[a4] Du Terrail, Ponson - [II. Dramele Parisului] 04.Clubul Valetilor de Cupa (Vol.4) [v2.0]

7/18/2019 [a4] Du Terrail, Ponson - [II. Dramele Parisului] 04.Clubul Valetilor de Cupa (Vol.4) [v2.0]

http://slidepdf.com/reader/full/a4-du-terrail-ponson-ii-dramele-parisului-04clubul-valetilor-de-cupa 1/117

— Clubul valeţilor de cupă —

Versiune electronică:

Pierre Alexis Ponson du TerrailPierre Alexis Ponson du Terrail

ROCAMBOLEROCAMBOLECiclul „Dramele Parisului”Ciclul „Dramele Parisului”

CLUBUL VALEŢILOR DE CUPCLUBUL VALEŢILOR DE CUPVolumul !Volumul !

Traducere de Petre Ciobanu

1



— Ponson du Terrail —

Ca"i#olul L$$VIII

De câtva timp viaţa marchizului Van-op era un adevărat calvar! pe care nimic "n lume nu-l putea e#plica$Din seara "n care Dai-%atha i-a sus că-i va aduce dovada necredinţei marchizei! domnul Van-op nu mai

trăia cu adevărat$

&l număra zilele! orele! minutele care "l separau de secunda 'atală amintită de indiană$ (i pe măsură cetimpul trecea! el se zbătea alternativ "ntre speranţă )i teroare$ *pusese adevărul Dai-%atha+ ,inţise+

ceastă dilemă era "n'iorătoare$ Câteodată! "n mi.locul nopţii! "l apuca o 'urie nebună! se ridica )i se"ndrepta 'ără z/omot către camera soţiei sale! "narmat cu pumnalul pe care-l luase de pe căminul lui Dai-

%atha$ *e ducea la ea cu intenţia de a-i apăsa acest pumnal pe /ât )i! a-i spune: — ,ărturise)te-mi adevărul! ca-n 'aţa lui Dumnezeu$ &)ti vinovată sau nu+Dar! "n pra/! amintirea .urământului pe care-l 'ăcuse veri)oarei sale "l stran/ula )i-l obli/a să se "ntoarcă

din drum$ 0neori! ziua! mer/ea să-)i pândească soţia pe 'uri)! "ncercând să /hicească adevărul! pe această 'aţăcalmă! pe această 'runte 'ără nori$ tunci ")i spunea cu-n 'el de bucurie răzbunătoare:

— Dai-%atha a minţit )i o voi lăsa să moară! 'iindcă doar eu o pot salva$Dar! departe de soţia lui! era cuprins din nou de "ndoieli! de toate spaimele! )i nu-)i amintea decât de

neclintita si/uranţă a indianei când a'irma că-i va aduce dovezile$oi! adică ziua "n care doamna ,alassis mersese seara la marchiză din ordinul lui 2ocambole! domnul

Van-op luase prânzul cu soţia sa$ Probabil că acest om avea o mare putere de reţinere! căci se arătasea'ectuos! aproape vesel$ Dar ie)ise imediat după masă )i /ândul care-l tortura reapăru$

— stăzi este a cincea zi! ")i spuse el$ Dai-%atha nu mai are decât două zile de trăit )i eu nu am "ncăaceastă dovadă$$$ 3h4 Dai-%atha a minţit$

5n acea seară marchizul se culcă devreme! către orele unsprezece sau miezul nopţii )i! lucru curios pentruun om care nu prea dormea! 'u cuprins de un somn /reu 6somn care urmează marilor oboseli7 )i nu se de)teptădecât a doua zi la ora zece$ Cameristul! intrând pentru a da la o parte perdelele! "i aduse o scrisoare$

,archizul tresări$ — Cine a adus aceasta+ "ntrebă el! ezitând să rupă plicul$ — 0n comisionar din colţul străzii$

,archizul avu o licărire de speranţă: putea să 'ie din partea unui solicitator! un cer)etor! care-)i trimiteascrisorile prin comisionar$ r 'i 'ost capabil să-i "napoieze acest plic plin cu bilete de bancă$Poate chiar ")i pusese "n /ând o dorinţă! căci "n timp ce deschidea "ncet scrisoarea! mâna "i 'u cuprinsă de

un tremur u)or! iar ochii o parcurseră rapid către semnătură$8iletul era semnat Dai-%atha$3 paloare lividă acoperi 'aţa marchizului9 avu o ameţeală )i crezu că va muri pe loc$ Totu)i! acest om era

destul de puternic! "ncât avu tăria să nu scoată nici un stri/ăt! să nu verse nici o lacrimă$ — 5mbracă-mă! "i spuse el servitorului! plec de-acasă$5n timp ce cameristul "l "mbrăca! domnul Van-op /ândi:

— &ste evident că ea este vinovată! din moment ce Dai-%atha "mi scrie$ 5n loc să a)tept această dovadă! a)'ace mai bine să intru "n camera ei )i s-o ucid4 ) su'eri mai puţin$

Vorbind "n acest 'el! domnul Van-op se minţea sin/ur! căci "ncă se "ndoia! cum de alt'el se "ndoise tot

timpul! cum avea să se "ndoiască până "n ultima clipă$*e comportă ca un om de lume$

— Dacă este vinovată! ")i spuse el! )i ea )i eu vom 'i morţi mâine$ &ste ora prânzului$ %u trebuie să mer/la Dai-%atha decât la )apte seara! mai am deci )ase ore "n 'aţa mea$

,archizul luă o pană! o 'oaie de hârtie )i scrise:

„Acesta este testamentul meu. Neavând nici copii, nici moştenitori direcţi, îmi las toată averea, fără restricţii, spitalelor civile din

Amsterdam, oraşul meu natal.”

Puse data )i semnă$ poi! după se si/ilă testamentul! "l puse "ntr-un! sertar al biroului! luă cheia )i! dând-ovaletului! "i spuse:

— Pierre! "n acest sertar se a'lă un porto'el! conţinând ;$<<< 'ranci )i hârtia pe care ai văzut că am pus-o"năuntru$ Dacă o a'acere neprevăzută mă va "ndepărta de Paris! dacă s-ar "ntâmpla să mor sau să dispar = "n'ond! trebuie să prevezi totul = vei scoate porto'elul )i hârtia$ Vei păstra porto'elul pentru tine )i vei duce

>




hârtia notarului meu$ — Da! domnule! bâlbâi valetul "ncremenit$,archizul puse un de/et "n dreptul buzelor! poruncind tăcere$ poi ie)i )i "ncalecă! decis să nu-)i mai

revadă soţia "nainte de a 'i vorbit cu Dai-%atha$Domnul Van-op luase hotărârea de a se sinucide! după ce ar 'i ucis-o pe marchiză! dacă "ntr-adevăr era

vinovată$?a )apte 'ără un s'ert! marchizul ceru să i se aducă trăsura )i se "ndreptă către Dai-%atha$ 5)i luase o

pereche de mici pistoale )i le puse cu /ri.ă "n buzunarul paltonului$ @lonţul dintr-unul era pentru soţia sa$@lonţul celălalt = pentru trădător! "n ceea ce-l privea! hotărâse să se sinucidă cu pumnalul veri)oarei sale$

5n timpul drumului ")i aduse aminte de ceva$ — A-am promis lui Dai-%atha că mă voi căsători cu ea! ")i spuse el! dar moartea dezlea/ă orice .urământ$

ceastă 'emeie mi se pare odioasă$Trăsura se opri pe bulevardul ?ord-8Bron! e#act "n momentul când la *aint-Philippe-du-2oule suna ora

)apte$iind iarnă! se "nnoptase de.a )i bulevardul Champs-lBsEes era pustiu$,archizul 'u introdus la Dai-%atha! dar nu prin scara cu picturi hiero/li'ice pe unde urcase 2ocambole! )i

nici "n acea pa/odă "n care indiana "l primise "n a.un pe viconte$ %u$ &l 'u po'tit "n acel 'rumos salon! mobilateuropene)te! unde Dai-%atha "i apăruse cu câteva zile "nainte! "mbrăcată ca o pariziancă! atât de 'rumoasă"ncât ar 'i putut să ducă "n ispită )i un călu/ăr$

*alonul era /ol$ *ervitorul care-l introdusese pe marchiz "l invită cu-n semn să se a)eze )i să a)tepte$,archizul se a)eză )i a)teptă$ &ra 'oarte palid! dar inima "i bătea re/ulat! )i acest om care simţea că viaţalui se duce! acest om care nu voia să supravieţuiască propriei sale ru)ini avea! "n acel moment! calmul hotărâtal martirilor$

5n timp ce domnul Van-op era introdus "n salon! "n acela)i budoar "n care! cu )ase zile mai "nainte! 'useseinvitat pentru a i se vorbi "ntre patru ochi! Dai-%atha se /ăsea "n prezenţa a doi oameni$

0nul dintre ei era vicontele de Cambolh$Celălalt era cumătrul Venture! intendentul doamnei ,alassis$

— Deci totul este /ata+ "ntrebă ea$ — Totul! doamnă$ — %u am altceva de 'ăcut decât să-i vorbesc+2ocambole 'ăcu un semn a'irmativ )i adău/ă:

— Puteţi să-l primiţi pe marchiz! iar de mine nu mai aveţi nevoie$ Voi reveni la orele zece$2ocambole ridică o draperie )i dispăru printr-o scăriţă secretă$3dată plecat! indiana rămase sin/ură cu Venture$cesta! "n urma unui semn al ei! deschise u)a care dădea "n salon )i "i spuse marchizului:

— *unteţi amabil să intraţi+Domnul Van-op intră "n budoar! iar Venture trecu "n salon! /ata să revină la primul semnal$,archizul aruncă "n 'u/ă o privire spre veri)oara sa$Dai-%atha era "mbrăcată "ntr-un capot de un verde "nchis9 era "ntinsă pe o canapeluţă! cu capul spri.init pe

o /rămă.oară de perniţe! mai palidă )i mai /ârbovită decât "n a.un$,archizul 'u impresionat de starea ei$Dai-%atha "nţelese /ândul marchizului )i-l privi surâzând:

— &ste e'ectul otrăvii! spuse ea$

,archizul "ntinse mâna )i "i arătă inelul$ — Dacă ai spus adevărul! a'irmă el! vei 'i salvată$ — m dovezile$ceste cuvinte avură pentru domnul Van-op aceea)i semni'icaţie pe care o are pentru un condamnat la

moarte citirea sentinţei chiar la picioarele e)a'odului$ Cu toate acestea el rămăsese neclintit$ — 0nde sunt dovezile+ "ntrebă$ — Cuno)ti cumva un tânăr numit 3scar de VernB+,archizul simţi că tremură )i-)i aminti de 'aţa atât de 'rumoasă pe care o văzuse la balul său )i a cărei

vedere "l 'ăcuse să aibă o senzaţie neplăcută$ — Da! spuse el! l-am cunoscut$ — Domnul 3scar de VernB mai poartă )i un alt nume$ — Care+ — &l se nume)te ChErubin$Pronunţarea acestui nume constitui pentru marchiz o revelaţie$ Deseori auzise vorbindu-se despre acest

;




seducător al unor 'rumuseţi de ran/ul al doilea! cunoscut "n lumea /alantă sub numele de ChErubin"ncântătorul$

— &i bine! spuse Dai-%atha! despre el este vorba$ — Dovada! dovada4(i vocea marchizului deveni stridentă )i "năbu)ită$

— &l locuie)te! continuă Dai-%atha! "n casa unei prietene a soţiei tale! doamna ,alassis$,archizul ")i aminti că! "ntr-adevăr! de câtva timp soţia sa mer/ea cam des la doamna ,alassis$

— De curând ChErubin s-a bătut "n duel! adău/ă indiana! pe care 2ocambole o prelucrase minunat! )i a 'ost

rănit$ *oţia ta se ducea să-l vadă "n 'iecare zi — Dovada4 repetă marchizul! 'urios$ — )teaptă! ai răbdare! răspunse Dai-%atha )i continuă: — Doamna ,alassis cunoa)te secretul$ @raţie ei marchiza a putut să se creadă "n si/uranţă$ — (i mai departe+Andiana "ntinse mâna către un ciucure de mătase )i sună$?a această chemare! Venture! care a)tepta "n salon! intră "n budoar$

— Aată! spuse ea marchizului! acesta este intendentul doamnei ,alassis$,archizul privi acest obraz mâr)av )i 'u supus unei in'ernale torturi! /ândindu-se că secretul ru)inii sale se

a'lă "n mâna acestui lacheu$ 5i aruncă o privire dispreţuitoare )i dominatoare "n acela)i timp! ca )i când ar 'ivrut să-l strivească! )i-i spuse lui Dai-%atha:

— Ce nevoie am de acest om+ — cest om "ţi va spune! răspunse indiana! că a văzut-o pe soţia ta venind la doamna ,alassis! când l-a

"ntâlnit pe ChErubin$,archizul avu un 'reamăt de speranţă$ &l crezu că aceasta este sin/ura dovadă care "i putea 'i dată$$$ 3are

mărturia unui sin/ur om poate 'i vreodată o dovadă+Dintr-o dată domnul Van-op se redresă! deveni semeţ )i dispreţuitor$ 5)i privi cu răceală veri)oara )i

spuse: — ceasta nu este nici o dovadă$ ,ărturia unui lacheu cu privire la o 'emeie este mai ru)inoasă decât o

calomnie$Dar un surâs crud apăru pe buzele lui Dai-%atha:

— &)ti prea nervos! ercule! spuse ea$ )teaptă totu)i$$$*coase o hârtie din corsa. )i i-o "ntinse marchizului$

ârtia era acea odioasă scrisoare dictată de 2ocambole doamnei ,alassis "n a.un9 scrisoarea "ncepea cucuvintele:„Doamnei Marchie !an"#op”

— ,archiza a primit această scrisoare azi dimineaţă! spuse indiana! )i ea va veni 'oarte e#act la "ntâlnire$,archizul citi cu o atenţie "n'rico)ătoare aceste rânduri! care! pentru el! păreau tipărite cu litere de 'oc$

„$cumpa şi frumoasa mea, acest %elos de &h'ru(in vrea să te vadă în seara asta” etc$ etc$

— 5ncă mai ai dubii+ murmură ti/resa cu o bucurie crudă$ — Vreau să văd$$$ vreau să-i văd pe amândoi4 stri/ă "n s'âr)it marchizul$ — &i bine! urmează-l atunci pe acest om$ 5l vei vedea pe ChErubin "n/enuncheat "n 'aţa doamnei Van-op$ — *ă mer/em4 spuse ,archizul! redevenind dintr-o dată calm! rece! solemn9 ora pedepsei a venit$

Dai-%atha "ncercă să se ridice! dar puterile "ncepură s-o trădeze$ 2ecăzu pe canapeluţă$ — h4 otrava! spuse ea! otrava a "nceput să acţioneze$$$ @răbe)te-te! ercule! iubitul meu! /răbe)te-te$$$ am

impresia că voi muri$ — Aa-l! spuse marchizul! aruncându-)i inelul la picioarele indianei! iată piatra albastră$ Voi avea oricând

timpul să te ucid! dacă totul nu a 'ost decât o oribilă ma)inaţie$Chiar "n 'aţa a ceea ce pentru el ar 'i trebuit să "nsemne evidenţa "nsă)i! marchizul "ncerca să se "ndoiască$

&l "l "mpinse pe Venture "naintea lui$ — aide! drace4 "i spuse! condu-mă )i 'ă-ţi )i ultima ru/ăciune pe drum! căci "n caz că ai minţit! te voi

ucide$(i marchizul ie)i! "n timp ce Dai-%atha ")i adună ultimele puteri! pentru a apuca inelul a cărui piatră avea

să-i redea viaţa$,archizul urcă "n trăsură "mpreună cu lacheul$

cesta "n loc să ceară ca trăsura să se oprească pe strada PEpiniFre! "n 'aţa porţii de la numărul patruzeci! "lru/ă pe marchiz să coboare "n dreptul străzii 2um'ort )i să trimită "napoi trăsura$ poi "l conduse prin piaţa?aborde! până la acea străduţă secretă! a cărei cheie o avea )i ducele de Château-,aillB$




Venture avea )i el o cheie9 prin această portiţă "l introduse pe marchiz )i-l conduse până la pavilion! clădirecu'undată "n "ntuneric! cu e#cepţia unei sin/ure camere! camera de culcare a doamnei ,alassis! unde se vedealicărind lumina "n spatele perdelelor$ 5n această cameră "l conduse Venture pe marchiz )i-l ascunse "ntr-odebara$

— Doamna e plecată! spuse el! )i nu se va "ntoarce "nainte de miezul nopţii$ Camerista stă la pândă "ncamera portăresei pentru a surprinde trecerea marchizei! care nu poate să "ntârzie căci este aproape ora opt9voi mer/e de asemenea să-l anunţ pe domnul ChErubin$ De-acum! continuă Venture! domnul marchiz mai arenevoie de mine+

,archizul nu răspunse$&l se a)eză "n debara! ")i puse pistoalele "ncărcate "naintea lui )i a)teptă sosirea doamnei Van-op! hotărât

să-i ucidă pe amândoi$ — *-o "ntindem4 ")i spuse Venture! pierind "n /rabă: nu-mi place să 'iu /ăsit "ntr-o casă "n care se vor

săvâr)i două crime$$$ (i acest biet ChErubin! care a 'ost de bună credinţă )i a crezut că-)i va salva viaţa$$$ %u-irău deloc4 0n GValet de CupăH mai puţin )i o parte mai mare din pră.itura de cinci milioane$

Pe pra/ul porţii pentru trăsuri! annB o a)tepta pe marchiză pentru a o conduce la moarte$

Ca"i#olul L$$I$

5nainte de a mer/e mai departe cu povestea noastră! suntem constrân)i să relatăm unele 'apte care s-au"ntâmplat "naintea celor cunoscute acum$ %e re"ntoarcem la acel moment "n care ChErubin! după ce o auzi pe 8accarat spunându-i: G%u! nu vă

iubesc4H "l văzu apărând pe contele rto'' "n pra/ul camerei$ %e amintim că domnul rto'' se "ndreptă cătreChErubin cu pistolul "n mână$ 5n acela)i timp! 8accarat se a)eză "n 'aţa u)ii budoarului! pentru a-l "mpiedica pemizerabil să 'u/ă$

3are acesta nu era un la)+ 8ărbatul "ndrăzneţ! mizerabilul care considera un .oc a ter'eli onoarea 'emeilor!"ncepu să tremure din tot corpul "n 'aţa morţii )i aruncă contelui o privire ru/ătoare$

— Domnule! spuse tânărul rus cu-n dispreţ de /heaţă! sunteţi un in'am )i un "n'umurat! )i veţi 'i pedepsit$) 'i plătit dacă a) 'i pierdut9 am câ)ti/at )i mă 'olosesc de dreptul meu$

8accarat continua să stea calmă )i nemi)cată "naintea u)ii$ ?-ar 'i stran/ulat pe ChErubin! dacă ar 'i"ncercat să 'u/ă$

— Domnule! continuă contele! vă dau trei minute pentru a vă "ncredinţa su'letul Domnului$*e a)eză la doi pa)i! continuând să-)i ţintească victima$ceste câteva minute "i redară lui ChErubin o parte din prezenţa sa de spirit9 era pe punctul de a-)i re/ăsi

aproape vechea-i "ndrăzneală$ — Domnule conte! spuse el! cu o voce care se 'orţa să 'ie cât mai si/ură! am pierdut pariul )i nu ne/ acest

lucru$ Dar vă ro/ să-mi permiteţi o mică observaţie$ — Vă ro/! spuse contele$ — 'ost convenit la club că! dacă voi pierde pariul! veţi 'olosi dreptul dumneavoastră "ntr-un anumit mod$ — (i care este acest mod+ — Ca "n loc să vă e#puneţi ri/orilor le/ii 'ranceze! uci/ându-mă! să vă acoperiţi cu aparenţele unui duel9

urma să ale/eţi doi martori! ca )i mine! să ne batem cu două pistoale! din care unul! )i anume aldumneavoastră! să 'ie "ncărcat cu-n /lonte! iar al meu numai cu pulbere$

— veţi dreptate! domnule$ — Deci! domnule! urmă ChErubin! am dreptul să pretind 'avoarea acestei amânări$ — ?a ce bun+ spuse contele cu-n ton rece9 cel care s-ar putea plân/e "n această a'acere a) 'i eu! care voi

trebui să dau socoteală "n 'aţa .ustiţiei$ Pe când dumneavoastră! din moment ce tot muriţi! v-ar 'i mai u)or dacăs-ar "ntâmpla imediat$

— *cuzaţi! domnule! insistă ChErubin! care voia să câ)ti/e timp! eu pre'er să 'iu ucis pe teren decât să morasasinat9 este mai onorabil$

Contele nu răspunse! dar 8accarat lăsă să-i scape un râs sarcastic$ — Vorbiţi! deci! despre onoare! scumpe domn! spuse ea9 dumneavoastră )i onoarea aţi avut vreodată ceva

comun+(i "n timp ce o privea mirat! "ncepu să "nţelea/ă că mai curând ea "l condamnase la moarte! decât contele$

— Domnule ChErubin! spuse ea! un pariu de /enul celui 'ăcut de dumneavoastră este ca un duel$ 3ridumneavoastră )tiţi 'oarte bine că nu se "ncruci)ează sabia decât cu-n om pe care-l stimezi$ cum opt zilecontele vă credea un om de onoare$ &l nu )tia că sunteţi un mizerabil! 'ără resurse 'inanciare mărturisite )i

I




mărturisibile! omul plătit al unei asociaţii de bandiţi! 'ăcând un comerţ lucrativ cu avanta.ele sale personale$$$ChErubin ")i dădu seama că este pierdut$ ără "ndoială că 8accarat )tia că aparţinea clubului Valeţilor de

Cupă$Tânăra 'emeie! parcă dispreţuind obli/aţia de a-i adresa cuvântul atât de mult timp! se "ntoarse către conte:

— Prietene! spuse ea! ucide-l imediat pe acest mizerabil$ Doamna marchiză Van-op va 'i probabil$$$cest nume "l "n/rozi complet pe ChErubin! părând a 'i sentinţa sa de moarte$

— Aertaţi-mă! se bâlbâi el$ Contele ")i scoase ceasul$ — Domnule! spuse el! cele trei minute pe care vi le-am acordat au trecut$ )ezaţi-vă "n /enunchi$ Voi ochi

"n 'runte$ Veţi putea 'ace victime chiar )i după moarte$(i contele ")i ridică pistolul$tunci ChErubin se azvârli ca un la) "n /enunchi! "ncepu să se târască la picioarele contelui )i livid de

spaimă! cu vocea! aproape stinsă! murmură: — Aertaţi-mă! domnule conte$$$ sunt un mizerabil$$$ un in'am$ ,erit dispreţul dumneavoastră! aveţi dreptul

de a mă pălmui! de a mă călca "n picioare! de a mă târ" "n noroi4 Dacă mi-o cereţi! voi părăsi Parisul! voi trăi "nsin/urătate$$$ "n adâncul de)ertului$$$ dar vă implor: nu mă ucideţi4

,izerabilul ")i "mpreună mâinile: se ru/ă! plânse! se târ" "n /enunchi! "ntorcând "n s'âr)it o privireru/ătoare de la 8accarat la contele rto''$

tunci tânăra 'emeie! punându-)i o mănu)ă! ca )i când i-ar 'i 'ost silă să-l atin/ă! "i puse mâna pe umăr: — Vrei să trăie)ti+ Vrei aceasta cu adevărat+ — Da! stri/ă el cu bucurie! a) 'ace tot ce mi-aţi cere! dar salvaţi-mi viaţa48accarat 'ăcu un semn contelui! care cobor" ţeava pistolului$

— 5ţi poţi răscumpăra viaţa cu două condiţii$ Aată prima: "mi vei spune ce este comun "ntre tine )i marchizaVan-op$

— Da$$$ da$$$ voi spune tot! bâlbâi mizerabilul! dar mă veţi apăra! nu-i a)a+ ,ă veţi prote.a după aceea! căciei mă vor ucide! ei$$$

— Care ei+ — GValeţii de CupăH$ — ha4 stri/ă 8accarat! deci nu m-am "n)elat$ (i privindu-l drept "n 'aţă stri/ă: — ii atent4 Dacă ne vei ascunde un cuvânt! un sin/ur cuvânt = "nţele/i! nu-i a)a+ = "nseamnă că n-ai 'ăcut

nimic pentru a-ţi răscumpăra viaţa! absolut nimic$ — Voi spune tot! spuse ChErubin$

(i atunci! rămânând mai departe "n /enunchi! 'iind "n continuare cu obrazul "necat "n lacrimi! acest om carenu voia să moară! acest om care ar 'i sărutat picioarele unui ocna) pentru a-)i răscumpăra viaţa! mărturisi totceea ce noi )tim de-acum! adică le/ăturile sale cu GValeţii de CupăH! numele lor! locul "ntâlnirilor lor!supunerea totală 'aţă de un )e' misterios căruia numai 2ocambole "i )tia numele9 apoi rolul in'am pe care-l

.ucase pe lân/ă marchiza Van-op9 "n/rozitoarea cursă pe care trebuia să i-o "ntindă a doua zi! cât )i istoriacelor cinci milioane ale lui Dai-%atha9 spuse! de 'apt! tot ce )tia$

— Dar numele acestui om care-i conduce din umbră+ "l "ntrebă 8accarat$ Dacă nu ne spui acest nume! nuai răscumpărat nimic$

— Vă .ur! hohoti ChErubin! că nu-i )tiu numele! că nu l-am văzut niciodată4 %umai vicontele de Cambolh poate să vă spună numele lui$

— 8ine! spuse 8accarat! vom vedea dacă ai minţit$ChErubin se ridică )i se crezu salvat$

— *tai4 mai a)teaptă! "i spuse 8accarat! nu ai "ndeplinit decât una din cele două condiţii$ — 3 voi "ndeplini )i pe a doua! murmură el cu supunere$8accarat scoase din corsa. 'laconul cu otravă pe care i-l trimisese sir Jilliams$

— Ce este acesta+ "ntrebă ea$ — cesta! murmură ChErubin = )i mărturisirea lui era de bună credinţă! 'iind si/ur că adusese o băutură

pentru "ndră/ostiţi = mi l-a dat vicontele de Cambolh$ — Ce conţine acest 'lacon+ — 3 licoare e#citantă! care vă era destinată$ — %u este mai curând otravă+ — %u! spuse el cu convin/ere$ — &i bine! spuse 8accarat! vom )ti imediat adevărul$ Voi 'ace e#perienţa chiar asupra ta$ChErubin nu putu să presupună că 2ocambole )i misteriosul său s'etnic aveau vreun interes s-o otrăvească

pe 8accarat$ Convins că! respirând e#alaţiile 'laconului! nu poate e#ista alt pericol decât acela al unei e#citaţiimomentane! acceptă cu bucurie acest ultim mi.loc de a-)i răscumpăra viaţa$

5n acela)i timp! 8accarat ")i spunea "n sinea ei:

K




— Dacă ar 'i 'ost otravă! copila mi-ar 'i spus$ &a mi-a zis că este o licoare care te "nnebune)te$ &stenecesar ca acest om să 'ie pedepsit$

&a "i "ntinse 'laconul lui ChErubin$ — Des'ă-l! spuse$ Vei respira din el câteva minute$ChErubin ascultă! crezând! a)a cum "i spuse 2ocambole! că licoarea nu era decât un narcotic9 ne'ericitul

nu-)i dădea seama că ceea ce aspira el era! de 'apt! moartea$După ce respiră din 'lacon! 8accarat spuse:

— cum vei rămâne aici sub paza contelui! până la noi ordine$ După ce ţi-ai trădat complicii! ai putea să-i previi! )i nu trebuie să-mi scape nici unul dintre ei$

8accarat sună! ceru să i se aducă trăsura )i "i spuse tânărului conte rus: — *cumpul meu conte! vă voi lăsa "n /ri.ă acest om$ *per că veţi răspunde pentru el "n 'aţa mea+ — *i/ur! răspunse tânărul! vă asi/ur că acesta nu-mi va scăpa! a)a cum mi-a scăpat celălalt$Tânăra 'emeie ")i aruncă "n /rabă un )al pe umeri! urcă "n trăsură )i "i spuse vizitiului9

— ,er/em "n aleea Văduvelor! pe Champs-lBsEes! la 'amilia Van-op$&ra după miezul nopţii când trăsura lui 8accarat intră "n curte$ ,archizul sosise acasă de o oră! iar

elveţianul 'u 'oarte mirat că trebuie să deschidă din nou poarta mare$ — Prietene! "i spuse 8accarat! trebuie neapărat s-o văd imediat pe doamna marchiză$ — Dar! spuse elveţianul! doamna s-a culcat$ — %u are nici o importanţă! o veţi trezi$

8accarat vorbea cu autoritate )i-)i prezentă cartea de vizită$&lveţianul ridică privirea spre 'aţada casei )i observă lumina de la 'erestrele camerei de culcare a doamneiVan-op$

— Doamna este "ncă trează! spuse el$Când marchiza nu ie)ea seara! servitorii se retră/eau devreme! cu e#cepţia cameristului domnului Van-

op$ ,archizul era de mult acasă! se culcase )i! a)a cum ne amintim! căzuse "ntr-un somn pro'und$ De alt'el!'erestrele sale dădeau către /rădină )i nu spre curte! ast'el că "n orice caz ar 'i 'ost imposibil să audă z/omotultrăsurii lui 8accarat$

&lveţianul! mer/ând la primul eta.! nu "ntâlni alt servitor decât camerista! căreia "i dădu cartea de vizită$După plecarea doamnei ,alassis! doamna Van-op rămase mult timp visătoare! pradă unor ezitări$ &a

promisese să mear/ă a doua zi la "ntâlnirea pe care i-o dăduse ChErubin! dar odată văduva plecată! se căiamarnic că a 'ăcut această promisiune$ De când lupta 'ără ră/az "mpotriva acestor sentimente! care ţâ)neau din

tăcerea inimii! doamna Van-op căuta 'orţa necesară pentru a-l uita pe ChErubin! "n ideile sale reli/ioase! "neducaţia copilăriei! "n sentimentul de datorie pe care-l avea 'aţă de soţ$5n sinea ei! cu câteva ore "nainte! ChErubin nu mai conta )i devenise o amintire$ (i iată că doamna ,alassis

venise cu o scrisoare de-a lui "n mână! s-o implore să-l acorde o ultimă "ntrevedere$ &pistola tânărului era atâtde patetică )i de elocventă! "ncât marchiza cedase$ Dar acum! cuprinsă de remu)cări )i de o teroare /reu dede'init! ar 'i răscumpărat promisiunea pe care o 'ăcuse cu preţul a zece ani din viaţă$

Timp de două ore! marchiza "ncercă să-)i "n)ele spaimele! citind$ Probabil că! dacă "n acest moment!marchizul ar 'i venit la ea! s-ar 'i aruncat "n braţele lui! i-ar 'i mărturisit totul )i i-ar 'i cerut s'atul$

Dar marchizul nu veni9 "ntorcându-se acasă! el urcă direct "n camera lui$Până la urmă! obosită! hotăr" să treacă "n camera ei pentru a se culca$ &#act "n acest moment! camerista "i

aduse cartea de vizită a doamnei Charmet$ceastă carte de vizită provocă marchizei o mare uimire$ Ce putea căuta la această oră! o 'emeie de a cărei

schimbare nu auzise nimic )i care pentru ea rămânea "n continuare o umilă doamnă care se ocupă cu opere decaritate$

Totu)i se decise s-o primească$Două minute mai târziu! 8accarat intra$Doamna Van-op o văzuse "ntotdeauna pe doamna Charmet "mbrăcată 'oarte simplu$ ,are "i 'u deci

mirarea când văzu apărând ele/anta )i tânăra 'emeie! pe care "ntre/ Parisul o credea prietena contelui rto''$5ntr-adevăr! "n /raba sa de a aler/a la marchiză! 8accarat nu se /ândi să-)i schimbe toaleta$ &a rămase

"mbrăcată cu o splendidă rochie de moire albastru! peste care aruncase "n /rabă un )al de ca)mir$ *plendidul păr blond părea proaspăt ie)it din mâna unui coa'or! iar braţele ei! pe .umătate /oale! erau "mpodobite cu brăţări subţiri de aur! "nchise cu a/ra'e mari cu diamante$

— Vă cer de o mie de ori iertare! doamnă marchiză! spuse ea cu o voce emoţionată! că mă prezint ladumneavoastră după miezul nopţii$

— 5ntr-adevăr! spuse marchiza surâzând )i o'erindu-i un scaun! nu mă a)teptam deloc la vizitadumneavoastră$

L




8accarat rămase "n picioare )i păru că a)teaptă plecarea cameristei pentru a da e#plicaţii$ ceasta ie)i la unsemn al stăpânei ei$

— Doamnă! spuse atunci 8accarat! 'iţi convinsă că e#istă un motiv 'oarte puternic care m-a determinat săapelez "n aceste condiţii la dumneavoastră$

— Dumnezeule4 răspunse marchiza! mă speriaţi de-a binelea$ — &ste vorba de onoarea! de viaţa chiar! a unei 'emei$ — Pot eu s-o salvez+ — Da! spuse 8accarat$

— 5n acest caz! stri/ă marchiza! vă mulţumesc că aţi apelat la mine$ — Doamnă! urmă 8accarat = care simţea o emoţie /reu de stăpânit la /ândul că ar 'i 'ost obli/ată să-i

spună acestei nobile 'emei: Gcunosc secretul dumneavoastrăH = 'emeia despre care vă vorbesc )i pe care numaidumneavoastră o puteţi salva "mi era necunoscută până acum câtva timp$ stăzi ea este "n ochii mei cea mainobilă )i mai virtuoasă dintre 'emei )i a) 'i /ata să-mi dau viaţa pentru ea$

— %umele ei+ "ntrebă marchiza$ — ceastă 'emeie! continuă 8accarat! 'ără să răspundă de la "nceput la această "ntrebare directă! este chiar

acum victima unei "n/rozitoare intri/i! ţinta unei e#traordinare tentative criminale )i ea ar 'i 'ără "ndoială pierdută! poate chiar moartă mâine! la această oră! dacă providenţa = printr-una din acele "ntâmplări careconstituie "nţelepciunea cerească = nu m-ar 'i plasat pe drumul ei$

— Dumnezeule4 stri/ă marchiza tulburată! dar cine este această 'emeie+8accarat "ndoi un /enunchi! luă mâna marchizei! o duse la buze )i murmură:

— *unt la picioarele ei! doamnă! )i o implor să mă asculte$

Ca"i#olul L$$$

,archiza scoase un stri/ăt$ — &u+ "ntrebă ea "nnebunită de spaimă$ — Chiar dumneavoastră! doamnă$ — Cum+ 3noarea mea este compromisă+ Viaţa mea este "n pericol+ — veţi răbdare! vă voi e#plica4 suspină 8accarat$Pentru moment! doamna Van-op crezu că 8accarat "nnebunise! dar tristeţea solemnă "ntipărită pe 'aţa

tinerei 'emei "i dovedi că această supoziţie este /re)ită$ — Doamnă! zise ea! rămânând "n continuare "n/enunchiată "n 'aţa marchizei! pentru a "nţele/e prime.diacare vă pânde)te! pentru a "nţele/e mai e#act cum pot s-o previn! este necesar să mă ascultaţi$

— Vorbiţi! spuse marchiza! al cărei /ând se "ndrepta cu spaimă către domnul 3scar de VernB$ — Trebuia de la "nceput să vă spun cine am 'ost "n trecut$ 5nainte de a mă numi doamna de Charmet!

"nainte de a 'olosi modesta mea avere pentru opere de bine'acere! "nainte de a purta rochii de lână cenu)ii )i dea locui "n strada 8uci! "ntr-un 'el de mormânt! am 'ost o creatură nedemnă )i 'ără inimă$

— &ste posibil acest lucru+ stri/ă marchiza$ — 5ntr-o zi am cunoscut /raţia divină9 m-am căit! am plâns! m-am ru/at! mi-am impus misiunea de a 'ace

bine$ Din păcate! nu am su'icient timp! să intru "n toate detaliile9 o imperioasă )i presantă obli/aţie mă sile)tesă vorbesc pe scurt$ Tot ceea ce vă pot spune este că am su'erit imens )i că )tiu cât de slabă este inima'emeii$$$

— Doamnă! spuse marchiza tremurând$$$ — scultaţi! continuă 8accarat! e#istă acum "n Paris ni)te mizerabili! care etalează la lumina zilei mănu)i

/albene! trăsuri ele/ante! cai de preţ! nume pompoase )i uzurpate9 această asociaţie se nume)te GClubulValeţilor de CupăH$

,archiza tresări la auzul acestor cuvinte$ — Ce reprezintă acest nume+ spuse ea$ — GValeţii de CupăH practică tot 'elul de meserii! au creat o industrie ru)inoasă9 "ncearcă să semene

dezonoarea "n drumul pe care-l parcur/$ 5ntr-o zi! unul din ace)ti oameni = )e'ul lor! 'ără "ndoială = )i-a"ncruci)at drumul cu cel al unei 'emei torturate de /elozie! cu inima plină de ură! o 'emeie care de doisprezeceani nu visează decât moartea dumneavoastră! ru)inea dumneavoastră! dezonoarea dumneavoastră )icompromiterea memoriei dumneavoastră$

— Doamne! Dumnezeule4 stri/ă marchiza! dar n-am 'ăcut rău nimănui4

— sta nu are nici o importanţă4 — Dar abia de cinci ani sunt venită la Paris$ — ceastă 'emeie este venită din Andia$

M




Dintr-o dată "n mintea doamnei Van-op se 'ăcu lumină$ 5)i aminti că soţul ei 'usese "n Andia "n aniidinaintea căsătoriei lor! că inspirase o mare pasiune veri)oarei sale$

— Dai-%atha4 e#clamă ea$ — &#act4 Dai-%atha Van-op! spuse 8accarat$ — (i această 'emeie "mi dore)te moartea+ — Dacă aţi muri! ea s-ar căsători cu marchizul$ — %iciodată4 stri/ă ea cu tărie$ ercule m-ar iubi )i moartă! a)a cum mă iube)te "n viaţă$ *unt 'oarte

si/ură de acest lucru$ — 8ine! dar dacă v-ar ucide chiar el+ — *ă mă ucidă$$$ el$$$+ — V-ar ucide dacă v-ar crede necredincioasă$ — Da! spuse ea! aveţi dreptate$$$ dar sunt o 'emeie cinstită$ — Doamnă! spuse sec 8accarat! Dai-%atha! rivala dumneavoastră! "i va dovedi contrariul chiar mâine$(i 8accarat continuă:

— Dacă n-ar trebui să vă salvez! doamnă! niciodată n-a) "ndrăzni$$$ eu! creatura pătată$$$ să cercetez "nadâncul su'letului dumneavoastră! nobil )i pur4 %u este! oare! cea mai crudă dintre toate pedepsele! cea mainemeritată dintre toate+

,archiza /hici ce vrea să-i spună 8accarat )i "i "ntinse mâna$ — 5n 'ine! )tiu ce vreţi să spuneţi$ Vreţi să-mi vorbiţi despre un bărbat care m-a urmărit 'ără ră/az de

cincisprezece zile+$$$ — ChErubin! spuse 8accarat! sau mai curând domnul de VernB$0n surâs mândru apăru pe buzele marchizei:

— %u sunt vinovată cu nimic! spuse ea )i pot să-i spun totul soţului meu$ — sta )tiu! doamnă$ Dar ceea ce nu )tiţi dumneavoastră este că acest ChErubin este un in'am )i un

mizerabil a cărui viaţă a 'ost "n mâinile mele acum o oră )i care a mărturisit totul$(i cum marchiza o privi speriată! 8accarat nu mai ezită$ 5i povesti cine era ChErubin! cine era odioasa

doamnă ,alassis! planul in'ernal conceput "mpotriva marchizei de rivală )i complicii ei )i ce s-ar 'i "ntâmplata doua zi! 'ără intervenţia lui 8accarat$

,archiza! ţinându-)i capul "n mâini! crezând că are un co)mar! ascultă tăcută până la capăt$ — *ărmanul meu soţ! stri/ă ea dintr-o dată! vreau să-l văd imediat$ — %u! doamnă! nu este posibil! răspunse 8accarat$

— De ce+ — Vreau să vă salvez de orice bănuială! spuse ea cu /ravitate! )i! pentru a realiza aceasta! trebuie să mălăsaţi să acţionez a)a cum cred eu de cuviinţă$$$

3 ciudată autoritate apăru brusc "n vocea lui 8accarat$,archiza tăcu$

— Pe de altă parte! continuă 8accarat! deocamdată! de)i unul din ace)ti mizerabili este "n mâna mea! nu am"ncă dovezi "mpotriva lui Dai-%atha9 )i trebuie ca această 'emeie să 'ie "mpiedicată pentru totdeauna de a mai'ace rău$

— Ce să 'ac! Dumnezeule4 Ce să 'ac+ — *ă mă lăsaţi să acţionez$ — *oţul meu trebuie să su'ere "n/rozitor4 — ,âine! bucuria sa va 'i pe măsura torturilor pe care le-a su'erit$

Dintr-o dată! 8accarat se lovi peste 'runte! dominată de o inspiraţie: — Doamnă! spuse ea! soţul dumneavoastră poartă "n de/et un inel "mpodobit cu o piatră albastră+ — Da4 — 5mi trebuie această piatră! spuse cu hotărâre tânăra 'emeie$ — Pentru ce+ — &ste secretul meu! dar poate că lini)tea dumneavoastră nu va putea 'i plătită decât cu acest preţ$ %u

aveţi cumva o piatră de aceea)i culoare )i mărime )i pe care am putea-o substitui celeilalte+ — Cred că da! spuse marchiza$5)i aminti că avea printre bi.uterii un superb turcoise care era 'oarte asemănător "n ceea ce prive)te culoarea

)i /rosimea cu piatra soţului ei$ &a ")i aminti de asemenea că domnul Van-op nu se culcă niciodată cu inelul! pe care-l pune de obicei pe măsuţa cabinetului de toaletă$ (tia de asemenea că! sub prete#tul că piatra se strică"n contact cu apa! el "l scotea "ntotdeauna "nainte de a-)i spăla mâinile sau de a atin/e ceva umed$

— *-ar putea! insistă 8accarat! ca posesiunea acestui inel să-i smul/ă lui Dai-%atha ultimul secret$,archiza se "ndreptă către o mică mobilă din lemn de tranda'ir sculptat "n care erau "nchise cutiile cu

N




bi.uterii9 le deschise una după alta! până când /ăsi o piatră mare! albastră$ — Cred! spuse ea! că are e#act aceea)i 'ormă )i aceea)i culoare$poi! luând piatra! "i spuse lui 8accarat:

— Veniţi cu mine$$$?a primul eta. al casei e#ista un culoar care le/a apartamentul marchizului de cel al soţiei lui )i care 'ăcea

să nu mai 'ie necesară străbaterea "ntre/ii case$ cest culoar "ncepea "n camera doamnei Van-op )i a.un/ea"n cabinetul de toaletă al marchizului$

Când se culca! domnul Van-op "nchidea "ntotdeauna u)a care despărţea dormitorul său de camera de

toaletă$ &ra deci posibil ca! mer/ând "n vâr'ul picioarelor! cineva să pătrundă "n cabinetul de toaletă 'ără a 'iauzit de marchiz$

Doamna Van-op luă o lumânare "ntr-o mână! iar cu cealaltă o apucă pe 8accarat )i o trase după ea "nculoar! recomandându-i lini)tea$

Cele două 'emei mer/eau "n vâr'ul picioarelor! reţinându-)i respiraţia$ ,archiza! a cărei inimă bătea să-ispar/ă pieptul! simţi o mare bucurie remarcând că u)a dintre culoar )i cabinetul de toaletă era "ntredeschisă$Din contra! cea care dădea "n dormitorul marchizului era! ca de obicei! "nchisă$

Cele două 'emei intrară! "năbu)indu-)i z/omotul pa)ilor$Doamna Van-op se "ndreptă direct către masa de toaletă )i /ăsi inelul marchizului "ntr-un mic sipet din

porţelan de aponia$&a "l arătă cu de/etul lui 8accarat! care-l luă )i-l e#amină$Toate 'emeile sunt mai mult sau mai puţin abile "n mânuirea bi.uteriilor$ Cu o minunată de#teritate!

8accarat 'ăcu piatra albastră să .oace "n montura ei )i o scoase cu delicateţe$ poi "ncercă introducerea "nmontură a pietrei luate de la doamna Van-op$ Din 'ericire! ai 'i spus că ambele pietre 'useseră 'ăcute pentruaceea)i montură$ Turcoazul "nlocui piatra albastră )i inelul 'u pus la loc "n sipeţel$

Cele două 'emei 'u/iră ca ni)te hoţi cărora le-ar 'i 'ost teamă că vor 'i opriţi )i li se va lua prada$ *e"ntoarseră "n camera de culcare a marchizei$

— Doamnă! spuse atunci 8accarat! puteţi avea "ncredere deplină "n camerista dumneavoastră+ — Desi/ur$ ,ar/areta este de doisprezece ani "n serviciul meu$ — Va apăra din toate puterile u)a dumneavoastră+ — *-ar lăsa ucisă "n pra/$ — Dar elveţianul+ — ,ă va asculta

— tunci! spuse 8accarat! chemaţi-vă camerista )i spuneţi-i că plecaţi )i că nu vă mai "ntoarceţi$ Dacămâine va "ntreba ceva marchizul! camerista va spune că n-aţi dormit toată noaptea )i că aţi aţipit abia "n zori$ — Cum! spuse marchiza! vreţi să plec de acasă+ — Da$ — Dar pentru ce+ (i unde voi mer/e+ — Veţi veni la mine$ — 5n ce scop+ — Dar doamnă! spuse 8accarat cu vehemenţă! chiar nu "nţele/eţi nimic+ — Ce+ — Că viaţa dumneavoastră nu este "n si/uranţă aici+ — Viaţa mea+ — Da4 ără "ndoială4 ,âine dimineaţă Dai-%atha "i va scrie marchizului că la orele opt seara veţi mer/e

să-l vedeţi pe ChErubin la doamna ,alassis$ — 8ine4 Dar nu voi mer/e4$$$ — (i cine vă spune! doamnă! că! "ntr-un acces de 'urie! marchizul nu va "ncerca să vă ucidă pe loc! 'ără să

a)tepte dovada care i s-a promis+ — veţi dreptate! spuse marchiza terorizată$ — (i apoi! adău/ă 8accarat! trebuie ca acest om! acest bandit! acest mizerabil! dacă vrea să i se dăruiască

viaţa! să se târască "n /enunchi "n 'aţa dumneavoastră! să vă implore iertare$ — & inutil! spuse marchiza cu dez/ust$ — %-are importanţă4 spuse 8accarat! urmaţi-mă$,archiza ")i chemă camerista )i o "nvăţă lecţia$

— Dar dacă domnul vine la orele zece! sau la prânz! observă camerista! )i insistă+$$$ — *pune-i că am ie)it devreme! pentru o operă de bine'acere$$$

,archiza se "nvălui cu un mantou! ")i puse un voal /ros )i spuse: — *ă mer/em! să mer/em repede4(i ea murmură cu .umătate de voce! "năbu)indu-)i un hohot:

1<




— *ărmane ercule4 Tu! cel mai nobil )i mai bun dintre oameni! trebuie să 'u/ de tine ca de un uci/a)4Cele două 'emei coborâră pe scara mare )i traversară /rădina$Trăsura lui 8accarat a)tepta "n curte$ Vizitiul dormea sus pe capră$&lveţianul "nchisese poarta mare )i adormise "n 'otoliu$

— %u mai este necesar să contaţi pe discreţia lui! spuse 8accarat$ %u vă va vedea$5i 'ăcu semn marchizei să urce "n trăsură )i "i spuse:

— *taţi "n 'undul trăsurii9 mă voi a)eza ast'el "ncât să vă acopăr$8accarat urcă$ O/omotul portierei "l trezi pe vizitiu! care-)i 'reacă ochii )i ceru să se deschidă poarta

trăsurilor$Trăsura trecu prin 'aţa elveţianului$idelul cerber se culcă 'oarte lini)tit! 'ără să-)i "nchipuie că stăpâna sa părăsise casa la ora unu dimineaţa!

cu intenţia de a nu se mai "ntoarce "n acea noapte$

$ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $5n timp ce 8accarat pleca "n /rabă la marchiza Van-op! ChErubin rămase "n budoarul din strada ,onceB!

păzit de contele rto''$Tocmai respirase din 'laconul cu otravă$ Timp de un minut rămase su'ocat de mirosul penetrant pe care-l

e#ala 'laconul$ poi! dintr-o dată! scoase un mare hohot de râs care-l uimi pe conte$ Dar ChErubin "l privea'i#! cu neru)inare! a)a cum )tia să privească cu câteva ore mai "nainte$

— Ce poveste nostimă4 stri/ă el$ Ce poveste nostimă! scumpul meu amic$(i "ncepu să ţopăie prin budoar$ — ,ult iubite conte! urmă el! "nchipuie-ţi că tocmai am avut un vis 'oarte nostim$$$Contele! mut de mirare! "l privea! ne"nţele/ând nimic$

— %u mi-a) 'i "nchipuit să visez că o să "ncercaţi să mă ucideţi4 — Copila avea dreptate! /ândi contele rus! mirosul 'laconului provoacă nebunia )i pedeapsa acestui

mizerabil nu se va lăsa a)teptată$ChErubin era! "ntr-adevăr! nebun$ Timp de o oră ţopăi! dansă! cântă! râse "n hohote )i debită cele mai mari

nebunii! e#centricităţile cele mai nea)teptate: el amesteca "n cuvintele sale comentarii despre activitateaclubului Valeţilor de Cupă! scoţând puţin câte puţin la iveală su'letul său murdar )i /ândurile-i criminale$poi aler/ă la conte )i vru să-l "mbrăţi)eze$

Contele "l respinse:

— 5napoi! cara/hiosule4 "i stri/ă el$ChErubin nu răspunse )i-)i continuă ţopăielile$ poi! dintr-o dată! epuizat de oboseală căzu pe o canapea!")i duse mâna la 'runte )i murmură:

— @roaznic! simt că-mi ia 'oc capul$ohotul de râs se stinse! privirea strălucitoare devenise "ntunecată! "l cuprinse o toropeală irezistibilă$Când marchiza Van-op )i 8accarat sosiră! ChErubin era "ntins pe parchet cu 'aţa "n .os$8accarat crezu că-l ucisese contele )i scoase un stri/ăt$Contele /hici:

— %-a 'ost vina mea! ci a Domnului$ — & mort+ — Va 'i "n câteva ore$ — Dar ce i s-a "ntâmplat+ "ntrebă ea! aplecându-se asupra lui ChErubin! care abia mai respira$

— Doamnă! spuse cu /ravitate contele rto''! acest om v-a adus otravă )i s-a ucis el "nsu)i 'ără să )tie$ %oii-am dăruit viaţa9 dar Dumnezeu a 'ost mai puţin /eneros )i a vrut ca .ustiţia imanentă să-)i urmeze cursul$

tunci 8accarat se "ntoarse către marchiză )i "i spuse: — Doamnă! acest om ne-a o'ensat pe amândouă! dar este pe moarte$$$ *ă ne ru/ăm Domnului pentru

su'letul lui4(i cele două 'emei "n/enuncheară )i se ru/ară la capul lui$ Oorii le prinseră ast'el! lân/ă capul lui ChErubin

"ncântătorul! care muri 'ără să-)i recapete cuno)tinţa$5ncepea pedepsirea GValeţilor de CupăH4

Ca"i#olul L$$$I

%e aducem aminte că marchizul Van-op rămăsese "n debaraua "n care-l ascunsese .upânul Venture$ %ici condamnatul care a)teaptă să 'ie luat la e)a'od nu "ndură o tortură mai oribilă decât cea căreia "i era

11




supus marchizul! a)teptând sin/ur cu armele la-ndemână$&l venise aici să ucidă$$$ să-)i ucidă soţia pe care o iubise doisprezece ani$Pe măsură ce timpul trecea )i se apropia ora 'atală când soţia vinovată trebuia să sosească la "ntâlnire!

marchizul simţea o sudoare rece acoperindu-i 'runtea$Păstra! totu)i! "n adâncul inimii o rămă)iţă de speranţă: poate că nu va veni$ 0n moment 'u tentat să se

sinucidă )i apăsă ţeava unui pistolet la tâmplă$ Dar se /ândi! că! odată mort! ea se va căsători cu celălalt! că va'i 'ericită! )i acest /ând stârni un ura/an de 'urie "n inima lui$

— %u! nu! murmură el! "i voi ucide pe amândoi4

*e auzi sunând orele opt$ Din acest moment! pentru marchiz minutele păreau secole$Cel mai mic z/omot "l 'ăcea să tresară$ Pa)i u)ori! pa)i de 'emeie care călca nisipul /rădinii! "i aruncară

moartea "n su'let$ Probabil că era ea$$$Pa)ii trecură pra/ul pavilionului! urcară "ncet scara )i se opriră "n 'aţa u)ii$,archizul strânse convulsiv pistoalele$0)a se deschise )i intră o 'emeie$Debaraua "n care era ascuns marchizul avea o u)ă cu vitralii! care era acoperită "n interior cu o perdea$

ceastă perdea! a)ezată /re)it! permitea marchizului să vadă per'ect interiorul camerei de culcare$ Din'ericire! 'emeia care intrase nu era marchiza Van-op: era annB! 'osta cameristă a lui 8accarat! vândută trup)i su'let lui sir Jilliams )i pe care GValeţii de CupăH o impuseră doamnei ,alassis$ &a venise "n apropierea'ocului )i se "ntinse "ntr-un 'otoliu cu si/uranţa non)alantă a unei ducese$

(tia că marchizul este ascuns la doi pa)i de ea+ Probabil că da! căci murmură pe un ton de proastădispoziţie:

— Ce plictiseală4 *ă a)tepţi "n 'iecare zi ca prietena doamnei să vină la "ntâlnire cu iubitul ei4 Trebuie sămărturisesc că! dacă doamna 'ace o treabă urâtă! trădându-)i ast'el casa! eu 'ac una )i mai tâmpită! pierzându-mi câte un ceas "n 'iecare seară ca să le păzesc u)a$ Cu atât mai rău pentru ea! va veni sin/ură până aici$$$'ară se lasă un 'ri/ de crapă pietrele$

3 'urie nebună "l apucă pe marchiz! când auzi aceste vorbe9 secretul ru)inii sale era cunoscut )i de această'emeie! după cum "l cuno)tea )i valetul4$$$ (i-n inima sa simţea cum dispare ultimul sentiment de milă pe care-l avea pentru cea pe care o iubise atât$

Oece minute după ce annB intrase "n dormitorul stăpânei sale! se auziră alţi pa)i "n /rădină! apoi scârţâitulscării$

— Aată4 spuse subreta destul de tare! sose)te doamna marchiză4

*e ridică imediat )i luă atitudinea respectuoasă care se potrive)te unei servitoare "n 'aţa stăpânei$5ntorcându-se curioasă spre u)a "ntredeschisă! care se deschise dintr-o dată! annB tresări )i se dădu "napoi! ca)i cum ar 'i văzut apărând "naintea ei o 'antomă$

5n acela)i timp! din 'undul ascunzătorii sale! privirea scânteietoare a marchizului "nvălui 'emeia careintra$$$Dar nu era marchiza4 &ra o 'emeie "naltă! "mbrăcată cu-n palton /ros! cu 'aţa descoperită! de o rară'rumuseţe$

,archizul nu o văzuse niciodată$ Dar annB o recunoscuse )i scoase un stri/ăt$$$ &ra 8accarat! care "nchiseu)a "n urma ei! "ncuie u)a! trase zăvorul )i puse cheia "n buzunar$ poi 'ăcu un pas către annB! care se dădudin nou "napoi$

8accarat ")i scoase paltonul! ")i aruncă pălăria! )i marchizul putu să-i vadă talia zveltă )i ma/ni'icul păr blond$

— 8ună ziua! annB! spuse ea calmă$

annB se "nclină )i dădu din nou "napoi$ — m impresia că te sperii! micuţo4 spuse 8accarat râzând$cest râs "i provocă 'risoane subretei$

— %u$$$ se bâlbâi annB$$$ — Cred că nu mă a)teptai$$$ — Credeam că doamna a murit$$$ murmură annB$ — & posibil$annB tremura toată$

— Dar morţii revin$$$ )i cu mână puternică$8accarat "ntinse mâna! o apucă pe annB de braţ )i o strânse$ Victima scoase un stri/ăt de durere$ 8accarat

"ncepu să râdă: — Vezi! spuse ea! chiar dacă sunt o sta'ie! am "ncă destulă putere$ )ează-te aici! micuţo! căci avem de

vorbit$annB tremura! dar rămase "n picioare$

— )ează-te! să vorbim ca vechi prieteni! spuse 8accarat )i o "mpinse "n 'otoliul "n care annB stătuse

1>




câteva minute mai "nainte$ — Ce vreţi de la mine+ murmură aceasta cu dinţii clănţănind de spaimă! căci ")i amintea 'oarte bine de

acea noapte teribilă! când 8accarat era /ata s-o ucidă "n casa de nebuni$ — Vreau să-ţi vorbesc$8accarat se a)eză "n alt 'otoliu! pe care-l apropie de cel "n care )edea annB$poi! privind-o "n 'aţă! o "ntrebă$

— Ce 'aci aici+ — 5mi a)tept stăpâna$ — ,inţi$8accarat pronunţă cu răceală acest cuvânt$

— ,inţi4 continuă ea$ *tăpâna ta este plecată )i nu se mai "ntoarce decât la miezul nopţii$annB voi să pară "ndrăzneaţă$

— )tept o prietenă a doamnei! spuse ea$ — Cine este această prietenă+annB ezita$8accarat ")i des'ăcu corsa.ul )i scoase un mic pumnal cu mânerul cizelat$

— Aată! spuse ea! scoţându-l din teacă )i 'ăcând să scânteieze lama la lumina lumânării "l recuno)ti+annB vru să se ridice de pe 'otoliu )i să 'u/ă$ Dar o mână nervoasă o 'i#ă! apăsând-o pe umăr$

— 2ăspunde! deci! cine este prietena+

— ,archiza Van-op$ — ha4(i 8accarat aruncă o privire dominatoare asupra subretei$

— ,icuţo! spuse ea! 'ii 'oarte atentă la ce vei răspunde! căci am să te "ntreb a)a cum un .udecătorintero/hează un hoţ$

— Voi răspunde! murmură annB! care "nţelese că 8accarat era "n stare de orice$ — Dacă ai nenorocul de a spune un sin/ur cuvânt care să nu 'ie adevărul adevărat! vei muri4(i lama pumnalului străluci din nou sub ochii vinovatei$,archizul! uimit! nu "ndrăznea să 'acă nici o mi)care )i a)tepta cu o spaimă teribilă rezultatul acestui

intero/atoriu din care trebuia să ţâ)nească "n s'âr)it adevărul$ Din momentul "n care 8accarat intrase!"ndoielile asupra vinovăţiei soţiei sale "l cuprinseră din nou$

— Deci tu zici că tânăra marchiză Van-op este prietena stăpânei tale+

— Da$ — &a trebuie să vină astă-seară+ — Trebuia să 'ie de-acum aici$ — 8ine$ Dar ce urmează să 'acă! din moment ce stăpâna ta este plecată+ — re "ntâlnire cu-n tânăr$$$ — %umele lui+ — ChErubin$ — De ce natură era această "ntâlnire+Privirea lui 8accarat! scânteietoare )i teribilă! o 'i#a pe annB$

— 8a/ă de seamă4 spuse ea! dacă spui un sin/ur cuvânt neadevărat! te ucid4 — Pe le/ea mea4 /ândi subreta! doar nu o să mă las ucisă$$$ voi spune tot4(i ea răspunse:

— ,archiza a primit o scrisoare de la domnul ChErubin9 doamna ,alassis i-a dus-o$ — Când+ — Aeri$ — Ce conţinea această scrisoare+ — %u )tiu e#act! dar domnul ChErubin spunea că părăse)te ranţa pentru totdeauna )i o implora pe

doamna marchiză să-i acorde o "ntrevedere "n prezenţa doamnei ,alassis$ — ,archiza "l iubea pe acest ChErubin+ — %u! murmură annB! care-)i dădea per'ect de bine seama că o sin/ură minciună echivala cu semnarea

sentinţei de moarte$ — tunci "n ce scop vine+ 2ăspunde-mi )i 'ii sinceră dacă vrei să trăie)ti4annB ezită o secundă$

— (tii bine! micuţo! zise 8accarat! că suntem sin/ure aici! că nimeni nu-ţi va veni "n a.utor )i că voi 'i 'ărămilă dacă vei "ncerca să mă "n)eli$

— *tăpâna mea o trăda pe marchiză pentru a-l servi pe domnul ChErubin! care are interes s-o seducă pe

1;




doamna Van-op9 )i cum ea este o 'emele cinstită! ei au plănuit$$$ — Care ei+ "ntrebă 8accarat$ — Doamna ,alassis! Venture )i alţii$$$ să creeze "n .urul marchizei ni)te aparenţe$$$ — ai! spuse 8accarat! n-avem timp de ezitări! trebuie să spui tot$(i "i apăsă stiletul pe piept$tunci annB nu mai )ovăi$ ,ărturisi tot ce )tia: atât planul stabilit "ntre doamna ,alassis )i Venture! cât

)i ce trebuia să 'acă )i să spună ChErubin$ ?a s'âr)it! ea "ntinse mână spre debara )i spuse: — 8ărbatul ei este aici$$$

8accarat se ridică pentru a deschide u)a! dar u)a se deschise sin/ură$Palid! cu obrazul brăzdat de lacrimi! marchizul era "n pra/$8accarat 'ăcu un pas către el$

— Domnule! spuse ea! este imposibil ca .usti'icarea marchizei să 'ie su'icientă "n ochii dumneavoastră!este imposibil să nu mai e#iste "n adâncul su'letului dumneavoastră o umbră de "ndoială )i este si/ur că vreţisă aveţi )i alte dovezi$

,archizul tăcea$ — &i bine! spuse 8accarat! veniţi cu mine )i veţi 'i satis'ăcut$

$ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $5n timp ce "n casa doamnei ,alassis! se petrecea această scenă! o dramă la 'el de emoţionantă avea loc "n

casa lui Dai-%atha! căreia "i era din ce "n ce mai rău$ &a rămăsese culcată pe o so'a! cu capul spri.init de perne! pradă primelor semne ale otrăvirii$

,archizul! convins! de vinovăţia soţiei sale! aruncase inelul la picioarele indianei! "n momentul "n care părăsea casa$

Dai-%atha se târ" cu inelul "n mână către un bu'et pe care era un pahar )i o cara'ă$ &a umplu paharul )i"ncercă să scoată piatra albastră din inel$ Dar cum emoţia )i tremurul convulsiv al mâinilor o "mpiedica! aruncă"n paharul cu apă inelul cu piatră cu tot$ poi! aruncă o privire arzătoare asupra lichidului! care trebuia să secoloreze u)or "ntr-o tentă albastră )i care! "n acea stare! i-ar 'i redat viaţa$

?ui Dai-%atha "i era 'rică de moarte$$$ Dar ea avea o "ncredere atât de mare "n calităţile pietrei albastre! eraatât de convinsă de in'ailibilitatea ei! "ncât se crezu salvată$$$

Oece minute! nepierzând din ochi paharul cu apă! ")i "ndură su'erinţele cu un stoicism 'ără seamăn! "n totacest timp! apa nu pierdu nimic din limpezimea ei$ Dai-%atha nu )tia "n cât timp se dizolvă piatra$ &a a)tepta

"ncă$$$*u'erinţele ei cre)teau! dar nu 'ăcu nici un /est necontrolat )i continuă să privească inelul care zăcea "n'undul paharului$

După "ncă zece minute! luă paharul "n mână )i-l plasă "n dreptul unei lumânări$ pa era transparentă! ca decristal$ Aar su'erinţa ei cre)tea din ce "n ce$$$

— Dumnezeule4 murmură ea! sunt )anse să mor "nainte ca apa să devină albastră48ă/ă de/etul "n pahar! luă inelul )i-i pipăi$$$ Piatra era dură! )le'uită! )i nu dădea deloc semne că s-ar

dizolva$tunci i se 'ăcu 'rică$ 5ncepu să tremure la /ândul că piatra )i-ar 'i putut pierde calităţile din cauza

schimbării climei$ u cuprinsă de 'risoanele pe care ţi le dă spaima morţii$ runcă inelul "n apă )i continuă săa)tepte$$$

De această dată nu mai era la 'el de lini)tită! privirea "i aler/a de la pendulă la pahar )i de la pahar la

pendulă$ pa continua să rămână limpede9 acele pendulei "naintau "ncet$De la plecarea marchizului trecuseră trei s'erturi de oră$ Dai-%atha "ncepu să scoată mici stri/ăte surde!

durerile cre)teau$$$ 3 cuprinse o asemenea spaimă de moarte! "ncât nu se mai /ândea nici la marea ei dra/oste pentru marchiz! nici la ura pe care i-o purta rivalei sale! pe care ar 'i trebuit să o creadă moartă "n acelmoment$ %u! Dai-%atha uitase totul$$$ *in/urul lucru la care se /ândea era că nu vrea să moară$$$

Deodată se auziră pa)i "n salon )i cineva bătu "n u)a budoarului$$$ Andiana nu răspunse$0)a se deschise )i-n cameră intrară două persoane: un bărbat tânăr )i o 'emeie a cărei 'aţă era acoperită cu

voal$cest vizitator = necunoscut lui Dai-%atha = era contele rto''$ Contele se "ndreptă direct către pahar! "l

luă "n mână! e#act cum 'ăcuse indina "nainte! )i-l privi "n raza unei lumânări$Dai-%atha "l privi stupe'iată$ Cine era acest necunoscut+ Ce voia+poi privi spre 'emeia cu voal! care rămase nemi)cată "n pra/ul camerei$

— Doamnă! spuse contele! punând la loc paharul pe bu'et! piatra pe care o vedeţi nu trebuia să colorezeapa+

— 8a da$$$ se bâlbâi Dai-%atha$

1




— (i această apă! odată colorată! nu constituia antidotul otrăvirii cu 'ructele sau 'runzele de manţenila+Dai-%atha 'ăcu un semn de consimţire! "ntrerupt de un stri/ăt de durere$

— ţi /re)it! doamnă! această piatră nu se va dizolva niciodată$ — De ce+ "ntrebă Dai-%atha$ — ceastă piatră! continuă cu răceală contele! nu este piatra ce se /ăse)te "n corpul preţioasei reptile$ &ste

un simplu turcoaz$$$Dai-%atha scoase un stri/ăt$

— cest turcoaz! continuă tânărul rus! a "nlocuit adevărata piatră albastră 'ără )tirea marchizului Van-op$*punând aceste cuvinte! contele se "ntoarse pentru a lăsa să treacă 'emeia cu voal$

— De alt'el! reluă el! dacă vreţi să )tiţi cum a avut loc această substituire! "ntrebaţi-o pe doamna! care este/ata să vă răspundă$

tunci necunoscuta ")i ridică voalul )i arătă lui Dai-%atha 'rumosul obraz al marchizei Van-op$

Ca"i#olul L$$$II

Dai-%atha o văzuse o sin/ură dată pe marchiza Van-op$ Când venise la Paris! mânată de curiozitate! vrusă vadă cine era 'ericita ei rivală! cea de care se "ndră/ostise sin/urul om pe care "l iubea! a)a cum se iube)tenumai la tropice$ *-a instalat la 3peră! "ntr-o lo.ă de la parter! "n ziua unei premiere! )i a putut s-o vadă pe

marchiză intrând "n lo.ă cu soţul ei$Din acel moment! trăsăturile doamnei Van-op rămaseră adânc "ntipărite "n memoria lui Dai-%atha$Putem să ne dăm seama deci de mirarea ei! de spaima ei! ba chiar de 'uria care a cuprins-o la vederea

acestei 'emei$(ocul 'u atât de violent! "ncât avu puterea de a-)i suprima pentru moment oribilele dureri produse de

otrăvire )i de a 'ace ca! "n inima )i creierul ei! viaţa să-)i recapete toate drepturile )i "ntrea/a sensibilitate$ %use mai /ândea la ea "nsă)i! uită până )i de moartea care se apropia cu pa)i repezi! abia dacă dădu vreo atenţieteribilei destăinuiri a contelui! care! dezvăluindu-i că piatra albastră 'usese "nlocuită printr-un turcoaz! "ianunţase ast'el că moartea ei devenea inevitabilă$

Dai-%atha nu vedea! nu "nţele/ea decât un sin/ur lucru: că marchiza trăia4 ,archiza era aici! "naintea ei!tristă )i calmă! venind 'ără "ndoială să asiste la a/onia rivalei$ sta "nsemna că totul era ratat! s'âr)it$$$ sta"nsemna că acest plan conceput cu abilitate! că această abominabilă ma)inaţie condusă cu o pricepere 'eroce!

această cursă "n care marchiza trebuia să-)i /ăsească moartea! totul e)uase$ &a era aici$Privirea in.ectată de sân/e )i de 'iere pe care Dai-%atha o aruncă marchizei era cu adevărat de nedescris$ — Deci! n-ai murit+ — Dumnezeu m-a salvat! răspunse lini)tit marchiza! )i am venit să vă iert răul pe care aţi vrut să mi-l

'aceţi$ — Aertare4 Tu vrei să mă ierţi+ ,ai bine moartea! de o mie de ori moartea4 stri/ă Dai-%atha! care! re/ăsind

o urmă de putere! se ridică )i vru să se arunce asupra marchizei$ — Te-a iertat! deci! continuă ea! 'ără "ndoială că i-a 'ost 'rică$$$ la)ul4 Dar nu te voi ierta eu4$$$Dai-%atha! răcnind ca o ti/roaică din .un/la ţării ei! "ncercă să a.un/ă până la marchiză9 dar nu avu 'orţă

su'icientă$ Chiar "n momentul "n care contele rto'' "ncercă să o prindă de braţ )i s-o oprească! se prăbu)i pe parchet$

— ,oartea4 stri/ă ea spume/ând! moartea vine "nainte de a mă putea răzbuna4

Durerile re"ncepură! mai intense! mai ascuţite ca niciodată$ — Doamnă! murmură marchiza! rămânând "n continuare calmă )i 'olosind un ton de o in'inită blândeţe!

vreţi să muriţi ast'el+ %u credeţi! deci! "n nimic+ — 8a da! stri/ă Dai-%atha! cred "n (iva! zeul răului! zeul )tran/ulatorilor! )i-l con.ur pe (iva să te

trăsnească4$$$&le/anta 'emeie dispăruse! pentru a 'ace loc unei creaturi sălbatice! care nu mai avea altă armă decât

privirea-i otrăvită cu care "ncerca să-)i străpun/ă inamicul$ — Doamnă! continuă marchiza! spuneţi un cuvânt! un sin/ur cuvânt! spuneţi că aţi "ncetat să mă urâţi )i nu

veţi muri$$$Dai-%atha răspunse printr-un blestem$

— Aată! continuă marchiza! scoţând adevărata piatră din corsa.$ Aată$$$ vă voi salva$$$uzind aceste cuvinte! Dai-%atha 'ăcu un e'ort )i se ridică pe .umătate$ 3 privi pe marchiză! 'i#! năucă$

Părea că "n su'letul ei se dă o luptă "ntre marea ei ură )i dorinţa de a trăi$ *paimele care i se vedeau pe obraztrădau oroarea acestei lupte$ Deodată! scoase un 'eroce hohot de râs$

1I




— Deci! tu ai piatra+$$$ Tu mă poţi salva+$$$ — Da! răspunse marchiza! pentru asta am venit$ — &i bine! răspunse Dai-%atha! ai venit de/eaba$$$ Pre'er să mor decât să-ţi datorez viaţa$$$ Te urăsc! a)a

cum "ntunericul ură)te lumina soarelui$$$ Te urăsc45n timp ce stri/a toate acestea cu o voce surdă! stridentă! care amintea mai curând răcnetul hienei din

'rica decât intonanţa umană! două noi persona.e apărură "n pra/ul budoarului$Primul era marchizul Van-op9 celălalt era 8accarat$,archizul ")i privi "ntâi soţia: nemi)cată! tăcută! cu un chip calm! e#primând elocvent puritatea )i inocenţa9

apoi pe Dai-%atha! care se zvârcolea "n convulsiile a/oniei )i blestema: — Aată-te! ercule! iubitul meu! stri/ă ea văzându-l9 ţi-a 'ost 'rică! nu-i a)a+ i-a tremurat mâna+$$$ )a de

mult o iube)ti pe această vinovată 'emeie+ — Taci din /ură! ticăloaso4 stri/ă marchizul$ Taci! *atană4&l 'ăcu un pas către marchiză! "ndoi un /enunchi "naintea ei )i "i spuse:

— Doamnă! această "n/rozitoare creatură te-a calomniat: de aceea va muri$$$ Aart-o$$$ Aartă-mă$$$,archiza scoase un stri/ăt! se aruncă cu braţele "n .urul /âtului soţului ei )i murmură printre hohote:

— &)ti nobil )i bun! adoratul meu ercule! )i 'iindcă acum )tii că soţia ta continuă a 'i demnă să-ţi poartenumele! n-ai să mă la)i să mă "nvinuiesc de moartea unei persoane! nu-i a)a+ 3 vei salva$

,archiza merse către Dai-%atha! căreia "i dispăruseră din priviri "ntrea/a ură )i 'urie! )i "i spuse: — %u muriţi! doamnă! nu muriţi$$$ iată adevărata piatră albastră$$$ )i 'iindcă nu vreţi să-mi datoraţi viaţa! o

dau soţului meu$ Vă va salva el$,archizul luă piatra albastră din mâinile soţiei sale )i o aruncă "n paharul cu apă$

— Dai-%atha! spuse el "ncet! mai este "ncă timp9 vrei să trăie)ti+ Dacă vrei! cere-i iertare nobilei 'iinţe cares-a ru/at pentru viaţa ta$

— %iciodată4 niciodată4(i Dai-%atha continua să se rosto/olească pe parchet! scoţând urlete de durere$Totu)i! "n ultimul moment! când ochii ei deveniră sticlo)i )i când e#tremităţile membrelor "ncepură să se

răcească! avu ameţeală )i "ntrevăzând paharul = pe care-l 'i#ase atâta timp cu o privire disperată = care acumera umplut cu-n lichid 'rumos! colorat "n indi/o! stri/ă cu o trium'ătoare dorinţă de a trăi:

— Daţi-mi să beau$ Vreau să trăiesc4 — Cere iertare! spuse marchizul — Aertare4$$$ murmură Dai-%atha! "nvinsă$

,archizul luă paharul )i vru să-l apropie de buzele muribundei! când 8accarat = până atunci martornemi)cat )i tăcut al acestei scene = "i opri mâna$ — %u! spuse ea! dacă această 'emeie vrea să trăiască! trebuie să ne spună numele complicilor! trebuie să ne

indice oamenii cărora le-a promis cele cinci milioane$ — *unt doi$$$ murmură Dai-%atha cu o voce stinsă$ — %umele lor+ insistă 8accarat$ — 0nul se nume)te Cambolh$ — 5l voi ucide! stri/ă marchizul$$$ — Celălalt$$$ celălalt+$$$ "ntrebă 8accarat! care spera să audă! "n 'ine! numele blestemat al lui sir Jilliams9

celălalt! )e'ul+ — Cel din %eQ RorS+$$$ — Da$$$ numele lui$$$ numele lui+

Dai-%atha deschise /ura )i 'ără "ndoială c-ar 'i pronunţat numele acestui demon insesizabil! al acestuiticălos cu o mie de 'eţe! care scăpa "ntotdeauna tuturor urmăririlor$ Dar vocea i se stinse "n /âtle. )i ea "ntinseo mână convulsivă către paharul pe care-l luase 8accarat$

— %umele lui+ "ntrebă ea "ncă o dată$Dai-%atha 'ăcu un ultim e'ort pentru a atin/e paharul! scoase un stri/ăt )i căzu moartă$$$8accarat a)teptase prea mult! otrava 'usese mai rapidă decât ea! ast'el "ncât Dai-%atha a dus cu ea "n

mormânt ultimul cuvânt al acestei "n'iorătoare eni/me! numele acestui om pe care o divinitate a răului păreasă-l prote.eze 'ără "ncetare$

Ca"i#olul L$$$III

5n timp ce aceste emoţionate peripeţii se petreceau cu o "nspăimântătoare rapiditate! doi oamenisuprave/heau din umbră! separat! rezultatul planurilor lor criminale$

0nul dintre ei! sir Jilliams! re/izorul acestei drame! "nvăluit "ntr-o mantie care-i acoperea cu /ri.ă obrazul!

