94643411 Sinteze Studii de Caz Si Teste IAS IfRS Vol III 2008

CORPUL EXPER ILORŢ CONTABILI ŞI CONTABILILOR

AUTORIZA IŢDIN ROMÂNIA

M ria M d lina GIRBIN • Ştefană ă ă Ă BUNEA

Catedra de Contabilitate Interna ional şi Informareţ ă Financiar ă Academia de Studii Economice din Bucureşti

SINTEZE, STUDII DE CAZ ŞI TESTE GRILĂ

PRIVIND APLICAREA IAS (REVIZUITE) - IFRS

VOLUMUL III

Colec ia ţ Standarde Internationale de Contabilitate

Editura CECCAR, Bucureşti, 2008

Descrierea CIP a Bibliotecii Na ionaleţ a României GÎRBIN , M D LINAĂ Ă Ă

Sinteze, stadii de caz şi teste grilă privind aplicarea IAS (revizuite) - IFRS /M riaă M d lina Gîrbin , Ştefan ă ă ă Bunea. - Bucureşti: Editura CECCAR, 2005-2008

Bucureşti, Editura CECCAR, 2008 ISBN 973-8478-60-XVoi. 3. - 2008. ISBN 978-973-8414-48-8

I. Bunea, ŞtefanVP06(100):657.631.6 ________________________________ ,

CUPRINS

CAPITOLUL l Tabloul fluxurilor de trezorerie (IAS 7)

1.1. Necesitatea şi avantajele informa iilor privindţfluxurile de trezorerie..................................................................8

1.2. Clasificarea activit ilor generatoare de fluxuri deăţ trezorerie......................................................................................15l .3. Aspecte particulare privind prezentarea tabloului

fluxurilor de trezorerie..............................................................321.3.1. Metode de prezentare a fluxurilor de trezorerie

referitoare la activit ile de exploatareăţ ...............321.3.2. Prezentarea unor fluxuri de trezorerie în m rime netă ă........................................................................471.3.3. Fluxurile în monede str ineă .............................481.3.4. Dobânzile şi dividendele..................................511.3.5. Impozitul asupra rezultatului....................................521.3.6. Tranzac ii f r contrapartid în trezoreriaţ ă ă ă întreprinderii.......................................................................52

1.4. întocmirea tabloului fluxurilor de trezorerie...........................531.5. Rezumat..............................................................................681.6. Rezolv ri ale exerci iiloră ţ ..............................................711.7. Teste gril de autoevaluareă ........................................77

CAPITOLUL 2Retratarea situa iilor financiare în condi iileţ ţ

unei economii hiperinfla ionisteţ (IAS 29)

2.1. Caracteristicile unei economii hiperinfla ionisteţ . . .842.2. Delimitarea elemente monetare/nemonetare............................862.3. Pozi ia monetarţ ă............................................................932.4. Retratarea situa iilor financiare conform IAS 29ţ ....942.5. Rezumat............................................................................1192.6. Rezolv ri ale exerci iiloră ţ ............................................1222.7. Teste gril de autoevaluareă .........................................123

CAPITOLUL 3Politici contabile, schimb ri de estim riă ă

contabile şi corectarea erorilor (IAS 8)

3.1. Tratamentul contabil al schimb rilor de estim riă ă 1323.2. Tratamentul contabil al schimb rilor de politiciă contabile.....................................................................................135

M ria M d lina GÎRBIN • Ştefan BUNEAă ă ă Ă

3.3. Corectarea erorilor.............................................................1463.4. Rezumat............................................................................1503.5. Rezolv ri ale exerci iiloră ţ ............................................ 1513.6. Teste gril de autoevaluareă .......................................154

CAPITOLUL 4 Situa iiţ financiare consolidate şi individuale (IAS 27)

4.1. Identificarea filialelor.........................................................1664.2. Prezentarea situa iilor financiare consolidţ ate........ 1714.3. Metoda integr rii globaleă ..........................................1734.4. Reconsiderarea consolid rii conturilor la nivelă interna ional.ţ

De la optica financiar la optica economic :ă ă considerente teoreticeşi inciden e practiceţ .........................................................213

4.5. Contabilizarea participa iilor în filiale, asocieri înţ participa ieţ

si societ i asociate în bilan ul individual al societ ii-ăţ ţ ăţmamă..................................................................................225

4.6. Rezumat............................................................................2274.7. Rezolv ri ale exerci iiloră ţ ............................................2294.8. Teste gril de autoevaluareă ......................................231

CAPITOLUL 5 Investi ii înţ întreprinderile asociate (IAS 28)

5.1. Identificarea întreprinderilor asociate..................................2425.2. Metoda punerii în echivalenţă..................................2445.3. Deprecierea participa iei în întreprinderile asociateţ

2555.4. Rezumat............................................................................2555.5. Rezolv ri ale exerci iiloră ţ ............................................2575.6. Teste gril de autoevaluareă ......................................260

CAPITOLUL 6 Investi ii înţ asocierile în participa ie (IAS 31)ţ

6.1. Activit i controlate îăţ n comun.......................................2686.2. Active controlate în comun.................................................2716.3. Entit i controlate în comunăţ ......................................2726.4. Asocierile în participa ie şi dezideratulţ convergen eiţ

contabile interna ionale. Proiecte în cursţ ...................2886.5. Rezumat.............................................................................2896.6. Rezolv ri ale exerci iiloră ţ ............................................2906.7. Teste gril de autoevaluareă ......................................292

Sinteze, studii de caz si teste gril privind aplicarea IAS (revizuite) -ă IFRS

5

CAPITOLUL 7Efectele varia iilor cursurilorţ

monedelor str ineă (IAS 21)

7.1. Identificarea monedei func ionaleţ ...........................3027.2. Raportarea tranzac iilor în valut în moneda str inţ ă ă ă

3047.3. Conversia situa iilor financiare în moneda func ionalţ ţ ă

3 227.4. Conversia situa iilor financiare în moneda deţ prezentare..................................................................................3257.5. Cesiunea unei entit i externeăţ .................................3347.6. Rezumat.............................................................................3367.7. Rezolv ri ale exerci iiloră ţ ............................................3397.8. Teste gril de autoevaluareă ......................................340

CAPITOLUL 8 Grup ri deă întreprinderi (IFRS 3)

8.1. Ce este o grupare de întreprinderi?......................................3488.2. Metoda achizi ieiţ ...........................................................350

8.2.1. Identificarea cump r torului într-o grupareă ăde întreprinderi..............................................................350

8.2.2. Calculul costului de achizi ieţ .........................3528.2.3. Alocarea costului de achizi ie activelor şiţ

datoriilorachizi ionateţ .............................................................355

8.2.4. Tratamentul contabil al diferen ei din achizi ieţ ţ357

8.3. Contabilizarea achizi iilor inverseţ ............................3828.4. Controverse conceptuale privind contabilizarea grup riloră

de întreprinderi........................................................................3878.5. Grup rile de întreprinderi şi dezideratul convergen eiă ţ

contabile interna ionale. Pţ roiecte în curs........................3908.6. Rezumat.............................................................................3928.7. Rezolv ri ale exerci iiloră ţ .............................................3948.8. Teste gril de autoevaluareă .......................................397

CAPITOLUL 9întocmirea situa iilor financiareţ

consolidate pentru grupurile cu structur complexă ă

9.1. Tehnicile de consolidare.....................................................404

9.2. Aplicarea metodelor si tehnicilor de consolidare pentrustructurile complexe de grup....................................................421

9.3. Rezolv ri ale exerci iiloră ţ ............................................446


CAPITOLUL 10Prezentarea informa iilor referitoare laţ p r ile legateă ţ

(IAS 24)10.1. Ce este o parte legat ?ă ............................................45010.2. Ce informa ii referitoare la p r ile legate facţ ă ţ

obiectulpublic rii?ă ...........................................................................454

10.3. Prezentarea informa iilor referitoare laţ p r ile legate şiă ţdezideratul convergen ei contabile interna ionale.ţ ţ

Proiecte în curs......................................................................46110.4. Rezumat..........................................................................46410.5. Rezolv ri ale exerci iiloră ţ ..........................................46510.6. Teste gril de autoevaluareă ....................................466

CAPITOLUL 11 Rezultatul pe ac iuneţ

(IAS 33)11.1. Rezultatul pe ac iune de bazţ ă.................................47211.2. Rezultatul pe ac iune diluatţ ....................................47711.3. Rezumat..........................................................................49511.4. Rezolv ri ale exerci iiloră ţ ..........................................49611.5. Teste gril de autoevaluareă ....................................498

R spunsuri la testele gril de autoevaluareă ă .............503

Bibliografie.........................................................................................505

CAPITOLUL l

Tabloul fluxurilor de trezorerie

(IAS7)

M ria M d lina GIRBIN • Ştefan BUNEAă ă ă Ă

1.1. Necesitatea şi avantajele informa iilor ţ privind fluxurile de trezorerie

Obiectivul normei IAS 7 „Tabloul fluxurilor de trezorerie" este acela de a impune furnizarea de informa ii referitoare la istoriculţ fluxurilor de lichidit i şi echivalente de lichidit i prinăţ ăţ intermediul tabloului fluxurilor de trezorerie. Intr rile şiă ieşirile de trezorerie sunt clasificate pe trei categorii de activit i: exploatare, investi ii şi finan are.ăţ ţ ţ

Ne propunem în cadrul acestui paragraf să identific m limitele în ă materie de analiz a pozi ieiă ţ financiare redate de bilan şi a performan elor financiareţ ţ ale întreprinderii redate de contul de profit şi pierdere, şi de aici rezult necesitatea de a completa analiza cuă informa ii de natura fluxurilor ţ de trezorerie.

Adesea, în lumea contabil se sus ine faptul c profitulă ţ ă este un punct de vedere, în timp ce trezoreria este o realitate. Aceast afirma ie se bazeaz ă ţ ă pe constatarea că unele întreprinderi raporteaz profituri impun toare careă ă nu au îns corespondent pe m sur în trezorerie. Diferen aă ă ă ţ se datoreaz pe ă de-o parte faptului c rezultatul contabilă are în spate o serie de conven ii, iar pe de alt parteţ ă calit ii managementului întreprinderăţ ii.

Majoritatea utilizatorilor de informa ie contabilţ ă manifest un interes ă deosebit fa de trezoreriaţă întreprinderii. Fiecare dintre aceşti utilizatori revendic oă parte din ea sub form de dividende, dobânzi, salarii,ă impozite etc.

Informa ii privind trezoreria întreprinderii suntţ disponibile în bilan ul ţ contabil. Acesta prezint situa iaă ţ trezoreriei întreprinderii la începutul şi la sfârşitul anului, dar nu şi cauzele care au determinat eventualul deficit sau excedent de trezorerie.

Contul de profit si pierdere ofer informa ii despreă ţ fluxuri, dar nu despre cele de trezorerie, ci despre cele de venituri şi cheltuieli. Atr geam ă aten ia în primul volum alţ lucr rii noastre asupra delimit rii informa iilor ă ă ţ de tip rezultat de cele de tip trezorerie. Pentru un neini iat în contabilitate, ţ există tendin a de a atribui oric rei pl i semnifica ia de cheltuialţ ă ăţ ţ ă şi respectiv oric rei încas ri semnifica ia de venit.ă ă ţ

Or, evolu ia conceptelor de cheltuial şi de venit aţ ă trebuit s in seama ă ţ ă de decalajul care exist între fluxurileă

de bunuri şi de servicii (vânz ri, ă cump r ri) şi fluxurile deă ă trezorerie (încas ri, pl i). Prin urmare, se poateă ăţ

Sinteze, studii de caz şi teste gril privind aplicarea IAS (revizuite) -ă IFRS 9

întâmpla ca o întreprindere s ob in profit, îns doar o mică ţ ă ă ă parte din acesta s se reg seasc în trezoreriaă ă ă întreprinderii.

La momentul în care în contabilitate se recunoaşte o cheltuial , plata ă se poate s se fi f cut în trecut (înregistrareaă ă cheltuielii cu chiria în perioada N în condi iile în care chiria aţ fost pl tit în avans în perioada N-l) sau s se ă ă ă efectueze în viitor (înregistrarea facturii de plat fa de un furnizor deă ţă servicii). De asemenea, unele cheltuieli nu au incidenţă asupra trezoreriei (cheltuielile cu amortizarea şi cu provizioanele) sau au în contrapartid stocuri.ă

La momentul în care în contabilitate se recunoaşte un venit, încasarea se poate s se fi f cut în trecută ă (înregistrarea venitului din chirii în perioada N în condi iileţ în care încasarea chiriei s-a produs în perioada N-l) sau să se efectueze în viitor (înregistrarea unei vânz ri c tre ună ă client). De asemenea, unele venituri nu au incidenţă asupra trezoreriei (veniturile din provizioane) sau au în contrapartid stocuri sau imobiliz ri.ă ă

Date fiind limitele bilan ului contabil şi ale contului deţ profit şi pierdere în reflectarea informa iilor privind fluxurileţ de trezorerie a devenit necesar publicarea unei situa iiă ţ financiare care s completeze imaginea privind peră -forman a financiar a întreprinderii şi s o fac mai credibil .ţ ă ă ă ă Aceast situa ie ă ţ financiar este „Tabloul fluxurilor deă trezorerie".

Utilizat împreun cu celelalte situa ii financiare, tabloulă ţ fluxurilor de trezorerie furnizeaz utilizatorilor informa iiă ţ mult mai relevante şi mai credibile în aprecierea pozi ieiţ financiare (lichiditate, solvabilitate, structur financiară ă etc.) şi a performan elor unei întreprinderi.ţ

Totodat , informa iile referitoare la fluxurile deă ţ trezorerie sunt folositoare pentru a permite utilizatorilor să îşi elaboreze modele pentru aprecierea şi compararea pozi iei financiare şi a performan elor întreprinderilorţ ţ

10 M ria M d lina GÎRBIN • Ştefană ă ă Ă BUNEA

deoarece elimin efectele utiliz rii unor prelucr riă ă ă contabile diferite pentru aceleaşi opera ii şi evenimente.ţ

Pentru a justifica existen a tabloului fluxurilor deţ trezorerie printre situa iile financiare publicate de c treţ ă întreprinderi, pot fi invocate trei motive principale: importan a trezoreriei ca indicator de gestiune aţ întreprinderii şi de analiz a riscului de fală iment, caracterul obiectiv al fluxurilor de trezorerie, adaptarea tabloului fluxurilor de trezorerie la analiza previzional .ă

Trezoreria este un indicator-cheie în aprecierea gestiunii întreprinderii pe termen scurt şi pe termen lung. Prin intermediul ei, întreprinderea îşi finan eaz activitatea şi îşi asigurţ ă ă perenitatea. M rimea, în valori absolute ă şi relative, şi evolu ia trezoreriei pot s caracterizeze o anumit situa ieţ ă ă ţ a întreprinderii: echilibru financiar, vulnerabilitate, faliment etc.

S ne amintim c în gestiunea financiar se consideră ă ă ă c o întreprindere ă se afl în echilibru financiar dacă ă dispune de un fond de rulment superior necesarului de fond de rulment şi c acest echilibru are ca efectă ob inerea ţ unui excedent de trezorerie.

Fondul de rulment nu reprezint decât un excedentă poten ial de ţ trezorerie care rezult din finan areaă ţ integral a investi iilor întreprinderii. ă ţ Prin urmare, el nu se va reg si în trezoreria întreprinderii integral, în principal ă din dou motive.ă

Primul motiv este acela c , de regul , întreprinderea poateă ă absorbi par ial acest excedent poten ial de trezorerie înţ ţ vederea finan rii unor active ţă curente de natura stocurilor şi a crean elor. Al doilea motiv este acela c ţ ă m rimeaă elementelor care concur la determinarea fonduluă i de rulment este puternic influen at de politicile contabile aleţ ă întreprinderii.

Exemplu: Despre dou întreprinderi A şi B care activeaz înă ă acelaşi sector de activitate se cunosc urm toareleă informa ii (în u.m.):ţ

Elemente A B

Cifr de afaceriă 800 800

Profit net 600 200

Active imobilizate nete 400 400

Capitaluri proprii 100 500

Datorii ce trebuie pl tite într-o perioad maiă ă mare de un an

500 100

Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 200 100

Sinteze, studii de caz şi teste gril privind apliă carea IAS (revizuite) - IFRS

11

Stocuri 900 400

Crean eţ 1.800 500

Datorii ce trebuie pl tite într-o perioad maiă ă mic de un ană(exclusiv creditele de trezorerie) 2.000 1.000

încas rile exerci iului financiar, din care:ă ţ 2.800 1.800

- încas ri de la clien iă ţ 300 700- încas ri din noi emisiuni de ac iuniă ţ - 900- încas ri din primirea de credite pe termenă scurt

2.500 200

Pl ile exerci iului financiar, din care:ăţ ţ 3.100 1.400

- pl i c tre furnizoriăţ ă 500 500- ramburs ri de crediteă 1.200 100- pl i de dobânziăţ 400 50- pl i de salariiăţ 300 500- pl i de dividendeăţ 500 200- pl i de impoziteăţ 200 50

Trezoreria:- la începutul anului 3.300 2.500

- la sfârşitul anului 3.000 2.900

întreprinderea B amortizeaz accelerat anumiteă categorii de active imobilizate si evalueaz ieşirile deă stocuri cu ajutorul metodei FIFO. întreprinderea A utilizeaz metoda liniar şi evalueaz ieşirile din ă ă ă stoc la costul mediu ponderat.

Cum am putea aprecia pozi ia financiar şiţ ă performan ele celor dou ţ ă întreprinderi pe baza acestor informa ii?ţS vedem la ce concluzii am putea ajunge dac amă ă valorifica doar informa iile furnizate de bilan ulţ ţ contabil. Vom calcula pentru început fondul de rulment (FR):FRA = (Capitaluri proprii + Datorii cu scaden ceţă dep şeşte un ă an + Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli) - Active imobilizate nete = 100 + 500 + 200 - 400 = +400 u.m. FRg = 500 + 100 + 100 - 400 = +300 u.m.Putem constata c întreprinderea A are un fond deă rulment mai mare cu 100 u.m., ceea ce ar putea duce la concluzia c aceasta ar fi mai s n toas din punct deă ă ă ă vedere financiar decât B. Dac privim îns trezoreriaă ă celor dou întreprinderi, vom constata c A încheieă ă exerci iul financiar cu un deficit de 300 u.m. (3.300 -ţ 3.000), în timp ce B ob ine un excedent ţ de 400 u.m.

12 M ria M d lina GIRBIN • Ştefană ă ă Ă BUNEA

Cum se explic aceast situa ie? Spuneam c fondulă ă ţ ă de rulment poate fi absorbit de active curente de natura stocurilor şi a crean elor. Pentru ţ a putea sesiza acest aspect s proced m la calcularea neceă ă sarului de fond de rulment (NFR).

NFRA = Stocuri + Crean e - Datorii cu scaden a maiţ ţ mic de un an ă (exclusiv creditele de trezorerie) = 900 + 1.800 - 2.000 = +700 u.m.

NFRR = 400 + 500 - 1.000 = -100 u.m.D

Ce semnific aceste valori? In cazul întreprinderă ii A, suma de 700 u.m. reprezint necesarul de trezorerie pentruă acoperirea stocurilor şi a crean elor acesteia. Seţ observ c acest necesar este mai mare decât ă ă fondul de rulment (400 u.m.), aceasta fiind cauza deficitului de trezorerie de 300 u.m. în cazul întreprinderii B, se constat că ă aceasta a alocat trezorerie pentru stocuri în sum deă 400 u.m. şi si-a creditat clien ii cu suma de 500 u.m.ţ în acelaşi timp, B foloseşte banii furnizorilor şi ai altor creditori, în sum de 1.000 u.m. Cu alte cuvinte, ă ea ob ine un excedent de trezorerie din finan areaţ ţ activelor pe termen scurt de 100 u.m., care se adaug celui de 300 u.m. degajat din finană areaţ activelor imobilizate. Aşa se explic excedentul deă trezorerie de 400 u.m.

Aceast analiz îşi dovedeşte limitele prin faptul c ,ă ă ă deşi arat care sunt activele care consumă ă trezorerie, cele pe termen lung sau cele pe termen scurt, nu permite cunoaşterea fluxurilor de trezorerie care au contribuit la ob inerea excedentului sauţ deficitului de trezorerie.Dac arunc m o privire asupra structurii financiareă ă a celor dou ă întreprinderi putem constata c A esteă extrem de îndatorat , atât pe ă termen lung, cât si pe termen scurt. Capitalurile permanente ale întreprinderii A sunt constituite preponderent din datorii (reprezentate mai ales de credite bancare), în timp ce în cazul întreprinderii B acestea sunt reprezentate mai ales de capitalurile proprii.

Dac am valorifica exclusiv informa iile furnizate deă ţ contul de profit şi pierdere am concluziona că întreprinderea A este mai performant ă deoarece la aceeaşi cifr de afaceri ob ine un profit superior.ă ţ Dac ă raport m profitul net la cifra de afaceri g simă ă rentabilitatea comercial . ă Aceasta este de 75% în cazul lui A şi de 25% în cazul lui B. în plus, performan a exploat rii celor dou întreprinderi nuţ ă ă

este comparabil ă din cauza op iunilor diferite înţ materie de estimare a amortismentelor şi a ieşirilor din stoc. Implicit, nici FR calculat de noi nu exprimă în totalitate un excedent poten ial de trezorerie.ţ

Sinteze, studii de caz ?i teste gril privind aplicarea IASă (revizuite) - IFRS

13

Dac integr m îns şi informa ii de natura fluxuriloră ă ă ţ de trezorerie vom afla cu uşurin c :ţă ă- întreprinderea A, care raporteaz o rentabilitateă

comercial deă75%, încaseaz doar o mic parteă ă din cifra de afaceri (300 u.m.din totalul de 800 u.m.);

- în cazul întreprinderii B, cea mai mare parte din cifra de afacerise reg seşte în trezorerie (700 u.m. din totalul deă 800 u.m.);

- pl ile c tre furnizori au acelaşi volum, dar seăţ ă observ c întrepriă ă nderea B încaseaz mai repede crean ele-clien i şiă ţ ţ achit mai târziuădatoriile fa de furnizori, efectul fiind favorabilţă asupra trezoreriei;

- întreprinderea A are scaden e mici ale datoriilorţ fa de furnizoriţăşi îşi crediteaz clien ii pe o perioad mai lung ,ă ţ ă ă efectul fiindnefavorabil asupra trezoreriei;

- cea mai mare parte a încas rilor întreprinderii Aă provin din creditele primite de la b nci, iar cea mai mare parte aă pl ilor vin dinăţrambursarea şi remunerarea acestor credite;

- întreprinderea A este dependent de pia a capitaluluiă ţ împrumutatşi suport costuri foarte mari ale îndator rii;ă ă

- întreprinderea B se finan eaz mai pu in prinţ ă ţ îndatorare şi maimult prin apelul la proprietari (încas rile de 900ă u.m.).

în concluzie, întreprinderea B are o gestiune eficient (esteă asigurat ă o structur financiar optim , un cost mică ă ă al capitalului, corelarea scaden elor crean elor cuţ ţ cele ale datoriilor, dimensionarea optim aă stocurilor), ceea ce se r sfrânge pozitiv asupraă trezoreriei.

Tabloul fluxurilor de trezorerie se preteaz foarte bine laă prezentarea de date previzionale, ceea ce face ca acesta s se integreze perfect într-o ă abordare bugetar . Astfel, elă permite o analiz retrospectiv şi previzional ă ă ă a dinamicii financiare a întreprinderii.Prezentarea func ional a fluxurilor de trezorerie favorizeazţ ă ă elaborarea de previziuni financiare care s permită ă separarea fluxurilor aferente activit ilor de exploatare,ăţ generate de opera iile ciclice, de fluxurile de ţ trezorerie aferente activit ilor de investi ii şi de finan are compuse dinăţ ţ ţ nevoi şi surse aciclice a c ror identificare depinde deă strategia întreprinderii pe termen mediu si lung.

14 - M ria M d lina GÎRBIN •ă ă ă Ă Ştefan BUNEA

Solvabilitatea, flexibilitatea şi performan a financiar aţ ă întreprinderii sunt apreciate pe baza capacit ii acesteia deăţ a genera fluxuri de trezorerie pozitive din activit ile deăţ exploatare. Indicator central şi polivalent în analiza situa ieiţ financiare a unei întreprinderi, fluxul net de trezorerie generat de activit ile de eăţ xploatare permite aprecierea fluxurilor de trezorerie produse şi consumate de activit ile curente.ăţAtunci când este pozitiv, acesta poate s fie asimilată capacit ii de ăţ autofinan are încasate, respectiv trezorerieiţ sub form de lichidit i dispoă ăţ nibile. De asemenea, pe baza m rimii şi evolu iei acestui agregat se pot ă ţ evalua atât flexibilitatea financiar intern a întreprinderii, cât şiă ă capacitatea acesteia de a gestiona fluxurile de trezorerie.Analiza solvabilit ii şi flexibilit ii financiare a întreprăţ ăţ inderii poate s fie completat prin calculul unor rate care au laă ă baz fluxuri de trezorerie ă şi elemente din bilan sau dinţ contul de profit şi pierdere. Aceste rate sunt mult mai pertinente si mai fiabile în vederea aprecierii lichidit iiăţ întreprinderii decât cele calculate numai pe baza informa iilor din bilan şi/sau din contul de profit şiţ ţ pierdere.Tabloul fluxurilor de trezorerie face obiectul normei IAS 7 „Tabloul fluxurilor de trezorerie". Deşi I AS 7 nu a definit conceptul de trezorerie, se consider c este vorba despre ansamblulă ă lichidit ilor şi echivalentelor de ăţ lichidit i. Expresia fluxuriăţ de trezorerie (cash flows) desemneaz ansamblul ă intr riloră (inflows) şi ieşirilor (outflows) de lichidit i şi deăţ echivalente de lichidit i.ăţ

Scopul de inerii echivalentelor de lichidit i este acela de aţ ăţ face fa ţă angajamentelor de trezorerie pe termen scurt. Scaden a lor este de regul ţ ă sub trei luni.Fluxurile de trezorerie nu cuprind mişc rile între elementeleă care constituie lichidit i sau echivalente de lichidit i,ăţ ăţ pentru c ele fac parte din gestiunea trezorerieiă întreprinderii.

Sinteze, studii de caz i teste gril privind aplicarea IAS (revizuite) -ţ ă IFRS

15

1.2. Clasificarea activit ilorăţ generatoare de fluxuri de trezorerie

O întreprindere trebuie s prezinte fluxurile sale de trezorerieă din activit ile de exploatare, de investi ii şi de finan areăţ ţ ţ într-o manier care coresă punde cel mai bine activit iiăţ sale.

(a) Fluxurile de trezorerie generate de activit ile de exploatareăţ

Conform normei I AS 7, activit ile de exploatare suntăţ principalele activit i generatoare de venituri şi orice alteăţ activit i care nu sunt incluse ăţ în categoria activit ilor deăţ investi ii sau de finan are.ţ ţNorma nu defineşte cu precizie activit ile de exploatare,ăţ dar încearc ă s clarifice aceast problem printr-o serie deă ă ă exemple:

a) încas rile din vânzarea de bunuri şi prestarea deă servicii

Exemplu: întreprinderea ALFA vinde în cursul exerci iului N un stoc de m rfuri ţ ă pe baz de factur înă ă urm toarele condi ii: pre dă ţ ţ e vânzare 200.000 u.m., TVA 19%, costul m rfurilor vândute 180.000 u.m. ALFAă încaseaz ă jum tate din crean a fa de client.ă ţ ţă Soldul ini ial al contului 4111 ţ „Clien i" este deţ 500.000 u.m.

înregistr rile contabile sunt:ă

• vânzarea m rfurilor:ă+A +V; +Dat

4111 % 238.000

Clien iţ 707 200.000Venituri din vânzarea

m rfuriloră4427 38.000

TVA colectată


desc rcarea deă

gestiune:

+Ch

-A

607

Cheltuieli cu m rfurileă

371 M rfuriă

180.000

încasarea

crean eţ

i: +Ch

-A

5121

Conturi la b nciă

4111 Clien iţ

119.000

• determinarea soldului final al contului 4111 „Clien i":ţ

D 4111Clien iţ

C

Sold ini ialţ 500.000

238.000 119.000

TSD 738.000 119.000 TSC619.000 Sold final

Se poate observa c în crean a fa de clien i intr şiă ţ ţă ţ ă taxa pe valoarea ad ugat . Prin urmare, fluxul deă ă trezorerie va include pe lâng pre ul ă ţ facturat şi TVA.Fluxul reprezentat de încas rile de crean e-clien iă ţ ţ este dat de rulajul creditor al contului 4111. Dac nuă am cunoaşte acest flux şi ar trebui s -1 reconstituimă pe baza informa iilor furnizate de bilan si de contulţ ţ de profit şi pierdere ar trebui s proced m astfel:ă ă

Sold ini ialţ 4111 + Rulaj debitor4m - Rulaj creditor4m = Sold final

Soldul ini ial şi soldul final sunt luate din bilan .ţ ţ Dac crean ele-clien i ă ţ ţ au fost depreciate în bilan ,ţ pentru reconstituirea soldurilor se vor ad uga laă valoarea net din bilan a acestor crean eă ţ ţ eventualele deprecieri constatate.Rulajul debitor al contului „Clien i" poate fi reconstituitţ uşor deoarece creşterea crean ei are înţ contrapartid un venit care este element al cifrei deă afaceri. La acest venit se mai adaug TVA.ă

•4111

Sinteze, studii de caz şi teste gril privind aplicarea IASă (revizuite) - IFRS

17

Rulaj debitor4111 = Cifra de afacerix l, 19 = 200.000x 1,19 = 238.000 iun.

Prin urmare:

încas ri de crean e-clien i = Rulaj creditoră ţ ţ 4111 = Sold ini ialţ 4111

+ Rulaj debitor4H1 - Sold final4]11 = 500.000 + 238.000 - 619.000 = 119.000 u.m.

Exerci iul lţ

Despre întreprinderea ALFA se cunosc urm toarele informa ii:ă ţ- crean e-clien i la începutul anului 100.000 u.m.ţ ţ (valoare net );ă- cifr de afaceri 500.000 u.m.;ă- crean e-clien i la sfârşitul anului 270.000 u.m. (valoareţ ţ net );ă- deprecierea crean elor la începutul anului a fost deţ 20.000 u.m.,iar la sfârşitul anului, de 30.000 u.m.

încas rile de la clien i sunt de:ă ţ(a) 425.000 u.m.;(b) 415.000 u.m.;(c) 775.000 u.m.;(d) 765.000 u.m.;(e) 500.000 u.m.

Tot în categoria încas rilor din vânzarea de bunuri şiă prestarea de servicii sunt asimilate si încas rile de avansuriă de la clien i.ţ

Exemplu: întreprinderea ALFA încaseaz în avans suma deă 100.000 u.m. de la un client (TVA inclus). Dup oă s pt mân , ALFA vinde clientului ă ă ă s u un stoc deă m rfuri pe baz de factur la pre ul de vânzare deă ă ă ţ 200.000 u.m., TVA 19%. Costul m rfurilor vândute este deă 180.000 u.m. Dup o lun are loc decontarea.ă ăînregistr rile contabile sunt:ă• încasarea avansului de la client:

+A +Dat; +Dat5121 % 100.000

Conturi la b nciă 419 84.034Clien i creditoriţ

4427 15.966TVA colectată


• vânzarea m rfurilor:ă

+A ; +Dat

4111 Clien iţ 707

Venituri din vânzarea m rfuriloră

4427 TVA colectată

238.000 200.000

38.000

• desc rcarea deă

gestiune:

+Ch-A

607 Cheltuieli cu m rfurilă e

371 M rfuriă

180.000

decontarea:

+A; -Dat; -Dat -A

% = 4111 238.000

5121 Clien iţ

138.000Conturi la b nciă

419 84.034Clien i creditoriţ

4427 15.966TVA colectată

Pute i observa c datoria fa de client reprezentândţ ă ţă avansul încasat nu include TVA.

b) încas rile din redeven e, onorarii, comisioane şi dină ţ alte venituri

c) Pl ile privind datoriile fa de furnizorii de bunuriăţ ţă şi de servicii (al ii decât furnizorii de imobiliz ri deoareceţ ă plata acestora este asimilat fluxurilor aferenteă

investi iilor)ţ

Exemplu: întreprinderea ALFA prezint urm torul bilan laă ă ţ începutul exerci iului N:ţ


19

Bilanţ(în u.m.)

Activ Suma Capitaluri proprii + Datorii

Suma

Materii prime Cont la bancă

100 1.000

Capital social Furnizori

800 300

Total 1.100 Total 1.100

In cursul exerci iului au loc opera iile:ţ ţ

• achizi ie de materii prime la costul deţ 200 u.m., TVA 19%:

+A;+A +Dat

% 401 238301 Furnizori 200

Materii prime4426 38

TVA deductibilă

• înregistrarea facturii de energie

electric :ă

+Ch; +A +Dat

605 Cheltuieli cu energia şi apa

4426 TVA deductibilă

401 Furnizori

119 100

19

• înregistrarea unei facturi privind un serviciu prestat

de un ter :ţ

+Ch; +A +Dat

628Alte cheltuieli cu

serviciile executate de ter iţ

4426

TVA d

eductibilă 401 Furnizori

595 500

95


se consum materiiă

prime: +Ch -A

601 Cheltuieli cu materii prime

301 Materii prime

150

s-au achitat datorii fa de furnizori deţă

800 u.m.:

-Dat -A

401

Furnizori5121

Conturi la b nciă

800

Bilan ul de închidere se prezint astfel:ţ ă

Bilanţ(în u.m.)


Suma

Materii prime TVA de recuperat Cont la bancă

150 152 200

Capital social Rezultatul exerci iuluiţ Furnizori

800 -750452

Total 502 Total 502

Se poate observa c datoria fa de furnizori includeă ţă TVA. Prin urmare şi fluxul de trezorerie reprezentat de plata furnizorilor include TVA.

Dac ar fi s reconstituim fluxul de trezorerieă ă reprezentat de plata furnizorilor de stocuri şi de servicii pe baza informa iilor furnizate ţ de bilan şi deţ contul de profit si pierdere ar trebui s determin mă ă rulajul contului 401 „Furnizori":

Sold ini ia!ţ 401 + Rulaj creditor^ - Rulaj debitor^ = Sold final^j

Pl ile c tre furnizori = Rulaj debitorăţ ă 401 = Sold ini ia!ţ 401 + Rulaj creditor^ - Sold fina!401

Din bilan dispunem de solduri, iar peţ ntru determinarea rulajului creditor va trebui s identific m intr rile deă ă ă stocuri de la furnizori, precum şi valoarea cheltuielilor care au în contrapartid creşterea deă datorie fa de furnizori.ţăA.

In cazul nostru,

Rulaj creditor^j = (Rulaj debitor301 + Rulaj debitor^.. + Rulaj de-bitor^) x 1,19

Sinteze, studii de caz şi teste gril privind aplicarea IAS (revizuite) -ă IFRS

21

Dac nu am cunoaşte valoarea achizi iilor deă ţ materii prime le-am putea deduce pe baza informa iilor oferite de bilan si de contul de profit şiţ ţ pierdere.

Sold ini ia!ţ 30] + Rulaj debitor301 - Rulaj creditor30] = Sold finaljol

Achizi iile de materii prime = Rulaj debitorţ 301 = Sold final30] - Sold ini ia!ţ 301 + Rulaj creditor301 = 150 - 100 + 150 = 200 u.m.

Valoarea ieşirilor de materii prime se poate prelua din contul de profitşi pierdere.

Rulaj creditor301 = Rulaj debitor^ = 150 u.m.

Rulaj creditor^ = (200 + 100 + 500) x 1,19 = 952 u.m.

Pl ile c tre furnizori = Rulaj debitor^ = Soldăţ ă ini ial^ + Rulaj creţ ditor^ - Sold final^, = 300 + 952 - 452 = 800 u.m.

Tot în aceast categorie sunt asimilate pl ile deă ăţ furnizori în avans. Aceste crean e reflectate în contul 409ţ „Furnizori debitori" nu includ TVA.

d) Pl ile în favoarea salaria ilor şi în contul acestoraăţ ţ

Exerci iul 2ţ

Se cunosc urm toareleă informa ii: ţ -Sold ini ialţ 421 =

500 u.m.; -Soldfinal42] = 600 u.m.;

-Rulaj debitorM; = 700 u.m.

S se determine fluxul de trezorerie privind pl ile deă ăţ salarii.

e) încas rile şi pl ile relative la prime şi calamit i,ă ăţ ăţ la anuit i şi laăţalte presta ii legate de poli ele de asigurare, în cazul uneiţ ţ institu ii de asigur riţ ă

f) Pl ile şi ramburs rile de impozite asupra profitului,ăţ ă cu condi ia caţele s nu poat fi în mod specific asociate activit ilor deă ă ăţ finan are şi deţinvesti iiţ


Exerci iul 3ţ

Se cunosc urm toarele informa ii:ă ţ-datoria privind impozitul pe profit la începutul anului 200 u.m.; -datoria privind impozitul pe profit la sfârşitul anului 500 u.m.; -cheltuiala cu impozitul pe profit

400 u.m.

S se reconstituiă e fluxul de trezorerie privind impozitul pe profit

pl tit.ă

Unele tranzac ii, precum cesiunea imobiliz rilor, potţ ă s genereze un ă plus sau un minus de valoare care afecteaz rezultatul net. Totuşi, fluxurile ă de trezorerie legate de astfel de tranzac ii nu apar in exploat rii,ţ ţ ă deoarece opera iile în cauz intr sub inciden aţ ă ă ţ activit ilor de investi ii.ăţ ţ

O întreprindere poate s de in titluri în scopuriă ţ ă comerciale, caz în care acestea sunt asem n toareă ă stocurilor achizi ionate pentru a fi revândute. ţ Ca atare, fluxurile de trezorerie care provin din achizi ia de titluriţ de inute în scopuri comerciale sunt incluse în categoriaţ activit ilor de exploatare.ăţ

în mod asem n tor, avansurile de trezorerie şiă ă împrumuturile acordate de institu iile financiare, dinţ perspectiva acestor entit i, sunt clasificate, în ăţ general, în categoria activit ilor de exploatare, ştiut fiind c ele seăţ ă refer la ă principala activitate generatoare de venituri.

M rimea fluxurilor de trezorerie generate deă activit ile de exploatare ăţ permite aprecierea m surii în careă întreprinderea a degajat suficiente fluxuri de trezorerie pentru a rambursa împrumuturile scadente, pentru a men ine ţ capacitatea de produc ie, pentru a remuneraţ ac ionarii şi, eventual, pentru a ţ face investi ii, f r sţ ă ă ă recurg la alte surse externe de finan are.ă ţ


23

(b) Fluxurile de trezorerie generate de activit ileăţ de investi iiţ

Ori de câte ori o întreprindere achizi ioneaz sauţ ă produce prin eforturi proprii imobiliz ri ea realizează ă investi ii, în mod similar, ori de câte ori întreprindereaţ renun la un activ imobilizat se cheam c ea face o dez-ţă ă ăinvestire.

Norma IAS 7 precizeaz c fluxurile care rezult dină ă ă activit ile de investi ii indic în ce m sur pl ile au fostăţ ţ ă ă ă ăţ efectuate pentru achizi ia de active destinate s generezeţ ă venituri şi fluxuri de trezorerie viitoare.

Exemple de fluxuri de trezorerie din activit ile deăţ investi ii:ţ

a) Pl ile efectuate pentru achizi ia de imobiliz riăţ ţ ă corporale şi necorporale, precum şi a altor active pe termen lung, inclusiv cheltuielile de dezvoltare capitalizate şi pl ile implicate de imobiliz rileăţ ă realizate din produc ieţproprie

b) încas rile din vânzarea de imobiliz ri corporale şiă ă necorporale,precum şi a altor active pe termen lung


Bilanţ(în u.m.)


Suma

Utilaje (valoare net ) Cont laă bancă

1.500 5.000

Capital social Furnizori de imobiliz riă

2.000

4.500Total 6.500 Total 6.500

Amortizarea cumulat aferent utilajelor este de 500ă ă u.m. în cursul exerci iului au loc opera iile:ţ ţ

• achizi ia unui utilaj la costul de 1.000 u.m.,ţ TVA 19%:+A; +A +Dat

2131 Echipamente tehnologice


404 Furnizori de imobiliz riă

1.190 1.000

190


Dup cum se poate observa, datoria fa deă ţă furnizorul de imobiliz ri include TVA şi implicit fluxulă de trezorerie generat de plata acestuia va include TVA.

• plata furnizorilor de

imobiliz ri: ă -Dat404 Furnizori

de imobiliz riă

• vânzarea unui utilaj:+A ; +Dat

461

Debitori diverşi

7583Venituri din cedarea

activelor4427 TVA

colectată

595 500

95

-(-A); +Ch -A

2813Amortizarea

echipamentelortehnologice

6583Cheltuieli din cedarea

activelor


400

300

100

Bilan ul de închidere se prezint astfel:ţ ă

Bilanţ(în u.m.)


Suma

Utilaje (valoare net ) TVA deă recuperat Cont la bancă

2.400 95

3.095

Capital social Rezultat Furnizori de imobiliz riă

2.000 400

3.190


Dac nu am dispune de informa ii privind acesteă ţ

-A

5121 Conturi la 2.500

tranzac ii cum am ţ putea reconstitui plata c tre furnizoriiă de imobiliz ri de 2.500 u.m.?ă


25

Sold ini ial^ + Rulaj creditor^ - Rulaj debitor^ =ţ

Sold

Plata = Rulaj debitor^ = Sold ini ial^ + Rulajţ

creditor^ - Soldfinal404

Soldurile sunt oferite de bilan ul contabil. Valoareaţ achizi iei utilajuţ lui poate fi reconstituit astfel:ăSold ini ia!ţ 2131 + Rulaj debitor2131 - Rulaj creditor2131 = Sold final2131

Rulaj debitor2131 = Sold fina!2131 - Sold ini ia!ţ 2131 + Rulaj creditor2131 = (2.400 + 200) - (1.500 + 500) + 400 = 1.000 u.m.

De remarcat c soldurile trebuie reconstituiteă deoarece în bilan utilaţ jul este evaluat la valoarea net . Prin urmare, pentru a determina ă valoarea brut va trebui s ad ug m la valoarea din bilană ă ă ă ţ amortiz rile ă cumulate şi eventualele deprecieri.

Rulaj creditor^ = 1.000 x 1,19 = 1.190 u.m.

Rulaj debitor^ = 4.500 - 3.190 + 1.190 = 2.500 u.m.

c) Pl ile efectuate pentru achizi ia de titluri deăţ ţ participare si de titluride crean emise de sau provenite de la alte întreprinderi,ţă precum şi pl ileăţefectuate pentru achizi ia de participa ii la întreprinderileţ ţ de tip joint-ven-ure (akele decât pl ile efectuate pentru instrumenteleţ ăţ

considerate ca fiindechivalente de lichidit i sau de inute în scopuriăţ ţ comerciale)

d) încas rile din vânzarea de titluri de participare şi deă titluri de creanţăemise de sau provenite de la alte întreprinderi, precum şi încas rile dinăvânzarea de participa ii în întreprinderile de tip joint-ţventure (altele decâtîncas rile generate de instrumentele conă siderate ca fiind echivalente de lichidit i sau de inute în scopuri comerciale)ăţ ţ

Exemplu : In cursul exerci iului N, întreprinderea ALFAţ efectueaz urm toarele ă ă tranzac ii:ţ

• achizi ia a 100 ac iuni A reprezentând titluri deţ ţ participare, la cursul bursier de 100 u.m.:

+A +Dat

261/B = 404 10.000Titluri de participare Furnizori de imobiliz riăde inute la filialeţ

din cadrul grupului


• achitarea titlurilor:

-Dat -A

404

Furnizori de imobiliz riă

5121 Conturi la b nciă

10.000

• vânzarea a 200 de ac iuni B reprezentând titluri deţ participare, la cursul bursier de 200 u.m. Acestea au fost achizi ionate la cursul de ţ 150 u.m.:

+A +V

461 Debitori diverşi

7611 Venituri din titluri de participare

40.000

+Ch -A

6641

Cheltuieli privindimobiliz rileă financiare

cedate

261/BTitluri de participare

de inute laţ filiale din

cadrul grupului

30.000

• încasarea titlurilor de participare vândute:

+A -A



40.000

în cazul titlurilor de participare, câştigul sau pierderea din cesiune se determin ca diferenă ţă între pre ul de vânzare înregistrat în contul ţ 7611 şi pre ul de cump rare înregistrat în contul 6641.ţ ă

Fluxul de trezorerie din cesiunea titlurilor de participare se poate reconstitui pornind de la pre ul de cump rareţ ă al titlurilor cedate şi corectarea acestuia cu câştigul sau pierderea din cesiune.

• se achizi ioneaz 500 ac iuni C reprezentând titluriţ ă ţ

de plasament la cursul bursier de 100 u.m./titlu:

+A +Dat

503 l/C

Ac iuniţ cotate

462 Creditori diverşi

50.000


27

• se vând titluri de plasament (50% din titluri) la cursul bursier de 150 u.m./titlu:

+A -A;+V


% 37.500 503 l/C 25.000

Ac iuni cotateţ7642 12.500

Câştiguri din investi ii ţ financiare pe

termen scurt cedate

• se vând titluri de plasament (50% din titluri) la cursul de 75 u.m./ titlu:

+A;+Ch -A


6642Pierderi din

investi iiţfinanciare pe termen scurt

cedate

503 l/C Ac iuniţ cotate

25.000 18.750

6.250

în cazul titlurilor de plasament nu se recunoaşte drept venit pre ul de ţ vânzare, ci câştigul din cesiune. Dacă cesiunea se încheie cu o pierdere, aceasta va fi recunoscut .ă

Fluxurile de trezorerie din cedarea titlurilor de plasament sunt date de valoarea titlurilor la cursul de achizi ie diminuat sauţ ă majorat dup caz ă ă cu pierderea sau câştigul din cesiune.

e) Avansurile de trezorerie şi împrumuturile acordate ter ilor (altele decât avansurile şi împrumuturile acordateţ de o institu ie financiar , care ţ ă apar in fluxurilor generateţ de activit ile de exploatare, pentru astfel de enăţ tit i)ăţ

f) încas rile din rambursarea avansurilor de trezorerieă şi împrumuturilor acordate ter ilor (altele decât avansurileţ şi împrumuturile acordate de o institu ie financiar ) etc.ţ ă


(c) Fluxuri de trezorerie generate de activit ileăţ de finan areţ

•:

':

?||;•" ;••:•;' l .•/;=;>; \ :;: y.;:': ;;;•"'

Exemple de fluxuri de trezorerie din activit ile deăţ finan are:ţ

a) încas rile din emisiunea de ac iuni si alteă ţ instrumente de capitaluri proprii


Bilanţ(în u.m.)


Suma

M rfuriă Cont la bancă

5.000 20.000


10.000 15.000


în cursul exerci iului N se majoreaz capitalul socialţ ă prin aport în numerar, în acest scop se emit 100 ac iuniţ care se vând la un pre de ţ emisiune de 120 u.m. Valoarea nominal a unei ac iuni este de 100 u.m.ă ţ

• subscrierea la capital:+A +Cp; +Cp

456Decont ri cuă

asocia ii ţ privind capitalul

1011Capital social

subscris şi nev rsată

1041 Prime de emisiune

12.000 10.000

2.000

Sinteze, studii de caz fi teste gril privind aplicarea IASă (revizuite) - IFRS

29

v rsareaă aporturilor:

+A-A


456Decont ri cuă

asocia ii ţ privind capitalul

12.000

• trecerea capitalului social de la nev rsat laă v rsat:ă-Cp +Cp

1011 Capital

subscris şi nev rsată1012 Capital

subscris şi v rsată10.000

Dup aceste opera ii, bilan ul de închidere se prezintă ţ ţ ă astfel:

Bilanţ(în u.m.)


Suma

M rfuriă 5.000 Capital social 20.000

Cont la bancă 32.000 Prime de emisiune 2.000Furnizori 15.000


Dac ar fi s reconstituim fluxul de încasare rezultată ă din noua emisiune de ac iuni pe baza situa iilorţ ţ financiare, acesta ar putea fi determinat astfel:

încasarea = Sold final]0i2 - Sold ini ia!ţ 1012 + Rulaj creditor1041 = 20.000 - 10.000 + 2.000 = 12.000 u.m.

b) V rs mintele efectuate ac ionarilor pentru achizi iaă ă ţ ţ sau r scumpă ărarea ac iunilor întreprinderiiţ

c) încas riă le din emisiunea de împrumuturi obligatare, bancare, de bilete de trezorerie, de împrumuturi ipotecare şi de alte împrumuturi pe termen scurt sau lung



Bilanţ(în u.m.)


Suma


5.000 20.000

Capital social împrumuturi din emisiunea de obliga iuniţ

15.000

10.000Total 25.000 Total 25.000

Prima de rambursare aferentă împrumutului obligatar de la începutul anului este de 2.000 u.m. în cursul exerci iului N se emit 100 obliţ ga iuni care se vând laţ pre ul de emisiune de 80 u.m. Pre ul de ramţ ţ bursare a obliga iunilor este de 120 u.m., iar valoareaţ nominal este de 100 u.mă . • subscrierea obliga iunilor:ţ

+A; -Dat +Dat

% 461

Debitori diverşi169

Prime privind rambursarea obliga iunilorţ

161împrumuturi din

emisiunea de obliga iuniţ

12.000 8.000

4.000

încasarea contravalorii obliga iunilor:ţ+A -A



8.000

Dup aceast nou emisiune de obliga iuni, bilan ulă ă ă ţ ţ contabil se prezint astfel:ă

Bilanţ(în u.m.)


Suma


5.000 28.000

Capital social împrumuturi din emisiunea de obliga iuniţ

15.000

18.000Total 33.000 Total 33.000


31

Dac ar trebui s reconstituim fluxul de trezorerieă ă care rezult din vânzarea obliga iunilor ar trebui să ţ ă proced m astfel:ăSold ini ial creditorţ 161 + Rulaj creditor161 - Rulaj debitor]61 = Sold final creditor]6]

încasarea = Rulaj creditor,6] - Rulaj debitor]69

Rulaj creditor161 = Sold final creditor161 - Sold ini ial creditorţ ]61 + Rulaj debitor161

S ne amintim c în bilan ul coă ă ţ ntabil întocmit conform OMFP nr. 1.752/2005 împrumutul obligatar evaluat la pre de rambursare este corectat prin sc dere cuţ ă prima de rambursare. Prin urmare, pentru a reconstitui soldurile datoriei va trebui s ad ug mă ă ă la valoarea din bilan prima de rambţ ursare.

Sold ini ial creditorţ 161 = 10.000 + 2.000 = 12.000 u.m.

Sold final creditor,,. = 18.000 + 6.000 = 24.000 u.m.loi

în exemplul nostru nu s-au rambursat împrumuturi obligatare.

Rezult c :ă ă

Rulaj creditor]6] = 24.000 - 12.000 + O = 12.000 u.m.

încasarea = 12.000 - 4.000 = 8.000 u.m.

d) Rambursarea sub form de lichidit i a sumeloră ăţ împrumutate

e) Vârs mintele efectuate de locatar pentru reducereaă soldului datorieireferitoare la un contract de loca ie-finan areţ ţ

Exerci iul 4ţ

Ridicarea de numerar de la banc şi depunereaă acestuia în casieria întreprinderii afecteaz :ă

(a) fluxul net de trezorerie din exploatare cu semnul „ + ";

(b) fluxul net de trezorerie din exploatare cu semnul „-";

(c) lichidit ile şi echivalentele de lichidit i de laăţ ăţ începutul perioadei;

(d) lichidit ile si echivalentele de lichidit i de laăţ ăţ sfârşitul perioadei;

(e) nu afecteaz varia ia trezoreriei.ă ţ


1.3. Aspecte particulare privind prezentarea tabloului fluxurilor de trezorerie

1.3.1. p Metode de prezentare a fluxurilor de trezorerie referitoare la activit ile de exploatareăţ

întreprinderile sunt încurajate s raporteze fluxurile deă trezorerie ob inute din activit ile de exploatare folosindţ ăţ metoda direct . Aceast metod ă ă ă este util pentru estimareaă fluxurilor de trezorerie viitoare. Ea este preferat ă de investitori, chiar dac preparatorii de conturi consider că ă ă metoda indirect ă le este mai la îndemân pentruă întocmirea tabloului.

Pe baza metodei directe, informa iile privindţ încas rile şi pl ile pot ă ăţ fi ob inute:ţ

(a) fie din înregistr rile contabile ale întreprinderii;ă(b) fie prin ajustarea vânz rilor, a costului vânz rilor şiă ă a altor elementedin contul de profit şi pierdere cu:

(i) modific rile pe parcursul perioadei ale stocuriloră şi ale crean elor şi datorţ iilor din exploatare;

(ii) elemente care nu genereaz fluxuri deă trezorerie;(iii) elemente care influen eaz fluxurile deţ ă

trezorerie din investi ii ţ sau din finan are.ţ


33

Prezentarea informa iilor aferente aplic rii metodeiţ ă directe nu reprezint o procedur prea dificil pentruă ă ă contabili, deoarece diferitele încas ri ă şi pl i nu reprezintăţ ă altceva decât rulajele creditoare ale unor conturi de crean e şi respectiv rulajeleţ debitoare ale unor conturi de datorii.

Pentru utilizatorii externi, reconstituirea fluxurilor de trezorerie este o problem mult mai dificil care impune o serie deă ă ra ionamente sus inute ţ ţ de o logic economic şi contabilă ă ă si în care sunt valorificate informa ii furnizate deopotrivţ ă de bilan , de contul de profit si pierdere şi de noteleţ explicative.

Exemplu: întreprinderea ALFA prezint urm torul bilan laă ă ţ sfârşitul exerci iului N:ţ

Bilanţ(în u.m.)


Suma

M rfuri Clien iă ţ Conturi la b nciă

100 500

2.000


1.500 1.100


în cursul exerci iului N+l au locţ

opera iile: ţ 1) achizi ie de m rfuri:ţ ă+A; +A +Dat

% 401 595

371 Furnizori 500M rfuriă

4426 95TVA deductibilă

2) vânzare de m rfuri:ă

+A; +Dat

4111

Clien iţ 707Venituri din vânzarea

m rfuriloră4427 TVA

colectată

833 700

133


+Ch -A

607


371 M rfuriă

550

3) încas ri de laă clien i:ţ

+A-A

5121

Conturi la b nciă

4111 Clien iţ

1.000

4) pl i c treăţ ă

furnizori

: -Dat

-A

401

Furnizori5121

Conturi la b nciă

1.000

5) închiderea conturilor de TVA:

-Dat -A; +Dat

4427

TVA colectată


4423 TVA de plată

133 95

38

6) închiderea conturilor de cheltuieli şi

de venituri:

-V +Cp

707Venituri din vânzarea

m rfuriloră

121 Profit şi pierdere

700

-Cp -Ch

121

Profit şi pierdere

607 Cheltuieli cu m rfurileă

550

inând cont de opera iile de mai sus, la sfârşitulŢ ţ exerci iului N+1 ţ bilan ul contabil se prezint astfel:ţ ă


35

Bilanţ(în u.m.)


Suma

M rfuriă Clien iţ Conturi la b nciă

50 333 2.200

Capital social Rezultat Furnizori

1.500 150 895

TVA de plată 38


Dac utilizatorii externi ar încerca s reconstituieă ă fluxurile de trezorerie prin metoda direct , ar trebuiă s recurg la urm toarele ra ionaă ă ă ţ mente:încas rile de la clien i = Sold ini ială ţ ţ 4m - Sold final4111 + Rulaj debitor41H

Rulaj debitor41u = Rulaj creditor707 x 1,19 = 700 x 1,19 = 833 u.m.

încas rile de la clien i = 500 - 333 + 833 = 1.000ă ţ u.m.

Pl ile c tre furnizori = Sold ini ial^ - Sold final^,ăţ ă ţ + Rulaj creditor^Rulaj creditor^j = Rulaj debitor371 x 1,19Rulaj debitor371 = Sold fmal371 - Sold ini ia!ţ 371 + Rulaj creditor37]

Rulaj creditor37] = Rulaj debitor^ = 550 u.m.Rulaj debitor371 = 50 - 100 + 550 = 500 u.m.Rulaj creditor^, = 500 x 1,19 = 595 u.m.Pl ile c tre furnizori = 1.100 - 895 + 595 = 800 u.m.ăţ ă

în tabloul de trezorerie cele dou fluxuri vor fi prezentateă astfel:

încas ri de la clien iă ţ +1.000 u.m.

Pl i c tre furnizoriăţ ă -800 u.m.

Fluxul net de trezorerie din exploatare +200 u.m.

Exerci iul 5ţ

Se cunosc urm toarele informa ii aferente exerci iului N:ă ţ ţ


Si 411 = 5.850 u.m.; S/301 = 3.090 u.m.; Rd 691 = 330 u.m.; S/421 = 5.200 «.m.; Si 307 = 7.290 u.m.; S/411 = 7.830 u.m.; Si 441 = 120 u.m.; Re 70 = 77.400 u.m.; Rd 641 = 2.400 u.m.; S/401 = 3.540 u.m.; S/441 = 165 u.m.; S/404 = 600 u.m.; Rd 605 = 9.630 u.m.; Si 401 = 1.500 u.m.; Si 404 = 780 «.m.; Rd 601 = 17.970 u.m.; Si 421 = 2.800 u.m.; TVA 79%. TVA datorat a f ost integral pl tit .ă ă ă

S se dă etermine fluxul net de trezorerie din exploatare.

Prin metoda indirect , fluxul net de trezorerie dină activitatea de exploatare se determin prin ajustareaă rezultatului net cu efectele:

(a) elementelor nemonetare cum ar fi amortizarea, provizioanele, impozitele amânate, câştigurile şi pierderile în valut nerealizate ă etc.

(b) elementelor care au inciden asupra fluxurilorţă de trezorerie şielementelor aferente activit ilor de investi ii şiăţ ţ de finan areţ(de exemplu, veniturile şi cheltuielile din cedarea activelor imobilizate, veniturile din subven ii pentru investi iiţ ţ etc.);

(c) modific rilor survenite pe parcursul perioadeiă în stocuri şi încrean ele si datoriile de exploatare.ţ

Ajustarea se realizeaz prin eliminarea din rezultat aă varia iei necesaţ rului de fond de rulment din exploatare (NFRE).

Varia ia NFRE = Varia ia Stocurilor + Varia iaţ ţ ţ Crean elor din ţ exploatare + Varia ia Cheltuielilor înţ avans - Varia ia Datoriilor din ţ exploatare - Varia iaţ Veniturilor în avans (exclusiv subven iile pentru ţ investi ii)ţ


37

Exemplu: S proced m, pornind de la exemplul anterior, laă ă determinarea fluxului net de trezorerie din exploatare prin metoda indirect :ă

Rezultat 150

(-) Varia ia stţ ocurilor (50 - 100 = -50) +50

(-) Varia ia crean elor (333 - 500 = -167)ţ ţ +167

(+) Varia ia datoriilor (933 - 1.100 =ţ -167)

-167

(=) Flux net de trezorerie din exploatare 200

Calculul fluxului net de trezorerie din exploatare folosind metoda indirect presupune ajustarea rezultatului (calculat caă diferen între venituri ţă şi cheltuieli) pentru a determina fluxul net de trezorerie aferent activit ii ăţ de exploatare (care reprezint diferen a dintre încas rile şi pl ileă ţ ă ăţ aferente activit ii din exploatare).ăţ

Exemplu: La 01.01 .N bilan ul întreprinderii ALFA se prezint astfel:ţ ă

Bilanţ(în u.m.)


Suma

M rfuri ă Conturi la b nci în leiă

300 100

Capital social 400

Total 400 Total 400

In cursul exerci iului N se vând m rfurile la pre ul deţ ă ţ vânzare de 600 u.m. Din crean a-clien i se încaseazţ ţ ă 400 u.m.


ALFA efectueaz urm toarele înregistr ri:ă ă ă

• vânzarea m rfurilor:ă+A +V

4111

Clien iţ707


600

• desc rcarea din gestiune aă m rfurilor vândute: ă -t-Ch

-A607 Cheltuieli cu m rfurileă

371 M rfuriă

300

• încasarea crean ei:ţ+A

-A

5121 Conturi la b nci în leiă

4111 Clien iţ

400

în urma acestor opera ii, bilan ul contabil la sfârşitulţ ţ exerci iului N ţ se prezint astfel:ă

Bilanţ(în u.m.)


Suma

Clien iţ Conturi la b nciă

200 500

Capital social Rezultatul exerci iuluiţ

400 300

Total 700 Total 700

Dac am reconstitui fluxul de trezorerie din exploatareă prin metoda indirect ar trebui s proced m astfel:ă ă ă

Rezultatul exerci iuluiţ +300

(+) Sc derea m rfuriloră ă +300

(-) Creşterea crean elor-clien iţ ţ -200

(=) Fluxul de trezorerie din exploatare +400

Sc derea m rfurilor reprezint cheltuiala cu m rfurileă ă ă ă (607) care nu genereaz o plat şi atunci trebuieă ă adunat . Creşterea crean elor-ă ţ


39

clien i reprezint partea neîncasat din veniturileţ ă ă din vânzare care trebuie sc zut .ă ă

Exemplu: La 01.01.N bilan ul întreprinderii ALFA se prezint astfel:ţ ă

Bilanţ(în u.m.)


Suma

Conturi la b nci înă lei

100 Capital social 100

Total 100 Total 100

în cursul exerci iului N+l se pl teşte chiria pentruţ ă exerci iul N+2, în sum de 50 u.m.:ţ ă

+A -A

471Cheltuieli înregistrate în

avans

5121 Conturi la b nciă în lei

50

în urma acestei opera ii bilan ul contabil se prezintţ ţ ă astfel:

Bilanţ(în u.m.)


Suma

Cheltuieli înregistrate în avans Conturi la b nciă

50 50

Capital social 100

Total 100 Total 100

Dac am reconstitui fluxul de trezorerie dină exploatare prin metoda indirect ar trebui să ă proced m astfel:ă

Rezultatul exerci iuluiţ 0

(-) Creşterea cheltuielilor înregistrate în avans -50

(=) Fluxul de trezorerie din exploatare -50

Creşterea cheltuielilor înregistrate în avans se scade deoarece a avut loc o plat din exploatare care nuă se reg seşte printre cheltuielile ă întreprinderii.


în cursul exerci iului N+2 se efectueaz urm toareaţ ă ă înregistrare:+Ch -A

612

Cheltuieli cu chiriile471

Cheltuieli înregistrare în avans

50

Dup aceast opera ie bilan ul se prezint astfel:ă ă ţ ţ ă

Bilanţ(în u.m.)


Suma

Cheltuieli înregistrate în avans Conturi la b nciă

0 50

Capital social Pierdere

100 (50)

Total 50 Total 50


Rezultatul exerci iuluiţ -50

(+) Sc derea cheltuielilor înregistrate înă avans

50

(=) Fluxul de trezorerie din exploatare 0

Sc derea cheltuielilor înregistrate în avans se adună ă deoarece reflect ă existen a unei cheltuieli care nu aţ generat o plat (cheltuiala cu ă chiriile).

Exemplu: La 01.01.N bilan ul întreprinderii Alfa se prezint astfel:ţ ă

Bilanţ(în u.m.)


Suma



Total 100 Total 100

în cursul exerci iului N+l se încaseaz chiria pentruţ ă exerci iul N+2, ţ în sum de 50 u.m.:ă


41

+A +Dat


472Venituri înregistrate în

avans

50

în urma acestei opera ii bilan ul contabil se prezintţ ţ ă astfel:

Bilanţ(în u.m.)


Suma

Conturi la b nciă 150 Capital social Venituri înregistrate în avans 100

50Total 150 Total 150



(+) Creşterea veniturilor înregistrate în avans

+50


Creşterea veniturilor înregistrate în avans se adună deoarece a avut loc o încasare care nu se reg seşteă printre veniturile întreprinderii.în cursul exerci iului N+2 se efectueaz urm toareaţ ă ă

înregistrare:-Dat +V

472Venituri înregistrate în

avans

706 Venituri din chirii

50

Dup aceast opera ie bilan ul se prezint astfel:ă ă ţ ţ ă

Bilanţ(în u.m.)


Suma

Conturi la b nciă 150 Capital social Profit

100 50

Total 150 Total 150




(-) Sc derea veniturilor înregistrate în avansă -50


Diminuarea veniturilor înregistrate în avans se scade deoarece reflect ă existen a unui venit care nu a generat oţ încasare (venitul din chirii).

Exemplu: La 01.01.N bilan ul întreprinderii ALFA se prezintţ ă astfel:

Bilanţ(în u.m.)


Suma



Total 400 Total 400

în cursul exerci iului N+l ALFA achizi ioneaz m rfuri înţ ţ ă ă valoare de 100 u.m.:

+A +Dat

371 M rfurăi

401 Furnizori

100

Şi pl teşte datoria fa deă ţă furnizori: -Dat -A

401

Furnizori5121

Conturi la b nciă în lei

100

Dup aceste opera ii bilan ul societ ii ALFA se prezintă ţ ţ ăţ ă astfel:

Bilanţ(în u.m.)


Suma


100 300

Capital social 400

Total 400 Total 400


43



(-) Creşterea m rfuriloră -100


Creşterea m rfurilor se scade deoarece ar puteaă genera o plat care ă nu se reg seşte printreă cheltuielile întreprinderii. Dac m rfurileă ă achizi ionate nu sunt pl tite sau sunt pl tite par ialţ ă ă ţ fluxul net va fi calculat inând cont de varia iaţ ţ datoriei fa de furnizori.ţă

Dac în exemplul de mai sus societatea ALFA pl teşteă ă doar 50 u.m. din datoria fa de furnizori, bilan ulţă ţ final se prezint astfel:ă

Bilanţ(în u.m.)


Suma

M rfuri Conturi laă b nci în leiă

100 350


400 50

Total 450 Total 450



(-) Creşterea stocurilor de marfă -100

(+) Creşterea datoriei fa de furnizoriţă 50


Creşterea m rfurilor se scade deoarece ar puteaă genera o plat care ă nu se reg seşte printreă cheltuielile întreprinderii, iar creşterea datoriei faţă de furnizori se adun deoarece reprezint parteaă ă nepl tit din ă ă stocurile achizi ionate.ţ

Exemplu: La 01.01.N bilan ul întreprinderii ALFA se prezint astfel:ţ ă


Bilanţ(în u.m.)


Suma



Total 400 Total 400

în cursul exerci iului N+l se primeşte factura de energieţ în sum de ă 100 u.m.:

+Ch +Dat

605

Cheltuieli cu energia şi apa

401 Furnizori

100

în urma acestei opera ii bilan ul societ ii ALFA seţ ţ ăţ prezint astă fel:

Bilanţ(în u.m.)


Suma

Conturi la b nci în leiă 400 Capital social Pierdere Furnizori

400 (100)

100

Total 400 Total 400


Rezultatul exerci iuluiţ -100

(+) Creşterea datoriei fa de furnizoriţă +100


Creşterea datoriei fa de furnizori se adun deoareceţă ă traduce existen a ţ unei cheltuieli care nu a fost pl tită ă (cheltuiala cu energia).

Exemplu: La 01.01 .N bilan ul întreprinderii Alfa se prezint astfel:ţ ă

Sinteze, studii de caz i teste gril privind aplicarea IASţ ă (revizuite) - IFRS

45

Bilanţ(în u.m.)


Suma


300 100

Capital social 400

Total 400 Total 400

în exerci iul N societatea ALFA:ţ- achizi ioneaz m rfuri la costul de 100 u.m., TVAţ ă ă 19%;- vinde m rfuri pe credit la pre ul de vânzare deă ţ 500 u.m., TVA19%; costul de achizi ie al m rfurilor vândute este deţ ă 350 u.m.;

- primeşte factura de energie electric de 100 u.m.,ă TVA 19%;

- regularizeaz TVA.ăîn urma acestor opera ii bilan ul societ ii ALFA seţ ţ ăţ prezint astă fel:

Bilanţ(în u.m.)


Suma

M rfuri Clien iă ţ Conturi la b nci îă n lei

50 595 100

Capital social Profit Furnizori

400 50

238TVA de plată 57

Total 745 Total 745



(+) Sc derea m rfă ă urilor +250

(-) Creşterea crean elor-clien iţ ţ -595

(+) Creşterea datoriilor fa de furnizoriţă +238

(+) Creşterea TVA de plată +57

46 M ria M d lina GÎRBDSf • Ştefană ă ă Ă BUNEA

Cu toate c IAS 7 recomand utilă ă izarea metodei directe, mai ales pentru satisfacerea necesit ilor informa ionale aleăţ ţ investitorilor (care pot proceda, astfel, la estimarea fluxurilor viitoare de trezorerie şi, implicit, a dividendelor pe care ar putea s le încaseze în exerci iile viitoare),ă ţ multe întreprinderi prefer folosirea metodei indirecte,ă datorit concordan ei ei ă ţ cu o contabilitate de angajamente şi a faptului c ea „camufleaz " fluxurile ă ă de încas ri şi pl iă ăţ din exploatare (mai ales când imaginea transparent oferită ă de aplicarea metodei directe ar duce la o imagine care nu ar fi favorabil ă întreprinderii în cauz ).ă

Exerci iul 6ţ

Se cunosc urm toarele informa ii (în u.m.):ă ţ^ Cheltuieli cu amortizarea imobiliz riloră 320.000

> Stocuri la 01. 01. N 500.000

^ Datorii din exploatare la 31.12.N 900.000

> Venituri din subven ii pentru investi iiţ ţ 60.000

^ Cheltuieli cu dobânzile 120.000

> Rezultat înainte de impozitare 1.700.000

Venituri în avans la 3 1.1 2. N 400.000 (din care 240.000

subven iiţ pentru

investi ii)ţ

> Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante

75.000

Crean e din exploatare la 01. 01. Nţ 300.000

> Venituri din cesiunea activelor imobilizate 20.000

>• Venituri din cedarea investi iilor financiare peţ termen scurt

175.000

Datorii din exploatare la 01. 01. N 580.000

> Stocuri la 31. 12.N 450.000

> Venituri în avans la 01.01.N 600.000 (din care 180.000

subven iiţ pentru

investi ii)ţ

>• Crean e din exploatare la 3 1.1 2. Nţ 600.000

> Cheltuiala cu impozitul pe profit 500.000

>• Cheltuieli din cedarea investi iilor financiare peţ termen scurt

200.000


Informa ii suplimentare:ţ1. în cursul exerci iului N s-au vândut echipamenteţ

tehnologice alc ror cost de achizi ie aă ţ fost de 200.000 u.m., iar amortizareacumulat , de 100.000 u.m.ă

2. Datoria privind impozitul pe profit a fost la începutul anului de450.000 u.m., iar la sfârşitul anului, de 250.000 u.m.

