AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime...
Transcript of AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LLarpmdj.anpm.ro/upload/39157_amenajament sf.treime...
S.C. BIOTOP-2006 S.R.L.
T â r g u J i u
AA MM EE NN AA JJ AA MM EE NN TT UU LL
PPăădduurriiii ddee ffoolloossiinnţţăă ffoorreessttiieerrăă ""BBrroossccaarrii -- PPiieettrriişş""
pprroopprriieettaattee pprriivvaattăă aa
PPAARROOHHIIEEII SSFFÂÂNNTTAA TTRREEIIMMEE -- CCrraaiioovvaa
JJuuddeeţţuull DDoolljj
DDIIRREECCTTOORR EEXXEECCUUTTIIVV:: iinngg.. IIoonn NNiiţţuulleessccuu ..................................
ŞŞEEFF PPRROOIIEECCTT:: iinngg.. DDuummiittrruu PPaaccnneejjeerr ....................................................
TTâârrgguu JJiiuu
22000099
9
PROCES VERBAL C.T.A.P. Nr. 1/ BI / 2009
A. Obiectul avizării: Amenajamentul Pădurii de folosinţă forestieră Broscari - Pietriş,
proprietate a Parohiei Sfânta Treime – Craiova, judeţul Dolj.
Şef proiect: ing. Dumitru Pacnejer
Beneficiar: "Parohia Sfânta Treime - Craiova".
Faza de proiectare: studiu - definitivare.
B. Participanţi
Director executiv - ing. Ion Niţulescu
C.T.A.P. - dr. ing. Liviu Nastasă
Şef proiect ing. Dumitru Pacnejer
Proiectant - ing. Ion Niţulescu
C. Constatări - concluzii
Din analiza documentaţiei şi discuţiile purtate au rezultat următoarele:
Suprafaţa fondului forestier luată în studiu de 221,0 ha s-a constituit ca o unitate de producţie
(U.P.), întocmindu-se amenajamentul "Pădurii de folosinţă forestieră Broscari - Pietriş" - proprietate
privată a "Parohiei Sfânta Treime" din Craiova, jud. Dolj.
Constituirea s-a stabilit la Conferinţa a I de amenajare din data de 29.08.2008. Documentul de
proprietate este Titlul de proprietate nr. 6190 din 03.05.2006, eliberat de Comisia Judeţeană pentru
stabilirea dreptului de proprietate a judeţului Mehedinţi.
Unitatea de producţie actuală prvovine din fosta U.P. I Furcituri, O.S. Vânju Mare din cadrul
D.S. Drobeta-Turnu Severin.
Amenajamentul intră în vigoare la 01 ianuarie 2009.
Pentru determinarea suprafeţelor şi întocmirea hărţilor amenajistice, s-au folosit planuri
aerofotogrametrice restituite cu curbe de nivel la scara 1:5000 întocmite de IGFCOT în anii 1973 - 1975,
acestea fiind folosite şi la amenajarea pentru pădurile statului din anii 1997-2007.
Terenurile din fondul forestier au următoarea structură din punct de vedere al folosinţei:
- păduri şi terenuri destinate împăduririi ... 217,9 ha;
- terenuri afectate gospodăririi silvice ... 1,0 ha;
- terenuri neproductive ... 2,1 ha.
Ponderea suprafeţei acoperită cu vegetaţie forestieră (indicele de utilizare a fondului forestier)
este de 98,6%.
Suprafaţa fondului forestier este încadrată în următoarele grupe şi categorii funcţionale:
Grupa I - Vegetaţie cu funcţii speciale de protecţie 1,1 ha din care:
- 1.2A - păduri situate pe terenuri cu eroziune în adâncime, cu alunecări active, cu pante mari
(T II) ... 1,1 ha (1%).
Grupa a II-a - Vegetaţie forestieră cu funcţii de producţie şi protecţie 216,8 ha (99%) din care:
- 2.1B - păduri destinate să producă lemn de cherestea ( T VI) ... 208,5 ha
- 2.1C - păduri destinate să producă lemn pentru celuloză, construcţii rurale şi alte utilizări
superioare (T VI) ... 8,3 ha.
Geografic, pădurile din această U.P. aparţin Piemontului Bălăciţei, partea de sud-vest, iar din
punct de vedere fitoclimatic aparţin etajului: FD1 - Deluros de cvercete cu stejar (şi cu cer, gârniţă,
gorun şi amestecuri ale acestora) cu patru tipuri de staţiune, din care majoritare:
7.3.3.3 - Deluros de cvercete cu stejar Bs, brun podzolit puternic pseudogleizat,
edafic mare ... 155,3 ha (71%);
7.3.3.2 - Deluros de cvercete cu stejar Bm, podzolit pseudogleizat
cu Poa pratensis - Carex caryophyllea ... 60,0 ha (28%).
10
Au fost identificate şi analizate şase tipuri naturale de pădure, din care cele mai reprezentative
sunt:
731.1 - Cereto-gârniţet de câmpie (s) ... 104,8 ha (48%);
741.2 - Amestec normal de gorun, gârniţă şi cer de productivitate
superioară ... 50,5 ha (23%);
741.1 - Amestec normal de gorun, gârniţă şi cer (m) ... 38,2 ha (18%);
731.2 - Cereto-gârniţet de dealuri de productivitate medie ... 21,8 ha (10%).
S-au identificat 4 tipuri de sol cu şase subtipuri, reprezentative fiind:
- Preluvosol roşcat (Brun roşcat tipic) ... 107,8 ha (49%);
- Luvosol roşcat (Brun roşcat luvic tipic) ... 100,6 ha (46%).
Structura fondului forestier după principalii indicatori are următoarea înfăţişare:
Specificări
S.U.P.
Specii
TOTAL GÂ CE GO SC FRA PIN ANN MJ DT DM
Compoziţia
%
"A" - codru 100 40 36 15 3 2 1 1 1 1 -
"M" -
conservare - - - - 82 - 9 9 - - -
"A" + "M" 100 40 36 15 4 2 1 1 1 - -
Clasa de producţie
"A" - codru 2,5 2,2 2,7 2,5 4,0 3,3 2,7 1,6 2,9 3,2 3,0
"M" -
conservare 3,8 - - - 4,0 - 3,0 - - 3,0 -
"A" + "M" 2,5 2,2 2,7 2,5 4,0 3,3 2,8 1,6 2,9 3,3 3,0
Consistenţa
"A" - codru 0,78 0,78 0,80 0,81 0,53 0,54 0,77 0,80 0,73 0,77 0,70
"M" -
conservare 0,70 - - - 0,70 - - - - 0,70 -
"A" + "M" 0,78 0,78 0,80 0,81 0,55 0,57 0,77 0,80 0,73 0,77 0,70
Indice de creşt.
curentă
m3/an/ha
"A" - codru 5,5 5,9 5,7 5,3 1,9 2,1 6,8 5,0 0,9 5,7 -
"M" -
conservare 5,4 - - - 4,4 - 10,0 - - 10,0 -
"A" + "M" 5,5 5,9 5,7 5,3 2,2 2,1 7,0 5,0 0,9 8,5 -
Volum unitar
m3/ha
"A" - codru 189 180 203 241 41 31 80 250 88 97 365
"M" -
conservare 67 - - - 70 - 80 - - 30 -
"A" + "M" 188 180 203 241 45 31 80 250 88 94 365
Volum total
m3
"A" - codru 40884 15715 15863 8053 296 128 153 301 97 205 73
"M" -
conservare 74 - - - 63 - 8 - - 3 -
"A" + "M" 40958 15715 15863 8053 359 128 161 301 97 208 73
Vârsta medie
ani
"A" - codru 58 60 60 64 24 27 25 27 40 28 25
"M" -
conservare 25 - - - 25 - 25 - - 25 -
"A" + "M" 58 60 60 64 24 27 25 27 40 28 25
Clase de vârstă
%
1-20 ani
"A" - codru 100 I = 2; II = 8; III = 54; IV = 36 -
"M" -
conservare 100 - II = 100 - - -
"A" + "M" 100 I = 2; II = 8; III = 54; IV = 36 -
Reglementarea procesului de producţie şi protecţie s-a făcut în următoarele subunităţi de
gospodărire:
S.U.P. A - codru regulat sortimente obişnuite (T VI) ... 216,3 ha;
S.U.P. M - păduri supuse regimului de conservare deosebită (T II) ... 1,1 ha.
11
Bazele de amenajare adoptate sunt următoarele:
- regimul: codru pentru arboretele din S.U.P. "A" (cvercinee) şi crâng pentru arboretele de
salcâm; în arborete din S.U.P. "M" - crâng (arborete de salcâm) şi codru natural (pin şi diverse tari).
- compoziţia ţel: corespunzătoare tipului natural fundamental.
- tratamente: - tăieri progresive în arborete de cvercinee (stejar, gârniţă, cer) sau amestecuri ale
acestora, tăieri în crâng în arboretele de salcâm şi tăieri rase în parchete mici în arborete slab productive
şi provizorii. Pentru arboretele în care nu s-a reglementat procesul de producţie, se vor aplica lucrări
speciale de conservare.
- exploatabilitatea: tehnică pentru arboretele din tipul funcţional VI şi de protecţie pentru tipul II
de categorii funcţionale (nu s-a reglementat procesul de producţie).
- ciclu: 110 ani pentru arboretele din S.U.P. "A".
Posibilitatea de produse principale este de 48 m3/an.
Prin tăieri speciale de conservare se va recolta un volum de 12 m3 de pe suprafaţa de 1,1 ha.
Posibilitatea de produse secundare: este de 104 m3/an din care:
0,1 ha - degajări;
0,1 ha - curăţiri (cantitate de extras nesemnificativă - 3 m3 total);
8,3 ha - rărituri de pe care se vor recolta 104 m3;
Volumul prevăzut a se recolta prin tăieri de igienă este de 44 m3/an.
În total se estimează a se recolta 196 m3/an.
Prin planurile de cultură şi regenerare se prevăd a se executa anual următoarele lucrări:
0,2 ha - lucrări pentru asigurarea regenerării naturale (stimularea drajonării);
0,7 ha - împăduriri integrale;
0,1 ha - completări;
7,7 ha - îngrijirea culturilor tinere.
Constatând că au fost respectate prevederile din "Normele tehnice de amenajarea pădurilor",
CTAP avizează favorabil lucrarea sub forma prezentată.
12
13
U.P. Pădurea "Broscari - Pietriş" Anul aplicării 2009
proprietate privată a
Parohiei "Sfânta Treime" Craiova
FIŞA INDICATORILOR DE CARACTERIZARE
A
FONDULUI FORESTIER
14
F O L O S I N Ţ E Suprafaţa ha
Grupa I Grupa a II a Total
A PĂDURI ŞI TERENURI DESTINATE ÎMPĂDURII
SAU REÎMPĂDURIRII 1,1 216,8 217,9
A1
PĂDURI ŞI TERENURI DESTINATE ÎMPĂDU-
RIRII PENTRU CARE SE REGLEMENTEAZĂ - 216,8 216,8
RECOLTAREA DE PRODUSE PRINCIPALE
(Total rând A1-A17) din care:
A1.1-
A1.3
Păduri, plantaţii cu reuşită definitivă, regenerate pe
cale artificială sau naturală cu reuşită parţială - 216,3 216,3
A1.4
Terenuri de reîmpădurit în urma tăierilor rase, - 0,5 0,5
a doborât.de vânt sau a altor cauze
A1.5 Poieni sau goluri destinate împăduririi - - -
A1.6 Terenuri degradate prevăzute a se împăduri - - -
A1.7 Răchitării naturale sau create prin culturi - - -
A2
PĂDURI ŞI TERENURI DESTINATE ÎMPĂDU-
RIRII PENTRU CARE NU SE REGLEMENTEA-
ZĂ RECOLTAREA DE PRODUSE PRINCIPALE
(Total rând A2.1-A2.5)din care:
1,1 - 1,1
A2.1-
A2.2
Păduri,plantaţii cu reuşită definitivă, terenuri îm-
pădurite pe cale naturală sau artificială cu reuşită
parţială
1,1 - 1,1
A2.3
Terenuri de împăduriri în urma doborâturilor - - -
de vânt sau altor cauze
A2.4
Poieni sau goluri destinate - - -
împăduririi
B TERENURI AFECTATE GOSPODĂRIRII SIL-
VICE - 1,0* 1,0
B2
Linii de vânătoare şi terenuri pentru hrana vânatului - 1,0* 1,0
C TERENURI NEPRODUCTIVE (stâncării, nisipuri,
sărături, mlaştini, râpe, ravene) - 2,1* 2,1
D TERENURI SCOASE TEMPORAR DIN FON-
DUL FORESTIER - - -
D1 Transmise prin acte normative în folosinţă temporară - - -
D2 Ocupaţii şi litigii - - -
TOTAL U.P. 1,1 219,9** 221,0***
ENCLAVE Nu sunt
REPARTIŢIA SUPRAFEŢELOR DIN GRUPA I PE CATEGORII FUNCŢIONALE
Categoria 1.2A 2.1B 2.1C Total
2
Total
1+2
Alte
terenuri Total U.P. - -
Suprafaţa
(ha) 1,1 208,5 8,3 216,8 217,9 3,1 221,0 - -
UNITAŢI DE GOSPODĂRIRE
Unitatea "A" "M" "A"+"M" CR Total Alte terenuri TOTAL -
Suprafaţa 216,3 1,1 217,4 0,5 217,9 3,1 221,0 -
Ciclu 110 - - - - - - -
DENSITATEA REŢELELOR DE DRUMURI ACCESIBILITATEA FONDULUI FORESTIER
Publice Alte sectoare TOTAL La începutul
deceniului
La sfârşitul
deceniului În perspectivă
m/ha %
113,1 203,6 316,7 100 100 100
- convenţional în grupa a II-a; ** - Din care 3,1 ha - convenţional în grupa a II-a; *** - Din care 3,1 ha - T.D.S.
15
INDICATORUL S P E C I I
Total GÂ CE GO SC FRA PIN ANN MJ DT DM
Păduri pentru care se
reglementează
recoltarea de produse
principale (ha)
Grupa I - - - - - - - - - - -
Grupa II 216,3 87,2 78,1 33,3 7,1 4,1 1,9 1,2 1,1 2,1 0,2
Total A1 (grupa I+II) (ha) 216,3 87,2 78,1 33,3 7,1 4,1 1,9 1,2 1,1 2,1 0,2
Total U.P. (A1 + A2) (ha) 217,4 87,2 78,1 33,3 8,0 4,1 2,0 1,2 1,1 2,2 0,2
Proporţia speciilor
(%)
A1 100 40 36 15 3 2 1 1 1 1 -
U.P. 100 40 36 15 4 2 1 1 1 - -
Clasa de producţie
medie
A1 2,5 2,2 2,7 2,5 4,0 3,3 2,7 1,6 2,9 3,2 3,0
U.P. 2,5 2,2 2,7 2,5 4,0 3,3 2,8 1,6 2,9 3,3 3,0
Consistenţa medie A1 0,78 0,78 0,80 0,81 0,53 0,57 0,77 0,80 0,73 0,77 0,70
U.P. 0,78 0,78 0,80 0,81 0,65 0,57 0,77 0,80 0,73 0,77 0,70
Vârsta medie (ani) A1 58 60 60 64 24 27 25 27 40 28 25
U.P. 58 60 60 64 24 27 25 27 40 28 25
Fond lemnos total
(mc)
A1 40884 15715 15863 8053 296 128 153 301 97 205 73
U.P. 40958 15715 15863 8053 359 128 161 301 97 208 73
Volum lemnos
(mc/ha)
A1 189 180 203 241 41 31 80 250 88 97 365
U.P. 188 180 203 241 45 31 80 250 88 94 365
Indice de creştere
curentă (mc/an/ha) A1 5,5 5,9 5,7 5,3 1,9 2,1 6,8 5,0 0,9 5,7 -
Posibilitatea anuală din
produse principale (mc/an) 48 - - - 29 6 - - 2 4 7
Posibilitatea anuală din prod.
sec. (mc/an) din care: 104 36 42 - - 22 1 - - - 3
Rărituri 104 36 42 - - 22 1 - - - 3
Indici de recoltare (mc/an/ha) Principale Secundare Total
0,22 0,48 0,7
Lucrări de
îngrijire şi
conservare
Lucrarea Degajări Curăţiri Rărituri Tăieri de igienă
Lucrări de
conservare
ha ha mc ha mc ha mc ha mc
Total 2,7 1,4 3 83,2 1042 56,0 443 1,1 12
Anual 0,3 0,1 - 8,3 104 56,0 44 0,1 1
Lucrări de
împădurire
(ha)
Specia Total Gâ Ce Go Te Fr DT
hectare
Integrale 6,7 3.22 2.15 - 0.57 0,1 0,66
Completări 1,3 0,5 0,3 0,1 0,2 0,1 0,1
Total 8,0 3.72 2.45 0.1 0.77 0.2 0.76
STRUCTURA PE CLASE DE VÂRSTĂ (ha/%)
I (1-20) II (21-40) III (41-60) IV (61-80) V (81-100) VI (101-120) şi
peste Total
4,1 2 16,2 8 117,3 54 78,7 36 - - - - 216,3 99
- - 1,1 100 - - - - - - - - 1,1 1
4,1 2 17,3 8 117,3 54 78,7 36 - - - - 217,4 100
PROGNOZA POSIBILITĂŢII DE PRODUSE PRINCIPALE
Nivel prognoză
Suprafaţa
în producţie
ha
Volumul arbore-
telor exploatabile
mii m3
Volumul arboretelor
preexploatabile
mii m3
Posibilitatea
anuală
m3
2009-2018 216,3 0,478 8,507 48 2019-2028 216,8 10
2029-2038 216,8 425 2039-2048 216,8 426
16
S.U.P. "A" - codru regulat
Ciclu 100 ani
FIŞA INDICATORILOR DE BAZĂ
Nr.
crt. Indicatorul U.M.
S P E C I A
Total
S.U.P. GÂ CE GO SC FRA PIN ANN MJ DT DM
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Păduri pentru grupa
ha
- - - - - - - - - - - care se regl. I
1. recoltarea de grupa 216,3 87,2 78,1 33,3 7,1 4,1 1,9 1,2 1,1 2,1 0,2
produse a II a
principale Total 216,3 87,2 78,1 33,3 7,1 4,1 1,9 1,2 1,1 2,1 0,2
(A1.1-A1.3)
2. Proporţia speciilor % 100 40 36 15 3 2 1 1 1 1 -
3. Clasa de produc-
- 2,5 2,2 2,7 2,5 4,0 3,3 2,7 1,6 2,9 3,2 3,0 ţie medie
4. Consistenţa
- 0,78 0,78 0,80 0,81 0,53 0,57 0,77 0,80 0,73 0,77 0,70 medie
5. Vârsta medie ani 58 60 60 64 24 27 25 27 40 28 25
6. Volum mediu m
3/
189 180 203 241 41 31 80 250 88 97 365 la ha ha
7. Fond lemnos
m3
40884 15715 15863 8053 296 128 153 301 97 205 73 total
8. Indici de creştere m
3/an/
5,5 5,9 5,7 5,3 1,9 2,1 6,8 5,0 0,9 5,7 - curentă ha
9. Indici de creştere m
3/an/
2,69 2,71 2,83 3,09 - 1,28 3,16 4,17 0,91 2,38 5,0 indicatoare ha
10. Posibilitatea de m
3/
48 - - - 29 6 - - 2 4 7 produse principale an
11. Posibilitatea de m
3/ La
U.P. - - - - - - - - - -
produse secundare an
12. Total (rând 10+11) m3/an - " - - - - - - - - - - -
13. Indici de recoltare
UM Principale Secundare Total
m3/
an/ha 0,22 La U.P. -
STRUCTURA SUPRAFEŢELOR ŞI VOLUMELOR PE CLASE DE VÂRSTĂ
Clasa de vârstă Total I II III IV V VI VII
Suprafaţa - ha - 216,3 4,1 16,2 117,3 78,7 - - -
% 100 2 8 54 36 - - -
Volum - m3
40884 32 1382 21222 18248 - - -
% 100 - 3 52 45 - - -
17
S.U.P. "M" - conservare deosebită
FIŞA INDICATORILOR DE BAZĂ
Nr.
crt. Indicatorul U.M.
S P E C I A
Total
S.U.P. SC PIN DT
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Păduri pt. care grupa
ha
1,1 0,9 0,1 0,1 nu se regl. I
1. recoltarea de grupa - - - -
produse a II a
principale Total 1,1 0,9 0,1 0,1
(A1.1-A1.3)
2. Proporţia speciilor % 100 82 9 9
3. Clasa de produc-
- 3,8 4,0 3,0 3,0 ţie medie
4. Consistenţa
- 0,70 0,70 0,70 0,70 medie
5. Vârsta medie ani 25 25 25 25
6. Volum mediu m
3/
67 70 80 30 la ha ha
7. Fond lemnos
m3
74 63 8 3 total
8. Indici de creştere m
3/an/
5,4 4,4 10,0 10,0 curentă ha
9. Indici de creştere m
3/an/
- - - - indicatoare ha
10. Posibilitatea de m
3/
8 8 - - produse principale an
11. Posibilitatea de m
3/
produse secundare an
12. Total (rând 10+11) m3/an - - - -
13. Indici de recoltare
UM Principale Secundare Total
m3/
an/ha 0,9* - -
STRUCTURA SUPRAFEŢELOR ŞI VOLUMELOR PE CLASE DE VÂRSTĂ
Clasa de vârstă Total I II III IV V VI VII
Suprafaţa - ha - 1,1 - 1,1 - - - - -
% 100 - 100 - - - - -
Volum - m3
74 - 74 - - - - -
% 100 - 100 - - - - -
* din tăieri de conservare
18
19
PARTEA I
MEMORIU TEHNIC
20
1. SITUAŢIA TERITORIAL - ADMINISTRATIVĂ
2. ORGANIZAREA TERITORIULUI
3. GOSPODĂRIREA DIN TRECUT
4. STUDIUL STAŢIUNII ŞI AL VEGETAŢIEI FORESTIERE
5. STABILIREA FUNCŢIILOR SOCIAL-ECONOMICE ŞI ECOLOGICE ALE PĂDURII
6. REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE LEMNOASĂ ŞI MĂSURI DE
GOSPODĂRIRE A PĂDURILOR CU FUNCŢII SPECIALE DE PROTECŢIE
7. VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A ALTOR PRODUSE ALE FONDULUI FORESTIER ÎN
AFARA LEMNULUI
8. PROTECŢIA FONDULUI FORESTIER
9. INSTALAŢII DE TRANSPORT, TEHNOLOGII DE EXPLOATARE ŞI CONSTRUCŢII
FORESTIERE
10. ANALIZA EFICACITĂŢII MODULUI DE GOSPODĂRIRE
11. DIVERSE
21
1. SITUAŢIA TERITORIAL - ADMINISTRATIVĂ
1.1. Elemente de identificare a unităţii de bază şi temeiul juridic al proprietăţii
U.P. Pădurea Broscari - Pietriş - proprietate privată a Parohiei "Sfânta Treime" din Craiova jud.
Dolj, ce face obiectul prezentului studiu de amenajament, provine din fosta U.P. I Furcituri din O.S.
Vânju Mare, D.S. Drobeta-Turnu Severin.
Din punct de vedere geografic, este situată în Piemontul Bălăciţei, cu pătrundere în Câmpia
Olteniei (Câmpia Blahniţei) partea de nord-est a acesteia, în treimea superioară a bazinului hidrografic al
r. Blahniţa, afluent de stânga al Dunării.
Principalele căi de acces sunt drumurile publice: D.P.J. Livezile - Şimian (în partea de vest a
U.P., la distanţa de circa 0,5 - 2,0 km) şi D.P.C. Pietriş, dar şi drumuri de exploatare agricolă situate în
partea de est, vest şi sud a trupului de pădure.
Fondul forestier al U.P. Parohia Sfânta Treime Craiova înainte de apariţia L. 18/ 1991, L. 169/
1997 şi L. 1/ 2000, a aparţinut statului, în administrarea O.S. Vânju Mare din D.S. Drobeta-Turnu
Severin. Ulterior pădurea Broscari - Pietriş a fost retrocedată Parohiei Sf. Treime din Craiova.
Pădurea ce face obiectul prezentului studiu este situată din punct de vedere administrativ pe
teritoriul comunei Livezile, judeţul Mehedinţi astfel:
Repartizarea fondului forestier pe unităţi teritorial administrative
Tabelul 1.1.1
Nr.
crt. Judeţul Comuna
Denumire fost
U.P. Parcele aferente
Suprafaţa
ha %
1 Mehedinţi Livezile U.P. I Furcituri;
O.S. Vânju Mare
1-7 221,0 100
Pădurea luată în studiu, constituită în U.P. Parohia Sfânta Treime Craiova, are drept suport legal
Titlul de proprietate nr. 6190 din 03.05.2006, emis de Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de
proprietate, constituită în baza Ordinului Prefecturii nr. 18/12.02.2002 şi se află în raza teritorială a U.P.
I Furcituri din cadrul O.S. Vânju Mare, D.S. Drobeta-Turnu Severin.
1.2. Vecinătăţi, limite, hotare
Vecinătăţile, limitele şi hotarele sunt prezentate în tabelul următor:
Vecinătăţi, limite, hotare
Tabelul 1.2.1
Puncte
cardinale Vecinătăţi
Limitele U.P. Hotarele pădurii
Felul Denumirea
Nord
O.S. Vânju Mare
U.P. I Furcituri Convenţională Artificială Semipermanentă
Terenuri agricole
sat Pietriş Naturală Liziera pădurii Og. Bârgău
Est Terenuri agricole Naturală Liziera pădurii Dl. Baiuri
Sud Islaz comunal Convenţională Liziera pădurii Semipermanentă
Vest Sat Pietriş
islaz comunal Convenţională Liziera pădurii - " -
Hotarele sunt evidente şi sunt materializate cu semnele uzuale folosite la delimitarea fondului
forestier, precum şi cu borne de hotar.
22
1.3. Trupuri de pădure componente
U.P. Parohia "Sfânta Treime" - Craiova este constituită dintr-un singur trup de pădure (Broscari -
Pietriş) aşa după cum se arată în tabelul 1.3.1.
Trupuri de pădure componente
Tabelul 1.3.1
Nr.
crt.
Denumire trupuri
de pădure
Parcelele
componente
Suprafaţa
- ha -
Comuna pe raza
careia se află
Distanţa în km până la ...
Comuna Gară Balota Ocol Vânju Mare
1. Broscari - Pietriş 1-7 221,0 Livezile 3 18 14
1.4. Administrarea fondului forestier proprietate privată
Administrarea fondului forestier este asigurată de către proprietar - Parohia Sfânta Treime -
Craiova - prin Ocolul silvic Vânju Mare din D.S. Drobeta-Turnu Severin cu care proprietarul are
"Contract de prestaţii servicii silvice" nr. 162 din 06.10.2007.
23
2. ORGANIZAREA AMENAJISTICĂ A TERITORIULUI
2.1. Constituirea unităţii de producţie (proprietăţii)
U.P. Parohia Sfânta Treime - Craiova, s-a constituit ca urmare a reconstituirii dreptului de
proprietate prin retrocedare conform prevederilor Legii 247/2004. Proprietatea este dovedită prin Titlu
de proprietate nr. 6190/03.05.2006. Proprietatea s-a constituit conform Conferinţei I de amenajare din
29.08.2008 într-o singură unitate de producţie ce provine din fosta U.P. I Furcituri O.S. Vânju Mare.
2.2. Constituirea şi materializarea parcelarului şi subparcelarului
Parcelarul nu a suferit modificări faţă de revizuirea anterioară în ceea ce priveşte constituirea,
excepţie făcând parcela 1 care a fost retrocedată parţial. Numerotarea parcelelor s-a păstrat ca la
amenajarea precedentă.
Limitele parcelare au fost materializate de către proprietar sub îndrumarea inginerului amenajist
proiectant, prin pichetare cu vopsea roşie aplicată în benzi verticale.
Subparcelarul a fost materializat de asemenea sub îndrumarea inginerului amenajist,
reîmprospătând limitele existente şi constituind noi subparcele în raport cu noile elemente apărute pe
durata de aplicare a amenajamentului anterior. Pichetarea s-a făcut prin benzi orizontale cu vopsea de
culoare roşie.
2.2.1. Mărimea parcelelor şi subparcelelor
Parcela cea mai mare este cea cu numărul 4 iar cea mai mică este parcela 1. Subparcelele cele
mai mici sunt: 5C, 5H, 7I, iar cea mai mare este 4C.
Parcelarul şi subparcelarul au cunoscut următoarea evoluţie:
Mărimea parcelelor şi subparcelelor
Tabelul 2.2.1.1
Anul
amenaj.
(UP UB)
Parcele Subparcele
Număr Suprafaţa (ha)
Număr Suprafaţa (ha)
medie maximă minimă medie maximă minimă
1997
Specif. 7 32,7 48,0 20,8 45 5,1 43,2 0,2
u.a. - - 4 3 - - 4C 2V2; 4V; 5C
2009
Specif. 7 31,6 46,1 20,5 53 4,2 40,6 0,2
u.a. - - 4 1 - - 4C 2V2; 4V; 5C, H; 6N1; 7I
2.2.2. Situaţia bornelor
În cadrul U.P. Parohia Sfânta Treime - Craiova, sunt amplasate 22 borne din beton, numerotate
de la: 1, 3 – 17 (U.P. I Furcituri). Bornele 7, 9, 13 şi 14 sunt bisate. Pentru delimitarea parcelei 1% s-au
amplasat bornele noi cu nr. 361 şi 362.
