a Judetului Bistrita NASAUD

8/2/2019 a Judetului Bistrita NASAUD

1/15

Prezentarea judetului Bistrita-Nasaud

Judetul Bistrita-Nasaud este situat n nordul Romniei, n partea de nord-esta Transilvaniei,ntre paralelele 4648 si 4737 latitudine nordica si meridianele2327 si 2536 longitudine estica si se nvecineaza cu judetele Cluj la vest,

Mures la sud, Suceava n est si Maramures la nord (vezi figura 1), constituinduna din unitatile administrativ-teritoriale ale Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest.

Fig. 1

Suprafata judetului este de 5.355 km, reprezentnd 2,24% din suprafatatarii si 15,68% din suprafata Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest km singlobeaza zona de contact a Carpatilor Orientali cu Podisul Transilvaniei,respectiv bazinul superior al Somesului Mare cu afluentii sai , precum si omica portiune din bazinul mijlociu al Muresului

Resedinta judetului este municipiul Bistrita, a carui prima atestaredocumentara este datata din anul 1264, fiind un vechi burg german si un


2/15

valoros centru istoric, avand o populatie de 81.467 locuitori. Alte centreurbane importante ale judetului sunt: Nasaud avnd 10.639 locuitori,Beclean, un oras monoindustrial cu 10.930 locuitori, Sngeorz-Bai, statiunebalneoclimaterica pentru boli gastrice n care locuiesc 10.224 locuitori si undese gasesc importante izvoare de apa minerala.

Pe suprafata judetului se gasesc 53 de comune dintre care cele maiimportante sunt: Maieru 7.363 locuitori, Feldru 7.067 locuitori, PrunduBrgaului 6.408 locuitori, Tiha Brgaului 6.295 locuitori, Teaca 6.039locuitori, Lechinta 6.024 locuitori, Nimigea 5.535 locuitori, JoseniiBrgaului 5.078 locuitori, Rebrisoara 4.704 locuitori.

Repere istorice

ncepnd cu secolul al XII-lea istoria romnilor din aceasta zona areputernice interferente cu istoria germanilor care au venit aici adusi de regiiarpadieni, precum si cu istoria Ungariei si mai trziu a Imperiului Austro-Ungar. Pe timpul acestui imperiu n zona Bistrita si a Nasaudului s-au formatregimentele graniceresti din populatia autohtona, care aveau sarcina de aconstitui o pavaza a imperiului pentru partea estica a acestuia si care s-aubucurat de anumite privilegii din partea mparatesei Maria Tereza.La Bistrita,poetul Andrei Muresanu a compus Desteapta-te romneimnul de astazi alRomniei, fapt pentru care exista n municipiu o casa municipala muzeudedicata acestui mare patriot romn, precum si o impunatoare statuie a lui

aflata n centrul municipiului, unde se celebreaza n fiecare an principaleleevenimente comemorative nationale.

De-a lungul istoriei, municipiul Bistrita a facut trecerea de la burg german laoras industrial.n prezent, municipiul Bistrita detine o platforma industrialacu potential nsemnat, o retea comerciala considerabila si detine atractiituristice att pentru vizitatorii romni ct si pentru cei straini.

Judetul Bistrita-Nasaud a daruit tarii o seama de personalitati marcante,dintre care i amintim pe George Cosbuc, Andrei Muresanu, Liviu Rebreanu,Grigore Moisil, Ion Pop Reteganu.

Institutiile cheie ale judetului sunt Prefectura Bistrita, Consiliul Judetean(figura 2.a.),CCIA Bistrita-Nasaud (figura 2.b.), Primaria si Consiliul LocalBistrita (figura 2.c.).

Fig. 2


3/15

Repere geografice (relief, clima, retea hidrografica,resurse naturale si minerale)

Relieful judetului Bistrita-Nasaud este unul dintre principalii factori, carecontribuie n mod nemijlocit la geneza si desfasurarea fenomenelorhidrologice. Influentele lui sunt directe prin gradul de fragmentare, energiareliefului, masivitatea, pante si indirecte prin crearea zonalitatii verticale aumiditatii.

