9.7.4. Subsistemul de detectie si avertizare la incendiu

RAPORT DE ACTIVITATE PRIVIND FUNCTIONAREA IIN

RAPORT1 DE ACTIVITATE PENTRU ANUL 2011 PRIVIND FUNCTIONAREA INSTALATIEI DE INTERES NATIONAL

1. PREZENTARE GENERALA A IIN – DEPOZITUL NATIONAL DE DESEURI RADIOACTIVE (DNDR) BAITA, JUD. BIHORDepozitul National de Deseuri Radioactive – Baita, Bihor are ca obiect de activitate depozitarea

definitiva a coletelor cu deseuri radioactive de joasa si medie activitate, in conditii de siguranta deplina pentru mediu si populatie. Prin specificul sau de activitate acest depozit are caracter de unicat, fiind , la ora actuala, singura unitate de acest tip din Romania.Legislatia de reglementare a activitatilor nucleare adoptate in 1974-1975, a impus proiectarea si

amenajarea Depozitului National de Deseuri Radioactive (DNDR), pe amplasamentul Baita-Bihor, devenit operational la sfarsitul anului 1985. DNDR-Baita este singura unitate de profil abilitata prin lege sa depoziteze definitiv, la nivel national, toate deseurile radioactive din afara ciclului combustibilului nuclear. Prin intrarea in exploatare a DNDR a fost astfel asigurata si etapa finala de gestionare a deseurilor radioactive, prin depozitarea definitiva intr-un depozit autorizat. Totodata, o serie de instalatii nucleare si radiologice, de pe amplasamentul institutului, si-au terminat ciclul de viata, fiind in stare de conservare in vederea dezafectarii. Avand in vedere faptul ca fiecare instalatie este unicat , vor trebui dezvoltate tehnici si tehnologii de dezafectare specifice. Dezvoltarea acestora reprezinta obligatii prevazute de reglementarile nationale si ale UE, precum si recomandari ale IAEA. Se apreciaza ca in perioada 2015-2025 se va atinge un maximum de solicitari de dezafectari de instalatii nucleare si radiologice complexe: reactori de cercetare, acceleratori, centre de productie radioizotopi, camere fierbinti, instalatii care au prelucrat materiale cu radioactivitate naturala, etc.Operarea DNDR in conditiile de asigurare a securitatii radiologice, prin studii de optimizare a tehnologiilor aplicate in vederea reducerii volumelor de deseuri, evaluarea si minimizarea riscurilor , monitorizarea amplasamentului, asigura premisele dezvoltarii tehnologiilor nucleare in conditii de siguranta sporita, prin gestionarea corespunzatoare a deseurilor rezultate. Ca atare, putem afirma ca instalatia DNDR reprezinta suportul tehnic si logistic pentru toti producatorii de deseuri radioactive, din afara ciclului combustibilului nuclear. In cadrul acestei instalatii, prin studii suport, cercetari, dezvoltare si implementare de tehnologii se asigura practic colaborarea sistematica cu toti utilizatorii tehnicilor si tehnologiilor nucleare din Romania, constituind, conform cerintelor de reglementare in domeniul nuclear , o etapa obligatorie pentru derularea activitatilor proprii.

2. STRUCTURA RAPORTULUI2.1 INFORMATII PRIVIND UNITATEA DE CERCETARE-DEZVOLTARE

a. denumirea INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU FIZICA SI INGINERIE NUCLEARA “HORIA HULUBEI” – IFIN-HH

b. statut juridic INSTITUT NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE

c. actul de înfiinţare H.G. nr. 1309 din 1996d. modificări ulterioare H.G. nr. 965 din 2005; H.G. nr. 1367 / 2010e. director general/director Prof. Dr. Nicolae Victor Zamfirf. adresă institut Str. Reactorului nr. 30, Magurele, jud. Ilfovg. telefon 021.404.23.00 h. fax 021.457.44.40 i. e-mail [email protected]

2.2 INFORMATII PRIVIND INSTALATIA DE INTERES NATIONAL1 ANCS prin DTTI si DE va analiza modul in care s-au desfasurat activitatile in cadrul IIN, gradul de atingere ai indicatorilor asumati si defalcarea costurilor pe categorii de chletuieli

1 | P a g e


a. responsabil Felicia Dragolicib. adresă Str. Reactorului nr. 30, Magurele, jud. Ilfovc. telefon 021 404 23 53d. fax 021 457 44 40; 021 457 44 32e. e-mail [email protected]

2.3 VALOAREA INSTALATIEI DE INTERES NATIONAL

Total: 8.007.716,5 LEIdin care:

teren 12976.5 LEI

Cladiri/ constructii speciale

673.076,17/6.765.920,48 LEI

echipamente (se detaliaza in anexa)

902.543,35 LEI

altele (se detaliaza) - LEI

NOTA: SE PRECIZEAZA,DUPA CAZ, DATA (RE)EVALUARII

2.4 SUPRAFATA INSTALATIEI DE INTERES NATIONAL2

Total: 4.685,8 mpdin care: teren 633 mp

Cladiri/constructii speciale

162,8 /3890

mp

din care: birouri 65 mpspatii tehnologice 97,8/3890 mpaltele (se detaliaza) - mp

2.5 CENTRALIZATOR CHELTUIELI

A. CHELTUIELI REALIZATE LA NIVELUL ANULUI 2011

TOTAL3 675.627 LEIdin care: 1.chelt. pt intretinere 627232,80 LEI

2.chelt. pt exploatare 4333,58 LEI3.chelt. pt functionare 44060,62 LEI4.chelt. pentru paza 0 LEI

din care4: de natura cheltuielilor indirecte 305860,00 LEI

1.CHELT intretinere 627232,80 LEIa. din care: cheltuieli fixe 627232,80 LEI

cheltuieli variabile 0 LEIb. din care: 1.1 cheltuieli pt. verificari periodice 6860,03 LEI

1.2 cheltuieli pt manopera 526243,23 LEI1.3 cheltuieli pt. materiale 94129,54 LEI

2.CHELT exploatare 4333,58 LEIa. din care: cheltuieli fixe 0 LEI

cheltuieli variabile 4333,58 LEI

2 conform actului administrativ de delimitare a spatiilor alocate IIN3 se calculeaza ca suma de la 1-44 calculat din total cheltuieli

2 | P a g e


b. din care: 2.1 cheltuieli pt. crearea conditiilor optime de functionare, din care:

4333,58 LEI

a.cheltuieli pt. intretinerea spatiului aferent IIN LEI

b.cheltuieli pentru calibrari LEIc. cheltuieli pt. activitatea de dozimetrie 4333,58 LEI

3.CHELT functionare 44060,62 LEIa. din care: cheltuieli fixe 44060,62 LEI

cheltuieli variabile 0 LEIb. din care: 3.1 cheltuieli pt. consumuri

specifice32770,50 LEI

3.2 cheltuieli pt. pretectia incintelor LEI

3.3 cheltuieli pt.inchirierea spatiilor si folosirea antenelor de transmisie

0LEI

3.4 cheltuieli, testari si expertizari in vederea autorizarii

5979,97 LEI

3.5 cheltuieli pt. telecomunicatii 5310,15 LEI

4.CHELT pt paza 0 LEIa. din care: cheltuieli fixe LEI

cheltuieli variabile LEIATENTIE – DEFALCAREA CHELTUIELILOR PENTRU PCT. a) si b) SE REALIZEAZA DISTINCT [Ca=Cb]

B. CHELTUIELI ESTIMATE PENTRU ANUL 2012

TOTAL5 1.163.441,4 LEIdin care: 1.chelt. pt intretinere 413.605,144 LEI

2.chelt. pt exploatare 52.556,8 LEI3.chelt. pt functionare 697.279,456 LEI4.chelt. pt paza 0 LEI

2.6 RELEVANTA

interesul pe care îl reprezintă la nivel international, naţional, regional.Riscurile generate de gestionarea defectuoasa a deseurilor radioactive sunt deosebit de mari nu

numai pentru personalul operator din instalatiile nucleare si radiologice (pe termen scurt) cat mai ales pentru populatie si mediul ambiant (pe termen mediu si lung).

Respingerea de catre o parte a populatiei a aplicarii tot mai largi a energiei nucleare are la baza nu numai posibilitatea accidentelor nucleare, ci si imposibilitatea convingerii sale de catre comunitatea stiintifico-tehnica ca este posibila gestionarea deseurilor radioactive in conditiile asigurarii securitatii radiologice si ca la nivel mondial eforturile de cercetare-dezvoltare duc la modernizarea continua a tehnologiilor, echipamentelor si instalatiilor nucleare.

Scopul urmarit este dezvoltarea si folosirea tehnologiilor celor mai avansate in domeniul gestionarii deseurilor radioactive complementar cu asigurarea securitatii radiologice si minimizarea impactului activitatilor de depozitare a deseurilor radioactive asupra mediului si populatiei atat in prezent cat si pe termen lung, asupra generatiilor viitoare. Implementarea acestor deziderate contribuie la :- asigurarea functionarii in conditii de maxima securitate a instalatiilor nucleare si radiologice;- micsorarea impactului radiologic asupra populatiei si mediului;- reducerea generala a costurilor de administrare a instalatiilor nucleare ale IFIN-HH;- cresterea eficientei utilizarii resurselor;- imbunatatirea imaginii aplicatiilor energiei nucleare si cresterea gradului de acceptanta a populatiei.

5 se calculeaza conform informatiilor din raportul tehnico-economic, in baza procedurilor proprii, normativelor nationale si/sau international in vigoare

3 | P a g e


Rezultatele obtinute au un domeniu larg de aplicabilitate : IFIN-HH, SCN-Pitesti, SNN – CNE-Prod., cca. 3000 de unitati nucleare din teritoriu, a caror activitate este in stransa legatura cu aproape toate domeniile strategice ale economiei nationale.

Gestionarea deseurilor radioactive este un domeniu extrem de complex si de sensibil la scara mondiala, reprezentand etapa finala a ciclului de viata al surselor radioactive utilizate in domenii de importanta deosebita cum ar fi :- industrie – O serie de instalatii utilizate in industrie au la baza functionarii lor surse radioactive;- medicina – utilizarea instalatiilor radiologice in activitatea de diagnosticare si tratament a diferitelor forme de cancer- invatamant – utilizarea instalatiilor continand surse radioactive in activitatea de formare profesionala si activitatile de cercetare din cadrul institutiilor de invatamant superior;- cercetare-dezvoltare in domeniul tehnicilor nucleare;- agricultura – cercetare si dezvoltare a privind aplicatii ale tehnicilor nucleare (sterilizari, iradieri, studiul metabolismului plantelor, etc.