Situaţia bornelor
Tabelul 2.2.2.1
Denumirea trupului de
pădure Numerotarea bornelor Numărul bornelor Felul bornelor
Pietriş
(parcele 1-7%)
1, 3-17 (7, 9, 13, 14 -
bisate) şi 360-361 (U.P. I) 22
Din beton - fără
împrejmuire
Bornele vor fi revizuite şi controlate anual, fiind reparate sau înlocuite, după caz.
24
2.2.3. Corespondenţa între parcelarul şi subparcelarul precedent şi cel actual
Numerotarea parcelelor, de la revizuirea precedentă, s-a păstrat neschimbată, aşa după cum
rezultă din tabelul 2.2.3.1.
Corespondenţa între parcelarul precedent şi cel actual
Tabelul 2.2.3.1 Numărul parcelei din amenajamentul întocmit în anul ...
1997 2009 1997 2009 1997 2009 1997 2009
1A% 1A 3 3 6B% 6B 7D% 7D
1B% 1B 4 4 6B% 6N1 7E%+D%+F% 7E
1C% 1C 5A% 5A 7A% 7A 7E% 7N2
1D+1B% 1D 5A% 5H 7A% 7H 7F% 7F
1E% 1E 5A% 5I 7A% 7I
2A% 2A 5B% 5B 7B% 7B
2A% 2G 5B% 5J 7B% 7G
Parcela 1 a fost retrocedată parţial.
2.3. Planuri de bază utilizate. Ridicări în plan folosite pentru reambularea planurilor de bază
2.3.1. Planuri de bază utilizate
Baza cartografică a prezentului amenajament este constituită din planuri restituite cu curbe de
nivel (foi volante) la scara 1:5000.
Planurile obţinute fotogrametric, sunt executate în anul 1976 de către IGFCOT şi fac parte din
următoarele trapeze:
Planuri de bază utilizate
Tabelul 2.3.1.1
Nr.
crt. Indicativul planului
Scara
planului u.a. componente
Suprafaţa fondului
forestier (ha)
1. L34-130-B-c-4-II 1:5000 1, 2%, 3%, 4%, 5%, 7% 113,0
2. L34-130-B-d-3-I 1:5000 2%, 3%, 4%, 5%, 6, 7% 108,0
Total - - 221,0
Dispoziţia schematică a acestor trapeze este următoarea:
Dispunerea u.a. pe trapeze
Tabelul 2.3.1.2
Specificări (trapeze, u.a.)
L34-130-B-c-4-II
1A-E, 1N1, 2A%, 2B-E, 2F%, 2G, 2V1-2, 3A-B,
3C%, 4A-B, 4C%, 4V1, 5A, 5B%, 5C%, 5A,H-I,
5J%, 7A-D, 7E%, 7F-I
L-34-130-B-d-3-I
2A%, 2F%, 3C-D, 4C%, 4E, 5B%, 5C%, 5D-G,
5J%, 6A-D, 6V1, 6N1, 7E%, 7N1-2
2.3.2. Ridicări în plan folosite pentru reambularea planurilor de bază
Modificările survenite de parcelar şi subparcelar, precum şi o parte din conturul pădurii - la limita
dintre proprietăţi şi liziere - au fost ridicate în plan cu staţia G.P.S. Au fost executate 8,2 km ridicări în
plan din care: separări de arborete 5,9 km şi 2,3 km - limite cu alte proprietăţi. Coordonatele
stereografice ale punctelor staţionate au fost descărcate pe planurile digitale şi prelucrate electronic.
25
Planurile astfel echipate au constituit materialul cartografic, pentru întocmirea hărţilor
amenajistice la scara 1:10000 prin prelucrare cu programe informatice adecvate pe calculator.
2.4. Suprafaţa fondului forestier
2.4.1. Determinarea suprafeţelor
Suprafaţa parcelelor şi subparcelelor a fost determinată pe cale analitică, din coordonate.
Suprafaţa totală obţinută coincide cu suprafaţa din titlu de proprietate şi cea din evidenţele cadastrale. În
urma utilizării acestui procedeu au rezultat însă o serie de diferenţe între suprafeţele din parcelarul de la
amenajarea precedentă şi cea actuală. De asemenea o serie de diferenţe au apărut între suprafeţele
subparcelelor ce au suferit modificări de contur ca urmare a reactualizării amenajamentului.
Situaţia comparativă a suprafeţei preluate din U.P. I Furcituri şi cea actuală
Tabelul 2.4.1.1
Suprafaţa la
amenajarea
actuală
Suprafaţa la
amenajarea
precedentă
Suprafaţa
din titlu de
proprietate
Diferenţe Justificări
+
-
+ -
determinarea
analitică a
suprafeţelor
determinarea
analitică a
suprafeţelor
221.0 221.0 221.0 2.9 2.9 2.9 2.9
2.4.2. Mişcări de suprafaţă
Suprafaţa actuală a U.P. este de 221,0 ha. Modificările ce au afectat fondul forestier, în perioada
scursă de la amenajarea anterioară sunt prezentate în tabelul următor:
26
EVIDENŢA MIŞCĂRILOR DE SUPRAFAŢĂ DIN FONDUL FORESTIER
Tabelul 2.4.2.1
Nr.
crt.
Documentul de
aprobare
Scopul modificării
efectuate, denumirea
unităţii implicate în
schimb.
Modificări de altă
natură
u.a. Modificări ale fondului forestier proprietate
publică a statului (privată)
Defr
işări
fără
scoa
tere
din
fond
ul
fore
stier
(ha)
Sem
nătu
ra
con
duc
ător
ului
unit
ăţii
Felul
docu-
mentului
Nr. Data
U.P. I
(de unde
provin)
U.P. I
(actual)
Definitive Temporare
Intrări
(ha)
Ieşiri
(ha)
Sold
(ha)
Supraf.
(ha) Termen
Data
repri-
mirii
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
1. Titlu de
proprie-
tate
6190 03.05.
2006
Stabilirea drepturilor
de proprietate şi retro-
cedarea terenurilor
1A-B
1C-E
1A-E
N 20,5
2A-F
V1-2
2A-F
V1-2 40,2
3A-D 3A-D 22,6
4A-E
V1
4A-F
V1 46,1
5A-G 5A-J 34,9
6A-D
V1, N1
6A-D
N1, V1 25,8
7A-F
N
7A-I
N1-2 30,9
- - 221,0
27
Nr.
crt.
Documentul de
aprobare
Scopul modificării
efectuate, denumirea
unităţii implicate în
schimb.
Modificări de altă
natură
u.a. Modificări ale fondului forestier proprietate
publică a statului (privată)
Defr
işări
fără
scoa
tere
din
fond
ul
fore
stier
(ha)
Se
mn
ătur
a
con
duc
ător
ului
unit
ăţii
Felul
docu-
mentului
Nr. Data
U.P. I
(de unde
provin)
U.P. I
(actual)
Definitive Temporare
Intrări
(ha)
Ieşiri
(ha)
Sold
(ha)
Supraf.
(ha) Termen
Data
repri-
mirii
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
28
Nr.
crt.
Documentul de
aprobare
Scopul modificării
efectuate, denumirea
unităţii implicate în
schimb.
Modificări de altă
natură
u.a. Modificări ale fondului forestier proprietate
publică a statului (privată)
Defr
işări
fără
scoa
tere
din
fond
ul
fore
stier
(ha)
Se
mn
ătur
a
con
duc
ător
ului
unit
ăţii
Felul
docu-
mentului
Nr. Data
U.P. I
(de unde
provin)
U.P. I
(actual)
Definitive Temporare
Intrări
(ha)
Ieşiri
(ha)
Sold
(ha)
Supraf.
(ha) Termen
Data
repri-
mirii
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
29
2.4.3. Utilizarea fondului forestier
Tabelul 2.4.3.1
Nr.
crt.
Simb
ol Categoria de folosinţă forestieră
Suprafaţa
Total din care: Gr. I Gr. II
ha ha ha
1 P Fond forestier total 221,0 1.1 219,9
1.1 P.D. Terenuri acoperite cu pădure 217,4 1.1 216,3
1.2 P.C. Terenuri care servesc nevoilor de cultură
1.3 P.S. Terenuri care servesc nevoilor de producţie
silvică - terenuri pentru hrana vânatului 1,0 1,0
*
1.4 P.A. Terenuri care servesc nevoilor de
administraţie forestieră
1.5 P.I. Terenuri afectate împăduririi 0.5 0.5*
1.6 P.N. Terenuri neproductive 2,1 2,1*
1.7 P.T. Terenuri scoase temporar din fondul
forestier şi neprimite
1.8 P.O. Ocupaţii şi litigii * convenţional în grupa a II-a (3,1 ha)
Indicele de utilizare a fondului forestier este de 98,4%.
2.4.4. Evidenţa fondului forestier pe destinaţii şi deţinători
Tabelul 2.4.4.1 ************************************************************************************************************************************
* NR. ! * T O T A L ! ! *
* ! D E N U M I R E A I N D I C A T O R I L O R *(COL.2+3+4+! MINISTERUL ! ALTI DETINATORI *
* CRT. ! * +5 ! MEDIULUI !-----------------------------------*
* ! * HA ! HA ! HA ! HA ! HA *
*----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* A ! B * 1 ! 2 ! 3 ! 4 ! 5 *
*==================================================================================================================================*
*1. ! F O N D U L F O R E S T IE R - T O T A L (P ) * 221.0 ! ! ! ! 221.0 *
*1.1. ! TERENURI ACOPERITE CU PADURE (PD ) * 217.4 ! ! ! ! 217.4 *
*1.1. 1! - RASINOASE (PDR ) * 2.0 ! ! ! ! 2.0 *
*1.1. 2! - FOIOASE (PDF ) * 215.4 ! ! ! ! 215.4 *
*1.1. 3! - RACHITARII (CULTIVATE SI NATURALE) (PDS ) * ! ! ! ! *
*1.2. ! TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE CULTURA (PC ) * ! ! ! ! *
*1.3. ! TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE PRODUCTIE SILV. (PS ) * 1.0 ! ! ! ! 1.0 *
*1.3. 1! - ARBUSTI FRUCTIFERI (CULTURI SPECIALIZATE) (PSZ ) * ! ! ! ! *
*1.3. 2! - TERENURI PENTRU HRANA VINATULUI (PSV ) * 1.0 ! ! ! ! 1.0 *
*1.4. ! TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE ADMINIST.FOREST. (PA ) * ! ! ! ! *
*1.4. 1! - SPATII DE PRODUCTIE SILVICA SI CAZARE PERS.SILV (PAS ) * ! ! ! ! *
*1.4. 8! - ALTE TERENURI (PAA ) * ! ! ! ! *
*1.5. ! TERENURI AFECTARE IMPADURIRII (PT ) * 0.5 ! ! ! ! 0.5 *
*1.5. 1! - CLASA DE REGENERARE (PTR ) * 0.5 ! ! ! ! 0.5 *
*1.5. 2! - TERENURI INTRATE LEGAL IN FOND FORESTIER (PTF ) * ! ! ! ! *
*1.6. ! TERENURI NEPRODUCTIVE (PN ) * 2.1 ! ! ! ! 2.1 *
*1.6. 1! -STINCARII , ABRUPTURI (PNS ) * ! ! ! ! *
*1.6. 2! - BOLOVANISURI PIETRISURI (PNP ) * ! ! ! ! *
*1.6. 3! - NISIPURI (ZBURATOARE SI MARINE) (PNN ) * ! ! ! ! *
*1.6. 4! - RIPE - RAVENE (PNR ) * 2.1 ! ! ! ! 2.1 *
*1.6. 7! - GROPI DE IMPRUMUT SI DEPUNERI STERILE (PNG ) * ! ! ! ! *
*1.7. ! FISIE FRONTIERA (PF ) * ! ! ! ! *
*1.8. ! TERENURI SCOASE TEMPORAR DIN FOND FOREST. NEREPRIM. (PT ) * ! ! ! ! *
************************************************************************************************************************************
30
2.4.5. Suprafaţa fondului forestier pe categorii de folosinţă şi specii
Tabelul 2.4.5.1 *******************************************************************************************************************
* ! * T O T A L ! MINISTERUL! ! ALTI *
*NR.! DENUMIREA INDICATORILOR *(COL.2+3+4)! MEDIULUI ! AGRICULT. ! DETINATORI*
* ! * ! ! ! *
*RD.! * HA ! HA ! HA ! HA *
*-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* A ! B * 1 ! 2 ! 3 ! 4 *
*=================================================================================================================*
* 1! F O N D U L F O R E S T I E R T O T A L (RIND 2+33) * 221,0 ! ! ! 221,0 *
* ! ------------------------------------------------------------*-----------!-----------!-----------!-----------*
* 2! S U P R A F A T A P A D U R I L O R TOTAL (RIND 3+10) * 217,4 ! ! ! 217,4 *
* ! ----------------------------------------------------------*-----------!-----------!-----------!-----------*
* 3! R A S I N O A S E * 2,0 ! ! ! 2,0 *
* ! --------------------------------------------------------*-----------!-----------!-----------!-----------*
* 4!MOLID * ! ! ! *
* 5! - DIN CARE : IN AFARA AREALULUI * ! ! ! *
* 6!BRAD * ! ! ! *
* 7!DUGLAS * ! ! ! *
* 8!LARICE * ! ! ! *
* 9!PINI * 2,0 ! ! ! 2,0 *
* 10! F O I O A S E (RIND 11+12+15+21) * 215,4 ! ! ! 215,4 *
* ! --------------------------------------------------------*-----------!-----------!-----------!-----------*
* 11!FAG * ! ! ! *
* 12!STEJARI * 198,7 ! ! ! 198,7 *
* 13! -PEDUNCULAT * 0,1 ! ! ! 0,1 *
* 14! -GORUN * 33,3 ! ! ! 33,3 *
* 15! DIVERSE SPECII TARI * 15,3 ! ! ! 15,3 *
* 16! - SALCIM * 8,8 ! ! ! 8,8 *
* 17! - PALTIN * 0,2 ! ! ! 0,2 *
* 18! - FRASIN * 1,0 ! ! ! 1,0 *
* 19! - CIRES * ! ! ! *
* 20! - NUC * ! ! ! *
* 21! DIVERSE SPECII MOI * 1,4 ! ! ! 1,4 *
* 22! - TEI * ! ! ! *
* 23! - PLOP * 0,2 ! ! ! 0,2 *
* 24! - DIN CARE : PLOPI EURAMERICANI * 0,2 ! ! ! 0,2 *
* 25! - SALCII * ! ! ! *
* 26! - DIN RD. 25 IN LUNCA SI DELTA DUNARII * ! ! ! *
* 33! A L T E T E R E N U R I - T O T A L * 3,6 ! ! ! 3,6 *
* 34! TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE CULTURA SILVICA * 0,5 ! ! ! 0,5 *
* 35! TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE PRODUCTIE SILVICA * 1,0 ! ! ! 1,0 *
* 36! TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE ADMINISTRARE FOREST * ! ! ! *
* 37! TERENURI AFECTATE IMPADURIRII * 0,5 ! ! ! 0,5 *
* 38! - DIN CARE : IN CLASA DE REGENERARE * 0,5 ! ! ! 0,5 *
* 39! TERENURI NEPRODUCTIVE * 2,1 ! ! ! 2,1 *
* 40! FISIE FRONTIERA * ! ! ! *
* 41! TERENURI SCOASE TEMPORAR DIN FONDUL FORESTIER * ! ! ! *
*******************************************************************************************************************
2.5. Enclave
În fondul forestier al Parohiei Sfânta Treime Craiova, nu sunt enclave.
2.6. Organizarea administrativă
Pădurea Parohiei Sfânta Treime Craiova, are contractul de administraţie şi pază, încheiat cu
Ocolul silvic Vânju Mare şi este arondată la următoarele structuri teritoriale ale ocolului:
Tabelul 2.6.1
District Canton Parcele aferente
Suprafaţa
Nr. Denumire Nr. Denumire ha %
1 Slaşoma 3 Pietriş 1-7 221,0 100
Această arondare permite gospodărirea şi paza pădurilor din UP, la nivel tehnic corespunzător.
31
3. GOSPODĂRIREA ÎN TRECUT
3.1. Istoricul şi analiza modului de gospodărire a pădurilor din trecut până la intrarea în
vigoare a amenajamentului expirat
3.1.1. Evoluţia proprietăţii şi a modului de gospodărire a pădurilor înainte de anul 1948
Primele menţiuni referitoare la Pădurea Broscari-Pietriş datează din anul 1811 cînd Marele
logofăt Barbu Ştirbei donează prin testament Bisericii Sfânta Treime din Craiova, Moşia Broscari din
Mehedinţi, din care ,,aproape 450 pogoane este pădure în creştere". Proprietarul a găsit în arhiva bisericii
,,Planul pădurii Broscarii" din anul 1889, noiembrie 1, însuşit de ,,Comisiunea de amenajament" formată
dintr-un subinspector şi doi ,,guardi generali". Suprafaţa pădurii amenajate la nivelul anului 1889 era de
209,5060 ha, cu enclave (,,poene") de 9,5066 ha.
Pădurea luată în studiu în prezent (parcelele 1-7), aparţinea deci categoriei pădurilor private,
gospodărite pe bază de amenajament silvic.
Privitor la modul de gospodărire, a fost studiat ,,Amenajamentul pădurii Broscari" şi o serie de
documente referitoare la modul de respectare a regimului silvic la nivelul anilor 1940, din care
consemnăm: ,,......văzând că regenerarea se poate face perfect în mod natural prin lăstărire şi că în
viitor putem avea o pădure mult mai frumoasă decât cea actuală, prin interzicerea de la început a
păşunatului şi prin aplicarea a oarecari operaţiuni culturale, pentru atingerea acestor scopuri, am
ficsat esploatabilitatea relativă, adoptând regimul crângului cu tratamentul crângului simplu. Pentru
esploatarea şi regenerarea completă a acestei păduri am luat o revoluţiune de 24 ani împărţită în trei
perioade de câte opt ani fiecare. Astfel, în prima perioadă se va face esploatarea complectă a masivelor
actuale, în felul prevăzut la regulamentul de esploatare. În a doaua perioadă, care va fi o perioadă de
aşteptare şi care va avea tot durata de opt ani, se va face mici curăţituri, pe unde masivul va fi prea des
şi unde esenţele secundare vor copleşi pe cele de valoare. În a treia perioadă de aşteptare, de 8 ani, se
vor face operaţiuni mai mari de curăţire şi lămurire şi la jumătatea acestei perioade, adecă după 20 de
ani se va revizui acest regulament şi amenajament şi dacă regenerarea va fi complectă şi creşterea
satisfăcătoare se va menţine revoluţia de 24 ani, iar contrariu se va aviza la modificare".
Concluzionăm că pădurea Broscari Pietriş a fost amenajată încă din anul 1889 şi gospodărită
după regulile vremii. Exista chiar şi un regulament de exploatare şi servicii silvice care urmăreau
aplicarea acestora prin inspectarea periodică a pădurii, ocazie cu care erau reprimite parchetele
exploatate şi stabilite cele în rând pentru anul forestier următor.
Constatările inspecţiilor, propunerile de ordin tehnic şi administrativ erau aduse la cunoştinţă
proprietarului pădurii.
3.1.2. Modul de gospodărire a pădurilor după anul 1948 până la intrarea în vigoare a
amenajamentului expirat
3.1.2.1. Evoluţia constituirii unităţii de producţie şi a bazelor de amenajare până la
amenajarea anterioară (inclusiv)
Unitatea de producţie Parohia Sfânta Treime Craiova, este proaspăt constituită, aşa încât nu se
poate vorbi de o evoluţie a constituirii acestei unităţii.
Câteva generalităţi despre U.P. I Furcituri, din care s-a constituit U.P. Parohia Sfânta Treime
Craiova, au caracter nerelevant doar cu totul şi cu totul informativ.
Astfel, prin etatizare pădurile au fost trecute integral în patrimoniul statului, în anul 1948. Ele au
fost amenajate unitar pentru prima oară, în anul 1955 (U.P. XIV Broscari - M.U.F.G. Vînju Mare).
Revizuiri ale amenajamentului s-au executat în anii: 1966 (U.P. V Furcituri - O.S. Vânju Mare),
1977 (U.P. V Furcituri - O.S. Vânju Mare), 1987 (U.P. V Furcituri - O.S. Vânju Mare) şi 1997 (U.P. I
Furcituri - O.S. Vânju Mare).
În tabelul 3.1.2.1.1. au fost înscrise doar datele ce au relevanţă şi care au putut fi reconstituite.
32
Tabelul 3.1.2.1.1
Anul
amena
jării
Suprafaţa U.P. Subunităţi de gospodărire Regim Compo
ziţia ţel
Exploat
abilitate
a şi
vîrsta
medie a
expl.
Ciclul
Totală Grupa I Denumire Supr. %
1955 C codru coresp.
tipului
natural
fundam
ental
tehnică 100
1966 C codru tehnică 100
1977 C codru tehnică 100
1987 A codru tehnică 100
1997 A codru tehnică 100
Cât priveşte evoluţia bazelor de amenajare, acestea au fost adoptate în raport de structura
arboretelor:
- regimul - codru - pentru arboretele de stejari şi crâng pentru arboretele de salcâm;
- compoziţia ţel: corespunzătoare tipului natural de pădure;
- tratamente: tăieri progresive - în arborete de stejari, tăieri în crâng în arborete de salcâm şi tăieri
de conservare;
- exploatabilitatea: tehnică şi de protecţie;
- ciclu: 100 ani pentru arboretele de stejari şi 25-30 de ani în arboretele de salcâm.
3.1.2.2. Evoluţia reglementării producţiei
Ca şi în cazul paragrafului precedent, comentariile cu privire la evoluţia reglementării producţiei
este nerelevantă, dată fiind modalitatea de constituire a U.P.
Pădurea luată în studiu, a fost gospodărită din acest punct de vedere în cadrul U.P. I Furcituri,
fiind inclusă de-a lungul etapelor de amenajare în cadrul SUP - codru (specii majoritare constituite:
gârniţă, cer, gorun), urmărindu-se în special convertirea arboretelor de la regimul crâng la codru (prin
îmbătrânire sau refacere).
3.1.2.3. Aplicarea prevederilor amenajamentelor anterioare
Datele referitoare la aplicarea prevederilor amenajamentelor, se referă de asemenea la U.P. I
Furcituri şi se concretizează în cifre statistice globale pe U.P., fără referiri la nivel de arboret (u.a.).
În această situaţie, prezentarea datelor cu referire la pădurea proprietate privată din U.P. Parohia
Sfânta Treime Craiova devine irevelantă.
3.2. Analiza critică a aplicării amenajamentului exprirat
Ultimul amenajament întocmit în care a fost inclusă şi pădurea luată în studiu, a fost cel din anul
1997, reglementarea producţiei făcându-se în cadrul U.P. I Furcituri.
După retrocedarea propriu-zisă, în mai 2006 şi expirarea amenajamentului, s-au executat lucrări
în baza prevederilor de la fiacare u.a.
Astfel, analizând evidenţele existente, se constată că au fost propuse a se executa rărituri pe
suprafaţa de 194,0 ha din care a fost parcursă doar suprafaţa de 149,3 ha, extrăgându-se un volum de
1.400 m3. Din tăieri de igenă şi de produse accidentale s-a recoltat un volum total de 1.218 m
3.
Lucrările de conservare pe 3,3 ha nu au fost executate. În aceste arborete artificiale, afectate de
uscare, cu cioate îmbîtrânite, sunt necesare lucrări de împăduriri cu specii adecvate tipului natural
fundamental de pădure după extragerea exemplarelor vătămate, cu vitalitate scăzută care nu mai acoperă
bine solul.
În arboretele unde s-a aplicat tratamentul crângului simplu regenerarea este afectată de păşunat şi
sunt necesare completări şi măsuri energice de combaterea păşunatului.
33
3.3. Concluzii privind gospodărirea pădurilor
Aspecte generale referitoare la gospodărirea pădurilor din U.P. I Furcituri din care s-a reconstituit
propietatea Parohia Sf. Treime Craiova - pădure proprietate privată - pe baza prevederilor
amenajamentelor silvice anterioare, au fost prezentate în cadrul subcapitolelor precedente din cadrul
capitolului 3.
Modul de constituire al noii unităţi, face ca aceste comentarii să aibă doar caracter de
generalitate ridicat informaţiile având mai mult caracter informativ. Cu toate acestea se pot desprinde
unele concluzii, după cum urmează:
- conversiunea arboretelor de la regimul crâng la regimul codru - în cazul arboretelor constituite
din cvercinee şi specii valoroase de amestec sau de ajutor, prin aplicarea de tratamente adecvate (tăieri
progresive) care să conducă la asigurarea majoritară a regenerării arboretelor pe cale naturală;
- aplicarea cu continuitate a tăierilor de îngrijire a contribuit la ameliorarea indicatorilor tehnico-
calitativi: creşterea gradului de participare a speciilor principale şi a celor valoroase de amestec;
- tăierile de igienă au constituit o pârghie în asigurarea menţinerii stării de sănătate a arboretelor -
în urma apariţiei fenomenului de uscare intensă - prin aplicarea acestora în mod corect;
- împăduririle executate, au constituit de asemenea mijloace eficiente de ridicare a calităţii
indicatorilor tehnico-economici şi calitativi.
3.3.1. Evoluţia structurii pădurii
Faptul că pădurea luată în studiu reprezintă doar o mică parte din unitatea de producţie în cadrul
căreia s-a făcut organizarea producţiei în ultimii 50 de ani face imposibilă efectuarea unei analize
pertinente a evoluţiei structurii pădurilor pe o perioadă îndelungată, de aceea în continuare vor fi
prezentate structuri doar la nivelul amenajării precedente şi celei actuale, datele pentru structura la
nivelul amenajamentului expirat s-au centralizat doar pentru suprafaţa studiată.
Evoluţia structurii claselor de vârstă
Tabelul 3.3.1
Anul
amenajării
Suprafaţa Clase de varstă (%)
I II III IV V VI
1997 217.4 3 24 55 18
2009 217.4 2 8 54 36
Varsta medie la amenajarea actuală este de 58 ani cu 9 ani mai mare decât cea de la amenajarea
precedentă. Faptul se explică prin aceea că arboretele exploatabile sunt slab reprezentate. Fondul forestie
este alcătuit în cea mai mare parte din arborete relativ tinere, care au fost gospodărite până în anii 1960
în regim crâng şi care acum sunt conduse spre vârste înaintate în vederea conversiei acestora la codru
regulat cu regenerare prin sămânţă.
Evoluţia claselor de producţie
Tabelul 3.3.2
Anul
amenajării
Suprafaţa Clase de producţie (%)
I II III IV V
1997 217.4 - 52 43 4 1
2009 217.4 - 52 43 4 1
Clasa de producţie medie II.5. după cum se observă nu se înregistrează modificări semnificative
ale productivităţii. Este de aşteptat ca productivitatea să înregistreze progrese abia peste 20 de ani când
vor începe tăierile de regenerare. În urma acestora arboretele din sămânţă rezultate s-ar putea să aibă
productivităţi superioare celor din lăstari.
34
Evoluţia compoziţiei
Tabelul 3.3.3
Anul
amenajării
Suprafaţa Specii (%)
GÂ CE GO SC DT DM PIN
1997 217.4 39 36 15 4 3 2 1
2009 217.4 40 36 15 4 3 1 1
Compoziţia arboretelor este relativ apropiată de cea corespunzătoare tipurilor de pădure natural
fundamentale. Nu sunt de aşteptat modificări spectaculoase în următoarea perioadă deoarece ditribuţia
actuală a speciilor este apropiată de cea recomandată. Este posibil să se înregistreze uşoare scăderi ale
procentului diverselor moi.
Evoluţia densităţii
Tabelul 3.3.4
Anul
amenajării
Suprafaţa Clase de producţie (%)
0.1 -0.3 0.4 – 0.6 ≥ 0.7
1997 217.4 1 2 97
2009 217.4 2 1 97
Consistenţa medie actuală este de 0.78. În deceniul precedent aceasta era de 0.77 deci se remarcă
o oarecare ameliorare din acest puct de vedere. Consistenţele relativ reduse se datoresc fie fenomenelor
de uscare anormală, fie unor tăieri ilicite înregistrate în perioada de tranziţie socială pe care au traversat-
o aceste păduri. Este de aşteptat ca prin măsurile de gospodărire preconizate în deceniul următor
consistenţa medie să crească la cca. 0.82. Un indice optim pentru acest tip de păduri se situează în jurul
valorii de 0.85.
35
4. SUDIUL STAŢIUNII ŞI AL VEGETAŢIEI FORESTIERE
4.1. Metode şi procedee de culegere şi prelucrare a datelor de teren
Culegerea datelor de teren s-a făcut în conformitate cu prevederile "Normelor tehnice pentru
amenajarea pădurilor - 2000".