1K




stătea nemi)cat! către orele opt seara! "n acea străduţă "ntunecată! totdeauna pustie! spre care avea o ie)ire/rădina doamnei ,alassis$

Câteva minute mai "nainte! Venture ie)ise pe această poartă9 el trecu pe lân/ă )e'ul său 'ără să-l vadă! daracesta "nţelese că marchizul Van-op ")i luase "n primire ascunzătoarea$

*ună "ntâi ora opt! apoi opt )i .umătate$$$ — Aată un 'oc de pistol care se lasă a)teptat! /ândi sir Jilliams$ &ste adevărat că valorează cinci milioane$,ai trecu o .umătate de oră$

%ici un z/omot$ Deodată! sir Jilliams tresări$ără să vrea! se /ândi la 8accarat$,ai a)teptă câteva minute$ poi! cum continua să domnească tăcerea cea mai adâncă! nu mai a)teptă! plecă

repede spre piaţa ?aborde! a.unse "n strada PEpiniFre! prin strada ,iromesnil! )i se hotăr" să pătrundă "n casă pe poarta principală! să vadă cu ochii lui ce s-a "ntâmplat$

Pentru prima dată de la metamor'oza sa! ndrEa blestematul renunţa la obiceiurile prudente! riscând să 'ierecunoscut9 de această dată "ncepuse să-)i piardă puţin capul$$$ Trecu! 'ără să-)i dea numele portarului!traversă /rădina! /ăsi u)a casei deschisă! trase cu urechea )i! neauzind nici un z/omot! se hotăr" să urce scara$

Trecuseră zece minute de când 8accarat )i marchizul Van-op părăsiseră casa$Anchizitorul nocturn /ăsi toate u)ile deschise$ Pătrunzând "n dormitorul doamnei ,alassis! o /ăsi pe annB

"nnebunită de spaimă$ceasta! recunoscându-l pe sir Jilliams! crezu că vine s-o ucidă )i se aruncă "n /enunchi cerându-i iertare$

— Ce s-a "ntâmplat+ stri/ă el cu o voce tunătoare$ Vorbe)te sau te /âtui4Dar annB nu avu nevoie să răspundă$Privirea lui sir Jilliams căzu asupra pumnalului pe care 8accarat "l lăsase pe cămin )i "nţelese că

redutabila sa adversară trecuse pe aici$ — 0nde sunt+ 0nde este+ "ntrebă el! luând pumnalul )i apăsându-l pe /âtul lui annB$ 0nde este

ChErubin+ — %-a venit$ — 8accarat+ — plecat cu marchizul$ — 0nde s-au dus+ — ?a Dai-%atha$ — Totul este pierdut4 e#clamă sir Jilliams! "nnebunit de 'urie9 iară)i 8accarat4

(i "ntr-un acces de 'urie! "n'undă pumnalul până la plasele "n /âtul lui annB! care muri pe loc$ — Cel puţin tu nu mă vei trăda4 murmură el$sasinul 'u/i departe de această casă! unde cursese sân/e omenesc$

— %u vreau ca rmand de er/az să-mi scape ca )i ceilalţi4 Vreau cel puţin să mă răzbun40na din acele inspiraţii de-o e#traordinară "ndrăzneală = cum acest /eniu al răului putea concepe = luă

na)tere dintr-o dată! ca un 'ul/er! "n mintea lui$Când a.unse "n stradă! "n loc să 'u/ă de trium'ătorii săi du)mani! "n loc să se re'u/ieze "n strada Culture-

*ainte-Catherine! "n casa er/az! sir Jilliams sări "ntr-o trăsură )i stri/ă vizitiului: — 8ulevardul ?ord-8Bron4

Ca"i#olul L$$$IV

Celălalt persona. care! ca )i sir Jilliams! suprave/hea rezultatele a'acerii Van-op! dar din alt loc! eravicontele de Cambolh$

&l plecase de la Dai-%atha! spunându-i: — Voi reveni "ntr-o oră$*trălucitorul conte suedez stătuse la club )i se re"ntoarse către orele nouă "n strada ?ord 8Bron!

ne"nchipuindu-)i nici un moment că la acea oră Dai-%atha murise! iar marchizul Van-op! 8accarat )i contelerto''! "n prezent stăpâni ai clădirii! o trans'ormaseră special pentru el "ntr-o "nchisoare 'ără ie)ire$

*ună! iar /rila.ul se deschise ca de obicei$ 0n servitor "l introduse$(tim că clădirea avea două intrări )i două scări: de o parte re/ăseai Andia "n toată splendoarea ei! de cealaltă

obiceiurile pariziene$Pe această ultimă scară pătrunse 2ocambole "n clădire$Dădu 'oarte puţină atenţie servitorului care-i deschise u)a9 traversă salonul 'redonând )i ciocăni la u)a

budoarului! convins c-o va /ăsi pe Dai-%atha pe cale să-)i revină! /raţie calităţilor pietrei albastre$

1L




0)a se deschise )i 2ocambole intră$ Dar imediat dădu "napoi! se tulbură! păli$$$3 observase pe Dai-%atha! care zăcea moartă pe parchet9 "n 'aţa lui se a'la marchiza! de cele două părţi ale

u)ii = care se "nchisese "n urma lui = stăteau contele rto'' )i marchizul cu pistoalele "n mâini$ ?a doi pa)i! eraa)ezată 8accarat! calmă )i tăcută$

2ocambole scoase un stri/ăt! "nţelese că totul este pierdut )i că el este prins$$$ — Aată omul4 murmură 8accarat cu-n accent de trium'$ — Domnule! "i spuse marchizul! a) putea să vă ucid! dar pre'er să vă las libertatea de a vă apăra$ *ă

coborâm "n /rădină$$$ rmele vor hotăr"$

Dar "nainte ca 2ocambole! stupe'iat! să poată răspunde! "nainte ca vreunul din martorii acestei scene să poată bănui măcar evenimentul ce va urma! o u)ă sări "n ţăndări "n 'undul budoarului$ ceasta era u)a careducea către scara secretă! pe care coborâse marchizul cu câteva zile mai "nainte$

Cel care dărâmase u)a )i care se aruncase "n mi.locul budoarului! mai rapid decât 'ul/erul! mai teribil decâtura/anul! nu 'ăcu decât un salt către 2ocambole )i-i "mplântă un pumnal "n piept$

— 8anditule! stri/ă el! te urmăresc de-o lună pas cu pas! de-o lună te suprave/hez! de-o lună$$$ De aceastădată nu-mi vei mai scăpa )i GValeţii de CupăH nu vor mai avea )e'$

3mul care-l "n.un/hiase pe 2ocambole! 'i#ând pentru totdeauna "n /âtul acestuia numele pe care 8accaratspera să i-l smul/ă! nu era nici sir Jilliams! nici sir rthur Collins! ci piosul viconte ndrEa! 'ratele devotat allui rmand de er/az! omul s'ânt oare-)i impusese misiunea de a e#termina GValeţii de CupăH$

$ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $De acum "nainte domnul viconte ndrEa era "n ochii marchizului Van-op! "n ochii lui ernand 2ocher! ai

lui ?Eon! ai lui Cerise! ai lui rmand un su'let nobil! pătruns de căinţă! un om care nu putea avea nimic comuncu misteriosul )e' care "n'iinţase redutabila asociaţie! cel al cărei nume era o eni/mă$

8accarat! "ncremenită de atâta "ndrăzneală! "nţelese că acest om! a cărui vinovăţie doar ea o /hicea! )tia sătrium'e chiar "n mi.locul "n'rân/erii )i simţi că "ncă o dată răul "nvinsese binele$

Dar 8accarat avea "ncredere "n .ustiţia imanentă )i )tia să a)tepte$

Ca"i#olul L$$$V

Antrând "n ultima perioadă a dramei ai cărei istorici suntem! vom 'i obli/aţi să lăsăm puţin deoparte

persona.ele secundare! pentru a ne ocupa de contele )i contesa de er/az! eroii principali ai acţiunii noastre!ţinte 'inale pe care sir Jilliams le rezervase! "n sinea sa! pentru "ncoronarea operei sale de ură )i răzbunare$*-au scurs trei luni de la cele povestite mai sus$5ntr-o seară de mai! "ntr-o căsuţă de pe strada landre! la eta.ul al cincilea! "ntr-o mansardă "n care lumina

zilei nu a.un/ea decât printr-o 'ereastră oblică! un tânăr al cărui obraz palid )i slăbit denota epuizarea! "ncercăsă se ridice din pat! părând că respira cu deliciu adierea de aer primăvăratic! care-i a.un/ea prin 'ereastră"mpreună cu o rază de soare$ 3 bătrână se a/ita! dereticând prin casă$

ceastă 'emeie! cu-n aspect aproape respin/ător! arunca din când "n când! pe 'uri)! o privire plină dea'ecţiune tânărului bolnav$

— ,amă! spuse deodată tânărul! părând ie)it dintr-un vis pro'und! "n ce zi a lunii suntem+ — 5n paisprezece! scumpul meu copil! răspunse bătrâna )i! apropiindu-se de pat! trecu prin părul castaniu

al tânărului o mână mare! ro)ie )i ridată$

— 5ţi dai seama! mamă! asta "nseamnă că stau "n pat de ; luni+ — Da! copilul meu! )i e un miracol că ţi-ai revenit$ — Diavolul ţine cu mine$ — ,erită să crezi asta4 murmură bătrâna$ — sta nu mă "mpiedică! mamă! să mă plictisesc de moarte$ ,i se pare că a) putea să ies puţin$ — Trebuie să a)tepţi să vină căpitanul$ — 8anditul de căpitan4 stri/ă bolnavul! n-a lipsit mult să mă trimită pe lumea cealaltă! dar este cu adevărat

un /eniu4Cel care vorbea acest limba.! cam trivial! era vechea noastră cuno)tinţă! 2ocambole! 'ost pre)edinte al

GValeţilor de CupăH! 'ost viconte suedez )i! aproape că se poate spune! 'ost de'unct$emeia care era "n apropierea lui! aţi /hicit! era 'osta cârciumăreasă din 8ou/ival! 'osta portăreasă de pe

strada ,Enilmontant! onorabila mamă ipart$

Cum de re/ăsim! după numai trei luni! "n această "n/rozitoare cocioabă dintr-o suburbie a Parisului! pestrălucitul viconte de Cambolh! omul pe care l-am văzut locuind "ntr-un splendid apartament de pe strada'obur/ului *aint-onorE! având cai! servitori! o trăsură ele/antă )i pe care ultima dată l-am lăsat scăldat "n

1M




sân/e! "ntins pe parchetul budoarului lui Dai-%atha! lân/ă cadavrul acesteia+Vom "ncerca să e#plicăm toate acestea "n puţine cuvinte$

doua zi după consumarea "n/rozitoarei drame! .ustiţia a venit la 'aţa locului! pentru a deschide o anchetă!)i l-a /ăsit pe 2ocambole! "ncă respirând! lân/ă cadavrul lui Dai-%atha$

*in/urul servitor european pe care indiana "l avusese "n serviciul său 'orţase mobilele! scotocise prindulapuri! 'urase tot ce era de valoare )i 'u/ise$ Ceilalţi servitori erau indieni! abia dacă )tiau câteva cuvinteen/leze)ti )i nu putură da decât câteva indicaţii va/i )i eronate$

2ocambole 'u transportat la un spital$ %u avea asupra lui nici un act )i! "n starea "n care se /ăsea! 'uimposibil să i se constate identitatea$ tunci! cum mulţimea are "ntotdeauna nevoie de senzaţii )i caută "n oriceeveniment latura romantică! "ncepu să circule "n Paris o versiune misterioasă asupra acestei drame$ *e

pretindea că Dai-%atha = căreia tânărul rănit "i era amant = l-a "n.un/hiat "ntr-un acces de /elozie )i apoi s-aotrăvit$

Timp de cincisprezece! douăzeci de zile! 2ocambole = pradă unor accese de 'ebră = avu un delir care-l"mpiedică să-)i dea seama de situaţie$ Tinereţea )i a.utorul speciali)tilor "l salvară$

Dacă "n prima zi când )i-ar 'i revenit complet! rănitul ar 'i văzut patul "ncon.urat de medici )i de in'irmiere)i ar 'i 'ost "ntrebat cum "l cheamă! probabil că ar 'i pronunţat numele pe care-l purta de multă vreme )i s-ar 'ia.uns ast'el pe urmele identităţii lui$

Dar norocul vru ca delirul să "nceteze "n mi.locul nopţii! la ora când dormitoarele spitalului nu sunt

suprave/heate decât de puţine in'irmiere$2ocambole era prea inteli/ent pentru a nu "nţele/e unde se a'lă! trezindu-se "n această mare )i tristă sală! plină de paturi! unde se auzeau /emete "năbu)ite! ale unor oameni care su'eră9 era prea inteli/ent pentru a nu"nţele/e că "n viaţa sa se petrecuseră evenimente teribile! nea)teptate$ Durerea pe care o simţea "n acel momentcon'irma această părere$ ,âna sa "ntâlni un aparat pus pe piept$$$ "nţelese că era rănit$ tunci! "n loc să stri/e!să pună "ntrebări! 2ocambole luă hotărârea de a păstra tăcerea )i de a a)tepta ca! "n haosul ideilor lui! să se'acă lumină$

Conversaţia! purtată cu .umătate de voce de două in'irmiere care povesteau chiar aventura lui! "l a.ută'oarte mult$

An'irmierele repetau! "n discuţiile lor! versiunea mulţimii! )i ast'el 2ocambole ")i dădu seama că! până "nacel moment! nu se a'lase numele lui! 'ăcându-se doar presupuneri asupra poziţiei lui sociale$

Cuvintele Gbulevardul ?ord-8BronH! pronunţate de in'irmiere! avură pentru rănit e'ectul unei raze de

lumină$ 5)i aminti de Dai-%atha! de GValeţii de CupăH! de sir Jilliams$$$ mintirile "i reveniră una câte una! la"nceput con'uze! apoi se clasară )i se lămuriră puţin câte puţin$2ocambole retrăi ca "ntr-un vis "ntrea/a seară din budoarul lui Dai-%atha: indiana = "ntinsă 'ără viaţă pe

parchet! marchiza )i 8accarat = "n 'undul camerei! contele rto'' )i domnul Van-op de o parte )i de alta au)ii$$$

Dar aici rămânea un punct obscur pentru rănit$ Contele "l lovise+ *au marchizul+ *au poate sir Jilliams+cest deznodământ rămânea pentru el un mister$Dacă n-ar 'i 'ost aparatul de pe pieptul său! dovedind rănirea! 2ocambole ar 'i putut crede că a visat$ Totu)i

el nu credea că visase$ %umai că elevul 'avorit al lui sir Jilliams 'usese bine instruit )i )tia că nu trebuie să .udece situaţia pe loc! "nainte de a avea date su'iciente$

— &ste evident! /ândi el! că am 'ost "n'rânţi "n a'acerea Van-op )i că Dai-%atha a murit$ Deci cele cincimilioane au dispărut$ Dar asta "ncă nu-i nimic )i probabil că! după ce ies de aici! va trebui să dau o raită prin

"nchisoare )i prin cabinetul unui .udecător de instrucţie$ 5n consecinţă! este mai bine ca delirul meu săcontinue )i să a)tept să văd ce se "ntâmplă$ Prudentul 2ocambole se ţinu de planul său! continuă să delireze )i!"ntr-o zi! auzi pe unul din chirur/i spunând "n trecere unui cole/:

— Cred că ustiţia nu va mai "nţele/e nimic din a'acerea bulevardului ?ord 8Bron! sin/urul om care ar 'i putut s-o "ndrepte pe drumul adevărului rămâne idiot pentru tot restul vieţii$

5ntr-adevăr! 2ocambole mimase minunat idioţia$5ntr-o zi! o bătrână se prezentă directorului spitalului$ &ra "mbrăcată "n zdrenţe! avea o 'izionomie ab.ectă

)i respin/ătoare9 părea 'oarte emoţionată )i se vedeau cur/ând lacrimi pe obra.ii ei! mai uscaţi decât per/amentul$ emeia ceru să-l vadă pe rănit zicând că s-a /ândit că ar putea 'i copilul ei$ u condusă "nsalonul "n care zăcea bolnavul$

2ocambole o văzu )i o recunoscu pe văduva ipart! care scoase un stri/ăt de bucurie! "l "mbrăţi)a pe rănit)i "ncepu să plân/ă$

— iul meu4 &ste 'iul meu45n acela)i timp! "i )opti 'oarte "ncet:

1N




— ine-ţi clanţa! sau vei 'i "nhăţat$ceste cuvinte vul/are voiau să "nsemne: GTaci! nu mă contrazice! alt'el vei 'i urmărit de .ustiţieH$2ocambole nu răspunse! dar strânse braţul bătrânei$ poi o privi cu atenţie 'ilială )i spuse:

— Tu e)ti! mamă+Pentru tot personalul spitalului deveni atunci evident că această bătrâna "n zdrenţe era mama 'rumosului

tânăr! ele/ant "mbrăcat! care 'usese /ăsit "n bulevardul ?ord 8Bron$Dar de ce acest e#traordinar contrast+ Cum se putea e#plica sordida mizerie a mamei! 'aţă de lu#ul aurit al

'iului+

5n ziua "n care căzuse sub pumnalul lui sir Jilliams! 2ocambole purta len.erie scumpă! ve)minte la modă$Valetul care 'urase din casă "i luase ceasul )i porto'elul$ ceastă "mpre.urare se dovedi 'avorabilă lui2ocambole! "ndepărtând "n ochii .ustiţiei /ândul că ar 'i putut s-o asasineze pe Dai-%atha pentru .a'$

Văduva ipart se "nsărcina să e#plice prima parte din această ne"nţele/ere$ 5n timp ce părea că delirul pusese din nou stăpânire pe rănit! ea declară că acesta se numea erdinand-oseph-ipart! că! cu trei ani mai"nainte! era camerist "n serviciul unui nobil en/lez căruia "i uitase numele! dar care locuise mult timp la Paris$*tăpânul lui s-a "mbarcat pentru n/lia! luând cu el cameristul$ Timp de trei ani sărmana mamă! care 'usesesuccesiv vânzătoare de vin! portăreasă "n strada ,Enilmontant )i! "n ultimul timp! 'emeie de serviciu! nu maiauzise nimic despre 'iul ei$ poi! "ntr-o zi! văzu sosind un tânăr 'rumos! ele/ant "mbrăcat! călărind un calen/lez )i-l recunoscu pe 'ostul camerist! care-l povesti păţaniile sale$

3r! aceste păţanii! pe care văduva ipart le povestea printre lacrimi )i cu nes'âr)ită amărăciune! se puteaurezuma "n câteva cuvinte: la ?ondra! cameristul sucise capul 'iicei unui nabab )i! schimbase livreaua cu o"mbrăcăminte de om de lume$ iica nababului era Dai-%atha$

Văduva povestea că indiana era 'oarte /eloasă )i că tot timpul "l ameninţa că-l va ucide! dacă ar 'i "n)elat-o$ceastă versiune con'irma a)a de bine zvonurile care circulau "n ora)! "ncât deveni evident pentru toată lumeacă acesta era adevărul$ Văduva ceru să i se dea 'iul$

u chemată la .udecătorul de instrucţie! ")i menţinu declaraţia! aduse un e#tract de na)tere! pe care nu se)tie cum )i-l procurase )i care se potrivea cu vârsta rănitului$

,edicii! "n)elaţi de idioţia prelun/ită a lui 2ocambole! declarară că pacientul ")i pierduse raţiunea pentrutotdeauna$ iul 'u redat mamei )i 2ocambole 'u transportat "n această mansardă din strada landre! unde l-amre/ăsit după trei luni de la deznodământul a'acerii Van-op$

2ănitul! a)ezat deci "n culcu)ul său! "i spunea văduvei: — 5nţele/i! mamă! că "ncep să mă plictisesc+ Vreau să ies puţin! chiar dacă aceasta "i va displace

căpitanului$ — Dra/ul meu! stri/ă bătrâna! te /ânde)ti să-i displaci căpitanului+ — (i ce-ar 'i+ — Dumnezeule4 spuse văduva ipart! el este stăpânul )i! când zice ceva! trebuie să aibă motivele lui$$$ — ) vrea! continuă 2ocambole! să mă duc la barieră! să iau puţin aer! "ntr-o bluză )i cu pipă$ *unt destul

de schimbat! ca să nu 'iu recunoscut$ — Dar va veni căpitanul4 — Crezi+ — )a a spus ieri$$$ — tunci! să-l a)teptăm$ Dă-mi pipa4Văduva ipart "i aduse 'iului ei adoptiv pipa )i 2ocambole! căruia "i revenea veselia! "ncepu să 'redoneze

'ără /ri.ă$

— %-are importanţă! /ândi el! pot spune că am un noroc orb )i! dacă "ncă sunt pe lume! asta "nseamnă căcineva! acolo sus! mă iube)te$

Pa)ii care răsunau pe scară o 'ăcură pe văduvă să 'ie atentă$ — Vine căpitanul4 zise ea$5ntr-adevăr! era el$ 5ntoarse 'ără .enă cheia "n broască )i intră 'ără să bată$ cest căpitan = aţi /hicit = era

sir Jilliams! adică domnul viconte ndrEa$ Piosul 'rate al lui rmand de er/az! omul s'ânt care ţinea celmai ri/uros post! era "ntotdeauna "mbrăcat cu o redin/otă lun/ă! cenu)ie! avea o pălărie cu boruri lar/i! era"ncălţat cu panto'i de piele cu )ireturi )i purta mănu)i de mătase nea/ră$ inea capul "nclinat! privirea modestcoborâtă! )i "ntrea/a sa ţinută trăda umilinţa omului care nu se /ândea decât să 'acă bine )i se deta)ase de celelume)ti$

Antrând! "i aruncă o privire piezi)ă lui 2ocambole$Totu)i! această privire nu era lipsită de a'ecţiune$

— &i bine! scumpul meu! spuse! cum "ţi mer/e azi+ — ,ulţumesc! unchiule! "mi mer/e mai bine$$$*ir Jilliams bă/ă mâna "n buzunar )i scoase un pachet de ţi/ări$

><




— ine! spuse el! aruncă-ţi pipa$ — &)ti amabil! unchiule$ — (i asta "ncă nu-i totul$$$ spuse sir Jilliams! surâzând$(i "i aruncă o privire cu sub"nţelesuri$

— 8ine4 spuse 2ocambole! care /hicise ce "nseamnă această privire! ne apucăm deci de treabă+ — 8ine"nţeles4 — *unt 'ericit! căci a "nceput să mă plictisească viaţa de aici! )i de alt'el nici nu este con'ortabilă$ — 8ătrâna! spuse sir Jilliams! va mer/e să ia puţin aer pe bulevard! "i va 'ace 'oarte bine$Văduva ipart "nţelese dorinţa căpitanului de a rămâne sin/ur cu 2ocambole! )i plecă$*ir Jilliams se instală pe unicul scaun din mansardă )i se adresă discipolului său:

— cum putem vorbi9 dacă vrei! pentru mai multă si/uranţă! vom 'olosi limba en/leză$

Ca"i#olul L$$$VI

— *cumpul meu copil = "i spuse sir Jilliams lui 2ocambole! cu-n ton părintesc = la prima vedere sunt'oarte vinovat 'aţă de tine$

— Drace! spuse cu pre'ăcută naivitate 2ocambole! considerând că vinovăţia nu "ncepe decât "n momentulcând cei asasinaţi mor datorită rănii$

— &ste adevărat! te-am asasinat puţin$ — )uţin! este superb zis! replică 2ocambole$ — 0n ne/hiob! "n loc să mă "nţelea/ă! ca tine! m-ar 'i denunţat poliţiei9 dar tu e)ti un om de spirit$ — Cel puţin nu-ţi port sâmbetele$ — Te voi 'ace să "nţele/i "n două cuvinte! cât de lo/ică a 'ost purtarea mea$ — devărat+ "ntrebă 2ocambole$ — Te ro/ să .udeci sin/ur$ Când am sosiţi erai pierdut: 'ie contele rto''! 'ie marchizul Van-op! tot te-ar

'i ucis$ — sta cred )i eu$ — ,urind de mâna lor! ai 'i murit 'ără vreun pro'it! nici pentru tine! nici pentru mine$ m pre'erat să te

ucid eu9 "ntâi că este mai puţin penibil să mori de mâna unui prieten )i apoi 'iindcă aceasta mi-ar 'i permis săschimb brusc situaţia$ Devenind uci/a)ul său! nu-ţi mai eram complice )i puteam păstra speranţa de a te

răzbuna$ 5n plus! puteam avea norocul să nu te ucid$$$ — Cu două noroace ca astea! a.un/i direct la cimitir$ — Cu unul sin/ur! poţi "ncepe "nceti)or micile a'aceri$ — &i! nu4 — (i poţi reveni la supra'aţă$ — Chiar am nevoie! unchiule! căci "ntre noi 'ie spus! pana "n care mă a'lu mă mâhne)te peste măsură$ — &)ti "ncă tânăr$ — sta nu este un motiv ca să tremur de 'ri/ "ntr-o mansardă! după ce plăteam două mii de scuzi chirie$ — 5ţi lipse)te răbdarea! 'iule$ ceastă mansardă pe care o dete)ti este punctul de plecare al averii tale$ &a

te-a ascuns timp de două luni )i-ţi va servi ca 8accarat să-ţi piardă urma$ — ,ândră 'emeie! unchiule4 — Cine râde la urmă râde mai bine! bodo/ăni sir Jilliams! ai cărui ochi scânteiau de ura )i mânia stârnite

la auzul numelui lui 8accarat$ — 0nchiule! spuse 2ocambole! care nu putea să-)i reprime o admiraţie naivă pentru acest or/anizator de

/eniu! răbdător )i tenace! capabil să re"nvie după 'iecare "n'rân/ere! cred că vom s'âr)i prin a "nvin/e! căci nute descura.ezi$

— %iciodată4 spuse sir Jilliams$ — Dar trebuie să recuno)ti! continuă e#-vicontele! că am ratat )apte milioane: două milioane ale lui

ernand 2ocher )i cinci milioane ale lui Dai-%atha$ — ,ă /ândesc să re/ăsesc echivalentul$ — Va 'i 'oarte /reu$ — Dar nu imposibil$ — *ă te audă diavolul4 — *pune-mi! te ro/! "ntrebă cu /ravitate sir Jilliams! ţineai mult la titlu tău de viconte suedez+ — Cred )i eu4 &ram bine introdus "n lumea bună$ — 5ţi voi crea un titlu de marchiz brazilian$

>1




— ?a dracu4 — 5n viitor te vei numi don Ani/o! marchiz de los ,ontes9 vei 'i descendentul unei vechi 'amilii spaniole!

stabilită "n 8razilia de un secol$ *trămo)ii tăi! ruinaţi "n serviciul *paniei! au 'ăcut o avere 'abuloasă "n8razilia! de'ri)ând păduri vir/ine! iar tu cheltuie)ti nebune)te la Paris veniturile numeroaselor turme de bivoli!oi )i cai$ &)ti un /entilom păstor$

— oarte bine! spuse 2ocambole! dar uiţi un lucru! unchiule$ — Care+ — Că nu mai avem un ban$ *uta de mii de 'ranci a lui Dai-%atha s-a epuizat "n trei luni$

— iurea4 spuse sir Jilliams! calm$ %-am a.uns la 'undul sacului$ 3are acest minunat 'rate pe care tu "lcuno)ti! domnul conte rmand de er/az! nu este aici+

— 5i vei cere bani+ — )i pus ieri la dispoziţia mea o sută de mii de 'ranci$ — 5n ce scop+ — Pentru salvarea unei 'amilii cinstite de industria)i! ruinaţi 'ără vină$ — ceastă 'amilie este ima/inară+ — %oi suntem! 'iule$ 3are nu suntem noi ni)te industria)i ne'ericiţi+ — &ste adevărat$ Dar o sută de mii de 'ranci nu ne vor a.un/e mult timp$ — %e vor a.un/e trei luni$ Vom 'i 'astuo)i )i economi! "n loc să-ţi mobilezi o casă! vei descinde la hotelul

,eurice$ 5ţi voi /ăsi un camerist ne/ru! adică "l voi vopsi pe Venture$ — 8ravo! unchiule4 — 5ţi voi obţine! de asemenea! o scrisoare de recomandare pentru un important persona.: domnul conte de

er/az$$$2ocambole sări din pat$

— rmand+4 spuse el! voi avea o scrisoare pentru el+ — ără "ndoială! )i chiar el "ţi va deschide porţile lumii bune$ ?a el vom lucra$ — %u mai spune4 — Dumnezeule4 spuse cu naivitate sir Jilliams! am primit o lecţie$ Cu el trebuia să "ncep! )i nu cu

ernand$ Trebuia să mă a)tept s-o văd pe 8accarat deschizând un ochi )i privindu-mă piezi)! "n ziua "n careiubitul ei ernand era "n pericol$

— & adevărat4 Deci "l vom ataca direct pe rmand$ — 8ine"nţeles$ propo4 spuse sir Jilliams! cuno)ti bine lovitura aceea care valorează o mie de 'ranci+

— Cea "nvăţată la maestrul de arme din strada 2ochechouart+ 3 stăpânesc ca pe o lovitură obi)nuită$ — oarte bine! "ţi va servi "n curând! marchize Ani/o de los ,ontes$ — Contra cui+ — &)ti tâmpit4 5n orice caz! nu-mi "nchipui că vei 'ace "ncercarea asupra mea$ cum! să 'acem un rezumat$

De astă seară! poţi să te dai .os din pat9 situaţia ţi-o permite$ — ,ă simt puternic ca un turc$ — 5ţi vei pune o bluză! bocanci! o )apcă! "ţi vei 'ace un pachet din ni)te lanţuri )i te vei duce să iei trenul la

clasa a treia pentru ?e âvre$ — (i voi mer/e la ?e âvre+ — Tu ai spus-o$ colo te vei aran.a modest "ntr-un hotel de mâna a treia )i vei a)tepta instrucţiunile mele$ — *-a "nţeles! unchiule$*ir Jilliams scoase cinci ludovici din buzunar )i "i lăsă să cadă pe patul lui 2ocambole$

— 3 secundă! spuse acesta! pot să pun o "ntrebare+ — ără "ndoială$ — Dacă vreodată te vei căsători cu văduva acestui sărman conte rmand de er/az! care va 'i partea mea+ — Patruzeci de mii de lire rentă )i un pa)aport pentru merica$ — Cum+ %e despărţim+ — 8ine"nţeles4(i sir Jilliams adău/ă! coborând "ncet privirea:

— m visat "ntotdeauna să devin un om de treabă! un /entilom cumsecade! care trăie)te iarna "ntr-o clădireveche din Paris! vara )i toamna = pe pământurile sale! alături de o 'emeie "ncântătoare! puţin tristă = ca eanne!de e#emplu = )i de un sărman or'an! căruia i-a) deveni protector )i tată vitre/$$$ Deci! "nţele/i! 'iule! că! odatăobţinut acest rezultat! "mi va 'i imposibil să mă văd cu-n derbedeu de teapa ta$$$

(i sir Jilliams râse cinic! iar 2ocambole tresări! /ândindu-se la acel or'an căruia monstrul voia să-i devină

protector )i tată vitre/$8aronetul "i "ntinse mâna elevului său$$$

— ?a revedere$$$ pe curând4 spuse el$

>>




(i plecă! la 'el de umil )i modest! cu privirea plecată9 portăreasa casei! "ntâlnindu-l pe scară! "l luă drept un preot sărman! venit să 'acă o pomană cuiva! )i-l salută cu respect$

Când a.unse "n stradă! sir Jilliams urcă "ntr-un omnibuz )i scoase )ase bani dintr-o pun/ă de bumbacuzată! lăsând să se vadă mai mult aramă decât ar/int$

Cobor" "n Piaţa 2e/ală )i! /ânditor ca un matematician care "ncearcă să rezolve o problemă! intră pe stradaCulture-*ainte-Catherine$

Trei luni i-au 'ost su'iciente acestui om! zămislit de in'ern! pentru a porni din nou! pentru a pune la cale unnou plan! o nouă ma)inaţie! mai "n/rozitoare decât celelalte! cu a.utorul căreia voia să-)i atin/ă scopul:"mbo/ăţirea )i răzbunarea$

$ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $5n aceea)i seară! la orele opt! 2ocambole! "mbrăcat ca un muncitor! o "mbrăţi)a pe bătrâna ipart )i plecă

cu trenul la ?e âvre! a)a cum "i recomandase sir Jilliams$

Ca"i#olul L$$$VII

3pt zile mai târziu! pe la orele zece dimineaţa! un po)talion intră "n curtea hotelului ,eurice! unde tră/eaude obicei străinii bo/aţi$ Trăsura! trasă de patru cai! avea un sin/ur pasa/er$ &ra un tânăr de talie mi.locie! cu

tenul arămiu al celor care trăiesc la tropice! cu părul )i barba ne/re ca de abanos! "mbrăcat "ntr-un costumele/ant de voia. )i a cărui mână 'ină )i bronzată era "mpodobită pe de/etul mi.lociu de un inel /ros de aur! cuun diamant enorm$ %umai acest sin/ur 'apt! de a purta inelul pe de/etul mi.lociu = ceea ce constituie o lipsăcompletă de /ust "n ranţa = dovedea su'icient ori/inea străină a călătorului$

5n spatele trăsurii! atârnat de scăriţă! se vedea un ne/ru maiestuos )i corpolent! cu părul creţ! buze /roase )idinţi albi$

Cu toată corpolenţa sa! ne/rul sări destul de sprinten la pământ )i! vorbind "ntr-o spaniolă amestecată cudialect creol! ceru să vină băiatul care servea de interpret la hotel$ ?a hotel ,eurice! ca-n toate marile hoteluridin &uropa! e#istă câte un interpret pentru 'iecare limbă$ Cel care vorbea spaniola ie)i din /rupul servitorilorstaţionaţi "n hol )i veni să primească ordinele călătorului$

cesta avea! 'ără "ndoială! obiceiul de a nu 'ace nimic! nici măcar să dea ordine! dorind să evite oriceraport direct cu servitorii! căci ne/rul cel /ras 'u cel care discută! ceru cel mai con'ortabil apartament din hotel

)i anunţă că stăpânul său! marchizul don Ani/o de los ,ontes! se va instala la Paris pentru o lună$,archizul cobor" din trăsură cu o non)alanţă de meridional! 'u condus "n apartamentul care i se o'eri )iceru să-l vadă pe administratorul hotelului$ cesta se /răbi să urce$

— Cunoa)teţi! "l "ntrebă marchizul "ntr-o 'ranceză destul de bună! dar cu-n puternic accent spaniol! pecontele de er/az+

— După nume! da! domnule marchiz$ — ?ocuinţa sa este departe de aici+ — *trada Culture-*ainte-Catherine$ — sta este departe+ — %u$,archizul luă o pană )i scrise următoarea scrisoare:

„Domnule conte.!ă ro% să scuaţi demersul puţin cam îndrăneţ, pe care îl încerc pe lân%ă dumneavoastră, neştiind măcar

dacă intră în o(iceiurile francee. Am sosit din *railia cu intenţia de a locui câteva luni la )aris. *ancherul meu din +io de aneiro mi"a dat o scrisoare de credit pentru corespondentul său din -e #âvre,

domnul r(ain Mortonnet. Domnul Mortonnet, căruia i"am mărturisit încurcăturile mele, căci nu cunosc penimeni în /ranţa, mi"a oferit o scrisoare de recomandare pentru dumneavoastră, fiindu"vă foarte o(li%at. Amacceptat"o cu (ucurie.

Deci domnule conte, sosit la )aris de o oră, îmi iau li(ertatea de a mă preenta la locuinţa dumneavoastră şi de a vă remite scrisoarea domnului Mortonnet.”

După ce adău/ă 'ormulele de politeţe de ri/oare! marchizul semnă:„Marchiul don 0ni%o de los Montes.”

>;




poi si/ilă scrisoarea cu ceară nea/ră )i aplică un superb blazon! puţin cam complicat! /ravat pe un si/iliuatârnat la breloc$

Aată ce cuprindea scrisoarea domnului ,ortonnet:

„Domnule conte, A venit la mine, direct din *railia, un tânăr foarte (o%at 1 dacă 2udec după o scrisoare de credit de

treieci de mii de franci pe lună 1 purtând unul din cele mai frumoase nume ale vechii &astilii. Marchiul don 0ni%o de los Montes este de ori%ine spaniolă. $trămoşii săi, compromişi într"o conspiraţie

din timpul domniei lui /ilip al !"lea, s"au sta(ilit în *railia. Marchiul este tânăr şi distins3 sunt si%ur că va avea succes în lumea pariiană, dacă veţi (inevoi să"i

serviţi de mentor. $per să nu a(ue de (unăvoinţa dumneavoastră o(işnuită, domnule conte4 5ndrănesc să sper contrariul şi rămân, domnule conte, cu cel mai profund respect, Al dumneavoastră recunoscător . Mortonnet.”

Putem "nţele/e 'oarte bine impresia pe care a 'ăcut-o această scrisoare asupra domnului de er/az$Patru ani mai "nainte! adică cu câteva luni "naintea căsătoriei sale cu doamna eanne de 8alder! rmand! de

care ne amintim că era e#ecutorul testamentar al baronului ermor de ermarouet! avusese de-a 'ace cudomnul 0rbain ,ortonnet! "n le/ătură cu această succesiune$

Domnul ,ortonnet! bancher )i armator! era un om cinstit! pe care 'alimentul a două bănci en/leze! cu careconlucra! era pe punctul de a-l ruina$ Când rmand de er/az veni să-i reclame o sumă de cinci sute de mii de'ranci! sărmanul ne/ociator era "n pra/ul sinuciderii$ rmand ")i dădu seama că omul era cinstit )i-l salvă$ Treiani 'ură su'icienţi domnului ,ortonnet = a cărui onoare comercială rămăsese intactă = pentru a-)i re'aceaverea )tirbită )i a-i "napoia sumele datorate domnului de er/az! care-l considera cel mai demn )i mai cinstitom din lume$

Cum a reu)it marchizul don Ani/o de los ,ontes să "n)ele buna credinţă a domnului ,ortonnet+ Cumacesta! văzându-l "narmat cu o scrisoare de credit )i impresionat de aspectul său! i-a o'erit recomandarea sa

pentru conte+ Toate acestea le vom e#plica mai târziu$Cele două scrisori! cea a marchizului )i cea a domnului ,ortonnet! 'ură trimise imediat la locuinţa

domnului de er/az$3 oră mai târziu! "n timp ce tânărul brazilian ")i terminase toaleta! o trăsură cu blazonul domnului conte

rmand de er/az intra "n curtea hotelului ,eurice$ 0n om cobor" )i ceru să-l vadă pe marchiz$ %u erarmand = a)a cum s-ar putea crede U! ci 'ratele său! domnul viconte ndrEa! un om s'ânt care se /ândea doarla mântuirea lui$

Domnul viconte ndrEa 'u condus "n apartamentul marchizului )i-l salută pe tânărul domn cu-n pro'undrespect! a)a cum ar 'i 'ăcut-o un simplu intendent$ &l "i comunică marchizului că domnul conte rmand deer/az! 'iind u)or su'erind! )i-a trimis 'ratele "n locul lui )i ar 'i bucuros să-l primească$

Domnul viconte ndrEa "l tratase cu atâta de'erenţă pe marchizul don Ani/o de los ,ontes! "n prezenţasalariaţilor hotelului ,eurice! "ncât ace)tia rămaseră 'oarte impresionaţi de "nalta situaţie socială a tânăruluistrăin$

,archizul urcă "n trăsura domnului de er/az "mpreună cu vicontele ndrEa$5n timp ce trăsura mer/ea! acesta "i spuse la ureche brazilianului:

— Vino! tinere lup! te voi introduce "n stână$

— m dinţi buni )i 'rumo)i4 răspunse pretinsul marchiz! surâzând )i arătându-)i dinţii albi! ascuţiţi$

Ca"i#olul L$$$VIII

Povestitorului acestei drame i se poate 'ace un dublu repro): "n primul rând ne putem mira că domnulrmand de er/az! persona.ul principal! eroul primei părţi a acestei cărţi „Moştenirea misterioasă”! a 'ost lăsat"n umbră "n „&lu(ul !aleţilor de &upă”9 de asemenea s-ar putea /ăsi de necrezut această "ncredere 'ără mar/iniacordată de el 'ratelui său! pocăitul ndrEa$

Câteva cuvinte vor 'i su'iciente pentru a ne .usti'ica$5n primul rând! evenimentele pe care le-am povestit s-au succedat cu o asemenea repeziciune! "ncât domnul

de er/az abia a a'lat de ele$ Totodată! el ")i considera acum 'ratele ca braţul său drept! "ncredinţându-i cu

plăcere o parte din obli/aţiile lui! adică operele de bine'acere$Aar dacă "l /ăsim prea credul pe acest bărbat inteli/enţi cinstit! ener/ic! pe omul care l-a "n'rânt pe sir

Jilliams )i a )tiut să-l dema)te! să ne amintim cu câtă răbdare! cu câtă nea)teptată abilitate a trasat acest

>




monstru "ndepărtatele .aloane ale răzbunării sale9 să ne /ândim la căinţa splendid mimată! la acel .urnal scriszi de zi "n tăcere )i izolare )i care părea să trădeze la 'iecare pa/ină remu)carea unui su'let 'rământat!amintindu-)i cu oroare propriile-i crime$$$ Trebuie să 'ii la 'el de pervers ca sir Jilliams! sau să 'ii dotat cu-ninstinct care ţine de miracol = apărut la 8accarat doar datorită dra/ostei tainice pentru ernand = pentru a

bănui! măcar un minut! "n acest mare vinovat un 'als pocăit$Vicontele ndrEa locuia! "n plină iarnă! "ntr-o cocioabă9 vicontele ndrEa se ru/a )i-)i plân/ea trecutul

odios9 vicontele ndrEa scrisese doar pentru el un .urnal! un monument de pocăinţă$ Caracterul nobil )i loialal contelui! povăţuit )i de vocea secretă a sân/elui = a cărui autoritate este incontestabilă U! putea! oare! să-)i

permită să rămână pentru totdeauna ne"ncrezător+ %u$(i apoi rmand era 'ericit$ 0na din trăsăturile caracteristice ale 'ericirii este aceea de a "mprumuta tuturor

lucrurilor o culoare roz$ 3mul lovit de adversităţi va 'i totdeauna mai clarvăzător decât cel a cărui viaţă estecalmă )i lipsită de obstacole$ Dar să revenim la evenimente$

5n ziua "n care domnul marchiz don Ani/o de los ,ontes descindea la hotelul ,eurice! aproape la aceea)ioră! "n care scria contelui de er/az )i "i trimitea scrisoarea de recomandare a domnului 0rbain ,ortonnet!rmand se a'la alături de soţia )i 'iul său$ Cei doi soţi se /ăseau "n vasta /rădină cu arbori tun)i! care se"ntindea "n spatele clădirii de pe strada Culture-*ainte-Catherine$ &ra o dimineaţă splendidă! plină de soare! cuvânt primăvăratic! una din acele dimineţi care te 'ac să iube)ti viaţa$ Copilul se .uca pe iarba peluzei$ Tatăl )imama se plimbau braţ la braţ )i discutau$

— Aubito! spuse contele! nu /ăse)ti că ndrEa este ceva mai puţin trist )i mai puţin cople)it de câteva zile+

— Cel puţin "n aparenţă! răspunse eanne$ — *ărmanul meu 'rate4 — De când am descoperit acel secret 'atal! spuse cu emoţie tânăra 'emeie! nu mai dorm! mă simt torturată$rmand suspină$

— %u simţi aici mâna Domnului+ murmură el$ — Poate! spuse ea9 dar n-a su'erit destul+Contele nu răspunse$

— Cred că dacă l-am putea "ndepărta puţin de noi$$$ de mine! cel puţin! continuă doamna de er/az!izolarea$$$

— &l nu vrea să ne părăsească$ %u-l cuno)ti pe ndrEa! iubito$ re un caracter sălbatic! ener/ic )i pasionat! care pune "n pocăinţă aceea)i tenacitate! 'olosită altădată "n crimă$ &l este convins că mânaDomnului este prezentă "n această dra/oste vinovată! pe care o simte pentru tine "mpotriva voinţei lui! )i că

torturile care rezultă de aici sunt o ispă)ire căreia nu are dreptul să i se sustra/ă$ — rmand! zise deodată eanne! ascultând parcă de-o inspiraţie subită: ce-ar 'i să plecăm la ţară+ venitluna mai! timpul este 'rumos! micul nostru rmand are nevoie de aer curat$

— dică! răspunse contele surâzând! dacă am mer/e să locuim "n acea mică vilă pe care o avem pemar/inea *enei! la Chatou! crezi că ndrEa n-ar mer/e cu noi+

— Da$$$ este adevărat$$$ "i vei "ncredinţa diverse misiuni$$$ — (i crezi că departe de tine va 'i mai puţin ne'ericit+ — Cred$$$ sau! cel puţin! sper$$$ — &i bine! 'ie! spuse contele! care! privindu-)i atent soţia! 'u )ocat de paloarea ei! de 'izionomia tristă )i

su'erindă$5ntr-adevăr! de când doamna de er/az /ăsise )i citise .urnalul vicontelui ndrEa! era convinsă că acest

mizerabil o iube)te! era tulburată! căzând pradă unor /ânduri penibile$ De 'iecare dată când pretinsul pocăit o

privea sau "i vorbea! la masă! "n salon! oriunde se "ntâlneau! sărmana 'emeie = "ncredinţată că ne'ericitul"ndura su'erinţe atroce = simţea ea "nsă)i o senzaţie neplăcută$ Oadarnic dra/ostea soţului! mân/âierilecopilului păreau să se unească pentru a o 'ace pe eanne cea mai 'ericită dintre 'emei$$$ Descoperirea 'ataluluisecret "i otrăvise viaţa$

— (i unde vrei să mer/em+ "ntrebă domnul de er/az$ — ,-am "ndră/ostit de vila de la Chatou! spuse ea! surâzând$ — tunci! să mer/em acolo$ — Când plecăm+ "ntrebă ea! cu o bucurie de copil$ — Când vrei$$$ — &i bine! mâine dimineaţă$ — ie4 — ,er/ să 'ac ba/a.ele! să "mpachetez9 nu luăm decât camerista )i un valet$ ,ă /ândesc de pe acum cu

plăcere la lun/ile noastre plimbări de pe mar/inea apei! "n văile "mpădurite$Contele )i contesa 'ură "ntrerupţi "n discuţia lor de z/omotul unor pa)i care scârţâiau pe nisipul aleilor$

>I




*e "ntoarseră )i-l văzură venind pe ndrEa$ ,er/ea ca de obicei! cu privirea "n pământ$ Văzând-o peeanne! păru că-)i reprimă o tresărire nervoasă$ Tresărirea nu scăpă doamnei de er/az! iar bucuriacopilărească! resimţită până "n acel moment! dispăru "n prezenţa acestei dureri tăcute! a cărei cauză credea căeste ea )i numai ea$$$

— 8ună ziua! 'rate! "i spuse contele! "ntinzându-i mâna$ Cum "ţi mer/e+ — oarte bine! răspunse ndrEa! 'orţându-se să surâdă )i salutând-o pe contesă cu deosebit respect$ — Dă-ne un s'at! ndrEa$ndrEa "l privi pe conte cu-n aer "ntrebător:

— Despre ce este vorba+ — ,i se pare că eanne este su'erindă )i a) vrea să plec cu ea la ţară$ — )a4 spuse ndrEa! care reu)i să pălească la auzul acestor cuvinte! dar continuă să-)i ţină privirea

plecată$ — venit luna mai! primăvara! am vrea să plecăm chiar mâine$ — &i bine! spuse vicontele! luaţi-mă cu voi$Contele "ncruntă sprâncenele$

— ) avea nevoie să te las la Paris$ — Voi rămâne$ — După asta! spuse contele cu-n ton u)uratic! dacă te vei plictisi! vei veni din când "n când să ne vezi$ %u

mer/em prea departe9 la Chatou$ceste hotărâri! luate 'ără avizul domnului viconte ndrEa! "i deran.au 'ără "ndoială planurile! căci rămase

'oarte /ânditor$eanne aruncă pe 'uri) o privire elocventă soţului ei$ ceastă privire "nsemna:

— Vrea să mear/ă cu noi$$$ Ce este de 'ăcut+ără "ndoială! contele ar 'i rezolvat problema! "ntr-un 'el sau altul! dacă sosirea unui servitor! purtând pe o

tavă o scrisoare! nu l-ar 'i "ntrerupt$&rau scrisorile tânărului marchiz don Ani/o de los ,ontes )i a domnului 0rbain ,ortonnet! aduse de un

servitor al hotelului ,eurice$Prima scrisoare! rmand o citi cu oarecare mirare! apoi! citind-o )i pe a doua! simţi imediat o bunăvoinţă

instinctivă pentru acest tânăr străin! care-l considera de.a! cu acea scânteietoare "ncredere a tinereţii! ca steauasa polară pe oceanul parizian$

5ntinse cele două scrisori! "ntâi soţiei )i apoi 'ratelui$

— m impresia! spuse eanne! că asta va deran.a un pic proiectele noastre$ — Din ce punct de vedere+ — %u-l poţi re'uza pe domnul ,ortonnet! de a servi ca /hid acestui tânăr$Contele "ncepu să râdă$

— Plecând la Chatou! crezi că părăsim complet Parisul+ Don Ani/o va veni să ne vadă uneori$ (i apoi nuvoi veni aproape zilnic aici+

— i dreptate! spuse contesa$ — Deci! reluă rmand! adresându-se 'ratelui său! ia trăsura mea! du-te la hotelul ,eurice )i roa/ă-l pe

marchizul don Ani/o să ne 'acă onoarea de a lua masa cu noi$ — ,er/ imediat! spuse ndrEa! care "nţelese că planurile sale erau mai puţin deran.ate decât crezuse la

"nceput$Plecă! lăsându-i pe eanne )i pe rmand să asculte surâzând adorabilul /ân/urit al copilului$

)a cum )tim! peste câteva minute! domnul viconte ndrEa s-a prezentat la hotelul ,eurice! a trâmbiţatnumele contelui de er/az! l-a tratat cu cel mai mare respect pe domnul marchiz don Ani/o de los ,ontes )idupă ce trăsura contelui rmand plecă "n trap! "i spuse acestuia la ureche:

— Vino! tinere lup! te voi introduce "n stână$Domnul marchiz don Ani/o de los ,ontes )i domnul viconte ndrEa se priviră bucuro)i$

— Pe cuvântul meu! 'iule! spuse acesta din urmă! e)ti născut pentru a 'i /entilom$ ,archiz sau viconte!suedez sau brazilian! ai un aer de nobleţe$$$

— m absolvit )coala ta! unchiule! răspunse pretinsul marchiz! cu o de'erenţă pe .umătate bat.ocoritoare$G*ărmanul rmand! /ândi sir Jilliams! se va păcăli ca un adevărat ne/hiob$$$H (i sir Jilliams ")i privi cu

atenţie elevul$ — %u mai semeni cu vicontele de Cambolh! a)a cum eu nu mai seamăn cu sir rthur Collins$ — Cine )tie! spuse 2ocambole! căci era chiar el! dacă 8accarat nu mă va recunoa)te+

— %iciodată$ De alt'el! acum mă tem mai puţin de ea$ — Da+4 — Da$ m redevenit pentru ea un s'ânt$$$

>K




— &)ti si/ur+ — 8ine"nţeles4 — (i$$$ ai iertat-o+*ir Jilliams lăsă să-i alunece pe buzele subţiri surâsul său rău )i diabolic$

— *-ar putea! din "ntâmplare! ca marchizul don Ani/o de los ,ontes să 'ie mai prost decât viconteleCambolh+ "ntrebă el bat.ocoritor$

— %u$ — tunci cum vrei să iert o 'emeie care mă costă )apte milioane pe de o parte )i douăsprezece pe de alta+ — & adevărat$ Dar ce-i pre/ăte)ti+ — %u )tiu prea bine "ncă! spuse calm sir Jilliams! dar va 'i 'oarte potrivit! "ţi /arantez$(i avu un râs capabil să te "n/heţe de spaimă

— %umai că! continuă el! "ncă nu este momentul$$$ %u mă /ândesc decât Aa rmand$ — oarte bine4 spuse 2ocambole! cunosc de minune lovitura de o mie de 'ranci$ — devărat+ — %u dau un ban pe pielea contelui$ Dar! "l "ntrerupse 2ocambole! permite-mi să-ţi spun! unchiule! că ai

un mod 'oarte ori/inal de-a ucide oamenii$ — @ăse)ti+ — Cred )i eu4 5ntâi le prezinţi viitorul adversar ca pe un prieten$ — )a este! spuse sir Jilliams! numai că eu am proiecte 'oarte complicate$

— Pot să le cunosc+ — Pe .umătate$(i sir Jilliams ")i măsură asociatul! a)a cum prive)te un /eamba) când "ncearcă să evalueze un cal$

— ,archize! spuse acesta! e)ti un băiat 'rumos! ai sân/e spaniol "n vine! e)ti născut la tropice! trebuie să aideci inima 'ierbinte! capabilă de mari pasiuni$

— Aată o 'rază de comedie! murmură 2ocambole$*ir Jilliams continuă imperturbabil:

— Contesa de er/az este blondă ca un spic! albă ca un crin! 'rumoasă ca o madonă de 2a'ael9 marchizuldon Ani/o de los ,ontes trebuie să se "ndră/ostească de ea la prima vedere$

— Cum+4 'ăcu 2ocambole stupe'iat$ — cest marchiz Ani/o! continuă sir Jilliams cu-n calm en/lezesc! este un derbedeu! o pu)lama! care-)i

bate .oc de virtutea 'emeilor! de onoarea bărbaţilor! )i este "n stare de orice$ &l "i va 'ace curte 'ără ru)ine

doamnei de er/az$ — 8ine! unchiule! stri/ă 2ocambole! dar cred că ai orbul /ăinilor4 — bsolut deloc$ — tunci te-ai scrântit4 — De ce+ — Păi nu e)ti tu acela care o iube)te pe contesa eanne+ — (i ce+ — Păi vrei să-ţi tai craca de sub picioare+ — %e/hiobul! tot ne/hiob4 suspină piosul ndrEa$ — Dar bine$$$ — Cum! mo.icule4 e#clamă baronetul! nu "nţele/i că dacă ai să-i 'aci curte contesei! voi interveni )i-ţi voi

căuta ceartă+

— Ce-ai zis+ — Că te vei bate cu mine$ — Dar! unchiule$$$ — (i că! "n ochii lui eanne! voi 'i salvatorul ei! omul care ve/hează 'ără "ncetare! 'ratele devotat care l-a

salvat pe rmand+ — Dar$$$ el$$$ — Care! el+ — rmand$$$ — &i bine4 &l nu va )ti că te-ai bătut cu mine din cauza lui eanne! decât mai târziu$$$ când vă veţi /ăsi 'aţă

"n 'aţă! cu săbiile "n mână$$$ cum "nţele/i+ — Pe le/ea mea! unchiule! murmură pretinsul marchiz don Ani/o! trebuie să recunosc că n-am văzut a)a

departe$$$ otărât că! "n ceea ce prive)te combinaţiile! ai 'orţa celui de sus )i mă "nclin "n 'aţa superiorităţiitale$

— Taci din /ură! spuse sir Jilliams! )i ia-ţi o ţinută decentă9 a.un/em la 'amilia er/az$

>L




— oarte bine4 2edevin marchiz$ %-avea teamă! unchiule$(i cei doi bandiţi ")i reluară aerul /rav )i puţin ri/id al oamenilor care se cunosc de curând$

Ca"i#olul L$$$I$

%u putem s-o pierdem din vedere pe 8accarat )i pe tânărul ei prieten contele rto''$Câteva rânduri retrospective sunt indispensabile pentru continuarea povestirii$

Două zile după deznodământul teribilei drame = pe care sir Jilliams! preparând-o cu splendida sa abilitate!o numea a'acerea Van-op U! clădirea de pe strada ,onceB redeveni dintr-o dată pustie$ 5n a.un "ncă!trecătorii care "ntârziau "n acest cartier izolat vedeau lumină strecurându-se printre perdelele de cati'ea$3bservau calea)ca staţionând "n apropierea peronului! servitori venind )i plecând! poarta deschizându-se )i"nchizându-se$

doua zi! lini)tea cea mai deplină domnea "n clădire )i-n /rădină$ erestrele erau 'erecate! trăsurilevândute! servitorii concediaţi$

Aată ce se "ntâmplase$5n a.unul acestei mutări nea)teptate din cartier! 8accarat stătea cu contele rto'' "n acea cameră

trans'ormată "n bibliotecă! "n care tânărul rus 'usese primit cu ocazia primei sale vizite$ — Prietene! spuse 8accarat! )tii la 'el de bine ca )i mine care este ţelul meu$ i-am spus totul! e)ti sin/urul

care ai avut "ncredere$ Pentru toţi ceilalţi! vicontele ndrEa este un s'ânt$ — Ceilalţi n-au "ntâlnit privirea lui! răspunse contele rto''$ 5l consider un mizerabil$ — Cura.ul )i "ndrăzneala acestui bărbat sunt e#traordinare$ tunci când credeam că-l am "n mână! "n

momentul "n care speram să obţin de la complicele său revelaţia numelui lui! el a schimbat totul! dintr-o dată!având puterea să trans'orme deznodământul pe care "l pre/ătisem9 din acuzat a devenit acuzator! din vinovat s-a trans'ormat "n călău$ Ce să 'ac+ Ce să zic+ cţiunea acestui om mi-a "nchis /ura$ avut "ndrăzneala! să-mi"ntindă mâna )i să-mi spună: G)a sunt 'emeile4 &le vor să trium'e sin/ure$$$ 5n loc să vă spri.iniţi pe mine! aţivrut să urmăriţi sin/ură Valeţii de CupăWW$$$H (i de-atunci! prietene! a devenit pentru toată lumeaincontestabil că clubul GValeţilor de CupăH )i-a pierdut )e'ul! /raţie ener/iei vi/ilente a domnului vicontendrEa un om bun! care ispă)e)te cu nobleţe /re)elile trecute! devotându-se trium'ului virtuţii$

— Ce /re)eală! murmură contele rto''! că nu l-am ucis "n ziua când era "n bătaia pistolului meu4 — *i/ur că! "n acest caz! reluă 8accarat! am 'i evitat mari nenorociri "n viitor$

— Crezi că acest om! spuse contele! atât de des "n'rânt! nu se va descura.a+ — %iciodată! sunt convinsă$ — Dar contra cui se va "ntoarce+ Ce scop mai poate avea+ — scultă: sir Jilliams este un om capabil să renunţe la o răzbunare oarecare! să se consoleze de o

pierdere "n materie de bani! dar "n adâncul su'letului e#istă o ură 'eroce! de nestins! cu care-)i "nvăluie'ratele$$$ r ierta totul altora! dacă ace)tia l-ar a.uta contra lui$

— ?-ar putea asasina+8accarat avu un surâs amar$

— *ă 'im serio)i4 spuse ea! "n ceea ce prive)te răzbunarea este mai pretenţios$ %u numai viaţa lui rmand"l interesează$$$

— Dar ce mai vrea+ — verea lui! soţia! copilul$$$ %-ai /hicit "ncă! prietene! că acest rol de ipocrit atât de răbdător .ucat!

această pocăinţă de )ase luni! minunat re/izată! care l-a putut "n)ela chiar pe un om atât de inteli/ent carmand de er/az! nu poate 'i altceva decât drumul "ntortocheat! trasat din umbră cu abilitate! pentru aa.un/e la una din acele răzbunări! care nici nu ne trece prin minte+ An'amul ndrEa vrea să ocupe locul luirmand! să devină mai târziu protectorul său! poate chiar soţul văduvei9 să stran/uleze copilul sau să-l 'acă sădispară$

— cest om trebuie ucis! murmură contele$ — După rmand! cred că ai "nţeles! prietene! că mai e#istă o persoană pe lumea asta căreia i-a .urat

pieirea$$$ — Cine+ "ntrebă rusul$ — &u! răspunse cu răceală 8accarat9 eu! care am 'ăcut ca totul să se prăbu)ească sub picioarele lui9 eu!

care! nedând impresia că-i /hicesc intenţiile! l-am urmărit 'ără "ncetare9 eu! care pre'ăcându-mă că lupt"mpotriva unui inamic necunoscut! )tiam 'oarte bine că acest inamic este chiar el$

— Dacă va avea /hinionul de-a atin/e măcar un 'ir din părul tău! stri/ă contele! căruia o mânie nea)teptată'ăcu să-i 'reamăte nările! dând 'izionomiei sale o e#presie teribilă )i cavalerească "n acela)i timp! "l vois'ârteca cu lovituri de pumnal$

>M




8accarat "i "ntinse mâna$ — i un su'let nobil! spuse ea$ — devărul este! murmură contele cu o voce respectuoasă )i entuziastă "n acela)i timp! adevărul este că vă

iubesc$$$ — Taci4 spuse ea! dându-i tandru o palmă pe umăr$ i să mă obli/i să te do.enesc$$$5n acela)i timp! "i surâse cu tristeţe! dar cu 'i/ura luminată de o caldă prietenie$Contele ascultă )i tăcu! dar privirea sa plină de admiraţie )i dra/oste părea să protesteze "mpotriva acestei

tăceri$ — Dar! spuse el deodată! e)ti si/ură că sir Jilliams nu )tie că i-ai /hicit intenţiile+ — De asta! răspunse 8accarat! nu pot 'i "ncă si/ură9 dar! "n orice caz! peste o oră ")i va 'orma o convin/ere$ — Cum a)a+Tânăra 'emeie avea "n continuare acel aer /rav! trist! aproape sever$

— 5ntâi! spuse ea! ascultă-mă cu atenţie9 vei vedea că! "n po'ida se#ului! posed o diplomaţie pro'undă$ *irJilliams va veni aici$

— ici4 — Da! "ntr-o oră$ — Pentru ce+8accarat deschise un sertar! scoase o scrisoare )i o "ntinse contelui$

— Cite)te! spuse ea$

*crisoarea provenea de la sir Jilliams )i era concepută 'oarte scurt:„Doamnă,!reţi să mă primiţi astăi, la orele două, la dumneavoastră4

Acela care a fost sir 6illiams.”

