a Hora Ltnirii Nicoldescu-Ploppor Craiova r prin diversitate - Florea Firan.pdf · care permite...

13
ACADEMIA ROMANA Institutul de $tiinle Socio-Umane ,,C.S. Nicoldescu-Ploppor" Craiova Unitate prin diversitate [,Iemorie culturala $ spiritualitate romaneasca: Personalitflti Si actiuni i,n suijinul il{arii llttiri Antologie alcituiti gi prefalati de Florea Firan tmlr scrisulY,Romdnesc qun-f,atia - q1fitura

Transcript of a Hora Ltnirii Nicoldescu-Ploppor Craiova r prin diversitate - Florea Firan.pdf · care permite...

ina Oprescu

a - Hora Ltnirii la Craiova, 1857

r Avram, Mihaela Birbieru

ilt{ioaale a Rominiei

L Ethrx?li gi spiritualitateHin spriiitrul Marii Unirinr - Craiova, Universitaria:

,201E

T'

ACADEMIA ROMANAInstitutul de $tiinle Socio-Umane

,,C.S. Nicoldescu-Ploppor" Craiova

Unitate prin diversitate

[,Iemorie culturala $ spiritualitate romaneasca:

Personalitflti Si actiuni i,n suijinul il{arii llttiri

Antologie alcituiti gi prefalati de Florea Firan

tmlr scrisulY,Romdnescqun-f,atia - q1fitura

R,,)u ('iueeana Si Florea Firan

CUPRINS

Prefaya,de Florea Firan .....................5

UNITAIE PRIN DIVERSITATE

Florea Firan: Unitate prin diaersitate.. ..................9

Gheorghe Piun: Unitate prin diaersitate. Cdteva considera/ii..12

Dumitru Radu Popescu:Alba lu|ia.......... ..........28

Radu Ciuceanu: Pagini intaarse... .....32

Emilian $tefi4n: Unitate tn diversitate ................................36

Adrian Cioroianu: Sd invdgdm sd citim harta: desprefarrnecul

;i, totodatd, dezavantaj ele Sudului euroPean............... 38

Andrei Codrescu: Unitate in diversitate ...........,...................45

Ioan Lascu: Unitate in diaersitate.

Cine se teme de a 7*a putere? ..............................49

Carmen Firan: intre idealisru;i absurd ...............54

Dumitru Radu Popa ; Le ctia M arii Uniri ............................. 58

George Banu: Confictul sau sinteza?.. ................62

Clt[lin Ghip: Diaersitate fenomenologicd ;i unitate ontologica.

Imperatioul egalitaTii de gen ........65

Adrian S ingeorzan :,,5 coala arde leand" in emigra{ie ..............69

338

Mihai Ene: Sclti\,i pentru o societate incluziad .....73

Oana Biluici: Ecltitate si c0smop0\itisrn.................................77

Radu Polizu: Lumea ca di,uersitate .............. ........81

Florentina Anghel: Unitate prin literaturd ;i artd ................. 86

Gabriela Rusu-Pisirin: Sfera consumului cultural - unitate

prin dirsersitate.......... .................89

Mircea Pospai: [Jnitate ;i diz.tersitate in contunitritile

eterogene.... ...............93

Emanuel D. Florescu : Apo logia diversitaTii interurnane ........99

Mariana Buciu: Dorul;i omenia .....104

Dan Ionescu Concepte in diacronie ...................L07

Constantin Zlrnescu: Diaersitate a culturii ;i spiritului....... 1 13

Lucian-Florin Rogneanu: Unitate ;i diaersitate prin artd ...116

DodoNigil:Sornostodoslatinos!................ ........118

Geo Constantinescu: Romdnia ;i Europa UnitA .................721

Ionuy-Adrian Pltulara: Spirit rorndnesc.... ........126

Rodica Pospai-Pivilan: Cartea, oector important ;i permanent

al unitayii spirituale ..................129

TaniaJilavu: Cdnd oamenii i;i uitd istoria .........137

$erban Centea: E pluribus unuln. [Jnitate $ dioersitate

laWoal Noah Harari.. .............742

Bogdan Emanuel Rndup fJnirea romdnilor, intre idealulnalional

;i dioersitatea actorilor..... .....748

MEMORIE CULTURA.L.\ SI S

PERSONALITATI $I ACTTi

Cezar Avram; Mihaela Birbin sprijinul Marii [in:

Laura Antoaneta Sava: Drelin contextul Marii Un:

Florin Nacu: Mornente mai t

Marii Uniri de la 1D

Narcisa Maria Mitu: Contri

Coroanei la realizsa

Gabriela Boangiu; Loredana-

Romhniei ;i costumul popular r,

Simona Lazd; Anca Ceaufer

colectia al comunitfi

Ileana Cioarec: Ctitoriile rdMihaela Dudu; A1exandru I

ai Unirii- martui

Emil-Dragog Dumitragcu; .

Act de voinla noyionair

Ramona Hogiu: infiptuireaunei societdti ........-.

Alexandrina-Daniela C iobo

M,irturii ar h ir.t i s ti c e pr i'"' i t tri

Imagini foto...........

