documente.bcucluj.ro › web › bibdigit › periodice › curier... · Anul XI». Gherla, 15...

of 16 /16
Anul XI». Gherla, 15 Februarie 1931 Nr. 4. CURIERUL CREŞTIN ORGAN OFICIAL AL EPARHIEI DE CLUJ—GHERLA CU UN ADAOS NEOFICIAL, Abonamentul pe un an 206 Lei, Apare de 2 ori pe lună. Inserţiuni se primesc după î n v o i t Partea oiicia-lâ,. I^irotoxiire- In ziua de 13 Februaiie a. c la propunerea Prea Sfinţiei Sale Dr. Alexandru Ru.su, episcopul Maramure- şului, a fost hirotonit întru ipodjăcon şi diacon, clericul Antpn Dunca din Sighet, iar Duminecă în 15 Februarie, a fost hirotonit întru preot, pe titlul eparh ei Maramureşului. ^ Gherla/la 15 Febr. 1931.. Nr, 989. Numiri. Clarfsimul Dr. Virgil Băii ban u y profesor de teologie, primsecretar episccpal, este numit protopop onorar. cu facultate de a purta brâu roşu. , Din şed. conz. 7 Febr. 1931. . Nr. 888. Mult (Onoratul Vaier Cosma, paroh- protopop onorar în Dăbâceni este nu- mit la parohia vacantă lleand'a: (D, Câţcăului). Din şed. conz. 7 Febr. 193-1. Nr. 942. Onoratul Vaier Moiş, administrator local în. Buteasa (D. Şomcutei) este numit paroh. Gherla, la 24 Ian. 1931. . Nr. 166. M. Onoratul Augustin Boldor, paroh în Jichişul de, jos (D. Gherlei) este numit în aceiaşi calitate la parohia Căşeiu (D. Reteagului). Din şed. conz. 24 Ian. 1931. Nr. 535. Onoratul Vqteriu Rebreanu, paroh-, •în Româneşti este numit în acei aş ca- ; litate la parohia Jicitisul de jos (D. Gherlei). * , Din şed. conz. 24 Ian. 1931. . , | " V " • Nr. i- Onoratul .Emil Pilipari;-'preot.ndttş-:- Hirotonit este numit administrator local la parohia Bogata de sus (D, Vadului). Din şed; conz. 7 Ian. 1531. ..?-/•••••.. . .' • . Nr. 98. c. Ohoratu 1 Emil Mureşăn, preot noii- hirotonit este numit administrator local la parohia Dăbâceni (D. Câţcăului). , Din şedi conz. 7 Febr. L931. V Nr. 941;: Asociaţiile subversive. înaltul Minister al Instfucţium'i Publice şi al Cultelor ne trimite urmă-! toarea adresă, care prin acestea o adu- cem- Ia cunoştinţa Veneratului Cler. pentru acomodare. Veneratul Cler, suntem încredinţaţi, va^avea totdeauna înaintea ochilor sfin- ţenia jurământului şi nu vor lua nici- când în deşert numele Domnului. * Adresa înaltului Minister este ur- mătoarea: Ministerul Instrucţiunii Publice şi , al Cultelor. Secretariatul general Nr. 691—1931. Prea Sfinţite, Suntem informaţi, unii preoţi îşi înţeleg îndatoririle pastorale într'un chip care nu corespunde misiunii pe care

Transcript of documente.bcucluj.ro › web › bibdigit › periodice › curier... · Anul XI». Gherla, 15...

Anul XI». Gherla, 15 Februarie 1931 Nr. 4.

CURIERUL CREŞTIN ORGAN OFICIAL AL EPARHIEI DE CLUJ—GHERLA CU UN ADAOS NEOFICIAL,

Abonamentul pe un an 2 0 6 Lei, Apare de 2 ori pe lună. Inserţiuni s e primesc după î n v o i t

Partea oiicia-lâ,.

I^irotoxiire-In ziua de 13 Februaiie a. c la

propunerea Prea Sfinţiei Sale Dr. Alexandru Ru.su, episcopul Maramure­şului, a fost hirotonit întru ipodjăcon şi diacon, clericul Antpn Dunca din Sighet, iar Duminecă în 15 Februarie, a fost hirotonit întru preot, pe titlul eparh ei Maramureşului. ^

Gherla/la 15 Febr. 1931.. Nr, 989.

Numiri. Clarfsimul Dr. Virgil Băii ban uy

profesor de teologie, primsecretar episccpal, este numit protopop onorar. cu facultate de a purta brâu roşu. ,

Din şed. conz. 7 Febr. 1931. . Nr. 888.

Mult (Onoratul Vaier Cosma, paroh-protopop onorar în Dăbâceni este nu­mit la parohia vacantă lleand'a: (D, Câţcăului).

Din şed. conz. 7 Febr. 193-1. • Nr. 942.

Onoratul Vaier Moiş, administrator local în. Buteasa (D. Şomcutei) este numit paroh.

Gherla, la 24 Ian. 1931. . Nr. 166. M.

Onoratul Augustin Boldor, paroh în Jichişul de, jos (D. Gherlei) este numit în aceiaşi calitate la parohia Căşeiu (D. Reteagului).

Din şed. conz. 24 Ian. 1931. Nr. 535.

Onoratul Vqteriu Rebreanu, paroh-, •în Româneşti este numit în acei aş ca-;

litate la parohia Jicitisul de jos (D. Gherlei). * ,

Din şed. conz. 24 Ian. 1931. . , | " V " • Nr.

i- Onoratul .Emil Pilipari;-'preot.ndttş-:-Hirotonit este numit administrator local la parohia Bogata de sus (D, Vadului).

Din şed; conz. 7 Ian. 1531. ..?-/•••••.. . .' • . Nr. 98. c .

Ohoratu 1 Emil Mureşăn, preot noii-hirotonit este numit administrator local la parohia Dăbâceni (D. Câţcăului). ,

Din şedi conz. 7 Febr. L931. • V Nr. 941;:

Asociaţiile subversive. înaltul Minister al Instfucţium'i

Publice şi al Cultelor ne trimite urmă-! toarea adresă, care prin acestea o adu­cem- Ia cunoştinţa Veneratului Cler. pentru acomodare.

Veneratul Cler, suntem încredinţaţi, va^avea totdeauna înaintea ochilor sfin­ţenia jurământului şi nu vor lua nici­când în deşert numele Domnului.

* Adresa înaltului Minister este ur­mătoarea:

Ministerul Instrucţiunii Publice şi , al Cultelor. Secretariatul general Nr. 691—1931.

Prea Sfinţite, Suntem informaţi, că unii preoţi îşi

înţeleg îndatoririle pastorale într'un chip care nu corespunde misiunii pe care

Pag. 26. CURIERUL CREŞTIN Nr. 4.

trebuie s'o aibă preotul creştin în bi­serică şi în societate. '

Prin participarea activă, la acţiunea unor asociaţii care propagă vrajbă, ură si violenţă, din partea unei categorii de cetăţeni ai ţării împotriva altor cai tegorii de cetăţeni, aceşti preoţi săvâr­şesc o faptă care este şi anticreştin nească şi antisocială şi antinaţională şi împotriva îndatoririlor lor legale. De aceea, am onoare a interveni pe lângă P. S. V., cu rugămintea de a aduce la cunoştinţa obştească a preoţilor de subi autoritatea P. S. V., că nu le este îngăduit a lua parte Ia acţiuni ca cele de mai sus, nici personal, nici ca membri de aso­ciaţii, nici ca slujitori ai altarului. Nu le este îngăduit a oficia slujbe pentrij astfel de asociaţii politice, a lua jură­mântul membrilor for, a binecuvânti steagurile for, a • ţine cuvântări aţâţă­toare la vrajba - şi ura între locuitorii ţării. In special le este cu. desăvârşire interzis a da concurs, sub orice formă acelor asociaţiuni care au fost dizolvate de autorităţile Statului, pentru motive de ordine publică.

In potriva preoţilor ce vor contra­veni la aceste măsuri, P. S. V, este, rugat a aplica de urgenţă sancţiunile disciplinare cele mai severe ce sunt în competenţă P. S. V. şi a ne comunica aceste cazuri, spre a proceda, la rândul nostru, la luarea de măsuri.

Ministru, 11ndescifrabil.

Director general Indescifrabil.

Gherla, la 8 Febr. 1931. Nr. 105.

Colectă pentru biserica din Bonţida. Biserica din Bonţida, tractul Giulei,

este într'b stare jalnică: coperişul mai ales este stricat, aşa încât ploauă în biserică. Acoperirea se impune fără amânare. Credincioşii, în majoritate servitori săraci, sunt îngrijoraţi, căci nu pot acoperi spesele reparării. Prin ace­stea deschidem colectă pe întreg teri-torul eparhiei noastre, rugând pe toţi

Veneraţii fraţi şi iubiţii fii credincioşi, să contribue cu obolul lor în favoarea bisericii din- Bonţida, trimiţând sumele oferite acestui Ordinariat.