Legislatia de reglementare a activitatilor nucleare adoptate in 1974-1975, a impus proiectarea si amenajarea Depozitului National de Deseuri Radioactive (DNDR), pe amplasamentul Baita-Bihor, devenit operational la sfarsitul anului 1985. DNDR-Baita este singura unitate de profil abilitata prin lege sa depoziteze definitiv, la nivel national, toate deseurile radioactive din afara ciclului combustibilului nuclear. Prin intrarea in exploatare a DNDR a fost astfel asigurata si etapa finala de gestionare a deseurilor radioactive, prin depozitarea definitiva intr-un depozit autorizat.

Totodata, o serie de instalatii nucleare si radiologice, de pe amplasamentul institutului, si-au terminat ciclul de viata, fiind in stare de conservare in vederea dezafectarii. Avand in vedere faptul ca fiecare instalatie este unicat, vor trebui dezvoltate tehnici si tehnologii de dezafectare specifice. Dezvoltarea acestora reprezinta obligatii prevazute de reglementarile nationale si ale UE, precum si recomandari ale IAEA. Se apreciaza ca in perioada 2015-2025 se va atinge un maximum de solicitari de dezafectari de instalatii nucleare si radiologice complexe: reactori de cercetare, acceleratori, centre de productie radioizotopi, camere fierbinti, instalatii care au prelucrat materiale cu radioactivitate naturala, etc.

compatibilitate externă – ralationarea cu infrastructurile pan-europene

In esenta, DNDR este dotata cu sistemele necesare depozitarii coletelor cu deseuri radioactive conditionate, impunandu-se totusi , dupa cca. 25 de ani de functionare, o retehnologizare a unora intre instalatii.

Acesta este un aspect monitorat cu atentie de specialistii din departament, care, prin intermediul proiectelor interne si internationale au reusit partial asigurarea unor facilitati la nivel european. Astfel pe baza studiilor derulate in ultimii ani, se realizeaza monitorizarea ariei de infuenta a depozitului, pentru evaluarea evolutiei in timp si intercompararea cu facilitati similare.

Depozitul National de Deseuri Radioactive este amplasat intr-o regiune in care exploatarea minereurilor de uraniu reprezinta activitatea de baza. DNDR este situat intr-o galerie din care s-a extras uraniu precum si situarea acestei galerii intr-o cariera de uraniu, conduce la identificarea unor emitatori radioactivi naturali in special din familiile radioactive naturale 238U si 235U.Majoritatea radionuclizilor artificiali, depozitati in DNDR si o parte din cei naturali emit radiatii gamma. Din acest motiv s-a decis determinarea concentratiilor radioactive in (Bq/Kg,L) prin spectrometrie gamma de inalta rezolutie cu utilizarea detectorilor cu semiconductori ( HPGe). Analizele spectromerice s-au aplicat probelor de apa, sol si vegetatie prelevate trimestrial din puncte de interes stabilite in anii trecuti.Prin spectrometrie beta, cu utilizarea scintilatorilor lichizi, se determina concentratiile izotopului radioactiv 3H (tritiu) in probele de apa. Tritiul,avand simbolul 3 H, este singurul izotop radioactiv al hidrogenului,avand masa atomica 3,si se dezintegreaza emitand radiatii beta moi (18 keV),cu o durata de injumatatire de 12,3 ani.Este produs in mod natural in straturile superioare ale atmosferei prin actiunea radiatiilor cosmice asupra azotului. Intensitatea radiatiei cosmice fiind aproximativ constanta,generarea tritiului in paturile superioare ale atmosferei se va face cu o viteza constanta.Tritiul astfel produs ramane in stare libera un timp foarte scurt, deoarece este oxidat rapid sub forma de apa tritiata, este antrenat de precipitatii, intrand in circuitul natural al apeiPrezenta tritiului artificial din hidrosfera se datoreaza mai ales experientelor nucleare din anii 1960 si emisiilor provenite din activitati nucleare( studii hidrologice cu utilizarea apei tritiate ca trasor). Instalatiile care elimina tritiu sunt centralele nuclearo – electrice, instalatiile de reprocesare a combustibilului ars si instalatiile de producere a tritiului.Efectele depozitarii definitive in DNDR, a deseurilor radioactive de joasa si medie activitate asupra mediului inconjurator se pot constata prin monitorizarea mediului la intervale regulate de timp pe toata durata de functionare a depozitului. In acest scop se efectueaza masurari dozimetrice in puncte de masura prestabilite si analize prin spectrometrie de inalta rezolutie.

4 | P a g e


Din analiza datelor obtinute se remarca faptul ca activitatile de la DNDR nu influenteaza nivelul de iradiere externa. Valorile sensibil crescute ale debitului echivalentului de doza din Baita – Plai in statia auto, cantina, bariera precum si cele din jurul DNDR se datoreaza prezentei fragmentelor de minereuri radioactive. Aceasta constatare s-a materializat si prin inregistrarea unor valori crescute la inaltimea de 1m de sol fata de masurarile la sol.In analiza evaluarii rezultatelor s-au luat ca valori de referinta masurarile efectuate in centrul orasului Stei, unde transportul tehnologic este interzis, precum si masuratorile realizate inainte de punerea in functiune a DNDR. Masurarea sistematica a nivelului iradierii externe conduc la concluzia finala ca activitatile de la DNDR – Baita se desfasuara fara risc de iradiere suplimentara a personalului, a populatiei si fara impact asupra mediului inconjurartor. Conditiile geologice si hidrogeologice, specifice minei Baita si zonei adiacente, asigura o protectie naturala corespunzatoare pentru populatie si mediu din vecinatate si aval DNDR. Analizele spectrometrice efectuate de probele de apa, sol si vegetatie au permis identificarea unor radionuclizi: 60Co, 134Cs, 137Cs, 226Ra, 235U si 234mPa pentru care s-au determinat concentratiile radioactive, ultimii trei provenind din familii radioactive naturale (specifice zonei de amplasare a depozitului). Probele de apa contin radionuclizii identificati in concentratii inferioare AMD. Probele de vegetatie au indicat prezenta radionuclidului 137Cs, datorat accidentului de la Cernobal (in toate probele) i a 226Ra in majoritate, cu valori reduse ale concentratiilor. Analizele prin spectrometrie n-au identificat migrari in mediu ale radionuclizilor depozitati in DNDR.

Un alt aspect al activitatilor de cercetare il reprezinta studiile efectuate in vederea optimizarii barierelor ingineresti utilizate la depozitarea deseurilor radioactive. Studiile constau in observarea evolutiei acestor bariere , precum si al matricilor de confinare, pe termen lung, in conditii reale si simulate de depozitare. Aditivi minerali utilizati ca bariere ingineresti sunt studiati din punct de vedere al permeabilitatii, rezistentei mecanice in timp, precum si din punct de vedere al optimizarii tehnologiilor aplicate.

Totodata, se are in vedere, stabilirea strategiei de inchidere si control institutional, strategie care presupune in prealabil efectuarea unor analize robuste de securitate si evaluarea practicilor curente in domeniu.

2.7 STRUCTURA UTILIZATORILOR

2.7.1 INFORMATII PRIVIND ACCESUL LA IIN

descrierea tipului de acces: local, virtual (modul de reglementare al accesului, precum şi modul de informare al publicului privind accesul la instalaţie – se vor anexa documentele, inclusiv adresa paginii web).


Totodata, o serie de instalatii nucleare si radiologice, de pe amplasamentul institutului, si-au terminat ciclul de viata, fiind in stare de conservare in vederea dezafectarii. Avand in vedere faptul ca fiecare instalatie este unicat , vor trebui dezvoltate tehnici si tehnologii de dezafectare specifice. Dezvoltarea acestora reprezinta obligatii prevazute de reglementarile nationale si ale UE, precum si recomandari ale IAEA. Se apreciaza ca in perioada 2015-2025 se va atinge un maximum de solicitari de dezafectari de instalatii nucleare si radiologice complexe: reactori de cercetare, acceleratori, centre de productie radioizotopi, camere fierbinti, instalatii care au prelucrat materiale cu radioactivitate naturala, etc.

Operarea DNDR in conditiile de asigurare a securitatii radiologice, prin studii de optimizare a tehnologiilor aplicate in vederea reducerii volumelor de deseuri, evaluarea si minimizarea riscurilor , monitorizarea amplasamentului, asigura premisele dezvoltarii tehnologiilor nucleare in conditii de siguranta sporita, prin gestionarea corespunzatoare a deseurilor rezultate.

Ca atare, putem afirma ca instalatia DNDR reprezinta suportul tehnic si logistic pentru toti producatorii de deseuri radioactive, din afara ciclului combustibilului nuclear. In cadrul acestei instalatii, prin studii suport, cercetari, dezvoltare si implementare de tehnologii se asigura practic colaborarea sistematica cu toti utilizatorii tehnicilor si tehnologiilor nucleare din Romania, constituind, conform cerintelor de reglementare in domeniul nuclear , o etapa obligatorie pentru derularea activitatilor proprii.

Regulamentul de acces precum si prezentarea activitatilor desfasurate in cadrul DMDR-DNDR pot fi accesate pe pagina de web a IFIN-HH sectiunea “Facilities”.

5 | P a g e


politica pentru acordarea de priorităţi de acces al utilizatorilor/beneficiarilor.

In conformitate cu legislatia si normele in domeniu, DNDR este unica instalatie din Romania care asigura depozitarea deseurilor radioactive institutionale conditionate. Ca atare, politica derulata in cadrul IFIN-HH este aceea de a asigura cu promptitudine realizarea serviciilor specifice instalatiei in ordinea in care utilizatorii / beneficiarii se adreseaza pentru efectuarea serviciilor. Indiferent de volumul solicitarilor, DNDR-IFIN-HH asigura realizarea serviciilor in maxim 30 de zile de la primirea solicitarii.

structura beneficiarilor / utilizatorilor

2.7.2 NUMARUL SI STRUCTURA UTILIZATORILOR (SE DETALIAZA, SE PREZINTA LISTA)

LA NIVEL INTERNATIONAL LA NIVEL NATIONAL TOTAL ORE

NR. MEDIU ORE /

UTILIZATOROP.

ECONOMIC UCD Org.internationale

OP. ECONOMIC UCD Inst. publice

P/R 2011

P 2012

P/R 2011

P 2012

P/R 2011

P 2012

P/R 2011

P 2012

P/R 2011

P 2012

P/R 2011

P 2012

P/R 2011

P 2012

P/R 2011

P 2012

-/- - -/- - 1/1 2 4/6 5 3/5 5 7/10 10 1914 1914 127.6/87 95

unde: P – valoare planificata 2012P/R – valoare propusa/valoare realizata 2011

2.7.3 GRADUL DE UTILIZARE

GRAD UTILIZARE R 2011 [%] P 2012 [%] OBSERVATIITOTAL 100 100 DNDR este o instalatie accesibila

utilizatorilor din afara institutiei administrative, interesati in desfasurarea unor activitati de cercetare proprii sau in colaborare, pe baza de regulament elaborat de unitatea administrativa, si avizate de autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare.