Teritoriul judetului Bistrita-Nasaud prezinta un relief variat si complex, dispussub forma unui amfiteatru natural cu deschidere n trepte catre PodisulTransilvaniei, conturndu-se trei zone de relief:

Zona montana (figura 3) strajuieste judetul n partea de nord si estntinzndu-se pe 1/3 din suprafata judetului si cuprinde o cununa de muntidin arcul Carpatilor Orientali, grupa nordica si mijlocie, n care intra:

- Muntii Tiblesului, la nordul judetului, cu naltimi de pna la 1.800 m (Vf.Magura Tiblesului 1.842 m), alcatuiti din formatiuni vulcanice noi, de vrstaneogena asociate cu formatiuni sedimentare. Fragmentarea puternica a

acestor munti a dus la formarea a numeroase vai si ulucuri depresionare, careau favorizat dezvoltarea unei retele hidrografice bogate;


4/15

Fig.3

- Muntii Rodnei, desfasurati n partea de nord-est a judetului pe osuprafata de 1300 km, constituie un masiv format din sisturi cristaline cuforme greoaie, larg ondulate, cu vai adnci, putin accesibile. Cel mai nalt vrfdin masivele muntoase din judet l reprezinta Ineul 2.280 m. n partea desud si de est a Muntilor Rodnei apar formatiuni sedimentare paleogene sineogene, alcatuite din marne, gresii si conglomerate, imprimnd reliefului depe versantul stng al Somesului Mare, o serie de trasaturicaracteristice.Contactul dintre cristalin si sedimentarul transgresiv a favorizatnasterea a numeroase vai subsecvente, nseuari largi, bazinete si ulucuridepresionare;

- Muntii Brgaului, de origine vulcanica, amplasati n partea de est a judetului prezinta numeroase neckuri si dykuri, care strabat cuverturasedimentara. Acestia sunt munti cu naltimi mai mici, cel mai nalt vrf fiindHeniul Mare 1.410 m. Se observa un aspect divergent al retelei hidrografice,precum si unele modificari ale cursurilor de ape impuse de alternanta dintre

rocile sedimentare si cele eruptive ;

- Muntii Calimani, aflati la sud de Muntii Brgaului au aparut ca urmarea intensei activitati vulcanice neogene si a liniilor de fractura produse ntrecristalinul Carpatilor Orientali si depresiunea Transilvaniei si sunt alcatuiti dindoua unitati: una a suprastructurilor vulcanice si una vulcanogen-sedimentara. Cel mai nalt vrf al Calimanilor, din judetul Bistrita-Nasaud esteBistriciorul;

Zona dealurilor ocupa partea centrala, de sud si de vest a judetului nproportie de 2/3 din suprafa ta sa si apar ca unitati bine individualizate, cumar fi:

- Dealurile Nasaudului dealuri cu structura monoclinala, faliataputernic, fragmentata cu creste si suprafete structurale etajate, unde seregaseste vrful Magura a carui altitudine masoara 858 m;

- Dealurile Bistritei la sud de primele, cu trei bazinete depresionareBudacul, Livezile-Bistrita si Dumitra;


5/15

- Piemontul Calimanilor, la sud de Dealurile Bistritene, aflat la periferiavestica a Muntilor Calimani. Acesta s-a format n urma actiunii de eroziune siacumulare a apelor curgatoare, ce aveau izvoarele n zona vulcanica;

- n partea de sud a Piemontului Calimanilor se dezvolta CulmeaSieului, avnd ca limita vestica Valea Dipsei. Culmea Sieului este constituita

din conglomerate tortoniene, n care apar cute diapire smburi de sare;

Zona de campie -spre vest este evidentiata o alta unitate morfostructurala sianume asa zisa Cmpia Transilvaniei, de fapt o unitate de coline nalte, culimita la nord a rului Somesul Mare, n sud Valea Muresului, iar la estinterfluviul Sieu-Teaca si Valea Sieului;

