16 - - - 1 - 16

"A" Compoziţia actuală 100 40 36 15 3 2 1 1 1 1

"M" - " - 100 - - - 80 - 10 - - 10

"A" + "M" - " - 100 40 36 15 4 2 1 1 1 -

5.2.3. Tratamentul

Tratamentul, ca bază de amenajare defineşte structura arboretelor sub raportul distribuţiei spaţiale

şi repartiţiei arborilor pe categorii dimensionale, în deplină concordanţă cu funcţiile pădurii şi condiţiile

staţionale.

În acest sens, întreaga literatură de specialitate recomandă structuri neuniforme, datorită

stabilităţii lor ridicate. Aceste structuri se pot obţine prin tratamente intensive de tip grădinărit,

cvasigrădinărit sau progresive cu perioade lungi de regenerare.

În cazul arboretelor studiate, în care cvercineele (gârniţă, cer, gorun) sunt specii de bază iar

formaţiile forestiere cele mai răspândite sunt cereto-gîrniţetele (58%) şi amestecurile de gârniţă, cer cu

stejari mezofiţi (40%), cel mai recomandat tratament este cel al tăierilor progresive, cu perioadă de

regenerare de 15-25 de ani. Acest tratament se justifică şi pentru faptul că marea majoritate a arboretelor

au rol prioritar de producţie, fiind încadrate în S.U.P. "A" - codru.

Pentru salcâmete s-a adoptat tratamentul crângului simplu.

În arboretele din S.U.P. "M", s-au propus lucrări de conservare.

Page 55: AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime craiova.pdfSuprafaţa fondului forestier luată în studiu de 221,0 ha s-a constituit ca o unitate

61

5.2.4. Exploatabilitatea

În sens restrâns exploatabilitatea defineşte calitatea unui arbore sau arboret, de a fi recoltabil în

raport de obiectivele social economice sau ecologice urmărite.

În cazul arboretelor care constituie fondul de producţie şi protecţie s-a adoptat exploatabilitatea

(vârsta exploatabilităţii tehnice). Vârsta exploatabilităţii a fost înscrisă pentru fiecare arboret în parte

(u.a.) în descrierea parcelară în concordanţă cu prevederile din normele tehnice în vigoare. Vârsta

exploatabilităţii medii pentru subunitatea de codru regulat este de 105 ani.

Pentru arboretele cu funcţii speciale de protecţie (S.U.P. "M") nu s-au stabilit vârste ale

exploatabilităţii, ele urmând să fie gospodărite prin lucrări speciale de conservare; pentru aceste arborete

exploatabilitatea de protecţie se consideră a fi undeva între vârsta exploatabilităţii tehnice şi a

exploatabilităţii fizice, în aşa fel încât prin măsurile silviculturale propuse să se asigure atât conservarea

arboretelor cât şi ameliorarea efectelor de protecţie atribuite.

5.2.5. Ciclul

Ca principală bază de amenajare, în cazul pădurilor de codru regulat, ciclul determină mărimea şi

structura pădurii în ansamblul ei, în raport cu vârsta arboretelor componente.

La stabilirea ciclului s-a luat în considerare:

- formaţiile şi speciile care compun pădurea;

- funcţiile ecologice, economice şi sociale atribuite arboretelor respective;

- media vârstei exploatabilităţii tehnice;

- posibilităţile de creştere a eficacităţii funcţionale a arboretelor şi a pădurii în ansamblul ei.

Ţinând cont de cele relatate, pentru arboretele din S.U.P. "A" - codru regulat - s-a adoptat ciclul

de 110 ani.

Page 56: AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime craiova.pdfSuprafaţa fondului forestier luată în studiu de 221,0 ha s-a constituit ca o unitate

62

Page 57: AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime craiova.pdfSuprafaţa fondului forestier luată în studiu de 221,0 ha s-a constituit ca o unitate

63

6. REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE LEMNOASĂ ŞI MĂSURI DE

GOSPODĂRIRE A ARBORETELOR CU FUNCŢII SPECIALE DE PROTECŢIE

Reglementarea procesului de producţie se realizează prin stabilirea posibilităţii şi prin elaborarea

planurilor de recoltare şi cultură, prin care se asigură:

- realizarea unui fond de producţie ce permite exercitarea cu continuitate pe termen lung a

funcţiilor de producţie şi de protecţie ale pădurii şi creşterea stabilităţii ecologice şi eficacităţii

funcţionale a arboretelor;

- crearea cadrului adecvat pentru aplicarea unei gospodăriri silvice intensive.

6.1. Reglementarea procesului de recoltare a produselor principale

6.1.1. Reglementarea procesului de producţie la S.U.P."A" - codru regulat

6.1.1.1. Stabilirea posibilităţii de produse principale

Stabilirea posibilităţii se face atât prin intermediul volumelor cât şi prin intermediul suprafeţelor,

determinând indicatori de posibilitate:

- prin intermediul creşterii indicatoare;

- după criteriul claselor de vârstă.

6.1.1.1.1. Stabilirea indicatorului de posibilitatea prin intermediul creşterii indicatoare

Indicatorul de posibilitate prin intermediul creşterii indicatoare a fost stabilit în baza unui calcul

ale cărui rezultate sunt conţinute în tabelul 6.1.1.1.1.1 având ca elemente de calcul:

Calculul posibilităţii prin procedeul creşterii indicatoare

Tabelul 6.1.1.1.1.1 ************************************************************************************************************************

* SPECIA * GI ! CE ! GO ! SC ! FRA ! PIN ! ANN ! MJ ! DT ! DM ! TOTAL *

*======================================================================================================================*

* CI * 227! 213! 99! ! 3! 6! 5! 1! 5! ! 559*

* VD * ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 563*

* VD1 * ! ! ! 381! 66! ! ! 19! 30! 67! 563*

* VD2 * ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *

* VD3 * ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *

* VD4 * ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *

* VE * ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 576*

* VE1 * ! ! ! 381! 75! ! ! 20! 33! 67! 576*

* VE2 * ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *

* VE3 * ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *

* VF * 3078! 3668! 1430! 414! 85! 204! ! 66! 81! 67! 9093*

* VG * 20455! 19766! 9407! 429! 152! 350! 387! 88! 89! 68! 51191*

* DD1 * ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! -10474*

* DD2 * ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! -11024*

* DD3 * ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! -14107*

* DD4 * ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 16391*

* DM * ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! -14107*

* Q * ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! -0.2*

* VD/10 * ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 56*

* VE/20 * ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 28*

* VF/40 * ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 227*

* VG/60 * ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 853*

* POSIB. * ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 27*

*======================================================================================================================*

* A : 0.0000 M : 0.000 ! *

* CICLUL ! 110.0 ANI *

* SUPRAFATA TOTALA ! 216.3 HA *

* SUPRAFATA IN GR. I FUNC. ! 0.0 HA *

* SUPRAFATA IN GR. II FUNC.(CU TEL 2 SAU 3) ! 216.3 HA *

************************************************************************************************************************

Page 58: AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime craiova.pdfSuprafaţa fondului forestier luată în studiu de 221,0 ha s-a constituit ca o unitate

64

În care:

- Ci reprezintă valoarea creşterii indicatoare;

- VD - reprezintă masa lemnoasă posibil de extras în 10 ani;

- VE - reprezintă masa lemnoasă posibil de extras în 20 de ani;

- VF - reprezintă masa lemnoasă posibil de extras în 40 de ani;

- VG - reprezintă volumul ce s-ar obţine în următorii 60 de ani;

- Q - exprimă raportul dintre volumul de masă lemnoasă exploatabil, în intervalele de timp

considerate şi volumele ce s-ar putea recolta anual, asigurând continuitatea, în ipoteza că posibilitatea ar

fi egală cu Ci;

m - factor modificator, dedus în funcţie de volumele de masă lemnoasă, exploatabile în primele

decenii ale ciclului.

Indicele de posibilitate prin intermediul creşterii indicatoare (Pi) are valoarea 27 m3. Comparativ

cu valoarea creşterii indicatoare (Ci = 559 m3), valoarea indicelui de posibilitate este mai mică datorită

deficitului mare de arborete exploatabile, fapt pus în evidenţă de valoarea indicatorului Q = -0,2.

6.1.1.1.2. Stabilirea indicatorului de posibilitate după criteriul claselor de vârstă

Indicatorul de posibilitate calculat prin procedeul claselor de vârstă, are la bază următoarele

elemente:

- suprafaţa totală a subunităţii;

- situaţia claselor de vârstă;

- mărimea suprafeţei periodice normale;

- suprafaţa arboretelor exploatabile.

Pentru determinarea indicatorului de posibilitate au fost folosite următoarele etape:

a) Analiza structurii claselor de vârstă

Repartizarea fondului forestier pe clase de vârstă

Tabelul 6.1.1.1.2.1

Specificări

Clase de vârstă Clasa de

vârstă normală

- ha - I II III IV Total

Suprafaţa ha 4,1 16,2 117,3 78,7 216,3 43,3

% 2 8 54 36 100 -

Diferenţe faţă

de normal

ha + - - 74,0 35,4 - -

- 39,2 27,1 - - - -

% + - - 271 182 - -

- 91 63 - - - -

Din datele prezentate rezultă foarte clar că în prezent fondul forestier are o structură anormală din

punct de vedere al repartiţiei pe clase de vârstă.

Se constată în acest fel lipsa arboretelor din clasa a V-a şi a VI-a de vârstă, ceea ce înseamnă că

U.P. se confruntă cu un mare deficit de arborete exploatabile, cel puţin pentru următorii 30 - 35 de ani.

b) Constituirea perioadelor

Pornind de la ciclul de producţie adoptat (110 de ani) şi durata perioadei de regenerare specifică

formaţiilor forestiere din S.U.P. A (15 - 25 ani), au fost constituite 5 perioade a câte 20 de ani.

c) Încadrarea arboretelor în suprafeţele periodice

Încadrarea arboretelor în suprafeţe periodice s-a făcut în funcţie de urgenţele de regenerare şi de

diferenţele existente între vârstele exploatabilităţii şi cea medie a arboretelor.

Având în vedere structura actuală a arboretelor pe clase de vârstă cu totul anormală (tabelul

6.1.1.1.2.1), încadrarea arboretelor în suprafeţe periodice, este influenţată de aceasta în mod deosebit.

În această situaţie, în suprafaţa periodică I, au fost incluse numai arborete din clasa a II-a de

vârstă (25 - 35 ani), arborete degradate (consistenţe reduse) sau arborete de salcâm care nu realizează

productivităţi comparabile cu cele ale tipurilor naturale fundamentale din zonă.

Page 59: AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime craiova.pdfSuprafaţa fondului forestier luată în studiu de 221,0 ha s-a constituit ca o unitate

65

Suprafaţa acestor arborete însumează 7,6 ha cu un minus de 35,7 ha (166%), faţă de suprafaţa

periodică normală (43,3 ha).

Suprafaţa medie a următoarelor patru suprafeţe periodice este de 52,2 ha, astfel încât încadrarea

cu arborete a acestora s-a făcut în unele situaţii (mai ales pentru suprafaţa a II-a), s-a apelat la sacrificii

de exploatabilitate de 5 - 10 ani faţă de vârsta exploatabilităţii.

Se face menţiunea că arboretele încadrate în suprafaţa a II-a devin exploatabile mai ales în partea

a II-a a acesteia, practic în deceniul al IV-lea.

d) Determinarea indicatorului de posibilitate prin procedeul:

d1 - Deductiv P2"

Procedeul deductiv constă în raportarea volumului arboretelor incluse în suprafaţa periodică în

rând majorat cu creşterea lor pe următorii 5 ani.

Dată fiind o structură cu totul anormală pe clase de vârstă, aşa cum rezultă şi din tabelul

6.1.1.1.2.2, indicatorul respectiv are o valoare nerelevantă.