În acest sens, elementele de caracterizare a arboretului s-au determinat prin măsurători (diametru
mediu, înălţimea medie, vârstă) şi apreciere(compoziţie, consistenţă, vitalitate, provenienţă, elagaj etc).
Determinarea elementelor taxatorice a arboretelor s-a făcut prin măsurători în pieţe de probă,
uniform repartizate în cadrul u.a., astfel încât valorile determinate să caracterizeze arboretul respectiv.
Determinarea volumului unitar pentru arboretele exploatabile s-a făcut prin inventarieri integrale
sau prin suprafeţe circulare reprezentative.
S-au efectuat descrieri parcelare cu cartări staţionale, la scară mijlocie.
Pentru studiul staţional s-au executat 5 profile principale de sol corespunzător unei densităţi
medii de un profil la 50 ha şi profile de control în fiecare u.a. Pentru determinarea caracteristicilor fizico-
chimice ale solurilor s-au prelevat probe de sol din 3 profile în vederea analizei de laborator.
Tipurile de staţiune au fost determinate în funcţie de condiţiile de relief, substratul litologic, tipul
de sol, condiţii climatice, literatură de specialitate, atlase şi hărţi geografice, hărţi cu unităţi de relief,
hărţi pedologice.
Datele de teren referitoare la studiul staţional şi al vegetaţiei (arboret, subarboret, tip de floră) au
fost codificate şi înscrise în fişele de descriere parcelară, în vederea prelucrării pe calculator şi obţinerii
situaţiilor sintetice (evidenţe de amenajament, planuri de amenajament etc).
4.2. Elemente privind cadrul natural specific U.P.
Pădurile ce aparţin U.P. Parohia Sf. Treime - Craiova se află situate în treimea superioară a
pârâului Blahniţa, pe versantul stâng al acestuia.
4.2.1 Geologie
Substratul litologic este format - în principal - din formaţiuni de roci sedimentare de vârstă
cuaternară (pleistocen), care au favorizat formarea argiluvisolurilor astfel:
- straturi de nisipuri fine până la grosiere sau pietrişuri aparţinând pleistocenului inferior,
favorizând formarea solurilor brune roşcate luvice;
- depozite löessoide aparţinând pleistocenului superior şi mediu şi care formează un strat
continuu cu grosimea de 5-15 m în care este prezentă şi argila (strat de "argilă roşie"), favorizând
formarea solurilor brune roşcate.
4.2.2 Geomorfologie
Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul luat în studiu aparţine dealurilor din Piemontul
Bălăciţei în partea de sud-vest a acestuia, la interferenţa cu Câmpia Blahniţei din partea de sud-vest a
Câmpiei Olteniei şi aparţine zonei fitoclimatice FD1 caracterizată prin prezenţa versanţilor lungi, puţin
abrupţi, cu unele apariţii inerente a proceselor de versant, cum ar fi eroziunea de suprafaţă.
Altitudinea variază între minima de 170 m (u.a. 7A) şi maxima de 310 m (u.a. 3D), altitudinea
medie fiind de 240 m.
Versanţii, ca formă predominantă de relief, au pante ce variază de la 5g la 35
g, expoziţii variabile
de la însorită la parţial însorită şi umbrită.
În mod sintetic, datele cu privire la altitudine, pante şi expoziţie se prezintă în tabelul 4.2.1.
36
Tabelul 4.2.1 Specificări
Forma de relief Înclinare (g) - ha/% Expoziţia ha/%
Luncă Versant Total <1 1-6 7-15 16-30 31-40 Total Fără
expoz. Însorită
Parţ. însorită
Umbrită Parţ.
umbrită Total
1,5 216,4 217,9 1,5 2,4 72,4 140,5 1,1 217,9 1,5 109,6 11,2 20,1 75,5 217,9
0,7 99,3 100 0,7 1,1 33,2 64,5 0,5 100 0,7 50,3 5,1 9,2 34,7 100
Alte terenuri 3,1 Alte terenuri 3,1 Alte terenuri 3,1
TOTAL U.P. 221,0 TOTAL U.P. 221,0 TOTAL U.P. 221,0
4.2.3 Hidrografie
Pădurea din U.P. Parohia Sfânta Treime - Craiova este localizată în treimea superioară a
bazinului hidrografic al râului Blahniţa, afluent de stânga al Dunării.
Acesta îşi are izvoarele în Platforma Strehaiei şi curge spre sud, prin comunele Livezile la circa
0,5- 1,0 km în vestul pădurii şi Rogova după care spre vest prin comuna Pătulele se îndreaptă spre
Dunăre în care se varsă la sud de comuna Gogoşu.
Pădurea (Broscari - Pietriş) luată în studiu este străbătută de o reţea de văi şi pâraie, afluenţi
direcţi de stânga ai Blahniţei: v. Smârcioaga, pr. Fântânii, pr. Broscari, v. Trestioarei, og. Bârgău.
Acestea din urmă, au un debit semipermanent, în timpul verii seacă, iar în timpul ploilor abundente pot
avea caracter torenţial.
Aportul freatic al acestor pâraie, ca şi al Blahniţei este destul de redus. În această situaţie,
regimul hidric, este asigurat în cea mai mare parte din precipitaţii.
În cazuri de secetă prelungită au loc fenomene de uscare, resimţite din plin în ultimii 15 - 20 ani.
4.2.4 Climatologie
Teritoriul analizat - corespunzător zonei colinare acoperite cu păduri - aparţine zonei climatice de
"tip temperat - continental", cu precipitaţii medii anuale sub 600 mm, temperatura lunii celei mai calde
peste 220C. Datele climatice pentru zona luată în studiu, sunt preluate de la Staţia Meteorologică
Drobeta-Turnu Severin.
4.2.4.1 Regimul termic
Tabelul 4.2.4.1.1 A. REGIMUL TERMIC
Temperaturi lunare, anuale 0C
Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Media
anuală Ampl.
Valori -0,9 0,9 6,0 11,8 17,1 20,8 23,1 22,7 18,6 12,5 6,2 1,4 11,7 24,0
Numărul zilelor cu temperaturi maxime mai mari de 300C
Luna IV V VI VII VIII IX X Anual
Valori 0,1 1,3 8,2 17,9 16,4 5,6 0,3 49,8
Tabelul 4.2.4.1.2 Temperaturi medii zilnice (0
0C) pentru perioada bioactivă şi de vegetaţie
Specificări
Perioada bioactivă t≥0°C Perioada de vegetaţie
Data trecerii temperaturi
medii zilnice prin 0°C Durata în zile
a interval. cu
temperaturi
peste 0°C
Suma temperaturi
medii zilnice cu
temperaturi peste
0°C
Durata trecerii
temperaturi medii
zilnice prin 10°C
Durata în
zile a
interv. cu
temp.
peste
10°C
Suma
temperat.
medii zilnice
cu temp.
peste 10°C Prima zi
Ultima
zi Prima zi Ultima zi
Valori 7.II 28.II 325 4311 7.IV 27.X 204 2754
Date medii privind extreme ale îngheţului
37
Tabelul 4.2.1.3
Specificări
Primul îngheţ (toamna) Ultimul îngheţ (primăvara) Durata
medie a
intervalului
fără îngheţ Data medie
Cel mai
timpuriu
Cel mai
târziu Data medie
Cel mai
timpuriu
Cel mai
târziu
Date 11 XI 28 IX 14 XII 3 IV 6 III 1 V 222
Numărul zilelor cu îngheţ (t<00C)
Lunile I II III IV V IX X XI XII Anual
Date 24,5 20,9 12,4 1,5 - - 0,4 6,1 18,2 84,0
Temperaturi medii pe anotimpuri, maxime absolute, amplitudinea
Specificări Temperatura medie a
anotimpului cald
Temperatura medie a
anotimpului rece
Media
temperaturilor
maxime absolute
anuale
Media
temperaturilor
minime absolute
anuale
Amplitudinea
absolută anuală
Valori
înregistrate
(0C)
22,5 0,5 31,3 -11,8 67,5
4.2.4.2 Regimul pluviometric
Tabelul 4.2.4.2.1 B. REGIMUL PLUVIOMETRIC
Precipitaţii atmosferice (mm) - medii lunare multianuale
Lunile I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anul
Valori 49,3 42,5 43,1 53,7 73,3 71,7 46,0 44,7 44,6 66,1 69,0 57,0 661,0
Precipitaţii maxime în 24 ore (mm), data înregistrării
Lunile I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Ma-
xima
Valori 55,6 36,6 34,8 39,8 55,1 82,7 76,7 96,6 82,9 64,0 160,5 36,3 160,5
Data 1953 1929 1904 1905 1953 1926 1899 1951 1911 1944 1937 1950 1937
Numărul zilelor cu precipitaţii / an cu peste ... mm
Specificări 0,1 1,0 2,0 5,0 10,0 20,0
Valori
înregistrate 104,2 81,3 66,5 41,5 21,1 6,4
Cantităţi medii de precipitaţii pe ... (mm)
Specificări Valori
În anotimpul secetos - iarna 148,8
În anotimpul cel mai ploios - vara 162,4
Perioada de vegetaţie - aprilie - septembrie 334,0
4.2.4.3 Indicatori sintetici
Tabelul 4.2.4.3.1 INDICATORI SINTETICI AI DATELOR CLIMATICE
Evapotranspiraţia potenţială - medii lunare şi anuale (mm)
Lunile I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anul
Valori 0 1 19 53 97 128 149 136 89 47 16 2 737
Excedentul şi deficitul de apă din sol, faţă de evapotranspiraţia potenţială (mm)
Lunile I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual
Excedent 49 41 25 - - - - - - 19 53 67 254
Deficit - - - 1 24 56 103 91 44 - - - 319
Umezeala relativă - medii lunare, media anuală (%)
Lunile I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual
Valori 84 83 80 68 66 65 64 58 64 77 83 86 73
Indici de ariditate de Martonne - valori lunare şi media anuală
Lunile I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual
Valori 38,4 30,5 20,8 17,8 20,0 23,3 13,9 13,6 11,6 24,9 29,9 33,2 23,1
Indici de ariditate de Martonne, pe anotimpuri
Anotimpuri Primăvara Vara Toamna Iarna Sezon de vegetaţie
Valori 19,5 16,9 22,1 37,2 16,7
38
4.2.4.4 Regimul eolian
Tabelul 4.2.4.4.1 C. REGIMUL EOLIAN
Frecvenţa vîntului (%) / viteza vântului (m/s) - direcţie, luni, an
Luna
Direcţia
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII An
N Frecv. 3,5 2,8 3,6 4,8 4,6 5,0 3,5 3,7 3,6 3,6 3,3 3,1 3,8
Vit. 2,1 1,5 0,6 3,8 2,1 1,9 1,8 0,6 1,1 2,4 1,5 1,7 2,2
NE Frecv. 9,4 10,0 12,1 12,3 13,4 10,9 8,0 9,1 12,0 14,5 14,1 11,6 11,4
Vit. 2,3 1,6 1,3 2,3 2,0 1,5 1,8 1,9 1,2 2,5 1,8 1,6 1,9
E Frecv. 5,5 5,7 6,7 6,4 6,1 3,7 3,7 4,1 4,2 5,5 4,9 5,0 5,1
Vit. 1,9 1,6 2,1 2,5 2,0 2,0 1,8 1,9 1,8 2,5 2,1 1,8 1,9
SE Frecv. 5,3 6,7 7,7 7,6 6,7 5,2 5,8 7,5 6,9 4,6 5,3 5,0 6,2
Vit. 2,0 1,5 1,9 2,0 2,0 2,3 1,5 3,1 1,9 1,6 1,9 1,5 1,8
S Frecv. 2,9 4,1 4,0 4,6 5,0 4,3 3,7 4,8 4,6 3,1 2,9 2,8 3,9
Vit. 1,0 1,0 1,2 1,9 1,8 1,7 1,5 2,8 1,0 1,8 1,0 0,8 1,3
SV Frecv. 4,9 4,5 4,7 5,0 6,8 5,1 6,2 6,2 5,7 4,5 5,3 5,0 5,6
Vit. 2,2 1,6 2,2 3,0 1,5 2,3 1,9 1,6 0,9 1,0 1,6 1,1 1,7
V Frecv. 10,7 12,9 11,9 13,6 14,2 16,7 17,0 12,9 11,4 9,3 9,2 9,9 12,4
Vit. 5,0 5,9 5,5 5,9 3,4 3,9 4,1 4,4 5,0 4,0 4,1 3,9 4,1
N
V
Frecv. 12,3 12,6 13,7 14,3 13,1 17,1 19,0 16,7 11,6 9,7 9,5 10,3 13,3
Vit. 6,8 6,2 6,4 6,1 5,0 5,9 5,1 4,7 5,7 4,4 4,3 4,2 5,2
Cal
m
Frecv. 45,5 40,7 35,6 31,4 30,3 31,0 33,1 35,0 40,0 45,2 45,5 47,3 38,3
Vit. - - - - - - - - - - - - -
4.2.5 Favorabilitatea factorilor determinanţi climatici pentru specii forstiere
Câteva observaţii suplimentare cu privire la condiţiile climatice rezultate din cele prezentate şi
influenţa acestora asupra vegetaţiei forestiere vor fi prezentate în continuare.
Datele climatologice prezentate, reprezintă valori medii multianuale pentru parametrii respectivi,
valori determinate de "Institutul Meteorologic" pentru perioada 1896 - 1955 şi publicate în "Monografia
Geografică a României" şi "Atlasul Climatologic" - pentru staţia "Drobeta Turnu Severin".
Favorabilitatea factorilor climatici
Tabelul 4.2.5.1
Factori caracteristici Valoare
factor
Favorabilitatea pentru speciile
Gârniţă Gorun Cer
Temperatura medie anuală (oC) 11.7 R S R
Precipitaţii medii anuale (mm) 661 R R R
Suma temperaturilor medii diurne ≥ 0oC 4311 M S M
Suma temperaturilor medii diurne ≥ 10oC 2754 - R -
Durata perioadei de vegetaţie (luni) 6-7 M-S R M-S
Conţinul în argilă fină (%) 21 ~ 33 R R R
Grad de saturaţie în baze 55 ~ 65 M R R
Umezeala relativă în luna iulie (%) 64 M S-M -
R- favorabilitate ridicată: M- favorabilitate mijlocie: S- favorabilitate scăzută
39
Din studierea datelor climatice prezentate rezultă că:
- Valoarea mediei multianuale a regimului termic (11,70C) satisface în condiţii medii cerinţele
faţă de căldură ale cerului şi gârniţei dar şi a gorunului (în condiţii de microclimat local - versanţi
umbriţi şi semiumbriţi).
Tot în ceea ce priveşte regimul termic este de reţinut numărul relativ mare (49,2) al zilelor cu
temperaturi caniculare (de peste 300C) care, în eventualitatea coinciderii şi cu o perioadă de secetă
severă, pot cauza prejudicii majore vegetaţiei forestiere.
Referitor la suma temperaturilor medii diurne mai mari de 100C, valoarea de 2754
0C, satisface în
condiţii medii la superioare exigenţele cerului, gârniţei, gorunului şi speciilor de amestec.
- Sub aspectul cantităţii medii anuale de precipitaţii, valoarea de 661,0 mm/an satisface în
condiţii medii spre superioare cerinţele tuturor speciilor în cultură.
Cantitatea de precipitaţii însă nu este uniform repartizată în tot cursul anului, manifestându-se un
deficit mai ales la sfârşitul sezonului de vegetaţie.
Sub acest aspect, este important de menţionat, nivelul mediu anual al evapotranspiraţiei
potenţiale ca rezultantă a acţiunii simultane a celor trei factori climatici: termic, eolian şi pluviometric.
Valoarea acestuia pentru teritoriul luat în studiu este de 737 mm/an. Dacă o comparăm pe aceasta
cu regimul mediu anual de precipitaţii de 661,0 mm/an rezultă un deficit potenţial de umiditate de
76 mm/an.
În anii în care regimul precipitaţiilor atmosferice este sub cel mediu anual - ani în care o
probabilitate de apariţie este destul de mare în zonă - acest deficit tinde să crească şi să atingă valori şi
mai mari cu urmări nefaste asupra vegetaţiei forestiere.
Cel mai recent, astfel de condiţii s-au manifestat în perioada 1986 - 1995, provocând uscarea în
exces a unor arborete, cu pagube importante în acest sens.
- Valorile indicilor de ariditate, coroborate cu celelalte elemente climatice, încadrează suprafaţa
luată în studiu în provincia climatică C.f.a.x. (după Koppen) - adică climat temperat cu veri calde şi ierni
blânde, iar după altă raionare (M. Stoenescu) în provincia II A.p.s.1 - sector cu climă continentală (II),
ţinutul climat de câmpie (A), districtul climatic de pădure (p), subdistrictul vestic (s).
- Din prezentarea datelor climatice care caracterizează teritoriul luat în studiu rezultă că în cazul
manifestării acestora în limitele mediilor multianuale, gradul de favorabilitate pentru speciile forestiere
din zonă este cuprins între mijlocie şi superioară.
În situaţiile în care, însă, unul din principalii factori climatici (regimul pluviometric sau regimul
termic) ies din limitele mediilor multianuale, pot avea loc consecinţe nefaste asupra vegetaţiei forestiere.
Astfel, în perioada 1986 - 1995 au fost ani consecutivi în care regimul pluviometric a fost cu
până la aproape 50% mai mic decât media multianuală, ceea ce a dus la producerea de mari dezechilibre
hidrice în bilanţul de nutriţie a arborilor având ca urmare declanşarea unui fenomen de uscare în masă la
principalele specii forestiere: cer, gârniţă.
În concluzie putem spune că productivitatea speciilor forestiere principale (gârniţă, cer şi gorun)
corespunde sub raportul favorabilităţii factorilor climatici şi edafici. Pe termen mediu şi lung efectul
schimbărilor climatice poate conduce la diminuarea productivităţii în special a gorunului şi a gârniţei.
4.3. Soluri
4.3.1. Evidenţa şi răspândirea teritorială a tipurilor de sol
Condiţiile climatice, formele de relief, unităţile geomorfologice precum şi materialul parental au
determinat formarea tipurilor de soluri caracteristice zonei luate în studiu.
Pentru determinarea tipurilor şi subtipurilor de sol au fost efectuate 5 profile principale de sol
(u.a. 2D, 5A, 6C, 7A, 7H) iar din 3 dintre acestea (5A, 6C, 7A) au fost recoltate probe pentru analize de
laborator. În fiecare u.a au fost executate profile de control. Ca urmare au fost identificate patru tipuri cu
6 subtipuri de sol prezentate în tabelul 4.3.1.
40
Clasificarea pe tipuri şi subtipuri de sol s-a făcut după “Sistem român de taxonomie a solurilor"
(SRTS - 2003), dar pentru continuitate au fost trecute în paranteze şi denumirile după "Sistemul român
de clasificare a solurilor" – 1980.
Evidenţa tipurilor de sol
Tabelul 4.3.1.1
Clasa de soluri Tipul şi subtipul de sol Codul Succesiunea
orizonturilor
Suprafaţa
ha %
Sistemul de clasificare (2003/1980)
LUVISOLURI /
ARGILU-
VISOLURI
Preluvosol roşcat
(Brun roşcat tipic)
2101
Ao-Bt-C 107,8 49,4
Preluvosol roşcat vertic
(Brun roşcat vertic)
2103
Ao-Bty-C
1,9 0,9
Preluvosol litic
(Brun argiloiluvial litic)
2207
Ao-Bt-R
1,1 0,5
Luvosol roşcat
(Brun roşcat luvic tipic) 2301 Ao-El-Bt-C 100,6 46,2
Luvosol roşcat vertic
(Brun roşcat luvic vertic) 2302 Ao-El-Bty-C 5,0 2,3
Total: LUVISOLURI - 216,4 99,3
NEEVOLUATE Aluviosol gleic
(Aluvial gleizat) 9506 Ao-GoGr 1,5 0,7
Total 1 - 217,9 100
Alte terenuri - 3,1 -
TOTAL U.P. - 221,0 -
4.3.2. Descrierea tipurilor şi subtipurilor de sol
Preluvosol roşcat - are profil Ao-Bt-C, cu răspândire majoritară în cadrul U.P. (49%), format pe
depozite löessoide, pe versanţi cu pante şi expoziţii diverse. Este puternic la moderat acid (pH = 4,95 -
5,39), slab la moderat humifer (în descreştere pe profil de la 5,39% în orizontul superior la 1,82% în cel
inferior, slab la moderat spre bine aprovizionat cu azot total (0,095 - 0,281 g%), destul de bine
aprovizionat cu fosfor mobil (18,60 - 36,0 mg%), mijlociu bogat la foarte bine aprovizionat cu potasiu
mobil (7,87 - 20,52 mg%) mezobazic la eubazic cu un grad de saturaţie în baze de schimb V = 65,99 -
82,08%, lutos la luto-argilos, de bonitate mijlocie pentru cer şi gârniţă şi gorun dată de troficitatea
potenţială ridicată.
În prezent pe astfel de soluri se găsesc arborete de cer, gârniţă, amestecuri dintre acestea şi gorun,
provenite - în majoritate din lăstari - care realizează clase mijlocii şi superioare de producţie (clasa de
producţie fiind direct influenţată şi de tratarea repetată a arboretelor în crâng cu regenerare din lăstari).
Preluvosol roşcat vertic - cu reprezentare nesemnificativă (1%) profil Ao-Bty-C format pe luturi
grele, puternic acid la moderat acid (pH = 4,32 - 5,32%), slab la moderat humifer, în descreştere pe
profil de la 4,63% în orizontul superior la 0,92% în orizonturile inferioare, oligo-mezobazic în orizontul
superior (V = 55,23%), şi eubazic în profunzime (V = 81,36%), foarte slab, la slab - moderat
aprovizionat în azot total (0,048 - 0,241, slab la relativ bine aprovizionat în fosfor mobil (42,28 -
44,41 mg%), slab la moderat aprovizionat în potasiu accesibil (6,52 - 8,75 mg%), lutos la suprafaţă şi
argilos greu-vertic (47,48% - argilă).
Factorul limitativ al acestui sol, pentru vegetaţia forestieră îl constituie orizontul vertic, compact
ce limitează grosimea fiziologică, realizând un volum edafic util relativ mic.
41
Pe acest sol, se află în general arborete artificiale, constituite în general din specii de frasin
american, arţar, mojdrean, salcâm la care se adaugă cerul şi gârniţa, destul de slab reprezentate în
proporţie de 10-20%. Arboretele sunt de slabă productivitate. Aceste arborete, în măsura în care starea
de degradare se accentuează, vor fi înlocuite treptat cu specii corespunzătoare tipului natural de pădure
(cer, gârniţă şi specii principale de amestec).
Luvosol roşcat - , este bine reprezentat în cadrul U.P. (46%), cu succesiunea de orizonturi Ao-
El-Bt-C este format pe substraturi de löess şi depozite löessoide, luturi fine etc. Reacţia solului este
puternic acidă la moderat acidă (pH = 4,56 - 5,72), slab la moderat aprovizionat în humus (1,53 -
6,53%), moderat aprovizionat cu azot total (0,069 - 0,340 g%), slab la moderat aprovizionat în fosfor
mobil (23,48 - 35,22 mg%), moderat la bine aprovizionat în potasiu accesibil (9,69 - 13,99 mg%),
mezobazic (V = 53,51%) la eubazic (V = 87,60%), cu textură luto-prăfoasă la suprafaţă şi luto-argiloasă
în profunzime de bonitate superioară şi mijlocie pentru cer şi gârniţă. Cu toate că la suprafaţă solul este
debazificat şi sărăcit în substanţe nutritive, bonitatea superioară este determinată de textura relativ
uşoară, cu capacitate mare de reţinere a apei şi de aerisire.
Luvosol roşcat vertic foarte slab reprezentat (2%) cu profil Ao-El-Bty-C, format pe terenuri
relativ plane sau foarte uşor înclinate, pe luturi grele, puternic acid la suprafaţă (pH = 4,44) acid la
moderat slab acid în profunzime (pH = 6,46), slab la slab - moderat humifer (0,29 - 4,42%), mezobazic
la suprafaţă (V = 60,99%) şi eubazic în profunzime (V = 90,79%), slab la moderat aprovizionat în azot
total (0,015 - 0,230), slab la mijlociu aprovizionat în fosfor mobil (22,59 - 49,98 mg%), moderat la
foarte bine aprovizionat în potasiu accesibil, luto-argilos la suprafaţă şi argilos greu-vertic în profunzime
(argilă 37,62 - 43,09%), de bonitate mijlocie pentru cer şi gârniţă.
Factorii limitativi pentru vegetaţia forestieră sunt compactitatea ridicată, procese reduse de
aerisire (caracter vertic).
Aluviosol gleic - cu răspândire nesemnificativă în cadrul U.P. (sub 1%) cu profil Ao-Go-Gr slab
la moderat alcalin, moderat humifer, foarte slab carbonatic, mijlociu aprovizionat cu azot total, foarte
slab în fosfor şi bine aprovizionat în potasiu accesibil, de bonitate mijlocie spre superioară pentru anin
negru şi frasin.
Preluvosol litic, nesemnificativ în cadrul U.P., cu profil Ao-Bt-R, în general cu roca la zi,
orizont A foarte subţire, urmare a eroziunilor excesive sau decopertărilor.
42
4.3.3. Buletin de analiză (extras)
N
r.
crt.
U.P. (U.P.)
u.a.
Tip şi subtipde sol
Orizon
t
Nivel
(cm)
Umi- ditate
%
pH
Hu
mu
s %
Ca
C
O3
%
Ba
ze de
sch
imb
me
%
Hi
dro
gen
de
schim
b
me%
Capa
cit
ate tot
ală
de sch
im
b me
%
Gr
ad de
sat
uraţie
în
baze
Vi
%
Azot
tota
l g
%
Fo
sfo
r mo
bil
mg%
Pot
asiu
asi
milabil
mg
%
ANALIZA GRANULOMETRICĂ
Textură Nisip
grosier >0,2 mm %
Nisip fin 0,2-
0,05 mm
%
Pulbere I 0,05-0,01
mm
%
Pulbere II 0,01-0,02
mm
%
Argilă
<0,002 mm %
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21
40 U.P. Parohia Sf. Treime)
u.a.: 6C
Brun roşcat vertic /
Preluvosol
roşcat vertic
Ao (0-5)
0-5 5,54 4,32 4,63 - 18,44 13,95 32,39 55,23 0,241 44,41 8,75 2,57 30,16 30,97 14,38 21,92 L
41 A/B
(6-35) 15-25 4,80 4,41 0,92 - 13,17 9,09 22,26 59,16 0,048 42,28 6,62 5,25 11,86 37,61 13,03 32,25 L.A.P.
42 Bty (36-
140)
100-110
7,97 5,32 - - 24,22 5,55 29,77 81,36 - - - 1,64 6,33 34,23 10,32 47,48 A.P.
43
(p U.P. Parohia Sf.
Treime) u.a.: 5A
Brun roşcat luvic
tipic / Luvosol roş-cat
Ao
0-6 0-6 5,67 4,56 6,53 - 22,64 12,43 35,07 64,56 0,340 32,44 13,99 2,07 29,87 25,02 13,36 29,68 L.A.
44 El
(7-31) 15-25 5,46 4,80 1,76 - 18,17 10,44 28,61 63,51 0,092 23,48 9,69 2,42 12,54 36,07 13,54 35,43 L.A.P.
45
El/Bt
(32-
51)
35-45 9,46 4,93 1,33 - 24,11 7,37 31,48 76,59 0,069 35,22 11,76 1,91 6,20 27,61 10,38 53,90 A
46 Bt
(52-
120)
81-90 7,81 5,72 - - 27,20 3,85 31,05 87,60 - - - 1,44 10,41 28,12 8,68 51,35 A
47
(p U.P. Parohia Sf. Treime)
u.a.: 7A
Brun roşcat tipic / Preluvosol roşcat
Ao (0-4)
0-4 4,95 4,95 5,39 - 19,79 10,20 29,99 65,99 0,281 18,73 20,52 2,83 14,59 41,24 15,04 26,30 L.P.
48 A/B
(5-32) 15-25 4,66 5,18 2,53 - 18,51 6,64 25,15 73,60 0,132 18,60 7,87 3,88 9,17 39,88 14,58 33,56 L.A.
49 Bt1 (33-
55)
40-50 8,36 5,16 1,82 - 23,82 7,92 31,74 75,05 0,095 36,01 12,77 1,76 9,74 28,37 10,37 49,76 A
50 Bt2 (56-
120)
85-95 7,86 5,32 - - 25,69 5,61 31,30 82,08 - - - 1,10 10,88 27,35 11,40 49,27 A
4.3.4. Lista unităţilor amenajistice pe tipuri şi subtipuri de sol
În cadrul U.P. "Parohia Sfânta Treime" - Craiova solurile ca element esenţial al ecosistemului -
pădure - prezintă o variabilitate destul de mare (tabelul 4.3.1.1) ţinând cont de faptul că teritoriul luat în
studiu are o suprafaţă destul de mică (221,0 ha, fiind determinate 6 tipuri de sol, încadrate în două clase
de soluri).