Zona de cmpie, cu naltimi de 500 600 m, cu formatiuni de vrsta miocena:marne, argile, tufuri, cu intercalatii de gresii si nisipuri, unde sunt cantonatezacaminte de gaz metan. n aceasta regiune, vaile sunt largi, adnci, faraterase, cu aspect de culoar, cu versanti degradati, albiile majore sunt puternicaluvionate;

- Culmea Breaza, avnd o altitudine de 975 m;

Zona de lunca nsoteste cursurile principalelor ruri, n special al SomesuluiMare si al afluentilor sai, reprezentnd circa 3% din suprafa ta judetului.

Teritoriul judetului este brazdat de o retea hidrografica bine reprezentata acarei lungime totala nsumeaza aproximativ 3.030 km si se axeaza pe ctevaruri principale (Somesul Mare, Sieu, Bistrita), cu obrsia n zone cuumiditate bogata, al caror regim este n slaba masura influentat de afluenti.

Afluentii principali ai rului Somesul Mare sunt: Aniesul, Cormaia, Rebra,

Salauta, Ilisua, Valea Mare (afluenti de dreapta), Ilva cu Lesu, Sieul cuBudacul, Bistrita si Dipsa, precum si Melesul din Cmpia Transilvaniei(afluenti de stnga)

Afluentii Somesului Mare au un caracter permanent, exceptie facnd rulSieu, tronson izvor Sieut, Dipsa, tronson izvor pna la Chirales, ValeaLechinta, Melesul, pna la Rusu de Jos.

Cauzele care duc la regim semipermanent sunt anii excesiv de secetosi, maiales perioada iunie septembrie, perioada cu precipitatii reduse n zona decmpie, n combinatie cu o evaporare ridicata si cu epuizarea pnzei freaticesubterane.

Densitatea retelei hidrografice cu regim permanent de curgere este de 0,6km/km valoare maxima.

Debitul de apa mediu multianual specific variaza pe teritoriul judetului ntre25 l/s/km la peste 1.600 m altitudine si 2,0 l/s/km n zona coliniara dinvest.


6/15

Pe ntreg cuprinsul judetului, lacurile naturale sunt prezente doar n zonaMuntilor Calimani si Rodnei si sunt de origine glaciara.

Singura amenajare care are resurse si functiuni privind asigurarea apei esteColibita (vezi figura 4 ). Amenajarea se gaseste n exploatarea CompanieiNationale Apele Romne S.A., iar pe plan judetean la Sistemul de

Gospodarire a Apelor Bistrita-Nasaud.

Fig.4

Din amenajare se face alimentarea cu apa a localitatilor din aval, existndposibilitatea ca n sectiunea Bistrita sa se asigure un debit suplimentar de 3,8mc/s.Acumularea Colibita are un volum de 75,12 milioane m la NNR 797,45 m.

Lungimea lacului este de 7.400 m, iar latimea maxima de 1.100 m.

Acumularea Colibita este singura resursa de apa cu potential, fiind posibilaalimentarea cu apa a localitatilor din cmpie printr-o amenajarecorespunzatoare.

Alte lacuri care se afla pe teritoriul judetului sunt prezentate n cele ceurmeaza:

- lacul Lala Mare, este un lac glaciar situat n Muntii Rodnei;

- lacul Lala Mica, este un lac glaciar situat n Muntii Rodnei;

- lacul Cetatele Caianu Mare, n comuna Caianu Mic;

- lacul Brateni, n comuna Brateni;

- lacul Budurleni beneficiaza de amenajare piscicola si este situat n comunaTeaca;


7/15

- lacul Dani, n comuna Saratel;

- lacul lui Gondos, n orasul Nasaud.