Din şed. conz- 7 Febr. 1931. Nr. 654.

Stârnirea omizilor. Ministerul de Interne a dat ordine

şi instrucţiuni Prefecturilor, şi Primă­riilor din întreagă Tara, în vederea stârpirii omizilor din pomi şi distru­gerii mărăcinilor ce servesc de focare acestor insecte şi paraziţilor vegetali.

Cu adresa Nr. 1568 din 3 Februa­rie, 1931, înaltul Minister ne roagă să îndemnăm pe preoţii din Eparhia noastră să x dea tot concursul moral administraţiei în executarea acestor dis-poziţiuni, luminând pe credincioşi asupra importanţei acestei opere.

Veneraţii Fraţi vor şti să răspundă cu tot zălul aşteptărilor înaltului Mi­nister.

Din partea noastră îndemnăm la cel mai deplin concurs.

Din şed. conz. 8 Febr. 1931. Nr. 806.

Concurs la parohii. Parohia Gălacea din protopopiatul

Dârjei, se curentează cu terminul de 1 Aprilie 193. .

Gherla, la 5 Februarie 1931. Nr. 789.

Parohia Feiurderii din protopopia­tul Clujului, se curentează cu terminul de 15 Martie 1931.

Din şed. conz. 14 Febr. 1931. Nr. 1012. i

Doritorii de-a dobândi vrc-unul din aceste benefici parohiale, să-şi înainteze rugările la Ordinariatul episcopal în termenul concursual — pe calea oficiu lui protopopesc competent, — prevăzute cu următoarele documente:

1. Absolutorul teologic. 2. Atestat de serviciu dela oficiul protopopesc, 3. Extras autentic din protocolul şcolar despre

catehizarea elevilor şcolari, în anul scolastic .920^0. la caz, că şcoala în anul scolastic trecut n'a fu nctio-nat atestat oficios, că pruncii tottîşi au fost catehezaţi

4. Extras autentic din protocolul predicilor de. pe un an,care se termină la data când se înaintează r u g a r e r

Lâ rUgărilt înaintate fără aceste documente, — dintre cari cele de sub 3 şi 4 trebue să fie vizate şi autentificate de cătră oficiul protopopesc, — nu ts va reflecta.

Episcop Dr. luliu Hossu.

Fag, 27. C U R I E R U L CREŞTIN Nr. 4

2Pa.rtea.. neoiicialâ,-

Consacrarea şi Intronizarea Prea Sfin­ţiei Sale Dr Alexandru Rusu, primul

episcop M Maxamureşttltii — Solemnitatea din catedrala Blajului J istoric. — tluvântâfile J. P, Ş. Sate Mitropolitul şi a noului Episcop. — • Recepţiile. şi", banchetul dela Mitropolie. . Serbarea şcolara. — P l e c a r e a dala Blaj. — Primirea la Cluj şi Gherla. -=

La sărbătoare celor Trei lerahi' $ilyiu VolştiHariu,' — pe P. S. Sa mica noastră „Roma" de pe Târnave, Episcopul latin Mihai Robu dela laşi, cetatea puternică a culturii şi redeştep- p£ DI Ministru-Secretar , de Stat al tării noastre naţjonale, focarul senti- Cultelor Ghiţă Pop, ca reprezentant al mentelor de entuziastă dragoste faţă de Guvernului, Părintele-canonic Auguştiti Credinţă şi Neam, Blajul istoric a avut Maghiar, delegatul Capitlului din Ora-o nouă sărbătoare istorică. dea, canonicii Dr. Kaszonişi Dr,

In aceasta zi de iarnă, scăldată în hosznik, reprezentanţii Capitlului latin raze de primăveratec soare, la 30 Ia- din-'Alba lulia| E de faţă Dl Dr. Romul. nuarie 1931, în superba catedrală a Boilă, vice-preşedintele Senatului . cu Blajului s'a pus coroana arhierească pe dna Livip Boilă, ' Vaier v Pop , neobo-^ capul unui nou prelat român, Chemat . şitul preşedinte al A. G. R. U.-lui, Ioan să chivernisească o nouă Eparhie ro- Vescan, 'prefectul Mureşului, EmilŢPppţ--' mânească din mărginea Ţării; atunci a prefectul Albei şi Dr. Corne1 Ordace fost consacrat întru episcop, Prea Sfin- prefectul Târnavei, Adrian Oţoiu senator,

„ţia Sa Părintele Dr. Alexandru Rusu, Ioan Popa senator, protopopii Ion primul episcop al nou înfiinţatei Eparhii, Agârbiceanu (noul canonic âl Capitlului a Maramureşului. ' - nostru), Ariton Popa, Romul Stoica,

.Blajul, de altă'data liniştit şi tainic Vasile Simu, Ion Magda, Artemiu pentru această zi avea un aspect săr- Boeriu, Tacob Domşa şi alţi ^mulţi ad-bătofesc şi vioi. Actul, ce se săvârşea miratori şi prieteni ai noului episcop, a atras mulţi oaspeţi din împrejurimi Noua Hpnihie este reprezentată prin şi îndepărtări şi Ia orele 8 — cu o un frumos mănunchiu de delegaţi, din- -

jumătate de oră înainte de începutul ser- tre cari am înregistrat pe vicarul ilariu viciului divin — catedrala spaţioasă a Boroş, protopopii Alexandru Breban, Mitropoliei' era arhiplină de lumea adu- Aurel Dragoş şi Nicolae Doroş, Dr. naţă. • George-Hetcou, director de liceu, \ dna

Intre cei, cari au ţinut să participe Mârta Iepure, senatorii Dr. Titu Dcroş la consacrarea primului Episcop al şi, Dr. Coriolan Bohăţiel, deputaţii Dr. Maramureşului, remarcăm — afară de Ilie Lazar şi Dr. Gavril Oşianu şi alţii; Prea Sfinţiile lor Episcopul luliu al iar frumoasa familie a noului Prea Sfinţit nostru şi Alexandru al Lugojului, cari este reprezentată prin dnji. Dr. Rusu au săvârşit actul consacrării împreună medic, directorul sanatorului din Geoagiu, cu înalt Prea Sfinţia" Sa "Mitropolitul advocaţii Dr. Aurel Rusu şi Dr. Octa-Vasile şi cari au sosit încă de Joi Ia vian Rusu, păr. Vaier Rusu, Mihâil Blaj, însosiţi fiind de canonicii Dioniziu Ilieşiu-, Dr. V. Rusu secretarul Prefec-Vaida şj Dr: Nicolae Brînzeii şi de turii din Târgu-Mureş şi profesorul secretarii Dr. Virgil Bplibanu şi Dr. Aurel Rusu dela" Blaj.

Ceremonialul consacrării. La ora 8V2 în sunetul solemn al;

bătrânelor clopote soseşte în catedrală Înalt Rrea Sfinţia Sa Părintele Mitror potit Pr: VaşrîeShvitf, ârompârrrat de

•%*ar S f i n ţ i Domni &r;. luliu Hom%> episcopul Clajulţrî şi al Gherlei şi br. Âlexan dru N&şl&eeplsfidpul; Liigc* jului, precum şi de noul episcop Dr. ÂISjtaiHira BiisvSCoţpţ bine organtzât şt cu-.1 afdevărată pricepere condus :~†pfpfeăOrtf Celestin Cherebeţiu, cântă »Pe Dispunătorii", vărsându-şi dulci acordurile în atmosfera pi casă, ce stâ-pftftea catedrală.

Noul episcop intrând în altar, iese pe uşa împârâtească^şi cere dela Epi­scopii • consâCnatofi primă bihecuvân*i tare, dupâ care înalt Prea S f i n ţ i Vcxssile, Iu fiu şi Alexandru, îmbracă orhatele arhiereşti, ia? noul episcop îm-bfacâ epitrahiliui şi felonul. După

laăih aminte"-\e pffmdiaco-ffuîuţ. doi preoţi: iau pe Ales şi-T, conduc Catfe Arhiereii Aduc€-se iubb ' torul de Dumnezeu Alesul Alexandru să se^hfrotOneâs.â Episcop al cetăţii de Dumnezei* păzite Baia-Mare.

X P. Si S.: Mitropolitul întimpină pe Ales cu intrebarea: „Ce ai venîţ a cere dela noi?", Ia ce Alesul ră­spunde: „Eu Alexandru i ales al Prea Sfintei Episcopii a Maramureşului să mă hirotonesc din mâinile Tale".

,-r- Ai. adeverinţă despre numi­rea 'ist canonica din partea Sfântu­lui Scaun Apostolic al Romei?