Între vegetaţia forestieră şi sol - elemente de bază ale ecosistemului - există o strânsă legătură
astfel încât speciile naturale ce vegetează pe aceste soluri (cer, gârniţă, gorun), precum şi cele cultivate
(salcâm, frasin, paltin ş.a.) găsesc condiţii de existenţă favorabile dezvoltării lor - pe de o parte - iar pe
de altă parte acestea contribuie la menţinerea fertilităţii acestora, îmbunătăţirea proceselor care au loc în
sol, rezultând astfel o condiţionare reciprocă a tuturor acestor elemente.
Caracteristicile pe ansamblu a solurilor ca: profunzime, textură, structură, regimul de umiditate,
troficitate, conţinut de argilă, conţinut de humus, aciditatea solurilor, gradul de saturaţie în baze, ne dă
posibilitatea stabilirii bonităţii solurilor din cadrul U.P. (27% de bonitate mijlocie, 72% de bonitate
superioară şi 1% de bonitate inferioară), oferind condiţii favorabile dezvoltării speciilor existente şi care
trebuie promovate în continuare.
43
În acest sens se prezintă în continuare cerinţele ecologice ale principalelor specii existente, faţă în
faţă cu cele oferite de condiţiile locale din cadrul U.P., date ce oferă posibilitatea fundamentării rapide, a
proiectelor de execuţie în cadrul lucrărilor de împădurire, după cum urmează:
***********************************************************************************************************
* S O L U R I S I U N I T A T I A M E N A J I S T I C E *
*=========================================================================================================*
* 00 *
* 0000 *
* 1N 2V1 2V2 4V 6N 6V 7N1 7N2 *
* ------------------------------------------------------------------------------------------*
* Total subtip sol 8 UA 3.1 HA *
* ------------------------------------------------------------------------------------------*
* Total tip sol 8 UA 3.1 HA *
*---------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* 21 Brun roscat *
* 2101 tipic *
* 1 A 1 B 1 D 1 E 2 A 2 B 2 E 2 F 2 G 3 A 3 B 3 C 7 A 7 B 7 C *
* 7 D 7 E 7 G *
* ------------------------------------------------------------------------------------------*
* Total subtip sol 18 UA 107.8 HA *
* 2103 vertic *
* 2 C 2 D 3 D 7 F *
* ------------------------------------------------------------------------------------------*
* Total subtip sol 4 UA 1.9 HA *
* ------------------------------------------------------------------------------------------*
* Total tip sol 22 UA 109.7 HA *
*---------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* 22 Brun argiloiluvial *
* 2207 litic *
* 1 C *
* ------------------------------------------------------------------------------------------*
* Total subtip sol 1 UA 1.1 HA *
* ------------------------------------------------------------------------------------------*
* Total tip sol 1 UA 1.1 HA *
*---------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* 23 Brun roscat luvic *
* 2301 tipic *
* 4 A 4 B 4 C 5 A 5 B 5 C 5 H 5 I 5 J 6 A 6 B *
* ------------------------------------------------------------------------------------------*
* Total subtip sol 11 UA 100.6 HA *
* 2302 vertic *
* 4 D 4 E 5 D 5 E 5 F 5 G 6 C 6 D *
* ------------------------------------------------------------------------------------------*
* Total subtip sol 8 UA 5.0 HA *
* ------------------------------------------------------------------------------------------*
* Total tip sol 19 UA 105.6 HA *
*---------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* 95 Aluvial *
* 9506 gleizat *
* 4 F 7 H 7 I *
* ------------------------------------------------------------------------------------------*
* Total subtip sol 3 UA 1.5 HA *
* ------------------------------------------------------------------------------------------*
* Total tip sol 3 UA 1.5 HA *
*---------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* Total UP 53 UA 221.0 HA *
***********************************************************************************************************
7 H u..a. – în care s-au făcut profile principale de sol
5 A u..a. – în care s-au făcut profile principale de sol şi s-au recoltate probe pentru analize
44
4.4. Tipuri de staţiune
4.4.1. Evidenţa şi răspândirea teritorială a tipurilor de staţiune
Condiţiile geomorfologice, geologice, climatice şi de sol ce caracterizează teritoriul luat în studiu
U.P. Parohia Sf. Treime Craiova, au dus la determinarea şi descrierea tipurilor de staţiune existente, după
cum urmează (tabelul 4.4.1.1):
Evidenţa tipurilor de staţiune
Tabelul 4.4.1.1
Nr. crt.
Tipul de staţiune Suprafaţa Categorii de bonitate
- ha - Tipul şi subtipul de sol
Codul Diagnoza ha % Super. Mijl. Infer.
FD1 ETAJUL DELUROS DE CVERCETE CU STEJAR (ŞI CU CER, GÂRNIŢĂ, GORUN ŞI AMESTECURI ALE ACESTORA)
1. 7.1.2.0
Deluros de cvercete cu stejar versant puternic erodat în sedimentar necalcaros şi brun edafic mic
1,1 1 - - 1,1 Brun argiloiluvial litic/
Preluvosol litic
2. 7.3.3.2
Deluros de cvercete cu stejar - Bm - podzolit - pseudogleizat cu Poa pratensis - Carex caryophyllea
60,0 27 - 60,0 -
Brun roşcat tipic/
(Preluvosol roşcat)
Brun roşcat vertic/
(Preluvosol roşcat vertic)
Brun roşcat luvic tipic/
(Luvosol roşcat)
Brun roşcat luvic vertic/
(Luvosol roşcat vertic)
3. 7.3.3.3
Deluros de cvercete cu stejar - Bs - brun podzolit puternic pseudogleizat edafic mare
155,3 71 155,3 - -
Brun roşcat tipic/
(Preluvosol roşcat)
Brun roşcat vertic/
(Preluvosol roşcat vertic)
Brun roşcat luvic/
(Luvosol roşcat)
4. 7.5.4.0
Deluros de cvercete cu stejar - Bs - brun freatic umed, gleizat şi semigleic, edafic mare, în luncă înaltă
1,5 1 1,5 - - Aluvial gleizat/
(Aluviosol gleic)
- - Total 217,9 100 156,8 60,0 1,1 -
- - % 100 - 72 27 1 -
- - Alte terenuri 3,1 - - - - -
- - TOTAL U.P. 221,0 - - - - -
45
4.4.2. Descrierea tipurilor de staţiune cu factori limitativi şi măsurile de gospodărire impuse
de aceşti factori
Tabelul 4.4.2.1 Eta
jul
fit
ocl
im
ati
c
Indicativul de clasificare şi
descrierea concisă a tipului de
staţiune
Tipul natural de
pădure şi
productivitatea
acestuia
Factori şi
determinanţi
ecologici
limitativi: riscuri
Măsuri de gospodărire impuse de factorii
ecologici şi riscuri
Lucrări
hidrotehnice şi
agrochimice
Compoziţia
optimă
Compoziţia de
împădurire în
terenuri goale
Tratament
1 2 3 4 5 6 7
FD1 ETAJUL DELUROS DE CVERCETE CU STEJAR (ŞI CU CER, GÂRNIŢĂ, GORUN ŞI
AMESTECURI ALE ACESTORA)
7.1.2.0: Deluros de cvercete cu
stejar Bi, versant puternic erodat
în sedimentar necal-caros şi brun
edafic mic
Staţiuni de bonitate inferi-oară,
pentru cer, gârniţă, go-run ± stejar
pedunculat, cu răspândire foarte
mică în ca-drul U.P. (1%) situate
pe ver-sanţi repezi, cu eroziune
pu-ternică şi alunecări.
Soluri din clasa argiluviso-lurilor
/ luvisoluri, brune ar-giloiluviale
litice / preluvoso-luri litice,
erodate, cu substra-turi în general
dure, gresii, pietrişuri ş.a.
acoperite cu de-pozite deluviale
subţiri.
Regenerarea naturală a gâr-niţei
se face cu dificultate.
Pătura erbacee: Carex sp,
Agrostis sp, Poa pratensis ş.a.
722.4: Gârniţet
de dealuri de
productivitate
inferioară
- volum edafic
mic
- eroziune exce-
sivă
- schelet în
exces
- climat secetos
- alunecări
- 7GÂ 3MJ,JU
8SC 2DT (Aj,
Arb)
60GÂ 20MJ,JU
20 Arb
100SC
Lucrări
speciale de
conservare
FD1 7.3.3.2: Deluros de cvercete cu
stejar Bm, podzolit - pseu-
dogleizat cu Poa pratensis - Carex
caryophyllea
Staţiuni de bonitate mijlocie
(Bm) - pentru cer, gârniţă (± stejar
pedunculat) şi gorun - situate pe
terenuri cu versanţi slab la
moderat înclinaţi cu expoziţii
diverse, uneori pla-touri, cu
răspândire reprezen-tativă în
cadrul U.P. (27%).
Soluri din clasa argiluviso-lurilor
/ preluvosoluri din tipurile: brune
roşcate tipice şi vertice, brune
roşcate luvi-ce tipice şi vertice
respectiv: preluvosoluri roşcate şi
verti-ce şi luvosoluri roşcate şi
ver-tice, formate pe luturi, luturi
argiloase, marne nisipoase,
731.2: Cereto-
gârniţet de dea-
luri de producti-
vitate mijlocie
741.1: Amestec
normal de goru,
gârniţă şi cer
(m)
Compactitate
mare în Bt uscat
adesea cu
schelet la bază.
4CE 4GÂ 2TE,
CI,CA,JU,PĂ
40%CE 40%GÂ
20%TE,CI,CA,
JU,PĂ
4GO 3GÂ 2CE
1TE,CI,CA,
JU,PĂ
40%GO 30%GÂ
20%CE 10%TE,
CI,CA,JU,PĂ
T. progresive
T. rase
T. crâng
(tranzitorii)
T. progresive
T. rase
46
Tabelul 4.4.2.1(continuare) 1 2 3 4 5 6 7
FD1 argile, materiale loessoide, în
general moderat compacte în
orizontul Bt(y), greu înce-pând
de la 40 cm, mijlociu profunde,
cu deficit de umidi-tate vara,
troficitate potenţială mijlocie spre
superioară.
Pătura erbacee: Poa sp, Carex sp
ş.a.
FD1 7.3.3.3: Deluros de cvercete cu
stejar - Bs - podzolit pseu-
dogleizat, brun podzolit pu-ternic
pseudogleizat edafic mare
Staţiuni de bonitate supe-rioară
pentru cer, gârniţă (± stejar
pedunculat) şi gorun, situate pe
versanţi divers înclinaţi, ce nu
depăşesc înclinarea medie de 20g
cu expoziţii variabile, dar şi pe
terenuri aproape plane (0g - 5
g),
cu răspândire majoritară în cadrul
U.P. (71%).
Soluri, din clasa argiluviso-
lurilor / preluvosoluri, din
tipurile: brune roşcate tipice şi
vertice, brune roşcate luvice
tipice şi vertice respec-tiv
preluvosoluri roşcate şi vertice
precum şi luvosoluri roşcate şi
vertice (cele vertice mai ales pe
terenuri aproape plane cu
înclinare de 0g - 10
g) cu orizontul
Bt, compact, us-cat, adesea cu
pietrişuri la bază, cu deficit de
umiditate în estival; bonitate
potenţială superioară spre
mijlocie.
Pătura erbacee: Poa sp, Ca-rex
sp. ş.a.
731.1: Cereto-
gârniţet de dea-luri
s
741.2: Amestec de
gorun, gârniţă şi
cer, de produc-
tivitate superioa-ră
Compactitate
ân Bt, uscat
adesea cu
schelet la bază.
4GÂ 4CE
2TE,CI,CA,JU
40%GÂ
40%CE
20%TE,CI,CA,
JU
4GO 3GÂ 2CE
1TE,CI,CA,JU
50%GO
20%GÂ
20%CE
10%TE,CI,CA,
JU
T. progresive
T. rase
T. progresive
T. rase
FD1 7.5.4.0: Deluros de cvercete cu
stejar - Bs - brun freatic umed,
gleizat şi semigleic, edafic mare,
în luncă înaltă
Staţiuni de bonitate superi-oară
pentru anin negru, frasin şi plop,
situate pe terenuri aşezate uşor
vălurate, în lunci rar până la des
inundabile (scurt timp), în lunci
din re-giunea de dealuri.
Soluri: aluviale / aluvioso-luri,
formate pe depozite alu-viale
variate, cu textura fină, profunde.
972.2: Anin ne-
gru pur de pro-
ductivitate supe-
rioară din regiu-
nea de dealuri
7ANN 3FR,PL
70%ANN
30%(ST)FR,PL
T. crâng
T. rase
47
4.4.3. Lista unităţilor amenajistice pe tipuri de staţiune
Tabelul 4.4.3.1 ***********************************************************************************************************
* TS ! ! U N I T A T I A M E N A J I S T I C E *
*=========================================================================================================*
* ! ! 1N 2V1 2V2 4V 6N 6V 7N1 7N2 *
* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! ! TOTAL TS: 8 UA 3.1 HA *
*=========================================================================================================*
* 7120 ! ! 1 C *
* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! ! TOTAL TS: 1 UA 1.1 HA *
*=========================================================================================================*
* 7332 ! ! 1 A 1 B 2 C 2 E 3 D 4 B 4 D 4 E 5 A 5 B 5 C 5 D 5 E 5 F 5 G *
* ! ! 5 H 5 I 5 J 6 A 6 C 6 D 7 D 7 F *
* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! ! TOTAL TS: 23 UA 60.0 HA *
*=========================================================================================================*
* 7333 ! ! 1 D 1 E 2 A 2 B 2 D 2 F 2 G 3 A 3 B 3 C 4 A 4 C 6 B 7 A 7 B *
* ! ! 7 C 7 E 7 G *
* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! ! TOTAL TS: 18 UA 155.3 HA *
*=========================================================================================================*
* 7540 ! ! 4 F 7 H 7 I *
* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! ! TOTAL TS: 3 UA 1.5 HA *
*=========================================================================================================*
* TOTAL UB: 53 UA 221.0 HA *
***********************************************************************************************************
4.4.4. Lista unităţilor amenajistice pe tipuri de staţiuni şi sol
Tabelul 4.4.4.1 ***********************************************************************************************************
* TS ! SOL ! U N I T A T I A M E N A J I S T I C E *
*=========================================================================================================*
* ! ! 1N 2V1 2V2 4V 6N 6V 7N1 7N2 *
* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! ! TOTAL SOL: 8 UA 3.1 HA *
* ---------------------------------------------------------------------------------------------------*
* TOTAL TS: 8 UA 3.1 HA *
*=========================================================================================================*
* 7120 ! 2207 ! 1 C *
* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! ! TOTAL SOL: 1 UA 1.1 HA *
* ---------------------------------------------------------------------------------------------------*
* TOTAL TS: 1 UA 1.1 HA *
*=========================================================================================================*
* 7331 ! 2101 ! 2 E *
* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! ! TOTAL SOL: 1 UA 0.3 HA *
* ---------------------------------------------------------------------------------------------------*
* TOTAL TS: 1 UA 0.3 HA *
*=========================================================================================================*
* 7332 ! 2101 ! 1 A 1 B 7 D *
* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! ! TOTAL SOL: 3 UA 18.1 HA *
* ---------------------------------------------------------------------------------------------------*
* 7332 ! 2103 ! 2 C 3 D 7 F *
* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! ! TOTAL SOL: 3 UA 1.5 HA *
* ---------------------------------------------------------------------------------------------------*
* 7332 ! 2301 ! 4 B 5 A 5 B 5 C 5 H 5 I 5 J 6 A *
* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! ! TOTAL SOL: 8 UA 35.1 HA *
*---------------------------------------------------------------------------------------------------------*
48
Tabelul 4.4.4.1 (continuare) ***********************************************************************************************************
* TS ! SOL ! U N I T A T I A M E N A J I S T I C E *
*=========================================================================================================*
* 7332 ! 2302 ! 4 D 4 E 5 D 5 E 5 F 5 G 6 C 6 D *
* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! ! TOTAL SOL: 8 UA 5.0 HA *
* ---------------------------------------------------------------------------------------------------*
* TOTAL TS: 22 UA 59.7 HA *
*=========================================================================================================*
* 7333 ! 2101 ! 1 D 1 E 2 A 2 B 2 F 2 G 3 A 3 B 3 C 7 A 7 B 7 C 7 E 7 G *
* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! ! TOTAL SOL: 14 UA 89.4 HA *
* ---------------------------------------------------------------------------------------------------*
* 7333 ! 2103 ! 2 D *
* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! ! TOTAL SOL: 1 UA 0.4 HA *
* ---------------------------------------------------------------------------------------------------*
* 7333 ! 2301 ! 4 A 4 C 6 B *
* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! ! TOTAL SOL: 3 UA 65.5 HA *
* ---------------------------------------------------------------------------------------------------*
* TOTAL TS: 18 UA 155.3 HA *
*=========================================================================================================*
* 7540 ! 9506 ! 4 F 7 H 7 I *
* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! ! TOTAL SOL: 3 UA 1.5 HA *
* ---------------------------------------------------------------------------------------------------*
* TOTAL TS: 3 UA 1.5 HA *
*=========================================================================================================*
* TOTAL UP: 53 UA 221.0 HA *
***********************************************************************************************************
49
4.5. Tipuri de pădure
4.5.1. Evidenţa tipurilor naturale de pădure
Tabelul 4.5.1.1
Nr.
crt.
Tipuri de
staţiune
Tip de pădure Suprafaţa Productivitatea naturală
- ha -
Codul Diagnoza ha % Sup. Mijl. Inf.
1. 7.1.2.0 722.4 Gârniţet de dealuri de productivitate
inferioară 1,1 1 - - 1,1
2.
7.3.3.2
731.2 Cereto-gârniţet de dealuri de produc-
tivitate mijlocie 21,8 10 - 21,8 -
3. 741.1 Amestec normal de gorun, gârniţă şi
cer (m) 38,2 17 - 38,2 -
4.
7.3.3.3
731.1 Cereto-gârniţet de dealuri (s) 104,8 48 104,8 - -
5. 741.2 Amestec de gorun, gîrniţă şi cer de
productivitate superioară 50,5 23 50,5 - -
6. 7.5.4.0 972.2 Anin negru pur de productivitate
superioară din regiunea de dealuri 1,5 1 1,5 - -
- Total - - 217,9 100 156,8 60,0 1,1
- % - - 100 - 72 27 1
- - - Alte terenuri 3,1 - - - -
- TOTAL U.P. 221,0 - - - -
4.5.2. Lista unităţilor amenajistice pe tipuri de staţiuni şi păduri
Tabelul 4.5.2.1 *********************************************************************************************************** * TS ! TP ! U N I T A T I A M E N A J I S T I C E * *=========================================================================================================* * ! ! 1N 2V1 2V2 4V 6N 6V 7N1 7N2 * * ! !-------------------------------------------------------------------------------------------* * ! ! TOTAL TP: 8 UA 3.1 HA * * ---------------------------------------------------------------------------------------------------* * TOTAL TS: 8 UA 3.1 HA * *=========================================================================================================* * 7120 ! 7224 ! 1 C * * ! !-------------------------------------------------------------------------------------------* * ! ! TOTAL TP: 1 UA 1.1 HA * * ---------------------------------------------------------------------------------------------------* * TOTAL TS: 1 UA 1.1 HA * *=========================================================================================================* * 7332 ! 7312 ! 1 A 1 B 2 C 2 E 3 D 4 B 4 D 4 E * * ! !-------------------------------------------------------------------------------------------* * ! ! TOTAL TP: 8 UA 21.8 HA * * ---------------------------------------------------------------------------------------------------* * 7332 ! 7411 ! 5 A 5 B 5 C 5 D 5 E 5 F 5 G 5 H 5 I 5 J 6 A 6 C 6 D 7 D 7 F * * ! !-------------------------------------------------------------------------------------------* * ! ! TOTAL TP: 15 UA 38.2 HA * * ---------------------------------------------------------------------------------------------------* * TOTAL TS: 23 UA 60.0 HA * *=========================================================================================================* * 7333 ! 7311 ! 1 D 1 E 2 A 2 B 2 D 2 F 2 G 3 A 3 B 3 C 4 A 4 C * * ! !-------------------------------------------------------------------------------------------* * ! ! TOTAL TP: 12 UA 104.8 HA * * ---------------------------------------------------------------------------------------------------* * 7333 ! 7412 ! 6 B 7 A 7 B 7 C 7 E 7 G * * ! !-------------------------------------------------------------------------------------------* * ! ! TOTAL TP: 6 UA 50.5 HA * * ---------------------------------------------------------------------------------------------------* * TOTAL TS: 18 UA 155.3 HA * *=========================================================================================================* * 7540 ! 9722 ! 4 F 7 H 7 I * * ! !-------------------------------------------------------------------------------------------* * ! ! TOTAL TP: 3 UA 1.5 HA * * ---------------------------------------------------------------------------------------------------* * TOTAL TS: 3 UA 1.5 HA * *=========================================================================================================* * TOTAL UP: 53 UA 221.0 HA * ***********************************************************************************************************
50
4.5.3. Lista unităţilor amenajistice în raport cu caracterul actual al tipului de pădure
Tabelul 4.5.3.1 *********************************************************************************************************** * CRT ! U N I T A T I A M E N A J I S T I C E * *=========================================================================================================* * ! 1N 2V1 2V2 3 B 4V 6N 6V 7N1 7N2 * * !--------------------------------------------------------------------------------------------* * ! TOTAL CRT: 9 UA 3.6 HA * *=========================================================================================================* *Natural ! 1 D 2 A 2 G 3 C 4 C 4 F 6 B 7 E 7 H * *fundamental !--------------------------------------------------------------------------------------------* *de prod.sup.! TOTAL CRT: 9 UA 147.5 HA * *=========================================================================================================* *Natural ! 1 B 5 B 5 J * *fundamental !--------------------------------------------------------------------------------------------* *de prod.mij.! TOTAL CRT: 3 UA 47.6 HA * *=========================================================================================================* *Artificial ! 1 E 2 B 2 F 5 H 5 I 6 D 7 C * *de product. !--------------------------------------------------------------------------------------------* *superioara ! TOTAL CRT: 7 UA 4.6 HA * *=========================================================================================================* *Artificial ! 1 A 4 D 5 E 5 F 5 G 6 A 6 C 7 A 7 F 7 G 7 I * *de product. !--------------------------------------------------------------------------------------------* *mijlocie ! TOTAL CRT: 11 UA 6.6 HA * *=========================================================================================================* *Artificial ! 1 C 2 C 2 D 2 E 3 A 3 D 4 A 4 B 4 E 5 C 5 D 7 B 7 D * *de product. !--------------------------------------------------------------------------------------------* *inferioara ! TOTAL CRT: 13 UA 10.1 HA * *=========================================================================================================* *Tinar ! 5 A * *nedefinit !--------------------------------------------------------------------------------------------* * ! TOTAL CRT: 1 UA 1.0 HA * *=========================================================================================================* * ! TOTAL UP: 53 UA 221.0 HA * ***********************************************************************************************************
4.5.4. Formaţii forestiere şi caracterul actual al tipului de pădure
Tabelul 4.5.4.1 Formaţia forestieră Caracterul actual al tipului de pădure:
Cod Denumire
Natural fundamental
de productivitate
Artificial de
productivitate Nede-
finit
ha
Total
pădure
ha
Terenuri
goale
ha TOTAL %
Sup.
ha
Mij.
ha
Sup.+
mij.
ha
Inf.
ha
72 Gârniţete pure - - - 1,1 - 1,1 - 1,1 1
73 Cereto-
gârniţete 98,3 16,8 4,3 6,7 - 126,1 0,5 126,6 58
74
Amestec de
gârniţă, cer cu
stejari
mezofiţi
48,6 30,8 6,0 2,3 1,0 88,7 - 88,7 40
97 Aninisuşri de
anin negru 1,3 - 0,2 - - 1,5 - 1,5 1
- Total 148,2 47,6 10,5 10,1 1,0 217,4 0,5 217,9 100
- % 68 22 5 5 - - 100 100 -
01 Alte terenuri - 3,1 -
- TOTAL U.P. - 221,0 -
Analizând datele din tabelele 4.5.3.2 şi din 4.5.4.1, se constată că majoritatea arboretelor sunt
grupate în două formaţii Cereto - gârniţete (58%) şi amestecuri de gârniţă şi cer cu stejari mezofiţi
(40%). Restul formaţiilor: gârniţete pure şi aninişuri de anin negru, ocupă procente aproape
nesemnificative (1%).
De asemenea se constată că marea majoritate din suprafaţă (90%) este ocupată de arborete
corespunzătoare din punct de vedere al compoziţiei, productivităţii şi a modului de regenerare, tipurilor
fundamentale de pădure.
51
Arboretele artificiale de productivitate mijlocie şi superioară (5%) şi de productivitate inferioară
(5%) au rezultat, mai ales, în urma aplicării unor tratamente cu regenerare pe cale artificială (de cele mai
multe ori soluţiile nefiind fundamentate corespunzător).
Această cauză stă la baza existenţei a 5% din suprafaţa U.P., de arborete artificiale de
productivitate inferioară.
4.6. Structura fondului de producţie şi protecţie
Structura fondului forestier pe specii, clase de vârstă şi de producţie este prezentată în tabelul
următor:
Structura fondului de producţie şi protecţie
Tabelul 4.6.1
S.U.P. Specii Supraf.
Clase de vârstă - ha Clase de producţie
I II III IV I II III IV V ha %
"A"
GÂ 87,2 40 0,4 1,0 63,3 22,5 - 67,0 19,9 0,3 -
CE 78,1 36 0,5 0,7 50,3 26,6 - 24,6 53,3 0,2 -
GO 33,3 15 - 0,5 3,2 29,6 - 17,8 15,1 0,4 -
SC 7,1 3 1,7 5,4 - - - - 1,8 3,8 1,5
FRA 4,1 2 1,0 3,1 - - - 0,9 0,9 2,3 -
PIN 1,9 1 - 1,9 - - - 0,5 1,4 - -
ANN 1,2 1 - 1,2 - - 0,5 0,7 - - -
MJ 1,1 1 - 0,7 0,4 - 0,1 - 0,9 0,1 -
DT 2,1 1 0,5 1,5 0,1 - 0,1 0,4 0,6 1,0 -
DM 0,2 - - 0,2 - - - - 0,2 - -
Total 216,3 100 4,1 16,2 117,3 78,7 0,7 111,9 94,1 8,1 1,5
% 100 - 2 8 54 36 - 51 44 4 1
"M"
SC 0,9 80 - 0,9 - - - - - 0,9 -
PIN 0,1 10 - 0,1 - - - - 0,1 - -
DT 0,1 10 - 0,1 - - - - 0,1 - -
Total 1,1 100 - 1,1 - - - - 0,2 0,9 -
% 100 - - 100 - - - - 20 80 -
"U.P."
GÂ 87,2 40 0,4 1,0 63,3 22,5 - 67,0 19,9 0,3 -
CE 78,1 36 0,5 0,7 50,3 26,6 - 24,6 53,3 0,2 -
GO 33,3 15 - 0,5 3,2 29,6 - 17,8 15,1 0,4 -
SC 8,0 4 1,7 6,3 - - - - 1,8 4,7 1,5
FRA 4,1 2 1,0 3,1 - - - 0,9 0,9 2,3 -
PIN 2,0 1 - 2,0 - - - 0,5 1,5 - -
ANN 1,2 1 - 1,2 - - 0,5 0,7 - - -
MJ 1,1 1 - 0,7 0,4 - 0,1 - 0,9 0,1 -
DT 1,2 - 0,5 1,6 0,1 - 0,1 0,4 0,7 1,0 -
DM 0,2 - - 0,2 - - - - 0,2 - -
Total 217,4 100 4,1 17,3 117,3 78,7 0,7 111,9 94,3 9,0 1,5
% 100 - 2 8 54 36 - 52 43 4 1
Terenuri de
împădurit 0,5 -
Alte terenuri 3,1 -
TOTAL U.P. 221,0 -
52
Indicatori de caracterizare a fondului forestier
Tabelul 4.6.2
Specificări UM Specii
U.P. GÂ CE GO SC FRA PIN ANN MJ DT DM
Compoziţia % 40 36 15 4 2 1 1 1 1 - 100
Clasa de producţie - 2,2 2,7 2,5 4,0 3,3 2,8 1,6 2,9 3,2 3,0 2,5
Consistenţa - 0,78 0,80 0,81 0,55 0,57 0,77 0,80 0,73 0,77 0,70 0,78
Vârsta medie ani 60 60 64 24 27 25 27 40 22 25 58
Creşterea curentă m3/an/ha 5,9 5,7 5,3 3,0 2,6 7,0 5,0 0,9 5,0 - 5,5
Volumul mediu m3/ha 180 203 242 45 32 80 251 88 102 335 188
Volumul total m3
15715 15863 8053 359 128 161 301 97 214 67 40958
Analizând datele prezentate (tabelul 4.6.1 şi tabelul 4.6.2), se constată că din punct de vedere al
compoziţiei, aceasta corespunde aproape integral etajului fitoclimatic în care au fost încadrate: FD1 -
Deluros de cvercete cu cer, gârniţă, gorun şi amestecuri ale acestora.