Totodata, o serie de instalatii nucleare si radiologice, de pe amplasamentul institutului, si-au terminat ciclul de viata, fiind in stare de conservare in vederea dezafectarii. Avand in vedere faptul ca fiecare instalatie este unicat , vor trebui dezvoltate tehnici si tehnologii de dezafectare specifice. Dezvoltarea acestora reprezinta obligatii prevazute de reglementarile nationale si ale UE, precum si recomandari ale IAEA. Se apreciaza ca in perioada 2015-2025 se va atinge un maximum de solicitari de dezafectari de instalatii nucleare si radiologice complexe: reactori de cercetare, acceleratori, centre de productie radioizotopi, camere fierbinti, instalatii care au prelucrat materiale cu radioactivitate naturala, etc.

Ca atare, putem afirma ca instalatia DNDR reprezinta suportul tehnic si logistic pentru toti producatorii de deseuri radioactive, din afara ciclului combustibilului nuclear. In cadrul acestei instalatii, prin studii suport, cercetari, dezvoltare si implementare de tehnologii se asigura practic colaborarea sistematica cu toti utilizatorii tehnicilor si

COMANDA INTERNA 20 25COMANDA UCD 10 10COMANDA OP. ECONOMIC 10 10Organizatii internationale 12 12

Institutii publice 37 37

6 | P a g e


tehnologiilor nucleare din Romania, constituind, conform cerintelor de reglementare in domeniul nuclear , o etapa obligatorie pentru derularea

2.8 REZULTATE DIN EXPLOATARE2.8.1 VENITURI DIN EXPLOATARE

a. planificate/realizate in 2011 – 1.163.441,4/675.627

b. planificate a se realiza in 2012 – 1.163.441,42.8.2 CHELTUIELI DE DEZVOLTARE DIN SURSE ATRASE6

a. planificate/realizate in 2011- 4.710.607 / 4.710.607

b. planificate a se realiza in 2012 – 200.000 2.8.3 PARTENERIATE / COLABORARI INTERNATIONALE / NATIONALE

a. planificate/realizate in 2011-2/2

b. planificate a se realiza in 2012 - 32.8.4 ARTICOLE

a. planificate a se publica/publicate in 20117- 2/1

b. planificate a se publica in 2012 - 22.8.5 BREVETE / CERERI DE BREVET SOLICITATE

a. planificate/realizate in 20118 - 0/0

b. planificate a se realiza in 2012 - 1

2.9 OBIECTIVE STRATEGICE DE DEZVOLTATE ALE IINCresterea gradului de securitate operationala prin realizarea lucrarilor de modernizare in conformitate cu legislatia nationala si recomandarile internationale. Operarea DNDR in conditiile de asigurare a securitatii radiologice, studii de optimizare a tehnologiilor aplicate in vederea reducerii volumelor de deseuri, evaluarea si minimizarea riscurilor , monitorizarea amplasamentului, pentru a fi asigurate premisele dezvoltarii tehnologiilor nucleare in conditii de siguranta sporita, prin gestionarea corespunzatoare a deseurilor rezultate. Totodata, se are in vedere, stabilirea strategiei de inchidere si control institutional, strategie care presupune in prealabil efectuarea unor analize robuste de securitate si evaluarea practicilor curente in domeniu.2.10 POVESTI DE SUCCES [prezentare]

Anexa nr. 4.

DIRECTOR GENERAL RESPONSABIL IIN DIRECTOR ECONOMIC

Dr.Nicolae Victor Zamfir CS III Felicia Dragolici Ec. Alexandru Popescu

6 se dezvolta cheltuielile efectuate pentru întreţinere, exploatare, funcţionare, modernizare, inclusiv investitii realizate din alte fonduri (proiecte CD, contracte terţi, exclusiv finanţare instalaţie din fonduri ANCS);7 se prezinta in anexa lista lucrarilor publicate, autorul/autorii/revista/cotatia ISI8 se prezinta in anexa lista brevetelor acordate / cererilor de brevet publicate, autorul/autorii

7 | P a g e


Anexa nr.1

Echipamente

a. Autoturism teren Lada Niva – 45.100 leib. Electrostivuitor Hiperion – 80.000 leic. Motoare ventilatoare

- Ventilator centrifugal monoaspirant, V1, Q=60000mþ/h, n=1100 rot/min, N=22 kW - 30.000 lei- Ventilator axial, V2, Q=30000mþ/h, n=1450 rot/min, N=12 kW – 20.000 lei

4. Betoniera mobila – 2.000 lei5. Monitor alfa beta global – I-Cam – 53.300 lei6. Dozimetre individuale tip DMC – 26.400 lei7. Contaminometru Berthold – 120.000 lei

TOTAL – 346.800 lei

8 | P a g e


Anexa nr. 2

Regulament de acces la facilitatile DMDR Departamentul de Management al Deseurilor Radioactive (DMDR) îşi propune să

promoveze un cadru constructiv, ordonat şi dinamic de (auto)instruire, cercetare şi informare prin accesul la resursele aferente celor doua instalatii de interes national aflate in subordinbea departamentului :

- Statia de Tratare a Deseurilor Radioactive;- Depozitul National de Deseuri Radioactive. Accesul la facilitatile DMDR se realizeaza in conformitate cu urmatoarele prevederi :

1. Solicitantul trebuie sa adreseze o cerere catre conducerea IFIN-HH in care sa prezinte detaliat lucrarile ce se doresc a fi realizate in cadrul DMDR.

2. Cererea este inregistrata la departamentul in care sunt instalatiile ce urmeaza a fi utilizate in derularea activitatii solicitate.

3. Solicitarea este analizata in cadrul Comitetului de Conducere al DMDR, fiind formulat raspunsul in care se precizeaza parametrii in care se vor desfasura activitatile si se solicita documentele specifice necesare pentru derularea lucrarilor, in conformitate cu normele din domeniul nuclear. Se va analiza modul in care metodele, infrastructura, materialele si tehnologiile curente se pot aplica si etapele de parcurs pentru derularea activitatilor solicitate, precum si personalul care va participa la realizarea activitatii.

4. Sursele / materialele radioactive ce urmeaza a fi expertizate/caracterizate, confinate, conditionate, stocate si/sau transferate pentru depozitare la DNDR, vor fi preluate pe baza de proces verbal incheiat intre reprezentatii solicitantului si reprezentatii abilitati din cadrul DMDR-IFIN-HH, cu mijloc de transport autorizat in conformitate cu prevederile legale in vigoare.

5. Personalul de specialitate si autorizat din cadrul DMDR va derula activitatile stabilite ca fiind necesare pentru efectuarea testelor, aplicarea metodelor si tehnologiilor optime, etc., dupa caz, rezultatele obtinute fiind transmise oficial solicitantilor si la cerere organismelor abilitate in domeniul nuclear.

6. In cazul in care , in timpul derularii activitatilor , se vor constata abateri de la situatia declarata in cererea solicitantului, acesta va fi contactat in vederea stabilirii , de comun acord, a modului de abordare a lucrarii in vederea finalizarii acesteia.

9 | P a g e


7. Probele, sursele, materialele care fac obiectul solicitarii se vor afla pe toata perioada efectuarii lucrarilor in custodia DMDR, urmand ca la finalizarea activitatii acestea sa fie returnate si/sau predate definitiv la DMDR in vederea gestionarii ca deseuri radioactive.

8. Accesul personalului solicitantului la facilitatile DMDR se va realiza pe baza unei cereri de acces care va cuprinde numele si prenumele, seria si numarul actului de identitate, denumirea institutiei si perioada in care se solicita accesul. Pe baza acestor informatii, IFIN-HH va elibera documentele de acces, iar intrarea in institut si instalatie se va face numai insotit de un reprezentant desemnat de catre departament. Pentru accesul la DNDR-Baita solicitantul va obtine in prealabil si acordul Companiei Nationale a Uraniului SA.

9. Seful de departament impreuna cu responsabilii SSM, PF, PSI, SR I, SR II si SR III, dispune organizarea activitatilor, asigurand:

- echipamente de protectie individuala si radioprotectie;- instructaje in sanatate si securitate in munca, prevenire si stingere incendii,

radioprotectie, proceduri de lucru specifice, regulamentul intern;- nominalizeaza persoanele insotitoare de la intrarea in institut si pana la iesirea

din acesta si care raspund de desfasuraea in deplina siguranta a activitatilor .

Solicitantii de acces vor semna luarea la cunostinta si aplicarea intocmai a instructajului.

10. In cadrul activitatilor solicitate a fi realizate prin utilizarea instalatiilor DMDR pot rezulta :

- articole stiintifice - acestea nu se vor publica/ prezenta fara acordul IFIN-HH pe baza evaluarii in cadrul seminarului stiintific al departamentului;- brevete de inventii-inovatii - nu se vor inregistra la OSIM fara acordul scris al IFIN-HH si dupa o analiza tehnica si stiintifica in cadrul seminarului stiintific al departamentului si/sau dupa caz - date necesare in alte contracte, lucrari, rapoarte,etc. - se va solicita acordul scris al conducerii in vederea utilizarii acestora de catre solicitanti.

10 | P a g e


Anexa nr. 3

Lista lucrarilor stiintifice semnificative ale departamentului , concretizate prin lucrari publicate, prezentate la conferinte sau workshopuri interne si

internationale, contributii in diverse proiecte

1. Preliminary Safety Analysis of the Baita Bihor Radioactive Waste Repository, Romania- Richard Little, Quintessa Limited; Felicia Dragolici, IFIN-HH; Alex Bond, Quintessa Limited; Ludovic Matyasi, Sandor Matyasi, Geo Prospect SRL; Mihaela Naum, Ortenzia Niculae, SITON; Mike Thorne, Mike Thorne and Associates; Sarah Watson, Quintessa Limited (UK/ROMANIA), The 11th

International Conference on Environmental Remediation and Radioactive Waste Management ICEM ’07 , 2-6 September, Bruges, Belgium

2. “XRF Application for Diffusion Studies in Radioactive Waste Cemented Matrix”, Mihaela Nicu, Laura Ionascu, Felicia Dragolici, Corneliu Turcanu, Gh. Rotarescu 7th International Balkan Workshop on Applied Physics, July 5-7th 2006, Constanta, Romania.