— Aată o "ndrăzneală stranie! murmură contele$ — @re)e)ti! prietene$ *ir Jilliams! "ndrăznind să-mi ceară o "ntâlnire! dovede)te cea mai mare prudenţă$

Vine să-mi spună! nici eu nu )tiu ce! primul lucru care-i va trece prin minte! dar vrea "n realitate să măstudieze pentru ultima oară9 pentru a-)i 'orma o părere si/ură după acest studiu )i e#amen$

— Crezi+ — Te voi ascunde aici! continuă 8accarat$ Vei auzi totul )i dacă! ie)ind de la mine! sir Jilliams nu va 'i

convins că nu mai am nici o umbră de bănuială asupra lui! accept să redevin odioasa creatură care am 'ostaltădată$ — Dar! spuse contele! arătându-i ceasul! e ora două$ — Te voi ascunde$Contele privi "mpre.urul lui$

— 0nde+ "ntrebă el$ %u văd nici u)i! nici draperii! nici perdele care m-ar putea ascunde$8accarat izbucni "n râs$

— 5ntr-adevăr! spuse ea! pereţii sunt acoperiţi din parchet până "n tavan cu ra'turi de bibliotecă! pline decărţi! dar la doi pa)i de aici e#istă o ascunzătoare pe care au cunoscut-o trei oameni$ 0nul era arhitectul acesteiclădiri! celălalt = muncitorul care a lucrat-o "n timpul nopţii! a.utat de mine$ *ărmanul arhitect a murit!muncitorul s-a retras "n provincie! iar eu n-am divul/at nimănui secretul$ &)ti primul care-l a'li$

— Cum4 când ai vândut clădirea! n-ai$$$

— scunzătoarea nu-mi putea servi decât mie! murmură 8accarat! coborând privirea! "ntr-o vreme cândmă temeam că voi vedea doi bărbaţi uci/ându-se pentru mine! soarta a vrut ca să nu am niciodată nevoie deea$

bia se ascunsese contele! când soneria o anunţă pe 8accarat de sosirea lui sir Jilliams$ 8aronetul era'oarte punctual$

După două minute! 'u anunţat$ — *puneţi-i să intre! zise tânăra 'emeie! a cărei atitudine era atât de calmă )i de naturală! "ncât sir

Jilliams! după ce aruncă o privire cercetătoare "mpre.urul lui! rămase convins că erau sin/uri$Domnul viconte ndrEa devenise umil! trist )i era necesar ca 8accarat să aibă o convin/ere 'oarte bine

'ormată! pentru a nu simţi nici o remu)care că-l bănuie)te pe acest om s'ânt$ — *cumpa mea copilă! "i spuse el lui 8accarat! salutând-o )i a)ezându-se alături de ea cu o 'amiliaritate

respectuoasă! am venit pentru a discuta lucruri serioase$ — *unt /ata să vă ascult! domnule viconte! spuse ea$(i-l privi cu o nuanţă de respect )i de indi'erenţă! "n acela)i timp$

>N




*ir Jilliams crezu chiar că vede citindu-se "n ochii ei remu)carea$ — *timată doamnă Charmet! "nainte de a vă vorbi de motivul care mă aduce! permiteţi-mi să spun câteva

cuvinte cu privire la trecutul nostru comun$ — *puneţi! domnule$ — ţi 'ost o 'emeie u)uratică9 un sentiment "nălţător v-a adus "ntr-o zi pe drumul cel bun$ &u am 'ost un

mizerabil! un hoţ! un asasin! urmă el coborând privirea! )i merit o pedeapsă mai severă decât sti/matul cu caresunt acoperit$ Căinţa mea este! "ntr-adevăr! atât de nea)teptată! "ncât trebuie să 'i e#istat o aprobare divină casir Jilliams să "ndrăznească să se roa/e! el care blestema din copilărie$$$ Conversiunea mea trebuie să 'i trezit

la unii ne"ncredere )i v-aţi numărat printre ace)tia$8accarat tăcea$

— 5n ziua "n care rmand ne-a "ncredinţat amândurora misiunea de a demasca această in'amă asociaţie aValeţilor de Cupă! am simţit pe 'aţa dumneavoastră o tresărire care dovedea că mă consideraţi trădător$

— ,ărturisesc că a)a este! spuse 8accarat! coborând privirea$ — 8ănuielile dumneavoastră m-au mâhnit! dar mi-au dovedit că Dumnezeu nu m-a iertat "ncă )i le-am

acceptat ca o pedeapsă meritată$ V-aţi "ndoit de mine$$$ Cine )tie! poate aţi rămas chiar convinsă că eram )i euunul din oamenii pe care trebuie să-i urmărim+

— Chiar a)a am crezut! domnule$ — Deci aţi acţionat izolat! cu ce metode! nu )tiu! dar aţi a.uns la acela)i rezultat$ — Domnule viconte! spuse 8accarat! vreţi o mărturisire completă+ — Vorbiţi$$$ — &i bine! ieri "ncă! după ce aţi aruncat acel om pe parchet cu o lovitură de pumnal$*ir Jilliams avu o tresărire abia perceptibilă$

— Convin/erea mea! continuă 8accarat! era abia zdruncinată$&a "l privi direct "n 'aţă! cu răceală! iar el "i susţinu privirea$

— cum! spuse ea! vă ro/ "n /enunchi să-mi daţi o dovadă! să-mi spuneţi măcar un sin/ur cuvânt care să-mi risipească ultimele "ndoieli$

*ir Jilliams cobor" privirea$ — scultaţi! spuse el$ 8ănuielile dumneavoastră! ne"ncrederea dumneavoastră par să provină chiar din

voinţa Domnului! care continuă să mă lovească )i ar trebui să mă "nclin sub biciul răzbunător! 'ără să mai"ncerc să vă convin/$ Dar ce vreţi+ sunt totu)i om! am inima slabă )i dispreţul dumneavoastră mă apasă$$$

— Dumnezeule4 murmură 8accarat! care păru deodată emoţionată! dacă sunteţi totu)i sincer! dacă "n loc de

a 'i un ipocrit )i un trădător! vă căiţi cu adevărat$$$ Dumnezeule! ce remu)cări mă vor urmări de-acum "nainte48aronetul simţi o bucurie 'eroce cuprinzându-i inima )i creierul$ Totu)i 'i/ura "i rămase impasibilă )iresemnată$

— Dacă v-a) cere un .urământ! spuse el! un .urământ solemn! mi l-aţi 'ace chiar crezându-mă vinovat!chiar crezând că-l 'aceţi unui mizerabil! care calcă "n picioare toate .urămintele+

— Chiar dacă a) 'ace un .urământ unui ocna)! tot l-a) ţine$ — &i bine4 Vă cer un .urământ! cel de a "n/ropa "n su'letul dumneavoastră! pentru totdeauna! secretul pe

care vi-l "ncredinţez$ — Vă .ur! spuse 8accarat! că niciodată nu voi repeta un cuvânt din ce voi auzi acum$ — &i bine! reluă ndrEa! poate veţi descoperi "n adâncul su'letului dumneavoastră e#plicaţia căinţei mele$8accarat tresări vizibil$

— 5ntr-o zi! după prăbu)irea "n/rozitoarelor mele speranţe! am "nţeles că iubesc$ &u! omul 'ără inimă! am

"nţeles că iubesc cu ardoare! cu-n respect 'ără mar/ini! 'emeia pe care am .i/nit-o$$$ 3 iubeam pe soţia 'rateluimeu! o iubeam pe eanne$

8accarat scoase un stri/ăt$ — Vă "nţele/! spuse ea$$$ iertaţi-mă$$$ iertaţi-mă$$$&a se aruncă "n /enunchi )i "i luă mâna9 sir Jilliams! 'remătând de bucurie! văzu strălucirea lacrimilor "n

ochii ei$Crezu că "nvinsese s'in#ul$

— cum "nţele/eţi! nu-i a)a+ "ntrebă el! "nţele/eţi că monstrul a putut să se căiască "ntr-o zi! că a venit ziua"n care a avut oroare de el "nsu)i! /ândindu-se că a .i/nit )i a călcat "n picioare sin/ura 'emeie iubită vreodată$

8accarat se ridică )i "i "ntinse mâna lui sir Jilliams$ — Domnule viconte! spuse ea! vreţi! la rândul dumneavoastră! o dovadă a convin/erii mele că v-aţi căit cu

adevărat )i că v-am 'ăcut să su'eriţi mii de torturi prin nedreptele mele bănuieli+

&l clătină din cap )i un surâs indul/ent = surâsul tatălui care iartă un copil neascultător = "i apăru pe buze$ — ?a ce bun+ spuse el$ ?acrimile pe care le văd "n ochii dumneavoastră$$$ — sta nu-i nimic! continuă ea! ţineţi$$$

;<




*coase din 'aldurile rochiei o armă = pe atunci 'oarte nouă! care se aducea din merica )i se numearevolver$

poi i-l "ntinse$ — Credeţi! spuse ea surâzând printre lacrimi! că mi-a 'ost teamă la "nceput să nu aveţi un pumnal asupra

dumneavoastră )i să veniţi aici să mă asasinaţi+$$$ &i bine! luaţi această armă pe care o pre/ătisem pentru a măapăra$$$ cum sunt "n puterea dumneavoastră4 Dacă sunteţi "ncă acel sir Jilliams pe care l-am cunoscut! hoţul)i asasinul! ucideţi-mă$$$ Dacă sunteţi! a)a cum cred acum: un vinovat 'rământat de remu)cări! atunci iertaţi-mi

bănuielile$*e a)eză din nou "n /enunchi$

— ,ulţumescu-ţi ţie! Doamne4 murmură ndrEa cu o voce stinsă! oare nobila "ncredere a acestei 'emei nusună ca ora iertării mele+

(i 8accarat văzu două lacrimi cur/ând pe obrazul slăbit al pocăitului$

Ca"i#olul $C

5n bătălia dintre aceste două caractere! atât de puternice )i de răbdătoare! dotate cu o inteli/enţă plină de"ndrăzneală! măsurându-)i 'orţele cu arma teribilă a pre'ăcătoriei! trebuia să e#iste totu)i un păcălit$

5n această luptă a vicleniei )i 'ineţei trebuia să e#iste un "nvin/ător )i un "nvins$ Care dintre ei era sir

Jilliams+ Care era 8accarat+2eu)ise "ntr-adevăr sir Jilliams să-)i convin/ă adversara cu privire la căinţa lui+ 8accarat reu)ise să-i deaimpresia că-l crede+

Din ascunzătoarea sa! contele rto'' ")i puse aceste probleme! dar nu putea să le rezolve$ %emi)cat!reţinându-)i respiraţia! ne"ndrăznind să 'acă nici cea mai mică mi)care care ar 'i putut să-i trădeze prezenţa!tânărul rus se sperie "n momentul când o văzu pe 8accarat "ntinzându-i revolverul lui sir Jilliams )i ridicăimediat ţeava unuia din pistoalele sale la "nălţimea 'runţii acestuia! aran.ând-o prin deschizătura practicată"ntre două volume de Corneille$ Dacă! "n acel moment! lui sir Jilliams i-ar 'i scăpat un /est sau o mi)careechivocă! ar 'i 'ost ucis pe loc$

&i bine! cel care a 'ost "nvins! victima "n)elătoriei acestui duel diplomatic! a 'ost sir Jilliams$ — cum! /ândi el! 8accarat nu mă va mai deran.a$ r 'i "n stare să-mi "ncredinţeze partea ei de paradis!

si/ură că n-a) atin/e-o$$$

0n moment! "i trecu prin cap ideea de a 'olosi permisiunea pe care i-o dăduse 8accarat )i de a o lăsamoartă cu o lovitură a pumnalului! pe care "l avea "ntotdeauna asupra lui$ Dar această tentaţie 'u imediatrespinsă$ *ir Jilliams visa o răzbunare mai 'rumoasă decât o moarte subită$

3 ridică deci pe 8accarat! "i strânse mâinile cu căldură! o conduse spre canapea )i se a)eză lân/ă ea$ — cum! spuse el! putem vorbi despre lucruri mai serioase decât convertirea mea$ — Vă ascult! prietene$8accarat pronunţă acest ultim cuvânt 'ără ezitare9 dacă baronetul mai avusese măcar o umbră de "ndoială!

ea se risipi pe loc$ De aci "nainte convin/erea lui sir Jilliams era de neclintit$ &ra imposibil ca 8accarat să nuaibă "ncredere "n el$

— *cumpă copilă! spuse el! vreau să-ţi vorbesc despre evenimentele de acum trei zile$ Toţi cinci am părăsit casa lui Dai-%atha "n mi.locul nopţii! tră/ând concluzia că ar 'i mai bine să ne ceară cont .ustiţia! decâts-o anunţăm noi$ m ucis un mizerabil! dar comisarul de poliţie putea /ăsi acest lucru nepotrivit )i am

acţionat "nţelept retră/ându-ne$ Dar iată ce s-a "ntâmplat după aceea: a doua zi au /ăsit-o pe Dai-%athamoartă! iar lân/ă ea pe domnul de Cambolh care mai respira$ cesta a 'ost transportat la spitalul 8eau.ou$

— (tiu! zise 8accarat$ — )a4 zise sir Jilliams! "ncântat )i surâzător! aveţi deci o poliţie proprie$ — ără "ndoială! )i 8accarat surâse la rândul ei$ — Pot să continui+ "ntrebă sir Jilliams$ — *i/ur! căci s-ar putea să nu )tiu tot$ — *tarea sa a părut la "nceput disperată! continuă sir Jilliams! dar medicii cred că-l pot salva$ — Cu atât mai bine! spuse 8accarat cu bucurie$ — De ce este mai bine+ — Pentru că! dacă va trăi! vom obţine de la el cele mai preţioase in'ormaţii$*ir Jilliams se "nchină$

— veţi dreptate! spuse el! nu m-am /ândit la asta4 — &i bine! reluă 8accarat! la 'el de surâzătoare! 'iindcă "mi recunoa)teţi superioritatea! vreau să vă dau o

;1




misiune de "ncredere$ — Vorbiţi$$$ — cest Cambolh trebuie să 'ie un aventurier continuă ea! un om "mpopoţonat cu-n nume de "mprumut!

etalând o bunăstare dubioasă! un mizerabil care trebuie să aibă le/ături misterioase cu tot ce este mai .osnic!ab.ect )i criminal "n dro.dia societăţii pariziene$

— *unt convins! spuse sir Jilliams calm$ — cest om nu )i-a numit complicii! trebuie să-i denunţe9 nu )i-a trădat secretul! )i acest secret trebuie să-l

a'lăm$$$

— 5A vom a'la$ — 5l plasez deci sub suprave/herea dumneavoastră )i răspundeţi de asta "n 'aţa mea$ — iţi lini)tită! doamnă$ 5ncepând de azi! va 'i suprave/heat$ Vor 'i urmărite 'azele convalescenţei sale!

vor 'i culese toate mărturisirile$ *e va nota până la ultimul cuvânt! tot ce spune$$$ — &ste 'oarte bine$ ,-aţi "nţeles$ — 5n 'iecare zi! reluă sir Jilliams! de 'iecare data când voi avea o in'ormaţie nouă asupra acestui

mizerabil! voi veni personal să v-o comunic$ — tât cât este posibil! nu trebuie să e#iste "ntre noi nici scrisori! nici "ntrevederi$ — *unt de acord! urmă sir Jilliams! dar a) pre'era alt loc pentru "ntrevederile noastre$8accarat surâse$

— *unteţi nebun! spuse ea! cum v-aţi putut /ândi că a) păstra această casă măcar o zi+ 8accarat redevinedoamna Charmet! iar curtezana = re"nviată! un moment! pentru nevoile cauzei pe care o servim amândoi =reintră de acum "nainte "n umbră$

— Vă "ntoarceţi deci "n strada 8uci! "n acea casă rece )i sumbră! care seamănă cu o mănăstire+ — 3are uitaţi mansarda pe care o ocupaţi "n clădirea 'amiliei er/az+ "ntrebă ea cu o respectuoasă

admiraţie$ ,ă credeţi! deci! mai puţin pocăită decât dumneavoastră+ — %u! răspunse sir Jilliams$ — tunci nu e#a/eraţi tristeţea casei )i veniţi să mă vedeţi "n strada 8uci$*ir Jilliams se ridică )i strânse a'ectuos mâna tinerei 'emei$

— Plec de aici cu inima u)urată de o mare /reutate$ — Aar eu! spuse 8accarat! voi avea inima s'â)iată de remu)cări! prietene$ — %u trebuie să ai nici o remu)care! murmură el! crimele pe care le-am "n'ăptuit meritau ne"ncrederea care

m-a urmărit$ ?a revedere4 Voi avea privirea aţintită asupra acestui mizerabil )i nu ne va scăpa$

După aceea se retrase$8accarat a)teptă ca z/omotul pa)ilor săi de pe nisipul aleilor să se stin/ă! ca poarta să se "nchidă "n urmalui! pentru a avea convin/erea că a plecat$ tunci ")i eliberă prizonierul din ascunzătoare$

— Dumnezeule4 spuse tânărul conte! arătându-se! cum m-ai speriat4$$$ — &u+ — tunci când i-ai dat revolverul am crezut că te va ucide$$$&a avu un surâs calm )i 'rumos! surâsul 'emeii care crede "n acela)i timp "n norocul ei )i-n dra/ostea care o

ve/hează$ — &)ti un copil4 spuse ea$ — cest om putea avea un pumnal! murmură contele! ca să se arunce asupra ta$ 5ţi putea lua revolverul!

"ndreptându-l apoi spre tine4 — %u erai aici+

— *i/ur$$$ "l ocheam cu pistolul$ — tunci de ce "ţi era teamă+ — Cele două /loanţe se puteau "ncruci)a! )i al lui ")i putea atin/e ţinta "n acela)i timp "n care l-ar 'i lovit al

meu$8accarat "ntinse 'rumoasa ei mână )i o puse pe pieptul tânărului conte$

— Aată! spuse ea! după 'elul "n care-ţi bate inima sunt si/ură că /lonţul tău ar 'i sosit "nainte$2ăspunsul suna trium'ător )i contele rto'' 'remăta de emoţie$

— i dreptate! murmură el! privirea mea nu l-a părăsit nici o clipă: la primul /est echivoc! ar 'i 'ost mort$ — Ce crezi despre conversiunea lui+ "ntrebă 8accarat$ — %u )tiu$$$ — 5A crezi pocăit+ — Dar tu+ "ntrebă contele$ Cât despre mine! "mi mărturisesc tinereţea! naivitatea! necunoa)terea oamenilor

)i nu mă simt "n stare să pătrund asemenea mistere$ — Pe mine mă crezi capabilă+ — Da! spuse contele cu convin/ere$

;>




— tunci reţine: sir Jilliams! contele ndrEa! sau oricum l-ai numi! este un mizerabil4 &l a plecat convinscă nu mai are de ce să se teamă de mine! m-am convins că a 'ost păcălit )i că nu este departe ora când "l vomavea cu mâinile )i picioarele le/ate )i-l vom obli/a să-)i mărturisească .osnicia$

— &)ti o 'emeie de /eniu! spuse tânărul cu admiraţie! dar "mi permiţi o "ntrebare+ — *pune-o$$$ — Dacă ai convin/erea că acest om este complice! chiar )e'ul celui pe care l-a "n.un/hiat! de ce "i

"ncredinţezi suprave/herea lui+ — 5ntâi pentru a-mi asi/ura "ncrederea lui$ — (i-apoi+ — Pentru că am si/uranţa că numai complicele său "l va putea demasca9 ace)ti doi oameni trebuie să se

revadă! să se "mpace! să combine noi crime! pentru ca unul să termine prin a-l trăda pe celălalt$ — sta "nseamnă că-n cazul "n care vicontele de Cambolh se va vindeca! "l vom lăsa să părăsească spitalul

8eau.ou+ — ără "ndoială$ — (i să-)i re"nceapă isprăvile+ — scultă! prietene! spuse 8accarat! doar acest om "l cunoa)te pe sir Jilliams9 doar el "i poate smul/e

masca de ipocrizie9 dacă ar muri! cauza noastră ar 'i disperată$ *ă ne ru/ăm să scape$$$ )i să pre/ătească"mpreună o nouă crimă$$$

— Poate ai dreptate! murmură contele rto''! obi)nuit de mult timp să aibă o "ncrede oarbă "n 8accarat$

$ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $După cele două scene pe care le-am descris! suntem obli/aţi să arătăm "n câteva pa/ini evenimentele

petrecute "n cele trei luni$Trei zile după "ntrevederea pe care o avusese cu vicontele ndrEa! 8accarat = reinstalată "n casa de pe

strada 8uci = primi vizita vicontelui! care venise să-i raporteze următoarele asupra pretinsului conte deCambolh:

— 2ănitul este "n a'ară de orice pericol! cu toate că mai delirează$ ,edicii sunt si/uri că va scăpa cu viaţă$3 versiune curioasă )i romantică! cam departe de adevăr! circulă asupra evenimentului din bulevardul ?ord-8Bron$

(i sir Jilliams povesti despre zvonurile care circulau cu privire la uciderea pretinsului amant al indienceiDai-%atha$

8accarat păru să creadă tot )i-)i concedie asociatul! convins că ea se bizuie "n "ntre/ime pe el$3pt zile mai târziu! vicontele ndrEa reveni$ De astă dată anunţă că rănitul a intrat "n convalescenţă! darmedicii se temeau că va rămâne idiot$

8accarat se arătă 'oarte mâhnită de această )tire$,ai trecură trei săptămâni$5n acest timp! sir Jilliams o ţinu pe 8accarat la curent cu toate cuvintele incoerente ale rănitului! apoi veni

s-o anunţe că 'usese cerut de mama lui )i "i raportă atât scena care avusese loc la spital! cât )i cea de la .udecătorul de instrucţie$ 8accarat! care ţinea cu tot dinadinsul să treacă drept cea păcălită de sir Jilliams! "l"nsărcina să e#ercite asupra 'alsului /entilom aceea)i suprave/here ca )i până acum )i să-l urmărească zi cu zi"n mansarda mamei sale! a)a cum 'ăcuse la spital$

*ir Jilliams continuă să-i aducă buletine medicale de o minunată e#actitate$ 5n 'ine! "ntr-o zi = e#act adoua zi după cea "n care 2ocambole părăsi "n /rabă mansarda pentru a pleca la ?e âvre = sir Jilliams se

prezentă "n strada 8uci$ &l o anunţă pe 8accarat că 2ocambole! rămas idiot pentru tot restul vieţii! plecase "n provincie la un 'rate al mamei! cultivator "nstărit! care se o'erise să aibă /ri.ă de el$

— oarte bine! spuse 8accarat9 după dumneavoastră! ce-ar trebui să 'acem acum+ — %u prea )tiu$$$ răspunse sir Jilliams$ — *unt de părere să nu-l pierdem din vedere$ — ie$ Voi 'ace să 'ie urmărit )i "n provincie$ — 0nde se a'lă acum+ — plecat "n n.ou$ — 5n ce sat+ — Voi )ti numele satului astă seară$ — oarte bine4 Vom mai vorbi )i vom hotăr"$*ir Jilliams era din ce "n ce mai convins că 8accarat avea "n el o "ncredere 'ără mar/ini )i că nu va "nceta

să se bizuie pe el$Tocmai voia să se retra/ă! când u)a cabinetului de lucru al doamnei Charmet = care! ne amintim! dădea "n

;;




salonul acela mare )i trist! cu stucaturi din ste.ar ne/ru = se deschise )i micuţa evreică intră$De mult timp medita 8accarat asupra acestei lovituri de teatru$De trei luni! ori de câte ori sir Jilliams venea la ea! părea că este "n căutarea cuiva$ ără să vrea! privirea-i

rătăcea ici )i colo! părând să caute cheia unei eni/me pe care nu reu)ea s-o desci'reze$ &ni/ma consta desi/ur"n absenţa micuţei evreice$

%iciodată 8accarat nu i-a vorbit de ea! niciodată nu i-a pronunţat numele! niciodată sir Jilliams n-a mai"ntâlnit-o$

5n momentul "n care u)a cabinetului se deschise! sir Jilliams era "ntors către ea$

,icuţa evreică intră surâzătoare )i aler/ă către 8accarat$ ceasta "l văzu atunci pe sir Jilliams tresărind! pălind! apoi "nro)indu-se tot$$$ &a se pre'ăcu că "mbrăţi)ează copila! pentru a-i da timpul de a-)i reveni dintulburarea provocată de această apariţie nea)teptată$

Două minute mai târziu! sir Jilliams redevenise la 'el de calm )i impasibil cum 'usese "nainte de sosirea*arei$ ,ai vorbi "ncă un s'ert de oră! 'ără să pară că acordă vreo atenţie copilei! apoi se retrase$

bia plecase! că 8accarat o trimise pe 'etiţă "n camera ei )i trecu "n camera de lucru! unde o a)tepta contelerto''$

— &i bine+ "ntrebă el! privind-o curios$ — Prietene! spuse ea! "n această lume nimic nu e per'ect$ 3mul acesta! atât de răbdător )i de )iret! posedă

un de'ect "n mi.locul impenetrabilei sale armuri$ 3 iube)te pe *arah$$$ )i "n acest punct "l voi lovi4 — Dar! "ntrebă contele! care auzise tot! dacă ne scapă complicele lui+ — %u te teme de nimic! "l vom re/ăsi "n curând$(i! ca )i cum ar 'i ascultat de ni)te misterioase oracole ale viitorului! 8accarat adău/ă:

— *-a odihnit trei luni$ ără "ndoială că le-a 'olosit pentru a combina cine )tie ce nouă )i oribilă ma)inaţie9dar iată că ora e#ecutării ei a sunat! căci! )tiu 'oarte bine! complicele său nu este deloc idiot )i sper că "ncurând vom vedea sosind ziua ispă)irii$$$

5n a.unul trium'ului! bestia sălbatică va cădea "n capcana pe care i-o sap sub picioare de trei luni )imomeala pe care o voi plasa "n 'undul capcanei va 'i această 'ată! asupra căreia a "ndrăznit să ridice privirea-iuci/a)ă$$$

Tânărul rus tremură! căci văzu licărind "n privirea lui 8accarat un 'ul/er ca acela care precede 'urtuna! părând să prezică apropiata pedepsire a in'amului ndrEa$

Ca"i#olul $CI

GCiuboţica CuculuiH! vila pe care contele de er/az o avea "ntre Chatou )i CroissB! era o "ncântătoarelocuinţă! izolată la mar/inea apei! departe de celelalte clădiri$ @rădina ei! "n am'iteatru! a.un/ea până la râu )iavea o portiţă care dădea chiar spre mal$

Contele cumpărase această vilă cu două luni "nainte$2evenind "ntr-o seară de la *aint-@ermain! "ntr-o calea)că deschisă! "mpreună cu eanne! trecură prin 'aţa

vilei$ Contesa admirase căsuţa albă! pe .umătate ascunsă sub verdeaţă! )i domnul er/az ordonă să seoprească caii$ Pe una din 'aţade! văzu aceste cuvinte scrise cu litere /roase:

C*X D& VY%O2&Casa era la 'el de cochetă pe dinăuntru! cum era )i pe dina'ară: se simţea că cel care o construise o 'ăcuse

pentru el )i că era un om de /ust$

— Dra/ă rmand! spuse eanne! vizitând vila! micul parc! /rădina! ar trebui să cumperi căsuţa$ & a)a dedră/uţă$$$ vom putea petrece aici luna mai$$$

Cum dorinţele eannei erau porunci! rmand cumpără GCiuboţica CuculuiH )i avea intenţia să-)i petreacăaici toată luna mai! lună atât de "ncântătoare "n apropiere de Paris! dar care mai departe este "ncă rece$

?a opt zile! după prezentarea marchizului don Ani/o de los ,ontes! eanne )i rmand erau instalaţi "n vilădoar cu trei servitori: o bucătăreasă! un valet )i o cameristă$ rmand mer/ea la Paris "n 'iecare zi )i reveneaseara$ eanne! cu copilul de mână! 'ăcea lun/i plimbări pe malul râului )i pe insula CroissB$ Vicontele ndrEarămăsese la Paris! con'orm dorinţei e#primate de contesă$

rmand nu "mpărtă)ea părerile soţiei sale despre sentimentele 'ratelui său9 el )tia 'oarte bine că! oricât dedisperată )i oricât de mută ar 'i o adevărată dra/oste! vederea 'emeii care o inspiră te 'ace mai puţin să su'eridecât lipsa ei$ De aceea! hotăr" să i se păstreze vicontelui o cameră la GCiuboţica CuculuiH9 )i 'iindcă voia să-i'avorizeze mania spre ascetism! "i alesese o mansardă tapisată cu hârtie ie'tină )i cu mobilă din lemn de brad$

0neori! ")i zicea el! "l voi lua pe ndrEa să mănânce la GCiuboţica CuculuiH )i va rămâne o zi sau două$Chiar dacă va su'eri puţin văzând-o pe eanne! se va bucura de aerul curat! atât de necesar celor cu sănătatea)ubredă$

;




Dar până atunci! sub un prete#t sau altul! ndrEa a re'uzat sistematic să vină pentru câteva ore la Chatou$,archizul don Ani/o de los ,ontes devenise! "nsă! un obi)nuit al vilei$ 5n opt zile luase prânzul aici de trei

ori$ Domnul de er/az = dorind să 'ie a/reabil vechiului său prieten 0rbain ,ortonnet! sedus )i de aerul denaivitate impre/nat cu purtări aristocratice ale tânărului marchiz = se achită cu con)tiinciozitate de 'uncţiile luide mentor$ 5l conduse pe tânărul brazilian la operă! la Comedia ranceză! la primele curse de la ChantillB )i dela ?e ,arche! "l prezentase "ţi câteva saloane )i mai ales la doamna ernand 2ocher! care dăduse un bal$

,archizului "l plăceau e#erciţiile 'izice )i adora caii$ rmand "l convinsese să-)i cumpere un splendid calirlandez$ ,archizul venea! de obicei! de la Paris la Chatou călare! cel mai ades sin/ur! uneori "mpreună curmand$

Domnul de er/az mer/ea la Paris aproape "n 'iecare zi )i revenea seara la GCiuboţica CuculuiH$ Cândvenea "nsoţit de tânărul brazilian! acesta părăsea vila către orele zece sau unsprezece seara$

5ntr-o dimineaţă! a.un/ând la Paris! domnul de er/az /ăsi o invitaţie care 'usese "nmânată "n a.unintendentului său$ 0n tânăr pictor! pe care contele "l prote.ase! "l "ncura.ase )i-l 'ăcuse cunoscut "n lume! secăsătorea$ &l "l ru/a pe protectorul său să-i onoreze la nuntă cu prezenţa sa$

Putea rmand să-l re'uze+ Dar chiar "n a.un "l invitase pe don Ani/o la o plimbare "n pădurea *aint-@ermain! unde urmau să vâneze a doua zi$ 5ntre aceste două obli/aţii! rmand rămase! un moment! nedecis$

*e /ândi că de vânat se vânează des la *aint-@ermain! "n timp ce tânărul său prote.at nu se căsătorea decâto sin/ură dată$ )a că-i scrise câteva cuvinte brazilianului! pentru a se scuza$

poi "l chemă pe ndrEa )i! "ntinzându-i invitaţia pictorului! "i spuse:

— *per că vei 'i amabil! scumpe 'rate! să mer/i astă seară la GCiuboţica CuculuiH$ndrEa tresări )i rmand "l văzu pălind$ — i să zici că-s nebun! spuse rmand! dar sunt atât de puţin obi)nuit s-o las pe eanne sin/ură noaptea!

"ncât n-a) 'i cu adevărat lini)tit! decât dacă vei avea /ri.ă de ea$ — Dar$$$ 'rate$$$ bâlbâi ndrEa$ — Du-te! deci! să cinezi cu ea! continuă rmand! "ţi vei lua "n primire camera pe care ţi-am pre/ătit-o )i o

vei avertiza pe eanne că a.un/ 'oarte târziu! către ora patru sau cinci dimineaţa$ndrEa păru să se resemneze la un mare sacri'iciu! dar acceptă )i plecă pe la ora cinci după-masă cu trenul!

clasa a treia! ca un mic rentier care calculează cu "nţelepciune o economie de )ase bani$ .unse la GCiuboţicaCuculuiH pe la ora cinci$

eanne ")i a)tepta soţul$ Când ndrEa "i comunică că rmand este reţinut la Paris )i că nici tânărul brazilian nu va veni! contesa avu un simţământ amestecat de bucurie )i tristeţe$ %ici ea nu )tia de ce$

,archizul don Ani/o de los ,ontes "i provoca teamă$ 'lând că nu vine! se simţi u)urată! cu toată neplăcerea provocată de absenţa soţului$Domnul viconte ndrEa continuă să-)i .oace de minune rolul de victimă resemnată! de om torturat care se

complace "n torturile sale$ vu cura.ul să ia masa "n doi! cu 'emeia pe care o iubea "n tăcere! să coboare pudic privirea când ea se uita la el )i să-i o'ere braţul pentru plimbarea pe care eanne o 'ăcea "n 'iecare seară dupăcină$

Când se "ntoarseră! era "ntuneric$eanne luă o lumânare )i "i spuse:

— aide! scumpul meu 'rate! te voi conduce "n camera ta$Pronunţând aceste ultime cuvinte! ea surâse cu tristeţe$

— ceastă cameră! spuse ea! este mansarda cea mai mică a clădirii$ rmand "ţi cunoa)te /usturile )i deaceea ţi-a rezervat-o$

— rmand a avut dreptate! răspunse el cu umilinţă! dar sunt convins că este "ncă prea mult pentru unsărman păcătos ca mine$

(i o salută! ca )i cum ar 'i dorit să evite prelun/irea unei discuţii care "l tortura$ — 8ietul om4 /ândi contesa! retră/ându-se$5ncepu să se /ândească că ne'ericitul o iubea )i că trebuie să 'i su'erit cumplit "n timpul acestei lun/i

plimbări de seară! când umblaseră braţ la braţ$După ce eanne plecă! domul viconte ndrEa deschise 'ereastra )i-)i spri.ini coatele de pervaz$ Ca un

/eneral "n a.unul unei bătălii! baronetul studia terenul$ ?a urma urmei! el cuno)tea bine vila$ Venise când s-a pus problema cumpărării ei )i revenise când muncitorii 'ăceau lucrările necesare primirii noilor stăpâni$ (ichiar "n acea zi! ca un om obi)nuit să .udece totul dintr-o privire! ")i "ntipărise "n minte! "n câteva minute!"ntre/ul plan interior )i e#terior al clădirii$ Putem spune că sir Jilliams! spri.init de pervaz! 'ăcea o simplărecapitulare$

&ra aproape ora zece$ %oaptea era "ntunecoasă$ 0mbra "nvăluia /rădina$ *e auzea murmurul apei 'ără să ise vadă strălucirea de ar/int$ 5n casă era tăcere$

;I




Cei trei servitori se culcaseră$ Doar eanne ve/hea "ncă$$$ *au cel puţin a)a puteai bănui! după luminacăzută pe arborii de la 'ereastra ei! de la primul eta.$

ndrEa )tia că doamna de er/az ")i păstra chiar )i la ţară obiceiurile pariziene$ *e trezea târziu )i nu seculca niciodată "nainte de miezul nopţii! citind sau brodând "ntr-o cămăruţă vecină cu dormitorul$

— *ă mer/em4 /ândi sir Jilliams! nu-mi mer/e rău "n ultimul timp )i totul vine când trebuie$$$ *ervitoriidorm "n partea din spate a clădirii! "n timp ce camera lui eanne este "n 'aţă )i dă "n /rădină$$$ %u vor auzinimic$$$ *ă mer/em să deschidem poarta$

Cobor" "n vâr'ul picioarelor! oprindu-se la 'iecare treaptă a scării! atât de tare se temea să nu 'acă vreun

z/omot9 apoi! continuându-)i drumul cu acelea)i precauţiuni! a.unse la capătul scării )i! cu tot "ntunericul care"l "ncon.ura reu)i să-)i /ăsească drumul$ i 'i zis că pupila sa dilatată căpătase darul de a vedea "n "ntuneric$ără ezitare! se "ndreptă spre stân/a! către o seră! a cărei u)ă era "ntotdeauna deschisă9 traversă sera "n toatălun/imea ei )i a.unse "n /rădină$ ici se opri din drum )i privi 'aţada clădirii$

erestrele camerei lui eanne erau "n continuare luminate )i "ntredeschise! lăsând să intre caldele adieri alevântului pornit din amur/ )i la care "ncepuseră să se adau/e câteva picături de ploaie$

*ir Jilliams remarcă un copac! un tei! plantat 'oarte aproape de zid! care urca către 'ereastra camerei luieanne! ast'el "ncât ramurile lui erau abia la patru sau cinci picioare depărtate de brâul de sub 'ereastră$

— &-n re/ulă4 /ândi el! derbedeul este a/il ca o pisică )i va sări cu u)urinţă$2e"ncepu să mear/ă! ducându-)i panto'ii "n mână! pentru a nu lăsa nici o urmă de "ncălţări pe nisip! )i alese

aleile cele mai "ntunecoase$ .unse ast'el până la zidul de la mar/inea apei9 /ăsi portiţa! care era "nchisă cu-nsimplu zăvor$ 8ătrânul spăr/ător era prea versat "n arta deschiderii broa)telor )i a tra/erii 'ără z/omot azăvoarelor! pentru a provoca tocmai aici cel mai mic scârţâit$ Poarta se deschise 'ără z/omot! iar după ce ie)i!sir Jilliams o "nchise cu acelea)i precauţiuni$

— *ă mer/em la "ntâlnire! ")i spuse el! numai să 'ii punctual$5)i puse panto'ii )i urcă "ncet pe mal! tră/ând cu urechea la cel mai mic z/omot )i căutând să pătrundă cu

privirea prin beznă$Când a.unse la o sută de metri de casă! se opri pentru a asculta$ uzi un z/omot "ndepărtat$$$ ca pa)ii

/răbiţi ai unui om "ntârziat$ — &l trebuie să 'ie4 ")i zise vicontele$(i mai "naintă puţin$O/omotul se apropia! "n curând se putea distin/e o umbră$tunci! "n loc să mai "nainteze! se a)eză 'oarte lini)tit "n iarbă )i rămase nemi)cat$

Pa)ii se apropiau$ *ir Jilliams observă o umbră care părea să se mi)te$ poi! pe măsură ce această umbră"nainta! putu distin/e! la intervale ine/ale! un mic z/omot metalic! z/omotul unui pinten lovind o pietricică$De această dată era hotărât:

— &l este4 ")i spuse sir Jilliams$*coase un amnar din buzunar! "l scapără )i 'ăcu să ţâ)nească o .erbă de scântei! apoi ")i aprinse o ţi/ară pe

care o scoase din buzunar$ăcând toate acestea! continua să rămână a)ezat "n iarbă$Dar 'ără "ndoială că acesta era semnalul! căci umbra care "nainta mereu )i care nu mai era decât la mică

distanţă! mai merse câţiva pa)i )i spuse cu-n accent meridional: — Domnule! sunteţi amabil să-mi daţi un 'oc+ — Cu plăcere! senior! răspunse sir Jilliams! care-l recunoscu pe tânărul marchiz brazilian don Ani/o de los

,ontes$

Don Ani/o a.unse "n dreptul lui sir Jilliams$ cesta se ridică )i spuse: — &)ti punctual$ — &)ti /ata! unchiule+ — ără "ndoială! dar tu+ — ii lini)tit$ — Cuno)ti micul discurs+ — Ca un tânăr premiant$ — Vei 'i patetic! antrenant! irezistibil+ — De cincisprezece ani tot văd melodramele bulevardului$$$ — oarte bine4 *ă "ncercăm$Cei doi plecară de-a lun/ul malului )i coborâră până la vilă$.un)i la portiţa /rădinii! sir Jilliams ridică din nou privirea spre 'aţadă! remarcă cu bucurie că la

'ereastra lui eanne ardea "ncă lumina )i! arătând copacul din dreptul 'erestrei! "i su'lă la ureche lui2ocambole:

— Aată4 0n om care a aruncat lasoul "n pampas )i a parcurs pădurile vir/ine trebuie să )tie să se caţăre "n

;K




copaci$$$ )teaptă cinci minute! cât "mi trebuie pentru a a.un/e lini)tit "n camera mea! unde voi cădea "ntr-unsomn pro'und$

5n timp ce marchizul don Ani/o de los ,ontes a)tepta! sir Jilliams reintră "n casă cu acelea)i precauţiuni pe care le luase la ie)ire$$$

Ca"i#olul $CII

5ntr-adevăr! cu toate că pentru viaţa la ţară era 'oarte târziu! contesa de er/az nu se culcase "ncă$ )ezată"n 'aţa unei broderii! lucra$$$ sau! mai curând! visa$ *eparată numai de câteva ore de scumpul ei soţ! stând "ncasă sin/ură! se simţea 'oarte tristă$ De patru ani de când dura 'ericirea lor! era prima dată că se /ăsea 'ărăsoţul ei "n cursul nopţii$ ire)te! motivul pentru care lipsea rmand era serios! iar scrisoarea "ncântătoare )ia'ectuoasă pe care i-o scrisese era su'icientă pentru a o lini)ti$

5)i repeta mereu toate acestea9 când văzu că trecuse de ora unsprezece! ")i spuse chiar că rmand va veni "nzori )i că! deci! mai rămân doar câteva ore până "n momentul când "l va revedea$$$ "n po'ida tuturor acestor/ânduri! ea nu-)i putu opri o stare de va/ă nelini)te$

5n 'ond! de ce "i era 'rică+ &ra păzită de servitori devotaţi$ ndrEa! cumnatul a cărei căinţă 'ăcuse din el uns'ânt! se a'la "n aceea)i casă$ cum! eanne avea o "ncredere desăvâr)ită "n omul care altădată o .i/nise atât de

pro'und$

*tarea ei de spirit era totu)i nelini)tită )i! căutând cauza acestei nelini)ti! /ândul o purtă dintr-o dată lamarchizul don Ani/o de los ,ontes$ ?a acest /ând! la acest chip care părea să se deseneze clar "n ima/inaţia-itulburată! contesa de er/az tresări$

Cum ")i putea e#plica această nea)teptată teamă+ ,archizul nu spusese nici un cuvânt! nu lăsase să-i scapenici un /est care ar 'i 'ost .i/nitor pentru doamna de er/az! )i totu)i eanne simţise că = prea puţin /ri.uliu'aţă de datoria ce-i impusese primirea călduroasă a soţului ei = acest om avea "ndrăzneala de-a o iubi$$$ (itocmai acest 'apt "i producea 'rică$ *imţi instinctiv că acest străin! cu tenul măsliniu! cu părul ca li/nitul! păreacapabil de orice! chiar de o crimă atunci când era "mpins de o pasiune 'anatică$ 5mpotriva voinţei ei! contesaavu un tremur /ândindu-se la marchiz$$$

Ce putea 'ace+ Putea să-i spună lui rmand: G%u-l mai primi pe acest tânăr$$$ i-am /hicit /ândurileH$ &rainadmisibil! căci ar 'i "nsemnat "n acela)i timp să-i spună soţului ei: G,i-e 'rică atât de mine! cât )i de elH$$$ (iapoi! cine )tie+! se putea "n)ela$$$

Cu toate e'orturile pe care le 'ăcea! eanne ")i simţi /ândurile asediate de amabilitatea brazilianului$ De)i elnu venise! )i nici nu va veni$$$ căci era trecut de ora unsprezece! oră când la ţară toată lumea se culcă! oră cândo 'emeie de ran/ul contesei de er/az nu putea primi pe nimeni! "n absenţa soţului ei$ eanne ")i spuse căe#a/erase )i! părăsind broderia "ncepută! se apropie de 'ereastră$ *pera să-)i răcorească 'runtea! "n'ierbântatăde această nelini)te! la aerul proaspăt al nopţii$$$ Dar vântul era 'urtunos! cerul apăsător$ 0n vânt puternicapleca arborii din /rădină )i "i 'ăcea să trosnească$ 3 picătură de ploaie căzu pe mâna lui eanne$ Pentru unmoment "i trecu prin minte să "nchidă 'ereastra! dar era 'emeie )i! deci! curioasă$$$ %u voia să-i 'ie 'rică de'urtună )i aproape că a)tepta să vadă primele 'ul/ere brăzdând bolta plumburie a cerului$

*e "ntoarse la broderia ei )i "ncepu să se /ândească la rmand$$$ Timp de câteva minute uită sin/urătatea!izolarea! timpul care trecea! )i se identi'ică atât de bine cu cel la care se /ândea! "ncât avu impresia că era cu el"mpreună$

Dar un z/omot o 'ăcu să tresară )i o smulse din reverie$ A se păru că auzise pa)i "n /rădină$ eanne se

re"ntoarse la 'ereastră! se aplecă "n a'ară )i ascultă$ 3bscuritatea nopţii era aproape completă$ %u se auzea altz/omot! decât trosnetul arborilor sub ra'alele de vânt care prevesteau 'urtuna$

— %u este decât vântul! /ândi eanne$ m "nnebunit de-a binelea! cu temerile mele$?uă de pe eta.eră o carte )i o deschise$ Trecură câteva minute! timp "n care căută un re'u/iu "n lectură$$$

dar! deodată! tresări din nou$$$ De această dată avu aproape certitudinea că aude pa)i pe nisipul aleii$*e re"ntoarse la 'ereastră$$$ cela)i "ntuneric! aceea)i lini)te$tunci tânăra 'emeie se autoironiză )i! pentru a-)i da cura.! luă o lumânare )i trecu "n camera vecină! unde

dormea copilul$$$ ,icul rmand se odihnea lini)tit$ eanne se opri câteva minute! privindu-l$ *periată! mută!surâzătoare totu)i! având /ri.ă să nu-i scape vreun z/omot care l-ar 'i putut trezi! se aplecă asupra lui cudelicateţe! "i sărută u)or buclele blonde )i plecă "n vâr'ul picioarelor până "n budoar$$$ Deodată! se dădu un pas"napoi! uluită! cu privirea aţintită cu spaimă spre 'ereastra care "ncadra 'runzi)ul stu'os al teiului indicat de sirJilliams lui 2ocambole! )i-n mi.locul căruia contesa de er/az avu impresia că vede două puncte luminoase!doi ochi scânteietori "ndreptaţi către ea$

Vicontele ndrEa! ca om care e#ploatase mult timp acest sentiment uman numit 'rică! )tia din e#perienţă

;L




că marile spaime sunt mute )i se e#primă de obicei printr-un 'el de prostraţie! de paralizare a simţurilor$Andicând pretinsului brazilian escaladarea copacului! sir Jilliams calculase că teroarea simţită de eanne =când va vedea intrând un om pe 'ereastră = va 'i atât de mare! "ncât nu va putea scoate nici un stri/ăt$

*ir Jilliams nu se "n)elase$ eanne rămase mută! cu privirea aţintită asupra celor două puncte luminoase$$$Din /âtul crispat nu ie)i nici un stri/ăt9 braţu-i "nţepenit re'uză să se "ntindă către cordonul de sonerie$$$ *edădu "napoi un pas! apoi "ncă unul )i se simţi lipită de zid$

5n acest moment! cele două puncte luminoase ")i schimbară locul! o umbră se mi)că "n 'runzi)$$$ poiaceastă umbră sări$

(i eanne de er/az! "n/heţată de spaimă! văzu "n 'aţa ei un bărbat care sărise cu u)urinţa unui ti/ru! de peultimele ramuri ale teiului! pe parchetul camerei sale$ 5l recunoscu )i sân/ele-i "n/heţă "n vine$$$ &ra marchizuldon Ani/o de los ,ontes$

$ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $&#istă spaime atât de "n/rozitoare! "ncât pana nu le poate descrie$ Văzându-se "n prezenţa celui de care!

instinctiv! se temea! a acestui străin care "ndrăznea să pătrundă "n mi.locul nopţii pe 'ereastră "n camera ei!doamna de er/az 'u cuprinsă de o spaimă "n/rozitoare! a.un/ând să se "ntrebe dacă nu cumva devenise

.ucăria unui co)mar$Dar banditul avea "ndrăzneala rolului! o salută )i "i spuse:

— Vă ro/ să-mi iertaţi periculosul drum pe care l-am ales pentru a a.un/e la dumneavoastră )i vă ro/ să-mi permiteţi să spun câteva cuvinte! care sper că vor e#plica strania mea purtare$

,archizul se e#prima atât de calm! vocea sa era atât de naturală! "ncât doamna de er/az se "ntreba dacă putea e#ista vreun motiv care să-l 'i silit să alea/ă acest drum$

5l privea uimită! mută! neavând puterea de a stri/a$ — Doamnă contesă! reluă don Ani/o! sunt un /entilom )i cunosc respectul pe care vi-l datorez$ %u mă

condamnaţi! deci! "nainte de a mă asculta$$$&l rămase la distanţă! cu capul descoperit! "ntr-o atitudine respectuoasă )i ru/ătoare! care calmă puţin

spaima tinerei 'emei$ — Doamnă contesă! urmă el! dacă am intrat la dumneavoastră ca un hoţ! "n mi.locul nopţii! "nseamnă că un

motiv 'oarte serios m-a "mpins să procedez ast'el$ Permiteţi-mi să vă e#plic )i vă ro/ "n /enunchi! "n numele atot ce este mai s'ânt "n ochii dumneavoastră! nu stri/aţi! nu mă alun/aţi "nainte de a mă asculta$

Vocea lui don Ani/o era atât de calmă! "ncât eanne lăsă să-i scape un /est care putea "nsemna: vorbiţi$$$

Don Ani/o continuă$ — Ceea ce am să vă spun! doamnă! este un ast'el de secret! "ncât nici soţul dumneavoastră! nici oameniidumneavoastră! nimeni pe lume "n a'ară de dumneavoastră nu-l poate auzi$

(i cum pe 'aţa doamnei de er/az mirarea părea să ia locul spaimei! el continuă: — *ă vin aici "mpreună cu contele era! deci! imposibil$$$ să vin 'ără el! să mă anunţ prin servitorii

dumneavoastră! "nsemna să vă compromit "n mod odios$$$ )i totu)i$$$ "ncheie el apăsându-)i mâna pe inimă!acest secret este aici )i mă su'ocă$

Doamna de er/az tresări )i "ncepu să "nţelea/ă$ — Domnule4 spuse ea cu mândrie! re/ăsindu-)i! "n 'ine! vocea$ — Doamnă4 stri/ă don Ani/o! ascultaţi-mă o secundă$(i se a)eză "n /enunchi$$$

%ici "n această clipă doamna de er/az nu avu puterea să stri/e$ 2ămase "n picioare! 'ără respiraţie$

— Doamnă contesă! reluă don Ani/o! la 'el de respectuos! dar 'erm! sunt născut "n acele ţinuturi calde "ncare omul! re/ele naturii! nu cunoa)te obstacole decât pentru a le "nvin/e9 sunt născut acolo unde imposibilulconstituie o adevărată atracţie$

eanne ascultă tremurând )i nu voia să se /ândească la continuarea discursului$ — m venit la Paris! urmă el! atras de o 'orţă necunoscută! spre un ţel misterios )i pe care nu-l puteam

/hici$ m douăzeci )i cinci de ani! am o avere 'abuloasă! sunt re/ele ne"ncoronat al unor plaiuri "ntinse! undeoamenii )i animalele "mi aparţin$$$ Trebuie să vă spun că averea )i izolarea mă apăsau )i că am venit la Paris

pentru a căuta o soţie după /ustul meu! o 'emeie căreia i-a) 'i sclav )i pe care mi-a) 'ace-o re/ină$Contesa se "n)elă sau! cel puţin! spera să se "n)ele auzind aceste cuvinte$ Crezu că don Ani/o se /ândea să

se căsătorească )i că venea la ea pentru a-i cere spri.inul$ — De opt zile! am /ăsit! "n s'âr)it! această 'emeie! până atunci necunoscută )i totu)i adorată$*punând aceste cuvinte! 'runtea i se acoperi de-o culoare ro)ie$

Contesa asculta "nspăimântată$,archizul reluă:

— m /ăsit această 'emeie$ (tiu bine câte obstacole se ridică "ntre noi! spuse el cu amărăciune9 că lumea )i

;M




pre.udecăţile ei au săpat "ntre mine )i ea prăpăstii adânci$ Dar nu are importanţă4 "n inima mea sunt tezaure detandreţe pentru a umple prăpăstiile$ m "ncredere "n dra/ostea mea! am "ncredere "n steaua mea$$$

eanne "ncepu din nou să tremure$ *e /ândi că era sin/ură$$$ *in/ură "n această vilă aproape pustie! sin/ură!departe de Paris! departe de iubitul ei rmand! sin/ură "n prezenţa acestui nebun! care vorbea cu "ndrăznealădespre o dra/oste stranie )i imposibilă$

— ceastă 'emeie pe care o iubesc! continuă don Ani/o cu e#altare! această 'emeie de care mă separă le/ile)i pre.udecăţile lumii "ntre/i! am .urat s-o cuceresc )i să 'ie a mea$$$ ,i-am .urat s-o iau cu mine sub cerultotdeauna albastru al ţării mele! "n mi.locul plaiurilor noastre! mai 'rumoase decât ora)ele &uropei$$$ să-i punla picioare un popor de sclavi! să-mi petrec eu "nsumi restul vieţii la picioarele ei$

cest limba. e#altat! s'âr)i prin a o smul/e pe contesă din inerţia ei$ Cu un sin/ur /est! ea-i impuse tăcereamarchizului don Ani/o de los ,ontes$

— Domnule! spuse ea! pentru a-mi spune aceste nebunii$$$ — %ebunii$$$ 'ie! spuse el! dar adevărate$$$ sincere$$$ ţâ)nite din adâncul inimii$(i continuă s-o privească cu "ndrăzneală$

— Domnule! spuse contesa cu o demnitate rece! desi/ur că uitaţi că sunt$$$ — %u! doamnă! deloc4 — 0itaţi că domnul de er/az! soţul meu! continuă eanne! v-a deschis casa$$$ — %u! nu uit deloc$$$Vocea sa era 'ermă )i nuanţată de o odioasă in'amie$

— Doamnă! "ntrerupse el brusc! aţi /hicit! deci! despre ce 'emeie am vorbit+ stri/ă el! punând un /enunchi"n pământ: cea pe care o iubesc! cea pe care mi-am .urat s-o cuceresc! 'iinţa adorată pentru care voi răsturnatoate obstacolele! această 'emeie sunteţi dumneavoastră4

,archizul se ridică! 'ăcu un pas către ea! vru să-i ia mâinile )i să-)i apese pe ele buzele-i per'ide$eanne dădu "napoi )i scoase un stri/ăt teribil:

— .utor! rmand4 .utor4$$$ — %u-i aici! râse mizerabilul! este departe$$$ iar dumneavoastră$$$ %u apucă să termine 'raza$$$ *e deschise o u)ă )i dintr-o dată! apăru un om! cu privirea scânteind de mânie!

care pălmui obrazul "ndrăzneţului aventurier$ — %emernicule4 e#clamă el! cu o voce tunătoare$

Ca"i#olul $CIII

3mul care se ivise "n a.utorul lui eanne! salvatorul pe care "nsă)i Providenţa părea să-l 'i trimis! chiar "nmomentul "n care contesa de er/az! casta )i nobila soţie a lui rmand! era .i/nită! nu era rmand! cum s-ar

putea crede! ci vicontele ndrEa$ ndrEa sau sir Jilliams! adică acest /eniu al răului! care "n./heba bucată cu bucată opera de distru/ere a acestei nobile 'amilii! care preparase cu o tenace abilitate această scenă temerară!"n care! după .i/nirea adusă celei mai s'inte dintre 'emei! ")i rezervase rolul de Deus e7 Machina! pentru a daimpresia că este salvatorul celei pe care! de 'apt! se pre/ătea s-o distru/ă$

?a vederea celui pe care-l considera ca un eliberator! un prieten! un cumnat devotat! eanne scoase unstri/ăt de bucurie:

— *unt salvată! e#clamă ea! )i-l privi tremurând toată! plină de "ncredere! "ncepând să se lini)tească$5n acel moment! vicontele ndrEa nu mai era omul umil! cu privirea coborâtă$ 0n 'ul/er de mânie "i

lumina 'aţa! dându-i un aspect marţial )i teribil$ titudinea sa semăna cu a vechilor /entilomi! care scoteausabia pentru a-)i apăra onoarea blazonului )i mândria unei vechi 'amilii$

eanne avu impresia că-l vede chiar pe rmand de er/az$ndrEa se "ntoarse "ntâi către ea )i-i spuse cu o oarecare severitate:

— Doamnă! este absolut necesar ca .i/nirea care vi s-a adus să 'ie un secret cunoscut doar de cele trei persoane care se /ăsesc de 'aţă "n acest moment$

Cum eanne tăcea! el 'ăcu un pas către don Ani/o )i "i zise cu răceală: — Domnule! sunteţi un la)4 — Domnule4 e#clamă pretinsul brazilian! care mima admirabil 'rica$Vicontele ndrEa scoase lini)tit un pistol din buzunar )i-l armă metodic$

— Domnule! "i spuse el! ale/eţi: sau veţi 'i lini)tit )i mă veţi asculta! sau vă voi zbura creierii$8razilianul ")i "ncruci)ă braţele! părând să cedeze 'orţei$

— Domnule! continuă vicontele! 'emeia pe care aţi "ndrăznit s-o .i/niţi! pe care aţi obli/at-o să asculte unlimba. incali'icabil este soţia 'ratelui meu$ sta "nseamnă! domnule! că unul dintre noi doi este de prisos pe

;N




acest pământ$8razilianul "nclină capul$

— Domnule! continuă ndrEa! va trebui să ne batem 'ără ca să se poată vreodată bănui motivul certeinoastre )i! cum viaţa dumneavoastră este "n mâinile mele! cum nimic nu mă poate "mpiedica să vă ucid! voiuza de acest drept! dacă nu-mi veţi da cuvântul de onoare de-a respecta "ntotdeauna acest secret$

— Vă dau cuvântul meu! domnule! spuse don Ani/o$ndrEa cobor" ţeava pistolului! "ncetând de a-l ţinti pe marchiz$

— Veţi ie)i de aici! continuă ndrEa! veţi pleca a)a cum aţi venit$$$ Vă veţi "ntoarce imediat la Paris$

— *unt la ordinele dumneavoastră! domnule! spuse brazilianul$ — )teptaţi! spuse ndrEa! cu-n ton poruncitor! a)teptaţi$$$Privind-o pe contesă! spuse:

— Domnul de er/az nu trebuie niciodată să bănuiască că eu mă duelez cu străinul căruia cu atâta nobleţei-a deschis u)a casei sale! pentru că acest om a avut "ndrăzneala de-a călca "n picioare "n mod nedemn aceastăospitalitate$

— %u va )ti niciodată adevărul! domnule! murmură don Ani/o$ — Pentru aceasta! reluă vicontele! este necesar să treacă o zi "ntrea/ă$ rmand )tie că eu sunt aici$$$ dacă

mă bat cu dumneata mâine! va /hici că aţi venit aici$$$ "n douăzeci )i patru de ore! vă voi trimite martorii mei$ — 5i voi primi! domnule$ — %e vom bate cu pistolul$Don Ani/o 'ăcu un /est care trăda aversiunea$

— Vă "nţele/! domnule! spuse cu răceală ndrEa! aveţi pre.udecata săbiei9 dar cu ea se răne)te des! seucide rar$$$ Cu pistolul se poate /re)i! dar se re"ncepe )i se s'âr)e)te prin a ucide$ (i! după cum v-am spus! unuldintre noi este de prisos$$$

— oarte bine! domnule! spuse cu răceală don Ani/o$ — Poimâine dimineaţă! deci! spuse ndrEa! arătându-i cu de/etul 'ereastra$Don Ani/o se "nclină! o salută pe contesă! se "ndreptă către 'ereastră! "ncalecă pervazul )i dispăru$bia atunci vicontele ndrEa o privi pe doamna de er/az$ eanne era mută! palidă$ndrEa "i luă mâna$

— ?ini)tiţi-vă! doamnă! "i spuse el$ %u trebuie să vă mai 'ie 'rică de nici un pericol$Vocea eliberatorului său o trezi pe eanne la realitate$ &a strânse mâna vicontelui )i izbucni "n lacrimi$

— Vă mulţumesc4 murmură ea! sunteţi salvatorul meu$

— Ve/hez asupra onoarei 'amiliei mele! răspunse ndrEa! cu-n ton solemn )i em'atic$ 3dihniţi-vă!doamnă! nimic nu vă va tulbura somnul$ %oapte bună$$$Domnul viconte ndrEa 'ăcu primul pas pentru a se retra/e$

— Cumnate! spuse eanne! cu-n ton de ru/ă! nu vă veţi bate! nu-i a)a+ — Trebuie$ — Dar e imposibil+ &u n-am .urat )i-l voi preveni pe rmand$ rmand nu va consimţi$ — &ste adevărat! spuse ndrEa! că dacă rmand a'lă ce s-a "ntâmplat! nu mă voi bate eu! ci el$ — &l4+ 'ăcu ea speriată$ — *cumpa mea cumnată! murmură ipocritul! )tiţi 'oarte bine că! pe acest pământ! e#istă circumstanţe "n

care orice .ustiţie umană păle)te! "n 'aţa acestei le/i supreme numită codul onoarei$ %u vă daţi seama că! dacăacest om n-ar 'i pedepsit "n câteva zile! s-ar lăuda la club că a pătruns "n dormitorul dumneavoastră "n mi.loculnopţii+

— Ce in'amie4 — Vreţi ca rmand să se dueleze+ reluă ndrEa strân/ând a'ectuos mâna lui eanne$&a tremura din tot corpul )i nu răspunse$

— rmand! cel mai nobil )i mai bun dintre oameni+ urmă ndrEa$(i cum ea continuă să tacă! el adău/ă:

— &u sunt un dezmo)tenit! lipsit de dra/oste )i de 'amilie$$$ — *unteţi in/rat4 stri/ă eanne$ %-aveţi un 'rate$$$ n-aveţi o cumnată$$$ care vă iubesc+$$$ — Da! spuse el$ mândoi sunteţi buni )i nobili! dar pot! oare! să uit crimele care le-am comis+ %u trebuie

să consider ca un mi.loc de reabilitare pe care cerul mi-l trimite! această ocazie de a pedepsi un mizerabil saude a muri pentru voi+

eanne stătea "mpietrită$ — Dumnezeule4 spuse deodată ndrEa! tră/ând cu urechea! ascultaţi$$$ %u auziţi "n depărtare un z/omot de

trăsură+$$$&a ascultă atent$5ntr-adevăr! se auzea de departe z/omotul unor roţi pe drum$

