a Hora Ltnirii Nicoldescu-Ploppor Craiova r prin diversitate - Florea Firan.pdfآ  care permite...

download a Hora Ltnirii Nicoldescu-Ploppor Craiova r prin diversitate - Florea Firan.pdfآ  care permite divagalii

of 13

  • date post

    14-Sep-2019
  • Category

    Documents

  • view

    0
  • download

    0

Embed Size (px)

Transcript of a Hora Ltnirii Nicoldescu-Ploppor Craiova r prin diversitate - Florea Firan.pdfآ  care permite...

  • ina Oprescu

    a - Hora Ltnirii la Craiova, 1857

    r Avram, Mihaela Birbieru

    ilt{ioaale a Rominiei L Ethrx?li gi spiritualitate Hin spriiitrul Marii Uniri nr - Craiova, Universitaria: ,201E

    T'

    ACADEMIA ROMANA Institutul de $tiinle Socio-Umane

    ,,C.S. Nicoldescu-Ploppor" Craiova

    Unitate prin diversitate [,Iemorie culturala $ spiritualitate romaneasca:

    Personalitflti Si actiuni i,n suijinul il{arii llttiri

    Antologie alcituiti gi prefalati de Florea Firan

    tmlr scrisulY,Romdnescqun-f,atia - q1fitura

  • R,,)u ('iueeana Si Florea Firan

    CUPRINS

    Prefaya,de Florea Firan .....................5

    UNITAIE PRIN DIVERSITATE

    Florea Firan: Unitate prin diaersitate.. ..................9 Gheorghe Piun: Unitate prin diaersitate. Cdteva considera/ii..12

    Dumitru Radu Popescu:Alba lu|ia.......... ..........28 Radu Ciuceanu: Pagini intaarse... .....32 Emilian $tefi4n: Unitate tn diversitate ................................36

    Adrian Cioroianu: Sd invdgdm sd citim harta: desprefarrnecul

    ;i, totodatd, dezavantaj ele Sudului euroPean............... 38

    Andrei Codrescu: Unitate in diversitate ...........,...................45

    Ioan Lascu: Unitate in diaersitate.

    Cine se teme de a 7*a putere? ..............................49

    Carmen Firan: intre idealisru;i absurd ...............54 Dumitru Radu Popa ; Le ctia M arii Uniri ............................. 58

    George Banu: Confictul sau sinteza?.. ................62 Clt[lin Ghip: Diaersitate fenomenologicd ;i unitate ontologica.

    Imperatioul egalitaTii de gen ........65 Adrian S ingeorzan :,,5 coala arde leand" in emigra{ie ..............69

  • 338

    Mihai Ene: Sclti\,i pentru o societate incluziad .....73 Oana Biluici: Ecltitate si c0smop0\itisrn.................................77

    Radu Polizu: Lumea ca di,uersitate .............. ........81 Florentina Anghel: Unitate prin literaturd ;i artd ................. 86

    Gabriela Rusu-Pisirin: Sfera consumului cultural - unitate prin dirsersitate.......... .................89

    Mircea Pospai: [Jnitate ;i diz.tersitate in contunitritile eterogene.... ...............93

    Emanuel D. Florescu : Apo logia diversitaTii interurnane ........99

    Mariana Buciu: Dorul;i omenia .....104 Dan Ionescu Concepte in diacronie ...................L07 Constantin Zlrnescu: Diaersitate a culturii ;i spiritului....... 1 13

    Lucian-Florin Rogneanu: Unitate ;i diaersitate prin artd ...116

    DodoNigil:Sornostodoslatinos!................ ........118 Geo Constantinescu: Romdnia ;i Europa UnitA .................721

    Ionuy-Adrian Pltulara: Spirit rorndnesc.... ........126 Rodica Pospai-Pivilan: Cartea, oector important ;i permanent

    al unitayii spirituale ..................129 TaniaJilavu: Cdnd oamenii i;i uitd istoria .........137 $erban Centea: E pluribus unuln. [Jnitate $ dioersitate

    laWoal Noah Harari.. .............742 Bogdan Emanuel Rndup fJnirea romdnilor, intre idealulnalional