— Am. -r- iSa se cetească — şi Părintele,

1 Maior îndată ceteşte Bula Papală în latineşte, iar Păr. E. Racoţianu în ro­mâneşte*

—Depus-a i jurământul de fideli­tate înaintea M. Sale Regelui Româv iniei.? — continuă L P. Sr Sa Mitropo­litul;! şi la răspunsul: *L-am depusa i-se pune o nouă întrebare: Si ce crezi? — iar Alesul recitează Simbolul Cre* dinţii, la finea căşuia Mitropolitul îl binecuvânta: Darul Prea Sfântului Spirit să fie cu tine!

— „Ceteştfe nouă la arătare. în ce chip mărturiseşti despre trei îposfesurt ale necuprinsei Dumnezeiri" — sună noua întrebare, îndreptată de Prea Sfi-n* ţktihiulju, către Ales ş4 dupt a iddua măriurisife primeşte a dau* binecuvân­tare : „Darul Pi-ea'Sfântuţtti Spirit s& fie tft ţtoej- - $â :te lamineze, să te întărească, să te înţelepţească fie tine în toate zilele vi&ţii tăie".

— ,,Târleşte-rte' noUtă încă-, ce măr­turiseşti despre Ipostasul întrupării Fiu­lui şi Cuvântului lui Dumnezeu şi câte firf crezi în unu) şi acelâş Hristos Dum­nezeul nostru?* — îl îhvită P. S. Sa Episcopul Alexandru ai Lugojului, şi-după aceasta a treia mărturisire, Alesul iarăşi este binecuvântat: „Darul Sfân­tului Spirit prin umilinţa mea te ridkă pe tine de Dumnezeu iubitorul Preot şi ales Alexandru să fii Epis­cop at cetăţii de Dumnezeu păzite Baia-Mareu.

Apoi, dupăce noul episcop spurte: „Promit supunere canonică înalt Prea Sfinţitului. Mitropolit greco-catolic de Alba-iulia şi făgăraş, ilr fidelitatea ju­rată Majestăţif Sale Regelui României voiu păzi-o. cu toată scumpâtatea In fine Sfântului Scaun Apostolic şi Pon­tificelui Roman promit obedienţa ca­nonică", - Rrea Sfinţitul I.uliu predă Alesului bederniţa, ^scutul credinţii", iar înalt Prea Sfinţitul Mitropolit îi dă „Toiagul, ca să, paşti Turma lui Hris­tos cea încredinţată ţie şi.celor ascul­tători supuşi ţie să fii toiag şi sprijinire, iar pe cei neascultători şi întăriţi la cerbice cu acest- toiag să-î pedepseşti, ca cu toiagul îndreptării pe dânşii în credinţă şă-i păzeşti".,

Urmează îndată mătănii le obicinuite şi: „Cu vrerea Tatălui, cu ajutorul Fiului şi g u puterea Spiritului Sfânt înalţă-se onoratul Preot Alexandru deia onorata Preoţie la mărita Episcopie...* şi de două ori Arhiereii binecuvânta pe Ales şi-l sărută, iar acesta sărutând mâinile Arhiereilor, întră în altar, îmbracă ornatele arhiereşti, afară de omofor, cruce, inimă şi mitră.

Nr. 4. ..CURIERUL^GRESTIN

Apoi începe Liturgia pontificaţă. de catedra de .Dogmatică dela Seminajrul Excelenţa Să Părintele Mitropolii np^tru teologic mai bine de un de-

La „Simte Dumnezeiiie", câhd toâtk c&rîiu. . t ţ , ;

lumea din biserică are în mâifîi lumi- Ca, învăţăturile . Scripturii şă-ţi 4ie. nări aprinse, in semn de,bucuri^ Alesul / spre îndreptare şi sp^re înţelepţireâ cea condus de Prea. Sfinţiţii liiîiu şi ,Â1e; spre dreptate,, ai. mfiirjţa^şi.ai condus xândru, înconjură altarul îtî cântărea ani de-arândul revista,ţeolp^rcâ, „Cul-cbruluî „Sfinţifc^/Mamti" şl f Isâîâ tura Creştină", Jar p^ntruca — ajnifc dânţuieşte^. I. P. S. &Mwpţfâ\itiiiAn- surât poruncii Sfântului Apc^fdf. 'jgavg( • doamna pe toţi' „să ne ?fufăni[pentru -j-^ să poţi ^ şi mustra .pe oe i , cap nu dânsul, ca,să vină peste el Darul Prea ţin. copt c[| ,Domnul..şi.Jşgiţe,.Lui,. faT Sfântului Spirit". Apoi, împreuna cu greluaţj, condus* şi redactat ţoaift^Uf^ Arhiereii consacrâtori, pune Evange1ia! rea", friu^stţapd în ea nedreptăţile, câ|l deschisă pe capul şr grumazii Alesului; sU^fâgeau .Bisericii npaâtre. Astfel mult rostind rugăciunea <Ie. (fdnsnerare, ai realizat: ăi învăţat, ai mustrat, aj pe care întreâgâ^âşistehţă din catedrala îndreptat şi ;.ai întelepţit spre dreptate, o ascultă în ajâncă pietate, şî sfântă „" Ca pj&fecf/.şi rector, seminţrial .pild|>. linişte în genunchi. Apoi... , în mijlocul ai dat clericilor, cum sâ" se poarta Re ufteî profunde emoţiuni sufleteşti, cC cei buni mai buni i-ai tăcut, pe cpi stăpânea întreaga mulţime îndesuită în slabi..i-ai întărit, :îir pe cei răi, i-ai îri-, biserică şi în mijlocul entuziastelor arii depărtat dela altarul Domnului, Şi ale cântării, solemne „Vrednic este", aceasta normă de conduită ai urmat o noul episcop primeşte om'bfotnt, 'crucea', - şi ca referent şi fisc conziştorial. ; j

inima şi mitra. Fiindcă ai fost credincios, pomnyj. " ...Şi marea Taină a consacrării s'a Te pune spre mâi multe şi cine; pfj* •

terminat... Tinăra Mireasă din ţâra-lui meşte mult, mult. se şi aşteaptă dela Dragoş-Vodă şi-a primit Mirele iubit, el. Frăţia Ta ai primit mult şi mult. noua Eparhie a Maramureşului îşi are ai să dai. Ai p eparhie nouă" ce tre% primul Episcop: pe Prea Sfinţitul buie organizată, ai credincioşi de două Alexandru... Liturgia pontificală se neamuri, pe cari trebuie să-i îrripaci, continuă, pontificând de-aci până la ca să trăiască în. bunâînţelegere. sfârşit noul.Episcop. La Cuminecare o Intr'o parte a Eparhiei, ai popor pul, scenă mişcătoare: între cei mulţi, cari cu dragostea lui Dumnezeu dar sărac au ţinut să se cuminece Ia prima Slujbă în bunurile lumii acesteia, care asaltat Arhierească a noului Episcop am avut de amăgitori, eşteaptă poveţe pline de fericirea să înregistrăm întreaga familie focul dragostei. .Năcazurife şi lipsurile a Prea Sfinţitului Rusu. lui sunt multe şi mari. Dar, unde prî-

_ A soseşte lipsa, covârşeşte darul Dpm-Cuvântările n u }u i . Hrâneşte-i, Prea Sfinţite, cu hrana

La sfârşitul sfintei Litu.rgii,.I. P. vieţii şi fă-î să crească. în har; pune-le S. Sa Părintele Mitropolit Tasile dă conducători buni şi. cu puterea, primită poveţe noului Episcop într'o cuvântare dela Domnul, paşte turma, ce ţi-s'a plina de sfaturi preţioase şi învăţături concrezut v fiind " celor, „ascultători, înalte: duh din duhul Evangeliei şi supuşi ţie, toiag şi sprijinire; iară dragoste din inima der părinte iubitor pe cei neascultători şi întăriţi la şi gingaş. ,",Darul cel Dumnezeesc — cerbice loveşte-i cu ea, ca cu un zice între altele Pâr. Mitropolit — T e a toiag de certare, ca cu un toiag de arătat pe P. S- Ta servitor desăvârşit creştere". al Domnului. Terminând studiile teo- Răspunde, apoi, Prea Sfinţitul Ale-logice la Universitatea din Budapesta, xandru, noul Episcop, prin o cuvân-ai început să introduci pe tinerii ele- tare înduieşătoare, limpede, clară, din rici în tainele Domnului. Ai provăzut bărbătească şi energică, ce vibrează de

Pag. 30. CURIERUL CREŞTIN Nr. 4.

sfânta si adânca emoţie şi ce stoarce din ochii multimei de ascultători luci­toare boabe de lacrimi.

• „Vă mulţumesc înalt Prea Sfinţite — zice între altele P. S. Alexandru — pentru cuvintele calde, ce mi-aţi adre­sat, dar mai ales pentruca aţi ţinut să prezidaţi I. P. S. Voastră actul con­sacrării mele - Am' fost peste 20 de ani preot.