Pentru judetul Bistrita-Nasaud, resursa subterana totala are volum de 1,60m/s, iar resursa de bilant are un debit de 0,16 m/s (resursa de bilantestepartea din resursa de apa subterana ce se ncadreaza n limitele depotabilitate, conform STAS 1342/1991 si care poate fi exploatata).

Conditiile hidrogeologice existente (debite mici ale stratului acvifer) fac caresursele de apa sa aiba un potential redus.

Din punct de vedere climatic , judetul Bistrita-Nasaud se ncadreaza n zonacontinental moderata cu unele influente polar maritime si temperat maritime.

Vnturile sufla din sector estic si au o viteza medie de 3,1 m/s.

Temperatura medie anuala coboara sub 0C n regiunile montane, la peste1900 m si se ridica la peste 8,5C n zona sud-vestica (de deal si cmpie) ajudetului. Evolutia temperaturii aerului este tipic continentala, cu maxima nluna iulie si minima n luna ianuarie. Vrful temperaturilor nregistrate de-alungul timpului a fost de 37,6C n anul 1962, iar cea mai scazutatemperatura 33C, a fost nregistrata n iarna anului 1954.

Cantitatea medie a precipitatiilor, de 650 mm/m, n functie de anotimp,depaseste n general media pe tara.

Sub aspect seismic Bistrita-Nasaud nu intra n sfera judetelor care trebuiemonitorizate n mod prioritar.

n structura geologica caracteristica pentru judetul Bistrita-Nasaud exista ovarietate mare de roci utile si substante nemetalifere, astfel: minereu de fier,minereu polimetalic, minereu de cupru, pirita cuprifera, pirita, minereu auro-argentifier, andezit industrial si de constructii, dacit industrial, calcarindustrial, argila comuna, roci caolinizate, nisip si pietris, tufuri industriale,marmura, calcar ornamental.

O parte din acestea sunt cu activitate sistata n anul 2000, cum sunt cele deminereu polimetalic din zona Rodna si Rebra, minereu de fier de la Rodna(Valea Vinului), pirita de la Rodna, andezit de la Prundu Brgaului (MunteleHeniu Mare), dacit de la Sngeorz-Bai si Poiana Ilvei, argila comuna de laBistrita si Sngeorzu-Nou, roci caolinizate de la Parva, tufuri vulcanice de la

Cepari s.a. De asemenea exista unele obiective neomologate: minereupolimetalic de la Rebra-Suset si Rodna Valea Vinului, pirita la Rodnaperimetrul Cobasel, Izvorul Rosu si Valea Vinului, dacit industrial la PoianaIlvei.

Dupa cum rezulta din distributia acestor resurse n teritoriul judetului, ele seafla n marea lor majoritate n zona montana si de deal. Alaturi de acestea semai afla n judet importante zacaminte de gaze naturale n zona de cmpieincluznd localitatile Bungard, Delureni, Enciu, Fntnele, Ocnita, Silivasul de


8/15

Cmpie si Strugureni, zona aflata n vecinatatea judetelor Mures si Cluj.Resursele de gaze naturale de pe raza judetului sunt utilizate n cea mai mareparte pentru consumul industrial, dar si pentru cel casnic.

Obiectivele active de resurse minerale aflate n exploatare sunt situate nzona Rodna la Valea Blaznei (minereuri polimetalice), n zona Magura Ilvei la

Arsita si Turnuri (andezit industrial si de constructii), n zona Poiana Ilvei laLunca Seaca, Magura Sturzii si Tunel (dacit industrial si de constructii), nzona Bistrita la Podul Jelnei, Prul Ascuns, Caramidarie si n zona Sintereagsi Budesti (argila comuna), nisipuri si pietrisuri la Arcalia, Bata, CristestiiCiceului, Chiuza, Mogoseni si Salva. Printre acestea se afla unele exploatari pebaza de licenta si unele pe baza de permis cum sunt cele de marmura si calcarornamental de la Anies si Parva, cele de argila de la Bistrita si Budesti, cele deandezit si dacit de la Magura Ilvei si Poiana Ilvei, precum si cele de nisipuri sipietrisuri din 23 de localitati de pe vaile Somesului, Sieului si Bistritei.