73

77

81

;i artd ................. 86

i cultural - unitate

in comunit,iyile

t04

ii Si Eiritului.......Lt3dioersitate prin artd ...116

Unim ................. 1

important;i permanent

.................. .......129

v dtoersttatet

intre idealul nalional

89

2l26

L37

t

1A

748

339

MEMORIE CULTURALA $I SPIRITUALITATE ROMANEASCA:PERSONALTTAIT Er ACTTUNT iN SrnrJrNUL MARrr rrNrRr

CezxAvram; Mihaela Birbieru: Personalitdyi Si acliuni

in sprijinul Marii Uniri......... .................154

LauraAntoaneta Sava: Dreptul la Demnitate na/ionald

in contextul Marii Uniri......... ................769

Florin Nacu: Momente rnai puyin cunoscute din istoria pregdtirii

Marii Uniri de la 7 Decernbrie 1918.... ...179

Narcisa Maria Mitu: Contribuyia administratorilor Dorneniilor

Coroanei la realizarea Unirii din 1 9 1 8 ................... 193

Gabriela Boangiu; Loredana-Maria Ilin-Grozoir: Casa Regald a

Romdniei ;i costurnul pEular rorndnesc - sirnbol al Marii tlniri..2}4

Simona Lmil;Anca Ceaugescu: Spayiul de locuit in rnentalul

co lectio al comuni tdTilor preis torice ;i tradi1ionale.....277

Ileana Cioarec: Ctitoriile religioase ale boierilor Fili;ani ......229

Mihaela Dudu; Alexandru Mhdinescu: Eroii necunosculi

ai Unirii - mdrturii din taberele de prizonieri........24t

Emil-Dragog Dumitragcu; Alexandru Mihai: (Jnirea -' Act de ooinld nalionald... .......265

Ramona Hogiu: infipnirea unui ideal - mobilizarea

Alexandrina-Daniela Ciobotea-Gavrili; Lorena-Octavia Dina:

Mdrturii arhiwistice prir;ind Craio,ua in anii 1916-1918 .....297

Imagini foto........... ...,...320

MilNIIHHSITATH

TLOREA FIRAN

Prof. univ. dr.

UNITATE PRIN DIVERSITAIE

(-olocviile tematice anuale Scrisul Romdnesc ar ajuns ia edipaIl.-ra XIII-a. Au inceput prin dezbrterea unor teme de interes

istorico-literar ;i cultural-gtiingific care au rispuns unor nece-

sit51i in concordangl cu evolufla culturii ;i literaturii noastre si

a evenimentelor care s-au succedat in perioada de dupn 1989.

Tema din acest an este una cuprinzltoare si cu o profund[ sem-

nificagie - Unitate prin diversitate.+.Intr-un timp cind in multe pnrli ale lumii se manifestfl

mi;ciri separatiste 9i curente politice populiste, recursul la uni-tate prin diaersitate poate fi o abordare temeinicl gi necesar[, o

incercare de salvare a complexitilgii civllizaliei noastre.

Glob alizar ea, multiculturalismul si organismele internali -onale au devenit indezirabile pentru adeppi izolagionismului

gi destrlm[rii, sub pretextul salvirii specificitilii ori protejdriivalorilor nafionale. in esenl[, forla unei nafiuni stI tocmai inasimilarea diferenlelor.

in anul cind sirbitorim Centenarul Marii Uniri, cAnd

RomAnia celebreazd Centenarul existenlei sale ca stat, unitar gi

independent, Scrisul Rontdnesc propune ca temi a Colocviilorsale Unitate prin diaersitate,prilej de a discuta unitatea gi bog[fiaculturii romAne ca rezultat al diversitdlii valorilor sale etnice oridin afara granilelor care i-au dat vigoare gi prospefime, intregindpatrimoniul universal.

10

Desigur, conceptul unitate prin diaersitate are o conotafie

care permite divagalii 9i interpretiri diverse, raportul dintre cei

doi termeni poate deanolta analize care trebuie insl sd conduc[

la armonie 9i tolerant[. Unitate dar nu prin uniformitate, ci prin

diversitate.De fapt, acest concept inspirat din devizalatind',In oarietate

unitas,a premiatului Nobel Ernesto Teodoro Moneta, a fost

adoptat de Uniunea European[ la 4 mai 2000, iar semnificalia

este aceea c[ prin LJniunea European[ tofi europenii - prin

culturl, tradilii gi limbi diferite - pot fi impreun[, pot lucra

impreunl pentru menfinerea pncii 9i pentm prosperitate.

Avem motive s[ suslinem cu temei ci diversitatea etnicl

si religioasi std,labaza infhptuirii Marii Uniri, amintind c[ in

Rezolulia Unirii s-a inclus asigurarea drepturilor egale pentru

toli cetelenii, indiferent de etnie si religie, ceea ce insemna nu

numai o noutate pentru acea vreme, ci o adev[rat provocafe.

Unitatea const[ gi in diferenla accePtatd', cate meriti o altlanaliz6. atent[.

Rominia, a?ezat\.la rlscruce de imperii, a reugit si-gi p5s-

leze rn tricea culturali, unitatea limbii, tradiliile 9i spiritul

rominesc, chiar daci peste ea au trecut valuri puternice si ocu-

palii strline, tocmai prin toleranla pentru diversitate a celor ce

au triit de-a lungul timpului in teritoriul rominesc. Domnitorii

gi regii nogtri care au condus Romdnia in momente cruciale au

dat dovadd.de ingelepciune gi echilibru, de un sentiment patriotic

gi de solidaritate puternice.