• Mare taină este •preoţia, care prin an­gajamentele impuse preotului, lasă atâta răspundere asupra slujitorului altarului. Ce să zic de marea îndrăzneai, ce mi-am permis-o, când am cerut epis­

copatul, aeeasta gtea povoară?... Martor îipi este Domnul, că nu am umblat după aceasta demnitate; dacă, însă, invitat să o primesc, nu am refuzat-O, aceasta am făcut-o cu nădejdea în Domul.

Când ,mă proşteru în faţa Majes-tăţii Divine, strig cu Psalmistul după ajutor. Şi Domnul mă ascultă, trimi­ţând tăria harului peste valurile zbu-ciumârii sufletului meu.

; „In lume scârbă veţi avea... Cute­zaţi, eu am biruit luniea". Acestea cu­vinte au îmbărbătat pe Apostolii, mai 'naintş laşi şi fricoşi, de au predicat cu atâta eroism pe Hristos cel Res-tignit. Cuvintele acestea „îndrăzniţi, eu am biruit lumea", cari sunt idea şi

; norma biruinţii, formează istoriş pri­melor veacuri ale Bisericii. Acestea cu­vinte aduc noui şi noui elemente în turma lui Hristos şi acestea erau lozinca atâtor Sfinţi şi Sfinte ce se ridică la cinstea Altarului.

Cu convingerea credinţii.în puterea acestor cuvinte dumnezeeşti, Biserica Blajului, urgisită sub stăpânirea streină, urgisită şi azi, stă mândră şi birui­toare: pe cât de -creştină pe atât de română. Datorită acestei convingeri, ea nu admite pacturi. Alegerea de Mitro­polit dela Blaj a scos în frunte pe Excelenţă Voastră, deşi o altă alegere de Mitropolit, tot aici în .Ardeal şi tot în aceleaşi vremi, a dat un alt rezultat. — Agrul scumpilor noştri mireni zi de zi progresează, câştigă teren.

Toate acestea sunt noui şi noui

temeiuri, pentruca în munca ce mă aşteaptă să îndrâznease şi eu. Puterea magisterului de pe amvon, puterea misterului de pe altar şi puterea con­fesionalului vor întări slăbiciunile mele, să pot vesti Cuvântul credincio­şilor mei, pentruca, „să vadă pe Tatăl nostru cel din Ceriuri".

Prea Sfinţitul mulţumeşte, apoi, Prea Fericitului Părinte al Romei pen­tru prea graţioasa numire, prin care a fost ridicat la înalta demnitate de Episcop şi aduce Urmaşului Sfântului Petru omagiile de fiească obedienţă şi neclintită credinţă. Mulţumeşte Majes-tăţii Sale Regelui pentru' confirmarea numirii sale şi Guvernului Majestâţii Sale, precutn şi dlui ministru Ghiţă Pop, care a onorat aceasta serbare cu prezenţa sa şi-1 roagă să prezinte celor în drept santimentele. de loialitate faţă de Tron şî de gratitudine înaltului Guvern pentru asentimentul, ce 1-a dat la numirea sa.

Indrepţându-şi, apoi, gândul spre Eparhia Sa, Prea Sfinţitul spune, că pleacă cu toată încrederea, ţinând.cont de dragostea, cu care ştie, că este aşteptat. înfocat de darul Episcopatu­lui, azi pVimit, plec ducând cu mine spiritul dragostei de Credinţă şi de Neam, ce 1-a sădit în sufletul meu Blajul nostru, plec, ducând în inima mea amintirea Blajului, pe care o voi păstra, scumpă reliquine, în toate zi­lele vieţii' mele.

Plecându şi fruntea în faţa Altaru­lui Domnului, Prea Sfinţitul Alexandru, încheie exclamând plin de credinţă: „Nădejdea mea este Tatăl, scăparea . mea este Fiul, acoperemântul meu este Spiritul Sfânt... Amin."

Recepţiile.

După Sfânta Liturgie, 'Prea Sfin­ţiţii şi oaspeţii din catedrală au mers la Mitropolie, saloanele căreia dintr'o-dată au fost pline. Toată lumea voia să fie prezentă la felicitările, ce urmau să se facă în cadrele recepţiilor. Cano­nicul Dr. Kâszoni aduce salutul Ca-

Nr. 4. CURIERUL CREŞTIN Pag. 3-Ur

pitlului din Alba-Iulia; Păr. prepozit Iacob Popa, prezintă omagiile Capit-lului mitropolitan din sînul căruia pleacă noul Episcop; vicarul • 11 a rin Boroş vorbeşte în numele fiilor nou­lui Episcop din Eparhia Maramureşu­lui; păr. canonic Aug.- Maghiar pre­zintă salutul Capitlului din Oradea; dl Dr. Vaier Pop aduce sentimentele de sinceră bucurie ale Agrului; cano­nicul Dr. Nicolae Brînzeu aduce sa­lutul foştilor colegi de şcoală; d-na Măria Iepure promite ajutorul femei­lor române din Maramureş pentru munca de regenerare a moravurilor decăzute; protopopul Ariton Popa aduce regretele şî felicitările preoţimij din Arhidiecezâ.

Vădit emoţionat răspunde Prea • Sfinţitul Dr. Alexandru Rusu, mul­

ţumind tuturor pentiu caldele urări şi dând tuturora dragoste pentru dragoste, încredere pentru încredere, rugăciune pentru rugăciune şi promite/din nou, că va duce cu sine' spiritul Blajului, în care a «crescut.

Banchetul. Peste 100 persoane au fost invi­

tate apoi la masa ospitală a înalt Prea Sfinţiei Sale Părintelui Mitropolit Vasile, unde afară de mâncările gustoase, ne-a fost dat să ne delectăm şi în câteva vorbiri alese şi cu spirit.

Primul vorbeşte, ca „gazdă a căsii Păr. Mitropolit Vasile „tata, care-şi mărită fata", care «e bucură pentrucă noul Episcop merge în Apostolatul Domnului, dar îi pare rău pentrucă trebuie sa se despartă de unul dintre cei mai aleşi .şi mai iubiţi ai săi. Părintele Episcop Alexandru Rusu, apoi închina şi aduce o ; agii Prea Fericitului Părinte Papa Pius XI, M. Sale Regelui Carol II şi Guvernului Ţarii, precum şi dlui Ministru Ghîţă Pop, aici prezent. — Dl Ministru Ghiţă Pop aduce urările Guvernului, pentru noua Episcopie, ce trebuie să fie o nouă citadelă, a culturii naţionale şi luminos far de pază la graniţele .nor­dice ale Ţârii. Păr. protopop AÎex.

Brehan face asemănare între „eruditul şi învăţatul Mitropolit Vasile; aristo­cratul gândirii şi elocvenţei Bisericii noastre, Episcopul Iuliu şi seraficul

• ascet al culturii moderne, Episcopul Alexandru" de oparte şi „destoinicul mânuitor al condeiului, noul Episcop Alexandru" de-altă parte- -

Prea Sfinţitul Alexandru Nicolescu în plastice culori zugrăveşte icoana ar­hiereului mode', pe care o aşază îna­intea ochilor noului arhiereu. Dr. Titu Doroş, aducând omagiul Maramureşu-

'' lui, care cu nădejbea unui „e pur sj muove", are convingerea, câ noua Eparhie va fi una dintie celeă mai preţioase perle din coroana Romei eterne. Păr. prepozit Iacob Popa în­china pentru Prea Sfinţia Sa Robu dela iaşi şi pentru delegaţii celorlalte Episcopii şi Capitle. Par. Ion Agarbi-ceirnu într'o vorbire prea frumoasă arată bunele augurii, sub care pleacă Episcopul Maramureşului în Eparhia Sa, unde va găsi credincioşi pii, evla-vioşi, buni, pafoliii bine organizate, căi şi cărări bine bătucitei de munca neo­bosită, ce a depus-o Prea Stinţitul Iuliu, „episcopul vizitaţiilor canonice*, ale căror rod într'un mod atât de ec^ latant se văd acum şi se va culege în apostolatul noului episcop. Mult haz a produs cuvântarea, înjghebată cu ex­puneri, umoristice pline de spirit ale canonicului Dr. Floszmk ce „mustră"

Unirea" pentrucă a „degradat" pe noul episcop. Apoi Prea Sfinţitul Ale­xandru al Maramureşului cu un nou şi ultim cuvânt de caldă mulţumiie. încheie seria vorbirilor şi ridică masa.

Serbarea liceului In cadrele festivităţilor de consa­

crare a Prea Sfinţitului Alexandru foarte bine s'a potrivit tradiţionala ser­bare ce Trei Sfinţi, patronii şcolilor de la Blaj, aranjata de elevii liceului la orele 5 d m. Frumosul şi bine aranjatul program a fost compus din următoarele debuturi:

1. Hiibsch: mnul Regal, cântat de corul liceului. Dirig.: Prof. Oct. Pop.

Eag- 32. CUR1EBUL CREŞTIN No. 4.