3. “Application of nuclear techniques in geological samples”, Carmen Cristache, O.Duliu, Magdalena Toma, Felicia Dragolici, L.Done, ISCBPU - 5, The Fifth International Student Conference of the Balkan Physical, 21-24 Aug. 2007, Bodrum-Turkey.

4. “The influence of chemical composition of radioactive waste on the mechanical performance of the embedding matrix”, Laura Ionascu, Mihaela Nicu, Felicia Dragolici, Corneliu Turcanu, Gheorghe Rotarescu, Gheorghe Dogaru, International Conference Plutonium Futures “The Science 2008”, 07-11 July 2008, Dijon-France

5. “The XRD phase identification of radioactive precipitates cemented matrix”, Mihaela Nicu, Laura Ionascu Felicia Dragolici, Corneliu Turcanu, Gheorghe Rotarescu, Gheorghe Dogaru, International Conference Plutonium Futures “The Science 2008”, 07-11 July 2008, Dijon-France

6. “Long term behaviour evaluation of cement conditioning matrices used for management of radioactive wastes at IFIN-HH”, Laura Ionascu, Mihaela Nicu, Felicia Dragolici, Corneliu Turcanu, Gheorghe Rotarescu, IAEA Workshop , 24-28 Nov. 2008, Cheile Gradistei-Romania

7. „Retrieval, Restoration and Maintenance of Old Radioactive Waste Inventory Records” IAEA - TECDOC-1548, 2007, ISBN 92-0-103407-5, F.Dragolici, et. All.

8. „Licence Applications for low and Intermediate Level Waste predisposal Facilities: A Manual for Operators” IAEA-TECDOC-1619 ,2009, 978-92-0-107309-9, F.Dragolici, et. All.

9. F. Dragolici, “Romanian National Repository for Low and Intermediate Level Radioactive Waste, Baita-Bihor County (DNDR): Present Status and Further Developments”, International Conference on Safety of Radioactive Waste Disposal, 2-10 oct. 2005, Tokyo Japonia.

11 | P a g e


Anexa nr. 4

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE-

DEZVOLTARE PENTRU FIZICA SI INGINERIE NUCLEARA

„HORIA HULUBEI”DEPARTAMENTUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR RADIOACTIVE

Modernizarea

Depozitului Naţional de Deşeuri Radioactive

Băiţa – Bihor

IANUARIE 2012

12 | P a g e


RAPORT

Privind lucrarile de Modernizare a Depozitului Naţional de Deşeuri

Radioactive Băiţa – Bihor

1. Obiectul proiectului: Modernizarea Depozitului Naţional de Deşeuri Radioactive

Băiţa – Bihor.

2. Cod proiect: 02 – 1012 – 101 – 000

3. Proiectant: S.C. UTI SYSTEMS S.A.

4. Executant : S.C. GEOMARCO CONSTRUCT S.A.

5. Contract de executie : 138/26.11.2010

6. Beneficiar: Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Fizică şi

Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”

7. Autorizatii in baza carora s-a realizat implementarea proiectului :

Ministerul Administratiei si Internelor – Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta

“Crisana”al judetului Bihor – Aviz de protectie civila nr. 2258/11.05.2011

Ministerul Administratiei si Internelor – Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta

“Crisana”al judetului Bihor – Aviz de securitate la incendiu nr. 2075/11.05.2011

Ministerul Sanatatii – Directia de Sanatate Publica Bihor – Laboratorul de Igiena

Radiatiilor Ionizante Oradea – Aviz sanitar nr. 86 / 18.05.2011

Agentia pentru Protectia Mediului Bihor – Decizia etapei de incadrare nr. 170 din

23.06.2011

Electrica Distributie Transilvania Nord – Sucursala Oradea – Aviz nr. 60201102339 /

23.06.2011

Primaria Orasului Nucet – Autorizatie de Construire nr. 9 din 08.07.2011

Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare – Autorizatie IFIN-

HH_DNDR_MODIFICARE / 2011 din data de 18.07.2011.

In urma obtinerii avizelor si autorizatiilor susmentionate, s-a transmis de catre IFIN-HH

ordinul de incepere al lucrarilor si s-a predat amplasamentul pentru demararea executiei

lucrarilor, in conformitate cu prevederile contractuale. Totodata, s-a transmis instiintarea catre

Inspectoratul Teritorial de Munca al judetului Bihor nr. 6894/22.07.2011 inregistrata cu nr.

31986/28.07.2011, precum si notificare catre Inspectoratul de Stat in Constructii – jud. Bihor,

privind demararea executiei lucrarilor de modernizare.

13 | P a g e


IFIN-HH a incheiat deasemenea contracte pentru asigurarea dirigentiei de santier si

coordonarii din punct de vedere al securitatii si sanatatii, in conformitate cu legislatia in vigoare,

pe toata durata de realizare a lucrarilor.

8. Tema de proiectare

În conformitate cu cerinţele beneficiarului (IFIN-HH) cuprinse in Caietul de Sarcini ce a

stat la baza intocmirii ofertei tehnice pentru licitatie , obiectivele programului au fost realizarea

Proiectului Tehnic (PT) , Detaliilor de Executie (DDE), Documentatiei Tehnice de Avizare a

Constrctiilor (DTAC), precum si executia lucrarilor in conformitate cu PT si DDE.

Documentatiile tehnice necesare implementarii lucrarilor in forma finala: Documentatie Tehnica

de Avizare a Constrctiilor (DTAC), Proiect Tehnic (PT), Caiete de Sarcini pe fiecare specialitate

(CS) si Detalii de Executie (DDE) au fost verificate si stampilate de verificatori atestati pentru

toate specialitatile si supuse analizei si aprobarii Comisiei Tehnico-Economice a IFIN-HH

conform Procesului Verbal de Avizare nr. 142/23.03.2011.

Lucrarile executate in vederea Modernizarii Depozitului Naţional de Deşeuri Radioactive

Băiţa-Bihor, au constat, în principal din:

Reabilitarea platformei supraterane existenta prin betonare şi asfaltare.

Asigurarea platformei incintei cu rigole care vor dirija apele provenite din precipitaţii .

Proiectarea şi construcţia unei clădiri administrative în incinta depozitului.

Proiectarea unui sistem de protecţie fizică,

Reproiectarea şi înlocuirea în întregime a gardului ce înconjoară platforma supraterană cu

un gard supraînălţat din plasă de sârmă,

Reabilitarea sistemului de acces,

Reabilitarea sistemului de iluminat exterior,

Realizarea unui sistem de stocare apă menajera,

Executarea unui sistem de impermeabilizare in galeria 50 in vederea eliminarii

infiltraţiilor

Înlocuirea dalelor de beton armat, concomitent cu reabilitarea sistemului de drenaj ,

Înlocuirea tubulaturii de ventilaţie pentru aerajul general si aerajul local pe porţiunile

deteriorate,

Achizitionarea de ventilatoare de rezerva in caz de avarie a sistemului de aeraj,

14 | P a g e


Reabilitarea sistemului de alimentare cu energie electrică a ventilatoarelor, precum şi

sistemul de iluminat din galerii.

9. DESCRIEREA LUCRARILOR DE MODERNIZARE

9.1. PLAN GENERAL

9.1.1. Amenajare de teren

Pentru ca lucrările de realizare atât a clădirii nou prevăzute cât şi a platformelor să se

poată desfăşura în condiţii optime a fost necesară realizarea unei platforme unitare desfasurata la

cota 839,80 m.

Pentru aceasta au fost necesare următoarele lucrări:

- curăţarea platformei de vegetaţie (unde aceasta era prezenta);

- decaparea stratului vegetal în zona de Sud – Vest a incintei;

- săpături (inclusiv desfacerea platformei betonate existente);

- umpluturi realizate din material rezultat din săpături amestecat cu balast.

Platforma DNDR inainte de inceperea lucrarilor de modernizare

Escavatie fundatie si indepartare vegetatie

15 | P a g e


9.1.2. Platformă circulaţie auto

Pentru accesul mijloacelor de transport şi de intervenţie inclusiv parcarea acestora în

incinta supraterana aferenta depozitului a fost prevăzută realizarea unei platforme dimensionată

pentru trafic greu (autovehicol de 40 tone).

Platforma proiectată are următoarea structură:

- 20 cm - piatră spartă existentă reprofilată şi împănată, cilindrată fără înoroire;

- 20 cm - balast bine compactat, cu rol de rezistenţă;

- 20 cm - îmbrăcăminte din beton de ciment BcR 3.5 ca strat de rezistenţă;

- 2,5 cm - strat de uzură din beton asfaltic Ba 16.

Stratul de covor asfaltic a fost prevăzut din condiţia de impermeabilizare şi uşurare la

spălare şi decontaminizare.

9.1.3. Evacuare ape meteorice

Pentru evacuarea apelor pluviale au fost prevăzute două tipuri de rigole:

- rigole deschise trapezoidale 30 x 30 x 30 cm pe latura de Nord şi Nord – Vest a

incintei pentru evacuare ape meteorice provenite de pe versanţi (practic şanţ de gardă)

cu descărcare la terenul natural în afara incintei;

- rigolă acoperită cu dale perforate carosabile pentru preluare ape meteorice de pe

platforma betonată, potenţial contaminate cu deversare într-un cămin de colectare de

unde vor fi preluate printr-o ţeavă f 200 mm şi deversate în bazinul de colectare ape

contaminate.

16 | P a g e


Rigolele deschise au fost realizate din dale din beton de ciment de 5 cm grosime turnate

pe loc în câmpuri de până la 2,0 mp pe substrat de nisip de 5,0 cm grosime cu rosturile

impermeabilizate cu mastic bituminos.

Rigolele acoperite au fost realizate din elemente prefabricate din beton armat de 1,0 m

lungime, acoperite cu dale prefabricate perforate din beton armat (sau metalice) carosabile.

Rigolele acoperite au fost protejate la interior cu răşină epoxidică tip E1.

9.1.4. Împrejmuiri şi porţi

Împrejmuirea incintei s-a realizat cu un gard din panouri din plasă sudată bordurată de

2,0 x 2,5 m pe stâlpi metalici □ 60 x 40 x 2 mm de 2,05 m înălţime cu supraînălţare de 0,5 m

înălţime cu concertine din rulouri tip „S” cu lamele tăietoare.

Stâlpii metalici au fost plantaţi la 2,5 m interax pe zonele plane şi la 2,0 m interax pe

zonele cu declivitate mare.

Pe zonele cu declivitate mare, plasele au fost aşezate urmărind declivitatea terenului,

continuitatea lor fiind realizata cu elemente speciale de înădire a plaselor.

Pentru accesul auto a fost prevăzută o poartă metalică în două canaturi, acţionată manual,

de 4,0 m lăţime şi 2,0 m înălţime.

Pentru accesul pietonal s-a prevăzut si realizat o poartă pietonală de 1,0 m lăţime şi 1,90

m înălţime, practicată în poarta auto.