STABILIREA POSIBILITĂŢII DUPĂ CRITERIUL CLASELOR DE VÂRSTĂ

Tabelul 6.1.1.1.2.2

Clasa

de

vârstă

ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE

Situaţia la 01.01.2009 SUPRAFAŢA PERIODICĂ I SUPRAFAŢA PERIODICĂ

A II-A

SUPRAFAŢA

PERIODICĂ

Supraf.

ha

Volum

m3

Creşt.

crt.

m3

Supraf.

ha

Volum inclusiv creşterea

prod. tot. pe 5 ani - m3

Supraf.

ha

VOLUM III IV V

Vi Vk Vj Actual

m3

Creşt.

crt. pe

25 ani

Total Supraf.

ha

Supraf.

ha

Supraf.

ha

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

I 4,1 32 6 - - - - 2,4 17 84 101 - - 1,7

II 16,2 1382 63 7,6 - - 478 2,3 195 218 413 1,8 - 4,5

III 117,3 21222 687 - - - - 1,1 198 160 358 18,5 52,0 45,7

IV 78,7 18248 447 - - - - 46,8 10810 6552 17362 31,9 - -

Total 216,3 40884 1203 7,6 - - 478 52,6 11220 7014 18234 52,2 52,0 51,9

Norm. 43,3 ha - - - - +9,3 - - - +8,9 +8,8 +8,7

Dif. - -35,7 - - - - - - - - -

Indicator de posibilitate prin procedeul deductiv: P2" = 30

Vi+

20

Vk+

10

Vj = 48 m

3/an

Termenii formulei de calcul au următoarele semnificaţii:

- Vi - reprezintă volumul arboretelor care vor fi parcurse cu tăieri de regenerare în următorii 30

de ani;

- Vk - volumul arboretelor care vor fi regenerate în 20 de ani;

- Vj - semnifică volumul arboretelor care vor fi regenerate integral în următorii 10 ani.

d2 - Inductiv (P2")

Procedeul se bazează pe însumarea volumelor de recoltat, în primul deceniu stabilite pentru

arboretele încadrate în SP.I. aceste volume au fost determinate pe baza indicilor de recoltare stabiliţi pe

teren pentru fiecare arboret în parte.

Posibilitatea astfel determinată este de 48 m3/an.

Indicatorul de posibilitate după criteriul claselor de vârstă însuşit este 48 m3/an, care în cazul

special al structurii arboretelor se confundă cu cel "după stare".

Page 60: AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime craiova.pdfSuprafaţa fondului forestier luată în studiu de 221,0 ha s-a constituit ca o unitate

66

6.1.1.2. Adoptarea posibilităţii

Indicatorii de posibilitate obţinuţi şi posibilitatea adoptată sunt prezentaţi în tabelul următor:

Recapitulaţia indicatorilor de posibilitate

Tabelul 6.1.1.2.1

PRIN INTERMEDIUL CREŞTERII

INDICATOARE DUPĂ CRITERIUL CLASELOR DE VÂRSTĂ

Elemente de calcul Valori Elemente de calcul Valori

Ci (m3) 559 S.P. normală (ha) 43,3

VD (m3) 563 Perioada I (ani) 20

VE (m3) 576 SP I (ha) 7,6

VF (m3) 9093 Perioada a II-a (ani) 20 ani

VG (m3) 51191 SP II (ha) 52,6

m Volum arb. expl. m3/ha 62

Q -0,2 '2P - inductiv (m

3) 48

m' ''

2P - deductiv m3 48

q (m3) - -

P1 = 27 m3/an 27 P2 = 48 m

3/an

Indicator de posibilitate după starea arboretelor P3 = 48 m3/an

Posibilitatea adoptată = 48 m3/an

Posibilitatea adoptată este 48 m3/an, valoare egală cu indicatorul după clasele de vârstă - inductiv

- cel "după starea" arboretelor.

Această valoare este considerată cea mai indicată pentru satisfacerea obiectivelor urmărite în

condiţii de structură anormală pe clase de vîrstă, cu deficit mare de arborete exploatabile.

6.1.1.3. Recoltarea posibilităţii

În planul decenal de recoltare a produselor principale: 12.1.1.2, au fost incluse arboretele din care

se va recolta posibilitatea de produse principale.

S-au propus tăieri de recoltare a produselor principale pe suprafaţa de 7,6 ha în u.a.: 2C, 2D, 3A,

3D, 4A, 4D, 4E, 7A, 7B, 7D, 7I constând din:

Tăieri rase de substituire în arborete din u.a.: 2C, 2D, 3A, 3D, 4E. Aceste tăieri au ca scop înlocuirea

actualelor arborete constituite din plantaţii de salcâm şi frasin american slab productive cu fenomene

de uscare anormală şi stare de vegetaţie lâncedă. Aceste arborete urmează a fi înlocuite în

cooncordanţă cu potenţialul staţional natural cu arboerete de gârniţă sau amestecuri de cer cu gârniţă.

Tot cu tăiei rase de substituire urmează a fi parcurs şi plopişul din u.a. 7I cu randament scăzut

necorespunzător staţional care va fi înlocuit cu un arboret de anin şi frasin.;

Tăieri în crâng urmate de ajutorarea regenerării naturale în arborete de salcâm (u.a. 4A, 4D, 7A, 7B,

7D)- tratate vremelnic în crâng - până la epuizarea puterii de lăstărire a cioatelor când vor fi

substituite, cu specii adecvate tipului de staţiune şi corespunzătoare tipului natural fundamental, pe

suprafaţa de 2,2 ha. La aplicarea tratamentelor se vor avea în vedere ca tăierile să respecte

recomandările din normele tehnice referiotare la epocile şi tehnicile de tăiere pentru a nu se

compromite capacitatea de lăstărire. Lucrările de ajutorare a regenerării prevăzute urmăresc

îndeosebi stimularea capacităţii de drajonare. Acolo unde cu toate aceste măsuri vor rămâne goluri

neregenerate se recomandă completarea cu specii corespunzătoare speciilor de bază (gârniţă, cer,

gorun, pentru ca treptat la adăpostul arboretului provizoriu actual să se revină la compoziţii apropiate

de cele naturale.

La aplicarea tratamentelor se vor respecta reglementările specifice în vigoare.

Pentru reuşita aplicării tratamentelor, pe lângă tăieri, se vor aplica lucrări de promovare a

regenerării şi de îngrijire a culturilor nou create.

Page 61: AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime craiova.pdfSuprafaţa fondului forestier luată în studiu de 221,0 ha s-a constituit ca o unitate

67

Toate arboretele incluse în plan vor fi regenerate integral în următorii 10 ani.

Repartiţia posibilităţii pe urgenţe de regenerare este următoarea:

Repartiţia posibilităţii pe urgenţe de regenerare

Tabelul 6.1.1.3.1

Urgenţa

Simbol Denumirea u.a. Supraf.

- ha -

Vol. +

5 cr

- m3 -

Volum de

extras

- m3 -

2.1

Arborete exploatabile şi trecute de vârsta

exploatabilităţii afectate de factori biotici şi abiotici

negativi încadrate în gradele de vătămare mari

(uscări, doborâturi, rupturi de zăpadă ş.a.)

2C, 2D,

3A, 3D,

4D, 4E,

7B

4,1 131 131

2.2

Arborete de tip artificial de productivitate inferioară

cu vârste mai mari de 20 de ani situate pe staţiuni de

bonitate superioară precum speciile corespunzătoare

tipului de pădure natural fundamental

4A, 7A 2,6 190 190

2.4 Arborete exploatabile de tip provizoriu 7I 0,2 73 73

2.8

Arborete exploatabile echiene şi relativ echiene cu

densităţi de 0,7 şi mai mari de productivitate

inferioară şi vitalitate inferioară

7D 0,7 84 84

TOTAL - 7,6 478 478

Ordinea orientativă de parcurs a arboretelor este: 2D, 3A, 3D, 4A, 7B, 4E, 7I, 7B, 7A, 7D.

Aceasta poate fi modificată după o analiză atentă a fiecărui arboret în parte acordând prioritatea cuvenită

în raport de starea şi evoluţia arboretului respectiv, şi de posibilităţile de execuţie a lucrărilor de

împădurire, după efectuarea tăierilor de refacere şi substituire.

Intensitatea medie a intervenţiei este de 62 m3/ha.

Recapitulaţia posibilităţii pe tratamente şi specii

Tabelul 6.1.1.3.2

Tratamentul

Suprafaţa de

parcurs - ha -

Volum de

extras - m3

- Posibilitatea pe specii - m

3/an

Totală Anuală Total Anual SC FRA MJ DT DM

Tăieri rase 5,6 0,6 216 22 11 3 - 1 7

Tăieri în crâng 2,0 0,2 262 26 18 3 2 3 -

TOTAL 7,6 0,8 478 48 29 6 2 4 7

6.1.1.4. Prognoza posibilităţii

Tabelul 6.1.1.4

Actuala amenajare După 10 ani După 20 de ani După 30 de ani

Elemente Valori Elemente Valori Elemente Valori Elemente Valori

VD/10 56 VD'/10 10 VD"/10 425 VD'''/10 426

VE/20 28 VE'/20 218 VE"/20 426 VE'''/20 1265

VF/40 227 VF'/40 742 VF"/40 1267 VF'''/40 1213

VG/60 853 VG'/60 861 VG"/60 845 VG'''/60 810

Q -0,20 Q' 0,0 Q'' 0,7 Q''' 0,7

m - m' - m'' - m''' -

P 27 P' 10 P'' 425 P''' 426

Page 62: AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime craiova.pdfSuprafaţa fondului forestier luată în studiu de 221,0 ha s-a constituit ca o unitate

68

6.2. Măsuri de gospodărire a arboretelor cu funcţii speciale de protecţie

6.2.1 Măsuri de gospodărire a arboretelor cu funcţii speciale de protecţie din tipul II

funcţional

Arboretele cu funcţii speciale de protecţie - tipul II funcţional, ocupă suprafeţe restrânse în cadrul

U.P. (1,1 ha - 1%), acestea fiind încadrate într-o singură categorie funcţională: 1.2A - păduri cu funcţii

de protecţie a solului situate pe terenuri cu eroziune şi alunecări, cu pante mari (> 35g).

Potrivit structurii actuale a arboretelor grupate în u.a. 1C (singura de altfel), s-au prevăzut doar

tăieri de conservare şi lucrări de ameliorarea regenerării naturale (stimularea drajonării, înlăturarea

parţială a subarboretului care ar putea stânjeni dezvoltarea lăstarilor şi drajonilor).

Prin aceste măsuri se urmăreşte îmbunătăţirea capacităţii ecoprotective a arboretelor.

În planul tăierilor de conservare (L.14) au fost incluse 1,1 ha arborete.

Suprafaţa de parcurs cu lucrări de conservare

Tabelul 6.2.1.1

S.U.P.

Suprafaţa de parcurs

- ha -

Volum de extras

m3

Volumul de recoltat pe specii

m3/an

Totală Anuală Total Anual SC

"M" 1,1 0,1 12 1 1

Intensitatea medie a tăierilor va fi de 10,9 m3/ha, iar indicele de recoltare este de 0,9 m

3/an/ha.

Volumul de extras are doar caracter orientativ.

6.3. Lucrări de îngrijire şi conducere

Planul lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor (cap.12.2.1) prezintă arboretele prevăzute

a fi parcurse cu degajări, curăţiri, rărituri şi tăieri de igienă în cursul deceniului de aplicare.

În următorul deceniu s-au propus a fi parcurse cu lucrări de degajări pe o suprafaţă totală de 2,7

ha, adică 0,3 ha/an, în arborete cu vârste de 2 ani; lucrările vor avea un caracter mai aparte în sensul că

degajările vor viza înlăturarea lăstarilor de salcâm, care ar dăuna drajonilor (u.a. 4B) sau speciilor

valoroase de cer şi gârniţă (u.a. 5A). Aceste arborete spre sfârşitul deceniului de aplicare, ar putea fi

parcurse cu câte o curăţire, doar dacă în dezvoltarea lor vor întruni condiţii necesare pentru efectuarea

unor astfel de operaţii.

De asemenea în următorul deceniu s-au propus pentru a fi parcurse cu lucrări de curăţiri

arboretele din u.a. 5H, 6C, 7G ce însumează o suprafaţă de 1,4 ha (0,1 ha/an), în arborete cu vârste de 5 -

10 ani. În arboretele cu cer şi gârniţă provenie din semănături în cuiburi din u.a. 5H şi 6C lucrările de

curăţiri vor urmări eliminarea competiţiei interspecifice în special în cazul în care sunt mai multe

exemplare din acelaşi cuib. De asemenea vor fi eliminate şi o parte din eventualele specii copleşitoare,

numai în măsura în care acestea stânjenesc dezvoltarea speciilor de bază, în caz contrar este bine de

menţinut un procent de până la 10% din specii de ajutor pentru conservarea biodiversităţii şi creşterea

stabilităţii arboretelor. Salcâmetul din 7G, spre sfârşitul deceniului de aplicare, ar putea să fie parcurs cu

o răritură slabă, în funcţie de evoluţia lui.