S se determine fluxul net de trezorerie din exploatareă prin metoda indirect .ă

1.3.2. i! Prezentarea unor fluxuri de trezorerie în m rime netă ă

IAS 7 admite, totuşi, dou excep ii de la această ţ ă regul . Unele fluxuri ă de trezorerie ce provin din activit iăţ de exploatare, de investi ii sau de fiţ nan are pot s fieţ ă prezentate (f r a fi obligatoriu îns ) în m rime net .ă ă ă ă ă

Este vorba despre:

(1) încas ri şi pl i în contul clien ilor, atunciă ăţ ţ când fluxurile detrezorerie decurg din activit ile clientului, dar nuăţ decurg din cele aleîntreprinderii

Exemplu: - acceptarea şi rambursarea de depozite la vedere de c tre o banc ;ă ă

- trezoreria de inut în contul clien ilor de c tre oţ ă ţ ă întreprinderespecializat în plasamente;ă

- chiriile v rsate proprietarilor de bunuri, dup ceă ă au fost colectateîn contul lor.

(2) încas ri şi pl i referitoareă ăţ la elemente care au un ritm derota ie rapid, o valoare mare şi scaden e scurteţ ţ


Exemplu: - avansurile f cute pentru şiă rambursarea valorilor principalului aferent clien ilor care folosesc c r i de credit;ţ ă ţ

- achizi ia sau cesiunea de plasamente;ţ

- alte împrumuturi pe termen scurt, precum cele ce au o scadenţămai mic sau egal cu trei luni.ă ă

1.3.3.! Fluxurile în monede str ineă

Toate fluxurile de trezorerie în monede str ine suntă convertite la cursul zilei pl ii sau încas rii. Totuşi, existăţ ă ă posibilitatea utiliz rii unui curs mediu ă ponderat pentru ansamblul fluxurilor aferente unei perioade.

Lichidit ile si echivalentele de lichidit i în monede str ineăţ ăţ ă existente la sfârşitul exerci iului sunt convertite la cursţ ul de închidere.

Prezentarea se face separat de fluxurile de trezorerie generate de activit ileăţ de exploatare, de investi ii şi de finan are.ţ ţ


- 49

Exemplu: întreprinderea ALFA prezint urm torul bilană ă ţ la sfârşitul exerci iului N:ţ

Bilanţ(în u.m.)


Suma

Clien iţ (100USDx3u.m./USD)

300 Capital social Datorii

300 100

Cont la banc înă (100 USD x 1 u.m./USD) 100Total 400 Total 400

în cursul exerci iului N+l se încaseaz crean a fa deţ ă ţ ţă clientul extern la cursul de 2 u.m./USD. La sfârşitul exerci iului N+l, cursul de ţ schimb este de 2,5 u.m./USD.

înregistr rile în contabilitate suntă

urm toarele: ă • încasarea crean eiţ :+A; +Ch +Dat

5124 Conturi la b nci în valută ă

665Cheltuieli din

diferen e deţ curs valutar

4111 Clien iţ

300 200

100

Aceast diferen de curs valutar este realizat .ă ţă ă- actualizarea soldului contului de disponibil în valută la cursul de închidere:

100 USD x (2,5 - 1) + 100 USD x (2,5 - 2) = 200 u.m.+A +V

5124 Conturi la b nci în valută ă

765Venituri din


200

Aceast diferen de curs valutar este nerealizat şiă ţă ă trebuie prezentat ă distinct în tabloul fluxurilor de trezorerie.

în urma acestor opera ii bilan ul contabil seţ ţ prezint , la sfârşitul ă exerci iului N+l, astfel:ţ


Bilanţ(în u.m.)


Suma

Clien i Cont laţ banc în devizeă (200 x 2,5)

0

500

Capital social Rezultatul exerci iului ţ Datorii

300 100 100

Total 500 Total 500



(-) Diferen a de curs nerealizat (câştig)ţ ă -200

(=) Rezultatul din exploatare înaintea deducerii varia iei necesarului de fond deţ rulment

-100

(-) Varia ia crean elor-clien iţ ţ ţ -(0 - 300) = +300


Crean a-clien i s-a diminuat în cursul exerci iului N+lţ ţ ţ cu 300 u.m. Din cele 300 u.m., 100 u.m. sunt reprezentate de diferen a de curs valutar trecut peţ ă cheltuial . Cheltuiala nu se mai elimin deoareceă ă diferen a de curs este eliminat prin deducerea dinţ ă rezultat a diminu rii crean ei.ă ţ

Sinteze, studii de cai şi teste gril privind aplicarea IASă (revizuite) - IFRS

51

Revenind la exemplul nostru, tabloul de trezorerie se prezint , în ă partea lui final , astfel:ă

Trezoreria în monede str ine laă începutul exerci iului N+lţ

100

Fluxurile de trezorerie aferente exerci iuluiţ N+l : încas ri ă Pl iăţ

+200

Diferen a de curs nerealizat (câştigţ ă latent)

+200

Trezoreria în monede str ine laă sfârşitul exerci iului N+lţ

(=) 500

1.3.4. p Dobânzile şi dividendele

Fluxurile de trezorerie care provin din dobânzi şi dividende încasate trebuie s fie prezentate separat de celeă care sunt generate de dobânzile pl tite. Norma IAS 7ă solicit totodat ca acestea s fie delimitate, pe cât ă ă ă posibil, pe cele trei categorii de activit i, iar apartenen a lor la unaăţ ţ sau alta dintre categorii trebuie s fie men inut de la ună ţ ă exerci iu la altul.ţ

Valoarea total a dobânzilor pl tite de-a lungul uneiă ă perioade este prezentat în tabloul fluxurilor de numerar,ă indiferent dac a fost recunoscut drept cheltuial în contulă ă ă de profit şi pierdere sau capitalizat în conformitate ă cu tratamentul alternativ permis de IAS 23 „Costurile îndator rii".ă

Pentru institu iile financiare, dobânzile încasate şiţ v rsate constituie ă fluxuri de exploatare. Pentru celelalte categorii de întreprinderi, situa ia ţ delimit rii acestoră elemente pe categorii de activit i este mai pu in evident .ăţ ţ ă


Dividendele v rsate pot fi clasificate în fluxurile deă trezorerie de exploatare, în scopul de a ajuta utilizatorii în determinarea capacit ii întreăţ prinderii privind degajarea de dividende dincolo de fluxurile de trezorerie din exploatare.

1.3.5. t Impozitul asupra rezultatului

Impozitele pe profit sunt generate în urma tranzac iilorţ care dau naştere unor fluxuri de trezorerie clasificate în categoria activit ilor de exploatare, ăţ de investi ii şi de finan are, înţ ţ timp ce cheltuielile cu impozitul pot fi alocate f r dificultateă ă activit ilor de investi ii şi de finan are, fluxurile deăţ ţ ţ trezorerie aferente impozitelor respective sunt adesea imposibil de alocat şi pot ap rea ă într-o perioad diferit deă ă cea a fluxurilor de numerar aferente tranzac iei ţ de baz .ă

Prin urmare, impozitele pl tite sunt clasificate, deă obicei, drept fluxuri de trezorerie din exploatare. Totuşi, atunci când este posibil identificarea ă fluxului de trezorerie din impozite acesta va fi clasificat în mod corespunz tor ă ca activitate de investi ii sau de finan are.ţ ţ

1.3.6.| Tranzac ii f r contrapartid înţ ă ă ă trezoreria întreprinderii

Sinteze, studii de caz. şi teste gril privind aplicarea IASă (revizuite) - IFRS

53

O mare parte a activit ilor de investi ii şi de finan areăţ ţ ţ nu au un impact direct asupra fluxurilor de trezorerie curente, cu toate c ele afecteaz ă ă structura capitalului şi a activelor unei întreprinderi. Excluderea din tablou a tranzac iilorţ f r contrapartid în trezorerie este coerent cu obiectivulă ă ă ă unui tablou al fluxurilor de trezorerie deoarece aceste elemente nu implic ă fluxuri de trezorerie în perioada curent .ă

Exemplu: - achizi ia de active prin preluarea concomitent deţ ă datorii legate direct de acestea sau printr-un contract de loca ie-finan are;ţ ţ

- achizi ia unei întreprinderi prin intermediul uneiţ emisiuni deac iuni;ţ

- conversia de datorii în capitaluri proprii.

1.4. întocmirea tabloului fluxurilor de trezorerie

Intr-o form simplificat tabloul fluxurilor de trezorerie seă ă prezintă

astfel:


Fluxuri de trezorerie relative la activit ile de exploatare (metodaăţ direct )ăîncas ri de la clien iă ţ +X

încas ri din redeven e, onorarii, comisioaneă ţ +X

Alte încas ri generate de exploatareă +xPl i c tre furnizori (exclusiv furnizorii de imobiliz ri)ăţ ă ă -xPl i în favoarea şi în numele personaluluiăţ -xPl i de TVAăţ -xPl i de redeven e, onorarii, comisioaneăţ ţ -xPl i de alte impozite şi taxe de exploatareăţ -xAlte pl i de exploatareăţ -xDobânzi şi dividende pl titeă 0' -xPl i de impozit pe profit'ăţ 2' -xI. Flux net de trezorerie din activit ile de exploatareăţ = ±xFluxuri de trezorerie din activit ile de investi iiăţ ţîncas ri din vânzarea imobiliz riloră ă +x

încas ri din vânzarea investi iilor financiare pe termen scurtă ţ +x


încas ri de dobânzi şi dividende ă încas ri dină rambursarea împrumuturilor acordate altor întreprinderi încas ri de subven ii pentru investi ii Pl iă ţ ţ ăţ din achizi ia de imobiliz ri Pl i din achizi ia deţ ă ăţ ţ investi ii financiare pe termen scurt Pl i dinţ ăţ acordarea de împrumuturi altor întreprinderi

+X

+X

+x -x -x -x

II. Flux net de trezorerie din activit ile de investi iiăţ ţ = ±xFluxuri de trezorerie din activit ile de finan areăţ ţ

încas ri din noi emisiuni de ac iuni încas riă ţ ă din noi emisiuni de obliga iuni încas ri dinţ ă credite primite de la b nci Ramburs ri deă ă capital în numerar Ramburs ri deă împrumuturi obligatare Ramburs ri deă credite bancare Pl i de dobânzi ăţ Pl i deăţ dividende Pl i de chirii aferenteăţ contractelor de leasing financiar

+x +x +x -x -x -x -x -x -x

III. Fluxul net de trezorerie din activit ile de finan areăţ ţ = ±xFV. Varia ia lichidit ilor b neşti şi a echivalentelorţ ăţ ă de lichidit i (I + II + III)ăţ

= ±x

V. Lichidit i şi echivalente de lichidit i laăţ ăţ începutul anului (din bilan ul contabil)ţ

+x

VI. Lichidit i şi echivalente de lichidit i la sfârşitulăţ ăţ anului(V + IV)

+x

VII. Lichidit i şi echivalente de lichidit i laăţ ăţ sfârşitul anului (din bilan ul contabil) (VI = VII)ţ

+x

(1) Aceste fluxuri ar putea fi incluse, de asemenea, în categoria activit ilor de finan are. ăţ ţ <2) Aceste fluxuri ar putea fi repartizate între activit ile de exploatare, cele de investi ii şiăţ ţcele de finan are.ţ

întreprinderile au posibilitatea de a explicita fluxul net de trezorerie din exploatare prin metoda indirect , în aceast situa ie,ă ă ţ tabloul va prezenta în prima sa parte urm torul algoritm deă calcul:

Fluxuri de trezorerie din activitatea de exploatare

Rezultat înaintea impozit riiăEliminarea veniturilor şi a cheltuielilor f r inciden asupraă ă ţă trezoreriei:(+) Cheltuieli cu amortizarea şi provizioanele(-) Venituri din provizioane


55

Eliminarea veniturilor şi a cheltuielilor nelegate de exploatare:(+) Cheltuieli din cedarea investi iilor financiare pe termen scurtţ(-) Venituri din cedarea investi iilor financiare pe termen scurtţ(+) Cheltuieli privind dobânzile

(-) Venituri din dobânzi şi dividende(+) Cheltuieli din cedarea activelor imobilizate

(-) Venituri din cedarea activelor imobilizate

(-) Venituri din subven ii pentru investi iiţ ţ

(=) Rezultat din exploatare înaintea deducerii varia iei necesarului deţ fond de rulment din exploatare (NFRE)

(-) Varia ia stocurilorţ(-) Varia ia crean elor din exploatareţ ţ(-) Varia ia cheltuielilor în avansţ(+) Varia ia datoriilor din exploatareţ(+) Varia ia veniturilor în avans (exclusiv subven iile pentru investi ii)ţ ţ ţ(-) Dobânzi şi dividende pl tite'"ă(-) Pl i de impozit pe profităţ (2)

(=) Flux net de trezorerie din exploatare

(l) Aceste fluxuri ar putea fi incluse, de asemenea, în categoria activit ilor de finan are. ăţ ţ <2) Aceste fluxuri ar putea fi repartizate între activit ile de exploatare, cele de investi iiăţ ţsi cele de finan are.ţ

Exerci iul 7ţ

în cursul exerci iului N, întreprinderea „X" încaseazţ ă dividende în valoare de 100 milioane lei.

Cum influen eaz aceast opera ie tabloul fluxurilorţ ă ă ţ de trezorerie, ştiind c dividendele primite nu apar ină ţ activit ii de exploatare, iar fluxurile ăţ de trezorerie din exploatare se calculeaz prin metoda indirect ?ă ă

(a) nu influen eaz fluxurile de trezorerie;ţ ă(b)fluxurile de trezorerie din activitatea de investi iţ i, cu semnul „ + ";(c)fluxurile de trezorerie din activitatea de exploatare, cu semnul „-";

(d) fluxurile de trezorerie din activitatea de investi ii, cuţ semnul „ + ", şi fluxurile de trezorerie din activitatea de exploatare, cu semnul


(e) fluxurile de trezorerie din activitatea de investi ii,ţ cu semnul „-", si fluxurile de trezorerie din activitatea de exploatare, cu semnul

STUDIU DE CAZ

Situa iile financiare ale societ ii ALFA se prezint laţ ăţ ă sfârşitul exerciţiului N astfel:

Bilan ul contabil la 31.12.NţElemente N-l N

ACTIVE NECURENTE

Imobiliz ri corporale (1)ă 510.000 570.000

Investi ii de inute în întreprinderi asociate (2)ţ ţ 150.000 150.000

Active necurente - Total 660.000 720.000

ACTIVE CURENTE

Stocuri (3) 42.000 2.000

Clien i (4)ţ 375.000 175.000

Cheltuieli în avans (5) 50.000 30.000

Investi ii pe termen scurt (6)ţ 80.000 0Lichidit iăţ 43.000 1.688.800

Active curente - Total 590.000 1.895.800

TOTAL ACTIV 1.250.000 2.615.800

DATORII CURENTE

Furnizori (7) 250.000 125.800

Credite pe termen scurt (8) 200.000 150.000Venituri în avans (9) 70.000 20.000Alte datorii curente (10) 210.000 50.000

Datorii curente - Total 730.000 345.800

DATORII NECURENTE

împrumuturi din emisiunea de obliga iuniţ (11) - 70.000

Credite pe termen lung (12) 120.000 120.000Venituri în avans (13) 50.000 310.000

Datorii necurente - Total 170.000 500.000

TOTAL DATORII 900.000 845.800

Sinteze, studii de caz fi teste gril privind aplicarea JASă (revizuite) - IFRS

57

CAPITALURI PROPRII

Capital social (14) 100.000 300.000

Prime de emisiune - 20.000Rezerve 70.000 70.000Rezultatul reportat 180.000 180.000

Rezultatul exerci iului (15)ţ - 1.200.000

TOTAL CAPITALURI PROPRII 350.000 1.770.000

TOTAL DATORII ŞI CAPITALURI PROPRII 1.250.000 2.615.800

Informa ii suplimentare:ţ(1) Amortizarea aferent imobiliz rilor corporaleă ă

existente la începutulanului a fost de 240.000 lei, iar cea aferent imobiliz riloră ă existente la sfârşitul anului a fost de 280.000 lei.

(2) în cursul anului întreprinderea nu a achizi ionat şiţ nici nu a cedatinvesti ii în întreprinderile asociate.ţ

(3) Stocurile sunt reprezentate de m rfuri. La sfârşitulă exerci iului N-1ţstocurile de m rfuri au fost depreciate pentru suma deă 10.000 lei. în cursulexerci iului N aceste stocuri au fost vândute. Stocurileţ existente la sfârşitulexerci iului N nu au f cut obiectul unei deprecieri.ţ ă

(4) Crean ele-clien i sunt aferente vânz rilor în ar (nuţ ţ ă ţ ă includ diferen eţde curs valutar) şi nu au f cut obiectul unor deprecieră i.

(5) Cheltuielile în avans sunt reprezentate de chirii de exploatare pl titeăîn anul N-1 în contul anului N.

(6) Investi iile pe termen scurt sunt reprezentate deţ titluri de plasamentachizi ionate în exerci iul N-1 şi vândute în exerci iul N. înţ ţ ţ cursul anuluinu s-au achizi ionat investi ii pe termen scurt.ţ ţ

(7) Din care, furnizori de imobiliz ri 175.000 lei laă începutul anuluişi 13.000 lei la sfârşitul anului.

(8) în cursul exerci iului N s-au primit credite peţ termen scurt de100.000 lei.

(9) Veniturile în avans sunt reprezentate de subven ii pentruţ

investi ii.ţ(10) Alte datorii curente:

Valori la începutul anului Valori la sfârşitul anului

— datorii privind impozitul pe profit 87.000 - dobânzi de pl tită 30.000 - datorii salariale şi sociale 63.000 - dividende de plat 30.000ă

— datorii privind impozitul pe profit 37.000 - datorii salariale şi sociale 13.000


(11) împrumutul din emisiunea de obliga iuni esteţ evaluat în valorinete (dup deducerea primei de rambursare de 30.000ă lei).

(12) în cursul anului nu au avut loc fluxuri privind creditele primitepe termen lung.

(13) Veniturile în avans de la începutul anului sunt aferente exploat rii,ăcele de la sfârşitul anului includ subven ii pentru investi iiţ ţ de 260.000 lei,iar restul sunt aferente exploat rii.ă

(14) în cursul exerci iului N nu au avut loc retrageriţ de capital si nicimodific ri ale acestuia ca urmare a unor opera ii interne.ă ţ

(15) Rezultatul net este prezentat în bilan înainteţ de distribuire.(16) întreprinderea şi-a achitat integral datoria

privind TVA de338.200 lei aferent activit ilor de exploatare şi a încasată ăţ (recuperat) TVAaferent activit ilor de investi ii deă ăţ ţ 26.600 lei.

(17) în cursul anului au fost vândute, cu decontare în contul curent,instala ii tehnologice al c ror cost de achizi ie este deţ ă ţ 100.000 lei, iar amortizarea cumulat este de 80.000 lei.ă

(18) Datoriile privind dobânzile au fost integral achitate.(19) Rezultatul net al exerci iului N-l, de 200.000 lei, aţ

fost distribuitastfel: la rezerve, la rezultatul reportat, iar diferen a, laţ dividende.

(20) Rezervele exerci iului N-2 au fost de 30.000 lei,ţ iar rezultatulreportat, de 50.000 lei.

Contul de profit şi pierdere Ia 31.12.N

Elemente Valori

Cifra de afaceri (1) 2.400.000

Alte venituri din exploatare (2) 260.000

Cheltuieli cu m rfurileă 550.000

Cheltuieli cu personalul 400.000

Cheltuieli cu amortizarea imobiliz riloră 120.000Alte cheltuieli de exploatare (3) 240.000

Venituri din cedarea investi iilor financiare pe termenţ scurt

50.000

Cheltuieli cu dobânzile 50.000

Rezultat înainte de impozit 1.350.000

Impozit pe profit 150.000

Rezultatul net al exerci iuluiţ 1.200.000

Sinteze, studii de caz şi teste grilă privind aplicarea IAS (revizuite) - IFRS

59

Informa ii suplimentare:ţ(1) Cifra de afaceri cuprinde:

- venituri din vânzarea m rfuriloră 600.000 lei

- venituri din prest ri de serviciiă 1.800.000 lei(2) Alte venituri din exploatare 260.000 lei, din care:

- venituri din cesiunea imobiliz rilor corporaleă 60.000 lei- venituri din subven ii de exploatare pentru plataţ

personalului 100.000 lei

- venituri din subven ii pentru investi iiţ ţ 90.000 lei- venituri din provizioane pentru deprecierea

m rfuriloră 10.000 lei

(3) Alte cheltuieli de exploatare 240.000 lei, din care:

- cheltuieli cu serviciile primite de la furnizori 100.000 lei

- cheltuieli cu energia şi apa 20.000 lei

- cheltuieli cu chiriile de exploatare(pl tite în anul anterior)ă 50.000 lei

- cheltuieli cu impozitele si taxele de exploatare(acestea au fost pl tite integral pân la sfârşitulă ăexerci iului)ţ 50.000 lei

- cheltuieli cu activele cedate 20.000 lei

S proced m la întocmirea Tabloului fluxurilor de trezorerieă ă conform

IAS7.

Etapa 1: Calculul fluxului net de trezorerie din activitatea de exploatare A.

Metoda direct :ă

Flux Calcule Valoare

încas ri de la clien iă ţ

2. încas ri subven iiă ţ de exploatare pentru plata personalului

3. Pl i c tre furnizoriăţ ă(nu se iau în calcul furnizorii de imobiliz riă )

încas ri = Rulaj creditoră 4m = Sold ini iaLtm - Sold final» n +ţ Rulaj debitor4mSold ini ial»u = 375.000 (BC)ţSold final» 11 = 175.000 (BC)Rulaj debitor4111 = Cifra de afaceri x 1,19 = 2.400.000 (CPP) x 1,19 = 2.856.000Rulaj creditorii = 375.000 + 2.856.000 - 175.000 = 3.056.000

încas ri = Rulaj creditoră 7414 = 100.000 (ÎS)

Pl i = Rulaj debitorăţ 40 = Sold ini iaUo - Sold finaL^ + Rulajţ creditor40

Sold ini ialţ 40 = 250.000 (BC) - 175.000 (ÎS) = 75.000Sold fînaUo = 125.800 (BC) - 13.000 (ÎS) = 112.800Rulaj creditor40 = (Achizi ii de stocuri + Cheltuieli cu energia şi apaţ + Cheltuielicu servicii primite de la ter i) x 1,19ţAchizi ii de stocuri = Rulaj debitorţ 37iRulaj debitor37i = Sold final37i - Sold ini iali + Rulaj ţ creditoriiSold final37i = 2.000 (BC)Sold ini ialţ 37i = 42.000 (BC) + 10.000 (ÎS) = 52.000Rulaj creditor371 = Rulaj debitor607 = 550.000 (CPP)Rulaj debitor371 = 2.000 - 52.000 + 550.000 = 500.000Rulaj debitor = Sold final371 - Sold ini ia!ţ 37i + Rulaj creditor371

Cheltuieli cu energia şi apa = 20.000 (ÎS)Cheltuieli cu serviciile primite de la furnizori = 100.000 (ÎS)

+3.056.000

100.000

-700.000

SJ

ega' PO

l

Rulaj creditor40 = (500.000 + 20.000 + 100.000) x 1,19 = 737.800 Rulaj debitor40 = 75.000 - 1 12.800 + 737.800 = 700.000

4. Pl i de chirii în avansăţ Pl i = Rulaj debitorăţ 47i = Sold fmaLm - Sold ini iaLm + Rulajţ creditor471 = 30.000 (BC) - 50.000 (BC) + 50.000 (ÎS) = 30.000

-30.000

5. Pl i de datoriiăţ salariale şi sociale

Pl i = Rulaj debitorăţ 42 « = Sold ini ial ; 43 - Sold finaLţ 43 + Rulaj creditor42; 43 = 63.000 (ÎS) - 13.000 (ÎS) + 400.000 (CPP) = 450.000 ' Rulaj creditor42; 43 = Rulaj debitor = 400.000 (CPP)

-450.000

6. Pl i de impozite şiăţ taxe de exploatare

Pl i = Rulaj debitorăţ 446 = Sold ini ial^g - Sold final^e +ţ Rulaj creditor^ = 0 (BC) - 0 (BC) + 50.000 (ÎS) = 50.000 Rulaj creditor^e = Rulaj debitor635 = 50.000 (ÎS)

-50.000

7. Pl i de TVAăţ Pl i = 338.200 (ÎS)ăţ -338.200

8. Impozit pe profit pl tită Plata = Rulaj debitorii = Sold ini ialei - Sold finalei +ţ Rulaj creditor^ Rulaj creditor^! = Rulaj debitor69i = 150.000 (CPP) Plata = 87.000 (ÎS) - 37.000 (ÎS) + 150.000 = 200.000

-200.000

Total Flux net de trezorerie din exploatare +1.387.800

B. Metoda indirect :ă

Elemente Calcule Valoare

1. Rezultatul înainte de impozitare 1.3 50.000 (CPP) 1.350.000

2. Eliminarea cheltuielilor şi a veniturilor care nu au inciden asupra trezoreriei:ţă (+) Cheltuieli cu amortizarea şi provizioanele (-) Venituri din provizioane

120.000 (CPP) 10.000 (ÎS)

+120.000 -10.000

3. Eliminarea cheltuielilor şi a veniturilor care nu au leg tură ăcu exploatarea:(+) Cheltuieli privind dobânzile 50.000 (CPP) +50.000(-) Venituri din cedarea investi iilor pe termenţ scurt

50.000 (CPP) -50.000(-) Venituri din cedarea activelor imobilizate 60.000 (CPP) -60.000(+) Cheltuieli din cedarea activelor imobilizate 20.000 (CPP) +20.000(-) Venituri din subven ii pentru investi iiţ ţ 90.000 (CPP) -90.000

4. Rezultatul din exploatare înaintea deducerii varia ieiţ

+1.330.000necesarului de fond de rulment din exploatare:(-) Varia ia stocurilorţ 2.000 (BC) - (42.000 + 10.000) = -50.000 +50.000(— ) Varia ia crean elor din exploatareţ ţ 175.000 (BC) - 375.000 (BC) = -200.000 +200.000(-) Varia ia cheltuielilor în avans de exploatareţ 30.000 (BC) - 50.000 (BC) = -20.000 +20.000(+) Varia ia datoriilor din exploatareţ Datorii din exploatare la sfârşitul anului = -12.200

125.800 (BC) - 13.000 (ÎS) + 3.000 (ÎS) = 125.800Datorii din exploatare la începutul anului =250.000 (BC) - 175.000 (ÎS) + 63.000 (ÎS) = 138.000Varia ia = 125.800 - 138.000 = -12.200ţ

(+) Varia ia veniturilor în avans de exploatareţ (310.000 (BC) - 260.000 (ÎS)) - 50.000 (BC) = 0 05. Rezultatul din exploatare dup deducereaă

varia ieiţ+1.487.800

necesarului de fond de rulment6. Impozit pe profit pl tită Idem metoda directă -200.000

Total Flux net de trezorerie din exploatare +1.387.800

o\Ni

O

Etapa 2: Calculul fluxului net de trezorerie din activitatea de investi iiţFlux Calcule Valoare

1. încas ri din vâă nzarea de imobiliz riă

încasarea = Rulaj creditor7583 x 1,19 = 60.000 (ÎS) x 1,19 = 71.400 +71.400

2. încas ri din subven iiă ţ pentru investi iiţ

încas ri = Rulaj creditor^ = Sold finalm - Sold initia!ă 131 + Rulaj debitor^ = 280.000 (BC; ÎS) - 70.000 (BC; ÎS) + 90.000 (ÎS) = 300.000 Rulaj debitorul = Rulaj creditor7584 = 90.000 (ÎS)

+300.000

3. Pl i c tre furnizoriiăţ ă de imobiliz riă

Rulaj debitor4Q4 = Sold ini ial^ - Sold finaL^ + Rulajţ creditor404 Sold ini ialţ 404 = 175.000 (ÎS) Soldfmal404=13.000(IS) Rulaj creditor4Q4 = Rulaj debitor2i3i x 1,19 Rulaj debitor2i3i = Sold final2i3i - Sold ini ialţ 2i3i + Rulaj creditorii Sold finalei = 570.000 (BC) + 280.000 (ÎS) = 850.000 Sold ini ialţ 2i31 = 510.000 (BC) + 240.000 (ÎS) = 750.000 Rulaj creditor2Bi = 100.000 (ÎS) Rulaj debitor2i3i = 850.000 - 750.000 + 100.000 = 200.000 Rulaj creditor404 = 200.000 x 1,19 = 238.000 Rulaj debitor404 = 175.000 - 13.000 + 238.000 = 400.000

-400.000

4. încas ri dină vânzarea de investi ii pe termenţ scurt

încasarea = Costul titlurilor vândute + Câştigul din cesiune = Rulaj creditor508i + Rulaj creditor7642

Rulaj creditor508i = Sold ini ialţ 508i - Sold final508i + Rulaj creditor508i = 80.000 (BC) - 0 (BC) + 0 (ÎS) = 80.000Rulaj creditor7642 = 50.000 (CPP) încasarea = 80.000 + 50.000 = 130.000

+130.000

5. încas ri de TVAă aferent ă activit ilorăţ de investi iiţ

26.600 (ÎS) +26.600

Total Flux net de trezorerie din activitatea de investi uţ +128.000

Etapa 3: Calculul fluxului net de trezorerie din activitatea de finan areţFlux Calcule Valoare

1. încas ri din creşteri deă capital

încas ri = Rulaj creditoră 10i2 + Rulaj creditor104iRulaj creditorioia = Sold finalion - Sold ini ialţ 10i2 + Rulaj debitorion = 300.000 (BC) - 100.000 (BC) + 0 (ÎS) = 200.000 Rulaj creditorio4i = 20.000 (BC) încas ri = 20ă 0.000 + 20.000 = 220.000

+220.000

2. încas ri dină emisiunea de obliga iuniţ

încas ri = Rulaj creditoră 161 - Rulaj debitor169 = 70.000 (BC) +70.000

3. încasarea de noi credite pe termen scurt

încas ri =100.000 (ÎS)ă +100.000

4. Rambursarea de credite pe termen scurt

Rulaj debitor5i9i = Sold initialsipi - Sold finali + Rulaj creditor519i = 200.000 (BC) - 150.000 (BC) + 100.000 (ÎS) = 150.000

-150.000

5. Pl i de dobânziăţ Pl i = Sold initialăţ 5i98. i68 + Rulaj creditor5198. 168 = 30.000 (ÎS) + 50.000 (CPP) = 80.000 Rulaj creditor5198; i68 = Rulaj debitor666 = 50.000 (CPP)

-80.000

6. Dividende pl titeă Dividende pl tite = Rezultată N.! - Varia ia rezervelor - Varia iaţ ţ rezultatului reportat Varia ia rezervelor = Rezerven-i -ţ RezerveN-2 RezerveN.2 = 30.000 (ÎS) RezerveN.i = 70.000 (BC) Varia iaţ rezervelor = 70.000 - 30.000 = 40.000 Varia ia rezultatuluiţ reportat = 180.000 (BC) - 50.000 (ÎS) = 130.000 Dividende pl tite = 200.000 (ÎS) - 40.000 - 130.000 = 30.000ă

-30.000

Total Flux net de trezorerie din activitatea de fînan areţ +130.000

&3

O

-on S

W W


65

Etapa 4: Calculul trezoreriei de la sfârşitul anului

Elemente Calcule Valoare

Varia ia net a lichidit ilorţ ă ăţ b neşti ă şi a echivalentelor de lichidit iăţ

+1.287.800-172.000 + 530.000

+1.645.800

Trezoreria la începutul anului 43.000 (BC) 43.000

Trezoreria la sfârşitul anului 43.000 + 1.645.800 +1.688.800

Trezoreria la sfârşitul anului 1. 688.800 (BC) +1.688.800

Etapa 5: Prezentarea Tabloului fluxurilor de trezorerie


Fluxuri de trezorerie relative la activit ile de exploatare (metodaăţ direct )ăîncas ri de la clien i ă ţ Alte încas ri generateă de exploatare Pl i c tre furnizori (exclusivăţ ă furnizorii de imobiliz ri) Pl i în favoarea şiă ăţ în numele personalului Pl i de TVAăţ aferent opera iilor de exploatare Pl i deă ţ ăţ chirii în avans Pl i de alte impozite şi taxeăţ de exploatare Pl i de impozit pe profităţ

3.056.000 100.000

(700.000) (450.000) (338.200) (30.000) (50.000)

(200.000)

I. Flux net de trezorerie din activit ile de exploatareăţ 1.387.800

Fluxuri de trezorerie din activit ile de investi iiăţ ţ

încas ri din vânzarea imobiliz rilor ă ă încas ri dină vânzarea investi iilor financiare pe termen scurtţ încas ri din subven ii pentru investi ii ă ţ ţ Pl i dinăţ achizi ia de imobiliz ri Pl i de TVA aferentţ ă ăţ ă opera iilor de investi iiţ ţ

71.400 130.000 300.000

(400.000) (26.200)

II. Flux net de trezorerie din activit ile de investi iiăţ ţ 128.000

Fluxuri de trezorerie din activit ile de finan areăţ ţ

încas ri din noi emisiuni deă ac iuni ţ încas ri din noi emisiuniă de obliga iuni ţ încas ri dină credite primite de la b nciă Ramburs ri de capital înă numerar Ramburs ri deă împrumuturi obligatare Ramburs ri de credite bancareă Pl i de dobânzi Pl i deăţ ăţ

220.000 70.000

100.000(150.000) (80.000) (30.000)

III. Fluxul net de trezorerie din activit ile deăţ finan areţ

130.000


IV. Varia ia lichidit ilor b neşti şi a echivalentelorţ ăţ ă de lichidit i ăţ (I + II + III)

1.645.800

V. Lichidit i şi echivalente de lichidit i laăţ ăţ începutul anului (din bilan ul contabil)ţ

43.000

VI. Lichidit i şi echivalente de lichidit i Ia sfârşitulăţ ăţ anului

(V + rv)

1.688.800

VII. Lichidit i şi echivalente de lichidit i la sfârşitulăţ ăţ anului (din bilan ul contabil) (VI = VII)ţ

1.688.800

Exerci iul 7ţ

Se cunosc urm toarele informa ii (în lei):ă ţ

Cheltuieli cu amortizarea imobiliz riloră 320.000

Stocuri la 01. 01. N 500.000

Furnizori de stocuri la 31.12.N 900.000

Venituri din subven ii pentru investi iiţ ţ 60.000


Rezultat înainte de impozitare 1.700.000

Venituri în avans la 31.12.N 400.000 (din care 240.000

subven iiţ pentru

investi ii)ţVenituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante 75.000

încas ri din noi emisiuni de ac iuniă ţ 100.000

Clien i la 01. 01. Nţ 300.000

Venituri din cesiunea imobiliz rilor corporaleă (încasate)

20.000

Venituri (câştiguri) din cedarea investi iilorţ financiare pe termen scurt

175.000

Furnizori de stocuri la 01. 01. N 580.000

Aporturi de capital în natură 500.000

Stocuri la 3 1.1 2. N 450.000

Venituri în avans la 01. 01. N 600.000 (din care 180.000

subven iiţ pentru

investi ii)ţCheltuieli din cedarea imobiliz rilor corporaleă 100.000

Clien i la 3 1.1ţ 2. N 600.000


67

Cheltuiala cu impozitul pe profit 500.000

Ramburs ri de credite primite de la b nciă ă 300.000

Datoria privind impozitul pe profit la începutul anului 450.000

Datoria privind impozitul pe profit la sfârşitul anului 250.000

Pl i de dobânziăţ 50.000

încas ri din cedarea investi iilor financiare peă ţ termen scurt

400.000

Pl i c tre furnizorii de imobiliz riăţ ă ă 150.000

Lichidit i şi echivalente de lichidit iăţ ăţ la începutul anului

460.000

S se întocmeasc tabloul fluxurilor de trezorerie ştiindă ă c pentru ă determinarea fluxului net de trezorerie din exploatare se utilizeaz metoda ă indirect . Care esteă valoarea lichidit ilor si echivalentelor de lichidit i ăţ ăţ la sfârşitul anului?

Exerci iul 8ţ

Se cunosc urm toarele informa ii (în lei):ă ţ

Cheltuieli cu amortizarea imobiliz riloră 100.000

Stocuri la 01. 01. N 180.000

Furnizori de stocuri la 31.12.N 360.000

Venituri din dobânzi 10.000


Rezultat înainte de impozitare 500.000

Cheltuieli în avans la 31.12.N 200.000

Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante 20.000

încas ri din credite primite de la b nciă ă 300.000

Clien i la 01. 01. Nţ 850.000

Venituri din cesiunea imobiliz rilor corporale (încasate)ă 70.000

Furnizori de stocuri la 01. 01. N 480.000

Cl dire primit în leasing financiară ă 500.000

Impozit pe profit pl tită 400.000

Stocuri la 3 1.1 2. N 300.000

Cheltuieli în avans la 01.01. N 230.000

Cheltuieli din cedarea imobiliz rilor corporaleă 200.000


Clien i la 31. 12.Nţ 700.000

Cheltuiala cu impozitul pe profit 300.000

Ramburs ri de credite primite de la b nciă ă 150.000

Dividende pl titeă 200.000

Varia ia lichidit ilor şi a echivalentelor de lichidit iţ ăţ ăţ +100.000

încas ri din dobânziă 10.000

Pl i c tre furnizorii de imobiliz riăţ ă ă ?

Lichidit i şi echivalente de lichidit i la sfârşitulăţ ăţ anului

500.000

S se întocmeasc tabloul fluxurilor de trezorerieă ă ştiind c pentă ru determinarea fluxului net de trezorerie din exploatare se utilizeaz metoda ă indirect . Care esteă valoarea pl ilor c tre furnizorii de imobiliz ri si aăţ ă ă lichidit ilor si echivalentelor de lichidit i la sfârşitulăţ ăţ anului?

1.5. Rezumat

Utilitatea tabloului fluxurilor de trezorerie deriv dină aceea c ă permite:

(a) realizarea de previziuni privind fluxurile de trezorerie viitoare;

(b) evaluarea calit ii actului managerial;ăţ(c) aprecierea lichidit ii şi a solvabilit iiăţ ăţ întreprinderii;(d) analiza rela iei dintre rezultatul contabil şiţ fluxurile de trezorerie ale întreprinderii.

Informa iile referitoare la fluxurile de trezorerieţ permit utilizatorilor s îşi elaboreze modeleă pentru aprecierea şi compararea pozi ieiţ financiare si a performan elor unor întreprinderiţ diferite deoarece ele elimin efectele utiliz rii unoră ă prelucr ri contabile ă diferite pentru aceleaşi opera ii şi evenimente.ţ

Tabloul fluxurilor de trezorerie prezint evolu iaă ţ lichidit ilor ăţ si echivalentelor de lichidit i.ăţ

Sinteze, studii de caz şi teste gril privind aplicarea LASă (revizuite) - IFRS

69

Lichidit ile (cash) se refer la fondurileăţ ă disponibile (cash on hand) şi la depozitele la vedere (demand deposits). Echivalentele de lichidit i (cash equivalents) sunt plasamente peăţ termen scurt, foarte lichide, convertibile cu uşurinţă într-o m rime determinat de lichidit i şi care suntă ă ăţ supuse la un risc neglijabil de schimbare a valorii.

4. Potrivit normei IAS 7, tabloul fluxurilor de trezorerie trebuies prezinte fluxurile de trezorerie ale exerci iuă ţ lui clasificate înactivit i de exploatare, de investi ii şi deăţ ţ finan are.ţ

5. Activit ile de finan are sunt acele activit iăţ ţ ăţ care antreneazăschimb ri în m rimea şi structura capitaluriloră ă proprii şi împrumutate ale întreprinderii. Prezentarea separat a ă fluxurilorde trezorerie provenite din activit ile deăţ finan are este imporţtant deoarece este util în previzionarea fluxuriloră ă de trezorerieviitoare aşteptate de c tre finan atoriiă ţ întreprinderii.

6. O întreprindere trebuie s prezinte fluxurile deă trezorerie aferente activit ilor de exploatare folosind una dintreăţ cele douămetode:

(a) metoda direct , prin care sunt prezentateă încas rile şi pl ileă ăţde exploatare în m rime brut ;ă ă

sau(b)metoda indirect , prin care profitul net sauă

pierderea netăeste ajustat( ) cu:ă(i) efectele tranzac iilor ce nu au naturţ ă monetar ,ă

(ii) varia ia elementelor care compun necesarulţ de fond de rulment,

(iii) elementele de venituri şi cheltuieli asociate fluxurilor de trezorerie din investi ii sau dinţ finan are.ţ

7. Deoarece rezultatul este diferen a între venituri şiţ cheltuieli, eliminarea unei cheltuieli se face prin ad ugarea ei la rezultat, ă iar eliminarea unui venit presupune sc derea acestuia din reă zultat.


8. NFRE = Stocuri + Crean e din exploatare +ţ Cheltuieli în avans- Datorii din exploatare - Venituri în avans (exclusiv subven iileţpentru investi ii)ţ

9. în principiu, fluxurile de trezorerie trebuie s fieă prezentate lanivelul m rimii lor brute. Altfel spus, nu este posibilă s se comăpenseze încas rile şi pl ile din aceeaşiă ăţ categorie şi chiar dincategorii diferite.

10. în cazul institu iilor financiare, fluxurile deţ trezorerie trebuies fie prezentate în m rime net în cazul:ă ă ă

(i) încas rilor şi pl ilor legate de acceptarea şiă ăţ rambursarea de depozite cu scadenţă determinat ;ă

(ii) plas rii de depozite la alte institu ii financiareă ţ şi retragerii acestor depozite;

(iii) împrumuturilor acordate şi avansurilor consim ite în faţ voarea clien ilor şiţ ramburs rii acestor împrumuturi şi ă avansuri.

11. Câştigurile şi pierderile nerealizate (latente) care rezult dinăvaria ia cursului între data fluxului şi data închideriiţ exerci iuluiţnu constituie fluxuri monetare. Cu toate acestea, efectul variaiilor cursurilor lichidit ilor şi echivalentelor deţ ăţ

lichidit i de iăţ ţnute sau datorate este prezentat în tabloul de trezorerie, pentrua permite compara ia între lichidit ile aferenteţ ăţ deschiderii şiînchiderii exerci iului.ţDiferen ele de curs nerealizate se elimin într-oţ ă prim faz şi ă ă sunt reintegrate în tablou la sfârşit, pentru a fi prezentate separat, aşa cum solicită

norma IAS 7.

12. Cheltuielile şi veniturile de curs valutar nu trebuie eliminate din rezultat în vederea determin rii fluxului de trezorerie din ă exploatare prin metoda indirect deoarece ele sunt eliminateă cu ocazia deducerii din rezultat a varia ieiţ necesarului de fond de rulment.


71

13. Atât dobânda pl tit , cât şi dobânda şiă ă dividendele încasate potfi clasificate drept fluxuri de trezorerie din exploatare, deoareceintr în calculul rezultatului net. Ca alternativ ,ă ă dobânzile v răsate şi dobânzile şi dividendele primite pot fi clasificate dreptfluxuri de trezorerie din finan are şi respectiv dinţ investi ii, deţoarece ele reprezint costuri ale atragerii surseloră de finan areţsau remunerarea investi iilor.ţ

14. Fluxurile de trezorerie provenite din impozitul pe profit vor fiprezentate separat şi vor fi clasificate drept fluxuri de trezoreriedin activit ile de exploatare, cu excep ia situa ieiăţ ţ ţ în care elepot fi alocate în mod specific activit ilor deăţ finan are si deţinvesti ii.ţ

15. Tranzac iile referitoare la investi ii şi finan areţ ţ ţ care nu implicălichidit i şi echivalente de lichidit i trebuie s fieăţ ăţ ă excluse dintabloul fluxurilor de trezorerie. Astfel de tranzac iiţ trebuie săfie prezentate în notele la situa iile financiare pentru aţ se furnizaorice informa ie relevant relativ la aceste activit i deţ ă ă ăţ investi iiţşi de finan are.ţ

1.6. Rezolv ri ale exercitiiloră

Exerci iul 1: ţ Sold ini ialţ 4m = 100.000 + 20.000 = 120.000 u.m. Sold final4in = 270.000 + 30.000 = 300.000 u.m. Rulaj

debitor4m = 500.000 x 1,19 = 595.000 u.m. încas ri = 120.000 - 300.000 + 595.000 =ă 415.000 u.m. Varianta corect esteă (b).

Exerci iul 2: ţ Sold ini ial + Rulaj creditor - Rulajţ debitor = Sold

finalRulaj debitor421 = Sold ini ia!ţ 421 +

Rulaj creditor42I - Sold final'421

421


Rulaj creditor421 = Rulaj debitor^ = 700 u.m. Rulaj

debitor = 500 + 700 - 600 = 600 u.m.

Exerci iul 3: ţ Sold ini ial + Rulaj creditor - Rulajţ debitor = Sold

finalRulaj debitor^j

= Sold ini ia!ţ 441 - Sold fi creditor441

Rulaj creditor^j = Rulaj debitor^ = 400 u.m.

Rulaj debitor^ = 200 - 500 + 400 = 100 u.m.

Exerci iul 4: ţ Varianta corect este (e) deoarece fluxurileă de trezorerie nu cuprind mişc rile întreă elementele care constituie lichidit i ăţ sau echivalente de lichidit i, pentru c ele facăţ ă parte din gestiunea trezoreriei întreprinderii.

Exerci iul 5: ţ încas ri de la clien i = Rulaj creditoră ţ 4m = Sold ini ialţ 4m -Sold final4m + Rulaj debitar4m = 5.850 - 7.830 + 92.106 = 90.126 u.m.Rulaj debitor4111 = Rulaj creditor70 x 1,19 = 77.400 x 1,19 = 92.106 u.m.

Pl i c tre furnizori = Rulaj debitor^ = Soldăţ ă ini ial^ - Sold ţ final^j + Rulaj creditor^,Rulaj creditor401 = (Rulaj debitor301 + Rulaj debitor605) x 1,19Rulaj debitor301 = Sold fina!301 - Sold ini ia!ţ 301 + Rulaj creditor,ni = 3.090 - 1.290 + 17.970 = 19.770 u.m.

JUi

Rulaj creditor301 = Rulaj debitor^ = 17.970 u.m.

Rulaj debitor^ = 9.630 u.m.

Rulaj creditor^ = (19.770 + 9.630) x 1,19 = 29.400 x 1,19 = 34.986 u.m.

Pl i c tre furnizori = 1.500 - 3.540 + 34.986 =ăţ ă 32.946 u.m.Pl i c tre salaria i şi în numele salaria ilor =ăţ ă ţ ţ Rulaj debitor421 = Sold fina!421 - Sold ini ia!ţ 421 + Rulaj creditor421 = 5.200 -2.800 + 2.400 = 4.800 u.m. Rulaj creditor421 = Rulaj debitor^ = 2.400 u.m.

441+ Rulaj


73

TVA colectat = 77ă .400 x 19% = 14.704 u.m.

TVA deductibil = (19.770 + 9.630) x 19% =ă 5.586 u.m.TVA pl tit = 14.706 - 5.586 = 9.120 u.m.ă ăImpozit pe profit pl tit = Rulaj debitor^ =ă Sold ini ial^ -ţ Sold final^ + Rulaj creditor^, = 120 - 165 + 330 = 285 u.m.Rulaj creditor^, = Rulaj debitor691 = 330 u.m.

Fluxul net de trezorerie din exploatare va fi:încas ri de la clien iă ţ +92.106Pl i c tre furnizoriăţ ă -32.946

Pl i c tre salaria i şi în numele salaria ilorăţ ă ţ ţ -4.800TVA pl tită ă -9.120

Impozit pe profit pl tită -285Flux net de trezorerie din exploatare +44.955

Exerci iul 6: ţ Rezultat înainte de impozit 1.700.000

Eliminarea cheltuielilor si a veniturilor f r inciden asupraă ă ţă trezoreriei:(+) Cheltuieli cu amortizarea şi provizioanele 320.000(-) Venituri din provizioane pentrudeprecierea activelor circulante 75.000Eliminarea cheltuielilor şi a veniturilor care nu au leg tură ă cu exploatarea:(-) Venituri din subven ii pentru investi iiţ ţ 60.000

(-) Venituri din cesiunea imobiliz riloră 20.000

(+) Cheltuieli din cesiunea imobiliz rilor =ăCost - Amortizare = 200.000 - 100.000 = 100.000(-) Venituri din cedarea investi iilor financiareţpe termen scurt 175.000(+) Cheltuieli din cedarea investi iilorţ financiarepe termen scurt

1.990.00

0

200.000(=) Rezultatul înainte de varia iaţ NFRE (-) Varia ia stocurilorţ (450.000 - 500.000 = -50.000)


(-) Varia ia crean elor din exploatareţ ţ(600.000 - 300.000 = 300.000) -300.000

(+) Varia ia datoriilor din exploatareţ(900.000 - 580.000 = 320.000) +320.000

(+) Varia ia veniturilor în avansţ(400.000 - 240.000) - (600.000 - 180.000) =

160.000-420.000 = -260.000 -260.000

(-) Impozit pe profit pl tit*ă -700.000

(=) Flux net de trezorerie din exploatare +1.100.000

j + Rulaj creditor^ - Rulaj debitor^ =

Sold fînal Rulaj debitor^ = Sold ini ial^ -ţ Sold final^, + Rulaj creditor= 450.000 - 250.000 + 500.000 = 700.000

Exerci iul ţ 7: Determinarea fluxului net de trezorerie din exploatare prin metoda indirect :ăRezultat înainte de impozit l .700.000

Eliminarea cheltuielilor şi a veniturilor care nu au incidenţă asupra trezoreriei:(+) Cheltuieli cu amortizarea +320.000(-) Venituri din provizioane -75.000

Eliminarea cheltuielilor şi a veniturilor care nu au leg tură ă cu exploatarea:(-) Venituri din cesiunea de imobiliz ri corporaleă -20.000(+) Cheltuieli din cedarea imobiliz rilorăcorporale +100.000

(-) Venituri din subven ii pentru investi iiţ ţ -60.000

(+) Cheltuieli cu dobânzile __________________ +120.000

(=) Rezultat din exploatare înainteadeducerii varia ieţ i necesarului de fond derulment din exploatare +1.910.000

(-) Varia ia stocurilorţ

*Sold i

^

450.000 - 500.000 = -50.000 +50.000


75

(-) Varia ia crean elor din exploatareţ ţ600.000 - 300.000 = 300.000 -300.000

(+) Varia ia datoriilor din exploatareţ900.000 - 580.000 = 320.000 +320.000

(+) Varia ia veniturilor în avans din exploatareţ(400.000 - 240.000) - (600.000 - 180.000) -260.000

(-) Impozit pe profit -700.000(=) Flux net de trezorerie din exploatare

Sold ini ial^ + Rulaj creditor^ - Rulajţ debitor^ = Sold final...

441

Rulaj debitor441 = Sold ini ial^ - Sold fina!ţ 441 + Rulaj creditor^, = 450.000 - 250.000 + 500.000 = 700.000

441

Determinarea fluxului net de trezorerie din activitatea de investi ii:ţ

încas ri din vânzarea imobiliz rilor corporaleă ă +20.000încas ri din vânzarea investi iilor financiareă ţpe termen scurt +400.000

Pl i c tre furnizorii de imobiliz riăţ ă ă -150.000

(=) Flux net de trezorerie din activitateade investi iiţ +270.000

Determinarea fluxului net de trezorerie din activitatea de finan are:ţ

încas ri din noi emisiuni deă ac iuni Ramburs ri de crediteţ ă Pl i de dobânziăţ(=) Flux net de trezorerie din activitatea

de finan areţ -250.000

Varia ia lichidit ilor şi a echivalentelorţ ăţde lichidit i:ăţ+1.020.000 + 270.000 - 250.000 = +1.040.000

+1.020.000

+100.000

-300.000

-50.000


Lichidit i şi echivalente deăţ lichidit i la începutul anuluiăţLichidit i şi echivalente deăţ lichidit i la sfârşitul anului:ăţ +1.040.000 + 460.000 =

460.000

1.500.000

Exerci iul 8: ţ Determinarea fluxului net de trezorerie din exploatare prin metoda indirect :ă

Rezultat înainte de impozit 500.000Eliminarea cheltuielilor şi a veniturilor care nu au incidenţă asupra trezoreriei:(+) Cheltuieli cu amortizarea +100.000(-) Venituri din provizioane -20.000Eliminarea cheltuielilor şi a veniturilor care nu au leg tur cuă ă exploatarea:(-) Venituri din cesiunea deimobiliz ri corporaleă -70.000(+) Cheltuieli din cedareaimobiliz rilor corporaleă +200.000(-) Venituri din dobânzi -10.000

(+) Cheltuieli cu dobânzile ___________________ +50.000 (=) Rezultat din exploatare înaintea deduceriivaria iei necesarului de fond de rulmentţdin exploatare +750.000(-) Varia ia stocurilorţ300.000 - 180.000 = 120.000 -120.000(-) Varia ia crean elor din exploatareţ ţ700.000 - 850.000 = -150.000

+150.000(-) Varia ia cheltuielilor în avans de exploatareţ200.000 - 230.000 = -30.000 +30.000(+) Varia ia datoriilor din exploatareţ360.000 - 480.000 = -120.000 -120.000(-) Impozit pe profit -400.000(=) Flux net de trezorerie din exploatare +290.000


77

Determinarea fluxului net de trezorerie din activitatea de investi ii:ţ

încas ri din vânzarea imobiliz rilor corporaleă ă+70.000

încas ri din dobânziă +10.000Pl i c tre furnizorii de imobiliz riăţ ă ă X = ?

(=) Flux net de trezorerie din activitateade investi iiţ Y = ?

Determinarea fluxului net de trezorerie din activitatea de finan are:ţîncas ri din credite primite de la b nciă ă +300.000Ramburs ri de crediteă -150.000Dividende pl titeă ______________________ -200.000 (=) Flux net de trezorerie din activitateade finan areţ -50.000

Varia ia lichidit ilor şi a echivalentelor deţ ăţ lichidit i:ăţ+290.000 + Y - 50.000 = +100.000Y = -140.000X = -220.000Lichidit i şi echivalente de lichidit iăţ ăţla sfârşitul anului 500.000Lichidit i şi echivalente de lichidit iăţ ăţla începutul anului Z + 100.000 = 500.000Z = 400.000

1.7. Teste gril de autoevaluareă

1. Una dintre urm toarele afirma ii nu esteă ţ caracteristic echivaă lentelor de lichidit i:ăţ(a) scopul de inerii acestora este de a face faţ ţă

angajamentelor de trezorerie pe termen scurt;


(b) scaden a lor este, de regul , sub trei luni;ţ ă(c) pot fi ac iuni privilegiate achizi ionate cu pu inţ ţ ţ

timp înainteascaden ei lor şi care au o dat de rambursareţ ă determinat ;ă

(d) pot fi depozite la vedere;(e) de inerea lor nu se face în scopul realiz riiţ ă unor obiectivede plasament.

Se cunosc urm toarele informa ii (în lei): cheltuieliă ţ cu amortizarea imobiliz rilor 32.000; stocuri laă 01.01 .N 50.000; furnizori de stocuri la 31.12.N 90.000; venituri din subven ii pentru inţ vesti iiţ 6.000; cheltuieli cu dobânzile 12.000; rezultat înainte de impozitare 170.000; venituri în avans la 31.12.N 40.000 (din care 24.000 sunt subven iile pentruţ investi ii); venituri din proţ vizioane pentru deprecierea activelor circulante 7.500; clien i ţ la 01.01 .N 30.000; venituri din cesiunea imobiliz riloră corporale (încasate) 2.000; venituri (câştiguri) din cedarea investi iilor ţ financiare pe termen scurt 17.500; furnizori de stocuri la 01.01.N 58.000; stocuri la 31.12.N 45.000; venituri în avans la 01.01.N 60.000 (din care 18.000 sunt subven iile pentru investi ii); cheţ ţ ltuieli din cedarea imobiliz rilor corporale 10.000;ă clien i la ţ 31.12.N 60.000; impozit pe profit pl tită 70.000; cheltuiala cu impozitul pe profit 50.000; ramburs ri de credite primite de la ă b nci 30.000;ă încas ri din cedarea investi iilor financiare peă ţ termen scurt 40.000; pl i c tre furnizorii deăţ ă imobiliz ri 15.000; ă aporturi de capital în natură 50.000.

Care este valoarea fluxului net din exploatare conform IAS 7 „Tabloul fluxurilor de trezorerie", ştiind c seă utilizeaz metoda ă indirect ?ă(a) 87.000 lei;(b) 152.000 lei;(c) 122.000 lei;(d) 102.000 lei;(e) 95.000 lei.

3. Se cunosc urm toarele informa ii (în lei):ă ţ furnizori de imobiliz ri la 31.12.N 100.000;ă venituri din cesiunea imobiliz riloră


79

(încasate) 170.000; imobiliz ri la 01.01.Nă (evaluate la cost) 50.000; furnizori de imobiliz riă la 01.01.N 300.000; imobiliz ri ă la 31.12.N (evaluate la cost) 120.000; costul imobiliz riloră cedate în cursul exerci iului N 80.000; încas ri dinţ ă cesiunea de investi ii financiare pe termen scurtţ 30.000; cheltuieli cu amortizarea imobiliz riloră 40.000.

Care este valoarea fluxului net din investi iiţ conform IAS 7 „Tabloul fluxurilor de trezorerie" (se va neglija inciden a TVA)?ţ(a) -190.000 lei;(b) 150.000 lei;(c)-l 50.000 lei;(d)-l 80.000 lei;(e) -350.000 lei.

4. Se cunosc urm toarele informa ii (în lei): clien i laă ţ ţ 01.01.N 100.000; clien i la 31.12.N 50.000;ţ furnizori de m rfuri la ă 01.01.N 70.000; furnizori de m rfuri la 31.12.N 60.000; m rfuri ă ă la 01.01.N (evaluate la cost) 50.000; m rfuri la 31.12.N (evaă -luate la cost) 30.000; venituri din cesiunea imobiliz rilor corpoă rale utilizate în ciclul de exploatare 200.000 (încasate); venituri din vânzarea m rfuriloră 200.000; cheltuieli cu m rfurile vândute ă 50.000; impozit pe profit pl tit 10.000; cheltuieli cuă impozitul pe profit 30.000, cheltuieli din cesiunea imobiliz rilor corporale ă utilizate în ciclul de exploatare 50.000.

Care este valoarea fluxului net de trezorerie din exploatare ştiind c se utilizeaz metoda directă ă ă prev zut de norma IAS 7 „Taă ă bloul fluxurilor de trezorerie" (se va neglija inciden a TVA)?ţ(a) 200.000 lei;

(b) 180.000 lei;(c) 400.000 lei;(d) 350.000 lei;(e) 150.000 lei.

5. Se cunosc urm toarele informa ii (în lei):ă ţ cheltuieli cu personalul 200.000; pl i c tre salaria iăţ ă ţ şi în contul acestora 120.000;


venituri din vânzarea m rfurilor 300.000ă (încasate); cheltuieli cu m rfurile vânduteă 270.000; pl i c tre furnizorii de stocuri ăţ ă 40.000; cheltuieli cu impozitul pe profit 80.000; impozit pe profit pl tit 60.000; venituri din cesiunea de imobiliz riă ă 270.000 (încasate); pl i c tre furnizorii deăţ ă imobiliz ri 40.000; cheltuieli ă din cesiunea de imobiliz ri 300.000; încas ri din emisiunea deă ă obliga iuni 70.000; pl i din ramburs ri de crediteţ ăţ ă primite pe termen lung 20.000; încas ri dină noi emisiuni de ac iuni ţ 130.000; primirea în leasing financiar a unui mijloc de transport a c rui valoare justă ă este de 50.000; lichidit i şi echivalente deăţ lichidit i la începutăţ ul anului 10.000.

Care este valoarea fluxului net din exploatare (se utilizeaz meă toda direct ) si respectiv aă lichidit ilor şi echivalentelor de liăţ chidit i laăţ sfârşitul anului?(a) 80.000 lei şi respectiv 500.000 lei; (b)-20.000 lei şi respectiv 400.000 lei; (c) 80.000 lei şi respectiv 550.000 lei; (d)-390.000 lei si respectiv 30.000 lei; (e) 490.000 lei şi respectiv 500.000 lei.

Se cunosc urm toarele informa ii (în lei): impozită ţ pe profit pl tit ă l .200; cheltuieli cu amortizarea şi provizioanele 2.000; creşterea stocurilor 4.000; câştigul din cesiunea imobiliz rilor 3.000; chelă tuieli cu impozitul pe profit 5.000; diminuarea datoriilor din exploatare 100; venituri din provizioane 500; cifra de afaceri 200.000; creşterea veniturilor în avans din exploatare 500; pierderea din cedarea investi iilorţ financiare 600; rezultat înainte de impozit 10.000; diminuarea crean elor din exploatareţ 700; creşterea cheltuielilor în avans din exploatare 220.

Fluxul net de trezorerie din exploatare determinat prin metoda indirect este de:ă(a) 16.420 lei;

(b) 12.620 lei;(c) 6.380 lei;(d) 13.300 lei;(e) 10.180 lei.


81

7. Se cunosc urm toarele informa ii la 31.12.N (în lei):ă ţ sold final

161 1.200; sold ini iţ al 1012 100; sold final 1012 500; sold final169 450; sold ini ial 161 800; rulaj debitor 1041ţ 100; rulaj debitor 161 100; sold ini ial 169 300; rulaj debitorţ 6868 50; soldini ial 162 5.000; rezultatul exerci iului N-1 10.000;ţ ţ sold final162 6.000; rulaj creditor 162 2.000; rezerve la 31.12.N-1 4.000;rezerve la 31.12.N-2 2.500; rezultat reportat la 31.12.N-1 7.500;rezultat reportat la 31.12.N-2 4.500; rezultatul exerci iului N-1ţa fost distribuit la rezerve, a fost reportat, iar diferen a s-a pl titţ ăca dividende.

Fluxul net de trezorerie din activitatea de finan areţ este de:(a) -3.900 lei;(b)-3.700 lei;(c) -3.800 lei;(d)+3.700 lei;(e) +3.800 lei.

8. Se cunosc urm toarele informa ii (în lei): pre ul deă ţ ţ achizi ie al ţ investi iilor financiare pe termen scuţ rt vândute l .000 (încasarea a avut loc la momentul vânz rii); câştiguri din cesiunea de ină vesti iiţ financiare pe termen scurt 200; venituri din cedarea investi iilor financiare pe termen lungţ 5.000 (încasarea a avut loc la momentul vânz rii);ă pre ul de achizi ie al investi iilor finanţ ţ ţ ciare pe termen lung cedate 3.500; venituri din dobânzi (încasate) 700; venituri din cedarea imobiliz riloră corporale 2.000 (încasarea a avut loc la data vânz rii); sold ini ial datorii fa ă ţ ţă de furnizorii de imobiliz ri 3.000; sold final datorii fa de furniă ţă zorii de imobiliz ri 4.000; sold ini ial imobiliz riă ţ ă corporale 6.000; sold final imobiliz ri corporaleă 4.000; costul imobilizărilor corporale vândute 4.000.

Fluxul net de trezorerie din activitatea de investi iiţ

este de (se neglijeaz inciden a TVA):ă ţ(a) +4.400 lei; (b)+14.200 lei; (c) +7.900 lei; (d)-7.900 lei; (e) O lei.


9. Deschiderea unui acreditiv pentru plata unui furnizor de m rfuri:ă

(a) afecteaz fluxul de trezoreă rie din exploatare cu semnul plus;(b) afecteaz fluxul de trezorerie din exploatareă

cu semnul minus;

(c) afecteaz fluxul de trezorerie din exploatareă din finan areţcu semnul plus;

(d) afecteaz fluxul de trezorerie din exploatareă din investi iiţcu semnul minus;

(e) nu afecteaz fluxul de trezorerie.ă

10. Plata chiriei aferente unui contract de leasing financiar de c tre ă locatar:(a) afecteaz fluxul de trezorerie din finan are cuă ţ semnul minus;(b) nu afecteaz fluxul de trezorerie ală locatarului;(c) afecteaz fluxul de trezorerie din investi iiă ţ cu semnul plus;(d) afecteaz fluxul de trezorerie din exploatareă

cu semnul minus;

(e) se eviden iaz distinct la sfârşitul tablouluiţ ă fluxurilor detrezorerie deoarece opera ia este aferentţ ă gestiunii trezoreriei.

CAPITOLUL 2

Retratarea situa iilorţ financiare

în condi iile uneiţ economii

hiperinflationiste(IAS 29)


2.1. Caracteristicile unei economii hiperinfla ionisteţ

Exist ri în care, deşi economia este influen at deă ţă ţ ă fenomene infla ioniste, situa iile financiare sunt întocmiteţ ţ pe baza conven iei costurilor ţ istorice, f r a se ine cont deă ă ţ faptul c nivelul general al pre urilor înregisă ţ treaz varia iiă ţ semnificative.

într-o economie (hiper)infla ionist , puterea deţ ă cump rare a monedei ă locale scade pe m sur ce creşteă ă nivelul general al pre urilor bunurilor şi ţ serviciilor.

Acesta a fost şi cazul rii noastre în anii '90.ţă Inexisten a unei contaţ bilit i de infla ie a avut ca efectăţ ţ întocmirea de c tre întreprinderile româneşti ă a unor situa iiţ financiare în costuri istorice, f r retrat ri, exceptândă ă ă cazul în care imobiliz rile corporale au fost reevaluate.ă

Efectul a fost acela c informa ia divulgat în situa iileă ţ ă ţ financiare a devenit total lipsit de utilitate în procesul deă analiz a pozi iei financiare şi ă ţ a performan elorţ întreprinderii şi de fundamentare a deciziilor în actul mana-gerial.

Efectele infla iei asupra pozi iei financiare aţ ţ întreprinderii sunt: (i) subevaluarea imobiliz rilor (cuă cât data achizi iei imobiliz rilor ţ ă este mai îndep rtat ,ă ă cu atât efectul subevalu rii este mai puteră nic);(ii) subevaluarea stocurilor (efectul poate fi încetinit

printr-o vitez mare de rota ie a acestora);ă ţ(iii) subevaluarea capitalurilor proprii ca urmare a

subevalu rii actiă velor, în condi ii de (hiper)infla ieţ ţ rezultatul este supraevaluat. Efectul este decapitalizarea întreprinderii prin plata de impozit pe infla ie şi de dividende fictive.ţ

Efectele infla iei asupra performan elor financiare aleţ ţ întreprinderii sunt:

(i) subevaluarea cheltuielilor cu consumurile materiale, cu amortiza-rea etc., ca urmare a subevalu rii activelor din bilan ;ă ţ (ii) supraevaluarea veniturilor şi în consecin aţă rezultatului.

Infla ia modific comportamentul întreprinderii privindţ ă

gestiunea trezoreriei în sensul c , pentru a face faă ţă nevoilor mari de trezorerie (creşterea


pre urilor antreneaz creşterea masei monetare), acesteaţ ă sunt tentate s ă men in în casierie sume mari de bani,ţ ă ceea ce genereaz pierderi mari din de inerea de activeă ţ monetare, deoarece numerarul îşi pierde din puterea de cump rare.ă

Urmare a decapitaliz rii, întreprinderile îşi procură ă sursele de finan are ţ prin recursul la pia a capitalului deţ împrumut şi creşterea capitalului social, în condi ii de infla ie,ţ ţ ambele solu ii au un impact negativ asupra echilibruluiţ financiar al întreprinderii. Creşterea îndator rii expuneă întreprinderea la pl i excesive de dobânzi, deoareceăţ b ncile practic dobânzi real pozitive ă ă (rata dobânzii acordată de b nci este superioar ratei infla iei).ă ă ţ

Recurgerea la noi emisiuni de ac iuni duce laţ diminuarea rezultatului pe ac iune, sc derea cursuluiţ ă ac iunilor şi astfel deteriorarea imaginii întreţ prinderii în fa a investitorilor.ţ

Exist în unele ri si practica de a prezenta situa iileă ţă ţ financiare f când ă apel la conven ia costului curent, careţ reflect efectele modific rilor pre uă ă ţ rilor specifice ale activelor de inute.ţ

Sumele corespondente perioadei anterioare cerute de IAS l „Pre-zentarea situa iilor financiare" şi orice alte informa ii referitoareţ ţ la perioadele anterioare trebuie s fie exprimate, deă asemenea, în unitatea de m sur în ă ă vigoare la data bilan ului.ţ

Retratarea situa iilor financiare în concordan cuţ ţă acest standard cere aplicarea anumitor proceduri, precum şi a ra ionamentului profesional. Apliţ carea consecvent aă acestor proceduri şi ra ionamente de la o perioad la ţ ă alta este mult mai important decât acurate ea absolut aă ţ ă valorilor rezultate incluse în situa iile financiare retratţ ate.

IAS 29 nu stabileşte o rat absolut de la care seă ă consider c exist ă ă ă hiperinfla ie. Momentul în careţ retratarea situa iilor financiare, în conforţ mitate cu acest standard, devine necesar este o problem deă ă ra ionament ţ profesional.


Este necesar s re ine i c lista de mai sus este unaă ţ ţ ă exemplificativ şi ă nu are un caracter exhaustiv.

Este de preferat ca toate întreprinderile care raporteaz în moneda ă aceleiaşi economii hiperinfla ionisteţ s aplice acest standard de la aceeaşi ă dat . Totuşi, IAS 29ă se aplic situa iilor financiare ale oric rei întreprinderi ă ţ ă de la începutul perioadei de raportare în care s-a identificat existen a hiper-ţ infla iei în ara în a c rei moned seţ ţ ă ă raporteaz .ă

2.2. Delimitarea elemente monetare/nemonetare

în vederea aplic rii normei IAS 29, toate elementeleă bilan iere trebuie ţ s fie delimitate în elemente monetare şiă elemente nemonetare.


Exemplu: Activele monetare sunt: lichidit ile şi echivalenteleăţ de lichidit i, ăţ crean ele comerciale, alte crean eţ ţ (inclusiv cele imobilizate), investi iile financiare peţ termen scurt evaluate la valoarea just etc.ă Datoriile monetare sunt: datoriile fa de furnizori,ţă efectele de pl tit, ă alte datorii din exploatare, datoriile fiscale, datoriile financiare (împrumuturi), precum şi provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli etc.

Exemplu: Activele nemonetare sunt: cheltuielile în avans dacă nu genereaz ă pl i în exerci iile urm toare,ăţ ţ ă avansurile pl tite pentru aprovizion rile de stocuri,ă ă stocurile şi produc ia neterminat , participa ii înţ ă ţ întreprinderile asociate, imobiliz rile necorporale şiă corporale, titlurile imobilizate şi investi ii financiareţ pe termen scurt evaluate la cost, activele de impozit amânat etc.

Datoriile nemonetare sunt: avansurile primite privind vânz rile, veniă turile în avans care nu genereaz pl iă ăţ în exerci iile urm toare (inţ ă clusiv subven iile pentruţ investi ii), pasivele de impozit amânat etcţ . Capitalurile proprii sunt, de asemenea, elemente nemonetare.

Cele mai multe din elementele bilan iere pot fiţ delimitate cu uşurin ţă în elemente monetare şi elemente nemonetare. Şi totuşi, exist şi unele ă elemente unde delimitarea se face mai greu. în acest caz, trebuie s se in ă ţ ă cont de caracteristicile fundamentale ale elementului respectiv.

Exemplu: Un provizion constituit pentru ajustarea unei crean eţ este considerat element monetar, deoarece crean ele sunt elemente monetare, în ţ schimb, un provizion pentru stocuri demodate este un element nemonetar, deoarece stocurile sunt elemente nemonetare.

Unele elemente nemonetare sunt înregistrare la valori curente la data bilan ului, ca de exemplu, valoarea realizabil net şiţ ă ă valoarea de pia , ţă deci ele nu sunt retratate.