Clasele de producţie exprimă aproape de normal legătura dintre productivitatea actuală şi cea
potenţială a arboretelor cu 95% arborete încadrate în clasa a II-a şi a III-a de producţie ( 51% - clasa
a II-a şi 44% - clasa a III-a) cu o clasă de producţie medie de 2,5.
Consistenţa medie 0,78, se apropie foarte mult de cea acceptată (0,8) ca limită sub care nu trebuie
să scadă în cazul unei structuri în care marea majoritate o formează cvercineele.
Cu privire la structura pe clase de vârstă aceasta este cu totul anormală (clasa a III-a fiind de 54%
şi a IV-a de 36%), iar în ceea ce priveşte reglementarea producţiei, pentru următorii 30 de ani, SUP este
deficitară în arborete exploatabile.
Arboretele sunt în marea lor majoritate echiene, provenite din lăstari (nu se cunoaşte la a câta
generaţie) cu cioate totuşi viabile pentru a asigura dezvoltarea pe mai departe, cel puţin până la epuizarea
ciclului actual (110 ani).
4.7. Arborete slab productive şi provizorii
Situaţia acestor arborete este redată în tabelul 4.7.1.
Tabelul 4.7.1
Nr.
crt.
Caracterul actual al tipului de
pădure Unităţi amenajistice componente
Suprafaţa
ha %
1. Artificial de productivitate
inferioară
1 C 2 C 2 D 2 E 3 A 3 D
4 A 4 B 4 E 5 C 5 D 7 B
7 D
10,1 100
Fondul forestier al Parohiei Sfânta Treime - Craiova este afectat din punct de vedere calitativ de
existenţa în cadrul acesteia a unor arborete cu randament scăzut (4% - din suprafaţa U.P. - arborete
artificiale de productivitate inferioară).
Aceste arborete sunt rezultatul unui mod de gospodărire defectuos în sensul că s-au executat
lucrări de împădurire, de regulă fără studii temeinice, cu specii de productivitate inferioară şi atipice
condiţiilor staţionale.
După 25-35 de ani aceste arborete sunt constituite din frasin american, mojdrean, salcâm, cu
clase de producţie inferioare şi consistenţe reduse.
La aceste cauze ale degradării s-au mai adăugat şi unele probleme de ordin social cum ar fi
păşunatul abuziv şi tăierile în delict mai ales în perioada post decembristă (1989).
53
4.8. Arborete afectate de factori destabilizatori şi limitativi
Factorii de stres care au acţionat asupra arboretelor din U.P. Parohia Sfânta Treime Craiova sunt
prezentaţi în tabelul 4.8.1.
4.8.1. Situaţia sintetică a factorilor destabilizatori şi limitativi
***********************************************************************************************************************
* ! ! S U P R A F A T A A F E C T A T A *
* ! % DIN !-------------------------------------------------------------------------*
* N A T U R A !SUPRAFATA ! ! G R A D E D E M A N I F E S T A R E *
* ! FONDULUI ! TOTAL -------------------------------------------------------------*
* F A C T O R I L O R ! FORESTIER! ! SLABA ! MODERATA ! PUTERNICA !F.PUTERNICA! EXCESIVA *
*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* D E N U M I R E ! 217.9HA! HA ! % ! HA ! % ! HA ! % ! HA ! % ! HA ! % ! HA ! % *
*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
*Doborituri de vint (V1-4)! 2 ! 4.4!100! 3.9! 89! 0.5! 11! ! ! ! ! ! *
*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
*Uscare (U1-4)! 3 ! 7.6!100! 1.0! 13! 6.6! 87! ! ! ! ! ! *
*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
*Atacuri de daunatori (I1-3)! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *
*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
*Incendieri (K1-3)! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *
*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
*Rupturi de zap.si vint (Z1-4)! 1 ! 2.6!100! 2.3! 88! 0.3! 12! ! ! ! ! ! *
*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
*Vatamari de exploatare (E1-4)! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *
*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
*Vatamari produse de vinat (C1-4)! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *
*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
*Poluare ( 1-4)! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *
*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
*Alunecari (A1-4)! 1 ! 1.1!100! 1.1!100! ! ! ! ! ! ! ! *
*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
*Inmlastinari (M1-3)! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *
*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
*Eroziune in suprafata (S1-4)! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *
*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
*Eroziune in adincime (A1-5)! 1 ! 1.1!100! ! ! ! ! 1.1!100! ! ! ! *
*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
*Eroziune total ( 1-5)! 1 ! 1.1!100! ! ! ! ! 1.1!100! ! ! ! *
*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
*Roca la suprafata total (R1-A)! 1 ! 1.1!100! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *
*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
*din care pe:0.1-0.2S (R1-2)! 1 ! 1.1!100! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *
*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* 0.3-0.5S (R3-5)! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *
*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* >0.6S (R6-A)! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *
*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
*Tulpini nesanatoase-total (T1-A)! 92 ! 199.7!100! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *
*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
*din care: 10-20% (T1-2)! 89 ! 194.7!100! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *
*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* 30-50% (T3-5)! 2 ! 5.0!100! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *
*---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* >60% (T6-A)! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *
***********************************************************************************************************************
Vânturile nu au produs pagube semnificative, fiind afectate doar 4,4 ha (2%) din suprafaţa U.P.
în marea majoritate fiind doborâturi izolate.
Uscarea a fost cauzată de secetele prelungite din ultimii 25 de ani, mai ales în arboretele de
salcâm şi frasin american.
Zăpada umedă combinată cu vântul, au afectat cam acelaşi gen de arborete (salcâm, frasin
american, plop euramerican).
54
Alunecări de teren s-au produs în zone în care stabilitatea versanţilor este fragilă (teren înclinat
cu pante mari cu alunecări frecvente şi rocă la suprafaţă).
În arboretele regenerate din lăstari se întâlnesc arbori cu putregai la bază.
Tulpini nesănătoase se întâlnesc în arboretele provenite din lăstari în proporţie de 10-40% (cu
marea majoritate 20%), ca urmare a tăierilor repetate în crâng.
4.8.2. Evidenţa arboretelor afectate de factori destabilizatori şi limitativi
************************************************************************************************************************************
* Specificari ! Intensitate ! U N I T A T I A M E N A J I S T I C E A F E C T A T E *
*==================================================================================================================================*
* Alunecare ! slaba ! 1 C *
* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! TOTAL A1: 1 UA 1.1 HA *
*==================================================================================================================================*
* Roca la suprafata ! /0,2S ! 1 C *
* ------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* TOTAL R: 1 UA 1.1 HA *
*==================================================================================================================================*
* Tulpini nesanatoase ! 10 % ! 5 J 7 E 7 G *
* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! TOTAL T1: 3 UA 31.9 HA *
* ------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! 20 % ! 1 B 2 A 2 G 3 C 4 C 4 F 5 B 6 B 7 H *
* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! TOTAL T2: 9 UA 162.8 HA *
* ------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! 30 % ! 1 C 4 B 5 A *
* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! TOTAL T3: 3 UA 3.8 HA *
* ------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! 40 % ! 4 E *
* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! TOTAL T4: 1 UA 1.2 HA *
* ------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* TOTAL T: 16 UA 199.7 HA *
*==================================================================================================================================*
* Uscare ! slaba ! 2 C 7 D *
* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! TOTAL U1: 2 UA 1.0 HA *
* ------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! mijlocie ! 2 D 3 A 3 D 4 A 4 D 4 E 7 A 7 B 7 I *
* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! TOTAL U2: 9 UA 6.6 HA *
* ------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* TOTAL U: 11 UA 7.6 HA *
*==================================================================================================================================*
* Doborituri ! izolate ! 2 F 4 D 7 A 7 I *
* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! TOTAL V1: 4 UA 3.9 HA *
* ------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! destul de fr. ! 6 D *
* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! TOTAL V2: 1 UA 0.5 HA *
* ------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* TOTAL V: 5 UA 4.4 HA *
*==================================================================================================================================*
* Rupturi ! izolate ! 6 D 7 A 7 D *
* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! TOTAL Z1: 3 UA 2.3 HA *
* ------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! destul de fr. ! 2 C *
* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*
* ! TOTAL Z2: 1 UA 0.3 HA *
* ------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
* TOTAL Z: 4 UA 2.6 HA *
*==================================================================================================================================*
55
4.9. Starea sanitară a pădurilor
Marea majoritate a arboretelor (95%) provin din lăstari la a doua sau chiar a treia genereţie. Din
acest motiv aproximativ 15- 20% din exemplarele provenite din lăstari au tulpini nesănătoase. Starea
tulpinilor suprapusă peste tot mai desele perioade secetoase favorizează apariţia fenomenelor de uscare
anormală şi debilitarea unor exemplare, fapt ce le face vulnerabile la atacuri de boli şi dăunători.
În prezent starea de sănătate a arboretelor este mediocră spre medie, dar cu toate acestea
procentul de uscare este în limite tolerabile.
Cu toate acestea arboretele au vulnerabilitate peste medie la fenomene de uscare, atacuri de boli
şi dăunători. Din aceste motive este recomandabil ca starea lor de sănătate să fie monitorizată atent.
Nu au fost semnalate atacuri de ciuperci xilofage.
4.10. Concluzii privind condiţiile staţionale şi de vegetaţia
Din cele expuse în subcapitolele anterioare, se desprinde concluzia că factorii staţionali sunt în
general favorabili pentru biocenozele forestiere locale.
Speciile favorizate în acest context sunt cvercineele: gârniţa, cerul şi gorunul, cu însoţitoare de
amestec: cireşul, teiul, frasinul, carpenul, jugastrul.
Corespondenţa dintre bonitatea staţiunilor şi productivitatea arboretelor
Tabelul 4.10.1 Bonitatea staţiunii Productivitatea arboretelor Diferenţe
Categoria Suprafaţa
Categoria Caracterul actual Suprafaţa + -
ha % ha % ha ha
Superioară 156,8 72 Superioară
Natural fundamental de
prod. sup. 148,2 68
- - Artificial de prod. super. 3,6 2
Artificial de prod. mijl. 0,9 -
Artificial de prod. infer. 1,7 1
Clasa de regenerare 0,5 -
Total 154,9 71 - 1,9
Mijlocie 60,0 27 Mijlocie
Natural fundamental de
prod. mijl. 47,6 22
- - Artificial de prod. super. 1,0 1
Artificial de prod. mijl. 5,0 2
Artificial de prod. infer. 7,3 3
Tânăr nedefinit 1,0 -
Total 61,9 28 1,9 -
Inferioară 1,1 1 Inferioară Artificial de infer. 1,1 1 - -
Total 217,9 100 - - 217,9 100 - -
Alte terenuri 3,1 - - - 3,1 - - -
TOTAL U.P. 221,0 - - - 221,0 - - -
Factorii de stres frecvent întâlniţi, în diferite grade de manifestare în funcţie de suprafaţa afectată
sunt:
- cioate nesănătoase - în diferite grade de manifestare (10% - 40% - cu majoritate în T1-2), ocupă
92% din suprafaţa U.P., arboretele fiind regenerate din lăstari, ca urmare a modului de tratare repetat în
crâng (nu se cunoaşte la a câta generaţie); se apreciază că starea actuală a tulpinilor, poate asigura o bună
dezvoltare a arboretelor, până la vârsta la care prin aplicarea unor tratamente adecvate să poată fructifica
şi să se obţină arborete tinere regenerate pe cale naturală din sămânţă;
- uscarea afectează circa 3% din suprafaţa arboretelor, marea majoritate fiind în gradul II de
uscare.
- doborâturi slabe şi moderate, afectează 2% din suprafaţă;
- rupturi de vânt şi zăpadă - se manifestă pe circa 1%;
- alunecări şi eroziuni au valori nesemnificative.
56
Cu privire la existenţa şi influenţa factorilor de stres, se precizează că aceştia după modul de
manifestare nu produc pagube de aşa manieră încât să împiedice dezvoltarea arboretelor în continuare.
Comparând potenţialul staţional cu caracterul actual al tipului de pădure se constată atât diferenţe
în plus cât şi în minus, care se compensează la un moment dat.
Această compensare şi echilibru, se va realiza prin măsurile silvotehnice ce se vor aplica, pe
parcursul etapelor de amenajare viitoare, mai ales prin înlocuirea arboretelor slab productive cu
randament redus şi prin promovarea speciilor de cvercinee enunţate şi a celor valoroase de amestec.
57
5. STABILIREA FUNCŢIILOR SOCIAL-ECONOMICE ŞI ECOLOGICE ALE
PĂDURII ŞI A BAZELOR DE AMENAJARE
5.1. Stabilirea funcţiilor social-economice şi ecologice ale pădurii
5.1.1. Obiective social economice şi ecologice
Obiectivele economice şi sociale fixate prin prezentul amenajament reprezintă ţeluri economico-
sociale şi ecologice şi se exprimă prin produse şi servicii, ele pot fi ţeluri de producţie şi de protecţie.
Astfel, amenajamentul participă nemijlocit la stabilirea obiectivelor economice, sociale şi
ecologice ale gospodăririi silvice, căutând să armonizeze strategia naturii (în speţă a ecosistemelor
forestiere) cu strategiile societăţii umane.
În conformitate cu structura actuală a pădurilor, cu rezultatele cartării staţionale şi cu prevederile
legale privind politica de dezvoltare, conservare şi protejare a pădurilor, arboretelor studiate li s-au
atribuit obiective înscrise în tabelul 5.1.1.1.
La fixarea lor s-a urmărit o armonizare a politicii forestiere actuale cu structura şi posibilităţile de
producţie şi protecţie reale ale pădurilor studiate.
La stabilirea ţelurilor de producţie şi protecţie s-a ţinut cont de încadrarea arboretelor în grupe,
subgrupe, categorii funcţionale şi grupe de categorii funcţionale.
Pe lângă obiectivele economice, sociale şi ecologice specifice menţionate în tabelul 5.1.1.1 mai
sunt stabilite şi obiective social-economice cu caracter general:
- menţinerea şi dezvoltarea fondului forestier prin sporirea potenţialului de producţie şi protecţie;
- limitarea volumului tăierilor la nivelul indicat de amenajament;
- gospodărirea diferenţiată a arboretelor, în raport cu ţelul principal de producţie şi protecţie;
- aplicarea de tehnologii de recoltare a produselor lemnoase şi nelemnoase prin care să se evite
degradarea solului şi seminţişului;
- reglarea climatului atât la nivel macro cât şi micro;
- valorificarea faunei cinegetice şi a produselor accesorii;
- acoperirea nevoilor locale de lemn de foc şi construcţie;
- satisfacerea necesităţilor recreaţional - estetice, educaţionale, spirituale ale societăţii.
Obiective economice, sociale şi ecologice stabilite
Tabelul 5.1.1.1
Grupa de obiective şi servicii
Denumirea obiectivelor şi serviciilor Nr.
crt. Denumirea
A OBIECTIVE DE PROTECŢIE
1. Protejarea solurilor - Consolidarea şi protecţia terenurilor cu pante mari de peste
35g, privind diminuarea efectelor eroziunii şi alunecărilor.
B OBIECTIVE ECONOMICE DE PRODUCŢIE
2. Masă lemnoasă de calitate valori-
ficabilă
Păduri destinate să producă masă lemnoasă de calitate ridi-
cată valorificabilă industrial ca lemn de cherestea, celuloză,
construcţii rurale şi alte utilizări.
5.1.2. Funcţiile pădurii
Corespunzător obiectivelor social-economice şi ecologice, arboretelor stabilite, se impune
precizarea în acest amenajament a funcţiilor pe care trebuie să le îndeplinească pădurile studiate, prin
funcţie înţelegându-se acţiunea în care este angajată o pădure sau un arboret, în raport cu obiectivele
social-economice şi ecologice ale gospodăririi silvice.
58
Pe baza consideraţiilor de ordin teoretic şi al constatărilor efectuate pe teren prin observaţii, sub
aspectul condiţiilor staţionale (sol, pantă, expoziţie) şi de vegetaţie, cu ocazia actualei amenajări s-a
reanalizat încadrarea pădurii cu funcţii având în vedere că au intervenit unele modificări majore cu
privire la modul de încadrare în grupe funcţionale ("Norme tehnice de amenajarea pădurilor" - 2000), s-a
considerat oportună modificarea zonării funcţionale de la amenajarea precedentă pentru marea majoritate
a arboretelor.
În acest context, pădurile luate în studiu au fost repartizate majoritar (99%) în grupa a II-a
funcţională şi un mic procent (1%) în grupa I (1.2A) în următoarele subgrupe şi categorii funcţionale
(tabelul 5.1.2.1):
Funcţiile pădurii
Tabelul 5.1.2.1
Grupa, subgrupa şi categoria funcţională Suprafaţa
Cod Denumire ha %
- GRUPA I: Vegetaţie forestieră cu funcţii speciale de protecţie 1,1 1
1.2A Păduri situate pe terenuri cu eroziune în adâncime cu alunecări active şi cu
pante mari 1,1 1
- GRUPA A II-A: Vegetaţie forestieră cu funcţii de producţie şi protecţie 216,8 99
2.1B Păduri destinate să producă lemn de cherestea 208,5 95
2.1C Păduri destinate să producă lemn pentru celuloză, construcţii rurale şi alte
utilizări superioare 8,3 4
- Total 217,9 100
- Alte terenuri 3,1 -
- TOTAL U.P. 221,0 -
Structura pe tipuri funcţionale
Tabelul 5.1.2.2
Tipul funcţional Categoria funcţională Ţeluri de gospodărire Suprafaţa
ha %
II 1.2A de protecţie 1,1 1
VI 2.1B, 2.1C de producţie şi protecţie 216,8 99
- Total - 217,9 100
- Alte terenuri - 3,1 -
- TOTAL - 221,0 -
5.1.3. Subunităţi de gospodărire constituite
Pentru gospodărirea diferenţiată şi durabilă a pădurilor, au fost constituite următoarele subunităţi
de gospodărire:
- S.U.P. "A" - codru regulat, sortimente obişnuite, cu suprafaţa de 216,3 ha, în care au fost
încadrate arboretele din tipul funcţional VI, categoriile funcţionale 2.1B şi 2.1C.
- S.U.P. "M" - păduri supuse regimului de conservare deosebită, cu suprafaţa de 1,1 ha, în care au
fost încadrate arborete din tipul II funcţional, categoria funcţională 1.2A.
În tabelul 5.1.3.1 (L16) sunt prezentate subunităţile de gospodărire constituite cu u.a. aferente.
59
5.1.3.1. Constituirea subunităţilor de gospodărie
*****************************************************************
* ! *
* S U P ! U N I T A T I A M E N A J I S T I C E *
* ! *
*===============================================================*
* ! 1N 2V1 2V2 3 B 4V 6N 6V 7N1 7N2*
* !-----------------------------------------------------*
* 3.6HA! NR. DE UA-uri: 9 *
*---------------------------------------------------------------*
* A ! 1 A 1 B 1 D 1 E 2 A 2 B 2 C 2 D 2 E*
* ! 2 F 2 G 3 A 3 C 3 D 4 A 4 B 4 C 4 D*
* ! 4 E 4 F 5 A 5 B 5 C 5 D 5 E 5 F 5 G*
* ! 5 H 5 I 5 J 6 A 6 B 6 C 6 D 7 A 7 B*
* ! 7 C 7 D 7 E 7 F 7 G 7 H 7 I *
* !-----------------------------------------------------*
* 216.3HA! NR. DE UA-uri: 43 *
*---------------------------------------------------------------*
* M ! 1 C *
* !-----------------------------------------------------*
* 1.1HA! NR. DE UA-uri: 1 *
*---------------------------------------------------------------*
* TOTAL UP! *
* 221.0HA! NR. TOTAL DE UA-uri: 53 *
*****************************************************************
5.2. Stabilirea bazelor de amenajare ale arboretelor şi ale pădurii
Îndeplinirea funcţiilor atribuite arboretelor este condiţionată de modul în care arboretele cât şi
pădurea în ansamblul ei satisfac anumite condiţii de structură.
Structura arboretelor este definită de amenajament prin bazele de amenajare: regim, compoziţie
ţel, tratament, exploatabilitate (vârsta exploatabilităţii), ciclu.
La stabilirea bazelor de amenajare actuale s-a ţinut cont atât de structura reală a arboretelor, de
structurile optime recomandate de studiile de specialitate concretizate prin prevederile normelor tehnice
în vigoare, dar şi de conceptul de polifuncţionalitate a pădurilor şi cel de "gestionare durabilă a
pădurilor" (în definiţie: "administrarea şi utilizarea resurselor forestiere astfel încât să li se menţină şi
amelioreze biodiversitatea, productivitatea, capacitatea de regenerare, vitalitatea, sănătatea şi să li se
asigure pentru prezent şi viitor capacitatea de a exercita funcţiile multiple ecologice, economice şi
sociale la nivel local, regional şi mondial fără a genera prejudicii altor sisteme").
5.2.1. Regimul
Regimul sau modul general în care se asigură regenerarea unei păduri, defineşte structura
pădurilor, sub aspectul provenienţei arboretelor.
În concordanţă cu obiectivele social economice, funcţiile pădurii şi structura actuală a pădurilor
în care speciile de valoare (gârniţa, cerul şi gorunul) ocupă 91% din suprafaţă, a fost adoptat regimul
codrului (cu regenerare prin sămânţă).
Arboretele de salcâm care reprezintă circa 4% din totalul arboretelor luate în studiu, vor fi supuse
regimului de crâng, cu regenerare vegetativă prin lăstari sau drajoni. Aceste arborete au caracter
provizoriu, ele fiind înfiinţate de regulă pe terenuri aflate în stadii de eroziune incipientă, staţiuni în care
regenerarea cu specii de bază s-a făcut în trecut cu mare dificultate, sau în locul unor arborete slab
productive.
Treptat după ameliorarea condiţiilor staţionale aceste arborete vor fi înlocuite cu arborete
corespunzătoare tipului natural de pădure, constituite din specii de bază.
60
5.2.2. Compoziţia ţel
Structura arboretelor sub raportul proporţiei speciilor este definită în amenajament de compoziţia
ţel.
În conformitate cu principiul ecologic, structura actuală, obiectivele social-economice,
potenţialul staţional şi cu prevederile conceptului de "gestionare durabilă a pădurilor" compoziţia ţel
pentru arboretele studiate s-a stabilit astfel:
- pentru arboretele neexploatabile şi preexploatabile - compoziţia ţel la exploatabilitate;
- pentru arboretele exploatabile - compoziţia de regenerare.
În cadrul descrierii parcelare, compoziţiile ţel respective au fost fixate pentru fiecare tip de
pădure în parte.
La stabilirea compoziţiilor ţel individuale ale arboretelor s-a urmărit adaptarea lor la condiţiile
staţionale concrete astfel încât să se asigure o gestionare diferenţiată în raport cu staţiunea, structura şi
starea fiecărui arboret şi funcţiile atribuite.
Pentru a avea o imagine de ansamblu asupra arboretelor sub raportul compoziţiei, vizavi de
compoziţia optimă, se prezintă în continuare compoziţia ţel pe total arborete, în funcţie de grupele
ecologice din care fac parte, pentru fiecare tip de pădure în parte (tabelul 5.2.2.1):
Calculul compoziţiei ţel
Tabelul 5.2.2.1
SUP
Tip de
sta-
ţiune
Tip de
pădure Compoziţia ţel
Supraf.
- ha -
Suprafaţa pe specii - ha
GÂ CE GO SC FRA PIN ANN MJ DT
"A"
7.3.3.2 731.2 4GÂ 4CE 2DT 21,8 8,7 8,7 - - - - - - 4,4
741.1 4GO 3GÂ 2CE 1DT 38,2 11,5 7,6 15,3 - - - - - 3,8
7.3.3.3 731.1 4GÂ 4CE 2DT 104,8 41,9 41,9 - - - - - - 21,0
741.2 4GO 3GÂ 2CE 1DT 50,5 15,2 10,1 20,2 - - - - - 5,0
7.5.4.0 972.2 7ANN 3FR PL(ST) 1,5 - - - - - - 1,1 - 0,4
Total - - 216,8 77,3 68,3 35,5 - - - 1,1 - 34,6
% - - 100 36 31 16 - - - 1 - 16
"M" 7.1.2.0 722.4 7GÂ 3MJ, JU 1,1 0,8 - - - - - - 0,3 -
% - - 100 73 - - - - - - 27 -
"A" + "M" - - - 217,9 78,1 68,3 35,5 - - - 1,1 0,3 34,6
% - - 100 36 31 16 - - - 1 - 16
"A" Compoziţia actuală 100 40 36 15 3 2 1 1 1 1
"M" - " - 100 - - - 80 - 10 - - 10
"A" + "M" - " - 100 40 36 15 4 2 1 1 1 -
5.2.3. Tratamentul
Tratamentul, ca bază de amenajare defineşte structura arboretelor sub raportul distribuţiei spaţiale
şi repartiţiei arborilor pe categorii dimensionale, în deplină concordanţă cu funcţiile pădurii şi condiţiile
staţionale.
În acest sens, întreaga literatură de specialitate recomandă structuri neuniforme, datorită
stabilităţii lor ridicate. Aceste structuri se pot obţine prin tratamente intensive de tip grădinărit,
cvasigrădinărit sau progresive cu perioade lungi de regenerare.
În cazul arboretelor studiate, în care cvercineele (gârniţă, cer, gorun) sunt specii de bază iar
formaţiile forestiere cele mai răspândite sunt cereto-gîrniţetele (58%) şi amestecurile de gârniţă, cer cu
stejari mezofiţi (40%), cel mai recomandat tratament este cel al tăierilor progresive, cu perioadă de
regenerare de 15-25 de ani. Acest tratament se justifică şi pentru faptul că marea majoritate a arboretelor
au rol prioritar de producţie, fiind încadrate în S.U.P. "A" - codru.
Pentru salcâmete s-a adoptat tratamentul crângului simplu.
În arboretele din S.U.P. "M", s-au propus lucrări de conservare.
61
5.2.4. Exploatabilitatea
În sens restrâns exploatabilitatea defineşte calitatea unui arbore sau arboret, de a fi recoltabil în
raport de obiectivele social economice sau ecologice urmărite.
În cazul arboretelor care constituie fondul de producţie şi protecţie s-a adoptat exploatabilitatea
(vârsta exploatabilităţii tehnice). Vârsta exploatabilităţii a fost înscrisă pentru fiecare arboret în parte
(u.a.) în descrierea parcelară în concordanţă cu prevederile din normele tehnice în vigoare. Vârsta
exploatabilităţii medii pentru subunitatea de codru regulat este de 105 ani.
Pentru arboretele cu funcţii speciale de protecţie (S.U.P. "M") nu s-au stabilit vârste ale
exploatabilităţii, ele urmând să fie gospodărite prin lucrări speciale de conservare; pentru aceste arborete
exploatabilitatea de protecţie se consideră a fi undeva între vârsta exploatabilităţii tehnice şi a
exploatabilităţii fizice, în aşa fel încât prin măsurile silviculturale propuse să se asigure atât conservarea
arboretelor cât şi ameliorarea efectelor de protecţie atribuite.
5.2.5. Ciclul
Ca principală bază de amenajare, în cazul pădurilor de codru regulat, ciclul determină mărimea şi
structura pădurii în ansamblul ei, în raport cu vârsta arboretelor componente.
La stabilirea ciclului s-a luat în considerare:
- formaţiile şi speciile care compun pădurea;
- funcţiile ecologice, economice şi sociale atribuite arboretelor respective;
- media vârstei exploatabilităţii tehnice;
- posibilităţile de creştere a eficacităţii funcţionale a arboretelor şi a pădurii în ansamblul ei.
Ţinând cont de cele relatate, pentru arboretele din S.U.P. "A" - codru regulat - s-a adoptat ciclul
de 110 ani.
62
63
6. REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE LEMNOASĂ ŞI MĂSURI DE
GOSPODĂRIRE A ARBORETELOR CU FUNCŢII SPECIALE DE PROTECŢIE
Reglementarea procesului de producţie se realizează prin stabilirea posibilităţii şi prin elaborarea
planurilor de recoltare şi cultură, prin care se asigură:
- realizarea unui fond de producţie ce permite exercitarea cu continuitate pe termen lung a
funcţiilor de producţie şi de protecţie ale pădurii şi creşterea stabilităţii ecologice şi eficacităţii
funcţionale a arboretelor;
- crearea cadrului adecvat pentru aplicarea unei gospodăriri silvice intensive.
6.1. Reglementarea procesului de recoltare a produselor principale
6.1.1. Reglementarea procesului de producţie la S.U.P."A" - codru regulat
6.1.1.1. Stabilirea posibilităţii de produse principale
Stabilirea posibilităţii se face atât prin intermediul volumelor cât şi prin intermediul suprafeţelor,
determinând indicatori de posibilitate:
- prin intermediul creşterii indicatoare;
- după criteriul claselor de vârstă.