Lucrările de rărituri - sunt lucrări de îngrijire cu un pronunţat caracter de selecţie pozitivă, care se

efectuează periodic în arborete după ce acestea şi-au realizat stadiul de păriş şi apoi în stadiile de codru

şi codru mijlociu. Vârstele arboretelor în care s-au propus rărituri variază între 25 şi 65 de ani. Având în

vedere că starea de vegetaţie arboretelor ca urmare a secetelor prelungite din ultimii ani şi prognozele

climatice pe termen mediu în cursul deceniului s-au propus pentru arboretele incluse în planul lucrărilor

de îngrijire câte o singură intervenţie practic periodicitatea în acest caz este de 10 ani.

Intensitatea medie a intervenţiilor este de 17.2 m3/ha raportat la suprafaţă totală şi 18.2 m

3/ha

raportat la suprafaţă efectivă de parcurs, aceasta din cauză că în arboretele din u.a. 2G şi 5B răriturile nu

se vor executa decât pe parte din suprafaţă.

Page 63: AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime craiova.pdfSuprafaţa fondului forestier luată în studiu de 221,0 ha s-a constituit ca o unitate

69

Procentul mediu de extras corespunzător acestei intensităţi este de 8% (fără a se ţine cont de

creşteri), ceea ce corespunde unor intervenţii slabe spre moderate, adaptată la condiţiile de vegetaţie

actuale şi la structura arboretelor.

Indicele de recoltare mediu pe U.P. de 1.0 m3/an/ha. Arboretele ce vor fi parcurse cu lucrări de

îngrijire sunt prezentate detaliat în "Planul lucrărilor de îngrijire a arboretelor" de la capitolul 12.2.1,

unde este precizată pentru fiecare u.a. în parte suprafaţa efectivă de parcurs şi volumul de extras.

La executarea răriturilor se fac următoarele recomandări:

în u.a. 1 A se vor recolta cu precădere răşinoasele pentru a creşte rezistenţa arboretelor la vânt şi

zăpadă;

în u.a 1B, 2G, 3C, 4F, 5B, 6B, 7H se va urmări cu precădere reducerea numărului de exemplare pe

cioată;

în u.a. 1D, 5D, 5 I, 6A, 6D, 7E reducerea competiţiei cu exemplarele rău conformate şi favorizarea

exemplarelor de viitor;

în u.a. 2F se vor extrage de asemenea exemplarele afectate de doborâturi şi rupturi produse de vânt.

dacă extragerea tuturor exemplarelor afectate ar produce goluri, extragerea se poate face în 2 etape.

De asemenea lucrările de extragere vor viza scăderea ponderii speciilor vulnerabile la doborâturi şi

rupturi produse de vânt sau zăpadă.

În toate arboretele din planul lucrărilor de îngrijirea selecţia arborilor de extras va avea în vedere şi

atingerea în perspectivă a compoziţiilor specifice tipurilor natural fundamentale şi diversificarea

structurii verticale a arborelelor.

De asemenea nu este recomandată extragerea tuturor exemplarelor din speciile mai puţin valoroase

din punct de vedere economic, pentru a nu acţiona la reducerea biodiversităţii.

Recapitulaţia lucrărilor de îngrijire

Tabelul 6.3.1

Specificări Tip

funcţ.

Suprafaţa

- ha -

Volum

- m3

-

Posibilitatea anuală pe specii

- m3 -

Totală Anuală Total Anual PIN CE GÂ GO FRA MJ SC DT ANN

Degajări VI 2,7 0,3 - - - - - - - - - - -

Curăţiri VI 1,4 0,1 3 - - - - - - - - - -

Rărituri VI 83,2 8,3 1042 104 1 41 37 22 - - - - 3

Total prod.

sec. VI 87,3 8,7 1045 104 1 41 37 22 - - - - 3

Tăieri de

igienă VI 56,0 56,0 443 44 1 16 23 2 1 - 1 - -

Posibilitatea decenală de produse secundare este de 1045 m3, revenind 104 m

3/an. Lucrările se

vor executa respectând prevederile instrucţiunilor în vigoare.

Cu privire la executarea lucrărilor de îngrijire se fac următoarele precizări suplimentare:

- În toate cazurile nu se recomandă consistenţe sub 0,8, urmărindu-se cu consecvenţă păstrarea

acoperită a solului pentru a nu crea dezechilibre ecologice ce ar putea diminua funcţiile de protecţie şi

producţie atribuite pădurilor în cauză.

- Se face menţiunea că pentru lucrările de îngrijire ( curăţiri, rărituri) suprafaţa de parcurs stabilită

prin "Planul lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor" este obligatorie (imperativă), pe când

valorile volumelor de extras au doar un caracter orientativ (indicativ).

- Arboretele neincluse în plan, pot fi parcurse cu lucrări de îngrijire (curăţiri, rărituri), dacă pe

parcursul deceniului de aplicare a amenajamentului, în evoluţia lor, vor realiza condiţii pentru a fi

parcurse cu astfel de lucrări.

- Arboretele care în prezent au consistenţe de 0,8, vor fi parcurse cu astfel de lucrări, către

sfârşitul deceniului şi numai dacă evoluţia lor s-a desfăşurat normal, altfel nu vor fi parcurse.

Lucrările de igienă se vor executa ori de câte ori sunt necesare, urmărindu-se menţinerea unei

stări fitosanitare corespunzătoare. Conform precizărilor normelor tehnice în vigoare intensitatea medie a

Page 64: AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime craiova.pdfSuprafaţa fondului forestier luată în studiu de 221,0 ha s-a constituit ca o unitate

70

acestor lucrări se încadrează în intervalul de 0,5 - 1,0 m3/an/ha. Se estimează că suprafaţa de

parcurs anual cu tăieri de igienă va fi de 56,0 ha, cu un volum orientativ de 44 m3/an.

6.4. Volumul total posibil de recoltat

Recapitulaţia volumului posibil de recoltat

Tabelul 6.4.1

Specificări Tip

funcţ.

Suprafaţa

- ha -

Volum

- m3

-

Posibilitatea anuală pe specii

- m3 -

Totală Anuală Total Anual PIN CE GÂ GO FRA MJ SC DT ANN DM

Produse

princip. VI 7,6 0,8 478 48 - - - - 6 2 29 4 - 7

Tăieri de

conservare II 1,1 0,1 12 1 - - - - - - 1 - - -

Produse

secund. VI 87,3 8,7 1045 104 1 41 37 22 - - - - 3 -

Tăieri de

igienă VI 56,0 56,0 443 44 1 16 23 2 1 - 1 - - -

TOTAL

GENERAL

II 1,1 0,1 12 1 - - - - - - 1 - - -

VI 150,9 65,5 1966 197 2 57 60 24 7 2 31 4 3 7

152,0 65,6 1978 198 2 57 60 24 7 2 32 4 3 7

6.5. Lucrări de ajutorare a regenerării naturale şi de împădurire

Lucrările de regenerare şi împădurire constituie o verigă importantă a complexului de lucrări din

fondul forestier menite să contribuie la conservarea şi dezvoltarea lui.

Planificarea lucrărilor de regenerare s-a făcut ţinând seama de situaţia înregistrată cu prilejul

descrierii unităţilor amenajistice, precum şi de necesitatea creării unei structuri corespunzătoare a

arboretelor.

Pentru arboretele studiate sunt prevăzute în "Planul lucrărilor de regenerare şi împădurire" (12.3)

reîmpădurirea terenurilor goale care au fost defrişate în deceniul trecut (u.a. 3B). De asemenea, lucrări

de reîmpăduriri s-au prevăzut în cazul arboretelor incluse în planul decenal de recoltare a produselor

principale în care se vor executa tăieri rase de refacere. Lucrările se vor executa în primăvara sau toamna

imediat următoare după efectuarea tăierilor rase, cu pregătirea solului pe toată suprafaţa (terenuri cu

înclinarea până la 10g) sau în vetre de 40 x 60 cm sau mai mari.

În porţiunile în care plantaţiile cu puieţi din sămânţă nu au reuşită corespunzătoare se vor încerca

semănături în cuiburi efectuate toamna sau primăvara devreme.

Nu se recomandă schemele de plantare în benzi, deoarece, după o perioadă relativ scurtă, speciile

de ajutor elimină cvercineele prin umbrire. În asemenea situaţii se recomandă ca speciile de ajutor sau

amestec să fie introduse ulterior introducerii speciilor principale (la 2-3 ani după). Din observaţiile de

teren rezultă că cele mai valoroase plantaţii sub raport compoziţional s-au obţinut prin adoptarea unor

scheme cu amestecuri intime sau în grupe.

Completări se vor executa în arborete nou create pe circa 20% din suprafaţa acestora.

Formulele de împădurire adoptate, atât în cazul plantaţiilor pe toată suprafaţa cât şi la completări,

sunt corelate cu tipurile naturale fundamentale de pădure şi cu tipurile de staţiuni, încadrându-se în

compoziţiile recomandate pentru grupele ecologice din care fac parte arboretele respective.

O condiţie necesară pentru o reuşită definitivă a plantaţiilor o reprezintă utilizarea puieţilor de

calitate, obţinuţi în condiţii pedo-tipostaţionale asemănătoare terenurilor de reîmpădurit.

De asemenea se menţionează că la executarea plantaţiilor trebuie respectate tehnologiile de

scoatere, transport şi recoltare a puieţilor deoarece datorită distanţelor de la pepiniere şi până la locul de

plantat există riscul uscării rădăcinilor şi a compromiterii reuşitei plantaţiilor.

Lucrările de îngrijire a plantaţiilor vor fi executate până la închiderea stării de masiv, şi vor

consta în receparea puieţilor, descopleşiri şi revizuiri periodice. În primii cinci ani, plantaţiile vor fi

verificate periodic (de cel puţin două ori pe an în primii 3 ani şi minim o dată pe an în următorii 2 ani).

Page 65: AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime craiova.pdfSuprafaţa fondului forestier luată în studiu de 221,0 ha s-a constituit ca o unitate

71

Reuşita lucrărilor de regenerare şi împădurire, parte integrantă a complexului de lucrări de

reconstrucţie ecologică presupune respectarea formulelor de împădurire propuse prin amenajament

precum şi instrucţiunile referitoare la regenerarea artificială a arboretelor prevăzute în "Norme tehnice

privind compoziţii, scheme şi tehnologii de regenerare a pădurilor şi de împădurire a terenurilor

degradete" - 2000.

În planul lucrărilor de regenerare (cap. 12.3) sunt nominalizate toate unităţile amenajistice în care

sunt necesare astfel de lucrări.

Recapitulaţia lucrărilor de regenerare

Tabelul 6.5.1

Simbol Categoria de lucrări Supraf.

- ha -

A. LUCRĂRI NECESARE PENTRU ASIGURAREA REGENERĂRII 1,9

A.1. Lucrări de ajutorarea regenerării naturale 1,9

1.3 Îndepărtarea subarboretului copleşitor 0,3

1.4. Provocarea drajonării la arboretele de salcâm 1,6

B. LUCRĂRI DE REGENERARE 6,7

B.1. Suprafeţe de parcurs integral cu lucrări de împădurire 5,9

1.2 Împăduriri în terenuri parcurse cu tăieri de regenerare 5,9

1.2.1 Împăduriri în suprafeţe parcurse cu tăieri rase 0,5

1.2.2 Împăduriri pentru înlocuirea arboretelor slab prod. 5,4

B.2. Suprafeţe parcurse cu tăieri de regenerare incomplet regenerate 0,8

2.6. Împăduriri în completarea regenerării naturale după tăieri în crâng 0,8

C. COMPLETĂRI ÎN ARBORETE CARE NU AU ÎNCHIS STAREA DE

MASIV 1,3

C.2. Completări în arborete nou create (20%) 1,3

D. ÎNGRIJIREA (ÎNTREŢINEREA) CULTURILOR TINERE 77,4

D.2. Îngrijirea culturilor nou create 77,4

Prin planul lucrărilor de regenerare şi împădurire s-a urmărit introducerea urgentă în circuitul

productiv a terenurilor goale, rezultate în urma tăierilor anterioare (u.a. 3B), a terenurilor destinate

împăduririi, sau a terenurilor incomplet regenerate pe cale naturală (u.a. 4B şi 5A).