Pentru activele nemonetare care dup intrarea lor înă întreprindere nu au suportat nicio ajustare (nu au fost reevaluate sau provizionate) retratarea se face prin aplicarea la valoarea istoric a uă nui indice reprezentativ de creştere a pre urilor careţ la num r tor este indicele datei închiderii ă ă exerci iului,ţ iar la numitor este indicele datei intr rii acestora.ă

Exemplu: Presupunem c la 01.01 .N-2 a fost achizi ionat ună ţ utilaj la costul de 20.000 u.m., iar durata de utilizare a fost estimat la 10 ani. Indicele ă datei de 01.01.N-2 este de 120, iar cel de la 31.12.N este de 180.

180Ajustarea valorii brute a activului monetar = 20.000 x------

120= 30.000 u.m.

180Ajustarea amortiz rii aferente activului moă netar = 6.000 x----------------------------------------------------------------

120= 9.000 u.m.

Pentru activele nemonetare care au suportat, după data intr rii lor, o ă ajustare (de natura reevalu rii sauă provizion rii), valoarea retratat ă ă se ob ine prinţ aplicarea la valoarea rezultat în urma ajust rii aă ă unui coeficient reprezentativ de creştere a pre urilorţ care la num r tor are indicele datei de închidere aă ă exerci iului, iar la numitor indicele datei ţ reevalu riiă sau provizion rii.ă

Exemplu: Reluând exemplul de mai sus, s presupunem că ă utilajul a fost supus unei reevalu ri la 31.12.N-1,ă valoarea reevaluat fiind de 30.000 u.m., ă iar indicele de la sfârşitul exerci iului N-1 a fost de 160. în cazulţ acesta, retratarea se face astfel:

180Retratarea valorii reevaluate =30.000 x------= 33.750 u.m. =

16033.750 u.m.

Amortizarea sau provizioanele aferente elementelor reevaluate sau supuse provizion rii sunt corectateă similar elementelor supuse ajust rii. Dac pentruă ă utilajul reevaluat din exemplul nostru amortizarea

reevaluat ar fi fost de 9.000 u.m., retratareaă acesteia s-ar fi f cut ă astfel:

Retratarea amortiz rii = 9.000 x 180/160 = 10.125ă u.m.


Exerci iul lţ

Care dintre urm toarele elemente nu suntă considerate elemente monetare, conform normei IAS 29 „Informarea financiar în economiile hiper-ă infla ioniste":ţ

(a) crean ele-clien i;ţ ţ(b) titlurile de plasament evaluate la valoarea just ;ă(c) veniturile în avans sub form de subven iiă ţ pentru investi ii;ţ(d) efectele de primit;

(e) datoriile financiare.

Cadrul contabil conceptual interna ional prevede douţ ă concepte de men inere a capitalului: men inereaţ ţ capitalului social şi men inerea capitaţ lului fizic.

Norma IAS 29 utilizeaz conceptul de men inere aă ţ capitalului financiar. Capitalul financiar este reprezentat de capitalurile proprii.

Exemplu: Societatea ALFA se constituie la începutul exerci iuluiţ N cu un capital social de 150.000 u.m. Să presupunem c ALFA achizi ioneaz la începutulă ţ ă exerci iului un stoc de marf la costul de 80.000ţ ă u.m., pe care reuşeşte s îl vând la sfârşitulă ă exerci iului la pre ul de vânzare ţ ţ de 120.000 u.m. Creşterea general a pre urilor în exerci iul N esteă ţ ţ de 20%. De asemenea, presupunem c , în exerci iulă ţ N, societatea ALFA nu a realizat alte tranzac ii şi nuţ este pl titoare de impozit pe profit.ăS calcul m profitul pe care 1-ar ob ine ALFA dac ară ă ţ ă prezenta situa iile financiare în costuri istorice şiţ profitul ob inut în condi iile asiguţ ţ r rii men ineriiă ţ capitalului financiar.

90 M ria M d lina GÎRBINÂ • Ştefană ă ă BUNEA

a) Men inerea capitalului financiar nu esteţ asigurat (evaluare ă în costuri istorice):

Vânzarea m rfurilor, la sfârşitul exerci iului N,ă ţ duce la recunoaşterea unui venit de 120.000 u.m. şi a unei cheltuieli de 80.000 u.m. Simplificat, contul de profit si pierdere în costuri istorice se prezint astfel:ă

Cont de profit şi pierdere N (cost istoric)Cheltuieli Suma Venituri Suma

Cheltuieli privind m rfurileă

80.000 Venituri din vânzarea m rfuriloră

120.000

Rezultat 40.000

Presupunând c pân la sfârşitul exerci iului Nă ă ţ datoria fa de furnizorul de stocuri şi respectivţă crean a fa de client au fost ţ ţă achitate şi respectiv încasate, situa ia în bilan ul contabil întocmit ţ ţ în costuri istorice este urm toarea:ă

Bilan la 31.12.N (cost istoric)ţ

Active Suma Datorii + Capitaluri proprii

Suma

Casa şi conturi la b nciă

190.000 Capital social 150.000

Rezultat 40.000

Total 190.000 Total 190.000

Aşa cum pute i observa, rezultatul ob inut înţ ţ costuri istorice este de 40.000 u.m. Dac acestaă va fi distribuit integral ac ionarilor, ţ capitalurile proprii de la sfârşitul exerci iului N vor r mâneţ ă egale cu cele existente la începutul exerci iului.ţ Am putea concluziona c s-a asigurat astfelă men inerea capitalului financiar. Şi totuşi, ţ puterea de cump rare a capitalurilor proprii de închidere aă sc zut, ă ca urmare a infla iei, fa de cea aferentţ ţă ă capitalurilor proprii de deschidere.

Rezultatul de 40.000 u.m. este supraevaluat deoarece venitul din vânzare este exprimat în puterea de cump rare existent la ă ă sfârşitul exerci iului, înţ timp ce cheltuiala cu m rfurile vândute ă este exprimat în puterea de cump rare existent laă ă ă începutul exerci iului.ţ


91

b) Men inerea capitalului financiar esteţ asigurat (evaluare în ă putere de cump rareă constant ):ăLa sfârşitul exerci iului N, capitalurile proprii şi-auţ pierdut din puterea de cump rare cu 20%ă (creşterea general a pre urilor). ă ţ Pentru a reface puterea de cump rare pierdut este nevoie ca niveă ă -lul capitalurilor proprii la sfârşitul exerci iului N s fieţ ă de 150.000 x (100% + 20%) = 180.000 u.m. Din rezultatul de 40.000 u.m., cu suma de 30.000 u.m. se reface puterea de cump rare a capitalurilor ă proprii, iar rezultatul ob inut dup asigurarea men inerii capitaluluiţ ă ţ financiar va fi de 10.000 u.m. Rezultatul distribuibil va fi, prin urmare, de doar 10.000 u.m., evitându-se astfel decapitalizarea în-treprinderii.

Pentru a men ine puterea de cump rare a capitaluluiţ ă social, la valoarea lui nominal se aplic un indiceă ă reprezentativ de creştere a pre urilor care, ţ la num r tor,ă ă este dat de indicele datei închiderii exerci iului, iar laţ numitor, de indicele datei constituirii capitalului social.

Exemplu: întreprinderea ALFA a fost constituit la 01.01.N-3 cuă un capital social de 50.000 u.m. Indicele general al pre urilor a fost la 31.12.N-4 ţ de 100, iarla31.12.N, de 180.

Retratarea capitalului social = 50.000 x 180/100 = 90.000 u.m.

în situa ia în care capitalul social a fost supus unorţ major ri sau diă minu ri, retratarea se face pentru fiecareă component a capitalului soă cial.

Exemplu: Pornind de la exemplul anterior, s presupunem că ă la 31.12.N-2 capitalul social s-a majorat cu 10.000 u.m. (indicele general al pre urilor a fost la aceast dat deţ ă ă 120), iar la 31.12.N-1 s-a procedat la o diminuare a acestuia cu 2.000 u.m. (indicele general al pre urilorţ a fost la aceast dat de 160).ă ă

Retratarea capitalului social = 50.000 x 180/100 + 10.000 x 180/120 - 2.000 x 180/160 = 90.000 + 15.000 - 2.250 = 102.750 u.m.

92 M ria M d lina GÎRBIN • Ştefaă ă ă Ă n BUNEA

Exerci iul 2ţ

în viziunea Cadrului general de întocmire si prezentare a situa iilor ţ financiare elaborat de IASB, conceptul de capital financiar este sinonim cu:

(a) capitalul social al întreprinderii;

(b) capitalurile proprii ale întreprinderii;

(c) capacitatea de produc ie a întreprinderii;ţ(d) capacitatea de plat a întreprinderii;ă(e) activele imobilizate ale întreprinderii.

în cazul unor întreprinderi cu volum mare de opera ii,ţ la numitor vor fi utiliza i indicii medii s pt mânali, lunari,ţ ă ă trimestriali sau chiar anuali. Indicii medii fac ca retrat rileă s fie grosiere. Şi totuşi, ei pot fi folosi i ă ţ atunci când întreprinderea nu prezint varia ii semnificative deă ţ activitate pe parcursul anului.

Exemplu: Cifra de afaceri a întreprinderii ALFA a fost în exerci iul Nţ de 50.000 u.m. Indicele general de creştere a pre urilorţ la 31.12.N-1 a fost de 160, iar la 31.12.N, de 180.

Cifra de afaceri retratat = 50.000 x 180/160 =ă 56.250 u.m.

Un caz distinct îl reprezint cheltuielile cu amortizarea.ă Pentru ele nu se mai folosesc indicii medii, ci indicii care s-au folosit pentru retratarea activului amortizat.


2.3. Pozi ia monetarţ ă

într-o perioad de infla ie, întreprinderea care de ineă ţ ţ un excedent de active monetare peste datoriile monetare pierde putere de cump rare. Dac întreprinderea are ună ă excedent de datorii monetare peste activele monetare ea va înregistra un câştig de putere de cump rare, în m suraă ă în care activele şi datoriile nu sunt legate de un nivel al pre urilor.ţ

Câştigul sau pierderea din pozi ia monetar netţ ă ă rezult din retratarea ă activelor elementelor nemonetare astfel încât acestea s exprime puterea ă de cump rare deă la sfârşitul anului şi din compararea acestor valori retratate cu cele exprimate în costuri istorice.

Câştigul sau pierderea din pozi ia monetar net esteţ ă ă inclus în rezulă tatul net. Ajustarea activelor şi datoriilor legate prin contract de varia ia pre urilor se compenseazţ ţ ă cu câştigul sau pierderea din pozi ia monetar ţ ă net .ă

Alte elemente din contul de profit şi pierdere, cum sunt veniturile şi cheltuielile din dobânzi şi diferen ele deţ curs valutar aferente fondurilor investite sau împrumutate, sunt, de asemenea, asociate cu pozi ia monetar ţ ă net .ă

Deşi, potrivit IAS 29, astfel de elemente pot fi prezentate separat, poate fi util prezentarea în contul de profit şiă pierdere împreun cu câştigul ă sau pierderea din pozi iaţ monetar net .ă ă

Exerci iul 3ţ

Conform normei IAS 29 „Informarea financiar înă economiile hiper-infla ioniste " pozi ia monetar seţ ţ ă calculeaz astfel:ă

(a) Active monetare - Datorii monetare;(b) Active nemonetare - Datorii nemonetare + Capitaluri proprii;(c) Datorii nemonetare + Active nemonetare;


(d) Active monetare + Active nemonetare - Capitaluri proprii;(e) Active monetare + Datorii monetare.

2.4. Retratarea situa iilor financiareţ conform IAS 29

STUDIU DE CAZ

Se cunosc urm toarele informa ii privind societateaă ţ ALFA SA:

Bilan (în u.m.)ţ N-l N

Active necurente

Instala ii achizi ionate la 1.01.N-1 (valoareţ ţ brut )ă

550.000 550.000

(-) Amortizarea instala iilor achizi ionate laţ ţ (50.0001 (100.000)(=) Valoare netă 500.000 450.000

Instala ii achizi ionate la 1.02.N-1 (valoareţ ţ brut )ă

300.000 300.000

(-) Amortizarea instala iilor achizi ionate la 1.07.N-ţ ţ (30.000) (60.000)(=) Valoare netă 270.000 240.000

Instala ii achizi ionate la 1.01. N (valoare brut )ţ ţ ă - 675.000

(-) Amortizarea instala iilor achizi ionate laţ ţ _ (67.500)(=) Valoare netă - 607.500

Total active necurente 770.000 1.297.500

Active curente

Stocuri de m rfuriă 250.000 550.000

Clien i şi conturi asimilateţ 345.000 145.000

Casa şi conturi la b nciă 105.000 2.060.000

Cheltuieli în avans 100.000 -Total active curente 800.000 2.755.000

Datorii necurente

Credite bancare pe termen lung şi mediu 240.000 180.000

Subven ii pentru investi iiţ ţ - 800.000

Total datorii necurente 240.000 980.000

Sinteze, studii de caz si teste gril privind aplicarea IASă (revizuite) - IFRS

95

Datorii curente

Furnizori 125.000 650.000

Furnizori de imobiliz riă 37.000 362.000

Credite bancare 186.000 386.000

Impozit pe profit 155.000 180.500

Dividende de plată 50.000 300.000

Venituri în avans - 200.000Provizioane pentru garan ii acordate clien ilorţ ţ 10.000 15.000

Total datorii curente 563.000 2.093.500

Capitaluri proprii

Capital social 500.000 550.000

Prime de emisiune - 10.000Rezerve 267.000 419.000

Rezultatul exerci iuluiţ - -

Total capital şi rezerve 767.000 979.000

Contul de profit şi pierdere Ia 31.12.N (în u.m.)

Cifra de afaceri (venituri din vânzarea m rfurilor) ă Alte venituri din exploatare (subven ii pentru investi ii virate laţ ţ venituri) Total venituri din exploatare

1.800.000

200.000

2.000.000

Cheltuieli privind m rfurile Cheltuieli cu personalulă Ajustarea valorii imobiliz rilor corporale şiă necorporale, din care: a) Cheltuieli b) Venituri Ajust riă privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli, din care: a) Cheltuieli b) Venituri 8. Alte cheltuieli de exploatare (cheltuieli cu chiriile) Total cheltuieli de exploatare

700.000 500.000147.500

15.000 10.000

100.000 1.452.500

Rezultatul din exploatare 547.500

Venituri din particip riiă

Cheltuieli privind

75.000

20.000Rezultatul ordinar 602.500

Impozitul pe profit 150.500

Rezultatul net 452.000


Informa ii suplimentare:ţ- Societatea s-a înfiin at la sfârşitul exerci iului N-2;ţ ţ- Bilan ul la 31.12.N-1 este prezentat dupţ ă repartizarea profitului;- Stocurile la 31.12.N-1 au fost cump rate pe l .08 .N-1;ă- Stocurile la 31.12.N au fost cump rate la l .03 .N;ă- Cheltuielile în avans existente la sfârşitul

exerci iului N-1 repreţzint chirii pl tite în avans pe data de 1.02.N-1;ă ă

- Subven iile pentru investi ii au fost încasate la l .ţ ţ02.N;- Veniturile în avans sunt reprezentate de chirii încasate în avans

pe data de 1.12.N;- Majorarea capitalului social a avut loc în luna august N;- încas rile de dividende au avut loc în luna aprilieă N;- Pl ile de dividende de 50.000 u.m. au avut loc peăţ data de l .03.N;- încas rile de credite pe termen scurt au avut locă în luna mai N;- în cursul exerci iului N nu s-au primit credite peţ termen lung;- Ramburs rile de credite pe termen lung au avut locă

în decembrieN;

- în cursul exerci iului N nu s-au rambursat crediteţ pe termen scurt;- în cursul exerci iului N nu au avut loc ieşiri de activeţ imobilizate;- Cheltuielile trimestriale cu impozitul pe profit au

fost dup cumăurmeaz :ă- trimestrul I: 35.000 u.m.;- trimestrul II: 40.000 u.m.;- trimestrul IV: 40.500 u.m.;

- Cheltuielile cu dobânzile au fost de 5.000 u.m. pe trimestru;- Indicele general al pre urilor a evoluat astfel:ţ

31.12.N-2 1.02.N-1 1.08.N-1 31.12.N-1

120 125 140 150

1.02.N 1.03.N 1.12.N 31.12.N

160 175 179,5 180

- Indicii de pre medii trimestriali au evoluat înţ exerci iul N dup ţ ă cum urmeaz :ă


97

• trimestrul I: 160;

• trimestrul II: 176;

• trimestrul III: 177;

• trimestrul IV: 178.

S efectu m ajustarea la infla ie a situa iilor fă ă ţ ţ inanciare conform IAS 29 „Informarea financiar în economiileă hiperinfla ioniste".ţ

Etapa 1: Retratarea bilan uluiţ1.1. Retratarea bilan ului de deschidereţ

'.-:, v. ibeffmtafm: Jbjtigjj ^ 'v C « M | | p i ^

^ JM ^ e p i ^ ; 'iiişiîi^^

Diferen ele care rezult din retratţ ă are vor fi imputate capitalurilor proprii (se poate crea un analitic al contului 105 „Rezerve din reevaluare"). Pentru aceasta propunem contul 105X „Rezerve din reevaluare aferente bilan ului de deschidere al primului an deţ aplicare a ajust rii la infla iă ţ e".

S proced m deci la efectuarea retrat rilor posturiloră ă ă din bilan ul de ţ deschidere (aferent exerci iului N-l):ţ

(1) Retratarea instala iilor:ţ(i) Retratarea instala iilor achizi ionate la începutulţ ţ

exerci iului N-l: (550.000 x 150/120 - 550.000) =ţ 687.500 - 550.000 = 137.500 u.m.

+A +Cp

2131

Echipamente tehnologice105X

Rezerve din reevaluareaferente bilan ului deţdeschidere al primului an deaplicare a ajust rii laă

infla ieţ

137.500

(ii) Retratarea amortiz rii instala iilor şi maşiniloră ţ achizi ionate la începutul exerci iului N-l:ţ ţ

(50.000 x 150/120 - 50.000) = 12.500 u.m.


-Cp -K-A)

105XRezerve din reevaluare

aferente bilan ului deţdeschidere al primului an deaplicare a ajust rii laă

infla ieţ

2813Amortizarea instala iilor,ţ mijloacelor de transport, animalelor şi planta iilorţ

12.500

(iii) Retratarea instala iilor achizi ionate la 1.02.N-1:ţ ţ (300.000 x 150/125 - 300.000) = 60.000 u.m.

+A +Cp




infla ieţ

60.000

(iv) Retratarea amortiz rii instala iilor şi maşiniloră ţ achizi ionate la 1.02.N-1: (30.000 x 150/125 -ţ 30.000) = 6.000 u.m.

-Cp -K-A)



infla ieţ


6.000

(2) Retratarea stocurilor: (250.000 x 150/140 - 250.000) = 17.857 u.m.

+A +Cp

371 M rfuriă



infla ieţ

17.857

(3) Crean ele, disponibilit ile şi datoriile nu seţ ăţ retrateaz , ele fiind ă elemente monetare.

(4) Retratarea cheltuielilor în avans: 100.000 x 150/125 - 100.000 = 120.000 - 100.000 = 20.000 u.m.


99

+A +Cp

471 Cheltuieli în avans



infla ieţ

20.000

(5) Retratarea capitalului social: (500.000 x 150/120 - 500.000): 125.000 u.m.

-Cp +Cp



infla ieţ

1012Capital social

subscris şi v rsată

125.000

(6) Rezervele nu se retrateaz deoarece au fostă constituite din rezultatul primului exerci iuţ financiar, încheiat la 31.12.N-1.

(7) Determinarea soldului contului 105X „Rezerve din reevaluare aferente bilan ului de deschidere alţ primului an de aplicare a ajust rii la infla ie":ă ţ

D 105X Rezerve din reevaluare aferente bilan ului de ţ deschidere al primului an de aplicare a ajust rii la infla ieă ţ

C

12.500 137.500

6.000 60.000

125.000 17.857

20.000

Rd 143.500 235.357 Re

Sfc 91.857

Soldul contului reflect ob inerea unui câştig dină ţ de inerea de eleţ mente monetare de 91.857 u.m.

inând cont de toate aceste retrat n, bilan ul deŢ ă ţ deschidere al exerci iului N se va prezenta astfel:ţ


Bilan retratat (în u.m.)ţ 31.12.N-1

Active necurente

Instala ii achizi ionate la 1.01.N-1 (valoareţ ţ

brut ) (-) Amortizarea instala iiloră ţ

687.500

62.500

(=) Valoare net Instala ii achizi ionate laă ţ ţ

1.02.N-1 (valoare brut ) (-) Amortizareaă

instala iilor achizi ionate la 1.07.N-1ţ ţ

625.000

360.000

36.000

(=) Valoare netă

Total active necurente

324.000

949.000

Active curente

Stocuri de m rfuriă

Clien i şi conturiţ

asimilate Casa şi

conturi la b nciă

Cheltuieli în avans

Total active curente

267.857

345.000

105.000

120.000

837.857

Datorii necurente

Credite bancare pe termen lung

şi mediu Total datorii necurente

240.000

240.000

Datorii curente

Furnizori Furnizori de imobiliz ri ă Credite

bancare Impozit pe profit Dividende de

plat ă Provizioane pentru garan iiţ

acordate clien ilor ţ Total datorii curente

125.000

37.000

186.000

155.000

50.000

10.000

563.000

Capitaluri proprii

Capital social Rezerve Rezerve

din ajustarea la infla ieţ

Total capital şi rezerve

625.000

267.000

91.857

983.857

Exerci iul 4ţ

Se cunosc urm toarele informa ii: valoarea stocuriloră ţ de m rfuri în bilan ul de deschidere 80.000 u.m., indiceleă ţ general al pre urilor la data bilan ului de deschidere 130,ţ ţ iar la data achizi iei stocului 125.ţ


101

Retratarea bilan ului de deschidere presupuneţ urm toarea înregisă trare contabil : ă (a)

371 105X 3.200

(b)

371 78X 3.200

(c)

371 1172 3.200

(d)

371 68X 3.200

(e)

371 1012 3.200

1.2. Retratarea bilan ului de închidereţ

t j Z j ^ţ •:^:jji^^i^Ke: «

:Meate- n.ţ&sM 'din ajustarea,. fa

- , -

(1) Retratarea instala iilor:ţ(i) Retratarea instala iilor achizi ionate la începutulţ ţ

exerci iului N-l: (687.500 x 180/150 - 687.500) =ţ 137.500 u.m.

+A +V


78X

137.500Venituri din ajustarea la

infla ieţ

(ii) Retratarea amortiz rii instala iilor şi maşiniloră ţ achizi ionate la începutul exerci iului N-l:ţ ţ (62.500 x 180/150 - 62.500) + (50.000 x 180/120-50.000)= 12.500+ 25.000 = 37.500 u.m.


+Ch -K-A)

68X

Cheltuieli din ajustarea la infla ieţ


37.500

(iii) Retratarea instala iilor achizi ionate la 1.02.N-1:ţ ţ (360.000 x 180/150 - 360.000) = 72.000 u.m.

+A +V


78XVenituri din

ajustarea la infla ieţ

72.000

(iv) Retratarea amortiz rii instala iilor şi maşiniloră ţ achizi ionate ţ la 1.02.N-1: (36.000 x 180/150 - 36.000) + (30.000 x 1807 125 - 30.000) = 7.200 + 43.200 = 50.400 u.m.

+Ch •K-A)

68X



50.400

(v) Retratarea instala iilor şi maşinilorţ achizi ionate la 1.01.N: ţ (675.000 x 180/150 - 675.000) = 135.000 u.m.

+A +V

2131

Echipamente tehnologice78X

Venituri din ajustarea la infla ieţ

135.000

(vi) Retratarea amortiz rii instala iilor si maşiniloră ţ achizi ionate ţ la 1.01.N: (67.500 x 180/150- 67.500) = 13.500 u.m.

+Ch K-A)

68X



13.500

(vii) Retratarea stocurilor: (550.000 x 180/175 - 550.000) = 15.714 u.m.


103

+A +V

371 M rfuriă

78XVenituri din ajustarea la

infla ieţ

15.714

(viii) Disponibilit ile, crean ele şi datoriile nu seăţ ţ retrateaz , fiind elemente monetare.ă

(ix) Retratarea subven iilor pentru investi ii:ţ ţ 800.000 x 180/160 - 800.000 = 900.000 - 800.000 = 100.000 u.m.

+Ch +Dat

68XCheltuieli din ajustarea la

infla ieţ

131

100.000Subven ii pentru investi iiţ ţ

(x) Retratarea veniturilor în avans: 200.000 x 180/179,5 - 200.000 = 200.557 - 200.000 = 557 u.m.

+Ch +Dat

68XCheltuieli din


472 Venituri în avans

557

(xi) Retratarea capitalului social: (625.000 x 180/150 - 625.000) + (50.000 x 180/176,5 - 50.000) = (750.000 - 625.000) + (50.992 - 50.000) = 125.992 u.m.

+Ch +Cp

68X Cheltuieli din ajustar

ea la infla ieţ 1012Capital social

subscris şi v rsată

125.992

(xii) Retratarea primelor de emisiune: 10.000 x 180/176,5 -10.000 = 10.198-10.000= 198 u.m.

+Ch +Cp

68XCheltuieli din


1041 Prime de emisiune

198


(xiii) Retratarea rezervelor: (419.000 x 180/150 - 419.000) 502.800 - 419.000 = 83.800 u.m.

+Ch +Cp

68XCheltuieli din


1068 Alte rezerve

83.800

(xiv) Retratarea rezervelor din ajustarea la infla ie:ţ (91.857 x 1807 150 - 91.857) = 110.228 - 91.857 = 18.371 u.m.

+Ch +Cp


infla ieţ



infla ieţ

18.371

(xv) Provizionul pentru riscuri şi cheltuieli nu se retrateaz , deoareă ce a fost constituit la sfârşitul exerci iului N.ţ

(xvi) Rezultatul exerci iului se determin prinţ ă diferen .ţă

inând cont de toate aceste retrat ri, bilan ul deŢ ă ţ închidere al exerci iului N se va prezenta astfel:ţ

Bilan retratat (în u.m.)ţ 31.12.N

Active necurente

Instala ii achizi ionate la 1.01.N-1 (valoareţ ţ

brut ) ă (-) Amortizarea instala iilorţ

825.000

(150.000)

(=) Valoare net ă Instala ii achizi ionate laţ ţ

1.02.N-1 (valoare brut ) ă (-) Amortizarea

instala iilor achizi iţ ţ onate la 1.02.N-1

675.000

432.000

(86.400)

(=) Valoare net ă Instala ii achizi ionate laţ ţ

1.01. N (valoare brut ) (-) Amortizareaă

instala iilor achizi ionate la 1.01. Nţ ţ

345.600

810.000

(81.000)

(=) Valoare netă Total active necurente

729.000

1.749.600


105

Active curente

Stocuri de m rfuriă

Clien i şi conturiţ

asimilate Casa şi

conturi la b nci ă Total

active curente

565.714

145.000

2.060.000

2.770.714

Datorii necurente

Credite bancare pe termen lung

şi mediu Subven ii pentruţ

investi ii ţ Total datorii necurente

180.000

900.000

1.080.000

Datorii curente

Furnizori Furnizori de imobiliz riă

Credite bancare pe termen scurt

Impozit pe profit Dividende de plată Venituri în avans Provizioane pentru

garan ii acordate clien ilor ţ ţ Total datorii

curente

650.000

362.000

386.000

180.500

300.000

200.557

15.000

2.094.057

Capital şi rezerve

Capital social Prime de emisiune

Rezerve Rezerve din


Rezultatul exerci iuluiţ

(diferen a) ţ Total capital şi

rezerve

800.992

10.198

502.800

110.228

(77.961)

1.346.275

:.f : y ii i

în cazul nostru, bilan ul de deschidere retratat,ţ exprimat în puterea de cump rare existent la sfârşitulă ă exerci iului N, se prezint astfel:ţ ă


Bilan retratat exprimat în puterea deţ cump rare de Ia 31.12.Nă

(în u.m.)

31.12.N-1

Active necurente

Instala ii achizi ionate la 1.01.N-1 (valoare brut ):ţ ţ ă

687.500 x 180/150

(-) Amortizarea instala iilor achizi ionate la 1.01.N-1:ţ ţ

62.500 x 180/150

(=) Valoare netă

Instala ii achizi ionate la 1.02.N-1 (valoare brut ):ţ ţ ă

360.000 x 180/150

(-) Amortizarea instala iilor achizi ionate la 1.07.N-1:ţ ţ

36.000 x 180/150

(=) Valoare netă

Total active necurente

Active curente

Stocuri de m rfuri: 267.857 x 180/150ă

Clien i şi conturi asimilate: 345.000 xţ

180/150 Casa şi conturi la b nci:ă

105.000 x 180/150 Cheltuieli în

avans: 120.000 x 180/150 Total active

curente

825.000

(75.0001

750.000

432.000

(43.200)

388.800

1.138.800

321.428

414.000

126.000

144.000

1.005.42

8

Datorii necurente

Credite bancare pe termen lung şi mediu:

240.000 x 180/150 Total datorii necurente

288.000

288.000

Datorii curente

Furnizori: 125.000 x 180/150

Furnizori de imobiliz ri: 37.000 x 180/150ă

Credite bancare: 186.000 x 180/150

Impozit pe profit: 155.000 x 180/150

Dividende de plat : 50.000 x 180/150ă

Provizioane pentru garan ii acordate clien ilor:ţ ţ

10.000 x 180/150

Total

datorii

curente

Capital

şi

rezerv

e

Capital

social: 625.000 x 180/150

Rezerve: 267.000 x 180/150

Rezerve din ajustarea la infla ie: 91.857 x 180/150ţ

Total capital şi rezerve

150.000

44.400

223.200

186.0

00

60.0

00

12.0

00

675.6

00

750.000

320.400

110.228

1.180.62

8


107

Exerci iul 5ţ

întreprinderea a achizi ionat la 1.05.N-1ţ echipamente tehnologice la un cost de 400.000 u.m. în bilan ul exerci iului N-1, amortizarea cumulat ţ ţ ă este de 50.000 u.m., iar în bilan ul exerci iului N, de 80.000 u.m. Indiceleţ ţ general al pre urilor a evoluat astfel:ţ

1.05.N-1 31.12.N-1 31.12.N

120 140 150

Retrat rile din bilan ul de închidere sunt:ă ţ

(a)

2131 1051 66.666

68X 2813 11.667

(b)

2131 1012 33.333

68X 78X 11.667

(C)

2131 78X 33.333

68X 2813 11.667

(d)

2131 1051 33.333

68X 2813 4167

(e)

2131 78X 33.333

68X 2813 4167


Etapa 2: Retratarea contului de profit şi pierdere

Contul de profit şi pierdere retratat va prezenta distinct cheltuielile şi veniturile ce rezult din ajustare şi care auă fost reflectate în conturile 68X şi respectiv 78X.

|| ; Jl|f^^ţ' ^ennjiîat. mă H&&; :

; i | | i J^

i •;;;i;|p;i|:i |S|1S;l p f'; • v;C •:•:; •' • ;,";ţ ;".'.".::

>.";-:

Vom utiliza un indicele mediu de creştere a pre urilorţ pentru exerci iul ţ N: (180+150)72= 165.

(1) Retratarea veniturilor din vânzarea m rfurilor:ă (1.800.000 x 180/ 165 - 1.800.000) = 1.963.636 - 1.800.000 = 163.636 u.m.

+Ch +V

68X



m rfuriloră

163.636

(2) Retratarea altor venituri din exploatare (veniturilor din subven ii ţ pentru investi ii): (200.000 x 180/160ţ - 200.000) = 225.000 -200.000 = 25.000 u.m.

+Ch +V

68X


758 25.000Alte venituri din exploatare

(3) Retratarea cheltuielilor privind m rfurile: (700.000ă x 180/165 700.000) = 763.636 - 700.000 = 63.636

u.m. +Ch +V

607

Cheltuieli privind m rfurileă


infla ieţ

63.636


109

(4) Retratarea cheltuielilor cu personalul: (500.000 x 180/165 -500.000) = 545.455 - 500.000 = 45.455 u.m.

+Ch +V

64 Cheltuieli cu personalul


infla ieţ

45.455

(5) Retratarea cheltuielilor privind amortizarea:(i) Pentru imobiliz rile achizi ionate la 1.01.N-1:ă ţ

50.000 x 180/ 120-50.000 = 25.000 u.m.

+Ch +V

6811Cheltuieli de exploatare

privind amortizareaimobiliz riloră

78XVenituri din


25.000

(ii) Pentru imobiliz rile achizi ionate la 1.02.N-1:ă ţ 30.000 x 180/ 125 - 30.000 = 13.200 u.m.

+Ch +V



78XVenituri din


13.200

(iii) Pentru imobiliz rile achizi ionate la 1.01.N:ă ţ 67.500 x 1807 150-67.500 =13.500 u.m.

+Ch +V




infla ieţ 13.500

(6) Cheltuielile cu provizioanele nu se ajusteaz ,ă deoarece au fost constatate la 31.12.N.

(7) Ajustarea veniturilor din provizioane pentru riscuri şi cheltuieli: 10.000 x 180/150 - 10.000 = 12.000 - 10.000 = 2.000 u.m.


+Ch +V


infla ieţ

7812Venituri din provizioane pentru riscuri şi cheltuieli

2.000

(8) Retratarea altor cheltuieli din exploatare (cheltuieli cu chiriile): (100.000 x 180/165 - 100.000) = 109.091 - 100.000 = 9.091 u.m.

+Ch +V

612Cheltuieli cu redeven ele,ţ

loca iile de gestiuneţ şi

chiriile

78XVenituri din


9.091

(9) Retratarea veniturilor din dividende: (75.000 x 180/176 - 75.000) = 76.705 - 75.000 = 1.705 u.m.

+Ch +V

68XCheltuieli din


7611Venituri din titluri de

participare de inuteţ la

filialele din cadrul grupului

1.705

(10) Retratarea cheltuielilor cu dobânzile: (5.000 x 180/160) + (5.000 x 180/176) + (5.000 x 180/177) + (5.000 x 180/178) - 20.000 = 20.800 - 20.000 = 800 u.m.

+Ch +V

666 Cheltuieli cu dobânzile

78XVenituri din

ajustarea la

inf

la ieţ 800

(11) Retratarea cheltuielii cu impozitul pe profit prin utilizarea indi-cilor medii trimestriali: (35.000 x 180/160) + (40.000 x 180/176) + (35.000 x 180/177) + (40.500 x 180/178) - 150.500 = 39.375 + 40.920 + 35.595 + 40.946 - 150.500 = 156.836 - 150.500 = 6.336 u.m.

+Ch +V

691Cheltuieli cu impozitul pe

profit


infla ieţ

6.336


111

Situa ia în conturile de venituri si de cheltuieli dinţ ajustarea la infla ie ţ este urm toarea:ă

D 68X Cheltuieli din ajustarea la infla ieţ

C

(1) 163.636

(2) 25.000

(7) 2.000

(9) 1.705

Rd 192.341

D 78X Venituri din ajustarea la infla ieţ

C

63.636 (3)

45.455 (4)

25.000 (Şi)

13.200 (5ii)

13.500 (Siii)

9.091 (8)

800 (10)

6.336 (H)

177.018 Re

în urma acestor retrat ri, contul de profit şi pierdere seă prezintă

astfel:

Contul de profit şi pierdere la 31.12.N (în u.m.) (retratat)

Cifra de afaceri (vânz ri de m rfuri) ă ă Alte venituri din

exploatare (subven ii pentru investi ii virate la venituri)ţ ţ

Total venituri din exploatare

1.963.636

225.000

2.188.636

Cheltuieli privind m rfurile Cheltuieli cu personalulă

Ajustarea valorii imobiliz rilor corporale şiă

necorporale, din care: a) Cheltuieli b) Venituri

Ajust ri privind provizioanele pentru riscuri şiă

cheltuieli, din care: a) Cheltuieli b) Venituri Alte cheltuieli de

exploatare (cheltuieli cu chiriile) Total cheltuieli de exploatare

763.636

545.455199.200

15.000

12.000

109.091

1.620.382

Rezultatul din exploatare 568.254

Venituri din participa i!ţ

(dividende) Total venituri

financiare

76.705

76.705

112 M ria Mâd lina GÎRBIN • Ştefană ă Ă BUNEA

Cheltuieli privind dobânzile

Total cheltuieli financiare

20.800

20.800Rezultatul ordinar 624.159

Impozitul pe profit 156.836

Venituri din ajustarea la infla ieţ 192.341

Cheltuieli din ajustarea la infla ieţ 177.018

Venituri totale 2.457.682

Cheltuieli totale 1.818.200

Rezultatul exerci iului înaintea câştiguluiţ sau pierderii din de inerea de elementeţ monetare

639.482

Pierdere din elemente monetare (717.443)

Rezultatul net al exerci iului (din bilan ul de închidereţ ţ retratat)

(77.961)

Exerci iul 6ţ

Care din urm toarele afirma ii este corect ?ă ţ ă(a) câştigul din de inerea de elemente monetare dinţ

retratarea bilanului de deschidere este considerat venit;ţ

(b) câştigul din de inerea de elţ emente monetare din retratarea bilanului de închidere este înscris în capitalurileţ

proprii;(c) câştigul sau pierderea din de inerea deţ

elemente monetare sedetermin ca diferen între rezultatul exerci iuluiă ţă ţ înaintea câştigului sau pierderii din elemente monetare si rezultatul exerciiului din bilan ul de închidere retratat;ţ ţ

(d) dac datoriile sunt mai mari decât activeleă monetare, rezult oăpierdere, deoarece sc derea puterii deă cump rare a activelorăeste mai mare decât diminuarea datoriilor întreprinderii;

(e) capitalurile proprii nu sunt supuse retrat rii.ă

Etapa 3: Retratarea Tabloului fluxurilor de trezorerie

^tJI^ţ


113

S proced m, pentru început, la întocmirea Tabloă ă ului fluxurilor de trezorerie exprimat în valori istorice. Sursele de informa ii vor fi bilan ul contabil ţ ţ (BC), contul de profit şi pierdere (CPP) şi informa iile suplimentare (ÎS).ţ

Fluxuri de trezorerie din activit ile de exploatare:ăţîncas ri de la clien i (1) Pl i c tre furnizoriiă ţ ăţ ă

de stocuri (2) încas ri de chirii în avans (3)ă

Pl i c tre salaria i şi efectuate în numeleăţ ă ţ

acestora (4) Pl i de impozit pe profit (5)ăţ

2.000.000

(475.000)

200.000

(500.000)

(125.000)

I. Flux net de trezorerie din exploatare 1.100.000

Fluxuri de trezorerie din activit ile de investi ii:ăţ ţîncas ri de dividende aferente titlurilor deă

participare (6) Pl i c tre furnizorii deăţ ă

imobiliz ri (7)ă

75.000

(350.000)

II. Flux net de trezorerie din activitatea de investi iiţ (275.000)

Fluxuri de trezorerie din activit ile de finan are:ăţ ţîncas ri din noi emisiuni de ac iuni (8)ă ţ

încas ri din credite pe termen scurt (9)ă

Ramburs ri de credite pe termen lung (10)ă

încas ri din subven ii pentru investi ii (11)ă ţ ţ

Dividende pl tite (12) Dobânzi plă ătite (13)

60.000

200.000

(60.000)

1.000.000

(50.000)

(20.000)

III. Flux net de trezorerie din activitatea de finan areţ 1.130.000

IV. Varia ia net a lichidit ilor b neşti şi aţ ă ăţ ă echivalentelor de lichidit i (I + II + III)ăţ

1.955.000

V. Lichidit i b neşti şi echivalente de lichidit i laăţ ă ăţ începutul anului

105.000

VI. Lichidit i b neşti şi echivalente de lichidit i laăţ ă ăţ sfârşitul anului(IV + V)

2.060.000

(1) încas rile de la clien i = Cifra de afaceri (CPP) -ă ţ Varia ia crean-ţ elor-clien i (BC) = 1.800.000ţ ţ - (145.000 - 345.000) = 2.000.000 u.m.


(2) Pl ile c tre furnizorii de stocuri = Cump r ri deăţ ă ă ă stocuri - Varia iaţdatoriilor fa de furnizorii de stocuri (BC) = 1.000.000 -ţă (650.000 -125.000) = 475.000 u.m.

Cump r rile de stocuri = Varia ia stocurilor (B C) +ă ă ţ Cheltuielile cu m rfurile (CPP) = (550.000 - 250.000) +ă 700.000 = 1.000.000 u.m.

(3) Pe data de 1.12.N s-au încasat chirii în avans de 200.000 u.m.(ÎS).

(4) Pl ile c tre salaria i si efectuate în numeleăţ ă ţ acestora = Cheltuielicu personalul - Varia ia datoriilor c tre salaria i şi efectuateţ ă ţ în numele acestora = 500.000 (CPP) - O (BC) = 500.000 u.m.

(5) Pl ile de impozit pe profit = Cheltuiala cuăţ impozitul pe profit(CPP) - Varia ia datoriilor privind impozitul peţ profit (BC) = 150.500 -(180.500 - 155.000) = 125.000 u.m.

(6) Dividendele de 75.000 u.m. au fost încasate în luna aprilie N (ÎS).

(7) Pl ile c tre furnizorii de imobiliz ri = Achizi ii deăţ ă ă ţ imobiliz ri -ăVaria ia datoriilor fa de furnizorii de imobiliz ri (BC) ţ ţă ă = 675.000 - (362.000- 37.000) = 350.000 u.m.

Achizi iile de imobiliz ri = Varia ia imobiliz rilor laţ ă ţ ă valoare brut ă (BC) + Costul imobiliz rilor ieşite din gestiuneă (ÎS) = (l .525.000 - 850.000) + 0 = 675.000 u.m.

(8) încas rile din noi emisiuni de ac iuni = Varia iaă ţ ţ capitalului social(BC) + Creşterea primelor de emisiune (BC) = (550.000 - 500.000) + 10.000= 60.000 u.m.

(9) încas rile de credite pe termen scurt = Varia iaă ţ creditelor pe termenscurt (BC) + Ramburs ri de credite pe termen scurtă (ÎS) = (386.000 -

186.000) + O = 200.000 u.m.

(10) Ramburs rile de credite pe termen lung =ă Primire de credite petermen lung (ÎS) - Varia ia creditelor pe termen lung (BC) =ţ O - (180.000 -240.000) = 60.000 u.m.

(11) Subven iile pentru investi ii au fost încasate laţ ţ 1.02.N (ÎS).(12) Plăţile de dividende de 50.000 u.m. au avut loc pe data

de1.03.N(IS).

(13) Dobânzile pl tite = Cheltuielile cu dobânzileă (CPP) - Varia iaţdatoriilor privind dobânzile (BC) = 20.000 + O = 20.000 u.m.


115

S presupunem urm toarea desf şurare pe trimestreă ă ă a fluxurilor de încas ri şi pl i ale exerci iului N:ă ăţ ţ

Fluxuri de trezorerie Trim. I Trim. II Trim. m Trim. IV Total

încas ri de la clien iă ţ 275.000 665.000 540.000 520.000 2.000.000

Pl i c treăţ ă furnizorii de stocuri

(50.000) (175.000) (115.000) (135.000) (475.000)

încas ri de chirii înă avans

- - - 200.000 200.000

Pl i c treăţ ă salaria i şiţ efectuate în numele acestora

(110.000) (120.000) (130.000) (140.000) (500.000)

Pl i de impozăţ it pe profit

(25.000) (45.000) (38.000) (17.000) (125.000)

I. Flux net de trezorerie din exploatare

90.000 325.000 257.000 428.000 1.100.000

încas ri deă dividende aferente titlurilor de participare

70.000 70.000

Pl i c treăţ ă furnizorii de imobiliz riă

(350.000) __________ _ __________ (350.000)

II. Flux net de trezorerie din investi iiţ

(275.000) „ _ _ (275.000)

încas ri din noiă emisiuni de ac iuniţ

_ __________ 60.000 __________ 60.000

încas ri dină credite pe termen scurt

_ 200.000 _ _ 200.000

Ramburs ri deă credite pe termen lung

_ __________ _ (60.000) (60.000)

încas ri dină subven ii ţ pentru investi iiţ

1.000.000 _ _ _ 1.000.000

Dividende pl titeă (50.000) - - - (50.000)

Dobânzi pl titeă (5.000) (3.000) (7.000) (5.000) (20.000)

III. Flux net de trezorerie din finan areţ

945.000 197.000 53.000 (65.000) 1.130.000

IV. Varia iaţ lichidit ilor ăţ şi a echivalentelor de lichidit i (I + II + III)ăţ

760.000 522.000 310.000 363.000 1.955.000

S proced m, în cele ce urmeaz , la retratarea laă ă ă infla ie a încas rilor ţ ă şi a pl ilor trimestriale ale exerci iuluiăţ ţ N:


Trimestrul încas ri de laă clien i ţ (costuri istorice)

Factor de ajustare încas ri de laă clien i (valoriţ retratate)I 275.000 180/160=1,125 309.375

II 665.000 180/176=1,023 680.295

III 540.000 180/177=1,017 549.180

IV 520.000 180/178=1,011 525.720

Total 2.000.000 X 2.064.570

Trimestrul Pl i c treăţ ă furnizorii de stocuri (costuri istorice)

Factor de ajustare Pl i c treăţ ă furnizorii de stocuri (valori retratate)I 50.000 180/160=1,125 56.250

II 175.000 180/176=1,023 179.025

III 115.000 180/177=1,017 116.955

IV 135.000 180/178 = 1,011 136.485

Total 475.000 X 488.715

Trimestrul Pl i c treăţ ă salaria i ţ şi în numele acestora (costuri

Factor de ajustare Pl i c treăţ ă salaria i ţ şi în numele acestora (valori I 110.000 180/160=1,125 123.750

II 120.000 180/176=1,023 122.760

III 130.000 180/177=1,017 132.210

IV 140.000 180/178 = 1,011 141.540

Total 500.000 X 520.260

Trimestrul Impozit pe profit pl tit (costuriă istorice)

Factor de ajustare Impozit pe profit pl tit ă (valori retratate)

I 25.000 180/160=1,125 28.125

II 45.000 180/176=1,023 46.035

III 38.000 180/177 = 1,017 38.646

IV 17.000 180/178=1,011 17.187

Total 125.000 X 129.993

Sinteze, studii de caz şi teste gril privind aplicaă rea IAS (revizuite) - IFRS

117

Trimestrul Dobânzi pl tite ă (costuri istorice)

Factor de ajustare Dobânzi pl tite ă (valori retratate)I 5.000 180/160=1,125 5.625

II 3.000 180/176=1,023 3.069

III 7.000 180/177=1,017 7.119

IV 5.000 180/178 = 1,011 5.055

Total 20.000 X 20.868

Alte încas ri şiă pl iăţ

Valori istorice Factor de ajustare Valori retratate


200.000 180/178 = 1,011 202.200

încas ri de dividendeă 75.000 180/176=1,023 76.725

Pl i c tre fUrnizoriiăţ ă de imobiliz riă

350.000 180/160=1,125 393.750

încas ri din noiă emisiuni de ac iuniţ

60.000 180/177=1,017 61.020

încas ri deă credite pe termen scurt

200.000 180/176=1,023 204.600

Rambursare de credite pe termen lung

60.000 180/178 = 1,011 60.660

încas ri deă subven ii ţ pentru investi iiţ

1.000.000 180/160=1,125 1.125.000

Dividende pl titeă 50.000 180/175 = 1,028 51.400

In acest moment putem calcula varia ia lichidit ilorţ ăţ b neşti şi a echiă valentelor de lichidit i exprimat în valoriăţ ă retratate la infla ie:ţ

încas ri şi plă ăţi Trim. I Trim. II Trim. m Trim. IV Total

încas ri de la clien iă ţ 309.375 680.295 549.180 525.720 2.064.570

Pl i c tre furnizoriiăţ ă de stocuri

(56.250) (179.025) (116.955) (136.485) (488.715)

Pl i c treăţ ă salaria i şiţ efectuate în numele acestora

(123.750) (122.760) (132.210) (141.540) (520.260)

Impozit pe profit pl tită

(28.125) (46.035) (38.646) (17.187) (129.993)


Dobânzi pl titeă (5.625) (3.069) (7.119) (5.055) (20.868)


- - - 202.200 202.200

încas ri de dividendeă 76.725 - - - 76.725

Pl i c treăţ ă furnizorii de imobiliz riă

(393.750) . . . (393.750)

încas ri din noiă emisiuni de ac iuniţ _ 61.020 _ 61.020

încas ri deă credite pe termen scurt

_ 204.600 _ . 204.600

Ramburs ri deă credite pe termen lung _ _ . (60.660) (60.660)

încas ri dină subven ii ţ pentru investi iiţ

1.125.000 _ 1.125.000

Dividende pl titeă (51.400) - - - (51.400)

Varia iaţ lichidit ilor ăţ b neştiă şi a echivalentelor de lichidit iăţ

852.200 534.006 315.270 366.993 2.068.469

Efectul infla iei asupra trezoreriei se determin astfel:ţ ă

Costuri istorice Valori retratate la infla ieţ

Lichidit i b neşti şiăţ ă echivalente de lichidit i laăţ începutul anului

105.000 105.000x180/150 = 126.000

Varia ia lichidit ilorţ ăţ b neşti şi a echivalenteloră de lichidit i:ăţTrim. I 760.000 852.200

Trim. II 522.000 534.006

Trim. III 310.000 315.270

Trim. IV 363.000 366.993

Total varia ie netţ ă 1.955.000 2.068.469

Efectul infla iei asupra trezoreriei = (126.000 +ţ 2.068.469) - (105.000 + 1.955.000) = 2.194.469 - 2.060.000 = 134.469 u.m. (pierdere).

Sinteze, studii de cai şi teste gril privind aplicarea IASă (revizuite) - IFRS

119

Tabloul fluxurilor de trezorerie (valori retratate Ia infla ie)ţ

Fluxuri de trezorerie din activit ile de eăţ xploatare:

încas ri de la clien i ă ţ Pl i c treăţ ă

furnizorii de stocuri încas ri de chirii înă

avans Pl i c tre salaria i şi efectuateăţ ă ţ

în numele acestora Pl i de impozit peăţ

profit

2.064.570

(488.715)

202.200

(520.260)

(129.993)

I. Flux net de trezorerie din exploatare 1.127.802

Fluxuri de trezorerie din activit ile de investi ii:ăţ ţ

încas ri de dividende aferente titluriloră

de participare Pl i c tre furnizorii deăţ ă

76.725

(393.750)

II. Flux net de trezorerie din activitatea de investi iiţ

(317.025)

Fluxuri de trezorerie din activit ile de finan are:ăţ ţ

încas ri din noi emisiuni de ac iuniă ţ

încas ri din credite pe termen scurtă

Ramburs ri de credite pe termen lungă

încas ri din subven ii pentru investi iiă ţ ţ

Dividende pl tite ă Dobânzi pl titeă

61.020

204.600

(60.660)

1.125.000

(51.400)

(20.868)

III. Flux net de trezorerie din activitatea de finan areţ

1.257.692

IV. Efectul infla iei asupra trezorerieiţ (134.469)

V. Varia ia net a lichidit ilor b neşti şi aţ ă ăţ ă echivalentelor de lichidit i (I + II + III)ăţ

1.934.000

VI. Lichidit i b neşti şi echivalente deăţ ă lichidit i Ia începutul ăţ anului

126.000

VII. Lichidit i b neşti şi echivalente deăţ ă lichidit i la sfârşitul anului (IV + V + VI)ăţ

2.060.000

2.5. Rezumat

1. într-o economie hiperinfla ionist , situa iileţ ă ţ financiare bazate fie pe modelul costului istoric, fie pe cel al costului curent sunt utile doar dac sunt exprimate înă raport cu unitatea de m sur de la dataă ă bilan ului.ţ


Hiperinfla ia este indicat de caracteristici aleţ ă mediului economic al unei ri, care includ, darţă nu se limiteaz la, urmă ătoarele:

(a) Majoritatea popula iei prefer s -şi p strezeţ ă ă ă averea în activemonetare sau într-o valut relativ stabil .ă ă Valorile de inuteţsunt imediat investite pentru a p stra putereaă de cump rare.ă

(b) Majoritatea popula iei apreciaz valorileţ ă monetare în raportcu o valut relativ stabil si nu cu monedaă ă local .ă

(c) Vânz rile şi cump r rile pe credit au loc laă ă ă pre uri ce comţpenseaz pierderea aşteptat a puterii deă ă cump rare în timpuă lperioadei de creditare, chiar dac perioadaă este scurt .ă

(d) Ratele dobânzilor, salariile şi pre urile suntţ legate de un indice de pre uri.ţ

(e) Rata cumulat a infla iei pe trei aniă ţ consecutivi se apropiesau dep şeşte 100%.ă

Elementele monetare nu sunt supuse retrat rilor,ă deoarece ele reprezint disponibilit i de inute,ă ăţ ţ sume ce urmeaz a fi primite ă (crean e) sau sumeţ ce urmeaz a fi pl tite (datorii).ă ă

Activele si datoriile nemonetare, inclusiv capitalurile proprii, sunt retratate pentru a exprima unitatea de m sură ă curent la ă data închiderii exerci iului, utilizândţ creşterea în indicele general al pre urilor, de laţ data tranzac iei, prin care ele au fost generate,ţ pân la data bilan ului.ă ţ

Potrivit Cadrului conceptual al IASB, profitul se ob ine doar ţ dac valoarea financiar sauă ă monetar a capitalurilor proprii la ă sfârşitul

perioadei este mai mare decât valoarea financiar a ă capitalurilor proprii la începutul perioadei, dup excluderea oriă c ror distribuiriă c tre proprietari si a oric ror contribu ii dină ă ţ partea proprietarilor în timpul perioadei analizate.

Cheltuielile şi veniturile vor fi retratate prin aplicarea unui indice reprezentativ de creştere a pre urilor care la num r tor are in-ţ ă ă


121

dicele datei de închidere a exerci iului financiar,ţ iar la numitor indicele datei angaj rii cheltuieliloră şi a veniturilor.

7. Pozi ia monetar net = Active monetare - Datoriiţ ă ă monetare.

8. Retratarea bilan ului de deschidere esteţ necesar pentru ă a asigura comparabilitatea bilan ului retratat pentruţ dou exerci iiă ţfinanciare succesive, în urma retrat rilor seă degaj un câştigăsau o pierdere datorat( ) pozi iei monetare nete şiă ţ care va afectacapitalurile proprii.

9. Câştigul sau pierderea aferent( ) pozi ieiă ţ monetare nete esteimputat( ) contului de profit şi pierdere.ă Diferen ele ce rezultţ ădin retratare sunt reflectate, dup caz, înă conturile 68X „Cheltuieli din ajustarea la infla ie" şi 78X „Venituri dinţ ajustarea lainfla ie".ţ

10. Pentru a asigura comparabilitatea informa iilor,ţ situa iile fiţnanciare ale anului anterior retratate la infla ieţ trebuie s fieăajustate inând cont de evolu ia indicelui pre urilorţ ţ ţ în exerci iulţcurent, astfel încât s fie exprimate în unitatea deă m sur careă ăs reflecte puterea de cump rare general de laă ă ă sfârşitul acestuiexerci iu.ţ

11. Câştigul sau pierderea aferent( ) pozi ieiă ţ

monetare nete secalculeaz ca diferen între rezultatul exerci iuluiă ţă ţ determinatîn bilan ul de închidere retratat şi rezultatulţ exerci iului deterţminat înaintea câştigului sau pierderii.

12. IAS 29 cere ca toate elementele din tabloul fluxurilor de trezo-rerie s fie exprimate într-o unitate de m sură ă ă care s exprime puterea de cump rare de la dataă ă bilan ului, în consecin , este ţ ţă necesar oă întocmire a tabloului fluxurilor de trezorerie care s ă in cont de toate retrat rile la infla ie la careţ ă ă ţ au fost supuse bilan ul şi contul de profit şiţ pierdere.



Exerci iul 1: ţ Crean ele şi datoriile sunt elementeţ monetare. Subven iile ţ pentru investi ii suntţ elemente nemonetare deoarece nu determină

fluxuri de trezorerie viitoare.

Varianta corect esteă

(c).

Exerci iul 2: ţ Conceptul de men inere a capitaluluiţ financiar este sinonim cu men inerea puterii deţ cump rare a capitalurilor proprii ă ale întreprinderii.

Varianta corect esteă

(b). Exerci iul 3: ţ Varianta corectă

este (a).

Exerci iul 4: ţ Valoarea retratat = 80.000 x 130/125 -ă 80.000 = 3.200 u.m. Retratarea elementelor din bilan ul dţ e deschidere este imputată rezervelor.

Varianta corect este (a).ă

Exerci iul ţ 5: Retratarea imobiliz rilor la valoare brut înă ă bilan ul de deschiţ dere = 400.000 x 140/120 = 466.666 - 400.000 = 66.666 u.m.Retratarea imobiliz rilor la valoare brut dină ă bilan ul de înţ chidere = 466.000 x 150/140 - 466.666 = 499.999 - 466.666 = 33.333 u.m.Retratarea amortiz rii aferente bilan ului deă ţ deschidere = 50.000 x 140/120 - 50.000 = 58.333 - 50.000 = 8.333 u.m.Retratarea amortiz rii aferente bilan ului deă ţ închidere = (58.333 x 150/140 - 58.333) + (30.000 x

150/120 - 30.000) = 4.167 + 7.500 =11.667 u.m.Retratarea elementelor din bilan ul de închidereţ este imputat ă cheltuielilor şi veniturilor.

Varianta corect este (c).ă

Sinteze, studii de caz şi teste gril privind aă plicarea IAS (revizuite) - IFRS

123

Exerci iul 6: ţ - câştigul din de inerea de elemente monetareţ din retratarea bilan ului de deschidere esteţ imputat rezervelor;

- câştigul din de inerea de elemente monetare dinţ retratareabilan ului de închidere este înscris în contul deţ profit şipierdere;

- dac datoriile sunt mai mari decât activeleă monetare, rezult un câştig;ă

- capitalurile proprii sunt supuse retrat rii;ă- câştigul sau pierderea din de inerea de elementeţ monetarese determin ca diferen între rezultatulă ţă exerci iuluiţînaintea câştigului sau pierderii din elemente monetare şirezultatul exerci iului din bilan ul de închidereţ ţ retratat.

Varianta corect este (c).ă


1. Utilizarea costurilor istorice în condi ii de infla ie şiţ ţ hiperinfla ie ţ conduce la o deformare a informa ilor prezentate în situa iile ţ ţ financiare.

Preciza i care dintre urm toarele afirma ii nu esteţ ă ţ corect :ă(a) subevaluarea stocurilor în bilan ;ţ(b) subevaluarea rezultatelor întreprinderii;(c) subevaluarea cheltuielilor cu amortizarea imobiliz rilor;ă(d) subevaluarea cheltuielilor cu materiile prime

şi materialeleconsumabile în contul de profit şi pierdere;

(e) creşterea impozitului pe profit ca urmare a supraevalu riiărezultatelor.

2. Care dintre urm toarele afirma ii este eronat ?ă ţ ă(a) crean ele-clien i, efectele de primit, datoriile-ţ ţ

furnizori, efectele de pl tit sunt elemente monetare;ă

(b) datoriile fiscale, datoriile financiare, lichidit ile, provizioaăţnele pentru crean e incerte sunt elementeţ monetare;


(c) cheltuielile în avans, imobiliz rile corporale şiă necorporale,provizioanele pentru crean e incerte,ţ plasamentele pe termenlung evaluate la cost sunt elemente nemonetare;

(d) veniturile în avans, imobiliz rile corporale şiă necorporale,provizioanele pentru deprecierea stocurilor, capitalurile proprii sunt elemente nemonetare;

(e) avansurile pl tite pentru stocurile dină aprovizion ri sunt eleămente nemonetare dac acestea sunt legate deă aprovizion riăspecifice.

3. SC ALFA SA este creat priă n aport în numerar în valoare de50.000 lei, la începutul exerci iului N. Cu aceastţ ă ocazie întregulcapital este investit pentru cump rarea unuiă stoc de marf .ăStocul este vândut la sfârşitul anului la pre ul deţ vânzare de120.000 lei. In cursul anului, indicele general al pre urilor aţcrescut cu 100%.

Rezultatul exerci iului şi capitalul social ajustateţ prin metoda în moned constant sunt (în lei):ă ă(a) 20.000 şi 50.000;(b) 20.000 şi 100.000;(c) 20.000 şi 100.000;(d) 70.000 şi 50.000;(e) 10.000 şi 100.000.

4. în conformitate cu norma I AS 29 „Informarea financiar înăeconomiile hiperinfla ioniste", elementeleţ monetare:(a) nu sunt retratate, deoarece ele sunt deja exprimate în

unitateade m sur în vigoare la data bilan ului;ă ă ţ

(b) sunt evaluate prin aplicarea unui indice ce exprimă creştereapre urilor între data intr rii lor în întreprindereţ ă şi data bilanului;ţ

(c) sunt evaluate prin aplicarea unui indice ce exprim creştereaăpre urilor între data deschiderii exerci iului şiţ ţ data bilan ului;ţ

(d) sunt evaluate prin aplicarea unui indice ce exprimă creştereapre urilor între data ultimei lor retrat ri şi dataţ ă bilan ului;ţ


125

(e) sunt evaluate prin aplicarea unui indice mediu de creştere a pre urilor în exerci iul respectiv.ţ ţ

5. Care din urm toarele tr s turi nu suntă ă ă caracteristice unei economii hiperinfla ioniste?ţ(a) popula ia prefer s -şi conserve bog ia subţ ă ă ăţ

form de activeănemonetare sau într-o moned str in relativă ă ă stabil ;ă

(b) rata cumulat a infla iei pe trei ani se apropieă ţ sau dep şeşteă

50%;(c) ratele dobânzii, salariile şi pre urile suntţ

legate printr-un indice de pre uri;ţ

(d) un control sever al cursurilor monedei locale pentru a o proteja;

(e) elementele monetare sunt exprimate într-o moned str ină ă ărelativ stabil .ă

6. Despre societatea ALFA se cunosc urm toarele informa iiă ţ (în u.m.):

Activ N-l (valori retratate la infla ie)ţ

N (valori în costuri istorice)

Datorii + Capitaluri proprii

N-l (valori

retratate la

infla ie)ţ

N (valori în costuri istorice)

UtilajeAmortizarea 200.000 150.000

Datorii: 137.500 480.000 Credite bancareFurnizori

Valoare netă

180.000 120.000

M rfuriă

50.000

70.000 Capitaluri 250.000 225.000 proprii: Capital socialRezerveRezerve din

Valoare netă

40.000 70.000

Clien iţ 100.000 250.000

Casa şi conturi la b nciă

300.000 500.000

Total 620.000 940.000 Total 620.000 940.000


Informa ii suplimentare:ţ- amortizarea din bilan ul de deschidereţ

exprimat în costuriăistorice este de 15.000 u.m.;

- indicele general al pre urilor a fost de 110 laţ data achizi ieiţimobiliz rilor din bilan ul de deschidere;ă ţ

- indicele general al pre urilor a fost de 160 laţ sfârşitul exerci iului N si de 130 la sfârşitul exerci iului N-l;ţ ţ

- stocurile de la sfârşitul exerci iului N au fostţ achizi ionate laţdata de l .04.N când indicele general al pre urilor a fost deţ 140;

- în cursul exerci iului nu au avut loc opera ii deţ ţ investi ii şiţnici modific ri ale capitalului social;ă

- în contul de profit şi pierdere retratat la infla ie s-a ob inutţ ţun rezultat înaintea câştigului sau pierderii din de inereţ a deelemente monetare de 63.568 u.m.

Câştigul/pierderea din elemente monetare este în contul de profit şi pierdere retratat de:(a) -150.000 u.m.;(b) +150.000 u.m.;(c) -236.432 u.m.;(d) +366 u.m.;(e) -54.059 u.m.

Având în vedere informa iile de la testul 6,ţ retratarea rezervelorîn bilan ul de închidere se face astfel:ţ(a)

-Cp +Cp

1051

Rezerve din reevaluare aferentebilan ului de deschidereţ

alprimului an de aplicare aajust rii la infla ieă ţ

1068 Alte rezerve

10.385

(b)

+Ch +Cp

68X


1068 Alte rezerve

25.961


127

(C)

-Cp +Cp

1051Rezerve din reevaluare aferentebilan ului de deschidereţ


1068 Alte rezerve

25.961

(d)

-Cp +Cp

1051Rezerve din reevaluare aferentebilan ului de deschidereţ


1068 Alte rezerve

11.538

(e)

+Ch +Cp


infla ieţ

1068 Alte rezerve

11.538

8. Se cunosc urm toarele informa ii:ă ţ- lichidit i b neşti şi echivalente de lichidit iăţ ă ăţ

la începutulanului, 100.000 u.m. (în costuri istorice);

- varia ia lichidit ilor şi a echivalentelor deţ ăţ lichidit i,ăţ312.700 u.m. (în costuri istorice) şi respectiv 521.033 u.m.(în valori retratate la infla ie);ţ

- indicele general al pre urilor a fost de 160 laţ sfârşitul anuluişi respectiv de 130 la începutul anului.

în Tabloul fluxurilor de trezorerie retratat la infla ie, efecţ tul infla iei asupra trezoreriei esteţ de:(a) 423.110 u.m.;(b) 123.410 u.m.;(c) 312.410 u.m.;(d) 231.410 u.m.;(e) 234.110 u.m.


9. La sfârşitul exerci iului N, societatea ALFAţ prezint urm torul ă ă cont de profit şi pierdere (în u.m.):

Elemente Valoare

Cifra de afaceri 800.000

Subven ii pentru investi ii virate laţ ţ venituri

50.000

Cheltuieli cu m rfurileă (100.000)

Cheltuieli de personal (300.000)

Cheltuieli cu amortizarea imobiliz riloră (50.000)

Cheltuieli cu impozitul pe profit (75.000)

Rezultatul net al exerci iuluiţ 325.000

Informa ii suplimentare:ţ- indicele general al pre urilor la începutulţ

exerci iului N aţfost de 140;

- subven ia pentru investi ii a fost încasat laţ ţ ă data de 10.03 .Ncând indicele general al pre uriţ lor era de 150;

- la data achizi iei imobiliz rilor, indicele generalţ ă al pre urilorţa fost de 120;

- indicele general al pre urilor la sfârşitulţ exerci iului N a fostţde 160;

- rezultatul din bilan ul de deschidere retratat esteţ de 456.021 u.m.

Rezultatul din de inerea de elemente monetare esteţ în contul de profit şi pierdere retratat de:(a)-122.689 u.m.; (b)+109.355 u.m.; (c)-109.355 u.m.; (d)+456.021 u.m.; (e)+122.689

u.m.

10. Având în vedere informa iile de la testul 9,ţ retratarea veniturilor din subven ii pentruţ investi ii se face astfel:ţ(a) aceste venituri nu se retrateaz la infla ie;ă ţ


- 129

(b)

-Cp - +V

1051Rezerve din reevaluare


infla ieţ

- 758Alte venituri din exploatare

- 13.333

(C)

-Cp - +D

1051Rezerve din reevaluare


infla ieţ

- 131Subven iiţ pentru investi iiţ

- 13.333

(d)

+Ch - +D

68XCheltuieli din ajustarea la infla ieţ

- 131Subven iiţ pentru investi iiţ

- 13.333

(e)

+Ch - +V

68XCheltuieli din ajustarea la infla ieţ

- 758Alte venituri din exploatare

- 13.333

CAPITOLUL 3

Politici contabile,schimb ri de estim riă ă

contabilesi corectarea erorilor

(IAS 8)


Norma IAS 8 prescrie tratamentul aplicabil schimb rilor deă politici contabile, al schimb rilor de estim ri şi al corect riiă ă ă erorilor şi informarea necesar în vederea asigur riiă ă comparabilit ii situa iilor financiare.ăţ ţ

3.1. Tratamentul contabil al schimb rilor ă de estim riă

Tehnicile de estimare sunt metode adoptate de o entitate pentru a determina sumele monetare corespunz toareă bazelor de evaluare ale elementelor situa iilor financiare. Eleţ implementeaz aspectele legate de evaă luare ale politicilor contabile.

f} fjji^^ţ • '

mai.^ '• ;: '• ; '•:.. ; > . .'.' ' ;

Deoarece scopul unei tehnici de estimare este de a determina suma monetar atribuit unei baze de evaluare, este importantă ă ca ea s fie fiabil ă ă si s aproximeze cu o acurate e cât maiă ţ mare. Şi pentru c mai mult acurate e ă ă ţ implic şi costuriă mai mari, selectarea tehnicii de estimare presupune respectarea constrângerii impuse de raportul cost-beneficiu.Se recurge la estimare în cazul evalu rii ajust rii pentruă ă deprecierea crean elor, aprecierii duratei de utilitate sau aţ ritmului aşteptat de consum al avantajelor economice viitoare generate de activele amortizabile, determin rii valorii realizabileă nete în cazul stocurilor, a valorii juste pentru unele elemente etc.

!^

Ş ;k ;' '-,, j '.-.;;;; d J4,


- 133

:|||i ^ţ

Revizuirea unei estim ri contabile afecteaz acelaşi post dină ă contul de profit şi pierdere care a fost utilizat si anterior schimb rii.ă

Exemplu: - în exerci iul N-1 a fost constituit o ajustare deţ ă valoare pentru o crean -ţă clien i de 357.000 lei. Laţ sfârşitul exerci iuluiţ N, gradul de recuperare a crean eiţ scade la 64%. Pe baza informa iilor disponibile laţ 31.12.N este necesar o ajustare de valoare aă crean ei de 642.600 lei. Deoarece ţ în exerci iul N suntţ cunoscute noi informa ii, întreprinderea trebuie ţ să revizuiasc estiă marea. Schimbarea de estimare are efect prospectiv, adic se va proceda la suplimentareaă ajust rii de valoare în exerci iul ă ţ N, f r a se modificaă ă informa ia referitoare la exerci iul N-1.ţ ţîntreprinderea va înregistra în exerci iul N:ţ

6814

Cheltuieli de exploatareprivind provizioanele pentru

deprecierea activelorcirculante

- 491Ajustarea valorii crean elorţ clien iţ

- 285.600

Exemplu: Societatea ALFA dispune de urm toareleă informa ii cu privire la un ţ utilaj:

- cost de achizi ie 500.000 lei (utilajul a fostţ achizi ionat la începutulţexerci iului N-2);ţ

- durata de amortizare este de 6 ani;

- metoda de amortizare este cea liniar ;ă- valoarea rezidual este estimat la 20.000 lei.ă ăLa sfârşitul celui de al treilea an durata de utilizare se reestimeaz la ă 5 ani, iar valoarea rezidual laă 14.000 lei.

în exerci iile N-2 şi N-1, ALFA înregistreazţ ă amortizarea anual a ă utilajului în sum de 80.000 lei,ă adic (500.000 - 20.000) / 6. La sfâră şitul exerci iuluiţ N, ALFA revizuieşte estim rile pentru durata deă


utilizare a utilajului şi valoarea rezidual aă acestuia. Amortizarea aferent exerci iului N esteă ţ determinat cu ajutorul noilor estim ri:ă ă(500.000 - 160.000 - 14.000) / 3 = 108.667 lei.