6.1.1.1.1. Stabilirea indicatorului de posibilitatea prin intermediul creşterii indicatoare
Indicatorul de posibilitate prin intermediul creşterii indicatoare a fost stabilit în baza unui calcul
ale cărui rezultate sunt conţinute în tabelul 6.1.1.1.1.1 având ca elemente de calcul:
Calculul posibilităţii prin procedeul creşterii indicatoare
Tabelul 6.1.1.1.1.1 ************************************************************************************************************************
* SPECIA * GI ! CE ! GO ! SC ! FRA ! PIN ! ANN ! MJ ! DT ! DM ! TOTAL *
*======================================================================================================================*
* CI * 227! 213! 99! ! 3! 6! 5! 1! 5! ! 559*
* VD * ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 563*
* VD1 * ! ! ! 381! 66! ! ! 19! 30! 67! 563*
* VD2 * ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *
* VD3 * ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *
* VD4 * ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *
* VE * ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 576*
* VE1 * ! ! ! 381! 75! ! ! 20! 33! 67! 576*
* VE2 * ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *
* VE3 * ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *
* VF * 3078! 3668! 1430! 414! 85! 204! ! 66! 81! 67! 9093*
* VG * 20455! 19766! 9407! 429! 152! 350! 387! 88! 89! 68! 51191*
* DD1 * ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! -10474*
* DD2 * ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! -11024*
* DD3 * ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! -14107*
* DD4 * ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 16391*
* DM * ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! -14107*
* Q * ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! -0.2*
* VD/10 * ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 56*
* VE/20 * ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 28*
* VF/40 * ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 227*
* VG/60 * ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 853*
* POSIB. * ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 27*
*======================================================================================================================*
* A : 0.0000 M : 0.000 ! *
* CICLUL ! 110.0 ANI *
* SUPRAFATA TOTALA ! 216.3 HA *
* SUPRAFATA IN GR. I FUNC. ! 0.0 HA *
* SUPRAFATA IN GR. II FUNC.(CU TEL 2 SAU 3) ! 216.3 HA *
************************************************************************************************************************
64
În care:
- Ci reprezintă valoarea creşterii indicatoare;
- VD - reprezintă masa lemnoasă posibil de extras în 10 ani;
- VE - reprezintă masa lemnoasă posibil de extras în 20 de ani;
- VF - reprezintă masa lemnoasă posibil de extras în 40 de ani;
- VG - reprezintă volumul ce s-ar obţine în următorii 60 de ani;
- Q - exprimă raportul dintre volumul de masă lemnoasă exploatabil, în intervalele de timp
considerate şi volumele ce s-ar putea recolta anual, asigurând continuitatea, în ipoteza că posibilitatea ar
fi egală cu Ci;
m - factor modificator, dedus în funcţie de volumele de masă lemnoasă, exploatabile în primele
decenii ale ciclului.
Indicele de posibilitate prin intermediul creşterii indicatoare (Pi) are valoarea 27 m3. Comparativ
cu valoarea creşterii indicatoare (Ci = 559 m3), valoarea indicelui de posibilitate este mai mică datorită
deficitului mare de arborete exploatabile, fapt pus în evidenţă de valoarea indicatorului Q = -0,2.
6.1.1.1.2. Stabilirea indicatorului de posibilitate după criteriul claselor de vârstă
Indicatorul de posibilitate calculat prin procedeul claselor de vârstă, are la bază următoarele
elemente:
- suprafaţa totală a subunităţii;
- situaţia claselor de vârstă;
- mărimea suprafeţei periodice normale;
- suprafaţa arboretelor exploatabile.
Pentru determinarea indicatorului de posibilitate au fost folosite următoarele etape:
a) Analiza structurii claselor de vârstă
Repartizarea fondului forestier pe clase de vârstă
Tabelul 6.1.1.1.2.1
Specificări
Clase de vârstă Clasa de
vârstă normală
- ha - I II III IV Total
Suprafaţa ha 4,1 16,2 117,3 78,7 216,3 43,3
% 2 8 54 36 100 -
Diferenţe faţă
de normal
ha + - - 74,0 35,4 - -
- 39,2 27,1 - - - -
% + - - 271 182 - -
- 91 63 - - - -
Din datele prezentate rezultă foarte clar că în prezent fondul forestier are o structură anormală din
punct de vedere al repartiţiei pe clase de vârstă.
Se constată în acest fel lipsa arboretelor din clasa a V-a şi a VI-a de vârstă, ceea ce înseamnă că
U.P. se confruntă cu un mare deficit de arborete exploatabile, cel puţin pentru următorii 30 - 35 de ani.
b) Constituirea perioadelor
Pornind de la ciclul de producţie adoptat (110 de ani) şi durata perioadei de regenerare specifică
formaţiilor forestiere din S.U.P. A (15 - 25 ani), au fost constituite 5 perioade a câte 20 de ani.
c) Încadrarea arboretelor în suprafeţele periodice
Încadrarea arboretelor în suprafeţe periodice s-a făcut în funcţie de urgenţele de regenerare şi de
diferenţele existente între vârstele exploatabilităţii şi cea medie a arboretelor.
Având în vedere structura actuală a arboretelor pe clase de vârstă cu totul anormală (tabelul
6.1.1.1.2.1), încadrarea arboretelor în suprafeţe periodice, este influenţată de aceasta în mod deosebit.
În această situaţie, în suprafaţa periodică I, au fost incluse numai arborete din clasa a II-a de
vârstă (25 - 35 ani), arborete degradate (consistenţe reduse) sau arborete de salcâm care nu realizează
productivităţi comparabile cu cele ale tipurilor naturale fundamentale din zonă.
65
Suprafaţa acestor arborete însumează 7,6 ha cu un minus de 35,7 ha (166%), faţă de suprafaţa
periodică normală (43,3 ha).
Suprafaţa medie a următoarelor patru suprafeţe periodice este de 52,2 ha, astfel încât încadrarea
cu arborete a acestora s-a făcut în unele situaţii (mai ales pentru suprafaţa a II-a), s-a apelat la sacrificii
de exploatabilitate de 5 - 10 ani faţă de vârsta exploatabilităţii.
Se face menţiunea că arboretele încadrate în suprafaţa a II-a devin exploatabile mai ales în partea
a II-a a acesteia, practic în deceniul al IV-lea.
d) Determinarea indicatorului de posibilitate prin procedeul:
d1 - Deductiv P2"
Procedeul deductiv constă în raportarea volumului arboretelor incluse în suprafaţa periodică în
rând majorat cu creşterea lor pe următorii 5 ani.
Dată fiind o structură cu totul anormală pe clase de vârstă, aşa cum rezultă şi din tabelul
6.1.1.1.2.2, indicatorul respectiv are o valoare nerelevantă.
STABILIREA POSIBILITĂŢII DUPĂ CRITERIUL CLASELOR DE VÂRSTĂ
Tabelul 6.1.1.1.2.2
Clasa
de
vârstă
ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE
Situaţia la 01.01.2009 SUPRAFAŢA PERIODICĂ I SUPRAFAŢA PERIODICĂ
A II-A
SUPRAFAŢA
PERIODICĂ
Supraf.
ha
Volum
m3
Creşt.
crt.
m3
Supraf.
ha
Volum inclusiv creşterea
prod. tot. pe 5 ani - m3
Supraf.
ha
VOLUM III IV V
Vi Vk Vj Actual
m3
Creşt.
crt. pe
25 ani
Total Supraf.
ha
Supraf.
ha
Supraf.
ha
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
I 4,1 32 6 - - - - 2,4 17 84 101 - - 1,7
II 16,2 1382 63 7,6 - - 478 2,3 195 218 413 1,8 - 4,5
III 117,3 21222 687 - - - - 1,1 198 160 358 18,5 52,0 45,7
IV 78,7 18248 447 - - - - 46,8 10810 6552 17362 31,9 - -
Total 216,3 40884 1203 7,6 - - 478 52,6 11220 7014 18234 52,2 52,0 51,9
Norm. 43,3 ha - - - - +9,3 - - - +8,9 +8,8 +8,7
Dif. - -35,7 - - - - - - - - -
Indicator de posibilitate prin procedeul deductiv: P2" = 30
Vi+
20
Vk+
10
Vj = 48 m
3/an
Termenii formulei de calcul au următoarele semnificaţii:
- Vi - reprezintă volumul arboretelor care vor fi parcurse cu tăieri de regenerare în următorii 30
de ani;
- Vk - volumul arboretelor care vor fi regenerate în 20 de ani;
- Vj - semnifică volumul arboretelor care vor fi regenerate integral în următorii 10 ani.
d2 - Inductiv (P2")
Procedeul se bazează pe însumarea volumelor de recoltat, în primul deceniu stabilite pentru
arboretele încadrate în SP.I. aceste volume au fost determinate pe baza indicilor de recoltare stabiliţi pe
teren pentru fiecare arboret în parte.
Posibilitatea astfel determinată este de 48 m3/an.
Indicatorul de posibilitate după criteriul claselor de vârstă însuşit este 48 m3/an, care în cazul
special al structurii arboretelor se confundă cu cel "după stare".
66
6.1.1.2. Adoptarea posibilităţii
Indicatorii de posibilitate obţinuţi şi posibilitatea adoptată sunt prezentaţi în tabelul următor:
Recapitulaţia indicatorilor de posibilitate
Tabelul 6.1.1.2.1
PRIN INTERMEDIUL CREŞTERII
INDICATOARE DUPĂ CRITERIUL CLASELOR DE VÂRSTĂ
Elemente de calcul Valori Elemente de calcul Valori
Ci (m3) 559 S.P. normală (ha) 43,3
VD (m3) 563 Perioada I (ani) 20
VE (m3) 576 SP I (ha) 7,6
VF (m3) 9093 Perioada a II-a (ani) 20 ani
VG (m3) 51191 SP II (ha) 52,6
m Volum arb. expl. m3/ha 62
Q -0,2 '2P - inductiv (m
3) 48
m' ''
2P - deductiv m3 48
q (m3) - -
P1 = 27 m3/an 27 P2 = 48 m
3/an
Indicator de posibilitate după starea arboretelor P3 = 48 m3/an
Posibilitatea adoptată = 48 m3/an
Posibilitatea adoptată este 48 m3/an, valoare egală cu indicatorul după clasele de vârstă - inductiv
- cel "după starea" arboretelor.
Această valoare este considerată cea mai indicată pentru satisfacerea obiectivelor urmărite în
condiţii de structură anormală pe clase de vîrstă, cu deficit mare de arborete exploatabile.
6.1.1.3. Recoltarea posibilităţii
În planul decenal de recoltare a produselor principale: 12.1.1.2, au fost incluse arboretele din care
se va recolta posibilitatea de produse principale.
S-au propus tăieri de recoltare a produselor principale pe suprafaţa de 7,6 ha în u.a.: 2C, 2D, 3A,
3D, 4A, 4D, 4E, 7A, 7B, 7D, 7I constând din:
Tăieri rase de substituire în arborete din u.a.: 2C, 2D, 3A, 3D, 4E. Aceste tăieri au ca scop înlocuirea
actualelor arborete constituite din plantaţii de salcâm şi frasin american slab productive cu fenomene
de uscare anormală şi stare de vegetaţie lâncedă. Aceste arborete urmează a fi înlocuite în
cooncordanţă cu potenţialul staţional natural cu arboerete de gârniţă sau amestecuri de cer cu gârniţă.
Tot cu tăiei rase de substituire urmează a fi parcurs şi plopişul din u.a. 7I cu randament scăzut
necorespunzător staţional care va fi înlocuit cu un arboret de anin şi frasin.;
Tăieri în crâng urmate de ajutorarea regenerării naturale în arborete de salcâm (u.a. 4A, 4D, 7A, 7B,
7D)- tratate vremelnic în crâng - până la epuizarea puterii de lăstărire a cioatelor când vor fi
substituite, cu specii adecvate tipului de staţiune şi corespunzătoare tipului natural fundamental, pe
suprafaţa de 2,2 ha. La aplicarea tratamentelor se vor avea în vedere ca tăierile să respecte
recomandările din normele tehnice referiotare la epocile şi tehnicile de tăiere pentru a nu se
compromite capacitatea de lăstărire. Lucrările de ajutorare a regenerării prevăzute urmăresc
îndeosebi stimularea capacităţii de drajonare. Acolo unde cu toate aceste măsuri vor rămâne goluri
neregenerate se recomandă completarea cu specii corespunzătoare speciilor de bază (gârniţă, cer,
gorun, pentru ca treptat la adăpostul arboretului provizoriu actual să se revină la compoziţii apropiate
de cele naturale.
La aplicarea tratamentelor se vor respecta reglementările specifice în vigoare.
Pentru reuşita aplicării tratamentelor, pe lângă tăieri, se vor aplica lucrări de promovare a
regenerării şi de îngrijire a culturilor nou create.
67
Toate arboretele incluse în plan vor fi regenerate integral în următorii 10 ani.
Repartiţia posibilităţii pe urgenţe de regenerare este următoarea:
Repartiţia posibilităţii pe urgenţe de regenerare
Tabelul 6.1.1.3.1
Urgenţa
Simbol Denumirea u.a. Supraf.
- ha -
Vol. +
5 cr
- m3 -
Volum de
extras
- m3 -
2.1
Arborete exploatabile şi trecute de vârsta
exploatabilităţii afectate de factori biotici şi abiotici
negativi încadrate în gradele de vătămare mari
(uscări, doborâturi, rupturi de zăpadă ş.a.)
2C, 2D,
3A, 3D,
4D, 4E,
7B
4,1 131 131
2.2
Arborete de tip artificial de productivitate inferioară
cu vârste mai mari de 20 de ani situate pe staţiuni de
bonitate superioară precum speciile corespunzătoare
tipului de pădure natural fundamental
4A, 7A 2,6 190 190
2.4 Arborete exploatabile de tip provizoriu 7I 0,2 73 73
2.8
Arborete exploatabile echiene şi relativ echiene cu
densităţi de 0,7 şi mai mari de productivitate
inferioară şi vitalitate inferioară
7D 0,7 84 84
TOTAL - 7,6 478 478
Ordinea orientativă de parcurs a arboretelor este: 2D, 3A, 3D, 4A, 7B, 4E, 7I, 7B, 7A, 7D.
Aceasta poate fi modificată după o analiză atentă a fiecărui arboret în parte acordând prioritatea cuvenită
în raport de starea şi evoluţia arboretului respectiv, şi de posibilităţile de execuţie a lucrărilor de
împădurire, după efectuarea tăierilor de refacere şi substituire.
Intensitatea medie a intervenţiei este de 62 m3/ha.
Recapitulaţia posibilităţii pe tratamente şi specii
Tabelul 6.1.1.3.2
Tratamentul
Suprafaţa de
parcurs - ha -
Volum de
extras - m3
- Posibilitatea pe specii - m
3/an
Totală Anuală Total Anual SC FRA MJ DT DM
Tăieri rase 5,6 0,6 216 22 11 3 - 1 7
Tăieri în crâng 2,0 0,2 262 26 18 3 2 3 -
TOTAL 7,6 0,8 478 48 29 6 2 4 7
6.1.1.4. Prognoza posibilităţii
Tabelul 6.1.1.4
Actuala amenajare După 10 ani După 20 de ani După 30 de ani
Elemente Valori Elemente Valori Elemente Valori Elemente Valori
VD/10 56 VD'/10 10 VD"/10 425 VD'''/10 426
VE/20 28 VE'/20 218 VE"/20 426 VE'''/20 1265
VF/40 227 VF'/40 742 VF"/40 1267 VF'''/40 1213
VG/60 853 VG'/60 861 VG"/60 845 VG'''/60 810
Q -0,20 Q' 0,0 Q'' 0,7 Q''' 0,7
m - m' - m'' - m''' -
P 27 P' 10 P'' 425 P''' 426
68
6.2. Măsuri de gospodărire a arboretelor cu funcţii speciale de protecţie
6.2.1 Măsuri de gospodărire a arboretelor cu funcţii speciale de protecţie din tipul II
funcţional
Arboretele cu funcţii speciale de protecţie - tipul II funcţional, ocupă suprafeţe restrânse în cadrul
U.P. (1,1 ha - 1%), acestea fiind încadrate într-o singură categorie funcţională: 1.2A - păduri cu funcţii
de protecţie a solului situate pe terenuri cu eroziune şi alunecări, cu pante mari (> 35g).
Potrivit structurii actuale a arboretelor grupate în u.a. 1C (singura de altfel), s-au prevăzut doar
tăieri de conservare şi lucrări de ameliorarea regenerării naturale (stimularea drajonării, înlăturarea
parţială a subarboretului care ar putea stânjeni dezvoltarea lăstarilor şi drajonilor).
Prin aceste măsuri se urmăreşte îmbunătăţirea capacităţii ecoprotective a arboretelor.
În planul tăierilor de conservare (L.14) au fost incluse 1,1 ha arborete.
Suprafaţa de parcurs cu lucrări de conservare
Tabelul 6.2.1.1
S.U.P.
Suprafaţa de parcurs
- ha -
Volum de extras
m3
Volumul de recoltat pe specii
m3/an
Totală Anuală Total Anual SC
"M" 1,1 0,1 12 1 1
Intensitatea medie a tăierilor va fi de 10,9 m3/ha, iar indicele de recoltare este de 0,9 m
3/an/ha.
Volumul de extras are doar caracter orientativ.
6.3. Lucrări de îngrijire şi conducere
Planul lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor (cap.12.2.1) prezintă arboretele prevăzute
a fi parcurse cu degajări, curăţiri, rărituri şi tăieri de igienă în cursul deceniului de aplicare.
În următorul deceniu s-au propus a fi parcurse cu lucrări de degajări pe o suprafaţă totală de 2,7
ha, adică 0,3 ha/an, în arborete cu vârste de 2 ani; lucrările vor avea un caracter mai aparte în sensul că
degajările vor viza înlăturarea lăstarilor de salcâm, care ar dăuna drajonilor (u.a. 4B) sau speciilor
valoroase de cer şi gârniţă (u.a. 5A). Aceste arborete spre sfârşitul deceniului de aplicare, ar putea fi
parcurse cu câte o curăţire, doar dacă în dezvoltarea lor vor întruni condiţii necesare pentru efectuarea
unor astfel de operaţii.
De asemenea în următorul deceniu s-au propus pentru a fi parcurse cu lucrări de curăţiri
arboretele din u.a. 5H, 6C, 7G ce însumează o suprafaţă de 1,4 ha (0,1 ha/an), în arborete cu vârste de 5 -
10 ani. În arboretele cu cer şi gârniţă provenie din semănături în cuiburi din u.a. 5H şi 6C lucrările de
curăţiri vor urmări eliminarea competiţiei interspecifice în special în cazul în care sunt mai multe
exemplare din acelaşi cuib. De asemenea vor fi eliminate şi o parte din eventualele specii copleşitoare,
numai în măsura în care acestea stânjenesc dezvoltarea speciilor de bază, în caz contrar este bine de
menţinut un procent de până la 10% din specii de ajutor pentru conservarea biodiversităţii şi creşterea
stabilităţii arboretelor. Salcâmetul din 7G, spre sfârşitul deceniului de aplicare, ar putea să fie parcurs cu
o răritură slabă, în funcţie de evoluţia lui.
Lucrările de rărituri - sunt lucrări de îngrijire cu un pronunţat caracter de selecţie pozitivă, care se
efectuează periodic în arborete după ce acestea şi-au realizat stadiul de păriş şi apoi în stadiile de codru
şi codru mijlociu. Vârstele arboretelor în care s-au propus rărituri variază între 25 şi 65 de ani. Având în
vedere că starea de vegetaţie arboretelor ca urmare a secetelor prelungite din ultimii ani şi prognozele
climatice pe termen mediu în cursul deceniului s-au propus pentru arboretele incluse în planul lucrărilor
de îngrijire câte o singură intervenţie practic periodicitatea în acest caz este de 10 ani.
Intensitatea medie a intervenţiilor este de 17.2 m3/ha raportat la suprafaţă totală şi 18.2 m
3/ha
raportat la suprafaţă efectivă de parcurs, aceasta din cauză că în arboretele din u.a. 2G şi 5B răriturile nu
se vor executa decât pe parte din suprafaţă.
69
Procentul mediu de extras corespunzător acestei intensităţi este de 8% (fără a se ţine cont de
creşteri), ceea ce corespunde unor intervenţii slabe spre moderate, adaptată la condiţiile de vegetaţie
actuale şi la structura arboretelor.
Indicele de recoltare mediu pe U.P. de 1.0 m3/an/ha. Arboretele ce vor fi parcurse cu lucrări de
îngrijire sunt prezentate detaliat în "Planul lucrărilor de îngrijire a arboretelor" de la capitolul 12.2.1,
unde este precizată pentru fiecare u.a. în parte suprafaţa efectivă de parcurs şi volumul de extras.
La executarea răriturilor se fac următoarele recomandări:
în u.a. 1 A se vor recolta cu precădere răşinoasele pentru a creşte rezistenţa arboretelor la vânt şi
zăpadă;
în u.a 1B, 2G, 3C, 4F, 5B, 6B, 7H se va urmări cu precădere reducerea numărului de exemplare pe
cioată;
în u.a. 1D, 5D, 5 I, 6A, 6D, 7E reducerea competiţiei cu exemplarele rău conformate şi favorizarea
exemplarelor de viitor;
în u.a. 2F se vor extrage de asemenea exemplarele afectate de doborâturi şi rupturi produse de vânt.
dacă extragerea tuturor exemplarelor afectate ar produce goluri, extragerea se poate face în 2 etape.
De asemenea lucrările de extragere vor viza scăderea ponderii speciilor vulnerabile la doborâturi şi
rupturi produse de vânt sau zăpadă.
În toate arboretele din planul lucrărilor de îngrijirea selecţia arborilor de extras va avea în vedere şi
atingerea în perspectivă a compoziţiilor specifice tipurilor natural fundamentale şi diversificarea
structurii verticale a arborelelor.
De asemenea nu este recomandată extragerea tuturor exemplarelor din speciile mai puţin valoroase
din punct de vedere economic, pentru a nu acţiona la reducerea biodiversităţii.
Recapitulaţia lucrărilor de îngrijire
Tabelul 6.3.1
Specificări Tip
funcţ.
Suprafaţa
- ha -
Volum
- m3
-
Posibilitatea anuală pe specii
- m3 -
Totală Anuală Total Anual PIN CE GÂ GO FRA MJ SC DT ANN
Degajări VI 2,7 0,3 - - - - - - - - - - -
Curăţiri VI 1,4 0,1 3 - - - - - - - - - -
Rărituri VI 83,2 8,3 1042 104 1 41 37 22 - - - - 3
Total prod.
sec. VI 87,3 8,7 1045 104 1 41 37 22 - - - - 3
Tăieri de
igienă VI 56,0 56,0 443 44 1 16 23 2 1 - 1 - -
Posibilitatea decenală de produse secundare este de 1045 m3, revenind 104 m
3/an. Lucrările se
vor executa respectând prevederile instrucţiunilor în vigoare.
Cu privire la executarea lucrărilor de îngrijire se fac următoarele precizări suplimentare:
- În toate cazurile nu se recomandă consistenţe sub 0,8, urmărindu-se cu consecvenţă păstrarea
acoperită a solului pentru a nu crea dezechilibre ecologice ce ar putea diminua funcţiile de protecţie şi
producţie atribuite pădurilor în cauză.
- Se face menţiunea că pentru lucrările de îngrijire ( curăţiri, rărituri) suprafaţa de parcurs stabilită
prin "Planul lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor" este obligatorie (imperativă), pe când
valorile volumelor de extras au doar un caracter orientativ (indicativ).
- Arboretele neincluse în plan, pot fi parcurse cu lucrări de îngrijire (curăţiri, rărituri), dacă pe
parcursul deceniului de aplicare a amenajamentului, în evoluţia lor, vor realiza condiţii pentru a fi
parcurse cu astfel de lucrări.
- Arboretele care în prezent au consistenţe de 0,8, vor fi parcurse cu astfel de lucrări, către
sfârşitul deceniului şi numai dacă evoluţia lor s-a desfăşurat normal, altfel nu vor fi parcurse.
Lucrările de igienă se vor executa ori de câte ori sunt necesare, urmărindu-se menţinerea unei
stări fitosanitare corespunzătoare. Conform precizărilor normelor tehnice în vigoare intensitatea medie a
70
acestor lucrări se încadrează în intervalul de 0,5 - 1,0 m3/an/ha. Se estimează că suprafaţa de
parcurs anual cu tăieri de igienă va fi de 56,0 ha, cu un volum orientativ de 44 m3/an.
6.4. Volumul total posibil de recoltat
Recapitulaţia volumului posibil de recoltat
Tabelul 6.4.1
Specificări Tip
funcţ.
Suprafaţa
- ha -
Volum
- m3
-
Posibilitatea anuală pe specii
- m3 -
Totală Anuală Total Anual PIN CE GÂ GO FRA MJ SC DT ANN DM
Produse
princip. VI 7,6 0,8 478 48 - - - - 6 2 29 4 - 7
Tăieri de
conservare II 1,1 0,1 12 1 - - - - - - 1 - - -
Produse
secund. VI 87,3 8,7 1045 104 1 41 37 22 - - - - 3 -
Tăieri de
igienă VI 56,0 56,0 443 44 1 16 23 2 1 - 1 - - -
TOTAL
GENERAL
II 1,1 0,1 12 1 - - - - - - 1 - - -
VI 150,9 65,5 1966 197 2 57 60 24 7 2 31 4 3 7
152,0 65,6 1978 198 2 57 60 24 7 2 32 4 3 7
6.5. Lucrări de ajutorare a regenerării naturale şi de împădurire
Lucrările de regenerare şi împădurire constituie o verigă importantă a complexului de lucrări din
fondul forestier menite să contribuie la conservarea şi dezvoltarea lui.
Planificarea lucrărilor de regenerare s-a făcut ţinând seama de situaţia înregistrată cu prilejul
descrierii unităţilor amenajistice, precum şi de necesitatea creării unei structuri corespunzătoare a
arboretelor.
Pentru arboretele studiate sunt prevăzute în "Planul lucrărilor de regenerare şi împădurire" (12.3)
reîmpădurirea terenurilor goale care au fost defrişate în deceniul trecut (u.a. 3B). De asemenea, lucrări
de reîmpăduriri s-au prevăzut în cazul arboretelor incluse în planul decenal de recoltare a produselor
principale în care se vor executa tăieri rase de refacere. Lucrările se vor executa în primăvara sau toamna
imediat următoare după efectuarea tăierilor rase, cu pregătirea solului pe toată suprafaţa (terenuri cu
înclinarea până la 10g) sau în vetre de 40 x 60 cm sau mai mari.
În porţiunile în care plantaţiile cu puieţi din sămânţă nu au reuşită corespunzătoare se vor încerca
semănături în cuiburi efectuate toamna sau primăvara devreme.
Nu se recomandă schemele de plantare în benzi, deoarece, după o perioadă relativ scurtă, speciile
de ajutor elimină cvercineele prin umbrire. În asemenea situaţii se recomandă ca speciile de ajutor sau
amestec să fie introduse ulterior introducerii speciilor principale (la 2-3 ani după). Din observaţiile de
teren rezultă că cele mai valoroase plantaţii sub raport compoziţional s-au obţinut prin adoptarea unor
scheme cu amestecuri intime sau în grupe.
Completări se vor executa în arborete nou create pe circa 20% din suprafaţa acestora.
Formulele de împădurire adoptate, atât în cazul plantaţiilor pe toată suprafaţa cât şi la completări,
sunt corelate cu tipurile naturale fundamentale de pădure şi cu tipurile de staţiuni, încadrându-se în
compoziţiile recomandate pentru grupele ecologice din care fac parte arboretele respective.
O condiţie necesară pentru o reuşită definitivă a plantaţiilor o reprezintă utilizarea puieţilor de
calitate, obţinuţi în condiţii pedo-tipostaţionale asemănătoare terenurilor de reîmpădurit.
De asemenea se menţionează că la executarea plantaţiilor trebuie respectate tehnologiile de
scoatere, transport şi recoltare a puieţilor deoarece datorită distanţelor de la pepiniere şi până la locul de
plantat există riscul uscării rădăcinilor şi a compromiterii reuşitei plantaţiilor.
Lucrările de îngrijire a plantaţiilor vor fi executate până la închiderea stării de masiv, şi vor
consta în receparea puieţilor, descopleşiri şi revizuiri periodice. În primii cinci ani, plantaţiile vor fi
verificate periodic (de cel puţin două ori pe an în primii 3 ani şi minim o dată pe an în următorii 2 ani).
71
Reuşita lucrărilor de regenerare şi împădurire, parte integrantă a complexului de lucrări de
reconstrucţie ecologică presupune respectarea formulelor de împădurire propuse prin amenajament
precum şi instrucţiunile referitoare la regenerarea artificială a arboretelor prevăzute în "Norme tehnice
privind compoziţii, scheme şi tehnologii de regenerare a pădurilor şi de împădurire a terenurilor
degradete" - 2000.
În planul lucrărilor de regenerare (cap. 12.3) sunt nominalizate toate unităţile amenajistice în care
sunt necesare astfel de lucrări.
Recapitulaţia lucrărilor de regenerare
Tabelul 6.5.1
Simbol Categoria de lucrări Supraf.