2 Deschiderea şcolilor din Blaj, diser­taţie, "RbqrftrGJHţeSar -ci.-' V?H. B: '

3 . Âf. f. Stamatiad: Psalm, deci. loan Mârza cl.VII. A.

4. G kir iac: Cântecul pescarului, corul mixt al liceului.

5. Sancti Patris noştri Ioannis Chrysos-tomi, arhiepiscopi Ccmstantinopolitani, ho-milia De Poenitentta, decl.^Sever Câmpian, cţ.'"Vlţ'ţţ." " "" ' '

§. Declamaţie în limba grecească „Ornilia Sfântului" loan Gură de Aur despre Mărtu­risire" de Arcin Mflea Ci. V i l . El: " ;

7. C P,©rumbescu: Baladă, vioară şi pian' d. Alfred de V i g n y : La mort du loup,

deci. loan Upâriu cl. VI. A.

Q. N. Oancea: Trandafir de pe cetate, corul mixt al liceului.

\0L Ricbard Eulenberg-: J'y pense, ga,-vottjt, orcfiestrl de salon. "

\ \ . Goethe: Erlkonig, decL Victor Grama cl. VI. Â. ' ' '-•/'"" .

1,2.. Cuc, cântec poporal, corul mixt al liceului. .

Atât piesele cora le , cât şi dec la -mările,' bucăţile de ' Vidară.dizeftaţia, dar mai ales ochestră, de salon, au fost foarte bine executate şi viu aplau-1

date. Lâ sfârşitul bine reuşitului pro­gram F. S. Sa Alexandru, care în absenţa Părintelui Mitropolit a prezi-dit serbarea* a premiat, după vechiul obiceiu, pe elev.i.i rolanţî, în cadrele unei Vorbiri plirîă de calde accente' pentru proslăvirea spiritului creştinesc şi românesc al şcoalelbr din Blaj, dela cari şi pe aceasta cale îşi ia un câl-duros' rămas bun.

Cu aceasta, serbările istorice dela Trei'Sfinţii acestui an, dela Blaj s'âu terminat.. Abia^ la-ora 8 seara. Lumea, cu suvenifea unor măreţe clipe se grăbia spre vetrele s a l e în aşteptarea zilei următoare, ă Sâmbetei, când Prea" Sfinţitul Alexandru va pleca din Blaj, pentru a începe opera, primei pagini din istoria, sigur, frumoasă, a unei noui Eparhii române-romane.

In drum spre Maramureş. Blajul a petrecut la gară pe Arhiereul,

ce-1 dă din sînul său,' cu frumoasă mani­

festare de simpatie. Plecarea a fost Sâmbătă! în*;5r"ianukrîer'aVNc.îrâM8rgre 9,'cu accele­ratul; Noul: prelat • pleafă'd'ela 'Blaj, însoţit de Prea -Şijnfitul Iuliu aţ nostru, de păr-prepozit lacpb flpoa şi păr. canonic Droni-, ziu Vaida-plajul i-a acompatiîat cu dangă­tul dui6s : aî clopotelor catedralei,' cu acor­durile corlilui ' teologic , cu 'strigătele de trăeâscâ'a mulţimii, ce 1 a "petrecut la gară: clerici^ profesori, canonici, prieten, cunos­cuţi şi admiratori, cari au îpşoţiţ până la gară pe acela ci tre RÎeacă din Blajul său, îri noua s a tară,l"<fiicând cu''sine, '„scumpă reliquie'" spiritul îHalf'âl Blajului. ' 1

Prea Sfinţiţii primul popas îl fac pentru câteva ore la .Cluj, ridul oraş de Reşedinţă a Prea Sfinţitului Iuliu. In gaiţă Înalţii Pre­laţi aţţ fost intirnpinâţi de tiu mare hurnăr de" intelectuali dîh Cluj.

Arh femarca't p'r'ez'enţa d. A l e x a n d r u Vaida-Veovod. d. primar Teodor-Mihali, d. pfefecţ Adarţţ Popq, d. preşedinte al consiliului jţţcjeţan <]ş>e Qhermsn, prepţi-mea rorrlană'-unita, în'frlun.te ţu. pâr. cano­nic l6a vÂgir%îc<aariii, fe'pVe,zenfarrţi1 „Agru-lut" şi'afj^urâtbfafului bisericesc fh frunte cu d- Val-er B o p ; reprezentanţii- stud: ro­mane urţite. în frunte cu. d- stud. med, Gheorghe Negrea, un foarte mare număr de'membre ale Reuniunei „Sf Măria* în frunte cu dna preziderită Litia îloilă, călugăriţele din congregaţia „Sf. Măria", etc. efM. ; '

Reuniunea „Sf. Măria" a oferit noului arhiereu un superb buchet de tlori, expri-mându-şi bucuria pentru trecej»ea P. S. Sale priti Cluj : ' ; ,

In sala de recepţii a gării s'a făcut o frumoasă primire destinşilor oaspeţi. Primul a luat cuvântul d. primar Teodor Mihali, salutând pe P- Ş. Sa in numeje municipiu­lui Cluj- Păr. canonic Ion Agârbiceanu exprimă bucuria preoţimei pentru trecerea înalţilor arhierei prin ' capitala Ardealului, doriridu-le tot ajutorul cel de sus îţi apos-toleascg lor călătorie.

Dl. Vaier Pop vorbind atât în numele „Agru"-luj cât şi al parohiei'Cluj, asigură. pe arhierei de toată dragostea, alipirea şi devotamentul .'credincioşilor, iar P. S. Sale episcopului Alexandru Rusu îi aduce în special m.Ulţumiri pentru sprijinul dat Ia timpul, său, acţiunea de transferare a reşe­dinţei episcopale dela Gherla la Cluj. Dl. stud. medic Gheorghe Negrea, aduce sa­lutul studenţimei Unite, iar un ziarist îşi exprimă bucuria pentru ridicarea unui mem* • bru activ al Sindicatului Presei Române din Ardeal, şi Banat la rangul de episcop, Mulţumeşte ambilor episcopi pentru prile­jurile ce le-au dat gazetarilor de-a scrie lucruri bune; Convins fiind, că'astfel de pri-

Nr. 4 C U R I E R U L CREŞlTIN.

lejurî le vor mai da şi în viitor, cât mai des. Vădit emoţionat, P. S. Să episcopul

Alexandra mulţumeşte, pentru semnele de" dragoste ce i-se arată cfcn parte% Români? lor din Cluj, centrul, uf unde s e aşteaptă revărsarea razelor credinţei* şi ale culturei româneşti asupra întregului Ardeal.

Clujul trebue. să fie un oraş per emi-nentiam creştin, şi român, iar conducătorii bisericei române unite din luj, să se ata­şeze, cu, tqati. inima la opera P. S. Sale episcopului, Iuliu. In. şestul Clujenilor, P. S. Sa citeşte juruinţa ataşării la biserică, asjgurând în acest, chip triumful' creştinis­mului creştinesc..

"'Dîştinşji oaspeţi, dupăce au luat maşa la dl medic; Ştefan Hoşsu., fratele Hr'eai Sfin­ţitului luţiu, şi-au cqnfinuat călătoria Ia-oreier i ţR. 'ni . spŢft.<3l\erlaî vmdfit Rrea Sfin­ţitul Alexandru a fost oaspele Prea Sfinţi­tului Iuliu.

Primirea la Gherla. Ofvefja,noastră, a făcut simpatică pri­

mire marelui oaspe, ce a petrecut-câteva ore t la_noi^ Re. perottvilişiâh faţa găr iHncă :

de)a.,orele i J<tid. 19. ' & pdstat Iunie multă: mţwJbWiVjftOfiratuluL GapitlUj, în frunte cu II. Sa .Dr. Octtviato„Domide, prepozit, pro; fesorjivAca#fj3ieJ d e , T e o l o g i e , întreg, <ltr

ru\/fattt0foy âijiţ^i1#gl&locale,, în . frunte c U j d l j R r ^ ; ^ al J u d e l u i , Dr. Victor Muri; . teanu, jpîe'soriî ş i profeşoarejei.şcolilor -dier cezarie, şL de,, sţaţ, din localitate, clericii,. eleyn > .'ş11 ! .e^v^ i :K 0 '^ r i* ' inteligenţă numâ-, roasa; şi popor, .mult: Români, Armeni, Un* guri,. c^Jr'%vf)'m^ să ( înfimpine cu drag pe Vel', 'mpLnoupk$$şţQ\ aLDomnului .