<




— *e "ntoarce rmand! spuse ndrEa$ — Ce bine că vine4 stri/ă eanne! care uită totul$ — Doamnă! spuse ndrEa! nu trebuie să mă /ăsească aici$$$ Cum vom e#plica prezenţa mea aici după

miezul nopţii+ — tunci! noapte bună4 — %u! nu voi pleca ast'el! spuse el 'erm$ Daţi-mi cuvântul de onoare că evenimentele acestei nopţi vor

rămâne secrete$ — Vă dau cuvântul meu$ — ,ă veţi lăsa să duelez+&a ezită$

— &ste "n'iorător4 spuse ea! după o pauză$ — &ste absolut necesar$ — ,ă voi ru/a Domnului cu atâta pio)enie! "ncât mă va ierta! spuse contesa de er/az$ — %oapte bună! spuse el$ Pe mâine+Plecă )i urcă "n camera lui$

— Dumnezeule! /ândi el! totul mer/e de minune$

$ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $usese o alarmă 'alsă9 z/omotul auzit nu provenea de la trăsura lui rmand$ Contele reveni călare abia la

ora cinci dimineaţa$ Când se "ntoarse! "n vilă totul era calm$eanne! zdrobită de emoţiile nopţii! s'âr)i prin a adormi$ rmand intră "n vâr'ul picioarelor )i nu o trezi$ndrEa dormea! de asemenea! cu acea lini)te a oamenilor cura.o)i$ &l nu ie)i din cameră decât la ora zece

dimineaţa! ora micului de.un9 era senin )i părea chiar vesel$ Două ore mai târziu părăsi vila! după ce obţinuse! printr-o privire aruncată pe 'uri) contesei! asi/urarea că va tăcea! apoi se "ntoarse la Paris )i se "ndreptă pe .osspre strada *uresnes! unde se opri la u)a unui hotel cu-n aspect sărăcăcios$

Antră pe coridorul "ntunecos al hotelului! după ce aruncă "n .urul lui o privire cercetătoare! pentru a 'i si/urcă nu este urmărit$

Ciocăni "n /eamul murdar al unei lo.i de portar$ — Cine e+ "ntrebă o voce ră/u)ită$ — &u4 spuse ndrEa$0n cap chel se arătă! "l recunoscu pe ndrEa! "i "ntinse o cheie )i o scrisoare scrisă pe hârtie /roasă$

Chiar "n timp ce urca la al cincilea eta.! pe o scară "ntortocheată având drept balustradă o 'rân/hie! ndrEadeschise biletul care nu conţinea decât aceste cuvinte: GVeniţi! vă a)tept4$$$H %u e#ista nici o semnătură$

$ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $După apro#imativ o oră! prote.atul domnului ,ortonnet! domnul marchiz don Ani/o de los ,ontes! putea 'i

/ăsit "n apartamentul său din hotelul ,eurice! 'umând un trabuc )i a)teptând un vizitator$cesta nu era altul decât sir Jilliams! care 'usese "n strada *uresnes pentru a recăpăta tenul ro)iatic al lui

sir rthur Collins )i peruca blondă a acestuia$ &ra imposibil să recuno)ti sub această de/hizare pe vicontelendrEa! care opt zile "nainte venise să-l caute pe tânărul străin! pentru a-l conduce "n casa 'amiliei de er/az$

%e/rul maiestuos = sub pielea căruia /reu l-am 'i /hicit pe cumătrul Venture! intendentul doamnei,alassis = "l introduse pe sir rthur cu-ntre/ ceremonialul obi)nuit peste ocean! ast'el "ncât "ntre/ul hotel

,eurice rămase convins că prinţul brazilian nu primea decât persoane 'oarte distinse$După sosirea lui sir rthur! marchizul "l trimise pe Venture "n anticameră9 "nchise bine u)a! asi/urându-se

că era numai cu vizitatorul său$ — Dună ziua! adversarule! spuse sir rthur$ — 8ună ziua unchiule$ — Cum "ţi mer/e azi dimineaţă+ — Destul de rău$ %-am dormit$$$ — &i! na4 'ăcu sir rthur! cu-n ton bat.ocoritor! cele două palme să 'ie cauza insomniei+ — )a cred$ — Ambecilule4 — Drace4 spuse 2ocambole! naiv! un /entilom care prime)te palme$$$ — *ecătură4 spuse sir rthur! am impresia că ai "nceput să te iei "n serios$ — Desi/ur4 — &i bine! pentru că tot ne vom bate mâine$$$ mi se pare că vei primi satis'acţie pentru cele două palme$

1




— Dacă a) 'ace con)tiincios contul! spuse 2ocambole! a) putea să adau/ )i o lovitură de pumnal$$$Calmul cu care 2ocambole pronunţă aceste cuvinte! provocară o tresărire baronetului$ cesta "l privi atent$

— @lume)ti! /olane+ — Da )i nu$ — Cum! da )i nu+ — Drace4 'ăcu pretinsul marchiz brazilian! mi se pare că ar 'i timpul să re/ularizăm puţin conturile

noastre$ — %u "nţele/! spuse rece sir rthur Collins$

— (i totu)i e 'oarte simplu! unchiule$ — Crezi+ — ără "ndoială$8aronetul se a)eză )i-l privi 'oarte atent pe 2ocambole$

— &ste o problemă de bani+ — 8ine"nţeles$ — Ce vrei+ — ) vrea! pe cât e posibil! un titlu! o valoare serioasă! ceva care poate să reprezinte convenabil cele

cincizeci de mii de lire rentă! pe care trebuie să le mo)tenesc la moartea acestui sărman conte de er/az$ — Cererea ta e "ndreptăţită$ — Deci e)ti de acord+ — colo unde nu e#istă nimic! chiar )i re/ele ")i pierde drepturile )i nu-ţi pot da ceea ce "ncă nu am$$$ — Păcat4 scrâ)ni 2ocambole! m-am /ândit! unchiule! că ai putea să-mi semnezi recunoa)terea datoriei de

un milion! purtând data anului viitor! semnată cu adevăratul tău nume: ndrEa! tutore al 'iului minor alde'unctului conte rmand de er/az$

— sta este 'oarte u)or! spuse sir rthur$ — Deci! nu ai nici o obiecţie+ — %ici una$ — 5mi vei semna actul+ — Când vei dori$ — Chiar acum! spuse don Ani/o$ — %u4 spuse rece! sir Jilliams$ — De ce+

— Pentru că! continuă baronetul! mi-ar place să amân treaba pentru poimâine$ i putea să mă ucizi din/re)eală mâine dimineaţă! "n timp ce! când a)tepţi un milion! e)ti mai prudent$ — i dreptate! unchiule! murmură 2ocambole! resemnat$

Ca"i#olul $CIV

doua zi dimineaţă! către orele unsprezece! contele )i contesa de er/az plecară spre Paris! unde urmausă-)i petreacă ziua$

bia apucă rmand să-)i răs'oiască corespondenţa! că ndrEa intră "n birou$ — Ce-i cu tine+ "ntrebă contele$Vicontele ndrEa avea un aspect trist! solemn! plin de demnitate$

— Aartă-mă! 'rate! că te deran.ez! dar este o problemă care nu su'eră amânare$Părea schimbat$ %u mai arăta ca un om cople)it de remu)cări! cu privirea coborâtă! cu atitudine servilă )i

nesi/ură! ca un mare vinovat care-)i dă seama că este mai nedemn decât toţi$ *ub impulsul unui sentiment! pecare contele "ncerca "n zadar să-l /hicească! ndrEa ")i revenise$ ,er/ea cu capul sus! avea o privire plină de"ncredere "n sine9 lun/a sa redin/otă era "ncheiată milităre)te! iar 'aţa avea un aer de "ndrăzneală! de războinic!aducând mai mult a /entilom decât a cucernic$

,irarea domnului rmand de er/az! care observă imediat această bruscă schimbare! 'u atât de mare!"ncât nu /ăsi nici un cuvânt pentru a )i-o mani'esta$ *e mulţumi să-)i privească 'ratele )i a)teptă ca acesta să-ivorbească$

— rmand! zise ndrEa! calm! nu )tiu dacă pocăinţa sau remu)cările care m-au cople)it de patru ani aureu)it să mă reabiliteze "n ochii tăi$$$

— *i/ur! zise rmand! dacă )i-n ochii Domnului$$$

— rate! urmă ndrEa! "ntrerupându-l! amândoi am avut aceea)i mamă$$$ — Desi/ur$$$ — (i suntem amândoi$$$ /entilomi$

>




— Cred! spuse rmand! surâzând$ — &i bine! cred că e)ti de acord că unui /entilom = oricât de vinovat ar 'i "n proprii săi ochi )i nemeritând

titlul pe care l-a avut = i se poate ivi o situaţie "n care să 'ie silit să reacţioneze$ — %u "nţele/4 &#plică-mi4 — Crezi că un om insultat poate 'ace altceva decât să se dueleze+rmand tresări$

— 0n duel4+4 "ntrebă el mirat$ — %ecesar! spuse laconic ndrEa$ — &)ti$$$ implicat$$$ "ntr-un duel+ — Vreau să spun sunt obli/at să mă bat$ — Dar de ce+ndrEa nu răspunse$

— Cu cine+ndrEa continuă să păstreze aceea)i tăcere$

— %u mă a)teptam deloc la o asemenea veste! spuse contele uimit$ Tocmai tu! ndrEa! omul pios )i pocăit!omul deta)at de cele omene)ti! vrei să te supui unei pre.udecăţi+

— Trebuie4Contele ")i 'recă ochii$

— Aa te uită4 spuse el! am impresia că visez4

— %u! spuse ndrEa$Vicontele 'ăcu un semn a'irmativ din cap$ — (i cu cine te vei bate+ — rate! spuse cu /ravitate ndrEa! ai o inimă mare )i /eneroasă! l-ai iertat pe ticălos )i nu-mi vei re'uza o

ru/ăminte$$$ — Vorbe)te$ — %u-mi pot numi adversarul decât după ce-mi vei 'ace două promisiuni$ — Care este prima+ — 5mi vei 'i martor$ — rumoasă poveste4 (i a doua+ — *ă nu mă "ntrebi niciodată cauza duelului$ — Cum4 e#clamă contele! să nu )tiu pentru ce te baţi+

— %u! 'rate$ — Dar motivul este /rav+ — m 'ost .i/nit "n ceea ce am mai scump pe lume$ — De cine+ — m cuvântul tău că-ţi vei respecta promisiunile! rmand+ — 5ţi dau cuvântul meu$ — &i bine! mă voi bate cu marchizul don Ani/o de los ,ontes+Contelui de er/az "i scăpă un stri/ăt$

— Cu prote.atul meu4 Cu omul pe care mi l-a recomandat bătrânul ,ortonnet4 — &#act$ — Dar$$$ este imposibil4 — m cuvântul tău! spuse rece ndrEa! )i )tiu că ţi l-ai ţinut "ntotdeauna$

— *traniu4 murmură rmand$ndrEa nu răspunse nimic$

— Deci! ai 'ost .i/nit de marchiz+ — Da$ — (i vrei să te duelezi cu el+ — Da$ — Dar poate această a'acere! s-ar putea aran.a$$$ — Dra/ul meu 'rate! răspunse cu tristeţe contele ndrEa! dacă această ceartă ar 'i putut 'i rezolvată alt'el!

n-a) 'i venit să te deran.ez$ — Dar$$$ "n s'âr)it$$$ — m cuvântul tău că-mi vei 'i martor! repetă ndrEa cu o voce 'ermă$ — ie! spuse contele$ — &i bine! reluă ndrEa! "n acest caz! "mbracă-te$ — Cum+ Vrei să te baţi chiar azi+

;




— %u! mâine "n zori$ Dar trebuie să-l vezi pe marchiz$ — oarte bine! "l voi vizita$ — rmand ")i sună cameristul )i se "mbrăcă$5n ochii lui rmand! ndrEa trecea drept un pios$*e /ândi! deci! că pentru a "ndrăzni să "ncalce le/ea cre)tinească! 'ratele său trebuie să aibă unul din acele

motive imperioase care constrân/ uneori omul cel mai luminat! cel mai lipsit de pre.udecăţi! să rezolve problema pe calea armelor$

De alt'el! rmand provenea dintr-o 'amilie de militari! )i-n anumite situaţii vocea sân/elui ")i spune

cuvântul$$$ "n adâncul su'letului său ")i do.enea 'ratele! dar nu-l dezaproba$ndrEa voia să se bată! ndrEa dorea ca 'ratele lui să-i 'ie martor$$$ rmand nu avea nimic de obiectat$ &ra

/ata$ — Tu e)ti cel o'ensat+ "ntrebă deodată rmand! "n timp ce se "mbrăca$ — Da$ — Deci poţi ale/e arma+ — &ste dreptul meu$ — Te-ai hotărât pentru sabie+ — %-are importanţă4 — ) pre'era să ale/i sabia$$$ — ie! totu)i$$$ — Ce este+ "ntrebă domnul rmand de er/az$ — %u )tiu dacă ţi-am spus vreodată că am avut braţul drept rupt! pe când mă a'lam "n merica$ — %u! nu cred$ — &i bine! de când am avut acest accident! mâna mi-e mai puţin a/ilă! )i sunt convins că pe teren a) putea

re/reta că mi-am ales sabia$ — oarte bine9 te vei duela cu pistolul$Vorbind ast'el! domnul rmand de er/az ")i termină toaleta de dimineaţă )i ceru să i se aducă trăsura$

poi intră "n camera soţiei! care se trezise de-acum! )i o anunţă că s-ar putea să "ntârzie la masa de prânz$eanne ")i dădu seama unde mer/e soţul ei$ vu tăria de a rămâne credincioasă promisiunii 'ăcute$ %u-l

"ntrebă nimic )i-l lăsă să plece$*cena nocturnă pe care am povestit-o! "ndrăzneala lui don Ani/o! teribila intervenţie a lui ndrEa = toate

acestea nu "ncetau să i se arate "n minte cu o "n/rozitoare e#actitate$ poi se /ândea! tremurând! la duelul

dintre marchiz )i ndrEa! devenit inevitabil$$$ 0nul din ei putea 'i omorât$$$ )i atunci "n viaţa ei ar 'i e#istaturme de sân/e$$$ 0n om ar 'i 'ost ucis din cauza ei$După ce rmand plecă! eanne simţi că tăria su'letească dispare )i lacrimile! reţinute până atunci! "ncepură

să-i cur/ă pe obraz$

$ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $rmand ceru vizitiului să-l ducă la hotelul ,eurice! unde marchizul don Ani/o de los ,ontes trebuia să

a)tepte cu răbdare martorii adversarului său! vicontele ndrEa$?a zece dimineaţa don Ani/o mai dormea! când Venture = devenit! după cum )tim! cel mai 'rumos ne/ru

din lume = anunţă stăpânului său vizita domnului conte rmand de er/az$partamentul ocupat de brazilian la hotelul ,eurice era compus dintr-o anticameră! un mic salon )i o

cameră de culcare$

%e/rul "l po'ti pe conte "n salon! "i o'eri un scaun )i plecă să-)i trezească stăpânul$Oece minute mai târziu! marchizul don Ani/o de los ,ontes! "mbrăcat "ntr-o ma/ni'ică haină de casă din

cati'ea albastră cu revere vi)inii = care-i dădea mai curând aspectul unui )arlatan! decât cel al unui om binecrescut = ie)i din camera de culcare )i-l salută respectuos pe conte$

?a vederea lui! rmand se ridică "n picioare$5n ocazii solemne! domnul conte de er/az avea o ţinută severă! demnă )i plină de distincţie$ &ra simplu )i

mândru! 'ără a'ectare! /rav )i măsurat$ — Domnul conte! spuse marchizul! mă va ierta că l-am 'ăcut să a)tepte$&l "mpinse un scaun către domnul de er/az$ cesta rămase "n continuare "n picioare$

— Domnule marchiz! spuse el! "mi "nchipui că aţi "nţeles scopul vizitei mele+ — ,ă "ndoiesc! domnule$ — *unt "nsărcinat de domnul viconte ndrEa! 'ratele meu$

— Domnule! replică 'alsul marchiz cu o oarecare aro/anţă! pe cât sunt de "ncântat )i 'latat de a-l primi pedomnul conte de er/az! căruia "i rămân obli/at! pe atât sunt de "ntristat de a-l vedea venind la mine "nsărcinatcu asemenea misiune$




*punând acestea! marchizul "l salută din nou pe conte! cu o plecăciune$ — Trebuie să observ! domnule! spuse rece contele! că sunt 'ratele celui pe care l-aţi .i/nit$,archizul se "nclină din nou! 'ără să răspundă$

— %u cunosc motivul certei! pe care! de alt'el! o deplân/! = continuă rmand = motiv care! mi s-a spus!trebuie să rămână un secret "ntre dumneavoastră$

,archizul aprobă! "nclinând din cap$ — Dar oricare ar 'i motivul! mă voi măr/ini strict la rolul meu de martor$ — Vă ascult! spuse 2ocambole! rămânând de asemenea "n picioare$ — *e pare că cel o'ensat este 'ratele meu$ — Da! domnule$ — 3bserv! "n atitudinea dumneavoastră! că nu e#istă nici o posibilitate de "nţele/ere$ — %u4 — Deci! pentru că 'ratele meu este cel o'ensat! are dreptul să-)i alea/ă arma$ — Consimt din toată inima$ — Duelul va avea loc cu pistolul$ — oarte bine$ — Dacă sunteţi de acord! mâine la orele )apte! "n pădurea Vincennes$ — *untem "nţele)i! domnule$,isiunea lui rmand 'iind "ndeplinită! el nu mai avea nici un cuvânt de adău/at$ 5l salută pe adversarul lui

ndrEa )i plecă$Pretinsul marchiz "l conduse cu politeţe a'ectată )i apoi se "ntoarse "n camera lui$rmand urcă "n trăsură$

— ,er/em "n strada dZAslB! spuse el vizitiului$5n zilele noastre! duelurile "n care 'iecare adversar n-are decât un sin/ur martor sunt atât de rare! atât de

puţin obi)nuite! "ncât domnul de er/az nu se /ândi nici măcar un minut să-l asiste sin/ur pe vicontelendrEa$ De aceea se "ndrepta acum către ernand 2ocher$

De trei luni 'ericirea ")i "ntinse din nou aripile asupra casei de pe strada dZAslB$ ermine devenise cea mai'ericită 'emeie! iar ernand ")i petrecea viaţa la picioarele ei! "n speranţa că i se vor ierta /re)elile$ De trei luninici un nor nu mai umbrise cerul lor senin! nu mai apăruse nici o amintire a 'urtunii! nici cel mai mic indiciu alunor viitoare nenorociri$

%e amintim! desi/ur! că-n momentul "n care sir Jilliams! sub de/hizarea lui sir rthur Collins! scăpa din

mâinile contelui rto'' )i sărea de la 'ereastra salonului "n /rădina casei lui Tur[uoise! "n timp ce aceasta eraatinsă de nebunie! ernand )i ?Eon! miraţi de scena care avusese loc! cerură cu insistenţă numele acestui Deuse7 Machina nevăzut )i neatins! care! de)i mereu urmărit! scăpa "ntotdeauna$ %e amintim de asemenea că8accarat a păstrat tăcerea! re'uzând să răspundă$ 8accarat )tia prea bine că numai ea nu 'usese păcălită de

pocăinţa lui sir Jilliams9 )tia că nici ernand! nici ?Eon nu vor da crezare acuzaţiilor ei! ne"ntăritedeocamdată de dovezi$

De aceea! ca om prudent! mer/ând neabătut către ţelul lui! se .urase să a)tepte )i să nu-i dea de bănuit luindrEa$

Trebuie să amintim aceste circumstanţe! pentru a e#plica ru/ămintea adresată de domnul de er/az luiernand 2ocher )i /raba cu care acesta a acceptat-o$

Când contele a.unse "n strada dZAslB! ernand )i tânăra sa soţie nu erau sin/uri$ 3 a treia persoană! binecunoscută nouă! 8accarat! era cu ei$

După deznodământul oribilei intri/i "n care ernand = 'ără ener/ica intervenţie a lui 8accarat = ar 'i pututsă-)i piardă averea )i viaţa! soţul erminei! mi)cat de atâta devotament )i abne/aţie! mărturisise totul soţieisale$

tunci doamna 2ocher s-a dus chiar ea la 8accarat )i "mbrăţi)ând-o! i-a spus: — iţi sora mea! prietena mea! )i iubiţi-mă a)a cum vă iubesc )i eu$Din acea zi! "n/erul pocăinţei venea când voia "n această casă pe care o salvase de la ruină )i! cu toate că

"ncercase să se sustra/ă a'ecţiunii recunoscătoare a erminei! 8accarat era obli/ată să vină din când "n când "nstrada dZAslB$

Cei doi soţi )i bine'ăcătoarea lor! care ţinea copilul pe /enunchi! erau la masă! când li se anunţă sosireacontelui de er/az$

Văzându-l pe rmand! 8accarat simţi că s-a "ntâmplat ceva /rav )i tresări$ Tristeţea solemnă imprimată pe'i/ura contelui de er/az o 'ăcu să se /ândească = "mpotriva voinţei ei = la sir Jilliams! acest /eniu al răului

pe care ea nu renunţase să-l dema)te! a)teptând ziua "n care-l va zdrobi$ — Prietene! spuse contele lui ernand! după ce salută cele două doamne! trebuie să-ţi cer un serviciu )i să

I




discutăm două minute "ntre patru ochi$

Ca"i#olul $CV

ernand se ridică! strânse mâna contelui )i-i spuse: — Veniţi! vom trece "n biroul meu$8iroul lui ernand era vecin cu su'ra/eria$ Contele "l urmă pe ernand$

8accarat se ridică de la masă )i se apropie de ermine: — Doamnă! "i spuse ea! am să vă cer un lucru neobi)nuit$ermine o privi mirată$

— 0n lucru nea)teptat! a) spune! chiar ru)inos$ — Despre ce este vorba+ — Aată! continuă 8accarat$ Vă ro/ să mă iertaţi! dar "n acest moment mă supun unei presimţiri$ — Ce vreţi să spuneţi+ — 2areori m-au "n)elat presimţirile )i sunt si/ură că ceea ce vor discuta cei doi domni vă interesează )i pe

dumneavoastră$ermine continuă s-o privească uimită$

— *timată doamnă! reluă 8accarat! dacă e#istă vreun mi.loc să pot asculta conversaţia dintre domnuler/az )i domnul 2ocher! vă ro/ să mi-l indicaţi$

ermine 'u puternic impresionată de accentul pro'etic )i misterios al lui 8accarat$ — Veniţi! spuse ea$ ţi mai salvat viaţa soţului meu )i am "ncredere "n dumneavoastră$ 0rmaţi-mă43 luă de mână! a duse către o u)ă care dădea "n salonul cel mare )i de aici o conduse "ntr-o cămăruţă care

corespundea cu biroul lui ernand$ 0)a care despărţea biroul lui ernand de această cămăruţă nu se "nchidea bine! a)a că se putea asculta tot$

ermine arătă cu de/etul această u)ă tinerei 'emei$8accarat merse "n vâr'ul picioarelor până la u)ă )i-)i lipi urechea de ea$5n 'elul acesta ea putu urmări toată conversaţia dintre rmand )i ernand 2ocher$

— *cumpul meu prieten! spunea tocmai rmand! ai vreo reţinere de a 'i martor "ntr-un duel+ — %u4 spuse ernand$ De ce "mi pui această "ntrebare+ — m nevoie de tine$

— Cum4 stri/ă ernand emoţionat! vă bateţi "n duel+ — &u+ %u4ernand respiră u)urat$

— ,-aţi speriat$ — Dar eu "nsumi sunt martor! continuă rmand )i am nevoie de un secund$ — *unt la ordinele dumneavoastră$ — ,ulţumesc4 — Dar! "ntrebă ernand! cui "i vom 'i martori+ — ratelui meu$ — ratelui dumneavoastră+ stri/ă ernand 2ocher! care crezu că nu aude bine$ — Da! prietene$ — ratelui dumneavoastră$$$ ndrEa+

— &#act! 'ratelui meu ndrEa! repetă contele$ — 3ri aţi "nnebunit dumneavoastră! ori visez eu! spuse ernand ne"nţele/ând nimic$ — cum o oră mi-am spus )i eu acela)i lucru$$$ continuă domnul de er/az$ — &ste de ne"nţeles! domnule conte$uzind numele lui ndrEa! 8accarat ascultă cu atenţie! zicându-)i:

— Presimţeam eu că trebuie să 'ie vorba despre el$ — *unteţi dră/uţ să-mi e#plicaţi despre ce este vorba+ "ntrebă ernand$ — (tii 'oarte bine! răspunse rmand! ce viaţă de ispă)ire )i de pocăinţă duce acest om$$$ — Dacă nici acesta nu va obţine iertarea lui Dumnezeu! spuse ernand cu-n ton convins! cine ar mai avea

dreptul la ea+ — (tii 'oarte bine! continuă rmand! cât de umil! de lini)tit )i de ino'ensiv este ndrEa de când s-a

convertit$ 5nchipuie-ţi! deci! mirarea mea când a venit azi dimineaţă să mă anunţe că se va duela )i că mă

roa/ă să-i 'iu martor$ — Dar cu cine se bate+ — Cu-n tânăr brazilian! marchizul don Ani/o de los ,ontes$

K




— Cum+4 stri/ă ernand! cu acest străin care v-a 'ost recomandat+ — &#act$ — (i pentru ce se bat+ — ,ister4 murmură rmand$ ,i-a cerut cuvântul de onoare că nu-l voi "ntreba nimic despre motivul

acestui duel$ernand era uluit$

— Deci! reluă rmand! contez pe tine+ — *unt /ata$ — ,âine la mine! la )ase dimineaţa$ rma aleasă este pistolul$Contele se ridică )i strânse mâna lui ernand$8accarat se "ntoarse repede "n su'ra/erie! luând toate precauţiunile pentru a nu 'ace nici un z/omot )i când

intră! puse un de/et pe buze! uitându-se semni'icativ la ermine$Când contele )i ernand ie)iră din birou! le /ăsiră pe cele două 'emei la masă )i nu bănuiră că discuţia lor

'usese auzită$3dată contele plecat! ernand /ăsi inutil să relateze soţiei sale )i lui 8accarat conversaţia avută cu

rmand$ După ce termină masa plecă! iar doamna 2ocher rămase cu 8accarat$ — *cumpă doamnă! spuse aceasta! veţi păstra secretul+ — Vă promit! spuse ermine$8accarat părăsi! la rândul ei! casa din strada dZAslB )i aler/ă la contele rto''$

— 0rcă "n trăsura mea! "i spuse ea! )i să a.un/em "n Champs-lBsEes! am nevoie de dumneata$Contele "i luă ambele mâini )i o privi cu dra/oste: — %u sunt eu sclavul tău+ zise el! urcând lân/ă ea$ — %u4 &)ti prietenul meu — ie! dar )tii 'oarte bine că dorinţele tale sunt ordine pentru mine$ — &i! bine4 ascultă-mă! spuse ea surâzând! a)ezându-se alături de el$5i povesti apoi "ntrea/a conversaţie pe care o auzise$

— &)ti sin/urul care crezi "n in'amia acestui om! spuse ea9 e)ti sin/urul care )tii 'oarte bine că nu urmăresco himeră$

— *i/ur! spuse contele$ — &i bine4 continuă 8accarat! sunt si/ură că sub acest duel se ascunde o nouă mâr)ăvie a lui sir Jilliams$

(tii ceva despre acest marchiz don Ani/o de los ,ontes+

— Aată-l! spuse contele! este cel care trece călare$ — 5l cuno)ti deci+ — ,i-a 'ost arătat ieri "n 8ois de 8oulo/ne$ — Trebuie să obţii despre el in'ormaţii amănunţite! urmă 8accarat$ — ?e voi avea$ — poi mâine mă vei "nsoţi "n pădurea Vincennes$ Vreau să văd$$$ — Vom vedea$Contele rto'' o conduse pe 8accarat acasă )i apoi plecă la club$ *pera să obţină in'ormaţii cu privire la

marchizul don Ani/o de los ,ontes$ &ra către ora prânzului$Clubul era aproape pustiu$ Totu)i! "n 'umoar! tânărul rus "l /ăsi pe baronul de ,anErve! ocupat să-)i scrie

scrisorile$ — *unt 'ericit că te văd! prietene! "i spuse baronul! chiar azi dimineaţă mi s-a spus! "n 8ois de 8oulo/ne!

că e)ti mort$ — 5ncântătoare /lumă4 — *ocialmente vorbind! bine"nţeles$$$ — %u "nţele/! spuse contele$ — Totu)i! este u)or de "nţeles$ 5n lumea noastră! noi numim mort un om care! ca )i tine! dispare deodată$ — m dispărut eu+ — De trei luni ai 'ost căutat "n zadar peste tot: "n 8ois de 8oulo/ne dimineaţa! la 3peră seara! la club

noaptea! la ChantillB duminica$ — Trăiesc retras! prietene$ — *ă 'im serio)i4 — ,ă ocup de pictură )i de muzică$8aronul avu un hohot de râs$

— *pune mai bine că e)ti "ndră/ostit$ — *ă zicem că ar 'i a)a$

L




— *cumpule! "i spuse serios baronul! am să-ţi spun cum )i de cine e)ti "ndră/ostit$ — *ă auzim$ — 3 iube)ti pe 8accarat! dar nu pe nebunatica pe care am cunoscut-o altădată! nu pe 8accarat a che'urilor

)i a .ocului de la care a luat numele$ 8accarat pe care o iube)ti tu este o 'emeie serioasă! care a le/at ceidouăzeci )i opt de ani ai ei cu cei douăzeci ai tăi )i care a "nceput să viseze că s-ar putea 'oarte bine! "ntr-o zi!să vă căsătoriţi "ntr-un colţ al 'ri/uroasei tale ţări )i să-i dai o dotă de o sută de sate$

— (i mai departe+ "ntrebă /rav tânărul senior rus$ — ,ai departe+ sta-i tot4

— ha4 — scultă! scumpul meu! nu 'ă pe s'in#ul cu mine! care ţi-am prezentat-o )i te-am 'ăcut 'ericit4 (tiu sau!

mai bine zis! bănuiesc tot$$$ — devărat+ — După cincisprezece zile ca "ntr-o lună de miere! 8accarat te-a convins că este o 'emeie cinstită )i că nu

dore)te altceva decât să trăiască "n lini)te cu tine! sin/ura )i unica ei dra/oste$ — Posibil$ — tunci ea a părăsit strada ,onceB )i s-a dus să se ascundă "ntr-un colţi)or al casei tale de pe strada

PEpiniFre! unde o păstrezi ca un dra/on care-)i apără comoara$ Dar iată că a venit primăvara! cu vântul călduţ!cu tranda'iri$ (i parcă văd că mâine plecaţi amândoi "n călătorie )i vă veţi căsători la Petersbur/ sau ,oscova$

%u-i a)a+Contele "l ascultă cu răceală )i răbdare$Când baronul de ,anErve termină! "l privi atent$

— Domnule baron! "i spuse el! te-ai "ndoit vreodată de cuvântul meu+ — %iciodată$ — &i bine! "ţi dau cuvântul meu de onoare că 8accarat nu a petrecut niciodată douăzeci )i patru de ore la

mine$ — &i! nu4 'ăcu baronul uluit$ — (i! acum! adău/ă contele! dacă-mi e)ti cu adevărat prieten$$$ — *unt$ — i să-mi 'aci o promisiune$ — Vorbe)te! scumpul meu$ — i să-ţi iei 'aţă de mine an/a.amentul să nu-mi vorbe)ti niciodată de 8accarat )i să nu mă "ntrebi nimic

despre ea$ — ie! spuse domnul de ,anErve! care se /ândea că tânărul său prieten terminase cu 8accarat )i căamărăciunea provocată de această ruptură era cauza acestei vieţi retrase$

— Vrei acum să-mi 'aci un serviciu+ — rumoasă "ntrebare4 — Pentru raţiuni doar de mine cunoscută! a) vrea să am in'ormaţii despre un străin care trăie)te

actualmente la Paris$ Poate ai auzit vorbindu-se de el$ — Cum "l cheamă+ — ,archizul don Ani/o de los ,ontes$ *e zice că este brazilian$ — Dumnezeule4 spuse domnul de ,anErve! de ieri nu aud vorbindu-se decât despre acest domn$ — Cum a)a+ "ntrebă contele! evident interesat$ — ,archizul don Ani/o de los ,ontes! urmă domnul de ,anErve! este! "ntr-adevăr! un brazilian de ori/ine

spaniolă$ &ste 'oarte 'rumos )i are o privire diabolică$ — De când este la Paris+ — Cam de cincisprezece zile$ ?ocuie)te la hotelul ,eurice$ Dacă n-ar purta un diamant mare pe de/etul

mi.lociu al mâinii drepte! ar 'i un om destul de ele/ant$ Călăre)te bine! vorbe)te prost 'ranceza )i se arată'oarte des la 3peră$ colo l-am văzut ieri seară$

— Cunoa)te multă lume la Paris+ — %u )tiu$ 'ost văzut de mai multe ori cu contele de er/az )i = lucru curios = se spune că s-a certat cu

'ratele contelui$ — )a+ 'ăcu tânărul rus! puţin mirat că baronul cunoa)te toate aceste detalii$ — m a'lat din "ntâmplare toate acestea$ — Cum+ — Printr-unul din prietenii no)tri! ames 3Z8$$$ tânărul irlandez pe care "l cuno)ti! persona. 'oarte la modă!

de când era să moară sărind peste o barieră de cinci picioare$ — 5l cunosc! continuă contele$ — ,archizul don Ani/o l-a "ntâlnit pe ames la ChantillB )i au 'ăcut cuno)tinţă9 s-au mai "ntâlnit ieri la

M




3peră$ 5n această dimineaţă marchizul a venit să-l roa/e să-i 'ie martor la un duel )i să /ăsească un al doileamartor$

— (i a 'ost /ăsit celălalt martor+ "ntrebă contele$ — &u sunt! spuse baronul$ — Tu+4 e#clamă tânărul rus! uimit că domnul de ,anErve se amestecă "n treburile unor oameni care-i sunt

aproape necunoscuţi$ — *cumpul meu! spuse baronul! "n materie de duel am principii 'oarte si/ure$ — ?e pot cunoa)te+ — ără "ndoială$ Când este vorba de o a'acere aran.abilă! mă "mpac 'oarte /reu cu rolul de martor )i numai

dacă este vorba de un prieten care mi-e 'oarte dra/$ Ce să-i 'aci+ am 'ost o'iţer9 militarilor nu le plac acestea'aceri de onoare care se termină cu-n prânz$ &ste meschin! dacă nu chiar ridicol$

— *unt de aceea)i părere$ — Dar! reluă baronul! dacă este vorba de o problemă serioasă! 'ără posibilitate de "nţele/ere! unde n-ai

decât să te urci "n trăsură )i să mer/i pe teren! atunci sunt mai puţin scrupulos )i pot 'i martor primului venit!cu condiţia ca primul venit să 'ie un om bine crescut$ %u-l cunosc pe don Ani/o! dar "l cunosc pe ames$

— cest duel nu poate 'i evitat+ — *e pare că nu$ ,archizul )i adversarul său păstrează cel mai strict secret asupra motivului$ %ici ames

nu )tie mai mult decât mine$ Tot ce mi-a putut spune este că mâine! la ora )ase! "l voi lua cu trăsura mea! vommer/e la hotelul ,eurice! unde ni se vor alătura )i marchizul )i că duelul va avea loc "n pădurea Vincennes$

— Care este arma+ — Pistolul$ — ,archizul a 'ost o'ensat+ — %u$ dversarul său a avut ale/erea armei$ — *cumpul meu baron! spuse tânărul conte! strân/ându-i mâna domnului de ,anErve! "ţi mulţumesc de o

mie de ori$ — De ce dracu mi-ai cerut toate amănuntele astea+ — ineam să le )tiu$ — 5l cuno)ti pe marchiz+ — %u l-am văzut niciodată$ — &ste cam curios! sper că e)ti de acord$ — scultă! zise contele! dacă-mi e)ti cu adevărat prieten! 'ă-mi! te ro/! un serviciu$

— Care+ — %-ai să vorbe)ti nimănui despre conversaţia noastră$ — 5ţi promit! cu toate că$$$ — *st4 'ăcu contele! punând un de/et pe buze! nu este secretul meu$ %u mai "ntreba nimic$$$ — Cum vrei$$$ ?a revedere$$$Tinerii ")i strânseră mâna! iar contele părăsi clubul! urcă "n trăsură )i se /răbi să a.un/ă la doamna

Charmet$Când a.unse! o /ăsi pe 8accarat sin/ură cu micuţa evreică$

— 5ţi aduc in'ormaţii despre don Ani/o! zise contele intrând$ — De unde le ai+ — De la baronul de ,anevre! care va 'i martorul lui don Ani/o$ — ,anErve este prietenul tău! nu-i a)a+

— Da$ 5l cuno)ti$$$ — Poţi conta pe el+ — 3rbe)te$ — &i bine! poate ne-ar 'ace un serviciu$$$ — Cum a)a+ — Aată! spuse 8accarat! scrie-i câteva cuvinte )i cere-i o "ntâlnire la tine! cu u)ile "nchise! pentru astă seară$ — 8ine! te ascult$Contele scrise aceste cuvinte domnului de ,anErve:

„Dra%ul meu prieten, fă"mi serviciul de"a veni astă seară la mine, să luăm o ceaşcă de ceai. 8re(uieneapărat să te văd. 8e aştept la orele nouă.”

8accarat sună! dădu unui servitor biletul contelui )i "i dădu ordin să-l ducă imediat$Tânărul rus era atât de obi)nuit să se supună voinţei lui 8accarat! 'ără să comenteze! "ncât nu s-a obosit

N




măcar să "ntrebe ce-i va spune deseară baronului$ &l a)tepta cu răbdare să primească instrucţiuni$Dar 8accarat nu i le dădu pe dată$ &a voia mai "ntâi să mai "ncerce o e#perienţă! care-i reu)ise de mai

multe ori$

Ca"i#olul $CVI

8accarat se a)eză alături de copilă! "i puse mâna pe 'runte )i o privi 'i#$

*arah tresări! "ncepu să tremure u)or! "nchise ochii! "nclină capul puţin câte puţin )i adormi$tunci 8accarat se "ntoarse către conte:

— 5n pădurea Vincennes+ "ntrebă ea$ — Da! mâine la )apte$ — Prive)te4 spuse ea 'etiţei$,ica evreică! ascultând de le/ea misterioasă care străbate spaţiul! des'ide distanţele )i 'orţează spiritul! să

vadă prin zidurile cele mai /roase! păru că urmează impulsia secretă dată de 8accarat$ — Văd doi oameni! spuse ea$(i o apucă imediat acel tremur de spaimă care se mani'esta la ea ori de câte ori! trează sau adormită! "l

vedea pe sir Jilliams$ — &l este4$$$ spuse ea$ — Cine+ — 3mul care a 'ost ieri aici$$$ răul$$$ — *ir Jilliams! /ândi 8accarat$poi spuse cu voce tare:

— Celălalt este$$$ este$$$Copila ezita$

— Vorbe)te4 "i ordonă 8accarat$ — 3mul pe care-l ură)te$$$ — rmand! /ândi 8accarat$Totu)i! ea vru să 'ie mai si/ură )i continuă să "ntrebe:

— Cum arată acest om+ — &ste "nalt$$$ are un aspect de om bun$$$ "l iube)te mult pe celălalt$

— Cine este celălalt+ — Cel care-l ură)te$ — 0nde mer/+ reluă 8accarat! "nţele/ând! dintr-o u)oară mi)care 'ăcută de copilă cu capul! că oamenii se

deplasau$ — 0rcă "n trăsură$ — %umai ei doi+ — %u! mai este )i un al treilea$5n timp ce pronunţa aceste cuvinte! 'aţa copilului 'u luminată de un surâs$

— 5l cunosc! spuse ea$ &ste cel pe care-l iubiţi$$$ 8accarat păli )i simţi tot sân/ele urcându-i-se la cap$ — cesta este ernand! murmură ea! al doilea martor al lui rmand$)ezat "n spatele lui 8accarat! tânărul conte asculta cu atenţie misterioasele revelaţii$

— 0nde mer/+ 0rmăre)te-i$$$! ordonă tânăra 'emeie! cu acea voinţă calmă pe care o 'olosesc hipnotizatorii

cu subiecţii lor$ — ,er/ pe o stradă mare! răspunse copila$$$ traversează o piaţă$$$ apoi mer/ pe o stradă 'oarte lun/ă$$$ — *trada *aint-ntoine! 'obur/ul! piaţa 8astiliei! = /ândi contele$Copila arăta cu e#actitate drumul către pădurea Vincennes$

— *e opresc! spuse ea! indicând cu apro#imaţie o răscruce$ — De ce se opresc+ — Pentru a se bate! continuă ea cu-n /est de spaimă$Cum 8accarat tăcea )i a)tepta ca să completeze scena! copila continuă:

— %u el va muri! ci celălalt$ — 5l vezi pe celălalt+ — Da$$$ 3mul "nalt )i bun$$$ care a plecat cu el$ceste cuvinte provocară o totală uluială! atât la 8accarat! cât )i la conte$ Pe moment! crezură că este vorba

de adversarul lui ndrEa! de marchizul don Ani/o de los ,ontes! dar iată că 'etiţa părea să indice că omul careurma să 'ie ucis era rmand$$$ rmand! care era simplu spectator! martor impasibil al luptei$

8accarat puse din nou mâinile pe 'runtea 'etiţei$

I<




— Prive)te bine! spuse ea$$$ — Văd$$$ — Cu cine se va bate el+8accarat apăsă asupra acestui cuvânt$

— Cu-n tânăr blond! dar care s-a "nne/rit$$$Contele )i 8accarat tresăriră simultan$ Ce putea "nsemna aceste cuvinte+ ,archizul don Ani/o se de/hizase!

vopsindu-)i părul+8accarat reluă:

— 5l va ucide el+ — %u! nu el "l va ucide$ — tunci cine+ — &elălalt ! repetă copila cu "ncăpăţânare$Din acest moment! luciditatea "i va slăbi puţin câte puţin$ 2ăspundea mai va/ )i cu mai multă di'icultate$

8accarat "nţelese că nu vai mai obţine nimic! mica somnambulă 'iind obosită$ — Dumnezeule4 murmură 8accarat! după ce o trezise! totu-i 'antastic de straniu$$$ Cum poate 'i blond

marchizul )i de ce s-a vopsit+ Cine poate 'i acest om+ — (i cum poate 'ace! "ntrebă la rândul lui contele! ca să-l ucidă pe rmand! din moment ce el duelează cu

ndrEa+8accarat tresări$

— r 'i o ticălo)ie senzaţională! zise ea$ — Cei vrei să spui+ — Duelează cu pistoale+ — Da$ — &i bine! cine-mi spune că acest marchiz don Ani/o de los ,ontes nu este complicele lui sir Jilliams+ — Da! )i+ — (i-n loc să tra/ă asupra lui ndrEa! ar putea 'oarte bine să tra/ă asupra domnului rmand de er/az$Contele ridică privirea! se /ândi )i spuse:

— Amposibil$ — Crezi+ — Da! căci martorii se plasează "ntotdeauna la o asemenea distanţă! "ncât dacă s-ar "ntâmpla a)a ceva! nu s-

ar putea prete#ta o /re)eală )i don Ani/o ar 'i considerat asasin$

— tunci! murmură 8accarat! "nseamnă că nu asta a vrut ea să spună$ — %u! si/ur$ — %-are importanţă$ Trebuie să văd această luptă )i de asta te-am ru/at să-i dai "ntâlnire domnului de

,anErve$ — oarte bine$ Ce să-i spun+ — 5n primul rând "i vei cere o discreţie absolută$ — poi+ — 5i vei o'eri lacheul tău! ca să-l "nsoţească mâine dimineaţa "n pădurea Vincennes$ — (i ce va 'ace lacheul+ — ?acheul! spuse tânăra 'emeie surâzând! voi 'i eu$ — Tu+ 'ăcu contele uimit$ — ii lini)tit! spuse ea! port minunat haine bărbăte)ti )i voi 'ace onoarei livrelei tale$

— Dar ,anErve te va recunoa)te$ — %u cred9 )i! "n orice caz! ai cuvântul lui$ — (i-l vei "nsoţi la Vincennes+ — *i/ur$ — Dar nu vreau să te părăsesc$ — oarte bine! obţine de la ,anErve să-)i schimbe vizitiul "n acela)i timp cu lacheul )i de/hizează-te de

a)a manieră! "ncât nimeni să nu poată recunoa)te pe contele rto'' sau haina /alonată! a)a cum nu va 'irecunoscută doamna Charmet cu pantalonul scurt )i cizmele răs'rânte$

— )a vom 'ace! spuse contele$ — oarte bine4 ran.ează toate cu ,anErve )i revino când va pleca! chiar dacă ar 'i miezul nopţii$ — Voi reveni$$$ la revedere$Contele rto'' sărută mâna lui 8accarat! ie)i! se "ntoarse acasă )i-l a)teptă pe domnul de ,anErve până

seara$8aronul sosi precis la orele nouă$

I1




— &)ti 'oarte punctual! spuse tânărul rus! "ţi mulţumesc$ — Prietene! răspunse baronul! e)ti omul cel mai e#centric din ranţa )i din 2usia$ — @ăse)ti+ — Drace4 %e-am "ntâlnit azi dimineaţă la club! am pălăvră/it o oră! ne-am despărţit ca oamenii care nu

mai au nimic important de rostit! iar după o oră trimiţi să mă cheme la cea mai misterioasă "ntâlnire$ — Pentru că! răspunse tânărul rus surâzând! azi dimineaţă nu )tiam un cuvânt din ceea ce "ţi voi cere acum$ — ie! te ascult$ — 5mi trebuie "ntâi cuvântul de onoare că vei păstra cel mai strict secret$

— 5ţi dau cuvântul meu$ — &i bine! spuse contele la 'el de surâzător! iată despre ce este vorba: mi-ai spus că mâine dimineaţa vei

mer/e să-l iei "n trăsura ta! "ntâi pe ames 3Z8 si apoi pe marchizul don Ani/o+ — Da$ — &i bine! e#istă la Paris două persoane care doresc 'oarte mult să asiste la acest duel$ — Amposibil! scumpul meu$ — Prima persoană n-o pot numi! a doua sunt eu$ — aida de4 — 5n consecinţă! "mi vei 'ace serviciul de a ne acceptat pe mine = ca vizitiu! pe cealaltă persoană = ca

lacheu$ — Ceea ce-mi ceri este absolut absurd4 stri/ă domnul de ,anErve$ — ie$ Dar nu e)ti tu prietenul meu+ — ără "ndoială4 — &i bine! atunci nu mă vei re'uza$ — ie! răspunse domnul de ,anErve! dar cu o condiţie$ — Care+ — *ă-mi spui cine este persoana care vrea să-mi servească de lacheu$ — Amposibil$ — &)ti e#traordinar4 stri/ă baronul9 dar! "n 'ine$$$ voi 'ace ceea ce-mi ceri$ — 5ţi mulţumesc$ &)ti un adevărat prieten$ — Aată! mi-a venit o idee$ Dacă vei veni la mine cu pretinsul tău lacheu! oamenii mei te vor recunoa)te$ %-

ai vreo trăsură 'ără blazon+ — 8a da$ m un brec cu banchetă cum au ne/ustorii )i dresorii de cai! un adevărat 'ur/on de campanie$

— oarte bine! atunci vino să mă iei mâine dimineaţa la )ase )i un s'ert! la colţul străzii 2ichelieu$ Voi pleca de acasă pe .os$ — Per'ect! spuse contele! voi 'i acolo$ (i baronul plecă$

$ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ doua zi la )ase )i un s'ert! un brec la care erau "nhămaţi doi cai ne/ri splendizi! ni)te irlandezi pur sân/e!

a)tepta "n colţ! "n 'aţa ca'enelei Cardinal$ Vizitiul cu livrea pentru dimineaţa! dar totu)i pudrat ca orice vizitiuen/lez de casă mare! se ţinea drept pe capra "naltă! cu biciul "n mâna dreaptă! spri.init de capră$

0n lacheu dră/uţ! cu privirea vioaie )i 'ocoasă! cu 'aţa proaspătă )i roză! căruia "i dădeai cincisprezece-)aisprezece ani! era a)ezat lân/ă vizitiu$

Prin strada @ran/e-8ateliFre apăru un tânăr 'umându-)i trabucul$ Când văzu brecul! se apropie$ ?a vederealui! lacheul sări sprinten de pe capră pentru a cobor" scăriţa$

Domnul de ,anErve se uită prin lornion la lacheu )i scoase un stri/ăt de mirare: — Dumnezeule4 murmură baronul privind "n continuare cu atenţie! e)ti prea dră/uţă! 8accarat! micuţo!

pentru umila meserie pe care o 'aci$ Dar! pe cuvânt de onoare4 e)ti a)a de bine de/hizată! că a trebuit să mă/ândesc la sărmanul conte pentru a te recunoa)te$

?acheul deschise portiera brecului! cobor" scăriţa! apoi! punând un de/et "n dreptul buzelor! spuse: — *cumpe baron! m-aţi recunoscut! 'oarte bine9 dar amintiţi-vă că i-aţi dat contelui cuvântul

dumneavoastră$ — %u uit$ — 3 indiscreţie din partea dumneavoastră! continuă lacheul )optind! ar putea constitui sentinţa de moarte a

unui om$ — Aa te uită4 /ândi baronul! luând loc "n trăsură! credeam că mer/ la un duel )i iată că intru "n plin roman$$$

Ce ţi-e )i cu 'emeile$$$

— 0nde locuie)te domnul ames 3Z8$$$+ "ntrebă lacheul$ — *trada Port-,ahon4 răspunse baronul$ — *trada Port-,ahon! repetă lacheul pretinsului vizitiu$

I>




(i 8accarat ")i reluă sprintenă locul pe GcaprăH$ Contele rto'' luă hăţurile )i "ntoarse! cu acea abilitate desportiv parizian care aduce admiraţia lumii "ntre/i$

8recul străbătu "ntr-o clipă distanţa care separă strada 2ichelieu de strada Port-,ahon )i se opri la u)adomnului ames 3Z8$$$

Tânărul irlandez era /ata )i avea sub braţ o mică cutie plată! căreia "i puteai /hici imediat conţinutul$ — Aată armele! zise el! strân/ând mâna baronului )i urcând alături de el! nedând lacheului mai multă atenţie

decât se acordă de obicei oamenilor "n livrea$ — ?a hotelul ,eurice4 stri/ă pretinsul lacheu vizitiului$,archizul don Ani/o de los ,ontes era /ata$ &ra "mbrăcat cu o "ncântătoare toaletă de dimineaţă: purta o

vestă de pichet alb )i-un pantalon de aceea)i culoare$ Deasupra acestui costum = prea primăvăratic pentruorele )ase dimineaţa = aruncase un pardesiu de alpa/a$ *tătea la 'ereastră )i-)i 'uma 'oarte lini)tit trabucul!când brecul intră "n curtea hotelului$

Desi/ur că marchizul don Ani/o de los ,ontes nu era un om din lumea bună! dar imita 'oarte binecomportarea acestora$ &l acordă )i mai puţină atenţie decât ames 3Z8 servitorilor domnului baron de,anErve! dar se arătă 'oarte interesat de cai! care! trebuie s-o spunem! meritau privirea unui cunoscător$

8accarat! "n haina sa de piele! cu cizmele răs'rânte! semăna a)a de bine cu-n tânăr /ră.dar! "ncât baronul n-ar 'i recunoscut-o! dacă = a)a cum reie)ise din discuţia avută "n a.un cu contele rto'' = el n-ar 'i )tiut derelaţiile ei cu tânărul rus$ 8accarat nu se temea că va atra/e atenţia marchizului don Ani/o de los ,ontes! chiar"n cazul "n care acesta ar 'i 'ost un complice de-al lui sir Jilliams )i nu un adversar$

5n timp ce acesta urca "n trăsură! ea cobor" scăriţa! aruncând! "n 'u/ă! o privire cercetătoare$,archizul urcă "n trăsură! domnul ames 3Z8$$$ 'ăcu prezentările după toate re/ulile! iar brecul luă drumulcătre pădurea Vincennes$

De-a lun/ul celor trei luni de prietenie cu contele rto''! lui 8accarat "i 'ăcu plăcere să "nveţe limba rusă9 ovorbea destul de bine$

Ca atare! "n timp ce echipa.ul aler/a "n trap către pădurea Vincennes! ea "i spuse 'oarte "ncet! "n aceastălimbă contelui:

— Cred că *arah a avut dreptate$Contele tresări$

— Cred că l-am recunoscut pe acest pretins marchiz cu ten bronzat$ — devărat+ 'ăcu contele$ — Da! este un bărbat blond! căruia i s-a vopsit părul pentru a deveni brunet$

— &)ti si/ură+ — )tept să-l aud vorbind$ — Ce presupui+ — 5ţi voi spune imediat$8recul continua să aler/e! a.unse "n piaţa 8astiliei! apoi "n 'obur/ul *aint-ntoine )i ie)i la barieră$

%emai'iind pava.! z/omotul roţilor pe nisipul 'in )i bine bătut nu era atât de mare ca 8accarat să nu poatătra/e bine cu urechea la conversaţia dintre marchiz )i martorii săi$

— Domnule marchiz! spunea! domnul de ,anErve! vreţi să-mi permiteţi o "ntrebare de rutină: aceastăa'acere se poate aran.a+

— %u! domnule baron! răspunse brazilianul cu-n accent meridional 'oarte pronunţat$ — %u mă "ndoiam! spuse martorul surâzând! n-a 'ost din partea mea decât o simplă 'ormalitate$,archizul se "nclină )i "ncepură să vorbească despre altceva$

8accarat su'lă la urechea contelui: — Vocea sa este de nerecunoscut9 vorbe)te e#act 'ranceza pe care o 'olosesc spaniolii$$$ totu)i a) .ura că

este el$ — Cine+ "ntrebă contele$ — Complicele! răspunse 8accarat! prietenul blestemat al lui sir Jilliams! acel viconte de Cambolh căruia

i-am pierdut urma de câteva zile$ — r 'i prea tare! spuse contele$ — 5n aceasta constă 'orţa lui sir Jilliams$ — Dar! atunci! ce rost are acest duel+ — ,ă a)tept la o nouă combinaţie$$$ spuse 8accarat! omul acesta este un /eniu al in'ernului$5n timp ce vorbeau! brecul pătrunse pe o alee a pădurii! iar domnul de ,anErve! indicând ni)te urme pe

nisipul aleii! spuse: — otărât că avem /hinion! cred c-am a.uns ultimii la "ntâlnire )i că va trebui să-mi concediez vizitiul$5ntr-adevăr! vicontele ndrEa )i martorii săi a.unseră "naintea trăsurii care-l aducea pe marchizul don Ani/o

I;




de los ,ontes$

Ca"i#olul $CVII

Vicontele ndrEa adormise ca un prunc până la orele cinci dimineaţa$Domnul rmand de er/az! intrând "n camera 'ratelui său! "l /ăsi complet "mbrăcat! "ntins pe patul său de

campanie$ vea mâinile "mpreunate )i 'aţa trăda lini)tea celor care au renunţat la bunurile lume)ti pentru a se

re'u/ia "n credinţă$ Domnul de er/az 'u obli/at să-l scuture pentru a-l trezi din somn$5n a.un! contele ")i adusese soţia la Paris! 'olosind ca prete#t că vor mer/e duminică la *aint-2och! unde un

preot străin ţinea predici 'oarte 'rumoase$eanne! care-i dăduse cuvântul lui ndrEa! se pre'ăcu a nu "nţele/e că un motiv mai /rav "l obli/a pe soţul

ei să 'ie sâmbătă seara la Paris$Toate preparativele necesare duelului 'useseră puse la punct "n a.un! de domnul de er/az$ ernand

2ocher trebuia să vină să-l ia la ora indicată9 el alesese o pereche de pistoale de mare precizie )i u)or demânuit9 aran.ase de asemenea ca scumpul său ndrEa să se e#erseze timp de o oră sau două! tră/ând "ntr-o

placă din /rădină$ndrEa se arătase 'oarte calm "n tot cursul zilei9 se "ntreţinuse cu 'ratele său asupra unor opere de caritate!

pe care contele i le lăsase spre rezolvare$ %u scoase nici un cuvânt cu privire la "ntâlnirea de a doua zi$ Ca deobicei! seara urcase "n umila mansardă )i se culcase devreme$

Antrând "n camera lui la cinci dimineaţa! rmand "l /ăsi! deci! dormind$ Deschizând ochii! ndrEa "i surâse$ — veam un vis minunat! spuse el$ — devărat+ 'ăcu contele cu-n ton a'ectuos$ Ce visai+ — Visam! răspunse ndrEa! că eram "n 8reta/ne! la erloven! "n vechiul castel al copilăriei noastre$

Dumnezeu mă iertase )i eram 'ericit alături de tine )i de doamna de er/az$ &u! asasinul )i blestematul!s'âr)isem prin a mă bucura de compasiunea tuturor! mă simţeam u)urat )i /ăseam că viaţa este 'rumoasă$

Contele 'u cuprins de o nea)teptată emoţie$ — *ărmane 'rate! murmură el! te poţi! oare! "ndoi de in'inita bunătate a Domnului+ %u crezi că te-a iertat

de mult+ — %u "ncă! răspunse ndrEa$rmand ")i spuse:

— Cine )tie dacă peste o oră va mai 'i "n viaţă+(i contele de er/az! omul cinstit )i cura.os! care n-a tremurat niciodată pentru propria-i viaţă! "ncepu dinadâncul inimii să implore cerul pentru salvarea 'ratelui său$

— (tii că este de.a cinci )i .umătate+ spuse el tare$ — De.a4 e#clamă ndrEa )i se ridică "n picioare! surâzând a)a cum trebuie să 'i surâs martirii când se

"ndreptau spre locul supliciului$ Dar acest surâs resemnat 'u ultima concesie pe care vicontele ndrEa o 'ăcearolului său de pocăit ipocrit$

cest bandit care 'ăcea penitenţă mai păstra! unele /esturi care trădau educaţia din copilărie$ (tia că senăscuse nobil )i era mândru de acest lucru$ ăţarnicul )tia să se poarte ca un /entilom$ ,er/ând să dueleze! ")iaminti de tradiţiile /alante ale nobilimii 'ranceze din zilele de luptă$ *pinarea aplecată deveni dreaptă! obrazul

palid )i su'erind se animă! privirea mohorâtă )i coborâtă către pământ scânteie "ntr-un 'ul/er de or/oliu$ndrEa! blestematul cople)it de remu)cări! omul cu obiceiuri ascetice! a cărui comportare dovedea o

deta)are completă de lucrurile lume)ti! dispăruse pentru a 'ace loc vicontelui ndrEa care 'usese celebru prinduelurile sale! prin caii de rasă! prin aventurile sale pasionale$ bandonă redin/ota lun/ă cu aspect clerical )i

pălăria cu boruri lar/i$Când cobor" "n biroul lui rmand! unde acesta se dusese să-l a)tepte! purta un pantalon /ri! strâns pe picior

)i o pălărie ele/antă! 'abricată pe strada Vivienne$ ,âna sa! "n/ri.it "nmănu)ată "n /alben! ţinea un baston dincorn de bivol$

Domnul rmand de er/az remarcă această schimbare )i nu 'u deloc uimit$Câteva minute mai târziu! sosi )i domnul ernand 2ocher$

— *untem /ata+ "ntrebă el! strân/ând mâna omului a cărui implacabilă ură "l urmărise atâta timp$$$ — ără "ndoială! răspunse contele! luând sub braţ cutia cu pistoale$Coborâră$ 5n curte! la picioarele scării! a)tepta calea)ca "nchisă a lui rmand cu caii "nhămaţi$Când să urce "n trăsură! contele ridică privirea către 'erestrele camerei doamnei de er/az! unde draperiile

erau lăsate$ — *ărmana eanne! murmură el emoţionat aplecându-se la urechea lui ndrEa! ea doarme )i nu-)i poate

"nchipui cauza matinalei noastre plecări$

I




— *ărmana contesă4 răspunse vicontele cu o voce la 'el de emoţionată! care-i aminti lui rmand că 'ratelesău o iube)te pe eanne$

5n acela)i timp ndrEa ")i zicea! privindu-)i 'ratele cu coada ochiului: — 8iet 'rate! totdeauna cinstit )i naiv$$$ nu )tie că eanne )i-a petrecut noaptea ru/ându-se plân/ând "n

hohote la /ândul că mă bat pentru ea$ 3! virtute4 /ândi sceleratul! hotărât că nu vei domni "n lumea asta$Plecară$Domnul viconte ndrEa! )i martorii săi a.unseră primii la "ntâlnire )i urmele pe care domnul de ,anErve le

recunoscuse pe alee erau ale trăsurii lor$ De alt'el! marchizul don Ani/o de los ,ontes a.unse după cinciminute )i nu "ntârziase! pentru că nu era "ncă ora )apte! oră stabilită pentru "ntâlnire$

De la locul său! 'alsul lacheu! adică 8accarat! observă că rmand! ndrEa )i ernand se opriseră la picioarele unui copac! trăsura lor rămânând ceva mai departe$

Trans'ormarea vicontelui ndrEa! din s'ânt "n cavaler-/entilom! o miră$ — Va 'i un duel serios+ se "ntrebă ea$,archizul don Ani/o de los ,ontes cobor" din trăsură )i se apropie "mpreună cu martorii săi de ndrEa!

rmand )i ernand$Cei )ase tineri se salutară$5n acest timp! contele rto''! care-)i "ndeplinea cu con)tiinciozitate rolul de vizitiu! trase trăsura sub un

arbore mare! cam la treizeci de pa)i de locul duelului$ — De aici! "i spuse el lui 8accarat! putem vedea tot$$$

— Prietene! )opti tânăra 'emeie! don Ani/o nu este altul decât pretinsul viconte de Cambolh$ Dacă va tra/easupra lui rmand$$$ — &)ti nebună! răspunse tânărul rus9 este imposibil$$$ *i/ur că această "ntâlnire nu este decât o nouă intri/ă

de-a lui sir Jilliams! dar să n-ai teamă pentru viaţa lui rmand$ — *ă te audă cerul4 — Cum poţi crede! măcar un moment! că acest om! care ")i pre/ăte)te de atâta timp răzbunarea! se va

mulţumi cu-n vul/ar accident mortal+ — &ste adevărat! spuse 8accarat! sir Jilliams trebuie să viseze la ceva mai 'rumos$După ce adversarii se salutară! se retraseră la o anumită distanţă! lăsând martorii sin/uri$

— Domnilor! spuse ernand 2ocher! care voia să-l scutească pe rmand de-a 'i#a cu voce tare condiţiile"ntâlnirii! se pare = chiar după mărturisirea lui don Ani/o = că vicontele ndrEa este cel o'ensat$ re! deci!dreptul la ale/erea armei )i a optat pentru pistol$

Domnul de ,anErve se "nclină$ — ,otivul duelului! urmă ernand! pe care noi nu-l cunoa)tem! este e#trem de serios! dacă dăm crezarecelor doi adversari$

— 5ntr-adevăr! 'oarte serios! spuse baronul$ — 5n consecinţă! nici lupta nu trebuie să 'ie mai puţin serioasă$ — Domnule! spuse baronul de ,anErve cu o curtoazie care 'riza impertinenţa! niciodată n-am considerat

alt'el un duel$ernand se "nclină$

— tunci! spuse el! iată condiţiile pe care le consider cele mai rezonabile$ — *ă auzim! spuse baronul de ,anErve$ — dversarii se vor a)eza la o distanţă de patruzeci de pa)i! având "n 'iecare mână câte un pistol! deci

două 'ocuri de tras$

Domnul de ,anErve răspunse: — %u am nici o obiecţiune$ — cum! urmă ernand! dacă sunteţi de acord! sorţii vor decide dacă domnul viconte ndrEa )i don Ani/o

de los ,ontes se vor 'olosi 'iecare de armele lui sau dacă vor avea "n mână pistoalele adversarului$ — (i această condiţie mi se pare convenabilă! spuse baronul$ — Permiteţi-mi! observă ernand$ 5n cazul nostru! un om care tra/e bine cu pistolul = )i vicontele ndrEa

este un ochitor de mâna "ntâi = are "ntotdeauna un incontestabil avanta. "n a se servi de armele care-i sunt'amiliare$ &l poate! deci! cere să "ncerce această )ansă$

— Cum doriţi! răspunse domnul de ,anErve! căruia totul "i era indi'erent )i soarta lui don Ani/o nu-linteresa mai mult! decât aceea a vicontelui ndrEa$

ernand scoase din buzunar un ludovic$ — in! spuse el! ca 'iecare din ace)ti domni să-)i 'olosească propriile arme$ — Aar eu doresc invers! spuse baronul$ernand aruncă moneda "n aer$

II




— aţă! spuse baronul$,oneda căzu )i arătă coroana$ernand câ)ti/ase$

— Domnul viconte ndrEa! spuse el! se va 'olosi de pistoalele sale$După această tra/ere la sorţi! ernand )i baronul luară cele două cutii )i "ncărcară metodic! cu mare atenţie!