Prevederile prin plan a lucrărilor de regenerare şi împădurire, s-au făcut ţinând seama de situaţia

înregistrată cu ocazia efectuării descrierii parcelare, a planurilor de recoltare a produselor principale, de

necesitatea asigurării unei structuri corespunzătoare a arboretelor în raport cu funcţia atribuită acestora,

precum şi de cerinţa împăduririi tuturor terenurilor goale - cu excepţia celor cu destinaţie specială

(terenuri pentru asigurarea hranei suplimentare a vânatului, u.a.: 2V1-2, 4V, 6V) şi a celor ce nu se pot

împăduri (neproductive, u.a.: 1N, 6N, 7N1-2).

Planificarea prin amenajament a lucrărilor de regenerare şi împădurire constituie un cadru

general, care în fiecare an va fi reanalizată şi adaptată noilor situaţii din teren, întocmindu-se

documentaţii tehnico-economice de cultură şi refacere a pădurilor.

La elaborarea planului lucrărilor de regenerare s-a ţinut cont de prevederile normelor tehnice

privind buna gospodărire a pădurilor urmărindu-se:

- împădurirea la zi a suprafeţelor din fondul forestier parcurse cu tăieri de regenerare;

- asigurarea densităţii optime a arborilor la hectarul de pădure;

- promovarea speciilor valoroase din zonă: gârniţă, cer, gorun, frasin, paltin, cireş şi chiar salcâm

(de la caz la caz).

Regenerarea va fi asigurată prin regenerări artificiale, urmare a faptului că majoritatea arboretelor

ce se parcurg cu tăieri de regenerare (tăieri rase) fac parte din categoria arboretelor slab productive ce

trebuie refăcute (u.a. 2C, 2D, 3A, 3D, 4A, 4E, 7B, 7I) dar şi prin regenerări naturale în unele arborete de

salcâm unde se vor practica vremelnic tăieri în crâng, regenerarea asigurându-se pe cale naturală din

lăstari şi drajoni (u.a.: 4D, 7A, 7D).

Pentru reuşita lucrărilor s-au prevăzut lucrări aşa după cum sunt relatate în tabelul 6.5.1.

Page 66: AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime craiova.pdfSuprafaţa fondului forestier luată în studiu de 221,0 ha s-a constituit ca o unitate

72

În legătură cu planul lucrărilor de regenerare se fac unele recomandări şi precizări astfel:

- introducerea speciilor lipsă sau insuficient regenerate natural se va face în golurile existente,

după ce, în prealabil s-a efectuat controlul regenerărilor naturale, unde s-a determinat: densitatea,

compoziţia şi vitalitatea seminţişului instalat în mod natural, modul de răspândire şi posibilitatea de

utilizare în compoziţia viitorului arboret (u.a.: 4B, 5A);

- materialul de împădurit folosit, trebuie să fie însoţit de certificatul de provenienţă a puieţilor;

- în unele suprafeţe de împădurit din cauza modului de amplasare a acestora, întinderea lor

(suprafaţa şi forma acestora) s-a procedat la alegerea formulei de împădurire sub formă de monocultură

(u.a.: 2C, 2D, 3D, 7B, 7I);

- în aceste suprafeţe, se recomandă de asemenea pe cât posibil să se folosească modul de

regenerare prin semănături ca fiind mai eficiente din punct de vedere al reuşitei.

În caz de folosire a regenerărilor din sămânţă, cantităţile de sămânţă necesare, vor rezulta din

utilizarea a 15 ghinde pe metrul liniar de rigolă sau 4-5 ghinde la cuib.

6.6. Refacerea arboretelor subproductive şi substituirea celor cu compoziţii

necorespunzătoare

În cadrul U.P. Parohia Sfânta Treime - Craiova au fost identificate 10,1 ha arborete slab

productive şi cu compoziţii necorespunzătoare al căror mod de gospodărire se preconizează să se

desfăşoare conform lucrărilor silvotehnice prevăzute prin planurile de amenajament, aşa după cum se

prezintă în tabelul 6.6.1.

Lucrări de refacere propuse pentru arboretele cu structuri necorespunzătoare

Tabelul 6.6.1

Caracterul actual al tipului

de pădure u.a.

Supraf.

- ha -

Arborete din tipul funcţional (ha):

III - VI II

Tăieri

igienă

Tăieri în crâng Tăieri rase Tăieri de

conervare

Dec. I Dec. II Alte

dec. Dec. I Dec. II

Alte

dec. Dec. I

Alte

dec.

Artificial de productivitate

inferioară

1C 1,1 - - - - - - 1,1 - -

2C 0,3 - - - 0,3 - - - - -

2D 0,4 - - - 0,4 - - - - -

2E 0,3 - - 0,3 - - - - - 0.3

3A 0,8 - - - 0,8 - - - - -

3D 0,5 - - - 0,5 - - - - -

4A 1,5 - - - 1,5 - - - - -

4B 1,7 1,7* - - - - - - - -

4E 1,2 - - - 1,2 - - - - -

5C 0,2 - - 0,2 - - - - - 0.2

5D 0,9 - - 0,9 - - - - - 0.9

7B 0,5 - - - 0,5 - - - - -

D 0,7 0,7* - - - - - - - -

Total 10,1 2,4 - 1,4 5,2 - - 1,1 - 1.4

Este foarte uşor de înţeles din cele prezentate că majoritatea arboretelor (86%) din categoria

arboretelor "slab productive" vor fi parcurse cu diverse lucrări în principal, este vorba de lucrări de

refacere - substituire, în urma cărora se contează pe o ameliorare substanţială a acestora.

Page 67: AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime craiova.pdfSuprafaţa fondului forestier luată în studiu de 221,0 ha s-a constituit ca o unitate

73

6.7. Măsuri de gospodărire a arboretelor afectate de factori destabilizatori

Tabelul 6.7.1

Natura

vătămării

Gradul de

afectare

Supraf.

- ha -

Lucrări prevăzute - ha

T. cu

regene-

rare

naturală

T.

rase

Împă-

duriri Curăţiri Rărituri

T. de

igienă

T. de

conser-

vare

Total

Alunecare Slabă 1,1 - - - - - - 1,1 1,1

Roca la

suprafaţă 0,2S 1,1 - - - - - - 1,1 1,1

Tulpini

nesănătoase

10% 31,9 - - - 0,7 24,5 6,7 - 31,9

20% 162,8 - - - - 122,2 40,6 - 162,8

30% 3,8 - - 2,7 - - - 1,1 3,8

40% 1,2 - 1,2 - - - - - 1,2

Total 199,7 - 1,2 2,7 0,7 146,7 47,3 1,1 199,7

Uscare

Slabă 1,0 0,7* 0,3 - - - - - 1,0

Mijlocie 6,6 1,5* 5,1 - - - - - 6,6

Total 7,6 2,2 5,4 - - - - - 7,6

Doborâturi

Izolate 3,9 1,5* 0,2 - - - 2,2 - 3,9

Destul de frecv. 0,5 - - - - 0,5 - - 0,5

Total 4,4 1,5 0,2 - - 0,5 2,2 - 4,4

Rupturi

Izolate 2,3 1,8* - - - 0,5 - - 2,3

Destul de frecv. 0,3 - 0,3 - - - - - 0,3

Total 2,6 1,8 0,3 - - 0,5 - - 2,6

* - tăieri în crâng (arborete de salcâm)

Măsurile de gospodărire prevăzute au fost adoptate după analiza situaţiei concrete a fiecărui

arboret în parte, lucrările respective regăsindu-se în planurile de amenajament din cadrul pădurilor

Parohiei Sfânta Treime Craiova, fiecare lucrare executându-se conform prevederilor normelor tehnice în

vigoare.

Page 68: AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime craiova.pdfSuprafaţa fondului forestier luată în studiu de 221,0 ha s-a constituit ca o unitate

74

Page 69: AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime craiova.pdfSuprafaţa fondului forestier luată în studiu de 221,0 ha s-a constituit ca o unitate

75

7. VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A ALTOR PRODUSE ALE FONDULUI

FORESTIER ÎN AFARA LEMNULUI

7.1. Potenţialul cinegetic

U.P. Parohia Sfânta Treime - Craiova (după o arondare mai veche) care provine din U.P. I

Furcituri, face parte din Fondul de vânătoare nr. 12 Iablaniţa, cu suprafaţa totală de 14833 ha din care:

595 ha - pădure, 1072 ha - vetre de sat şi alte terenuri neproductive şi 13166 ha terenuri agricole, fiind

administrat de A.J.P.S.

Vânatul din zonă este reprezentat prin căpriori, mistreţ, iepuri şi fazani şi îşi asigură hrana în mod

natural de pe suprafeţele fondului respectiv. În plus, în scopul hrănirii suplimentare a vânatului şi a

completării hranei acestuia în timpul iernii s-a rezervat suprafaţa de 1,0 ha (u.a.: 2V1, 2V2, 4V, 6V),

terenuri fără vegetaţie forestieră (poieni).

7.2 Potenţialul salmonicol

Reţeaua hidrografică din cadrul U.P., nu are capacitatea dezvoltării unei astfel de activităţi.

7.3 Potenţial fructe de pădure

Fără a se face estimări cantitative, privind obţinerea de produse nelemnoase, fondul forestier ar

putea ca în cazul organizării unei astfel de activităţi, se pot recolta: fructe de pădure

(mure,măceşe,porumbe,mere şi pere pădureţe) şi plante medicinale.

Se face precizarea că recoltarea unor astfel de produse oricât de mici, prin valorificare ar putea

aduce unele venituri suplimentare, necesare pentru dezvoltarea activităţii silvo-economice.

7.4 Potenţial ciuperci comestibile

Pădurile oferă efemer condiţii de dezvoltare a ciupercilor comestibile din genul Agaricus.

Producţia este sporadică şi redusă cantitativ.

7.5 Resurse melifere

Pădurile au în compoziţie circa 8 ha cu salcăm, restul speciilor nu reprezintă interes major din

punct de vedere melifer.

7.6 Materii prime pentru împletituri

Nu există zone propice cultivării sălciilor.

7.6 Alte produse

Există un potenţial redus pentru o serie de plante medicinale. Nu există terenuri apte pentru

recoltarea de furaje (fâneţe). Zona nu prezintă un interes deosebit pentru turism.

Page 70: AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime craiova.pdfSuprafaţa fondului forestier luată în studiu de 221,0 ha s-a constituit ca o unitate

76

Page 71: AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime craiova.pdfSuprafaţa fondului forestier luată în studiu de 221,0 ha s-a constituit ca o unitate

77

8. PROTECŢIA FONDULUI FORESTIER

8.1. Protecţia împotriva doborâturilor şi rupturilor de vânt şi zăpadă

Cu prilejul lucrărilor de descriere parcelară în cadrul arboretelor din cadrul U.P., s-au depistat

fenomene (în diferite grade de manifestare) de doborâturi şi rupturi de vânt şi zăpadă, ce afectează circa

3% din suprafaţa acestor arborete din care: doborâturi - 2% şi rupturi 1%. În vederea ameliorării acestor

arborete, prin planurile de amenajament s-a propus:

menţinerea unor densităţi corespunzătoare pentru a permite sporirea individuală a

rezistenţei arborilor la acţiunea vântului sau a zăpezilor;

creşterea în compoziţii a proporţiei speciilor corespunzătoare tipurilor naturale de pădure;

extragerea exemplarelor rupte sau doborâte.

Pădurile studiate au vulnerabilitate scăzută la acest gen de fenomene.

Cu toate acestea în mod preventiv se impune promovarea regenerării naturale din sămânţă a

foioaselor existente în zonă (cvercinee şi specii valoroase de amestec), favorizarea fenotipurilor

rezistente, crearea de arborete optim amestecate şi cu structuri diversificate, executarea la timp şi în

condiţii tehnice corespunzătoare a lucrărilor de îngrijire, combinate cu intensificarea acţiunii de

igienizare, iar cu ocazia diverselor categorii de tăieri, se va evita rănirea arborilor.