S5rbltoarea Centenarului Marii Uniri este 9i sirbltoarea

diversit[1ii etnice si culturale a RomAniei, romdnii din gar[ 9i de

peste granite, unde se afi mai multi ca oricAnd, nu gi-au pierdut

sentimentul pariotic, al solidaritiEii gi toleranlei, contribuie cu

ce pot la edificarea unei Romdnii moderne 9i prospere.

11

Intelectualii, elitele rominegti s-au situat intotdeauna incentrul marilor evenimente din istoria noastri gi ne-ar trebuiun spafiu larg s[ consemn[m numele unor spirite care au luptat

pentru infhptuirea Marii Uniri.Tema propusi nu se cantoneazdin spaliul nalional rominesc,

ea are reverberagii gi in plan european sau intercontinental, mai

ales in America de Nord, in diaspora romineascl, de unde avem

colaboratori de marci, incf,.t interferenlele sunt inevitabile.Cu siguranll, diversitatea punctelor de vedere exprimate in

comuniclrile suslinute va insemna garanfia ;i temeiul alegerii

9i dezbaterii temei Unitate prin diversitate.

10

Desigur, conceptul unitate prin diaersitate are o conotafie

care permite divagalii 9i interpretiri diverse, raportul dintre cei

doi termeni poate deanolta analize care trebuie insl sd conduc[

la armonie 9i tolerant[. Unitate dar nu prin uniformitate, ci prin

diversitate.De fapt, acest concept inspirat din devizalatind',In oarietate

unitas,a premiatului Nobel Ernesto Teodoro Moneta, a fost

adoptat de Uniunea European[ la 4 mai 2000, iar semnificalia

este aceea c[ prin LJniunea European[ tofi europenii - prin

culturl, tradilii gi limbi diferite - pot fi impreun[, pot lucra

impreunl pentru menfinerea pncii 9i pentm prosperitate.

Avem motive s[ suslinem cu temei ci diversitatea etnicl

si religioasi std,labaza infhptuirii Marii Uniri, amintind c[ in

Rezolulia Unirii s-a inclus asigurarea drepturilor egale pentru

toli cetelenii, indiferent de etnie si religie, ceea ce insemna nu

numai o noutate pentru acea vreme, ci o adev[rat provocafe.

Unitatea const[ gi in diferenla accePtatd', cate meriti o altlanaliz6. atent[.

Rominia, a?ezat\.la rlscruce de imperii, a reugit si-gi p5s-

leze rn tricea culturali, unitatea limbii, tradiliile 9i spiritul

rominesc, chiar daci peste ea au trecut valuri puternice si ocu-

palii strline, tocmai prin toleranla pentru diversitate a celor ce

au triit de-a lungul timpului in teritoriul rominesc. Domnitorii

gi regii nogtri care au condus Romdnia in momente cruciale au

dat dovadd.de ingelepciune gi echilibru, de un sentiment patriotic

gi de solidaritate puternice.

S5rbltoarea Centenarului Marii Uniri este 9i sirbltoarea

diversit[1ii etnice si culturale a RomAniei, romdnii din gar[ 9i de

peste granite, unde se afi mai multi ca oricAnd, nu gi-au pierdut

sentimentul pariotic, al solidaritiEii gi toleranlei, contribuie cu

ce pot la edificarea unei Romdnii moderne 9i prospere.

11

Intelectualii, elitele rominegti s-au situat intotdeauna incentrul marilor evenimente din istoria noastri gi ne-ar trebuiun spafiu larg s[ consemn[m numele unor spirite care au luptat

pentru infhptuirea Marii Uniri.Tema propusi nu se cantoneazdin spaliul nalional rominesc,

ea are reverberagii gi in plan european sau intercontinental, mai

ales in America de Nord, in diaspora romineascl, de unde avem

colaboratori de marci, incf,.t interferenlele sunt inevitabile.Cu siguranll, diversitatea punctelor de vedere exprimate in

comuniclrile suslinute va insemna garanfia ;i temeiul alegerii

9i dezbaterii temei Unitate prin diversitate.

13

GHEORGHE PAUN

Academician

UNITATE PRIN DIVERSITATECiteva consideratii

1. Subiect vast, pentru conferinle intregi, pentru ci4i de

mare intindere. Subiect de multl vreme mereu urgent,la noi

qi deopotrivi prin lume - cu precldere in Europa.La ptimavedere, ba chiar gi la a doua, un subiect contradictoriu, oximo-