L$o-orfj4.20- franja^• djnspre.Cluj '.soseşte. în garţ Triai^şţqs^ solemn. Fanfara oraşului întimpină prin entuziastele acorduri ale unui imn. iar mulţimea primeşte cu puter­nice strigate 'd^ „Trăiască' pe noul Epis&op); ce vine s^ipreia^pşienirea dola Gherla...

itmfris\^^pp^de\ti!^jpini în,,căl4u-I roase cuvinte pe Prea Sfinţia Sa, în numite Capitlului, gremiului, a insfiţuţiilpr. diece­zane ale Gherlei, pe.Arhiereul Eparhiei, ce a luat fiinţă,- aproape îrţ întregime, din Eparhia Gherlei. Dl Prefect Munteanu sa­lută pe Prea Sfinţitul în numele judeţului Someş, care este mândru, că preoţimea nouei Eparhii este ieşită din şcolile mari ale Gherlei acestui judeţ. Dna .Roza Vaida, bineventează pe înaltul oaspe în numele Reuniunii femeilor şi-i prezintă, un superb buchet .de flori. Corul teologilor,, sub con­

ducerea .părintelui-profesor Dr. Ioan PaVel c^ntă aMiiIţj: aru?.

Adânc emoţionat Răspunde Prea Sfinţi-Uâ Al^s^indpu, mulţuinind tuturor pentru

>Q$dJiWaj£, MMim, O* i-s'a făcut în oraşul de Reşedinţă â Prea Sfinţitului Iuliu Pro­mite,, că Eparhia;, ce oţ primeşte.,, aproape în întregime de la sinul Ghet\lei, ca, scumpă-moştenire o va, pâşzi, grijii conduce cu ade-vărjată dragQşţe părintească.

Gorul; teologilor intonează „Pe Arhiereii noştri" şi-apoi Prea Sfinţiţii Alexandru şi Iuliu în, sunetele-solemne alb fanfarei ora­şului şi în mijlocul dangătelor de clopote pleacă, spre Reşedinţă* Afe* Veneratul- Gâ-pitlu şic Clerul: grem-ialist' s'a prezentat-la Prea- Sfinţitul Alexandru, pentru a-l aduce siocerile omagii şi bunele urări, c e l - l e doresc pentru noua şi; greaua- muncă» a Apostola­tului,) ce-L aşteaptă.. Urările" acestea-le tă+A

măceşte în- friţmoase şi mişcătoare- cuvinte-• llustritatea Sa d. Z>3-. Octavian- Domide,

la,cari Prea Sftnţitsl Alexandru, răspunde în 1 cuviinţe, emoţionante'

In demineaţa zilei, de Duminecă, 1 Februarie, —. dupâee au, celebrai, sf. Litur-gie în capela delâ Reşedinţa. epj&copală — Prea Sfinţiţii Alexandru şi Iuliu,, c u . trenul de 8 V» pleacă spre Baia-Mare: oraşul de. Reşedinţa a nouei . Epar.hiL, pentru, â lua,, respectiv a da în primire, noui , Sion al. Domnului : „cetatea de Dumnezeii păzită Baia-Mare", noua Eparhi cy »cred>nci jş i i săi fij, evlayioşi, cucernicj, însoţitorii? Prea.. Sfinţiţilor, deja. Gheria se înjnuîţesc, Intre, cei cari fac parte, dintre aceştia am,.observat — afară», de llustritatea. SJC Iagqh\ Popaţ, venit dela BlaL - r pe df,, Mjnis,trursubsec-retar de Stat, Ghiţă Pop, pe, Reverend (si­mit • dd; Dioniziu Vaida şi Dr. George Vidican, canonici, Clari.simjL Z)r. George, Bdb; Dr. Alexandru^ Ciplqa,. Djts Ioan. Pavel, profesori de Teologiei Părintele? vicar l i a r i u Boroş al Maramureşului, Pâr. senator Ioan Bilţlu, Păr. George Ppdina şi alţii mulţi al căror n u m e . n e scapă-

Raportul, privitor la dramul triumfal, ce 1-a avut Prea Sfinţitul Alexandru până la sosirea Ia Reşedinţă şi privitor la splendida manifestaţie de credinţă, ce s'a făcut cu ocaziunea instalării Prea Sfinţiei Sale în scaunul episcopal, din partea Clerului şi mirenilor intelectuali şi ţărani din Sălaj, Sătmar şi .Maramureş — din lipsă de spaţîll —• îl vom publica în numărul viitor.

Dr* V. B,

Nr. 4. C U R I E R U L CREŞTIN Pag. 34.

T Vasile Pordea Zorile zilei de 24 Ianuarie c în dangă-

tnl plângător al clocotelor aducea vestea tristă a morţii canonicului—prelat papal Vasile Pordea. După o viaţă lungă de 82 ani, retras în colţişorul modest al relor drag) lui, după o \*ieaţă în care n'a cunos­cut altceva decât muncă şi datorie, Ilustri­simul Pordea se duse tăcut, discret, ducând cu sine mulţumirea, că şî-a îndeplinit datoria-

Vieaţa de toate zilele, lumea adeseori este ingrată şi indeferentl faţă de meritele contimporanilor. Moartea vine pentrucă să desvălue adevărul, să descopere comorile... Vasile Pordea, era omul care-şi îndeplinea datoria de preot, de creştin şi de român, fără gălăgie, fără reclamă. Vieaţa acestui, distis bărbat al Bisericii noastre —. model de credinţă şi propovăduitor al Evangeliei - se scurge tăcută şi modestă, ,

Născut în 25 Martie 1849. în comuna Ip, judeţul Sălaj din părinţi ţărani, crescut în ţinutul românesc al Sălajului, Vasile Pordea îşi începe studiile lâ Şimleul Silvaniei şi termina liceul Ia Oradea unde, dă bacalau­reatul eximia modo. Este trimis să facă studiile teologice Ia Wiena în institutul Sf Barbara unde se destinge ca un bun student şî orator, făcând cinste studenţilor români faţă de studenţii ruteni, ceace a du!s pe rectorul ruteân al Sf. Barbare într'un moment de sinceritate pentru a exclama : „ Vos Rumeni multo superiorea esiis in studiis quam noştri miseri Rutheni". In timp ce-şi făcea studiile la Wiena, face cu­noştinţa poetului Eminescu, pe vremea aceea student în filozofie, cu care întreţine legături de prietenie. Ales apoi preşedinte al Societăţii literare a Studenţilor teologi români, Vasile Pordea înflăcărează senti­mentul naţional ceace a atras atenţia" gu­vernului mughiar care dispune mutarea teo­logilor români la Budapesta. Termihându-şi studiile teologice se reîntoarce la Gherla, e numit profesor Ia preparandie, "apoi Ia Academia Teologică, iar pe' urmă sub pas-toraţia Episcopului loan Szabo e numit secretar- episcopal [1880] demnitate pe care o ocupă până în l Q18 când P. S. Sa ' Iuliu îl numeşte canonic. In .Martie 1Q27, în urma meritelor sale" p= care Ie-a adus cariera sa de bun preot, este numit prelat al Sfântului Părinte Papa, Pius XI, nu­mire, care a fost primită cu bucurie (h oate cercurile noastre.

BiserLa noastră - şi îndeosebi die­ceza noastră — pierde prin moartea sa un bărbat distins de o onestitate pe care ni­meni n'o putea contesta, un preot de elită, o fermitate de caracter, care 1-a făcut să fie iubit şi stimat de toţi.

Acum când pământul ar acoperit trupul îngheţat al unuia dintre cele mai marcante personalităţi ale Bisericii Române LJnite, când sufletul s'a aşezat Ia locul de odihnă, Ia locul de verdeaţă, punem în faţa tuturor vieaţa acestui prelat, activitatea sa, caracte­rul sau

Fie-i ţărâna uşoară, memoria binecuvântată!

înmormântarea fie iertatului Vasile c. Pordea a avut ' loc Luni, în -26 Ian. a. c. Transportat dela locuinţa familiară, sicriul, ce închide osemintele „marelui mort, a fost aşezat. în biserica catedrală Prohodul a fost pontificat de Prea Sfinţitul Iuliu — care şi pe aceasta cale a voit să şi arate deose­bita 'stima şi* dragostea neţărmurită ce-a nutrit-o totdeauna faţă de Ilustrisimul Pordea, ce pleacă dintre noi — asistat de membrii Veneratului Capitlu: Ilustritatea Sa Dr. Octavran Domide, prepozit, Reverendi-simii dd. Grigore Pop, Dr. Victor Bojor, Dioniziu Vaida şi Dr. George Vidican, precum şi de păr. protopop David Deac, cassier diecezan. Diaconizează Par. profesor Dr. George Bob şi păr. arhidiacon loan Coste.

La sfârşitul ' prohodului Ilustrisimul Domide ţine o duioasă cuvântare, în care reliefând meritele neperitoare din vieaţa sbuciumată a ilustrului defunct, îl pune exemplu de urmat tuturora, ca om, cap de familie, preot evlavios, care J n întreaga sa activitate numai bine a făcut.