8.2. Protecţia împotriva incendiilor

Din evidenţele de amenajament, observaţiile cu ocazia lucrărilor de amenajare şi informaţiile

primite de la personalul tehnic din teren, nu s-au semnalat astfel de evenimente, în ultimii 10 ani.

Se impun câteva observaţii şi măsuri de ordin preventiv, ţinând cont de faptul că sunt numeroase

cauze care ar putea duce la izbucnirea unui incendiu de pădure cum ar fi:

- aprinderea focului în pădure, nesupravegherea şi lăsarea acestuia nestins de către muncitorii

forestieri, ciobani, turişti, vânători, culegători de fructe etc.;

- fumatul în alte locuri decât în cele special amenajate;

- trăsnetul - în timpul furtunilor puternice.

Ţinând cont de aceste cauze, se impun măsuri pentru eliminarea pe cât posibil a acestora şi

diminuând astfel, efectele dăunătoare ale unui incendiu cum ar fi:

- executarea lucrărilor de minim sanitar (garduri vii, şanţuri de protecţie, benzi arate de 2-3

brazde acolo unde este posibil);

- efectuarea la timp şi pe toată suprafaţa a tăierilor de igienă şi scoaterea urgentă a materialului

doborât şi fasonat din pădure;

- reglementarea trecerilor prin pădure şi amenajarea locurilor de popas şi fumat;

- intensificarea acţiunii de pază pe timp de secetă prelungită;

- organizarea unei bune propagande vizuale;

- amenajarea unor instalaţii speciale (observatoare) pentru depistarea incendiilor;

- întocmirea cu regularitate a planurilor anuale de prevenire şi stingere a incendiilor şi

amenajarea unui pichet P.S.I. la construcţia silvică (canton silvic) ce se preconizează a se construi.

8.3. Protecţia împotriva poluării industriale

În unitatea de producţie studiată nu s-au constatat prejudicii ale vegetaţiei forestiere datorită

poluării, pentru că nu există astfel de surse poluante.

8.4. Protecţia împotriva bolilor şi a altor factori dăunători

Conservarea şi dezvoltarea durabilă a fondului forestier sunt acţiuni ce nu pot fi realizate fără o

observare atentă a stării de sănătate a fondului forestier, funcţie de care se va apela la măsuri de

prevenire, limitare şi combatere a dăunătorilor.

Page 72: AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime craiova.pdfSuprafaţa fondului forestier luată în studiu de 221,0 ha s-a constituit ca o unitate

78

Pentru aceasta (deşi nu s-au depistat atacuri de dăunători) este necesar:

- crearea de arborete optim biodiversificate şi structural regenerate generativ;

- promovarea fenotipurilor rezistente iar cu ocazia operaţiunilor culturale se va reduce la minim

rănirea arborilor;

- realizarea de arborete cu densitate optimă (arborete nu prea rare dar nici prea dese);

- executarea cu mare atenţie a acţiunii de depistare şi prognoza dinamicii populaţiilor de

dăunători;

- interzicerea cu desăvârşire păşunatului în pădure;

- menţinerea vânatului la nivel optim, iar în timpul iernilor este necesar să se asigure hrana

suplimentară necesară vânatului;

- pentru prevenirea alunecărilor de teren şi a eroziunii solului, este necesar ca suprafeţele

respective, să fie protejate de arborete având consistenţa plină, iar arborii să nu fie de dimensiune

excesiv de mare.

8.5. Protecţia împotriva fenomenului de uscare anormală

Arboretele din U.P. Parohia Sfânta Treime Craiova, sunt afectate de o serie de factori

destabilizatori printre care şi uscare (slabă şi mijlocie).

Cauzele ce determină apariţia fenomenelor de uscare anormală sunt în parte naturale în parte o

consecinţă a activităţilor antropice.

Principala cauză a apariţiei acestui fenomen o reprezintă periodele secetoase frecvente. O serie

din aceste perioade se datoresc schimbărilor climatice. Măsurile de gospodărire la nivel de amenajament

pentru combaterea acestor fenomene sunt nesemnificative (având în vedere amploarea globală a

fenomenului) şi se rezumă la eforturile concentrate de menţinere a suprafeţei cu păduri în parametri cât

mai apropiaţi de cei naturali.

Pe de altă parte vulnerabilitatea pădurilor studiate la secetă este influenţată de structura pe specii,

modul de regenerare, structura spaţială etc. Asupra acestor structuri se poate interveni semnificativ la

nivel de amenajament în sensul micşorării vulnerabilităţii arboretelor prin:

promovarea unor compoziţii apropiate de cele naturale;

promovarea regenerărilor naturale din sămânţă;

menţionerea unor densităţi optime;

reducerea ponderii arboretelor provizorii sau cu structuri necorespunzătoare;

menţinerea biodiversităţii naturale;

reintroducerea în suprafeţele cu regenerare artificială a speciilor de bază şi de ajutor în

cooncordanţă cu condiţiile staţionale naturale.

Măsurile de gospodărire prezentate în tabelul 6.7.1, precum şi în planurile specifice de

amenajament.

Page 73: AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime craiova.pdfSuprafaţa fondului forestier luată în studiu de 221,0 ha s-a constituit ca o unitate

79

9. INSTALAŢII DE TRANSPORT, TEHNOLOGII DE EXPLOATARE ŞI

CONSTRUCŢII FORESTIERE

9.1. Instalaţii de transport

Situaţia instalaţiilor de transport:

Tabelul 9.1.1

Nr

.

crt

.

Indicativ

drumuri Denumirea drumului

Lungime - km - Supraf. *

deservită

- ha -

Volumul

deservit

- m3 -

În

pădure

În

afara

pădurii

Total

A. DRUMURI EXISTENTE

A1 Drumuri publice - 2,5 2,5 79,8 571

1 D.P. Bistriţa - Livezile - 2,0 2,0 18,5 130

2 D.P. Pietriş (sat) - 0,5 0,5 61,3 441

- TOTAL - 2,5 2,5 79,8 571

A3 Drumuri ale altor sectoare - 4,5 4,5 136,5 1407

3 D.E. - Drumuri de tarla şi aproape de

lizieră - 4,5 4,5 136,5 1407

Total instalaţii de transport - 7,0 7,0 216,3 1978

* Fond productiv

Reţeaua deserveşte întreaga suprafaţă a U.P. (100%), asigurând o densitate de 316,7 m/ha, din

care 113,1 m/ha drumuri publice şi 203,6 m/ha - drumuri ale altor sectoare. Distanţa medie de colectare

este de 920 m.

Situaţia accesibilităţii fondului forestier

Tabelul 9.1.2

Specificări

Accesibilitatea - % -

Actuală La finele

deceniului

Fondul forestier

productiv

- ha -

Total, din care: 100 100

- exploatabil 100 100

- preexploatabil 100 100

- neexploatabil 100 100

Fond de protecţie Total, din care: - ha - 100 100

- tăieri de conservare m3

100 100

Posibilitatea

- m3 -

Total, din care: 100 100

- produse principale 100 100

- produse secundare 100 100

- tăieri de igienă 100 100

Starea drumurilor existente este satisfăcătoare cu precizarea că drumurile ale altor sectoare fiind

de pământ sunt practicabile doar vara când solul este uscat sau iarna când solul este îngheţat.

Densitatea actuală fiind considerată satisfăcătoare nu s-a propus construirea de noi drumuri.

9.2. Tehnologii de exploatare

În concordanţă cu soluţiile prevăzute în planul de recoltare a masei lemnoase se impune

adoptarea prin amenajament, a unor tehnologii de recoltare, colectare şi transport a lemnului, care să

evite degradarea solului, rănirea arborilor şi a seminţişului natural.

Page 74: AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime craiova.pdfSuprafaţa fondului forestier luată în studiu de 221,0 ha s-a constituit ca o unitate

80

Astfel tehnologiile ce se vor aplica în arboretele U.P. Parohia Sfânta Treime Craiova vor avea în

vedere:

- protejarea solurilor;

- protejarea seminţişurilor utilizabile;

- protejarea arborilor care rămân pe picior.

În acest scop personalul de teren al Ocolului silvic Vânju Mare, care asigură îndrumarea tehnică

a lucrărilor silvice din U.P. Parohia Sfânta Treime potrivit contractului de prestări servicii, încheiat în

acest sens, are sarcina de a materializa pe teren limitele parchetelor, a punctelor de regenerare, a căilor

de acces pentru scos-apropiat şi a zonelor de protecţie a arborilor.

În procesul de colectare a masei lemnoase se recomandă:

- colectarea materialului lemnos să se facă sub formă de părţi de arbori (coroana arborilor

fracţionată în bucăţi, ce se vor colecta separat sub formă de steri, grămezi de crăci sau lemn mărunt);

- colectarea se va face cu tractoare, numai pe trasee dinainte stabilite şi materializate, fără să se

aducă prejudicii solului, seminţişului utilizabil sau arborilor rămaşi pe picior.

În perioada cât durează exploatarea parchetelor, personalul silvic acreditat în acest sens conform

obligaţiilor contractuale vor executa controale pentru a se asigura de respectarea regulilor silvice la

exploatarea pădurilor.

Reprimirea parchetelor se va face la termenele stabilite şi în condiţiile prevăzute prin autorizaţiile

de exploatare, numai după evacuarea completă a materialului lemnos şi curăţirea corespunzătoare a

suprafeţelor respective de resturile de exploatare.

9.3. Construcţii forestiere

Din paragraful 13.2 "Planul construcţiilor silvice" s-a propus construcţia unui canton silvic.

Această construcţie este necesară, luând în calcul dinamica şi complexitatea activităţilor silvice

ce urmează să se desfăşoare. În plus, pădurarul titular de canton nu este localnic, îngreunându-i astfel

desfăşurarea activităţii în condiţii de eficienţă sporită.

Page 75: AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime craiova.pdfSuprafaţa fondului forestier luată în studiu de 221,0 ha s-a constituit ca o unitate

81

10. ANALIZA EFICACITĂŢII MODULUI DE GOSPODĂRIRE A PĂDURILOR

10.1. Realizarea continuităţii funcţionale

Situaţia comparativă a zonării funcţionale

Tabelul 10.1.1

Amenajamentul Gr. 1 - funcţională - ha Gr. 2 - funcţională - ha Total

- ha - 2A 3A 5G Total 2.1B 2.1C Total

Precedent:

U.P. I Furcituri

1997

1,3 3,5 2,2 7.0 219,1 - - 219,1

Actual:

U.P. Parohia Sf.

Treime Craiova

2009

1,1 - - 1,1 208,5 8,3 216,8 217,9

Diferenţele ce apar au drept cauze:

- clasificrea ca neproductive a terenurilor încadrate anterior în categoria I-3A;

- întreruperea unor teme de cercetare cu privire la extinderea culturilor de răşinoase în afara

arealului (categ. funcţională 5G), ca ne mai fiind de actualitate;

10.2. Dinamica dezvoltării fondului forestier

Evidenţa 14.1 prezintă evoluţia fondului forestier începând cu etapa actuală, corespunzătoare

următoarelor două decenii precum şi prognoza dezvoltării acestuia în perspectivă.

Structura evidenţei respective are o abatere de la normal, în sensul că nu va cuprinde etapele

corespunzătoare ale amenajamentului anterior, din cauza modului deosebit de constituire a U.P.

10.2.1. Indicatori cantitativi (suprafeţe, volume, creşteri)

În tabelul următor sunt evidenţiaţi câţiva indici ce caracterizează din punct de vedere cantitativ

fondul de producţie şi protecţie.

Indicatori cantitativi

Tabelul 10.2.1.1

Nr.

crt. Indicatori cantitativi U.M.