- ha -
A. LUCRĂRI NECESARE PENTRU ASIGURAREA REGENERĂRII 1,9
A.1. Lucrări de ajutorarea regenerării naturale 1,9
1.3 Îndepărtarea subarboretului copleşitor 0,3
1.4. Provocarea drajonării la arboretele de salcâm 1,6
B. LUCRĂRI DE REGENERARE 6,7
B.1. Suprafeţe de parcurs integral cu lucrări de împădurire 5,9
1.2 Împăduriri în terenuri parcurse cu tăieri de regenerare 5,9
1.2.1 Împăduriri în suprafeţe parcurse cu tăieri rase 0,5
1.2.2 Împăduriri pentru înlocuirea arboretelor slab prod. 5,4
B.2. Suprafeţe parcurse cu tăieri de regenerare incomplet regenerate 0,8
2.6. Împăduriri în completarea regenerării naturale după tăieri în crâng 0,8
C. COMPLETĂRI ÎN ARBORETE CARE NU AU ÎNCHIS STAREA DE
MASIV 1,3
C.2. Completări în arborete nou create (20%) 1,3
D. ÎNGRIJIREA (ÎNTREŢINEREA) CULTURILOR TINERE 77,4
D.2. Îngrijirea culturilor nou create 77,4
Prin planul lucrărilor de regenerare şi împădurire s-a urmărit introducerea urgentă în circuitul
productiv a terenurilor goale, rezultate în urma tăierilor anterioare (u.a. 3B), a terenurilor destinate
împăduririi, sau a terenurilor incomplet regenerate pe cale naturală (u.a. 4B şi 5A).
Prevederile prin plan a lucrărilor de regenerare şi împădurire, s-au făcut ţinând seama de situaţia
înregistrată cu ocazia efectuării descrierii parcelare, a planurilor de recoltare a produselor principale, de
necesitatea asigurării unei structuri corespunzătoare a arboretelor în raport cu funcţia atribuită acestora,
precum şi de cerinţa împăduririi tuturor terenurilor goale - cu excepţia celor cu destinaţie specială
(terenuri pentru asigurarea hranei suplimentare a vânatului, u.a.: 2V1-2, 4V, 6V) şi a celor ce nu se pot
împăduri (neproductive, u.a.: 1N, 6N, 7N1-2).
Planificarea prin amenajament a lucrărilor de regenerare şi împădurire constituie un cadru
general, care în fiecare an va fi reanalizată şi adaptată noilor situaţii din teren, întocmindu-se
documentaţii tehnico-economice de cultură şi refacere a pădurilor.
La elaborarea planului lucrărilor de regenerare s-a ţinut cont de prevederile normelor tehnice
privind buna gospodărire a pădurilor urmărindu-se:
- împădurirea la zi a suprafeţelor din fondul forestier parcurse cu tăieri de regenerare;
- asigurarea densităţii optime a arborilor la hectarul de pădure;
- promovarea speciilor valoroase din zonă: gârniţă, cer, gorun, frasin, paltin, cireş şi chiar salcâm
(de la caz la caz).
Regenerarea va fi asigurată prin regenerări artificiale, urmare a faptului că majoritatea arboretelor
ce se parcurg cu tăieri de regenerare (tăieri rase) fac parte din categoria arboretelor slab productive ce
trebuie refăcute (u.a. 2C, 2D, 3A, 3D, 4A, 4E, 7B, 7I) dar şi prin regenerări naturale în unele arborete de
salcâm unde se vor practica vremelnic tăieri în crâng, regenerarea asigurându-se pe cale naturală din
lăstari şi drajoni (u.a.: 4D, 7A, 7D).
Pentru reuşita lucrărilor s-au prevăzut lucrări aşa după cum sunt relatate în tabelul 6.5.1.
72
În legătură cu planul lucrărilor de regenerare se fac unele recomandări şi precizări astfel:
- introducerea speciilor lipsă sau insuficient regenerate natural se va face în golurile existente,
după ce, în prealabil s-a efectuat controlul regenerărilor naturale, unde s-a determinat: densitatea,
compoziţia şi vitalitatea seminţişului instalat în mod natural, modul de răspândire şi posibilitatea de
utilizare în compoziţia viitorului arboret (u.a.: 4B, 5A);
- materialul de împădurit folosit, trebuie să fie însoţit de certificatul de provenienţă a puieţilor;
- în unele suprafeţe de împădurit din cauza modului de amplasare a acestora, întinderea lor
(suprafaţa şi forma acestora) s-a procedat la alegerea formulei de împădurire sub formă de monocultură
(u.a.: 2C, 2D, 3D, 7B, 7I);
- în aceste suprafeţe, se recomandă de asemenea pe cât posibil să se folosească modul de
regenerare prin semănături ca fiind mai eficiente din punct de vedere al reuşitei.
În caz de folosire a regenerărilor din sămânţă, cantităţile de sămânţă necesare, vor rezulta din
utilizarea a 15 ghinde pe metrul liniar de rigolă sau 4-5 ghinde la cuib.
6.6. Refacerea arboretelor subproductive şi substituirea celor cu compoziţii
necorespunzătoare
În cadrul U.P. Parohia Sfânta Treime - Craiova au fost identificate 10,1 ha arborete slab
productive şi cu compoziţii necorespunzătoare al căror mod de gospodărire se preconizează să se
desfăşoare conform lucrărilor silvotehnice prevăzute prin planurile de amenajament, aşa după cum se
prezintă în tabelul 6.6.1.
Lucrări de refacere propuse pentru arboretele cu structuri necorespunzătoare
Tabelul 6.6.1
Caracterul actual al tipului
de pădure u.a.
Supraf.
- ha -
Arborete din tipul funcţional (ha):
III - VI II
Tăieri
igienă
Tăieri în crâng Tăieri rase Tăieri de
conervare
Dec. I Dec. II Alte
dec. Dec. I Dec. II
Alte
dec. Dec. I
Alte
dec.
Artificial de productivitate
inferioară
1C 1,1 - - - - - - 1,1 - -
2C 0,3 - - - 0,3 - - - - -
2D 0,4 - - - 0,4 - - - - -
2E 0,3 - - 0,3 - - - - - 0.3
3A 0,8 - - - 0,8 - - - - -
3D 0,5 - - - 0,5 - - - - -
4A 1,5 - - - 1,5 - - - - -
4B 1,7 1,7* - - - - - - - -
4E 1,2 - - - 1,2 - - - - -
5C 0,2 - - 0,2 - - - - - 0.2
5D 0,9 - - 0,9 - - - - - 0.9
7B 0,5 - - - 0,5 - - - - -
D 0,7 0,7* - - - - - - - -
Total 10,1 2,4 - 1,4 5,2 - - 1,1 - 1.4
Este foarte uşor de înţeles din cele prezentate că majoritatea arboretelor (86%) din categoria
arboretelor "slab productive" vor fi parcurse cu diverse lucrări în principal, este vorba de lucrări de
refacere - substituire, în urma cărora se contează pe o ameliorare substanţială a acestora.
73
6.7. Măsuri de gospodărire a arboretelor afectate de factori destabilizatori
Tabelul 6.7.1
Natura
vătămării
Gradul de
afectare
Supraf.
- ha -
Lucrări prevăzute - ha
T. cu
regene-
rare
naturală
T.
rase
Împă-
duriri Curăţiri Rărituri
T. de
igienă
T. de
conser-
vare
Total
Alunecare Slabă 1,1 - - - - - - 1,1 1,1
Roca la
suprafaţă 0,2S 1,1 - - - - - - 1,1 1,1
Tulpini
nesănătoase
10% 31,9 - - - 0,7 24,5 6,7 - 31,9
20% 162,8 - - - - 122,2 40,6 - 162,8
30% 3,8 - - 2,7 - - - 1,1 3,8
40% 1,2 - 1,2 - - - - - 1,2
Total 199,7 - 1,2 2,7 0,7 146,7 47,3 1,1 199,7
Uscare
Slabă 1,0 0,7* 0,3 - - - - - 1,0
Mijlocie 6,6 1,5* 5,1 - - - - - 6,6
Total 7,6 2,2 5,4 - - - - - 7,6
Doborâturi
Izolate 3,9 1,5* 0,2 - - - 2,2 - 3,9
Destul de frecv. 0,5 - - - - 0,5 - - 0,5
Total 4,4 1,5 0,2 - - 0,5 2,2 - 4,4
Rupturi
Izolate 2,3 1,8* - - - 0,5 - - 2,3
Destul de frecv. 0,3 - 0,3 - - - - - 0,3
Total 2,6 1,8 0,3 - - 0,5 - - 2,6
* - tăieri în crâng (arborete de salcâm)
Măsurile de gospodărire prevăzute au fost adoptate după analiza situaţiei concrete a fiecărui
arboret în parte, lucrările respective regăsindu-se în planurile de amenajament din cadrul pădurilor
Parohiei Sfânta Treime Craiova, fiecare lucrare executându-se conform prevederilor normelor tehnice în
vigoare.
74
75
7. VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A ALTOR PRODUSE ALE FONDULUI
FORESTIER ÎN AFARA LEMNULUI
7.1. Potenţialul cinegetic
U.P. Parohia Sfânta Treime - Craiova (după o arondare mai veche) care provine din U.P. I
Furcituri, face parte din Fondul de vânătoare nr. 12 Iablaniţa, cu suprafaţa totală de 14833 ha din care:
595 ha - pădure, 1072 ha - vetre de sat şi alte terenuri neproductive şi 13166 ha terenuri agricole, fiind
administrat de A.J.P.S.
Vânatul din zonă este reprezentat prin căpriori, mistreţ, iepuri şi fazani şi îşi asigură hrana în mod
natural de pe suprafeţele fondului respectiv. În plus, în scopul hrănirii suplimentare a vânatului şi a
completării hranei acestuia în timpul iernii s-a rezervat suprafaţa de 1,0 ha (u.a.: 2V1, 2V2, 4V, 6V),
terenuri fără vegetaţie forestieră (poieni).
7.2 Potenţialul salmonicol
Reţeaua hidrografică din cadrul U.P., nu are capacitatea dezvoltării unei astfel de activităţi.
7.3 Potenţial fructe de pădure
Fără a se face estimări cantitative, privind obţinerea de produse nelemnoase, fondul forestier ar
putea ca în cazul organizării unei astfel de activităţi, se pot recolta: fructe de pădure
(mure,măceşe,porumbe,mere şi pere pădureţe) şi plante medicinale.
Se face precizarea că recoltarea unor astfel de produse oricât de mici, prin valorificare ar putea
aduce unele venituri suplimentare, necesare pentru dezvoltarea activităţii silvo-economice.
7.4 Potenţial ciuperci comestibile
Pădurile oferă efemer condiţii de dezvoltare a ciupercilor comestibile din genul Agaricus.
Producţia este sporadică şi redusă cantitativ.
7.5 Resurse melifere
Pădurile au în compoziţie circa 8 ha cu salcăm, restul speciilor nu reprezintă interes major din
punct de vedere melifer.
7.6 Materii prime pentru împletituri
Nu există zone propice cultivării sălciilor.
7.6 Alte produse
Există un potenţial redus pentru o serie de plante medicinale. Nu există terenuri apte pentru
recoltarea de furaje (fâneţe). Zona nu prezintă un interes deosebit pentru turism.
76
77
8. PROTECŢIA FONDULUI FORESTIER
8.1. Protecţia împotriva doborâturilor şi rupturilor de vânt şi zăpadă
Cu prilejul lucrărilor de descriere parcelară în cadrul arboretelor din cadrul U.P., s-au depistat
fenomene (în diferite grade de manifestare) de doborâturi şi rupturi de vânt şi zăpadă, ce afectează circa
3% din suprafaţa acestor arborete din care: doborâturi - 2% şi rupturi 1%. În vederea ameliorării acestor
arborete, prin planurile de amenajament s-a propus:
menţinerea unor densităţi corespunzătoare pentru a permite sporirea individuală a
rezistenţei arborilor la acţiunea vântului sau a zăpezilor;
creşterea în compoziţii a proporţiei speciilor corespunzătoare tipurilor naturale de pădure;
extragerea exemplarelor rupte sau doborâte.
Pădurile studiate au vulnerabilitate scăzută la acest gen de fenomene.
Cu toate acestea în mod preventiv se impune promovarea regenerării naturale din sămânţă a
foioaselor existente în zonă (cvercinee şi specii valoroase de amestec), favorizarea fenotipurilor
rezistente, crearea de arborete optim amestecate şi cu structuri diversificate, executarea la timp şi în
condiţii tehnice corespunzătoare a lucrărilor de îngrijire, combinate cu intensificarea acţiunii de
igienizare, iar cu ocazia diverselor categorii de tăieri, se va evita rănirea arborilor.
8.2. Protecţia împotriva incendiilor
Din evidenţele de amenajament, observaţiile cu ocazia lucrărilor de amenajare şi informaţiile
primite de la personalul tehnic din teren, nu s-au semnalat astfel de evenimente, în ultimii 10 ani.
Se impun câteva observaţii şi măsuri de ordin preventiv, ţinând cont de faptul că sunt numeroase
cauze care ar putea duce la izbucnirea unui incendiu de pădure cum ar fi:
- aprinderea focului în pădure, nesupravegherea şi lăsarea acestuia nestins de către muncitorii
forestieri, ciobani, turişti, vânători, culegători de fructe etc.;
- fumatul în alte locuri decât în cele special amenajate;
- trăsnetul - în timpul furtunilor puternice.
Ţinând cont de aceste cauze, se impun măsuri pentru eliminarea pe cât posibil a acestora şi
diminuând astfel, efectele dăunătoare ale unui incendiu cum ar fi:
- executarea lucrărilor de minim sanitar (garduri vii, şanţuri de protecţie, benzi arate de 2-3
brazde acolo unde este posibil);
- efectuarea la timp şi pe toată suprafaţa a tăierilor de igienă şi scoaterea urgentă a materialului
doborât şi fasonat din pădure;
- reglementarea trecerilor prin pădure şi amenajarea locurilor de popas şi fumat;
- intensificarea acţiunii de pază pe timp de secetă prelungită;
- organizarea unei bune propagande vizuale;
- amenajarea unor instalaţii speciale (observatoare) pentru depistarea incendiilor;
- întocmirea cu regularitate a planurilor anuale de prevenire şi stingere a incendiilor şi
amenajarea unui pichet P.S.I. la construcţia silvică (canton silvic) ce se preconizează a se construi.
8.3. Protecţia împotriva poluării industriale
În unitatea de producţie studiată nu s-au constatat prejudicii ale vegetaţiei forestiere datorită
poluării, pentru că nu există astfel de surse poluante.
8.4. Protecţia împotriva bolilor şi a altor factori dăunători
Conservarea şi dezvoltarea durabilă a fondului forestier sunt acţiuni ce nu pot fi realizate fără o
observare atentă a stării de sănătate a fondului forestier, funcţie de care se va apela la măsuri de
prevenire, limitare şi combatere a dăunătorilor.
78
Pentru aceasta (deşi nu s-au depistat atacuri de dăunători) este necesar:
- crearea de arborete optim biodiversificate şi structural regenerate generativ;
- promovarea fenotipurilor rezistente iar cu ocazia operaţiunilor culturale se va reduce la minim
rănirea arborilor;
- realizarea de arborete cu densitate optimă (arborete nu prea rare dar nici prea dese);
- executarea cu mare atenţie a acţiunii de depistare şi prognoza dinamicii populaţiilor de
dăunători;
- interzicerea cu desăvârşire păşunatului în pădure;
- menţinerea vânatului la nivel optim, iar în timpul iernilor este necesar să se asigure hrana
suplimentară necesară vânatului;
- pentru prevenirea alunecărilor de teren şi a eroziunii solului, este necesar ca suprafeţele
respective, să fie protejate de arborete având consistenţa plină, iar arborii să nu fie de dimensiune
excesiv de mare.
8.5. Protecţia împotriva fenomenului de uscare anormală
Arboretele din U.P. Parohia Sfânta Treime Craiova, sunt afectate de o serie de factori
destabilizatori printre care şi uscare (slabă şi mijlocie).
Cauzele ce determină apariţia fenomenelor de uscare anormală sunt în parte naturale în parte o
consecinţă a activităţilor antropice.
Principala cauză a apariţiei acestui fenomen o reprezintă periodele secetoase frecvente. O serie
din aceste perioade se datoresc schimbărilor climatice. Măsurile de gospodărire la nivel de amenajament
pentru combaterea acestor fenomene sunt nesemnificative (având în vedere amploarea globală a
fenomenului) şi se rezumă la eforturile concentrate de menţinere a suprafeţei cu păduri în parametri cât
mai apropiaţi de cei naturali.
Pe de altă parte vulnerabilitatea pădurilor studiate la secetă este influenţată de structura pe specii,
modul de regenerare, structura spaţială etc. Asupra acestor structuri se poate interveni semnificativ la
nivel de amenajament în sensul micşorării vulnerabilităţii arboretelor prin:
promovarea unor compoziţii apropiate de cele naturale;
promovarea regenerărilor naturale din sămânţă;
menţionerea unor densităţi optime;
reducerea ponderii arboretelor provizorii sau cu structuri necorespunzătoare;
menţinerea biodiversităţii naturale;
reintroducerea în suprafeţele cu regenerare artificială a speciilor de bază şi de ajutor în
cooncordanţă cu condiţiile staţionale naturale.
Măsurile de gospodărire prezentate în tabelul 6.7.1, precum şi în planurile specifice de
amenajament.
79
9. INSTALAŢII DE TRANSPORT, TEHNOLOGII DE EXPLOATARE ŞI
CONSTRUCŢII FORESTIERE
9.1. Instalaţii de transport
Situaţia instalaţiilor de transport:
Tabelul 9.1.1
Nr
.
crt
.
Indicativ
drumuri Denumirea drumului
Lungime - km - Supraf. *
deservită
- ha -
Volumul
deservit
- m3 -
În
pădure
În
afara
pădurii
Total
A. DRUMURI EXISTENTE
A1 Drumuri publice - 2,5 2,5 79,8 571
1 D.P. Bistriţa - Livezile - 2,0 2,0 18,5 130
2 D.P. Pietriş (sat) - 0,5 0,5 61,3 441
- TOTAL - 2,5 2,5 79,8 571
A3 Drumuri ale altor sectoare - 4,5 4,5 136,5 1407
3 D.E. - Drumuri de tarla şi aproape de
lizieră - 4,5 4,5 136,5 1407
Total instalaţii de transport - 7,0 7,0 216,3 1978
* Fond productiv
Reţeaua deserveşte întreaga suprafaţă a U.P. (100%), asigurând o densitate de 316,7 m/ha, din
care 113,1 m/ha drumuri publice şi 203,6 m/ha - drumuri ale altor sectoare. Distanţa medie de colectare
este de 920 m.
Situaţia accesibilităţii fondului forestier
Tabelul 9.1.2
Specificări
Accesibilitatea - % -
Actuală La finele
deceniului
Fondul forestier
productiv
- ha -
Total, din care: 100 100
- exploatabil 100 100
- preexploatabil 100 100
- neexploatabil 100 100
Fond de protecţie Total, din care: - ha - 100 100
- tăieri de conservare m3
100 100
Posibilitatea
- m3 -
Total, din care: 100 100
- produse principale 100 100
- produse secundare 100 100
- tăieri de igienă 100 100
Starea drumurilor existente este satisfăcătoare cu precizarea că drumurile ale altor sectoare fiind
de pământ sunt practicabile doar vara când solul este uscat sau iarna când solul este îngheţat.
Densitatea actuală fiind considerată satisfăcătoare nu s-a propus construirea de noi drumuri.
9.2. Tehnologii de exploatare
În concordanţă cu soluţiile prevăzute în planul de recoltare a masei lemnoase se impune
adoptarea prin amenajament, a unor tehnologii de recoltare, colectare şi transport a lemnului, care să
evite degradarea solului, rănirea arborilor şi a seminţişului natural.
80
Astfel tehnologiile ce se vor aplica în arboretele U.P. Parohia Sfânta Treime Craiova vor avea în
vedere:
- protejarea solurilor;
- protejarea seminţişurilor utilizabile;
- protejarea arborilor care rămân pe picior.
În acest scop personalul de teren al Ocolului silvic Vânju Mare, care asigură îndrumarea tehnică
a lucrărilor silvice din U.P. Parohia Sfânta Treime potrivit contractului de prestări servicii, încheiat în
acest sens, are sarcina de a materializa pe teren limitele parchetelor, a punctelor de regenerare, a căilor
de acces pentru scos-apropiat şi a zonelor de protecţie a arborilor.
În procesul de colectare a masei lemnoase se recomandă:
- colectarea materialului lemnos să se facă sub formă de părţi de arbori (coroana arborilor
fracţionată în bucăţi, ce se vor colecta separat sub formă de steri, grămezi de crăci sau lemn mărunt);
- colectarea se va face cu tractoare, numai pe trasee dinainte stabilite şi materializate, fără să se
aducă prejudicii solului, seminţişului utilizabil sau arborilor rămaşi pe picior.
În perioada cât durează exploatarea parchetelor, personalul silvic acreditat în acest sens conform
obligaţiilor contractuale vor executa controale pentru a se asigura de respectarea regulilor silvice la
exploatarea pădurilor.
Reprimirea parchetelor se va face la termenele stabilite şi în condiţiile prevăzute prin autorizaţiile
de exploatare, numai după evacuarea completă a materialului lemnos şi curăţirea corespunzătoare a
suprafeţelor respective de resturile de exploatare.
9.3. Construcţii forestiere
Din paragraful 13.2 "Planul construcţiilor silvice" s-a propus construcţia unui canton silvic.
Această construcţie este necesară, luând în calcul dinamica şi complexitatea activităţilor silvice
ce urmează să se desfăşoare. În plus, pădurarul titular de canton nu este localnic, îngreunându-i astfel
desfăşurarea activităţii în condiţii de eficienţă sporită.
81
10. ANALIZA EFICACITĂŢII MODULUI DE GOSPODĂRIRE A PĂDURILOR
10.1. Realizarea continuităţii funcţionale
Situaţia comparativă a zonării funcţionale
Tabelul 10.1.1
Amenajamentul Gr. 1 - funcţională - ha Gr. 2 - funcţională - ha Total
- ha - 2A 3A 5G Total 2.1B 2.1C Total
Precedent:
U.P. I Furcituri
1997
1,3 3,5 2,2 7.0 219,1 - - 219,1
Actual:
U.P. Parohia Sf.
Treime Craiova
2009
1,1 - - 1,1 208,5 8,3 216,8 217,9
Diferenţele ce apar au drept cauze:
- clasificrea ca neproductive a terenurilor încadrate anterior în categoria I-3A;
- întreruperea unor teme de cercetare cu privire la extinderea culturilor de răşinoase în afara
arealului (categ. funcţională 5G), ca ne mai fiind de actualitate;
10.2. Dinamica dezvoltării fondului forestier
Evidenţa 14.1 prezintă evoluţia fondului forestier începând cu etapa actuală, corespunzătoare
următoarelor două decenii precum şi prognoza dezvoltării acestuia în perspectivă.
Structura evidenţei respective are o abatere de la normal, în sensul că nu va cuprinde etapele
corespunzătoare ale amenajamentului anterior, din cauza modului deosebit de constituire a U.P.
10.2.1. Indicatori cantitativi (suprafeţe, volume, creşteri)
În tabelul următor sunt evidenţiaţi câţiva indici ce caracterizează din punct de vedere cantitativ
fondul de producţie şi protecţie.
Indicatori cantitativi
Tabelul 10.2.1.1
Nr.
crt. Indicatori cantitativi U.M.
Anul amenajării
Anterior
1997 Actual
1. Ponderea pădurilor din total fond forestier % 98.4 98,4
2. Volum pe picior total m3 Datele nu pot
fi compatibile 40 958
3. Volumul mediu m3/ha - " - 189
4. Clasa de producţie medie - - " - II.5
5. Creşterea curentă - totală m3/an - " - 1203
6. Creşterea curentă - medie m3/an/ha - " - 5,5
7. Creşterea indicatoare - totală m3/an - " - 580
8. Indicele de creştere indicatoare - medie m3/an/ha - " - 2,7
9. Posibilitatea de produse principale m3/an - " - 48
10. Indicele de recoltare la produse principale m3/an/ha - " - 0,22
11. Posibilitatea de produse secundare m3/an - " - 104
12 Indicele de recoltare la produsele secundare m3/an/ha - " - 0,48
atele din amenajamentul anterior (1997), nu pot fi compatibile atât din cauza modului deosebit de
constituire a U.P., dar şi din cauza modului diferit de reglementare a procesului de producţie lemnoasă.
82
10.2.2. Indicatori calitativi
Indicatorii calitativi, succint, evolutiv: prezent, deceniul I şi în perspectivă
Tabelul 10.2.2.1 Anul
amenaj. Specificări U.M. Indicatori calitativi Total
2009
a/ Structura fondului de producţie şi protecţie
Specii
- - GÂ CE GO SC FRA PIN ANN MJ DT DM -
Compoziţia % 40 36 15 3 2 1 1 1 1 - 100
Cls. de prod. - 2,2 2,7 2,5 4,0 3,3 2,7 1,6 2,9 3,2 3,0 2,5
2019 Compoziţia % 42 37 15 2 1 1 1 - 1 - 100
Cls. de prod. - 2,2 3,6 2,5 3,9 3,3 2,7 1,5 2,9 3,0 - 2,5
Persp. Compoziţia % 36 31 16 - - - 1 - 16 - 100
Cls. de prod. - 2,0 2,0 2,0 - - - 1,5 2,0 -
2009
b/ Ponderea speciilor de valoare ridicată
Specii de valoare
ridicată
% 40 36 15 - - - 1 - 1 - 92
2019 % 42 37 15 - - - 1 - 1 - 96
Persp. % 36 31 16 - - - 1 - 16 - 100
2009
c/ Ponderea arboretelor cu structură plurienă
Structura
- Echien Rel. echien Plurien -
% 100 - - 100
2019 % 100 - - 100
Persp. %
2009
Mod de regenerare
- d1/ Structura fondului forestier de producţie şi protecţie în raport de modul de
regenerare -
- SM PL LS -
% - 5 95 100
2019 % - 6 94 100
Persp. % 85 15 - 100
2009
- " -
- d2/ Structura fondului forestier de protecţie în raport de modul de regenerare -
- SM PL LS -
% 10 10 80 100
2019 % 10 10 80 100
Persp. % 10 90 - 100
2009
Calitatea lemnului
- e/ Suprafaţa pădurilor destinate să producă lemn de calitate superioară -
ha e1/ - păduri destinate să producă lemn pentru cherestea (2.1B) 208,0
ha e2/ - păduri destinate să producă lemn pentru celuloză, construcţii rurale şi alte
utilizări 8,3
2019
ha e1/ - păduri destinate să producă lemn de cherestea (2.1B) 212,2
ha e2/ - păduri destinate să producă lemn de celuloză, construcţii rurale şi alte
utilizări (2.1C) 4,7
Persp.
ha e1/ - păduri destinate să producă lemn de cherestea (2.1B) 217,9
ha e2/ - păduri destinate să producă lemn de celuloză, construcţii rurale şi alte
utilizări -
Din analiza indicatorilor menţionaţi rezultă sensul evoluţiei stării pădurilor din prezent la
epuizarea ciclului, observându-se o creştere a ponderii arboretelor din sămânţă, a celor de calitate
superioară, ponderea speciilor valoroase de amestec. Toate acestea, ca urmare a unei gospodăriri
judicioase, pe baza măsurilor silvotehnice propuse prin amenajament.
În plus, sporul tuturor acestor indicatori aduc un plus de eficienţă a funcţiilor de protecţie,
întărind rolul de polifuncţionalitate a pădurilor prin:
- obţinerea de masă lemnoasă de calitate ridicată, valorificată industrial;
- conservarea fertilităţii solului;
- asigurarea unui circuit echilibrat al apei;
- valorificarea faunei cinegetice precum şi a produselor accesorii;
- acoperirea nevoilor locale de lemn de foc şi construcţie;
- satisfacerea necesităţilor recreaţional - estetice, social - culturale etc.
83
11. DIVERSE
11.1. Data intrării în vigoare a amenajamentului. Durata de aplicabilitate a acestuia
Prezentul amenajament intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2009 şi are o durată de aplicabilitate
de 10 ani (până la 31.12-2018).
11.2. Recomandări privind ţinerea evidenţei lucrărilor efectuate pe parcursul duratei de
valabilitate a amenajamentului
Parohia Sfânta Treime- proprietar şi deţinătoare de păduri, pe parcursul duratei de valabilitate a
amenajamentului, în conformitate cu precizările din Codul Silvic are următoarele obligaţii:
- să gospodărească pădurile şi terenurile din fondul forestier pe care le deţin cu respectarea
regimului silvic din a cărui aplicare se deduc;
- să asigure întocmirea şi respectarea amenajamentului silvic;
- să asigure întocmirea şi integritatea fondului forestier;
- să realizeze lucrările de regenerare a pădurii;
- să realizeze lucrările de îngrijire şi conducere a arboretelor;
- să execute lucrările necesare pentru prevenirea şi combaterea dăunătorilor pădurilor;
- să asigure respectarea măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor;
-să exploateze masa lemnoasă numai după punerea în valoare, autorizarea parchetelor şi
eliberarea documentelor specifice de către personalul abilitat;
- să asigure întreţinerea şi repararea drumurilor forestiere pe care le are în administrare sau în
proprietate;
- să delimiteze proprietatea forestieră în conformitate cu actele de proprietate şi să menţină în
stare corespunzătoare semnele de hotar;
- să notifice structurile teritoriale de specialitate ale autorităţii publice centrale care răspunde de
specialitate, în termen de 60 zile cu privire la transmiterea proprietăţii asupra terenurilor forestiere.