Imprejmuire (gard) si suprainaltare perimetru platforma supraterana DNDR

9.2. ARHITECTURA

Lucrarile de arhitectura proiectate sunt legate de realizarea cladirii administrative

respectiv:

17 | P a g e


9.2.1. Alcătuire

Clădirea administrativă este o construcţie P + M, realizata din zidărie portantă GVP cu

sâmburi din b.a. Zidurile perimetrale sunt de 30 cm grosime, iar cele interioare de 25 cm (cele

structurale) şi de 125 cm (cele de compartimentare).

Acoperişul este realizat din şarpantă din lemn ignifugat având vată minerală 10 cm

grosime aşezată între căpriori, iar învelitoarea este din tablă tip ţiglă metalică. Apele meteorice

sunt preluate prin jgheaburi şi burlane.

Pentru creşterea confortului termic şi eficientizarea costurilor de încălzire clădirea a fost

izolată termic pe exterior cu polistiren extrudat 10 cm grosime.

Tâmplăria pusa in opera este din PVC cu geam termopan, iar uşile de la camera

rezervorului şi de la magazie sunt metalice.

9.2.2. Date tehnice

Dimensiunile în plan sunt de 13,20 x 6,50 m, iar înălţimile sunt + 4 m (+ 2,2 m) la

streaşină şi respectiv + 6,85 m (+ 7,60 m) la coamă.

Ac = 85,8 m2;

Ad = 150,8 m2;

V = 480,0 m3.

9.2.3. Funcţiuni pe nivele

La parter sunt următoarele încăperi:

- camera rezervoarelor;

- magazie;

- vestiar – care cuprinde o zonă controlată şi vestiarul propriu-zis, ambele având în

componenţa lor câte un WC + lavoar şi un duş;18 | P a g e


- dozimetrie;

- casa scării.

Mansarda cuprinde un birou, o cameră de şedinţe si un spatiu pentru depozitarea

diverselor materiale de birotica si documentatii tehnice aferente activitatii inatalatiei.

Vedere camera de sedinte si casa scarii ( cu camera tablouri electrice)

9.2.4. Finisaje

a) Interioare

- parter: - pardoseli mozaic marmură;

- zugrăveli vinarom;

- placaj faianţă la duşuri, WC-uri şi pe zona laboratoarelor;

- pardoseală gresie la casa scării şi pe trepte.

- etaj: - pardoseli mochetă (in birou şi sala de şedinţe;

- zugrăveli vinarom;

- tavan lambriuri lemn.

b) Exterioare

- placaj piatră la soclu;

- tencuieli decorative.

9.3. STRUCTURA

9.3.1. Clădire administrativă

Construcţia clădirii administrative este o construcţie de formă dreptunghiulară în plan cu

dimensiunile de 6.50 m x 13.20 m şi dezvoltată pe două niveluri - parter şi etaj - mansardă, şi

amplasată pe un teren stâncos.

Structura de rezistenţă a construcţiei are o infrastructură cu fundaţii din beton armat şi o

suprastructură formată din pereţi structurali din zidărie portantă încadrată de un sistem de

centuri şi sâmburi de beton armat şi planşee din beton armat.

19 | P a g e


Fundaţiile construcţiei - sunt fundaţii continui sub ziduri, formate dintr-o grindă de soclu

de beton armat cu secţiunea de 45 cm lăţime şi 75 cm înălţime şi o fundaţie din beton simplu cu

lăţimea de 45cm înălţime de 80 cm (continuă pe tot conturul pereţilor construcţiei, atât interiori

cât şi exteriori) având o cota de fundare modificata fata de proiect prin dispozitia de santier nr 1

din 01.08.2010.

Cofrarea, armarea si turnarea fundatiei

Pereţii de zidărie sunt realizati din zidărie de cărămidă cu goluri, de 30 cm grosime

pereţii exteriori şi 25 cm grosime pereţii interiori şi vor avea centuri de beton armat de 30 cm

înălţime la nivelul planşeului peste parter, la nivelul planşeului peste etaj şi la partea superioară

pe conturul învelitorii acoperişului.

20 | P a g e


Ridicarea peretilor parter

Planşeul de beton de peste parter s-a realizat ca placă de beton armat turnat monolit, cu

grosime de ~10 cm, cu rezemare pe pereţii structurali prin intermediul unei centuri de beton

armat de 30 cm înălţime şi lăţime egală cu grosimea pereţilor pe care reazemă.

Planseu beton parter

Planşeul peste etajul - mansardă, s-a realizat din grinzi de lemn dispuse la 1,25 m

interax, tăvăneală din scândură la partea inferioară şi podină de lemn la partea superioară - în

pod.

21 | P a g e


Planseu si sarpanta etaj-mansarda

Scara de acces la etaj este realizata cu rampe din beton armat, încastrate în pereţii de

zidărie ce delimitează spaţiul scării.

Şarpanta acoperişului este o şarpantă din lemn alcătuită din pane, cosoroabe, popi şi

cleşti de solidarizare, şi căpriori. Întreaga structură a şarpantei este ancorată de elementele de

beton ale structurii.

9.3.2. Galeriile de depozitare

Galeriile de depozitare – reprezinta galeriile unei foste exploatari miniere subterane

formate dintr-un sistem de galerii tunel sapate in stanca utilizate pentru depozitarea de containere

cu deseuri radioactive conditionate. Sistemul de galerii este alcatuit dintr-o galerie principala de

acces din care se ramifica galerii secundare perpendicular in plan orizontal pe galeria principala

de acces. Galeriile au latimi de ~2,90 m si inaltimi la cheie de ~3,80m cu tavanul in bolta.

Prin proiect au fost prevazute lucrari de impermeabilizare a peretilor si tavanelor galeriei.

Rigolele de colectare si drenaj a eventualelor ape de infiltratii, au fost refacute pe portiunea

galeriei de acces pe o lungime de 240 m incepand de la gura de intrare, inclusiv refacerea

capacelor de beton , iar in zonele de galerii din interior s-au refacut zone de rigola colectoare iar

capacele de beton acolo unde acestea erau deteriorate au fost refacute .

În rigola colectoare s-a prevăzut si realizat o ţeavă colectoare pentru apele eventual

afectate radioactiv provenite din camerele de depozitare.

22 | P a g e


Lucrari de stabilizare si impermeabilizare galerie acces (gal.50) la DNDR

Caminul de colectare si evacuare a apelor de infiltratii – este o constructie

semiingropata, la care s-au efectuat lucrari de reabilitare si etansare.

Constructia caminului, amplasata in incinta exterioara a depozitului, este formata dintr-o

cuva de beton armat cu doua compartimente, cu dimensiunile in plan 2.70 m x 5.70 m.

Constructia caminului este acoperita cu un schelet metalic si invelitoare din tabla cutata.

Lucrarile de reabilitare si etansare au constat din :

- realizarea la interior a unei protectii interioare din doua straturi de protectie

epoxidica tip E1.

- realizarea unei hidroizolatii bituminoase la peretii exteriori ai caminului, pe toata

inaltimea acestora, inclusiv portiunea acoperita de pamant.

9.4. INSTALATII SANITARE si de CANALIZARE

a) Apa rece si apa calda menajera

Alimentarea cu apa rece a consumatorilor din cladirea administrativa nou-proiectata –

obiecte sanitare - se face cu ajutorul unei statii de hidrofor. Stocarea apei potabile se realizeaza in

23 | P a g e


2 rezervoare de inmagazinare a apei din polietilena alimentara, avand 1000 l fiecare, apa fiind

aprovizionata si completata periodic prin grija beneficiarului.

Prentru asigurarea debitului si presiunii necesare consumatorului cel mai defavorizat din

instalatie s-a montat un grup de pompare complet echipat, ce cuprinde o pompa activa cu turatie

variabila si un recipient de hidrofor cu membrana.

Apa calda menajera se prepara local, cu ajutorul unui boiler electric avand V=150 litri,

complet echipat , care deserveste lavoarele si dusurile din grupul sanitar.

Conductele de alimentare cu apa rece si apa calda menajera sunt executate din material

plastic, izolate cu izolatie in grosime de 9 mm, protejata corespunzator.

Instalatii sanitare

b) Instalatii interioare de canalizare

Din cadrul obiectivului vor fi evacuate ape uzate menajere, provenite din functionarea

instalatiilor sanitare. Canalizarea apelor uzate menajere se face gravitational, la reteaua de

canalizare menajera nou proiectata din incinta.

c) Retea de canalizare menajera

Reteaua de canalizare menajera din incinta este compusa din camine de canalizare si

conducte din PVC KG cu diametrul de 250 mm, montate cu panta corespunzatoare pentru

asigurarea vitezei minime de autocuratare.

Apa uzata menajera este colectata intr-o statie de epurare locala pentru 4 persoane/zilnic,

montata ingropat. Apa epurata va fi evacuata gravitational la compartimentul de colectare a

apelor meteorice al rezervorului existent pe amplasament .

d) Retea de canalizare meteorica

24 | P a g e


Reteaua de canalizare pluviala din incinta este gravitationala si este compusa din rigole si

camine de canalizare (prevazute cu capace din fonta ne/carosabile- in functie de amplasament- si

trepte de acces) si conducte din PVC KG montate cu panta corespunzatoare pentru asigurarea

vitezei minime de autocuratare.

Camine canalizare

e) Reabilitarea platformei exterioare

Lucrarile de reabilitare aferente platformei exterioare au implicat si lucrari de colectare a

apelor meteorice provenite de pe aceasta suprafata prin sistem separat de canalizare pluviala, nou

proiectat, racordate la compartimentul de colectare existent in incinta. Transferul apelor

meteorice din rezervor in caminul de vane se realizeaza cu ajutorul electropompei submersibile

avand Q = 2 mc/h, H=4,5 mCA si N=0,3 kW, cu carcasa si rotorul din otel inox.

f) Drenaje galerii

Apa rezultata din infiltratiile provenite din precipitatii este colectata intr-o rigola

amplasata in lungul galeriei 50. Aceasta rigola s-a refacut pe anumite portiuni (in zonele unde

este deteriorata).

Evacuarea apelor din galeriile de depozitare se realizeaza gravitational, prin cadere libera,

prin canalele galeriilor si prin conducta pozata in canalul galeriei directionale 50, la suprafata, de

unde sunt dirijate in exterior catre bazinul colector cu doua compartimente, executat din beton

armat si izolat cu bitum, de unde, dupa decantare si control radiometric, apele pot fi eliminate in

mediu sau transportate la STDR-IFIN pentru tratare, dupa caz.