Anul amenajării

Anterior

1997 Actual

1. Ponderea pădurilor din total fond forestier % 98.4 98,4

2. Volum pe picior total m3 Datele nu pot

fi compatibile 40 958

3. Volumul mediu m3/ha - " - 189

4. Clasa de producţie medie - - " - II.5

5. Creşterea curentă - totală m3/an - " - 1203

6. Creşterea curentă - medie m3/an/ha - " - 5,5

7. Creşterea indicatoare - totală m3/an - " - 580

8. Indicele de creştere indicatoare - medie m3/an/ha - " - 2,7

9. Posibilitatea de produse principale m3/an - " - 48

10. Indicele de recoltare la produse principale m3/an/ha - " - 0,22

11. Posibilitatea de produse secundare m3/an - " - 104

12 Indicele de recoltare la produsele secundare m3/an/ha - " - 0,48

atele din amenajamentul anterior (1997), nu pot fi compatibile atât din cauza modului deosebit de

constituire a U.P., dar şi din cauza modului diferit de reglementare a procesului de producţie lemnoasă.

Page 76: AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime craiova.pdfSuprafaţa fondului forestier luată în studiu de 221,0 ha s-a constituit ca o unitate

82

10.2.2. Indicatori calitativi

Indicatorii calitativi, succint, evolutiv: prezent, deceniul I şi în perspectivă

Tabelul 10.2.2.1 Anul

amenaj. Specificări U.M. Indicatori calitativi Total

2009

a/ Structura fondului de producţie şi protecţie

Specii

- - GÂ CE GO SC FRA PIN ANN MJ DT DM -

Compoziţia % 40 36 15 3 2 1 1 1 1 - 100

Cls. de prod. - 2,2 2,7 2,5 4,0 3,3 2,7 1,6 2,9 3,2 3,0 2,5

2019 Compoziţia % 42 37 15 2 1 1 1 - 1 - 100

Cls. de prod. - 2,2 3,6 2,5 3,9 3,3 2,7 1,5 2,9 3,0 - 2,5

Persp. Compoziţia % 36 31 16 - - - 1 - 16 - 100

Cls. de prod. - 2,0 2,0 2,0 - - - 1,5 2,0 -

2009

b/ Ponderea speciilor de valoare ridicată

Specii de valoare

ridicată

% 40 36 15 - - - 1 - 1 - 92

2019 % 42 37 15 - - - 1 - 1 - 96

Persp. % 36 31 16 - - - 1 - 16 - 100

2009

c/ Ponderea arboretelor cu structură plurienă

Structura

- Echien Rel. echien Plurien -

% 100 - - 100

2019 % 100 - - 100

Persp. %

2009

Mod de regenerare

- d1/ Structura fondului forestier de producţie şi protecţie în raport de modul de

regenerare -

- SM PL LS -

% - 5 95 100

2019 % - 6 94 100

Persp. % 85 15 - 100

2009

- " -

- d2/ Structura fondului forestier de protecţie în raport de modul de regenerare -

- SM PL LS -

% 10 10 80 100

2019 % 10 10 80 100

Persp. % 10 90 - 100

2009

Calitatea lemnului

- e/ Suprafaţa pădurilor destinate să producă lemn de calitate superioară -

ha e1/ - păduri destinate să producă lemn pentru cherestea (2.1B) 208,0

ha e2/ - păduri destinate să producă lemn pentru celuloză, construcţii rurale şi alte

utilizări 8,3

2019

ha e1/ - păduri destinate să producă lemn de cherestea (2.1B) 212,2

ha e2/ - păduri destinate să producă lemn de celuloză, construcţii rurale şi alte

utilizări (2.1C) 4,7

Persp.

ha e1/ - păduri destinate să producă lemn de cherestea (2.1B) 217,9

ha e2/ - păduri destinate să producă lemn de celuloză, construcţii rurale şi alte

utilizări -

Din analiza indicatorilor menţionaţi rezultă sensul evoluţiei stării pădurilor din prezent la

epuizarea ciclului, observându-se o creştere a ponderii arboretelor din sămânţă, a celor de calitate

superioară, ponderea speciilor valoroase de amestec. Toate acestea, ca urmare a unei gospodăriri

judicioase, pe baza măsurilor silvotehnice propuse prin amenajament.

În plus, sporul tuturor acestor indicatori aduc un plus de eficienţă a funcţiilor de protecţie,

întărind rolul de polifuncţionalitate a pădurilor prin:

- obţinerea de masă lemnoasă de calitate ridicată, valorificată industrial;

- conservarea fertilităţii solului;

- asigurarea unui circuit echilibrat al apei;

- valorificarea faunei cinegetice precum şi a produselor accesorii;

- acoperirea nevoilor locale de lemn de foc şi construcţie;

- satisfacerea necesităţilor recreaţional - estetice, social - culturale etc.

Page 77: AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime craiova.pdfSuprafaţa fondului forestier luată în studiu de 221,0 ha s-a constituit ca o unitate

83

11. DIVERSE

11.1. Data intrării în vigoare a amenajamentului. Durata de aplicabilitate a acestuia

Prezentul amenajament intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2009 şi are o durată de aplicabilitate

de 10 ani (până la 31.12-2018).

11.2. Recomandări privind ţinerea evidenţei lucrărilor efectuate pe parcursul duratei de

valabilitate a amenajamentului

Parohia Sfânta Treime- proprietar şi deţinătoare de păduri, pe parcursul duratei de valabilitate a

amenajamentului, în conformitate cu precizările din Codul Silvic are următoarele obligaţii:

- să gospodărească pădurile şi terenurile din fondul forestier pe care le deţin cu respectarea

regimului silvic din a cărui aplicare se deduc;

- să asigure întocmirea şi respectarea amenajamentului silvic;

- să asigure întocmirea şi integritatea fondului forestier;

- să realizeze lucrările de regenerare a pădurii;

- să realizeze lucrările de îngrijire şi conducere a arboretelor;

- să execute lucrările necesare pentru prevenirea şi combaterea dăunătorilor pădurilor;

- să asigure respectarea măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor;

-să exploateze masa lemnoasă numai după punerea în valoare, autorizarea parchetelor şi

eliberarea documentelor specifice de către personalul abilitat;

- să asigure întreţinerea şi repararea drumurilor forestiere pe care le are în administrare sau în

proprietate;

- să delimiteze proprietatea forestieră în conformitate cu actele de proprietate şi să menţină în

stare corespunzătoare semnele de hotar;

- să notifice structurile teritoriale de specialitate ale autorităţii publice centrale care răspunde de

specialitate, în termen de 60 zile cu privire la transmiterea proprietăţii asupra terenurilor forestiere.

În cazul administrării pădurilor prin ocoale silvice autorizate, obligaţiile deduse din aplicarea

regimului silvic, aparţin acestora.

Referitor la aplicarea acestui amenajament se fac următoarele recomandări:

- să se urmărească recoltarea promptă a posibilităţii de produse principale şi secundare, în funcţie

de propunerile făcute şi necesităţile culturale ale arboretelor;

- să execute la timp şi în bune condiţiuni lucrările de împădurire şi îngrijire propuse;

- să se întreţină în bună stare bornele şi limitele amenajistice;

- să înregistreze în formularele din amenajament destinate acestui scop, pe baza realizărilor din

anul respectiv, elementele referitoare la mişcările de suprafaţă din fondul forestier, suprafeţele de păduri

parcurse cu tăieri de regenerare, pe unităţi amenajistice şi volumele rezultate, suprafeţele parcurse cu

lucrări de îngrijire pe unităţi amenajistice şi volumele obţinute, volume rezultate prin punerea în valoare

a produselor accidentale;

- să păstreze în bună stare amenajamentul şi hărţile ce-l însoţesc.

11.3. Indicarea hărţilor anexate amenajamentului

Amenajamentul U.P. "Parohia Sfânta Treime Craiova", este însoţit de următoarele hărţi la scara

1:10.000:

- harta arboretelor;

- harta lucrărilor de cultură şi exploatare.

Page 78: AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime craiova.pdfSuprafaţa fondului forestier luată în studiu de 221,0 ha s-a constituit ca o unitate

84

11.4. Colectivul de elaborare

Prezentul amenajament a fost întocmit de către personalul S.C. Biotop-2006 - S.R.L. Târgu Jiu în

baza contractului nr. ....................... încheiat între Parohia Sfânta Treime Craiova şi S.C. Biotop-2006

S.R.L.

A. Faza teren

Descrieri parcelare: ing. Niţulescu Ion

- Separări arborete şi inventarieri: ing. Niţulescu Ion

- Recepţia lucrărilor de teren: ing. Miu Liviu de la I.T.R.S.V. Vâlcea.

B. Faza de birou

- Redactare şi tehnoredactare: ing. Niţulescu Ion

- Cartografie ing.

C. Îndrumare şi control

- Şef proiect: ing. Pacnejer Dumitru

- Şef secţie: ing. Niţulescu Ion

- Aviz CTAP: dr. ing. Nastasă Liviu

Page 79: AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime craiova.pdfSuprafaţa fondului forestier luată în studiu de 221,0 ha s-a constituit ca o unitate

85

11.5. Bibliografie

Academia R.P.R. -Monografia geografică a R.P.R., Ed. Academiei R.P.R., Bucureşti, 1960.

A.S.A.S. - Sistemul român de clasificare a solurilor, Ed. Academiei R.S.R, Bucureşti

1980.

Carcea, F. -Metodă de amenajare a pădurilor, Ed. Agrosilvică, Bucureşti, 1969.

Chiriţă, C. ş.a - Solurile României, Ed. Agrosilvică, Bucureşti, 1967.

Chiriţă, C. ş.a. - Soluri şi staţiuni forestiere, Ed. Agrosilvică, Bucureşti, 1975 şi 1977.

Florescu, I.; -Silvicultura vol. I, Studiul pădurii, Ed. Lux Libris, Braşov, 1996.

Nicolescu, V

Florescu, I.; -Silvicultura vol. II, Silvotehnica, Ed. Universităţii Transilvania, 1996.

Nicolescu, V

Giurgiu V. ş.a. - Biometria arborilor şi arboretelor din România, Ed. Ceres, Bucureşti, 1972.

Giurgiu V. ş.a. -Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple, Ed. Bucureşti, 1982.

Haralamb, A. - Cultura speciilor forestiere, Ed. Agrosilvică, Bucureşti, 1967.

I.C.A.S. - Amenajamentul U.P. I Furcituri, 1997.

I.C.A.S. -Amenajamentul O.S. Vânju Mare (S.G.), 1997.

Leahu, I. - Amenajarea pădurilor, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2001.

Ministerul -Îndrumar pentru amenajarea pădurilor (vol. I-II), 1984.

Silviculturii

M.A.P.P.M. -Norme tehnice privind compoziţii, scheme şi tehnologii de regenerare a

pădurilor şi de împădurire a terenurilor degradate, Bucureşti, 2000.

M.A.P.P.M. -Norme tehnice de îngrijirea arboretelor, Bucureşti, 2000.

M.A.P.P.M. -Norme tehnice pentru alegerea şi aplicarea tratamentelor, Bucureşti, 2000.

M.A.P.P.M. -Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor, 2000.

Negulescu, E. ş.a. - Silvicultura, Editura Ceres, Bucureşti, 1973.

Paşcovschi, S.; -Tipuri de păduri din R.P.R., Ed. Agrosilvică, Bucureşti.

Leandru, V.

Rucăreanu, N. - Amenajarea pădurilor, Editura Agrosilvică, Bucureşti, 1967.

Târziu, D. -Pedologie şi staţiuni forestiere, Ed. Ceres, Bucureşti, 1997.

11.6 Documente de atestare a proprietăţii

11.7 Procesele verbale ale Conferinţelor de amenajare

Page 80: AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime craiova.pdfSuprafaţa fondului forestier luată în studiu de 221,0 ha s-a constituit ca o unitate

97

PARTEA A II-A

PLANURI DE AMENAJAMENT

Page 81: AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime craiova.pdfSuprafaţa fondului forestier luată în studiu de 221,0 ha s-a constituit ca o unitate

98

12. PLANURI DE RECOLTARE ŞI CULTURĂ

13. PLANURI PRIVIND INSTALAŢIILE DE TRANSPORT ŞI CONSTRUCŢIILE FORESTIERE

14. PROGNOZA DEZVOLTĂRII FONDULUI FORESTIER

Page 82: AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime craiova.pdfSuprafaţa fondului forestier luată în studiu de 221,0 ha s-a constituit ca o unitate

99

12. PLANURI DE RECOLTARE ŞI CULTURĂ

12.1. Planuri de recoltare a produselor principale şi a lucrărilor de conservare

12.1.1. Planuri de recoltare a produselor principale - S.U.P. - codru regulat

12.1.1.1. Evidenţa arboretelor din care se recoltează posibilitatea de produse principale

Tabelul 12.1.1.1.1

U.a.