ronic-parad oxalr,,rezolvat" ins[ prin evidenta plasare a celor doi

termeni pe paliere diferite, de tip parte-intreg, sistem-subsis-

tem. in termenii precigi ai anunfului temei Colocviilor Scrisul

Romdnesc2018, din numirul pe iulie alrevistei, contextul este

clar: Centenarul Marii Uniri, deci unitatea statalS,,,unitatea si

bognlia culturii rom6.ne ca rczultat al diversitllii valorilor sale

etnice ori din afara granilelor care i-au dat vigoare 9i prospe-

1ime". De subliniat adlugarea la/lirngd,,unitate" a parametrului

,,bogi1ie" (a culturii romdne), sugerdnd libertatea de a extinde

tema. De fapt, o consecin![ mai directl a diversit[1ii este efici-

en!a, bogLlia deci, nu unitatea propriu-zisd-iat asta at trebui

sI aibl o relevanlfl chiar mai mare, mai ales Ia nivel global,

supra-nafional cel pulin (este alarmant-paradoxal c[ nu se

inlelege acest lucru la nivelul ,,globalizatorilor", al,,planifica-

torilor" structurilor supra-statale, multinalionale).in plus, disculiile din aceastfl zon[ sunt pdndite de multe

capcane, cea mai rlspAnditi fiind pa*izanat.l,, opiniile preconce-

pute, eventual induse, alterate de sentimente, de conservatorism

gi snobism deopotrivi.

Parugrafele dinainte ar trebui si expiice precaulia din subti-tlu, anunlind lipsa de pretenlii ;i de structuri a intervenliei de

fag1. Posibile subiecte de dezbitut, unele pirind poate,,adusela temil'; de asemenea, referinle, citate de sprijin pentru dez*voltiri ulterioare.

2.Intruin subiect preluind din prezentarea din numirul peiulie a temei sugestia conflictului dintre globalizare 9i localizare(voi reveni la formularea din revist[). Conflict vechi, amplu, vizibilpeste tot in lume, cu mari diferenge in spafiu, dar mereu amplifi-cindu-se in timp (aparent, cu evolulia in favoarea globalismului).

Mai intii, un mare paradox care ar trebui s[ ne dea de gindit:cu fiecare an ce trece, omenirea devine tot mai ecologicd, in sensul

grijii pentru diversitatea lumii animale gi vegetale. Se numLrlgi enumer[ speciile dispS.rute, se inventariazi, cele pe cale dedisparilie, indivizii acestora sunt monitorizagi,adunali in spaliiprotejate, ajutafi si procreeze. Omenirea se lamenteazd. ori de

cdte ori o specie se stinge, de la baobabi la insecte, omenirea se

bucurd. atunci cAnd prin pdduri mai pulin umblate se descoperio sopArli. necunoscuti pini atunci.

Lucrurile stau exact invers la nivelul omenirii inse;i! Dispargranile, dispar obiceiuri, dispar limbi (prognozele sunt alarmantela acest punct), dispar naliuni gi nalionalitl1i, Europa se meti-seazd - asta, in fala ochilor nogtri, nu la nivelul presupuselorscenarii, ad-hoc geo-politice sau ca parte a ipoteticelor planuride o mie de ani, de doui mii de ani... Satul global este demulto realitate (totul este acum ,,1a distanga unui zbor cu avionul,la distanla unui click de mouse"); prin 7967, c6.nd punea incirculalie aceasti sintagm[, Marshall Mcluhan venea 9i cu unslogan spectaculos:,,Timpul s-a sfhrgit, spagiul a dispirut, bineagi venit in Satul Global!" (Globalizarea terorismului pirea la

13

GHEORGHE PAUN

Academician

UNITATE PRIN DIVERSITATECiteva consideratii

1. Subiect vast, pentru conferinle intregi, pentru ci4i de

mare intindere. Subiect de multl vreme mereu urgent,la noi

qi deopotrivi prin lume - cu precldere in Europa.La ptimavedere, ba chiar gi la a doua, un subiect contradictoriu, oximo-

ronic-parad oxalr,,rezolvat" ins[ prin evidenta plasare a celor doi

termeni pe paliere diferite, de tip parte-intreg, sistem-subsis-

tem. in termenii precigi ai anunfului temei Colocviilor Scrisul

Romdnesc2018, din numirul pe iulie alrevistei, contextul este

clar: Centenarul Marii Uniri, deci unitatea statalS,,,unitatea si

bognlia culturii rom6.ne ca rczultat al diversitllii valorilor sale

etnice ori din afara granilelor care i-au dat vigoare 9i prospe-

1ime". De subliniat adlugarea la/lirngd,,unitate" a parametrului

,,bogi1ie" (a culturii romdne), sugerdnd libertatea de a extinde

tema. De fapt, o consecin![ mai directl a diversit[1ii este efici-

en!a, bogLlia deci, nu unitatea propriu-zisd-iat asta at trebui

sI aibl o relevanlfl chiar mai mare, mai ales Ia nivel global,

supra-nafional cel pulin (este alarmant-paradoxal c[ nu se

inlelege acest lucru la nivelul ,,globalizatorilor", al,,planifica-

torilor" structurilor supra-statale, multinalionale).in plus, disculiile din aceastfl zon[ sunt pdndite de multe

capcane, cea mai rlspAnditi fiind pa*izanat.l,, opiniile preconce-

pute, eventual induse, alterate de sentimente, de conservatorism

gi snobism deopotrivi.

Parugrafele dinainte ar trebui si expiice precaulia din subti-tlu, anunlind lipsa de pretenlii ;i de structuri a intervenliei de

fag1. Posibile subiecte de dezbitut, unele pirind poate,,adusela temil'; de asemenea, referinle, citate de sprijin pentru dez*voltiri ulterioare.