'iecare armă a adversarului$5n acest timp! rmand )i 'ratele său 'ăcură câţiva pa)i "mpreună$3 teribilă emoţie strân/ea inima contelui de er/az9 era cuprins de cele mai 'uneste presimţiri )i numai

demnitatea sa de martor )i sân/ele de soldat care cur/ea prin venele sale "l a.utau să-)i domine spaima )i-lobli/au să rămână calm! rece! stăpân pe sine$

ndrEa "l luă a'ectuos de braţ$ — Vino! "i spuse el! a) vrea să-ţi spun câteva cuvinte$ăcură trei! patru pa)i sub copaci! "n direcţia "n care contele rto'' ")i trăsese brecul$ndrEa era mai calm decât dimineaţă9 s-ar putea crede că tocmai senzaţia de pericol "i dădea această

impasibilitate a oamenilor care )tiu să "n'runte moartea$ — *cumpe rmand! "i spuse el! poate voi muri peste zece minute$ — Taci! murmură contele$ — %u vreau să mor! continuă ndrEa! 'ără să obţin de la tine o promisiune$ — Te poţi! oare! "ndoi că dorinţele tale vor 'i sacre pentru mine+ spuse rmand cu o voce emoţionantă$ — ură-mi! spuse ndrEa! că! dacă voi muri! vei "ndeplini ceea ce-ţi cer$ — 5ţi .ur$ — ără să mă "ntrebi pentru ce+ — ie$ — &i bine! reluă ndrEa! .ură-mi că vei mer/e "n 8reta/ne! la erloven! )i că vei petrece acolo două luni9

că vei pleca astă-seară! cel mai târziu mâine$ — Dar$$$ bâlbâi rmand$ — Taci4 spuse ndrEa! mi-ai promis că nu mă vei "ntreba pentru ce doresc să mer/i la erloven$tunci ndrEa scoase din buzunar o scrisoare si/ilată! 'ără adresă$

— Când vei 'i la erloven! spuse el! vei deschide scrisoarea )i vei a'la tot$rmand luă scrisoarea )i o puse "n buzunar$

— Dacă nu voi 'i ucis! continuă ndrEa! mi-o vei da "napoi$

— (i nu voi mer/e la erloven+ — 8a da$ — (i nu voi a'la+$$$ — Poate$$$ mai târziu$ceastă conversaţie rapidă 'u "ntreruptă de ernand 2ocher$ Pistoalele erau "ncărcate9 ora solemnă sosise4De pe GcaprăH! pe .umătate ascun)i de o ramură a copacului! contele rto'' )i 8accarat urmăreau atenţi

scena$ %u putură auzi conversaţia dintre ndrEa )i 'ratele său! dar văzură scrisoarea pe care primul o dădusecelui de-al doilea$

— Ce ţesătură de mistere )i in'amii trebuie să 'ie aici4 )opti 8accarat la urechea contelui$ 0na din două:sau don Ani/o este Cambolh re"nviat! )i atunci la această oră se .oacă o per'idă comedie! din care va ie)i

păcălit domnul de er/az! sau este un adversar serios! )i atunci pentru ce se bate sir Jilliams+Anima lui 8accarat bătea violent! când văzu martorii dând pistoalele celor doi combatanţi$

— Dumnezeule4 repetă ea! dacă-l vor ucide pe rmand+$$$Cuvintele micii evreice adormite "i ţârâiau la ureche ca un oracol 'unebru 6ne amintim! desi/ur! că *arah

GpovestiseH uciderea lui rmand de către don Ani/o7$Când cei doi adversari se a)ezară la patruzeci de pa)i unul de altul! se nimeri ca sir Jilliams să se a'le la

câţiva metri de brec )i! "n consecinţă! de contele rto''$ernand 2ocher )i rmand se depărtară de el la o distanţă aproape e/ală$

— 0ite-te! "i spuse contele lui 8accarat! supoziţia ta este neverosimilă$ &ste imposibil ca un /lonte sădevieze cu cincizeci de pa)i$

8accarat era palidă )i tremura toată$Contele ")i descheie pe .umătate redin/ota de vizitiu )i arătă o pereche de pistoale$

— (i eu sunt "narmat! spuse el$ — Ce vrei să 'aci+

— *per că nu voi 'ace nimic$ — Totu)i$$$ — scultă$$$ voi avea privirea 'i#ată asupra domnului de er/az$

IK




— (i+ — Dacă i se va "ntâmpla ceva! dacă don Ani/o! tră/ând! contele va cădea! "l voi ucide pe sir Jilliams! chiar

dacă va trebui să dau e#plicaţii acestor domni )i să-l demasc pe don Ani/o$8accarat strânse convulsiv mâna prietenului său$

— ,i-e 'rică$$$ spuse ea$*ir Jilliams )i don Ani/o se a)ezaseră 'aţă "n 'aţă )i se măsurau! a)teptând semnalul$Cel care-l dădu 'u ernand 2ocher! "n baza dreptului său de martor al celui o'ensat$ 8ătu de trei ori din

palme: — 5naintaţi! domnilor4 spuse el$*ir Jilliams )i don Ani/o "naintară "ncet$ Trecu un minut! pentru ca 'iecare să 'acă trei pa)i$8accarat avea impresia că nu mai are nici o picătură de sân/e "n vine$Don Ani/o trase primul$8accarat "nchise ochii văzând 'ul/erul care precede detunătura! iar contele rto'' duse mâna la crosa

pistolului$Dar /lontele )uieră! )i nici sir Jilliams! care continua să "nainteze! nici contele de er/az! care rămăsese

nemi)cat la distanţă! nu căzură$ @lontele se pierdu printre arbori$8accarat respiră violent timp de o secundă! apoi 'u cuprinsă din nou de spaimă! văzând al doilea 'ul/er$$$,archizul don Ani/o de los ,ontes mai 'ăcuse trei pa)i )i trăsese a doua oară$rmand rămase "n picioare! iar sir Jilliams continua să "nainteze$ %ici al doilea /lonte nu-l atinsese$

tunci marchizul aruncă ultimul său pistol! se opri! ")i "ncruci)a lini)tit braţele pe piept! părând că a)teaptămoartea$

Ca"i#olul $CVIII

,artorii trăiră un moment de teroare$Vicontele ndrEa continua să "nainteze$ ,er/ea "ncet! cu pa)i e/ali! ca )i cum ar 'i vrut să-)i 'acă

adversarul să simtă "ntrea/a tortură a a/oniei9 pe măsură ce distanţa care-i despărţea se mic)ora! inimilemartorilor 'remătau de emoţie$

,archizul don Ani/o de los ,ontes stri/ă cu o voce ener/ică! "n 'ranceza sa cu accent spaniol: — Tra/eţi odată4 domnule! tra/eţi4$$$

ndrEa mai 'ăcu un pas! "ncă unul! )i ţeava pistolului atinse pieptul marchizului$ — sta nu mai este duel! murmură baronul de ,anErve! este asasinat$Cu toate acestea! era dreptul vicontelui ndrEa de a-)i ucide adversarul$ Dar nu trase$ (i-n timp ce martorii

se apropiau "n /rabă! ")i ridică pistolul )i "i spuse marchizului: — Domnule! viaţa dumneavoastră "mi aparţine$ — tunci luaţi-o domnule! răspunse marchizul devenind 'oarte palid$ — %u! spuse ndrEa! vă iert$$$ cu o condiţie$ — Domnule! stri/ă marchizul cu o 'urie 'ebrilă! aveţi dreptul să mă ucideţi! dar nu să mă umiliţi$ %u am

nevoie de iertarea dumneavoastră$ %u-mi voi cere scuze$ — Domnule! replică ndrEa! nu trebuie să cereţi scuze9 renunţ la dreptul de a vă ucide cu o condiţie u)or

de acceptat$ — Care este condiţia+

— Că nu veţi vorbi niciodată despre cauza duelului nostru )i că niciodată acest motiv nu se va a'la$ — Vă promit$ndrEa ridică cele două pistoale )i trase "n aer$

— 3noarea este satis'ăcută! spuse el! )i-l consider pe domnul marchiz don Ani/o de los ,ontes un/entilom per'ect$

Domnul de er/az! care trăise un secol "n cinci minute! se aruncă "n braţele vicontelui$ — i un su'let mare )i nobil! "i spuse el! )i )tii să ierţi$ — ) vrea! răspunse ndrEa! cu o voce stinsă! ast'el "ncât numai contele "l putea auzi! ca )i Dumnezeu să

mă ierte$5n acela)i timp! domnul de ,anErve "i zicea domnului ames 3Z8$$$

— Aată cum se termină "ntotdeauna aceste a'aceri9 ele "i 'ac pe martori ridicoli! iar adversarii pleacă braţ la braţ$ m 'ăcut o plimbare matinală! pentru a căpăta po'tă de mâncare$

(i baronul ")i aprinse un trabuc! bombănind! ca omul dezolat că a 'ost silit să se trezească la cincidimineaţa$

IL




Don Ani/o )i ndrEa se salutară rece )i se "ndepărtară unul de altul$ — Totu)i! nu-)i strân/ mâna! observă domnul ames 3Z8$$$ — &)ti nebun! scumpule+ %-ar mai lipsi decât să ciocnească imediat câte-un pahar$Domnul de ,anErve se "ndreptă către brec )i urcă primul! 'ără să a)tepte mulţumirile marchizului don

Ani/o$ cesta "l luase de braţ pe cel de-al doilea martor )i vorbea cu el$rmand! ernand 2ocher )i ndrEa urcaseră "n trăsură! părăsind locul duelului$Contele rto'' "ntorcea brecul! "n timp ce 8accarat "i spunea:

— &ste evident că toate acestea 'ac parte dintr-o comedie$ Dacă don Ani/o ar 'i 'ost un adversar serios! cu

si/uranţă că sir Jilliams = care tra/e e#celent cu pistolul = l-ar 'i doborât ca pe un porumbel$ — *unt de aceea)i părere! spuse contele$ — Deci! trebuie să /ăsim cheia eni/mei$ — ii lini)tită$ — Dacă a) 'i si/ură! spuse 8accarat cu-n 'reamăt de mânie "n voce! că acest pretins marchiz )i 'alsul

viconte de Cambolh sunt una )i aceea)i persoană! l-a) 'i demascat imediat pe sir Jilliams$ — &ste 'oarte /reu să avem certitudinea$ — Dar nu )i imposibil$(i 8accarat! "n mintea căreia se născu o nouă idee! adău/ă:

— ,i-ar trebui opt zile! timp "n care sir Jilliams să nu pună la cale cine )tie ce nouă in'amie! )i i-a) aveala mână pe amândoi$

8recul plecă$ După douăzeci de minute! "l depuse pe marchizul don Ani/o la poarta hotelului ,eurice! iardupă puţin timp pe domnul ames 3Z8$$$ "n strada Port-,ahon$

tunci! rămas sin/ur cu vizitiul )i cu lacheul său! baronul o privi pe 8accarat! care se "ntorsese pe .umătatespre el$

— &i bine! "i spuse el! aţi văzut+ — Totul$ — *unteţi satis'ăcută+ — ără "ndoială$ — *cumpa mea prietenă! spuse baronul! să mă 'erească Dumnezeu să nu-mi ţin cuvântul pe care l-am dat

contelui! dar tare a) vrea să )tiu de ce aţi vrut să asistaţi la acest circ$ — Circ este cuvântul potrivit! observă 8accarat$ — Dar trebuie să 'iţi de acord! observă domnul de ,anErve! că am dreptul să presupun că sunteţi

"ndră/ostită de don Ani/o$ — Puteţi presupune! domnule baron! spuse ea rece$poi adău/ă:

— propo! sunteţi amabil să-mi 'aceţi un serviciu+ — (i două! dacă doriţi$ — Contele vă va lăsa la intrarea străzii *aint-?azare$ Veţi mer/e până la vechea mea prietenă! doamna de

*aint-lphonse! )i veţi a'la dacă mai este la Paris$ — &ste$$$ am văzut-o eu ieri$ — De minune4 — (i ce să-i spun+ — Că domnul conte o invită astăzi la de.un$ poi "i spuneţi că! dacă are nevoie de dumneavoastră astă

seară! "i staţi la dispoziţie$

— Cu plăcere$ — 8ine"nţeles! "ncheie 8accarat! că veţi 'i la 'el de discret asupra acestei probleme! a)a cum trebuie să 'iţi

cu privire la celelalte evenimente ale acestei dimineţi$ — 8ine"nţeles$8recul a.uns "n acest moment "n colţul străzii ChaussEe-dZntin$8aronul de ,anErve cobor" )i! "n timp ce o lua pe strada *aint-?azare! contele )i 8accarat se "ntoarseră "n

strada PEpiniFre$3 oră mai târziu! tânăra 'emeie )i prietenul ei ")i reluaseră ţinuta obi)nuită$ *ervitorul o anunţă pe doamna

*aint-lphonse$8accarat se retrase la primul eta. al casei! iar contele o primi pe doamna de *aint-lphonse "n salon$

— *cumpă doamnă! "i spuse acesta sărutându-i /alant mâna! v-ar 'ace plăcere să primiţi o sută de mii de'ranci+

— 3ricând! scumpe prietene! răspunse tânăra 'emeie râzând$ veţi intenţia să mi le o'eriţi+ — *-ar putea$$$Doamna de *aint-lphonse "l "nvălui pe tânărul rus cu privirea si/ură )i pătrunzătoare a acelor 'emei care

IM




au puterea să citească "n adâncul su'letului bărbaţilor$ — aideţi! spuse ea! să nu /lumim! scumpul meu conte$ — %u /lumesc! scumpă prietenă$ — Dacă-mi o'eriţi o sută de mii de 'ranci! aveţi desi/ur mare nevoie de mine$ — 5ntr-adevăr! spuse contele$ — Cunosc onorariile! să vedem ce-mi cereţi$ — *cumpă prietenă! "mi "nchipui că vă aduceţi aminte de 8accarat$ — ără "ndoială! )i )tiu de asemenea = cel puţin "ntre/ Parisul pretinde = că aţi sechestrat-o )i aţi trimis-o

"ntr-unul din castelele dumneavoastră din Crimeea sau pe mar/inea %evei$ — %u-i adevărat$ — Cum4 8accarat este la Paris+ — 8ine"nţeles! răspunse o voce clară$3 u)ă se deschise )i 8accarat se arătă "n pra/$

— *cumpa mea! spuse ea! contele a rostit doar introducerea$ &u "ţi voi spune cum se poate câ)ti/a o sutăde mii de 'ranci$

8accarat "i 'ăcu semn doamnei de *aint-lphonse să se a)eze pe un divan )i veni lân/ă ea$ — Poţi câ)ti/a 'oarte u)or o sută de mii de 'ranci! repetă ea$ — *unt /ata$ — i dreptate! căci contele rto''! pe care-l vezi aici! este un prieten deosebit$

— Cum a)a+ — Tu )tii că el este strâns le/at de prinţul tău$ — *unt prieteni intimi$ — 5nchipuie-ţi! urmă 8accarat! că prinţul ar putea deveni /elos din cauza contelui$ — %u "nţele/$$$ — Contele a a'lat că micul baron de 2$$$! un tânăr "ncântător din toate punctele de vedere! a deveniţi "n

absenţa sărmanului prinţ! omul cel mai 'ericit din lume$Doamna de *aint-lphonse tresări )i o privi pe 8accarat nelini)tită$

— Contele! urmă aceasta! )i-a pus "n cap să deschidă ochii prinţului$ Dar eu m-am /ândit că ai puteacumpăra tăcerea contelui$

— Cum+ — Primind o sută de mii de 'ranci! pentru a ne 'ace un mic serviciu$

0n surâs 'in arcui buzele tinerei 'emei$ — 5nţele/! spuse ea! aţi atârnat deasupra capului mea sabia lui Damocles$ — &#act$ — (i cum să evit căderea săbiei+ — oarte simplu )i 'oarte complicat "n acela)i timp! spuse 8accarat$ 5ţi voi povesti totul 'ără martori$8accarat o luă de mână pe doamna de *aint-lphonse )i o conduse "ntr-un mic budoar! vecin cu salonul "n

care "l lăsase pe contele de rto''$

5n aceea)i seară! domnul de ,anErve se "ntoarse acasă către ora nouă! pentru a se "mbrăca! când cameristul"i aduse cartea de vizită a doamnei de *aint-lphonse$

— Doamna dore)te să vă vadă imediat! "i spuse el$ — Po'te)te-o! "i spuse baronul$

Doamna de *aint-lphonse intră cu un aer misterios! se aran.ă /raţios "n 'otoliul pe care i-l o'erise domnulde ,anErve )i! "n timp ce-i dădea mânuţa s-o sărute! "i spuse:

— *cumpul meu baron! precum )tiţi! am luat masa la contele rto''$ — (i+ — ,-am "ntâlnit cu 8accarat! care mi-a spus că nu-i re'uzaţi nimic$ — *i/ur că nu$ — 5n consecinţă! "mi "nchipui că nu-mi veţi re'uza nici mie nimic+ — %imic din ceea ce-mi veţi cere "n numele lui 8accarat$ — sta )i vreau să spun$ — Despre ce este vorba+ "ntrebă baronul! a)ezându-se picior peste picior$ — Aată: as vrea să daţi un bal$ — 0n bal4 &u+ — Da$ 0n bal pentru băieţi$ *au o seară de .oc de cărţi! dacă pre'eraţi$ veţi un apartament delicios9

petrecerea va 'i "ncântătoare$

IN




— 5n caz că veţi participa )i dumneavoastră! spuse /alant domnul de ,anErve$ — Veţi invita doamnele pe care vi le voi indica$ — oarte bine$ (i bărbaţii+ — Pe cine vreţi! numai să se /ăsească printre ei sin/urul pe care doresc să-l "ntâlnesc la dumneavoastră$ — Cum se nume)te+ — ,archizul don Ani/o de los ,ontes! un brazilian$ — ?a dracu4 e#clamă domnul de ,anErve$ %u mă "ndoiam$ 8accarat asta este un "ntre/ mister$ — *ă )tiţi că ea contează pe discreţia dumneavoastră$

8aronul se "nclină$ poi se a)eză la birou )i luă o pană$ — Care este ziua pe care o pre'eraţi+ "ntrebă el$ — ,âine$ — &ste prea devreme pentru invitaţii mei$ — %u-i nimic$ Veţi /ăsi "ntotdeauna mai multă lume decât vă trebuie$8aronul acceptă )i "ncepu să scrie:

„$cumpul meu marchi, Din moment ce duelul de ai"dimineaţă a avut un denodământ fericit, permiteţi"mi să vă fac o confidenţă.

0eri seară am făcut un pariu cu o doamnă care mă iu(eşte puţin. 0ată despre ce pariu este vor(a. Aceastădoamnă 1 ca toate cele care intră la operă prin uşa portarului 1 este superstiţioasă şi şi"a păstrat o(iceiul dea face pasienţe. 0eri seară i"a ieşit în cărţi că veţi fi ucis ai"dimineaţă.

9u am susţinut contrariul, iar ea mi"a spus:;;< )arie pe o sută de ludovici că marchiul va fi ucis.==;;< Accept pariul, am răspuns eu, dar, dacă voi câşti%a, veţi da un (al la mine, plăcere pe care mi"o

refuaţi de la începutul iernii, prete7tând că toate prietenele dumneavoastră sunt frumoase.== /rumoasa vră2itoare a pierdut pariul şi, deci, tre(uie să plătească. $e va dansa la mine, mâine seară, şi

aţi fi foarte ama(il dacă aţi veni şi dumneavoastră. *aronul de Man'rve.”

8aronul citi scrisoarea doamnei de *aint-lphonse$ — *unteţi plin de spirit! spuse ea$ ?a revedere! pe mâine dimineaţă$ &ste necesar să vă văd "naintea balului$(i doamna de *aint-lphonse plecă$

Ca"i#olul $CI$

?-am lăsat pe vicontele ndrEa urcând "n trăsură cu martorii săi$Din pădurea Vincennes până "n strada Culture-*ainte-Catherine drumul era scurt )i se parcur/ea "n câteva

minute$ Când trăsura contelui intră "n curte! eanne stătea la 'ereastră! cu privirea aţintită pe poarta mare! cuurechea ciulită la z/omotele străzii! palpitând la 'iecare uruit de trăsură$

Vicontele ndrEa nu se "n)elase$ *ărmana 'emeie ")i petrecuse noaptea "n ru/ăciuni! implorând cerul să păstreze viaţa omului care se bătea pentru ea$

5n momentul intrării trăsurii "n curte! ndrEa ")i arătă capul la portieră$ eanne "l văzu )i scoase un stri/ătde bucurie$$$ &ra "n viaţă4

poi se retrase brusc de la 'ereastră )i căzu "n 'otoliu! 'ără putere )i 'ără voce$ 5ncepu să se /ândească că!dacă scumpul ei soţ 'usese martor la acest duel! ar putea /hici )i motivul lui$ Dar temerile doamnei de er/aznu erau .usti'icate$ )ezat pe scaunul din 'aţă al trăsurii! deci! cu spatele către 'aţada casei! domnul rmand deer/az nu-)i observă soţia$ (i nici nu auzise stri/ătul ei! 'iindcă vorbea cu ernand$

cesta ")i /ăsi cabrioleta "n curte! strânse mâna lui ndrEa )i contelui )i "i părăsi$5n timp ce urcau scările! ndrEa "i spuse "ncet lui rmand:

— 5napoiază-mi scrisoarea$ — )a vrei+ "ntrebă contele$ — Da$ — (i nu voi a'la$$$ — 8a da$$$ ,ai târziu$$$ la erloven$ — ,ai vrei! deci! să mer/em la erloven+

— *i/ur că da$ — ie$$$ Când vrei să plecăm+ — stă seară sau! cel mai târziu! mâine$

K<




— ,ister4 murmură contele pentru sine$3 oră mai târziu intra "n camera soţiei sale! pe care o /ăsi calmă )i surâzătoare! )i "i spuse:

— *cumpa mea eanne! dacă-ţi voi cere un serviciu! mi-l 'aci+ — An/ratule4 spuse ea! mai "ntrebi+ — ) vrea să 'ac un voia. cu tine )i cu ndrEa$ — Plecăm! spuse eanne$ — Vom mer/e "n 8reta/ne! "n vechiul nostru castel de la erloven$ — Ce bucurie4 stri/ă tânăra 'emeie! să petrec acolo o lună! pe mar/inea mării! cu scumpul meu rmand$

Când vrei să plecăm+ — (i mâine! dacă e posibil$ — *i/ur! voi 'i /ata$(i eanne! care "nţelese că ndrEa voia s-o "ndepărteze de marchiz! căci a'lase s'âr)itul ino'ensiv al

duelului! nu puse nici o "ntrebare soţului ei )i "ncepu pre/ătirile de plecare$rmand se "ntoarse la ndrEa$

— eanne este de acord să plecăm! spuse el$ — oarte bine4 aprobă ndrEa! u)urat de o /reutate enormă$Contele se "ncruntă$ u cuprins de o bănuială! dar ndrEa avea cuvântul lui! )i nu-l "ntrebă nimic$

— Dumnezeule4 a) vrea să 'iu de-acum la erloven$

Ca"i#olul C

5n aceea)i zi! la orele nouă seara! "n timp ce doamna de *aint-lphonse a.un/ea la baronul de ,anErve! otrăsură de piaţă intra "n curtea hotelului ,eurice$

0n om cu părul ro)u cobor" o'erind braţul unei en/lezoaice slabe$ — ,ă numesc sir rthur Collins )i a) vrea să-l văd pe don Ani/o de los ,ontes! pe care l-am cunoscut "n

&lveţia$$$ — &ste "n camera lui! i se răspunse$&n/lezul ")i lăsă prietena "n curtea hotelului )i urcă "n camera lui don Ani/o$*ir rthur 'u introdus de ne/rul /alonat "n 'umoarul marchizului9 după ce-l concediară pe ne/ru! cei doi

complici se priviră )i "ncepură să râdă$

— Aa spune! zise sir rthur! ţi-a 'ost 'rică azi-dimineaţă+ — Da! unchiule! dar numai un moment$ — i crezut că te voi ucide+ — Crede-mă! unul ceva mai prost decât mine )i-ar 'i povestit toată viaţa "n timpul unui minut$ — (i tu ce ţi-ai zis+ — Că )tiu prea multe secrete! cunoscute doar de tine! că poate ai /ăsit altă combinaţie )i că-n acest caz! ar

'i cea mai bună ocazie să mă trimiţi la strămo)i$ — devărul este! spuse sir rthur! cu-n calm care-i 'ăcu lui 2ocambole pielea de /ăină! că m-am /ândit un

moment$$$ dar ce vrei+ m o slăbiciune pentru tine$ — 5ţi mulţumesc$ — (i pe mine m-a pierdut "ntotdeauna sensibilitatea$ — sta "nseamnă! murmură 2ocambole! că n-ai /ăsit "ncă mi.locul de a mă "nlocui$

— %u! nu! spuse sir rthur! "ţi .ur că numai din sensibilitate am renunţat$ — Pe cuvântul meu4 replică 'alsul marchiz râzând! trebuie să-ţi 'ac )i eu o mărturisire$ — *ă aud$ — Vei vedea ast'el că sunt )i mai sincer$ — scult! spuse sir rthur! lăsându-se "n speteaza 'otoliului! "ntr-o atitudine nepăsătoare$ — 5nchipuie-ţi! unchiule! că am avut aceea)i idee ca )i tine$ — Cum4 i vrut să mă ucizi+ — Drace4 )tii doar că tra/ ast'el cu pistolul! "ncât nu ratez un as la cincizeci de pa)i$$$ )i apoi aveam pe

su'let povestea cu lovitura de cuţit$$$ "nţele/i! nu+ — Dar! ne'ericitule! observă sir rthur 'ără cea mai mică iritare! dacă a) 'i murit! tu ce-ai 'i devenit+ — &#act asta m-am "ntrebat )i eu! )i vezi că e)ti "ncă pe lumea asta$ — Văd4 suntem demni unul de celălalt! nepoate$ — Da! unchiule! avem su'let! sensibilitate$$$ — (i! mai ales! .udecăm corect$ Tu ai "nţeles că ai "ncă nevoie de mine )i eu am "nţeles că "ncă nu te pot

K1




"nlocui$După acest mi)cător schimb de cuvinte! ")i strânseră mâinile cu căldură! apoi 'aţa surâzândă a lui sir rthur

deveni serioasă$ — cum! spuse el! să lăsăm /lumele )i balivernele! am venit să-mi iau adio$ — Pleci+ — ,âine dimineaţă$ — 0nde mer/i+ — 5n 8reta/ne! la erloven! "n vechiul castel seniorial pe care am intenţia să-l restaurez! după căsătoria

mea cu contesa eanne de er/az$*ir rthur pronunţă aceste cuvinte cu-n superb sân/e rece$

— &u ce trebuie să 'ac+ — *ă mai rămâi la Paris trei zile$ — (i apoi+ — poi vei pleca la *aint-,alo! unde vei a)tepta instrucţiunile mele$ — oarte bine! dar ce voi 'ace "n cele trei zile+ — Vei e#ersa "n 'iecare dimineaţă câte trei ore! ca să "nveţi la per'ecţie lovitura de o mie de 'ranci$ — 3 cunosc$ — %u )tii niciodată prea bine o lovitură de sabie! care-ţi poate aduce un milion$ — &ste adevărat$ (i apoi+ — Te vei ocupa "n acela)i timp de 8accarat$ — i /ăsit o combinaţie+ — 3 minunată combinaţie$ — Care+ — 5ntâi! continuă sir rthur! mă interesează mica *arah$ — &vreica+ — Da! "mi place 'oarte mult copila! "i vreau binele )i vreau să-i aran.ez viaţa$ — Cum vei 'ace+ — 3 vei răpi$ — Aa te uită$$$ e#clamă 2ocambole! a cărei privire scânteia$ceastă privire nu-i scăpă lui sir rthur$

— rumosule! "i spuse el! dacă-ţi trece prin cap să 'ii necuviincios cu mine! nu vei căpăta milionul$

— sta-i tot+ — %u$ 5n plus! o să te )i ucid$ — Voi 'i "nţelept! spuse 2ocambole9 dar după ce o voi răpi! unde s-o duc+ — m un plan 'oarte bine "ntocmit! răspunse sir Jilliams$ Aată-l: am re"nnoit la ?e âvre relaţii 'oarte

strânse cu-n vechi prieten din ?ondra! un strălucit hoţ de buzunare! care a lucrat cândva sub conducerea mea$ %e-am re"ntâlnit "n port9 am )tiut imediat cine este! "n timp ce el nu m-a recunoscut$ u 'ost de-a.uns douăcuvinte! pentru a mă saluta respectuos! ca un soldat pe 'ostul lui căpitan$ Pu)lamaua 'ace a'aceri destul de

bune$ re o navă de comerţ! pe care o comandă chiar el9 acasă! "ntr-un mic port din *coţia! se bucură de toatăconsideraţia9 )i-a condus a)a de bine barca! "ncât trece drept cel mai cinstit om din lume$

— Ca )i tine! spuse 2ocambole cu impertinenţă$ — Ca )i mine! spuse sir Jilliams! 'ără să pară .i/nit de comparaţie$ ohn 8ird a rămas pro'und devotat

'ostului său căpitan )i va 'ace pentru mine tot ce-i voi cere$

— 0nchiule! "l "ntrerupse 2ocambole! am impresia că-mi dai amănunte inutile$ Care este scopul+ — m meditat multă vreme asupra soartei pe care o va avea 8accarat! urmă sir Jilliams! )i am ales pentru

ea o combinaţie destul de 'rumoasă$ — %u mai spune4 — Vreau s-o trimit "n insulele ,ar[uises$ — ?a dracu4 — Vreau să-i o'er această 'rumoasă alternativă: 'ie de a deveni soţia unui antropo'a/! 'ie de a 'i mâncată

de el$ &ste o 'ată 'rumoasă$ *i/ur că! dacă )e'ul sălbaticilor nu-i va pune pe cap .umătate din coroana lui! o vaservi bine 'riptă la o mare sărbătoare a sălbaticilor! când este lună plină! de e#emplu$

— sta este o idee! spuse 2ocambole$ — Te cred$ — Dar cum se poate e#ecuta+

— Cu a.utorul prietenului meu ohn 8ird$ &l "ncarcă la ?e âvre diverse măr'uri pe care le duce "nustralia$ &chipa.ul "i este la 'el de devotat! pe cât "mi este el mie$ De alaltăieri se a'lă la Paris )i ieri l-amvăzut$

K>




— ?-ai )i văzut+ — Da$ (i cum )tiam că nu trebuie să-ţi "ncarc creierul cu prea multe noţiuni! n-am vrut să-ţi vorbesc mai

devreme$ — ohn 8ird consimte s-o ducă pe 8accarat+ — *i/ur4 3 va depune pe o pla.ă pustie! unde o vor /ăsi canibalii$ 5l cred chiar capabil = 'iindcă se pricepe

de minune la comerţ = s-o vândă pe un preţ bun vreunui sălbatic$ — Totul este 'oarte bine! unchiule9 cum vom 'ace "nsă s-o "ncredinţăm pe 8accarat lui ohn 8ird+ — sta te prive)te$ 5ţi voi trasa totu)i drumul pe care trebuie să-l urmezi$ De acum "n trei zile o vei răpi pe

micuţa evreică$ — 8un$ (i apoi+ — 3dată răpită! o vei "ncredinţa văduvei ipart$ — sta este o idee minunată$ ,ama! observă 2ocambole! este e#act 'emeia care ne trebuie pentru ast'el de

treburi$ — Văduva ipart va păzi micuţa! iar o scrisoare anonimă o va avertiza pe 8accarat că 'etiţa! răpită de un

ne/ru$$$ e vorba de ne/rul tău$$$ — Venture+ — Da$ 2ecapitulez: scrisoarea va anunţa că 'etiţa răpită de un ne/ru este "n drum spre ?e âvre$ ,isiva va

adău/a că ne/rul se va "ndrepta către o navă en/lezească! numită /o>ler ! care va pleca "n 3ceania$ 5nţele/i!deci! că-n orice caz 8accarat va pleca la ?e âvre$ Dar aici va a'la că vasul a ridicat ancora$

— (i apoi+ 'ăcu 2ocambole! care nu mai "nţele/ea nimic din planul lui sir Jilliams$ — ?a ?e âvre va a'la că /o>ler va 'ace escală la *aint-,alo! unde va rămâne trei sau patru zile$ tunciea va lua ni)te cai de po)tă )i va călători pe uscat spre *aint-,alo$ ici ea va /ăsi vasul /o>ler "n radă$ *e vaduce la bord )i atunci va 'i rândul lui ohn 8ird să acţioneze$

— Toată combinaţia asta este /reu de e#ecutat! murmură 2ocambole$ — Dacă n-o scoţi la cap "n mod onorabil! replică sir Jilliams cu accentul său calm )i poruncitor "n acela)i

timp! pretinzând să 'ie ascultat orbe)te! atunci e si/ur că nu e)ti demn de milionul pe care ţi l-am pre/ătit$ceste cuvinte avură e'ectul unei lovituri de pinten$

— oarte bine! spuse 2ocambole! vei 'i mulţumit9 pleacă lini)tit! mă ocup eu de toate$ m doar o obiecţie!dacă-mi permiţi$

— *pune$ — De ce trebuie s-o ducem pe 8accarat până la *aint-,alo+

— Tocmai asta e partea poetică a combinaţiei$ Dacă 8accarat ar 'i târâtă "n 3ceania de un ticălos oarecare!ar 'i o răzbunare cum se vede "n 'iecare zi )i pe care ea n-ar aprecia-o su'icient! "n timp ce eu vreau ca ea să)tie e#act cine o trimite să se pre'acă "n 'riptură$

— r putea să i-o spună ohn 8ird$ — %u! i-o voi spune chiar eu$ — 0nde+ — ?a bordul vasului /o>ler $ — Cum+ — erloven este la o le/he de *aint-,alo$ Tu )tii bine că acum 8accarat are o "ncredere absolută "n mine!

o "ncredere 'ără mar/ini$ — (i ce trebuie să 'ac cu micuţa evreică+ — 3 vei ru/a pe văduva$ ipart s-o păzească cu cea mai mare atenţie$

— &a va rămâne la Paris+ — Da! până la "ntoarcerea mea$ — (i-n trei zile te voi a.un/e+ — Tu te vei "mbarca cu ohn 8ird )i cu Venture la ?e âvre )i vei veni la *aint-,alo$ ici "ţi voi aran.a o

nouă discuţie "ntre patru ochi! care va 'i "ntreruptă de rmand$$$ — 5nţele/$ — Pricepi 'oarte bine ce se "ntâmplă după aceea nu mă mai prive)te$ rmand se va hotăr" să te

pedepsească )i tu-ţi vei aminti că o lovitură de sabie bine aplicată poate aduce "n timp )i-n spaţiu un milion de'ranci$

— *uperb4 *uperb4 stri/ă 2ocambole! cu admiraţie$ — ,âine dimineaţă! "ncheie sir Jilliams! te vei urca pe cal )i vei mer/e până "n pădurea Vincennes! unde

vei vedea la intrarea castelului cârciuma cu 'irma: -a întâlnirea vânătorilor $ Vei intra )i-l vei /ăsi pe ohn 8ird9"l vei recunoa)te după aspectul său britanic! are un păr ro)u ca morcovul )i-un abdomen respectabil9 pentrumai multă si/uranţă! "l vei "ntreba dacă-l cunoa)te pe căpitanul Jilliams$ Când veţi 'i si/uri amândoi de

K;




identitatea celuilalt! vă veţi "nţele/e asupra a ceea ce aveţi de 'ăcut$ &l a primit de la mine instrucţiuniamănunţite$

*punând aceste cuvinte! sir rthur Collins se ridică! ")i "ncheie haina albastră! ")i puse pălăria pe păru-i blond )i era /ata să iasă! după ce "ntinsese mâna lui 2ocambole! când apăru pretinsul valet ne/ru! purtând otavă de ar/int pe care se /ăsea o scrisoare$

&ra invitaţia baronului de ,anErve adresată marchizului don Ani/o de los ,ontes$,archizul rupse si/iliul! citi scrisoarea )i o "ntinse vizitatorului său$

— oarte bine4 spuse sir Jilliams! nu văd nici un inconvenient ca să te amuzi$ De alt'el este 'oarte bine să

mer/i "n lume! "n 'elul ăsta nu e)ti con'undat cu-n rău'ăcător obi)nuit$După ce plasă această /lumă! sir Jilliams plecă$

$ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $5n timp ce invitaţia baronului de ,anErve "i a.un/ea lui don Ani/o! bruna doamnă de *aint-lphonse se

"ntorcea "n strada PEpiniFre$8accarat )i contele o a)teptau$

— &i! "ntrebă prima! baronul va da balul+ — ără "ndoială$ — Când+ — ,âine$ — cest baron! râse 8accarat! ţine cu orice preţ să-mi 'ie a/reabil$ — Aar eu! spuse doamna de *aint-lphonse! vin să primesc instrucţiunile$8accarat tresări )i păru u)or stin/herită$

— &ste destul de /reu de e#plicat! scumpa mea$ — iurea4 'ăcu doamna de *aint-lphonse! "nţele/ )i din .umătăţi de cuvinte$ — 5ntâi! trebuie să-ţi spun cine este acest don Ani/o$ — oarte bine$ — *au! cel puţin! ceea ce bănuim noi că este$ Când vei )ti toate astea! vei "nţele/e$ — scult$ — Don Ani/o de los ,ontes este un marchiz de comedie$ — Cum sunt atâţia! spuse tânăra 'emeie! arătându-)i dinţii albi "ntr-un zâmbet lar/$ — &ste 'oarte brunet la păr! măsliniu la 'aţă! totul dovedind ori/ine-ai transoceanică$

— %u l-am văzut niciodată$ — Dar! continuă 8accarat! s-ar putea 'oarte bine ca! "nainte de a 'i brunet! să 'i 'ost blond$ *-au mai văzutcazuri de-astea$ De alt'el! dacă nu mă "n)el! acest marchiz don Ani/o de los ,ontes se numea "nainte ast'el$

— sta este mai /reu de constatat$ — (tiu$ — Totu)i$$$ cu timpul$$$ — Dacă el )i omul pe care-l bănuiesc sunt aceea)i persoană! reluă 8accarat! trebuie să aibă un semn

particular$ — 0nde+ — Pe piept! "n partea stân/ă$ — Ce semn+ — Cicatricea unei lovituri de pumnal$

— ha+4 — 2ana trebuie să 'ie abia vindecată$ — Cam cât de veche este+ — Cam de trei luni$ — tunci se poate constata u)or$Doamna de *aint-lphonse o privi semni'icativ pe 8accarat$

— i! deci! un mare interes să descoperi adevărata identitate a acestui om+ "ntrebă ea interesată$ — oarte mare$ — 5l iube)ti+ — Doamne 'ere)te4 'ăcu 8accarat cu-n /est de dez/ust$ — *cumpă prietenă! spuse contele de rto'' pentru a pune capăt conversaţiei! 'iindcă doamna de *aint-

lphonse a "nţeles per'ect misiunea pe care i-o dăm! vreau s-o lămuresc mai bine! adău/ând câteva cuvinte:

don Ani/o = dacă este omul care credem noi = este un mizerabil care ne-a .e'uit )i care "ncearcă să neasasineze$

Doamna de *aint-lphonse tremură$

K




— Dar! adău/ă contele! nu trebuie să aveţi nici o teamă$ Dacă este el! "l vom reduce imediat la neputinţă$ — (i dacă nu este el+ — %imeni pe lume nu va )ti că l-am bănuit pe marchizul don Ani/o de las ,ontes$ — Dar "n primul caz va trebui să-l trădez$ — (i-n 'elul acesta veţi demasca un ticălos! spuse contele rto''$ — (i dacă mă ucide+ — %u vă temeţi de nimic! vă vom prote.a9 )i apoi remarcaţi! continuă contele! că nu 'aceţi altceva decât să

comiteţi o mică indiscreţie! care vă va 'i plătită cu o sută de mii de 'ranci$ — sta este adevărat! spuse doamna de *aint-lphonse! căreia cuvintele Go sută de mii de 'ranciH "i

risipiră ultimele ezitări$ ?a revedere$ Poimâine veţi )ti totul sau "mi voi pierde renumele$Doamna de *aint-lphonse plecă$

— Cred! murmură 8accarat! plină de "ncredere "n viitor! că voi s'âr)i prin a-l avea "n mână pe sir Jilliams$

Ca"i#olul CI

?a douăzeci )i patru de ore după balul dat de domnul baron de ,anErve = bal ale cărui "ntâmplări suntne"nsemnate! cu e#cepţia uneia sin/ure! pe care cititorii no)tri o bănuiesc = doamna Charmet citi următoareascrisoare! trimisă pe adresa contelui rto''! dar pe care tânărul rus i-a trimis-o 'ire)te! imediat$

„$cumpa mea *accarat, )rietena ta, doamna de $aint"Alphonse, se %ră(eşte să ia pana şi să"ţi scrie cu mânuţa ei al(ă, privitor la

prote2atul tău, marchiul don 0ni%o de los Montes.&u tot aerul său săl(atic, (railianul este (lând ca un miel.

5nchipuie"ţi, scumpa mea, că acest simpatic Man'rve l"a îm(i(at aşa de (ine cu şampanie, încât, devenite7cesiv de sentimental, tânărul fiu al tropicelor a căut la picioarele mele într"o sală de 2oc pustie, foarteîndră%ostit şi (eat ca un muşchetar.

9ste atât de (eat, că la ora actuală mai doarme încă pe o canapea. Dacă acest (ăiat n"are tutore, tre(uieneapărat să"i %ăsim unul.

)rietena ta, de $aint"Alphonse. ).$. 1 Apropo, cu proprii mei ochi am o(ţinut informaţiile pe care le doreşti. 5n partea dreaptă a

pieptului, marchiul are o foarte frumoasă cicatrice triun%hiulară, ale cărei (ue roşii sunt a(ia închise. ?icum dormea de nu l"ai fi treit nici cu tunul, mi"am muiat (atista într"o picătură de parfum şi"am putut săconstat că coama lui nea%ră este, de fapt, de"un (lond splendid. 9ste un marchi prost vopsit.

Aştept noi instrucţiuni. &e tre(uie să fac4”

Când această scrisoare a.unse la doamna Charmet! tânăra 'emeie era sin/ură$ 3 citi cu atenţie )i murmură: — cum ultima mea "ndoială s-a risipit! marchizul don Ani/o de los ,ontes )i vicontele de Cambolh sunt

una )i aceea)i persoană$8accarat sună$ păru bătrâna /uvernantă$

— ,ar/uerite! "i spuse ea! cheamă-mi trăsura$ Aes astă seară )i nu voi reveni decât mâine$ 5ţi "ncredinţez'etiţa! să ai mare /ri.ă$

— Doamna poate să 'ie lini)tită! spuse 'emeia$

8accarat aler/ă la contele rto''$Tânărul rus se a)tepta la această vizită! de când primise scrisoarea! doamnei de *aint-lphonse$

— Aată4 spuse 8accarat! "ntinzându-i scrisoarea$Contele o citi$

— cest om! spuse el! este cu si/uranţă vicontele de Cambolh$ Ce-i de 'ăcut+ — &#act asta trebuie să decidem$8accarat rămase un moment /ânditoare$

— Prietene! stri/ă ea deodată! )tii că domnul de er/az! soţia sa )i ticălosul sir Jilliams au plecat ieridimineaţă$

— ,i-ai spus$ — Care este rostul acestei plecări nea)teptate+ %u )tiu! dar sunt convinsă că este vorba de o nouă ma)inaţie

de-a lui sir Jilliams$ Cred! deci! că trebuie să ne /răbim$ — i dreptate! spuse contele$ — Prin urmare acest om! pretinsul marchiz! trebuie să se a'le "n mâinile noastre chiar astăzi! astă seară$$$ ca

KI




sub ameninţarea morţii! să mărturisească in'amia lui sir Jilliams )i atunci "l vom ierta! "i vom dărui viaţa$ — Ceea ce spui este lo/ic! observă contele! dar /reu de e#ecutat$ — De ce+ — 5n primul rând! pentru că acest om trebuie să 'ie permanent ne"ncrezător$ — (i el )i sir Jilliams au "ncredere "n mine$ — poi! pentru că este "ntotdeauna periculos să ataci un om "n plin Paris! "ntr-o casă cu locatari$ Comisarul

de poliţie ar putea considera 'oarte /rav a)a ceva$ — ici ai dreptate$

— 5n 'ine! continuă contele! cine-ţi spune că va vorbi chiar sub ameninţarea morţii+ — Va trebui să o 'acă! sau "l vom ucide 'ără mena.amente$8accarat medita$

— scultă! spuse ea9 doamna de *aint-lphonse are o mică vilă la două le/he de Paris! pe malul ,arnei la*aint ,aurice$ &ste izolată de orice locuinţă )i la unsprezece seara te poţi crede "n pustiu$ colo trebuie săacţionăm$

— Pre'er acolo decât "n strada *aint-?azare$8accarat luă o pană )i-i scrise doamnei de *aint-lphonse$

„$cumpă prietenă,!ino imediat la contele Artoff, vei primi instrucţiuni amănunţite.

Arde imediat scrisoarea şi ai încredere în mine. *accarat”.

3 oră mai târziu! doamna de *aint-lphonse sosi$ — *cumpa mea! "i spuse 8accarat! ce-ai 'ăcut cu brazilianul tău prost vopsit+ — plecat de la mine după prânz$ — Când trebuie să-l vezi din nou+ — stă seară$ — ?a ce oră+ — 5ntre zece )i unsprezece$ — oarte bine4 Vila ta de la *aint ,aurice "ţi mai aparţine+ — 8ine"nţeles$

— i 'ace bine să dormi acolo$ — Ce idee4$$$ — Pentru astă seară voi 'i camerista ta! continuă 8accarat$ — Tu+ — Da4 Vei vedea că mă voi achita 'oarte bine de obli/aţii$ — Dar$$$ brazilianul+ — 5i vei scrie$$$ va veni acolo$ — ie! spuse doamna de *aint-lphonse$ — &u! adău/ă contele care tăcuse până atunci! voi 'i vizitiul dumneavoastră$ — Cum doriţi$ 5i voi scrie brazilianului$$$ Dar ce să-i scriu+ — )teaptă! "ţi voi dicta$Doamna de *aint-lphonse se a)eză la o masă )i a)teptă$

8accarat "i dictă:

„$cumpe marchi,@ (iată femeie 1 în situaţia mea 1 suferă deseori tiranii multiple.

)rima care mă năpăstuieşte se numeşte prinţul ... )rinţul este %elos, chiar când se află la distanţă3 a plasat în 2urul meu o duină de spioni, care au %ăsit

prea lun%ă unica viită pe care mi"aţi făcut"o. )rintre numeroşii săi amici, se numără şi contele Artoff, pecare nu l"am mai văut de trei luni şi care mi"a scris, cerându"mi să (em împreună o ceaşcă de ceai astă

seară.&red că înţele%eţi că mă %ră(esc să părăsesc casa din oraş şi să mă retra% în cea de la ţară.

)lec astă seară la orele opt, împreună cu camerista mea, care"mi va aduce de mâncare de la ca(aretulvecin.

Dacă vă atra%e o plim(are pe malul apei, veniţi la $aint Maurice, către ora când tre(uia să fiţi la mine în strada $aint"-aare”.

KK




— cum! spuse 8accarat! semnează )i lasă scrisoarea portarului tău$ Când va veni don Ani/o! o să i-o dea$ — *cumpa mea! observă contele! care ascultase lectura pe care doamna de *aint-lphonse o 'ăcuse cu /las

tare după ce scrisese! nu ţi-e teamă că don Ani/o! a.un/ând la doamna de *aint-lphonse pe la zece sauunsprezece seara! va renunţa să mai mear/ă la *aint ,aurice+

— %u! spuse 8accarat$ — Totu)i! ora e "naintată$ — Dra/ul meu! "ncheie discuţia 8accarat! scrisoarea este destul de rece ca să nu lase să se bănuiască vreo

cursă$ Don Ani/o nu va vedea decât chemarea la o "ntâlnire )i se va duce$r/umentul părea .ust! contele se "nclină$

Ca"i#olul CII

*ă ne ocupăm acum de marchizul don Ani/o de los ,ontes$?-am văzut pentru ultima oară! "n urmă cu două zile! la hotelul ,aurice! discutând "ntre patru ochi cu sir

Jilliams$ %e amintim că sir Jilliams ")i luase ziua bună de la 2ocambole! dându-i dispoziţii )irecomandându-i să mear/ă călare a doua zi dimineaţa "n pădurea Vincennes! unde urma să-l /ăsească pe ohn8ird "ntr-o cârciumă$

,archizul don Ani/o de los ,ontes e#ecută cu promptitudine ordinele )e'ului său: se urcă dis-de-dimineaţă

pe cal )i se "ndreptă spre pădurea Vincennes$ @ăsi 'ără /reutate cârciuma indicată! aruncă 'râiele ne/rului său!care-l "nsoţise! )i intră "n unica sală a cârciumii! unde trona maiestuos o 'ostă vivandieră! redată de mult vieţiicivile )i pe care /ustul pronunţat pentru vechea carieră o "mpinsele să se stabilească "n apropierea 'ortuluiVincennes Doi soldaţi beau "ntr-un colţ9 privirea cercetătoare a marchizului căută de/eaba$$$ %u se vedea niciurmă de en/lez$

— Pu)lamaua să-)i 'i bătut .oc de sir Jilliams+Prete#tând căldura! setea )i nevoia de odihnă! se a)eză la o masă )i ceru să i se aducă bere$

%eobi)nuită cu persoane a)a de ele/ante! cârciumăreasa se pierdu "n plecăciuni )i se /răbi să-l servească pe'rumosul /entilom$

2ocambole /oli câteva halbe de bere! a)teptă o oră )i nu văzu pe nimeni venind$ Totu)i! continuă săa)tepte$$$

5n s'âr)it! "ntr-un târziu! un bărbat apăru "n pra/ul cârciumii$ cesta corespundea semnalmentelor pe care

sir Jilliams le dăduse lui 2ocambole$ &ra destul de /ras! mic de statură! cu umeri pătraţi! cu mâini )i picioareenorme$ r 'i putut ucide un taur cu o lovitură de pumn! iar o lovitură de picior ar 'i 'ost su'icientă să lansezeo corabie la apă$ 3 bluză )i o )apcă de marinar "i trădau de la distanţă pro'esia$ runcă o privire piezi)ă sprene/rul care ţinea caii "n 'aţa casei! apoi către marchiz! care era ocupat cu 'umatul )i cu /olirea ultimei halbe de

bere$&n/lezul intră9 cu-n accent britanic 'oarte pronunţat! ceru să i se servească un /in$

— m o bere e#celentă! "i răspunse cârciumăreasa$ — 5ntr-adevăr! e#celentă! spuse marchizul$ceste cuvinte 'ură su'iciente pentru a risipi nehotărârea en/lezului$

— 8erea e 'adă$ Dar un bun en/lez! cum este ohn 8ird! nu poate muri de sete$ %umele de ohn 8ird! dibaci pronunţat! "l convinseseră pe 2ocambole că acesta era omul lui$ — Ceea ce spuneţi dumneavoastră! spuse el privindu-l pe noul venit! coincide cu vorbele unui bun prieten

de-al meu! căpitanul Jilliams$ — 5l cunosc! spuse ohn 8ird$&l puse halba de bere pe masa marchizului$

— Vorbiţi en/leza+ "ntrebă el$ — Da4 răspunse marchizul$Cârciuma era /oală$ Cârciumăreasa plecase )i se a)ezase la soare! prea departe de cei doi clienţi! pentru a

putea auzi conversaţia lor$ De alt'el! ei vorbeau "n en/leză! limbă pe care cu si/uranţă că 'osta vivandieră n-o"nţele/ea$

— Vă cer iertare! domnule! spuse ohn 8ird! dacă v-am 'ăcut să a)teptaţi$ — 5ntr-adevăr$$$ spuse 2ocambole$ — ?a intrarea "n pădure! am 'ost "nsă oprit de un om pe care nu l-am văzut de doi ani$$$ Cred că observaţi

că mai sunt "ncă emoţionat$ — Cine era+ — 0n om căruia "i datorez mai mult decât viaţa$

KL




— )a4 — 5nchipuiţi-vă! continuă ohn 8ird! este o poveste "ntrea/ă$$$ din acelea pe care le /ăse)ti doar "n cărţi$2ocambole nu părea curios să )tie cine este acest om! dar ohn 8ird continuă! cu calmul pe care "l au

en/lezii "n tot ceea ce 'ac$ — *unt doi oameni pe lumea asta cărora le sunt devotat cu trup )i su'let: celui despre care vă vorbesc )i

căpitanului Jilliams$ceste vorbe stârniră interesul lui 2ocambole$

— cum chiar că "ncepe să mă intereseze! ")i spuse acesta$ Aa să vedem cine poate 'i acela care )i-a

asi/urat devotamentul acestui tip$ — Trebuie să vă spun! tânărul meu prieten! reluă 'amiliar ohn 8ird! /olindu-)i paharul! că nu sunt

sentimental de 'elul meu )i că viaţa unui om nu 'ace pentru mine nici cât o ceapă de/erată$ m 'ost corsar! am'ăcut comerţ cu ne/rii! am servit sub ordinele lui sir Jilliams la ?ondra )i nu cred să 'i plâns decât de trei ori"n viaţă$

— &i )i+ 'ăcu 2ocambole! care /ăsea preambulul puţin cam lun/$ — &i bine! am impresia că eram /ata să plân/ de bucurie văzându-l pe conte$ — &ste chiar conte+ — &ste un conte adevărat4 Când mi-a strâns mâna! am crezut că am să mă su'oc de emoţie$ — (i când "mi veţi povesti cum v-a salvat viaţa contele+ "ntrebă 2ocambole$ — Chiar acum! pe scurt$ — *ă auzim! suspină marchizul$(i-n sinea lui ")i spuse:

— Trebuie să recunosc că-n cele mai neinteresante povestiri e#istă amănunte care-ţi pot 'olosi$ — &ram la msterdam! acum doi ani! continuă ohn 8ird! )i "ncărcăm mar'ă pentru Andia$ De )ase luni

navi/am "mpreună cu o 'rumoasă portu/heză! cu părul ne/ru )i ochi alba)tri$ 3 iubeam cum iube)te pe)teleapa$ ?-a) 'i stran/ulat )i pe dracu dacă ar 'i "ndrăznit să se uite la ea$ Trebuie să vă spun că era cât pe-aci s-o

pierd$$$ micuţa ar 'i ars ca o torţă vie! dacă domnul conte nu mi-ar 'i venit "n a.utor$ — Dar ce i s-a "ntâmplat+ — Debarcând la msterdam! i-am "nchiriat un 'rumos apartament "ntr-o casă ele/antă din port$ 5ntr-o

noapte! "n timp ce dormeam la bordul vasului! ancorat la chei! m-a trezit secundul )i mi-a zis: GVino să vezi unincendiu pe pământ4H ,-am ridicat! am urcat pe punte )i am privit$$$ ,ii de draci4 ardea chiar casa Pi/uitei$$$,-am aruncat "ntr-o barcă! am a.uns pe chei! am aler/at$$$ un brâu de 'lăcări "ncon.ura casa$$$ *us! la o

'ereastră! o 'emeie despletită stri/a după a.utor$$$ &ra Pi/uita$ Chiar "n acea secundă! un tânăr străbătumulţimea se aventură pe o scară care "ncepuse să ardă! pătrunse "n casă! trecu printre plan)euri prăbu)ite! văzude douăzeci de ori moartea "n câteva secunde )i o salvă pe Pi/uita! aducând-o le)inată$

$ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ — &i bine! spuse ohn 8ird! omului care mi-a salvat sin/ura 'emeie pe care am iubit-o i-a) da sân/ele meu!

picătură cu picătură! dacă mi-ar cere-o$ Când mi-a strâns mâna! am plâns de bucurie! ca un copil$$$ ii atent!termină en/lezul! dacă sir Jilliams mi-ar cere vasul! cu tot ce am! a) 'i "n stare să i le dau9 dar dacă domnulconte mi-ar cere să-l ucid pe căpitanul Jilliams! a) 'ace-o 'ără să clipesc$

— (i cum se nume)te acest conte+4 "ntrebă 2ocambole$ — &ste rus$ — 2ocambole tresări$

— Cum se nume)te+ insistă el$ — Contele rto''! răspunse ohn 8ird$?a auzul acestui nume! 2ocambole tremură )i crezu! un moment! că "ntre/ e)a'oda.ul răzbunării lui sir

Jilliams se va prăbu)i ca un castel din cărţi de .oc$

Ca"i#olul CIII

După ce pronunţase numele contelui rto''! ohn 8ird dădu pe /ât halba$ %u remarcase tulburarea lui2ocambole! care devenise alb ca varul )i continuă cu volubilitate:

— Dar nu despre asta este vorba! am venit să vă văd pentru alt motiv! despre care mi-a vorbit ieri căpitanulJilliams$

— i dreptate! spuse 'alsul marchiz! re/ăsindu-)i sân/ele rece$m venit pentru a primi ordinele dumneavoastră$

— oarte bine$

KM




— *e pare că este vorba să răpim "ntâi o 'etiţă+ — Da$ — (i apoi să conducem o 'rumoasă doamnă la sălbatici+ — &#act$5n timp ce-i răspundea lui ohn 8ird! 2ocambole 'ăcea raţionamentul următor:

— &ste evident că ohn 8ird ţine să treacă drept cel mai cinstit om din lume "n ochii contelui rto''$ %utrebuie! deci! să mă tem că va divul/a combinaţia9 dar! pe de altă parte! dacă ohn 8ird o vede pe 8accarat cucontele! totul este pierdut$ otărât lucru! unchiul are /hinion la .oc9 /ăse)te "ntotdeauna buturu/a mică! care sărăstoarne carul mare al combinaţiilor lui$ %-are noroc4

— ?a ce vă /ândiţi! domnule+ "ntrebă ohn 8ird! care observă că 2ocambole devenise visător$ — ,-am /ândit la mi.locul cel mai si/ur de a răpi 'etiţa! răspunse el$2ocambole continuă să-)i spună:

— 3dată micuţa răpită! dacă 8accarat va aler/a după /o>ler va 'i cu si/uranţă "nsoţită de conte! )i dacăohn 8ird )i contele a.un/ 'aţă "n 'aţă! suntem pierduţi$ Trebuie să mă hotărăsc pe loc$

poi spuse tare: — 2ăpirea este 'oarte /reu de e#ecutat scumpul meu ohn 8ird$ — iurea4 'ăcu en/lezul! un marinar ca mine! care a 'ost )i hoţ de buzunare! l-ar răpi )i pe dracu$$$

5ncredeţi-vă "n mine$$$ %umai că$$$ — Ce+$$$ "ntrebă 2ocambole$

— Trebuie să cunosc e#act locurile )i obiceiurile casei "n care vom opera$ — *ă 'iţi astă-seară! la orele opt! "n strada *ena! colţ cu strada ,azarin! răspunse 2ocambole$ Voi veni cunoi in'ormaţii )i vom alcătui un plan$

2ocambole se ridică! aruncă cinci 'ranci pe masă )i "ntinse mâna lui ohn 8ird$ — ?a revedere! "i spuse el! ne vedem deseară$De când en/lezul "i mărturisise devotamentul său 'aţă de contele rto''! 2ocambole stătea pe /himpi9 ohn

8ird "i spusese că l-a "ntâlnit pe conte$ ără "ndoială că-l "ntâlnise "n pădurea Vincennes$ 3ri soarta! care areuneori combinaţii per'ide! putea = dacă el ar 'i ie)it "mpreună cu ohn 8ird din cârciumă = să-i pună 'aţă "n'aţă cu contele$ Tocmai o ast'el de "ntâlnire voia s-o evite cu orice preţ domnul marchiz don Ani/o de los,ontes$

— Pe deseară4 repetă el$*ări vioi "n )a )i se /răbi să iasă din pădure "n /alop! lăsându-l pe .upân ohn 8ird să plece lini)tit! cu pasul

omului cinstit! căruia totul "i surâde "n viaţă$Timp de douăzeci de minute! marchizul don Ani/o de los ,ontes! "ntoarse pe toate 'eţele ideea "n/rozitoarecă! dacă ohn 8ird ar 'i a'lat că micuţa pe care trebuia să o răpească )i 'emeia pe care trebuie să o predeacanibalilor erau prote.atele contelui! nu numai că ar 'i renunţat să e#ecute ordinele lui sir Jilliams! dar

probabil că l-ar 'i trădat$ %umai că omul se obi)nuie)te 'oarte repede cu pericolul$ După ce au trecut douăzeci de minute! intrând

călare "n curtea hotelului ,aurice! marchizul era pe .umătate lini)tit$ — leacuri4 ")i spuse el! să răpim totu)i copilul$ Dacă recunoa)terea trebuie să aibă loc! ea nu poate avea

loc decât la bordul lui /o>ler ! )i cel mai simplu este să aran.ăm ca domnul conte de rto'' să nu poată 'i lân/ă8accarat$

ceastă ultimă re'lecţie trezi deodată o nouă idee "n mintea lui 2ocambole$ — ?a dracu4 ")i spuse el! la nevoie "l voi ucide "n duel pe domnul conte4 ?ovitura de o mie de 'ranci n-a

'ost inventată de/eaba$5ntors acasă! domnul marchiz don Ani/o de los ,ontes se "nchise "n cameră cu ne/rul său )i-i spuse:

— Cumetre Venture! nu am nevoie de tine astăzi$ i să mer/i "n strada landre )i ai s-o /ăse)ti pe văduvaipart! pe care! de alt'el! o cuno)ti$ Venture se "nclină$

— i s-o anunţi că-i vom "ncredinţa "n curând o mică pensionară )i-i vei indica să se prezinte "n strada8uci! la doamna Charmet! o 'emeie caritabilă )i pioasă! pentru a-i cere un a.utor$ 8ine"nţeles că nu-)i va spuneadevăratul nume )i va indica o altă adresă decât a ei$

— &i! nu4 e#clamă Venture$ — Cu aceea)i ocazie! continuă 'alsul marchiz! va lua in'ormaţii cu privire la topo/ra'ia interioară a casei!

despre obiceiurile doamnei Charmet )i ale servitorilor săi! )i va "ncerca să a'le unde se culcă de obicei o tânărăevreică! numită *arah! care-i place 'oarte mult )e'ului$

— oarte bine! replică Venture$ Deseară! la )apte! domnul va avea toate in'ormaţiile pe care le dore)te$Venture plecă$*eara! e#act la ora indicată! reveni$

KN




— &i bine! "ntrebă 2ocambole care tocmai se pre/ătea să plece! ce noutăţi ai+Venture se a)eză cu 'amiliaritatea valetului care este! "n acela)i timp! complicele stăpânului:

— Doamna ipart! spuse el! a 'ost astăzi "n strada 8uci$ — )a+ — Doamna Charmet nu era acasă$ — Cine a primit-o+ — 3 bătrână servitoare numită ,ar/uerite! pe care stăpâna sa a pus-o să dea pomeni "n lipsa ei$ ,ama

ipart a povestit o istorie atră/ătoare! a obţinut zece 'ranci$$$ )i planul e#act al casei$ Casa are "n 'aţă o curte!

ale cărei ziduri nu sunt prea "nalte$ *e intră printr-un vestibul mare$ 5n dreapta! sunt bucătăriile )i o'iciul9 "nstân/a = un salon! ")i "n 'und = o cameră unde doarme doamna Charmet$ ,icuţa doarme lân/ă ea$ *au! cel

puţin! a)a se poate deduce! văzând două paturi "n aceea)i cameră$ — Cum a reu)it să pătrundă "n camera de culcare+ "ntrebă 2ocambole mirat$ — oarte natural! urmând-o pe bătrâna servitoare! când s-a dus să ia cei zece 'ranci din camera stăpânei$ — sta-i tot+ — %u$$$ ,ai e#istă unele amănunte$ — *ă le auzim$ — Doamna Charmet lipse)te des seara! se "ntoarce "ntre zece )i unsprezece! uneori chiar la miezul nopţii$

?ân/ă ea trăiesc micuţa evreică! servitoarea numită ,ar/uerite )i un bătrân camerist$ — re! totu)i! o trăsură+ — Da! cel puţin o trăsură$ Dar vizitiul se "ntoarce "n 'iecare seară la el acasă! bătrânul camerist doarme la

mansardă! ,ar/uerite are camera ei "n stân/a bucătăriei! camera 'iind le/ată de cea a stăpânei printr-unculoar$

— Văd că mama are "n continuare ochi buni )i picioare bune$ *ărmana bătrână! mi-era teamă să nu 'i"mbătrânit$

Venture scoase din buzunar un mic pachet "nvelit cu /ri.ă "n hârtie$ — Ce este asta+ — 3 surpriză pe care v-a pre/ătit-o mama ipart$Oicând această! des'ăcu pachetul$

— ici sunt mula.ele broa)telor$ 5n 'elul acesta nu vom spar/e nici o u)ă$ — Per'ect4 stri/ă 2ocambole! mama a avut "ntotdeauna un cap /rozav$poi "i spuse lui Venture$

— i să mer/i "n 'obur/ul *aint-ntoine! "n colţul străzii ?appe$ (tii unde+ — ?a lăcătu)$$$ — &#act$ — Dracu )tie dacă o să mă recunoască "n pielea asta nea/ră$ — i să-i spui cuvântul de ordine )i-ţi va 'ace două chei după mula.e$ — m uitat să vă spun că prima este de la poarta pentru trăsuri )i a doua de la u)a casei$ &ste tot ce avem$$$

Dar odată a.un)i "n vestibul$$$ — Vom spar/e celelalte u)i! spuse rece 2ocambole$ stă seară te vei duce s-o vezi pe marna ipart!

adău/ă el$ Trebuie să se "nvârtească mâine "n .urul casei )i să "ncerce să a'le la ce oră va ie)i doamna Charmet"n cursul serii$

— oarte bine! răspunse Venture plecând$Domnul marchiz don Ani/o de los ,ontes ie)i pe .os din hotelul ,eurice! opri prima trăsură de piaţă care

trecea )i a.unse cu ea "n strada *enei$ ici! pentru mai multă si/uranţă! plăti vizitiul )i-l concedie$De această dată! ohn 8ird nu mai "ntârzie la "ntâlnire$ .unse chiar puţin "naintea orei opt )i marchizul "l

/ăsi plimbându-se "n sus )i "n .os pe strada ,azarin$Dar 2ocambole! "n scurtul traiect pe care-l parcurse! ")i adresase un discurs lun/ )i plin de sens! care-i

modi'icase "n mod substanţial planurile$ — &ste evident! ")i spuse el! că atunci când sir Jilliams mi-a ordonat s-o răpesc pe *arah cu a.utorul lui

ohn 8ird! el nu )tie cât "i este de "ndatorat acesta contelui rto''$ 3ri! dacă ohn 8ird ne a.ută să dămlovitura! va )ti nu numai locul unde a acţionat! ci va )ti destul de multe pentru a ne suci /âtul! dacă tânărul rus!a'lând adevărul! i-o va ordona$ m o idee care va merita elo/iile lui sir Jilliams$ 3 voi răpi pe micuţă numaicu Venture! 'ără să cer la "nceput a.utorul lui ohn 8ird$ vem! mula.ele broa)telor )i vom ale/e o oră când8accarat va 'i plecată$ Dacă este nevoie! vom suci /âtul celor doi servitori$ Totul este simplu ca bună ziua )ine-am 'ace de râs meseria! dacă am 'olosi trei oameni pentru o asemenea ba/atelă$ Dar dacă ne putem lipsi

'oarte bine de serviciile lui ohn 8ird pentru răpirea 'etiţei! avem neapărat nevoie de a.utorul lui pentru a otrimite pe 8accarat sălbaticilor$ sta "nseamnă că trebuie suprimat cu orice preţ contele rto''$

(i 2ocambole se /ândi la mi.loacele de a se debarasa cât mai repede de tânărul rus sau cel puţin de a-l

L<




separa pentru moment de 8accarat$&ra mai puţin u)or decât crezuse "n prima clipă )i! pe măsură ce re'lecta! discipolul lui sir Jilliams ")i

dădea seama că trebuie să renunţe la proiectul pe care-l concepuse la "nceput! de a-l ucide pe conte "n duel$ 0nduel cu contele "nsemna să atra/ă asupra lui atenţia "ntre/ului Paris! la numai trei zile după povestea cundrEa$ 2enunţă deci la această soluţie$

— Dacă această ne'ericită a'acere Van-op n-ar 'i dat /re)! /ândi el! am 'i putut conta )i pe acest e#celentmaior Carden$$$ Dar poate că ar consimţi$$$ "n caz că-i va conveni preţul4$$$

2ocambole se opri la această idee! dar "ncă nu era hotărât "n momentul "n care trăsura a.unse la intrareastrăzii ,azarin$

ici se /ăsi 'aţă "n 'aţă cu ohn 8ird! care sosise "naintea lui la "ntâlnire$ără nici un 'el de introducere! tânărul nostru "l luă pe en/lez de braţ )i-l duse spre chei$

%oaptea era "ntunecoasă! cheiul pustiu! bătea un vânt rece$ 2otindu-)i privirea de .ur-"mpre.ur! 2ocambolese convinsese că nu era nimeni "n apropiere$

— *untem /ata+ "ntrebă ohn 8ird$ — %u "ncă$ — ţi obţinut in'ormaţiile+ — %u$ — De ce nu+ — Pentru că putem reu)i lovitura 'ără să producem prea mult z/omot$

— Cum a)a+ — Copila iese uneori sin/ură$ — )a$ — ,i-am postat ne/rul "ntr-un loc propice$ Dacă nu va reu)i! atunci vom ataca locuinţa$ — )a mai mer/e4 spuse ohn 8ird! care nu bănui nici un moment ne"ncrederea interlocutorului său$ — 5n orice caz! reluă 'ostul pre)edinte al GValeţilor de CupăH! să 'iţi mâine seară! la orele unsprezece! pe

bulevard! colţ cu strada elder$ Dacă ne/rul meu n-a reu)it să dea lovitura sin/ur! ne veţi a.utaohn 8ird strânse mâna lui 2ocambole$

— Pe mâine! spuse el! sunt 'oarte mulţumit că lucrez pentru căpitan$$$ohn 8ird plecă$2ămas sin/ur! domnul marchiz don Ani/o de los ,ontes se re'u/ie pentru moment sub arcadele palatului

,azarin! căci "ncepuse să plouă puţin9 a)teptând cu răbdare să treacă o trăsură /oală! ")i reluă /ândurile cu

privire la contele rto''! a cărui suprimare i se părea acum strict necesară$ — ,aiorul Carden! ")i spuse el! nu-l va ucide pe contele rto'' 'ără douăzeci de mii de 'ranci avans )i "ncăo dată pe atâta = după$ &ste prea scump$ (i apoi! cine )tie dacă acceptă+ De alt'el! bu/etul de care dispun este

prea mic pentru a-mi lua sin/ur sarcina de a-l /reva cu o cheltuială de patruzeci de mii de 'ranci$ *ir Jilliamsar 'i "n stare să-mi scadă suma din câ)ti/ul meu$$$ "n timp ce Venture$$$ Venture "i va plasa un cuţit "n spate! laun colţ de stradă! )i va 'i mulţumit cu o mie de 'ranci$ )a este mai "nţelept$

otărându-se de'initiv pentru această combinaţie! banditul stri/ă o trăsură care trecea /oală! se "ntoarse lahotel! ")i puse "n ordine toaleta )i plecă la baronul de ,anErve! care dădea un bal special pentru el$

(tim care au 'ost consecinţele acestui bal$

$ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ doua zi spre prânz! când domnul marchiz don Ani/o de los ,ontes se re"ntoarse acasă! "l /ăsi pe Venture!