Conducta de legatura intre rigola si bazinul colector este executata din polietilena de

inalta densitate – PEHD 63 (Dn 50 mm), cu scurgere gravitationala, montata pe pat de nisip si

conform indicatiilor furnizorului.

25 | P a g e


Drenaj in galeria de transport

Datorita faptului ca la data receptiei la terminarea lucrarilor s-au constatat ca exista

cateva zone in care se produc infiltratii scazute de ape meteorice, acestea si o serie de alte

constatari referitoare la remedieri necesare a fi realizate, au fost cuprinse in anexa la Procesul

Verbal de Receptie la Terminarea Lucrarilor, fiind stabilit a se realiza pana la data receptiei

finale ( 12.15.2013). Decizia s-a bazat pe faptul ca dupa trecerea sezonului rece se vor putea

identifica cu mai mare precizie zonele in care se pot produce infiltratii, si se vor putea realiza

lucrari locale specifice care sa conduca la reducerea la un nivel acceptabil a zonelor umede.

26 | P a g e


Totodata mentionam faptul ca :

- garantia solicitata pentru lucrarile efectuate si echipamentele livrate, conform

prevederilor contractuale este de 5 ani, iar pentru constructie pe toata durata de

viata a acesteia.

- executantul are obligatia sa asigure contracost piese de schimb si service

postgarantie pentru echipamentele montate pentru o perioada de 10 ani.

9.5. INSTALATII TERMOTEHNICE

9.5.1. Instalaţii interioare de încălzire centrală

S-a prevăzut încălzirea clădirii cu radiatoare din tablă de oţel alimentate cu agent termic,

apă caldă +80/+60oC. Conductele de distribuţie agent termic sunt montate la partea superioarã a

spaţiilor de la parter, urmând ca prin coloane să se alimenteze şi consumatorii de la mansardă.

Toate conductele sunt prevăzute cu dispozitive de închidere, golire şi aerisire corespunzătoare

asigurării unei bune funcţionări.

Radiatoarele sunt prevăzute cu robinet dublu reglaj pe tur cu cap termostatic şi cu

robineţi de reglare pe retur, dop golire, ventil manual de aerisire, console susţinere. Conductele

sunt confecţionate din ţeavă de cupru STAS 533/2 şi au fost grunduite şi vopsite.

Centrale termice 21 kW si radiatoare

9.5.2. Centrala termică

În vederea asigurării agentului termic apă caldă +80/+60oC pentru alimentarea

instalaţiilor interioare de încălzire a clădirii s-au prevăzut douã centrale termice cu capacitatea

de 21 kW, fiecare, functionand cu energie electrică (centralele vor funcţiona alternativ).

Centralele sunt complet automatizate si sunt prevăzute cu tablouri de automatizare care

vor asigura:

- controlul temperaturii funcţie de temperatura exterioară;

- protecţia la depăşirea temperaturii maxime de regim sau la scăderea temperaturii

27 | P a g e


agentului termic sub limita admisă

- alimentarea şi comanda pompei de circulaţie şi a pompei de recirculare pe cazan.

Centrala termică este prevăzută cu vas de expansiune închis, cu membrană, Pn 6 cu

capacitatea de 7 l, supape de siguranţă şi pompă de circulaţie agent termic. Suplimentar s-a

prevăzut un vas de expansiune închis de 10 l , montat pe returul circuitului de încălzire.

Conductele de distribuţie din centrala termicã sunt confecţiona din teava de cupru pentru

instalaţii care s-a grunduit şi vopsit la exterior.

9.5.3. Instalaţii de ventilare

Au fost aprovizionate si livrate pe amplasament doua ventilatoare de rezervă, ventilatoare

ce vor înlocui în caz de avarie ventilatoarele existente. Ventilatoarele de rezervă se vor depozita

într-un spaţiu închis.

Tubulatura de ventilare s-a inlocuit pe o lungime de cca. 60m (diametru 400mm),

respectiv pe o lungime de cca.60 m (diametru 600mm), practic portiunile unde tubulatura era cea

initiala,puternic corodata, existenta de la punerea in functiune a instalatiei in anul 1985.

Deasemenea s-a refacut sistemul de susţinere al tubulaturii de ventilaţie în locurile în care a fost

necesar.

Tubulatura ventilatie

9.6. INSTALATII ELECTRICE

S-au proiectat urmatoarele urmatoarele categorii de instalatii electrice de joasa tensiune:

- alimentare cu energie electrica;

- distributia energiei electrice in cadrul obiectivului;

- instalatii electrice de iluminat iluminat exterior;

- instalatii electrice de iluminat iluminat interior si prize;

28 | P a g e


- instalatii electrice de iluminat galerie;

- instalatii electrice de alimentare receptori de forta;

- instalatii interioare de protectie prin legare la centuri de protectie;

- priza de pamant;

- instalatia de paratrasnet.

9.6.1. Alimentarea cu energie electrica si date electro-energetice de consum

Obiectivul se alimenteaza cu energie de la postul de transformare existent la

aproximativ 600m distanta prin doua cabluri, astfel:

- cablu tip ACyAby 3x70+35 mmp – existent, mansonat si prelungit pana la noua

cladire administrativa;

- cablu tip ACyAby 3x70+35 mmp – nou prevazut, conectat in paralel cu cel existent

si pozat langa acesta;

Pentru compensarea factorului de putere pana la valoarea neutrala s-a prevazut o

baterie de condensatoare conectata la barele tabloului general de distributie. Bateria de

condensatoare are o capacitate de 15 kVAr, cu 3 trepte de cate 5 kVAr fiecare, cu intrarea

autoamata in functiune a diferitelor trepte de putere.

9.6.2. Distributia energiei electrice in cadrul obiectivului

La parterul cladirii administrative exista o camera special dedicata instalatiilor

electrice. In aceasta camera sunt amplasate tablourile electrice (TGD, TG-SIG, T IL EXT),

bateria de condensatoare, tabloul dedicat instalatiilor electrice de securitate si UPS-ul dedicat

acestora.

Din tabloul general de distributie (TGD) se alimenteaza tabloul general de siguranta,

centrala termica electrica, ventilatorul principal de aeraj galerie, tabloul electric existent al

obiectivului, uscatoarele de maini si pe o bareta separata fizic si electric receptorii de iluminat

si prize ai cladirii administrative.

Din tabloul general de siguranta se alimenteaza tablourile de iluminat galerie, tabloul

de iluminat perimetral, ventilatorul secundar de aeraj galarie, grupul de pompare apa potabila,

tabloul dedicat instalatiilor electrice de sicuritate, statia de epurare si receptorii de iluminat de

siguranta si prize receptori prioritari.

Tabloul general de siguranta (TG-SIG) este prevazut cu dubla alimentare (alimentarea

de baza din tabloul general de distributie si alimentarea de rezerva din grupul electrogen

special dedicat). Tabloul TG-SIG este prevazut cu inversor automat de sursa pentru comutarea

de pe alimentarea de baza pe cea de rezerva.29 | P a g e


Grupul electrogen este amplasat la parterul cladirii intr-un spatiu amenajat, special

dedicat. Grupul electrogen este carcasat si insonorizat pentru montaj exterior. Autonomia

grupului electrogen la sarcina maxima este de opt ore.

Grup electrogen (Diesel)

9.6.3. Instalatii electrice de iluminat exterior

Iluminatul exterior se realizeaza cu corpuri de iluminat tip proiector echipate cu lampi cu

descarcari in vapori de sodiu de inalta presiune, montate pe stalpi metalici la inaltimea de 6 m.

Comanda iluminatului exterior se poate face in doua moduri:

- automat – prin intrerupator crepuscular montat in tabloul general de siguranta si celula

fotoelectrica montata la exterior;

- manual – cu butoane montate pe fata tabloului.

Alimentarea corpurilor de iluminat se face cu cablu torsadat prevazut cu conductor de

sustinere pozat aerian pe stalpii de iluminat.

Stalpii de iluminat sunt metalici, montati cu fundatie de beton si au inaltimea utila de 6m.

Iluminat exterior platforma supraterana DNDR si cladire administrativa

9.6.4. Instalatii electrice de iluminat interior si prize

Instalatia electrica de iluminat proiectata si executata in prezenta lucrare este prevazuta sa

asigure un iluminat rational si o iluminare corecta a zonelor respective, asigurandu-se

urmatoarele niveluri de iluminare:30 | P a g e


- coridoare: 100 lx

- scara: 150 lx

- spatii tehnice: 200 lx

- platforme de statioanare: 75 lx

- birouri: 500 lx

9.6.5. Instalatia de iluminat general

a) Iluminatul spatiilor de bioruri – se realizeaza cu corpuri de iluminat fluorescente

4x18W, montate incastrat in plafonul fals. Corpurile de iluminat sunt echipate cu balast

electronic si au un factor de putere 0,95. Comanda iluminatului se realizeaza prin intermediul

intrerupatoarelor si comutatoarelor cap scara locale. Intrerupatoarele si comutatoarele sunt de tip

modular si amplasate la o inaltime de 0,9m fata de pardoseala. Comutatoarele si intrerupatoarele

sunt montate pe conductorul de faza.

b) Iluminatul casei scarii – se realizeaza cu corpuri de iluminat fluorescente montate pe

perete. Corpurile de iluminat au un factor de putere de minim 0,92. Comanda iluminatului se

realizeaza prin intermediul unui automat de scara, comandat de intrerupatoarele cu revenire

prevazute pe casa scarii. Acestea sunt montate pe conductorul de faza si amplasate la o inaltime

de 0,9 m fata de pardoseala.

c) Iluminatul grupurilor sanitare – se realizeaza cu corpuri de iluminat fluorescente

montate aparent pe tavan – pentru iluminat general si pe perete – pentru asigurarea unui iluminat

local in zona lavoarelor. Corpurile de iluminat au un factor de putere de minim 0.92. Comanda

iluminatului se realizeaza prin intermediul intrerupatoarelor modulare, montate pe conductorul

de faza, amplasate in exteriorul grupurilor sanitare, la o inaltime de 0,9 m fata de pardoseala.

9.6.6. Instalatia de iluminat de siguranta

A fost prevazut si realizat un sistem de iluminat de siguranta pentru evacuare – se

realizeaza cu corpuri de iluminat tip indicator luminos amplasate deasupra usilor de evacuare si

pe casa scarii echipate cu acumulator si kit invertor pentru o autonomie de 1,5 h;

c) Iluminat de siguranta pentru continuarea lucrului – pentru camerele tehnice (camera

centrala termica, camera statie pompe hidranti) s-a realizat iluminat de siguranta pentru

continuarea lucrului realizat cu corpuri de iluminat echipate cu lampi fluorescente, alimentate din

tabloul general de siguranta prevazut cu alimentare de rezerva din grupul electogen.