2.Intruin subiect preluind din prezentarea din numirul peiulie a temei sugestia conflictului dintre globalizare 9i localizare(voi reveni la formularea din revist[). Conflict vechi, amplu, vizibilpeste tot in lume, cu mari diferenge in spafiu, dar mereu amplifi-cindu-se in timp (aparent, cu evolulia in favoarea globalismului).

Mai intii, un mare paradox care ar trebui s[ ne dea de gindit:cu fiecare an ce trece, omenirea devine tot mai ecologicd, in sensul

grijii pentru diversitatea lumii animale gi vegetale. Se numLrlgi enumer[ speciile dispS.rute, se inventariazi, cele pe cale dedisparilie, indivizii acestora sunt monitorizagi,adunali in spaliiprotejate, ajutafi si procreeze. Omenirea se lamenteazd. ori de

cdte ori o specie se stinge, de la baobabi la insecte, omenirea se

bucurd. atunci cAnd prin pdduri mai pulin umblate se descoperio sopArli. necunoscuti pini atunci.

Lucrurile stau exact invers la nivelul omenirii inse;i! Dispargranile, dispar obiceiuri, dispar limbi (prognozele sunt alarmantela acest punct), dispar naliuni gi nalionalitl1i, Europa se meti-seazd - asta, in fala ochilor nogtri, nu la nivelul presupuselorscenarii, ad-hoc geo-politice sau ca parte a ipoteticelor planuride o mie de ani, de doui mii de ani... Satul global este demulto realitate (totul este acum ,,1a distanga unui zbor cu avionul,la distanla unui click de mouse"); prin 7967, c6.nd punea incirculalie aceasti sintagm[, Marshall Mcluhan venea 9i cu unslogan spectaculos:,,Timpul s-a sfhrgit, spagiul a dispirut, bineagi venit in Satul Global!" (Globalizarea terorismului pirea la

t4

inceput c[ incetinegte procesul de gtergere a granilelor, dar ne-am

acomodat repede 9i cu acest fenomen, devenit parci inevitabil')

Mi intreb, retoric gi {hr[ speran![, daci nu s-ar putea porni

o campanie de eco-homo-logie, de extindere la oameni-naliuni

a eco-logiei tradifonale. Definifa de dicfonar a ecologiei face

aparent nenecesarl inventarea unui nou termen -,,$tiinl[ care

se ocupi de studiul relagiilor dintre organisme 9i ambianga 1or,1a

nivel de individ, populalie spu comunitate" - dar definilia ecolo-

gistului restringe imediat (nu, nu era vorba despre populalii de

persoane!): ,,Adept al ecologiei, persoanS. care apiltd mediul am-

biant". Este apirat mediul ambiant omului-ecologist, nu omul" '

3. Ci omul - cel pu;in declarativ,la nivelul politicii globale

(iarl) gi a1,,oengismu1ui"- are grijn de speciile,,din mediul ambiant"

este tot mai vizibil. Adesea, 9i eficient.Istoria este ins[, parci prin

contrast, darnici in exemple de civilizagii dispirute, unele chiar

distruse de,,civihzagii" contemporane 1or, vecine sau mai depirtate'

Din motive economice cel mai adesea, dar 9i religioase uneori,

politico-ideologice chiar. De-ar fi doar exemplul mayagiioq inca-

gilor gi azteclor,gi tot ar trebui si ne cutremurim - acestea fiind

cazrxi,,reuqite", pentru ce incerclri sistematice de anihilare a unor

popoare, a unor categorii de populagie,aunor nalionalitIli, au mai

fost - iar, pentru toate acestea, omenirea ar trebui s[ se rugineze

si s[ se cutremure deopotrivl. Holocaust, masacre in masi, golug,

deportlri, revolufi indreptate impotriva unor clase sociale...

IarIgi retoric gi ftrX speranfe: nu credefl cd, globalizarea are

ceva de a face cu toate acestea, la un nivel mult mai general,

mai insidios, cu violenla mult sublimat[, dar cu efecte similare,

eliminarea diferenqelor, nivelarea? Meriti mlcar si ne gdndim

la asa ceva, adlugdnd insi inc[ o notl pesimisti, de altd' naturl:

nu cumva procesul este inevitabil-ireversibil?

75

4. Explic pufin intrebarea ultiml, reformulind-o: nu cumva

civilizagiaumani ?mbitrAneste * ;i nu are cum s[ imbltrdneasc[altfel?Las filosofii sI vorbeascl - gi sunt mulgi cei care au fhcut-o,

care ne-au avertizat deja ci,,lumea este bolnavil'. Amintesc doar c[(uneori chiar filosofii s-au ocupat de asta,intr-o anume misuri au

pus umlrul,si oamenii de ;tiin1I...) ,,l-am omor6.t"pe Dumnezeu

de mai multe ori,l-am scos din noi ;i din viafa noastr[, cu motive

care duc pdn[ in,,mlagtinile ralionaliste ale Renagterii" (VintihHoria), dacl nu si mai departe, animalul din noi este tot mai

promovat, ne-am inchinat banului, lui,,a avea"in dauna lui,,a fi",la vremea din urml nu mai este clar dacl maginile sunt arxilia-rele noastre sau noi suntem auxiliarele 1or, suntem dependenli de

ecrane (nu mai adaug ci, nu neapirat intenfionat - dar gi astfel -,acestea modificl deopotriv[ creierul si mintea, fidologSasi raliunea,

manipuleazS.,,,stricf' sapiens-ul din om), am ajuns si numS.rim

obsesiv,,like" -urile, captivi in a9a-num itele b u I e fa c e b o o k etc. etc.