'oarte nelini)tit cu privire la soarta lui$ — ii lini)tit! "i spuse el! râzând9 'iind un străin bo/at! m-am rătăcit ieri seară pe strada *aint-?azare )i o

"ncântătoare doamnă! puţin cam u)uratică! mi-a arătat alt drum decât cel bun$,archizul ")i puse haina de casă )i-i privi pe Venture cu-n aer "ntrebător$

— &i bine+ — m văzut-o pe mama ipart$ — re noutăţi+ — De dimineaţă se "nvârte "n "mpre.urimile străzii 8uci! a)teptând plecarea doamnei Charmet$ — (i+ — Voi hoinări )i eu pe acolo către orele două$ — *pune-mi! 'ăcu deodată 2ocambole! vezi vreun inconvenient să dai o lovitură de cuţit cuiva care mă

.enează$$$ pentru un preţ bun+ — sta depinde$ — Dacă sunt rezonabil+

L1




— 5n a'aceri! spuse cu răceală Venture! cuvântul rezonabil nu este o ci'ră9 el echivalează cu o recompensăcinstită! o'erită celui care ar aduce un porto'el um'lat cu bilete de bancă )i căruia i s-ar da cinci 'ranci$

— Pu)lamaua are pretenţii$$$ /ândi 2ocambole$ Trebuie să mă tocmesc$(i 2ocambole "ncepu să discute preţul vieţii contelui rto''! care "n acela)i moment se /ândea! "mpreună

cu 8accarat! cum să )tear/ă din lista celor vii pe marchizul don Ani/o de los ,ontes$

Ca"i#olul CIV

2ocambole ")i privi rece interlocutorul! a)teptând ca acesta să 'ormuleze ci'ra pretenţiilor sale$ — Timpurile sunt /rele! murmură cumătrul Venture9 niciodată pre'ectul de poliţie n-a 'ost mal bine servit

)i mai bine in'ormat$ — oarte bine! spuse 2ocambole! )iretlicul ăsta "l cunosc9 să trecem la altul$ — stăzi! urmă Venture! pentru un da! pentru un nu! te aruncă "n "nchisoare )i te trimite la ocnă pe tot

restul zilelor$ %u pot "ncerca o lovitură de acest /en! pentru mai puţin de o mie de scuzi$ — sta era suma pe care mă /ândeam să ţi-o o'er$2ocambole ")i mu)că imediat buzele$

— m vorbit prea repede4 /ândi el$ — Dar! se /răbi să adau/e cumătrul Venture! este de la sine "nţeles că numai dacă este vorba de un om 'ără

situaţie socială! te poţi hotăr" să-l 'aci să dispară la preţul ăsta$ — &i bine! să mai adău/ăm o mie de 'ranci pentru cel de care vorbim$ — Cum "l cheamă+ — Contele rto''$ — 4 %u4 stri/ă Venture! nu-mi voi 'ace de râs meseria4$$$ Contele rto'' valorează cel puţin zece mii de

'ranci$ — ie! spuse 2ocambole! "ţi voi da zece mii de 'ranci$ Cinci mii "nainte! cinci mii = după$Venture "ntinse mâna$

— Dă-i "ncoace! spuse el$ Voi e#ecuta misiunea ori când vei dori$$$ — 3 secundă4 observă 2ocambole! pentru asta ai destul timp "naintea ta$ Trebuie să rezolvăm problemele

mai presante$ 5ntâi să răpim 'etiţa )i apoi vom vedea$ — Cunosc oarecum obiceiurile contelui rto''! reluă Venture$ *e "ntoarce acasă către miezul nopţii )i

'umează două-trei trabucuri "n /rădină$ ) putea pătrunde chiar astă-seară! dacă doriţi$$$ Dă-mi cei cinci mii de'ranci$$$ — Dumnezeule4 murmură 2ocambole! dacă este a)a! "ţi voi da cei cinci mii de 'ranci$ — 5l cunosc pe vizitiul contelui! urmă Venture$ ,-am "mprietenit cu el când eram "n serviciul doamnei

,alassis$ Trebuie să scap de ne/reala care mă acoperă )i voi intra la conte ca la mine acasă$2ocambole trase un sertar! scoase cinci bilete de o mie de 'ranci )i le "ntinse complicelui său$ cesta le luă!

le puse "n buzunar )i suspină: — *ărmanul conte4$$$ să mori a)a de tânăr4Pendula din 'umoar bătea ora două$ Venture! care tresări! spuse:

— *ă vedem ce 'ace doamna ipart$Amediat Venture plecă$2ocambole a)teptă răbdător! "ntoarcerea lui$ După un ceas! Venture reapăru$

— Totul este /ata! spuse el$ — Cum a)a+ — Doamna Charmet a plecat de-acasă! lăsând-o pe mica evreică )i anunţând că nu se mai "ntoarce astă

seară acasă$$$ — & minunat4 — m cele două chei$ Către ora zece seara! strada 8uci este pustie$ Putem acţiona 'ără riscul de a 'i

surprin)i$ — Aată o oră care-mi convine! spuse 2ocambole$ m "ntâlnire la ora unsprezece$ — 5ntâlnire de dra/oste+ — Trebuie să-ţi ocupi timpul$ — stă seară am de vorbit cu contele! spuse rece Venture$

$ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $Către orele douăsprezece! "n austera casă a doamnei Charmet domnea o lini)te totală$(tim că 8accarat plecase la contele rto''! anunţând că nu se va "ntoarce "n această noapte )i recomandând

L>




bătrânilor servitori să ve/heze cu atenţie asupra micii evreice$5n .urul orei opt! *arah! care "ncepuse să "nveţe principiile reli/iei catolice! urmând să 'ie "n curând

botezată! ")i 'ăcuse de.a ru/ăciunea )i se culcase "n pătuţul cu perdele de muselin alb! pe care 8accarat "la)ezase alături de al ei$ Copila adormise imediat )i! odată cu somnul ei! se stinsese "ncântătoarea /ălă/ie! pecare numai copiii )tiu s-o răspândească "n casă$

Cei doi bătrâni servitori nu "ntârziară s-o imite pe *arah$ 8ărbatul urcase "n camera pe care o ocupa la aldoilea eta. )i a cărei unică 'ereastră dădea "ntr-o curte interioară$

,ar/uerite! care dormea de obicei "ntr-o cameră vecină cu cea a stăpânei sale! se culcă )i ea! nu "nainte dea se asi/ura că cele două u)i = cea dinspre stradă )i cea dinspre curte = erau "nchise de două ori$

Când 8accarat se "ntorcea "nainte de culoarea servitorilor! ace)tia nu se mulţumeau să "nchidă cu cheia poarta trăsurilor! ci tră/eau )i două zăvoare mari 'i#ate la e#tremităţi$ Dar când 8accarat lipsea! dat 'iind căavea cheile )i se "ntorcea uneori "n mi.locul nopţii! zăvoarele nu erau trase$ De alt'el! strada 8uci era o stradă'oarte lini)tită )i locuitorii ei nu-)i aminteau de când nu se mai comisese vreun 'urt$ Doamna Charmet nu aveavalori mari "n casă )i aparenţa modestă a locuinţei servea ca pază contra rău'ăcătorilor$

Totu)i! "n această noapte! către orele zece! trei persoane! trei umbre tăcute care se străduiau parcă să-)i"năbu)e z/omotul pa)ilor! lunecau de-a lun/ul trotuarului$ Cele trei umbre mer/ând "ncet! cu precauţie! seopriră la câţiva pa)i de casă! e#plorară rapid 'aţada! pentru a se asi/ura că nu mai arde nici o lumină$ Ca )i "na.un! era un timp "nchis9 cădea o ploaie măruntă )i strada era pustie$ Cela trei umbre a.unseră la poartatrăsurilor$

— ?ăcătu)ul m-a asi/urat! spuse una dintre ele "n )oaptă! că cu această cheie voi intra ca la mine acasă$ — *ă vedem! spuse a doua umbră$Cheia intră u)or! se "ntoarse "n broască )i poarta! cedând unei u)oare presiuni! se deschise 'ără z/omot$Cele trei umbre intrară "n curte )i "nchiseră poarta "n urma lor$

— Tra/e veri/ile! spuse don Ani/o$ — ai dreptate! murmură "n surdină vocea spartă a mamei ipart$ — )a4 adău/ă Venture$(i "nchise cele două veri/i cu aceea)i precauţie cu care deschisese poarta$Cei trei ezitară un moment! "nainte de a se "ndrepta spre casă$

— ,amă! spuse 'alsul marchiz! adresându-se bătrânei! e)ti si/ură de in'ormaţiile tale+ — oarte si/ură4 — &a este plecată+

— Da$ — Poţi să mer/i cu ochii "nchi)i "n camera micuţei+ "ntrebă don Ani/o$ — Cu ochii "nchi)i! este cuvântul potrivit$ — tunci să mer/em4(i 2ocambole! care avea "n mână cea de a doua cheie! se "ndreptă către casă$?ăcătu)ul ")i 'ăcuse treaba 'oarte con)tiincios: nici a doua cheie nu scârţâi mai tare decât prima! când 'u

"ntoarsă "n broască$ — 5ncântător! murmură 2ocambole! intri aici ea la tine acasă$ — (i această doamnă! adău/ă mama ipart! e 'oarte dră/uţă că n-are un câine de pază$ m oroare de

.avre$$$(i zicând acestea! 'ăcu /estul pitoresc al celui mu)cat! de pulpă$5nchiseră "n urma lor u)a de la intrare )i se /ăsiră "n "ntunericul cel mai adânc$

— ,amă! spuse atunci 2ocambole! 'iindcă cuno)ti atât de bine locurile! cred că este inutil să aprinzi'elinarul pe care l-ai adus$

— cum! da9 dar când vom 'i "n camera micuţei$$$ ea trebuie să se 'i culcat$$$ va trebui s-o "mbrăcăm$$$ — )a este$ Totu)i! a) 'i de părere să sucim "ntâi /âtul bătrânelului! murmură Venture$ — 3 crimă inutilă4 răspunse marchizul$ Până "n prezent n-a mi)cat )i pot paria că! dacă nu 'acem z/omot!

nici nu se va trezi$$$ — Camera lui este la mansardă! murmură bătrâna nu va auzi nimic$$$ — Dar 'emeia+ — Cu ea trebuie "nceput$ Veniţi! vă voi conduce$,ama ipart "l luă pe 2ocambole de mână )i! mer/ând "n vâr'ul picioarelor! "l conduse cu-n pas si/ur către

e#tremitatea vestibulului! de unde "ncepea culoarul care ducea "ntâi la camera lui ,ar/uerite )i apoi la cea alui 8accarat$

,ar/uerite avea somnul /reu$ Dormea de-o oră )i! nu auzise deschizându-se u)a$Cu tot "ntunericul! văduva ipart se descurca 'oarte bine )i a.unsese de.a la patul servitoarei! când

L;




2ocambole lovi un scaun$O/omotul o trezi pe ,ar/uerite$

— Cine-i+ "ntrebă ea! ridicându-se din pat$ Tu e)ti *arah+,ar/uerite credea că 'etiţa avea nevoie de ceva$Deodată! mâinile uscate )i nervoase ale văduvei ipart "ncon.urară /âtul sărmanei 'emei )i o strânseră atât

de tare! "ncât "i 'u imposibil să scoată un stri/ăt$ 5n acela)i timp! o voce "i )optea la ureche: — Taci4 sau te omor$$$Credincioasa servitoare "ncercă să se zbată! să stri/e! "n speranţa că va 'i auzită$$$Văduva ipart prevăzuse

totul$ &a strânse )i mai tare! iar 2ocambole! care avea pre/ătită o batistă! se /răbi să-i pună un călu) "n /ură,ar/ueritei$ Totul abia dacă dură un minut$ 5n acela)i timp! cumătrul Venture! care venise după ei! aprinse'elinarul dat de văduva ipart$

,ar/uerite! "n/rozită! cu călu) "n /ură )i imobilizată sub /enunchiul lui 2ocambole! izbuti să vadă lalumina 'elinarului: ne/rul! bătrâna )i bărbatul care-)i ascundea 'aţa cu /ulerul mantiei$

— Prietenă! râse văduva ipart cu-n ton coborât )i dulcea/! mă recuno)ti+,ar/uerite o privi cu-n aer uimit )i recunoscu cer)etoarea căreia "i dăduse pomană două zile la rând$

— %oi nu suntem hoţi! reluă văduva ipart! sau cel puţin astăzi n-avem timp$$$ %oi vă ru/ăm numai să staţilini)tită$ Dacă vă vine vreo idee! s-ar putea s-o păţiţi$

?uă un cearcea'! "l "nvârti ca să semene cu o 'rân/hie )i se servi de el pentru a o le/a 'edele) pe bătrână!care "ncerca "n zadar să opună rezistenţă$

3dată ce ,ar/uerite era le/ată )i cu călu) "n /ură! trei s'erturi din treabă erau "mpliniteVăduva ipart deschisese u)a care le/a camera servitoarei de cea a stăpânei )i! ţinând 'elinarul "n mână!

intra sin/ură$?umina 'elinarului 'u su'icientă pentru a trezi 'etiţa$ Deschise ochii! aruncă o privire uimită "n .urul ei )i nu

distinse de la "nceput trăsăturile hidoase ale văduvei ipart$ 3bi)nuită s-o vadă pe 8accarat intrând deseori "nmi.locul nopţii! crezu că este ea$

— Dumneavoastră sunteţi! doamnă+ "ntrebă ea cu o voce cristalină$ — Vin din partea doamnei$$$ sst4 nu 'ace z/omot! răspunse bătrâna! "ncercând să-)i "ndulcească vocea$bia deslu)i oribila creatură! că micuţa! speriată! se dădu "napoi până la mar/inea patului$5n aceea)i clipă! Venture ")i arătă 'aţa nea/ră "n pra/ul u)ii$ ?a această apariţie! mai sinistră decât prima!

'etiţa "n/heţă de /roază! "ncercă să stri/e! dar /âtle.ul crispat re'uză să scoată vreun sunet9 ar 'i vrut să 'u/ă$$$dar spaima o imobiliza "n pat$

— ,amă! spuse 2ocambole! dă-mi 'elinarul )i /răbe)te-te4Văduva saltimbancului %icolo pro'ită de secunda de uimire a 'etiţei! pentru a-i aplica acela)i tratament calui ,ar/uerite$ Cu două-trei mi)cări! "nainte de a scoate vreun stri/ăt sau de a se putea zbate! /in/a)a creaturăse trezi le/ată! cu călu) "n /ură! "n puterea răpitorilor ei$

— Di'icultatea "ncepe de-abia acum! spuse 2ocambole! când va trebui să transportăm copilul$$$ s-o ducemcu trăsura nu este comod! căci vizitiul ne-ar putea trăda9 dacă o luăm "n spate! am 'i arestaţi după zece pa)i$

Dar aceste obstacole nu erau o piedică pentru văduva ipart9 scoase un cuţit de sub rochia soioasă! apăsăvâr'ul acestuia pe /âtul 'etei )i-i spuse cu brutalitate:

— Dacă nu vei 'ace tot ce ţi se spune! te voi ucide ca pe-un câine$Privirea-i buimăcită )i ru/ătoare a sărmanei micuţe părea să inspire milă$tunci! 'ără să-i scoată călu)ul! văduva "i des'ăcu le/ăturile )i adău/ă:

— i să te "mbraci repede )i ai să ne urmezi$$$ Dacă 'aci vreun pas ca să scapi! domnul acesta ne/ru te va

ucide$Oicând aceste cuvinte! văduva "i dădu cuţitul lui Venture$Dinţii 'etiţei clănţăneau de spaimă )i nu-)i putea lua privirea "n/rozită de la cuţitul pe care ne/rul "l mânuia

"n a)a 'el! "ncât lama să lucească "n raza 'elinarului$ Copila 'ăcu tot ce i se ceru9 se lăsă "mbrăcată din cap până-n picioare )i acoperită cu-n )al9 apoi mama ipart o luă de braţ )i o trase după ea$

— Vino4 "i spuse ea! scoţându-i călu)ul! care s-ar 'i putut observa pe stradă$Copila! "nnebunită de /roază! nu scoase nici un stri/ăt )i o urmă 'ără rezistenţă$5n acest timp! ,ar/uerite "ncerca "n zadar! "n patul ei! să se dezle/e! )i să-)i scoată călu)ul$8ătrânul servitor nu auzise nimic$$$2ăpitorii părăsiră casa cu prada lor! 'ără să 'acă mai mult z/omot ca la venire$Copila! auzind "n spatele ei pa)ii "n'iorătorului ne/ru "narmat cu-n cuţit! 'u docilă )i nu se /ândi nici un

moment să stri/e după a.utor$

@rupul merse "mpreună până la chei$ici! 2ocambole se opri )i "i spuse "ncet pretinsului ne/ru:

— 5nsoţe)te copila până la Villette )i apoi$$$

L




— (tiu! zise Venture! strada PEpiniFre! a'acerea de zece mii de 'ranci$$$ — &#act$ — Pre/ăte)te-mi banii$$$ totul va 'i /ata mâine$$$ spuse ne/rul$ — ,âine plec "n 8reta/ne! răspunse 2ocambole$ ?a orele opt dimineaţa voi 'i pe drum )i sunt 'oarte

"ncântat să părăsesc atât de repede Parisul$ — De ce+ — m răpit 'etiţa pentru a-i 'ace plăcere )e'ului$$$ dar am o presimţire ciudată$ — iurea4 'ăcu Venture$ — ,i-e 'rică să nu ne poarte /hinion$$$ Pove)tile cu 'emei strică "ntotdeauna a'acerile serioase$$$După ce spuse acestea! 2ocambole "l părăsi pe Venture! pentru a se duce la "ntâlnirea pe care o avea cu

ohn 8ird$

Ca"i#olul CV

Părăsind-o pe văduva ipart 6"n timp ce aceasta! escortată de Venture! o târa după ea pe mica evreică7!domnul marchiz don Ani/o de los ,ontes parcurse pe .os bulevardul )i-l /ăsi pe ohn 8ird la colţul cu strada,azarin! a)a cum conveniseră "n a.un$

— *cumpe domn ohn 8ird! "i spuse el direct! lovitura s-a dat! ne/rul meu a răpit copila$

— ără mine+ "ntrebă ohn 8ird$ — ără$ — Treaba era! deci! u)oară$ — Destul de u)oară! din moment ce s-a rezolvat$ — 3 voi vedea+ — Da! mâine$ — *unt curios să văd dacă 'ostul meu căpitan are /ustul la 'el de ra'inat ca altădată$ — @lumeţule4 râse 2ocambole$5l luă 'amiliar de braţ pe ohn 8ird )i "i spuse vesel:

— scultă! mer/ "n strada *aint-?azare9 "nsoţe)te-mă până acolo! vom vorbi despre tânăra doamnă pe caretrebuie s-o duci canibalilor$

— ie! răspunse ohn 8ird$

— *ă mer/em$ — Aa spune-mi! "ntrebă ohn 8ird deodată! această doamnă l-a iubit pe căpitan+ — %u$ — tunci a iubit-o el+ — %ici atât$ — Pe cuvânt de onoare! bodo/ăni en/lezul! "n cazul acesta nu "nţele/ o asemenea răzbunare$ — &ste un secret$2ocambole pronunţă acest cuvânt cu-n aer 'oarte solemn$

— &ste 'rumoasă+ — *uperbă$ — tunci! spuse banditul cu-n râs cinic! va place )i echipa.ului$ — Poate chiar )i dumneavoastră$

— ! nu4 e#clamă ohn 8ird melancolic$ De când o iubesc pe Pi/uita! nu m-am mai uitat la altă 'emeie$ohn 8ird suspină$

— Pe cinstea mea! /ândi 2ocambole! punând mâna pe soneria de la poarta doamnei de *aint-lphonse!iată un om care ne va stran/ula! pe mine )i pe sir Jilliams! )i o va purta pe 8accarat "n trium'! la primul semnal contelui rto''$

2ocambole vru să se despartă de ohn 8ird! dar o presimţire "l opri$ — Poate că adorata mea nu este acasă! spuse el$ )teaptă-mă o secundă$Portăreasa "i dădu scrisoarea dictată de 8accarat! prin care doamna de *aint-lphonse "l anunţă pe don

Ani/o că pleacă la *aint-,aurice$ — Aa te uită4 e#clamă 2ocambole! după ce citi scrisoarea! 'emeile nu se "ndoiesc de nimic$ *ă crezi că un

bărbat va 'ace trei le/he prin vânt )i ploaie! pentru a mer/e la o "ntâlnire! asta-i chiar "n'umurare4(i 2ocambole se "ntoarse către ohn 8ird 'oarte puţin decis asupra a ceea ce trebuia să 'acă$

— *aint-,aurice este 'oarte departe! /ândi el9 pe de altă parte! mâine dimineaţă plec )i probabil că după ce"l voi ucide pe simpaticul conte de er/az! nu voi mai putea apărea a)a repede la Paris9 "n consecinţă! dacă nu

LI




mer/ astă seară la *aint-,aurice! n-am s-o mai văd pe delicioasa doamnă de *aint-lphonse$ — %-aţi /ăsit pe nimeni+ "ntrebă ohn 8ird$ — %u! )i sunt 'oarte "ncurcat$ V-a) ru/a chiar să-mi daţi un s'at$ 5mi place 'oarte mult o 'emeie

"ncântătoare$ — )a+4 — După cum )tiţi! mâine voi părăsi Parisul pentru multă vreme$ — (i ea este plecată+ — %u chiar$ 5n loc să mă a)tepte "n strada *aint-?azare! mă a)teaptă la trei le/he de Paris! la *aint-

,aurice$$$ — &i bine! mer/eţi la *aint-,aurice$$$ — &ste departe$$$ )i cu ploaia asta$$$ — 5n trăsură n-o să vă udaţi$ — %u! dar când plouă )i sunt sin/ur! mă plictisesc de moarte$ — Vreţi să vă "nsoţesc+ — 8ună idee4 — %-am altă treabă! spuse ohn 8ird! deoarece am lăsat-o pe Pi/uita la ?e âvre$ — Dacă! din "ntâmplare! doamna de *aint-lphonse "mi "ntinde o cursă+ /ândi 2ocambole$$$ ea mă crede

bo/at$$$ &ste mai prudent să iei pe cineva cu tine$&#act "n clipele acestor re'lecţii! trecu o trăsură de piaţă! iar vizitiul! văzând doi oameni pe .os! "n ploaie! le

o'eri serviciile sale$ — 5ţi dau un ludovic! spuse 2ocambole vizitiului! pentru ca să mer/i "ntr-o oră la *aint-,aurice )i să te

"ntorci cu domnul la Paris$ — 0rcaţi! domnii mei! răspunse vizitiul$ 2ocambole )i ohn 8ird se instalară "n trăsură! care plecă "n viteză

)i a.unse la barieră "n douăzeci de minute$ — )a da4 stri/ă ohn 8ird! "ncântat de această rapiditate! caii 'rancezi mer/ la 'el de bine ca ai no)tri$5ntr-adevăr! 2ocambole remarcase că pentru ni)te cai de trăsură! ace)tia erau cam prea rapizi$Vizitiul nu pocnea din bici! nu stri/a )i totu)i ei aler/au de parcă erau cai de curse$$$*e nelini)ti puţin$$$ o va/ă bănuială "i trecu prin minte$

— Ce-ar 'i! /ândi el! să 'ie amestecată 8accarat "n toate astea+$$$ Pe vremuri! 8accarat )i doamna de *aint-lphonse erau prietene$

Timp de o secundă! marchizul don Ani/o de los ,ontes dori să se "ntoarcă din drum$ Dar! /ândindu-se mai

bine! ")i dădu seama că prudenţa sa era e#a/erată$ Cum s-ar putea admite că acest vizitiu! care trecuse din"ntâmplare prin strada *aint-?azare! putea să aibă ceva de a 'ace cu sin/ura 'iinţă de care se temea2ocambole+

— Cu si/uranţă! /ândi el! astă seară! sunt cam ţicnit$Trăsura continua să aler/e$ 5n timp ce trecea prin 8ercB! vizitiul se "ntoarse pe scaunul său )i se aplecă spre

interiorul trăsurii$ — Vă ro/ să mă scuzaţi domnilor! spuse el! mi-aţi spus să vă duc la *aint-,aurice! dar nu mi-aţi indicat

strada )i numărul$Cuvintele vizitiului "i demonstrară lui 2ocambole absurditatea bănuielilor sale$

— %u )tiu cum se nume)te strada! răspunse el! cu atât mai puţin ce număr are casa$ (tiu "nsă că este o casăizolată la mar/inea apei$

— Cui "i aparţine+

— Doamnei de *aint-lphonse$ — %u este o doamnă care locuie)te la Paris+ — 8a da$ — tunci! spuse vizitiul! cred că vom /ăsi casa! căci am mai condus )i alţi domni care mi-au spus acest

nume$Vizitiul traversă sătucul *aint-,aurice! a.unse la mar/inea apei! ezită puţin )i! "n s'âr)it! se opri "n 'aţa

porţii unei case 'rumoase! cu 'aţada chiar pe malul râului$ Cu toată ploaia! noaptea nu era 'oarte "ntunecată )iceaţa avea o oarecare transparenţă! care-i permise lui 2ocambole! de când pusese piciorul pe pământ! săe#amineze locul unde se /ăsea$ Casa era mică! dar avea ele/anţa unei vile en/leze)ti$ &ra albă! cu un sin/ureta.! "ncon.urată de copaci stu'o)i )i n-o despărţea de ,arne! la sud! decât un mal de doi metri lun/ime$ ?anordul casei se a'la o /rădină 'rumoasă$

5n spatele unor perdele! la o 'ereastră a primului eta.! 2ocambole zări strălucind o lumină discretă$ ceastă

'ereastră era sin/ura luminată$ Poarta /rădinii era "ntredeschisă! dovadă si/ură că cineva era a)teptat$ @rădinaera pustie$ 5n toată casa nu se auzea nici un z/omot$

— veţi noroc4 )opti ohn 8ird! "ntinzând mâna "n direcţia 'erestrei luminate$ m impresia că sunteţi

LK




a)teptat$$$ )i mă voi "ntoarce sin/ur$ — aceţi-mi o 'avoare! răspunse 2ocambole! pe care presimţirea nu-l părăsise$ — Care+ — )teptaţi-mă aici zece minute$ — De ce+ — %u )tiu! dar am impresia că mi se va "ntâmpla ceva rău$ Dacă stri/! veţi veni! nu-i a)a+ — 8ine"nţeles$ — *unteţi "narmat+ohn 8ird 'ăcu cu ochiul$

— m "n buzunar! spuse el! doi prieteni puţin vorbăreţi! doar 'oarte credincio)i$ Când este nevoie! 'ac )iz/omot$

— &u am un pumnal! care nu mă părăse)te niciodată! spuse 2ocambole$$$ Dacă nu apar "n zece minute!continuă el! )i nici nu stri/! puteţi pleca$

— oarte bine4 Când ne revedem+ — 5n opt zile$$$ "n 8reta/ne$$$ la bordul lui /o>ler $ — oarte bine4 %oroc4ohn 8ird strânse mâna lui 2ocambole )i rămase "n 'aţa porţii! la trei pa)i de trăsura de piaţă al cărei vizitiu

se a)ezase nepăsător pe capră! /ata să adoarmă dacă mai era mult de a)teptat$2ocambole traversă /rădina )i /ăsi )i u)a casei "ntredeschisă$

*cara nu era luminată$ Totu)i era /ata să se aventureze "n "ntuneric! când o mână o apucă pe a sa )i-l trase"nceti)or: — 0rmaţi-mă! i se )opti la ureche$Vocea "l 'ăcu pe 2ocambole să tresară$ %u era a doamnei de *aint-lphonse )i totu)i i se păru că o auzise

cândva$ Cu toate acestea! se lăsă condus$0rcă o scară! traversă un salona) cu'undat "n "ntuneric! apoi o u)ă se deschise "naintea lui$ Camera era

luminată )i o putu vedea pe doamna de *aint-lphonse "ntinsă nepăsător pe o canapea$ 5n acela)i timp! mânuţacare-l ţinea "i dădu drumul )i misterioasa conducătoare dispăru! "nchizând u)a "n urma lui$

2ocambole nu avusese posibilitatea să-i vadă 'aţa$ — &ste camerista mea! "i spuse doamna de *aint-lphonse! surâzând$poi "i arătă locul de lân/ă ea! pentru a se a)eza$

— Vă mulţumesc 'oarte mult4 spuse ea$ &ste un /est cavaleresc din partea dumneavoastră! de a veni pe o

asemenea vreme$ Ce oribilă ploaie4 — %u e nimic cavaleresc "n a 'ace ce-ţi ordonă inima$ %u v-am /ăsit la Paris )i m-aţi a)teptat aici$ Cum sănu 'i venit+

Don Ani/o = care renunţase să mai .oace comedie cu ohn 8ird = re/ăsi alături de doamna de *aint-lphonse minunatul accent .umătate spaniol! .umătate american! care trăda ori/inea-i braziliană$

rumoasa /azdă "l privea cu o atenţie! pe care el o crezu provenind din curiozitate$Dar deodată ea spuse:

— Dacă n-aţi 'i brunet! aproape măsliniu la 'aţă$$$*e opri )i continuă să-l privească$

— Dacă n-aţi avea barba )i părul de-un ne/ru ca de cărbune$$$Tăcu din nou )i continuă să-l 'i#eze$

— &i bine4$$$ 'ăcu el descumpănit de acest e#amen$

— ) .ura$$$ — Ce-aţi .ura! 'rumoasă doamnă+ — Dumnezeule4 reluă ea! semănaţi = chiar brunet4 = ca două picături de apă cu-n bărbat blond! pe care l-

am cunoscut$2ocambole tresări$

— (i cine este acest bărbat blond+ "ntrebă el! "ncă surâzător$ — 0n suedez! vicontele de Cambolh$ — %u-l cunosc$$$Pronunţă atât de convins aceste cuvinte! "ncât nici un .udecător de instrucţie nu s-ar 'i "ndoit de buna lui

credinţă$ — părăsit Parisul de trei luni$$$ spuse doamna de *aint-lphonse$ — Aar eu am venit la Paris de cincisprezece zile$ — %u se )tie ce s-a "ntâmplat cu el$ — Cu atât mai rău4

LL




— De ce+ — Pentru că a) 'i vrut să-l cunosc pe acest bărbat care-mi seamănă! spuse don Ani/o de los ,ontes$ — Camerista mea cunoa)te povestea mai bine decât mine! continuă doamna de *aint-lphonse$ — Ce poveste+ — Cea a vicontelui de Cambolh$,archizul se /ândi la vocea pe care o auzise "nainte )i care nu-i era necunoscută$ Crezu că doamna de

*aint-lphonse avea o cameristă! care 'usese "n slu.ba vreunei 'emei pe care o cunoscuse pe vremea când senumea vicontele de Cambolh$

— &#istă! deci! o poveste a acestui viconte$$$+ Cum "l cheamă$$$ — Cambolh$ — (i care-i povestea+ — *e pare! reluă doamna de *aint-lphonse! că acest viconte de Cambolh era un aventurier! un

mizerabil$$$2ocambole nici nu clipi$

— Totu)i mer/ea "n lume! era primit "n cele mai bune case din 'obur/ul *aint-onorE! mai ales lamarchiza Van-op$

%umele acesta! căzut ne/li.ent de pe buzele doamnei de *aint-lphonse! "l lăsă pe marchiz perple#$ Pentruce "i spunea toate astea+

— )a+4 'ăcu don Ani/o! care păli sub stratul ca'eniu care-i acoperea obrazul$ — 'ost lovit cu pumnalul$ ici! preciza doamna de *aint-lphonse! indicând cu de/etul locul unde don

Ani/o avea cicatricea rămasă de pe urma loviturii primite de la sir Jilliams$2ocambole "ncepu să se simtă stân.enit$

— *cumpă prietenă! spuse el! de ce "mi vorbiţi de acest viconte de Cambolh+ — Pentru că "i semănaţi$ — &l era blond )i eu sunt brunet9 deci asemănarea nu este completă$ — Camerista mea pretinde altceva$ — Ce+ — Veţi vedea$(i doamna de *aint-lphonse sună$0)a se deschise9 se arătă o subretă dră/uţă! "naltă )i zveltă$ 5ntâi! don Ani/o "i aruncă o privire uimită )i n-o

recunoscu$ Dar ea se apropie de el! "l privi 'i# )i "i spuse cu o voce bat.ocoritoare$

— 8ună seara! domnule de Cambolh$$$Dintr-o dată! 2ocambole simţi un 'ior străbătându-l până-n măduva oaselor$$$ 3 recunoscuse pe 8accarat$ — ,-au prins4$$$ /ândi el$ ,-a recunoscut$ vând un stilet asupra lui )i /ăsindu-se "n 'aţa a două 'emei

ne"narmate! domnul marchiz don Ani/o de los ,ontes se /ândi că sin/ura soluţie ar 'i s-o ucidă pe 8accarat$$$Dar "n spatele ei! "nainte ca pumnalul să iasă la lumină! se deschise o u)ă$ 5n pra/ul u)ii apăru un nou

persona.$&ra contele rto''$Contele ţinea "n 'iecare mână câte un pistol$5n primul moment! 2ocambole vru să stri/e! să-l cheme pe ohn 8ird "n a.utor$$$ Dar ")i aminti că ohn

8ird "i era credincios contelui )i că a-i pune pe amândoi 'aţă "n 'aţă "nsemna să se condamne 'ără drept deapel! să-)i distru/ă sin/ura )ansă de scăpare )i să dea pe 'aţă ultimul secret al lui sir Jilliams$

— Dacă mor! /ândi el! )tiu cel puţin că voi 'i răzbunat$$$ contele va cădea sub pumnalul lui Venture! iar

8accarat va a.un/e la canibali$$$

Ca"i#olul CVI

De nenumărate ori 2ocambole dovedise că era un om de acţiune de o rară ener/ie! capabil de hotărârirapide$ %e amintim rezistenţa pe care o opusese cu sân/e rece )i "ncăpăţânare lui ?Eon 2olland )i conteluirmand de er/az la 8ou/ival$ tunci nu era decât un copil )i totu)i dăduse dovada de eroism$ dult!ticălosul 2ocambole era un bărbat abil! plin de e#perienţă! un scelerat care-)i cuno)tea de mult timp meseria

.udecând la rece! dintr-o sin/ură privire! situaţiile cele mai disperate$ 5n zece secunde! 2ocambole analizăsituaţia "n care se /ăsea$

— &ste evident! /ândi el! că am căzut "ntr-o cursă! că doamna de *aint-lphonse nu m-a onorat cu

prietenia ei decât pentru a se asi/ura că am o cicatrice de pumnal "n dreapta inimii )i că părul meu este vopsit$cestea 'iind 'aptele! n-are nici un rost să mint "n privinţa identităţii mele )i ca să mă salvez va 'i probabilnecesar să spun totul$$$ cu atât mai rău pentru sir Jilliams4 Voi spune totul "n ceea ce-l prive)te! dar nu voi

LM




— Cum+ stri/ă 2ocambole! care sări de pe scaun$ — *crieţi mai departe4

„5n momentul în care îmi pun capăt ilelor”, = continuă să dicteze tânăra 'emeie! "n timp ce contele rto''ridica pistolul la "nălţimea 'runţii lui 2ocambole = „copleşit de remuşcări, dorind să atenue %ravitatea crimelor

prin mărturisiri complete, vreau să denunţ pe omul care m"a constrâns timp îndelun%at să mer% împreună cu el pe drumulcrimei”.

— Aa te uită4 /ândi 2ocambole! care-)i re/ăsi prezenţa de spirit! această 'emeie are un stil e#celent$8accarat continuă$

„Declar că este un miera(il, ascuns în spatele unui văl de ipocriie, că a fost sfătuitorul meu,conducătorul meu, capul care a %ândit toate crimele pe care tre(uia să le e7ecut eu. 9l a provocat încercareade asasinare a lui /ernand +ocher de către -'on +olland cu a2utorul lui 8urBuoise, şi a marchiei !an"#opde către soţul ei, ca urmare a unei înfiorătoare intri%i ţesută cu mi%ală”.

8accarat "l constrânse pe 2ocambole să scrie povestea lui ernand )i cea a doamnei Van-op "n cele maimici amănunte$

— (i acum! semnează42ocambole semnă$tunci 8accarat se "ntoarse către conte:

— Poate că dacă domnul de er/az va lua cuno)tinţă de aceste memorii! va deschide! "n s'âr)it! ochii$$$ — Probabil! spuse 2ocambole$ De alt'el! voi con'irma totul prin viu /rai$ — @re)iţi! răspunse 8accarat$ — De ce+ — Pentru că veţi muri$2ocambole scoase un stri/ăt! păli )i "ncercă să ia pa/inile pe care le scrisese9 dar 8accarat le apucă cu o

mi)care si/ură )i le dădu contelui! care! cu pistolul "n mână! era inabordabil$2ocambole "nţelese că este pierdut! că prin semnarea mărturisirilor ")i semnase sentinţa de moarte$

— ţi 'ost imprudent! reluă 8accarat rece$ Dacă nu aţi 'i scris mărturisirile! ne-aţi 'i 'ost indispensabil pentru a-l demasca pe sir Jilliams$ cum ne a.un/e declaraţia dată$

— &i nu4 spuse 2ocambole care "ncerca să câ)ti/e timp )i privea pe 'uri) "n .urul lui! căutând un mi.loc descăpare$ *unteţi prea /răbită! scumpă doamnă 8accarat! anunţându-mi soarta care mă a)teaptă$*punând acestea! surâse trium'ător$

— veţi să ne mai spuneţi ceva interesant+ "ntrebă 8accarat curioasă$ — 0n secret destul de important pentru a-mi salva viaţa! răspunse 2ocambole! si/ur pe el$ — Putem discuta$ *ă auzim4 — 3 secundă! spuse 2ocambole! care nu-)i pierdea sân/ele rece$ — Domnule! "i spuse brusc contele! este ora unu dimineaţa )i n-avem timp de pierdut$ Dacă aveţi cu

adevărat ceva important să ne spuneţi )i dacă sunteţi de părere că secretul dumneavoastră ne poate 'ace să văcruţăm viaţa! /răbiţi-vă$

— Domnule conte! răspunse 2ocambole cu cel mai mare calm! consider secretul meu atât de scump "ncâtvi-l voi vinde$

— Cu preţul vieţii+ — ! nu4 nu este destul$ Puteţi să mă ucideţi! dar nu mă puteţi 'orţa să vorbesc$ — devărat4 Vă vom ucide$ — Totu)i! continuă banditul! sunt convins că după moartea mea! când 'urtuna care plute)te deasupra

capului celui pe care "l prote.aţi va izbucni! vă veţi căi că aţi re'uzat propunerea mea$ceste cuvinte o 'ăcură pe 8accarat să tresară$ Crezu că o nouă prăpastie 'usese săpată "n drumul lui

ernand 2ocher! "n care ar putea cădea cu u)urinţă$ — 3 secundă! spuse ea! ce preţ poate avea secretul dumneavoastră! din moment ce veţi muri+ — Drace4 replică 2ocambole! sunteţi oameni prea cinstiţi pentru a mă ucide după ce vă voi spune totul$

*ecretul meu valorează o sută de mii de 'ranci$3mul care punea condiţii băne)ti "n momentul "n care alţii ar 'i cerut "ndurare "n /enunchi era! "ntr-adevăr!

de-o "ndrăzneală 'ără mar/ini$ Dar! cu minunata-i luciditate! banditul 'ăcuse de.a acest raţionament! deloc

lipsit de lo/ică: — De 'apt! nu au nimic "mpotriva mea! ci a lui sir Jilliams$ Când vor )ti ultimul meu cuvânt despre

acesta! nu mă vor ucide$ Dar odată pronunţat acest ultim cuvânt! posibilitatea de a mai lua patruzeci de mii de

M<




'ranci rentă din succesiunea contelui de er/az este pierdută$ &ste! deci! prudent să strân/ bani albi pentru zilene/re$ 3 sută de mii de 'ranci nu sunt de aruncat )i-mi vor permite să trăiesc convenabil "n merica! câtevaluni$

După cum se vede! totul era destul de bine /ândit$ 5n timp ce contele )i 8accarat se /ândeau )i păreau căre'lectează! 2ocambole ")i mai spuse:

— *i/ur că mai rămân două riscuri a/reabile: primul = de a mă retra/e din această cursă cu o sută de miide 'ranci9 al doilea = să-l văd pe conte asasinat la rândul lui )i pe 8accarat răpită de ohn 8ird! căruia i-am datinstrucţiuni amănunţite$ 5n acest caz! n-am pierdut nimic )i! dacă moare contele rto''! voi pleca lini)tit "n8reta/ne! pentru a administra sărmanului rmand de er/az lovitura de o mie de 'ranci$

— &i bine4 ăsta este ultimul dumneavoastră cuvânt+ "ntrebă contele$ — Da$$$ — Deci vreţi să muriţi+ — Pre'er să mor decât să trădez un secret atât de important 'ără nici un avanta.! spuse 2ocambole si/ur pe

el$ — (i vreţi o sută de mii de 'ranci+ — Vreau o sută de mii de 'ranci! repetă 2ocambole! din ce "n ce mai convins că tânărul rus nu-l va ucide$ — (i dacă secretul dumneavoastră nu are importanţa pe care i-o acordaţi+ "ntrebă acesta$ — Din moment ce mă veţi ucide! spuse lini)tit 2ocambole! veţi lua bonul de pe cadavrul meu$ — ie! spuse contele$

*e apropie de masă )i semnă un bon de o sută de mii de 'ranci plătibili la domnii 2othschild! la Paris sau la?ondra! )i "l "ntinse lui 2ocambole$cesta "l luă )i-l bă/ă "n buzunar$poi se a)eză cu cel mai mare calm lân/ă doamna de *aint-lphonse! care asista mută )i terorizată la

această scenă stranie$ — 5nainte de a vorbi! permiteţi-mi să mă a)ez! spuse el! sunt puţin obosit$ — )ezaţi-vă! dar /răbiţi-vă! spuse 8accarat! pe care acest imperturbabil aplomb "ncepuse s-o enerveze$ — Trebuie să vă spun de la "nceput că secretul meu se re'eră la domnul conte rmand de er/az — )a+4 'ăcu contele$ — Vă interesează persoana lui+ — oarte mult$ — Contele nu mai are multe zile de trăit$

8accarat tresări$ — ,inunatul său 'rate! continuă 2ocambole! are o idee destul de 'rumoasă: de a-l ucide! de a se căsătoriapoi cu văduva lui )i de a-i mo)teni ast'el averea$

8accarat )i tânărul rus se priviră semni'icativ$ — Vedeţi! spuse tânăra 'emeie! am /hicit$ — ţi /hicit )i mi.loacele de e#ecutare+ "ntrebă 2ocambole cu insolenţă$ — %u$ — Contele va 'i ucis "n duel$$$ "n castelul său din erloven$$$ de către un băiat care e#ersează de trei luni o

lovitură secretă de sabie$8accarat tremură$

— *ir Jilliams este la erloven! a)teptând uci/a)ul! )i "i va aran.a o "ntâlnire cu victima "n cameradoamnei de er/az$ 0ci/a)ul va trece drept un adorator "ndrăzneţ$$$ "nţele/eţi+

— Poate că nu mai este nici un minut de pierdut! stri/ă 8accarat$ Care este numele uci/a)ului+ — Cum+ râse 2ocambole! "ncă nu l-aţi /hicit+$$$ &u sunt$ — Cum+ e#clamă 8accarat$*paima dispăruse de pe obrazul ei! iar buzele i se arcuiră "ntr-un hohot de râs$

— tunci! spuse ea! domnul rmand de er/az nu trebuie să se teamă de nimic$ — %u! 'iindcă pentru o sută de mii de 'ranci$$$ — *cuzaţi-mă! domnule! "l "ntrerupse contele de rto'' cu-n ton /lacial! sunt de acord că secretul

dumneavoastră valorează o sută de mii de 'ranci$ — %u-i a)a+ — *unt un om de onoare! domnule! )i vă ro/ să-mi indicaţi$$$ — Pe cine să indic+ — Persoana căreia doriţi să-i lăsaţi această sumă$ 5i va 'i plătită la prezentare$ — 3 voi ridica chiar eu! domnule conte! spuse 2ocambole$ — Amposibil$

M1




— De ce+ — Pentru că! spuse 8accarat! care /hicise /ândul contelui! morţii nu au nevoie de nimic$ — ,orţii+$$$ bâlbâi 2ocambole! pălind$ — Domnule! continuă tânărul rus! v-aţi "n)elat crezând că! odată trădat secretul! vă vom cruţa viaţa$ cum

nu mai avem nevoie de dumneavoastră )i cel mai si/ur mi.loc de a-l apăra pe domnul de er/az de orice pericol este de a ne debarasa de spadasinul care trebuia să-l ucidă$

2ocambole "ncepu să tremure$ — veţi mo)tenitori+ "ntrebă contele$

— Dar! stri/ă 2ocambole! la care instinctul de conservare se mani'estă spontan )i ener/ic! nu vreau sămor4$$$ %u vreau$$$

— %u mi)caţi! spuse el! mai aveţi "ncă două minute$$$ %umiţi-mi persoana căreia "i lăsaţi suta de mii de'ranci$

5n acela)i timp! contele bătu "n parchet cu piciorul )i 2ocambole! care 'u cuprins de teroarea morţii! văzuapărând doi oameni cu 'rân/hii )i cu-n obiect de-a cărui 'ormă nu-)i putea da seama$ &rau 'ără "ndoialăinstrumentele s'âr)itului său! a cărui oră sunase$

Ca"i#olul CVII

Cei doi oameni pe care 2ocambole "i văzu apărând aveau o 'izionomie destul de ori/inală pentru a meritasă 'ie descrisă$

&rau 'oarte "nalţi )i 'eţele lor! cu trăsături aplatizate! semănau cu tipul rasial asiatic$Cei doi oameni! de statură herculeană! 'useseră ale)i de contele rto'' dintre numero)ii ţărani adu)i la Paris

de pe vastele sale domenii$ &i nu cuno)teau decât limba lor maternă )i nu aveau altă /ri.ă "n strada PEpiniFredecât de a "n/ri.i splendizii armăsari născuţi pe malurile Donului )i care stârneau pe Champs-lBsEesadmiraţia cunoscătorilor 'rancezi$

&i nu vorbeau decât cu stăpânul lor )i nu-l ascultau decât pe acesta$ 3bi)nuiţi cu o supunere totală! devotaţi până la 'anatism! erau "n stare să-)i dea viaţa la un sin/ur semnal al tânărului lor boier$ Pentru ei! contelerto'' constituia le/ea supremă! sin/urul suveran pe care-l recuno)teau$$

Văzându-i! 2ocambole "nţelese că este pierdut$ Deveni "n/rozitor de palid )i un tremur "i trecu prin totcorpul! când văzu des'ăcându-se obiectul misterios pe care unul dintre cazaci "l ţinea "n mână$

3biectul era un sac mare din iută$ &ra evident că tânărul rus se hotărâse să-i aplice pedeapsa orientală! careconstă "n a arunca condamnatul "n apă! după ce a 'ost cusut "ntr-un sac$Contele "l privi$

— Domnule! "i spuse el! cu acel calm /lacial pe care-l păstrase de la "nceputul scenei! vă repet! minuteledumneavoastră sunt numărate )i vă ro/ să nu le pierdeţi "n discuţii inutile$

— Domnule$$$ se bâlbâi 2ocambole! pe care spaimele morţii "l cuprindeau din ce "n ce$ — Veţi muri! spuse contele$ *unteţi condamnat de propriile dumneavoastră mărturisiri$ Dar am plătit

aceste mărturisiri cu o sută de mii de 'ranci )i vă ro/ să-mi indicaţi persoana care vă va mo)teni$ *uma "i va 'i plătită "n "ntre/ime$

2ocambole continua să tacă cu "ncăpăţânare$ 5n acest moment! 8accarat se ridică! "l trase pe conte "ntr-uncolţ al camerei )i-i spuse

— %u duceţi până la capăt această teribilă tra/edie$ %u-l ucideţi$ Poate că spaima "i va smul/e o ultimă

mărturisire$ — Doamnă! răspunse contele! azi dimineaţă mi-aţi acordat puteri depline )i sunt hotărât să le 'olosesc$ — Cum+4+ — Ae)iţi! continuă el! luaţi cu dumneavoastră această 'emeie pe .umătate le)inată )i lăsaţi-mă să acţionez$ — %u-l ucideţi! repetă 8accarat cu o voce plină de spaimă! nu vreau să-l ucideţi$ — Plecaţi$$$ se uită la dumneavoastră48accarat crezu totu)i că tânărul rus "l va ierta pe 2ocambole$ Până acum ea se arătase atât de hotărâtă!

cerând moartea vinovatului! pentru că spera să obţină de la el o mărturisire completă! )i pentru că /hiceainstinctiv că nu spusese totul! dar "n ultimul moment! iată! "i lipsea cura.ul! nu-)i putea mân.i mâinile cu sân/eomenesc! nu putea să permită să se comită o crimă$

— Vă ro/ să ie)iţi imediat! doamnă4 spuse contele cu-n ton autoritar:8accarat crezu că acest ordin avea drept scop să crească spaima condamnatului! pentru a-l "mpin/e la noi

mărturisiri9 ea o luă pe doamna de *aint-lphonse de mână )i o scoase a'ară din budoar$ Contele "ncuie u)a dedouă ori! ast'el ca nimeni să nu mai poată intra$

poi se "ntoarse către cazaci )i le 'ăcu un semn$

M>




?a acest semn! unul din ei dezle/ă le/ăturile care "nchideau sacul$ — Domnule! repetă contele! dacă vreţi să dispuneţi de cei o sută de mii de 'ranci! indicaţi-mi mo)tenitorul$De această dată! 2ocambole ridică privirea$ 5n ultimul moment! "n ultimul minut al e#istenţei sale!

marchizul don Ani/o de los ,ontes avu una din acele sublime inspiraţii care-l 'ăceau demn de pro'esorul său!sir Jilliams$ Pe pra/ul morţii! care părea inevitabilă pentru el! ")i re/ăsise speranţa de a trăi$

— Domnule conte! spuse el! "ncep să "nţele/ pedeapsa ce mi-o pre/ătiţi$ Voi pieri "necat+ — ,arna este adâncă! răspunse contele! )i cu si/uranţă că aţi 'olosit )i dumneavoastră "necul pentru a

asasina pe cineva$2ocambole tresări )i-)i aminti de ne'ericitul @hinion! pe care-l aruncase cu cinci ani "nainte "n *ena$ Totu)i

replică: — %u mă voi umili pentru a vă cere "ndurare! dar sper că veţi accepta să n-am alt mo)tenitor decât

hazardul$ — Ce vreţi să spuneţi+ — ,ă veţi arunca "n apă! nu-i a)a+ — 5n viaţă )i "nchis "n acest sac$ — oarte oriental! ripostă 2ocambole$ Dar ,arna nu are adâncimea 8os'orului )i probabil că voi 'i pescuit

cândva$Contele păru să re'lecteze$

— Probabil! spuse el$

— Deci! cel care mă va pescui va /ăsi "n buzunarul meu bonul de o sută de mii de 'ranci$ &i! bine domnuleconte! dacă sunteţi cu adevărat /entilom! nu veţi 'ace nici o opoziţie la bancherul dumneavoastră )i bonul va 'i plătit$

— oarte bine! spuse contele$ — De alt'el! continuă 2ocambole! am )ansa ca! odată corpul re/ăsit! având "n buzunar acest bon de o sută

de mii de 'ranci semnat de dumneavoastră! veţi 'i acuzat de moartea mea$ — Vă "n)elaţi! răspunse contele! nu prea se obi)nuie)te să dai o sută de mii de 'ranci celui pe care vrei să-l

ucizi )i! chiar "n acest caz! "i reiei cadavrului bonul pe care i l-ai dat când trăia$2ocambole ")i mu)că buzele )i nu răspunse$&l nu se mai /ândea la suta de mii de 'ranci$ Toate /ândurile sale erau concentrate asupra unui "ndrăzneţ

plan de scăpare! care "ncepuse să "ncolţească "n mintea lui$vea o sin/ură spaimă$ *e temea să nu 'ie le/at "nainte de a-l "nchide "n sac$ Contele păru să mear/ă "n

"ntâmpinarea acestei spaime secrete$ — Domnule! "i spuse el! sân/ele rece de care daţi dovadă "n pra/ul eternităţii "mi dovede)te că sunteţi untemerar$ 3r! cât de criminal ar 'i! un om cura.os are dreptul la unele mena.amente$

2ocambole surâse$ — *unteţi prea bun! spuse el! cu-n ton bat.ocoritor$ — *unteţi condamnat! reluă contele! la moarte prin "nec! "nchis "ntr-un sac )i asupra acestui punct nu

revenim$ Dar veţi putea muri liber$ — %u "nţele/$ — &#istă condamnaţi care sunt bă/aţi "n sac strâns le/aţi! alţii sunt lăsaţi să intre liberi "n sac$ — *per că voi 'i din ace)tia! domnule$ — Vreţi să intraţi "n sac 'ără rezistenţă$ 5n acest caz! oamenii a căror atin/ere pare să vă provoace scârbă

nu vor pune mâna pe dumneavoastră decât "n ultimul moment$

— *i/ur$$$2ocambole reu)i cu /reu să-)i ascundă bucuria! când pronunţă acest cuvânt$Contele 'ăcu un semn cazacilor! apoi le spuse câteva cuvinte "n limba rusă$ tunci! cel care-l ţinea pe

2ocambole! "i dădu drumul$ Celălalt lăsă sacul să cadă rotun.it )i căscat$2ocambole asista la toate preparativele cu-n aer indi'erent! 'ără măcar să clipească$

— Domnule! "i spuse contele emoţionat! nu credeţi "n Dumnezeu+ %ici măcar "n momentul când mer/eţi săapăreţi "n 'aţa lui! nu vă /ândiţi să 'aceţi o ru/ăciune+

— veţi dreptate$*e a)eză "n /enunchi )i părea că se roa/ă$ poi se ridică! salută "n 'elul /ladiatorilor antici )i se a)eză cu

picioarele strânse "n mi.locul sacului$Contele 'ăcu un ultim /est! cazacii apucară mar/inile sacului! le ridicară )i le le/ară solid deasupra capului

lui 2ocambole$ 0nul dintre ei deschise 'ereastra$ ceasta era chiar deasupra râului$ os! zece pa)i dedesubt!,arna cur/ea adâncă )i lene)ă$

Cazacul apucă sacul de mi.loc! "l ridică deasupra capului! "l balansa )i-l aruncă pe 'ereastră$ *e auzi un

M;




z/omot surd! un clipocit "n apă )i apoi nimic$ — *-a terminat! murmură contele rto''! care deschise imediat u)a budoarului$8accarat aler/ă! privi de .ur "mpre.ur! văzu 'ereastra deschisă! "nţelese totul )i scoase un stri/ăt de spaimă

)i durere$ — %u m-ai ascultat! spuse ea cu o voce "n care se simţea repro)ul$ — Doamnă! răspunse contele! cu o voce /ravă! dacă n-a) 'i )ters acest om din rândul celor vii! cine )tie

câte vieţi nobile am 'i avut de plâns mai târziu$ Aartă-mă$$$ era necesar$

$ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $3 oră mai târziu 8accarat! "n/rozită de crima pe care nu avusese puterea s-o "mpiedice! a.unse "n strada

8uci! "n timp ce contele rto'' )i doamna de *aint-lphonse ")i continuau drumul! "ndreptându-se spre stradaPEpiniFre$

Credincioasă obiceiurilor! "n loc să sune! se 'olosi de cheie pentru a intra "n curte )i se "ndreptă către u)a deintrare a casei$ *pre marea ei mirare! 8accarat /ăsi u)a "ntredeschisă$ ?uând-o pe mica evreică! 2ocambole!Venture )i văduva ipart uitaseră s-o "nchidă$ Tânăra 'emeie 'u cuprinsă de o presimţire sinistră$

Antră "n vestibul pe dibuite! se "ndreptă spre culoar )i o stri/ă pe ,ar/uerite$ceasta nu răspundea$ Totu)i bătrâna servitoare avea somnul atât de u)or! "ncât ")i auzea stăpâna de cum

intra "n curte$ — ,ar/uerite4 stri/ă din nou tânăra 'emeie! speriată de-a binelea$Trase cu urechea )i păru că aude /emete "năbu)ite! sunete nearticulate$ 3 sudoare rece acoperi 'runtea lui

8accarat$ — Ce s-o 'i "ntâmplat! Dumnezeule+ /ândi ea$ Antră pe culoar cu o "ndrăzneală care dovedea tăria

caracterul ei$ ,erse până "n camera lui ,ar/uerite$ ?a u)ă auzi! mai distinct! /emetele$ — Deschide4 "i stri/ă ea ,ar/ueritei$Dar aceasta nu deschise )i continua să /eamă! 'ără să poată articula nici un cuvânt$8accarat căută cu mâna cheia! care stătea "ntotdeauna "n broască! dar n-o /ăsi$ Văduva ipart /ăsise nostim

să "ncuie u)a )i să ia cheia$8accarat ")i spri.ini umărul stân/ de u)ă )i "mpin/ând-o cu puterea ei puţin obi)nuită! o sparse )i pătrunse

"n cameră$ Ca )i coridorul! camera era cu'undată "n "ntuneric$8accarat merse drept către pat! o stri/ă din nou pe ,ar/uerite! care continua să /eamă! o pipăi cu ambele

mâini )i! "n s'âr)it! se convinse că bătrâna servitoare era le/ată )i cu un călu) "n /ură$

5i smulse călu)ul )i stri/ă$ — Ce s-a "ntâmplat+ — u răpit 'etiţa! răspunse ,ar/uerite cu vocea "ntretăiată de hohote de plâns$ ,-au stran/ulat! m-au

"năbu)it sub pături )i m-au le/at$$$ au luat-o pe *arah! au ameninţat-o că o vor ucide dacă stri/ă )i nu-iurmează$$$ )i au dus-o cu ei$

— Dar cine+ Cine sunt+ "ntrebă 8accarat! "nnebunită de disperare$ — 3 'emeie bătrână$$$ un tânăr ele/ant$$$ )i un ne/ru$$$cest ultim cuvânt o 'ăcu dintr-o dată pe 8accarat să "nţelea/ă$

— )a4 murmură ea! ne/rul lui don Ani/o$$$ mizerabilul a murit 'ără să 'i spus tot$

$ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $8accarat se "n)ela$

Domnul marchiz don Ani/o de los ,ontes! numit "n mod obi)nuit 2ocambole! nu era mort )i vom vedeaimediat cum s-a putut realiza misterioasa sa speranţă de scăpare! apărută "n clipa când intrase 'ără rezistenţă "nsacul care trebuia să-i servească drept /iul/iu$

Aată raţionamentul pe care )i-l 'ăcuse 2ocambole! "n timp ce contele "l /răbea să-i indice mo)tenitorul$ — m asupra mea un pumnal cu lama subţire )i ascuţită$ *acul este lar/ )i-mi va permite să mă mi)c! dacă

nu-mi vor le/a mâinile$$$ ,ă vor arunca "n apă9 dar "n acest punct ,arna este adâncă )i voi a.un/e viu la 'und$5not ca un pe)te )i pot să rămân până la două minute "n apă$$$ Dacă reu)esc să apuc pumnalul! )i a.uns la'undul apei pot să despic sacul )i să ies! sunt salvat$

Poate că acest raţionament era temerar! poate că speranţa era "ndrăzneaţă! chiar nebunească$$$ Dar2ocambole urma să moară! )i-n ochii unui condamnat! speranţa de-a trăi ia proporţii măreţe$

Deci 2ocambole se lăsă bă/at "n sac9 dar "n timp ce le/au /ura sacului deasupra capului său! ridică "ncet =cu o mi)care imperceptibilă = mâna dreaptă! care până atunci atârnase de-a lun/ul corpului! o vâr" sub vestă!

apucă mânerul stiletului )i-l strânse cu putere! rămânând cu restul corpului nemi)cat$Oece secunde mai târziu! cădea "n apă9 după trei secunde! atin/ea 'undul râului! căzând pe un strat de

nămol care-i atenuă căderea$

M




ltul )i-ar 'i pierdut cuno)tinţa numai datorită apei reci ca /heaţa! dar 2ocambole avea o 'ire ener/ică! "ncare instinctul de conservare domina totul$

vea braţul liber! a)a că "n'undă pumnalul "n sac )i pânza se s'â)ie de la un cap la altul! permiţându-i săscoată "ntâi braţele )i apoi să-)i de/a.eze picioarele$

Toată povestea dură abia un minut$ Cu o lovitură de picior ")i 'ăcu vânt "n sus! scoase capul la supra'aţă!respiră o /ură de aer )i intră din nou sub apă: se temea să nu stea cineva la 'ereastră )i să-l poată vedea$ %eamintim "nsă că intrarea lui 8accarat distrase atenţia contelui$

Cu altă ocazie! la 8ou/ival! 2ocambole dovedise că este un e#celent "notător$ *cotea capul la supra'aţătimp de o secundă pentru a respira )i apoi continua să "noate sub apă! apărând la o sută de metri "n aval! pe treis'erturi epuizat! dar trăind! susţinut de rara sa ener/ie$

3 salcie care-)i muia rădăcinile "n apă "i servi ca spri.in$ *e a/ăţă de ramurile ei! urcă malul )i se a)eză$După ce văzuse moartea cu ochii! bucuria de a trăi domină pentru moment orice alt sentiment! chiar )i cel

al prudenţei$ %ici nu observă că din ve)mintele sale apa cur/ea )iroaie! că 'ri/ul nopţii devenise /er9 nu se/ândea c-ar 'i 'ost su'icient să treacă câteva ore )i ar putea muri datorită unei aprinderi de plămâni$$$ %u se/ândi nici la posibilitatea ca tânărul rus să-l 'i văzut ie)ind din apă$

Dar această bucurie! această 'ericire! de-a respira aerul de care ar 'i putut să 'ie lipsit! 'u de scurtă durată$*ân/ele rece care-l a.uta "n momentele cruciale ale vieţii ")i recapătă drepturile$

— 2epede4 ")i spuse el! s-o )ter/em$$$5ncepu să mear/ă de-a lun/ul malului! printre sălcii! oprindu-se la cel mai mic z/omot! 'iindu-i teamă să

nu 'ie auzit sau observat din vilă$ Din când "n când se "ntorcea )i arunca o privire către vilă$ ?uminile sestin/eau pe "ntrea/a 'aţadă$ Cineva "nchisese 'ereastra prin care 'usese aruncat "n apă$Când se opri din 'u/ă! privind din nou "n direcţia vilei! văzu strălucind de cealaltă parte a casei o lumină

ro)iatică$ — 8ine4 ")i spuse el! caii sunt la trăsură! călăii pleacă$ *ă-i lăsăm să treacă$*e aruncă la pământ )i a)teptă! tremurând de 'ri/$Amediat se auzi uruitul unei trăsuri )i tropăitul mai multor cai$ Drumul trecea la o sută de metri de mar/inea

râului$ 2ocambole! nemi)cat! văzu apărând lanternele cupeului! apoi trăsura trecu repede! ca un 'ul/er$ — u plecat$$$ cum! la drum4 ")i spuse el! ridicându-se$(i "ncepu să 'u/ă de-a lun/ul malului "n aval$

Ca"i#olul CVIII

?a apro#imativ un s'ert de le/he de locul unde ie)ise 2ocambole din apă! e#ista o cârciumă! loc de"ntâlnire al barca/iilor! docherilor )i ţăranilor pu)i pe che'$ 2ocambole ")i amintea per'ect de aceastăcârciumă! numită @(raul roşu! ţinută de-un vechi reparator de bărci! taica ean$

2ocambole 'u/ea către hanul @(raul roşu$ 3 lumină slabă! străbătând hârtia pusă "n locul /eamului launica 'ereastră a cârciumii! "i dovedea că taica ean nu se culcase$

2ocambole bătu la u)ă$0n mârâit de câine! urmat de-o "n.urătură! 'u primul răspuns pe care-l primi$ poi se auziră pa)i /rei! u)a

se deschise )i taica @(ra roşu! cum "l numeau che'liii după numele! cârciumii! se /ăsi 'aţă "n 'aţă cu-n ele/antdomn din Paris! ud )i murdar ca o .avră$