Circuitele de iluminat sunt realizate cu cablu tip Cyy-f 3x1,5 mmp cu intarziere la

propagarea flacarii. Circuitele de iluminat sunt protejate in tablourile electrice cu intrerupatoare

automate modulare monofazate (P+N) In=10A, Icu=4,5 kA, Curba B, Un=230V.31 | P a g e


9.6.7. Instalatia de prize

Au fost montate prize in functie de destinatia acestora, dupa cum urmeaza:

a) Prize pentru birouri - fiecare post de lucru este echipat standard cu doua prize duble,

montate ingropat in canal cabluri, amplasate la o distanta de 0,3 m fata de pardoseala.

b) Prize pentru uz general – se prevad prize pentru uz general in spatiile comune dupa

necesitati.

Circuitele de prize sunt realizate cu cablu tip Cyy-f 3 x 2,5 mmp cu intarziere la

propagarea flacarii. Circuitele de prize sunt in tablourile electrice cu intrerupatoare automate

modulare monofazate (P+N) In=16A, Icu=4,5 kA, Curba B, Un=230V, Idn=30 mA.

9.6.8. Instalatii electrice de iluminat galerie

Iluminatul galeriilor s-a realizat cu corpuri de iluminat etanse echipate cu lampi cu

incandescenta cu tensiunea nominala 24Vca pozate aparent pe patul de cabluri. Corpurile de

iluminat se alimenteaza prin intermediul a doua tablouri electrice (T IL GAL1, T IL GAL2)

amplasate in nise conform planului de iluminat galerie din partea desenata a proiectului. Fiecare

tablou electric este prevazut cu transformator coborator 400/24 Vca pentru alimentarea

corpurilor de iluminat.

Circuitele de iluminat sunt realizate cu cablu tip ACyAby 2 x 10 mmp pozat pe patul de

cabluri. Circuitele de iluminat sunt in tablourile electrice cu intrerupatoare automate modulare

monofazate (P+N) In=40A, Icu=4,5 kA, Curba B.

Comanda iluminatului galeriei se face manual cu butoane de pe usa tabloului general de

siguranta TG-SIG.

In camera ventilatorului principal s-a prevazut un circuit de iluminat local realizat cu

corpuri de iluminat etanse, fluorescente, alimentate la tensiunea de 230Vca.

Iluminat galerii si pozare sisteme electrice si de ventilatie

32 | P a g e


9.6.9. Alimentare receptori de forta

Au fost realizate racorduri electrice pentru receptorii de forta nou prevazuti si existenti

dupa cum urmeaza: ventilatoare aeraj galerie, centrala termica electrica, statia de pompare, statia

de epurare, prize receptori de forta galerie.

Pentru ventilatorul principal aeraj galerie existent s-a montat un cablu nou de alimentare

tip AcyAby 3x50+25 mmp pozat pe patul de cabluri nou prevazut.

Pornirea ventilatorului se face stea-triunghi printr-o cutie de comanda amplasata in

apropierea ventilatorului.

Comanda ventilatorului se face local de pe fata cutiei de comanda si de la distanta din

cladirea administrativa de pe fata tabloului general de siguranta.

Cutia de pornire stea-triunghi este prevazuta cu intrerupatoare automate pentru

alimentarea unui circuit de iluminat local si a unui circuit de prize local.

Pentru ventilatorul principal aeraj galerie existent s-a prevazut cablu nou de alimentare

tip AcyAby 3x35 mmp pozat pe patul de cabluri nou prevazut.

Comanda ventilatorului secundar se face cu butoane pe fata tabloului general de

siguranta. Pornirea ventilatorului secundar se face cu reglaj electronic al turatiei (invertor cu

frecventa variabila) care asigura un curent de pornire de o valoare cel mul egala cu a curentului

nominal al ventilatorului. Acest lucru este necesar in cazul functionarii pe sursa de rezerva

(grupul electrogen), caz in care nu sunt admisi curenti mari de pornire.

Centrala termica electrica se alimenteaza cu cablu tip Cyy-f 4x16 mmp pozat pe pat de

cabluri conform partii desenate a proiectului. Tabloul de forta si automatizare a centralei termice

este considerat furnitura de echipament si face obiectul proiectului de incalzire.

Statia de epurare se alimenteaza cu cablu de energie tip CyAby 3x2,5 mmp pozat aparent

pe perete si aerian pe traseu de cabluri suspendate, sustinute cu cablu de otel si elemente de

prindere.

Grupul de pompare apa potabila se alimenteaza cu cablu tip Cyy-f 5x2,5 mmp pozat

aparent pe perete.

Circuitele de forta sunt in tablourile electrice cu intrerupatoare automate modulare

dimensionate conform incarcarilor.

9.6.10. Instalatii interioare de protectie prin legare la centuri de protectie

Schema de distributie a energiei electrice este TN-S la nivelul tabloului general de

distributie si a tablourilor secundare si la consumatori.

33 | P a g e


In camerele tehnice (camera tablourilor electrice, camera statiei de pompe, centrala

termica) s-a prevazut o centura interioara de legare la pamant de protectie realizata cu platbanda

Ol-Zn 25x4 mm pozata aparent pe perete. De asemenea a fost montat un conductor principal de

protectie realizat cu conductor tip Fy 16mm si conductori secundari de protectie realizati cu

conductor tip Fy 10 mmp.

Toate partile metalice ale instalatiei electrice care normal nu sunt sub tensiune, dar care

accidental ar putea fi puse sub tensiune se leaga prin conductori secundari de legare la pamant la

conductorul principal de impamantare (diferit de conductorul neutru), legat la priza de pamant a

cladirii.

Carcasele utilajelor si motoarelor electrice, cutiile tablourilor de distributie, stelajele de

sustinere a instalatiilor, jgheaburile de cabluri, sunt legate la acest conductor de protectie.

Toate prizele din constructie sunt de tipul cu contact de protectie si sunt prevazute in

tablourile elecrice cu protectie diferentiala impotriva curentilor reziduali de defect.

Circuitele electrice care sunt amplasate in zona de actiune a persoanelor sunt prevazute in

tablourile elecrice cu protectie diferentiala impotriva curentilor reziduali de defect.

9.6.11. Priza de pamant

Intrucat priza de pamant este comuna pentru instalatii electrice si paratrasnet a trebuit sa

fie proiectata astfel incat sa aiba valoarea mai mica de 1 Ohm.

In consecinta s-a prevazut o priza de pamant artificiala realizata conductori orizontali din

Ol-Zn 40x4 mm montati sub fundatia cladirii si in jurul cladirii.

Natura solului (roca) un permite utilizarea electrozilor verticali.

Pentru a imbunatii rezistenta de dispersie a solului (conform anexa 4 I20/2000 – cca

10000Ohm*m), se foloseste bentonita, care se va utiliza in jurul electrozilor orizontali.

La exteriorul cladirii electrozii orizontali s-au montat ingropat la adancimea medie de 0,5

m , au fost inconjurati cu bentonita si apoi protejati cu beton. In fata cladirii electrozii orizontali

sunt pozati sub trotuarul din dale de beton, astfel incat sa se asigure o protectie suplimentara

impotriva tensiunilor de pas periculoase.

9.6.12. Instalatia de paratrasnet

Conform breviarului de calcul estistent in proiect (realizat conform I20/2000), cladirea a

trebuit sa fie protejata cu o instalatie de paratrasnet realizata conform nivelului I (intarit) de

protectie.

Instalatia este realizata tip “plasa de captare” compusa din urmatoarele:

34 | P a g e


- reteaua de captare – realizata cu plabanda Ol-Zn 25x4 mm montata pe invelitoare;

dimensiunile ochiurilor retelei de captare nu depasesc 5x5m;

- conductoarele de coborare – realizate cu platbanda Ol-Zn 25x4 mm montata aparent pe

perete;

- piese de separatie montate la exterior pe perete;

- priza de pamant comuna cu cea de intalatii electrice descrisa mai sus.

9.7. SISTEM INTEGRAT DE PROTECTIE FIZICA

Sistemul integrat de Protectie Fizica este structurat in urmatoarele subsisteme principale :

Subsistem de detectie perimetrala;

Subsistem de control acces si efractie;

Subsistem de supraveghere video;

Subsistem de detectie la incendiu

Dispeceratul de securitate;

Subsistemul de electroalimentare

9.7.1. Subsistemul de detectie perimetrala

Zona supraterana a depozitului este imprejmuita de un gard din panouri de sarma

bordurata. Pe acest gard s-a instalat un sistem de detectie perimetrala compus dintr-o unitate de

analiza cu doua zone de detectie. Senzorul utilizat pentru detectie este un cablu senzitiv special,

instalat pe gard, la inaltimi diferite, functie si de configuratia terenului pe care este amplasat

acest gard. Fiecare zona de detectie se termina cu o cutie –EOL.

9.7.2. Subsistem de control acces si detectie la efractie

Cele doua subsisteme control acces si efractie , formeaza un singur subsistem integrat si

sunt configurate utilizand o singura unitate centrala de tip Kay-Guard 2,5.

Subsistemul de control acces este destinat controlului ,ordonarii si monitorizarii

fluxurilor de personal in interiorul obiectivului prin verificarea autorizatiei de acces pentru

persoana care solicita accesul in zona.

Subsistemul de detectie si alarmare la efractie are ca scop detectia incercarilor de intruziune

in anumite zone ale obiectivului si alarmarea fortelor de interventie in timp util.

Structura subsistemul de control acces si amplasarea in cadrul obiectivului este:

La nivel hardware, elementele componente ale subsistemului sunt:

Elementul de identificare a persoanei ( cartela de acces);

35 | P a g e


Cititorul dedicat pentru elementul de identificare;

Unitatea de control si procesare ( modulul de control acces);

Elementele de blocare a accesului (electromagneti);

Amortizor hidraulic;

Statia de lucru cu software-ul de control acces.

Subsistemul de control acces cuprinde 5 filtre de acces persoane amplasate in zona

supraterana si un filtru de acces la usa dubla de acces in interiorul galeriilor. In zona supraterana

filtrele sunt amplasate dupa cum urmeaza:

- un filtru la poarta de acces persoane in incinta DNDR;

- 4 filtre de acces amplasate in cladirea administrativa astfel: la usa de intrare din exterior

in SAS,la usa incaperii „Dozimetrie”,la usa de intrare din exterior in „zona controlata”, la usa de

intrare din exterior in incaperea pompelor.