ALFA înregistreaz în exerci iul N:ă ţ

6811

Cheltuielile de exploatareprivind amortizareaimobiliz riloră

- 2813Amortizarea instala iilor,ţ mijloacelor de transport, animalelor şi planta iilorţ

- 108.667

Schimbarea de estimare afecteaz rezultatulă exerci iului N şi al ţ exerci iilor N+l şi Nţ +2.

Exerci iul^ţ .

Societatea Alfa achizi ioneaz la 1.01.N un echipament laţ ă pre ul de ţ 10.000 u.m. Managerii estimeaz o durat deă ă via util de 8 ani si o valoare ţă ă rezidual de 1.000 u.m.ă Metoda de amortizare utilizat este metoda ă degresivă (coeficientul de degresie este 2). La sfârşitul exerci iuluiţ N+2, deoarece exist indicii de depreciere se procedează ă la testul de depreciere. Valoarea recuperabil este deă 4.500 u.m. La sfârşitul exerci iului N+3, ţ durata de viaţă util r mas este reestimat la 9 ani, valoarea reziduală ă ă ă ă este reestimat la 900 u.m. Metoda de amortizareă utilizat este metoda ă liniar . La 31.12.N+4 exist indicii că ă ă deprecierea s-a diminuat si în urma testului se determin oă valoare recuperabil de 5.800 u.m. Alfa utilizează ă tratamentul de baz din IAS 16 pentru evaluareaă echipamentelor.

Determina i valoarea la care este evaluat în bilanţ ţ echipamentul la sfârşitul exerci iilor N, N+l, N+2, N+3 siţ N+4.

Societatea Alfa achizi ioneaz la 1.01.N un echipament laţ ă pre ul de ţ 10.000 u.m. Managerii estimeaz o durat de via utilă ă ţă ă de 8 ani şi o valoare rezidual de 1.000 u.m. Metoda deă amortizare utilizat este metoda degreă siv (coeficientul deă degresie este 2). La sfârşitul exerci iului N, Alfa reţ -evalueaz echipamentul la valoarea just de 9.000ă ă u.m. La sfârşitul


135

exerci iului N+1 managementul reestimeaz durata deţ ă via util la W ani şi valoarea rezidual la 500 u.m. siţă ă ă trece la metoda liniar de amortizare. ă La sfârşitul exerci iului N+2 Alfa procedeaz la un test de depreciereţ ă în urma c ruia se determin o valoare recuperabil deă ă ă 3.000 u.m. Alfa utilizeaz tratamentul alternativ din IASă 16 pentru evaluarea echipamentelor.

Determina i valoarea la care este evaluat în bilanţ ţ echipamentul la sfârşitul exerci iilor N, N+l si N+2.ţ

• 'Exerci iul .ţ

La 1.01.N societatea Alfa acord în leasing societ ii Betaă ăţ un mijloc de transport în urm toarele condi ii:ă ţ

- valoarea just a mijlocului de transport este deă 172.500 u.m. (costulsuportat de Alfa pentru a-l achizi iona);ţ

- durata contractului este de 7 ani;

- contractul presupune un avans de 70.000 u.m.;

- valoarea rezidual este estimat la 10.000 u.m.;ă ă- chiriile anuale sunt de 10.000 u. m. si se pl tesc laă sfârşitul anului;- rata implicit a dobânzii este de 9%.ă

Alfa efectueaz cheltuieli în numele contractului deă 3.629 u.m.

Determina i investi ia net a locatorului pe durataţ ţ ă contractului conform IAS 17. La sfârşitul exerci iului N+2ţ valoarea rezidual este re-ă estimat la 8.000 u.m.ă Reestima i investi ia net în aceste condi ii pe duraţ ţ ă ţ ta r mas .ă ă

3.2. Tratamentul contabilal schimb rilor de politici contabileă

dîjfij^^ laf


Acestea precizeaz cum sunt reflectate efecteleă tranzac iilor şi ţ altor evenimente prin recunoaştere, selectarea bazelor de evaluare, derecunoaştere şi prezentarea elementelor în situa iile financiare.ţ

Politicile contabile asigur un cadru pentru a selecta ceă elemente sunt recunoscute/derecunoscute în situa iileţ financiare, cum sunt ele evaluate şi prezentate.

IAS 8 cuprinde preciz ri referitoare la urm toareleă ă aspecte:1) cum este selectat o metod contabil ;ă ă ă2) când este permis schimbarea unei politiciă contabile;3) care este tratamentul contabil al schimb rilor deă politici contabile.In selectarea unei politici contabile, IAS 8 distinge dou situa ii:ă ţi) când exist un standard sau o interpretare ceă

prescrie tratamentul contabil aplicabil elementului vizat - pentru selec ia metodei ţ contabile o întreprindere trebuie s ia în ă considerare: standardul (IAS/IFRS), interpretarea (SIC/IFRIC) si alte ghiduri de imple-mentare emise;

ii) absen a unui standard sau a unei interpret ri careţ ă s vizeze eleă mentul din situa iile financiare -ţ managementul trebuie s recurg ă ă la ra ionamentulţ profesional în dezvoltarea şi aplicarea unei politici contabile care s conduc la ob inerea deă ă ţ informa ie:ţa) relevant în luarea deciziilor de c treă ă utilizatori; şib) fiabil .ă

în exercitarea ra ionamentului profesional,ţ managementul trebuie s aib în vedere urm toareleă ă ă surse:

a) cerin ele standardelor şi interpret rilor careţ ă vizeaz ă probleme similare, anexele şi ghidurile de interpretare referitoare la acestestandarde;

b) defini iile, criteriile de recunoaştere şi concepteleţ

de evaluare pentru active, datorii, venituri şi cheltuieli prezentate în Cadrul conceptual al IASB;

c) preciz ri ale altor organisme de normalizare careă utilizeaz unăcadru conceptual asem n tor, alte surse şi practiciă ă acceptate înm sura în care criteriile de relevan şi fiabilitateă ţă sunt respectate(având în vedere procesul de convergen e,ţ tratamentele de referinţăsunt cele prescrise de normele americane).


137

Exemplu: Sunte i contabilul societ ii Gama şi dori i s alege iţ ăţ ţ ă ţ metoda de evaluare a stocurilor la ieşire. Dup ceă consulta i referen ialul interna ional constata i cţ ţ ţ ţ ă norma interna ional IAS 2 con ine ţ ă ţ preciz ri înă acest sens.IAS 2 prescrie dou metode pentru evaluareaă stocurilor:- FIFOşi- CMP.

Not : ă Ca urmare a revizuirii din decembrie 2003 a normei IAS 2 metoda LIFO nu mai este permis .ă

Decide i c metoda FIFO descrie cel mai bineţ ă valoarea stocurilor la sfârşitul anului.

Exerci iul 4ţ

Ce op iuni trebuie s aib în vedere managementul înţ ă ă selectarea unei politici contabile?

(a) dac politica este rezonabil în termeniiă ă descrişi de cadrul dereglementare;

(b) dac exist un standard, o interpretare, oă ă anex sau un ghidăcare prescrie tratamentul elementului pentru care trebuie selectat politica atunci acesta trebuieă aplicat;

(c) dac nu exist un standard sau o interpretare,ă ă managementulva selecta metoda care conduce la informa ieţ relevant si fiabil ;ă ă

(d) dac nu exist un standard sau o interpretare,ă ă managementulva trebui s consulte IASB pentru a selecta oă politic ;ă

(e) niciuna din afirma iile de mai sus.ţ

O entitate trebuie s adopte politicile contabile celeă mai adecvate circumstan elor sale particulare în scopulţ furniz rii ă imaginii fidele. Potrivit IAS l, situa iile financiareţ trebuie s prezinte fidel pozi ia financiar , ă ţ ă performan a şiţ fluxurile unei entit i. Prezentarea fidel presupuneăţ ă reprezentarea fidel a efectelor tranzac iilor şi a altoră ţ

evenimente în conformitate cu defini iile si criteriile deţ recunoaştere ale activelor, datoriilor, cheltuielilor si veniturilor din Cadrul conceptual. Se prezum c aplicareaă ă standardelor şi informarea adecvat vor conduce la situa iiă ţ financiare care asigur o imagine ă fidel .ă


IAS l recunoaşte îns c , în circumstan e extrem deă ă ţ rare, managementul poate concluziona c respectarea uneiă cerin e a unui standard ar ţ conduce la o informa ie care ar fiţ atât de înşel toare încât ar intra în conflict ă cu obiectivele situa iilor financiare descrise în Cadrul conceptual.ţ Entitatea se poate abate de la cerin a standardului, prezentândţ o informare detaliat ă cu privire la natura, motivele şi impactul abaterii.

Prin desemnarea imaginii fidele ca obiectiv primordial raportarea fi-nanciar ob ine un plus calitativ. Se prezum c manageriiă ţ ă ă cunosc cel mai bine realitatea economic si ar fi astfelă încuraja i s ofere o imagine mai ţ ă complet despre afacere.ă Pe de alt parte, imaginea fidel este subiectiv si ă ă ă poate fi interpretat diferit de preparatorii de conturi. F ră ă ă obligativitatea aplic rii standardelor ar fi greu pentruă utilizatori s dovedeasc faptul c ă ă ă situa iile financiare nu auţ reflectat imaginea fidel . Abaterea de la standarde ă ar putea afecta negativ comparabilitatea si responsabilitatea managerilor fa de investitori în condi iile diferen elor deţă ţ ţ opinie dintre preparatori şi utilizatori. Respectarea standardelor asigur într-o oarecare m sură ă ă neutralitatea (prin procesul de normalizare) şi facilitează comparabilitatea. Pe de alt parte, standardele nu pot fi ună panaceu, ele sunt reactive prin natur si au o perspectivă ă limitat . Respectarea oarb a standardelor ar puteaă ă conduce la concep ia potrivit c reia ce nu este interzis deţ ă standarde este permis, ceea ce contravine spiritului imaginii fidele.

'Ai OTfe:|l| lBit' ă 'consecventei: sttuafiilejinan*.

O întreprindere trebuie s selecteze şi s apliceă ă consecvent politicile contabile pentru tranzac ii similare, cuţ excep ia cazului în care un standard ţ sau o interpretare permite un tratament diferit.

• :

; :

^ ^ maaJtaMf Mă -efectelor:-:

: | f e ^ ^ .

^ .'V:f.-:. V-"-' :: -•'"••'."

|p|i|| ^ 'i^^ :;'. -: •••':


139

Nu este schimbare de politic adoptarea unei politiciă contabile pentru tranzac ii şi evenimente diferite caţ substan de cele anterioare.ţă

:

iiifj^} jjpşii^^^ se::ijigj^ :\':j-- ;\-;^';Ţ ::;';fCr- • v .,•;.-•' / ' . : . , vj t ) jB^^

: ;: V'iv..'': ""; •"•••; :'::';' -:';: ••' ,:

Exerci iul 5ţ

Care din urm toarele sunt schimb ri de politiciă ă contabile si care sunt schimb ri de estim ri?ă ă

(a) schimbarea gradului de recuperare al crean elor;ţ(b) schimbarea metodei de amortizare;(c) schimbarea metodei de evaluare la ieşire a

stocurilor de la CMPla FIFO;

(d) reevaluarea imobiliz rilor corporale evaluate laă cost;(e) schimbarea duratei de utilitate a activelor amortizabile.

STUDIU DE CAZ

In 2007 societatea ALFA schimb politica deă contabilizare a contractelor de construc ii trecând de laţ metoda finaliz rii lucr rilor la metoda gradului deă ă avansare, înainte de schimbarea politicii contabile se cunosc urm toarele informa ii:ă ţ

Elemente 2007 2006

Profitul înainte de impozitare 120.000 130.000

Cheltuiala cu impozitul pe profit (19.200) (20.800)

Rezultatul net 100.800 109.200

Rezultatul reportat la începutul perioadei 149.200 40.000

Rezultatul reportat la sfârşitul perioadei

250.000 149.200


Capitalul social al societ ii ALFA este de 20.000 u.m.ăţ Nu au loc alte modific ri ale capitalurilor proprii.ă

Efectul schimb rii de politic este urm torul:ă ă ă

Efectul asupra rezultatului brut

Efectul asupra rezultatului net

înainte de 2006 20.000 16.800

Pentru 2006 15.000 12.600

Total la sfârşitul anului 2006 35.000 29.400

Pentru 2007 20.000 16.800

Rezultatul anului 2007 este determinat folosind metoda gradului de avansare.

Extras din contul de profit şi pierdere

Elemente 2007 2006 Retratat

Rezultat înainte de impozitare 120.000 145.000


Rezultat net 100.800 121.800

Extras din situa ia varia iei capitţ ţ alurilor proprii

Capital social

Rezultat reportat

Total

Capitalurile proprii la începutul anului 2006 20.000 30.000 50.000

Efectul net al schimb rii de politică ă 16.800 16.800

Capitalurile proprii la începutul anului 2006 dup ajustareă

20.000 46.800 66.800

Profitul retratat al exerci iului 2006ţ 121.800 121.800

Capitalurile proprii la sfârşitul anului 2006

20.000 168.600 188.600

Profitul exerci iului 2007ţ 100.800 100.800


20.000 269.400 289.400


141

Extras din notele la situa iile financiareţ

în anul 2007 societatea ALFA a schimbat politica referitoare la recu-noaşterea rezultatului din contractele de construc iiţ trecând de la metoda finaliz rii lucr rilor la metoda graduluiă ă de avansare. Schimbarea de politic ă se aplic retrospectiv.ă Sumele comparative pentru anul 2006 au fost ajustate pentru a reflecta efectul schimb rii. Ca urmare a acesteiă schimb ri, rezultatul ă din contracte a crescut cu 20.000 u.m. în anul 2007 şi cu 15.000 u.m. în anul 2006.

Rezultatul reportat la începutul anului 2006 a crescut cu 16.800 u.m., ce reprezint suma ajust rilor pentru anii anteriori anuluiă ă 2006 minus impozitul pe profit.

Contul de profit şi pierdere pentru anul 2007 nu este ajustat deoarece rezultatul este determinat dup metodaă gradului de avansare.

Anul 2006 este retratat dup cum urmeaz :ă ă

Profitul înainte de impozitare (din situa iile financiareţ anterioare)

130.000

Efectul schimb rii de politică ă 15.000

Profitul brut dup ajustareă 145.000

Cheltuiala cu impozitul pe profit (din contul de profit şi pierdere prezentat în 2006)

(20.800)

Efectul schimb rii de politic asupra cheltuielii cuă ă impozitul pe profit

(2.400)

Cheltuiala cu impozitul pe profit dup ajustareă (23.200)

Profitul net dup ajustareă 121.800

1) Soldul ini ial al rezultatului reportat din anul 2006ţ a fost retratatpentru a reflecta creşterea rezultatului net cu 16.800 u.m. aferentăperioadelor anterioare anului 2006.

2) Soldul ini ial al rezultatului reportat pentru anulţ 2007 este ajustatcu 29.400 u.m., ce reprezint efectul schimb rii laă ă începutul anului2007 minus impozitul pe profit amânat (35.000 - 5.600).

3) Efectul asupra impozitului pe profit (amânat) la începutul anului2007 este de 5.600 u.m. (3.200 + 2.400).

Schimbarea de metod contabil are consecin eă ă ţ asupra impozitelor amânate (crean e, datorii), deoareceţ afecteaz valoarea contabil a activeloră ă


sau datoriilor în condi iile în care bazele lor fiscale r mânţ ă nemodificate. Deoarece schimb rile de politici contabileă sunt contabilizate pe seama capitalurilor proprii (rezultatul reportat), impozitele amânate corespunz toare vor afectaă tot capitalurile proprii.

înregistrarea în contabilitate a schimb rii de politic esteă ă urm toarea:ă

332 Lucr ri înă curs

"/o

1173Rezultat reportat provenitdin schimbarea de politici

contabile

4412 Impozit pe profit amânat

35.000

29.400

5.600

STUDIU DE CAZ

în anul 2007 societatea Alfa schimb metoda deă evaluare la ieşire a materiilor prime trecând de la FIFO la CMP.

31.12.2006 31.12.2007

Sold final determinat dup metodaă FIFO

1.600.000 1.950.000

Sold final determinat dup metodaă CMP

1.957.895 2.106.141

Cheltuieli cu materiile prime determinate dup metoda FIFOă

4.600.000 400.000

Cheltuieli cu materiile prime determinate dup metoda CMPă

4.242.105 601.754

Elemente 2007 2006

Profitul înainte de impozitare 1.000.000 900.000




Rezultatul reportat la sfârşitul perioadei

1.636.000 796.000

La începutul anului 2006 nu existau materii prime în stoc.

Sinteze, studii de caz şi teste gril privind aplicareaă IAS (revizuite) - IFRS

143

Efectul schimb rii de politic este urm torul:ă ă ă

Efectul asupra rezultatului brut

Efectul asupra rezultatului net

înainte de 2006 0 0

Pentru 2006 357.895 300.631,8

Total la sfârşitul anului 2006

357.895 300.631,8

Pentru 2007 (201.754) 169.473,36

Rezultatul brut al anului 2007 este determinat folosind metodaCMP.

Extras din contul de profit şi pierdere

Elemente 2007 2006 Retratat

Rezultatul înainte de impozitare 1.000.000 900.000 + 357.895 = 1.257.895

Cheltuiala cu impozitul pe profit (160.000) (201.263,2)

Rezultatul net 840.000 1.056.631,8

Extras din situa ia varia iei capitalurilor propriiţ ţ

Capital social

Rezultat reportat

Total

Capitalurile proprii la începutul anului 2006 20.000 40.000 60.000

Efectul net al schimb rii de politică ă 0 60.000

Capitalurile proprii la începutul anului 2006 dup ajustareă

20.000 40.000 60.000

Profitul retratat al exerci iului 2006ţ 1.056.631,8 1.056.631,8


20.000 1.096.631,8 1.096.631,8

Profitul exerci iului 2007ţ 840.000 840.000


20.000 1.936.631,8 1.956.631,8

înregistrarea în contabilitate a schimb rii deă politic este urmă ătoarea:


301 Materii prime

1173Rezultat reportat provenitdin schimbarea de politici

contabile


357.895.0

300.631,8

57.263,2

Uneori aplicarea retrospectiv a unei politici contabileă nu este posibil ă deoarece:

- efectele aplic rii retrospeă ctive nu pot fi determinate;- o aplicare retrospectiv presupune cunoaştereaă

inten iilor pe careţle-ar fi avut managementul în acea perioad ,ă estimarea unor sumepe baza unor circumstan e care au existat laţ momentul evalu rii siărecunoaşterii lor în perioadele trecute.

| l i | ^ ^

; f f i O f i ^ ^ :jj# l,

r :$!i&^^ : £( j n ^ ^ ^

STUDIU DE CAZ

în exerci iul N, societatea ALFA schimb politicile contabileţ ă referitoare la imobiliz ri corporale. ALFA va aplicaă abordarea pe componente pentru amortizarea imobiliz riloră corporale si tratamentul alternativ din IAS 16 (reevaluarea). Anterior exerci iului N, ALFA nu colecta informa iile ţ ţ pentru aplicarea abord rii pe componente, începând cu exerci iulă ţ

N, ALFA colecteaz informa iile referitoare la valoareaă ţ just , durata de via util , valoarea rezidual şi valoareaă ţă ă ă amortizabil pe componente.ă


- 145

La sfârşitul anului N-1 se cunosc urm toarele informa ii:ă ţ

Costul imobiliz riloră corporaleAmortizarea cumulatăValoarea net contabilă ăCheltuiala cu amortizareapentru exerci iul N calculatţ ăpe baza politicii contabile anterioare

- 250.000 (75.000) 175.000

15.000

La începutul exerci iului N sunt colectateţ urm toarele informa ii:ă ţ

200.000

20.000


începând cu anul N, societatea ALFA schimb politicileă contabile referitoare la imobiliz rile corporale în sensulă adopt rii abord rii pe comă ă ponente si a tratamentului alternativ din IAS 16. Managementul consider ă că schimbarea va conduce la furnizarea de informa ie maiţ relevant şi mai fiabil , deoarece reflect cu o mai mareă ă ă acurate e valoţ area componentelor. Noua politic se aplică ă prospectiv începând cu exerci iul N deoarece apliţ carea retrospectiv nu este practicabil . Efectul schimb riiă ă ă politicii asupra exerci iului curent este urm torul:ţ ă

-lei-Creşterea cheltuielilor cu amortizarea (5.000)

Sc derea cheltuielii cu impozitul pe profită 800

Sc derea profituluiă (4.200)

Creşterea valorii contabile a imobiliz riloră corporale

25.000

Creşterea datoriei cu impozitul amânat 4.000

Creşterea rezervei din reevaluare 21.000

Aplicarea voluntar ă a unui standard înainte de intrarea sa în vigoare

Valoarea just a imobiliz riloră ă corporale Cheltuiala cu amortizarea calculat pe baza abord rii peă ă componente Cota de impozitare

nu este o schimbare de politic .ă


Când este dificil marcarea distinc iei între oă ţ schimbare de politic şi ă o schimbare de estimare aceasta este tratat ca schiă mbare de estimare.

Potrivit OMFP nr. 1.752/2005 modificarea politicilor contabile este permis doar dac este cerut de lege sau are ca rezultată ă ă informa ii mai relevante sau mai credibile referitoare laţ opera iunile entit ii. Entit ile ţ ăţ ăţ trebuie s men ioneze înă ţ notele explicative orice modific ri ale politicilor ă contabile, pentru ca utilizatorii s poat aprecia dac noua politică ă ă ă contabil ă a fost aleas în mod adecvat, efectul modific riiă ă asupra rezultatelor raportate ale perioadei şi tendin a realţ ă a rezultatelor activit ii entit ii.ăţ ăţ

în cadrul ordinului sunt prezentate urm toareleă exemple de politici contabile: amortizarea imobiliz riloră (alegerea metodei şi a duratei de amortizare), reevaluarea imobiliz rilor corporale sau p strarea costului istoric aă ă l acestora, capitalizarea dobânzii sau recunoaşterea acesteia drept cheltuial , ă alegerea metodei de evaluare a stocurilor etc.

OMFP nr. l .752/2005 precizeaz de asemenea că ă metoda de evaluare a stocurilor aleas trebuie aplicat cuă ă consecven pentru elemţă ente similare de natura stocurilor şi a activelor fungibile de la un exerci iu financiar la ţ altul. Dac , ă în situa ii excep ionale, ţ ţ administratorii decid să schimbe metoda pentru un anumit element de stocuri sau alte active fungibile, în notele explicative trebuie s se prezinteă urm toarele informa ii:ă ţ

- motivul schimb rii metodei; şiă- efectele sale asupra rezultatului.

3.3. Corectarea erorilor


- 147

Corectarea erorilor este diferit de schimbarea de estimare.ă Estim rile sunt prin natura lor aproxim ri care trebuie s fieă ă ă revizuite când informa iile ţ suplimentare devin cunoscute.

Când informa ia comparativ pentru o perioad anterioarţ ă ă ă nu poate fi retratat se va ajusta soldul ini ial al rezultatuluiă ţ reportat pentru perioada urm toare cu efectul cumulativă al erorii înainte de acea perioad .ăCorectarea unei erori este exclus din determinareaă profitului sau pierderii pentru perioada în care eroarea este descoperit . Situa iile financiare sunt prezentate ca şi cumă ţ eroarea nu ar fi survenit, prin corectarea acesteia în informa iile comparative pentru perioada în care a survenit.ţ Suma corec iei ţ pentru perioadele anterioare celor prezentate în informa iile comparative ţ determină ajustarea rezultatului reportat pentru prima perioadă prezentat .ă

In exerci iul N+l, societatea ALFA a descoperit c înţ ă exerci iul N a ţ înregistrat amortizarea unui utilaj de 10.000 lei în loc de 15.000 lei (ca urmare a unei erori de calcul), în exerci iul N+l ALFA,ţ

a înregistrat venituri din vânzarea m rfurilor de 200.000ă lei, cheltuieli cu m rfurile de 15.000 lei, cheltuieli cuă amortizarea de 25.000 lei şi o cheltuial cu impozitul peă profit de 25.600 lei. în exerci iul N, ALFA a raportat venituţ ri din vânzarea m rfurilor de 180.000 lei, cheltuieli cu m rfurileă ă de 30.000 lei, cheltuieli

STUDIU DE CAZ


cu amortizarea 10.000 lei, cheltuiala cu impozitul pe profit 22.400 lei, profit 117.600 lei. în exerci iul N, soldul ini ial al rezultatuluiţ ţ reportat a fost de 20.000 lei, iar soldul final a fost de 34.000 lei. Cota de impozit pe profit a fost de 16%. ALFA nu înregistreaz alteă venituri sau alte cheltuieli, are un capital social de 20.000 lei şi nu are alte componente ale capitalurilor proprii în afara rezultatului reportat.

ALFA Contul de profit şi pierdere

- lei-

N+l N (retratat)

Venitul din vânzarea m rfuriloră 200.000 180.000

Costul bunurilor vândute (15.000) (30.000)

Cheltuielile cu amortizarea (25.000) (15.000)



Profitul 134.400 118.400

ALFA Situa ia varia ieiţ ţ capitalurilor proprii

- lei-

Capital social

Rezultat reportat

Total

Sold la 3 1 decembrie N-l 20.000 20.000 40.000

Profitul retratat al exerci iului Nţ 118.400 118.400

Sold la 3 1 decembrie N 20.000 138.400 158.400

Profitul exerci iului N+lţ 134.400 134.400

Sold la 31 decembrie N+l 20.000 272.800 292.800


O cheltuial cu amortizarea de 5.000 lei nu a fostă înregistrat în exeră ci iul N ca urmare a unei erori de calcul.ţ Situa iile financiare ale exerci iului ţ ţ N au fost retratate pentru a corecta aceast eroare. Efectul acestei retrat riă ă este rezumat mai jos.


149

Efectul asupra exerci iului N esteţ urm torul:ă -lei-

Creşterea cheltuielilor cu. amortizarea (5.000)

Sc derea cheltuielii cu impozitul pe profită 800

Sc derea profiă tului (4.200)

Sc derea valorii nete a utilajului (creştereaă amortiz rii ă cumulate)

(5.000)

Sc derea impozitului pe profită 800

Sc derea rezultatului reportată (4.200)

Alfa efectueaz în exerci iul N+l înregistrarea:ă ţ

1174Rezultatul reportat provenit din

corectarea erorilor contabile

4411 Impozitul pe profit curent


5.000 4.200

800

Exemplu: în luna aprilie 2007 societatea constat c a omis să ă ă înregistreze în contabilitatea anului 2005 veniturile facturate, rezultate dintr-un contract de prest ri de servicii în sumă ă de 3.000 lei. Cota de impozit pentru anul 2005 a fost de 16%.

înregistrarea facturilor omise:

4111 Clien iţ

1174Rezultatul reportat provenit

din corectarea erorilorcontabile

4427 TVA colectată

3.570

3.000

570

înregistrarea impozitului pe profit datorat, calculat în baza declara iei ţ rectificative privind impozitul pe profit:

1174 Rezultatul reportat

provenitdin corectarea erorilor

contabile

4411 Impozit pe profit

480


Potrivit OMFP nr. 1.752/2005 corectarea erorilor constatate în con-tabilitate se efectueaz pe seama rezultatuluiă reportat (contul 1174 „Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile"), în cazul corect riiă de erori care genereaz pierdere contabil reportat ,ă ă ă aceasta trebuie acoperit înainte de efectuareaă oric rei repartiz ri de profit, în rezultatul reportat seă ă înregistreaz şi eventualele impozite, datorii sauă crean e din impozite rezultate în urma corect riiţ ă erorilor, în notele la situa iile financiare trebuieţ prezentate informa ii supliţ mentare cu privire la erorile constatate.

3.4. Rezumat

Obiectivul IAS 8 este de a prescrie criteriile pentru selectarea politicilor contabile şi tratamentul contabil al schimb rilor de ă politici contabile, al schimb riloră de estim ri şi al corect rii ă ă erorilor în vederea asigur rii comparabilit ii situa iilor finană ăţ ţ ciare.

Datorit incertitudinilor inerente activit iiă ăţ întreprinderilor trebuie s se recurg la estim riă ă ă pentru evaluarea elementelor din situa iileţ financiare.O estimare trebuie s fie revizuit dac au locă ă ă schimb ri în ă circumstan ele pe care aceasta eraţ bazat sau ca urmare a noi informa ii,ă ţ experien e sau evolu ii ulterioare. ţ ţ Efectele unei schimb ri de estim ri sunt recunoscute prospectivă ă si trebuie incluse în determinarea rezultatului net în:- exerci iul schimb rii, dac schimbareaţ ă ă

afecteaz exerci iulă ţîn cauz ;ă

- exerci iul schimb rii şi exerci iile viitoare, dacţ ă ţ ă schimbareaafecteaz atât exerci iul curent, cât şi exerci iileă ţ ţ viitoare.

Politicile (metodele) contabile sunt principiile, bazele, conven-iile, regulile si practicile specifice adoptate de oţ

întreprindere la întocmirea şi prezentarea

situa iilor financiare.ţTranzac iile, evenimentele şi circumstan eleţ ţ similare trebuie s fie recunoscute, evaluate siă prezentate consecvent în situa iileţ


151

financiare. Schimbarea politicilor contabile este rezultatul adop-t rii unui nou standard sau este voluntar .ă ă

Atunci când schimbarea politicii este rezultatul adopt rii unui ă standard trebuie aplicate prevederile tranzitorii ale standardului. Dacă schimbarea este efectuat voluntar deă management ea trebuie aplicat retrospectiv.ăCând aplicarea retrospectiv nu este posibil ,ă ă informa ia comţ parativ nu trebuie retratată ă (chiar dac prevederile tranzitorii ă ale unui standard solicit acest lucru), întreprindereaă trebuie s ă aplice noua politic pentruă determinarea valorii contabile a activelor şi datoriilor la începutul primei perioade pentru care retratarea este practicabil şi s ajusteze soldulă ă ini ial al rezulţ tatului reportat pentru respectiva perioad .ă

Erorile sunt omisiuni şi alte informa ii eronate înţ situa iile fiţ nanciare ale întreprinderii, dintr-o perioad sau din mai multe ă perioade, care sunt descoperite în exerci iul curent şi care privesc ţ o informa ie fiabil care:ţ ă(a) era disponibil când acele situa ii financiareă ţ

din perioadeleanterioare au fost întocmite; şi

(b) puteau fi, în mod rezonabil, ob inute şi luateţ în considerarela întocmirea şi prezentarea acelor situa iiţ financiare.

Corectarea unei erori va fi contabilizată retrospectiv. Eroarea va fi corectat fie prină retratarea sumelor comparative pentru perioada anterioar în care a survenit, fie se va recurge laă retratarea soldului ini ial al rezultatului reportat alţ primei perioade prezentate dac eroarea aă survenit înainte de aceasta.


Exerci iul 1: ţ Valoarea amortizabil a echipamentului = 10.000ă - 1.000 = 9.000 u.m. Rl = 100/8 = 12,5% Rd = 12,5 x 2 = 25% Amortizarea anului N = 9.000 x 25% = 2.250 u.m.


Valoarea net contabil a echipamentului înă ă bilan ul anului ţ N = 10.000 - 2.250 = 7.750 u.m.Amortizarea anului N+l = (9.000 - 2.250) x 25% = l .687,5 u.m.Valoarea net contabil a echipamentului înă ă bilan ul anului ţ N+l = 10.000 - 2.250 - 1.687,5 = 6.062,5 u.m.Amortizarea anului N+2 = (9.000 - 2.250 - 1.687,5) x 25% = 1.265,625 u.m.La 31.12.N+2 se compar valoarea net contabilă ă ă 10.000 - 2.250 -1687,5 -1.265,625=4.796,875 u.m. cu valoarea recuperabil ă de 4.500 u.m., înregistrându-se o depreciere de 296,875 u.m.Valoarea net contabil a echipamentului înă ă bilan ul anului ţ N+2 = 10.000 - 2.250 - 1.687,5 - 1.265,625 - 296,875 = 4.500 u.m.Valoarea r mas de amortizat în anul N+3 =ă ă 4.500 - 900 = 3.600 u.m.Durata de via util r mas = 9 ani.ţă ă ă ă Amortizarea anului N+3 = 3.600/9 = 400 u.m.Valoarea net contabil a echipamentului înă ă bilan ul anului ţ N+3 = 4.500 - 400 = 4.100 u.m. Amortizarea anului N+4 = 400 u.m.Valoarea net contabil a echipamentului laă ă 31.12.N+4 = 4.100-400 = 3.700 u.m.Valoarea recuperabil = 5.800 u.m.ăValoarea pe care ar fi avut-o echipamentul dacă nu era ini ialţ depreciat = 4.796,875 - 2 x (4.796,875 - 900) / 9 = 3.930,9 u.m.Deprecierea ce poate fi reluat conform IAS 36ă = 3.930,9 -3.700 = 230,9 u.m.Valoarea net contabil a echipamentului înă ă bilan ul anului N+4 = 3.700 + 230.9 = 3.930,9ţ u.m.

Exerci iul 2: ţ Valoarea amortizabil a echipamentului =ă 10.000 - 1.000 = 9.000 u.m. Rl = 100/8 = 12,5% Rd = 12,5 x 2 = 25%Amortizarea anului N = 9.000 x 25% = 2.250 u.m. Valoarea net contabil a echipamentului laă ă 31.12.N = 10.000 - 2.250 = 7.750 u.m.


153

Exerci iuţl 3:

Echipamentul este reevaluat la 9.000 u.m., înregistrându-se o rezerv din reevaluare deă 1.250 u.m.Valoarea net contabil a echipamentului înă ă bilan ul anului ţ N = 9.000 u.m.Valoarea r mas de amortizat = 9.000 - 500 =ă ă 8.500 u.m. Durata de via util r mas = 9ţă ă ă ă ani. Amortizarea anului N+l = 8.500/9 = 944,44 u.m.Valoarea contabil a echipamentului în bilan ulă ţ anului N+l = 9.000 - 944,44 u.m. = 8.055,56 u.m.Amortizarea anului N+2 = 944,44 u.m.Valoarea net contabil la 31.12.N+2 =ă ă 8.055,56 - 944,44 = 7.111,12 u.m.Valoarea recuperabil = 4.000 u.m.ăDepreciere = 3.111,12 u.m. Deprecierea determin diminuaă rea rezervei din reevaluare pentru l .250 u.m. şi înregistrarea unei cheltuieli de 1.861,12 u.m.în bilan ul exerci iului N+2 echipamentul esteţ ţ evaluat la 4.000 u.m.

Data Fluxuri monetare

Semnarea contractului

70.000

N 20.000

N+l 20.000

N+2 20.000

N+3 20.000

N+4 20.000

N+5 20.000

N+6 20.000

10.000


Data Fluxuri monetare

Investi iţa netă plus cheltuielile directe

Dobânda Rambur-sarea investi ieţi nete

Soldul investi ieţi nete

82.992

N+2 20.000 82.992 7.469 12.531 70.462

N+3 20.000 70.462 6.342 13.658 56.803

N+4 20.000 56.803 5.112 14.888 41.916

N+5 20.000 41.916 3.772 16.228 25.688

N+6 20.000 25.688 2.312 17.688 8.0008.000 8.000 0 8.000 0

Exerci iul 4: ţ R spunsurile corecte sunt prezentate deă variantele (b) si (c).

Exerci iul 5: ţ Sunt schimb ri de estim ri:ă ă- schimbarea gradului de recuperare al crean elor;ţ- schimbarea duratei de utilitate a activelor amortizabile;- schimbarea metodei de amortizare (deoarece aceasta

exprim ritmul aşteptat de consum ală avantajelor economiceviitoare generate de activele amortizabile şi face obiectulestim rilor).ă

Reprezint schimb ri de politic :ă ă ă- schimbarea metodei de evaluare a stocurilor de la CMP

la FIFO; şi- reevaluarea imobiliz rilor corporaleă evaluate la cost.


1. înainte de ianuarie 2005, societatea ALFA evalua stocurile de m rfuri cu ajutorul metodei costului mediuă ponderat, începând cu aceast dat , dup oă ă ă analiz mai atent managementul conă ă sider că ă FIFO ar fi mai potrivit pentru evaluareaă m rfurilor ă aflate în stoc, deoarece ALFA

comercializeaz computere care ă sunt afectate de progresul tehnic. Potrivit metodei FIFO m rfuă rile aflate în stoc la sfârşitul perioadei sunt ultimele achizi ionate.ţ


155

Este permis aceast schimbare potrivit IAS 8?ă ă(a) da, IAS 8 permite o schimbare a politicii

contabile, dacăeste impus de un standard sau conduce la oă reprezentaremai fiabil şi relevant a tranzac iilor sauă ă ţ evenimentelorunei întreprinderi;

(b) în cazul de fa IAS 8 interzice acest lucru;ţă(c) da, în acest caz schimbarea este permisă

deoarece este rezonabil şi nu va afecta forma juridic aă ă tranzac iilor finanţciare prezentate;

(d) da, deoarece nu dep şeşte pragul deă semnifica ie;ţ(e) nu, metoda de evaluare a stocurilor nu trebuie schimbatăniciodat .ă

Situa iile comparative nu pot fi retratate, deoareceţ efortul pentru a colecta informa ia necesar esteţ ă foarte mare.

Ce trebuie s fac o societate aflat în această ă ă ă situa ie?ţ(a) schimbarea trebuie efectuat în conformitate că u

prevederiletranzitorii ale I AS 2;

(b) schimbarea trebuie aplicat prospectiv, adică ă orice schimbare va afecta perioadele viitoare;

(c) soldul ini ial al rezultatului reportat pentru ceaţ mai recentăperioad prezentat trebuie ajustat ca şi cumă ă noua politicăar fi fost aplicat . Informa iile comparative nuă ţ trebuie retratate în acest caz;

(d) soldul ini ial al rezultatului reportat pentru ceaţ mai recentăperioad prezentat , ca şi sumele comparativeă ă

pentrufiecare perioad anterioar trebuie ajustate ca şiă ă cum nouapolitic ar fi fost aplicat ;ă ă

(e) societatea trebuie s renun e la schimbareaă ţ de politic .ă

3. Erorile includ:(i) erori matematice;(ii) aplicarea eronat a unei politici contabile;ă(iii) interpretarea eronat a faptelor;ă(iv) fraudele;


(v) modificarea provizionului pentru deprecierea crean elor.ţ

(a) i + ii;(b) i + ii + iii;(c) i + ii + iii + iv;(d) i + ii + iii + v;(e) ii + v.

Se fac estim ri contabile pentru:ă(i) provizionul pentru deprecierea clien ilor;ţ(ii) provizionul pentru deprecierea stocurilor;(iii) determinarea valorii juste a activelor si datoriilor;(iv) durata de via util a activelor amortizabile;ţă ă(v) provizioanele pentru garan ii;ţ(vi) schimbarea politicilor contabile.

(a) i + ii;(b) i + ii + iii;(c) i + ii + iii + iv;(d) i + ii + iii + iv + v;(e) i + ii + iii + iv + v + vi.

în absen a unui standard sau a unei interpret riţ ă aplicabil(e), managementul trebuie s utilizezeă ra ionamentul profesional ţ în alegerea unei politici contabile care s conduc la informa iiă ă ţ relevate pentru utilizatori şi fiabile astfel încât situa iile finanţ ciare:(i) s reprezinte pozi ia financiar ,ă ţ ă

performan a si fluxurile ţ de trezorerie;(ii) s reflecte substan a economic aă ţ ă

tranzac iilor sau eveniţ mentelor şi nu doar forma lor juridic ;ă

(iii) s fie nep rtinitoare;ă ă(iv) s fie prudente;ă(v) s fie complete în toate aspecteleă semnificative;(vi) s se conformeze reglement rilor fiscale.ă ă


157

(a) i + ii;(b) i + ii + iii;(c) i + ii + iii + iv;(d) i + ii + iii + iv + v;(e) i + ii + iii + iv + v + vi.

6. în luna martie N, societatea ALFA a constatat omisiunea înre-gistr rii în contabilitatea exerci iului N-1 a unoră ţ facturi de vânzare de m rfuri în valoare de 5.000ă lei. Cota de impozit pe profit este de 16%.

Corectarea acestei omisiuni se face astfel:

(a)

411

Clien iţ1174

Rezultatul reportatprovenit din corectarea

erorilor contabile

5.000

1174 Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile


800

(b)

411 Clien iţ

707 Venituri din vânzarea m rfuriloră

5.000



800

(c)



5.000


691 Cheltuieli cu impozitul pe profit

800


(d)



5.000



800

(e)


411 Clien iţ

4.200

în exerci iul N s-a contabilizat o cheltuial cuţ ă amortizarea echipamentelor tehnologice mai mare cu 2.000 lei, ca urmare a unei erori de calcul. Cota de impozit pe profit este 16%.

Situa iile financiare ale exerci iului N au fostţ ţ retratate pentru a corecta aceast eroare astfel:ă

(a)2813 Amortizarea instala iilorţ etc.


5.000



320

(b)

2813 Amortizarea instala iilorţ etc.

6811 Cheltuieli din exploatare privind amortizarea imobiliz riloră

5.000



320


159

(C)

2813 Amortizarea instala iilorţ etc.

758 Alte venituri din exploatare

5.000



320

(d)

2813 Amortizarea instala iilorţ

etc.

1174 Rezultatul reportat provenit din corectarea

erorilor contabile

5.000

1174 Rezultatul reportat provenit din corectarea

erorilor contabile


320

(e)

2813

Amortizarea instala iilorţ etc.

1174Rezultatul reportat

provenit din corectareaerorilor contabile

4.680

8. în anul 2005, societatea ALFA a demarat un contract de con-struc ii care are termen de finalizare sfârşitulţ exerci iului 2007. ţ Managementul a decis să utilizeze metoda de recunoaştere a rezultatului la finalizarea lucr rilor (metod nerecunoscută ă ă fiscal).în anul 2007, societatea Alfa schimb politica deă contabilizare a contractelor de construc iiţ trecând de la metoda finaliz rii ă lucr rilor laă metoda gradului de avansare, înainte de schimbarea politicii contabile se cunosc urm toarele informa ii:ă ţ

Elemente 2007 2006




Capitalul social al societ ii Alfa este de 100.000ăţ u.m. Nu au loc alte modific ri ale capitaluriloră proprii.Impactul aplic rii celor dou metode asupraă ă rezultatului exer-ci iilor din anii 2005, 2006 şiţ 2007:

Metoda Ia terminarea lucr riloră

Metoda gradului de avansare

2005:

Venituri (711)

Cheltuieli (clasa 6)

200.000 lei

(200.000 lei)

2005:

Venituri (711)


250.000 lei

(200.000 lei)

Efect asupra rezultatului

= 0 Efect asupra rezultatului

= 50.000 lei

2006:

Venituri (711)


500.000 lei

(500.000 lei)

2006:

Venituri (711)


590.000 lei

(500.000 lei)


= 0 Efect asupra rezultatului

= 90.000 lei

2007:

Venituri (701)

Venituri (7 11)


1.200.000 lei

(700.000 lei)

(300.000 lei)

2007:

Venituri (701)

Venituri (711)


1.200.000 lei

(840.000 lei)

(300.000 lei)


= 200.000 lei Efect asupra rezultatului

= 60.000 lei

înregistrarea în contabilitate a schimb rii deă politic este urmă ătoarea:

(a)

332 Lucr ri înă curs

%

140.000 1173

114.600Rezultat reportat provenit din schimbarea de politici

contabile4412 22.400

Impozit pe profit amânat


161

(b)

% 140.000 1173 114.600

Rezultat reportat provenit din schimbarea de politici

contabile

4412 22.400Impozit pe profit exigibil

(c)

332 % 140.000Lucr ri în cursă 7588 114.600

Alte venituri dinexploatare

4412 22.400Impozit pe profit amânat

(d)

332 711 140.000Lucr ri în cursă Varia ia stocurilorţ

(e)

% 332 140.0001173 Lucrări în curs 114.600

Rezultat reportatprovenit din schimbarea

de politici contabile


9. La 1.01.N întreprinderea achizi ioneaz un utilaj laţ ă costul de 10.000 lei. Managerii estimeaz oă durat de utilitate de 5 ani şi o valoare reziduală ă de 2.000 lei. Metoda de amortizare este cea liniar . La sfârşitul exerci iului N+2 manageriiă ţ estimeaz c ă ă durata de utilitate care corespunde cel mai bine noilor condi ii ţ de exploatare ale activului este de 7 ani. în acelaşi timp, valoarea rezidual este reestimat la 3.000 lei. Se decideă ă trecerea la metoda degresiv , iar coefă icientul de degresie este 1,5.

332 Lucr ri înă

22.400


în urma schimb rilor de estimare, amortizareaă exerci iului N+2 ţ este:(a) 2.040 lei;(b) 1.600 lei;(c) 760 lei;(d) 1.140 lei;(e) 665 lei.

10. între societatea A (locator) şi societatea B (locatar) se încheie un contract de loca ie-finan areţ ţ cu urm toarele caracteristici:ă- durata contractului: 3 ani;- data începerii contractului: l ianuarie N;

- obiectul contractului: utilaj;- valoarea just a utilajului: 29.805 lei;ă- sunt prev zute un avans de 5.000 lei şi treiă

redeven e anualeţde 10.000 lei fiecare, achitabile în ultima zi a anului;

- op iunea de cump rare se exercit laţ ă ă sfârşitul celui de altreilea an, iar valoarea ei este de 3.000 lei;

- valoarea rezidual este estimat la 5.000 lei;ă ă- durata de via economic este estimat la 5ţă ă ă ani;- s-au f cut cheltuieli legate de contract deă

2.317 lei, iar rataimplicit pentru recuperarea investi iei neteă ţ plus cheltuieliledirecte în numele loca iei este de 10%.ţ

La sfârşitul exerci iului N, se reestimeaz valoareaţ ă rezidual la 2.000 lei.ăSchimbarea de estimare a valorii reziduale se contabilizeaz ă astfel:

(a)

668Alte cheltuieli financiare

- 2679Dobânzi aferente altor crean eţ imobilizate

2678

Alte crean eţ imobilizate -con

tracte de loca ieţ

- 1.000 174

826


- 163

(b) schimbarea de estimare nu afectează contabilitatea exerci iului N;ţ

(c)

47x Venituri necâştigate

2679 Dobânzi aferente altor crean eţ imobilizate

174

668 Alte cheltuieli financiare

2678 Alte crean eţ imobilizate -contracte de loca ieţ

826

(d)


2678 Alte crean eţ imobilizate -contracte de loca ieţ

1.000

(e)


2679 Dobânzi aferente altor crean eţ imobilizate

1.000

CAPITOLUL 4

Situa ii financiareţ consolidate

şi individuale(IAS 27)


O entitate poate de ine patru tipuri de investi ii financiare:ţ ţ- investi ii în filiale - asupra c rora exercit controlulţ ă ă

(pentru carese aplic IAS 27 şi SIC 12 „Consolidare - Entit i cuă ăţ scop special");

- investi ii în societ i asociate - asupra c rora exercitţ ăţ ă ă o influenţăsemnificativ (pentru care se aplic IAS 28 „Investi iiă ă ţ în întreprinderile asociate");

- investi ii în asocieri în participa ie - asupra c roraţ ţ ă exercit conătrolul în comun cu un alt investitor (pentru care se aplic IAS 31ă„Interese în asocieri în participa ie");ţ

- alte investi ii (pentru care se aplic IAS 39ţ ă „Instrumente financiare:recunoaştere şi evaluare").

IAS 27 se aplic pentru întocmirea şi prezentarea situa iiloră ţ financiare consolidate pentru un grup de societ i si pentruăţ contabilizarea investi iilor ţ societ ii-mam în filiale,ăţ ă societ i asociate şi asocia ii în participa ie la ăţ ţ ţ nivelul conturilor individuale.

4.1. Identificarea filialelor

'-jemiiiiiate •

- ieste ^e&niroiat : deă societotea-mam .ă >ynâmâ :&eereită controlul dac defime>ă

- i

Procentajul de control se calculeaz în func ie de leg turileă ţ ă de participa ie directe, indirecte, circulare, reciproce,ţ complexe ce se pot stabili în cadrul grupului. El se determină

prin însumarea procentajelor de inute direct ţ de societatea-mam si indirect prin intermediul întreprinderilor pe careă ea le controleaz exclusiv.ă


- 167

Procentajul de control al societ ii M în FI = 70%.ăţProcentajul de control al societ ii M în F2 = 55%ăţ (deoarece M controleaz societatea FI şi indirectă dispune de 55% din drepturile de vot în societatea F2).

Exemplu: Fie urm torul lan de particip rii:ă ţ ă

Procentajul de control al societ ii M în FI = 30%.ăţProcentajul de control al societ ii M în F2 = O (deşiăţ FI de ine 65% ţ din drepturile de vot în F2, M nu poate dispune de ele deoarece nu controleaz exclusiv societateaă F2).

Exemplu:

Exemplu: Fie urm torul lan de particip rii:ă ţ ă


Procentajul de control al societ ii M înăţ

A = 70%. Procentajul de control al

societ ii M în B = 80%. Procentajul deăţ

control al societ ii M îăţ n C = 60%.

Procentajul de control al societ ii M în societateaăţ D este 17% + 18% + 19% = 54% (deoarece societatea M controleaz societ ile A, ă ăţ B şi C).

Exemplu:

Tip rela ieţ

Procentaj de control

M-F1 80% +12% = 92%M-F2 70%

M-F3 65%

M-F4 30% + 25% = 55%M-F5 30% +15% = 45%

M-F6 30%

Calculul procentajului de control ridic uneori o serieă de dificult i ăţ deoarece ac iunile nu confer drepturi de votţ ă egale. Pe lâng ac iunile ordiă ţ nare, exist ac iuni cu dreptă ţ de vot dublu, multiplu, f r dă ă rept de vot sau ac iuni ce auţ drept de vot pentru anumite decizii.

O entitate poate de ine garan ii, op iuni caii peţ ţ ţ ac iuni, instrumente ţ de datorie ce pot fi convertite în ac iuni ordinare. Potrivit IAS 27 (revizuit ţ în 2003) aprecierea controlului ine cont de drepturile de votţ poten ial exer-ţ citabile sau convertibile.

Exemplu: Societatea F are 10.000 de ac iuni ordinare înţ circula ie. Societatea ţ A de ine 6.000 de ac iuni, iar Bţ ţ de ine 4.000 de ac iuni. Societatea Bţ ţ

80%

30%


de ine 1.000 obliga iuni convertibile în ac iuniţ ţ ţ raportul de conversie fiind de 3 ac iuni/obliga iune.ţ ţ La sfârşitul anului N op iunea de conţ versie a obliga iunilor în ac iuni este in the moneyţ ţ (exercitabil ).ă

Procentajul de control al societ ii B în F = 4.000ăţ + 1.000 x 3 /(6.000 + 7.000) = 53,85%.

Procentajul de control al societ ii A în F =ăţ 6.000/13.000 = 46,15%.

S|J|

Defini ia controlului con ine dou elemente:ţ ţ ă- puterea de a conduce politicile opera ionale şiţ financiare;- capacitatea de a ob ine beneficii din activitateaţ desf şurat .ă ăPoliticile opera ionale şi financiare nu se refer laţ ă

deciziile de zi cu zi luate de management, ci la deciziile strategice legate de cum finan eaz ţ ă grupul un proiect, care ar trebui s fie gradul de îndatorare, ce parte din ă profit se distribuie sub form de dividende, cine ia deciziileă referitoare la achizi ii, investi ii, cesiuni. Beneficiile ob inuteţ ţ ţ prin controlul filialei includ şi beneficii generate de diminuarea concuren ei, evitarea unor costuri, rate aleţ dobânzii preferen iale la împrumuturi etc.ţ

Exemplu: Societatea A de ine 55% din ac iunile societ ii B.ţ ţ ăţ Consiliul de administra ie al societ ii B care areţ ăţ şapte membrii, patru numi i de A ţ şi trei numi i deţ societatea C. Unul din membrii consiliului de administra ieţ numit de A particip rareori la şedin ele consiliului şiă ţ deciziile strategice se iau de majoritatea celorlaltor membri.

Societatea A controleaz societatea B. Factorulă esen ial este ţ abilitatea societ ii A de a exercitaăţ controlul şi nu dovezile exercit rii sale ă efective. Chiar dac societatea A nu şi-a utilizat toateă drepturile de vot pentru a controla activitatea societ ii B, aceasta are capacitatea ăţ s o fac dacă ă ă survine o neîn elegere în viitor.ţ


V " ; . • ' , : : ' ' ^jM;:Mfr£|£3 €onJMtulm,basai: unui contract, . :

aMumisau revoca orita-' i iBi^ tui organ

i'COH-

" : . • • . • : " ' . ,\

Exemplu: Societatea X de ine 45% din drepturile de vot aleţ societăţii Z. în virtutea unui acord, societatea Y, care de ine 25% din ac iunile Z, va ţ ţ vota întotdeauna în favoarea societ ii X. Acest acord îi permiteăţ societ ii X s controleze societatea Z.ăţ ă

Exemplu: Trei societ i, A, B şi C, investesc în societatea Dăţ pentru a produce electronice. Societatea A are experien în produc ia de electronice ţă ţ şi de ine noiţ tehnologii, iar B şi C sunt b nci care au finan at şiă ţ anterior opera iile societ ii A. Societatea A contribuieţ ăţ cu tehnologia şi know-how-ul, în timp ce B şi C asigură finan area. A de ine 40% din drepţ ţ turile de vot, iar B şi C câte 30%. în consiliul de administra ie membrii ţ sunt numi i propor ional cu drepturile de vot. Un acordţ ţ între ac ionari ţ prevede c membrii consiliului deă administra ie nu au puteri exeţ cutive, cu excep iaţ managerului general numit de societatea A. Adu-narea ac ionarilor a delegat managerului generalţ puterea de a conduce politicile financiare şi opera ionale, dar deciziile referitoare la ţ finan areţ vor fi luate de întreg consiliul de administra ie.ţ Societatea A controleaz societatea D deoareceă deciziile referitoare la politicile opera ionale şiţ financiare reprezint o parte semnificativ a deciziiloră ă cu privire la societatea D.

Exemplu: Societatea A de ine 45% din drepturile de vot aleţ societăţii X, dar, ca urmare a unui acord al ac ionarilor, are dreptul de a numi şi revoţ ca membrii consiliului de administra ie. Deciziile referitoare laţ vânzarea unor active importante sunt rezervate

adun rii ac ionarilor. ă ţ Dac deciziile rezervateă ac ionarilor nu interfereaz cu opera iile ţ ă ţ societ iiăţ X, societatea A are capacitatea de a controla politicile


171

opera ionale şi financiare ale societ ii X şi de aţ ăţ ob ine beneficii din ţ activit ile sale.ăţ

Exemplu: Societatea A de ine 49% din ac iunile unei rafin rii.ţ ţ ă Ca urmarea a unui acord cu al i doi ac ionari, Aţ ţ de ine exclusivitatea asupra distriţ bu iei pentru toatţ ă capacitatea rafin riei. Societatea A a garantat 75% ă din datoriile rafin riei. Societatea A controleaz rafin riaă ă ă deoarece are acces la capacitatea sa opera ional ,ţ ă ob ine beneficii din activitatea ţ acesteia şi este expus la riscuri semnificative.ă

Dac membrii consiliului de administra ie nu auă ţ drepturi de vot egale, stabilirea majorit ii drepturilor de votăţ trebuie s vizeze doar acei membri ă ce au drept de vot în deciziile esen iale. Alteori se poate proceda la creareaţ deliberat a unui vot decisiv tocmai pentru a indicaă prezen a controlului. ţ Potrivit IAS 27, controlul nu presupune existen a unei participa ii de capital ţ ţ în entitatea controlat .ă SIC 12 d drept exemplu entit ile cu scop special ce pot fiă ăţ controlate chiar dac nu exist o participa ie de capital.ă ă ţ Acestea sunt întreprinderi ce func ioneaz pe principiulţ ă pilotului automat, înfiin ate ţ pentru a efectua tranzac ii cuţ sponsorul lor. Consolidarea lor împiedic pracă ticarea unor forme de finan are în afara bilan ului.ţ ţ

4.2. Prezentarea situa iilorţ financiare consolidate

O societate-mam este obligat s întocmească ă ă ă situaţii financiare consolidate, cu excep ia cazului în careţ sunt îndeplinite urm toarele conă di ii:ţ

1) societatea este de inut total sau majoritar de oţ ă alt entitate şiăac ionarii minoritari au fost informa i şi sunt deţ ţ acord ca societatea s nu întocmeasc situa ii financiareă ă ţ consolidate;

2) instrumentele sale de capital sau de datorie nu sunt cotate pe o

pia ;ţă3) societatea nu este cotat sau nu a întreprinsă

demersuri pentru afi cotat pentru a emite instrumente de orice tipă pe o pia puţăblic ;ă


4) societatea-mam a grupului din care face parteă societatea sau o societate-mam intermediară ă întocmeşte situa ii financiare în ţ conformitate cu standardele interna ionale de contabilitateţ IAS/IFRS.

IAS 27 (revizuit) limiteaz ă la maxim excluderile filialelor din perimetrul de consolidare.

Unele filiale desf şoar activit i diferite de cele aleă ă ăţ altor întreprinderi din grup. Acest lucru nu constituie un motiv pentru a le exclude din perimetrul de consolidare. IAS 27 (revizuit în 2003) a eliminat excep ia referiţ toare la filialele care opereaz subă restric ii pe termen lung ce afecteaz ţ ă abilitatea lor de a transfera fonduri c tre societatea-mam , deoarece IASB ă ă a considerat c aceste restric ii nu exclud existen aă ţ ţ controlului.

Filialele care au fost consolidate anterior, dar sunt de inute în vederea ţ vânz rii, sunt consolidate pân laă ă cesiunea efectiv . Totuşi, ca urmare a ă unui amendament adus de IFRS 5 la IAS 27 exist o excep ie pentru filialeleă ţ care au fost achizi ionate si sunt de inute în vedereaţ ţ cesiunii în viitorul apropiat. O filial achizi ionat în vedereaă ţ ă cesiunii, care îndeplineşte defini ia ţ unui grup de active de inut în vederea cesiunii conform IFRS 5, este contaţ -bilizat ca un grup de active de inut în vederea cesiuniiă ţ potrivit prevederilor acestui standard.

Exemplu: Societatea X a achizi ionat 100% grupul G compus dinţ entit i care produc mobilier. Printre întreprinderileăţ ce fac parte din grupul G se afl şi societatea B careă produce electrocasnice. Deoarece activitatea de bază a societ ii X este produc ia de mobilier,ăţ ţ managementul a decis înainte de achizi ie s vândţ ă ă societatea B. Sunt îndeplinite criteriile IFRS 5 pentru a clasifica entitatea B ca grup de active de inut ţ în vederea cesiunii.

Societatea X nu trebuie s consolideze entitatea B. înc dină ă momentul achizi iei aceasta îndeplineşte criteriileţ IFRS 5 pentru a fi clasificat ca grup de active de inută ţ în vederea cesiunii. Investi ia în filial esteţ ă prezentat în bilan ul consolidat al grupului X laă ţ posturile „Active necurente de inute în vedereaţ vânz rii" şi „Datorii asociate activelor ă necurente de inute în vederea vânz rii".ţ ă

Sinteze, studii de caz şi teste gril privind aplicarea IAS (revizuite) ă - IFRS

173

Exemplu: Grupul A a achizi ionat societatea B. Managementul aţ realizat aceast ă achizi ie cu inten ia de a transferaţ ţ activele lui B altei entit i din ăţ grup şi de a deconta datoriile sale. Aceste ac iuni sunt estimate a fiţ finalizate la un an de la achizi ie. Grupul A trebuieţ s consolideze ă societatea B. Activele societ ii B suntăţ re inute în grup, iar datoriile ţ sunt decontate. Aceste ac iuni nu in de vânzarea entit ii B, prin urmare, înţ ţ ăţ acest caz, nu se aplic prevederile normei IFRS 5.ă

4.3. Metoda integr rii globaleă

« f i i ^ ^;:i;^^ ai«:.ă

;i;;^: ' ' •.'•''': -.i-'.]. •;:.•••.. ;

:

•!.:•;: ' O .',..:;;:' J

; :ţ : : : """ ',' : •:•"' :;/: • : : :/':"l; J:

".-•::. :: : ,'.' "- "::

v .: piş^^ ;';0t Ji ' • v" v :- -\: • x ' r ; A V'- ; :' ::'-' ; : 'v.'

'|l^ii|iii>^p^:i|i|i|^^||p^

;:; ' iţ!- ;l;;:; -: '.,;•., • :;:';';:'v-:

:;•./; ;::::;

': t;v î? ?:h:: ':: ::iR • :$i' :«:-: :'' S:/ ă ;;S •%. v '•."•;.::•;'.; J ;;C;";f:;:i: •;••; 'f, •,••'•';';.. : :••.-••:?.;•'

7. Calculul procentajului de interes

Partajul capitalurilor proprii între societatea-mam şiă minoritari se face în func ie de procentajul de interes. Dacţ ă procentajul de control reprezint num rul drepturilor deă ă vot de inute de societatea-mam , procentajul ţ ă de interes exprim partea de capital de inut direct sau indirect deă ţ ă societatea-mam . Procentajul de control este util înă determinarea tipului de rela ie şi aţ


metodei de consolidare, iar procentajul de interes serveşte calculului p r ii ă ţ ce revine societ ii-mam din activul net şiăţ ă rezultatul fiec rei societ i conă ăţ solidate.

Exemplu: Fie urm torul lan de participa ii:ă ţ ţ

Procentajul de interes al societ ii M în FI = 80%.ăţM de ine 80% din capitalul societ ii FI, care de ineţ ăţ ţ 75% din capitalulsociet ii F2. M de ine 80% x 75% = 60% din capitalulăţ ţ societ ii F2.ăţ

Exemplu: Fie urm torul lan de participa ii:ă ţ ţ

25%

Procentajul de interes al societ ii M în FI = 70%.ăţProcentajul de interes al societ ii M în F2 = 70% xăţ 55% + 25% =63,5%.

Exerci iul lţ

Fie urm toarea structur de grup:ă ă


175

F3 F435%

Determina i procentajul de control şiţ procentajul de interes de inute ţ de societatea SM în fiecare dintre societ i.ăţ

Societatea M a achizi ionat la 31ţ decembrie N 80% din ac iunileţ societ ii F. La data achizi iei bilan ulăţ ţ ţ celor dou societ i se prezenta astfel:ă ăţ

Bilan Mţ(în u.m.)


Suma

Active necurente 600.000 Capital social 400.000

Titluri F 80.000 Rezerve 180.000Active curente 300.000 Datorii 400.000

Total 980.000 Total 980.000

Bilan Fţ(în u.m.)


Suma

Active necurente

Active curente

170.000

80.000

Capital social

Rezerve

Datorii

70.000

30.000

150.000Total 250.000 Total 250.000

La data achizi iei valoarea just a activelor şiţ ă datoriilor societ ii F ăţ este egal cu valoarea lor contabil .ă ă

75% 25%

55%

STUDIU DE CAZ


Atunci când ansamblul de întreprinderi consolidate este restrâns la 7-8 societ i se utilizeaz ca suport material pentru consolidareăţ ă tabloul de consolidare. Dincolo de aceast limit opera iileă ă ţ sunt înregistrate într-un jurnal de consolidare, în cazul utiliz rii jurnalului de consolidare se preiau posturileă bilan iere (cele de activ pe debit şi cele de pasiv pe credit)ţ şi cele din contul de profit si pierdere (veniturile pe credit şi cheltuielile pe debit). Elementele bilan iere şi cele dinţ contul de profit şi pierdere sunt preluate integral atât pentru societatea-mam , cât şi pentru filiale.ă

Pentru studiul de caz prezentat mai sus procesul de consolidare se desf şoar astfel:ă ă

• preluarea posturilor din bilan ul societ ii M:ţ ăţ

980.000 % % 980.000

600.000 Active necurente Capital social M 400.000

80.000 Titluri F Rezerve M 180.000300.000 Active curente Datorii 400.000

preluarea posturilor din bilan ul societ ii F:ţ ăţ

250.000 % % 250.000170.000 Active necurente Capital social F 70.000

80.000 Active curente Rezerve F 30.000Datorii 150.000

partajul capitalurilor proprii ale societ ii F întreăţ societatea-mam si minoritari:ă

Elemente Valoarea 80% - partea ce revine societ ii Măţ

20% - partea ce revine minoritarilor

Capital social 70.000 56.000 14.000

Rezerve 30.000 24.000 6.000

Total capitaluri proprii 100.000 80.000 20.000

Partea ce revine societ ii-mam se elimin înăţ ă ă contrapartid cu titlurile ă F de inute de societatea M. Parteaţ din activul net al societ ii F ce revine minoritarilor va fiăţ prezentat la interese minoritare în capitalurile propriiă consolidate.


177

100.000 70.000 30.000

Capital social F

Rezerve F

% 100.000

Titluri F 80.000

Interese minoritare 20.000

Rezerva societ ii M este virat la rezerva consolidat .ăţ ă ă

180.000 Rezerve M = Rezerve consolidate 180.000

Bilan ul consolidat în momentul achizi iei se prezintţ ţ ă astfel:

Bilan grup Mţ(în u.m.)


Suma


Active curente 380.000 Rezerve consolidate 180.000Interese minoritare 20.000

Datorii 550.000

Total 1.150.000 Total 1.150.000

Tabloul de consolidare

Elemente M F Total Ajust riă Conturi consolidateDebit Credit

Active

Active necurente 600.000 170.000 770.000 770.000

Titluri F 80.000 80.000 80.000

Active curente 300.000 80.000 380.000 380.000

Capitaluri proprii şi datorii

Capital social 400.000 70.000 470.000 70.000 400.000

Rezerve 180.000 30.000 210.000 30.000 180.000


Datorii 400.000 150.000 550.000 20.000 550.000

//. Modalit i tehnice de consolidareăţ

Exist dou modalit i de realizare a consolid rii,ă ă ăţ ă respectiv consolidarea prin cumularea soldurilor şi cea pe baza fluxurilor. Consolidarea bazat ă pe solduri presupune utilizarea informa iilor din situa iile financiare indivi-ţ ţ


duale întocmite la sfârşitul fiec rui exerci iu. Acestea suntă ţ cumulate si supuse unor retrat n si elimin ri care ă ă vizează exerci iul curent, dar şi exerci iile ţ ţ anterioare. După centralizarea informa iilor se ob ine balan a consolidatţ ţ ţ ă pe baza c reia se întocmesc situa iile financiareă ţ consolidate.

Modalitatea de consolidare bazat pe fluxuri presupuneă preluarea soldurilor ini iale din balan a consolidat ,ţ ţ ă înregistrarea fluxurilor (rulajelor) pentru active, datorii, venituri, cheltuieli, efectuarea ajust rilor şi retrat riloră ă pentru exerci iul curent şi întocmirea situa iilor financiareţ ţ consolidate.

Extras din balan a de verificare a societ ii M pentruţ ăţ exerci iul N+lţ

Elemente Sold ini ialţ la 1.01.N+1

Rulaje Sold final

Debitor Creditor Debi-toare

Credi-toare

Debit Credit

Active necurente 600.000 30.000 280.000 350.000Titluri F 80.000 80.000Active curente 300.000 225.000 55.000 470.000Capital social 400.000 400.000

Rezerve 180.000 20.000 0 160.000Rezultat 100.000 140.000 40.000Datorii 400.000 200.000 100.000 300.000

Cheltuieli . 100.000 100.000Venituri 140.000 140.000

Total 980.000 980.000 815.000 815.000 900.000 900.000

Extras din balan a de verificare a societ ii F pentruţ ăţ exerci iul N+lţ

Elemente Sold ini ialţ la 1.01.N+1

Rulaje Sold final

Debitor Creditor Debi-toare

Credi-toare

Debit Credit

Active necurente 170.000 150.000 200.000 120.000Active curente 80.000 90.000 70.000 100.000Capital social 70.000 70.000

Rezerve 30.000 5.000 0 25.000Rezultat 70.000 85.000 15.000

Datorii 150.000 90.000 50.000 110.000Cheltuieli 70.000 70.000Venituri 85.000 85.000

Total 250.000 250.000 560.000 560.000 220.000 220.000


179

Extras din balan a de verificare a grupului Mţ

Elemente Sold ini ial la 1.01.N+1ţDebitor Creditor

Active necurente 770.000Active curente 380.000Capital social 400.000Rezerve 180.000Interese minoritare 20.000Datorii 550.000

în exerci iul N+1 nu au avut loc tranzac ii între cele douţ ţ ă societ i.ăţ

Modalitatea de consolidare bazat pe solduri:ă• preluarea soldurilor activelor, datoriilor şi

capitalurilor proprii ale societ ii M:ăţ

900.000 % % 900.000

350.000 Active necurente Capital social 400.000

80.000 Titluri F Rezerve M 160.000

470.000 Active curente Rezultat M 40.000

Datorii 300.000

preluarea soldurilor activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii ale societ ii F:ăţ

220.00

0

120.000

100.00

0

Active necurente

Active curente

Capital social

Rezerve F

Rezultat F

Datorii

220.000

70.000

25.000

15.000

110.000

preluarea veniturilor şi cheltuielilor societ ii-mam :ăţ ă

Cheltuieli totale

Rezultat M

= Venituri totale 140.0

00

100.0

00

40.000


preluarea veniturilor şi cheltuielilor filialei:

Cheltuieli totale

Rezultat F

Venituri totale 85.000

70.00

0

15.000

partajul capitalurilor proprii ale societ ii F între societatea-ăţmam ă si minoritari:

114.000 %

70.000 Capital social

25.000 Rezerve F

15.000 Rezultat F

4.000 Rezerve consolidate

% 114.000

Titluri F 80.000


Rezultat consolidat 12.000

Rezultat consolidat

Rezultatul societ ii-ăţmamă

Cota-parte ce revinesociet ii-mamăţ ă

dinrezultatul filialei

ob inutţulterior achizi ieiţ

rezerva şi rezultatul societ ii M sunt virate laăţ rezerv , respectiv ă rezultat consolidat:

200.00

0

160.000

40.000

Rezerve M

Rezultat M

% 200.000

Rezerve consolidate 160.000


partajul rezultatului F la nivelul contului de profit şi pierdere:

Rezultat consolidat

Interese minoritare

Rezultat F 15.00

0

12.00

0

3.000

virarea rezultatului M la rezultat consolidat la nivelul contului de profit şi pierdere:

Rezultat consolidat Rezultat M 40.000

Sinteze, studii de caz s,i teste gril privind aplicarea IASă (revizuite) - IFRS

181

Bilan ul consolidat se prezint astfel:ţ ăBilan consolidat la 31.12.Nţ(în u.m.)