Dintr-o privire! 2ocambole = care intră imediat "n cârciumă = se convinse de izolarea completă "n care trăia

cârciumarul$ ?a vederea unui client a)a de bine "mbrăcat! taica @(ra roşu "l salută până la pământ$ — Prietene! "i spuse repede 2ocambole! care nu se /ândi să-)i reia accentul spaniol! trebuie să-mi dai ni)te

haine uscate$ Vezi că sunt ud leoarcă$*punând aceste cuvinte! el aruncă un ludovic pe masa murdară a cârciumii$ poi adău/ă:

— m ie)it din apă$ — ţi 'ăcut din /re)eală o baie+ — %u$ m 'ost obli/at s-o 'ac$2ocambole luă un aer misterios$

— Pe aici pe-aproape! spuse el! pe mar/inea apei! se a'lă casa unei doamne tinere )i 'rumoase! care mă prime)te "n 'iecare seară$ *oţul ei m-a surprins4

— (i v-a aruncat "n apă+ — Desi/ur$Cârciumarul "ncepu să râdă! apoi! "n timp ce 2ocambole ")i scotea hainele ude! scoase din cui o bluză de

marinar! un pantalon vechi )i o pereche de espadrile$

MI




— Aată! spuse el! asta este tot ce pot să vă o'er$ %u-i prea /rozav$ — iurea4 'ăcu 2ocambole cu-n ton vesel! va 'i su'icient ca să a.un/ la Paris$ 5mi voi /ăsi trăsura "n

apropiere de Charenton$Cârciumarul aprinse un 'oc "n sobă )i dădu tânărului o cuvertură "n care acesta se "n'ă)ură "nainte de a

"mbrăca hainele uscate$ — Păstrează hainele4 spuse 2ocambole! după ce luase din buzunare pun/a! ceasul! porto'elul )i 'aimosul

bon de o sută de mii de 'ranci! ai să le usuci! iar eu voi trimite valetul să le ia$Comandă un pahar de rachiu! "l dădu pe /ât! aruncă un al doilea ludovic pe masă )i plecă "n 'u/ă$

— m picioare bune! ")i spuse el! poate că /ăsesc )i o trăsură la barieră$2ocambole a.unse la barieră )i /ăsi o trăsură de piaţă$ *e urcă "n ea )i "i spuse vizitiului să mear/ă "n strada

landre$ — *ă mer/em la mama ipart! ")i spuse el9 "n momentele /rele trebuie să te re'u/iezi "n sânul 'amiliei$ &a

mă va adăposti până mâine$

$ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $Câteva ore mai devreme! văduva ipart se "ntorsese acasă! urmată de Venture! care o conducea pe mica

evreică$ Copila! pe .umătate moartă de spaimă! 'ăcuse tot ceea ce i se ceruse$ .unsă acasă! văduva ipart o bătuse pentru că plân/ea "n tăcere! dar ea nu "ndrăznise să protesteze$

Când sosi 2ocambole! mama ipart! pe .umătate "mbătată de rachiul băut! dormea adânc "n patul "n care'iul ei adoptiv petrecuse trei luni "naintea noii sale metamor'oze$ Cum lăsase cheia "n u)ă! 2ocambole intră'ără s-o trezească$

*arah adormise )i ea! zdrobită de oboseală! de spaimă )i de emoţie$ 2ocambole o /ăsi culcată pe canapeauastricată! pe care se "ntindea de obicei văduva ipart! pe vremea când el ocupa sin/urul pat din mansardă$

2ocambole o trezi pe văduva ipart$ceasta 'ăcu ochii mari )i-)i privi de două ori 'iul adoptiv până să-l recunoască! atât era de schimbat de

noua de/hizare$ 5n s'âr)it! sări din pat$ — ,amă! "i spuse 2ocambole! ai să "nchizi u)a de două ori )i ai să-mi cedezi patul$ Dacă bate cineva! nu

deschizi$ — Ce ţi s-a "ntâmplat+ — %imic! doar că am murit$ — i murit+ "ntrebă ea mirată$

— ,-au "necat$(i 2ocambole povesti bătrânei! care se trezi pe loc! "ntrea/a poveste din 'ir a păr$Totu)i! ca om prudent! nu crezu necesar să su'le nici un cuvânt despre bonul de o sută de mii de 'ranci$După ce-)i termină povestea! 2ocambole o privi pe văduva ipart$

— 5nţele/i! spuse el! că pentru toţi oamenii ă)tia trebuie să par "necat de-a binelea4 &ste mai prudent să numă arăt la hotelul ,eurice )i să plec mâine dimineaţă! ca să-l a.un/ pe căpitan9 tu trebuie "nsă să hoinăre)ti peici! pe colo )i să "ncerci să a'li dacă domnul conte rto'' n-a petrecut un neplăcut s'ert de oră$

2ocambole se aruncă "mbrăcat pe patul bătrânei )i! e#tenuat! adormi imediat$?a nouă dimineaţa mai dormea! când văduva veni )i-l trezi$

— Cred că domnul conte a murit$ — Cum+ 'ăcu 2ocambole! care se dădu imediat .os din pat$ — ?a orele opt dimineaţa mă a'lam "n poarta hotelului ,eurice$

— (i+ — m luat cheia cu mine! de 'rică să nu se scoale micuţa )i s-o )tear/ă$2ocambole aruncă o privire spre canapea$*arah continua să doarmă$

— A-am văzut trecând: Pe Venture )i en/lez$ veau un aer mulţumit )i-)i 'recau mâinile$ — )a4 — ,-am /ândit că lovitura a reu)it$ — Probabil! spuse 2ocambole$ tunci$$$ la revedere! mamă$ Plec$2ocambole se ridică )i părăsi mansarda mamei ipart$ 3 oră mai târziu! se prezentă la bancherul contelui

rto''! care nu avusese cum să a'le de asasinarea tânărului rus! ")i prezentă bonul de o sută de mii de 'ranci )iluă = la cererea sa = poliţe pentru această sumă! plătibile la ?ondra )i %eQ-RorS$

După "ncă o oră! se "ndreptă către /ară )i plecă spre 8reta/ne! convins că domnul conte rto'' era mort )i

că ohn 8ird! căruia "i dăduse "n a.un instrucţiuni amănunţite! o va răpi pe 8accarat$ &l pleca să-l "ntâlnească pe *ir Jilliams$

MK




Ca"i#olul CI$

Trecuseră opt zile de când domnul rmand de er/az cu soţia )i vicontele ndrEa sosiseră la erloven$Duminică 'useseră la slu.ba din sat$

Cel puţin "n aparenţă! e#istenţa acestor trei oameni decur/ea 'oarte calm! "n acest bătrân castel! de penobilul )i lini)titul pământ al 8retaniei$

Domnul viconte ndrEa! omul s'ânt! "ncovoiat sub remu)cări! dar a cărui privire căuta ne"ncetat cerul!ducea la erloven o viaţă sin/uratică! aproape ca un sălbatic$ *e trezea 'oarte devreme! pleca uneori pe .os!alteori călare! apărea rar la micul de.un )i putea 'i văzut cu re/ularitate doar la ora prânzului$

tât rmand cât )i soţia sa respectau această comportare curioasă )i-l lăsau să trăiască după voia lui$Totu)i! domnul de er/az ar 'i dorit să aibă cu el o e#plicaţie! dar o amâna de pe o zi pe alta! din slăbiciune!căci ndrEa părea că dore)te cu orice preţ s-o evite$ &ra de presupus că această e#plicaţie s-ar 'i re'erit la"mpre.urările misterioase ale duelului pe care ndrEa "l avusese cu don Ani/o de los ,ontes )i care părea să 'ihotărât brusca lor plecare de la Paris la erloven$

— Când vom 'i "n 8reta/ne! "i spusese ndrEa "n ziua duelului! vei a'la totul$&rau de opt zile la erloven )i ndrEa nu părea dispus să-)i dezle/e limba$Domnul rmand de er/az hotăr" că discuţia trebuie să aibă loc$ 5ntr-o dimineaţă! către orele cinci!

ndrEa "ncălecă! /ata să-)i 'acă cursa matinală pe coasta spre *aint-,alo = ora) unde-i dăduse "ntâlnire lui

2ocambole U! când rmand se arătă "n curte$ — Tu e)ti! rmand+ spuse ndrEa! surprins de a-)i vedea 'ratele ie)ind atât de devreme$ — Da! dra/ul meu$ — ,i se pare că te-ai trezit mai devreme ca de obicei! spuse ndrEa$ — m vrut să te văd$ — )a+ — Pleci totdeauna "nainte de a mă trezi! continuă rmand cu-n tot a'ectuos! )i-ţi petreci ziua prin pădure$

Când te "ntorci! eanne este "mpreună cu noi )i n-am putut să te văd "ntre patru ochi$ — Vrei să-mi vorbe)ti despre vreo taină! dra/ul meu+ "ntrebă ndrEa$0n surâs indul/ent )i a'ectuos! "n acela)i timp! apăru pe buzele contelui:

— i memoria scurtă$ndrEa ")i privi 'ratele )i mimă uimirea$

— scultă! reluă domnul rmand de er/az! sunt hotărât să pun capăt acestei situaţii$ — Ce vrei să spui+rmand "l luă dră/ăstos de braţ )i-l conduse spre parc! pentru a 'ace o plimbare$

— Deci nu-ţi mai aminte)ti de "ntâlnirea ta cu don Ani/o de los ,ontes+ "ntrebă el$ndrEa păru tulburat$

— %u-ţi aminte)ti nici de promisiunea care mi-ai 'ăcut-o de a-mi spune totul când vom 'i aici+ — *cumpe 'rate$$$ spuse vicontele ndrEa cu-n ton ru/ător! uită promisiunea pe care ţi-am 'ăcut-o$ — %ici /ând$ — Te implor$$$ — %u! a'irmă hotărât domnul rmand de er/az! mi-ai promis$$$ Vreau să )tiu tot$ — Dumnezeule4 'ăcu ndrEa! ridicând privirea spre cer$Domnul rmand de er/az se "ncruntă9 o paloare nervoasă "i acoperi 'runtea$

— Vreau să )tiu totul! repetă el "ndărătnic! căci am impresia că "ncep să "nţele/$$$ndrEa tăcea$

— tunci "ţi spun eu despre ce este vorba! urmă domnul de er/az$ Te-ai bătut pentru mine$$$ — rate4 — cest mizerabil don Ani/o de los ,ontes a insultat-o pe doamna de er/az! stri/ă rmand nestăpânit$ — Taci! rmand4ndrEa dădu senzaţia că este cuprins de o mare a/itaţie$

— (i apoi! continuă domnul de er/az! 'iindu-ţi teamă că va "ndrăzni să continue acţiunea criminală$$$ — rmand4 — Tu mi-ai cerut să plecăm de la Paris la erloven4 &ste adevărat tot ce spun+ &ste adevărat+ndrEa nu răspunse$

— Aubitul meu 'rate! iubitul meu ndrEa! murmură rmand! răspunde-mi$$$ Te ro/ "n /enunchi$ %ici un sunet nu ie)i din /âtle.ul crispat al lui ndrEa! buzele sale nu articulară vreun răspuns! doar ")i

mi)că capul de sus "n .os$ *emnul era a'irmativ$

ML




— Deci nu m-am "n)elat4 stri/ă domnul de er/az! strân/ând mâna 'ratelui său$Dori să )tie totul "n cele mai mici amănunte9 )i trebui să le smul/ă unul câte unul cu-n e'ort de ne"nchipuit!

să "nvin/ă nenumărate reticenţe! pentru ca piosul ndrEa! /ardian credincios al onoarei 'amiliei! să consimtăsă i le dea$

rmand asculta tremurând de mânie9 se "n/rozea la /ândul că s-ar 'i putut 'oarte bine să nu-l 'i trimis pendrEa să doarmă la G&iu(oţica &ucului” "n noaptea odioasei tentative a marchizului de los ,ontes$ 3 ură /reaizbucni "n inima nobilă a contelui! un 'ul/er de mânie se aprinse$

— Ce ticălos! murmură el$ 5l voi ucide$$$ cu mâna mea4

— Aubitul meu 'rate! spuse ipocritul viconte ndrEa! trebuie să )tii "ntotdeauna să ierţi$ — *ă ierţi+4 e#clamă ndrEa cu mânie! să-l iert pe acest mizerabil pe care l-am primit sub acoperi)ul meu!

căruia i-am deschis casa! pe care l-am tratat ca pe un prieten! ca pe o rudă )i care a "ndrăznit s-o .i/nească pecea mai nobilă dintre 'emei+$$$

— Domnul e bun$$$ )i el iartă$$$După acest răspuns evan/helic! ndrEa ridică privirea spre cer )i suspină adânc$Domnul de er/az era prada unei vii a/itaţii$ Deodată "ntinse mâna 'ratelui său:

— i avut dreptate să mă aduci aici la erloven$ — *i/ur4 — Dacă a) 'i rămas la Paris )i a) 'i a'lat$$$ l-a) 'i ucis4 — rate! murmură ndrEa! pe care domnul de er/az "l văzu pălind! vrei să-mi 'aci o promisiune+ — Vorbe)te4 — Prima oară l-am pedepsit$$$ ură-mi că! dacă va re"ncepe! mă vei lăsa să acţionez4 ură-mi4 — *ă re"nceapă4+4 — m citit "n privirea lui că acest om este capabil de orice$$$ 3 iube)te pe contesă cu acea pasiune violentă

)i tenace a bă)tina)ilor din ţara lui9 va muri "nainte de a renunţa la speranţa-i vinovată$ Cine )tie dacă nu va"ndrăzni chiar să vină aici+

— Cum+ stri/ă domnul de er/az! ro)u de mânie! vrea deci să-l ucid ca pe-un câine+ — ?ini)te)te-te4 — &)ti nebun! ndrEa! de trei ori nebun! să te /ânde)ti că te voi lăsa "n viitor să-l pedepse)ti$ &u sunt cel

insultat! eu "l voi pedepsi$$$Vorbind )i plimbându-se! domnul viconte ndrEa revenise "n curtea castelului! unde-l a)tepta calul "n)euat$

— ?a revedere! 'rate! "i spuse el lui rmand! lini)te)te-te$$$ Domnul să ne păzească4

(i omul s'ânt "l lăsă pe rmand de er/az "ntunecat )i! visător! căci vedea apărând un nor pe cerul 'ericiriisale! nor ce putea purta mari 'urtuni$

Ca"i#olul C$

Vicontele ndrEa sări "n )a )i călări pe drumul care ducea de-a lun/ul 'alezei! spre *aint-,alo$ — *ă mer/em! /ândi el! cred că scumpul meu 'rate este su'icient de montat! pentru a 'i 'urios$$$ *ă apară

2ocambole )i este de-a.uns$$$ stăzi! chiar noaptea asta! trebuie să 'i a.uns la *aint-,alo )i vreau să-imi.locesc mica "ntrevedere cu rmand$

8lestematul ")i continuă lini)tit plimbarea$ 3 oră mai târziu era la porţile ora)ului$ Descălecă )i ru/ă oţărancă să-i arate drumul$

— ,i-am dat "ntâlnire cu 2ocambole aici! ")i spuse el! dar "n ce loc din ora)+ %-am putut să-i precizez$ Vatrebui să hoinăresc la "ntâmplare )i să vizitez toate tavernele$

Dar ndrEa se "n)elă$ Cum intră "n ora)! privirile "i 'ură atrase de un tânăr care venea către el! "nvârtind un baston de meseria) "ntre de/ete )i 'luierând o arie de vals "n /enul "ndrăzneţ )i bat.ocoritor al copiilorParisului$ Părea să aibă douăzeci )i patru sau douăzeci )i cinci de ani9 avea o barbă blondă! părul puţin camlun/! purta o )apcă )i o bluză albă$ ?e/ătura de lanţuri pe care o purta pe spate "i dădea aerul unui meseria)care 'ăcea "ncon.urul ranţei "n căutare de lucru$ Tânărul ")i scoase )apca "n 'aţa călăreţului cu o 'amiliaritaterespectuoasă )i-i spuse:

— *cuzaţi-mă! domnule! acesta este drumul care duce la Vannes+ndrEa "l recunoscu pe 2ocambole$ ?ocul "n care pietonul )i călăreţul se "ntâlniră era lini)tit! aproape

pustiu$ — Putem vorbi aici! "i spuse 'oarte "ncet 2ocambole lui ndrEa "n en/leză$

— &)ti 'oarte punctual! 'iule! răspunse ndrEa! )i ai 'ăcut 'oarte bine că ai revenit la culoarea ta normală$Dacă iubitul meu 'rate! rmand! ne-ar "ntâlni! nu te-ar recunoa)te$

2ocambole surâse:

MM




(i râsul său de demon "i arcui buzele subţiri )i palide$?a ora indicată! 2ocambole sosi punctual$ Cu perspicacitatea-i obi)nuită /ăsi! 'ără să "ntrebe! drumul spre

erloven! recunoscu vechiul castel după descrierea pe care i-o 'ăcuse sir Jilliams )i alunecă de-a lun/ulzidului ce "mpre.muia parcul$ ici se /hemui "ntr-o /roapă )i a)teptă$

2ocambole redevenise don Ani/o de los ,ontes! adică barba )i părul erau de-un ne/ru de cărbune! tenul eracolorat ca al unui mulatru$ 5)i schimbase costumul: "n locul bluzei albe de meseria)! complicele lui sirJilliams ")i pusese o vestă bretonă! albastră ca azurul! pantalon de pânză /ri )i o pălărie cu boruri lar/i$

De/hizarea trebuia să-i dovedească eannei arzătoarea lui dorinţă de a o revedea$

Totu)i! domnul marchiz don Ani/o de los ,ontes! de/hizându-se "n cioban breton! nu-)i părăsise prudenţaobi)nuită$ %emulţumit de a avea "n mână un baston /ros )i noduros! ")i "n'undă "n buzunarele lar/i ale

pantalonilor o pereche de pistoale$ — %u )tii ce ţi se poate "ntâmpla! ")i spuse el$ Dacă domnul conte! "n loc să-mi 'acă onoarea de a se bate cu

mine! va "ncerca să mă ucidă pur )i simplu! a) putea avea nevoie de ace)ti doi prieteni$ De alt'el! scopul va 'iatins )i sunt convins că unchiul nu va /ăsi nimic de obiectat$

5n depărtare se auzea marea9 era sin/urul z/omot care a.un/ea la urechile banditului$ 2ocambole a)teptămai mult de o oră$

— 0nchiul nu se .enează de mine! /ândi el9 mă 'ace să a)tept cât vrea$Dar! "n acela)i moment! ca )i cum baronetul sir Jilliams ar 'i vrut să arate că acest repro)! nu era

"ndreptăţit! se auzi tropotul unui cal$ 2idicând capul! 2ocambole observă un bărbat călare! care mer/ea "n buiestrul lini)tit al calului pe drumea/ul "ntins de-a lun/ul parcului9 trebuia să 'ie sir Jilliams$ 2ocambole seridică pe .umătate! ndrEa ")i struni calul )i se "ndreptă către el$

*ir Jilliams descălecă! ")i le/ă calul de-un copac )i se a)eză lân/ă 2ocambole$ — &)ti punctual$ — %u ca tine! unchiule$ — Pu)lama4 sta din cauză că am avut 'oarte multe de 'ăcut! spuse sir Jilliams$ — oarte bine$ &ste pre/ătit totul+ — Va mer/e ca pe roate! dacă vei )ti cum să procedezi$$$ ascultă bine: vei urmări această potecă$$$ acolo$$$(i de/etul lui sir Jilliams indică drumul pe unde venise$

— 8ine$ (i apoi+ — Drumul trece prin parc )i a.un/e "n /rădină! continuă sir Jilliams$ @rădina nu este despărţită de parc

decât de un /ard "nchis cu o poartă$ Tu e)ti a/il! vei sări /ardul$

— ,inunat4 — &ste ora nouă! deci nu vei a.un/e "nainte de$ zece$$$ ?a erloven! servitorii locuiesc "ntr-un corp declădire "ndepărtat )i se culcă devreme$ 5n curte e#istă un câine mare de pază! dar nu este niciodată dezle/at"nainte de ora unsprezece$ rmand! care lucrează seara "ntr-un mic pavilion! pe care-l vei vedea "n stân/a/rădinii! are /ri.ă să dea drumul câinelui$ 5n 8reta/ne se doarme cu cheia "n u)ă )i cu u)ile deschise$

— %evinovat ţinut4 'ăcu 2ocambole cu admiraţie$ — 3 scară! care are zece trepte! duce din /rădină la primul eta.$ Vei urca cele zece trepte )i te vei /ăsi "n

'aţa unei u)i cu /eamuri care dă "n marele salon$ ceastă u)ă nu este niciodată "ncuiată$ — )a! "ntrerupse 2ocambole! deci se intră "n această clădire ca la tine acasă$ — bsolut$(i sir Jilliams ")i continuă descrierea:

— ?ân/ă marele salon este o altă cameră! care "i place 'oarte mult doamnei de er/az )i care dă "n camera

ei de culcare$ &ste o sală mobilată "n ste.ar vechi din timpul lui enric al AA-lea! ai cărei pereţi sunt acoperiţi cu portrete de 'amilie9 deasupra căminului se a'lă o 'oarte 'rumoasă panoplie$

— Aa te uită! observă 2ocambole! vom avea uneltele la "ndemână$ — Cu si/uranţă$ eanne lucrează seara "n această sală$ 8rodează )i a)teaptă ca soţul ei să urce din

pavilionul unde lucrează până la orele unsprezece )i să vină s-o caute$ Vei traversa primul salon "n vâr'ul picioarelor )i vei ciocăni de două ori la u)a sălii /otice$ eanne! convinsă că este rmand! "ţi va spune să intri$tunci vei re"ncepe scena de la vila din Chatou$$$ ii si/ur că de data aceasta va scoate un stri/ăt destul de

puternic ca s-o poată auzi rmand! )i nu eu voi 'i cel care va veni "n a.utorul ei! ci el$*ir Jilliams "ncepu să râdă$

— Tu unde vei 'i+ "ntrebă 2ocambole$ — &u voi 'i obli/at să mer/ la Vannes$ Trecând prin *aint-,alo! am /ăsit mi.locul de a 'i invitat la o mare

vânătoare! care "ncepe mâine "n zori "n "mpre.urimile ora)ului Vannes )i plec de astă seară ca să dorm acolo$

După cum vezi! port un costum de vânătoare$ — Deci nu vei 'i la castel când se va "ntâmpla catastro'a+ "ntrebă 2ocambole$ — %u$

N<




— Ce voi 'ace! după ce-l voi ucide pe conte+ — Vei 'u/i$ — 0nde+ — ?a *aint-,alo! să mă a.un/i din urmă$ — 0nde+ — ?a bordul lui /o>ler $*ir Jilliams! luminând cu trabucul său scrisoarea pe care o primise de dimineaţă! i-o arătă lui 2ocambole$

— 8ravo4 stri/ă acesta! suntem deci "nvin/ători pe toată linia$ — sta "nseamnă! 'ăcu sir Jilliams râzând! că dacă tu-l e#pediezi "n cer pe sărmanul rmand! vom deveni

cei mai 'ericiţi )i cinstiţi oameni din lume$ Te s'ătuiesc ca! odată .ert'a terminată! dacă servitorii nu te opresc!să te arunci "n primul pârâu! ca să redevii blond$

— (i dacă mă opresc servitorii+ — &i )i! ce-o să ţi se "ntâmple+ Tu te-ai bătut loial "n duel$$$ )i asta-i tot$ — i dreptate$ — ?a revedere$$$ ,ult noroc )i$$$ pe mâine! la bordul lui /o>ler ! care te va duce "n n/lia$ 5i vom ura

"mpreună drum bun sărmanei 8accarat$ — ?a revedere4 Pe mâine4*ir Jilliams "ncălecă$

— 0nchiule! spuse 2ocambole! a) vrea să-ţi mai spun un cuvânt$

— Ce vrei+ — &)ti si/ur că! devenind văduvă! eanne se va mărita cu tine+ — Dumnezeule4 "l voi plân/e a)a de bine pe soţul ei! voi 'i atât de "ndurerat! o voi "ncon.ura cu atâta /ri.ă

)i dra/oste! "ncât se va crede obli/ată să mă 'acă 'ericit )i să asi/ure un protector 'iului ei$ ceea)i poveste caa tatălui meu4 murmură sir Jilliams! pentru el$ otărât lucru! er/azii nu a noroc cu noi$

*ir Jilliams dădu pinteni calului )i plecă$ — Ce om4 e#clamă 2ocambole cu admiraţie$

$ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $2ocambole se "ndreptă spre /rădină! traversând parcul$ Cu toată "ntunecimea nopţii! cu toate obstacolele

drumului! mer/ea cu si/uranţa caracteristică sălbaticilor$0nei 'ete pe care o "ntâlni )i care-l "ntrebă unde mer/e! "i răspunse cu neru)inare:

— ?a treburile mele4(i trecu mai departe! nepăsător$iecare din indicaţiile lui sir Jilliams "i erau /ravate "n memorie )i a.unse 'ără cea mai mică ezitare la

/ardul care despărţea parcul de /rădină$*ir Jilliams avusese dreptate să se bizuie pe a/ilitatea lui$ 2ocambole nici nu "ncercă să caute o spărtură

"n /ard$3 salcie plantată "n /rădină avea ramurile atârnate deasupra /ardului$ 2ocambole e#ecută o săritură! apucă

cu ambele mâini cea mai .oasă dintre ramuri! se servi de aceasta ca de o coardă de /imnastică )i se lansădeasupra /ardului cu o u)urinţă care i-ar 'i adus elo/ii chiar din partea saltimbancului %icole! tatăl săuadoptiv$

După ce sări /ardul! 2ocambole se /ăsi "n /rădină )i se orientă dintr-o privire$ aţada de sud a casteluluiera "n 'aţa lui$ ?a mezanin nici o 'ereastră nu era luminată! dar se vedea lumină de la două 'erestre situate la

primul eta.! "n dreapta parcului$ 2ocambole distinse per'ect peronul! remarcă luminile )i nu se "ndoi nici osecundă că 'erestrele nu sunt ale sălii /otice! unde "n 'iecare seară doamna contesă de er/az ")i a)teaptăsoţul$

5n stân/a /ardului! "ntr-un colţ al /rădinii! 2ocambole observă pavilionul "n care-)i stabilise camera delucru domnul de er/az$ 3 lumină slabă traversa oblonul )i se proiecta "n desene 'antastice pe un tu'i) decapri'oi! care "ncon.ura pavilionul$

— Trebuie să )tiu la ce poate lucra acest 'ilantrop! ")i spuse 2ocambole$5ncepu să alunece târâ)! printre arbu)ti! reţinându-)i răsu'larea! "năbu)ind orice z/omot )i! a.un/ând "n

dreptul oblonului "ntredeschis! aruncă o privire "n interiorul pavilionului$Anteriorul era un dră/uţ salona) de vară! acoperit cu perdele de doc! mobilat "n alb )i cu pereţii acoperiţi de

ra'turi "ncărcate cu cărţi$ 5n mi.locul camerei! contele era a)ezat "n 'aţa unei mese pe care se a'la o bucată dear/ilă9 de/etele sale o modelau$

5n momentele de odihnă pe care i le lăsa administrarea imensei sale averi )i misiunea 'ilantropică pe care)i-o impusese! domnul conte de er/az redevenea rmand sculptorul! artistul inspirat pe care l-am cunoscut

N1




cândva la 2oma! trăind din munca sa )i pe care soarta venise să-l caute "n mi.locul unui bal mascat pentru a-l'ace milionar$

Total absorbit de munca lui! domnul de er/az era "n acest moment izolat de restul lumii$ %ici nu auziz/omotul 'ăcut de 2ocambole! care lovi o piatră când se aplecase asupra oblonului$

— Aa te uite4 /ândi cinicul bandit! domnul este artist$ Ce păcat că societatea va trebui să se lipsească de el4*e retrase cu acelea)i precauţiuni$

— Pe naiba4 ")i spuse el plecând! e#istă pe lume destui arti)ti de /enul ăsta9 unul mai mult! unul mai puţin$$$ ce contează+

— *e "ndreptă spre peron9 străbătu cele zece trepte! cu pa)i de lup$Cerul era acoperit! dar o rază de lună! alunecând printre nori! dădea nopţii o oarecare transparenţă! care

permitea să distin/i destul de clar 'iecare obiect$Toate in'ormaţiile date de sir Jilliams lui 2ocambole erau de o minunată e#actitate9 u)a cu /eamuri care

permitea comunicarea "ntre marele salon )i peron nu era "ncuiată$ 2ocambole nu trebui decât s-o "mpin/ă! pentru a pătrunde "n interiorul castelului$ 3 rază de lumină! trecând pe sub u)ă! "i indică unde se a'la sala/otică$ ,erse pe vâr'ul picioarelor până la această u)ă )i ciocăni discret de două ori$

— Antră! spuse o voce de 'emeie$2ocambole deschise u)a )i se opri "n pra/$$$proape de cămin! 2ocambole o zări pe contesă a)ezată "n 'aţa unei broderii! cu spatele către u)ă$0na din 'erestrele care dădea "n /rădină era "ntredeschisă$Deasupra căminului! cum 'oarte bine spusese sir Jilliams! se /ăsea panoplia: o 'rumoasă colecţie de

tro'ee! de pu)ti de vânătoare! de săbii de luptă! de spade din toate epocile! aproape toate având o importanţăistorică! 'iind 'olosite de conţii de er/az din /eneraţie "n /eneraţie )i amintind 'apte /lorioase$

— Aată uneltele! ")i spuse 2ocambole$ăcu un pas "nainte "n sala /otică$

— Tu e)ti! rmand+ "ntrebă eanne! "ntorcându-se pe .umătate! convinsă că intrase soţul ei$5l privi pe noul venit pe a cărui 'aţă cădea lumina unei lămpi! a)ezată pe cămin$eanne scoase un stri/ăt nea)teptat$$$ un stri/ăt strident )i teribil! un stri/ăt de /roază! care străbătu spaţiul

până "n cămăruţa "n care domnul conte de er/az ")i lucra lini)tit statuia$ *tri/ătul "l 'ăcu să sară ca un leucare aude ră/etele alarmate ale leoaicei$

5n bărbatul "mbrăcat "n costumul breton al re/iunii Vannes! eanne "l recunoscu pe marchizul don Ani/o delos ,ontes$

cesta aler/ă către ea! se aruncă "n /enunchi )i! credincios rolului său! stri/ă: — eanne! iubito! iartă-mă4$$$ dar am "nvins toate obstacolele! am "n'runtat toate pericolele$$$ pentru aa.un/e la tine$ eanne$$$ nu mă /oni$$$ nu mă respin/e$$$

%u apucă să termine$ 0n om sări ca un 'ul/er "n mi.locul salonului9 acest om se repezi către el cu violentamânie a ti/rului care sare asupra inamicului$$$

&ra rmand4

Ca"i#olul C$I

Domnul marchiz don Ani/o de los ,ontes se a)tepta la această a/resiune )i! "n timp ce contele "l "nhăţă cu brutalitate )i-l obli/ă să se ridice! mâna "i alunecă "n buzunarul pantalonilor! /ata să scoată pistolul! dacă

rmand ar 'i 'ăcut vreun pas către panoplie! pentru a apuca o pu)că sau o sabie$Dar contele nu avea nevoie de alte arme! "i era su'icientă 'orţa sa herculeană$

— ,izerabile4 stri/ă el! z/âlţâindu-l pe 2ocambole! mizerabile4Vocea lui rmand era ră/u)ită de 'urie:

— Te voi ucide ca pe-un câine! stri/ă el$,âna sa "ncepu să-l strân/ă pe pretinsul marchiz de /ât$

— .utor4 ,ă omoară4$$$ asasinul4 stri/ă acesta cu .umătate de voce$Cuvântul asasin "l dezmetici pe domnul de er/az$ ,âna sa crispată dădu drumul /âtului lui 2ocambole$

ăcu un pas "napoi! "i aruncă o privire plină de ură )i dispreţ )i-l spuse: — i dreptate$$$ de)i ai intrat noaptea "n casa mea! ca un rău'ăcător! de)i ai venit să mă insulţi$$$ nu trebuie

să te ucid 'ără apărare$$$ ine! mizerabile4Cu o mână "l lovi pe 2ocambole peste 'aţă )i cu cealaltă scoase două săbii din panoplie$

Doamna de er/az scoase un nou stri/ăt! stri/ăt de spaimă )i teroare apoi căzu pe parchet le)inată$O/omote! pa)i "ncepură să se audă "n castel! u)ile se deschiseră9 servitorii! de)teptaţi "n /rabă! aler/au$ &i

văzură doi oameni stând 'aţă "n 'aţă! măsurându-se din priviri! cu câte o sabie "n mână$

N>




— 2etra/eţi-vă4 ordonă domnul de er/az! cu o voce tunătoare! ocupaţi-vă mai bine de doamna!transportaţi-o "n camera ei! "n/ri.iţi-o$$$

dresându-se lui don Ani/o! stri/ă: — 5n /rădină4 ,izerabile4 Vino "n /rădină4 %u vreau ca sân/ele tău să-mi păteze casa$$$ ar dezonora-o

pentru totdeauna$$$Domnul de er/az "l trase pe 2ocambole "n /rădină! până aproape de pavilion! )i-i stri/ă:

— 5n /ardă42ocambole! emoţionat pentru moment! ")i re/ăsise pe drumul dintre castel )i /rădină sân/ele rece )i! cu

mintea lui cinică )i depravată! se /ândi: — *ărmane prost4 Palma pe care am primit-o e ultima pe care ai dat-o "n viaţa ta$$$După ce pronunţase dinainte discursul 'unebru al domnului de er/az! complicele lui sir Jilliams luă

poziţia de luptă a spadasinilor$&l se baza pe lovitura italiană! acea lovitură secretă )i neloială pe care i-o demonstrase cu răbdare! timp de

două luni! antrenorul de scrimă din strada 2ochechouart: lovitura de o mie de 'ranci! cum o numea sirJilliams$

— Torţe4 duceţi torţe4 stri/ă rmand oamenilor care nu erau ocupaţi cu "n/ri.irea contesei$*ervitorii contelui! ma.oritatea 'o)ti )uani1! crescuţi "n tradiţiile cavalere)ti ale strămo)ilor! n-ar 'i "ndrăznit

să-l "mpiedice pe tânărul lor stăpân să se ră'uiască cu sabia "n mână! "mpotriva celui care "l insultase$Cine era acest adversar! apărut deodată "n mi.locul nopţii+ Ce insultă provoca mânia stăpânului lor

"mpotriva acestui om+ Pentru ce se luptau+ %imeni nu puse asemenea "ntrebări$Contele de er/az ceruse să se aducă torţe pentru a lumina locul luptei9 deci aduseră torţe$0n /randios spectacol se o'eri privirilor celor de 'aţă$ 5n mi.locul nopţii! sub 'erestrele acestui vechi castel

cu zidurile invadate de iederă! a cărui construcţie veche amintea timpurile eroice! doi bretoni bătrâni cucapetele descoperite ţineau câte o torţă pentru a lumina lupta contelui de er/az$

5ntre ei! alţi doi oameni! contele )i adversarul său se măsurau din priviri! /ata să "ncruci)eze săbiile pe carele a/itau "n mână$ ?a oarecare distanţă! alţi servitori! "n/enuncheaseră plini de credinţă )i se ru/au pentrutânărul lor stăpân$

— Copiii mei4 stri/ă atunci domnul de er/az! dacă mi se va "ntâmpla o nenorocire$$$ dacă acest om mă vaucide! lăsaţi-l să plece! dar ve/heaţi asupra contesei$

După ce pronunţase aceste cuvinte! domnul conte rmand de er/az "ncepu lupta cu violenţă$

Ca"i#olul C$II

5n timp ce 2ocambole )i domnul de er/az ")i "ncruci)au săbiile! domnul viconte ndrEa călărea "n buiestrul lini)tit al calului breton pe poteca des'ă)urată de-a lun/ul 'alezei până la *aint-,alo! de unde venisedimineaţa$ 5ntorcând capul! putea să vadă sau! mai curând! să /hicească! prin "ntunericul care "ncepea să cadă!atât vechiul don.on al er/azilor unde! la această oră! ultimul adult din rasa lor urma să cadă sub loviturileunui spadasin! cât )i rada portului! unde 'ără "ndoială era ancorat vasul "n care teribila sa inamică era redusă laneputinţă$

0n surâs mândru! surâsul "n/erului decăzut care acum trium'ă! apăru pe buzele lui sir Jilliams$ — 34 răzbunare4 murmură el! "n 'ine! cred că e)ti a mea4$$$Pe mare! "n depărtare! cam la o le/he de port! privirea pătrunzătoare a lui sir Jilliams zări o 'lacără care

părea să iasă din valuri mi)cându-se pe supra'aţa lor$ ?a vederea acestei 'lăcări! tresări de bucurie$ — &ste semnalul convenit cu ohn 8ird! /ândi el$ &ste vasul /o>ler ! care a ancorat acolo$$$ "ntre noi doi!

8accarat4 De această dată nu-mi vei scăpa$ %ici tu! nici rmand4*e "ndreptă imediat către port$ vea intenţia de a se arunca "n prima barcă pe care ar 'i /ăsit-o! pentru a

a.un/e la bordul lui /o>ler 9 dar "n timp ce căuta o barcă! un om "l acostă! 'ăcându-l să scoată un stri/ăt desurpriză$

&ra ohn 8ird! căpitanul en/lez! "nvăluit "ntr-o haină de ploaie! dând impresia că pânde)te sosirea lui sirJilliams$

— Vă a)teptam! domnule căpitan! "i spuse el bătându-l pe umăr$ — Tu e)ti$$$ 'ăcu sir Jilliams$ — m venit să vă caut$ — oarte bine4 — *unteţi a)teptat la bord$

% 2e/ali)ti contrarevoluţionari din timpul revoluţiei 'ranceze$

N;




*ir Jilliams tremura de plăcere$ — & 'oarte dră/uţă! micuţa doamnă! continuă ohn 8ird$ — @ăse)ti+ — *ălbaticii o vor proclama re/ină$ — Pre'er s-o mănânce 'riptă! răspunse cinic vicontele ndrEa$ — %u veniţi să vă luaţi rămas bun+ — *i/ur$$$ i o barcă+ — 8ine"nţeles! spuse ohn 8ird$

&n/lezul "l luă 'amiliar de braţ )i-l conduse la barcă! po'tindu-l "n ea$ Patru mateloţi stăteau aplecaţi pelopeţi )i a)teptau doar semnalul$

— Vâsliţi4 comandă ohn 8ird! imediat ce sir Jilliams se a)ezase pe banca din spate$8arca aluneca pe creasta valurilor ca un pescăru) spre lar/ul mării! unde se vedeau luminile vasului9 marea

era lini)tită )i barca acostă vasul la tribord "n mai puţin de douăzeci de minute$5n timpul drumului! sir Jilliams )i ohn 8ird rămaseră tăcuţi$ Primul se /ândea! 'ără "ndoială! că la această

oră rmand era "ntins "nsân/erat la pământ! "n mi.locul servitorilor consternaţi! alături de soţia sa "nnebunităde durere$ *e /ândea de asemenea că! "n câteva ore! vasul /o>ler va ridica ancora )i o va duce departe de&uropa! pentru a o arunca "n mi.locul hoardei de sălbatici! a canibalilor 3ceaniei! pe 'emeia care "ndrăznise săse măsoare cu el )i să-l "n'runte atâta timp$ 3mul care trăia numai pentru răzbunare! acest om! care 'usese atâtde puternic cât timp soarta i-a 'ost vitre/ă! dar pe care niciodată o "n'rân/ere nu reu)ise să-l zdrobească! acestom! văzând că opera sa părea "ncununată de succes! ")i pierdu sân/ele rece! ener/ia )i se simţea pradă uneimisterioase slăbiciuni$ &ra 'rânt de beţia succesului$

— Veniţi! domnule căpitan! "i spuse ohn 8ird! bătându-l din nou pe umeri "n momentul "n care barcaatin/ea scara de la tribord! veniţi s-o vedeţi pe doamna 8accarat$

cest nume "l smulse pe sir Jilliams din /ândurile sale$ 5l urmă pe ohn 8ird )i se urcă pe punte$Puntea vasului era pustie$ bia puteai vedea ici )i colo! tăcuţi ca ni)te 'antome! oamenii din cartul de

noapte$ %ici unul nu-l salută pe ohn 8ird )i nu păru să-i acorde atenţie nici lui! nici "nsoţitorului său$ — rumoasa noastră prizonieră este "n cabina căpitanului! spuse ohn 8ird! "ntorcându-se spre sir

Jilliams! care-l urma$ — *ă mer/em!4 spuse acesta! vreau s-o văd$ohn 8ird "l conduse pe sir Jilliams "n cabina căpitanului$

%ebun de bucurie! sir Jilliams se opri "n pra/ )i o zări pe 8accarat culcată pe o mică so'a! părând

adormită$ — &ner/ică 'emeie! /ândi sir Jilliams! doarme ca "n patul ei )i sunt si/ur că nu visează canibali$Dar "n acest moment! ca )i cum ar 'i vrut să-i dezmintă /ândurile! 8accarat deschise ochii pe .umătate! lăsă

un zâmbet să-i alunece pe buze )i-l privi pe sir Jilliams$ — Dumneavoastră sunteţi! domnule viconte+ — %u mai sunt domnul viconte! scumpa mea prietenă! răspunse el cu-n hohot de râs sardonic! te "n)eli!

sunt sir Jilliams$ — (tiu! răspunse rece 8accarat$Privindu-l la rândul ei dispreţuitor! adău/ă:

— (tiu că vicontele ndrEa! pocăitul! nu e#istă9 că sub masca de ipocrizie pe care )i-a 'ăcut-o!implacabilul sir Jilliams ")i urmăre)te pas cu pas răzbunarea$

— i o /ură de aur! scumpă prietenă! rân.i sir Jilliams$

— (tiu! continuă 8accarat la 'el de lini)tită! că acest monstru! nebun de 'urie că a e)uat din cauza mea! "ntoate combinaţiile lui! mi-a .urat o ură de moarte$$$

— %u te "n)eli$$$5i aruncă o privire de reptilă$

— (tiu! de asemenea! că a pus să 'ie răpită o copilă! pe care o aveam sub protecţia mea )i pentru care simteo pasiune odioasă$

— &ste 'rumu)ică! micuţa$$$ comentă sir Jilliams! care nu-)i mai lua nici o precauţie de a ascunde ceva!văduva ipart are /ri.ă de educarea ei$

— Vă "n)elaţi! domnule căpitan! spuse ohn 8ird! 'etiţa nu mai este la Paris$ — Dar unde este+ — ici! la bord$8accarat! a cărei privire era 'i#ată asupra lui sir Jilliams! "l văzu pălind de emoţie$

— ha4 spuse ea cu-n ton bat.ocoritor! a avut dreptate cel care a observat că orice cuirasă are partea eislabă$ *unteţi un om pentru care le/ile )i lucrurile cele mai s'inte nu sunt decât pre.udecăţi! dispreţuiţi 'amilia!viaţa omenească nu are pentru dumneavoastră nici un preţ )i mer/eţi drept la ţintă 'ără să vă temeţi de

N




obstacole! 'ără să "ntâlniţi vreo di'icultate9 dar di'icultatea a apărut deodată prin această 'etiţă! la vedereacăreia inima dumneavoastră de bronz a slăbit$$$

— )a4 stri/ă sir Jilliams cu-n hohot de râs! dacă micuţa este aici! "n loc să asculţi morala doamnei8accarat! de ce nu mer/i mai bine să mi-o aduci! ohn 8ird+

— ,ă duc! răspunse căpitanul$Plecă! lăsându-l pe sir Jilliams 'aţă "n 'aţă cu 8accarat! care era la 'el de lini)tită$

— ,icuţo! spuse monstrul! care-)i aruncă! "n s'âr)it! masca! ai 'ost 'oarte abilă "n a'acerea ernand )i "nacea a marchizei Van-op$ ,-ai costat cinci milioane$

8accarat surâse$ — (i n-a lipsit mult să-mi zbori creierii! adău/ă sir Jilliams$ — Trebuia s-o 'ac$ — *i/ur c-ai 'i 'ăcut-o! reluă el pe-un ton bat.ocoritor! dacă ai 'i putut /hici soarta pe care ţi-o pre/ătesc$ — Ce soartă+ — %u-ţi "nchipui+$$$ — Va/$$$Dar 8accarat nu pierdu nimic din lini)tea 'eţii )i a tonului$

— &i bine! atunci "ţi voi spune: &)ti la bordul unei nave care se nume)te /o>ler ! al cărei căpitan este un prieten de-al meu$ Vasul va pleca "n 3ceania )i are ca misiune să te depună "ntr-o insulă cu sălbatici! unde'rumo)ii tăi umeri se vor "n'ăţi)a 'ermecător pe masa unui antropo'a/$

*ir Jilliams "ncepu să râdă$ *e a)tepta s-o vadă pe 8accarat scoţând un stri/ăt de /roază! să "nceapă sătremure! să cadă "n /enunchi )i să implore iertarea$ Dar 8accarat se mulţumi să surâdă$ — Vă "n)elaţi! spuse ea! nu eu voi 'i dusă "n 3ceania! ci dumneavoastră$5n momentul "n care pronunţă aceste cuvinte! u)a cabinei se deschise )i lăsă să intre un om a cărei vedere "l

'ăcu pe sir Jilliams să pălească )i să se dea un pas "napoi$cest om "i spuse:

— Pariez! domnule baronet! că m-aţi crezut mort$$$ asasinat de un pretins ne/ru! numit Venture$3mul care apăruse "n 'aţa lui sir Jilliams era contele rto''$

Ca"i#olul C$III

*ă e#plicăm cum era "n viaţă contele rto'' = pe care 2ocambole )i sir Jilliams "l credeau mort = )i cuma.unsese la bordul vasului /o>ler $Pentru aceasta trebuie să ne re"ntoarcem la Paris )i să reluăm povestea din acel moment când! după ce-o

dusese pe văduva ipart "mpreună cu prada ei până la Villette! Venture se "ndrepta către casa contelui rto''$ostul intendent al doamnei ,alassis nu se lăudase9 'iind "n relaţii de băutură cu vizitiul contelui! intrase

de nenumărate ori "n casă )i o cuno)tea per'ect$ (tia unde doarme contele )i "i cuno)tea obiceiurile$ cesteamănunte erau pentru Venture .aloanele drumului care trebuia să-l ducă la succes$

Cel mai di'icil era să pătrundă "n casă la această oră târzie$ Plecând de la văduva ipart! Venture recunoscuimediat această di'icultate$ &a nu putea 'i evitată = la prima vedere = decât cu o condiţie$ Condiţia era caVenture să se spele de culoarea sa nea/ră! să-)i re/ăsească aspectul de altădată! să pretindă că a rămas 'ărăslu.bă )i 'ără locuinţă )i să-i ceară /ăzduire vechiului său prieten! vizitiul contelui rto''$

Venture se /ândi un moment la această soluţie9 dar! re'lectând! respinse proiectul$

— 5n primul rând! ")i spuse el! pentru a redeveni alb! "mi trebuie cel puţin o oră ca să mă 'rec cu tot 'elul deacizi$ Deci n-a) avea timp s-o 'ac$ 5n al doilea rând! este mult mai bine să rămân ne/ru$ ) putea 'i văzutintrând sau ie)ind$ 3dată lovitura dată! m-a) descurca mai bine! 'iindcă niciodată "n ranţa un alb nu a 'ostluat drept ne/ru$ Trebuie să renunţ la combinaţia cu vizitiul$

Venture ")i continuă drumul 'orţându-)i memoria pentru a-)i reaminti "n amănunt topo/ra'ia e#actă a casei$ — *ă recapitulăm! ")i zise el: /ra.durile sunt "n curte! "n dreapta peronului$ (oproanele de trăsuri sunt "n

stân/a$ Dacă reu)esc să pătrund "n curte! mă voi /hemui "ntr-o trăsură! până ce se va "ntoarce contele! caredesi/ur mai este la club$ &#istă o u)ă care desparte /ra.durile de )oproane$ 3dată rânda)ii culcaţi! voi intra "n/ra.d )i voi putea să a.un/ cu u)urinţă la scăriţa prin care contele coboară "n 'iecare dimineaţă "n /ra.d! pentrua)i privi caii$

.unse "n apropierea casei! 'ără să 'i rezolvat "ncă problema )i să 'i /ăsit mi.locul de a trece prin 'aţa lo.ii portarului sub ochii numero)ilor servitori! care locuiau pe vastul domeniu al contelui$

— %-are importanţă4 ")i spuse el! să hotărâm )i să a)teptăm$$$ Poate vom /ăsi o ocazie 'ericită$$$5mpre.urimile clădirii erau lini)tite! strada era aproape pustie$ aţada 'iind 'oarte puţin luminată! Venture

NI




"nţelese că domnul conte nu era acasă$ 5ntr-adevăr! la acea oră! 8accarat )i contele rto'' "l a)teptau peimprudentul 2ocambole "n vila doamnei de *aint-lphonse$ Venture "ncepu să se plimbe "n sus )i-n .os$

— 5n orice caz! ")i spuse el! ceea ce se amână nu este "ncă pierdut9 dacă nu intru azi! voi reveni mâine$Către miezul nopţii! la intrarea străzii! "n direcţia trecerii de cale 'erată! se văzură lanternele unei trăsuri$

— *ose)te! probabil! contele! /ândi asasinul$*e ascunse cât mai repede "n umbra unei porţi )i când trăsura trecu lân/ă el! aruncă o privire "n interior$

Cupeul era /ol! dar el aparţinea cu si/uranţă contelui! căci se oprise "naintea porţii pe care portarul = careadormise 'ără "ndoială "n 'otoliul său = "ntârzie s-o deschidă$

Trăsura era un simplu cupeu! condusă de un sin/ur vizitiu$&ra acela)i cupeu care-l luase pe 2ocambole "mpreună cu ohn 8ird din strada *aint-?azare! "i condusese

la *aint-,eurice )i-l adusese "napoi la Paris pe ohn 8ird! care coborâse pe bulevard$ — Poarta4 stri/ă vizitiul$5ntr-o clipită! Venture se hotărâse$ ,erse până la trăsură! alunecă pe burtă "ntre roţi! apucă osia din spate

cu ambele mâini ")i trecu picioarele prin osia din 'aţă )i rămase suspendat "ntre pământ )i 'undul trăsurii$Trezit din somn! portarul deschise poarta! iar cupeul intră "n curte$Venture rămase "n )opron! culcat sub trăsură! nemi)cat! timp de o oră9 vizitiul putea să 'i uitat ceva )i să se

"ntoarcă$ 3bservase "nainte ca lanternele să 'i 'ost stinse! că 'aetonul contelui era la locul lui! "n timp cecalea)ca lipsea$ *e /ândi că tânărul rus ")i petrecea seara cu 8accarat )i că mersese s-o conducă acasă$

2ânda)ii mai umblau prin /ra.d! )i mai trecu o oră "nainte ca Venture să "ndrăznească să iasă dinascunzătoarea sa$

3 poartă! pe care Venture o cuno)tea 'oarte bine! 'ăcea ca /ra.durile să comunice cu )oproanele )i nu eraniciodată "ncuiată$ Poarta servea "n zilele de ploaie! la trecerea cailor din /ra.d "n )opron! pentru a 'i "nhămaţi"ntr-un loc acoperit$

Venture pătrunse "n /ra.d )i se "ndreptă 'ără z/omot spre scăriţa contelui$ *cara era cu'undată "n "ntuneric$Venture se opri pe prima treaptă )i trase cu urechea$ 3 tăcere adâncă domnea "n clădire$

— 5n acest moment! /ândi el! risc să 'iu "ntâlnit doar de camerist! care-)i a)teaptă cu răbdare stăpânul9 dar probabil că doarme "ntr-un 'otoliu$ Dacă nu doarme )i mă va "ntâlni! "i voi sări de /ât "nainte de a avea timp săstri/e$ 5l stran/ulez )i-l vâr "ntr-un dulap sau "n spatele vreunei u)i$

Venture urcă scara 'ără să 'acă mai mult z/omot decât o pisică$ 0rcă până la primul eta. )i se opri unmoment! pentru a-)i recapitula planul )i a se orienta$ 5)i aminti atunci că scara comunică printr-un culoar cucabinetul de lucru al contelui$

5ntr-o zi! când tânărul rus lipsea )i servitorii erau liberi! cu e#cepţia vizitiului! acesta crezu că trebuie să'acă prietenului său Venture onorurile casei )i să-i arate totul! de sus până .os$Pe măsura ce "nainta! particularităţile casei reapăreau net "n memoria 'ostului intendent al doamnei

,alassis$ Căută pe dibuite culoarul! "l /ăsi )i "ncepu să mear/ă cu pas si/ur$După ce 'ăcu zece pa)i! Venture observă o lumină strălucind "n depărtare$ ceastă lumină "l a.ută să

"nainteze )i a.unse ast'el la o u)ă cu vitralii$ 0)a dădea "n cabinetul de toaletă$ Venture ")i dădu seama călumina pe care o văzuse provenea de la o lampă cu /lob de alabastru! care de obicei ardea toată noaptea$Cabinetul de toaletă era pustiu$

Venture "mpinse "ndrăzneţ u)a! care se deschise 'ără z/omot$Antră "năuntru )i remarcă un dulap mare! tăiat "n /rosimea zidului! care despărţea cabinetul de camera de

culcare! 'olosind pentru păstrarea hainelor$3 draperie /rea era trasă peste ve)minte$

— Aată unde am să mă ascund! ")i spuse el9 dar cât a)tept! să 'acem o inspecţie$Deschise cu precauţie u)a camerei de culcare! unde domnea "ntunericul cel mai adânc! )i luă cu el mica

lampă de alabastru$Camera contelui era mică! ele/ant tapisată cu o sto'ă /ri! lucioasă! )i conţinea un pat 'oarte mare$

— &ste mai bine pentru mine! /ândi el! să a)tept ca domnul să se "ntindă "n pat$ 5l voi ucide 'ără cel maimic z/omot )i! "nainte de a pleca! voi controla sertarele$ Cine )tie+ Poate voi /ăsi un porto'el destul de /ros$

Venture părăsi camera de culoare! puse la loc lampa de alabastru pe căminul din cabinetul de toaletă )i se/hemui sub draperia care acoperea hainele! după ce scosese din buzunare o pereche de pistoale )i un cuţitcatalan subţire )i ascuţit$

— Cuţitul! ")i spuse el! este un prieten tăcut )i discret cu care poţi 'ace treabă bună 'ără z/omot9 dar pistoalele au meritul lor9 pălăvră/esc când trebuie )i-i "nspăimântă pe 'rico)i$ Cuţitul este pentru conte! "mi păstrez pistoalele pentru oamenii lui! "n cazul când voi avea nevoie să-mi acopăr retra/erea$

Venture a)teptă mult timp! cel puţin o oră$ Clădirea părea pustie! atât era de tăcută$ — 0nde "ntârzie contele! se "ntrebă el! "ncât ")i permite să mă 'acă să a)tept+5n s'âr)it! z/omotul unei trăsuri hurui "n depărtare! apoi Venture auzi poarta mare care se deschidea )i

NK




inima "ncepu să-i bată de emoţie si nerăbdare$ — Aată-l4&ra! "ntr-adevăr! contele rto''! care revenea de la *aint-,aurice! aducând-o cu el )i pe doamna de *aint-

lphonse$Venture! nemi)cat "n ascunzătoarea sa! auzi imediat răsunând pasul si/ur al contelui$ poi u)a! care dădea

din salon "n camera de culcare! se deschise$5n acela)i timp! se petrecu un lucru neobi)nuit! care-i atrase atenţia$ 5n momentul "n care contele intră

luminat de camerist! o rază de lumină "l izbi "n ochi pe Venture )i se putu convin/e că e#istă o micădeschizătură "n lemnăria care despărţea dulapul de camera de culcare a contelui$

5)i lipi ochiul de deschizătură )i-l zări distinct pe tânărul rus$ Contele! puţin palid! cu aerul trist )i sever!dădea mâna unei tinere 'emei! )i mai palidă! )i mai tristă$ %u era 8accarat! cum crezuse la "nceput Venture!când auzise 'o)netul rochiei de mătase9 era doamna de *aint-lphonse$

— &i! na4 /ândi Venture! care tresări pro'und când o zări pe doamna de *aint-lphonse! chiar doamna lacare onorabilul meu stăpân! marchizul don Ani/o de los ,ontes! s-a dus astă seară4 Ce vrea să "nsemne asta+

Venture! "ncremenit de nelini)te! a)tepta ca un cuvânt să-i e#plice prezenţa tinerei 'emei la contelui rto''$Doamna de *aint-lphonse se lăsă /reu pe un scaun! cuprinsă de o oboseală plină de descura.are$

— &ste "n/rozitor! spuse ea$ — *cumpă prietenă! răspunse rece contele! trebuia procedat ast'el$ — Vai4

— *unteţi convins că acest om era un mizerabil+ — *i/ur$ — Dacă a) 'i acţionat alt'el! cine )tie câte nenorociri ar mai 'i adus$$$ — Dar! "ntrerupse doamna de *aint-lphonse! trebuia neapărat ucis+ — Da4 — De cine naiba vorbesc+ /ândi Venture! care "ncepu să tremure pentru 2ocambole$ — cest don Ani/o! acest 'als marchiz! acest asasin! continuă contele! a mărturisit că trebuia să plece "n

8reta/ne! pentru a ucide pe 'ratele acestui in'ernal sir Jilliams$?a auzul acestor cuvinte! o sudoare rece acoperi 'runtea lui Venture$

— Dumnezeule4 murmură el! suntem pierduţi! )i 2ocambole )i eu$ ?-au ucis! după ce l-au obli/at să spunătot$ Cei zece mii de 'ranci ai mei nu mai e#istă$

Venture continuă să asculte$

— &#istă unele momente! spuse contele! când bărbatul trebuie să se arate necruţător acolo unde 'emeiacere iertare$ 8accarat! care voia să-l salveze! a "nţeles până la urmă că a lăsa "n viaţă acest om! care putea să nemai scape o dată! "nsemna să compromiţi multe vieţi nobile )i preţioase$

— &ste "n'iorător4 suspină doamna de *aint-lphonse! tremurând toată$ — (tiu bine că veţi păstra "ntotdeauna secretul acestei tra/ice aventuri$$$ — *i/ur! o crimă la care am 'ost complice$$$ — ără s-o doresc$ — Domnule conte! adău/ă ea! mi-aţi promis o sută de mii de 'ranci pentru a .uca un rol teribil! pe care nu

l-am "nţeles$$$ — Aată banii! spuse contele! tră/ând un sertar )i scoţând un porto'el pe care-l "ntinse tinerei 'emei! este tot

ce am astăzi "n casă$Doamna de *aint-lphonse respinse mâna contelui$

— %u-i vreau9 ace)ti bani "mi vor aduce /hinion4 — ?uaţi-i$$$ — %iciodată4 — Vizitiul meu vă va conduce acasă! spuse contele$ *puneţi-i să vă ducă "ntâi la biserica %otre-Dame-de-

?orette )i! dacă nu vreţi ace)ti bani! aruncaţi-i "n cutia milelor$ — veţi dreptate! spuse ea$ %u sunt decât o păcătoasă )i până acum n-am prea avut inimă! dar de azi vreau

să 'iu dezinteresată$$$ De pe urma morţii unui mizerabil! moarte de care sunt vinovată! vor pro'ita cel puţinne'ericiţii$

&a luă porto'elul )i se ridică$Contele "i o'eri mâna! o conduse! până la scară )i dădu ordin să se aducă trăsura$5n acest timp! Venture re'lecta9 când contele reintră "n dormitor )i se pre/ăti de culcare! asasinul se hotăr"$

NL




Ca"i#olul C$IV

Aată care era rezultatul re'lecţiilor lui Venture9 'alsul ne/ru se /ândise a)a: — &ste evident că 2ocambole este mort! că a trădat secretul lui sir Jilliams! că 8accarat )i contele rto''

au luat măsurile necesare pentru a-l salva pe domnul de er/az )i a-l smul/e din /hearele 'ratelui său$ Dacă-lvoi ucide pe acest tânăr boier! nu voi preveni nici o catastro'ă )i voi lucra /ratuit$ Dacă această 'rumoasădoamnă n-ar 'i luat cu ea suta de mii de 'ranci$$$ era cu totul altceva: a) 'i dat lovitura pe contul meu$ Contelenici nu-)i dă seama că "ncântătoarea doamnă de *aint-lphonse i-a salvat viaţa! vrând să 'acă o 'aptă bună$

5n timp ce Venture monolo/a ast'el "n ascunzătoarea sa! tânărul rus ")i sună cameristul! pentru a veni să-ldezbrace$

5n acela)i moment "n care auzi soneria! un z/omot se auzi deasupra capului lui Venture9 ridicând ochii! zărio altă /aură prin care pătrundea o rază de lumină$ Pe aici trecea cordonul soneriei$

— sta este bine de )tiut$(i continuă să stea lini)tit sub perdea$Cameristul intră! ")i dezbrăcă stăpânul! pătrunse "n cabinetul de toaletă! luă de aici mica lampă cu /lobul de

alabastru! o puse pe măsuţa de noapte a contelui )i se retrase$Contele luă o carte )i "ncepu să citească! pentru a "ndepărta din 'aţa ochilor ne/rele viziuni care-l urmăreau

de când credea că avea o crimă pe con)tiinţă$5n acest timp Venture! care ca orice hoţ prudent! avea "ntotdeauna asupra lui un )peraclu )i un cle)te!

scoase din buzunar acest ultim instrument! se ridică până la 'irul soneriei! "l apucă delicat )i-l tăie$ — Contele poate să sune mult )i bine! ")i spuse el! cameristul nu va auzi nimic$Venture rămase "ncă vreo câteva minute "n ascunzătoare9 apoi ie)i cu cura. )i traversă cabinetul de toaletă

cu pas si/ur$ — Tu e)ti! @ermain+ "ntrebă contele$Venture "mpinse u)a camerei de culcare )i contele! uimit! văzu intrând un ne/ru care avea un pistol "n

mână )i punea "n acela)i timp un de/et pe buze$ — Domnule conte! spuse el! nu sunaţi! nu vreau să vă 'ac nici un rău$$$ dar trebuie să mă ascultaţi$Contele se ridică din pat! mirat de această nea)teptată apariţie! 'ără să dea "nsă vreun semn de spaimă$

— Cine sunteţi )i ce doriţi+ "ntrebă el$ %e/rul puse pistolul pe cămin9 apoi veni )i se a)eză "n 'aţa tânărului rus$ — Domnule conte! "i spuse el! sunteţi prea nobil pentru a nu vă respecta cuvântul pe care l-aţi da unui hoţ

sau unui asasin! nu-i a)a+ — ără "ndoială$ (i+ replică contele! intri/at de tonul misterios al acestui om care părea ie)it din pământ$ — *unt un hoţ )i era să devin un asasin! continuă Venture$ Totu)i! trebuie să-mi daţi cuvântul de onoare că

mă veţi asculta până la capăt! 'ără să vă chemaţi oamenii! 'ără să mă /oniţi$$$ Ceea ce vreau să vă dezvălui estede o /ravitate e#cepţională$

— Vorbiţi! spuse contele9 vă .ur că vă voi asculta până la capăt$ — Domnule conte! urmă atunci Venture! am intrat acum două ore la dumneavoastră! a/ăţat sub o trăsură$$$

am intrat cu două pistoale )i un pumnal$ — Voiaţi să mă ucideţi+ — Da$0n surâs mândru apăru pe buzele contelui$

— *ervitorii mei sunt nepricepuţi! spuse el$ Dar /hicesc ce mi-a salvat viaţa$$$

— *e poate$ — V-aţi ascuns$$$ aici+$$$(i contele indică cu de/etul cabinetul de toaletă$

— Desi/ur$ — ,-aţi văzut dând o sută de mii de 'ranci! m-aţi auzit spunând că este sin/ura sumă pe care o am "n casă

)i$$$Venture plecă privirea$

— %u este asta! domnule conte$ — Dar ce+ — m venit aici să vă ucid$$$ mi-am zis că! cu aceea)i ocazie$$$ — oarte bine! "nţele/$$$ — &u am onorarii 'i#e! urmă Venture$

— devărat+ "ntrebă contele$ Deci n-aţi venit numai pentru a mă .e'ui+ — ,i s-au dat cinci mii de 'ranci ca să vă ucid )i trebuie să mai primesc "ncă cinci după aceea$ — Aa te uită4 spuse surâzând contele! a) 'i curios să cunosc numele cara/hiosului care preţuie)te viaţa mea

NM




numai la zece mii de 'ranci$ — *i/ur! spuse Venture! că era pentru o ba/atelă )i că este in.urios pentru &#celenţa Voastră$$$ Dar ce

vreţi+ Vremurile sunt /rele$ — oarte bine! aprobă contele! surâzând "n continuare! acum am "nţeles$ Vi s-a plătit moartea mea cu zece

mii de 'ranci$ ţi contat pe /enerozitatea mea )i aveţi dreptate$ Veţi primi douăzeci de mii de 'ranci )i veţi putea pleca lini)tit$

— Domnul conte este un adevărat /entilom! spuse Venture! "nclinându-se$ Dar nu numai pentru asta mi-am permis să mă prezint "naintea lui$

— tunci pentru ce+Din ce "n ce mai mirat! contele ")i privi cu atenţie straniul vizitator$

— Domnule conte! reluă Venture! nu am nevoie decât de o baie )i de câteva 'recţii cu acizi! pentru aredeveni la 'el de alb ca dumneavoastră$

— Cum! nu sunteţi ne/ru+ — Ce dracu+ zise Venture! imprimând 'izionomiei sale dispreţul pe care l-ar avea un stăpân de plantaţii

pentru un ne/ru$ *unt un ne/ru de circumstanţă! tot a)a cum domnul marchiz don Ani/o de los ,ontes era un brazilian de ocazie$

— *unteţi deci "n serviciul lui+ — &ram$ — (i el$$$

— &ste cel care mi-a dat cei cinci mii de 'ranci )i mi-a promis alţi cinci! răspunse Venture$ — tunci! spuse rece contele! aţi 'ăcut bine că v-aţi schimbat hotărârea! căci n-aţi 'i 'ost niciodată plătit$ — (tiu$ — ,archizul a murit$ — m "nţeles aceasta din conversaţia &#celenţei Voastre! răspunse respectuos Venture$ — ţi auzit+$$$ — Tot$ — &i bine! reluă contele! e#plicaţi-mi acum ce doriţi+ — ,i-aţi promis douăzeci de mii de 'ranci$ — 5i veţi avea$ — ,i-aţi promis să mă ascultaţi$ — Vedeţi că vă ascult$

— tunci voi continua$ Domnul marchiz de los ,ontes! pe care-l cheamă! de 'apt! alt'el$$$ — (tiu$$$ — Dar poate nu )tiţi tot$ &i bine! don Ani/o sau 2ocambole! cum doriţi! avea un mare interes să vă ucidă$

*unt convins că! dacă e#celenţa voastră ar bănui pericolul care pânde)te acum o persoană! care "i este dra/ă! ar plăti scump secretul meu$

Contele tresări$ — De cine vorbiţi+ — Vreau să am cuvântul &#celenţei Voastre că mă va lăsa să ies liber de aici$ m consimţit pentru

douăzeci de mii de 'ranci să vă las viaţa! dar preţuiesc mult mai scump secretul meu$ Totu)i! pot numi persoana$$$ doamna Charmet$

— 8accarat4 e#clamă contele$ — Da$

— 3 pânde)te un pericol+ — oarte mare$ — 5l puteţi preveni+ — ără "ndoială$ — &i bine! spuse contele! vorbiţi4 Cât vreţi+ Dar vorbiţi odată$$$Venture cuno)tea su'letul omenesc )i "nţelese că tânărul rus o iubea nebune)te pe 8accarat$

— %u vreau să 'iu viclean cu dumneavoastră! domnule conte9 un pericol mai rău decât moartea o pânde)te pe doamna 8accarat$ *ecretul meu valorează o sută de mii de 'ranci9 'aceţi-mi )ase mii de livre rentă )i sunt aldumneavoastră$ 5n acest caz! vă voi preda! cu aceea)i ocazie! omul care vă urmăre)te 'ără să vă poată atin/e )icăruia 2ocambole nu-i este decât braţul$

— *ir Jilliams+ — Da$Contele "ntinse mâna )i arătă o masă pe care se /ăseau 'oi de hârtie )i cerneală$

— (tiţi 'oarte bine! spuse el! că-n a'ară de câţiva ludovici rătăciţi prin buzunare! nu am bani la mine$

NN




propiaţi masa! vă voi da un bon pentru bancherul meu$Venture ascultă )i apropie masa$ Dar! "n acest moment! se auzi un z/omot "n anticameră! u)a se deschise )i

o 'emeie palidă intră /răbită$&ra 8accarat$?a "nceput! 8accarat nu-l observă pe ne/ru! ea "l zărise numai pe conte )i aler/ă către el$

— u intrat astă-noapte la mine acasă! spuse ea$ u răpit-o pe *arah! au le/at servitoarea$$$Pronunţând aceste cuvinte! 8accarat "ntoarse capul! "l văzu pe Venture )i scoase un stri/ăt4 8ătrâna

,ar/uerite "i spuse că printre răpitori era )i-un ne/ru$

?a cuvintele lui 8accarat! contele sări din pat! ")i puse "n /rabă o haină de casă )i! luându-i mâini-le! "ispuse:

— %u te teme! acest om$$$ — cest om! spuse Venture! este unul din cei care au răpit-o pe *arah$(i cum 8accarat scoase un nou stri/ăt! Venture continuă lini)tit adresându-se tinerei 'emei:

— %u vă temeţi! doamnă! mâine copila va 'i la dumneavoastră! tea'ără )i nevătămată$Venture apropie! "n s'âr)it! masa cerută de conte$

— Domnule asasin! spuse acesta cu curtoazie! privindu-l pe Venture! altul ar rupe târ/ul pe care l-a 'ăcutcu dumneavoastră9 doamna este aici )i cred că lân/ă mine se a'lă "n si/uranţă$ Dar 'iţi lini)tit! contele rto''")i ţine cuvântul$

Venture surâse$ — Domnule conte! răspunse el! prezenţa doamnei aici nu "ndepărtează pericolul teribil care o ameninţă$

Dacă n-a) vorbi! dacă n-a) pronunţa un nume$$$ — Ce ziceţi+4+ — Cine este acest om+ e#clamară unul după altul contele )i 8accarat$Venture tăcu$

— cest om! "i e#plică contele lui 8accarat a intrat aici cu intenţia de a câ)ti/a zece mii de 'ranciuci/ându-mă )i a ie)it "mbo/ăţit cu o sută douăzeci de mii de 'ranci$

5n câteva cuvinte! contele "i rezumă lui 8accarat situaţia$ — Doamnă! spuse Venture! când contele ")i termină povestirea! vă repet! este de-a.uns să pronunţ un

nume! să-l pun pe domnul conte "n raport cu-n om pe care doar eu "l cunosc la Paris! pentru a vi-l preda pe sirJilliams cu mâinile )i picioarele le/ate$

8accarat tăcu$ Contele rto'' luă o pană! scrise două rânduri pe care le semnă )i-i dădu hârtia lui Venture:

„*on pentru suma de o sută douăeci de mii de franci, plăti(il la domnul de +otschild, strada -affitte.&ontele Artoff.”