Minereurile constituie o importanta resursa pentru industria metalurgica, iarandezitul, dacitul, marmura, calcarul ornamental, argila, nisipurile,

pietrisurile si tufurile au att utilizari industriale, ct si mai ales n domeniulconstructiilor.

O mentiune aparte nsotita de prezentarea mai detaliata a aspectelorspecifice, se face pentru apele minerale, considerate ca o resursa insuficientpusa n valoare. Alaturi de numeroasele izvoare minerale cu o compozitiechimica variata si cu debite diferite cu o mare valoare terapeutica, se afla sisuprafetele cu balti si namoluri sarate. Situarea acestor iviri hidromineraleeste n toate cazurile n zone pitoresti, de o mare diversitate geologica,floristica si faunistica ce constituie factori complementari valorosi nutilizarea lor.

Unele izvoare au debite mari sau chiar foarte mari si efecte curativedeosebite, ceea ce le-a facut cunoscute si utilizate de multa vreme. La nceputele au cunoscut amenajari simple, mai mult pentru nevoile localnicilor, pentruca mai trziu sa fie construite acele statiuni balneare sau bai, care puteauprimi oaspeti pentru odihna si tratament n aceste locuri.Anumite surseistorice ne indica faptul ca pe teritoriul judetului apele minerale eraucunoscute nca din perioada ocupatiei romane, dar primele mentiuni scrise neparvin din anul 1763, cnd se fac referiri la faptul ca localnicii din regimentulgraniceresc romn au deschis fntnile de saramura de la Dumitra si Doroleasi au carat din ele Slatina. Pe o harta a Imperiului Habsburgic din anul 1770apare Sngeorzul Romn (Sngeorz-Bai) ca localitate cu ape minerale, iarprima descriere a acestor ape apare n revista vieneza Gesund-Brunnen dinanul 1777. Alte referiri continua sa apara apoi pentru apele minerale de la

Anies, unde se face si o estimare a debitului lor de 50 de vedre pe ora, ca sipentru cele de la Rodna, Maieru si Sngeorz. Aici se spune ca existau peste 20de izvoare, din care numai 7 se utilizau pentru baut si pentru bai. n anul1848 baile de la Anies primeau un numar de 264 vilegiaturisti, iar locuitoriiSngeorzului puteau primi n anul 1881, n perioada de vara peste 1.000 deoaspeti, existnd la acea data cabine pentru bai calde, cteva vile si oospatarie. ncepnd cu anul 1888 baile sunt patronate de o societate care s-anumit Hebe, nume mentinut pna astazi.


9/15

Ceva mai trziu, n 1905 ia fiinta n alta zona a judetului Societatea bailorsaline din Pintic (Slatinita de azi), constituita prin vnzare de actiuni. Aici s-au construit doua bazine din beton n care au fost captate apele sarate, apois-a construit o cladire din lemn cuprinznd cteva cabine, un restaurant si olocuinta pentru paznic. n aceeasi perioada s-au amenajat pentru bai apelesarate de la Pinticu Tecii, unde s-au construit bazine si cabine pentru cei ce

faceau aici bai calde si reci.Toate acestea au fost distruse si abandonate ntimp, astfel ca singurele bai care au cunoscut o dezvoltare considerabila, aufost cele de la Sngeorz. Acestea au devenit cunoscute, att n tara, ct sipeste hotare, fiind construite aici numeroase vile pitoresti, precum si douahoteluri cu peste 1.500 de locuri de cazare. ncepnd cu anul 1936 apaminerala de la izvorul nr. 6 se mbuteliaza sub numele de Hebe, fiindcautata n special pentru efectul sau curativ.