Suma


Active curente 570.000 Rezerve consolidate 156.000



Datorii 410.000

Total 1.040.000 Total 1.040.000

Contul de profit şi pierdere consolidat se prezint astfel:ă

Elemente Valori

Venituri totale Cheltuieli totale Cota-parte ce

revine minoritarilor din rezultat Rezultat

consolidat

225.000

170.000

3.000

52.000

Modalitatea de consolidare bazat pe fluxuri:ă• preluarea soldurilor ini iale din balan a consolidat :ţ ţ ă

1.150.000 %

770.000 Active necurente

380.000 Active curente

% 1.150.000

Capital social 400.000



Datorii 550.000

• preluarea rulajelor pentru activele, datoriile şi capitalurile proprii din balan a societ ii-mam :ţ ăţ ă

575.000 % % 575.000

30.000 Active necurente Active necurente 280.000

225.000 Active curente Active curente 55.000

20.000 Rezerve M Rezultat M 140.000

100.000 Rezultat M Datori 100.000

200.000 Datorii


preluarea rulajelor pentru activele, datoriile şi capitalurile proprii din balan a filialei:ţ

405.000 % % 405.000

150.000 Active necurente Active necurente 200.000

90.000 Active curente Active curente 70.000

5.000 Rezerve F Rezultat F 85.000

70.000 Rezultat F Datorii 50.000

90.000 Datorii

preluarea cheltuielilor şi veniturilor din balan aţ societ ii M:ăţ

Cheltuieli

Rezultat M

Venituri 140.000

100.000

40.000

preluarea cheltuielilor şi veniturilor din balan aţ societ ii F:ăţ

Cheltuieli

Rezultat M

Venituri 85.000

70.000

15.000

partajul creşterii capitalurilor proprii ale societ iiăţ F de la data achizi iei între societatea-mam şiţ ă minoritari:

19.000 % % 19.000

15.000 Rezultat F 4.000

Rezerve consolidate

Rezerve F 5.000



Rezultat consolidat

_ Rezultatul societ ii-mamăţ ă

Cota-parte ce revine societ ii-mam dinăţ ă rezultatul filialei ob inut ţ ulterior achizi ieiţ

Diminuarea rezervei filialei se aloc între rezervaă consolidat şi inteă resele minoritare.


183

varia ia rezervei şi a rezultatului societ ii M suntţ ăţ virate la rezerv , ă respectiv rezultat consolidat:

60.000 %20.000 Rezerve consolidate

40.000 Rezultat M

% 60.000

Rezerve M 20.000


La nivelul contului de profit şi pierdere rezultatul filialei este partajat între rezultatul consolidat şi partea ce revine minoritarilor.

Rezultat consolidat

Interese minoritare-rezultatul exerci iuluiţ

Rezultat F 15.000

12.0003.000

• virarea rezultatului M la rezultat consolidat la nivelul contului de profit şi pierdere:


Bilan ul consolidat se prezint astfel:ţ ăBilan consolidat Ia 31.12.Nţ

(în u.m.)Activ Suma Capitaluri proprii +

DatoriiSuma


Active curente 570.000 Rezerve consolidate 156.000Rezultat consolidat 52.000


Datorii 410.000

Total 1.040.000 Total 1.040.000

Contul de profit şi pierdere consolidat se prezint astfel:ăElemente Valori

Venituri totale Cheltuieli totale Cota-parte ce

revine minoritarilor din rezultat Rezultat

consolidat

225.000

170.000

3.000

52.000


///. Retrat rile de omogenizareă

Uneori metodele de evaluare şi prezentare utilizate de societ ile din cadrul grupului pot fi diferite de cele aplicateăţ la nivel consolidat. Deoarece situa iile financiareţ consolidate trebuie s ofere o imagine omogen asupraă ă grupului, înainte de realizarea opera iilor propriu-zise deţ consolidare se efectueaz o serie de retrat ri deă ă omogenizare pentru a elimina diferen ele ţ dintre politicile contabile utilizate la nivelul situa iilor financiare individualeţ şi cele aplicabile grupului.

Exemplu: Filiala F a achizi ionat la 1.01.N un utilaj laţ costul de 100.000 u.m. în situa iile financiare ale filialei utilajulţ este amortizat liniar în 10 ani. La nivel consolidat utilajul se amortizeaz în 5 ani şi se estimeaz oă ă valoare rezidual de 5.000 u.m. La 1.01.N+2 utilajulă este vândut la pre ul de 150.000 u.m. Filiala F a fostţ achizi ionat la 1.01.N-4.ţ ăRetrat rile de omogenizare se realizeaz diferit înă ă func ie de modaţ litatea de consolidare utilizat .ăDac se utilizeaz consolidarea pe baza soldurilor,ă ă atunci trebuie s se ajusteze soldurile atât pentruă exerci iul curent, cât şi pentru exerţ ci iile anterioare.ţ Pentru ajust rile care se refer la exerci iile anteă ă ţ -rioare sunt afectate rezervele, iar pentru cele corespunz toare exeră ci iului curent este afectatţ rezultatul.în cazul exemplului de mai sus se efectueaz urm toareleă ă

retrat ri: ă • pentru exerci iul N:ţ

6811

Cheltuieli de exploatareprivind amortizareaimobiliz riloră


?.000

Retrat rile au consecin e asă ţ upra impozitelor amânate deoarece corecteaz baza contabil a activelor şiă ă datoriilor în condi iile în care baza ţ lor fiscal nu seă modific , în exerci iul N, valoarea contabil a utilaă ţ ă -

jului este diminuat cu 9.000 u.m. fa de baza luiă ţă fiscal , ceea ce genereaz o diferen temporară ă ţă ă deductibil de 9.000 u.m., pentru ă care va fi recunoscut un activ de impozit amânat de 16% x 9.000 u.m.

4412 Impozit

pe profit amânat791

Venit din impozitul pe profit amânat

1.440

Sinteze, studii de caz fi teste gril ă privind aplicarea IAS (revizuite) - IFRS

185

• pentru exerci iul N+1:ţAmortizarea cumulat va trebui suplimentat cu 18.000ă ă u.m. (9.000 u.m. pentru exerci iul N şi 9.000 u.m.ţ pentru exerci iul N+l). Suplimentul ţ de amortizare aferent exerci iului anterior va afecta rezerva, iar celţ aferent exerci iului curent va afecta rezultatul.ţ

% 2813 18.000

106 Amortizarea 9.000Rezerve

6811 Cheltuieli de exploatare privind

amortizarea imobiliz riloră

instala iilor,ţ mijloacelor de transport, animalelor şi planta iilorţ

9.000

în exerci iul N+l, valoarea contabil a utilajului esteţ ă diminuat cu 18.000 u.m. fa de baza lui fiscal ,ă ţă ă ceea ce genereaz o diferen ă ţă temporară deductibil de 18.000 u.m., pentru care va fiă recunoscut un activ de impozit amânat de 16% x 18.000 u.m.

4412 Impozit

pe profit amânat% 2.880 106 440

Rezerve792 l .440


• pentru exerci iul N+2:ţ

înregistrarea vânz rii laă nivelul filialei

înregistr ri conformă politicii grupului

461 = 7583 150.000

% = 2131 100.000

6583 80.000

2813 20.000

461 = 7583 150.000

% = 2131 100.000

6583 62.000

2813 38.000

Retrat rile de omogenizare sunt urm toarele:ă ă• suplimentarea amortiz rii pentru exerci iileă ţ anterioare vânz rii:ă

106 Rezerve

2813

Amortizarea instalaiilor,ţ

mijloacelor de transport, animalelor şi plantaiilorţ

18.000

186 M ria M d lina GIRBIN • Şteă ă ă Ă fan BUNEA

ajustarea cheltuielilor cu activele cedate şi amortiz rii cumulate (cheltuielile cu activeleă cedate sunt conform politicii filialei de 80.000 u.m. şi ar trebui s fie conform politicii grupuluiă de 62.000 u.m.):

2813

Amortizarea instala iilor,ţ mijloacelor de transport, animalelor şi planta iilorţ

6583Cheltuieli cu activele

cedate

18.000

• înregistrarea impozitului amânat pentru retrat ri:ă


106 Rezerve

2.880

6912 Cheltuieli cu impozitul amânat


2.880

Dac se utilizeaz metoda bazat pe fluxuriă ă ă retrat rile privesc doar exerci iul curent, în acest cază ţ retrat rile de omogenizare sunt urmă ătoarele:

• pentru exerci iul N:ţ

6811

Cheltuieli de exploatareprivind amortizarea

imobiliz riloră

2813 9.000Amortizarea instala iilor,ţ mijloacelor de transport, animalelor şi planta iilorţ

Şi

4412 Impozit



1.440

pentru exerci iul N+l (este suplimentatţ ă

amortizarea doar pentru exerci iul N+l):ţ

6811



9.000


187


792Venit din impozitul pe

profit amânat

1.440

• pentru exerci iul N+2:ţ

2813



cedate

18.000

si

6912

Cheltuieli cu impozitul amânat

4412 2.880Impozit pe profit amânat

Exemplu: Filiala F a capitalizat la l .01 .N cheltuieli de constituire de 50.000 u.m. care sunt amortizate în 5 ani. Potrivit politicii grupului cheltuielile de constituire afecteaz contul de profit si pierdereă în exerci iul în care se efectueaz (se aplicţ ă ă prevederile IAS 38).

înregistr ri la nivelulă filialei pentru exerci iul Nţ

înregistr ri conformă politicii grupului

201 = 5121 50.000

6811 = 2801 10.000

6xx = 5121 50.000

Retrat rile de omogenizare suntă

urm toarele: ă a) Dac se aplică ă consolidarea bazat pe solduri: ă • în

exerci iul N:ţ

6xx Cheltuieli după

natură 201

Cheltuieli de constituire 50.000

2801

Amortizarea cheltuielilor de constituire

6811 Cheltuieli cu amortizarea

10.000

Valoarea contabil = OăBaza fiscal = 40.000ăDiferen e temporare deductibile = 40.000ţ




profit amânat

6.400

• în exerci iul N+l :ţ

106 201 50.000Rezerve Cheltuieli de constituire

2801 % 20.000Amortizarea cheltuielilor 106 10.000

de constituire Rezerve6811 10.000

Cheltuieli cu amortizarea


4412 Impozit


Rezerve6.400

6912Cheltuieli cu impozitul

amânat


1.600

b) Dac se utilizeaz modalitatea de consolidareă ă

bazat pe fluxuri: ă • în exerci iul N:ţ

6xx

Cheltuieli după natură

201 50.000Cheltuieli de constituire

2801 = 6811 10.000Amortizarea cheltuielilor de Cheltuieli cu amortizarea

constituire


189



profit amânat

6.400

• în exerci iul N+1:ţ

2801

Amortizarea cheltuielilor de constituire


10.000


6912



1.600

Exemplu: Pe data de 26.12.N societatea F a achizi ionat unţ echipament tehnologic la costul de 90.000.000 u.m. Durata de via util a utilajului ţă ă este estimat la 10ă ani. Utilajul este amortizat liniar. Politica grupului din care face parte F este de a include în costul imobiliz rilor corpoă -rale cheltuielile estimate a se angaja cu dezafectarea utilajului. Cheltuielile cu dezafectarea au o valoare actualizată de 6.698.097 u.m. Rata dobânzii în N+l a fost de 6,5%.

Pentru consolidare se utilizeaz metoda bazat peă ă fluxuri.In situa iile financiare individuale ale societ ii Fţ ăţ utilajul este evaluat la 31.12.N la 90.000.000 u.m. în vederea consolid rii se includ în ă costul imobiliz riiă cheltuielile estimate cu dezafectarea la valoarea actualizat .ă

2131

Echipamente tehnologice1513

Provizioane pentrudezafectare

imobilizriă

corpora

le şi alte ac iuniţ similare legate de acestea 6.698.097

Valoarea utilajului în situa iile financiareţ consolidate este de 96.698.097 u.m. Diferen a deţ valoare a imobiliz rii în cele dou setuă ă ri de situa iiţ financiare genereaz diferen e temporareă ţ impozabile, care potrivit excep iilor prev zute de IASţ ă 12 nu determin recunoaşterea ă unei datorii de impozit amânat.


In exerci iul N+l se înregistreaz o amortizareţ ă suplimentar de ă 6.698.097/10 = 669.810 u.m.

6811



669.810

Creşterea valorii cheltuielilor cu dezafectarea ca urmare a trecerii timpului este de 6.698.097 x 6,5% = 435.376 u.m.

666 Cheltuieli

privind dobânzile1513

Provizioane pentrudezafectare imobiliz riă

corporale şi alte ac iuniţ

similare legate de acestea

435.376

Exemplu: Societatea F de ine terenuri achizi ionate la costul deţ ţ 400.000.000 u.m. Politica grupului din care face parte F este de a reevalua terenurile. Valoarea justă a terenurilor a evoluat astfel:

Anul Valoarea justăN 420.000.000

N+l 390.000.000

N+2 430.000.000

Cota de impozitare este de 16%. Pentru consolidare se utilizeaz ă metoda bazat pe fluxuri.ăRetrat rile de omogenizare suntă

urm toarele: ă • în anul N:

211 Terenuri

105 Rezerve din reevaluare

20.000.000

Valoarea contabil aă

terenurilor Baza fiscală420.000.000

400.000.000

Diferen e temporare impozabileţ 20.000.000

Datorie de impozit amânat 16% x 20.000.000 = 3.200.000


4412 3.200.000Impozit pe profit amânat


191

în anul N+l:

105 Rezerve

din reevaluare211

Terenuri20.000.000

6813Cheltuieli de exploatareprivind ajust rileă

pentrudeprecierea imobiliz riloră

2911Ajust ri pentruă

deprecierea terenurilor şi amenaj rilor deă terenuri

10.000.000

Valoarea contabil a terenuriloră 390.000.000

Baza fiscală 400.000.000

Diferen e temporare deductibileţ 10.000.000

Activ de impozit amânat 16% x 10.000.000 = l .600.000

4412 Impozit

pe profit amânat% 4.800.000 105 3.200.000

Rezerve din reevaluare

791 Venit din impozit amânat l .600.000

în anul N+2:

2911

Ajust ri pentruă depreciereaterenurilor şi amenaj riloră

de terenuri

7813Venituri din

ajust riăpentru depreciereaimobiliz riloră

10.000.000

211 Terenuri


30.000.000

Valoarea contabil aă

terenurilor Baza fiscală430.000.000

400.000.000

Diferen e temporare impozabileţ 30.000.000

Datorie de impozit amânat 16% x 30.000.000 = 4.800.000

105 Rezerve

din reevaluare4412 4.800.000



IV. Eliminarea conturilor reciproce

Conturile reciproce se refer la crean e şi datoriiă ţ reciproce (clien i, ţ furnizori, împrumuturi acordate şi împrumuturi primite, efecte de primit şi de pl tit) şi laă venituri şi cheltuieli reciproce (venituri din servicii prestate şi cheltuieli cu servicii, venituri din vânzarea m rfurilor,ă cheltuieli privind m rfurile, venituri din dobânzi, cheltuieliă cu dobânzile). Pentru a prezenta corect pozi ia financiar şiţ ă performan a grupului, conturile reciproce sunt ţ eliminate în procesul de consolidare.

Exemplu: Societatea M vinde pe credit m rfuri filialei sale Fă la pre ul de ţ 80.000 u.m., costul de achizi ie alţ m rfurilor vândute fiind de 50.000 u.m. ă F vinde m rfurileă unei societ i din exteriorul grupului la pre ul deăţ ţ 120.000 u.m. La sfârşitul exerci iului N societatea Mţ nu a încasat crean a fa de F.ţ ţă

înregistr riă efectuate de societatea F

înregistr riă efectuate de societatea M

371 = 401 4111 = 707 607 = 371

80.000 120.000 80.000

4111 = 707 607 = 371

80.000 50.000

Grupul achizi ioneaz m rfurile cu 50.000 u.m. siţ ă ă le vinde cu 120.000 u.m., realizând un profit de 70.000 u.m. Cifra de afaceri a grupului ar trebui s fie de 120.000 u.m.ă Costul m rfurilor vândute pentru grup este deă 50.000 u.m.

în cadrul procesului de consolidare se efectuează urm toarele înreă gistr ri:ă



80.0000

401 Furnizori

4111 Clien iţ

80.0000

Exemplu: în exerci iul N, societatea M acord un împrumutţ ă filialei sale F în sum de 100.000 u.m., rambursabilă peste 15 ani. La sfârşitul exerci iului N societatea Mţ încaseaz o dobând de 5.000 u.m.ă ă


193



5121 = 167 100.000

5121 = 766 5.000

2671 = 5121

666 = 5121

100.000

5.000

Prin cumulul conturilor sunt preluate atât crean aţ înregistrat de ă societatea M, cât şi datoria înregistrat de societatea B. Pentru c ă ă bilan ulţ consolidat trebuie s reflecte pozi ia financiar aă ţ ă grupului, cele dou elemente se elimin reciproc. Laă ă fel se procedeaz şi cu venitul si cheltuiala cuă dobânda.

766 Venituri din dobânzi


5.000

167

Alte împrumuturi şi datorii asimilate

2671Sume datorate de entit ileăţ afiliate

100.000

Exemplu: Filiala F presteaz servicii de consultan societ ii-ă ţă ăţmam M de ă 100.000 u.m. F încasează contravaloarea serviciilor prestate.



4111 = 701 100.000 5121 = 4111 100.000

628 = 401 401 = 5121

100.000 100.000

în cadrul procesului de consolidare se procedează la eliminarea conturilor reciproce:

704Venituri din lucr riă

executate şi servicii prestate

628Alte cheltuieli cu serviciile

executate de ter iţ

100.000

Uneori soldurile conturilor reciproce nu sunt egale. Eventualele diferen e pot fi din cauza decalajelor în contabilizareaţ

tranzac iilor, litigiilor, ţ erorilor, diferen elor de curs valutar.ţ Fiecare societate din grup trebuie s ă realizeze un inventar al tranzac iilor intragrup şi s verifice reciprocitatea ţ ă lor. Dacă se constat diferen e se identific cauza lor si seă ţ ă regularizeaz ă situa ia.ţ


Exemplu: Filiala F a achizi ionat materii prime de laţ societatea-mam M în ă sum de 200.000 u.m. Filialaă a pl tit 50.000 u.m. din datoria fa de ă ţă M. F a înregistrat plata, dar M nu a înregistrat încasarea crean ei. ţ Prin urmare, soldul datoriei fa de M înţă situa iile financiare indiviţ duale ale filialei este de 150.000 u.m.

Societatea-mam înregistreaz încasarea crean ei:ă ă ţ

5121

Conturi la b nciă în lei

4111 Clien iţ

50.000

Iar ulterior se elimin conturile reciproce:ă

401

Furnizori4111 Clien iţ

150.000

V. Distribuirile de dividende

Dividendele încasate de societatea-mam de la filială ă trebuie eliminate deoarece provin din rezultate care au fost consolidate în exerci iile ţ anterioare.

Exemplu: Societatea Alfa de ine 80% din ac iunile societ iiţ ţ ăţ Beta, achizi ionate ţ la constituirea societ ii Beta.ăţ Situa iile financiare simplificate ale ţ celor două societ i la 31.12.N se prezint astfel:ăţ ă

Elemente Societatea Alfa Societatea Beta

Active necurente 22.000 27.000Investi ii în Betaţ 8.000 -

Crean eţ 16.000 11.000Capitaluri propriiCapital social 10.000 10.000Rezerve 5.000 7.000Rezultat reportat 5.000 6.000

Rezultat 10.000 2.000Dividende de plată — 5.000Datorii 16.000 8.000

In cursul exerci iului N, societatea Beta a decisţ distribuirea de dividende de 5.000 u.m. din rezultatul exerci iulţ ui N-1. Aceasta a generat urm toarele înregistr riă ă în situa iile financiare individuale ale socieţ t ilor Alfaăţ si Beta:


195

Alfa:

117

Rezultatul reportat457

Dividende de plată

5.000

Beta:

461

Debitori diverşi

761 Venituri din dividende

4.000

Rezultatul societ ii Alfa con ine venituri dinăţ ţ participa ii în valoare ţ de 4.000 u.m. Consolidarea celor dou societ i presupune pară ăţ curgerea urm toarelor etape:ă• preluarea activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii

ale societ ii ăţ Alfa:

46.000 % % 46.00022.000 Active necurente Capital social 10.000

8.000 Titluri Beta Rezerve Alfa 5.000

16.000 Crean eţ Rezultat reportat Alfa 5.000

Rezultat Alfa 10.000

Datorii 16.000

• preluarea activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii ale societ ii ăţ Beta:

38.000 %

27.000 Active necurente

11.000 Crean eţ

% 38.000


Rezerve Beta 7.000

Rezultat reportat Beta 6.000

Rezultat Beta 2.000

Dividende de plată 5.000

Datorii 8.000

Pentru eliminarea dividendelor se vor efectua

urm toarele opera ii: ă ţ • eliminarea conturilor reciproce:

457

Dividende de plată


4.000


eliminarea dividendelor:

121 Alfa > Rezultat

117 Alfa Rezultat reportat

4.000

"'Este ajustat rezultatul lui Alfa sau rezultatul consolidat deoarece dividen-

dele primite reprezint deja cota-parte ce revine societ ii-ă ăţmam din dividenă dele distribuite.

La nivelul contului de profit şi pierdere se efectuează urm toarea ă înregistrare:

761 Venituri din dividende

121 Alfa Rezultat

4.000

Partajul capitalurilor proprii ale societ ii Beta întreăţ societatea-mam ă si minoritari:

25.000 % % 25.000

10.000 Capital social Titluri Beta 8.000

7.000 Rezerve Beta Rezerve consolidate 5.600

6.000

2.000

Rezultat reportat Beta

Rezultat Beta

Rezultat reportat consolidat

4.800

Rezultat consolidat 1.600Interese minoritare 5.000

Virarea rezervei, rezultatului reportat şi a rezultatului societ ii M la rezerve consolidate,ăţ rezultat reportat consolidat si rezultat consolidat:

20.000 % % 20.000

5.000 Rezerve M Rezerve consolidate 5.000

9.000

6.000

Rezultat reportat M

Rezultat M

Rezultat reportat consolidat

Rezultat consolidat9.000

6.000

Bilan ul consolidat în urma ajust rilor se va prezentaţ ă astfel:


197

Elemente

Valori

Active

Active necurente

Crean eţCapitaluri proprii

Capital social

Rezerve

Rezultat reportat

Rezultat

Interese minoritare

Dividende de

platăDatorii

22.000 + 27.000 = 49.000

12.000+11.000 = 23.000

10.000

5.000 + 80% x 7.000 = 10.600

9.000 + 80% x 6.000 = 13.800

6.000 + 80% x 2.000 = 7.600

20% x 25.000= 5.000

1.000

16.000 + 8.000 = 24.000

VI. Eliminarea rezultatelor interne

Uneori, opera iile realizate în cursul exerci iului întreţ ţ societ ile din ăţ cadrul grupului pot genera profituri sau pierderi, care sunt eliminate în cadrul procesului de consolidare.

Exemplu: Societatea M de ine 70% din ac iunile societ ii F.ţ ţ ăţ în cursul exerci iului N societatea M vinde societ iiţ ăţ F m rfuri la pre ul de ă ţ 700.000 u.m. (costul de achizi ie al m rfurilor pentru societatea M ţ ă este de 600.000 u.m.). M rfurile nu au fost vândute de Fă pân la 31.12.N. La 31.12.N în bilan ul societ ii Fă ţ ăţ exist o datorie nedeă contat fa de furnizorul M înă ţă sum de 100.000 u.m. Cota de impozit ă pe profit este de 16%.



4111 = 707

607 = 371

5121 = 4111

700.000

600.000

600.000

371 = 401

401 = 5121

700.000

600.000

în bilan ul consolidat vor fi preluate datoria societ iiţ ăţ

F c tre socieă tatea M şi crean a societ ii M fa deţ ăţ ţă societatea F. Deoarece sunt rezultatul unei tranzac ii înţ interiorul grupului, acestea sunt eliminate în procesul de consolidare.


401 Furnizori

4111 Clien iţ

100.000

Prin cumulul conturilor stocurile vor fi preluate la costul lor pentruF de 700.000 u.m. (inclusiv profitul intern de 100.000 u.m.). In urmaprelu rii conturilor de venituri şi cheltuieli aleă societ ilor M şi F înăţcontul de profit şi pierdere consolidat am avea:Venituri din vânzarea m rfuriloră 700.000


în situa iile financiare consolidate stocurile trebuie sţ ă fie evaluate la costul lor pentru grup 600.000 u.m., iar cifra de afaceri şi costul bunurilor vândute ar trebui s fie egale cu O deoarece m rfurile nu auă ă fost vândute în exteriorul grupului.

Se impun urm toareleă

înregistr ri: ă • la nivelul

bilan ului:ţ

121

Rezultat M371

M rfuriă100.000

la nivelul contului de profit şi pierdere:

707


% 700.000 607 600.000


121 100.000Rezultat M

Eliminarea profitului intern aferent m rfuriloră diminueaz valoarea ă lor contabil , în timp ce bazaă lor fiscal r mâne aceeaşi. Rezult o diferenă ă ă ţă temporar deductibil de 100.000 u.m. pentru careă ă vom înregistra un activ de impozit amânat de 16.000 u.m.

• la nivelul bilan ului:ţ


121 Rezultat M

16.000

la nivelul contului de profit si pierdere:

121

Rezultat792

Venit din impozitul amânat

16.000


199

Exemplu: La 30 iunie N, societatea M a vândut filialei sale F un echipament în urm toarele condi ii:ă ţPre de vânzareţ 50.000Valoarea contabilă 60.000Amortizarea cumulată 30.000

Contravaloarea echipamentului a fost pl tit integral deă ă filiala F. F amortizeaz echipamentul liniar. Durata deă via util r mas este ţă ă ă ă de 10 ani. Cota de impozit pe profit este de 16%.


înregistr riă efectuate de societatea F461 = 7583 50.000 2131 = 404 50.000

% = 2131 60.000 404 = 5121 50.00030.000

6583 30.000

5121 = 461 50.000

Deoarece echipamentul este vândut în interiorul grupului se elimin ă profitul ob inut de sociţ etatea M prin vânzarea sa.înregistr rile efectuate suntă urm toarele: ă • la nivelul bilan ului:ţ

121 M Rezultat M


20.000


7583Venituri din cedarea

activelor6583

Cheltuieli cu activele cedate

121 M Rezultat M

50.000

30.000

20.000

Efectul asupra impozitului amânat este

urm torul: ă • la nivelul bilan ului:ţ


121 M Rezultat M

3.200

200 M ria M d lina GIRBINÂ • Ştefană ă ă BUNEA

• la nivelul contului de profit şi pierdere:

121 M

Rezultat M792

3.200Venit din impozitul amânat

Deoarece la nivelul situa iilor financiare individualeţ ale lui F amortizarea echipamentului s-a calculat inând cont de profitul intern, se elimin suplimentulţ ă

de amortizare:


2813

Amortizarea echipamentelor121 F

Rezultat F1.000


121 F

Rezultat F6811

Cheltuieli privind amortizarea imobiliz riloră

1.000

Efectul asupra impozitului amânat este

urm torul: ă • la nivelul bilan ului:ţ

121 F

Rezultat F4412 Impozit



6912 Cheltuieli

cu impozitul amânat121 F

Rezultat F160

Exerci iul 2ţ

în cursul exerci iului N, societatea-mam M vinde unţ ă stoc de marf filialei sale F la pre ul de 900.000 u.m.ă ţ Costul de achizi ie al m rfurilor ţ ă vândute a f ost de 500.000 u.m. M rfurile sunt vândute de c tre societatea ă ă F unui client din exteriorul grupului la pre ul de vânzare deţ 1.200.000 u.m. La 31.12.N în bilan ul lui F exist o datorieţ ă nepl tit c tre F de ă ă ă 400.000 u.m.


201

Ce înregistr ri sunt necesare în vederea întocmiriiă situa iilor finanţ ciare consolidate ştiind c se utilizează ă metoda pe fluxuri?

Justifica i necesitatea acestora.ţ

Societatea M a achizi ionatţ la 31 decembrie N-5 80% din ac iunile ţ societ ii F. La 31.12.Năţ bilan ul celor dou societ i seţ ă ăţ

prezenta astfel:

Bilan ţ la 31.12.N

(în u.m.)Activ M F Capitaluri

proprii + DatoriiM F

Active necurente Capitaluri propriiImobiliz riă Capital social 600.000 40.000necorporale 400.000 - Rezerve 297.240 20.000Terenuri şi Rezultat 194.040 56.112construc iiţ 600.000 120.000Echipamente Datorii necurentetehnologice 500.000 40.000 Credite bancare peCrean eţ termen lung 548.720 11.488imobilizate 150.000 - Datorii fa deţăTitluri F 80.000 - societ ile dinăţ

cadrul grupului - 60.000Active curenteStocuri 150.000 36.000 Datorii curenteCrean eţ 120.000 8.000 Provizioane pentruCheltuieli riscuri şi 100.000 4.000înregistrate în Furnizori 200.000 48.000avans 70.000 3.600 Datorii salariale Disponibilit iăţ 50.000 40.000 sociale 60.000 3.200

Alte impozite şitaxe 120.000 4.800

Total 2.120.000 247.600 Total 2.120.000 247.600

Contul de profit şi pierdere

Elemente M F

Venituri din vânzarea m rfuriloră 300.000 100.000

Venituri din vânzarea produselor finite 100.000 -Venituri din servicii 150.000 40.000

STUDIU DE CAZ


Varia ia stocurilorţ 90.000 -

Cheltuieli cu m rfurileă 140.000 52.000Cheltuieli cu materiile prime 70.000 -

Cheltuieli salariale şi sociale 60.000 4.000

Cheltuieli cu alte servicii prestate de ter iţ

100.000 8.000

Cheltuieli cu amortizarea 58.000 23.200

Câştiguri din cesiunea imobiliz riloră - 20.000

Rezultat din exploatare 212.000 72.800

Venituri din dividende 4.000 -Venituri din dobânzi 15.000 -

Cheltuieli cu dobânzile - 6.000

Rezultat înainte de impozitare 231.000 66.800

Cheltuieli cu impozitul pe profit 36.960 10.688

Rezultatul net al exerci iuluiţ 194.040 56.112

Informa ii suplimentare:ţ- Societatea M a acordat un împrumut pe termen lung de 60.000

u.m.societ ii F. M a încasat de la F dobânzi de 6.000ăţ u.m.

- Fa decis distribuirea de dividende în sum deă 5.000 u.m., dincare M a încasat 4.000 u.m. (80%).

- în exerci iul N, M a vândut societ ii F m rfuri laţ ăţ ă pre ul de 48.000ţu.m. M rfurile au fost achizi ionate de la o societateă ţ din exteriorulgrupului la costul de 40.000 u.m. F a vândut unei societ i dinăţafara grupului 50% din m rfurile cump rate de la Mă ă la pre ul deţ28.000 u.m. La 31.12.N, în bilan ul societ ii Mţ ăţ exist o creană ţăfa de societatea F în sum de 40.000 u.m.ţă ă

- La 30 iunie N, societatea F a vândut societ ii M unăţ utilaj la pre ulţde vânzare de 80.000 u.m. Crean a fa deţ ţă societatea M a fostîncasat . Costul utilajului este de 120.000 u.m., iară amortizareacumulat de 60.000 u.m. Durata de via utilă ţă ă r mas = 10 ani.ă ă

- Societatea F a înregistrat în exerci iul N venituriţ

din serviciiprestate societ ii M în valoare de 40.000 u.m.ăţ

La data achizi iei ac iunilor F capitalurile proprii aleţ ţ societ ii F se ăţ prezentau astfel:

Capital social 40.000Rezerve 8.000


- 203

Cu ocazia achizi iei s-a identificat un plus de valoare la unţ teren de 4.000 u.m.Vom proceda la întocmirea situa iilor financiare consolidateţ dup ă metoda bazat pe solduri:ă

• preluarea soldurilor activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii ale societ ii M:ăţ

2.120.000 % Imobiliz riă % Capital 2.120.000600.000

600.000 Terenuri şi construc iiţ Rezerve 297.240

500.000

150.000

Echipamente tehnologiceCrean e imobilizateţ

RezultatCredite bancare pe

termen lung

194.040

548.720

80.000

150.000

Titluri F

Stocuri

Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli

100.000

120.000 Crean eţ Furnizori 200.000

70.000 Cheltuieli înregistrate în avans

Datorii salariale şi sociale

60.000

50.000 Disponibilit iăţ Alte impozite şi taxe

120.000

• preluarea soldurilor activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii ale societ ii F:ăţ

247.600 % % 247.600

120.000 Terenuri şi construc iiţ Capital social 40.000

40.000

36.000

8.000

Echipamente tehnologice

Stocuri

Crean eţ

Rezerve RezultatCredite bancare pe

termen lung

20.000

56.112

11.488

3.600

40.000

Cheltuieli înregistrate în avansDisponibilit iăţ

Datorii fa deţă societ ile dinăţ

cadrul grupuluiProvizioane pentru

riscuri şi cheltuieli

60.000

4.000

Furnizori 48.000Datorii salariale

şi sociale3.200

Alte impozite şi taxe

4.800


preluarea veniturilor şi cheltuielilor societ ii-ăţmam :ă

659.000 %

140.000 Cheltuieli cu m rfurileă70.000 Cheltuieli cu

materiile prime

60.000 Cheltuieli salariale şi sociale

100.000 Cheltuieli cu alte servicii prestate de ter iţ

58.000 Cheltuieli cu amortizarea

36.960 Cheltuieli cu impozitul pe profit

194.040 Rezultat M

% 659.000

Venituri din vânzarea 300.000m rfuriloră

Venituri din vânzarea 100.000produselor finite

Venituri din servicii 150.000

Varia ia stocurilorţ 90.000

Venituri din dividende 4.000

Venituri din dobânzi 15.000

preluarea veniturilor şi cheltuielilor filialei:

160.000 % % 160.000

52.000 Cheltuieli cu m rfurileă Venituri din vânzarea 100.0004.000 Cheltuieli salariale m rfuriloră

şi sociale Venituri din servicii 40.0008.000 Cheltuieli cu alte servicii

prestate de ter iţCâştiguri din cesiunea imobiliz riloră

20.000

23.200 Cheltuieli cu amortizarea6.000 Cheltuieli cu dobânzile

10.688 Cheltuieli cu impozitul pe profit

56.112 Rezultat F

Eliminarea conturilor reciproce:

• pentru împrumutul acordat de societatea-mam asocieriiă înparticipa ie:ţ

Datorii fa de societ ile din = Crean e imobilizateţă ăţ ţ60.000

cadrul grupului

• pentru dobânda încasat de societatea-mam :ă ă

Venituri din dobânzi = Cheltuieli cu dobânzile 6.000


205

• pentru serviciile prestate societ ii-mam :ăţ ă

Venituri din servicii = Cheltuieli cu serviciile 40.000

eliminarea crean ei/datoriei generate de vânzareaţ m rfurilor:ă

Furnizori Clien iţ 40.000

• eliminarea veniturilor din vânzarea m rfurilor/cheltuielilor cu ă m rfurile generate deă vânzarea m rfurilor:ă

Venituri din vânzarea

m rfuriloră= Cheltuieli cu m rfurileă

44.000

Eliminarea rezultatelor interne: • eliminarea

profitului din vânzarea utilajului: • la nivelul bilan ului:ţ

Rezultat F Utilaj 20.000


Câştiguri din

cesiunea imobiliz riloră

Rezultat F 20.000

Efectul asupra impozitului amânat: •

la nivelul bilanţului

Impozit pe profit amânat Rezultat F 3.200


Rezultat F = Venit din impozitul amânat 3.200

Societatea-mam calculeaz amortizarea utilajului peă ă baza costului de achizi ie care con ine şi ţ ţ profitul intern (20.000 u.m.).

Pe baza datelor din situa iile financiare ale filialeiţ amortizarea utilajului pentru exerci iul N ar fi de 60.000/20ţ x 1/2 = 1.500 u.m.

206 M ria M d lina GIRBINA • Ştefană ă ă BUNEA

în situa iile financiare individuale ale societ ii M amortizareaţ ăţ utilajului este de 80.000/20 x 1/2 = 2.000 u.m. Anularea amortiz riiă suplimentare: • la nivelul bilan ului:ţ

Amortizarea echipamentelor = Rezultat M 500


Rezultat M = Cheltuieli cu


500

Efectul asupra impozitului amânat: • la nivelul bilan ului:ţ

Rezultat M = Impozit pe profit amânat 80


Cheltuiala cu impozitul pe =

profit amânatRezultat M 80

Eliminarea profitului din vânzarea m rfurilor: ă • la nivelul bilan ului:ţ

Rezultat M M rfuriă 4.000


Venituri din vânzarea m ră fu

rilor Rezultat M 4.000


Impozit pe profit amânat Rezultat M 640


Rezultat M = Venit din impozitul amânat 640


207

Eliminarea dividendelor: •

la nivelul bilan ului:ţ

Rezultat M Rezerve M 4.000


Venituri din dividende Rezultat M 4.000

astfel: Costul de achizi ie al titlurţ ilor F de 80.000 u.m. poate fi descompuscota-parte din capitalurile proprii F la data achizi iei: 80%ţ x 48.000 = 38.400 u.m.;cota-parte din plusul de valoare identificat cu ocazia achizi iei net ţ de efectele fiscale: 80% x (4.000 -16% x 4.000) = 2.688 u.m.;fondul comercial (diferen a): 38.912 u.m.ţ

Calculul intereselor minoritare la data achizi iei:ţ• Interese minoritare = 20% x 48.000 + 20% x (4.000 - 16% x

4.000) = 9.600 + 672 = 10.272 u.m.Partajul capitalurilor proprii ale societ ii F la dataăţ achizi iei:ţ

90.912 % % 90.912

40.000 Capital social Titluri F 80.000

8.000 Rezerve F Interese minoritare 10.272

4.000

38.912

Terenuri Fond

comercial


640

Calculul rezervelor consolidate:• Rezerve societatea M = 297.240 + 4.000 = 301.240 u.m.;• Rezerve societatea F = 20.000 u.m., din care 12.000 u.m. con

stituite ulterior achizi iei;ţ• Rezerve consolidate = 301.240 + 80% x 12.000 = 310.840 u.m.

Calculul rezultatului consolidat:• Rezultat M dup eliminarea rezultatelor interneă = 194.040 + 500 -80 - 4.000 + 640 - 4.000 = 187.100 u.m.;

208 • M ria M d lina GÎRBIN •ă ă ă Ă Ştefan BUNEA

Rezultat F dup eliminarea rezultatelor interne =ă 56.112- 20.000+ 3.200 = 39.312 u.m.;

• Rezultat consolidat = 187.100 + 39.312 x 80% = 218.549,6 u.m.

Interes minoritar Ia31.12.N= 10.272 + 20%x 12.000+ 20% x 39.312 = 10.272 + 2.400 + 7.862,4 = 20.534,4 u.m.Virarea rezervei si rezultatului societ ii M la rezerva şiăţ rezultatul consolidat:

488.340

301.240

187.100

• Rez

erv Mă

Rezultat

M

• % 488.340

Rezerv consolidată ă 301.240 Rezultat consolidat

187.100

Partajul rezervei F constituite ulterior achizi iei întreţ societatea-mam ă şi minoritari:

Rezerv Fă

• %

12.000

Rezerv consolidată ă

9.600


Partajul rezultatului F între societatea-mam şi minoritari:ă

Rezultat F =

%

39.312.0

31.449,6

7.862,4

La nivelul contului de profit si pierdere:• partajul rezultatului societ ii F între rezultatulăţ

consolidat şi partea ce le revine minoritarilor:

% = Rezultat F Rezultat 39.312,0

Rezultat consolidat

Interese minoritare

31.449,6 7.862,4

virarea rezultatului societ ii M la rezultatulăţ consolidat:



209

Bilan ul şi contul de profit si pierdere consolidat seţ prezint astfel:ă

Bilan consolidat la 31.12.Nţ(în u.m.)


Suma

Active necurente Capitaluri proprii

Imobiliz ri necorporaleă 400.000 Capital social 600.000Fond comercial 38.912 Rezerve 310.840Terenuri şi construc iiţ 724.000 Rezultat 218.549,6

Echipamente tehnologice 520.500 Interese minoritare 20.534,4

Crean e imobilizateţ 90.000Impozit pe profit amânat 3.120 Datorii necurente

Credite bancare pe termenActive curente lung 560.208Stocuri 182.000Crean eţ 88.000 Datorii curenteCheltuieli înregistrate în Provizioane pentru riscuri

avans 73.600 şi cheltuieli 104.000Disponibilit iăţ 90.000 Furnizori 208.000

Datorii salariale şi sociale

63.200Alte impozite şi taxe 124.800

Total 2.210.132 Total 2.210.132

Contul de profit şi pierdere consolidat

Elemente

Valori

Venituri din vânzarea m rfurilorăVenituri din vânzarea produselor finite

Venituri din servicii

Varia ia stocurilorţCheltuieli cu m rfurileăCheltuieli cu materiile prime

Cheltuieli salariale şi sociale

Cheltuieli cu alte servicii

prestate de ter iţCheltuieli cu amortizarea

Rezultat din exploatare

Venituri din dividende

Venituri din dobânzi

352.000

100.000

150.000

90.000

148.000

70.000

64.000

68.000

80.700

261.300

9.000


Cheltuieli cu dobânzile

Rezultat înainte de impozitare

Cheltuieli cu impozitul pe profit

Rezultatul net al exerci iuluiţDin care:

Rezultat consolidat

Partea ce revine minoritarilor din rezultat

270.300

43.888

226.412

218.549,6

7.862,4

Exemplu: Societatea M a achizi ionat la data constituiriiţ societ ii F 55% din ăţ ac iunile sale la costul dţ e 495.000 u.m. La 31.12.N, capitalurile proprii ale societ ii F dupăţ ă eliminarea opera iilor reciproce se prezint astfel:ţ ăCapital social 900.000

Pierdere reportată (800.000)

Pierderea exerci iuluiţ (160.000)

Total capitaluri proprii (60.000)

Pierderile exerci iilor anterioare şi cea ob inut înţ ţ ă exerci iul curent nu pot fi imputate intereselorţ minoritare peste cota-parte de revine minoritarilor din capitalul social al societ ii F: 45% x 900.000 =ăţ 405.000 u.m.

Interesele minoritare sunt afectate pentru:

• partea ce revine minoritarilor din pierderea reportat : 45% xă800.000 = 360.000 u.m.;

• partea ce revine minoritarilor din pierderea exerci iului curent:ţ405.000 - 360.000 = 45.000 u.m.


211

Capitaluri proprii F Valori 55% Societatea M

45% Interese minoritare

Capital social 900.000 495.000 405.000

Pierdere reportată (800.000) (440.000) (360.000)

Pierderea exerci iuluiţ

(160.000) (115.000) (45.000)

Total capitaluri proprii

(60.000) (60.000) 0

Partajul capitalurilor proprii F şi eliminarea titlurilor F:

1.455.000 % % 1.455.000900.000 Capital social Titluri de participare 495.000

440.000 Rezerve consolidate Pierdere reportată

800.000

115.000 Rezultat consolidat Pierderea exerci iuluiţ 160.000

Exerci iul 3ţ

Societatea M a achizi ionat la data constituiriiţ societ ii F 70% din ăţ ac iunile sale la costul de 700.000 u.m.ţ La 31.12.N, capitalurile proprii ale societ ii F dupăţ ă eliminarea opera iilor reciproce se prezint astfel:ţ ă

Capital social 1.000.000

Pierdere reportată (300.000)

Pierderea exerci iuluiţ (100.000)

Total capitaluri proprii 600.000.

Efectua i partajul capitalurilor proprii ale societ ii F laţ ăţ 31.12.N.

Exemplu: Societatea M a achizi ionat la data constituiriiţ societ ii Făţ 75% din ac iunile sale la costul de 750.000ţ u.m. La 31.12.N, capitalurile proprii ale societ ii Făţ dup eliminarea opera iilor reciproce se prezintă ţ ă astfel:Capital social 1.000.000

Pierderea exerci iuluiţ (l. 100.000)


în exerci iul N+l societatea F ob ine un profit deţ ţ

120.000 u.m.


La 31.12.N+1, capitalurile proprii ale societ ii Făţ dup eliminarea opera iilor reciproce se prezintă ţ ă astfel:


Pierderea reportată (l. 100.000)

Profitul exerci iuluiţ 120.000

Total capitaluri proprii 20.000

Pierderea ob inut în exerci iul N nu poate fiţ ă ţ imputat intereselor ă minoritare peste cota-parte de revine minoritarilor din capitalul social F de 25% x 1.000.000 = 250.000 u.m.

Capitaluri proprii F Valori 55% Societatea M


Capital social 1.000.000 750.000 250.000

Pierderea exerci iuluiţ

(1.100.000) (850.000) (250.000)


(100.000) (100.000) 0

Partajul capitalurilor proprii F şi eliminarea titlurilor F la 31.12.N:

1.850.000

1.000.00

0

850.000

Capital social

Rezultat consolidat

Titluri de participare

Pierderea

exerci iuluiţ

1.850.000

750.000

1.100.00

0

La 31.12.N+1, capitalurile proprii F redevin pozitive. Partea intere-selor minoritare din rezultatul exerci iului N+1 de 25%ţ x 120.000 = 30.000 u.m. trebuie redus cuă pierderea exerci iului N suportat de ţ ă grup 1.100.000 x 25% - 250.000 = 25.000 u.m.

Partajul capitalurilor proprii F şi eliminarea titlurilor F la 31.12.N+1:

1.970.000 %1.000.000 Capital social

850.000 Rezerv consolidată ă120.000 Rezultatul

1.970.000 750.0001.100.

Titluri de participare

Pierderea

reportată Interese

exerci iuluiţ

Sinteze, studii de caz şi teste gril pră ivind aplicarea IAS (revizuite) - IFRS

213

4.4. Reconsiderarea consolid riiă conturilor la nivel interna ional.ţDe la optica financiar la opticaă economic : ă considerente teoretice şi inciden e practiceţ

Diferite teorii ghideaz întocmirea situa iilor fiă ţ nanciare consolidate. Potrivit teoriei proprietarului, entitatea este o extensie a proprietarilor, activele şi datoriile sale fiind active şi datorii ale acestora. Aplicarea teoriei proprietarului la nivelul situa iilorţ financiare consolidate presupune re inerea în consolidare aţ p r ii ce revine ac ionarilor majoritari din activele, datoriile,ă ţ ţ veniturile şi cheltuielile filialei. Cota-parte ce revine minoritarilor din activul net al filialei şi din fondul comercial nu este inclus în bilan ul consolidat. ă ţ Teoria societ ii-ăţmam sau teoria financiar are în vedere nevoile inforă ă -ma ionale ale ac ionarilor societ ii-mam . Deşi societatea-ţ ţ ăţ ămam nu de ine ă ţ activele şi nu are responsabilitatea pentru datoriile filialei, ea are abilitatea de a exercita controlul exclusiv asupra acestora, în consecin , în bilan ulţă ţ consolidat sunt incluse integral activele şi datoriile filialei. Eventualele plusuri de valoare identificate cu ocazia achizi iei si fondul comercial sunt incluse în bilan ulţ ţ consolidat doar pentru cota-parte ce revine societ ii-ăţmam . în contul de profit şi pierdere consolidat, cota-parteă ce revine minoritarilor din rezultat se deduce pentru a calcula rezultatul net. Teoria entit ii ăţ (economic ) seă focalizeaz asupra grupului ca o entitate economic şi nuă ă asupra drepturilor de proprietate ale ac ionarilor. Ac ionariiţ ţ minoritari sau majoritari sunt dou grupuri care de ină ţ capitalul entit ii consolidate. ăţ Deoarece societatea-mamă şi filiala formeaz o singur entitate, activele şi datoriile loră ă sunt incluse în bilan ul consolidat, fondul comercial esteţ recunoscut integral şi partajat între societatea-mam siă interesele minoritare.

Dac analiz m referen ialul interna ional în forma saă ă ţ ţ actual întâlnim ă atât elemente specifice teoriei financiare (fondul comercial este recunoscut doar pentru partea ce revine

societ ii-mam ), cât si altele care decurg din ăţ ă teoria entit ii (recunoaşterea plusurilor de valoare identificateăţ cu ocazia achizi iei integral, pozi ionarea intereselorţ ţ minoritare printre capitalurile proprii).

Includerea intereselor minoritare în capitalurile proprii prin revizuirea normei IAS l în 2003 tr deaz preferin a IASB pentruă ă ţ teoria entit ii. Deăţ


aici decurg o serie de implica ii tehnice. Dac interesţ ă ele minoritare sunt capitaluri proprii, atunci tranzac iile cuţ minoritarii sunt transferuri de capital care nu conduc la recunoaşterea unor câştiguri sau pierderi. Pentru a ilustra acest principiu vom prezenta în cele ce urmează instrumentarea contabil ă la nivel consolidat a achizi ieiţ ac iunilor proprii şi a emisiunii de ac iuni de ţ ţ c tre filiale, aă achizi iei şi vânz rii ac iunilor filialei de c tre societatea-ţ ă ţ ămam şi a participa iilor circulare.ă ţ

de :I0 minoritari, al-fttfaieise

Exemplu: Societatea M de ine 90% din ac iunile F (18.000ţ ţ ac iuni din 20.000 ţ ac iuni F în circula ie) care au fostţ ţ achizi ionate la costul de 270.000 u.m. ţ La data achizi ieiţ capitalurile proprii F erau de 300.000 u.m. La 31 de-cembrie N+l, filiala F achizi ioneaz 1.000 ac iuniţ ă ţ proprii de la minoritari la costul de 30 u.m. pe ac iune. Procentajul de interes al societ ii-mamţ ăţ ă creşte la 95% (18.000/19.000). înainte de achizi iaţ ac iunilor proprii, capitalurile proprii ale filialei F seţ prezentau astfel:

Capitaluri proprii F Valori


Rezerve 140.000


Dup achizi ia ac iunilor proprii, capitalurile propriiă ţ ţ F se prezint ă astfel:



Rezerve 140.000

Ac iuni propriiţ (30.000)


Interese minoritare: 5% x 310.000 = 15.500 u.m.

Cota-parte ce revine societ ii-mam din capitalurileăţ ă proprii F dup ă achizi ia ac iunilor proprii: 95% xţ ţ 310.000 = 294.500 u.m. Rezerva

Sinteze, studii de caz şi teste gril privindă aplicarea IAS (revizuite) - IFRS

215

consolidat este afectat pentru creşterea cotei-ă ăp r i ce revine ă ţ societ ii-mam din activul net alăţ ă filialei ulterior achizi iei ţ (310.000 x 95% - 270.000 = 24.500 u.m.). Partajul capitalurilor proprii F şi eliminarea titlurilor F:

340.000 % = % 340.000


140.000 Rezerve F Ac iuni propriiţ 30.000



Rezerva consolidat creşte pentru cota-parte ceă revine societ ii-ăţ mam din rezerva lui F constituită ă dup achizi ia titlurilor F (90% x ă ţ 40.000) şi scade cu diminuarea p r ii ce revine societ ii-mam dină ţ ăţ ă activul net F dup achizi ia ac iunilor (340.000 xă ţ ţ 90% - 310.000 x 95% = 11.500 u.m.).

/•i-V®^^ WCfe^a^- J

Işpşş^^i : i ; | i f^^;i «şip=:«» ifijaiujjeji'- 'it&l&ijjj ptiw •; ;: M •Aştern jut ui- :<c&jtlg: ţ -pa» -: mnei.:

Exemplu: Societatea M de ine 70% din ac iunile F (14.000ţ ţ ac iuni din 20.000 ţ ac iuni F în circula ie) care auţ ţ fost achizi ionate la costul de ţ 210.000 u.m. La data achizi iei capitalurile proprii F erau de 300.000 u.m. ţ La 31 decembrie N+l, filiala F achizi ioneaz 2.000ţ ă ac iuni proprii ţ de la societatea-mam la costul de 20ă u.m. pe ac iune. Procentajul de ţ interes al societ ii-ăţmam scade la 66,67%. înainte de achizi ie capiă ţ -talurile proprii ale filialei F se prezint astfel:ă



Rezerve 130.000


Dup achizi ia ac iunilor, bilan ul celor două ţ ţ ţ ă societ i se prezint ăţ ă astfel:


Bilan ul Fţ(în u.m.)


Suma

Active diverse 490.000 Capital social 200.000

Rezerve 130.000

Ac iuni propriiţ (40.000)

Datorii 200.000

Total 490.000 Total 490.000

Bilan ul Mţ(în u.m.)


Suma

Titluri F 180.000 Capital social 200.000

Active diverse 400.000 Rezerve 30.000

Rezultat 50.000

Datorii 300.000

Total 580.000 Total 580.000

în urma vânz rii ac iunilor F, societatea Mă ţ înregistreaz în situa iile ă ţ financiare individuale un câştig de 20 x 2.000 - 2/14 x 210.000 = 10.000 u.m. Acesta este eliminat în cadrul procesului de consolidare (prin diminuarea rezultatului şi majorarea rezervelor M).

Valoarea intereselor minoritare: 33,33% x 290.000 = 96.657 u.m.

Partajul capitalurilor proprii F se prezint astfel:ă

330.000 % = % 330.000


130.000 Rezerve F Ac iuni propriiţ40.000



Rezerve consolidate: 66,67% x 290.000 - 180.000 = 13.343

u.m. Bilan ul consolidat al grupului M este urm torul:ţ ă


217

Bilan ul grup Mţ(în u.m.)


Suma

Active diverse 490.000 + 400.000 =

Capital social

Rezerve

200.00030.000 + 10.000 + 890.000

53.34350.000 -10.000 =

40.000 96.657 200.000 + 300.000 =500.000

Total 890.000 Total 890.000

.. '!£t Jp ^ de mcftuni -«?|^«î:

:%;«î«s;fllso^^l^wfl»^ La; ^^ • şi vânzarea

::<H$îi^^în ;fl^«iî^ •MMorMarilar. Deoarece

; vânzareaac iuţ la fel indiferent ea este realizată ^:îi^te^-»i^fitf:SiaM^J®wlei îns şi* ă ;

Exemplu: Societatea M de ine 75% din ac iunile societ iiţ ţ ăţ F (15.000 din 20.000 ac iuni) achizi ionate la costul deţ ţ 225.000 u.m. La data achizi iei ţ capitalurile proprii F erau de 300.000 u.m. La 31.12.N societatea F emite 5.000 de ac iuni la pre ul de emisiune de 40 u.m. pe ac iuneţ ţ ţ pe

.A.

care le vine ac ionarilor minoritari, înainte deţ emisiune capitalurile proprii F se prezint astfel:ă



Rezerve 120.000



Dup emisiune procentajul de interes al societ iiă ăţ M în F este de 15.000/25.000 = 60%.

Capitalurile proprii F dup emisiune se prezint astfel:ă ă



Rezerve 120.000

Prime de emisiune 150.000


Interese minoritare = 40% x 520.000 = 208.000 u.m.

înainte de emisiune După emisiuneCota-parte ce revine

societ ii-mamăţ ă din capitalul societ ii Făţ

75% x 320.000 = 240.000 u.m.

60% x 520.000 = 3 12.000 u.m.

Cota-parte ce revine societ ii-mam din capitalulăţ ă societ ii F creşte ăţ cu 72.000 u.m. (deoarece pre ulţ de emisiune al ac iunilor dep şeşte ţ ă valoarea lor contabil : 320.000/20.000 = 16 u.m.).ăAceasta poate fi calculat şi astfel: 60% x [5.000 xă (40 -16)] = 72.000 u.m.

Rezervele consolidate sunt majorate cu 15.000 u.m., iar prima de emisiune, cu 312.000 - 240.000 = 72.000 u.m.

Partajul capitalurilor proprii şi eliminarea titlurilor F:

520.000 %

250.000 Capital social

120.000 Rezerve F

150.000 Prime de emisiune

% 520.000

Titluri F 225.000



Prime de emisiune 72.000

Exemplu: Societatea M de ine 80% din ac iunile filialei Fţ ţ (8.000 ac iuni) ţ achizi ionate la data constituiriiţ acesteia la costul de 80.000 u.m. în decembrie N, societatea M vinde l .000 ac iuni F la pre ul deţ ţ vânzare de 16.000 u.m. în situa iile financiareţ individuale, societatea F înregistreaz un câştig dină vânzare de 6.000 u.m. Dup vânzare, ă bilan urileţ celor dou societ i se prezint astfel:ă ăţ ă

Sinteze, studii de caz şi teste gril privind apliă carea IAS (revizuite) - IFRS

219



Suma


Active diverse 336.000 Rezerve 150.000Rezultat 36.000

Datorii 120.000

Total 406.000 Total 406.000



Suma


Rezultat 20.000

Datorii 80.000

Total 200.000 Total 200.000

IAS 27 nu ofer o solu ie pentru aceast situa ie, înă ţ ă ţ practic , multe societ i recunosc un câştig dină ăţ cesiune ca diferen între pre ul de ţă ţ vânzare si cota-parte cedat din activul net al filialei (16.000ă -120.000 x 10% = 4.000 u.m.). în acest caz, procesul de consolidare presupune:

• partajul capitalurilor proprii şi eliminarea titlurilor F:

120.00

0

100.00

0

20.000

Capital social

Rezultat F

% 100.000

Titluri F 70.000



Rezultatul din cesiune este de 4.000 u.m.

în vederea întocmirii situa iilor financiare consolidateţ se efectueaz ă înregistrarea:

Rezultat Rezerve 2.000

Bilan ul consolidat se prezint astfel:ţ ă




Suma

Active diverse 200.000 + 336 =

Capital social Rezerve

100.000 150.000 +

536.000152.000 36.000 -2.000 + 14.000 =

48.000 36.000120.000 + 80.000 =200.000

Total 536.000 Total 536.000

Potrivit teoriei entit ii, vânzarea ac iunăţ ţ ilor filialei minoritarilor este o tranzac ie cu proprietarii care nuţ trebuie s conduc la recunoaşterea ă ă unui câştig sau a unei pierderi. O astfel de solu ie este propus deţ ă proiectul de revizuire a IAS 27. în acest caz, bilan ulţ consolidat se prezint asă tfel:



Suma

Active diverse 200.000 + 336= -

Capital social

Rezerve Rezultat

100.000

156.000 536.000

200.000

Total 536.000 Total 536.000

'.;$şi^fâeî^ abordareac rei rezultat seă împarte'


221

Exemplu: Fie urm toarea structur de grup:ă ă

5% 80%

Bilan urile celor dou societ i se prezint astfel:ţ ă ăţ ă



Suma



Datorii 160.000

Total 280.000 Total 280.000



Suma

Titluri M 5.000 Capital social 50.000


Rezultat 5.000

Datorii 135.000

Total 200.000 Total 200.000

La data achizi iei titlurilor de c tre F capitalurileţ ă proprii M erau de 100.000 u.m., iar la data achizi ieiţ titlurilor de c tre M capitalurile ă proprii F erau de 50.000 u.m.


Not m cu P rezultatul lui M şi cu S rezultatul lui Fă ajustat pentru participa ia reciproc .ţ ăP = 10.000 + 80% x SS = 5.000 + 5% x P,de unde P = 14.583, S = 5.729.Rezultat total = 15.000 u.m., din care partea ce revine minoritarilor20% x 5.729 = 1.146 u.m.Rezultatul consolidat = 95% x 14.583 = 13.854 u.m..Not m cu M rezerva lui M şi cu F rezerva lui Fă ajustat pentru ă participa ia reciproc .ţ ăM = 30.000 + 80% x FF = 10.000 + 5% x M,de unde M = 39.583, F = 11.979.Rezerva total = 40.000 u.m., din care partea ceă revine minoritarilor 20% x 11.979 = 2.396 u.m.

Rezerva consolidat = 95% x 39.583 = 37.604 ă u.m.



Suma

Active diverse 196.000 + Capital social 80.000 -240.000 - 4.000 =436.000 76.000

Rezerve 37.604

Rezultat 13.854Interese minoritare 2.396 +

1.146 +50.000 -40.000 =3.542

Datorii 160.000 +135.000 =295.000

Total 436.000 Total 436.000


223

Exemplu: Societatea M de ine 80% din ac iunile unei filiale Fţ ţ achizi ionate la ţ data constituirii acestuia cu 64.000 u.m. La l decembrie N, societatea M achizi ioneaz restul ac iunilorţ ă ţ (20%) cu 30.000 u.m. Dup achiă zi ie bilan ul celorţ ţ dou societ i se prezint astfel:ă ăţ ă



Suma



Datorii 214.000

Total 364.000 Total 364.000



Suma


Rezerve 20.000

Datorii 100.000

Total 200.000 Total 200.000

Eliminarea titlurilor F:

100.000 % % 100.000


20.000 Rezerve F Rezerve consolidate 6.000

Bilan ulţ grup M(în u.m.)


Suma

Active diverse 200.000 + 270.000 =


100.000 50.000 +

470.000

56.000 214.000 + 100.000 =314.000

Total 470.000 Total 470.000


Anterior achizi iei ac iunilor F de la minoritariţ ţ valoarea intereselor minoritare era de 20.000 u.m. si a rezervelor consolidate era de 16.000 u.m.

în iunie 2005, IASB a publicat sub form de expozeu-ăsondaj o serie de amendamente la I AS 27. Modific rile la Iă AS 27 deriv în principal din ă concluzia c intereseleă minoritare sunt o component a capitalurilor proprii, ă în consecin , tranzac iile cu minoritarii sunt tranzac ii deţă ţ ţ capital şi vor afecta capitalurile proprii generând câştiguri sau pierderi doar odat cu pieră derea controlului. Concluziile vor fi extinse şi pentru contabilizarea pierderii influen eiţ semnificative. Pierderile ob inute de filiale vor fi imputateţ interesului minoritar, chiar dac vor conduce la valoriă negative ale acestuia (solu ia recomandat de standardulţ ă actual a fost prezentat mai sus).ă

Potrivit proiectului de revizuire a I AS 27, câştigurile sau pierderile din cesiunea unei filiale sunt evaluate ca diferen dintre valoarea just a încas rilor plus valoareaţă ă ă just a investi iei r mase si co a-parte ce revine ă ţ ă ţ societ ii-ăţmam din activul net al filialei înainte de pierdereaă controlului.

Exemplu: Societatea Alfa care de inea integral filiala Betaţ cedeaz 60% din ă capitalul acesteia. La data cesiunii valoarea contabil a activului net ă Beta preluat în situa iile financiare consolidate era de 800 u.m.ţ încas rile din cesiune au fost de 500 u.m. Valoareaă just a activului ă net Beta la data vânz rii este deă 1.000 u.m. Câştigul din cesiune se determin ă astfel:

Câştigul din cesiune =încas ri din cesiuneă(+) Valoarea just aă investi iei r maseţ ă(-) Valoarea contabil aă activului net

500400 (40% x 1.000)800

(=) 100

Potrivit IAS 27, câştigul din cesiune se calculeaz caă diferen între ţă încas ri 500 şi cota-parte cedată ă din activul net (60% x 800 = 480 u.m.).

Conform IAS 27, rezultatul unei filiale afectează rezultatul consolidat de la data la care societatea-mam ob ine controlul. O filial este ă ţ ă cesionat laă data la care societatea-mam pierde controlă ul.

Diferen a între pre ul de vânzare şi activul net alţ ţ întreprinderii la acea dat reprezint venit sauă ă cheltuial . Participa ia re inut în urma ă ţ ţ ă ced riiă controlului este contabilizat fie în conformitate cuă IAS 28,

Sinteze, studii de caz fi teste gril ă privind aplicarea IAS (revizuite) - IFRS

225

dac asigur exercitarea unei influen e notabile, fieă ă ţ în conformitate cu IAS 39.

4.5. Contabilizarea participa iilor înţ filiale, asocieri în participa ie şiţ societ i asociate în bilan ul ăţ ţ individual al societ tii-mamă ă

în bilan ul individual al socie ii-mam , participa iileţ ţăţ ă ţ în filiale, asocieri în participa ie sau societ i asociate suntţ ăţ contabilizate fie la cost, fie conform IAS 39 (la valoarea just , dac ac iunile sunt cotate, sau la cost, în ă ă ţ caz contrar).

Exemplu: Societatea M a achizi ionat pe 1.02.N 70% dinţ ac iunile F la costul ţ de 80.000 u.m. în martie N, societatea F decide s distribuie dividende ă din rezultatul anului N-1, din care societ ii M îi revineăţ suma de 5.600 u.m.înregistr rile efectuate de societatea M în situa iileă ţ financiare individuale sunt urm toarele:ă• l .02.N, achizi ia titlurilor F:ţ

261Ac iuniţ de inute laţ entit ileăţ afiliate


80.000

03 .N, înregistrarea dividendelor de primit (dividendele reprezintă în acest caz o recuperare a costului de achizi ie):ţ

461

Debitori

diverşi

261

Ac iuniţ de inute laţ entit ileăţ afiliate

5.600

în exerci iile ulterioare celui în care au fostţ achizi ionate titlurile este ţ mai dificil determinarea originiiă

dividendelor. Dividendele sunt considerate ca fiind prelevate din rezultatele anterioare achizi iei dac sumaţ ă dividendelor distribuite dep şeşte beneficiile constatate deă la acea dat . IASB ă precizeaz c dividendele suntă ă contabilizate prin reducerea costului


participa iei dac reprezint ţ ă ă în mod clar recuperarea unei p r i din pre ul de ă ţ ţ achizi ie.ţ

Exemplu: Societatea M a achizi ionat pe 1.03 .N 70% dinţ ac iunile F la costul ţ de 80.000 u.m. Situa iaţ rezultatului ob inut şi a dividendelor distriţ buite de societatea F este urm toarea:ă

Exerci iulţN '

Exerci iulţN+l

Exerci iulţN+2

Rezultat 25.000 30.000

Dividende distribuite 20.000 20.000 35.000

Rezultatul F ob inut în exerci iul N dup achizi iaţ ţ ă ţ titlurilor de c tre societatea M = 25.000 x 10/12 =ă 20.833 u.m. Observ m c suma ă ă dividendelor distribuite în exerci iul N+1 (20.000 u.m.) este maiţ mic ă decât rezultatul ob inut ulterior achizi ieiţ ţ titlurilor F, motiv pentru care acestea pot fi considerate ca fiind prelevate din beneficiul ob inut ţ dup data achizi iei,ă ţ înregistrarea efectuat de societatea M înă exerci iul N+l odat cu decizia F de a distribuiţ ă dividende este:


7611Venituri din

ac iuniţde inute laţ entit ileăţ

afiliate

70% x 20.000 = 14.000

Pentru dividendele distribuite în anul N+2 va trebui s compar m ă ă rezultatul cumulat în perioada 1.03.N-31.12.N+1 cu dividendele distribuite.Rezultat cumulat: 20.833 + 30.000 = 50.833 u.m. Dividende cumulate: 20.000 + 35.000 = 55.000 u.m.Diferen a de 4.167 u.m. se consider a fi prelevatţ ă ă din rezultatul anterior achizi iei titlurilor F.ţ înregistrarea dividendelor nete de primit în anul N+2 se va face astfel:

461 Debitori diverşi 261

Ac iuniţ de inute laţ entit ileăţ afiliate

7611Venituri din

ac iuniţde inute laţ entit ileăţ

afiliate

70% x 35.000 = 24.500

4.167x70% = 2.916,9

21.583,1


227

4.6. Rezumat

1. IAS 27 se aplic pentru întocmirea şi prezentareaă situa iilorţfinanciare consolidate pentru un grup de societ i siăţ pentrucontabilizarea în situa iile financiare individuale aţ investi iilorţsociet ii-mam în filiale, societ i asociate si asocia iiăţ ă ăţ ţ în parti-cipa ie.ţ

2. O filial este o entitate care este controlat deă ă societatea-ma-m . Se presupune c exist controlul dacă ă ă ă societatea-mamăde ine, direct sau indirect, mai mult de jum tateţ ă din drepturile de vot.

3. Pe lâng controlul de drept, IAS 27 recunoaşte şiă existen a conţtrolului de fapt, enumerând câteva situa ii ce atestţ ă prezen aţacestuia:

- societatea-mam de ine maj oritatea drepturilor deă ţ vot ca urmare a unui acord cu al i investitori,ţ

- societatea-mam exercit controlul în baza unuiă ă contract,- societatea-mam are puterea de a numi sauă

revoca majoritatea membrilor consiliului de administra ie sau altuiţ organechivalent,

- societatea-mam de ine majoritatea drepturilor deă ţ vot în con

siliul de administra ie.ţ

4. O societate-mam este obligat s întocmească ă ă ă situa ii finanţciare consolidate, cu excep ia situa iilor descrise deţ ţ IAS 27.

5. Pentru consolidarea filialelor se utilizează metoda integr rii gloă bale, întocmirea situa iilorţ financiare consolidate se face pe baza situa iilorţ financiare ale societ ii-mam si filialei. Situa iileăţ ă ţ financiare ale filialelor sunt retratate pentru omogenizarea po-


liticilor contabile în cadrul grupului şi pentru eliminarea efectului unor restric ii fiscale.ţAplicarea metodei integr rii globale presupune:ă

- preluarea elementelor din bilan ul şi contulţ de profit şipierdere ale societ ii-mam şi ale filialei;ăţ ă

- eliminarea opera iilor si a conturilorţ reciproce;- eliminarea rezultatelor interne;

- partajul capitalurilor proprii ale filialei între societatea-mam şi partea ce revine minoritarilor, şiă eliminarea titlurilor de inute de societatea-mam la filial .ţ ă ă

Procesul de consolidare se încheie cu prezentarea situa iilor ţ financiare consolidate.

Partajul capitalurilor proprii între societatea-mamă şi minoritari se face în func ie de procentajul deţ interes.

Dac partea ce revine minoritarilor din pierdereaă ob inut de ţ ă filial dep şeşte valoarea contabil aă ă ă intereselor minoritare excedentul este suportat de societatea-mam , cu excep ia cazului în ă ţ care minoritarii au obliga ia de a acoperi acesteţ pierderi. Dac filiala raporteaz ulterior profit,ă ă acesta este alocat ini ial inteţ resului majoritar pân când partea din pierdere care a fost suporă -tat în locul minoritarilor este recuperat .ă ă

8. în bilan ul individual al societ ii-mamţ ăţ ă participa iile în filiale ţ sunt contabilizate fie la cost, fie conform IAS 39 (la valoarea just dac ac iunile suntă ă ţ cotate sau cost de achizi ie în caz conţ trar).


- 229


Exerci iul 1:ţTip rela ieţ


Procentaj de interes

SM-F1 75% 75%

SM-F2 90% 90%

SM-F3 45%»

45%

SM-F4 25% 25% + 45% x 35% = 40,75%

SM-F5 55% + 30% = 85% 75% x 55% + 30% = 71,25%

SM-F6 60% +10% = 70% 90% x 60% + 45% x 30% + 75% x 10% = 75%

Exerci iul 2:ţ



4111 = 707

607 = 371

5121 = 4111

900.000

500.000

500.000

371 = 401 900.000

401 = 5121 500.000

4111 = 707 1.200.000

607 = 371 900.000

în bilan ul consolidat vor fi preluate atâtţ datoria societ ii ăţ F c tre societatea M, cât şiă crean a societ ii M fa de socieţ ăţ ţă tatea F. Deoarece sunt rezultatul unei tranzac ii înţ interiorul grupului, acestea sunt eliminate în procesul de consolidare.

401 Furnizori

4111 Clien iţ

400.000

în urma prelu rii conturilor de venituri şiă cheltuieli ale societ ilor M şi F în contul deăţ profit şi pierdere consolidat am avea:


Venituri din vânzarea m rfurilor 1.200.000 +ă 900.000 = 2.100.000.

Cheltuieli cu m rfurile 500.000 + 900.000 =ă 1.400.000.Deoarece cifra de afaceri a grupului se referă la vânz ri în ă exteriorul grupului se impune urm toarea înră egistrare:

707



900.000

Exerci iul 3: ţ Pierderile exerci iilor anterioare şi ceaţ ob inut în exerci iul ţ ă ţ curent nu pot fi imputate intereselor minoritare peste cota-parte de revine minoritarilor din capitalul social F 30% x 1.000.000 = 300.000 u.m.Interesele minoritare sunt afectate:• pentru partea ce revine minoritarilor din pierderea repor

tat 30% x 300.000 = 90.000 u.m.ă• pentru partea ce revine minoritarilor din pierderea exerci iuluiţ curent 30% x 100.000 = 30.000 u.m.