    ;i dioersitatea actorilor..... .....748

    MEMORIE CULTURA.L.\ SI S PERSONALITATI $I ACTTi

    Cezar Avram; Mihaela Birb in sprijinul Marii [in:

    Laura Antoaneta Sava: Drel in contextul Marii Un:

    Florin Nacu: Mornente mai t

    Marii Uniri de la 1D

    Narcisa Maria Mitu: Contri Coroanei la realizsa

    Gabriela Boangiu; Loredana-

    Romhniei ;i costumul popular r,

    Simona Lazd; Anca Ceaufer

    colectia al comunitfi

    Ileana Cioarec: Ctitoriile rd Mihaela Dudu; A1exandru I

    ai Unirii- martui

    Emil-Dragog Dumitragcu; .

    Act de voinla noyionair

    Ramona Hogiu: infiptuirea unei societdti ........-.

    Alexandrina-Daniela C iobo

    M,irturii ar h ir.t i s ti c e pr i'"' i t tri

    Imagini foto...........

  • 73

    77

    81

    ;i artd ................. 86

    i cultural - unitate

    in comunit,iyile

    t04

    ii Si Eiritului.......Lt3 dioersitate prin artd ...116

    Unim ................. 1

    important;i permanent

    .................. .......129

    v dtoersttatet

    intre idealul nalional

    89

    2l 26

    L37

    t

    1A

    748

    339

    MEMORIE CULTURALA $I SPIRITUALITATE ROMANEASCA: PERSONALTTAIT Er ACTTUNT iN SrnrJrNUL MARrr rrNrRr

    CezxAvram; Mihaela Birbieru: Personalitdyi Si acliuni in sprijinul Marii Uniri......... .................154

    LauraAntoaneta Sava: Dreptul la Demnitate na/ionald

    in contextul Marii Uniri......... ................769 Florin Nacu: Momente rnai puyin cunoscute din istoria pregdtirii

    Marii Uniri de la 7 Decernbrie 1918.... ...179 Narcisa Maria Mitu: Contribuyia administratorilor Dorneniilor

    Coroanei la realizarea Unirii din 1 9 1 8 ................... 193

    Gabriela Boangiu; Loredana-Maria Ilin-Grozoir: Casa Regald a Romdniei ;i costurnul pEular rorndnesc - sirnbol al Marii tlniri..2}4

    Simona Lmil;Anca Ceaugescu: Spayiul de locuit in rnentalul co lectio al comuni tdTilor preis torice ;i tradi1ionale.....277

    Ileana Cioarec: Ctitoriile religioase ale boierilor Fili;ani ......229

    Mihaela Dudu; Alexandru Mhdinescu: Eroii necunosculi ai Unirii - mdrturii din taberele de prizonieri........24t

    Emil-Dragog Dumitragcu; Alexandru Mihai: (Jnirea - ' Act de ooinld nalionald... .......265

    Ramona Hogiu: infipnirea unui ideal - mobilizarea

    Alexandrina-Daniela Ciobotea-Gavrili; Lorena-Octavia Dina:

    Mdrturii arhiwistice prir;ind Craio,ua in anii 1916-1918 .....297

    Imagini foto........... ...,...320

  • MilNIIHHSITATH

    TLOREA FIRAN

    Prof. univ. dr.

    UNITATE PRIN DIVERSITAIE

    (-olocviile tematice anuale Scrisul Romdnesc ar ajuns ia edipaI l.-ra XIII-a. Au inceput prin dezbrterea unor teme de interes istorico-literar ;i cultural-gtiingific care au rispuns unor nece- sit51i in concordangl cu evolufla culturii ;i literaturii noastre si a evenimentelor care s-au succedat in perioada de dupn 1989. Tema din acest an este una cuprinzltoare si cu o profund[ sem- nificagie - Unitate prin diversitate.+.Intr-un timp cind in multe pnrli ale lumii se manifestfl mi;ciri separatiste 9i curente politice populiste, recursul la uni- tate prin diaersitate poate fi o abordare temeinicl gi necesar[, o incercare de salvare a complexitilgii civllizaliei noastre.