Sub aspect economic se poate mentiona existenta pe raza judetului a unuinumar de 37 surse hidrominerale de tip clorosodic (ape sarate), 3 izvoaresulfuroase si 76 de iviri hidrominerale de tip carbogazos, bicarbonatat.Acestea din urma au un debit total de 294.000 litri de apa minerala n 24 deore, ceea ce nseamna ca aproape fiecarui locuitor al judetului i se poateasigura un litru de apa minerala pe zi, cu precizarea ca aceste ape auimportante calitati curative.

Lund n considerare cele de mai sus, se poate retine faptul ca n judet existamari posibilitati pentru transformarea si dezvoltarea unor localitati cu astfelde resurse naturale, ca mici statiuni climaterice si balneoclimaterice. Se potcita n acest sens: Valea Vinului, Valea Mare, Lunca Ilvei, Parva, Mita-Colibita,Cusma s.a. Toate acestea sunt situate n zone deosebit de pitoresti, cu unclimat placut si cu un potential turistic foarte ridicat. Unele izvoarehidrominerale pot fi amenajate ca mici statiuni de interes judetean pentrupopulatia locala, cum ar fi cele de la Viisoara, Cepari, Figa, Saratel, Pintic,Blajenii de Jos, iar o alta directie de valorificare economica poate fi aceea a

captarii si mbutelierii apelor minerale, n locurile unde debitul lor poateasigura aceasta activitate (Valea Vinului, Rodna, Anies, Parva, Lunca Ilvei).

Judetul Bistrita Nasaud acopera o arie n cuprinsul careia se afla ntinse zonempadurite,constituind una din principalele bogatii naturale. Suprafata mpadurita din partea de nord-est a judetului este de peste 160.000 ha,astfel:

- suprafata fond forestier 163.845 ha

- suprafata paduri 160.541 ha.

Structura padurilor din punct de vedere al esentelor de baza este:

- rasinoase 75.494 ha

- foioase 85.047 ha.


10/15

Suprafetele mpadurite se afla n zo na montana a judetului care ocupa otreime din suprafata sa, incluznd un arc montan continuu al Carpatilor,format din Muntii Tibles, Rodnei, Suhard,Brgau si Calimani.

Alaturi de resursele de masa lemnoasa zona montana mai cuprinde si alteresurse naturale constituite din fructe de padure, (zmeura, mure, afine

negre) si ciuperci (galbiori, hribi, ghebe).Cantitatile recoltate difera de la anla an n functie de conditiile naturale situndu-se la urmatoarele nivele medii:zmeura 100 tone, mure 5 tone, afine negre 50 tone, galbiori 25 tone, hribi 30tone si ghebe 90 tone. O parte nsemnata din aceste cantitati este destinataexportului.

Fauna judetului Bistrita-Nasaud cuprinde o serie de specii ocrotite: furnicarosie, broasca testoasa de apa, cocosul de munte, cocosul de mesteacan,barza neagra, mierla de apa, rsul, capra neagra, etc..

Configuratia geografica a judetului ofera si o alta resursa naturala importantape care o constituie fauna si care este pusa n valoare prin vnat. Este de

notat faptul ca in cadrul judetului se afla cea mai mare concentrare de ursbrun din Europa, pe fondul de vanatoare 27 Budac, in zona Dealul Negru.Totodata, judetul Bistrita-Nasaud detine recodrul mondial la trofeul de ursbrun, recoltat in anul 1994, pe fondul de vana toare 26 Colibita.

Teritoriul judetului este organizat n 38 zone de vnatoare, dupa specificulvnatului, acoperind toate cele 3 zone: montana, de deal si de cmpie.

n ce priveste recoltarea prin actul de vnatoare, n ultimii ani s-a dezvoltatvalorificarea cu precadere a vnatului mare cu vnatori straini.

Repere turistice

O bogatie nsemnata a judetului o reprezinta numeroasele puncte de atractieturistica,materializate prin rezervatii naturale, monumente ale naturii,statiuni turistice, statiuni balneoclimaterice etc.