Capitaluri proprii F

Valori 70% Societatea M


Capital social 1.000.000 700.000 300.000

Pierdere reportată

(300.000) (210.000) (90.000)

Pierderea exerci iulţui

(100.000) (70.000) (30.000)


600.000 420.000 180.000

Partajul capitalurilor proprii F şi eliminarea titlurilor F:

1.280.000 %

1.000.000 Capital social

210.000 Rezerve consolidate

70.000 Rezultat consolidat

% 1.280.000

Titluri de participare 700.000

Pierdere reportată 300.000

Pierderea exerci iuluiţ100.000


231


1. Fie urm toarea structur de grup:ă ă

F3 F4o^o/

2. Procentajul de control şi procentajul de interes de inut de ţ societatea SM în F5 sunt de: (a) 70% respectiv 70,62%; (b)70% respectiv 11,3%;(c) 70% respectiv 24,8%;(d) 50% respectiv 27,425%;(e) 60% respectiv 27,425%.

Filiala F a achizi ionat la l .ţ 01 .N un utilaj la costul de 200.000 u.m. în situa iile financiare ale filialeiţ utilajul este amortizat liniar în 10 ani. La nivel consolidat utilajul se amortizeaz în 5 ani şi ă se estimeaz o valoare rezidual de 5.000 u.m. Laă ă 1.01.N+2 utilajul este vândut la pre ul deţ 150.000 u.m. Filiala F a fost achizi ionat laţ ă 1.01.N-4.

Ce retrat ri de omogenizare efectuează ă societatea în anul N+l dac utilizeaz metoda deă ă consolidare bazat pe fluxuri?ă

(a)

25%

106 Rezerve




18.000 9.000

9.000


4412 Impozit

pe profit amânat 106 Rezerve


profit amânat

2.880

1.440

1.440

(b)

106 Rezerve




Rezerve


profit amânat

38.000

19.000

19.000

3.040

(c)

106 Rezerve

2813 Amortizarea instala iilor,ţ mijloacelor de transport, animalelor şi planta iilorţ

18.000



cedate

18.000


106 Rezerve

Şi

4412 = % Impozit pe profit amânat j Q^

6.080

3.040

2.880


amânat


2.880


233

(d)

6811


2813Amortizarea instala iilor,ţ mijloacelor de transport, animalelor şi planta iiţ lor

19.000



profit amânat

3.040

(e)

2813



cedate

38.000


amânat


2.880

3. Societatea M vinde pe credit m rfuri filialei sale Fă la pre ul de ţ 180.000 u.m., costul de achizi ie alţ m rfurilor vândute fiind de ă 150.000 u.m. F vinde m rfurile unei societ i din exteă ăţ riorul grupului la pre ul de 220.000 u.m. La sfârşitul exerci iului N,ţ ţ M nu a încasat crean a fa de F.ţ ţă

Ce înregistr ri sunt efectuate în vedereaă întocmirii conturilor consolidate?

(a)

707



180.000

401 Furnizori

4111 Clien iţ

180.000


(b)

707



220.000

401 Furnizori

4111 Clien iţ

180.000

(c)



150.000

401 Furnizori

4111 Clien iţ

180.000

(d)

707



150.000

401 Furnizori

4111 Clien iţ

220.000

(e)

707

Venituri din vânzarea m rfură ilor

607 180.000Cheltuieli cu m rfurileă

401 Furnizori

4111 Clien iţ

220.000

Filiala F a capitalizat la 1.01.N cheltuieli de constituire de 150.000 u.m., care sunt amortizate în 5 ani. Potrivit politicii gru-pului cheltuielile de constituire afecteaz contul deă profit şi pierdere în exerci iul în care seţ efectueaz (se aplic prevederile ă ă IAS 38).

Ce retrat ri de omogenizare se efectueaz în anulă ă N+1 dac se ă aplic consolidarea bazat peă ă solduri?

Sinteze, studii de caz şi teste gril privind apă licarea IAS (revizuite) - IFRS235

(a)

6xx


201

150.000Cheltuieli de constituire


constituire

4412 Impozit



19.200

(b)

106 Rezerve

201 Cheltuieli de constituire

150.000

2801 Amortizarea cheltuielilor de constituire

% 106 Rezerve6811 Cheltuieli cu

60.000

30.000

30.000


106 Rezerve

14.400


amânat

(C)

6xx


201 150.000Cheltuieli de constituire


constituire

4.8004412 Impozit pe profit amânat



profit amânat

6.400

236 M ria M d lina GIRBINA • Ştefană ă ă BUNEA

(d)

2801Amortizarea cheltuielilor de

constituire


10.000

6912



1.600

(e)

2801Amortizarea cheltuielilor de

constituire


30.000

5. Societatea M de ine 90% din ac iunile societ ii F.ţ ţ ăţ în cursul exerci iului N societatea M vindeţ societ ii F m rfuri la pre ul ăţ ă ţ de 800.000 u.m. (costul de achizi ie al m rfurilor pentru socieţ ă tatea M este de 700.000 u.m.) Mărfurile nu au fost vândute de F pân la 31.12.N. La 31.12.N în bilan ulă ţ societ ii F exist o ăţ ă datorie nedecontat fa deă ţă furnizorul M în sum de 100.000 u.m. ă Cota de impozit pe profit este de 16%.

Care sunt înregistr rile efectuate pentruă eliminarea profitului intern?

(a)

• la nivelul bilan ului:ţ121 M Rezultat M

371 M rfuriă

100.000


121 M Rezultat M

16.000

la nivelul contului de profit şi pierdere:707



121 M Rezultat M

800.000 700.000

100.000


237

121 M Rezultat M

792Venituri din impozitul

amânat

16.000

(b)

707


607

800.000Cheltuieli cu m rfurileă



amânat

16.000

(C)

707



700.000



amânat

16.000

(d)

707



100.000


79


amânat 16.000

(e)

707


371 M rfuriă

800.000



amânat

16.000


6. Societatea M a achizi ionat la data constituiriiţ societ ii F 55%ăţdin ac iunile sale la costul de 495.000 u.m. Laţ 31.12.N, capitalurile proprii ale societ ii F dup eliminareaăţ ă opera iilor reciţproce se prezint astfel:ăCapital social 900.000Pierdere reportată (800.000)Pierderea exerci iuluiţ (160.000)Total capitaluri proprii (60.000)Rezervele societ ii M la 31.12.N au fost deăţ 500.000 u.m.

La 31.12.N rezerva consolidat este de:ă(a) 940.000 u.m.;(b) 500.000 u.m.;(c) 440.000 u.m.;(d) 60.000 u.m.;(e) (44.000) u.m.

7. Societatea Alfa, care de inea integral filiala Beta,ţ cedeaz 70%ădin capitalul acesteia. La data cesiunii, valoarea contabil aăactivului net Beta preluat în situa iile financiareţ consolidateera de 900 u.m. încas rile din cesiune au fost deă 700 u.m.

Câştigul din cesiune conform I AS 27 este de:(a) 200 u.m.;(b) 900 u.m.;(c) 700 u.m.;(d) 630 u.m.;(e) 70 u.m.

8. Fie urm toarea structur de grup:ă ă

6% 90%


239

Bilan urile celor dou societ i se prezint astfel:ţ ă ăţ ă



Suma



Datorii 160.000

Total 280.000 Total 280.000

Bilan ul Fţ

(în u.m.)


Suma

Titluri M 6.000 Capital social 50.000


Datorii 135.000

Total 200.000 Total 200.000

La data achizi iei titlurilor de c tre F capitalurileţ ă proprii M erau de 100.000 u.m., iar la data achizi iei titlurilor de c tre M ţ ă capitalurile proprii F erau de 50.000 u.m.

Rezultatul consolidat este de:(a) 14.408 u.m.;(b) 15.000 u.m.;(c) 15.328 u.m.;(d) 5.920 u.m.;(e) 5.000 u.m.

9. Societatea M a achizi ionat 95% din ac iunile F înţ ţ momentul constituirii societ ii la costul deăţ 95.000 u.m. La 31.12.N, capitalurile proprii F con in:ţ


Capital social 100.000Rezerve 20.000Rezultat 10.000Rezervele societ ii M sunt de 30.000 u.m.ăţ

Rezervele consolidate sunt de:(a) 123.500 u.m.;(b) 95.000 u.m.;(c) 50.000 u.m.;(d) 30.000 u.m.;(e) 49.000 u.m.

10. Societatea M de ine 80% din ac iunile societ ii F.ţ ţ ăţ La 31.12.N, capitalul social al societ ii M este deăţ 100.000 u.m., iar capitalul social al filialei este de 80.000 u.m.

Capitalul social consolidat este de:(a) 164.000 u.m.;(b) 100.000 u.m.;(c) 180.000 u.m.;(d) 80.000 u.m.;(e) 140.000 u.m.

CAPITOLUL 5

Investi iiţ înîntreprinderile asociate

(IAS 28)


IAS 28 prescrie tratamentul contabil al investi iilor înţ întreprinderile asociate, cu excep ia participa iilor de inuteţ ţ ţ de fondurile de investi ii, fonţ durile mutuale si alte entit iăţ similare (aceste participa ii sunt evaluate la ţ valoarea justă cu varia iile de valoare reflectate în contul de profit şi pierţ -dere conform IAS 39).

5.1. Identificarea întreprinderilor asociate

:;"; ! ^

inye$ *.ţ .: j£| | i i i^

Influen a semnificativ (notabil ) reprezint autoritateaţ ă ă ă de a participa la luarea deciziilor privind politicile financiare şi opera ionale ale întreprinţ derii asociate, f r a controlaă ă aceste politici. Ca si în cazul controlului, ceea ce contează este, mai degrab , dreptul de a participa sau influen aă ţ decât exercitarea efectiv a puterii. De exemplu, nu esteă necesar ca un investitor s îşi exercite drepturile, dacă ă întreprinderea în care a investit face ce îşi doreşte acesta, fie din întâmplare, fie datorit unei planific ri.ă ă

.;li| ^ înjlmmjii."^j^^jij^^^i^jj^^^^^^jj^i^l! {jjarnm rmj'llpll^^. v;!; ifj ^^ j § i ij i iijffiff f l i ii \ m$tuă; ; | j f î ^

Un investitor poate dovedi influen a semnificativţ ă prin:- prezen a în consiliul de administra ie sauţ ţ

organismul de conducereechivalent,

- participarea la luarea deciziilor strategice,- tranzac iile semnificative între investitor siţ

entitate,- schimbul de personal de conducere,- furnizarea de informa ii tehnice esen iale.ţ ţ

Sinteze, studii de caz si teste gril privind aplicarea IAS (reă vizuite) - IFRS

243

Exemplu: Un ac ionar controleaz entitatea A prinţ ă de inerea a 55% din dreptuţ rile de vot. Societatea Q de ine 15% din ac iunile A. Societatea Q ţ ţ este principalul furnizor de materii prime pentru societatea A. în baza unui acord, Q numeşte un reprezentat în consiliul de administra ie.ţDe inerea a 15% din drepturile de vot, dreptul de aţ numi un reprezentant în consiliul de administra ie şiţ influen a comercial asupra entit ii ţ ă ăţ A sugereaz că ă entitatea Q exercit o influen semnificativ .ă ţă ă

Exemplu: Societatea A produce confec ii pentru unţ magazin. 90% din vânz rile societ ii A sunt c treă ăţ ă magazin. Magazinul pune la dispozi ia produţ c toruluiă designerii si tehnica de produc ie si de ine 10% dinţ ţ ac iunile ţ societ ii A.ăţEntitatea A este dependent de magazin pentru a-şiă continua activitatea, motiv pentru care acesta exercit o influen semnificativ ă ţă ă asupra ei, chiar dac de ine doar 10% din ac iunile A.ă ţ ţ

Exemplu: Societ ile A şi B opereaz în aceeaşiăţ ă industrie, dar în regiuni geografice diferite. A cump ră ă 10% din ac iunile B ca urmare a unei alian eţ ţ strategice. Termenii alian ei presupunţ implementarea unui proces de produc ie nou subţ supravegherea a doi manageri de la A. Unul din manageri este în consiliul de administra ie alţ societ ii A si ăţ va supraveghea selec ia personalului,ţ trainingul for ei de munc şi ţ ă negocierea pre urilorţ la materiile prime. Prin transferul de personal A poate s -si promoveze propriile interese, motivă pentru care putem considera c societatea Aă exercit o influen semnificativ asupra ă ţă ă societ iiăţ B.

Exemplu: Societatea A produce telefoane mobile folosind o tehnologie dezvoltat de societatea B. A de ine oă ţ licen pentru tehnologia B şi ţă actualizeaz licen aă ţ pentru tehnologiile noi periodic. Societatea B de ineţ 15% din ac iunile A.ţSocietatea A este dependent de tehnologiaă dezvoltat de B deoarece ă vânz rile sale se ă bazează pe aceast tehnologie. Dependen a este ă ţ continuă deoarece tehnologia este subiect al modific rii şiă presupune actualizarea, în concluzie, societatea B exercit oă

influen semniţă ficativ asupra societ ii A.ă ăţ


Exemplu: Societatea R de ine 22% din ac iunileţ ţ entit ii M şi are dreptul de a ăţ numi un director din 5. Restul de 78% sunt de inute în mod egal de ţ banca X si entitatea Z, fiecare având dreptul s numeasc 2ă ă directori. Un cvorum de 4 directori şi majoritatea simpl sunt suficiente pentru ă a lua decizii. Ac ionarii Xţ şi Z stabilesc şedin ele consiliului de admiţ nistra ie şiţ de obicei iau decizii în absen a repţ rezentatului numit de societatea R. în trecut, R a solicitat informa iiţ financiare cu privire la societatea A, dar nu i-au fost furnizate, iar sugestiile membrului ei în consiliul de administra ie auţ fost de cele mai. multe ori ignorate, în acest caz, deşi de ine 22% din drepturile de vot, societatea Rţ nu poate exercita o influen semnificativ .ţă ă

5.2. Metoda punerii în echivalen (equityţă method)

Participa iile în întreprinderile asociate sunt contabilizate înţ situa iile ţ financiare consolidate cu ajutorul metodei punerii în echivalen , cu excep ia ţă ţ cazului în care acestea sunt achizi ionate şi de inute în vederea cesiunii în ţ ţ urm toareleă 12 luni (situa ie în care vor fi contabilizate ca activeţ de inute ţ în vederea tranzac ion rii conform IAS 39). Totuşi,ţ ă metoda punerii în echivalen nu se aplic dac investitorulţă ă ă este scutit de a întocmi situa ii finanţ ciare consolidate conform IAS 27 (în aceast situa ie investitorul contabiliă ţ -zeaz investi ia la cost sau conform IAS 39).ă ţ

lllIllSif '.Ş-v- ::-Ş fit 'i.:! i H

Sinteze, studii de caz, şi teste gril privind aplicarea IAS (revizuite) -ă IFRS

245

Exemplu: La 1.01.N, societatea M achizi ioneaz 25%ţ ă din ac iunile societ ii SA ţ ăţ la costul de 17.500 u.m. Activul net al societ ii SA era de 70.000 u.m. ăţ Nu au fost identificate diferen e de valoare cu ocazia achizi iei.ţ ţ Atât în situa iile financiare individuale ale societ iiţ ăţ M, cât şi în situa iile financiare consolidate, la 1.01.N,ţ titlurile SA sunt evaluate la costul de 17.500 u.m.Observ m c , în cazul exemplului de mai sus, costulă ă de achizi ie al titlurilor SA este egal cu cota-parteţ achizi ionat din activul net SA (25 x 70.000 u.m.).ţ ă Aceasta este o situa ie rar întâlnit în practic . ţ ă ă De obicei, exist diferen e între costul de achizi ie şi cota-ă ţ ţparte achizi ionat din activul net al societ iiţ ă ăţ asociate.

<sK« «etfviif ii^^ explicatmde:.:: :,-:;J; £4$^|iiai^ ;ew.ocazia.-acM-:

Exemplu: La 31.12.N, societatea M achizi ioneazţ ă 35% din ac iunile societ ii A la costul de 70.000ţ ăţ u.m. La data achizi iei capitalurile proprii ţ ale societ ii F au o valoare de 120.000 u.m. Cu ocaziaăţ achizi iei se identific un plus de valoare pentru unţ ă teren de 50.000 u.m.Plusul de valoare identificat genereaz diferen eă ţ temporare impozabile (deoarece valoarea contabilă a terenului este cu 50.000 u.m. mai mare decât baza sa fiscal ) şi implicit o datorie de impozit amânat de ă 16% x 50.000 = 8.000 u.m.

Costul de achizi ie de 70.000 u.m. se descompuneţ astfel:

- cota-parte din activul net achizi ionat: 35% xţ 120.000 = 42.000 u.m.;- cota-parte din plusul de valoare identificat - impozitul

amânat35% x (50.000 - 8.000) = 14.700 u.m.;

- fondul comercial (diferen a) 13.300 u.m.ţ

tfilp| t^;fl^||^^ "Corespm^în


Exemplu: Societatea M a achizi ionat 40% dinţ ac iunile societ ii SA la data ţ ăţ constituirii societ iiăţ (1.01.N) la costul de 40.000 u.m. La 31.12.N, capitalurile proprii ale societ ii SA se prezintăţ ă astfel:

Elemente Valori


Rezultat 30.000

M exercit o influen semnificativ asupra societ iiă ţă ă ăţ SA.

Titlurile SA evaluate ini ial la 40.000 u.m. vor fiţ ajustate cu 40% x 30.000 = 12.000 u.m.

Punerea în echivalen a titlurilor SA determinţă ă urm toarele înreă gistr ri:ă


264 Titluri puse în echivalenţă

% 52.000

263

40.000Imobiliz ri subă

forma intereselor de participare

121 12.000Rezultat consolidat


121 Rezultat consolidat

7xxCota-parte din rezultatulsociet ilor puse înăţ

echivalenţă

12.000

Exemplu: Societatea M de ine 30% din ac iunile societ ii SA,ţ ţ ăţ care au fost achizi ionate în momentul constituiriiţ acesteia la costul de 300.000 u.m. La 31.12.N, capitalurile proprii ale societ ii SA se prezintăţ ă astfel:

Elemente Valori


Rezerve 200.000

Rezultat 100.000

Societatea SA este o întreprindere asociat a societ iiă ăţ M. în bilan ul ţ consolidat titlurile SA sunt puse în echivalen .ţă


247

Calculul p r ii ce revine societ ii-mam dină ţ ăţ ă capitalurile proprii ale societ ii asociate:ăţ

Elemente Valori Cota-parte ce îi revine societ ii-ăţmamă30%Capital social 1.000.000 300.000

Rezerve 200.000 60.000

Rezultat 100.000 30.000

Partea ce revine societ ii-mam con ine:ăţ ă ţ- capitalurile proprii achizi ionate în sum de 300.000ţ ă

u.m. a c rorăcontrapartid este inclus în valoarea contabil aă ă ă titlurilor achiziionate;ţ

- cota-parte din rezervele şi rezultatul acumulate de la data achizi ieiţce vor afecta rezerva şi rezultatul grupului.

Titlurile SA vor fi evaluate la cota-parte din capitalurile proprii SA (30% x 1.300.000 = 390.000 u.m.).

Punerea în echivalen a titlurilor SA determinţă ă urm toarele înreă gistr ri:ă

- la nivelul bilan ului:ţ


- %

390.000

263

300.000Imobiliz ri sub formaă intereselor de participare

106 60.000Rezerve consolidate




- 7xxCota-parte din rezultatulsociet ilor puse înăţ

echivalenţă

- 30.000

e»;; ^e«pw laefimftei! şi jmuhtt «W- amortizarea.


;^ 'rezultatul •il ?sa

; ;$ j i ^

Exemplu: Societatea M a achizi ionat la 30 iunie Nţ 30% din ac iunile societ ii ţ ăţ SA la un cost de 60.000 u.m. La data achizi iei capitalurile proprii aleţ societ ii SA se prezint astfel:ăţ ă

Elemente Valori


Rezerve din reevaluare 20.000

Rezultatul reportat 10.000

Rezultat 10.000


Cu ocazia achizi iei se identific un pluţ ă s de valoare aferent terenurilor de 20.000 u.m. si construc iilor deţ 20.000 u.m. Cota de impozitare este de 16%. Durata de via r mas a construc iilor este de 20 ţă ă ă ţ de ani. Ulterior achizi iei societatea SA înregistreazţ ă rezerve din reevaluare în sum de ă 10.000 u.m. si un rezultat de 30.000 u.m.

Calculul activului net al societ ii SA în valori juste:ăţActiv net (valori contabile) 140.000

(+) Plus de valoare aferent terenurilor 20.000

(+) Plus de valoare aferent construc iilorţ 20.000

(-) Datorie de impozit amânat

16% x 40.000 = 6.400(=) Activ net în valoare justă

Calculul fondului comercial:

Costul de achizi ie al titlurilor SAţ(-) Partea ce revine lui M din activul net în

valoare just al societ ii SAă ăţ30% x 173.600 = ________________________________

(=) Fond comercial

173.600

60.000

52.080


249

în vederea punerii în echivalen se retrateaz activulţă ă net al societ ii SA pentru plusurile de valoare şiăţ impozitul amânat aferent acestora.

211 Terenuri

212 Construc iiţ


40.000

20.000

20.000



6.400

Rezultatul societ ii SA este ajustat cu amortizareaăţ aferent plusului de valoare identificat pentruă construc ii (20.0ţ 00/20 x 1/2 = 500 u.m.) şi diminuarea impozitului amânat.• la nivelul bilan ului:ţ

121 Rezultatul exerci iuluiţ

2813 Amortizarea

echipamentelor

500



80

• la nivelul contului de profit si pierdere:

5006811


121


791 Venit din impozitul amânat

80

în urma acestor ajust ri capitalurile proprii aleă societ ii SA se ăţ prezint asă tfel:

121 Rezultatul

Elemente Valori



Rezultatul reportat 10.000

Rezultat 39.580



Titlurile puse în echivalen sunt evaluate la cotţă a-parte ce revine societ ii M din capitalurile proprii ale societ iiăţ ăţ SA, inând cont de pluţ surile de valoare identificate cu ocazia achizi iei şi de amortizarea a-ţ cestora.Prin punerea în echivalen a titlurilor SA, bilan ulţă ţ consolidat va fi afectat astfel:- Titlurile puse în echivalen în valoare de 30% xţă

213.180 =63.954 u.m. + Fondul comercial 7.920 u.m. = 71.874 u.m.;

- Rezervele din reevaluare cu 30% x (63.600 - 20.000 - 40.000 +6.400) = 3.000 u.m. pentru rezerva din reevaluare a societ ii SAăţconstituit dup achizi ia titlurilor;ă ă ţ

- Rezultatul consolidat pentru cota-parte din rezultatul societ ii pusăţ ăîn echivalen ajustat cu amortizarea plusului deţă valoare aferentconstruc iilor 30% x (40.000 - 10.000 - 500 + 80) =ţ 8.874 u.m.

Punerea în echivalen a titlurilor SA la 31.12.N:ţă- la nivelul bilan ului:ţ

264 % 71.874

Titluri puse în 263 60.000echivalenţă Imobiliz ri sub formaă

intereselor departicipare

105 3.000Rezerve din reevaluare



121

Rezultat consolidat7xx

Cota-parte din rezultatulsociet ilor puse înăţ

echivalenţă

8.874

pu~ •.investita-

^ <KB -ipesfe j* Imfem. 'f efeterileţ luate'.

net înă .

wtprmtmtmnk-

Sinteze, studii de caz şi teste gril pră ivind aplicarea IAS (revizuite) - IFRS

251

Exemplu: Societatea M a achizi ionat la data constituiriiţ societ ii SA 35% din ăţ ac iunile sale la costul deţ 35.000 u.m. La 31.12.N, capitalurile proprii ale societ ii SA dup eliminarea opera iilor reciproceăţ ă ţ se prezint ă astfel:


Pierdere (160.000)


Societatea M nu are obliga ia sau inten ia de a seţ ţ angaja financiar pentru partea negativ aă capitalurilor proprii.în mod normal societatea M ar trebui s supă orte 35% x 160.000 = 56.000 u.m.

Se elimin valoarea titlurilor pân la valoarea loră ă contabil de ă 35.000 u.m., iar partea negativ aă capitalurilor proprii nu se contabilizeaz . ă La nivelul bilan ului se efectueaz urm toarea înregistrare:ţ ă ă

121

Rezultat consolidat263

Imobiliz ri subă forma intereselor de participare

35.000

La nivelul contului de profit si pierdere se efectueaz urm toarea ă ă înregistrare:

7xx


echivalenţă


35.000

^j y» j |^^

în exerciţiul N+l, societatea SA a ob inutţ un profit de 200.000 u.m., din care societ

ii Măţ îi revine 35% x 200.000 = 70.000 u.m. Dar pentru c înă exerciţiul N societatea M nu a înregistrat o pierdere de 56.000 - 35.000 = 21.000 u.m., ea va prelua doar 49.000 u.m. din rezultatul societ

ii SA.ăţ


Punerea în echivalen a titlurilor SA determinţă ă urm toarele înreă gistr ri:ă• la nivelul bilan ului:ţ



49.000



7xxCota-parte din rezultatulsociet ilor puse înăţ

echivalenţă

49.000

:<jafjit<$:, \ jter-}•

;S:, ":.'•; f,"1. ..''-..i.,.'.

Exemplu: Societatea M a achizi ionat la data constituiriiţ societ ii SA 35% din ăţ ac iunile sale la costul deţ 35.000 u.m. La 31.12.N, capitalurile proprii ale societ ii SA dup eliminarea opera iilor reciproceăţ ă ţ se prezint ă astfel:


Pierdere (160.000)


Societatea M nu are inten ia de a se dezangajaţ financiar pentru partea negativ a capitaluriloră proprii.în acest caz, partea negativ a capitalurilor propriiă este contabilizat ă sub forma unui provizion pentru riscuri şi cheltuieli, înregistr riă le efectuate fiind urm toarele:ă• la nivelul bilan ului:ţ


% 56.000

263 35.000Imobiliz ri subă


1518 21.000Provizioane pentru riscuri

şi cheltuieli

Sinteze, studii de caz şi teste gril privind apă licarea IAS (revizuite) - IFRS253


7xx


echivalenţă


56.000

Exemplu: Societatea M de ine 30% din ac iunile P. în exerci iulţ ţ ţ N, P distribuie dividende de 10.000 u.m., din care M încaseaz 3.000 u.m. In situa iile ă ţ financiare individuale M înregistreaz venitul din dividendeă de 3.000 u.m. Deoarece prin procedura de punere în echivalen în ţă situa iile financiare consolidate esteţ preluat coă ta-parte din rezultatul ce a fost distribuit, dividendele înregistrate de societatea M trebuie eliminate.

înregistr rile efectuate pentru eliminareaă

dividendelor sunt: • la nivelul bilan ului:ţ



3.000


761 Venit din dividende


3.000

Exemplu: în exerci iul N, societatea SA vinde societ ii-mamţ ăţ ă m rfuri la pre ul ă ţ de 70.000 u.m., costul de achizi ie alţ m rfurilor vândute fiind deă


50.000 u.m. La sfârşitul exerci iului N m rfurile seţ ă afl în stoc. So-ă cietatea-mam de ine 40% dină ţ capitalul societ ii SA. Profitul soăţ ciet ii SA con ineăţ ţ un profit intern de 20.000 u.m., din care 40% este preluat prin punere în echivalen în contul de profit şiţă pierdere consolidat şi afecteaz valoarea titluriloră puse în echivalen . Deoarece ţă acesta este un profit nerealizat va trebui eliminat prin efectuarea urmă-toarelor înregistr ri:ă• la nivelul bilanţului:



5.000


7xxCota-parte din rezultatul

societ ilor puse înăţ echivalenţă


5.000

Exerci iul lţ

La 30 septembrie N, societatea M achizi ioneaz 30% dinţ ă ac iunile SA la costul de 70.000 u.m. La data achizi ieiţ ţ capitalurile proprii SA se prezint astfel:ă

Elemente Valori


Rezerve 20.000

Rezultatul 10.000


Cu ocazia achizi iei se identific un plus de valoare laţ ă o cl dire de ă 10.000 u.m. (durata de via r mas a cl diriiţă ă ă ă este de 20 de ani). Dup ă achizi ie societatea SA ob ine unţ ţ profit de 5.000 u.m. Pe 3 octombrie N, societatea M vinde societ ii SA m rfuri la pre ul de vânzarăţ ă ţ e de 15.000 u.m., costul de achizi ie al m rfurilor vândute fiind de 8.000 u.m. Laţ ă sfârşitul exerci iului N m rfurile se afl în stoc. Societateaţ ă ă SA nu a pl tit contraă valoarea m rfurilor pân la sfârşitulă ă anului N.

Care sunt opera iile de punere în echivalen necesare?ţ ţă


255

5.3. Deprecierea participa iei înţ întreprinderile asociate

IAS 36 „Deprecierea activelor" se aplic şiă participa iilor în întreprinţ derile asociate. Investitorul trebuie să aprecieze dac exist indicii de depreă ă ciere (indicii precizate de IAS 39) şi în cazul în care r spunsul este afirmativ ă să determine valoarea recuperabil a participa iei. IAS 28ă ţ precizeaz c ă ă valoarea de utilitate a participa iei seţ determin fie prin actualizarea cotei-p r i ce îi revineă ă ţ investitorului din fluxurile viitoare aşteptate de întreprin-derea asociat , fie prin actualizarea dividendelor viitoare.ă Rata de actualizare ar putea fi rata cerut de pia pentru ună ţă plasament cu risc echivalent investi iei în întreprindereaţ asociat .ă

5.4. Rezumat

întreprinderea asociat este o întreprindereă asupra c reia ină vestitorul exercit o influenă ţă semnificativ (notabil ) f r a o ă ă ă ă controla.

Se presupune c un investitor exercit o influenă ă ţă semnificativ dac de ine, direct sau indirect,ă ă ţ peste 20% (dar nu mai mult de 50%) din num rulă de voturi ale întreprinderii în care a investit.Un investitor care de ine mai pu in de 20% dinţ ţ drepturile de vot poate exercita o influenţă semnificativ , dar aceasta trebuă ie probat .ăExist îns şi situa ii în care un investitor careă ă ţ de ine peste 20% ţ din drepturile de vot se afl înă incapacitatea de a exercita influen a.ţ

Procedura de punere în echivalen presupuneţă omogenizarea politicilor contabile, cu excep iaţ cazului în care investitorul nu poate ob ineţ informa iile necesare pentru a realiza aceste ajusţ -t ri.ă


Elementele situa iilor financiare ale societ iiţ ăţ asociate nu sunt cumulate cu cele ale investitorului (cum se întâmpl în cazul integr riiă ă globale şi integr rii propor ionale).ă ţInvesti ia este evaluat ini ial la cost si ulteriorţ ă ţ este ajustat ă pentru a reflecta cota-parte ce revine investitorului din rezultatul societ ii asociate si dinăţ celelalte elemente de capitaluri proprii(rezerve).

4. La data achizi iei diferen a între costul de achizi ieţ ţ ţ şi cota-partedin activul net al societ ii asociate achizi ionatăţ ţ ă este explicatăde:- cota-parte din plusurile de valoare identificate cu ocazia

achizi iei,ţ

- fondul comercial.

5. Plusurile de valoare identificate cu ocazia achizi iei si fondulţcomercial nu apar în bilan ul societ ii asociate,ţ ăţ iar amortizareasau deprecierea lor nu afecteaz rezultatul. Deă aceea, rezultatulsociet ii asociate este ajustat pentru amorăţ tizarea sau depreciereaplusurilor de valoare identificate cu ocazia achizi iei.ţ

6. Dac societatea asociat ob ine pierderi,ă ă ţ aplicarea metodei punerii în echivalen presupune diminuareaţă participa iei investiţtorului cu cota-parte ce îi revine din aceste pierderi. Pierderileluate în calcul de investitor nu trebuie să dep şeasc investi iaă ă ţnet în întreprinderea asociat (valoareaă ă participa iei plus îmţprumuturile acordate pe termen lung a c roră rambursare nu estesusceptibil s survin în viitorul apropă ă ă iat.)

7. Dac ulterior societatea asociat ob ine profit,ă ă ţ cota-parte cerevine investitorului nu este contabilizat decât după ă compensarea pierderilor de care nu s-a inut cont.ţ

8. Totuşi, dac investitorul este angajat dincolo deă aportul de capital (pentru c , spre exemplu,ă societatea asociat este socieă tate de persoane) trebuie s provizioneze pierderile suplimenă tare.

Sinteze, studii de caz fi teste gril privind aplicarea IAS (revizuite) -ă IFRS 257

9. Dividendele distribuite de societatea asociat suntă eliminate prindiminuarea valorii contabile a investi iei.ţ

10. Deoarece procedura de punere în echivalenţă nu presupunecumulul conturilor, eliminarea crean elor, datoriilor,ţ veniturilorsi cheltuielilor reciproce nu este necesar .ă

Profiturile si pierderile nerealizate rezultate din tranzac iile dinţ tre investitor si societatea asociată trebuie îns eliminate proă por ional cu procentajulţ de interes. Opera ia se va efectua prin ţ ajustarea valorii participa iei.ţ


Exerci iul 1: ţ Calculul activului net al societ ii SA în valoriăţ juste:

Activ net (valori contabile) 130.000(+) Plus de valoare aferent construc iilorţ 10.000(-) Datorie de impozit amânat 16% x 10.000 = l .600(=) Activ net în valoare just =ă

138.400

Calculul fondului comercial:Costul de achizi ie al titlurilorţ SA(-) Partea ce revine lui M din activul net

în valoare just al societ iiă ăţ SA30% x 138.400 =

70.000

41.520

(=) Fond comercial 28.480în vederea punerii în echivalent se retratează ă activul net al societ ii SA pentru plusurile deăţ valoare şi impozitul amânat aferent acestora.

212 Construc iiţ


10.000

105 Rezerve

din reevaluare4412 Impozit

pe profit amânat1.600


Rezultatul societ ii SA este ajustat cuăţ amortizarea aferent ă plusului de valoare identificat pentru construc ii (10.0007 ţ 20 x 3/12 = 125) şi diminuarea impozitului amânat.

La nivelul bilan ului:ţ

121



2813

125Amortizarea echipamentelor


La nivelul contului de profit şi pierdere:

6811



121

125Rezultatul exerci iuluiţ

791 20Venit din impozitul

amânat

în urma acestor ajust ri capitalurile proprii aleă societ ii SA ăţ se prezint astfel:ă

Elemente Valori



Rezerve 20.000

Rezultat 14.895


Titlurile puse în echivalen sunt evaluate la cota-ţăparte ce revine societ ii M din capitalurileăţ proprii ale societ ii SA ăţ inând cont de plusurileţ de valoare identificate cu ocazia achizi iei şi deţ amortizarea acestora.

20

Punerea în echivalen a titlurilor SA laţă

31.12.N: • la nivelul bilan ului:ţ


259

264Titluri puse în echivalenţă

263Imobiliz ri subă

formaintereselor de

participare


71.468,5

70.000,0

1.468,5


121

Rezultat consolidat7xx

Cota-parte dinrezultatul

societ ilorăţpuse în

echivalenţă

1.468,5

Eliminarea profitului nerealizat din vânzarea m rfurilor 30% ă x (15.000 - 8.000) = 2.100 u.m.


121


Titluri puse în echivalenţă

2.100


707


% 4.500


607 2.400Cheltuieli cu m rfurileă

Prin punerea în echivalen bilan ul consolidat va fiţă ţ

afectat astfel:- Titlurile puse în echivalen în valoare de 30% xţă

143.295-2.100 = 40.888,5 u.m.;

- Fondul comercial 28.480 u.m.;- Rezultatul consolidat pentru cota-parte din rezultatul socie

t ii pus în echivalen ajustat cu amortizareaăţ ă ţă plusuluide valoare aferent construc iilor 30% x (5.000 -ţ 125 +20) =1.468,5 u.m.



La 31.12.N, societatea M achizi ioneaz 25% dinţ ă ac iunile soţ ciet ii A la costul de 70.000 u.m. Laăţ data achizi iei capitalurile ţ proprii ale societ ii Făţ aveau o valoare de 120.000 u.m. Cu ocazia achizi iei nu se identific diferen e de valoare.ţ ă ţ

Fondul comercial rezultat în urma achizi iei esteţ de:(a) 50.000 u.m.;(b) 70.000 u.m.;(c) 120.000 u.m.;(d) 30.000 u.m.;(e) 40.000 u.m.

Societatea M de ine 40% din ac iunile societ iiţ ţ ăţ SA care au fost achizi ionate în momentulţ constituirii societ ii la costul de 400.000 u.m. Laăţ 31.12.N, capitalurile proprii ale societ ii ăţ SA se prezint astfel:ă

Elemente Valori


Rezerve 200.000

Rezultat 100.000

3. Titlurile sunt evaluate în bilan ul consolidat la:ţ(a) 520.000 u.m.;(b) 400.000 u.m.;(c) 480.000 u.m.;(d) 200.000 u.m.;(e) 100.000 u.m.

Societatea M a achiziionatţ

la data constituirii societ

iiăţ SA 45% din ac iuţnile sale la costul de 45.000 u.m. La 31.12.N, capitalurile proprii ale societ

iiăţ SA după eliminarea operaiilorţ

reciproce se prezintă astfel:


261

Capital social 100.000Pierdere (155.000)Total capitaluri proprii (55.000)

Societatea M nu are obliga ia sau inten ia de a seţ ţ angaja financiar pentru partea negativ aă capitalurilor proprii.

Prin punerea în echivalen a titlurilor SAţă rezultatul consolidat este:(a) diminuat cu 69.750 u.m.;(b) diminuat cu 45.000 u.m.;(c) majorat cu 69.750 u.m.;(d) majorat cu 45.000 u.m.;(e) diminuat cu 55.000 u.m.

4. Societatea M a achizi ionat la data constituiriiţ societ ii SAăţ25% din ac iunile sale la costul de 25.000 u.m. Laţ 31.12.N,capitalurile proprii ale societ ii SA dup eliminareaăţ ă opera iilorţreciproce se prezint astfel:ăCapital social 100.000Pierdere (130.000)Total capitaluri proprii (30.000)Societatea M nu are obliga ia sau inten ia de a seţ ţ angaja financiar pentru partea negativ a capitaluriloră proprii, în exerci iul N+l, ţ societatea SA a ob inutţ un profit de 200.000 u.m.

5. Rezultatul consolidat al anului N+l:

(a) creşte cu 42.500 u.m.;(b) creşte cu 49.000 u.m.;(c) creşte cu 50.000 u.m.;(d) creşte cu 32.500 u.m.;(e) scade cu 25.000 u.m.

Societatea M de inţe 25% din ac iuţnile P. în exerci iulţ

N, P distribuie dividende de 10.000 u.m., din care M încaseaz 2.500 u.m.ă


în situa iile financiare individuale, societatea Mţ înregistreaz ă venitul din dividende de 2.500 u.m.

înregistr rile efectuate la nivel consolidat sunt:ă(a)• la nivelul bilan ului:ţ

264 3.000Titluri puse în echivalenţă


761 Venit

din dividende121 3.000

Rezultat consolidat

(b)• la nivelul bilan ului:ţ

121

Rezultat consolidat264 2.500



761 Venit

din dividende121


(C)


121


Rezerve consolidate3.000

(d)• la nivelul bilan ului:ţ



106 Rezerve consolidate

2.500

(e)


121




263


761 Venit

din dividende121


6. în exerci iul N, societatea SA vinde societ ii-ţ ăţmam m rfuri la ă ă pre ul de 80.000 u.m., costul deţ achizi ie al m rfurilor vândute ţ ă fiind de 60.000 u.m. La sfârşitul exerci iului N m rfurile se afl ţ ă ă în stoc. Societatea-mam de ine 30% din capitalulă ţ societ ii SA.ăţ

Eliminarea profitului intern va genera urm toareleă înregistr ri:ă(a)• la nivelul bilan ului:ţ

121




7xx


echivalenţă


6.000

(b)


121




7xxCota-parte din rezultatul

societ ilor puse înăţ echivalenţă


80.000

(C)


121





7xx

Cota-parte din rezultatul societ ilor puse înăţ echivalenţă


60.000

(d)la nivelul bilan ului:ţ

121




7xx



5.000

(e)• la nivelul bilan ului:ţ

121

Rezultat consolidat

106

Rezerve consolidate

60.000


7xx



60.000

La 31.12.N, societatea M achizi ioneaz ţ ă 25% din ac iunile soţ ciet ii A la costul de 50.000 u.m. Laăţ data achizi iei capitalurile ţ proprii ale societ ii Făţ au o valoare de 120.000 u.m. Cu ocazia achizi ieiţ se identific un plus de valoare pentru un terenă de 10.000 u.m. Plusul de valoare identificat genereaz diferen e ă ţ temporare impozabile (deoarece valoarea contabil a terenului ă este cu 10.000 u.m. mai mare decât baza sa fiscal ) şiă implicit o datorie de impozit amânat de 16% x 10.000 = 1.600 u.m.

Fondul comercial rezultat în urma achizi iei este de:ţ


265

(a) 17.900 u.m.;(b) 18.000 u.m.;(c) 20.000 u.m.;(d) 30.000 u.m.;(e) 2.100 u.m.

8. Societatea M a achizi ionat la data constituiriiţ societ ii SAăţ25% din ac iunile sale la costul de 25.000 u.m. Laţ 31.12.N,capitalurile proprii ale societ ii SA dup eliminareaăţ ă opera iilorţreciproce se prezint astfel:ăCapital social 100.000Pierdere (160.000)Total capitaluri proprii (60.000)Societatea M nu are inten ia de a se dezangaja financiarţ pentru partea negativ a capitalurilor proprii.ă

Provizionul pentru riscuri şi cheltuieli recunoscut de investitoreste de:(a)21.000u.m.;(b) 15.000 u.m.;(c) 40.000 u.m.;(d) 25.000 u.m.;(e) 160.000 u.m.

9. în exerci iul N, societatea SA vinde societ ii-mamţ ăţ ă m rfuriăla pre ul de 80.000 u.m., costul de achizi ie al m rfurilorţ ţ ă vândutefiind de 60.000 u.m. La sfârşitul exerci iului N,ţ m rfurileăse afl în stoc. Societatea-mam de ine 30% dină ă ţ capitalul societ ii SA.ăţ

Care din urm toarele afirma ii este adev rat ?ă ţ ă ă(a) se elimin un profit intern aferent m rfuriloră ă

de 24.000 u.m.prin afectarea m rfurilor şi a venituluiă înregistrat în avans;

(b) se elimin un profit intern aferent m rfuriloră ă de 8.000 u.m.prin afectarea m rfurilor şi a venitului înră egistrat în avans;

266 M ria M dâlina GÎRBIN • Ştefană ă Ă BUNEA

(c) profitul intern nu se elimin ;ă(d) se elimin un profit intern de 6.000 u.m.ă

prin afectarea rezultatului şi a titlurilor puse în echivalen ;ţă

(e) se elimin un profit intern de 6.000 u.m. prină afectarea rezultatului şi a m rfurilor.ă

10. Societatea M a achizi ionat la data constituiriiţ societ ii 25% ăţ din ac iunile S A la costul de 25.000ţ u.m. La 31.12.N, capitalurile proprii ale societ iiăţ SA dup eliminarea opera iilor reciproce ă ţ se prezint astfel:ăCapital social 100.000

Pierdere (160.000)


Societatea M nu are obliga ia sau inten ia de a seţ ţ angaja financiar pentru partea negativ aă capitalurilor proprii.

Care este pierderea suportat de societatea M?ă(a) 40.000 u.m.;(b) 160.000 u.m.;(c) 25.000 u.m.;(d) 60.000 u.m.;(e) 15.000 u.m.

CAPITOLUL 6

Investi ii înţ asocierile

in participa ieţ(IAS 31)


IAS 31 prezint modalitatea de contabilizare aă opera iilor realizate în ţ comun cu alte întreprinderi. Ca şi IAS 28, IAS 31 nu se aplic participa iilor de inute de fondurile deă ţ ţ investi ii şi alte entit i similare pentru care se aplicţ ăţ ă prevederile IAS 39 şi nici entit ilor scutite de laăţ prezentarea situa iilor ţ financiare consolidate conform I AS 27.

Controlul asupra unei activit i economice este comunăţ dac se exercit ă ă în baza unui acord contractual. Aceasta presupune c toate deciziile finană ciare şi opera ionaleţ considerate strategice necesit acordul unanim al asoă -cia ilor şi niciunul dintre ei nu este în m sur s controlezeţ ă ă ă unilateral activitatea asocierii. Controlul comun este, prin urmare, incompatibil cu prezen a unui ac ionar majoritar.ţ ţ Existen a unui acord contractual care preciţ zează modalitatea de exercitare a controlului este un alt element esen ial, în ţ absen a acestuia, o participa ie minoritar vaţ ţ ă asigura mai degrab o influen ă ţă semnificativ .ă

6.1. Activit i controlate în comunăţ

Acestea reprezint forma cea mai simpl de asociereă ă în participa ie. ţ Fiecare asociat îşi foloseşte propriile active, are propriile cheltuieli, îşi procur fonduri proprii siă contracteaz propriile obliga ii, în virtutea contractului deă ţ asociere în participa ie, veniturile din vânzarea produsuluiţ comun, precum si orice cheltuieli efectuate în comun sunt împ r ite între asocia i.ă ţ ţ


IASB furnizeaz cu titlu de exemplu situa ia în care doiă ţ sau mai mul i ţ asocia i îşi combin activit ile, resursele şiţ ă ăţ experien a pentru a produce, comercializa şi distribui înţ comun un anumit produs, cum ar fi un avion. Fiecare asociat realizeaz diferite p r i ale procesului de produc ie,ă ă ţ ţ suport ă propriile costuri şi primeşte o parte din veniturile ce rezult din vânzarea avionului determinat înă ă concordan cu în elegerea contractual .ţă ţ ă

Pentru c activele, datoriile, veniturile si cheltuielileă sunt deja recunoscute în situa iile financiare individuale aleţ unui asociat şi, prin urmare, şi în situa iile financiareţ consolidate, nu se impun ajust ri sau alte pă roceduri de consolidare pentru aceste elemente atunci când asociatul prezint situa ii ă ţ financiare consolidate.

Nu sunt necesare înregistr ri contabile separate şi nuă trebuie întocmite situa ii financiare pentru o asociere înţ participa ie. Asocia ii pot evaţ ţ lua performan a ei cu ajutorulţ contabilit ii de gestiune.ăţ

Exemplu: Societatea M a decis înfiin area unei asocieri înţ participa ie cu soţ cietatea A pentru realizarea unei lucr ri de prest ri servicii. Fiecare ă ă societate de ine oţ cot de participare de 50%. In exerci iul N, soă ţ -cietatea M înregistreaz cheltuieli în contul asocierii deă 500.000 u.m. şi factureaz lucrarea beneficiarului laă pre ul de 800.000 u.m., TVA ţ 19%. Cheltuielile efectuate în contul asocierii în participa ie şi veniţ turile se transmit asociatului A la sfârşitul fiec rui trimestru peă baz ă de decont, în propor ia stabilit în contractul deţ ă asociere, înregistr rile ă efectuate pentru această activitate controlat în comun sunt:ă

în contabilitatea societ ii M:ăţ

270 M ria M d lina GÎRBIN • Ştefă ă ă Ă an BUNEA

• înregistrarea cheltuielilor dup natur :ă ă

6XX

2XX 3XX 4XX 5XX

500.000

facturarea lucr rii beneficiarului:ă

4111 Clien iţ

% 952.000 704 800.000

Venituri din lucr ri ă executate

servicii prestate4427 152.000

TVA colectată

• transmiterea cotei de cheltuieli societ ii A:ăţ

4581

Decont ri dină opera ii înţ participa ie -ţ activ

6XX 250.000

• transmiterea cotei de venituri societ ii A:ăţ

704

Venituri din lucr ri ă executate servicii prestate

4582Decont ri dină

opera ii ţ în participa ie -ţ pasiv

400.000

în contabilitatea societ ii A:ăţ

• primirea cotei-p r i din cheltuieli:ă ţ

6XX 4582Decont ri dină

opera ii înţ participa ie -ţ pasiv

250.000

primirea cotei-p r i din venituri:ă ţ

4581

Decont ri dină opera ii înţ participa ie -ţ activ

704Venituri din

lucr ri ă executate servicii prestate

400.000


271

6.2. Active controlate în comun

în cazul activelor controlate în comun, fiecare asociat are dreptul la o parte din bunurile şi serviciile ob inute cu ajutorulţ acestora şi suport o ă parte convenit din cheltuielileă efectuate pentru func ionarea lor.ţ

Multe activit i din industria extractiv de petrol, gazăţ ă şi minereu implic active controlate în comun. De exemplu,ă o serie de companii petroliere pot controla în comun şi exploata o conduct prin care se transport i ei. Fiecareă ă ţ ţ asociat foloseşte conducta pentru a transporta propriul produs şi, în schimb, suport o propor ie convenit dină ţ ă cheltuielile de exploatare ale acesteia.

Pentru c activele, datoriile, veniturile şi cheltuielileă sunt deja recunoscute în situa iile financiare individualeţ ale unui asociat şi, prin urmare, şi în situa iile financiareţ consolidate, nu se impun ajust ri saă u alte proceduri de consolidare atunci când asociatul prezint situa iiă ţ financiare consolidate.


6.3. Entit i controlate în comunăţ

O entitate controlat în comun este o asociere înă participa ie în care fiecare asociat de ine un interes deţ ţ participare.

Un exemplu obişnuit este cel în care două întreprinderi îşi combin ă activit ile lor într-o direc ieăţ ţ particular de afaceri prin transferarea activelor ă şi datoriilor relevante într-o entitate controlat în comun.ă Un alt exemplu este cel al unei întreprinderi care îşi începe activitatea într-o ar str in ţ ă ă ă împreun cu guvernul sau cu o agen ieă ţ din acea ar , formând o entitate ţ ă separat care esteă controlat în comun.ă

O entitate controlat în comun îşi ine propriaă ţ contabilitate, întocmeşte şi prezint situa ii financiare înă ţ acelaşi mod ca şi alte întreprinderi.

Eliminarea investi iei asociatului nu va conduce laţ recunoaşterea intereselor minoritare deoarece cumulul elementelor s-a f cut doar pentru partea ă asociatului din activele şi datoriile entit ii controlate în comun.ăţ


273

Procentajul de integrare depinde de metoda de consolidare re inut , ţ ă în cazul integr rii globale procentajă ul de integrare este de 100%.

Exemplu: Fie urm toarea organigram de grup:ă ă

Procentajul de integrare al filialei FI = 100% (deoarece consolidarea ei se realizeaz prin integrare global ).ă ăProcentajul de integrare al societ ii F2 (asociere înăţ participa ie conţ trolat în comun cu B) = 100%ă (procentajul de integrare al societ ii ăţ FI) x 40% (procentajul de inut de filiala FI în F2) = 40%.ţ

Folosirea metodei punerii în echivalen esteţă sus inut de cei care ţ ă consider inadecvat cumulareaă ă activelor controlate cu active controlate în comun si de cei care apreciaz c , în acest caz, asocia ii exercit mai degrab ă ă ţ ă ă o influen semnificativ decât o form de control.ţă ă ă

Punerea în echivalen a participa iilor în asocierile înţă ţ participa ie se ţ realizeaz potrivă it prevederilor standardului IAS 28.

Exerci iul lţ

în exerci iul N, M a vândut societ ii P (asociere înţ ăţ participa ie în ţ care de ine un interes de 40%) m rfuri laţ ă pre ul de 150.000 u.m. M rfurile ţ ă au fost achizi ionate de laţ o societate din exteriorul grupului la costul de

40%


120.000 u.m. Pa vândut unei societ i din afara grupului 50%ăţ din m rfurile ă cump rate de la M la pre ul de 90.000 u.m. Laă ţ 31.12.N, în bilan ul societ ii ţ ăţ M exist o crean fa deă ţă ţă societatea F neîncasat în sum de 120.000 u.m.ă ă

Ce înregistr ri sunt necesare la nivel consolidat pentruă eliminarea efectelor acestei tranzac ii?ţ

Exerci iul 2ţ

Societatea D a vândut societ ii M la 30 iunie N un utilajăţ la pre ul de ţ vânzare de 100.000 u.m. Crean afa deţ ţă societatea M a fost încasat . Costul ă utilajului este de 200.000 u.m., iar amortizarea cumulat de 150.000 u.m. ă Durata de via util r mas este de 10 ani. Societatea M de ine unţă ă ă ă ţ interes de 40% în asocierea în participa ie D.ţ

Ce înregistr ri sunt necesară e la nivel consolidat pentru eliminarea efectelor acestei tranzac ii?ţ

STUDIU DE CAZ

Societatea M a achizi ionat la 31 decembrie N-5 40%ţ din ac iunile ţ societ ii P.ăţ

La 31.12.N, bilan ul celor dou societ i se prezentaţ ă ăţ astfel:

Bilan la 31.12.Nţ(în u.m.)

Activ M P Capitaluri proprii + M P

DatoriiActive necurente Capitaluri proprii

Imobiliz riă Capital social 600.000 100.000necorporale 400.000 — Rezerve 297.240 50.000

Terenuri şi Rezultat 194.040 140.280construc iiţ 600.000 300.000 Datorii necurenteEchipamente Credite bancare petehnologice 500.000 100.000 termen lung 548.720 28.720


275

Crean eţ Datorii fa deţăimobilizate 150.000 - societ ile dinăţTitluri F 80.000 - cadrul grupului - 150.000Active curente Datorii curenteStocuri 150.000 90.000 Provizioane pentru

Crean eţ 120.000 20.000 riscuri şi 100.000 10.000Cheltuieli Furnizori 200.000 120.000înregistrate în Datorii salariale

şiavans 70.000 9.000 sociale 60.000 8.000Disponibilit iăţ 50.000 100.000 Alte impozite şi

taxe 120.000 12.000Total 2.120.000 619.000 Total 2.120.000 619.000

Conturile de profit şi pierdere ale celor dou societ i seă ăţ prezint astfel:ă

Elemente M P

Venituri din vânzarea m rfuriloră 300.000 250.000Venituri din vânzarea produselor finite 100.000 -Venituri din servicii 150.000 100.000Varia ia stocurilorţ 90.000 -Cheltuieli cu m rfurileă 140.000 130.000Cheltuieli cu materiile prime 70.000 -

Cheltuieli salariale şi sociale 60.000 10.000Cheltuieli cu alte servicii prestate de ter iţ 100.000 20.000Cheltuieli cu amortizarea 58.000 58.000Câştiguri din cesiunea imobiliz riloră - 50.000Rezultat din exploatare 212.000 182.000Venituri din dividende 4.000 -Venituri din dobânzi 15.000 -Cheltuieli cu dobânzile — 15.000Rezultat înainte de impozitare 231.000 167.000

Cheltuieli cu impozitul pe profit 36.960 26.720Rezultatul net al exerci iuluiţ 194.040 140.280

Informaţii suplimentare:

- Societatea M a acordat un împrumut pe termen lung de 150.000 u.m.societ ii P. M a încasat de la P dobânzi de 15.000ăţ u.m.;

- Societatea P a decis distribuirea de dividende în sumă de 10.000 u.m.,din care M a încasat 4.000 u.m. (40%);


în exerci iul N, societatea M a vândut societ ii Pţ ăţ m rfuri la pre ulă ţde 120.000 u.m. M rfurile au fost achizi ionate deă ţ la o societatedin exteriorul grupului la costul de 100.000 u.m. Societatea P avândut unei societ i din afara grupului 50% dinăţ m rfurile cumăp rate de la M la pre ul de 70.000 u.m. La 31.12.Nă ţ în bilan ulţsociet ii M exist o crean neîncasat fa deăţ ă ţă ă ţă societatea P însum de 100.000 u.m.;ă

- Societatea P a vândut societ ii M la 30 iunie N unăţ utilaj la pre ulţde vânzare de 200.000 u.m. Crean a fa deţ ţă societatea M a fostîncasat . Costul utilajului este de 300.000 u.m., iară amortizareacumulat de 150.000 u.m. Durata de via utilă ţă ă r mas este de 20ă ăde ani;

- Societatea P a înregistrat în exerci iuţ l N venituri din servicii prestate societ ii M în valoare de 100.000 u.m.ăţ

La data achizi iei titlurilor, capitalurile proprii ale societ ii Pţ ăţ se prezentau astfel:

Capital social 100.000Rezerve 20.000

Cu ocazia achizi iei s-a identificat un plus de vaţ loare la un teren de 10.000 u.m.Preluarea soldurilor activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii ale societ ii M:ăţ

2.120.000 %

400.000 Imobiliz riă necorporale600.000 Terenuri şi construc iiţ500.000 Echipamente tehnologice150.000 Crean e imobilizaţ te80.000 Titluri P

150.000 Stocuri120.000 Crean eţ

70.000Cheltuieli înregistrate înavans

50.000 Disponibilit iăţ

- % 2.120.000Capital social 600.000Rezerve M 297.240Rezultat M 194.040

Credite bancare pe termen 548.720lung

Provizioane pentru riscuri100.000

şi cheltuieliFurnizori 200.000

Datorii salariale şi sociale 60.000Alte impozite şi taxe 120.000

Preluarea a 40% din soldurile activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii ale societ ii P:ăţ

Sinteze, studii de cat si teste gril privind aplicaă rea IAS (revizuite) - IFRS

- 277

247.600 %120.000 Terenuri şi construc iiţ40.000 Echipamente tehnologice36.000 Stocuri8.000 Crean eţ3.600 Cheltuieli înregistrate în

avans40.000 Disponibilit iăţ

- % 247.600Capital social P 40.000

Rezerve P 20.000Rezultat P 56.112

Credite bancare pe termen 11.488lung

Datorii fa de societ ileţă ăţ60.000

din cadrul grupuluiProvizioane pentru riscuri şi 4.000cheltuieliFurnizori 48.000

Datorii salariale şi sociale 3.200Alte impozite şi taxe 4.800

Preluarea veniturilor şi cheltuielilor societ ii-mam :ăţ ă

659.000 %140.000 Cheltuieli cu m rfurile ă 70.000 Cheltuieli cu materiileprime 60.000 Cheltuieli salariale şi

sociale 100.000 Cheltuieli cu alte servicii

prestate de ter iţ58.000 Cheltuieli cu amortizarea 36.960 Cheltuieli cu impozitul pe

profit194.040 Rezultat M

- % 659.000Venituri din vânzarea 300.000

m rfurilorăVenituri din vânzarea 100.000

produselor finiteVenituri din servicii 150.000Varia ia stocurilorţ 90.000

Venituri din dividende 4.000Venituri din dobânzi 15.000

Preluarea veniturilor şi cheltuielilor societ ii controlate înăţ comun propor ional cu procentajul de integrare (40%):ţ

160.000 %

52.000 Cheltuieli cu m rfurile ă 4.000 Cheltuieli salariale şisociale 8.000 Cheltuieli cu alte servicii

prestate de ter iţ

23.200 Cheltuieli cu amortizarea 6.000 Cheltuieli cu dobânzile

10.

688 Cheltuieli cu impozitul pe profit56.112

Rezultat?

- Venituri din vânzarea

m rfurilorăVenituri din servicii

Câştiguri din cesiunea

imobiliz riloră

- 160 .000 100.000

40.000 20.000


Eliminarea conturilor reciproce:

• împrumutul acordat de societatea-mam asocieriiă în participa ie:ţ

Datorii fa deţă societ ile ăţ = din cadrul grupului

- Crean eţ imobilizate

- 60.000"

" 40% x 150.000

dobânda încasat de societatea-mam :ă ă

Venituri din dobânzi - = Cheltuieli cu

dobânzile- 6.0002)

' 40% x 15.000

• serviciile prestate societ ii-mam :ăţ ă

Venituri din servicii - = Cheltuieli cu

serviciile- 40.0003)

3> 40% x 100.000

eliminarea crean ei/datoriei generate de vânzareaţ m rfurilor:ă

Furnizori - Cli

en iţ- 40.0004)

4140% x 100.000

eliminarea veniturilor generate de vânzarea m rfurilor:ă

înregistr ră i efectuate de societatea M

înregistr riă efectuate de societatea P

4111 = 707 607 = 371 5121 = 4111

120.000 100.000 80.000

371 = 401 120.000 401 = 5121 80.000 4111 = 707 70.000 607 = 371 60.000

Soldurile activelor, datoriilor, veniturilor şi cheltuielilor societ ii P ăţ sunt preluate în propor ie de 40%.ţ In urma cumulului conturilor, cifra de afaceri (707) creste cu 148.000 u.m., iar costul bunurilor vândute (607) cu 124.000 u.m. Din perspectiva grupului, cifra de afaceri ar trebui s fieă afectat cu 70.000 x 40% + 120.000 x 60% = 100.000 u.m.,ă iar costul bunu-


279

rilor vândute cu 60% x 50.000 + 50.000 = 80.000 u.m. Astfel, în vederea întocmirii conturilor consolidate se impune urm toareaă înregistrare:



44.000

Eliminarea rezultatelor interne: - eliminarea


Rezultat P Utilaj 20.000


Câştiguri din


Rezultat P 20.000


Impozit pe profit amânat = Rezultat P 3.200


Rezultat P Venit din impozitul

amânat3.200

Societatea-mam calculeaz amortizarea utilajului peă ă baza costului de achizi ie, care con ine şi profitul internţ ţ (200.000 u.m.). Pe baza datelor din situa iile financiareţ ale societ ii P, amortizarea utilajului pentru ăţ exerci iul Nţ ar fi de 150.000/20 x 1/2 = 3.750 u.m. în situa iileţ financiare individuale ale societ ii M amortizarea utilajului esteăţ de 200.000/20 x 1/2 = 5.000 u.m.

Anularea amortiz riiă suplimentare: • la nivelul bilan ului:ţ

Amortizarea

echipamentelorRezultat M 500



Rezultat M = Cheltuieli cu amortizarea

imobiliz riloră500









Venituri din

vânzarea m rfuriloră

Rezultat M 4.000


Impozit pe profit amânat = Rezultat M 640


Rezultat M = Venit din impozitul pe

profit640

Eliminarea dividendelor: • la nivelul bilan ului:ţ

Rezultat M Rezerve M 4.000


281


Venituri din dividende = Rezultat M 4.000

Costul de achizi ie al titlurilor P de 80.000 u.m. poate fiţ descompus astfel:

- cota-parte din capitalurile proprii P la data achizi ieiţ 40% x 120.000= 48.000 u.m.;

- cota-parte din plusul de valoare identificat cu ocazia achizi iei netţde efectele fiscale 40% x (10.000 - 16% x 10.000) = 3.360 u.m.;

- fondul comercial (diferen a) 28.640 u.m.ţ

Calculul rezervelor consolidate:

Rezerve societatea M = 297.240 + 4.000 = 301.240 u.m.Rezerve societatea P = 50.000 u.m., din care 30.000 u.m. constituite ulterior achizi iei.ţRezerve consolidate = 301.240 + 40% x 30.000 = 313.240 u.m.

Calculul rezultatului consolidat:

Rezultat P dup eliminarea rezultatelor interne =ă 194.040 + 500 - 80- 4.000 + 640 - 4.000 = 187.100 u.m.Rezultat F dup eliminarea rezultatelor interne =ă 140.280 x 40% -20.000+ 3.200 = 39.312 u.m.Rezultat consolidat = 187.100 + 39.312 = 226.412 u.m.

Eliminarea titlurilor P şi recunoaşterea plusurilor de valoare:

80.640 % = % 80.640 40.000 Capital social Titluri P 80.000

8.000 Rezerve P Impozit pe profit amânat 6404.000 Terenuri

28.640 Fond comercial

Virarea rezervelor şi rezultatelor celor dou societ i laă ăţ rezerv , resă pectiv rezultat consolidat:


539,652 % % 53M52

301.240 Rezerv Mă Rezervă consolidată

313.240187.100 Rezultat M Rezultat consolidat 226.41212.000 Rezerv Pă39.312 Rezultat P

La nivelul contului de profit şi pierdere:Virarea rezultatelor celor dou societ i la rezultatulă ăţ consolidat:

Rezultat consolidatRezultat M Rezultat P

226.412

187.100

39.312

Prezentarea bilan ului şi a contului de profit şi pierdereţ consolidat:

Bilan conţ solidat la 31.12.N

(în u.m.)

Activ Suma Capitaluri proprii + Suma

DatoriiActive necurente Capitaluri proprii

Imobiliz ri necorporaleă 400.000 Capital social 600.000

Fond comercial 28.640 Rezerve 313.240Terenuri şi construc iiţ 724.000 Rezultat 226.412

Echipamente tehnologice 520.500 Datorii necurente

Crean e imobilizateţ 90.000 Credite bancare pe termenImpozit pe profit amânat 3.120 lung 560.208Active curente Datorii curenteStocuri 182.000 Provizioane pentru

riscuri şiCrean eţ 88.000 cheltuieli 104.000

Cheltuieli înregistrate în avans 73.600 Furnizori 208.000

Disponibilit iăţ 90.000 Datorii salariale şi sociale

63.200

Alte impozite şi taxe 124.800Total 2.199.860 Total 2.199.860

Contul de profit şi pierdere consolidat:

Elemente Valori


m rfurilor ă Venituri din vânzarea

produselor finite

352.000

100.000


283

Venituri din servicii

Varia ia stocurilorţ

Cheltuieli cu m rfurilă e

Cheltuieli cu materiile prime

Cheltuieli salariale şi sociale

Cheltuieli cu alte servicii

prestate de ter iţ

Cheltuieli cu amortizarea

Câştiguri din cesiunea

imobiliz riloră

Rezultat din exploatare

Venituri din dividende

Venituri din dobânzi

Cheltuieli cu dobânzile

Rezultat înainte de impozitare

Cheltuieli cu impozitul pe profit

Rezultatul net al exerci iuluiţ

150.000

90.000

148.000

70.000

64.000

68.000

80.700

261.300

9.000

270.300

43.888

226.412

Dac investi ia în societatea P este pus în echivalen seă ţ ă ţă efectueaz urm toarele înregistr ri:ă ă ă

- virarea titlurilor P în categoria titlurilor puse în echivalen şi evaţă luarea acestora la cost:

Titluri P puse în echivalen =ţă

Titluri P 80.000

- ajustarea valorii titlurilor puse în echivalen cuţă partea ce revine societ ii M din rezerva P constituităţ ă dup achizi ionarea titlurilor: ă ţ • la nivelul bilan ului:ţ

Titluri P puse în echivalen = Rezerveţă consolidate

12.000

Eliminarea rezultatelor interne: - eliminarea


Rezultat P = Titluri P puse în echivalenţă 20.000



Câştiguri din


Rezultat P 20.000



Rezultat P 3.200


Rezultat P = Venit din impozitul amânat 3.200

Anularea amortiz rii suplimentare ă generate de vânzarea utilajului cu

profit:• la nivelul bilan ului:ţ



Rezultat M Cheltuieli cu amortizarea

imobiliz riloră500


Rezultat M Impozit pe profit amânat 80





Rezultat M = Titluri P puse în echivalenţă

4.000


285



m rfurilă orRezultat M 4.000



Rezultat M 640


Rezultat M Venit din impozitul pe profit 640

Eliminarea dividendelor: • la nivelul bilan ului:ţ

Şi

Rezultat M Titluri P puse în echivalenţă

4.000


Rezerve M 4.000


Venituri din dividende = Rezultat M 4.000

Costul de achizi ie al titlurilor P de 80.000 u.m. poate fiţ descompus astfel:

- cota-parte din capitalurile proprii P la data achizi ieiţ 40% x 120.000= 48.000 u.m.;

- cota-parte din plusul de valoare identificat cu ocazia achizi ie netţde efectele fiscale 40% x (10.000 - 16% x 10.000) = 3.360 u.m.;

- fondul comercial (diferen a) 28.640 u.m.ţVirarea rezervei şi a rezultatului societ ii M laăţ

rezerv respectiv ă rezultat consolidat:

484.340 297.240

187.100

Rezerv Mă

Rezultat M

%

484.340

Rezervă consolidată

297.240Rezultat consolidat

187.100




Ajustarea valorii titlurilor puse în echivalen cuţă partea ce revine societ ii M din rezultatul P constituităţ dup achizi ionarea titlurilor:ă ţ

Titluri P puse în echivalen = Rezultatţă consolidat

39.312

la nivelul contului de rezultat:

Rezultat consolidat Cota-parte dinrezultatul

societ ilorăţpuse în

echivalenţă

39.312

Calculul rezervelor consolidate:

Rezerve societatea M = 297.240 + 4.000 = 301.240 u.m.Rezerve societatea P = 50.000 u.m., din care 30.000 u.m. constituite ulterior achizi iei.ţRezerve consolidate = 301.240 + 40% x 30.000 = 313.240 u.m.

Calculul rezultatului consolidat:

Rezultat M dup eliminarea rezultatelor interne =ă 194.040 + 500 - 80 - 4.000 + 640 - 4.000 = 187.100 u.m.Rezultat P dup eliminarea rezultatelor interne =ă 140.280 x 40% -20.000 + 3.200 = 39.312 u.m.Rezultat consolidat = 187.100 + 39.312 = 226.412 u.m.

Situa iile financiare consolidate se prezint astfel:ţ ă

Bilan consolidat la 31.12.Nţ(în u.m.)