Extind la maximum speculalia: legea a doua a termodina-micii (empiric, aparent banal: c[ldura trece totdeauna de la uncorp mai cald la unul mai fece, cu adlugirea, ceva mai nebanali,c5. trecerea nu se poate face niciodat[ invers) are drept conse-

cinfI... moartea termici a universului, prin uniformizare. O altlformulare: universul tinde spre o stare de entropie maximi. (Nutofl fizicienii sunt de acord cu formulirile ;i cu interpretarea, dar

aici mi opresc la opinia majoritari.) Se aplic[ oare ,,legitatea"aceasta gi civilizagiilor, in particular (ca si nu exclud posibilelecivilizagii extra- sau intra-terestre, din componente paralele ale

multiversurilor eventual), omenirii din etapa de fag[?

5. Poate nu, pentru cd omul estefin/d anti-entropicd!Yiagains isi es te anti- entropici, intro duce structuri, ot ganizar e, decieterogeneitate. $tefan Lupagcu identifici o confruntare gigantici

t4

inceput c[ incetinegte procesul de gtergere a granilelor, dar ne-am

acomodat repede 9i cu acest fenomen, devenit parci inevitabil')

Mi intreb, retoric gi {hr[ speran![, daci nu s-ar putea porni

o campanie de eco-homo-logie, de extindere la oameni-naliuni

a eco-logiei tradifonale. Definifa de dicfonar a ecologiei face

aparent nenecesarl inventarea unui nou termen -,,$tiinl[ care

se ocupi de studiul relagiilor dintre organisme 9i ambianga 1or,1a

nivel de individ, populalie spu comunitate" - dar definilia ecolo-

gistului restringe imediat (nu, nu era vorba despre populalii de

persoane!): ,,Adept al ecologiei, persoanS. care apiltd mediul am-

biant". Este apirat mediul ambiant omului-ecologist, nu omul" '

3. Ci omul - cel pu;in declarativ,la nivelul politicii globale

(iarl) gi a1,,oengismu1ui"- are grijn de speciile,,din mediul ambiant"

este tot mai vizibil. Adesea, 9i eficient.Istoria este ins[, parci prin

contrast, darnici in exemple de civilizagii dispirute, unele chiar

distruse de,,civihzagii" contemporane 1or, vecine sau mai depirtate'

Din motive economice cel mai adesea, dar 9i religioase uneori,

politico-ideologice chiar. De-ar fi doar exemplul mayagiioq inca-

gilor gi azteclor,gi tot ar trebui si ne cutremurim - acestea fiind

cazrxi,,reuqite", pentru ce incerclri sistematice de anihilare a unor

popoare, a unor categorii de populagie,aunor nalionalitIli, au mai

fost - iar, pentru toate acestea, omenirea ar trebui s[ se rugineze

si s[ se cutremure deopotrivl. Holocaust, masacre in masi, golug,

deportlri, revolufi indreptate impotriva unor clase sociale...

IarIgi retoric gi ftrX speranfe: nu credefl cd, globalizarea are

ceva de a face cu toate acestea, la un nivel mult mai general,

mai insidios, cu violenla mult sublimat[, dar cu efecte similare,

eliminarea diferenqelor, nivelarea? Meriti mlcar si ne gdndim

la asa ceva, adlugdnd insi inc[ o notl pesimisti, de altd' naturl:

nu cumva procesul este inevitabil-ireversibil?

75

4. Explic pufin intrebarea ultiml, reformulind-o: nu cumva

civilizagiaumani ?mbitrAneste * ;i nu are cum s[ imbltrdneasc[altfel?Las filosofii sI vorbeascl - gi sunt mulgi cei care au fhcut-o,

care ne-au avertizat deja ci,,lumea este bolnavil'. Amintesc doar c[(uneori chiar filosofii s-au ocupat de asta,intr-o anume misuri au

pus umlrul,si oamenii de ;tiin1I...) ,,l-am omor6.t"pe Dumnezeu

de mai multe ori,l-am scos din noi ;i din viafa noastr[, cu motive

care duc pdn[ in,,mlagtinile ralionaliste ale Renagterii" (VintihHoria), dacl nu si mai departe, animalul din noi este tot mai

promovat, ne-am inchinat banului, lui,,a avea"in dauna lui,,a fi",la vremea din urml nu mai este clar dacl maginile sunt arxilia-rele noastre sau noi suntem auxiliarele 1or, suntem dependenli de

ecrane (nu mai adaug ci, nu neapirat intenfionat - dar gi astfel -,acestea modificl deopotriv[ creierul si mintea, fidologSasi raliunea,

manipuleazS.,,,stricf' sapiens-ul din om), am ajuns si numS.rim

obsesiv,,like" -urile, captivi in a9a-num itele b u I e fa c e b o o k etc. etc.