În cazul administrării pădurilor prin ocoale silvice autorizate, obligaţiile deduse din aplicarea
regimului silvic, aparţin acestora.
Referitor la aplicarea acestui amenajament se fac următoarele recomandări:
- să se urmărească recoltarea promptă a posibilităţii de produse principale şi secundare, în funcţie
de propunerile făcute şi necesităţile culturale ale arboretelor;
- să execute la timp şi în bune condiţiuni lucrările de împădurire şi îngrijire propuse;
- să se întreţină în bună stare bornele şi limitele amenajistice;
- să înregistreze în formularele din amenajament destinate acestui scop, pe baza realizărilor din
anul respectiv, elementele referitoare la mişcările de suprafaţă din fondul forestier, suprafeţele de păduri
parcurse cu tăieri de regenerare, pe unităţi amenajistice şi volumele rezultate, suprafeţele parcurse cu
lucrări de îngrijire pe unităţi amenajistice şi volumele obţinute, volume rezultate prin punerea în valoare
a produselor accidentale;
- să păstreze în bună stare amenajamentul şi hărţile ce-l însoţesc.
11.3. Indicarea hărţilor anexate amenajamentului
Amenajamentul U.P. "Parohia Sfânta Treime Craiova", este însoţit de următoarele hărţi la scara
1:10.000:
- harta arboretelor;
- harta lucrărilor de cultură şi exploatare.
84
11.4. Colectivul de elaborare
Prezentul amenajament a fost întocmit de către personalul S.C. Biotop-2006 - S.R.L. Târgu Jiu în
baza contractului nr. ....................... încheiat între Parohia Sfânta Treime Craiova şi S.C. Biotop-2006
S.R.L.
A. Faza teren
Descrieri parcelare: ing. Niţulescu Ion
- Separări arborete şi inventarieri: ing. Niţulescu Ion
- Recepţia lucrărilor de teren: ing. Miu Liviu de la I.T.R.S.V. Vâlcea.
B. Faza de birou
- Redactare şi tehnoredactare: ing. Niţulescu Ion
- Cartografie ing.
C. Îndrumare şi control
- Şef proiect: ing. Pacnejer Dumitru
- Şef secţie: ing. Niţulescu Ion
- Aviz CTAP: dr. ing. Nastasă Liviu
85
11.5. Bibliografie
Academia R.P.R. -Monografia geografică a R.P.R., Ed. Academiei R.P.R., Bucureşti, 1960.
A.S.A.S. - Sistemul român de clasificare a solurilor, Ed. Academiei R.S.R, Bucureşti
1980.
Carcea, F. -Metodă de amenajare a pădurilor, Ed. Agrosilvică, Bucureşti, 1969.
Chiriţă, C. ş.a - Solurile României, Ed. Agrosilvică, Bucureşti, 1967.
Chiriţă, C. ş.a. - Soluri şi staţiuni forestiere, Ed. Agrosilvică, Bucureşti, 1975 şi 1977.
Florescu, I.; -Silvicultura vol. I, Studiul pădurii, Ed. Lux Libris, Braşov, 1996.
Nicolescu, V
Florescu, I.; -Silvicultura vol. II, Silvotehnica, Ed. Universităţii Transilvania, 1996.
Nicolescu, V
Giurgiu V. ş.a. - Biometria arborilor şi arboretelor din România, Ed. Ceres, Bucureşti, 1972.
Giurgiu V. ş.a. -Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple, Ed. Bucureşti, 1982.
Haralamb, A. - Cultura speciilor forestiere, Ed. Agrosilvică, Bucureşti, 1967.
I.C.A.S. - Amenajamentul U.P. I Furcituri, 1997.
I.C.A.S. -Amenajamentul O.S. Vânju Mare (S.G.), 1997.
Leahu, I. - Amenajarea pădurilor, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2001.
Ministerul -Îndrumar pentru amenajarea pădurilor (vol. I-II), 1984.
Silviculturii
M.A.P.P.M. -Norme tehnice privind compoziţii, scheme şi tehnologii de regenerare a
pădurilor şi de împădurire a terenurilor degradate, Bucureşti, 2000.
M.A.P.P.M. -Norme tehnice de îngrijirea arboretelor, Bucureşti, 2000.
M.A.P.P.M. -Norme tehnice pentru alegerea şi aplicarea tratamentelor, Bucureşti, 2000.
M.A.P.P.M. -Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor, 2000.
Negulescu, E. ş.a. - Silvicultura, Editura Ceres, Bucureşti, 1973.
Paşcovschi, S.; -Tipuri de păduri din R.P.R., Ed. Agrosilvică, Bucureşti.
Leandru, V.
Rucăreanu, N. - Amenajarea pădurilor, Editura Agrosilvică, Bucureşti, 1967.
Târziu, D. -Pedologie şi staţiuni forestiere, Ed. Ceres, Bucureşti, 1997.
11.6 Documente de atestare a proprietăţii
11.7 Procesele verbale ale Conferinţelor de amenajare
97
PARTEA A II-A
PLANURI DE AMENAJAMENT
98
12. PLANURI DE RECOLTARE ŞI CULTURĂ
13. PLANURI PRIVIND INSTALAŢIILE DE TRANSPORT ŞI CONSTRUCŢIILE FORESTIERE
14. PROGNOZA DEZVOLTĂRII FONDULUI FORESTIER
99
12. PLANURI DE RECOLTARE ŞI CULTURĂ
12.1. Planuri de recoltare a produselor principale şi a lucrărilor de conservare
12.1.1. Planuri de recoltare a produselor principale - S.U.P. - codru regulat
12.1.1.1. Evidenţa arboretelor din care se recoltează posibilitatea de produse principale
Tabelul 12.1.1.1.1
U.a.
Supra-
faţa
Volum
incl.
creşterea
pe 5 ani
Urg. de
rege-
nerare
Cons.
arbo-
rete.
S
ocup.
de sem.
P.R.M.
Nr. de
intervenţii Felul
tăierii
Volum de
extr. Observaţii
Total din care
dec. I
- ha m3
- zecimi zecimi ani - - - m3
-
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
2C 0,3 6 2.1 0,4 - 10 1 1 T. rase 6
2D 0,4 4 2.1 0,2 - 10 1 1 T. rase 4
3A 0,8 34 2.1 0,3 - 10 1 1 T. rase 34
3D 0,5 12 2.1 0,3 - 10 1 1 T. rase 12
4D 0,4 30 2.1 0,7 - 10 1 1 T. crâng 30
4E 1,2 20 2.1 0,4 - 10 1 1 T. rase 20
7B 0,5 25 2.1 0,4 - 10 1 1 T. rase 25
Total
2.1 4,1 131 - - - - - - - 131
4A 1,5 42 2.2 0,3 - 10 1 1 T. rase 42
7A 1,1 148 2.2 0,7 - 10 1 1 T. crâng 148
Total
2.2 2,6 190 - - - - - - - 190
7I 0,2 73 2.4 0,7 - 10 1 1 T. rase 73
7D 0,7 84 2.8 0,7 - 10 1 1 T. crâng 84
RECAPITULAŢIE
4,1 131 2.1 - - - - - - 131
2,6 190 2.2 - - - - - - 190
0,2 73 2.4 - - - - - - 73
0,7 84 2.8 - - - - - - 84
Total 7,6 478 - - - - - - - 478
100
12.1.1.2. Planul decenal de recoltare a produselor principale codru
PAG: 1
*************************************************************************************************************************** * |TIP| C |DST.* | | | | | | | | | | * * | F | O | * ELM. |SUPRAF| V | C | % | | | VOLUM | L U C R A R I P R O P U S E | VOLUM | %EXT.* * U.A.| U | N |COL.* | | R | L |ARB.| VOLUM | 5XCR | + | IN | DE | * * | N | S | * ARB. | ELM. | S. | P | | | | 5XCR | |RECOLTAT|PRIMA * * | C | . | * | | | |LUC.| | | | D E C E N I U L I | | * * | . | | HM * | HA | ANI| | | M.C. | M.C. | M.C. | | M.C. | INT. * *=========================================================================================================================* * 2 C| * FRA 0.3 35 4 50 5 | 5|T.RASE,IMPADURIRI | 5| * * | * SC 0.0 35 4 60 1 | 1|INGRIJIREA CULTURILOR | 1| * * |-------------------------------------------------------------------| |---------------* * | 3 | 0.4| 4 | | 0.3 | 35| 4 | 51 | 6| | 6| | 6| 100 * * |-------------------------------------------------------------------| |---------------* * |Compozitie tel : 10 GI | | * *=========================================================================================================================* * 2 D| * SC 0.2 35 5 50 2 | 2|T.RASE,IMPADURIRI | 2| * * | * FRA 0.2 35 4 50 2 | 2|INGRIJIREA CULTURILOR | 2| * * |-------------------------------------------------------------------| |---------------* * | 3 | 0.2| 8 | | 0.4 | 35| 5 | 50 | 4| | 4| | 4| 100 * * |-------------------------------------------------------------------| |---------------* * |Compozitie tel : 10 GI | | * *=========================================================================================================================* * 3 A| * FRA 0.5 35 2 55 22 | 22|T.RASE,IMPADURIRI | 22| * * | * SC 0.3 35 4 60 12 | 12|INGRIJIREA CULTURILOR | 12| * * |-------------------------------------------------------------------| |---------------* * | 3 | 0.3| 2 | | 0.8 | 35| 4 | 56 | 34| | 34| | 34| 100 * * |-------------------------------------------------------------------| |---------------* * |Compozitie tel : 4 CE 4GI 2DT | | * *=========================================================================================================================* * 3 D| * SC 0.5 40 5 60 12 | 12|T.RASE,IMPADURIRI | 12| * * |-------------------------------------------------------------------|INGRIJIREA CULTURILOR |---------------* * | 4 | 0.3| 1 | | 0.5 | 40| 5 | 60 | 12| | 12| | 12| 100 * * |-------------------------------------------------------------------| |---------------* * |Compozitie tel : 10 GI | | * *=========================================================================================================================* * 4 A| * SC 1.5 25 4 50 42 | 42|T.RASE,IMPADURIRI | 42| * * |-------------------------------------------------------------------|INGRIJIREA CULTURILOR |---------------* * | 4 | 0.3| 3 | | 1.5 | 25| 4 | 50 | 42| | 42| | 42| 100 * * |-------------------------------------------------------------------| |---------------* * |Compozitie tel : 4 CE 4GI 2DT | | * *=========================================================================================================================* * 4 D| * FRA 0.3 35 3 45 15 10| 25|CRING-TAIERE DE JOS | 25| * * | * SC 0.1 35 5 55 5 | 5|AJUTORAREA REG NATURALE | 5| * * |-------------------------------------------------------------------|(STIMULAREA DRAJONARII PE |---------------* * | 4 | 0.7| 7 | | 0.4 | 35| 3 | 47 | 20| 10| 30|0,7S) | 30| 100 * * |-------------------------------------------------------------------| |---------------* * |Compozitie tel : 5 SC 5FRA | | * *=========================================================================================================================* * 4 E| * SC 0.6 35 5 50 10 | 10|T.RASE,IMPADURIRI | 10| * * | * FRA 0.6 35 3 45 10 | 10|INGRIJIREA CULTURILOR | 10| * * |-------------------------------------------------------------------| |---------------* * | 4 | 0.4| 1 | | 1.2 | 35| 5 | 47 | 20| | 20| | 20| 100 * * |-------------------------------------------------------------------| |---------------* * |Compozitie tel : 5 CE 3GI 2DT | | * *=========================================================================================================================* * 7 A| * SC 1.0 25 3 65 96 30| 126|CRING-TAIERE DE JOS | 126| * * | * DT 0.1 25 3 55 17 5| 22|AJUTORAREA REG NATURALE | 22| * * |-------------------------------------------------------------------|(STIMULAREA DRAJONARII PE |---------------* * | 4 | 0.7| 3 | | 1.1 | 25| 3 | 63 | 113| 35| 148|0,6S) | 148| 100 * * |-------------------------------------------------------------------| |---------------* * |Compozitie tel : 8 SC 2DT | | * *=========================================================================================================================* * 7 B| * SC 0.5 35 4 60 25 | 25|T.RASE,IMPADURIRI | 25| * * |-------------------------------------------------------------------|INGRIJIREA CULTURILOR |---------------* * | 4 | 0.4| 4 | | 0.5 | 35| 4 | 60 | 25| | 25| | 25| 100 * * |-------------------------------------------------------------------| |---------------* * |Compozitie tel : 10 GI | | * *=========================================================================================================================* * 7 D| * SC 0.5 35 4 65 43 10| 53|CRING-TAIERE DE JOS | 53| * * | * MJ 0.1 35 1 55 18 | 18|AJUTORAREA REG NATURALE | 18| * * | * DT 0.1 35 1 55 8 5| 13|(STIMULAREA DRAJONARII PE | 13| * * |-------------------------------------------------------------------|0,7S) |---------------* * | 4 | 0.8| 4 | | 0.7 | 35| 4 | 61 | 69| 15| 84| | 84| 100 * * |-------------------------------------------------------------------| |---------------* * |Compozitie tel : 8 SC 1MJ 1DT | | * *=========================================================================================================================* * 7 I| * PLZ 0.2 25 3 70 67 | 67|T.RASE,IMPADURIRI | 67| * * | * SC 0.0 25 3 70 6 | 6| | 6| * * |-------------------------------------------------------------------| |---------------* * | 3 | 0.7| 3 | | 0.2 | 25| 3 | 70 | 73| | 73| | 73| 100 * * |-------------------------------------------------------------------| |---------------* * |Compozitie tel : 10 FR | | * *=========================================================================================================================* * Total suprafata SUP 07.6 HA Volum = 418 M.C. Volum + 5xCR = 478 M.C. Volum de recoltat= 478 M.C. 62 M.C./HA* *=========================================================================================================================*
101
12.1.1.2.1. Recapitulaţia posibilităţii de produse principale
****************************************************************************************
* | P L A N D E C E N A L | Posibilitate *
* Specificari | Suprafata| Actual | 5*CR | Total | % |Supraf.| Volum *
* | HA | % | MC | MC | MC | | HA | M.C. *
*=======================================================================================
* A. Specii | | | | | | | | | *
* SC | 5.2| 70| 254| 40| 294 | 63| 5.2| 294| 63*
* FRA | 1.9| 25| 54| 10| 64 | 13| 1.9| 64| 13*
* MJ | 0.1| 1| 18| | 18 | 3| .1| 18| 3*
* DT | 0.2| 2| 25| 10| 35 | 7| .2| 35| 7*
* DM | 0.2| 2| 67| | 67 | 14| .2| 67| 14*
* B. Tratamente | | | | | | | | | *
* Taieri rase | 5.6| 44| 216| | 216 | 31| 2.2| 216| 31*
* Taieri in cring | 2.2| 56| 202| 60| 262 | 69| 2.6| 262| 69*
* C. Gr. functionale | | | | | | | | | *
* C. Gr. 2 | 7.6|100| 418| 60| 478 |100| 7.6| 478|100*
*=======================================================================================
* Total | 7.6|100| 418| 60| 478 |100| 7.6| 478|100*
****************************************************************************************
12.1.2. Planul lucrărilor de conservare (tăieri de cons. şi alte lucrări)
SUP:M PAG: 1
************************************************************************************************************************************
* !CAT.!T! ! ! C * ! VOLUM ! VOLUM * *
* NUMAR ! !I!SUPRAF.! VIR-! O * COMPOZITIA ARBORETULUI * VOLUM ! LA !DE EXTRAS * ALTE LUCRARI DE EXECUTAT IN DECENIU *
* !FUNC!P! ! STA ! N * ---------------------------- * ACTUAL!MIJLOC ! INCLUSIV *-------------------------------------*
* U.A. ! ! ! ! ! S * COMPOZ. SEM. UTILIZABIL * !DECENIU! IGIENA * !SUPRAFATA *
* ! !F! HA ! ANI ! . * * M.C. ! M.C. ! % ! * DENUMIREA LUCRARII ! % ! HA. *
*==================================================================================================================================*
* 1 C ! 2A !2! 1.1 ! 25 !0.7* 8SC 1PIN 1DT * 74 ! 104 ! 12! 12*T. CONSERVARE ! 12! 0,1 *
* ! ! ! ! ! * * ! ! ! *STIMULAREA DRAJONARII ! 12! 0,1 *
*==================================================================================================================================*
* TOTAL: ! ! ! 1.1 ! 25 !0.7* * 74 ! 104 ! 11! 12* ! ! *
************************************************************************************************************************************
12.2. Planul lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor
12.2.1. Planul lucrărilor de îngrijire a arboretelor
************************************************************************************************************************************** * * R A R I T U R I * C U R A T I R I *D E G A J A R I*I G I E N A *TOTAL* * * |SUPRA-|VIR|CON|VOLUM | |NR| SPR. |VOLUM* |SUPRA|VIR|CON|VOLUM|NR| SPR. |VOLUM* |SUPRA|VIR*SUPRA-|VOLUM*VOLUM* * DRUM * U.A.| FATA |STA|SIS|ACTUAL|CRE| | DE | DE * U.A.|-FATA|STA|SIS| ACT.| | DE | DE * U.A.|-FATA|STA* FATA | DE * DE * * * | | | | |ST.|IN| PAR- |EXTR.* | | | | |IN| PAR- |EXTR.* | | * |EXTR.*EXTR.* * * | HA |ANI| | M.C. |M.C| | CURS | M.C.* | HA |ANI| | M.C.| | CURS | M.C.* | HA |ANI* HA | M.C.* M.C.* *====================================================================================================================================* * DE001* 4 F| 0.5| 30|0.8| 157| 3| 1| 0.5| 14* 5 H| 0.2| 5|0.9| 3| 1| .2| * 4 B| 1.7| 2* | * * * * 5 B| 24.1| 65|0.9| 5639|146| 1| 14.5| 191* 6 C| 0.5| 10|0.8| 2| 1| .5| * 5 A| 1.0| 2* | * * * * 5 I| 0.3| 35|0.9| 43| 2| 1| 0.3| 5* 7 G| 0.7| 5|0.9| 20| 1| .7| 3* | | * | * * * * 6 B| 23.4| 65|0.8| 4984|129| 1| 11.7| 141* | | | | | | | * | | * | * * * * 6 D| 0.5| 25|0.9| 53| 5| 1| 0.5| 8* | | | | | | | * | | * | * * * * 7 E| 24.5| 65|0.8| 6640|142| 1| 12.3| 183* | | | | | | | * | | * | * * * * 7 H| 0.8| 25|0.8| 152| 4| 1| 0.8| 14* | | | | | | | * | | * | * * * -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* *Total drum : | 74.1| 63|0.8| 17668| | | 40.6| 556* | 1.4| 6|0.8| 25| | 1.4| 3* | 2.7| 2* 52.2| 414* 973* *====================================================================================================================================* *Total cat.dr:| 74.1| 63|0.8| 17668| | | 40.6| 556* | 1.4| 6|0.8| 25| | 1.4| 3* | 2.7| 2* 52.2| 414* 973* *====================================================================================================================================* * DP001* 1 B| 16.8| 55|0.8| 2772| 96| 1| 10.1| 97* | | | | | | | * | | * | * * * * 1 D| 1.1| 55|0.9| 256| 9| 1| 1.1| 17* | | | | | | | * | | * | * * * -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* *Total drum : | 17.9| 55|0.8| 3028| | | 11.2| 114* | | | | | | | * | | * .6| 4* 118* *====================================================================================================================================* * DP002* 2 A| 26.5| 60|0.8| 5009|161| 1| 13.3| 145* | | | | | | | * | | * | * * * * 2 G| 9.3| 60|0.9| 2316| 68| 1| 5.6| 94* | | | | | | | * | | * | * * * * 3 C| 20.8| 60|0.8| 3827|126| 1| 12.5| 133* | | | | | | | * | | * | * * * -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* *Total drum : | 56.6| 60|0.8| 11152| | | 31.4| 372* | | | | | | | * | | * 3.2| 25* 397* *====================================================================================================================================* *Total cat.dr:| 74.5| 58|0.8| 14180| | | 42.6| 486* | | | | | | | * | | * 3.8| 29* 515* *====================================================================================================================================* *Total grupa :| 148.6| 61|0.8| 31848| | | 83.2| 1042* | 1.4| 6|0.8| 25| | 1.4| 3* | 2.7| 2* 56.0| 443* 1488* *====================================================================================================================================* *Total general| 148.6| 61|0.8| 31848| | | 83.2| 1042* | 1.4| 6|0.8| 25| | 1.4| 3* | 2.7| 2* 56.0| 443* 1488* *====================================================================================================================================*
102
12.2.1.1. Recapitulaţia posibilităţii decenale pe specii
**************************************************************************************************************************************
* R A R I T U R I * C U R A T I R I * D E G A J A R I * I G I E N A* TOTAL *
*====================================================================================================================================*
*Posibilitate decenala 83.2 HA 1042 MC* 1.4 HA 3 MC* 2.7 HA * 56.0 443* 1488 *
*====================================================================================================================================*
* PIN 8 MC* MC* * 9* 17 *
* CE 417 MC* * * 162* 579 *
* GI 368 MC* * * 227* 595 *
* GO 221 MC* MC* * 17* 238 *
* FRA * MC* * 9* 9 *
* MJ * MC* * 8* 8 *
* SC 1 MC* 3 MC* * 1* 5 *
* DT * MC* * 10* 10 *
* ANN 27 MC* MC* * * 27 *
* DM * MC* * * *
**************************************************************************************************************************************
Posibilitate anuala 8.3 HA 104 MC* .1 HA 0 MC* 0.3 HA * 56.0 44* 149 *
**************************************************************************************************************************************
12.3. Planul lucrărilor de regenerare şi împădurire
u.a.
Tipul de
staţiune
şi tipul de
pădure
Compoziţia - ţel
Formula de împădurire
Compoziţia seminţişului
utilizabil
Ind.
aco-
pe-
rire
Supraf.
efectivă
(împ.,
ajut.
reg.,
îngrij.)
Suprafaţa efectivă de împădurit
Nr.
Supra-
faţa
Specii
Gâ Ce Go Te Fr DT
ha ha ha ha ha ha ha ha
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
A. LUCRĂRI NECESARE PENTRU ASIGURAREA REGENERĂRII
A.1. Lucrări de ajutorare a regenerării naturale
A.1.3. Îndepărtarea subarboretului
1C = 1,1 ha din care efectivă = 0,3 ha
A.1.4. Provocarea drajonării la arboretele de salcâm
u.a.: 1C, 4D, 7A, 7D cu suprafaţa de 3,3 ha, din care efectivă = 1,6 ha
TOTAL "A" 1,9
B. LUCRĂRI DE REGENERARE
B.1. Suprafeţe de parcurs integral cu lucrări de împădurire
B.1.2. Împăduriri în terenuri parcurse cu tăieri de regenerare
B.1.2.1. Împăduriri în suprafeţe parcurse cu tăieri rase
3B 0,5 7.3.3.3
1
731.1
8Gâ (Ce,Go)1Te1DT3
80Gâ (Ce,Go)10Te10DT - 0,5 0,2 0,2 - 0,05 - 0.05
B.1.2.2. Împăduriri pentru înlocuirea arboretelor slab productive
2C 0,3 7.3.3.2
1
731.2
8Gâ (Ce,Go)1Te1DT
80Gâ (Ce,Go)10Te10DT - 0,3 0,27 - - 0.02 - 0.01
2D 0,4 7.3.3.3
1
731.1
8Gâ (Ce,Go)1Te1DT
80Gâ (Ce,Go)10Te10DT - 0,4 0,3 - - 0.05 - 0.05
3A 0,8 7.3.3.3
1
731.1
8Gâ (Ce,Go)1Te1DT
80Gâ (Ce,Go)10Te10DT - 0,8 0,3 0,3 - 0,1 - 0.1
3D 0,5 7.3.3.2
1
731.2
8Gâ (Ce,Go)1Te1DT
80Gâ (Ce,Go)10Te10DT - 0,5 0,2 0,2 - 0,05 - 0.05
4A 1,5 7.3.3.3
1
731.1
8Gâ (Ce,Go)1Te1DT
80Gâ (Ce,Go)10Te10DT - 1,5 0,6 0,6 - 0,15 - 0.15
4E 1,2 7.3.3.2
1
731.2
8Gâ (Ce,Go)1Te1DT
80Gâ (Ce,Go)10Te10DT - 1,2 0,5 0,5 - 0,1 - 0.1
103
u.a.
Tipul de
staţiune şi
tipul de
pădure
Compoziţia - ţel
Formula de împădurire
Compoziţia seminţişului
utilizabil
Ind.
aco-
pe-
rire
Supraf.
efectivă
(împ.,
ajut.
reg.,
îngrij.)
Suprafaţa efectivă de împădurit
Nr.
Supra-
faţa
Specii
Gâ Ce Go Te Fr DT
ha ha ha ha ha ha ha ha
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
7B 0,5 7.3.3.3.
1
741.2
8Gâ (Ce,Go)1Te1DT
80Gâ (Ce,Go)10Te10DT - 0,5 0,2 0,2 - 0,05 - 0.05
I 0,2 7.5.4.0
2
972.2
5An.n(An)5Fr
50An.n(An)50Fr - 0,2 - - - - 0,1 0.1
Total
B.1.2.2 5,4 - - - 5,4 2.37 1.8 0.52 0.1 0.61
Total
B.1 5,9 - - - 5,9 2.57 2.0 0.57 0.1 0.66
B.2. Suprafeţe parcurse cu tăieri de regenerare incomplet regenerate
B.2.6. Împăduriri în completarea regenerării naturale după tăieri în crâng
4B 1,7 7.3.3.2
1
731.2
6SC4FRA
100%Gâ - 0,5 0,5 - - - - -
5A 1,0 7.3.3.2
1
741.1
4GÂ4CE2DT
50Gâ 50Ce - 0,3 0,15 0.15 - - - -
Total
B.2.6 2,7 - - - 0,8 0,65 0,15 - - - -
Total
B.2 2,7 - - - 0,8 0,65 0,15 - - - -
RECAPITULAŢIE (B.1 + B.2)
B.1 5,9 - - - 5,9 2.57 2.0 0.57 0.1 0.66
B.2 2,7 - - - 0,8 0,65 0,15 - - - -
TO-
TAL
B
8,6 - - - 6,7 3.22 2.15 - 0.57 0,1 0,66
C. COMPLETĂRI ÎN ARBORETE CARE NU AU ÎNCHIS STAREA DE MASIV
C.2. Completări în arborete nou create (20%)
1,3 0,5 0,3 0,1 0,2 0,1 0,1
RECAPITULAŢIE (B + C)
B 6,7 3.22 2.15 - 0.57 0,1 0,66
C 1,3 0,5 0,3 0,1 0,2 0,1 0,1
TO-
TAL 8,0 3.72 2.45 0.1 0.77 0.2 0.76
NECESAR DE PUIEŢI buc/ha - 6700 6700 6700 6700 6700 6700
- " - - " - Total mii
buc - 24.9 16.4 0.7 5.2 1.3 5.1
D. ÎNGRIJIREA (ÎNTREŢINEREA) CULTURILOR
D.2. Îngrijirea (întreţinerea) culturilor nou create
u.a.: 2C, 2D, 3A, 3B, 3D, 4A, 4B, 4E, 5A, 7B, 7I cu suprafaţa de 6,7 ha şi efectivă de 7,7 ha (7,7 ha/an).
1 grupa ecologică (GE-58);
2 grupa ecologică (GE-65);
3 speciile de paranteză pot fi utilizate ca specii principale de amestec sau ca variante de rezervă la formula de bază
104
13. PLANURI PRIVIND INSTALAŢIILE DE TRANSPORT ŞI
CONSTRUCŢII SILVICE
13.1. Planul instalaţiilor de transport
Drum necesar
Lung.
(km)
Supr.
deserv.
(ha)
Fond productiv deservit
(ha) Masa lemnoasă deservită
Indica-
tiv Denumire Total Expl.
Pre-
expl.
Ne-
expl.
Volum
(m3)
Posibilitatea - m3/an
Princ. Secund. Con-
serv.
T.
igienă Total
EXISTENTE 7,0 217,8 216,3 7,6 478 114 12 443 1978
DP.1 Bistriţa -
Livezile 2,0 19,5 18,5 - 1,7 16,8 - 114 12 4 130
DP.2 Pietriş - sat 0,5 61,8 61,3 1,5 - 59,8 44 372 - 25 441
DE Ale altor
sectoare 4,5 136,5 136,5 6,1 32,5 97,9 434 559 - 414 1407
NECESARE - Nu este cazul
13.2. Planul construcţiilor silvice
Natura
construcţiei
Unit. amenaj. în
care se află
constr. exist.
sau prop.
Suprafaţa
clădirii
(mp)
Materialul din care sunt clădite
Starea
clădirii Fundaţia Pereţii Acoperişul
EXISTENTE - Nu sunt
PROPUSE
Canton silvic 5A 50 Beton Cărămidă Ţiglă