Activ M Capitaluri proprii + Datorii

M

Active necurenteImobiliz riă necorporale Terenuri şi

400.000 600.000

Capitaluri propriiCapital social Rezerve consolidate

600.000 313.240


287

Echipamente 500.000-500 Rezultat consolidat 226.412

tehnologice = 499.500 Datorii necurenteCrean e imobilizateţ 150.000 Credite bancare pe termen


127.952 lung 548.720Active curente Datorii de impozit amânat 80Stocuri 150.000 Datorii curenteCrean eţ 120.000 Provizioane pentru riscuriCheltuieli înregistrate în şi cheltuieli 100.000avans 70.000 Furnizori 200.000Disponibilit iăţ 50.000 Datorii salariate şi

sociale60.000

Alte impozite şi taxe 120.000

Total 2.168.452 Total 2.168.452

Contul de profit si pierdere consolidat:

Elemente

Valori

Venituri din vânzarea m rfurilorăVenituri din vânzarea produselor finiteVenituri din serviciiVaria ia stocurilorţCheltuieli cu m rfurileăCheltuieli cu materiile primeCheltuieli salariale şi socialeCheltuieli cu alte servicii prestate de ter iţCheltuieli cu amortizareaCâştiguri din cesiunea imobiliz ră ilorRezultat din exploatareVenituri din dividendeVenituri din dobânziCheltuieli cu dobânzileRezultat înainte de impozitareCheltuieli cu impozitul pe profitRezultatul societ ilor integrateăţ(+) Cota-parte din rezultatul societ ilorăţpuse în echivalenţă= Rezultat consolidat

300.000-4.000 = 296.000100.000150.00090.000

140.00070.00060.000

100.00058.000-500 = 57.500

208.500

-4.000 = 015.000

223.50036.960 + 80-640 = 36.400

187.100

39.312 226.412

4.000


6.4. Asocierile în participa ie şiţ dezideratul convergen eiţ contabile interna ionale.ţ Proiecte în curs

In septembrie 2007, IASB a emis un expozeu-sondaj (ED 9 Partene-riate1) care propune revizuirea normei IAS 31. Consiliul argumenteaz ă necesitatea acestui proiect prin faptul c , potrivită IAS 31, tratamentul contabil este dictat mai degrab deă forma legal a aranjamentului contractual, care ă nu reflectă întotdeauna drepturile şi obliga iile p r ilor. De asemenea,ţ ă ţ IAS 31 con ine dou alternative de contabiţ ă lizare a intereselor în asocierile în participa ie, integrarea propor ional şiţ ţ ă punerea în echivalen , ceea ce poate ţă afecta comparabilitatea situa iilor financiare. Proiectul redefineşteţ categoriile de parteneriate („joint arrangements") concentrându-se asupra drepturilor şi obliga iilor contractuale ale p r ilor şiţ ă ţ propune renun area la metoda inteţ gr rii propor ionale.ă ţ

Modific rile propuse în ED 9 vizeaz aplicareaă ă principiului primordialit ii economicului în fa a juridicului şiăţ ţ diminuarea importan ei ţ acordate formei legale a parteneriatelor. Raportul dintre partajarea deciziilor şi ob iţ -nerea unui profit sunt elemente care diferen iaz un activţ ă comun de implicarea mai multor p r i într-un activ. ED 9ă ţ impune o viziune holistic asupra parteneriatelor care seă concentreaz asupra drepturilor şi obliga iilor conă ţ tractuale. Un parteneriat este caracterizat prin aspecte multiple, care pot fi contabilizate diferit în anumite circumstan e. Toateţ acordurile asociate parteneriatului trebuie luate în considerare în selectarea tratamentului contabil. Analiza drepturilor şi obliga iilor contractuale poate conduce la recuţ noaşterea unor active şi datorii în bilan ul asocia ilor (de exemplu,ţ ţ garan ii ţ acordate care genereaz obliga ii pentru asocia i).ă ţ ţ

Eliminarea consolid rii propor ionale are în vedereă ţ procesul de convergen cu FASB şi creştereaţă comparabilit ii (prin suprimarea unei op iuni ăţ ţ din I AS 31). Rezult de aici c substan a economic a asocierilor înă ă ţ ă participa ie este asimilat cu cea a entit ilor asociate. Nuţ ă ăţ trebuie neglijat totuşi faptul c , în Europa, aceast metodă ă ă este utilizat înc , iar lipsa de suport ă ă conceptual

demonstrat în baza pentru concluzii nu ilustrează ă implicit

Exposure Draft ED 9 Joint Arrangements.


289

superioritatea metodei punerii în echivalen , în contextulţă trecerii de la integrarea propor ional la punerea înţ ă echivalen , informa ia prezentat se ţă ţ ă va reduce un post în bilan şi unul în contul de profit şi pierdere, deficitulţ informa ional putând fi completat doar prin noteleţ explicative.

6.5. Rezumat

Potrivit IAS 31 o asociere în participa ie este oţ în elegere conţ tractual prin care dou sau maiă ă multe p r i întreprind o activiă ţ tate economică supusă controlului comun.

Asocierile în participa ie au forme şi structuriţ diferite. IAS 31 identific trei tipuri principale:ă activit i controlate în comun, active controlateăţ în comun şi entit i controlate în comun.ăţ

Contabilizarea activit ilor controlate în comunăţ nu ridic proă bleme deosebite. Fiecare asociat trebuie s recunoasc în situaă ă iile sale financiareţ individuale:(a) activele pe care le controleaz şi datoriile pe careă şi le asum ;ă(b) cheltuielile pe care le efectueaz şi parteaă lui din veniturileob inute de asocierea în participa ie dinţ ţ vânzarea bunurilorsau serviciilor.

4. în cazul activelor controlate în comun fiecare asociat recunoaşte în situa iile financiareţ individuale şi, prin urmare, în situa iile ţ financiare consolidate:- partea lui din activele controlate în comun, clasificate

înfunc ie de natura acestora;ţ

- orice datorii care au fost asumate;

- partea lui din orice datorie asumat în comună cu al i asocia i,ţ ţîn rela ie cu asocierea în participare;ţ

- orice venit din vânzarea sau folosirea p r ii luiă ţ din produc iaţactivului, împreun cu partea lui din oriceă cheltuieli efectuateîn leg tur cu acesta.ă ă


5. O entitate controlat în comun este o asociere înă participa ie înţcare fiecare asociat de ine un interes deţ participare.

6. IAS 31 prevede dou tratamente pentruă consolidarea entit ilorăţcontrolate în comun: un tratament de bază (consolidarea proporional ) şi un tratament alternativ (punerea înţ ă

echivalen ).ţă

7. Punerea în echivalen a participa iilor înţă ţ asocierile în participa ie se realizeaz potrivit prevederilor normei IASţ ă 28.

6.6. Rezolv ri ale exerci iiloră ţ

Exerci iul lţ : Eliminarea crean ei/datoriei generate deţ vânzarea m rfurilor:ă

Furnizori Clien iţ 48.000*

* 40% x 120.000

Eliminarea veniturilor din vânzarea m rfurilor/cheltuielilor cu m rfurile generateă ă de vânzarea m rfurilor:ă


înregistr riă efectuate de societatea P

4111 = 707 150

000 371 = 401 150.000

607 = 371 120.000 401 = 5121 30.0005121 = 4111 30.000 4111 = 707 90.000

607 = 371 75.000

Soldurile activelor, datoriilor, veniturilor şi cheltuielilor societ ii P sunt preluate înăţ propor ie de 40%. în urma cumulului ţ conturilor, cifra de afaceri (707) creşte cu 186.000 u.m.,

iar costul bunurilor vândute (607) cu 150.000 u.m. Din perspectiva grupului, cifra de afaceri ar trebui s fie afectat cu ă ă 90.000 x 40% + 150.000 x 60% = 126.000 u.m., iar costul bunurilor vândute cu 60% x 120.000 + 75.000 x 40% = 102.000 u.m. Astfel, în vederea întocmirii conturilor consolidate, se impune urm toarea înregistrare:ă


291


= Cheltuieli cu m rfurileă

48.000

Eliminarea profitului din vânzarea m rfuriloă r: • la nivelul bilan ului:ţ




m rfurilorăRezultat M 12.000


Impozit pe profit amânat = Rezultat M 1.920


Rezultat M = Venit din impozitul pe l .920profit

Exerci iul ţ 2: Eliminarea rezultatelor interne:

- eliminarea profitului din vânzarea utilajului:


Rezultat D Utilaj 20.000


Câştiguri din


Rezultat D 20.000

Efectul asupra impozitului amânat:


Impozit pe profit amânat = Rezultat D 3.200



Rezultat D Venit din impozitul

amânat3.200

Societatea-mam calculeaz amortizareaă ă utilajului pe baza costului de achizi ie, careţ con ine si profitul internţ (100.000 u.m.).Pe baza datelor din situa iile financiare aleţ societ ii D, amorăţ tizarea utilajului pentru exerci iul N ar fi de 50.000/10 x 1/2 = 2.500ţ u.m.în situa iile financiare individuale ale societ ii Mţ ăţ amortizarea utilajului este de 100.000/10 x 1/2 = 5.000 u.m.

Anularea amortiz riiă suplimentare: • la nivelul bilan ului:ţ

Amortizarea

echipamentelorRezultat M 1.000


Rezultat M = Cheltuieli cu amortizarea 1.000imobiliz riloră




Cheltuiala cu impozitul pe = Rezultat M 160profit amânat


1. Societatea M controleaz în comun cu un alt asociată societatea A în care de ine 40% din capital. M aţ achizi ionat participa iaţ ţ


293

în societatea A în momentul constituirii acesteia. M utilizeaz ă metoda integr rii propor ionale pentruă ţ consolidarea societ ii ăţ A. în exerci iul N,ţ societatea M încaseaz un dividend de ă 5.000 u.m.

Care afirma ie este adev rat ?ţ ă ă(a) venitul din dividende nu se elimin ;ă(b) venitul din dividende se elimin proporă ţional cu

procentajulde interes;

(c) venitul din dividende se elimin integral;ă(d) venitul din dividende este preluat în conturile consolidate

în propor ie de 40%;ţ(e) niciuna din variantele de mai sus nu este adev rat .ă ă

2. Societatea M controleaz în comun cu al i doiă ţ asocia i societaţ tea B în care de ine 33,33% dinţ capital. M a achizi ionat parti-ţ cipa ia în societateaţ A în momentul constituirii acesteia. M utilizează metoda integr rii propor ionale pentruă ţ consolidarea societ ii B. La 31.12.N structuraăţ capitalurilor proprii B este urm toarea:ăCapital social 100.000

Rezerve 20.000

Rezultat 10.000

Total capitaluri proprii 130.000.

Societatea M are o rezerv de 50.000 u.m. şi ună rezultat de 20.000 u.m.

Rezerva şi rezultatul consolidat sunt de:(a) 56.666 u.m. şi 23.333 u.m.;

(b) 50.000 u.m. şi 20.000 u.m.;(c) 70.000 u.m. şi 30.000 u.m.;(d) O şi 20.000 u.m.;(e) O şi 30.000 u.m.

3. Societatea M vinde m rfuri unei asocieri înă participa ie pe care o ţ controleaz împreun cu un altă ă asociat cu un profit de 10.000 u.m.


Societatea M de ine 40% din capitalul asocierii înţ participa ie ţ şi utilizeaz metoda integr riiă ă propor ionale pentru consolidarea ţ acesteia. M rfurile nu au fost vândute de aceasta dină urm .ă

Eliminarea profitului intern generează urm toarele înregistr ri ă ă (dac nu avem înă vedere impozitul amânat):

(a)• la nivelul bilan ului:ţ





(b)






(c)• la nivelul bilan ului:ţ

M rfuriă Rezultat

M 4.000




(d)la nivelul bilan ului:ţ

M rfuriă Rezultat M 10.000


295


Rezultat M Venituri din vânzarea

m rfuriloră10.000

(e) profitul intern nu se elimin .ă

4. Asocierea în participa ie X primeşte un împrumutţ de la socie-tatea-mam de 20.000 u.m. pentruă care suport o dobând ă ă anual de 2.000 u.m.ă Procentajul de integrare este de 40%.

Cum se elimin opera iile reciproce dac societatea Xă ţ ă este integrat propor ional?ă ţ(a)• împrumutul acordat de societatea-mamă

asocierii în participa ie:ţ

Datorii fa deţă

societ ile ăţ din cadrul grupului

= Crean eţ imobilizate

20.000

• dobânda încasat de societatea-mam :ă ă


(b)• împrumutul acordat de societatea-mam asocieriiă

în participa ie:ţ

Datorii fa deţă

societ ile dinăţ cadrul grupului

Crean eţ imobilizate

8.000


Venituri din dobânzi = Cheltuieli cu dobânzile

800

(C)

împrumutul acordat de societatea-mamă asocierii în participa ie:ţ


= Datorii fa de societ ileţă ăţ 8.000 din cadrul grupului




(d)

împrumutul acordat de societatea-mamă asocierii în parti-cipa ie:ţ

Crean e imobilizateţ = Datorii fa de societ ileţă ăţ 8.000

din cadrul grupului


Cheltuieli cu dobânzile Venituri din dobânzi 8.000

5. Asocierea în participa ie Y primeşte un împrumutţ de la societatea-mam de 10.000 u.m. pentruă care suport o dobând ă ă anual de l .000 u.m.ă Societatea-mam de ine 40% din capitalulă ţ societ ii Y.ăţ

Cum se elimin opera iile reciproce dacă ţ ă participa ia în socieţ tatea Y este pus înă echivalen ?ţă(a)• împrumutul acordat de societatea-mam asocieriiă

în participa ie:ţ

Datorii fa deţă

societ ile = ăţ din cadrul grupului


10.000


Venituri din dobânzi = Cheltuieli cu dobânzile

1.000

(b)împrumutul acordat de societatea-mamă asocierii în participa ie:ţ

Datorii fa deţă

societ ile = dinăţ cadrul grupului


4.000



Venituri din dobânzi = Cheltuieli cu dobânzile 400

(C)

• împrumutul acordat de societatea-mamă asocierii în parti-cipa ie:ţ


= Datorii fa deţă societ ile ăţ din cadrul grupului

4.000



(d)

• împrumutul acordat de societatea-mamă asocierii în parti-cipa ie:ţ


= Datorii fa deţă societ ile dinăţ cadrul grupului

10.000


Cheltuieli cu dobânzile Venituri din dobânzi 1.000

(e) conturile reciproce nu se elimin .ă

6. La 31.12.N capitalurile proprii M şi P prezintă urm toarea strucă tură:

Elemente M P


Rezerve 30.000 10.000

La data achizi iei titlurilor P capitalurile propriiţ P erau de 35.000 u.m. M de ine 40% dinţ capitalul societ ii P pe care o ăţ controlează împreun cu un alt asociat. Societatea P esteă integrat propor ional.ă ţ


Rezerva consolidat este de:ă(a) 30.000 u.m.;(b) 32.000 u.m.;(c) 40.000 u.m.;(d) 10.000 u.m.;(e) O u.m.

Societatea M presteaz servicii pentru o asociereă în participa ie ţ în care de ine 30% din capital înţ valoare de 50.000 u.m. Participa ia în asocierea înţ participa ie este pus în echivalen .ţ ă ţă

Cum se elimin efectele acesteiă

tranzac ii? ţ (a)

Venituri din servicii Cheltuieli cu serviciile 15.000

(b)


(c) nu se

elimin ; ă (d)

Venituri din servicii Rezerve M 50.000

(e)

Rezerve M = Cheltuieli cu serviciile 15.000

8. La 31.12.N, capitalurile proprii M şi P prezintă urm toarea ă structur :ă

Elemente M P


Rezerve 20.000 15.000

La data achizi iei titlurilor P, capitalurile propriiţ P erau de 15.000 u.m. M de ine 30% din capitalulţ societ ii P pe care oăţ

Sinteze, studii de caz şi teste gril privind aplicarea IASă (revizuite) — IFRS

299

controleaz împreună ă cu un alt asociat. Societatea P este integrat propor ional.ă ţ

Rezerva consolidat este de:ă(a) 23.000 u.m.;(b) 32.000 u.m.;(c) 30.000 u.m.;(d) 25.000 u.m.;(e) O u.m.

9. Societatea M presteaz servicii pentru o asociereă în participa ie ţ în care de ine 40% din capital înţ valoare de 10.000 u.m. Asocierea în participa ie esteţ integrat propor ional.ă ţ

Cum se elimin efectele acesteiă

tranzac ii? ţ (a)


(b)


(c) nu se elimin ;ă

(d)

Venituri din servicii Rezerve M 50.000

(e)

Rezerve M = Cheltuieli cu serviciile 15.000

10. Care dintre urm toarele afirma ii este adev rat ?ă ţ ă ă(a) în cazul integr rii propor ionale, activele şiă ţ

datoriile asocieriiîn participa ie sunt preluate integral;ţ

(b) în cazul punerii în echivalen , activele şiţă datoriile asocieriiîn participa ie sunt preluate integral;ţ


(c) aplicarea integr rii propor ionale nu vaă ţ conduce la recunoaşterea unui interes minoritar;

(d) în cazul integr rii propor ionale, veniturileă ţ şi cheltuielileasocierii în participa ie sunt preluate integral;ţ

(e) în cazul punerii în echivalen , veniturile şiţă cheltuielileasocierii în participa ie sunt preluate ţ integral.

CAPITOLUL 7

Efectele varia iilorţ cursurilor monedelor str ineă

(IAS21)


O întreprindere exercit în dou moduri activit ileă ă ăţ sale în str in tate. ă ă Ea poate s realizeze tranzac ii înă ţ monede str ine sau poate s aib activit i ă ă ă ăţ în str in tate.ă ă

Principalele dificult i referitoare la contabilizareaăţ tranzac iilor în moţ nede str ine şi a activit ilor înă ăţ str in tate se refer la decizia privind idenă ă ă tificarea monedei func ionale, cursul de schimb de utilizat şi laţ maniera de contabilizare în situa iile financiare aţ efectului varia iilor cursurilor de ţ schimb.

7.1. Identificarea monedei func ionaleţ

Managementul trebuie s determine monedaă func ional a entit ii ţ ă ăţ pe baza cerin elor din I AS 21. Toateţ celelalte monede sunt tratate ca monede str ine. Entitatea poateă prezenta situa iile financiare într-o alt moned decâtţ ă ă moneda func ional (moneda de prezentare).ţ ă

Moneda func ional a unei entit i este moneda:ţ ă ăţa) în care sunt exprimate si decontate pre urile deţ

vânzare pentrubunurile şi serviciile sale (sau moneda care influen eaz semnifiţ ăcativ pre urile de vânzare);ţ

b) rii ale c rei for e competitive şi reglement riţă ă ţ ă determin pre urileă ţde vânzare ale bunurilor şi serviciilor sale;

c) în care sunt exprimate şi decontate salariile, materialele şi alteelemente de cost;

d) în care se ob in sursele de finan are;ţ ţe) în care sunt p strate încas rile din activit ileă ă ăţ opera ionale.ţ

Moneda care determin pre urile de vânzare esteă ţ moneda în care sunt exprimate şi decontate pre urile deţ vânzare şi, de obicei, este şi moneda

Sinteze, studii de caz ?i teste gril privind aplicarea IAS (revizuite) -ă IFRS 303

rii ale c rei for e competitive au cea mai mare influenţă ă ţ ţă asupra pre urilor. ţ Se acord totuşi o importan mai mareă ţă monedei din economia care influen eaz pre urile tranzac iilor,ţ ă ţ ţ dac este diferit de moneda în care sunt expriă ă mate pre urile.ţ

Exemplu: Societatea Alfa este distribuitor în România de autoturisme marca X, fabricate în Fran a. Clien ii s i sunt societ iţ ţ ă ăţ comerciale şi persoane fizice. Autoturismele sunt facturate în euro sau în lei. Pre urile în ţ euro sunt diferite de cele practicate pe pia a francez .ţ ă Autoturismele sunt achizi ionate în euro, iar celelalteţ cheltuieli din exploatare ale societ ii Alfa suntăţ exprimate în lei. în acest caz moneda func ional ţ ă a societ ii Alfa este leul, deoarece IAS 21 acord oăţ ă mai mare importan monedei care determinţă ă pre urile tranzac iilor şi nu atât celei ţ ţ în care sunt exprimate acestea.

Exemplu: Grupul M con ine entit ile M, A, B şi Cţ ăţ . Societatea M (societatea-mam ) este localizat în Germania şi are caă ă moned func ional euro. ă ţ ă Entitatea B are ca monedă func ional euro, în timp ce entitatea C ţ ă are ca moned func ional dolarul. A este centrul deă ţ ă trezorerie al grupului, localizat în Elve ia. Activele saleţ sunt exprimate în dolari, iar sursele de finan areţ sunt atrase în mare parte în dolari.Societatea A nu este o entitate opera ional şi atunciţ ă factorii din LAS 21 nu sunt relevan i în selectareaţ monedei sale func ionale, în calitate de centru deţ trezorerie, A ac ioneaz în numele grupului,ţ ă deoarece opera iile sale sunt desf şurate pentru aţ ă îndeplini politicile privind gestiunea riscurilor la nivel de grup. Societatea A nu ob ine fluxuri ţ semnificative din propria activitate şi nu atrage finan area pentruţ propriile opera ii. Majoritatea tranzac iilor au loc cuţ ţ societatea-mam , ă fluxurile din activit ile lui Aăţ afecteaz direct fluxurile societ ii-ă ăţ mam . înă concluzie, moneda func ional a entit ii A este euroţ ă ăţ (moneda societ ii-mam ).ăţ ă

Exemplu: Un grup de societ i desf şoar activit i în industriaăţ ă ă ăţ modei.

Societatea-mam M, localizat în Italia, este centrulă ă de design şi asigur vânz rile în Europa. Costurile şiă ă vânz rile acestei entit i ă ăţ sunt exprimate în euro.

Societatea B este fabrica de confec ii din România.ţ Modelele sunt achizi ionate din Italia. Societatea dinţ Italia supravegheaz achizi ia ă ţ de materii prime. Materiile prime sunt achizi ionate în euro. Toateţ


tranzac iile intra-grup sunt exprimate şi decontate înţ euro. Societatea B este finan at în euro, celelalteţ ă costuri fiind exprimate în lei. Profiturile care nu sunt reinvestite sunt distribuite societ ii A.ăţ Societatea B vinde confec iile altor societ i dinţ ăţ grup.Societatea C asigură vânzarea produselor grupului în Statele Unite. Vânz rile societ ii C sunt exprimate şiă ăţ decontate în dolari. Managementul societ ii C poateăţ ajusta pre urile, poate angaja noi campanii ţ de marketing, poate acorda reduceri. M rfurileă achizi ionate de la celelalte societ i din grup suntţ ăţ exprimate în euro, ca şi 25% din celelalte cheltuieli din exploatare. Restul de 75% din cheltuielile din exploatare sunt exprimate în dolari.Moneda func ional a societ ilor M şi B este euro, iarţ ă ăţ moneda func ional a societ ii C este dolarul.ţ ă ăţ Activit ile societ ii B se desf şoar ăţ ăţ ă ă ca o extensie a entit ii italiene, nu au autonomie şi, prin urmare,ăţ societatea B are aceeaşi moned func ional cu ceaă ţ ă a societ ii M. Moneda care influen eaz pre urileăţ ţ ă ţ societ ii C este dolarul. Deşi o ăţ parte din costuri sunt exprimate în euro, majoritatea cheltuielilor sunt exprimate în dolari, iar managementul societ ii C ac ioneaz cuăţ ţ ă un grad ridicat de autonomie.

7.2. Raportarea tranzac iilor în valutţ ă în moneda str ină ă

(i) Recunoaşterea ini ialţ ă

Sinteze, studii de caz. şi teste gril privind aplicarea IAS (revizuite) -ă IFRS 305

Altfel spus, o tranzac ie exprimat în valut se referţ ă ă ă la faptul c ă sumele ce trebuie pl tite sau primite suntă exprimate sub forma unui num r ă de unit i ale unei valute.ăţ Din punctul de vedere al unei societ i din România ăţ (a c reiă moned func ional este leul), o tranzac ie în valută ţ ă ţ ă intervine atunci când aceasta vinde sau cump r bunuri sauă ă servicii al c ror pre este exprimat ă ţ într-o moned str in , sauă ă ă este decontat într-o moned str in , sau se angaă ă ă jeaz într-oă opera ie de investi ie sau finan are si accept decontareaţ ţ ţ ă acesteia în valut sau lei în func ie de evolu ia unei valuteă ţ ţ etc. în aceste situa ii, ţ societatea româneasc îşi asumă ă riscul varia iei cursuluţ i de schimb al valutei în care este exprimat tranzac ia. Acest risc poate conduce laă ţ recunoaşterea unor diferen e de curs valutar. Când oţ societate din România cump r sau vinde bunuri/servicii şiă ă tranzac ia este decontat în lei, ea nu înregistreaz ţ ă ă niciun câştig sau pierdere din diferen e de curs valutar, deoareceţ nu suport ă riscul ocazionat de fluctua ia cursului deţ schimb.

Exemplu: La l decembrie N, o societate româneasc vindeă m rfuri unui client ă din Germania la un pre de 10.000ţ euro. încasarea contravalorii m ră furilor vândute urmeaz s aib loc pe 10 ianuarie N+l, iar socieă ă ă -tatea din România întocmeşte situa ii financiare la 31ţ decembrie N. La data tranzac iei, cursul de schimbţ al monedei europene este de 3,6 lei/euro.

Prin urmare, societatea din România înregistreaz oă crean şi un ţă venit evaluate în lei. Conversia sumelor din euro în lei se face cu ajutorul cursului de schimb de la data efectu rii tranzac iei (denumit ă ţ cursul spot), în exemplul nostru valoarea crean ei şi a venitului seţ determin prin aplicarea cursului de schimb de laă data tranzac iei ţ (3,6 lei/euro) la suma în valută (10.000 de euro). Valoarea ob inut este de 36.000ţ ă lei.


(ii) Raportarea la data bilan uluiţ

Caracteristica esen ial a elementelor monetareţ ă rezid în dreptul de a ă primi sau obliga ia de a ceda sumeţ fixe sau determinabile de bani. Exemple de elemente monetare: crean ele şi datoriile de impozit amânat,ţ provizioanele ce vor fi decontate prin diminuarea de lichidit i, datoria păţ rivind dividendele, crean ele şi datoriileţ determinate de emisiunea titlurilor de credit.

Exemple de elemente nemonetare:- cheltuielile înregistrate în avans;- veniturile înregistrate în avans;- avansurile acordate furnizorilor;- imobiliz rile corporale şi necă orporale;- stocurile;- provizioanele ce determin ieşirea altor resurseă decât lichidit ile.ăţ

Exemplu: Dac avem în vedere datele din exemplul precedentă şi consider m ă c la 31 decembrie N cursul deă schimb al monedei europene este de 3,7 lei/euro, crean a de 10.000 euro valoreaz acum 37.000 leiţ ă (a crescut cu l .000 de lei). Se observ c venitul dină ă vânzarea m rfurilor ă nu este afectat de varia iaţ cursului de schimb (el r mâne înregistrat ă la 36.000 de lei, deşi cursul evolueaz de la 3,6 lei/euro la 3,7ă lei/ euro). Vânzarea m rfurilor este rezultatul uneiă decizii opera ionale, ţ în timp ce suportarea riscului varia iei cursului de schimb este ţ rezultatul unei decizii financiare. Din acest motiv, valoarea venitului determinat laă data tranzac iei nu trebuie ajustatţ ă ca urmare a deciziei financiare de a amâna încasarea pân la 31ă ianuarie N+l.


307

(iii) Recunoaşterea diferen elor de curs valutarţ

Diferen ele de curs valutar aferente eţ lementelor monetare trebuie recunoscute în dou momente:ă

a) la data bilan ului; siţb) la data decont rii.ă

Exemplu: în contextul exemplului precedent, riscul varia ieiţ cursului valutar poate fi evitat prin solicitarea decont rii imediate (la data tranzac iei), ă ţ prin încheierea unui contract forward sau futures prin care s se vând ă ă 10.000 euro la un curs fix sau prin orice alt modalitate de acoperire. ă Existen a unui risc deţ varia ie a cursului trebuie reflectat prin recuţ ă -noaşterea unor diferen e de curs valutarţ .

411 Clien iţ

765Venituri din


1.000

Pentru elementele nemonetare în moned str in ,ă ă ă diferen ele de curs ţ valutar afecteaz fie capitalurileă proprii, fie contul de profit şi pierdere. Valoarea contabil a unui element este determinat înă ă conformitate cu standardele interna ionale deţ contabilitate relevante. De exemplu, anumite instrumente financiare şi imobiliz ri corporale pot fiă evaluate la valoarea just sau la costul istoric.ă Indiferent dac valoarea contaă bil se determină ă având ca baz costul istoric sau valoarea just ,ă ă sumele astfel determinate pentru elementele în valut sunt apoi conă vertite în moneda func ional înţ ă conformitate cu acest standard.


Exemplu: La 30 iunie N, societatea Beta achizi ioneaz l .000ţ ă ac iuni A pentru ţ 1.000 euro. Ac iunile au fostţ clasificate ca disponibile pentru vânzare (care, potrivit IAS 39, sunt evaluate la valoarea just cuă varia iile de ţ valoare reflectate în capitalurile proprii). Evolu ia cursţ ului de schimb se prezint astfel:ă- 30 iunie N l euro = 4 lei;

- 31 decembrie N l euro = 4,1 lei;

- 31 decembrie N+l l euro = 4,2 lei.

La 31.12.N, valoarea just a titlurilor este de 1.000ă euro (a r mas ă nemodificat ), iar la 31.12.N+1ă valoarea just a titluriloă r a crescut la 1.200 euro.

înregistr rile efectuate de Beta sunt urm toarele:ă ă- la 30.06.N, achizi ia ac iunilor disponibile pentruţ ţ vânzare:

265.2

Alte titluri imobilizate. Active disponibile pentru

vânzare

- 5121 Conturi la b nciă în lei

- 4.000

la 31.12.N, modificarea valorii juste în lei a ac iunilorţ ca urmare a varia iei cursului de schimb:ţ

265.2

Alte titluri imobilizate. Active disponibile pentru

vânzare

- 1064 Rezerva de valoare justă

- 100

• la 31.12N+1, întreprinderea Beta trebuie să eviden ieze creştereaţ

valorii juste în capitalurile proprii:31.12.N valoarea just 1.000 euro x 4,1ă lei/euro = 4.100 lei 31.12.N+1 valoarea just l .ă200 euro x 4,2 lei/euro = 5.040 lei

Totalul modific rii valorii juste de 940 lei este rezultatulă modific rii ă pre ului ac iunilor în euro şi a cursului deţ ţ

schimb.

265.2

Alte titluri imobilizate.Active disponibile pentru

vânzare

- 1064 Rezerva de valoare justă

- 940


Exemplu: La 5 noiembrie N, o întreprindere vinde unui client str in m rfuri în ă ă valoare de 100.000 $. La acea dat , dolarul valora 3,2 lei. Contravaă loarea m rfurilor a fost decontat la 15 decembrie N, dat laă ă ă care un dolar valora 3,3 lei.

în contabilitate, se vor înregistra urm toarele:ă• la 5.11.N, vânzarea m rfurilor (100.000 $ x 3,2ă lei/$):

411 Clien iţ

- 707Venituri din vânzarea m rfuriloră

- 320.000

la 15.12.N, încasarea crean ei fa de clien iţ ţă ţ (100.000 $ x 3,3 lei/$) şi a diferen elor de curs:ţ

5124 Conturi la b nciă în devize

- %

330.000

411 320.000Clien iţ

765

10.000Venituri din diferen e deţ curs

STUDIU DE CAZ

Pe l ianuarie N, o societate ALFA, din România, livreaz uneiă societ i ăţ BETA, din Fran a, produse finite în valoare deţ 80.000 euro. Conform contractului, se încaseaz imediată 50% din valoarea bunurilor, iar restul în dou rate anuale,ă pe l ianuarie N+l şi l ianuarie N+2. Rata dobânzii prev zut în contract este de 10%.ă ă

Evolu ia cursului euro a fost urm toarea:ţ ă

310 - M ria M d lina GIRBIN • Ştă ă ă Ă efan BUNEA

Data Curs de schimb (lei/euro)

1 ianuarie N 3,50

3 1 decembrie N 3,60

1 ianuarie N+l 3,70

3 1 decembrie N+l 3,75

1 ianuarie N+2 3,70

Perioada Curs mediu (lei/euro)

1 ianuarie N — 3 1 decembrie N 1

ianuarie N+l - 3 1 decembrie N+l

3,5503,725

în contabilitatea societ ii ALFA, se vor înregistraăţ urm toarele: ă • la l ianuarie N, vânzarea produselor finite:

411 Clien iţ


produselor finite

280.000

Venitul din vânzarea produselor finite este evaluat, potrivit normei IAS 18 „Venituri", la valoarea just a mijlocului de plată ă primit, adic 80.000 ă euro x 3,5 lei/euro = 280.000 lei.

Dobânda se determin astfel:ă- în anul N: (80.000 - 50% x 80.000) x 10% = 4.000 euro;- în anul N+l: (20.000 euro) x 10% = 2.000 euro.

- la l ianuarie N, încasarea avansului de la BETA (40.000 euro x3,5 lei/euro):

5124 Conturi la b nciă în valută

- 411 Clien iţ

- 140.000

la 31 decembrie N, înregistrarea venitului din dobândă pentru anul N (convertit în lei la cursul mediu din perioada 5 ianuarie N - 31 decembrie N de 3,55 lei/euro):

411 Clien iţ

- 766 Venituri din dobânzi

- 14.200


- 311

la 31 decembrie N, diferen a de curs valutarţ aferent crean ei fa ă ţ ţă de BETA, 40.000 euro x (3,6 - 3,5) lei/euro + 4.000 euro x (3,6 -3,55) lei/euro:

411 Clien iţ

- 765Venituri din diferen e deţ curs valutar

- 4.200

• la l ianuarie N+l, încasarea ratei de 20.000 euro şi a dobânzii aferente primului an (4.000 euro), la cursul de 3,7 lei/euro:


- % 88.800

411 86.400Clien iţ

765 2.400Venituri din diferen e deţ curs valutar

la 31 decembrie N+l, înregistrarea venitului din dobând pentru anul N+l (3,725 lei/euro x 2.000ă euro):

411 Clien iţ

- 766 Venituri din dobânzi

- 7.450

la 31 decembrie N+l, diferen a de curs valutarţ aferent crean ei ă ţ fa de BETA 20.000 euro x (3,75 -ţă 3,6) lei/euro + 2.000 euro x(3,75 - 3,725) lei/euro:

411 Clien iţ

- 765Venituri din diferen e deţ curs valutar

- 3.050

• la l ianuarie N+2, încasarea ultimei rate şi a dobânzii aferente, 22.000 euro x 3,7 lei/euro:


665Cheltuieli din diferen ele deţ curs valutar

- 411 Clien iţ

- 82.

500

81.400

1.100


La 15 noiembrie N, societatea GAMA din România import în condi ii ă ţ de livrare FOB un utilaj de la furnizorul M din SUA în valoare de 500.000 $. Transportul şi asigurarea pe parcurs extern sunt efectuate şi facturate de societatea american Lă şi au fost în valoare de 88.000 $ şi respectiv 20.000 $. De asemenea, s-au efectuat cheltuieli cu transportul pe parcurs intern, cu manipularea şi punerea în func iune a utilajului, în valoareţ de 2.000 lei, care au fost facturate de furnizorul intern B.

Managerii estimeaz c durata de utilitate a utilajuluiă ă va fi de 10 ani şi c , la expirarea acestei perioade, vor fiă efectuate cheltuieli cu demontarea utilajului şi refacerea amplasamentului în valoare de 10.000 lei. Valoarea actualizat a chă eltuielilor cu demontarea este de 9.405 lei. Echipamentul este amortizat liniar.

Decontarea datoriilor fa de furnizorii externi seţă efectueaz astfel: ă pe 27 decembrie N, datoria fa de M,ţă şi pe 5 ianuarie N+l, datoria fa ţă de L.

Cursul de schimb al monedei americane a evoluat astfel:

Data Curs de schimb (lei/$)

15 noiembrie N 2,50

27 decembrie N 2,65


5 ianuarie N+l 2,60

Valoarea FOB:

(+) Cheltuieli de transport pe parcurs extern:

(+) Cheltuieli de asigurare:

(=) Valoare CIF 608.000 $ x 2,5 lei/$ = l .

520.000 lei

Taxa vamal (10%): 1.520.000 x 10% = 152.000 lei.ă Comision vamal (0,5%): 1.520.000 x 0,5% = 7.600 lei. Valoare în vam : 1.520.000 + 152.000 + 7.600 =ă 1.679.600 lei. TVA (19%): 1.679.600 x 19% = 319.124

STUDIU DE CAZ

500.000 $

88.000 $

20.000 $

Sinteze, studii de caz şi teste gril privind apă licarea IAS (revizuite) - IFRS

313

înregistr rile efectuate în contabilitatea societ iiă ăţ GAMA sunt: • la 15 noiembrie N, achizi iaţ utilajului:

2131 % 1.679.600Echipamente tehnologice 401 1.250.000

Furnizori/analitic M401 270.000

Furnizori/analitic L446 159.600

Alte impozite taxe şi

v rs minteă ăplata obliga iilor vamale:ţ

% 5121 478.724446 Conturi la b nci înă

lei159.600

Alte impozite, taxe şi v rs minteă ă asimilate


includerea cheltuielilor cu transport, manipulare, punere în func-iune şi a cheltuielilor estimate de dezafectare înţ

costul utilajului în conformitate cu IAS 16 „Imobiliz ri corporale":ă

2131

Echipamente tehnologice% 11.405

401

2.000Furnizori/analitic B

1513 9.405Provizioane pentru

dezafectare imobiliz riă corporale

• la 27 decembrie N, plata datoriei fa de furnizorulţă M, 500.000 $ x 2,65 lei/$:

/o

401 Furnizori/analitic M

665

319.124

Cheltuieli din diferen e deţ curs valutar

5124 1.325.000 Conturi la b nci în valut jă ă 250 000

75.000


la 31 decembrie N, ajustarea datoriei fa deţă furnizorul L, 108.000 $ x (2,7 lei/$ - 2,5 lei/$):

665

Cheltuieli din diferen e deţ curs valutar

401 Furnizori/analitic L

21.600

• amortizarea echipamentului în exerci iul N. Costul deţ achizi ie ţ este de l .691.005 lei. Amortizarea pentru exerci iul N se determin ţ ă inând cont de faptul cţ ă echipamentul func ioneaz în exerci iul N o lunţ ă ţ ă de zile: 1.691.005/10 x 1/12 = 14.091,708 lei:

6811

Cheltuielile de exploatareprivind amortizareaimobiliz riloră

2813 14.091,708Amortizarea instala iilor,ţ mijloacelor de transport

la 5 ianuarie N+l, plata datoriei fa de furnizorulţă L, 108.000 $ x 2,6 lei/$:

401

Furnizori/analitic L% 291.600

5124 280.800Conturi la b nci în valută ă

765 10.800Venituri din diferen eţ

de curs valutar

O întreprindere aplic I AS 21 pentru activele şiă datoriile financiare ce sunt elemente monetare exprimate în moned str in . Fac excep ie ă ă ă ţ elementele monetare desemnate ca instrumente de acoperire pentru care se aplic reguli specifice. Ună activ financiar monetar disponibil pentru vânzare (care este evaluat, potrivit IAS 39, la valoarea just , iar varia iile deă ţ

valoare afecteaz capitalurile proprii) este tratat ca şiă cum ar fi evaluat la cost amortizat în moneda str in .ă ă Diferen ele de curs valutar rezultate din ţ modific rile înă costul amortizat sunt recunoscute în contul de profit si pierdere, iar celelalte varia ii ale valorii contabile afecteazţ ă capitalurile proprii.


315

STUDIU DE CAZ

La l ianuarie N, societatea Gama achizi ioneazţ ă obliga iuni cu scaţ den a pe 31 decembrie N+4 în valoareţ de 1.000.000 euro, cu cupon de 7% şi dobând fix anual .ă ă ă Pre ul de achizi ie este de 960.073 euro.ţ ţ

Dobânda efectiv este de 8% şi se determin dină ă rela ia 960.073 = ţ 70.000/(l+i) + 70.000/(l+i)2+ 70.000/(l+i)3 + 70.000/(l+i)4+ 1.070.000/ d+i)5.

Tabloul de calcul al costului amortizat în euro se prezintă astfel:

Exerci iţul

Costul amortizat Ia începutul anului(1)

Dobânda efectivă(2) = 8%x(l)

Fluxuri monetare(3)

Cost amortizat la sfârşitul anului(4) = (l) + (2)-(3)

N 960.073 76.806 70.000 966.879

N+l 966.879 77.350 70.000 974.229

N+2 974.229 77.938 70.000 982.167

N+3 982.167 78.573 70.000 990.741

N+4 990.741 79.259 1.070.000 0

Cursul de schimb a evoluat astfel:

Data Cursul de schimb (lei/euro)

1 ianuarie N 3,00


31 decembrie N+l 3,15

31 decembrie N+2 3,05

31 decembrie N+3 3,15

Cursul de schimb mediu în exerci iul N este l euro =ţ 3,1 lei. Cursul de schimb mediu în exerci iul N+l este lţ euro = 3,175 lei. Cursul de schimb mediu în exerci iulţ N+2 este l euro = 3,1 lei. Cursul de schimb mediu în exerci iul N+3 este l euro = 3,1 lei.ţ


Valoarea just a obliga iunilor determinat la sfârşitulă ţ ă exerci iilor con-ţ

tabile a fost:

Exerci iulţ Valoare just ă (euro)

N 983.253

N+l 986.997

N+2 991.022

N+3 995.349

întreprinderea clasific obliga iunile ca disponibileă ţ

pentru vânzare. Analiza varia iei valorii juste:ţ

Modific ră Modific riăExer-ci iulţ

Cost amortizat la sfârşitul anului (euro)

Valoare justă (euro)(2)

Modificări cumulate în valoarea justă

cumulate în valoarea justă (lei)(4) = (3) x

în valoarea justă (euro) în cursul

în valoarea just (lei)ă în cursul exerci iulţui curent

m = ( 2^ (D (5) = (3)- (6) = (4) -(3) anterior (4) anterior

N 966.879 983.253 16.374 52.396,8 16.374 52.396,8

N+l 974.229 986.997 12.768 40.219,2 -3.606 -12.177,6

N+2 982.167 991.022 8.855 27.007,75 -3.913 -13.211,45

N+3 990.741 995.349 4.608 14.515,2 -4.247 -12.492,55

N+4 0 0 0 0 -4.608 -14.515,2

Societatea Gama efectueaz urm toarele înregistr ri:ă ă ă• la l ianuarie N - achizi ia obliga iunilor 960.073 euroţ ţ x 3 lei/euro:

265.2Alte titluri imobilizate.

Obliga iuniţ disponibilepentru vânzare


2.880.219

• la 31.12.N - dobânda aferent împrumutuluiă obligatar convertit ă la cursul mediu 76.806 euro x 3,1 lei/euro:

Cursul de schimb mediu în exerci iul N este de 3,1ţ lei/euro.


317

2679.2Dobânzi aferente altor

crean e imobilizate.ţ Dobânzi

aferente obliga iunilorţ disponibile pentru vânzare

766 Venituri din dobânzi

238.098,6

• încasarea dobânzii:Câştigul din diferen de curs = 70.000 euro x 3,2 lei/euroţă

- 70.000 euro x 3,1 lei/euro.

5124 Conturi

la b nci în devizeă%

224.000

2679.2 217.000

Dobânzi aferente altorcrean e imobilizate.ţ

Dobânzi aferenteobliga iunilorţ disponibilepentru vânzare

765

7.000Venituri din diferen eţ

de curs valutar

varia ia valorii juste = 16.374 euro x 3,2 lei/euro =ţ 52.396,8 lei:

265.2

Alte titluri imobilizate.Obliga iuniţ disponibilepentru vânzare

1064Rezerva de valoare

justă

52.396,8

Ajustarea legat de cursul de schimb al elementeloră bilan iere:ţ• pentru prima de rambursare (76.806 euro - 70.000 euro) x (3,2 lei/euro

-3, l lei/euro) = 680,6 lei;

• pentru principal 960.073 euro x (3,2 lei/euro - 3 lei/euro) =192.014,6 lei:

265.2Alte titluri imobilizate.

Obliga iuni disponibileţpentru vânzare

2679.2Dobânzi aferente altor crean e imobilizate.ţ Dobânziaferente obliga iunilorţ disponibile pentru vânzare

• 765Venituri din diferen e ţ de curs valutar

• 192.

695.2

192.014,6

680,6


• la 31.12.N+1 - dobânda aferent împrumutuluiă obligatar 77.350 euro x 3,175 lei/euro:

2679.2

Dobânzi aferente altor crean e imobilizate.ţ Dobânziaferente obliga iunilorţ disponibile pentru vânzare

• 766 Venituri din dobânzi

• 245.586,25

• încasarea dobânzii si constatarea pierderii din diferen de curs = ţă (70.000 euro x 3,175 lei/euro) - (70.000 euro x 3,15 lei/euro):

5124 Conturi la b nciă în devize

665Cheltuieli cu diferen a deţ curs valutar

• 2679.1Dobânzi aferente altor crean e imobilizate.ţ Dobânziaferente obliga iunilorţ disponibile pentru vânzare

• 222

.250

220.500

1.750

varia ia valorii juste = 3.606 euro sţ au 12.177,6 lei:

1064 Rezerva de valoare justă

• 265.2Alte titluri imobilizate.


• 12.177,6

Ajustarea legat de cursul de schimb a elementeloră bilan iere:ţ• pentru prima de rambursare [(76.806 euro - 70.000 euro) x (3,15

lei/euro - 3,2 lei/euro)] + [(77.350 euro - 70.000 euro) x (3,15 lei/euro - 3,175 lei/euro)] = -340,3 + (-)183,75 = -524,05;

• pentru principal 960.073 euro x (3,15 lei/euro - 3,2 lei/euro)=-48.003,65.

665Cheltuieli cu

diferen a deţ curs valutar

• 265.2Alte titluri imobilizate.


2679.2Dobânzi aferente altor

crean eţ imobilizate.

Dobânzi aferenteobliga iunilorţ disponibile

pentru vânzare

• 48.527.70 48.003,65

524,05

Sinteze, studii de caz şi teste gril privind ă aplicarea IAS (revizuite) — IFRS319

(iv) Investi ia net într-o entitate externţ ă ă

Putem distinge trei situa ii:ţ• elementul monetar este exprimat în moneda

func ional a socie-ţ ăt ii-mam , diferen ele de curs valutar afecteazăţ ă ţ ă situa iile finanţciare ale filialei (care are o alt monedă ă func ional );ţ ă

• elementul monetar este exprimat în moneda func ional a filialei,ţ ădiferen ele de curs valutar afecteaz situa iileţ ă ţ financiare ale so-ciet ii-mam ;ăţ ă

• elementul monetar este exprimat într-o monedă diferit de moneă dafunc ional a societ ii-mam şi a filialei, caz în careţ ă ăţ ă efectul diferen elor de curs este reflectat în situa iile financiareţ ţ ale societ ii-ăţmam şi ale filialei.ă

Exemplu: La 28 mai N, societatea-mam M dină România acord un împrumut ă de 1.000.000 euro filialei sale din Germania (a c rei moned func ioă ă ţ nal esteă euro). Acest împrumut are caracterul unei finan riţă permanente. Cursul euro a evoluat astfel:

• 28 mai N: 3,2 lei/euro;

• 31 decembrie N: 3,3 lei/euro.

2 în 2005 IASB, a emis un amendament la IAS 21 aducând clarific ri în acestă sens. Potrivit versiunii din 2003 a IAS 21 diferen ele de curs valutarţ rezultate dintr-un element monetar care face parte din investi iaţ net într-o entitate extern , exprimat într-o alt moned decâtă ă ă ă moneda func ional a societ ii-mam sau a filialei, afectau contulţ ă ăţ ă de profit şi pierdere consolidat.


în contabilitatea societ ii M se vor înregistra:ăţ• la 28 mai N, acordarea împrumutului (l .000.000 euro x 3,2 lei/euro):

2671 Sume datorate de filiale

• 5124Conturi la b nci înă devize

• 3.200.000

• la 31 decembrie N, constatarea diferen elorţ de curs [1.000.000 euro x (3,3 lei/euro - 3,2 lei/euro)]:


• 765Venituri din diferen e ţ de curs valutar

• 100.000

în vederea întocmirii situa iilor financiare consolidate,ţ situa iile finanţ ciare ale filialei germane sunt convertite în moneda de prezentare a grupului (leul) cu ajutorul metodei cursului de închidere. Datoria filialei fa de societatea-mamţă ă evaluat în bilan ul filialei ă ţ la 1.000.000 euro este convertit la cursul de închidere 3,3 lei/euroă rezultând suma de 3.300.000 lei. în cadrul procesului de consolidare crean a societ ii-mam şi datoriaţ ăţ ă filialei de 3.300.000 lei se elimin ă reciproc (deoarece rezult dintr-o tranzac ie intra-grup).ă ţ

Alte datorii pe termen lung = Sume datorate de filiale 3.300.000

în situa iile financiare consolidate ale grupului Mţ câştigul din diferen e de curs valutar afecteazţ ă capitalurile proprii, în vederea întocmirii situa iilorţ financiare consolidate se efectueaz urm toareaă ă înregistrare:

765Venituri din diferen e deţ curs valutar

• 107 Rezerve din conversie

• 100.000

Exemplu: La l septembrie N, societatea românească M a acordat un împrumut de 3.000.000 $ filialei sale germane F (care are moneda func ional euro).ţ ă Acest împrumut are, de fapt, caracterul unei finan riţă

permanente. Cursul monedei americane a suportat urm toarea evolu ie:ă ţ• la l septembrie N: 2,7 lei/$; 0,6 euro/$;

• la 31 decembrie N: 2,8 lei/$; 0,7 euro/$.


în contabilitatea societ ii M se vor înregistra:ăţ• la l septembrie N, acordarea împrumutului (3.000.000 $ x 2,7 lei/$):

2671 = 5124 8.100.000Sume datorate de filiale Conturi la b nci înă

devize

• la 31 decembrie N, constatarea diferen elor deţ curs [3.000.000 $x(2,81ei/$-2,71ei/$)]:

2671 = 765 300.000Sume datorate de filiale Venituri din diferen eţ

de curs valutar

In contabilitatea societ ii germane se efectueazăţ ă urm toarele ă înregistr ri:ă

• la l septembrie N, contractarea împrumutului (3.000.000 $ x0,6 euro/$):

Conturi la b nci în devize = Alte datorii pe termenă l .800.000____________________________________lung ___________________

• la 31 decembrie N, actualizarea datoriei în valută [(3.000.000 $ x(0,7 euro/$ - 0,6 euro/$)]:

Cheltuieli din diferen e de = Alte datorii pe termenţ300.000

curs valutar lung

în vederea întocmirii situa iilor financiareţ consolidate, situa iile ţ financiare ale filialei germane sunt convertite în moneda de prezentare a grupului (leul) cu ajutorul metodei cursului de închidere.

Datoria filialei fa de societatea-mam evaluat înţă ă ă bilan ul filialei ţ la 2.100.000 euro este convertit laă cursul de închidere 2,8 lei / 0,7 euro, rezultând suma de 8.400.000 lei. în cadrul procesului de consolidare, crean aţ societ ii-mam şi datoria filialei de 8.400.000 leiăţ ă se elimin reciproc (deoarece rezult dintr-oă ă tranzac ie intra-grup).ţ


în situa iile financiare consolidate diferen ele de cursţ ţ

valutar rezultate afecteaz capitalurile proprii.ă


Exerci iul lţ

La l noiembrie N, societatea-mam M din România acordă ă un împrumut de 3.300.000 lei filialei sale din Fran a (care are caţ moned func ioă ţ nal euro). Acest împrumut are caracterul uneiă finan ri permanente. Cursul ţă euro a evoluat astfel:

• l noiembrie N: 3,3 lei/euro;• 31 decembrie N: 3,4 lei/euro.

Care sunt înregistr rile efectuate de societatea dă in România si de filiala din Fran a?ţCare este efectul acestui împrumut asupra situa iilorţ financiare consolidate?

7.3. Conversia situa iilorţ financiare în moneda func ionalţ ă

Veniturile şi cheltuielile trebuie s fie convertite pe bazaă cursului de schimb existent în ziua în care a avut loc tranzac ia care le-a generat. Totuşi, ţ în practic , pentruă conversia veniturilor şi cheltuielilor se utilizeaz un cursă mediu al perioadei. Excep ie se face în cazul cheltuielilorţ privind amortiz rile ă şi provizioanele pentru depreciere care, din motive de omogenitate, trebuie


• 323

s fie convertite pe baza aceluiaşi curs de schimb utilizată pentru activul corespondent.

STUDIU DE CAZ

Societatea M, cu sediul în România, de ine o participa ie deţ ţ 100% în capitalul filialei B, aflat în Spania. Monedaă func ional a societ ii B este ţ ă ăţ leul. Bilan ul şi contul deţ profit si pierdere ale societ ii B, la 31.12.N, se ăţ prezintă astfel:

Bilan ul societţ ăţii B la 31.12.N(mii euro)

Activ Valori Capitaluri proprii şi datorii

Valori

Imobiliz ri (valoareă brut )ă

2.100 Capital social 750

Amortizarea imobiliz riloră

(300) Rezerve 150Stocuri 550 Rezultat 100

Crean eţ

Disponibilităiţ

350

450

Datorii financiare pe termen lungCredite bancare pe termen scurt

970

130

Furnizori 1.050

Total activ 3.150 Total capitaluri proprii şi datorii

3.150

Contul de profit şi pierdere al societ ii B la 31.12.Năţ(mii euro)

Elemente Valori

Venituri din vânz ri de m ră ă furi 2.500

Costul m rfurilor vânduteă (2.200)

Cheltuieli privind amortizarea (115)

Alte cheltuieli (85)


Informa ii suplimentare:ţ- societatea B a fost înfiin at în exerci iul N-4;ţ ă ţ- stocurile au fost achizi ionate în cursul exerci iului N;ţ ţ- cursul monedei europene a avut urm toarea evolu ie înă ţ raport cu leul:


Data

N-4 - data înfiin rii societ iiţă ăţ

N-2 - cursul de la sfârşitul anului

N-1 - data achizi ion rii imobiliz rilorţ ă ă

N-1 - cursul mediu

N-1 - cursul de la sfârşitul anului

N - cursul din momentul achizi ion riiţ ă

stocurilor

N - cursul mediu

N - cursul de la sfârşitul exerci iuluiţ

- Cursul de schimb

3,0

3,1

3,2

3,3

3,5

3,6

3,6

3,7

- rezervele de la sfârşitul exerci iului N au fţ ost constituite din rezultatele exerci iului N-2 (65) şi N-1ţ (85).

Conversia situa iilor financiare (bilan şi cont de profit şiţ ţ pierdere) în condi iile în care situa iile financiare aleţ ţ opera iei în str in tate sunt preţ ă ă zentate în euro, iar moneda func ional a acesteia este leul.ţ ăMetodologia de conversie presupune începerea conversiei conturilor filialei cu bilan ul, diferen ele de conversie fiind prezentate laţ ţ nivelul contului de profit şi pierdere.

Conversia bilan uluiţ

Posturi bilan iereţ Valoarea în euro (mii)

Cursul de schimb

Valoarea în lei (mii)

Activ

Imobiliz riă 2.100 3,2 6.720

Amortizarea imobiliz riloră (300) 3,2 (960)

Stocuri 550 3,6 1.980

Crean eţ 350 3,7 1.295

Disponibilit iăţ 450 3,7 1.665

Total activ 3.150 10.700


Capital social 750 3,0 2.250

Rezerve* 150 - 499Rezultat-pierdere* * 100 - (4)

* Conversia rezervelor se face pe baza cursului istoric existent la data constituirii acestora:65.000 x 3,1 + 85.000 x 3,5 = 201.500 + 297.500 = 499.000 lei3. ** Rezultatul se

calculeaz ca diferen , astfel încât s se ob in egalitateaă ţă ă ţ ă bilan ier .ţ ă

3 Conversia rezervelor se mai poate face şi pe baza cursului de schimb mediu al exerci iului ţ în care acestea au fost constituite.


325

Datorii financiare pe termen lung 970 3,7 3.589

Credite bancare pe termen scurt 130 3,7 481

Furnizori 1.050 3,7 3.885

Total capitaluri proprii şi datorii

3.150 10.700

Conversia contului de profit şi pierdere

Elemente Valoarea în euro (mii)

Cursul de schimb


Venituri din vânz ri deă m rfuriă

2.500 3,6 9.000

Cheltuieli privind m rfurileă (2.200) 3,6 (7.920)

Cheltuieli privind amortizarea (115) 3,2 (368)

Alte cheltuieli (85) 3,6 (306)

Diferen e de conversie***ţ - - (410)

Rezultatul exerci iuluiţ 100 - (4)

*** Diferen ele generate de conversia situa iilor financiare aleţ ţ filialei din str in tate sunt reflectate în contul de profit şiă ă pierdere; acestea se calculeaz ca diferenă ţă, astfel încât rezultatul din contul de profit şi pierdere s fie egal cu cel dină bilan .ţ

7.4. Conversia situa iilor financiare înţ moneda de prezentare

Moneda de prezentare a unei întreprinderi poate diferi de moneda sa func ional deoarece:ţ ă

- întreprinderea face parte dintr-un grup care desf şoară ă activit iăţîn diverse ri şi pe diverse pie e interna ionale (cazţă ţ ţ în care seselecteaz o moned de prezentare care s facilitezeă ă ă utilizarea situaiilor financiare de c tre investitorii interna ionali sauţ ă ţ

de cătreb nci, de obicei euro sau dolar);ă

- legisla ia na ional solicit prezentarea situa iilorţ ţ ă ă ţ financiare în moneda local , chiar dac aceasta nu este monedaă ă func ional ;ţ ă


- întreprinderea face parte dintr-un grup şi doreşte să prezinte situa iile financiare în moneda func ionalţ ţ ă a societ ii-mam .ăţ ă

Grupurile de societ i pot s con in mai multe întreprinderiăţ ă ţ ă cu diverse monede func ionale, întreprinderileţ înregistreaz tranzac iile în situa iile ă ţ ţ lor individuale în moneda func ional , în vederea consolid rii, situa iileţ ă ă ţ financiare ale fiec rei întreprinderi trebuie convertite înă moneda de prezentare a grupului. Metoda de conversie utilizat se numeşte metoda cursului ă de închidere.Metodologia de conversie difer dup cum moneda func ional aă ă ţ ă întreprinderii este sau nu moneda unei economii hiperinfla ioniste (aşa cum este definit de IAS 29).ţ ă

Sl iitBHililtiS

Deşi IAS 21 nu face nicio referire la conversia capitalurilor proprii, acestea pot fi convertite pe baza cursului istoric.

_


327

STUDIU DE CAZ

Societatea româneasc M de ine o filial F în Fran a.ă ţ ă ţ Bilan ul şi contul ţ de profit şi pierdere se prezint astfă el:

Bilan ul societ ii F la 31.12.Nţ ăţ(în mii euro)

Activ Suma Capitaluri proprii + Datorii Suma

Imobiliz ri corporaleă 2.550 Capital social 1.200

Amortizarea imobiliz riloră

(550) Rezerve 500

M rfuriă 410 Rezultatul exerci iuluiţ 120Provizioane pentru deprecierea m rfuriloră

(60) Datorii 2.530

Clien iţ 1.100

Disponibilit iăţ 900Total activ 4.350 Total capitaluri proprii +

datorii4.350

Contul de profit şi pierdere al societ ii Făţ(în mii euro)

Elemente Suma

Vânz ri de m rfuriă ă 3.600

Cheltuieli cu m rfurile Cheltuieliă

cu amortizarea Cheltuieli cu

ajustarea valorii stocurilor Alte cheltuieli

(3.120)

(240)

(60) (60)


Informa ii suplimentare:ţ- filiala F a fost înfiin at la începutul exerci iului N-2;ţ ă ţ- societatea M de ine 100% din capitalul societ ii F;ţ ăţ- rezervele de la sfârşitul exerci iului N provin astfel:ţ

250.000 eurodin rezultatul exerci iului N-2 şi 250.000 euro dinţ rezultatul exerci iului N-1;ţ

- imobiliz rile au fost achizi ionate pe data de 15.03.N-ă ţ2;


m rfurile au fost achizi ionate pe 18.11 .N;ă ţ- cursul de schimb leu/euro a evoluat astfel:

31.12.N-3 15.03.N-2 31.12.N-2 31.12.N-1 18.11.N 31.12.N2,7 3 3,2 3,5 3,8 4

Moneda func ional a societ ii franceze este euro. Inţ ă ăţ vederea consolid rii (întocmirea situa iilor financiare aleă ţ grupului format din societatea M si filiala F) situa iileţ financiare sunt convertite în moneda de prezentare a grupului, care este moneda func ional a societ ii-mam .ţ ă ăţ ă

Atunci când se utilizeaz aceast metod , conversiaă ă ă conturilor filialei începe cu contul de profit şi pierdere, diferen ele de conversie fiind prezentate ţ ca un post distinct în cadrul capitalurilor proprii.

Contul de profit şi pierdere al societ ii Făţ

Elemente Valoarea în euro (mii)

Cursul de schimb


Vânz ri de m rfuriă ă 3.600 3,75 13.500

Cheltuieli cu m rfurileă (3.120) 3,75 11.700

Cheltuieli cu amortizarea (240) 3,75 900

Cheltuieli ajustarea valorii stocurilor

(60) 3,75 225

Alte cheltuieli (60) 3,75 225

Rezultatul exerci iuluiţ 120 450

Bilan ul societ ii F la 31.12.Nţ ăţ

Valoarea în euro (mii)

Cursul de schimb


Activ

Imobiliz ri corporaleă 2.550 4 10.200

Amortizarea imobiliz riloră (550) 4 2.200

M rfuriă 410 4 1.640Provizioane pentru deprecierea m rfurilorăClien i Disponibilit iţ ăţ

(60)

1.100

900

4

4

4

240

4.400

3.600

Total activ 4.350 22.280

Datorii 2.530 4 10.120


329

Capital social 1.200 2,7 3.240

Rezerve constituite din rezultatulexerci iului N-2ţ 250 3,2 800Rezerve constituite din rezultatulexerci iului N- 1ţ 250 3,5 875

Rezultatul exerci iului*ţ 120 450

Diferen e de conversie**ţ 6.795

Capitaluri proprii 1.820 12.160

Total datorii + capitaluri proprii 4.350 22.280

* Din contul de profit si pierdere.** Se determin prin diferen pornind de la ecua ia bilan ier .ă ţă ţ ţ ă

=^ W

Câştigurile şi pierderile din tranzac iile în valut şiţ ă diferen ele de curs ţ valutar ap rute din conversia situa iiloră ţ financiare ale opera iunilor din str iţ ă n tate pot avea efecteă fiscale ce sunt contabilizate în conformitate cu norma IAS 12 „Impozitul pe profit".

încorporarea situa iilor financiare ale unei entit iţ ăţ externe în cele ale întreprinderii raportoare se face prin procesul de consolidare. Dac filiala ă care este consolidată nu este de inut integral de întreprinderea raportoare,ţ ă atunci când se efectueaz consolidarea acesteia, trebuieă s se determine ă partea din diferen ele de curs valutarţ (diferen e ţ de conversie) ce revine intereselor minoritare.

Exemplu: Societatea-mam M, situat în România, de ine 70%ă ă ţ din capitalul unei entit i externe situate în SUAăţ (care are ca moned func ional ă ţ ă dolarul). Ac iunileţ acestei societ i sunt evaluate, la societatea-mamăţ ă M, la un cost de achizi ie de 3.000 mii lei. Laţ 31.12.N, în urma conversiei, capitalurile proprii ale societ ii F se prezint astfel:ăţ ă

- mii lei -

Capitaluri proprii Valori

Capital subscris şi v rsată 2.000

Rezerve 400Rezultat 600

Diferen e de ţ conversie 250


Pentru întocmirea situa iilor financiare ale grupuluiţ M, capitalurile proprii ale societ ii F sunt partajateăţ între societatea-mam M si ă interesele minoritare propor ional cu procentajul de intţ eres (cota de participare la capitalurile proprii).

- mii lei -

Capitaluri proprii Societatea-mam Mă(70%)

Interese minoritare(30%)

Total

Capital subscris şi v rsată

1.400 600 2.000

Rezerve 280 120 400Rezultat 420 180 600

Diferen e deţ conversie

175 75 250

Total 2.275 975 3.250

Pe 5 martie N (data constituirii societ ii F), societateaăţ M achizi ioţ neaz 80% din ac iunile F la pre ul de 100.000ă ţ ţ euro. în momentul achizi iei, ţ bilan urile celor dou societ iţ ă ăţ se prezint astfel:ă

Bilan Mţ(în lei)


Suma

Active 1.240.000 Capitaluri proprii

Datorii

920.000

320.000Total 1.240.000 Total 1.240.000

STUDIU DE CAZ


331

Bilan Fţ(în euro)


Suma

Active 70.000 Capital social 70.000


în exerci iul N, societatea F ob ine venituri totale deţ ţ 60.000 euro şi cheltuieli totale de 50.000 euro. Moneda func ional a societ iiţ ă ăţ F este euro, iar moneda de prezentare a grupului M este leul. Evolu ia cursului de schimb ţ a fost urm toarea (lei/euro):ă

5.03.N Cursul mediu al exerci iului Nţ

31.12.N

3,2 3,25 3,3

La 31.12.N, bilan urile celor dou societ i se prezintţ ă ăţ ă astfel:

Bilan ţ M(în lei)


Suma

Active

Titluri F

1.500.000

320.000

Capitaluri proprii

Datorii

1.000.000

820.000Total 1.820.000 Total 1.820.000

Bilan Fţ(în euro)


Suma

Active 140.000 Capital social 70.000

Rezultat 10.000Datorii 50.000

Total 140.000 Total 140.000

Pe 5.03.N, societatea M va recunoaşte în situa iileţ financiare individuale titlurile F la costul de 100.000 euro x 3,2 lei/euro = 320.000 lei. în urma


achizi iei rezult fond comercial de (100.000 euro x 3,2ţ ă lei/euro) - (80% x 70.000 euro x 3,2 lei/euro) = 140.800 lei (44.000 euro). Grupul M preia în bilan ul consolidat activeleţ F convertite la cursul de la data achizi iei (ţ 70.000 euro x 3,2 lei/euro = 224.000 lei).

La data achizi iei bilan ul consolidat al grupului M seţ ţ prezint astfel:ă

Bilan ul grupului Mţ(în lei)


Suma

Fond comercialActive (mai pu inţ titlurile F în sum deă 320.000 lei)

140.800

1.144.000

Capitaluri proprii

Interese minoritare

Datorii

920.000

44.800

320.000Total 1.284.800 Total 1.284.800

Interese minoritare = 20% x 70.000 euro x 3,2 lei/euro = 44.800 lei.

La 31.12.N, bilan ul filialei este convertit în moneda deţ prezentare a grupului (leul):

Bilan Fţ

Activ Valori în euro

Cursul de schimb

Valori în lei

Capitaluri proprii + Datorii

Valori în euro

Cursul de schimb

Valori în lei

Active 140.000 3,3 462.000 Capital social

70.000 3,20 224.000

Rezultat 10.000 3,25 32.500

Rezervedinconversie 50.000 3,30 40.500Datorii - - 165.000

Total 140.000 3,3 462.000 Total 140.000 3,30 462.000

Fondul comercial este convertit la cursul de închidere ca şi celelalte active şi datorii ale societ ii F (44.000 euroăţ x 3,3 lei/euro = 145.200 lei). Diferen a din conversie deţ 145.200 lei - 140.800 lei = 4.400 lei afecteaz ă rezerva din conversie.

La 31.12.N, bilan ul grupului M se prezint astfel:ţ ă


333

Bilan ul grupului Mţ

(în lei)


Suma

Fond comercial 145.200 Capitaluri proprii 1.000.000

Active (mai pu inţ titlurile F în sum deă 320.000 lei)

1.962.000 Rezultat consolidat

Rezerve din conversie

26.000

35.920Interese minoritare 60.280

Datorii 985.000

Total 2.107.200 Total 2.107.200

Rezultatul consolidat creşte cu 80% din rezultatul filialei (80% x 32.500 lei = 26.000 lei).

Rezerve din conversie ale societ ii F 40.500 lei + 4.400ăţ lei = 44.900 lei, din care 80% majoreaz rezerva consolidat ,ă ă iar 20% afecteaz interesele ă minoritare.

Exemplu: Pe 5 mai N, societatea-mam M din România acordă ă un împrumut de l .000.000 euro filialei sale din Fran a (a c rei moned func ional ţ ă ă ţ ă este euro). Cursul de schimb leu/euro a evoluat astfel:

- 5 mai N: 3,1 lei/euro;

- 31 decembrie N: 3,2 lei/euro.

4 Tratamentul elementelor monetare care, din punct de vedere economic, fac parte din investi ia net a unei întreprinderi într-oţ ă entitate extern a fost expusă anterior.

334 - M ria M d lina GÎRBIN • Ştefană ă ă Ă BUNEA

A

In contabilitatea societ ii M se vor înregistra:ăţ• la5maiN,acordareaîmprumutului(1.000.000eurox3,l lei/euro):


- 5124Conturi la b nci înă devize

- 3.100.000

la 31 decembrie N, constatarea diferen elor deţ curs [1.000.000 curo x (3,2 lei/euro - 3,1 lei/euro)]:


- 765Câştiguri din diferen e ţ de curs valutar

- 100.000

In vederea întocmirii situa iilor financiare consolidate,ţ situa iile finanţ ciare ale filialei germane sunt convertite în moneda de prezentare a grupului (leul) cu ajutorul metodei cursului de închidere.Datoria filialei fa de societatea-mam evaluat înţă ă ă bilan ul filialei ţ la 1.000.000 euro este convertit laă cursul de închidere 3,2 lei/euro, rezultând suma de 3.200.000 lei.- în cadrul procesului de consolidare, crean a societ ii-ţ ăţmam şi datoria filialei de 3.200.000 lei se eliă mină reciproc (deoarece rezult dintr-o tranzac ie intra-ă ţgrup).


Câştigul din diferen e de curs valutar afecteazţ ă contul de profit şi pierdere consolidat al grupului M.

7.5. Cesiunea unei entit i externeăţ

în momentul ced rii unei entit i externe, valoareaă ăţ cumulat a difeă ren elor de curs valutar, ce sunt legate deţ

entitatea extern şi care au fost ă înregistrate la capitalurile proprii, trebuie s fie recunoscut ca un venit sau ă ă ca o cheltuial .ă

Exemplu: Pe 3 aprilie N, societatea M achizi ioneazţ ă 70% din capitalul unei întreprinderi franceze F la costul de 4.340.000 euro. La data achizi ieiţ capitalurile proprii ale întreprinderii F se prezintă astfel:

Sinteze, studii de caz i teste gril privind aplicarea IASţ ă (revizuite) — IFRS

- 335

Capitaluri proprii Valori (mii euro)

Capital social

Rezerve

Rezultat

5.000

800

400

La 31 decembrie N, capitalurile proprii ale societ ii F seăţ prezint astfel:ă

Capitaluri proprii Valori (mii euro)

Capital social

Rezerve

Rezultat

5.000

800

1.200

Pe 31 decembrie N, societatea M vinde ac iuni F (35% dinţ capital) la pre ul de vânzare de 3.000.000 euro.ţCursul de schimb a evoluat astfel:

- 3 aprilie N: 3 lei/euro;

- 31 decembrie N: 3,2 lei/euro.

Titlurile F sunt contabilizate în bilan ul societ ii Mţ ăţ la costul de 4.340.000 euro x 3 lei/euro = 13.020.000 lei.

în bilan ul consolidat grupul M va prelua activul netţ F la valoarea just de 6.200.000 euro x 3 lei/euro =ă 18.600.000 lei. La31 decembrie N, activul net al societ ii F este convertit în lei: 7.000.000 euro x ăţ 3,2 lei/euro = 22.400.000 lei.

Conversia capitalurilor proprii F şi calculul diferen ei dinţ conversie:

Capitaluri proprii Valori în mii euro

Curs de schimb

Valori în mii lei

Capital social 5.000 3 15.000

Rezerve 800 3 2.400Rezultat realizatanterior achizi ieiţ

400 3 1.200Rezultat realizatdup achizi ieă ţ 800 3,1 2.480Rezerve din 22.400-21.080conversie = 1.320Total 7.000 3,2 22.400


Vânzarea titlurilor F determin recunoaşterea unuiă câştig din cesiune în contul de profit şi pierdere consolidat de (3.000.000 euro x 3,2 lei/euro) - (35% x 22.400.000 lei) = l .760.000 lei în contul de profit consolidat. Rezultatul este majorat şi cu rezerva din conversie realizat de 35% x 1.320.000 lei = 462.000 lei.ă

7.6. Rezumat

1. O întreprindere exercit în dou moduriă ă activit ile sale în str iăţ ăn tate. Ea poate s realizeze tranzac ii înă ă ţ monede str ine sauăpoate s aib activit i în str in tate. Pentru caă ă ăţ ă ă tranzac iile înţmonede str ine şi activit ile în str in tate să ăţ ă ă ă poat fi ă incluse însitua iile financiare ale unei entit i trebuie s fieţ ăţ ă convertite înmoneda ei de prezentare.