Functiile subsistemul de detectie si alarmare la efractie sunt:

Detectia incercarilor de intruziune in zonele de securitate ale obiectivului ;

Semnalizarea operatorilor cu privire la tentativele de efractie la nivelul zonelor de

securitate,cu

indicarea zonei in care au avut loc acestea;

Posibilitatea semnalizarii situatiilor de panica/urgenta;

Monitorizarea operationala si tehnica pentru subsistem;

Transmiterea catre software de securitate a semnalelor de avertizare si sabotaj ,oferind

acestuia controlul activarii si dezactivarii zonelor de securitate si posibilitatea

confirmarii primirii semnalelor de avertizare;

9.7.3. Subsistemul de supraveghere video

Sistemul de supraveghere video se va compune din urmatoarele echipamente:

- Un monitor LCD pe care se vor urmari imaginile preluate de la camerele video, precum

si inregistrarile aferente

- Un echipament de inregistrare cu rol in pastrarea imaginilor preluate de la camerele video

36 | P a g e


- Patru camere video, montate in carcase de exterior termostatate si ventilate. Acestea sunt

prevazute si cu iluminatoare IR pentru vedere pe timp de noapte.

Instalarea camerelor se va face pe stalpi metalici si vor supraveghea urmatoarele obiective:

- Camera 1: poarta de acces auto, fiind orientata catre birou

- Camera 2: intrarea in cladirea administrativa si latura exterioara a acestuia

- Camera 3: perimetrul exterior, intre caminul de vane si intrarea in galerie

- Camera 4: intrarea in galerie, fiind orientata catre usa de acces in galerie.

9.7.4. Subsistemul de detectie si avertizare la incendiu

Proiectul a vizat realizarea unui sistem unitar de detectie, avertizare si alarmare la

incendiu pentru intreg obiectivul (cladire administrativa – nou proiectata si zona galeriilor de

acces si a celor de depozitare.

Sistemul de detectie, avertizare si alarmare la incendiu din obiectiv, realizeaza

urmatoarele functiuni:

- detectia si avertizarea automata la incendiu in cladirea administrativa, galerii de

acces/galerii de depozitare si in SAS-ul de acces in galeria 50;

- semnalizarea inceputurilor de incendiu prin butoane manuale de semnalizare;

- alarmarea acustica locala sau (si) generala prin sirene de alarmare;

- comanda ventilatoarelor de evacuare;

- interconectarea cu sistemul de control acces pentru comanda deblocare cai de evacuare

dotate cu filtre de CA;

- monitorizarea surselor de alimentare utilizate in cadrul acestui sistem de detectie

incendiu;

- preluarea alarmelor de pe centrala de detectie si retransmiterea lor prin comunicatorul

telefonic GSM catre persoanele si/sau institutiile desemnate/abilitate.

- inregistrarea/memorarea tuturor evenimentelor din cadrul sistemului de detectie

incendiu.

Echipamentele folosite pentru sistemul de detectie si alarmare la incendiu sunt produse

de firma HONEYWELL si sunt recunoscute pentru performantele, fiabilitatea si gradul de

incredere foarte ridicate.

37 | P a g e


9.7.5. Structura sistemului de detectie si alarmare la incendiu

Centrala de detectie, avertizare si alarmare la incendiu seria ESSER IQ8M cu o singura

bucla de detectie pe care vor fi preluate:

- detectoare optice de fum, adresabile;

- detectoare de fum si temperatura, adresabile;

- butoane manuale de alarmare in caz de incendiu, adresabile;

- transpondere cu 4 intrari si 2 iesiri de releu, monitorizate, adresabile;

- sirene de avertizare optica si acustica conventionale pentru exterior;

- sirene de avertizare optica si acustica adresabile pentru interior;

Reteaua de interconectare este realizata dupa cum urmeaza:

- cablu de semnalizare tip J-H(St)H-E30 2x2x0,8 rezistent la foc pentru bucla de detectie

si semnalizare;

- cablu de semnalizare tip J-H(St)H-E30 2x2x0,8 rezistent la foc, pentru sirenele de

incendiu, comenzi si monitorizari;

- cablu de energie cu intarziere la propagarea flacarii CYY-F 3x1,5mm2 pentru

alimentarea cu energie electrica a surselor aferente alimentarilor echipamentelor sistemului.

Amplasarea echipamentelor sistemului:

- centrala de detectie si avertizare la incendiu care controleaza sistemul este amplasata in

cladirea administrativa – nou construita.

- detectoarele optice de fum, butoanele, sirenele si modulele aferente extensiei au fost

amplasate conform planurilor elaborate in documentatie, asigurand detectia si avertizarea asupra

iminentei incendiului.

Se mentioneaza faptul ca amplasarea detectoarelor si butoanelor de semnalizare s-a facut

conform normelor in vigoare si caracteristicilor tehnice ale echipamentelor. Astfel in cadrul

proiectului s-a prevazut un detector de fum sau combinat la circa 70 mp de supravegheat .

Butoanele de semnalizare manuala s-au amplasat la iesirile din cladire, in galerii si pe caile de

evacuare. Sirenele de alarmare s-au amplasat astfel incat sa asigure alarmarea eficienta pentru

oricare zona din cladire. Amplasarea echipamentelor respecta cerintele beneficiarului din caietul

de sarcini.

Sistemul contine rezerve pentru adrese suplimentare cca 35% pe bucla aferenta

configuratiei centralei de detectie, alarmare si avertizare la incendiu. Pentru conectarea ulterioara 38 | P a g e


de detectoare suplimentare, in limita disponibilului, pe bucla de detectie, va fi necesara o cablare

locala, usor de realizat.

Circuitele de interconectare intre elementele sistemului sunt amplasate si montate astfel

incat sa fie redus la minim riscul deteriorarii acestora sau distrugerii in caz de incendiu.

Toate detectoarele montate in zona de galerii sunt montate cu socluri de protectie pentru

medii umede, socluri cu presetupe.

9.7.6. Dispeceratul de securitate

Dispeceratul de securitate va realiza integrarea tuturor instalatiilor care asigura implementarea

functiilor de protectie fizica si ofera o interfata unificata catre personalul de exploatare. In

obiectivul DNDR nu s-a considerat necesara alocarea unei incaperi speciale pentru dispeceratul

de securitate. Acesta ocupa o zona din Camera electrica din Cladirea administrativa –Parter.

In aceasta zona sunt amplasate echipamentele centrale ale subsistemelor care compun SPF si

anume; centrala de efractie si control acces, echipamentul HDR si un monitor, centrala de

incendiu, o statie de lucru pe care ruleaza aplicatia de gestiune a SPF

Tot in aceasta zona sunt amplasate tabloul electric TES din care se alimenteaza echipamentele

aferente Sistemului de Protectie Fizica si o unitate UPS .

10. APARATURA RADIOMETRICA SI DOTARI

Nr.crt.

Denumire articol Cantitate

1. Dozimetru personal 102. Monitor de radiaţii 23. Monitor portabil gama de arie 14. Monitor portabil măsurare contaminare alfa, beta, gama 15. Monitor portabil măsurare contaminare beta6. Spectrometru gama portabil 17. Monitor portabil radon 18. Laptop şi accesorii 2

39 | P a g e


In cadrul proiectului au fost realizate si o serie de dotari precum:

- mobilier birou ( scaune, birouri, mese, dulapuri pentru pastrarea documentatiei)

- fisete metalice (vestiare) pentru personal;

- rafturi metalice magazie si camera depozitare aparatura dozimetrica si echipamente de

protectie, - stingatoare de incendiu diverse tipuri si amenajari aferente acestora;

- retroproiector cu ecran

- obiecte electrocasnice (frigider, cafetiera, aparat microunde)

11. ASPECTE GENERALE

Lucrarile executate pe santier au respectat prevederile proiectului cu urmatoarele

modificari ce au fost cuprinse in dispozitiile de santier emise de proiectant:

- Dispozitie de santier nr 1 din 01.08.2010 – referitoare la modificarea cotei de

fundare si a dimensiunilor fundatiilor

- Dispozitie de santier nr 2 din 23.08.2010 – referitoare la detalii amenajare

galerii

S.C. UTI SYSTEMS S.A. a participat la elaborarea proiectului tehnic de ansamblu si a

proiectului cu detaliile de executie a acestei lucrari. Elaborarea proiectului s-a facut pe baza

temelor de proiectare constituite din Studiul de fezabilitate pentru Modernizarea Depozitului

Naţional de Deşeuri Radioactive Băiţa – Bihor – etapa 1 – actiuni prioritare cod: IFIN-DNDR-

SF1.

Executia acestei constructii s-a facut de catre SC GEOMARCO CONSTRUCT SRL, pe

baza proiectului cu Cod Proiect 02-1012-101-000, elaborat in anul 2010 de SC UTI SYSTEMS

SA.

Pe parcursul executiei au existat modificari locale a unor detalii de realizare fata de

proiect , date prin dispozitia de santier nr. 2 - referitoare la inlocuire de corniere bordaj rigola si

la inlocuire plasase pentru armare torcret in galerii, dispozitie atasata de catre constructor, la

cartea constructiei.

Urmarirea executiei lucrarilor s-a facut de catre constructor si beneficiar prin personal

specializat, inclusiv diriginte de santier, precum si de proiectant de cite ori a fost solicitat.

Din analiza documentelor existente la cartea constructiei se poate constata ca executia

lucrarilor s-a facut avind asigurat un control calitativ, din partea beneficiarului si a

constructorului, la documentatia intocmita pe parcursul derularii contractului de executie existind

procese verbale de lucrari ascunse si de receptie pe faze determinante, incheiate pe parcursul

executiei.

40 | P a g e


Din obsevatiile facute pe santier, la datele cand a fost convocat proiectantul, s-a constatat

ca lucrarile executate corespund din punct de vedere al rezistentei si stabilitatii, precum si

cerintelor functionale impuse prin tema.

In perioada imediat urmatoare, pana la receptia finala, se vor realiza documentatiile

tehnice aferente functionarii si exploatarii obiectivului in configuratia modernizata, in vederea

autorizarii de catre organismele abilitate. Pana la actualizarea documentatiilor tehnice se vor

respecta dispozitiile si prevederile cuprinse in autorizatiile si avizele in vigoare.

12. ORGANIZAREA PROIECTULUI

02-1012-101/I-000/PT - ARHITECTURA SI PLAN GENERAL

02-1012-101/II-000/PT - REZISTENTA

02-1012-101/III-000/PT - INSTALATII SANITARE

02-1012-101/IV-000/PT - INSTALATII TERMICE, VENTILATIE SI

CLIMATIZARE

02-1012-101/V-000/PT - INSTALATII ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE

02-1012-101/VI-000/PT – SISTEM SUPRAVEGHERE VIDEO SI SISTEM DE

MONITORIZARE SIGURANTA SI SECURITATE

41 | P a g e

9.7.4. Subsistemul de detectie si avertizare la incendiu

Documents

Transcript of 9.7.4. Subsistemul de detectie si avertizare la incendiu