Dintre rezervatiile naturale pot fi amintite: Parcul National al Muntilor Rodnei,Parcul National al Muntilor Calimani, cu roci, minerale si structuri geologice

deosebite, fauna si flora montana cu specii foarte rare si endemite, ParculDendrologic Arcalia, situat n comuna Sieu-Magherus, n care pot fi ntlnitespecii rare de arbori si arbusti, Gradinile Istorice din Beclean, Dobric, Silvasude Cmpie, formatiunile carstice de la pesterile Tausoare- Zalion si din ValeaCobaselului etc.

Printre vestigiile istorice mai importante se afla Biserica Evanghelica (figura5) din centrul municipiului Bistrita construita n urma cu aproape 600 de ani,al carei turn nalt de 75 m vegheaza si astazi departarile.


11/15

Fig.5

La numai 500 m se afla o catedrala ortodoxa (figura 6.a ), n imediataapropiere a unui fragment din zidul de piatra care nconjura cetatea Bistrita.Alte fragmente destul de mari ale acestui zid se mai pastreaza n apropiereaparcului orasului, unde ncastreaza si un bastion de aparare Turnuldogarilor (figura 6.b ), refacut asa cum arata el n urma cu o jumatate demileniu.

Potentialul cultural al judetului este conferit de numarul mare de monumenteistorice si de patrimoniul cultural mobil, carora li se mai adauga si traditiilespecifice zonei. Lista monumentelor istorice cuprinde trei categorii:monumente, ansambluri, situri. n judetul Bistrita-Nasaud aceasta lista

cuprinde 530 de monumente istorice, incluznd:

monumente si situri arheologice;

monumente si ansambluri de arhitectura;

cladiri memoriale;

monumente de arta plastica si cu valoare memoriala;

zone istorice urbane si rurale.


12/15

Fig.6.aFig.6.b

n zonele montane ale judetului se poate practica alpinismul se pot organizadrumetii, la Piatra Fntnele se pot practica sporturi de iarna existnd aicipiste pentru schi, o instalatie pentru telescaun si o pista pentru bob, carensa, nu este functionala.

Datorita att unor peisaje de un pitoresc unic, ct si obiceiurilor si traditiilorcare nca si pastreaza ritualul de desfasurare, a nceput sa functioneze si sase dezvolte o retea de agroturism.

n judetul Bistrita-Nasaud exista cteva obiceiuri traditionale care au pastratpna astazi formele ample de desfasurare, n care vechile rituri se mbina cuacte ceremoniale si cu manifestari spectaculoase.

Dintre obiceiurile traditionale care se pastreaza vii si n zilele noastre,amintim:

Craii de la Mocod;

nstrutarea boului;

Sarbatoarea Snzienelor;

Cununa Grului;

Hzii.

Turistii care viziteaza judetul Bistrita-Nasaud pot alege locuri de cazare lahoteluri sau la vilele construite n statiuni. De exemplu, la Sngeorz-Baiexista doua hoteluri care totalizeaza o capacitate de cazare de 1.500 delocuri.

Un potential turistic urias l are si zona Tihuta unde se afla castelul ConteluiDracula si Hotelul Dracula, al carui pitoresc este ilustrat n figura 7. Arealul


13/15

raspndirii mitului Contelui Dracula cuprinde ntreg mapamondul, cunoscndo apreciere considerabila din partea turistilor straini de orice vrsta. Din acestmotiv, aceasta zona ar trebui exploatata pe masura valorii de unicat a acestuimit, prin investitii n amenajarea a tot ceea ce ar putea trezi fascinatiaturistilor romni si cu precadere, straini.

Hotelul Coroana de Aur din municipiul Bistrita, ilustrat n figura 8, oferaservicii la standarde ridicate, bucurndu-se astfel de un interes turisticdeosebit.

Fig.7 Fig.8

Situate n zone deosebit de pitoresti, cu un climat placut si cu un potential

turistic foarte ridicat, statiunile de pe cuprinsul judetului Piatra Fntnele,Colibita, Valea Blaznei, Valea Vinului, Fiad, Cormaia, constituie puncte deatractii turistice a caror exploatare si promovare optima poate sa trezeasca sisa creasca placerea de a le vizita att turistilor romni ct celor straini.