Supra-

faţa

Volum

incl.

creşterea

pe 5 ani

Urg. de

rege-

nerare

Cons.

arbo-

rete.

S

ocup.

de sem.

P.R.M.

Nr. de

intervenţii Felul

tăierii

Volum de

extr. Observaţii

Total din care

dec. I

- ha m3

- zecimi zecimi ani - - - m3

-

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

2C 0,3 6 2.1 0,4 - 10 1 1 T. rase 6

2D 0,4 4 2.1 0,2 - 10 1 1 T. rase 4

3A 0,8 34 2.1 0,3 - 10 1 1 T. rase 34

3D 0,5 12 2.1 0,3 - 10 1 1 T. rase 12

4D 0,4 30 2.1 0,7 - 10 1 1 T. crâng 30

4E 1,2 20 2.1 0,4 - 10 1 1 T. rase 20

7B 0,5 25 2.1 0,4 - 10 1 1 T. rase 25

Total

2.1 4,1 131 - - - - - - - 131

4A 1,5 42 2.2 0,3 - 10 1 1 T. rase 42

7A 1,1 148 2.2 0,7 - 10 1 1 T. crâng 148

Total

2.2 2,6 190 - - - - - - - 190

7I 0,2 73 2.4 0,7 - 10 1 1 T. rase 73

7D 0,7 84 2.8 0,7 - 10 1 1 T. crâng 84

RECAPITULAŢIE

4,1 131 2.1 - - - - - - 131

2,6 190 2.2 - - - - - - 190

0,2 73 2.4 - - - - - - 73

0,7 84 2.8 - - - - - - 84

Total 7,6 478 - - - - - - - 478

Page 83: AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime craiova.pdfSuprafaţa fondului forestier luată în studiu de 221,0 ha s-a constituit ca o unitate

100

12.1.1.2. Planul decenal de recoltare a produselor principale codru

PAG: 1

*************************************************************************************************************************** * |TIP| C |DST.* | | | | | | | | | | * * | F | O | * ELM. |SUPRAF| V | C | % | | | VOLUM | L U C R A R I P R O P U S E | VOLUM | %EXT.* * U.A.| U | N |COL.* | | R | L |ARB.| VOLUM | 5XCR | + | IN | DE | * * | N | S | * ARB. | ELM. | S. | P | | | | 5XCR | |RECOLTAT|PRIMA * * | C | . | * | | | |LUC.| | | | D E C E N I U L I | | * * | . | | HM * | HA | ANI| | | M.C. | M.C. | M.C. | | M.C. | INT. * *=========================================================================================================================* * 2 C| * FRA 0.3 35 4 50 5 | 5|T.RASE,IMPADURIRI | 5| * * | * SC 0.0 35 4 60 1 | 1|INGRIJIREA CULTURILOR | 1| * * |-------------------------------------------------------------------| |---------------* * | 3 | 0.4| 4 | | 0.3 | 35| 4 | 51 | 6| | 6| | 6| 100 * * |-------------------------------------------------------------------| |---------------* * |Compozitie tel : 10 GI | | * *=========================================================================================================================* * 2 D| * SC 0.2 35 5 50 2 | 2|T.RASE,IMPADURIRI | 2| * * | * FRA 0.2 35 4 50 2 | 2|INGRIJIREA CULTURILOR | 2| * * |-------------------------------------------------------------------| |---------------* * | 3 | 0.2| 8 | | 0.4 | 35| 5 | 50 | 4| | 4| | 4| 100 * * |-------------------------------------------------------------------| |---------------* * |Compozitie tel : 10 GI | | * *=========================================================================================================================* * 3 A| * FRA 0.5 35 2 55 22 | 22|T.RASE,IMPADURIRI | 22| * * | * SC 0.3 35 4 60 12 | 12|INGRIJIREA CULTURILOR | 12| * * |-------------------------------------------------------------------| |---------------* * | 3 | 0.3| 2 | | 0.8 | 35| 4 | 56 | 34| | 34| | 34| 100 * * |-------------------------------------------------------------------| |---------------* * |Compozitie tel : 4 CE 4GI 2DT | | * *=========================================================================================================================* * 3 D| * SC 0.5 40 5 60 12 | 12|T.RASE,IMPADURIRI | 12| * * |-------------------------------------------------------------------|INGRIJIREA CULTURILOR |---------------* * | 4 | 0.3| 1 | | 0.5 | 40| 5 | 60 | 12| | 12| | 12| 100 * * |-------------------------------------------------------------------| |---------------* * |Compozitie tel : 10 GI | | * *=========================================================================================================================* * 4 A| * SC 1.5 25 4 50 42 | 42|T.RASE,IMPADURIRI | 42| * * |-------------------------------------------------------------------|INGRIJIREA CULTURILOR |---------------* * | 4 | 0.3| 3 | | 1.5 | 25| 4 | 50 | 42| | 42| | 42| 100 * * |-------------------------------------------------------------------| |---------------* * |Compozitie tel : 4 CE 4GI 2DT | | * *=========================================================================================================================* * 4 D| * FRA 0.3 35 3 45 15 10| 25|CRING-TAIERE DE JOS | 25| * * | * SC 0.1 35 5 55 5 | 5|AJUTORAREA REG NATURALE | 5| * * |-------------------------------------------------------------------|(STIMULAREA DRAJONARII PE |---------------* * | 4 | 0.7| 7 | | 0.4 | 35| 3 | 47 | 20| 10| 30|0,7S) | 30| 100 * * |-------------------------------------------------------------------| |---------------* * |Compozitie tel : 5 SC 5FRA | | * *=========================================================================================================================* * 4 E| * SC 0.6 35 5 50 10 | 10|T.RASE,IMPADURIRI | 10| * * | * FRA 0.6 35 3 45 10 | 10|INGRIJIREA CULTURILOR | 10| * * |-------------------------------------------------------------------| |---------------* * | 4 | 0.4| 1 | | 1.2 | 35| 5 | 47 | 20| | 20| | 20| 100 * * |-------------------------------------------------------------------| |---------------* * |Compozitie tel : 5 CE 3GI 2DT | | * *=========================================================================================================================* * 7 A| * SC 1.0 25 3 65 96 30| 126|CRING-TAIERE DE JOS | 126| * * | * DT 0.1 25 3 55 17 5| 22|AJUTORAREA REG NATURALE | 22| * * |-------------------------------------------------------------------|(STIMULAREA DRAJONARII PE |---------------* * | 4 | 0.7| 3 | | 1.1 | 25| 3 | 63 | 113| 35| 148|0,6S) | 148| 100 * * |-------------------------------------------------------------------| |---------------* * |Compozitie tel : 8 SC 2DT | | * *=========================================================================================================================* * 7 B| * SC 0.5 35 4 60 25 | 25|T.RASE,IMPADURIRI | 25| * * |-------------------------------------------------------------------|INGRIJIREA CULTURILOR |---------------* * | 4 | 0.4| 4 | | 0.5 | 35| 4 | 60 | 25| | 25| | 25| 100 * * |-------------------------------------------------------------------| |---------------* * |Compozitie tel : 10 GI | | * *=========================================================================================================================* * 7 D| * SC 0.5 35 4 65 43 10| 53|CRING-TAIERE DE JOS | 53| * * | * MJ 0.1 35 1 55 18 | 18|AJUTORAREA REG NATURALE | 18| * * | * DT 0.1 35 1 55 8 5| 13|(STIMULAREA DRAJONARII PE | 13| * * |-------------------------------------------------------------------|0,7S) |---------------* * | 4 | 0.8| 4 | | 0.7 | 35| 4 | 61 | 69| 15| 84| | 84| 100 * * |-------------------------------------------------------------------| |---------------* * |Compozitie tel : 8 SC 1MJ 1DT | | * *=========================================================================================================================* * 7 I| * PLZ 0.2 25 3 70 67 | 67|T.RASE,IMPADURIRI | 67| * * | * SC 0.0 25 3 70 6 | 6| | 6| * * |-------------------------------------------------------------------| |---------------* * | 3 | 0.7| 3 | | 0.2 | 25| 3 | 70 | 73| | 73| | 73| 100 * * |-------------------------------------------------------------------| |---------------* * |Compozitie tel : 10 FR | | * *=========================================================================================================================* * Total suprafata SUP 07.6 HA Volum = 418 M.C. Volum + 5xCR = 478 M.C. Volum de recoltat= 478 M.C. 62 M.C./HA* *=========================================================================================================================*

Page 84: AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime craiova.pdfSuprafaţa fondului forestier luată în studiu de 221,0 ha s-a constituit ca o unitate

101

12.1.1.2.1. Recapitulaţia posibilităţii de produse principale

****************************************************************************************

* | P L A N D E C E N A L | Posibilitate *

* Specificari | Suprafata| Actual | 5*CR | Total | % |Supraf.| Volum *

* | HA | % | MC | MC | MC | | HA | M.C. *

*=======================================================================================

* A. Specii | | | | | | | | | *

* SC | 5.2| 70| 254| 40| 294 | 63| 5.2| 294| 63*

* FRA | 1.9| 25| 54| 10| 64 | 13| 1.9| 64| 13*

* MJ | 0.1| 1| 18| | 18 | 3| .1| 18| 3*

* DT | 0.2| 2| 25| 10| 35 | 7| .2| 35| 7*

* DM | 0.2| 2| 67| | 67 | 14| .2| 67| 14*

* B. Tratamente | | | | | | | | | *

* Taieri rase | 5.6| 44| 216| | 216 | 31| 2.2| 216| 31*

* Taieri in cring | 2.2| 56| 202| 60| 262 | 69| 2.6| 262| 69*

* C. Gr. functionale | | | | | | | | | *

* C. Gr. 2 | 7.6|100| 418| 60| 478 |100| 7.6| 478|100*

*=======================================================================================

* Total | 7.6|100| 418| 60| 478 |100| 7.6| 478|100*

****************************************************************************************

12.1.2. Planul lucrărilor de conservare (tăieri de cons. şi alte lucrări)

SUP:M PAG: 1

************************************************************************************************************************************

* !CAT.!T! ! ! C * ! VOLUM ! VOLUM * *

* NUMAR ! !I!SUPRAF.! VIR-! O * COMPOZITIA ARBORETULUI * VOLUM ! LA !DE EXTRAS * ALTE LUCRARI DE EXECUTAT IN DECENIU *

* !FUNC!P! ! STA ! N * ---------------------------- * ACTUAL!MIJLOC ! INCLUSIV *-------------------------------------*

* U.A. ! ! ! ! ! S * COMPOZ. SEM. UTILIZABIL * !DECENIU! IGIENA * !SUPRAFATA *

* ! !F! HA ! ANI ! . * * M.C. ! M.C. ! % ! * DENUMIREA LUCRARII ! % ! HA. *

*==================================================================================================================================*

* 1 C ! 2A !2! 1.1 ! 25 !0.7* 8SC 1PIN 1DT * 74 ! 104 ! 12! 12*T. CONSERVARE ! 12! 0,1 *

* ! ! ! ! ! * * ! ! ! *STIMULAREA DRAJONARII ! 12! 0,1 *

*==================================================================================================================================*

* TOTAL: ! ! ! 1.1 ! 25 !0.7* * 74 ! 104 ! 11! 12* ! ! *

************************************************************************************************************************************