    Glob alizar ea, multiculturalismul si organismele internali - onale au devenit indezirabile pentru adeppi izolagionismului gi destrlm[rii, sub pretextul salvirii specificitilii ori protejdrii valorilor nafionale. in esenl[, forla unei nafiuni stI tocmai in asimilarea diferenlelor.

    in anul cind sirbitorim Centenarul Marii Uniri, cAnd RomAnia celebreazd Centenarul existenlei sale ca stat, unitar gi independent, Scrisul Rontdnesc propune ca temi a Colocviilor sale Unitate prin diaersitate,prilej de a discuta unitatea gi bog[fia culturii romAne ca rezultat al diversitdlii valorilor sale etnice ori din afara granilelor care i-au dat vigoare gi prospefime, intregind patrimoniul universal.

  • 10

    Desigur, conceptul unitate prin diaersitate are o conotafie care permite divagalii 9i interpretiri diverse, raportul dintre cei

    doi termeni poate deanolta analize care trebuie insl sd conduc[

    la armonie 9i tolerant[. Unitate dar nu prin uniformitate, ci prin

    diversitate. De fapt, acest concept inspirat din devizalatind',In oarietate

    unitas,a premiatului Nobel Ernesto Teodoro Moneta, a fost

    adoptat de Uniunea European[ la 4 mai 2000, iar semnificalia este aceea c[ prin LJniunea European[ tofi europenii - prin culturl, tradilii gi limbi diferite - pot fi impreun[, pot lucra impreunl pentru menfinerea pncii 9i pentm prosperitate.

    Avem motive s[ suslinem cu temei ci diversitatea etnicl si religioasi std,labaza infhptuirii Marii Uniri, amintind c[ in

    Rezolulia Unirii s-a inclus asigurarea drepturilor egale pentru toli cetelenii, indiferent de etnie si religie, ceea ce insemna nu

    numai o noutate pentru acea vreme, ci o adev[rat provocafe.

    Unitatea const[ gi in diferenla accePtatd', cate meriti o altl analiz6. atent[.

    Rominia, a?ezat\.la rlscruce de imperii, a reugit si-gi p5s-

    leze rn tricea culturali, unitatea limbii, tradiliile 9i spiritul rominesc, chiar daci peste ea au trecut valuri puternice si ocu-

    palii strline, tocmai prin toleranla pentru diversitate a celor ce

    au triit de-a lungul timpului in teritoriul rominesc. Domnitorii gi regii nogtri care au condus Romdnia in momente cruciale au

    dat dovadd.de ingelepciune gi echilibru, de un sentiment patriotic

    gi de solidaritate puternice.

    S5rbltoarea Centenarului Marii Uniri este 9i sirbltoarea diversit[1ii etnice si culturale a RomAniei, romdnii din gar[ 9i de

    peste granite, unde se afi mai multi ca oricAnd, nu gi-au pierdut sentimentul pariotic, al solidaritiEii gi toleranlei, contribuie cu

    ce pot la edificarea unei Romdnii moderne 9i prospere.

    11

    Intelectualii, elitele rominegti s-au situat intotdeauna in centrul marilor evenimente din istoria noastri gi ne-ar trebui un spafiu larg s[ consemn[m numele unor spirite care au luptat

    pentru infhptuirea Marii Uniri. Tema propusi nu se cantoneazdin spaliul nalional rominesc,

    ea are reverberagii gi in plan european sau intercontinental, mai ales in America de Nord, in diaspora romineascl, de unde avem colaboratori de marci, incf,.t interferenlele sunt inevitabile.

    Cu siguranll, diversitatea punctelor de vedere exprimate in comuniclrile suslinute va insemna garanfia ;i temeiul al