Statiunea Sngeorz-Bai prezinta si ea un potential turistic valoros, fiind ostatiune balneoclimaterica renumita att n tara ct si peste hotare pentruefectele curative ale apelor minerale de la izvoarele de aici.

Reteaua agentiilor de turism din judet cuprinde 20 de firme (SRL), 12 dintreele avndu-si sediul n municipiul Bistrita, 2 Sngeorz-Bai, 2 n Rodna si cteo agentie turistica n localitatile Nasaud, Rebrisoara, Ilva Mica.

Aspecte sociale, culturale si cai de comunicatie


14/15

Judetul Bistrita-Nasaud beneficiaza de elemente de simbol cultural cu valoarede unicat ce pot fi ntrebuintate si ele la sporirea potentialului turistic. Astfelde obiective cu ncarcare culturala deosebita si cu valoare turistica deopotrivasunt: Casa Memoriala George Cosbucdin comuna Cosbuc, Casele MemorialeLiviu Rebreanu din comuna Maieru si din satul Liviu Rebreanu si CasaMemoriala I. Pop Reteganul din comuna Petru Rares (Reteag). Printre alte

obiective culturale ale judetului pot fi amintite Muzeul Judetean, MuzeulGraniceresc Nasaud si Muzeul de sub Poarta. Ca organism abilitat n domeniulculturii trebuie mentionat Inspectoratul pentru Cultura cu sediul n municipiulBistrita, de unde si are sorgintea si ONG-Balada si Corul Apassionata. nfigura 9 este prezentata Casa de Cultura din municipiul Bistrita. Manifestarilecu caracter sociocultural desfasurate n municipiul Bistrita sunt: ZileleBistritei, Festivalul Marul de Aur si Festivalul Nunta Zamfirei, iar n localitateaNasaud: De Ispas la Nasaud.

Fig.9

Elemente de simbol si patrimoniu n context nationalsi international

Rezervatiile si monumentele naturale ale judetului Bistrita-Nasaud careconstituie elementele de simbol si patrimoniu n context national siinternational sunt Parcurile Nationale ale muntilor Rodnei si Calimani.


15/15

Din cele 530 de monumente, ansambluri si situri existente n judet, unele facparte din lista anexa la Legea 5/2000 ca fiind valori de patrimoniu cultural deinteres national (monumente istorice de valoare nationala exceptionala).Printre acestea se regasesc cladiri civile urbane: Casa Ion Zidaru, CasaArgintarului si Sirul Sugalete (vezi figura 10 ) din Bistrita, apoi ansambluriurbane cum este Ansamblul urban fortificat Bistrita, precum si unitati

administrativ-teritoriale cu concentrare foarte mare a patrimoniului construitcu valoare culturala de interes national, cum sunt: municipiul Bistrita, orasulBeclean, comunele Budacul de Jos, Cetate, Dumitra,Galatii Bistritei, Livezile,Mariselu, Milas, Sieu-Magherus, Sieu-Odorhei si Teaca.

Fig. 10.Complexul Sugalete

Patrimoniul cultural mobil este reprezentat de diferite bunuri cu o valoaredeosebita istorica sau documentara,etnografica, artistica sau tehnico-stiintifica. Cele mai mari valori sunt constituite din bunurile cu semnificatieistorica, documentara, artistica si etnografica care apartin n majoritatecultelor religioase din judet. Prin aceste valori se contureaza specificulnational al culturii, recunoscut pe plan international. Starea actuala a unorbunuri de patrimoniu impune n mod obligatoriu interventii de restaurare, nspecial asupra patrimoniului iconografic eclezial n care se regasesc valoriexceptionale reprezentate de icoane din sec. XVIII.

a Judetului Bistrita NASAUD

Documents

Transcript of a Judetului Bistrita NASAUD