Extind la maximum speculalia: legea a doua a termodina-micii (empiric, aparent banal: c[ldura trece totdeauna de la uncorp mai cald la unul mai fece, cu adlugirea, ceva mai nebanali,c5. trecerea nu se poate face niciodat[ invers) are drept conse-

cinfI... moartea termici a universului, prin uniformizare. O altlformulare: universul tinde spre o stare de entropie maximi. (Nutofl fizicienii sunt de acord cu formulirile ;i cu interpretarea, dar

aici mi opresc la opinia majoritari.) Se aplic[ oare ,,legitatea"aceasta gi civilizagiilor, in particular (ca si nu exclud posibilelecivilizagii extra- sau intra-terestre, din componente paralele ale

multiversurilor eventual), omenirii din etapa de fag[?

5. Poate nu, pentru cd omul estefin/d anti-entropicd!Yiagains isi es te anti- entropici, intro duce structuri, ot ganizar e, decieterogeneitate. $tefan Lupagcu identifici o confruntare gigantici

76

de acest gen, de la nivelul cosmic-cosmogonic pdnilla nivelul

atomic, intre forgele distructiv-entropice 9i cele constructiv-ra-

flonale (,,ragional" aici antropomorfrzeazd.r poate trimite gi la un

Creator-Dumfiezertrdar este mai general,;ine de Lege, de nous-rtl

din filosofia greacd,de ,,gramatica lumii"). Citez din Solomon

Marcus, Pa radigme uniaersale (Paralela 45,Pitegti,2077, pag. 637):

,,IJn sistem, fie el atomic, biologic, psihic sau social, nu se Poatemenline fhri coexistenfa unor forfe de atracfie 9i a unor fo4e de

repulsie intre elemente sau subsisteme ale sale. (...) O fo4[ nu

se poate exefsa decdt contra unei alte for1e, care-i reitstdruna

cigtigdnd ceea ce cealalt[ pierde. (...) Aici intervine o alt[ diho-

tomie fundamental5 pentru Lupasco, aceea dintre ornogenizare

gi eterogenizare, c tendinle antagoniste. Dincolo de varietatea

posibiln a for1e1or, conflictele dintre ele sunt totdeauna conflicte

intre forle omogenizante g\forfe eterogenizante. .Picidevine evidenti

legltura teoriei lui Lupasco cu conceptul de entropie (...); in timp

ce tendinla de omogenizare este o tendingi a macro-frzicului,

inscrisi in cel de-al doilea principiu al termodinamicii, tendinla

de eterogenizare este apanajul sistemelor vii gi corespunde des-

cregterilor locale de entropie pe care acestea le provoaci."

Mai viu inseamn[, agadaqmai eterogen - iar asta ^r

trebui

si se aplice gi organismelor sociale, nu numai celor biologice. '.Mai reiau citeva citate din masiva carte

^ lui Solomon

Marcus, de daLtz aceasta legate de lucrarea Entropy, a nert) zt:orld

z,iezts,deJeremy Rifkin gi Ted Howard (The Wiking Press, New

York, 1980). Scot din context, dar frazele (S. Marcus, op. cit., pag

534) sunt extrem de semnificative pentru discuqia de fal[: ,,Cu

fiecare eveniment, o anumiti cantitate de energie se degtadeazd',

nemaiputAnd fi recuperatn. (...) Cu fiecare schimbare calitativi

[chiar daci aparent anti-entropici], se produce o micsorare a

energiei disponibile, deci utilizabile, energie frrd' de care nu se

t7

poate imagina supravieguirea omenirii. (...) Progresul [nu cumva

e 9i acesta un cuvint cu inlelesul pervertit? - fl.n., Gh. P.] n-arfi deci decit grlbirea procesului entropic, cregterea dezordiniiin lume." Precaut, Marcus adaugi: ,,Desigur, nu este aici decdt

o fagd, a lucrurilor."Mi opresc, trimit cititorul, pentru dezvoltdriale disculiei, toate incitante,la paginile din Paradigme uniaersale,

subliniez doar subtilitatea-generalitatea-complexitatea chesti-

unii - 9i faptul cd, fiz\caltermodinamica ,,explicl gi justificl", pe

o asemenea cale, multe dintre releie lumii...

6. Rele zic gi accentuez. Nu gtim gi probabil nu vom gti

niciodatl (magina timpului este un vis frumos al literaturiiSF...) ce am pierdut distrugind civilizagiile precolumbiene.Culturi, medicinl, alte gtiinle? $tim insi cdt de mult a ci;tigatomenirea nereugind s[ anihileze cwilizagiile orientale, pe cea

chinezd 9i indian[ in primul rind, sau civilizagiile africane.Presiuni asupra 1or au fost destule, dar, puternice prin religie,filosofie (confucianismul este un foarte bun exemplu), demo-grafie, tradifli, au rezistat. E adevirat, nici diferenlele dintrelocalnici ;i invadatori nu au fost atat de mari ca intre azteci gi

conchistadori. Nu vreau si speculez gi mai mult, aducdnd vorba

despre civrlizayllle vechi, ,dizolvate" in civilizalii ulterioare, dar

nu pot si nu mI duc cu gindul spre daci, traci, ge!i, indo-euro-penii de laTdrtdria sau de la Cucuteni,la cei de la Hamangia.Culturl, medicini, alte gtiinle, religie?... ce mult ne-ar folosi,mlcar la nivel spiritual, s[ le gtim!...