Venture luă bonul )i! după ce-l puse "n buzunar! privi spre 8accarat )i zise: — %u )tiu ce-aţi 'ăcut! pentru a vă atra/e ura 'eroce pe care o nutre)te sir Jilliams 'aţă de dumneavoastră!

dar iată ce vi s-ar 'i "ntâmplat! dacă nu m-a) 'i /răbit! să devin virtuos spre s'âr)itul vieţii )i să trăiesc cinstit cu)ase mii de livre rentă$ 0n om care-l ascultă orbe)te pe sir Jilliams! care are sub ordinele sale indivizi"ndrăzneţi )i devotaţi! un om care a 'ăcut "n viaţa lui toate meseriile! de la comerţul de ne/ri până la asasinatul

pe mar/inea Tamisei! un hoţ de buzunare care este )i pirat pe deasupra! v-ar 'i răpit! v-ar 'i condus la ?eâvre )i v-ar 'i "mbarcat pe vasul lui! la bordul căruia este suveran absolut$$$

8accarat avu un /est de uimire )i de spaimă$

— 3mul acesta! continuă Venture! v-ar 'i dus "n ustralia )i v-ar 'i părăsit pe o pla.ă locuită de canibali$scultând ultimele cuvinte! contele simţi că se cutremură de oroare$ Dar Venture continuă:

— &#istă "n lumea asta doi oameni cărora acest bărbat le este devotat9 s-ar lăsa ucis pentru sir Jilliams darl-ar tăia "n bucăţele pe acela)i sir Jilliams )i l-ar 'ierbe "n ulei! dacă celălalt i-ar ordona$

(i contele )i 8accarat ascultau povestirea! uimiţi peste măsură$ — Cealaltă persoană! "n numele căreia răpitorul dumneavoastră! doamnă! l-ar sacri'ica pe sir Jilliams!

sunteţi dumneavoastră domnule conte$Contelui "i scăpă un stri/ăt de uimire$

— &u+4+ — Chiar dumneavoastră$ — Dar cine este acest om+ Cum se nume)te+ — cestui om i-aţi salvat! "n timpul unui incendiu! sin/ura 'emeie pe care o iube)te$

— 0n căpitan en/lez+ — Da! se nume)te ohn 8ird )i mer/ să-l caut$ 5ntr-o oră va 'i aici$$ %ici contele! nici 8accarat nu-)i reveneau din uimirea provocată de aceste stranii revelaţii$

1<<




— Domnule conte! "ncheie Venture! puneţi-mi la dispoziţie una din trăsurile dumneavoastră! pentru a nu pierde timp$

Contele deschise u)a )i stri/ă$păru cameristul$

— *ă se "nhame imediat un cal la cupeu! ordonă contele$Oece minute mai târziu Venture părăsea locuinţa contelui din strada PEpiniFre )i se "ndrepta spre strada

,ichodiFre! la un hotel unde locuia ohn 8ird$ Căpitanul dormea adânc! când intră Venture$ — *unteţi /ata să răpiţi pe mica doamnă+ "ntrebă 'ostul intendent al doamnei ,alassis$ — *i/ur$ — devărat+ — %u-i pot re'uza nimic căpitanului meu$ — iurea4 Dacă aţi )ti cine este această doamnă! poate că$$$ — Ce+ — ceastă doamnă! spuse Venture! este iubita contelui rto''$ohn 8ird scoase un stri/ăt$

— *ă auzim! "ntrebă Venture râzând! ce părere ai+ — Cred că-i voi suci /âtul căpitanului! stri/ă ohn 8ird! pentru a-l pedepsi că mi-a propus o asemenea

treabă$ — iurea4 repetă Venture! contele rto'' a)tepta mai mult de la dumneata$

— (i$$$ ce a)teaptă+ — *ă-l duceţi pe sir Jilliams la canibali! "n locul lui 8accarat$ cesta este numele doamnei$ — oarte bine! răspunse 'le/matic en/lezul$ %u-i pot re'uza nimic contelui rto''$Plecară "mpreună cu trăsura! dar se opriră mai "ntâi la hotel ,eurice! unde Venture avea de luat câteva

mărunţi)uri$idelul servitor se /ândi "nţelept că! deoarece stăpânul său era mort! ar 'ace bine să se constituie le/atarul

său universal$ 0rcă deci "n apartamentul domnului marchiz don Ani/o de los ,ontes! 'orţă sertarele! luă toţi banii pe care-i /ăsi )i-l a.unse pe ohn 8ird! care-l a)tepta "n stradă$

5n acest moment! văduva ipart! care se "nvârtea "n "mpre.urimile hotelului ,eurice! "i zări )i traseconcluzia = cam super'icială = că rto'' era mort$

De la hotelul ,eurice cei doi bandiţi se "ndreptară spre strada PEpiniFre$5nţele/em acum tot ce s-a "ntâmplat$ 3 oră după plecarea lui 2ocambole! Venture )i ohn 8ird s-au

prezentat acasă la văduva ipart )i au luat-o pe *arah 'ără nici o /reutate9 mama adoptivă a lui 2ocambolecrezu! 'ire)te! că ei acţionează din ordinul lui sir Jilliams$ 5n aceea)i seară! contele )i 8accarat plecară la ?eâvre! "mpreună cu ohn 8ird )i cu micuţa evreică! "mbarcându-se apoi la bordul lui /o>ler $

Văduva ipart păstrase secretul 'iului său! ast'el "ncât nici 8accarat! nici contele )i nici ohn 8ird nu s-au/ândit o clipă măcar că 2ocambole mai trăie)te$$$

5n ceea ce-l prive)te pe Venture! acesta ridică cei o sută douăzeci de mii de 'ranci )i plecă la ?ondra$ Dinraţiuni doar de el cunoscute! avea mai multă "ncredere "n rentele en/leze! a)a că se ducea să-)i plaseze banii "nn/lia$

Ca"i#olul C$V

?-am lăsat pe contele rmand de er/az )i pe 2ocambole cu săbiile "n mână! luminaţi de torţele ţinute deservitorii castelului$

Cei doi adversari se atacau cu 'urie )i! la "nceput! violenţa contelui 'u atât de mare! "ncât 2ocambole nureu)i să 'olosească imediat lovitura secretă$ Timp de apro#imativ două minute nu putu decât să parezeteribilele lovituri ale contelui de er/az$

rmand era un spadasin de mâna "ntâi )i elevul lui sir Jilliams "nţelese că-l a)teaptă o "ncercare 'oarte/rea$ Totu)i e#trema a/ilitate a lui 2ocambole! care )tia să se retra/ă! 'anda cu u)urinţă! avea mi)cări bru)teale corpului! părea să-i dea un oarecare avanta.$ 5n plus! pu)lamaua ")i păstrase per'ect sân/ele rece! "n timp cedomnul de er/az! e#asperat! ")i pierduse calmul$

2ocambole adoptă sistemul cel mai "nţelept "n asemenea cazuri$ 3punea o rezistenţă pasivă atacurilorviolente ale adversarului său! a)teptând ca acesta să 'acă o /re)eală! căutând să descopere ocazia care să-i

permită 'olosirea teribilei lovituri de o mie de 'ranci$Pe nesimţite! locul luptei se mutase$ rmand "l "mpin/ea cu vi/oare pe pretinsul marchiz! iar acesta se

retră/ea apărându-se! 'andând permanent$ De câteva ori se retrăsese cu o asemenea viteză! "ncât domnul de

1<1




'ost primit de Tur[uoise$ (tiţi dumneavoastră! domnule conte! cine este acest sir rthur Collins+Contele "l privea nedumerit pe rănit$

— &ste omul care voia să-l ruineze pe domnul ernand 2ocher! să-l dezonoreze! aruncând "n braţele soţieisale pe tânărul conte de Château-,aillB$

— Domnule! "l "ntrerupse rmand! care nu cuno)tea această poveste! căci din ordinul lui 8accarat toţi i-oascunseră! nu pot crede$$$

— )teptaţi! reluă 2ocambole$ 5ntr-o zi! mai bine zis "ntr-o noapte! un alt om pe care-l cunoa)teţi! ?Eon2olland! condus de mine! pătrunse "n camera lui Tur[uoise! pe care o iubea! )i-l /ăsi aici pe ernand 2ocher$Când intră! Tur[uoise stinse lumânările$ ?Eon nu-l recunoscu pe ernand )i se aruncă asupra lui cu-n cuţit$Din 'ericire pentru ei! o 'emeie care ne urmărea pe amândoi = pe sir rthur Collins )i pe mine = apăru cu otorţă "n mână$

— 8accarat! nu-i a)a+ e#clamă contele$ — Da! 'ăcu 2ocambole semn din cap$ Planul abil conceput de sir rthur Collins se prăbu)i )i acesta abia

avu timp să 'u/ă$ — Dar cine este acest sir rthur Collins! de care-mi vorbiţi+ stri/ă domnul de er/az$ — )teptaţi! domnule conte$ *ir rthur plănuise vaste combinaţii! la care m-a asociat$ &ram instrumentul

lui$ 5ntr-o zi se /ândi să-l 'acă pe marchizul Van-op să-)i ucidă soţia "ntr-un acces de /elozie 'urioasă! pentruca ast'el marchizul să se poată căsători cu veri)oara sa! indianca Dai-%atha$

— Cum4 spuse contele! tânăra 'emeie pe care au /ăsit-o moartă "n casa ei din Champs-lBsEes+

— ?ân/ă un tânăr! scăldat "n sân/e! dar "ncă respirând$ — Da$$$ se zicea că este amantul ei! pe care "l asasinase$ — &roare! domnule conte4 tânărul eram eu! iar mâna care m-a lovit era cea a lui sir rthur Collins$tunci 2ocambole! căruia moartea părea să-i dea un ră/az pentru a-)i duce până la capăt mărturisirile!

povesti totul despre drama pe care noi o cunoa)tem )i căreia 8accarat "i /răbise deznodământul$2ănitul continua să-l numească pe ndrEa! sir rthur Collins$ 3 va/ă bănuială "ncepu totu)i să-l cuprindă

pe conte! o licărire "ncă nesi/ură apăru! "n mintea lui$ — Dar! "n 'ine! domnule! spuse contele! cu nerăbdare! cine este sir rthur Collins )i de unde vine+ — Vă voi spune imediat$ Permiteţi-mi să continui$ Când sir rthur Collins a văzut că primele două

combinaţii au e)uat! a "ncercat o a treia$ ceasta vă interesează de aproape! domnule conte! după cum veţivedea imediat$ vând sau nu dreptate! sir rthur )i-a "nchipuit că! dacă doamna contesă de er/az ar devenivăduvă! s-ar remărita$$$

Contele er/az tresări )i licărirea din mintea lui "ncepu să crească$ — Domnule conte! urmă 2ocambole! sir rthur Collins voia să se căsătorească cu văduva dumneavoastră)i m-a "nsărcinat să vă ucid$

rmand scoase un stri/ăt$ — %iciodată! urmă rănitul! n-am 'ost "ndră/ostit de doamna de er/az9 niciodată n-a) 'i ridicat privirea

asupra ei$ — Dar atunci! duelul cu 'ratele ndrEa+$$$ murmură rmand cu o voce tremurată$ — Domnule conte! priviţi-mă bine! spuse 2ocambole! nu mă recunoa)teţi+ — %u$ — Vă amintiţi de 8ou/ival+rmand tresări$

— De noaptea aceea când mi-aţi apăsat un pumnal pe /ât+

ceste cuvinte 'ură ca o rază de lumină pentru rmand$ — 2ocambole4 stri/ă el$ — &u conduceam trăsura "n ziua când l-aţi /ăsit pe 'ratele dumneavoastră ndrEa pe drumul spre castelul

,a/nB! e#tenuat! aproape muribund$(i cum domnul de er/az lăsă să-i scape un /est de surpriză! 2ocambole adău/ă:

— *ir rthur Collins se numea altădată sir Jilliams9 pe sir Jilliams "l cunoa)teţi de acum! este domnulviconte ndrEa$

— Vai4 'ăcu rmand cu o voce "năbu)ită$ — &l este cel care m-a trimis să "nvăţ timp de trei luni această lovitură italiană pe care aţi parat-o9 el este

cel care acum două ore = de la mar/inea parcului = mi-a indicat drumul spre castel$ — Ticălosul4 murmură domnul de er/az cople)it$bia atunci ")i aminti că 8accarat venise "ntr-o seară să-i spună: GndrEa este un trădător4H )i că el o

respinsese! spunându-i: GndrEa este un s'ânt4H$ Vălul care acoperise ochii domnului er/az cădea! "n s'âr)it!)i acum putea "nţele/e opera răbdătoare de răzbunare! concepută de /eniul lui sir Jilliams$

1<;




— Domnule conte! continuă 2ocambole! dacă vă mai "ndoiţi! a) putea să vă mai două o dovadăzdrobitoare$

— Vorbiţi! spuse contele$ — ceastă dovadă! adău/ă 2ocambole! vreau să v-o vând$rmand "l privi "ncremenit$

— %u căinţa mi-a dictat mărturisirile! ci răzbunarea! "n clipa morţii "l urăsc pe omul "n care aveam atâta"ncredere )i nu vreau să mor sin/ur$$$ "nţele/eţi+

— (i+ "ntrebă contele$

— 5n acest moment! pe 8accarat o pa)te un pericol! mai cumplit decât moartea$ Dacă vorbesc! o veţi salvadin mâinile lui sir Jilliams9 dacă tac! este pierdută$

— Vorbiţi atunci4 e#clamă contele nerăbdător$ Ce vreţi "n schimb+ — Cuvântul dumneavoastră de onoare: dacă medicul s-a "n)elat )i rana mea nu este mortală! mă veţi ierta

)i nu mă veţi da pe mâna ustiţiei$ — Pe cuvântul meu de /entilom! domnule! răspunse contele /rav! vă .ur că veţi ie)i liber de aici$ — (i! adău/ă 2ocambole! care se /ândea totdeauna la viitor! chiar )i-n 'aţa morţii! "mi veţi da o sută de mii

de 'ranci )i un pa)aport pentru n/lia$ — ie$ Vorbiţi42ocambole ")i 'ăcuse imediat socoteala că! dacă se va "nsănăto)i! va avea suta de mii de 'ranci a lui

rmand! la care! adău/ându-se suta de mii de 'ranci a contelui rto''! )i-ar 'i asi/urat o rentă de zece mii de'ranci$ %u vedea deci nici un inconvenient ca să trădeze ultimul secret al lui sir Jilliams! a)a că-i spuse luirmand tot ce )tia despre proiectele de răzbunare ale lui ndrEa "mpotriva lui 8accarat! a'lată "n acel momentla bordul lui /o>ler $

ceastă ultimă destăinuire "l 'ăcu pe domnul rmand de er/az să sară "n sus )i să-)i recapete "ntrea/aener/ie$

— 0n cal4 stri/ă el! tră/ând violent de cordonul unei sonerii! să se pună )aua pe-un cal$Oece minute mai târziu! rmand )i patru servitori /alopau pe drumul spre *aint-,alo$

— oarte bine4 /ândi 2ocambole! vei petrece un plăcut s'ert de oră! sir Jilliams$$$ )i nu voi muri sin/ur4

Ca"i#olul C$VI

*ă ne "ntoarcem la bordul vasului /o>ler $pariţia contelui! pe care sir Jilliams "l credea căzut de cinci zile sub pumnalul lui Venture! răsturnă toateideile baronetului$ %e"ntrecutul său sân/e rece cu care privise "n 'aţă cele mai critice situaţii! 'ără să pălească!se spulberă$ *e uita perple# la 8accarat )i "ntrea/a lui atitudine dovedea o spaimă imposibil de descris$

rătând ca un om lovit de trăsnet! sir Jilliams nu se /ândi să 'u/ă! să 'olosească pumnalul care nu-l părăsea niciodată sau să se repeadă asupra lui 8accarat )i să se răzbune! stran/ulând-o$ Dacă )i-ar 'i păstratsân/ele rece! sir Jilliams ar 'i ales cu si/uranţă una din aceste trei soluţii! dar nu mai avea cura.! ")i pierdusecapul )i! ca toţi marii sceleraţi! "n 'aţa unui pericol inevitabil deveni la)$

— Domnul viconte ndrEa = spuse 8accarat "ncet! cu o voce calmă! 'ermă! care părea să 'ie a destinului!atât era de solemnă U! ora pedepsei a sunat pentru dumneavoastră! teribilă )i de ne"nlăturat$

(i cum aceste cuvinte dădură impresia că-l smul/ pe sir Jilliams din starea sa de prostraţie! trezind "n elun rest de "ndrăzneală )i ener/ie! contele rto'' "l prinse cu-n braţ nervos! "i apăsă un pumnal pe /ât )i-l

reduse la neputinţă$ — .utor4$$$ ohn 8ird4$$$ 'idelul meu ohn 8ird4$$$ urlă sir Jilliams cu o voce "năbu)ită! 'ără să poată să

'acă uz de pumnalul său! scos pe .umătate din teacă$Dar contele rto'' avea 'orţa herculeană a raselor nordice9 "l răsturnă pe sir Jilliams! "i apăsă un /enunchi

pe piept )i-l menţinu nemi)cat sub el$tunci 8accarat continuă:

— V-am spus mai "nainte! domnule viconte ndrEa! pasiunea dumneavoastră pentru *arah a 'ost piatra decare a trebuit să vă poticniţi$ Pentru a o răpi pe *arah! aţi avut nevoie de ohn 8ird )i de compliceledumneavoastră 2ocambole$ cesta l-a trimis pe Venture! 'ostul intendent al doamnei ,alassis! să-l ucidă peconte! dar Venture v-a trădat$$$

*ir Jilliams spume/a de 'urie$ — ohn 8ird! urmă 8accarat! a 'ost un mizerabil ca )i dumneavoastră9 dar el are o inimă recunoscătoare! el

a iubit )i! cum contele i-a salvat 'emeia iubită! n-a ezitat să-l servească pe conte )i să vă trădeze$ 5nţele/eţi+*ir Jilliams blestema sub /enunchiul contelui! care-i spuse:

— De/eaba stri/i! mizerabile! nimeni nu va veni "n a.utorul tău! nimeni nu te va a.uta! nimeni nu va avea

1<




milă de tine! căci nici tu n-ai avut milă de nimeni$$$ *ir Jilliams! sir rthur! ndrEa! indi'erent câte nume ai!"ţi repet: ora pedepsei a sunat pentru tine$

*ir Jilliams "nţelese că este pierdut! că nimeni nu-i va veni "n a.utor$ — Aertare4 murmură el$ — ,-aţi 'i iertat! "ntrebă 8accarat! dacă a) 'i 'ost = a)a cum sunteţi acum = "n puterea celui pe care "l

credeaţi devotat+Cu toate că era redus la neputinţă! un acces de 'urie "l cuprinse pe sir Jilliams:

— %u4 stri/ă el! nu te-a) 'i iertat4 — &i bine! reluă 8accarat! dacă numai eu a) 'i 'ost urmărită! dacă numai eu m-a) plân/e de comportarea

voastră! poate v-a) ierta$$$3 licărire de speranţă apăru "n privirea lui sir Jilliams$ uria-i trecuse pentru un moment )i o mare spaimă

"i luă locul$*peranţa 'u "nsă de scurtă durată$8accarat continuă:

— *ir Jilliams! nu eu sunt cea care vă condamnă )i nici măcar contele rto''9 sunt toţi cei pe care i-aţiurmărit de atâta timp cu ura voastră ne"nduplecată$ Aată .udecătorii$

Cum pronunţă aceste cuvinte! se auzi un z/omot puternic "n spatele contelui care! continuând să-l ţinăimobilizat pe sir Jilliams! "l obli/ă să se "ntoarcă )i să privească$$$

0nul din pereţii care despărţeau cabinele "ncepu să lunece pe ni)te! )anţuri invizibile! descoperind o

cameră asemănătoare cu cea "n care se /ăseau cele trei persoane$Aată ce zări privirea "nspăimântată a lui sir Jilliams$Camera! care nu era altceva decât ceea ce se nume)te pe vapor careul o'iţerilor! 'usese tapisată cu ne/ru$

Pe o banchetă acoperită cu postav de aceea)i culoare! stăteau )ase persoane! de asemenea "mbrăcate "n ne/ru$Prima era marchizul Van-op$?a dreapta marchizului! se /ăsea tânărul conte de Château-,aillB! iar la stân/a lui = domnul ernand

2ocher$*e mai /ăsea un al patrulea persona.! care stătea "ntre două 'emei sau! mai bine zis! "ntre o 'emeie )i o

'etiţă$$$ &ra ?Eon 2olland$ emeia râdea )i plân/ea "n acela)i timp! având toate simptomele nebuniei: eraTur[uoise$ etiţa vărsa lacrimi tăcute )i părea să "nţelea/ă dinainte teribila scenă care urma să aibă loc: era*arah$

— *ir Jilliams! spuse atunci 8accarat! victimele dumneavoastră au devenit .udecătorii dumneavoastră9 ele

s-au trans'ormat "ntr-un tribunal )i vă vor pronunţa sentinţa$ — Aertare4 stri/ă sir Jilliams! pe care spaima morţii "l 'ăcu dintr-o dată la) )i umil$8accarat privi atunci tribunalul )i spuse cu o voce puternică:

— Dacă se /ăse)te cineva care vrea să-l ierte pe acest om! să ridice mâna$3 sin/ură mână se ridică$ &ra cea a micii evreice$

— *ir Jilliams! spuse 8accarat! copila pe care aţi vrut s-o dezonoraţi v-a salvat viaţa$ %u veţi muri$0n răcnet de bucurie scăpă din pieptul monstrului$

— Dar! adău/ă 8accarat! trebuie să 'iţi pedepsit )i am prevăzut )i cazul "n care viaţa vă va 'i răscumpăratăde ru/a unei inocente$

8accarat luă )i ea loc pe banca acoperită de postav ne/ru$tunci 'u rândul contelui să vorbească

— *untem aici "n lar/ul mării! spuse el9 omul care comandă această navă este re/e la bordul ei! marinarii "l

ascultă orbe)te )i dorinţa lui este le/e pentru ei$ *in/ur aţi descoperit această pedeapsă$ Vasul /o>ler vă valăsa peste trei luni pe o pla.ă pustie din insulele ,ar[uises sau din ustralia9 dar cum sunteţi! "ntr-adevăr!/eniul răului! cum "n acest domeniu resursele vă sunt in'inite! aţi putea scăpa )i aţi putea reveni "n &uropa!

punând la cale alte 'urturi! .a'uri sau crime9 cum este necesar să zdrobe)ti dinţii )i un/hiile bestiei sălbaticecăreia "i la)i viaţa )i cum nu trebuie să ne mai 'ie teamă! veţi 'i redus la neputinţa unui bătrân$

După ce pronunţă aceste cuvinte! contele rto'' scoase o e#clamaţie "n limba lui )i u)a cabinei se deschisedin nou$ ,izerabilul văzu apărând doi oameni! pe care-i văzuse )i 2ocambole cu câteva zile "nainte$ Cei doicazaci nu "nţele/eau nici un cuvânt! din limba 'ranceză )i-l considerau pe conte ca un stăpân absolut! ale căruidorinţe trebuie imediat e#ecutate$

0nul dintre ei avea "n mână un pistol$Celălalt era "narmat cu-n instrument care-l 'ăcu pe sir Jilliams să tremure! mai rău decât arma de 'oc pe

care o zărise$ cest instrument era un brici$ ?a ce misterioasă pedeapsă 'usese condamnat omul căruia i sedăruise viaţa+

Cei doi oameni "l apucară pe sir Jilliams$

1<I




Contele se a)eză! la rândul lui! pe bancheta unde se a'la )i straniul tribunal! )i reluă: — *ir Jilliams! aţi 'ost 'rumos! aţi avut privirea 'ermecătoare )i! sub autoritatea acestei priviri! 'emeile se

simţeau tulburate până-n adâncul inimii! iar bandiţii recrutaţi aveau "n dumneavoastră! o "ncredere oarbă$ ţiavut elocinţa ze'lemitoare a spiritului male'ic! aţi blestemat surâzând! aţi pronunţat sentinţe de moarte cu-nton bat.ocoritor$ De acum "ncolo nu veţi mai putea scoate decât sunete nearticulate )i oricine vă va privi vaavea un sentiment de oroare$

Contele tocmai ridica mâna pentru a 'ace semn celor doi cazaci! semn care echivala cu ordinul dee#ecutare a misterioasei )i teribilei pedepse la care 'usese condamnat sir Jilliams! când ohn 8ird năvăli "n

cabină! stri/ând: — @răbiţi-vă4 Vin44 — Cine+ "ntrebă 8accarat$ — %u )tiu! răspunse ohn 8ird$ Dar o barcă se "ndreaptă către vas "n plină viteză$ 5n barcă sunt cinci

oameni "narmaţi! purtând torţe$ 0n matelot breton! care s-a uitat la ei cu o lunetă! pretinde că sunt "mbrăcaţi caţăranii din Vannes$

— &ste contele er/az4 stri/ă 8accarat$cest nume renăscu "n sir Jilliams instinctul de 'eroce răzbunare care-l condusese ne"ncetat$

— %u4 stri/ă el! nu poate 'i rmand$ rmand este mort$Cuvintele lui 'ură ca o lovitură de trăsnet pentru asistenţă )i tânărul rus uită să 'acă semnalul convenit$*ir Jilliams ")i re/ăsi pentr-un moment ener/ia de 'iară sălbatică$ Dacă ar 'i 'ost "n mâinile contelui

rto'' )i ale lui 8accarat! probabil c-ar 'i putut scăpa! atât de mare a 'ost mirarea provocată de cuvintele lui:Grmand este mort4$$$H Dar cazacii nu )tiau 'ranceză )i continuau să-l ţină strâns pe prizonier! a)teptând castăpânul lor să le 'acă un semn$

— Da! repetă sir Jilliams cu-n ton straniu "n care se simţea "ntrea/a sa ură! la ora asta rmand este mort!omorât de-o lovitură de sabie! lovit de 2ocambole! care a scăpat din 'undul ,arnei )i pe care l-am lăsat acumdouă ore! sărind /ardul parcului din erloven! pentru a-l ucide pe rmand de er/az4$$$ cum! mutilaţi-mă!des'i/uraţi-mă! nu mai are importanţă4 3mul pe care-l urăsc! a)a cum tenebrele detestă lumina! nu este decâtun cadavru4

— ,izerabile4 stri/ă 8accarat! dacă ai spus adevărul! nu mutilarea te a)teaptă! ci moartea4&a ie)i din cabină )i urcă pe punte$ici! smulse luneta din mâinile marinarului )i o "ndreptă către barcă$Deodată! scoase un stri/ăt de bucurie$

mbarcaţiunea! luminată de un 'elinar pus "n 'aţă! era la câţiva metri de vas )i 8accarat "l zări pe rmand$ — *alvat$$$ salvat4 murmură ea$&a cobor" din nou "n cabină )i-i stri/ă lui sir Jilliams:

— Te-ai "n)elat! banditule4 rmand n-a murit$$$ este "n barcă$$$ sose)te$$$ Dar va a.un/e prea târziu pentru aimplora iertarea ta$$$

Când 8accarat termină aceste cuvinte! contele rto'' 'ăcu un /est$ ?a acest /est! peretele care despărţeacele două cabine lunecă din nou! ast'el "ncât sir Jilliams )i călăii săi 'ură separaţi de restul asistenţei9 căci

.udecătorii care condamnă nu trebuie să asiste la e#ecuţie$

$ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $Chiar "n acest moment! domnul de er/az sări pe puntea vasului /o>ler cu pistolul "n mână! hotărât ca!

"mpreună cu! oamenii săi! s-o scape pe 8accarat din mâinile lui sir Jilliams )i-ale lui ohn 8ird$ Dar rămase

"ncremenit! căci prima persoană pe care o zări 'u chiar ea$8accarat era liberă$5ncepând să "nţelea/ă! rmand stri/ă:

— ndrEa$$$ unde este nemernicul4 — Chiar "n acest moment! spuse 8accarat! este pedepsit$ Veniţi! adău/ă ea$5l conduse "n interiorul vasului )i-l invită "n sala "n care se mai /ăseau cei care-l condamnaseră pe sir

Jilliams$Toţi ascultau 'remătând! 'ără să vadă nimic! căci = cum spusesem = peretele care se "nchisese "i separa de

sir Jilliams )i călăii săi$rmand de er/az! palid! cu 'runtea scăldată "ntr-o sudoare rece! auzea urletele "n'iorătoare! care păreau

emise mai curând de un animal sălbatic decât de un /âtle. omenesc$ără "ndoială că avea loc o luptă atroce "ntre sir Jilliams )i călăii săi$

,ila )i! poate! acea voce misterioasă a sân/elui! pe care contele o mai urmase de două ori! "i invadară dinnou inima$

— &ste! totu)i! 'ratele meu4$$$ murmură contele de er/az! privind-o pe 8accarat$

1<K




Dar "n aceea)i clipă urletele se stinseră pe nea)teptate! apoi se auzi detunătura unei arme de 'oc$ — murit4 stri/ă rmand$ — %u! răspunse 8accarat! dar priviţi$Peretele alunecă din nou )i domnul de er/az dădu "napoi la vederea hidoasei 'iinţe pe care o avea "n 'aţa

lui$$$ %u mai era 'rumosul! seducătorul sir Jilliams cu privirea 'ermecătoare9 era o creatură oribilă! al cărei

obraz nu era decât o pla/ă violacee! cu privirea stinsă! cu 'runtea calcinată )i căreia "i ţâ)nea un val de sân/edin /ură$ Pistolul care 'usese "ncărcat numai cu pulbere servise pentru obţinerea acestui "nspăimântătorrezultat$ Cu briciul 'usese tăiată limba omului a cărui in'ernală elocinţă antrenase spre crimă pe aproape toţicei cărora li se adresase$

Când zorii zilei apărură pe mare! "n timp ce 8accarat )i prietenii ei se "ndreptau spre ţărm "ntr-o barcă!vasul /o>ler ridica ancora! ducând spre pământurile ustraliei pe sir Jilliams! mutilatul$

1<L




& EPILO' && EPILO' &

Ca"i#olul I

Trecuse apro#imativ o lună de când /o>ler ridicase ancora! plecând "n direcţia ustraliei$5ntr-o seară! la căderea nopţii! o trăsură de piaţă se opri "n 'aţa casei prietenului nostru! ?Eon 2olland$telierul era "nchis! iar ?Eon urcase in apartamentul lui$ De )ase luni! = din ziua 'atală )i 'ericită totodată!

când ernand 2ocher )i ?Eon se "ntâlniseră la Tur[uoise = calmul )i mulţumirea reveniseră "n modestalocuinţă a 'rumoasei )i virtuoasei Cerise$

Trăsura se opri la poartă )i o 'emeie voalată! "mbrăcată "n ne/ru! cobor"$5n casă! doamna 2olland! a)ezată pe o canapea .oasă! ")i ţinea copilul pe /enunchi )i se .uca cu buclele-i

blonde$?Eon se uita cu dra/oste la această "ncântătoare .oacă a mamei cu copilul$ Cerise /âdila copilul )i râdea cu

el$ 5ntr-un colţ! bunica moţăia$ — ,i se pare c-a trecut mult timp de când sora ta n-a mai venit să ne vadă! spuse deodată ?Eon$ — &ste adevărat! răspunse Cerise$ proape "ntotdeauna mer/ eu s-o văd$$$ *ărmana 8accarat! adău/ă ea!

de câteva zile este 'oarte tristă$ %iciodată n-a arătat a)a$ — Ce are+ "ntrebă ?Eon mirat$ — %u )tiu! murmură Cerise! dar si/ur că nu dra/ostea ei pentru ernand poate s-o mai mâhnească$5n timp ce vorbea! se auzi soneria! după care mica lor servitoare anunţă:

— Doamna Charmet$Cerise )i ?Eon se ridicară /răbiţi$

— 8ine că te văd! dra/ă ?ouise! stri/ă doamna 2olland! punând copilul pe canapea )i aler/ând spre8accarat$

8accarat o sărută pe 'runte pe Cerise$

— 8ună seara! surioară! spuse ea c-o voce emoţionată! care-i 'ăcu pe soţii 2olland să tresară$8accarat era palidă! tristă! slăbită! până )i 'rumuseţea ei părea alterată$ — *cumpă surioară! reluă ea! ai crezut că v-am uitat$ Dar ce vrei+ m avut multe probleme de rezolvat!

nenumărate "ncurcături de descurcat$$$Cerise )i ?Eon erau impresionaţi de vocea tristă )i voalată a lui 8accarat$

— ?ouise! murmură Cerise! ne ascunzi o nouă supărare )i asta-ţi 'ace rău$ — Dar! "ţi .ur$$$ — Taci4 "n vocea ta se simt lacrimile! spuse Cerise hotărâtă$ — *urioară! răspunse 8accarat strân/ând-o la piept! )tii pentru ce sunt tristă+ Pentru că vă voi părăsi$ — *ă ne părăse)ti+4 izbucniră amândoi din tot su'letul$ — Da! spuse 8accarat$ — *ă ne părăse)ti4 repetă Cerise "nspăimântată$ Dar unde te duci! Dumnezeule+

— 0nde mer/i+ "ntrebă ?Eon la rândul lui$8accarat le 'ăcu semn să stea .os! se a)eză )i ea pe un scaun "n 'aţa lor! le luă mâinile )i "ncepu savorbească:

— Copiii mei! atâta timp cât /eniul răului vă urmărea cu ura lui! am rămas aici pentru a vă apăra! pentru ave/hea asupra voastră "n orice minut$

— &ste adevărat4 %e-ai salvat! ai 'ost "n/erul nostru păzitor$ — cum! continuă 8accarat! nu mai aveţi nevoie de mine! "n casa voastră a revenit 'ericirea! de ce să vă

"ntristeze 'aţa melancolică a unei 'emei pentru care de-acum "ncolo orice iluzie este moartă+ — 0nde pleci+ stri/ă Cerise$ — Departe de Paris! undeva "n 8reta/ne! la mar/inea mării$ — 5n 8reta/ne4 e#clamă Cerise! mirată$ — Da! spuse 8accarat9 am cumpărat o căsuţă ca de sihastru! "ntr-o vâlcea! la câţiva pa)i de mare$ m

nevoie de sin/urătate )i voi pleca să trăiesc acolo$ — Dar! murmură Cerise! de ce nu rămâi să trăie)ti cu noi+ — Parisul mă apasă )i mă plictise)te4 spuse ea cu tristeţe$

1<M




(i apoi adău/ă: — Dacă bărbatul tău este de treabă! "ţi va permite să mă "nsoţe)ti! să vii să asi)ti la instalarea mea$ Vom lua

)i copilul$ erul curat "i va 'ace bine$ — *unt de acord4 e#clamă ?Eon! care simţea lacrimi "n ochi! la /ândul că 8accarat va părăsi Parisul$ — &i bine! răspunse doamna Charmet! atunci 'ă-ţi mâine dimineaţa pre/ătirile! vom pleca mâine seară$Cele două surori petrecură o oră "mpreună! vorbind )i privindu-se trist$Cerise /hicea că o nouă 'urtună cuprinsese inima lui 8accarat! că era torturată de-o durere nouă )i nu

"ndrăznea să-i pună "ntrebări$8accarat simţea! "n a'ara propriei ei su'erinţe! o spaimă de nede'init$ A se părea că vine pentru ultima dată

"n casa surorii ei$?Eon 2olland "nţelese că 8accarat voia să rămână sin/ură cu Cerise9 când bătrâna ie)i din cameră!

mer/ând să culce copilul! care adormise! el cobor" "n atelier$ — ?ouise! ?ouise! murmură tânăra 'emeie! când rămase sin/ură cu 8accarat! sunt si/ură că-mi ascunzi

ceva$$$ %-ai părăsi Parisul dacă n-ai$$$8accarat ")i puse 'rumoasa ei mână pe buzele ro)ii ale surorii ei$

— Taci! spuse ea! părăsesc Parisul pentru că misiunea pe care mi-am impus-o a 'ost "ndeplinită$ ?-amdemascat )i l-am redus la neputinţă pe nemernicul ndrEa! mi-am atins scopul! lupta s-a s'âr)it! nu mai cautdecât lini)tea$

Vocea lui 8accarat era emoţionată )i! reţinându-)i un hohot de plâns! adău/ă:

— m iubit! am su'erit$$$ "ntr-o zi am a.uns la căinţă pe drumul dra/ostei$ Cândva m-am crezut destul de puternică pentru a renunţa la cele lume)ti! pentru a duce "n mi.locul lumii o viaţă ascetică! pentru a trecene"ncetat = ca o umilă soră de caritate = prin 'aţa casei celor pe care i-am iubit! 'ără ca inima să-mi bată maitare$$$ ,-am "n)elat$

— Dumnezeule4 Deci "l mai iube)ti+0n surâs trist apăru pe buzele lui 8accarat$

— %u! spuse ea! nu-l mai iubesc$$$ dar sunt totu)i 'emeie$Cerise nu "nţelese aceste cuvinte! dar după mărturisirea 'ăcută! 8accarat se ridică brusc! o "mbrăţi)a pe

Cerise )i "i spuse: — %u-mi pune "ntrebări$ %u mă "ntreba nimic$$$ ?a revedere! pe mâine4$$$ ,ai târziu$$$ "ntr-o zi$$$ "ţi voi

povesti totul$8accarat plecă! după ce Cerise "i promise că a doua zi va 'i /ata de plecare$

Ae)ind de la sora ei! 8accarat urcă "ntr-o trăsură de piaţă )i-i spuse vizitiului: — Duceţi-mă "n strada PEpiniFre$ Voia să-l vadă pe contele rto''$Cu două ore mai devreme! tânărul rus "i scrisese lui 8accarat o scrisoare concepută "n ace)ti termeni:

„$cumpă prietenă,n trăsnet a căut ai dimineaţă su( forma unui plic si%ilat, purtând un tim(ru din )eters(ur%. 8re(uri

ur%ente mă cheamă în ţară.$ă părăsesc imediat )arisul sau să"mi amân plecarea4!eniţi astă seară să (eţi o ceaşcă de ceai cu mine,&ontele Artoff”.

*crisoarea o emoţionă pe 8accarat$ Contele era pentru ea un camarad! un prieten devotat! un con'ident!

omul care o urmase necondiţionat "n lupta "mpotriva lui sir Jilliams$ Plecarea contelui era pentru ea ca olovitură de trăsnet )i aceasta putea 'i cauza hotărârii ei nea)teptate! de-a părăsi Parisul )i de-a mer/e să se"n/roape de vie "n pustiurile coastei bretane$

Când a.unse "n strada PEpiniFre! contele rto'' nu era acasă$ — Domnul conte a plecat de acasă! "i spuse cameristul! dar a ru/at-o pe doamna să-l a)tepte "n salon$8accarat se a)eză "ntr-un 'otoliu )i a)teptă! a)a cum "i ceruse contele$ Dar plimbându-)i privirea distrată )i

"nlăcrimată asupra obiectelor care o "ncon.urau )i care-i trezeau mii de amintiri! a)teptarea se trans'ormă "ntr-un vis$

5n acest salon! ale cărui 'erestre dădeau "n /rădină! petrecuse ore "ncântătoare "mpreună cu el$$$ — Dumnezeule4 ")i )opti 8accarat! de ce 'emeia trebuie să 'ie "ntotdeauna slabă+ m iubit! am su'erit! m-

am re'u/iat "n credinţă$$$ Timp de patru ani am vrut să-mi smul/ din inimă pasiunea vinovată )i 'ără speranţăcare mă cuprinsese$ 5ntr-o zi m-am crezut salvată$$$ Ce ne'ericită )i nebună am 'ost4

Trecu o oră )i contele nu se "ntoarse$ Poate că niciodată 8accarat nu-l a)teptase pe ernand 2ocher cu atâtaemoţie$ 5n s'âr)it! se auziră pa)i! u)a salonului se deschise )i tânăra 'emeie! uimită! "l văzu intrând nu pe

1<N




contele rto''! ci pe rmand de er/az$ Contele era urmat! de marchizul Van-op$ — Domnilor! "ntrebă 8accarat mirată de sosirea acestor domni! nu l-aţi văzut pe contele rto''+ — &ste la mine acasă! răspunse domnul Van-op! )i-)i ia rămas bun de la marchiză$ceste cuvinte pătrunseră ca o lovitură de pumnal "n inima lui 8accarat$rmand se a)eză lân/ă 8accarat! "i luă mâna )i-i spuse:

— De când marchizul )i cu mine )tim ce vă datorăm! dumneavoastră )i contelui rto''! ne-am interesat cuardoare de 'ericirea acestui nobil bărbat )i de aceea am venit să discutăm cu dumneavoastră$

8accarat tresări$

— Contele rto''! urmă rmand! vrea să se căsătorească$8accarat deveni palidă )i simţi un tremur cuprinzându-i "ntre/ul corp$

— %oi credem! reluă domnul de er/az! că 'ericirea lui depinde de această căsătorie )i că numaidumneavoastră vă puteţi opune$

— Doamnă! adău/ă marchizul Van-op! domnul de er/az )i cu mine cunoa)tem 'emeia cu care vrea săse "nsoare contele rto''$ 3 considerăm demnă de a-i purta numele )i-i vom 'i martori la căsătorie$

— *e va căsători "n ranţa+ "ntrebă 8accarat$ — Da$$$ — 5nainte de plecare+ — Probabil$ Vă repet că doar dumneavoastră puteţi "mpiedica această căsătorie )i! cunoscând ascendentul

pe care-l aveţi asupra contelui! am venit să vă implorăm să n-o 'aceţi$ — V-o .ur! răspunse 8accarat$ — oarte bine4 ?a revedere! doamnă$ — Cum! 'ăcu 8accarat uimită! plecaţi+ — Vom reveni "ntr-o oră! răspunse marchizul Van-op$ %e ocupăm de căsătoria contelui rto'' )i trebuie

să aler/ăm acum Aa doamna de er/az$După ce spuseră aceste cuvinte! contele de er/az )i marchizul Van-op plecară! lăsând-o pe 8accarat

"ncremenită de durere$Cine era 'emeia cu care urma să se căsătorească contele rto''+

Ca"i#olul II

5n timp ce la Paris avea loc scena pe care am descris-o mai "nainte! un tânăr! "ncă slăbit )i-a cărui paloaretrăda lun/i su'erinţe! se plimba la braţul unui servitor "n parcul castelului erloven$&ra marchizul don Ani/o de los ,ontes sau! mai curând! vechea noastră cuno)tinţă: 2ocambole$ Domnul

de er/az se dovedise 'aţă de el! ca de obicei! sclav al cuvântului dat )i-un su'let nobil! de o in'initădelicateţe$

Din ziua "n care 'usese /rav rănit! sub acoperi)ul său! 2ocambole nu mai era pentru conte un inamic! ciunul din membrii marii 'amilii umane căreia rmand "i dedicase su'letul )i averea lui$

2ănitul! a cărui viaţă atârnă mult timp de un 'ir de păr! se bucură de cele mai atente "n/ri.iri$ (i! cumtinereţea are totdeauna vitalitate )i luptă cu "ncăpăţânare "mpotriva morţii! 2ocambole reveni "ncetul cu "ncetulla viaţă$

ire)te! domnul de er/az hotărâse să nu rămână cu soţia lui! sub acela)i acoperi)! alături de acela carevenise cu intenţia de a semăna aici dezonoarea )i doliul$ &l se "ntoarse deci la Paris! "mpreună cu eanne )i

copilul lor! lăsând rănitul cu un servitor de "ncredere )i un medic$Timp de trei săptămâni! 2ocambole nu părăsi patul$ Totu)i rana se "nchise puţin câte puţin! puterile "i

reveniră )i! "ntr-o seară! medicul "i permise bolnavului să se ridice$ 2ocambole cobor" "n parc cu bucuria unuicopil alintat! spri.inindu-se de braţul servitorului! căci mersul său era "ncă )ovăitor$

&rau atunci primele zile ale lui septembrie9 seara era caldă! par'umată )i aerul pe care-l respira rănitul "iumplea plăcut plămânii! dându-i certitudinea că este "n a'ara oricărui pericol )i că nu era departe vremea cândva putea părăsi castelul erloven$ 3ri! pentru 2ocambole! a părăsi castelul nu "nsemna! oare! a reveni lalibertate! ba! mai mult = la viaţa ele/antă pe care o dusese câtva timp! /raţie protecţiei lui sir Jilliams+Contele rto'' "i semnase un bon de-o sută de mii de 'ranci! rmand de er/az "i promisese aceea)i sumă9amândoi erau oameni de onoare )i pu)lamalele de tipul lui 2ocambole nu se "ndoiesc niciodată de cuvântuloamenilor cinstiţi$

5n timp ce se plimba spri.init de braţul servitorului! 2ocambole se /ândea cum să-)i reconstruiască pe baze

noi averea zdruncinată )i-)i adresă următorul discurs: — *ă recapitulăm conturile )i să 'acem bilanţul$ ?-am slu/ărit timp de un an pe sir Jilliams )i

combinaţiile lui$ Combinaţiile au e)uat9 m-am ales cu o lovitură de pumnal )i o lovitură de sabie )i! dacă n-am

11<




murit! probabil că viaţa "mi este le/ată bine de corp )i acolo! sus! mă iube)te cineva$ sta este pasivul$ cumsă vedem activul: contele rto'' a vrut să mă "nece )i mi-a dat o sută de mii de 'ranci9 contele rmand deer/az mi-a promis aceea)i sumă9 a)a "ncât! ca să se răzbune că am vrut să-i ucid sau am pus să 'ie uci)i!ace)ti domni cotizează ca să-mi constituie o rentă de zece mii de livre9 un activ care depă)e)te de departe

pasivul$ 0n sin/ur lucru mă nelini)te)te$$$ Ce-i cu sir Jilliams+2ocambole rămase pe /ânduri$ %u )tia! "ntr-adevăr! nimic de soarta 'ostului său )e'$ doua zi după teribila noapte "n care sir Jilliams 'usese mutilat la bordul vasului /o>ler ! rmand

revenise la erloven! dar păstrase tăcerea atât 'aţă de doamna contesă! cât )i de 2ocambole! căruia semulţumise să-i spună:

— 8accarat este salvată4 Veţi primi o sută de mii de 'ranci$5n ziua următoare! contele )i contesa de er/az au plecat$2ocambole nu se temea de nimic altceva decât de reapariţia vicontelui ndrEa! care = după cum ")i dădea

bine seama = nu i-ar 'i iertat a doua trădare$ — *per! /ândi el! că 'ilantropul de rmand n-a 'ăcut prostia să-l ierte4cest /ând "i dădea 'iori lui 2ocambole$ Dacă sir Jilliams era mort! 2ocambole putea să respire! să

iubească viaţa! plin de speranţă! cu zece mii de livre rentă! 'ără să mai datoreze ceva! cuiva$ Dacă sir Jilliamsscăpase din mâinile lui 8accarat )i ale contelui rto''! sin/urii adversari serio)i pe care-i avusese! pentru2ocambole totul redevenea nesi/ur! supus "ntâmplării$$$

— Trebuie să 'iu si/ur! /ândi el$

*e hotăr" să-l tra/ă de limbă pe servitorul care-l "n/ri.ea$ — Prietene! "i spuse el! te bucuri de toată "ncrederea domnului de er/az + — Da! domnule$ Cunosc treburile casei a)a cum le cunosc pe ale mele$ — )a4(i 2ocambole luă atitudinea umilă )i tristă a unui mare vinovat care se căie)te$

— tunci )tii pentru ce m-am bătut+ — Da! domnule$ — (i$$$ mă dispreţuie)ti+ — devărul este! domnule! răspunse bătrânul servitor cu-o sinceritate de tip bretan! că! dacă domnul conte

nu mi-ar 'i ordonat! "n loc să vă "n/ri.esc$$$ — ,-ai 'i ucis! nu-i a)a+ — Da! domnule$

— &i bine! continuă 2ocambole! "ţi mulţumesc pentru mărturisire$ &a "mi dovede)te că e)ti devotatcontelui )i că ai putea să-i dai un s'at bun$ — *i/ur4 — 2oa/ă-l atunci să nu aibă nici o "ncredere "n 'ratele său! vicontele ndrEa$*urâsul care alunecă pe buzele bretonului nu-i scăpă lui 2ocambole$

— Domnul conte! spuse acesta! )tie la ce să se a)tepte )i! de alt'el! domnul ndrEa nu mai este periculos$ — )a4 — m 'ost "mpreună cu domnul de er/az la bordul vasului /o>ler $ — (i$$$ vicontele ndrEa+ — primit ce merita$3 imensă speranţă cuprinse su'letul lui 2ocambole$

— murit! nu-i a)a+

— %u$$$2ocambole tremură de 'rică! pe măsura speranţei dinainte$

— &ste "n drum spre ustralia$ — Aa te uită4 /ândi elevul lui sir Jilliams! l-au "ncredinţat lui ohn 8ird! pentru a-l duce la sălbatici! "n

locul lui 8accarat$ sta-i le/ea talionului! aplicată dinainte$ ) 'i pre'erat să 'ie mort$2ocambole se /ândi că sir Jilliams scăpase din pericole mai mari )i că putea 'oarte bine ca! "n timpul

călătoriei! să 'acă pace cu ohn 8ird$Ca )i cum ar 'i /hicit /ândurile lui 2ocambole! servitorul adău/ă:

— De alt'el! dacă domnul ndrEa ar reveni vreodată din ustralia! nu )i-ar putea povesti amintirile decălătorie$

— De ce+ — Ca să poveste)ti! "ţi trebuie limbă! )i$$$2ocambole tresări$

— lui a 'ost tăiată! completă bretonul$

111




poi "i povesti domnului marchiz don Ani/o de los ,ontes! care-l asculta "ncântat! chinurile pe care lesu'erise sir Jilliams! redus de acum "ncolo la neputinţă$

— oarte bine4 /ândi 2ocambole! acum sunt convins că viitorul "mi aparţine$5n acest moment! 'ură a.un)i de doctorul care-l "n/ri.ea$

— Domnule doctor! "l "ntrebă 2ocambole! cum mă /ăsiţi+ — ,ult mai bine$ — Credeţi că voi putea să părăsesc curând castelul )i să mă "ntorc la Paris+ — Când doriţi$

— ără teama vreunei recăderi+ — ără nici un pericol$ — Chiar mâine+ — *i/ur$ — *ă mă /răbesc să "ncasez cele două sute de mii de 'ranci! /ândi 2ocambole$ — Domnule! "i spuse servitorul! la plecare! domnul conte mi-a dat pentru dumneavoastră o scrisoare!

recomandându-mi să v-o dau "n a.unul părăsirii castelului$ — ,âine plec! mi-o puteţi da$$$*ervitorul avea scrisoarea asupra lui! o scoase din buzunar )i-o "ntinse lui 2ocambole$Din discreţie! doctorul se retrase câţiva pa)i$2ocambole luă plicul )i-l deschise$*crisoarea cuprindea aceste câteva cuvinte:

„Domnule, Am fost şi voi rămâne totdeauna credincios cuvântului dat. $crisoarea aceasta vă va fi înmânată în caul

în care vă veţi însănătoşi şi veţi fi în stare să părăsiţi castelul erloven. Am cumpărat ultimul dumneavoastră secret cu o sută de mii de franci şi suma vă va fi plătită la preentarea (onului alăturat, fie la )aris la(ancherul meu, fie la $aint"Malo la domnul M.-... armator.

@mul care v"a atras permanent pe drumul crimei este despărţit pentru totdeauna de dumneavoastră. Nu"lveţi mai întâlni în calea dumneavoastră.

&ăiţi"vă, domnule, sunteţi tânăr, inteli%ent, la adăpost de nevoile materiale şi dacă iertarea celor pe carei"aţi insultat vă va a2uta să reveniţi pe drumul (inelui, fiţi si%ur că vă vom ierta.

Armand de er%a”.

*crisoarea "l impresionă pe 2ocambole$ — Pe cuvântul meu! /ândi el! iată "ntr-adevăr un /entilom )i doar la mare ana/hie m-a) mai lăsa convins

să-i 'ac vreun rău$2ocambole se "ntoarse "n castel )i-)i "ncepu pre/ătirile de plecare$azardul a vrut ca! timp de o lună! 2ocambole să ocupe aceea)i cameră "n care locuise ndrEa$)ezându-se "n pat! 2ocambole! pe care de câteva zile nu-l mai ve/hea nimeni )i care! "n consecinţă! ")i

petrecea nopţile sin/ur! 'u urmărit de un /ând )i de o amintire$ — 5mi amintesc! ")i spuse el! că acum patru sau cinci luni! "ntr-o seară! pe când pre/ăteam nenorocita

a'acere Van-op! l-am surprins pe sir Jilliams scriind ceva "ntr-un carneţel sau mai curând z/âriind ni)teci're! al cărui ansamblu avea! probabil! o semni'icaţie$ ,etoda pe care o 'oloseam pentru corespondenţa dintrenoi era ci'rul "ntrebuinţat )i pentru a pune la punct documentele GClubului Valeţilor de CupăH$

5n acea seară l-am "ntrebat: — Ce 'aci aici+ — 5mi scriu proiectele pentru viitor$ Dacă vreodată voi muri! vei 'i mo)tenitorul meu )i acest carneţel va

constitui averea ta$(i s-a /răbit să ascundă carneţelul "n buzunar$

— ără doar )i poate că sir Jilliams era un om de /eniu$ h4 Dacă a) avea notiţele lui sir Jilliams42ocambole continuă:

— Din două una: sau sir Jilliams purta carneţelul totdeauna asupra lui! ceea ce este puţin probabil! căciasemenea lucruri sunt prea preţioase ca să ri)ti să le pierzi9 sau carneţelul este aici$$$ %u poate 'i "n altă parte!căci sir Jilliams a părăsit castelul! convins că se va re"ntoarce a doua zi! pentru a asista la 'unerariile 'rateluisău$ ,i s-a spus că aceasta este camera "n care locuia$ 0n asemenea carneţel nu este un lucru pe care-l la)i"ntr-un sertar sau pe masă$ Dacă este aici! este ascuns! )i "ncă ascuns cum numai hoţii )tiu să ascundă$ *ă

vedem4*tând "ntins! "n pat! 2ocambole adău/ă raţionamentului său această re'lecţie cu adevărat 'ilozo'ică:

— 0n avar se /ânde)te totdeauna noaptea la "n/roparea averii sale$ Deci dacă sir Jilliams )i-a ascuns

11>




carneţelul! l-a ascuns noaptea$$$ stătea! probabil! chiar unde stau eu$$$ *ă caut deci cu privirea! "n .urul meu! )isă mă /ândesc "n ce colţ al camerei a) ascunde un tezaur$$$

2ocambole e#amină atent 'iecare mobilă )i 'iecare colţi)or al camerei$ Deodată privirea i se opri )i rămase'i#ată asupra unui vechi portret de 'amilie! a/ăţat pe perete "ntre două 'erestre$

2ocambole sări din pat9 cu toate că era "ncă slăbit! speranţa "i dădea puteri$0rcă pe un scaun! apucă portretul )i-l luă din cui$ Tabloul nu acoperea nici o ascunzătoare 'ăcută "n perete!

constată 2ocambole! ciocănind zidul cu pumnul$Totu)i portretul "l 'ascina$ 5l "ntoarse! controlându-l bine! )i descoperi că mai e#istă o a doua pânză!

suprapusă$ Pipăind! dădu peste un 'el de um'lătură! provocată de-un obiect plasat "ntre cele două pânze! având'orma unei cărţi sau a unui porto'el$

2ocambole era un băiat /ri.uliu! care 'ăcea totul metodic! 'iind de părere că o stricăciune inutilă! chiar laun inamic! era o acţiune de prost /ust )i lipsită de inteli/enţă$

?uă deci un bricea/ )i cu precauţiunea unui restaurator de tablouri sau a unui amator de pictură care ar 'iavut "n mână un 2ubens sau un Veronese! des'ăcu a doua pânză! "ntr-un colţ al ramei9 apoi sustrase cudelicateţe corpul străin care producea asperitatea9 'remătă de bucurie! recunoscând coperta ro)ie a carneţeluluilui sir Jilliams$

— Pe le/ea mea4 murmură el! prea mult noroc4 3 să mi se "ntâmple ceva rău din prima zi$$$2ocambole puse portretul la loc$ După aceea! 'ebril! "ncepu să răs'oiască carneţelul$Pe măsură ce desci'ra scrisul misterios! 'runtea tânărului bandit părea că se luminează! privirea-i scânteia$

Citi până la orele trei dimineaţa! căci! cu toată obi)nuinţa pe care o avea! se "ncurcă deseori "n di'icultăţileci'rului$Când termină! su'lă "n lumânare spunându-)i:

— Trebuie să plec 'ie "n n/lia! 'ie "n @ermania! ca lumea să mă uite$ Când voi reveni! pot să mă consider bo/at4 sunt ambiţios )i vreau să a.un/ mai sus decât sărmanul sir Jilliams! eu! care am plecat de la zero$

.un/ând la Paris! trase modest la mama ipart! care-l primi cu mari demonstraţii de prietenie$ Chiar "nziua sosirii se prezentă la bancherul domnului de er/az )i "ncasă suma de o sută de mii de 'ranci$

Ca"i#olul III

*ă revenim la 8accarat$

După ce domnul de er/az )i marchizul Van-op plecară! sărmana 'emeie se simţi zdrobită$ Pentru primaoară "ncepu să citească "n adâncul su'letului ei )i observă cu uimire că dra/ostea pe care o dăruise lui ernand2ocher! dra/oste care 'usese cauza pocăinţei ei! pălise "ncetul cu "ncetul pe măsură ce devotamentul ei cre)tea!stin/ându-se "n ziua "n care-l smulsese din cursa periculoasă pe care i-o "ntinsese sir Jilliams$

Dar abia murise această dra/oste! că o alta se născuse$ De multe ori poţi vedea cum un lăstar cre)te "n locularborelui dezrădăcinat$

Contele rto'' intrase! la ea "ntr-o zi! cu "ncântătoarea "ndrăzneală a tinereţii! )i ie)ise respectuos! devotat!acceptând condiţiile pe care i le pusese 'emeia care credea că nu mai poate iubi$ Timp de )ase luni 8accaratcrezuse că-l iube)te pe tânărul rus că pe un 'rate mai mic! dar! pe nesimţite! acest sentiment se trans'ormase$ 5na.un! ")i mărturisise că "ncepuse să-l iubească ca pe un bărbat$$$

)a cum altădată avusese ni)te sentimente oribile! când a'lase că ernand se "nsoară cu domni)oara8eauprEau! a)a simţea acum că moare! /ândindu-se la viitoarea căsătorie a contelui rto''$

&ra cu'undată "n /ândurile ei9 când se auziră pa)ii contelui "n camera vecină! 8accarat păli )i! când u)a sedeschise! nu avu putere nici măcar să se ridice$

Contele era sin/ur$ *e "ndreptă /răbit spre 8accarat! "i sărută mâna )i rămase "n picioare "n 'aţa ei! "n loc săse a)eze! a)a cum 'ăcea de obicei$

8accarat reu)ise de.a să-)i domine emoţia )i redevenise calmă$ vu chiar cura.ul de a-l privi cu surâsul eitrist! de a-l ameninţa cu de/etul! spunându-i ironic:

— A-ai 'ăcut curte marchizei Van-op$$$ — Doamnă! răspunse contele! am 'ost s-o consult pe marchiză cu privire la cel mai important pas din viaţa

mea$*urâsul dispăru de pe buzele lui 8accarat )i inima ")i acceleră bătăile$

— Doamnă! continuă contele! am venit acum un an "n ranţa cu presimţirea că voi "ntâlni o 'emeie bună )inobilă! inteli/entă )i puternică! căreia i-a) putea da numele meu$$$ Presimţirea nu m-a "n)elat$

— Domnule conte! răspunse 8accarat emoţionată! soţia ta va 'i mândră )i 'ericită! căci ai un su'let nobil$ — Crezi+ "ntrebă el! crezi că va 'i 'ericită+

11;




CUPRI()UL

Volumul 1Capitolul ACapitolul AACapitolul AAACapitolul AVCapitolul VCapitolul VACapitolul VAACapitolul VAAACapitolul A\Capitolul \Capitolul \ACapitolul \AACapitolul \AAACapitolul \AVCapitolul \V

Capitolul \VACapitolul \VAACapitolul \VAAA

Volumul >Capitolul \A\Capitolul \\Capitolul \\ACapitolul \\AACapitolul \\AAACapitolul \\AV

Capitolul \\VCapitolul \\VACapitolul \\VAACapitolul \\VAAACapitolul \\A\Capitolul \\\Capitolul \\\ACapitolul \\\AACapitolul \\\AAACapitolul \\\AVCapitolul \\\VCapitolul \\\VA

Capitolul \\\VAACapitolul \\\VAAACapitolul \\\A\Capitolul \?Capitolul \?A

Volumul ;Capitolul \?AACapitolul \?AAACapitolul \?AVCapitolul \?VCapitolul \?VACapitolul \?VAA

11I




Capitolul \?VAAACapitolul \?A\Capitolul ?Capitolul ?ACapitolul ?AACapitolul ?AAACapitolul ?AVCapitolul ?V

Capitolul ?VACapitolul ?VAACapitolul ?VAAACapitolul ?A\Capitolul ?\Capitolul ?\ACapitolul ?\AACapitolul ?\AAACapitolul ?\AVCapitolul ?\VCapitolul ?\VACapitolul ?\VAACapitolul ?\VAAACapitolul ?\A\Capitolul ?\\Capitolul ?\\ACapitolul ?\\AACapitolul ?\\AAACapitolul ?\\AVCapitolul ?\\VCapitolul ?\\VACapitolul ?\\VAA

Volumul Capitolul ?\\VAAACapitolul ?\\A\Capitolul ?\\\Capitolul ?\\\ACapitolul ?\\\AACapitolul ?\\\AAACapitolul ?\\\AVCapitolul ?\\\VCapitolul ?\\\VACapitolul ?\\\VAA

Capitolul ?\\\VAAACapitolul ?\\\A\Capitolul \CCapitolul \CACapitolul \CAACapitolul \CAAACapitolul \CAVCapitolul \CVCapitolul \CVACapitolul \CVAACapitolul \CVAAACapitolul \CA\

Capitolul CCapitolul CACapitolul CAA

11K




Capitolul CAAACapitolul CAVCapitolul CVCapitolul CVACapitolul CVAACapitolul CVAAACapitolul CA\Capitolul C\Capitolul C\ACapitolul C\AACapitolul C\AAACapitolul C\AVCapitolul C\VCapitolul C\VA

&PA?3@Capitolul ACapitolul AA

Capitolul AAA

]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]

[a4] Du Terrail, Ponson - [II. Dramele Parisului] 04.Clubul Valetilor de Cupa (Vol.4) [v2.0]

Documents

Transcript of [a4] Du Terrail, Ponson - [II. Dramele Parisului] 04.Clubul Valetilor de Cupa (Vol.4) [v2.0]