12.2. Planul lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor

12.2.1. Planul lucrărilor de îngrijire a arboretelor

************************************************************************************************************************************** * * R A R I T U R I * C U R A T I R I *D E G A J A R I*I G I E N A *TOTAL* * * |SUPRA-|VIR|CON|VOLUM | |NR| SPR. |VOLUM* |SUPRA|VIR|CON|VOLUM|NR| SPR. |VOLUM* |SUPRA|VIR*SUPRA-|VOLUM*VOLUM* * DRUM * U.A.| FATA |STA|SIS|ACTUAL|CRE| | DE | DE * U.A.|-FATA|STA|SIS| ACT.| | DE | DE * U.A.|-FATA|STA* FATA | DE * DE * * * | | | | |ST.|IN| PAR- |EXTR.* | | | | |IN| PAR- |EXTR.* | | * |EXTR.*EXTR.* * * | HA |ANI| | M.C. |M.C| | CURS | M.C.* | HA |ANI| | M.C.| | CURS | M.C.* | HA |ANI* HA | M.C.* M.C.* *====================================================================================================================================* * DE001* 4 F| 0.5| 30|0.8| 157| 3| 1| 0.5| 14* 5 H| 0.2| 5|0.9| 3| 1| .2| * 4 B| 1.7| 2* | * * * * 5 B| 24.1| 65|0.9| 5639|146| 1| 14.5| 191* 6 C| 0.5| 10|0.8| 2| 1| .5| * 5 A| 1.0| 2* | * * * * 5 I| 0.3| 35|0.9| 43| 2| 1| 0.3| 5* 7 G| 0.7| 5|0.9| 20| 1| .7| 3* | | * | * * * * 6 B| 23.4| 65|0.8| 4984|129| 1| 11.7| 141* | | | | | | | * | | * | * * * * 6 D| 0.5| 25|0.9| 53| 5| 1| 0.5| 8* | | | | | | | * | | * | * * * * 7 E| 24.5| 65|0.8| 6640|142| 1| 12.3| 183* | | | | | | | * | | * | * * * * 7 H| 0.8| 25|0.8| 152| 4| 1| 0.8| 14* | | | | | | | * | | * | * * * -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* *Total drum : | 74.1| 63|0.8| 17668| | | 40.6| 556* | 1.4| 6|0.8| 25| | 1.4| 3* | 2.7| 2* 52.2| 414* 973* *====================================================================================================================================* *Total cat.dr:| 74.1| 63|0.8| 17668| | | 40.6| 556* | 1.4| 6|0.8| 25| | 1.4| 3* | 2.7| 2* 52.2| 414* 973* *====================================================================================================================================* * DP001* 1 B| 16.8| 55|0.8| 2772| 96| 1| 10.1| 97* | | | | | | | * | | * | * * * * 1 D| 1.1| 55|0.9| 256| 9| 1| 1.1| 17* | | | | | | | * | | * | * * * -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* *Total drum : | 17.9| 55|0.8| 3028| | | 11.2| 114* | | | | | | | * | | * .6| 4* 118* *====================================================================================================================================* * DP002* 2 A| 26.5| 60|0.8| 5009|161| 1| 13.3| 145* | | | | | | | * | | * | * * * * 2 G| 9.3| 60|0.9| 2316| 68| 1| 5.6| 94* | | | | | | | * | | * | * * * * 3 C| 20.8| 60|0.8| 3827|126| 1| 12.5| 133* | | | | | | | * | | * | * * * -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* *Total drum : | 56.6| 60|0.8| 11152| | | 31.4| 372* | | | | | | | * | | * 3.2| 25* 397* *====================================================================================================================================* *Total cat.dr:| 74.5| 58|0.8| 14180| | | 42.6| 486* | | | | | | | * | | * 3.8| 29* 515* *====================================================================================================================================* *Total grupa :| 148.6| 61|0.8| 31848| | | 83.2| 1042* | 1.4| 6|0.8| 25| | 1.4| 3* | 2.7| 2* 56.0| 443* 1488* *====================================================================================================================================* *Total general| 148.6| 61|0.8| 31848| | | 83.2| 1042* | 1.4| 6|0.8| 25| | 1.4| 3* | 2.7| 2* 56.0| 443* 1488* *====================================================================================================================================*

Page 85: AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime craiova.pdfSuprafaţa fondului forestier luată în studiu de 221,0 ha s-a constituit ca o unitate

102

12.2.1.1. Recapitulaţia posibilităţii decenale pe specii

**************************************************************************************************************************************

* R A R I T U R I * C U R A T I R I * D E G A J A R I * I G I E N A* TOTAL *

*====================================================================================================================================*

*Posibilitate decenala 83.2 HA 1042 MC* 1.4 HA 3 MC* 2.7 HA * 56.0 443* 1488 *

*====================================================================================================================================*

* PIN 8 MC* MC* * 9* 17 *

* CE 417 MC* * * 162* 579 *

* GI 368 MC* * * 227* 595 *

* GO 221 MC* MC* * 17* 238 *

* FRA * MC* * 9* 9 *

* MJ * MC* * 8* 8 *

* SC 1 MC* 3 MC* * 1* 5 *

* DT * MC* * 10* 10 *

* ANN 27 MC* MC* * * 27 *

* DM * MC* * * *

**************************************************************************************************************************************

Posibilitate anuala 8.3 HA 104 MC* .1 HA 0 MC* 0.3 HA * 56.0 44* 149 *

**************************************************************************************************************************************

12.3. Planul lucrărilor de regenerare şi împădurire

u.a.

Tipul de

staţiune

şi tipul de

pădure

Compoziţia - ţel

Formula de împădurire

Compoziţia seminţişului

utilizabil

Ind.

aco-

pe-

rire

Supraf.

efectivă

(împ.,

ajut.

reg.,

îngrij.)

Suprafaţa efectivă de împădurit

Nr.

Supra-

faţa

Specii

Gâ Ce Go Te Fr DT

ha ha ha ha ha ha ha ha

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

A. LUCRĂRI NECESARE PENTRU ASIGURAREA REGENERĂRII

A.1. Lucrări de ajutorare a regenerării naturale

A.1.3. Îndepărtarea subarboretului

1C = 1,1 ha din care efectivă = 0,3 ha

A.1.4. Provocarea drajonării la arboretele de salcâm

u.a.: 1C, 4D, 7A, 7D cu suprafaţa de 3,3 ha, din care efectivă = 1,6 ha

TOTAL "A" 1,9

B. LUCRĂRI DE REGENERARE

B.1. Suprafeţe de parcurs integral cu lucrări de împădurire

B.1.2. Împăduriri în terenuri parcurse cu tăieri de regenerare

B.1.2.1. Împăduriri în suprafeţe parcurse cu tăieri rase

3B 0,5 7.3.3.3

1

731.1

8Gâ (Ce,Go)1Te1DT3

80Gâ (Ce,Go)10Te10DT - 0,5 0,2 0,2 - 0,05 - 0.05

B.1.2.2. Împăduriri pentru înlocuirea arboretelor slab productive

2C 0,3 7.3.3.2

1

731.2

8Gâ (Ce,Go)1Te1DT

80Gâ (Ce,Go)10Te10DT - 0,3 0,27 - - 0.02 - 0.01

2D 0,4 7.3.3.3

1

731.1

8Gâ (Ce,Go)1Te1DT

80Gâ (Ce,Go)10Te10DT - 0,4 0,3 - - 0.05 - 0.05

3A 0,8 7.3.3.3

1

731.1

8Gâ (Ce,Go)1Te1DT

80Gâ (Ce,Go)10Te10DT - 0,8 0,3 0,3 - 0,1 - 0.1

3D 0,5 7.3.3.2

1

731.2

8Gâ (Ce,Go)1Te1DT

80Gâ (Ce,Go)10Te10DT - 0,5 0,2 0,2 - 0,05 - 0.05

4A 1,5 7.3.3.3

1

731.1

8Gâ (Ce,Go)1Te1DT

80Gâ (Ce,Go)10Te10DT - 1,5 0,6 0,6 - 0,15 - 0.15

4E 1,2 7.3.3.2

1

731.2

8Gâ (Ce,Go)1Te1DT

80Gâ (Ce,Go)10Te10DT - 1,2 0,5 0,5 - 0,1 - 0.1

Page 86: AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime craiova.pdfSuprafaţa fondului forestier luată în studiu de 221,0 ha s-a constituit ca o unitate

103

u.a.

Tipul de

staţiune şi

tipul de

pădure

Compoziţia - ţel

Formula de împădurire

Compoziţia seminţişului

utilizabil

Ind.

aco-

pe-

rire

Supraf.

efectivă

(împ.,

ajut.

reg.,

îngrij.)

Suprafaţa efectivă de împădurit

Nr.

Supra-

faţa

Specii

Gâ Ce Go Te Fr DT

ha ha ha ha ha ha ha ha

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

7B 0,5 7.3.3.3.

1

741.2

8Gâ (Ce,Go)1Te1DT

80Gâ (Ce,Go)10Te10DT - 0,5 0,2 0,2 - 0,05 - 0.05

I 0,2 7.5.4.0

2

972.2

5An.n(An)5Fr

50An.n(An)50Fr - 0,2 - - - - 0,1 0.1

Total

B.1.2.2 5,4 - - - 5,4 2.37 1.8 0.52 0.1 0.61

Total

B.1 5,9 - - - 5,9 2.57 2.0 0.57 0.1 0.66

B.2. Suprafeţe parcurse cu tăieri de regenerare incomplet regenerate

B.2.6. Împăduriri în completarea regenerării naturale după tăieri în crâng

4B 1,7 7.3.3.2

1

731.2

6SC4FRA

100%Gâ - 0,5 0,5 - - - - -

5A 1,0 7.3.3.2

1

741.1

4GÂ4CE2DT

50Gâ 50Ce - 0,3 0,15 0.15 - - - -

Total

B.2.6 2,7 - - - 0,8 0,65 0,15 - - - -

Total

B.2 2,7 - - - 0,8 0,65 0,15 - - - -

RECAPITULAŢIE (B.1 + B.2)

B.1 5,9 - - - 5,9 2.57 2.0 0.57 0.1 0.66

B.2 2,7 - - - 0,8 0,65 0,15 - - - -

TO-

TAL

B

8,6 - - - 6,7 3.22 2.15 - 0.57 0,1 0,66

C. COMPLETĂRI ÎN ARBORETE CARE NU AU ÎNCHIS STAREA DE MASIV

C.2. Completări în arborete nou create (20%)

1,3 0,5 0,3 0,1 0,2 0,1 0,1

RECAPITULAŢIE (B + C)

B 6,7 3.22 2.15 - 0.57 0,1 0,66

C 1,3 0,5 0,3 0,1 0,2 0,1 0,1

TO-

TAL 8,0 3.72 2.45 0.1 0.77 0.2 0.76

NECESAR DE PUIEŢI buc/ha - 6700 6700 6700 6700 6700 6700

- " - - " - Total mii

buc - 24.9 16.4 0.7 5.2 1.3 5.1

D. ÎNGRIJIREA (ÎNTREŢINEREA) CULTURILOR

D.2. Îngrijirea (întreţinerea) culturilor nou create

u.a.: 2C, 2D, 3A, 3B, 3D, 4A, 4B, 4E, 5A, 7B, 7I cu suprafaţa de 6,7 ha şi efectivă de 7,7 ha (7,7 ha/an).

1 grupa ecologică (GE-58);

2 grupa ecologică (GE-65);

3 speciile de paranteză pot fi utilizate ca specii principale de amestec sau ca variante de rezervă la formula de bază

Page 87: AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime craiova.pdfSuprafaţa fondului forestier luată în studiu de 221,0 ha s-a constituit ca o unitate

104

13. PLANURI PRIVIND INSTALAŢIILE DE TRANSPORT ŞI

CONSTRUCŢII SILVICE

13.1. Planul instalaţiilor de transport

Drum necesar

Lung.

(km)

Supr.

deserv.

(ha)

Fond productiv deservit

(ha) Masa lemnoasă deservită

Indica-

tiv Denumire Total Expl.

Pre-

expl.

Ne-

expl.

Volum

(m3)

Posibilitatea - m3/an

Princ. Secund. Con-

serv.

T.

igienă Total

EXISTENTE 7,0 217,8 216,3 7,6 478 114 12 443 1978

DP.1 Bistriţa -

Livezile 2,0 19,5 18,5 - 1,7 16,8 - 114 12 4 130

DP.2 Pietriş - sat 0,5 61,8 61,3 1,5 - 59,8 44 372 - 25 441

DE Ale altor

sectoare 4,5 136,5 136,5 6,1 32,5 97,9 434 559 - 414 1407

NECESARE - Nu este cazul

13.2. Planul construcţiilor silvice

Natura

construcţiei

Unit. amenaj. în

care se află

constr. exist.

sau prop.

Suprafaţa

clădirii

(mp)

Materialul din care sunt clădite

Starea

clădirii Fundaţia Pereţii Acoperişul

EXISTENTE - Nu sunt

PROPUSE

Canton silvic 5A 50 Beton Cărămidă Ţiglă