Iar dacl de obicei vorbim despre unitate si/prin diversitate

la modul sincron, spalial-geografic, ce-ar fi s-o facem gi la moduldiacron, istoric-temporal? Continuitatea nu este tot un fel de

unitate? (in cazul poporului romAn, este cel pufin o puterniclpremisl a unit[gii.)

76

de acest gen, de la nivelul cosmic-cosmogonic pdnilla nivelul

atomic, intre forgele distructiv-entropice 9i cele constructiv-ra-

flonale (,,ragional" aici antropomorfrzeazd.r poate trimite gi la un

Creator-Dumfiezertrdar este mai general,;ine de Lege, de nous-rtl

din filosofia greacd,de ,,gramatica lumii"). Citez din Solomon

Marcus, Pa radigme uniaersale (Paralela 45,Pitegti,2077, pag. 637):

,,IJn sistem, fie el atomic, biologic, psihic sau social, nu se Poatemenline fhri coexistenfa unor forfe de atracfie 9i a unor fo4e de

repulsie intre elemente sau subsisteme ale sale. (...) O fo4[ nu

se poate exefsa decdt contra unei alte for1e, care-i reitstdruna

cigtigdnd ceea ce cealalt[ pierde. (...) Aici intervine o alt[ diho-

tomie fundamental5 pentru Lupasco, aceea dintre ornogenizare

gi eterogenizare, c tendinle antagoniste. Dincolo de varietatea

posibiln a for1e1or, conflictele dintre ele sunt totdeauna conflicte

intre forle omogenizante g\forfe eterogenizante. .Picidevine evidenti

legltura teoriei lui Lupasco cu conceptul de entropie (...); in timp

ce tendinla de omogenizare este o tendingi a macro-frzicului,

inscrisi in cel de-al doilea principiu al termodinamicii, tendinla

de eterogenizare este apanajul sistemelor vii gi corespunde des-

cregterilor locale de entropie pe care acestea le provoaci."

Mai viu inseamn[, agadaqmai eterogen - iar asta ^r

trebui

si se aplice gi organismelor sociale, nu numai celor biologice. '.Mai reiau citeva citate din masiva carte

^ lui Solomon

Marcus, de daLtz aceasta legate de lucrarea Entropy, a nert) zt:orld

z,iezts,deJeremy Rifkin gi Ted Howard (The Wiking Press, New

York, 1980). Scot din context, dar frazele (S. Marcus, op. cit., pag

534) sunt extrem de semnificative pentru discuqia de fal[: ,,Cu

fiecare eveniment, o anumiti cantitate de energie se degtadeazd',

nemaiputAnd fi recuperatn. (...) Cu fiecare schimbare calitativi

[chiar daci aparent anti-entropici], se produce o micsorare a

energiei disponibile, deci utilizabile, energie frrd' de care nu se

t7

poate imagina supravieguirea omenirii. (...) Progresul [nu cumva

e 9i acesta un cuvint cu inlelesul pervertit? - fl.n., Gh. P.] n-arfi deci decit grlbirea procesului entropic, cregterea dezordiniiin lume." Precaut, Marcus adaugi: ,,Desigur, nu este aici decdt

o fagd, a lucrurilor."Mi opresc, trimit cititorul, pentru dezvoltdriale disculiei, toate incitante,la paginile din Paradigme uniaersale,

subliniez doar subtilitatea-generalitatea-complexitatea chesti-

unii - 9i faptul cd, fiz\caltermodinamica ,,explicl gi justificl", pe

o asemenea cale, multe dintre releie lumii...

6. Rele zic gi accentuez. Nu gtim gi probabil nu vom gti

niciodatl (magina timpului este un vis frumos al literaturiiSF...) ce am pierdut distrugind civilizagiile precolumbiene.Culturi, medicinl, alte gtiinle? $tim insi cdt de mult a ci;tigatomenirea nereugind s[ anihileze cwilizagiile orientale, pe cea

chinezd 9i indian[ in primul rind, sau civilizagiile africane.Presiuni asupra 1or au fost destule, dar, puternice prin religie,filosofie (confucianismul este un foarte bun exemplu), demo-grafie, tradifli, au rezistat. E adevirat, nici diferenlele dintrelocalnici ;i invadatori nu au fost atat de mari ca intre azteci gi

conchistadori. Nu vreau si speculez gi mai mult, aducdnd vorba

despre civrlizayllle vechi, ,dizolvate" in civilizalii ulterioare, dar

nu pot si nu mI duc cu gindul spre daci, traci, ge!i, indo-euro-penii de laTdrtdria sau de la Cucuteni,la cei de la Hamangia.Culturl, medicini, alte gtiinle, religie?... ce mult ne-ar folosi,mlcar la nivel spiritual, s[ le gtim!...

Iar dacl de obicei vorbim despre unitate si/prin diversitate

la modul sincron, spalial-geografic, ce-ar fi s-o facem gi la moduldiacron, istoric-temporal? Continuitatea nu este tot un fel de

unitate? (in cazul poporului romAn, este cel pufin o puterniclpremisl a unit[gii.)