După vorbirea funebrală sicriul a fost transportat în sunetul jalnic -ăl.clopotelor din Gherla şi petrecut de şcoaiele diece­zane, întreaga inteligenţă şi foarte mult popor din oraşul nostru, la cimiterul, greco-catolic, unde Vasile o Pordea, pri­mind deslegarea arhierească dela Prea Sfinţitul Iuliu, a fost aşezat pentru odihna veşnică în cavoul familiar...

Odihnească în Pace!

Nr. 4. CURIERUL CREŞTIN ,35.-

P R O B Privind îri faţa Anului Nou sosit pe ari­

pile nevăzute ale timpului, iugar c e . n u are stare nici alinare, trebue să ne reculegem cu toţii şi să avem curajul să abordăm anu­mite chestii de o importanţă excepţională pentru vremile de azi, mai ales în ce pri­veşte viitorul Bisericii noastre, a căreia vieaţă şi existenţă trebue să ne impoarte înainte de toate. • -

La orizont se profilează în conture tot mai marcate nouri grei aducători de pri­mejdii pentru scumpa noastră Biserică moş­tenirea lui'Isus Hristos, fiică a Romei eter­ne. Deşi s'ar părea că prin Concordat ne­am consolidat poziţiile externe ca să zic aşa, ale acestei. Biserici şi ne-am fortificat şi înlăuritrul murilor noştrii de apărare, totuş poate tocmai aceste succese au stâr­nit invidia' celor ce nu văd cu o c h i buni progresul şi întărirea noastră- Asalturile prin urmare a acestor vajnici şi neadormiţi adversari s'au întărit în măsura succeselor noastre şi au cercat să ne strice în faţa cercurilor diriguitoare tocmai sub pretextul că am fi prea priveligiaţi şi am fi acaparat favorurile, statului pe seama-noastră, - nea­devăr ce episcopatul şi oamenii noştri au cercat să-1 desmintă şi cu succes.

Totuş a rămas în mintea guvernanţilor noştn o umbră' de îndoială sau mai bine zis "de pornire împotriva Bisericii, care s'ar părea că-şi apără numai beneficiile sale pă­mânteşti, ^pentru cari e gata a slri în foc atunci, când pentru alte probleme şi inte­rese vitale sufleteşti nu se manifestă, se pare, aceeaş solicitudine. Ba s'a văzut că în momentul cel mai critic, adversarii de ieri eclesiastici membrii a celor două confe­siuni româneşti, şi-au dat mâna frăţeşte, producând impresia" că toată lupta între ele a fost numai pentru un codru de pâine şi nu pentru drepturi cardinale bisericeşti, pentru drepturi câştigate cu mari jertfe din trecut. Această împrejurare a • slăbit desigur puterea de rezistenţă a Bisericii în faţa poftelor de cutropire ale cercurilor diri­guitoare, barem a unora dintre ele.

Fiindcă la noi politicianismul acapara­tor are nevoie de bani şi recurse cât mai multe ca să- şi plasese şi să-şi mulţumească adepţii partidului, iar de altă parte criza economică şi financiară se va accentua şi mai mult pe zi ce merge, ne putem aştepta ca amputările bugetare ce ne au lovit în acest nou an de gestiune financiară, să ia

L E ME ' d e Episcopul Alexandru Nicolescu.

pe'vi i tor o amploare şi mai mare. Doară Biserica trabue să deâ e i mai întâiu pildă de jertfă şi abnegaţ ie! Situaţia deci ' din acest punct de vedere va" deveni pentru cler tot mai acută. Tindem spre despărţirea Bisericii de Stat, ideie preconizată de atâţia oameni politici . .

Unde ne-este deci scăparea., Trebue sa ne organizăm de cu buna"

vreme Scăparea noastră este în popor, care pe preoţii buni, cari se jertfesc trup şt suflet pentru turmă, nu i va părăsi, c i le va întinde m â n ă de ajutor, suplinind ceeace statul le va sustrage ca ajutoare băneşti.

x Fireşte, că 'aco lo unde preotul nu-şi-face datoria decât câine câineşte, nu pre­dică regulat, nu-şi organizează enoriaşii în reuniuni de pietate, nu-şi bate capul cu organizarea mirenilor în cadrele Agrului, tnărginindu-se'• strict la chestiile' rituale, pentrucă aceste. îi aduc venit, iar celealalte numai trudă şi osteneală, acolo zic, preotul va fi abandonat şi din partea poporului, soartei sale şi nici nu merită altceva.

Citesc în ' revista ilustrată a Exposiţiei Misionare Vaticane, c u m bunăoară iezuiţii se duc iarna-vara prin munţi abrupţi şi lo ­curi neumblate după creştinii catolici din Albania, mâncând în colibele lor în sînul familiilor sărace din cale afară, dormind pe pământul gol, acoperiţi, numai de aşternut de frunze şi expuşi la molestările insectelor de tot soiul, expuşi la toate intemperiile vremilor şi cum reuşesc să împace duş­manii învechite, să împace căsnicii neferK cite, să aducă pretutindenea pacea lui Jsus Hris tos ,—Echipă volantă a lui lsus Hristos! — Sau iarăşi cum părinţii franciscani în ţinutul El Gran Chaco din Argentinia şi Paraguay fac calonii între sălbaticii indieni de acolo, îi învaţă toate meseriile şi meşte­şugurile, deschid ei cu mâna lor drumuri largi, şosele prin locuri pustii şi neumblate, îi învaţă cultura raţională • a pământului, deschid şcoli pe seama acestor popoare sălbatice şi schimbă faţa pământului acelor regiuni. Şi citesc iarăşi de misiooarii Sfin­tei inimi, cum în Papuasia, cea mai sălba­tică şi mai T â m a s ă parte, a Nouei Guinea produc minuni de civilizaţie între triburile canibale ale acelor ţinuturi, cari pe dea­supra practică şi poligamia, furtun şi o m o - , ruri fără de nici un scrupul. Oh ce puţin» facem noi pentru popor în comparaţie cu aceşti eroi ai crucii, ai credinţei. Cum să

ne iubească poporul pentru care 7 jertfim' atât de puţin din zjlele sâptâmânjii şi nici nu cercăm să ne cultivăm rtonpe noi pen-trucâ sâ-f putem cultiva p£ e M y | -

Deci altă mentalitate, m $0k->*JâtJ& buie, aJgi |nsufleţk;et; doară ăteastâ sîariia Biserică câloHca din care f a c e » parte, sute de mijloace sa ne. dea curaj şi însufle­ţiri, riumâi Sa pfîviriuîn jurul nostru.

Pr«* $Mţiă Jgfa Pariatele Episcop Juiîu, a plecat Luni. în 16*"/. c. ia fîuca-re^ti pentru o participa la şedinţele Senatului şi pentru a r a n j a r e a mai mfei-

chestiuni curente de-ate EpârhM. tâih Capitală Prea Sfinţitul se va reîn­toarce la Reşedinţă, Sâmbătă, în 21 1. c.

Pf&t Fei*i€ttW l»âririteîn faţa microfo­nului. In 12 Februarie ora 5 7 2 s'a putut auz|.la.radio discursul Prea Fericitu-Iui Părinte Papa Piu XI, ţinut cu ocazia celei de a IX-a aniversare a încoronări Sale şt cu ocazia inaugurării staţiunii de radid-diiuziune a Statului Papal,

Sanctitatea Sa şi-a început dis­cursul prin; cuvintele: „Gloria in ex-celsis Deo el in terrâ pax hbminibusf. Adfesârtdu-se bisericii catolice cardina­lilor, patriarhilor, episcOpilor, preoţilor şi misionarilor Săi, Sanctitatea Sa îi invită ca să conlucreze cu El Ia opera apos­tolică prescrisă de Evanghelie şi să-şi implifrească conştiencios datoria şi mi­siunea urmând poruncile Domnuldt. „Lucraţi întru credinţă — continuă Sfântul Părinte — şi fiţi cu multă răbdare; daţi exemplu prin muncă şi suferinţele toasire".

Adresându-se apoi către acei cari nu . fac parte din Biserica catolică Sanctitatea Sale spune că el zilnic îi pomeneşte în rugăciunile Sale, rugând pe Dumnezeu să le lumineze inima.

Se adresează lumii catolice întregi îndeamnând pe toţi să lucreze mână în mână ca pe timpul vechilor creş­tini ; să trăiască în deplină armonie patroni şi muncitori, săraci şi bogaţi căci din desechilibrul bocial de astăzi fără de această împreună lucrare va

D a ! Ne trebue mai multă viaţă. ,Iar viaţă vom avea dacă ne vnm apropia de izvoarele Mântuitorului, de sf. Euharistie, Şte câte, . . i i i ifiirturisim, prea am neglijat-6, *«e?i fcîm ne este toată nădejdea. Ea să fie ia baza tuturor acţiunilor noastre .de regenerare a unui neam.

(„Păstorul Sufletesc")*

rezulta un pericol pentru întreaga l u m e . La sfârş i tu l discursului Sanctitatea

Sa a dat' biheeuvâri inr?k Papala ClrU et Orbi.

f Canonicul Dr. lulu FJomrr. O trista veste' a zguduit inimile noastre ;>. era vestea care ne-a anunţat că tul'u Florian, canonicul dela Blaj, a părăsit, vleaţa mergând la Jocul de odihnă, ta locul de uşorare. Cu ade­vărat vis şi nălucire suntem. .

Abia eri îi" apreciam frurrioasa-i activi­tate, îi citiam scrierile, articolele, iar azi pământul din care a fost frlărf/ătfit I-â-acd-perit, lăsând în urma i regretele noastre. S'a stins o vieaţă, d vieaţă bogata în roade.

. Născut în , 1879 din o distinsă familie de preot, luiiu Florian. îşi începe studiile la liceur djn Blaj, apoi e trimis la Buda­pesta şi Wieria pentru studiile teologice şi se întoarce cu diploma de doctor în teologie 11 vedem desvoltând activitatea caşi capelan în Cluj, ca preot militar în timput războiului . mondial, de unde se întoarce cu v boala care i-a fost fatală şj 1-a dus dintre noi. Este numit apoi secre­tar mitropolitan, asesOr conzistoriaj. şi apoi canonic mitropolitan. In tot timpul acesta -a desvoltât o activitate frumoasă, care ne va sta oricând ca' un exemplu Preot pios şi muncitor, în ultimut timp îl vedem rec­torul Internatului de Băieţi, iar acum prin trecerea) P. S. Sale Alexandru Rusu ca epi­scop al Maramurăşului — îl vedem rector a! Teologiei din Blaj. Pentru frumoasa-i muncă desfăşurată, anul trecut primeşte şi decoraţie „Steaua României" în grad de Ofiţer. .. •

Şi acum când ne-a părăsit un om atât de mult iubit şi stimat, să ne aplecăm ge­nunchii şi să ne rugăm dreptului Judecător să-1 aşeze în loc luminos, în loc de verdeaţă

I N 5 T | T.UT DE C R E D I T Ş I E C QjH O M 14 5. A. 6 H E R L fi.

C O N V O C A R E , , Domnii acţionari ai institutului dejredit şi economii „ŢĂRANyL" S. A.

Ghefla în conformitatejcu §-ul t6 di i statuie sunt învitaţi la

a V-a adunare generala ordinara cais «ejvaîţtnea' în localul imtttUtuiai în Gherla, 7a, 12 Martie 1931 ora 18 cu următoarea

Ordibe de zi: 1. Constituirea adunării-generale. , * x

2. Raportul Consiliului de administraţie şi a Consiliului de .supraveghere^ despre gestiunea anului 1930. •' . i

3. Aprobarea bilanţului şl distribuirea venitului curat. Darea absolutorulul Consiliului de administraţie şi Consiliului de supraveghere pe anul 1930.

4. Alegerea Consiliului de supraveghere. 5. Eventuale propuneri.

Direcţiunea

ACTIVA Bilanţ per 31 Cassa — Escont -—

600.703, •17.497.232

18.097.935

CHELTUELI Profit şi Perdere Interese după depuneri spre fructificare Salare, spese, chirie şi amortizări — Impozite —- —7 - — Competinţa-fondului p t creanţe dubioase Profit curat'pro 1 9 3 0 - — — W ;

1.168.697 327.9691 377.725

80.0001 471.485

2.425.876

Dr. George Vidican preşedinte.

Teodor Mai ţian vice-preşedinte.

Georqe Forna

Gherla, Ia

D i x e c-

Dr. Alexandru Ciplea

Dr. Lazar Marţianu

Subsemnatul comitet de cenzori am examinat registrele principale Teodor Morariu preşedinte David Deac Gavril Hodiş

Decemvrie 1930. PASIVA

Capital social — — — Depuneri spre fructificare — Diverşi creditori — — — Fdnd general de rezervă — Fond. pentru creanţe dubioase Interese transitoare anticipate Profitul anului 1930 — —

433.788 200.000

5.000.000 11.689.054

203.608

633.788 100.000 471.485

18.097.935

per 31 Decemvrie 1030. VENITE

Interese de Escont şi Previziuni — -

31 Decemvrie 1930.

ţ i u i i e a :

Dr. George Bob

2.425.876

2.425.876

Pentru contabilitate

Octavian Constantin expert contabil.

Aurel Pop Dr. Ştefan Pop

Dr. Titus Mălaiu Dr. Gregoriu Strimbu

şi auxiliare şi le-am aflat în perfectă consonanţă cu conturile de sus.

Dr. Dumitru Mânu Augustin Pasca

Pag. 40. CURIERUL* CREŞTIN Nr. 4.

S E R I A I. P E N T R U INTELECTUALI .

Nr. 1. Apărarea Creştinismului prin Unirea Bisericilor, studiu dogmatic , , ca nonic , istoric, suciş i , de actualitate, cu un Supliment, 378 pagini , — format 8-o, preţul 140 Lei .

Nr. 2, Dumnezeu, Creatorul mmii, conferinţă fi'osofico-teolGgică, 62 pagini , preţul 15 Lei.

Nr. 3. Omul în lumina credinţei creştineşti, conferinţă f i losof ico-teoiogică. / preţul 15 Lei .

S E R I A II. P E N T R U POPOR.

Nr. 1. Adevărata Biserică a Domnului Nostru Isus Hristos. Partea I. c e este Biserica adevărată. Unitatea şi v e c h i m e a ei.J[Cum s'au despre de Biser ică Grecii şi Protestanţii. Ediţia II. 108 pag., preţui 12 Lei .

Nr. 2. Datorinţele creştineşti ale bărbaţilor. 62 pagini, preţul 6 Lei. Nr. 3. Învăţătură creştinească pentru femei. Ed. II. 48 pagini, preţul 6 Le i Nr. 4. Învăţături pentru tinerii feciori. 36 pagini , preţul 6 Lei. Nr. 5. Învăţături creştineşti penttu feţele fecioare. 40 pagini , fjreţui 6 Lei. Nr. 6. Adevărata Biserică aDemnului••UoştrU Isus^Hristos. Partea II,

Biserica adevărată trebue sa fie: Una, Sfântă, Catolică şi A p o s ­t o l i c ă . — Preţul 20 Lei. ,

Nr. 7. Adevărata Biserică a Domnului Nostru /sus Hristos^ Partea lTLJCapul Biseric i i — Papa dela Roma. Papa urmaşu l l eg iu i t al Sfântului Petru. Preţul 10 Lei .

Nr. 8. Roma şi mănăstirile româneşti unite dela Nicula, Bicsad, Moisei şi Strămbu. Rugâeiuni şi învăţături creştineşti pentru fo losul sufle­tesc al credincioş i lor cari m e r g ,1a Mănăstire. Ediţia Tipogrfie,-A. Todoran. Preţul 10 Lei

Nr. 9. Acatistul Maici Domnului, ce să cântă în Sâmbăta a V - a din marele Post. Editura Librăriei Dieeezene . — Preţul, 10 Lei.

Nr. Î0. * Maica Domnului dela Sfânta Mănăstire din Nicula. E v l a v i a cătră Născătoarea de Dumnezeu . Istoria Icoanei plângătoare şi făcătoare de minuni dela Nicula .

S E R I A III. P E N T R U PREOŢII-PĂSTORI S U F L E T E Ş T I .

Nr. 1. Manual de Cateheze practice, pentru învăţământul Re l ig iun i i în c lase le I şi II din şcoala primară. Voi . 1. Lecţii metodice (18 lecţ ie pentru trimestrul I al anului şcolar, 176 pagini în 8-o, preţul 50 Lei .

Nr. 2. Manual de Cateheze practice etc. Voi. II. pentru trimestrul II (27 lecţii practice) 184 pagini , preţul 60 Lei.

'Nr. 3. Manual de Cateheze practice etc. Voi . III pentru trimestrul III (15 lecţii practice) 120 pagini, preţul 40 Lei. '

Toate aceste cărţi ş i broşuri — publicate de canonicul Dr. VICTOR BOJOR, se pot comanda dela Librăria diecezană Gherla, judeţul Someş

La comande separate — să se adaogă şi porto pOstal, la bro­şurile mici — câte 2 Lei de exemplar, iar la cele mai mari câte 10 Lei .

Tipografia Diecezană, Gherla i^ol Pentru partea neoficială răspunde: Dr. Virgil Bălibanu

\ ,.1' . 1 , o ' »>" i n • 11 i "m • li h . i . . . i n i '

B I B L I O T E C A D I N G H E R L A .