2. Principalele dificult i referitoare laăţ contabilizarea tranzac iilorţîn monede str ine si a activit ilor în str in tateă ăţ ă ă se refer laădecizia privind identificarea monedei func ionale, cursul deţschimb de utilizat şi la maniera de contabilizare, în situa iileţfinanciare, a efectului varia iilor cursurilor deţ schimb.

3. Managementul trebuie s determine monedaă func ional aţ ăentit ii pe baza cerin elor din Iăţ ţ AS 21. Toate celelalte monedesunt tratate ca monede str ine. Entitatea poateă prezenta situa iileţfinanciare într-o alt moned decât monedaă ă func ional (monedaţ ă

de prezentare).

4. Managementul trebuie s determine monedaă func ional aţ ăentit ii pe baza cerinăţ ţelor din IAS 21. Toate celelalte monedesunt tratate ca monede str ine. Entitatea poateă prezenta situa iileţfinanciare într-o alt moned decât moneda func ională ă ţ ă (monedade prezentare).

Moneda func ional a unei entit i este moneda:ţ ă ăţ


337

(a) în care sunt exprimate si decontate pre urile deţ vânzare pentru bunurile si serviciile sale (sau moneda care influen eazţ ăsemnificativ pre urile de vânzare);ţ

(b) rii ale c rei for e competitive şi reglementariţă ă ţ determinăpre urile de vânzare ale bunurilor şi serviciilorţ sale;

(c) în care sunt exprimate si decontate salariile, materiale şialte elemente de cost;

(d) în care se ob in sursele de finan are;ţ ţ(e) în care sunt p strate încas rile din activit ileă ă ăţ opera ionale.ţ

6. O opera iune în valut trebuie înregistrat înţ ă ă momentul recunoaşterii ini iale în moneda func ional , aplicându-seţ ţ ă sumei învalut cursul de schimb dintre moneda func ional şiă ţ ă monedastr in , la data efectu rii tranzac iei.ă ă ă ţ

7. La fiecare dat a bilan ului:ă ţ(a) elementele monetare exprimate în valută

trebuie raportateutilizând cursul de închidere;

(b) elementele nemonetare înregistrate la cursul istoric si exprimate în valut trebuie raportate utilizând cursulă de schimbde la data efectu rii tranzac iei; şiă ţ

(c) elementele nemonetare înregistrate la valoarea just si exăprimate în valut trebuie raportate utilizând cursul deă schimbexistent în momentul determin rii valoriloră respective.

8. Diferen ele de curs valutar, ce apar cu ocaziaţ

decont rii eă lementelor monetare sau a raport rii elementeloră monetare ale uneiîntreprinderi la cursuri diferite fa de cele la care auţă fost înregistrate ini ial pe parcursul perioadei sau fa de celeţ ţă la care aufost raportate în situa iile financiare anterioareţ , trebuie recunoscute ca venituri sau cheltuieli în perioada în care apar.

Diferen ele de curs valutar ce apar în leg tur cuţ ă ă un element monetar care, din punct de vedere economic, face parte din investi ia net a uneiţ ă întreprinderi într-o entitate extern suntă


recunoscute în situa iile financiare individualeţ ale celor dou întreprinderi ca venituri sauă cheltuieli.Indiferent de moneda în care este exprimat elementul monetar, în conturile consolidate, diferen ele de curs valutar suntţ reflectate în capitalurile proprii.Este asimilat investi iei nete în str in tate unţ ă ă element monetar pentru care decontarea nu este planificat şi nu exist şanse de ă ă a se deconta într-un viitor previzibil.

10. Când o întreprindere efectueaz înregistr rile în altă ă ă moned ă decât cea func ional conversia sumelorţ ă în moneda func ional ţ ă se efectueaz după ă urm toarele reguli (metoda cursului istoric):ă- elementele monetare sunt exprimate în

moneda func ionalţ ăla cursul de închidere;

- elementele nemonetare sunt evaluate folosind cursul deschimb de la data tranzac iei care a condus laţ recunoaştereaacestora.

Veniturile şi cheltuielile trebuie s fie convertite peă baza cursului de schimb existent în ziua în care a avut loc tranzac ia care leţ -a generat.Totuşi, în practic , pentru conversia veniturilor şiă cheltuielilor se utilizeaz un curs mediu ală perioadei. Excep ie se face în ţ cazul cheltuielilor privind amortiz rile şi provizioanele pentruă depreciere care, din motive de omogenitate, trebuie s fieă convertite pe baza aceluiaşi curs de schimb utilizat pentru activul corespondent.

Metodologia de conversie presupune începerea conversiei con-turilor filialei cu bilan ul, diferen ele deţ ţ conversie fiind prezentate la nivelul contului de profit şi pierdere.

11. Conversia în moneda de prezentare:Moneda de prezentare poate fi orice moned înă care sunt prezentate situa iile financiare.ţMetodologia de conversie difer dup cumă ă

moneda func ional a întreprinderii este sau nuţ ă moneda unei economii hiperinfla io-ţ niste (aşa cum este definit de I AS 29).ă


- 339

în cazul în care moneda func ional nu este monedaţ ă unei economii hiperinfla ioniste:ţ- activele şi datoriile, pentru fiecare perioadă

prezentat , suntăconvertite la cursul de închidere;

- elementele de venituri şi cheltuieli sunt convertite la cursurilede schimb de la data efectu rii tranzac iei;ă ţ

- toate diferen ele de curs valutar trebuie s fieţ ă incluse în capitalurile proprii.

Deşi IAS 21 nu face nicio referire la conversia capitalurilor proprii, acestea pot fi convertite pe baza cursului istoric.Dac moneda func ional a întreprinderii esteă ţ ă moneda unei economii hiperinfla ioniste:ţ- toate sumele (activele, datoriile, veniturile, cheltuielile) sunt

convertite la cursul de închidere de la data celui mai recentbilan , înainte de aplicarea procedurii de conversieţ situa iileţfinanciare sunt retratate potrivit prevederilor IAS 29;

- în cazul în care conversia se face tot într-o monedă hiperinfla-ionist , sumele comparative vor fi cele prezentate înţ ă

situaiile financiare ale exerci iului anterior (f r a se faceţ ţ ă ă

vreoajustare pentru modificarea nivelului pre urilor sau aţ cursuluide schimb).

7.7. Rezolv ri ale exerci iilă ţ or

Exerci iul 1: ţ în situa iile financiare ale filialei din Fran aţ ţ se efectueaz ă urm toarele înregistr ri:ă ă• la l noiembrie N, primirea împrumutului pe termen lung:

Conturi la b nci în devize = Alte datorii pe termenă l .000.000___________________________________lung ___________________

• la 31 decembrie N:

Alte datorii pe termen lung

Venituri din diferen e ţ de curs valutar

29.412


în situa iile financiare ale societ ii dinţ ăţ România se efectueaz urm toareaă ă înregistrare:

• la l noiembrie N, acordarea împrumutului: Sume

datorate de filiale = Conturi la b nci în leiă

3.300.000

în vederea întocmirii situa iilor financiareţ consolidate, situa iile financiare ale filialeiţ franceze sunt convertite în moneda de prezentare a grupului (leul) cu ajutorul metodei cursului de închidere. Datoria filialei fa de societatea-ţămam evaluat ă ă în bilan ul filialei la 970.588ţ euro este convertit la cursul ă de închidere 3,4 lei/euro rezultând suma de 3.300.000 lei. în cadrul procesului de consolidare crean a societ ii-ţ ăţmam şi ă datoria filialei de 3.300.000 lei se elimin reciproc (deoarece ă rezult dintr-oă tranzac ie intra-grup).ţ

Alte datorii pe termen =

lungSume datorate de

filiale3.300.000

în situa iile financiare consolidate, câştigul dinţ diferen e de ţ curs valutar înregistrat de filial înă contul de profit şi pierdere convertit în lei afecteaz capitalurile proprii.ă


1. Societatea Alfa de ine 500 ac iuni Beta clasificate caţ ţ disponibile pentru vânzare. Ac iunile au fostţ achizi ionate la începutul ţ anului la pre ul de 12ţ euro/ac iune. La 31 decembrie ac iunile ţ ţ sunt cotate la 23 euro/actiune. Cursul de schimb a evoluat astfel: 3,1

lei/euro la data achizi iei ac iunilor, 3,09 lei/euro laţ ţ sfârşitul anului.

Care din urm toarele afirma ii este adev rat ?ă ţ ă ă (a) la sfârşitul anului, Alfa înregistreaz o pierdereă din diferen e ţ de curs valutar în contul de profit si pierdere în sum de 60 lei;ă


341

(b) la sfârşitul anului, Alfa înregistreaz o pierdereă din diferen eţde curs valutar în contul de profit şi pierdere în sum deă115 lei;

(c) la sfârşitul anului, Alfa înregistreaz un câştig dină diferen eţde curs valutar în contul de profit şi pierdere în sum deă115 lei;

(d) la sfârşitul anului, Alfa înregistreaz un câştig dină diferen eţde curs valutar în contul de profit şi pierdere în sum deă60 lei;

(e) la sfârşitul anului, Alfa înregistreaz creştereaă rezervei devaloare just pentru 16.935 lei.ă

2. în exerci iul N, societatea Beta, a c rei monedţ ă ă func ional este ţ ă leul, realizeaz urm toareleă ă tranzac ii:ţ- cump r m rfuri de la un furnizor german la costulă ă ă

de l .000euro (cursul de schimb 2,9 lei/euro);

- vinde produse finite unui client american la pre ulţ de 20.000$ (cursul de schimb 2,5 lei/$);

- acord un împrumut de 10.000 euro unei societ iă ăţ franceze(cursul de schimb 3,25 lei/euro).

La 31.12.N, cursul euro este de 3 lei/euro, iar cursul dolarului este de 2,4 lei/$. La sfârşitul anului, crean ele şiţ datoriile în valut nu au fost decontate.ă

în contul de profit şi pierdere întocmit pentru exerci iul N soţ cietatea Beta prezint :ă(a) o pierdere din diferen e de curs valutar deţ 4.600 lei;

(b) un câştig din diferen e de curs valutar de 4.600ţ lei;(c) o pierdere din diferen e de curs valutar deţ

2.500 lei şi uncâştig din diferen e de curs valutar de 2.200ţ lei;

(d) o pierdere din diferen e de curs valutar deţ 2.000 lei şi uncâştig din diferen e de curs valutar de 2.200ţ lei;

(e) o pierdere din diferen e de curs valutar deţ 2.000 lei şi uncâştig din diferen e de curs valutar de 2.700ţ lei.


La l ianuarie N, societatea Alfa achizi ioneazţ ă obliga iuni cu ţ scaden a pe 31 decembrie N+4 cuţ o valoare nominal de l .000 ă euro, cu cupon de 5% şi dobând fix anual . Obliga iunile au ă ă ă ţ fost achizi ionate la costul de l .000 euro. Dobânda seţ încaseaz ă anual la 31 decembrie. Cursul de schimb a evoluat astfel:


1 ianuarie N 3,1

3 1 decembrie N 3,2

Cursul de schimb mediu al exerci iuluţ i N = 3,15 lei/euro. Obliga iunile sunt clasificate ca disponibileţ pentru vânzare. Valoarea just a obliga iunilor laă ţ 31.12.N este de 1.020 euro.

în contul de profit şi pierdere întocmit pentru exerci iul N ţ societatea Alfa prezint :ă(a) o pierdere din diferen e de curs valutar de 102,5ţ lei;(b) un câştig din diferen e de curs valutar deţ 102,5 lei;(c) o pierdere din diferen e de curs valutar deţ 166,5 lei;(d) un câştig din diferen e de curs valutar deţ 166,5 lei;(e) nu este afectat contul de profit şi pierdere.

La l ianuarie N, societatea Alfa achizi ioneaz de laţ ă un furnizor german marf la pre ul de 40.000ă ţ euro. Conform contractului, pl teşte imediat 50%ă din valoarea bunurilor, iar restul în dou ă rate anuale, pe l ianuarie. Dobânda se pl teşte odată ă cu rata anual . Rata dobânzii prev zut înă ă ă contract este de 10%.Evolu ia cursului euro a fost urm toarea:ţ ă


1 ianuarie N 3 1

decembrie N

3,3

3,2

Perioada Curs mediu (lei/euro)

1 ianuarie N - 3 1 decembrie N 3,25

în contul de profit şi pierdere al exerci iului N seţ înregistreaz :ă


343

(a) o cheltuial cu dobânda de 6.500 lei şi un câştigă din diferen eţde curs valutar de 2.100 lei;

(b) o cheltuial cu dobânda de 6.500 lei şă i o pierdere din diferen e de curs valutar de 2.100 lei;ţ

(c) o cheltuial cu dobânda de 6.500 lei şi oă pierdere din diferen e de curs valutar de 2.000 lei;ţ

(d) o cheltuial cu dobânda de 6.500 lei şi oă pierdere din diferen e de curs valutar de 100 lei;ţ

(e) o cheltuial cu dobânda de 6.500 lei şi un câştigă din diferen eţde curs valutar de 100 lei.

5. La l ianuarie N, societatea Alfa vinde unui client francez pro-duse finite la pre ul de 50.000 euro. Conformţ contractului, încaseaz imediat 40% din valoareaă bunurilor, iar restul în dou ă rate anuale, pe l ianuarie N+l şi l ianuarie N+2. Dobânda se pl teşte odat cu rata anual . Rata dobânziiă ă ă prev zut în contract ă ă este de 10%.

Evolu ia cursului euro a fost urm toarea:ţ ă


1 ianuarie N 3 1

decembrie N

3,1

3,0

Perioada

Curs mediu (lei/euro)

l ianuarie N-31 decembrie N 3,05

în contul de profit şi pierdere al exerci iului N seţ înregistreaz :ă(a) un venit din vânzarea produselor finite de 155.000 lei, un

venit din dobânzi de 9.150 lei şi o pierdere din diferen e deţcurs valutar de 3.150 lei;

(b) un venit din vânzarea produselor finite de 62.000 lei, unvenit din dobânzi de 9.150 lei şi o pierdere din diferen e deţcurs valutar de 3.150 lei;

(c) un venit din vânzarea produselor finite de 155.000 lei, unvenit din dobânzi de 9.150 lei şi un câştig din diferen e deţcurs valutar de 3.150 lei;


(d) un venit din vânzarea produselor finite de 155.000 lei, ocheltuial cu dobânzile de 9.150 lei şi o pierdereă din diferen eţde curs valutar de 3.150 lei;

(e) un venit din vânzarea produselor finite de 155.000 lei, unvenit din dobânzi de 9.150 lei şi o pierdere din diferen e deţcurs valutar de 150 lei.

La 8 noiembrie N, societatea Beta vinde unui client str in ă m rfuri în valoare de 100.000 $. Laă acea dat , dolarul valora ă 2,2 lei. Contravaloarea m rfurilor este decontat la 15 decembrie ă ă N+l, dat la care un dolar valoreaz 2,3 lei. Cursul deă ă schimb leu/$ la 31 decembrie N este de 2,1 lei/$.

Care sunt înregistr rile efectuate deă Beta la 31.12.N?(a) nu se efectueaz nicio înregistrare;ă(b) actualizarea crean ei şi a venitului dinţ vânzarea m rfurilor:ă

411

Clien iţ707


(10.000)

(c) actualizarea crean ei în valut şi înregistrareaţ ă diferen ei de ţ curs valutar:

665

Cheltuieli din diferen eţ de curs

411 Clien iţ

10.000

(d) actualizarea crean ei în valut şi înregistrareaţ ă

diferen ei de ţ curs valutar:

107 Rezerve

din conversie411

Clien iţ10.000

(e) actualizarea crean ei în valut şi înregistrareaţ ă diferen ei de ţ curs valutar

411

Clien iţ765

Venituri din diferen e ţ de curs valutar

10.000


345

7. Care din urm toarele elemente este monetar?ă(a) un utilaj;(b) un produs finit;(c) o cheltuial înregistrat în avans;ă ă(d) venitul înregistrat în avans;(e) o crean -clien i.ţă ţ

8. Care din urm toarele elemente este nemonetar?ă(a) o crean de impozit amânat;ţă(b) un provizion pentru riscuri şi cheltuieli ce va fi

decontatprin diminuarea de lichidit i;ăţ

(c) datoria privind dividendele;(d) împrumuturile din emisiunea de obliga iuni;ţ(e) avansurile acordate furnizorilor de stocuri.

9. Pentru un export de m rfuri ce are loc la data deă 10.08.N, secunosc urm toarele informa ii:ă ţ- pre ul de vânzare total este deţ 5.000 $;- costul m rfurilor vândute este de 13.500 lei;ă- la data de 12.12.N, se încaseaz de la clientulă

extern sumade 3.000 $;

- la data de 10.02.N+1, se încaseaz suma deă 2.000 $;- disponibilit ile în devize existente laăţ

începutul luniiaugust sunt de 2.000 $, contravaloarea acestora în lei fiindde 6.425 lei;

- cursurile de schimb au evoluat astfel:

10.08.N 12.12.N 31.12.N

3,3 lei/$ 3,5 lei/$ 3,6 lei/$

Contul de profit şi pierdere al exerci iului N esteţ afectat cu:(a) un venit financiar de 2.275 lei;(b) un venit financiar de 600 lei;(c) o cheltuial financiar de 2.275 lei;ă ă

(d) o cheltuial financiar de 600 lei;ă ă


(e) o cheltuial financiar de 600 lei şi un venită ă financiar de 1.675 lei.

10. La închiderea exerci iului N, activele societ iiţ ăţ ALFA cuprind:

- un utilaj a c rui valoare net contabil esteă ă ă de 30.000 $;acest utilaj a fost achizi ionat la 1.04.N-2,ţ atunci când undolar valora 2,8 lei;

- un teren achizi ionat la un cost de 10.000 $,ţ în N-4 (cursuldolarului la data achizi iei fiind de 2,5 lei), şiţ reevaluat la31.12.N-1, la nivelul sumei de 20.000 $, dat laă care dolarulvalora 3 lei;

- un stoc de m rfuri cump rat la 30.08.N, la ună ă cost de 4.000 $(cursul zilei: 3,1 lei) şi depreciat pentru 10% din valoare, laînchiderea exerci iului N;ţ

- o crean de 8.000 $ privind drepturileţă asupra unui clientstr in, corespunz toare unei vânz riă ă ă efectuate la 1.11.N,atunci când dolarul era cotat la nivelul de 3,18 lei;

- suma de 1.000 $, în casierie.Cursul dolarului, la 31.12.N, este de 3,2 lei.

Care din urm toarele afirma ii nu este corect :ă ţ ă(a) valoarea utilajului în bilan ul exerci iului Nţ ţ este de 84.000 lei;(b) valoarea terenului în bilan ul exerci iului Nţ ţ este de 60.000 lei;(c) valoarea stocului în bilan ul exerci iului N esteţ ţ de 11.520 lei;(d) valoarea crean ei în bilan ul exerci iului Nţ ţ ţ este de 25.600 lei;(e) valoarea crean ei în bilan ul exerci iului Nţ ţ ţ

este de 25.440 lei.

CAPITOLUL 8

Grup riăde întreprinderi

(IFRS3)


8.1. Ce este o grupare de întreprinderi?

deri: Urm toarele tranzac ii îndeplinesc defini ia uneiă ţ ţ grup ri de întreprin-ă

achizi ia tuturor activelor şi datoriilor uneiţ entit i,ăţachizi ia unor active, datorii şi drepturi laţ activit ile unei entit i ăţ ăţ ce îndeplinesc defini iaţ unei afaceri,

constituirea unei noi entit i juridice care vaăţ prelua activele, datoriile şi afacerile entit ilorăţ grupate.

O grupare de întreprinderi poate fi structurat diferită din ra iuni juriţ dice, fiscale etc. Tranzac ia poate avea locţ între ac ionarii entit ii rezultate ţ ăţ sau între o entitate şi ac ionarii celeilalte. Contrapartida poate fi reprezentat ţ ă de ac iuni ale cump r torului, bani sau alte active, asumareaţ ă ă unor datorii.

Putem deduce de aici c intr în sfera de aplicare aă ă IFRS 3 fuziunea prin absorb ie, fuziunea prin contopire,ţ aportul par ial de active în anumite condi ii.ţ ţ

Toate grup rile de întreprinderi ce intr în sfera deă ă ac iune a IFRS 3 sunt contabilizate dup metoda achizi iei.ţ ă ţ

O tranzac ie intr în sfera de aplicare a IFRS 3 dacţ ă ă elementele achizi ionate îndeplinesc defini ia unei afaceri.ţ ţ O afacere este un set integrat de active şi activit iăţ gestionate pentru a asigura un câştig, costuri mai mici sau alte avantaje economice participan ilor. Dac o entitateţ ă achizi ioneaz ţ ă un grup de active ce nu îndeplinesc defini iaţ unei afaceri trebuie s aloce ă costul între activele individuale achizi ionate pe baza valorilor juste aleţ acestora şi dac rezult fond comercial atunci tranzac ia vaă ă ţ fi contabilizat ă potrivit IFRS 3.

Afacerea achizi ionat nu trebuie s aib neap ratţ ă ă ă ă personalitate juridic .ă

Sinteze, studii de caz si teste gril privind aplicarea IAS (revizuite) -ă IFRS 349

Nu intr în sfera de aplicare a acestui standard:ă- desf şurarea unei activit i sub control comun,ă ăţ- grup rile de întreprinderi ă aflate deja sub control comun (de

exemplu, grup ri de filiale ale aceleiaşi societ i-mam ),ă ăţ ă cu condi ia caţacesta s nu fie tranzitoriu,ă

- gruparea unor entit i în virtutea unui contract f răţ ă ă ca vreuna dinele s achizi ioneze participa ii în cealalt .ă ţ ţ ă

Exemplu: Societatea M de ine 70% din ac iunile FI şi 15% dinţ ţ ac iunile F2. ţ FI achizi ioneaz 100% ac iunile F2ţ ă ţ (inclusiv pe cele de inute de ţ M). Aceast tranzac ieă ţ intr în sfera de aplicare a IFRS 3 deoarece ă nu este o grupare de întreprinderi aflate deja sub control comun (so-cietatea F2 nu este controlat de M înainte deă achizi ia ac iunilor de ţ ţ c tre FI).ă

O entitate poate s aplice IFRS 3 pentruă contabilizarea grup rilor excluse din sfera de ac iune aă ţ standardului sau s utilizeze o alt politic ă ă ă urmând prevederile IAS 8. Pentru contabilizarea grup rilor deă întreprinderi sub control comun poate fi utilizat fie metodaă achizi iei (descris de IFRS 3), ţ ă fie metoda valorilor predecesorului.

Exemplu: Domnul M de ine 70% din ac iunile P şi 80% dinţ ţ ac iunile T. Soţ cietatea T achizi ioneaz ac iunile P.ţ ă ţ Tranzac ia este o grupare de întreţ prinderi sub control comun şi va fi contabilizat fie dup metodaă ă achizi iei, fie dup metoda valorilor predecesorului.ţ ă

Aceast a doua metod presupune:ă ă1) înregistrarea tranzac iei caţ si cum ar fi avut loc la

începutul primeiperioade prezentate (sau data la care entit ile auăţ fost prima datăsub control comun),

2) evaluarea activelor şi datoriilor entit iiăţ achizi ionate la valoareaţcontabil ,ă

3) diferen a dintre contrapresta ia cedat si vţ ţ ă aloarea activului net alentit ii achizi ionate afecteaz capitalurile proprii.ăţ ţ ă Tranzac ia nuţgenereaz fond comercial.ă


8.2. Metoda achizi ieiţ

8.2.1. l Identificarea cump r torului îă ă ntr-o grupare de întreprinderi

De obicei, controlul este ob inut prin achizi ionareaţ ţ majorit ii dreptuăţ rilor de vot. Deşi rare, exist situa ii înă ţ care controlul poate fi ob inut f r ţ ă ă achizi ionareaţ majorit ii drepturilor de vot.ăţ

în majoritatea cazurilor identificarea cump r torului esteă ă facil . Acesta ă este în general:

- entitatea cu valoarea just mai mare,ă- întreprinderea care emite ac iuni sau pl teşteţ ă celeilalte p r i sauă ţ- al c rei management va domina entitatea rezultată ă în urma grup rii.ă

In cazul unor grup ri de întreprinderi (achizi ii inverse)ă ţ cump r torul ă ă nu este entitatea care emite ac iuni.ţ

, „ .,..,„,. ,,,„„„«


Exemplu: Societatea A, a c rei capitalizare bursieră ă este de 150 mii. u.m., achizi ioneaz societatea B cuţ ă o capitalizare bursier de 500 mii. u.m. ă Tranzac iaţ este remunerat prin emisiunea de ac iuni A, iară ţ raportul de schimb este de 9 ac iuni A pentru oţ ac iune B. Societatea B are ţ 100.000 de ac iuni înţ circula ie, iar societatea A are 150.000 de ac iuni ţ ţ în circula ie.ţCa urmare a emisiunii a 900.000 de ac iuni A (100.000ţ ac iuni B x 9), ţ ac ionarii societ ii B vor de ineţ ăţ ţ 85,72% (900.000/1.050.000) din entitatea rezultată în urma grup rii. Cump r torul este în acest cază ă ă societatea B.

Cump r torul este întotdeauna una din entit ileă ă ăţ existente înaintea grup rii.ă

Exemplu: Societatea A fuzioneaz cu societatea B. Ină urma fuziunii este înfiin at societatea C, care vaţ ă emite ac iuni ac ionarilor societ ilor A ţ ţ ăţ şi B. Cump r torul este una dintre societ ile A şi B.ă ă ăţ Societatea C nu poate aplica metoda achizi ieiţ potrivit IFRS 3.

Exemplu: Societatea Alfa are dou filiale, A şi B.ă Filialele A şi B au echipe manageriale diferite şi sunt centre de profit. Deoarece Alfa doreşte s -şi extindă ă opera iile, înfiin eaz o nou societate, C. Societateaţ ţ ă ă C emite ac iuni ce sunt achizi ionate în totalitate deţ ţ societatea Alfa. Societatea C achizi ioneazţ ă ac iunile societ ilor A şi B. Manageţ ăţ mentul grupului alege s aplice IFRS 3 pentru aceast grupare deă ă întreprinderi sub control comun. Valoarea just aă activului net al societ ii A este semnificativ maiăţ mare decât cea a activului net al societ ii B.ăţ Echipele manageriale ale societ ilor A şi B nu vor fiăţ schimbate ca urmare a acestei opera ii. Pe bazaţ informa iilor dispoţ nibile cump r torul esteă ă societatea A (cu un activ net mai mare), în situa iileţ financiare consolidate ale subgrupului C opera ia va fiţ contabilizat ca o achizi ie invers a societ ii A şi oă ţ ă ăţ achizi ie a societ ii B.ţ ăţIn consecin :ţă- activele şi datoriile societ ii A sunt incluse înăţ

bilan ul consolidatţ

al subgrupului C la valoarea lor contabil ;ă- în situa iile financiare consolidate aleţ

subgrupului C, costul deachizi ie al societ ii B este alocat activelor şiţ ăţ datoriilor identificabile la valoarea just .ă


Exemplu: Societatea A de ine 100% ac iunile filialei B.ţ ţ Societatea A înfiin eaz ţ ă societatea C care contracteaz un împrumut de la banca Y pentru aă finan a achizi ia ac iunilor B. Managemenţ ţ ţ tul grupului alege aplicarea IFRS 3 pentru aceast grupare deă întreprinderi sub control comun. Cump r torul esteă ă societatea B, iar în situa iile financiare consoliţ date ale societ ii C opera ia va fi contabilizat ca oăţ ţ ă achizi ie invers .ţ ă

Exemplu: Societatea X achizi ioneaz 100% ac iunileţ ă ţ B. Potrivit contractului de cump rare, data achizi ieiă ţ este 10 martie. Membrii consiliului de administra ieţ al societ ii B vor fi numi i pe l aprilie, dat la careăţ ţ ă condi iile legate de vânzare vor fi îndeplinite.ţ Ac iunţ ile Y sunt transferate societ ii X pe 15 aprilie cuăţ ocazia pl ii lor. Data achizi iei ăţ ţ este data începând cu care societatea X poate conduce politicile financiare şi opera ionaleţ ale societ ii Y (în acest caz l aprilie). Obliga ia ăţ ţ de plat va fi înregistrat ca o datorie.ă ă

8.2.2.1 Calculul costului de achizi ieţ

Activele cedate şi datoriile asumate de cump r tor suntă ă evaluate la valoarea just . Dac tranzac ia esteă ă ţ remunerat prin emisiune de ac iuni, acestea suntă ţ evaluate la pre ul de pia la data schimţ ţă bului.

Costurile direct atribuibile achizi iei includ onorariile pl titeţ ă contabililor, evaluatorilor, consultan ilor juridici. Costurileţ administrative (cum ar

5 Potrivit versiunii revizuite a standardului costurile direct atribuibile achizi iei afecteazţ ă contul de profit şi pierdere.


fi cele ale departamentului de achizi ii) şi celelalte costuriţ care nu pot fi atribuite direct achizi iei sunt cheltuieli aleţ perioadei. Costurile ocazionate de emisiunea de ac iuni suntţ contabilizate conform IAS 32 (adic sunt deduse ă din capitalurile proprii), iar costurile legate de emisiunea de instrumente de datorie afecteaz valoarea datoriei (conform IAS 39).ă

Exemplu: Pe l mai N, societatea M achizi ioneazţ ă societatea F. Tranzac ia este ţ remunerat prină emisiunea a 2.000 ac iuni M (pre ul unei ac iuni Mţ ţ ţ este de 25 u.m.) şi plata a 30.000 u.m. ac ionarilorţ societ ii F. Pentru ăţ realizarea acestei achizi ii s-auţ angajat cheltuieli cu onorariile consilierilor juridici şi evaluatorilor în valoare de 5.000 u.m. Societatea M are un departament de achizi ii care a generat costuriţ de 10.000 u.m. în luna în care a avut loc achizi ia luiţ F. Personalul departamentului estimeaz c a utilizată ă 30% din timp pentru achizi ia societ ii F.ţ ăţCostul de achizi ie al societ ii F: 25 x 2.000 +ţ ăţ 30.000 + 5.000 = 85.000 u.m.6.

în anumite cazuri prevederile contractuale presupun o contrapresta ie ţ suplimentar în func ie de anumiteă ţ evenimente ulterioare. Valoarea acesteia afecteaz costulă de achizi iei la data grup rii dac este probabil a fi suportatţ ă ă ă şi dac poate fi evaluat fiabilă ă 7. Dac evenimenteleă ulterioare nu au loc sau valoarea contrapresta iei trebuieţ modificat , costul de achizi ie va fi ajustat.ă ţ

Exemplu: în luna mai anul N, societatea M a achizi ionat 60% din capitalul ţ societ ii F la pre ul deăţ ţ 700.000 u.m. Prevederile contractuale presupun o plat suplimentar de 300.000. u.m. dac profitul luiă ă ă F dup ă primul an va dep şi suma de 10.000 u.m.ă Anterior achizi iei societatea ţ F a înregistrat profituri anuale între 9.000 u.m. şi 19.000 u.m., motiv pentru care, la data achizi iei, plata suplimentar esteţ ă considerat ă probabil si este inclus în costul deă ă achizi ie. Dup un an profitul societ ii F este deţ ă ăţ 8,000 u.m. Costul de achizi ie al titlurilor F esteţ diminuat corespunz tor (şi implicit fondul comercială rezultat în urma grup rii).ă

6 Potrivit standardului revizuit costul de achizi ie = 25 x 2.000 +ţ

30.000 = 80.000 u.m.7 Standardul revizuit impune recunoaşterea unei datorii evaluate la valoarea just pentruăcontrapresta ia contingen . Ajust rile ulterioare ale acestei datoriiţ ţă ă vor afecta în majoritatea situa iilor contul de profit şi pierdere (potrivit standardelorţ relevante).


Uneori cump r torul se angajeaz s pl teasc sumeă ă ă ă ă ă suplimentare dac titlurile emise (ac iuni sau obliga iuni)ă ţ ţ pierd din valoare, în acest caz, sumele pl tite suplimentară sunt imputate primei de capital înregistrat cu ă ocazia emisiunii ac iunilor sau afecteaz valoarea datoriei (în cazulţ ă titlurilor de datorie).

Exemplu: Pentru a achizi iona societatea B,ţ societatea A emite 200.000 de ac iuni cu o valoareţ nominal de 1.000 u.m./ac iune. La data grup riiă ţ ă cursul ac iunilor A este de 1.500 u.m./ac iune.ţ ţ Potrivit contractului, dac dup doi ani cursulă ă ac iunilor A scade sub 1.500 u.m./ac iune,ţ ţ cump r torul va trebui s achite diferen a. Costul deă ă ă ţ achizi ie la data ţ grup rii este de 300.000.000 u.m.ă (200.000 ac iuni x 1.500 u.m./ ţ ac iune). Dup doi aniţ ă cursul ac iunii A este de 1.000 u.m./ac iune. ţ ţ A va trebui s pl teasc 200.000 x 500 = 100.000.000ă ă ă u.m., sum ă pentru care este diminuat prima deă emisiune.

Exemplu: La l .01 .N, societatea Alfa achizi ioneazţ ă 80% din ac iunile societ ii ţ ăţ Beta. Alfa pl teşte la dataă achizi iei 300.000 u.m. şi 50.000 u.m. ţ peste doi ani dac profitul societ ii Beta creşte cu 15%. Rataă ăţ anual ă a dobânzii la care Alfa ar putea beneficia de un credit este de 10%. La data achizi iei plata contingen esteţ ţă probabil , motiv pentru care este inclus în costul deă ă achizi ie la valoarea actualizat . La 31.12.N, ţ ă plata contingen nu mai este probabil .ţă ăCostul de achizi ie = 300.000 + 50.000 / (l + 10%)ţ 2 = 341.322 u.m.

La data achizi iei societatea Arfa recunoaşte titlurileţ achizi ioţ nate la costul de achizi ie şi o datorieţ evaluat la valoarea actualizat de ă ă 41.322 u.m. în anul N, efectul trecerii timpului este contabilizat pe seama cheltuielilor cu dobânda pentru 10% x 41.322 = 4.132 u.m.

Sinteze, studii de caz şi teste gril privină d aplicarea IAS (revizuite) - IFRS

- 355

La sfârşitul anului N, deoarece plata adi ional nu maiţ ă este probabil , ă datoria de 45.454 u.m. (41.322 + 4.132) va fi anulat pe seama fonă dului comercial.

Cump r torul beneficiaz uneori de contracte forward sauă ă ă op iuni ţ pentru a amâna plata contrapresta iei. Obliga iaţ ţ generat de aceste instruă mente financiare este recunoscut la data achizi iei conform IAS 32 şi maă ţ jorează costul de achizi ie.ţ

8.2.3. p Alocarea costului de achizi ieţ activelor şi datoriilor achizi ionateţ

Societatea cump r toare recunoaşte activele, datoriileă ă şi datoriile contingente ale entit ii cump rate dac , la dataăţ ă ă achizi iei, sunt îndeplinite urmţ ătoarele condi ii:ţ

- valoarea just poate fi determinat fiabil (în cazulă ă necorporalelorşi datoriilor contingente),

- este probabil intrarea/ieşirea de avantajeă economice viitoare sivaloarea lor just poate fi determinat fiabil (înă ă cazul celorlalteactive şi datorii).

Uneori cump r torul poate recunoaşte active si datoriiă ă identificabile care nu au fost înregistrate anterior în situa iile financiare ale entit ii achiţ ăţ zi ionate, deoarece nuţ îndeplineau criteriile de recunoaştere. De exemplu, un activ de impozit amânat generat de o pierdere fiscal , careă nu apare în bilan ul societ ii achizi ionate, poate fiţ ăţ ţ recunoscut la data grup rii, dac ă ă este probabil ca societatea cump r toare s ob in profituri fiscale suficienteă ă ă ţ ă pentru a garanta recuperarea pierderii.

356 - M ria M d lina GIRBIN •ă ă ă Ă Ştefan BUNEA

Imobiliz rile necorporale ale societ ii achizi ionate suntă ăţ ţ recunoscute de cump r tor la data grup rii dacă ă ă ă îndeplinesc defini ia imobiliz rii neţ ă corporale (din IAS 38) şi valoarea lor just poate fi determinat fiabil.ă ăSocietatea cump r toare recunoaşte la data grup rii oă ă ă datorie contingen a entit ii cump rate dac valoarea eiţă ăţ ă ă just poate fi determinat fiabil. ă ă Dup recunoaştereaă ini ial , cump r torul va evalua datoria contingen laţ ă ă ă ţă maximul dintre valoarea care ar fi recunoscut înă conformitate cu IAS 37 şi valoarea recunoscut ini ial, maiă ţ pu in amortizarea cumulat recunoscut ţ ă ă potrivit I AS 18.IFRS 3 interzice cump r torului s recunoasc la dataă ă ă ă grup rii o daă torie pentru pierderi viitoare şi alte costuri estimate a fi suportate. Un plan de restructurare a societ ii cump rate condi ionatăţ ă ţ ă de grupare nu este, înainte de grupare, o obliga ie a entit ii cump rate şi nici oţ ăţ ă datorie contingen a acesteia. Din acest motiv,ţă cump r torul nu recunoaşte o datorie pentru planul deă ă restructurare la data achizi iei.ţExist o perioad de un an pe parcursul c reia activele şiă ă ă datoriile recunoscute la data achizi iei pot fiţ derecunoscute pe baza informa iilor ţ suplimentare referitoare la circumstan ele existente în momentulţ achizi iei. ţ Eventualele ajust ri afecteaz fondul comercial.ă ăValorile juste atribuite pot fi revizuite pe baza informa iilorţ referitoare la m sura lor în momentul achizi iei. Totuşi, eleă ţ nu pot fi afectate de evenimente şi circumstan e ulterioareţ momentului achizi iei. Aceste ajust ri au ţ ă efect retrospectiv ca şi cum valorile juste ajustate ar fi fost utilizate din momentul achizi iei. Reducerea fondului comercial se face în limitaţ valorii contabile.

Exemplu: Societatea Alfa achizi ioneaz societateaţ ă Beta. La momentul achizi iei ţ Beta avea diferen eţ temporare deductibile pentru care nu a recunoscut o crean de impozit amânat deoarece nu estima c vaţă ă ob ine suficient profit impozabil. La un an dupţ ă achizi ie, Alfa estimeaz c va ob ine ţ ă ă ţ suficient profit impozabil în viitor pentru a recunoaşte activul de impozit amânat. Alfa recunoaşte un activ de impozit amânat în coresponden cu un venit din impozitulţă amânat şi diminueaz fondul ă comercial pe seama cheltuielilor.

Exemplu: Societatea Alfa achizi ioneaz societateaţ ă Beta la l iulie N. La data achizi iei se identific un plusţ ă de valoare la o cl dire de 40 mii. u.m. peă


- 357

baza unui raport preliminar elaborat de un evaluator independent. Durata de via util r mas a cl dirii este de 40 deţă ă ă ă ă ani. La sfârşitul exerci iului N valoarea just esteţ ă revizuit la 50 mii. u.m.ăAceast revizuire va determina creşterea valoriiă cl dirilor şi dimiă nuarea fondului comercial pentru 10 mii. u.m.

212 Construc iiţ

- 2071 Fond comercial

- 10.000.000

Concomitent se va înregistra si plusul de amortizare rezultat în urma acestei ajust ri.ă

6811


- 2812

Amortizarea construc iiţlor

- 125.000*

* 10.000.000/40 x 1/2

8.2.4. l Tratamentul contabil al diferen ei dinţ achizi ieţ

Exemplu: Pe 25 mai societatea M achizi ioneaz 70% dinţ ă ac iunile societ ii P ţ ăţ la costul de 80.000 u.m. La data achizi iei, bilan urile celor dou ţ ţ ă societ i seăţ prezint astfel:ă

* Potrivit OMFP nr. 1.752/2005, fondul comercial pozitiv se amortizeaz , de regul , pe o ă ă perioad de maximum 5 ani. Totuşi,ă entit ile pot s amortizeze fondul comercial în ăţ ă mod sistematic într-o perioad de peste cinci ani, cu condi ia justific rii în notele expliă ţ ă -cative.


Bilan Mţ (în u.m.)


Suma


Titluri P 80.000 Rezerve 180.000

Active curente 300.000 Datorii 400.000

Total 980.000 Total 980.000

Bilan Pţ(în u.m.)


Suma


Active curente 80.000 Rezerve 30.000Datorii 1^0.000

Total 250.000 Total 250.000

La data achizi iei se identific un plus de valoare laţ ă un teren de 10.000 u.m., care genereaz o datoă rie de impozit amânat de 16% x 10.000 u.m. .

Pentru întocmirea bilan ului consolidat înţ momentul achizi iei ţ parcurgem urm toarele etape:ă- Ajustarea bilan ului societ ii P cu diferen ele deţ ăţ ţ

valoare identificate cu ocazia achizi iei, în bilan ulţ ţ consolidat activele şi datoriile societ ii P suntăţ evaluate la valoarea just la data achizi iei. Deci, oă ţ ajustare necesar în vederea consolid rii const înă ă ă înregistrarea plusului de valoare aferent terenurilor:

211 Terenuri


10.000

- înregistrarea datoriei de impozit amânat generate de plusul de valoare:

105 = 4412 1.600Rezerve din reevaluare Datorie de impozit amânat

- Preluarea posturilor din bilan ul societ ii M:ţ ăţ


359

980.000

600.000

80.000

300.000

Active necurente

Titluri P

Active curente

Capital social M

Rezerve M

Datorii

980.000

400.000

180.000

400.000

- Preluarea posturilor din bilan ul ajustat al societ ii P:ţ ăţ

260.000 % % 250.000

170.000 Active necurente Capital social P 70.000

10.000 Terenuri Rezerve P 30.000

80.000 Active curente Rezerve din reevaluare

8.400

Datorii de impozit amânat

1.600

Datorii 150.000

Partajul capitalurilor proprii ajustate ale societ ii Păţ între socie-tatea-mam şi minoritari:ă



Capital social 70.000 49.000 21.000

Rezerve 30.000 21.000 9.000

Rezerve din reevaluare 8.400 6.720 2.520


Partea ce revine societ ii-mam se elimin înăţ ă ă contrapartid cu titlurile ă P de inute de societatea M.ţ Deoarece costul de achizi ie al titlurilor ţ P este mai mare decât cota-parte din activul net P evaluat la valoarea justă achizi ionat de M, în bilan ul consolidat esteţ ă ţ recunoscut o ă imobilizare necorporal , fondulă comercial.Fond comercial = 80.000 - 70% x 108.400 = 4.120 u.m.

% = Titluri P 80.000

Capital social P 49.000

Rezerve P 21.000


Fond comercial 4.120


Partea din activul net în valori juste al societ ii P ceăţ revine minoritarilor va fi prezentat la intereseă minoritarilor în capitalurile proprii consolidate.

% = Interese minoritare 32.520

Capital social P 21.000

Rezerve P 9.000


- Rezerva societ ii M este virat la rezervaăţ ă consolidat :ă

Rezerve M Rezerve consolidate 180.000

Bilan ul consolidat în momentul achizi iei se prezintţ ţ ă astfel:



Suma


Terenuri 10.000 Rezerve consolidate 180.000

Fond comercial 4.120 Interese minoritare 32.520

Active curente 380.000 Datorie de impozit amânat

1.600

Datorii 550.000

Total 1.164.120 Total 1.164.120

Exemplu: Pe 6 iunie societatea M a achizi ionat 75% dinţ ac iunile societ ii F ţ ăţ la costul de 90.000. La data achizi iei capitalurile proprii ale societ ii ţ ăţ F se prezint astfel:ă

Elemente Valoarea


Rezerva legală 5.000

Alte rezerve 2.000

Rezultatul reportat 500

Rezultat 2.000


Nu au fost identificate diferen e de valoare cu ocaziaţ achizi iei.ţ

Fondul comercial reprezint excedentul costului deă achizi ie peste cota-parte din capitalurile proprii Fţ achizi ionate.ţ


361

Costul de achizi ie alţ titlurilor F (-) 75% x

Capitalurile proprii F (109.500

x 75%)

90.000

82.125

(=) Fond comercial 7.875

Partajul capitalurilor proprii ale societ ii F:ăţElemente Valoarea 75% - partea

ce revine societ iiăţ M


Capital social 100.000 75.000 25.000

Rezerva legală 5.000 3.750 1.250

Alte rezerve 2.000 1.500 500

Rezultatul reportat 500 375 125

Rezultat 2.000 1.500 500


Titlurile F sunt contabilizate în bilan ul lui M la cost:ţ

261Ac iuni de inute laţ ţ

entit ileăţ afiliate


90.000

Activele, datoriile şi capitalurile proprii ale societ ii Făţ sunt preluate în bilan ul consolidat.ţEliminarea titlurilor F în contrapartid cu partea ce îi revineă societ ii ăţ M din capitalurile proprii ale societ iiăţ achizi ionate şi recunoaşterea ţ fondului comercial:

90.000 7.875

% = 261 90.000 2071 Ac iuni de inute ţ ţ la Fond comercial entit ile afiliateăţ

75.000 1012 Capital social

3.750 1061 Rezerva legală

1.500 1068 Alte rezerve

375 1171 Rezultat reportat

1.500 121 Rezultat


Recunoaşterea intereselor minoritare:

27.375 % = 1082 27.37525.000 JOI 2 Interese minoritare -

Capital social alte capitaluri proprii

1.250 1061Rezerva legală

500 1068Alte rezerve

125 1171Rezultat reportat

500 121Rezultat

Fondul comercial negativ

Existen a acestuia ar putea fi explicat de:ţ ă- anticiparea unor pierderi viitoare,- erorile în calculul valorii juste a activelor şi datoriilor

identificabile(inclusiv datoriile contingente),

- erorile în evaluarea costului de achizi ie,ţ- o achizi ie la un pre avantajos.ţ ţ

•l

9 Conform OMFP nr. 1.752/2005, fondul comercial negativ este asimilat veniturilor înre-gistrate în avans care va fi transferat ulterior la venituri.


363

Exemplu: Pe 30.09.N, societatea Alfa achizi ioneaz societateaţ ă Beta pentru suma de 70.000 u.m. La data achizi ieiţ capitalurile proprii ale societ ii Beta se prezintăţ ă astfel:

Elemente Valoarea



Alte rezerve 2.000

Rezultat reportat 1.000

Rezultat 2.000


Nu au fost identificate diferen e de valoare cu ocaziaţ

achizi iei. ţ Titlurile Beta sunt contabilizate în bilan ul luiţ

Alfa la cost:




70.000

Activele, datoriile şi capitalurile proprii ale societ iiăţ Beta sunt preluate în bilan ul consolidat.ţ

Fondul comercial se determină astfel: Capitalurile proprii Beta: 110.000 x

70% = (-) Costul de achizi ie alţ

titlurilor Beta

77.000

70.000

(=) Fond comercial negativ 7.000

Partajul capitalurilor proprii ale societ ii F:ăţ

Elemente Valoarea 70% - partea ce revine societ iiăţ Alfa


Capital social 100.000 70.000 30.000


Alte rezerve 2.000 1.400 600

Rezultat reportat 1.000 700 300

Rezultat 2.000 1.400 600



Eliminarea titlurilor F în contrapartid cu partea ce îiă revine societ ii ăţ Alfa din capitalurile proprii ale societ ii achizi ionate şi recunoaşăţ ţ terea fondului comercial negativ ca venit:

77.000 % % 77.000

70.000 1012 261 70.0003.500 Capital social

1061

Ac iuni de inuteţ ţ la entit ileăţ afiliate1.400 Rezerva legală

1068 Alte rezerve

7815 Venit din fondul comercial negativ

700


1.400 121Rezultat


33.000

30.000

1.500

600

300

600

1012 Capital social

1061 Rezerva legală

1068 Alte rezerve

1171 Rezultat reportat

121 Rezultat

1082Interese minoritare -alte capitaluri proprii

33.000

Exemplu: Societatea M achizi ioneaz la 1.05.N 25% dinţ ă ac iunile D la costul ţ de 11.000.000 u.m. şi la 1.09.N 35% din ac iunile D la costul de ţ 30.000.000 u.m.


365

Valorile contabile şi valorile juste ale activelor şi datoriilor lui D au evoluat astfel:

- mii u.m. -

1.0S.N 1.09.N

Valoarea contabil

ă

Valoarea justă

Valoarea

contabil

Valoarea justă

Active 100.000 120.000 140.000 150.000

Datorii 80.000 80.000 80.000 80.000

Activ net 20.000 40.000 60.000 70.000

Determinarea impozitului amânat generat de plusurile de valoare ale activelor:

- mii u.m. -

1.05.N 1.09.N

Diferen e temporare impozabileţ aferente activelor

20.000 10.000

Datoria de impozit amânat 3.200 1.600

Calculul fondului comercial:- mii u.m. -

1.05.N 1.09.N

Costul de achizi ie alţ titlurilor

11.000 30.000

(-) Cota-parte din activul net achizi ionatţ

25% x (40.000 -3.200) = 9.200

35% x (70.000 -1.600) = 23.940

(=) Fond comercial 1.800 6.060

STUDIU DE CAZ

La l iulie N, societatea A achizi ioneaz 1.800 dinţ ă ac iunile societ ii B ţ ăţ la costul de 45.000 u.m. La data achizi iei, valoarea just a activului net ţ ă este cu 1.500 u.m. mai mare decât valoarea contabil (ca urmare a unoră plusuri de valoare aferente terenurilor şi cl dirilor de inuteă ţ de societatea B de 900 u.m. şi 600 u.m.). în situa iileţ financiare individuale ale societ ii A ăţ ac iunile B suntţ clasificate ca de inute în vederea tranzac ion rii, evaluateţ ţ ă la valoarea just , cu varia iile de valoare înregistrate înă ţ contul de profit şi


pierdere (conform IAS 39). La 31 august N, societatea A achizi ioneaz ţ ă înc 6.000 din ac iunile B la costul de 162.000ă ţ u.m. La 31 august N, valoarea de pia a ac iunilor B esteţă ţ de 27 u.m./ac iune.ţ

Capitalurile proprii ale societ ii B au evoluat astfel:ăţ1.07.N 31.08.N

Capital social 10.000 ac{iuni x 8 u.m.

80.000 80.000

Rezerve 20.000 20.000

Profit 12.600 19.000

Total capitaluri proprii 112.600 119.000

între l iulie N şi 31 august N valoarea just a terenuriloră societ ii B a ăţ crescut cu 600 u.m., în timp ce valoarea just aă cl dirilor a crescut cu 400 u.m.ă

La 31 august N, valoarea just a activelor şi datoriiloră societ ii B se ăţ prezint astfel:ă

Elemente Valoarea justăTerenuri 50.000

Construc iiţ 60.000

Alte active 101.500

Datorii* 90.000

* Exclusiv datoria de impozit amânat generat de plusurile deă valoare.

La l iulie N, societatea A de ine procentajul de controlţ de 1.800 ac iuni / 10.000 ac iuni = 18%. în lipsa altorţ ţ informa ii suplimentare nu exist ţ ă nici m car influenă ţă semnificativ . La 31 august N, societatea A de ine ună ţ procentaj de control de (1.800 + 6.000) /10.000 = 78% şi exercit controlul ă exclusiv asupra societ ii B.ăţ

La l iulie N, societatea A recunoaşte în situa iile saleţ individuale ac iunile B ca active financiare de inute înţ ţ vederea tranzac ion rii la costul ţ ă de 45.000 u.m. La 31 august N, ac iunile B sunt evaluate la valoarea just ţ ă (l .800 ac iuni x 27 = 48.600 u.m.), iar plusul de valoare (48.600 -ţ 45.000 = 3.600 u.m.) a fost recunoscut ca venit financiar.

Potrivit IFRS 3 costul acestei grup ri de întreprinderiă este suma costurilor tranzac iilor individuale (45.000 +ţ 162.000 = 207.000 u.m.). Fondul comercial este determinat

pentru fiecare tranzac ie în parte.ţ

Sinteze, studii de caz şi teste gril pă rivind aplicarea IAS (revizuite) - IFRS

367

Plusul de valoare aferent terenurilor şi cl dirilor societ ii Bă ăţ genereaz ă o datorie de impozit amânat.

Determinarea impozitului amânat generat de plusurile de valoare ale terenurilor si cl dirilor:ă

1.07.N 31.08.N

Diferen e temporare impozabile aferenteţ activelor

1.500 2.500

Datoria de impozit amânat 240 400

Calculul valorii juste a activului net al societ ii B:ăţ

1.07.N 31.08.N

Capitaluri proprii la valoare istorică 112.600 119.000

(+) Plusuri de valoare aferente terenurilor şi cl diriloră

1.500 2.500

(-) Datoria de impozit amânat 240 400

(=) Activ net în valoare justă 113.860 121.100


1.07.N 31.08.N

Costul de achizi ie al titlurilorţ 45.000 162.000

(-) Cota-parte din activul net achizi ionatţ

18% x 113.860 = 20.494,8

60% x 121. 100 = 72.660

(=) Fond comercial 24.505,2 89.340

In bilan ul consolidat terenurile şi cl dirile suntţ ă evaluate la valoarea just la 31 august N. Deci, o ajustareă necesar în vederea consolid rii const ă ă ă în înregistrarea plusului de valoare aferent terenurilor şi cl dirilor:ă

211 Terenuri

212 Construc iiţ


2.500

1.500

1.000

înregistrarea datoriei de impozit amânat generate de plusul de valoare:


4412 Datorie de impozit amânat

400


în situa iile financiare ale societ ii A ac iunile B suntţ ăţ ţ evaluate la valoarea just . In vederea întocmirii conturiloră consolidate plusul de valoare este eliminat.

768 Alte

venituri financiare501

Ac iuni de inute laţ ţ entit ileăţ afiliate

3.600

La 31 august N activele, datoriile şi capitalurile proprii ale societ ii B ăţ sunt preluate în bilan ul consolidat:ţ

211.500 % % 211.500

50.000 211 1012 80.000Terenuri Capital social

60.000 212 105 2.100Construc iiţ Rezerve din reevaluare

101.500 Alte active 106 20.000Rezerve

121 19.000

Rezultat4412 400


Alte datorii 90.000

Recunoaşterea fondului comercial aferent achizi ieiţ primei tranşe de ac iuni şi eliminarea titlurilor B înţ contrapartid cu cota-parte din capitalurile ă proprii achizi ionate:ţ

% 501 45.0002071 Fond comercial

Ac iuni de inute la entit ileţ ţ ăţ 24 595 2 afiliate

1012 14.400*Capital social


226,8**

106 3.600***Rezerve

121 2.268****

Rezultat

* 18% x 80.000** 18% x (1.500 -240) *** 18% x 20.000**** 18% x 12.600


369

Recunoaşterea fondului comercial aferent achizi ieiţ celei de-a doua tranşe de ac iuni şi eliminarea titlurilor B înţ contrapartid cu cota-parte din ă capitalurile proprii achizi ionate:ţ

% 501 162.000

2075 Fond comercial

Ac iuni de inute la entit ileţ ţ ăţ gg 340 afiliate

1012 48.000*Capital social

105 1.260**Rezerve din reevaluare

106 12.000***Rezerve

121 11.400****Rezultat

* 60% x 80.000 ** 60% x (2.500-400) *** 60% x 20.000 **** 60% x 19.000

Calculul şi recunoaşterea interesului minoritar:Interesul minoritar este de 22% (100% - 78%) din activul net evaluat la

valoarea just la 31 august N, adic 22% x 121.100 u.m. =ă ă 26.642 u.m.

1012 Capital social


106 Rezerve

121 Rezultat

* 22% x 80.000 ** 22% x (2.500 - 400) *** 22% x 20.000 **** 22% x 19.000

501

Ac iuni de inute laţ ţ entit ileăţ afiliate

26.642

17.600*

462**

4.400***

4.180****


Exerci iul lţ

Ce ajustare este necesar în cazul de mai sus dacă ă titlurile B achizi ionate sunt clasificate de societatea A înţ categoria activelor disponibile pentru vânzare?

Exemplu: Societatea M achizi ioneaz pe 1.01.N 10% dinţ ă ac iunile societ ii ţ ăţ B la costul de 2.000 u.m. Ac iunile auţ fost clasificate drept disponibile pentru vânzare cu varia iile de valoare în capitalurile proprii. Valoareaţ just a ac iunilor la 31.12.N este de 2.800 u.m.ă ţPe l .01 .N+1, societatea M a achizi ionat înc 25 % dinţ ă ac iunile socieţ t ii B la costul de 8.000 u.m. Valorileăţ contabile şi valorile juste ale activelor nete identificabile ale societ ii B au evoluat astfel (auăţ fost luate în considerare şi impozitele amânate):

- mii u.m. -

1.01.N 1.01.N+1

Valoarea

contabil

Valoarea justă

Valoarea contabilă

Valoarea justă

Active nete 10.000 12.000 14.000 19.000

Fondul comercial = 2.000 - 10% x 12.000 + 8.000 - 25% x 19.000 = 4.050 u.m.Investi ia ini ial (10%) este clasificat în categoriaţ ţ ă ă activelor financiare disponibile pentru vânzare, evaluat la valoarea just cu variaă ă iile de valoareţ contabilizate în capitalurile proprii.

Sinteze, studii de caz şi teste gril privind aplicarea LASă (revizuite) - IFRS

371

La 1.01.N+1, plusul de valoare înregistrat de c treă societatea M în capitalurile proprii este anulat:

1064

Rezerva de valoare justă

508Alte investi iiţ

pe termen scurt

800

Titlurile B sunt puse în echivalen şi evaluate ini ialţă ţ la cost (care include fondul comercial de 4.050 u.m.):

264 Titluri

puse în echivalenţă503

Ac iuniţ10.000

Cota-parte de inut din activele nete identificabileţ ă este evaluat la ă valoarea just .ă

10% x 12.000=1.200 u.m. 10% x 19.000 =1.900 u.m. Varia ia deţ

valoare just de 700 u.m. afecteaz rezervele dină ă

reevaluare:

264 Titluri

puse în echivalenţă105 Rezerve

din reevaluare700

Exemplu: La 1.01.N, societatea M a achizi ionat 25% dinţ ac iunile societ ii ţ ăţ SA la costul de 4.000 u.m. La aceast dat valoarea just a activelor ă ă ă sale nete era de 6.000 u.m. In anul N societatea SA a ob inut unţ profit de 2.000 u.m. La 31.12.N, societatea M mai achizi ioneaz ţ ă înc 10% din ac iunile societ ii SA laă ţ ăţ costul de 2.000 u.m. La aceast dat valoarea just aă ă ă activului net SA este de 10.000 u.m. La 31.12.N, valoarea contabil a titlurilor SA puse în echivalenă ţă este de 6.500 u.m. (4.000 u.m. + 25% x 2.000 u.m. + 2.000 u.m.), incluzând un fond comercial de 3.500 u.m. (4.000 - 25% x 6.000 + 2.000 - 10% x 10.000 = 3.500 u.m.).

Exerci iul 2ţ

La 3 L12.N societatea M, care de ine 8.000 ac iuni Fţ ţ (80% din ac iuniţ le F), vinde 5.000 ac iuni la pre ul de 60.000ţ ţ u.m. Societatea M re ine un interes ţ de 30% în societatea F asupra c reia exercit o influen semnificativ , înă ă ţă ă


urma consolid rii filialei F înaintea cesiunii, în bilan ulă ţ consolidat era reflectat un fond comercial de 15.000 u.m., iar interesele minoritare aveau o valoare de 14.000 u.m. Activele societ ii Făţ preluate în bilan ul consolidat ţ erau de 100.000 u.m., iar datoriile de 30.000 u.m.

1. Calcula i valoarea contabil a titlurilor societ ii Fţ ă ăţ puse în echivalen în urma cesiunii.ţă

2. Calcula i câştigul din cesiune.ţ3. Ce înregistrare se efectueaz cu ocazia cesiunii înă conturile consolidate?

Exemplu: La l .01 .N, societatea Alfa achizi ioneaz 70% dinţ ă ac iunile societ ii ţ ăţ Beta. Alfa pl teşte la dataă achizi iei 200.000 u.m. şi 100.000 u.m. ţ peste doi ani dac profitul societ ii Beta creşte cu 20%. Rataă ăţ anual ă a dobânzii la care Alfa ar putea beneficia de un credit este de 10%. La data achizi iei plata contingen esteţ ţă probabil , motiv pentru care ă este inclus în costul deă achizi ie la valoarea actualizat .ţ ăCostul de achizi ie = 200.000 + 100.0007(1+10%) =ţ 282.645 u.m. La data achizi iei capitalurile propriiţ ale societ ii Beta se prezint ăţ ă astfel:

Elemente Valoarea



Alte rezerve 2.000

Rezultat reportat 1.000


Nu au fost identificate diferen e de valoare cuţ ocazia achizi iei. La ţ 31.12.N plata contingen nuţă mai este probabil .ăLa data achizi iei societatea Alfa recunoaşte titlurileţ achizi ionate la costul de achizi ie.ţ ţ




282.645 200.000 82.645

Partajul capitalurilor proprii ale societ ii F:ăţ


373



Capital social 200.000 140.000 60.000


Alte rezerve 2.000 1.400 600

Rezultat reportat 1.000 700 300


Fondul comercial se determină astfel:Costul de achizi ie al titlurilorţ(-) 70% x Capitalurile proprii (70% x 208.000)

282.645

145.600


Eliminarea titlurilor F în contrapartid cu cota-parteă din capitalurile proprii ale societ ii achizi ionate siăţ ţ recunoaşterea fondului comercial:

282.645 % = 261 282.645137.045 2Qi \ Ac iuni de inute laţ ţ

Fond comercial entit ileăţ afiliate140.000 1012Capital social


1.400 1068Alte rezerve



62.400 % = 1082 62.40060.000 j 0 j 2 Interese minoritare

-Capital social alte capitaluri proprii


600 1068Alte rezerve

300 1171

Rezultat reportat


Pentru anul N, societatea Alfa contabilizeaz efectulă trecerii timpului:+Ch +D


404 8.264*Furnizori de imobiliz riă

* 82.645 x 10%

La sfârşitul anului N, deoarece plata suplimentară nu mai este probabil , datoria legat de achizi iaă ă ţ titlurilor este anulat pe seama fondului comercial.ă


2075 Fond comercial

90.909

Exemplu: Pe l iulie N, societatea Alfa achizi ioneaz 80% dinţ ă ac iunile societ ii ţ ăţ F la costul de 60.000 u.m. La data achizi iei bilan ul societ ii F se ţ ţ ăţ prezint astfel:ă

Elemente

Active

Active necurente

Imobiliz ri corporaleă

Cheltuieli de dezvoltare

Investi iiţ

Active curente

Total active

Capitaluri proprii si datorii

Capital social

Rezerve legale

Profit


Datorii necurente

Datorii curente

Total datorii şi

capitaluri proprii

150.000

100.00

0

30.000

20.000

25.00

0

175.000

40.000

10.000

5.000

55.000

80.000

40.000

175.00

0

Cu ocazia achizi iei se identific un plţ ă us de valoare de 1.200 u.m. la un teren şi de 1.800 u.m. la o cl dire.ăLa l iulie societatea Alfa înregistreaz achizi ia titluriloră ţ

F în situa iile ţ financiare individuale:


375




60,000

în bilan ul consolidat al grupului Alfa sunt preluateţ activele, datoriile şi capitalurile proprii ale societ iiăţ F.

175.000 Active F

1012 Capital social F

1061 Rezerve F

121 Profit F

Datorii F

175.000

40.000

10.000

5.000

120.000

Calculul impozitului amânat aferent plusurilor de valoare identifi-cate cu ocazia achizi iei:ţDiferen e temporare aferente:ţ- terenurilor l .200 u.m.- cl diriloră 1.800 u.m.Total 3.000 u.m.

Datorie de impozit amânat 16% x 3.000 = 480 u.m.

Calculul valorii juste a activului net:

Valoarea contabil a activului netă 55.000

(+) Plusuri de valoare pentru terenuri şi cl diriă 3.000

(-) Datoria de impozit amânat 480

(=) Valoarea just aă activului net

57.520


Costul de achizi ieţ(-) 80% x valoarea just aă activului net

60.000 46.016


în bilan ul consolidat se înregistreaz plusurile deţ ă valoare aferente terenurilor şi construc iilor şiţ impozitul amânat aferent:


211 Terenuri

212 Construc iiţ


3.000

1.200

1.800


4412 Datorie de impozit amânat

480

Plusurile de valoare aferente activelor şi datoriilor filialei identificate cu ocazia grup rii sunt preluateă integral în bilan ul consolidat şi ţ partajate între societatea-mam şi minoritari. ă Partajul capitalurilor proprii ale filialei F între societatea-mam şi ă minoritari:

Elemente Valoarea 80% - partea ce revine societ iiăţ Alfa


Capital social 40.000 32.000 8.000

Rezerve din reevaluare 2.520 (3.000-480)

2.016 504

Rezerve legale 10.000 8.000 2.000

Rezultat 5.000 4.000 1.000


57.520 46.016 11.504

Eliminarea titlurilor F în contrapartid cu partea ce îiă revine societ ii ăţ Alfa din capitalurile proprii ale societ ii achizi ionate şi recunoaşăţ ţ terea fondului comercial:

% = 261 60.000

2071 Ac iuniţ

de inute la ţ Fond comercial

13.984

1012 32.000Capital social F

1061 8.000Rezerve legale F

105 2.016Rezerve din reevaluare F

121 4.000

Rezultat F


377


% 1082 11.504Interese minoritare - alte g QQQ capitaluri proprii

1061 Rezerve legale

2.000


504

121 Rezultat

1.000

Exerci iul 3ţ

La l iulie N, societatea M a achizi ionat 80% dinţ ac iunile societ ii F la costul de 149.000.000 u.m. La dataţ ăţ achizi iei structura capitalurilor ţ proprii ale societ ii F eraăţ urm toarea:ă

Capital social 100.000.000 u. m.

Rezerve 30.000.000 u. m.

în exerci iul N-2, societatea M a achizi ionat ac iuni aleţ ţ ţ societ ii P ăţ (30%) la costul de 1.000.000 u.m. La data achizi iei structura capitalurilor ţ proprii ale întreprinderii P era urm toarea:ă

Capital social 2.000.000 u.m.

Rezerve 500.000 u.m.

La 31 decembrie N, capitalurile proprii ale societ ii Păţ se prezint ă astfel:

Capital social: 2.000.000 u. m.

Rezerve: 1.500.000 u.m.

Profit 1.000.000 u.m.

Bilan urile simplificate ale întreprinderilor M si F la 31ţ decembrie N se prezint astfel:ă


- mu u.m. -

M F

Imobiliz ri corporaleă 100.000 140.000

Cheltuieli de dezvoltare - 800

Investi ii financiareţ 160.000 2.700

împrumuturi acordate societ ilor din cadrulăţ grupului

2.000 -

Active curente 48.000 20.000

Total active 310.000 163.500



Rezerve 20.000 40.000Rezerve din reevaluare 70.000 -

Profit 20.000 10.000

Datorii necurenteAlte datorii pe termen lung 75.000 1.480

împrumut în cadrul grupului - 2.000

Datorii curente 25.000 10.020

Total datorii şi capitaluri proprii 310.000 163.500

1) Politica întreprinderii M este de a reevalua terenurile. La sfârşitulanului N, societatea F de ine terenuri cu o valoareţ just deă20.000.000 u.m., în timp ce valoarea lor contabil este deă15.000.000 u.m. La data achizi iei societ ii F,ţ ăţ valoarea just aăterenurilor era cu 2.500.000 u.m. mai mare decât valoarea lorcontabil .ă

2) Societatea M a acordat un împrumut societ ii Făţ în sum deă2.000.000 u.m. si a contabilizat dobânda de primit de 20.000 w.m.Dobânda este pl tit în fiecare an la l iulie.ă ă

3) Societatea F a vândut m rfuri societ ii M în cursulă ăţ anului cu unprofit de 10% din pre ul de vânzare. Bilan ul societ iiţ ţ ăţ M con ineţm rfuri de la societatea F în valoare de 1.000.000ă u.m. Solduldatoriei societ ii M c tre societatea F generat deăţ ă ă achizi ia deţ

m rfuri este de 180.000 u.m.ă4) Un test de depreciere efectuat la 31 decembrie N la nivel

consolidatpentru fondul comercial a indicat o depreciere de 1.000.000 u.m.


379

Se cere:(a) Determina i fondul comercial rezultat din achizi iaţ ţ

societ ilor Făţsi P si valoarea acestuia în bilan ul consolidat la 31ţ decembrie N;

(b) Calcula i valoarea atribuit intereselor minoritare la lţ ă iulie N;(c) întocmi i bilan ul consolidat la 31 decembrie N.ţ ţ

Exemplu: Societatea M a achizi ionat la 30 iunie N 35% dinţ ac iunile societ ii SA la un cost de 70.000 u.m. Laţ ăţ data achizi iei capitalurile proprii ale societ ii SA seţ ăţ prezint astfel:ă

Elemente Valori



Rezultat 10.000


Cu ocazia achizi iei se identific un plus de valoareţ ă aferent terenurilor de 5.000 u.m. şi construc iilor deţ 10.000 u.m. Cota de impozitare este de 16%. Durata de via r mas a construc iilor este de 20 de ani.ţă ă ă ţ

La 31.12.N, capitalurile proprii ale societ ii SA seăţ prezint astfel:ă

Elemente Valori



Rezultat 30.000


Calculul activului net al societ ii SA înăţ valori juste:Activ net (valori contabile)

(+) Plus de valoare aferent terenurilor

(+) Plus de valoare aferent construc iilorţ(-) Datorie de impozit amânat 16% x 15.000 =

120.000

5.000

10.000

2.400

(=) Activ net în valoare justă

132.600

Calculul fondului comercial: Costul de achizi ie al titlurilor SAţ

70.000


(-) Partea ce revine lui M din activul net în valoare just al societ iiă ăţ SA 5% x 132.600 = 46.410


în vederea punerii în echivalen se retrateazţă ă activul net al societ ii SA pentru plusurile deăţ valoare şi impozitul amânat aferent acestora.

% 105 15.000

211 Rezerve din reevaluare 5 QQQ

Terenuri212 10.000

Construc iiţ



2.400

Rezultatul societ ii SA este ajustat cu amortizareaăţ aferent plusului ă de valoare identificat pentru construc ii (10.000/20 x 1/2 = 250 u.m.) ţ şi diminuarea impozitului amânat.




2813 250Amortizarea

echipamentelor

121






121


791

40Venit din impozitul amânat

în urma acestor ajust ri capitalurile proprii aleă societ ii SA se ăţ prezint astfel:ă

Sinteze, studii de caz fi teste gril privind aplicarea IASă (revizuite) — IFRS

381

Elemente Valori



Rezultat 29.790


Titlurile puse în echivalen sunt evaluate la cota-ţăparte ce revine societ ii M din capitalurile propriiăţ ale societ ii SA, inând cont de ăţ ţ plusurile de valoare identificate cu ocazia achizi iei şţ i de amortizarea acestora. Fondul comercial determinat nu este prezentat distinct, ci este inclus în costul titlurilor puse în echivalen .ţăCu ocazia punerii în echivalen bilan ul consolidat va fiţă ţ afectat astfel:- Titlurile puse în echivalen în valoare ţă de 35% x

172.390 =60.336,5 + Fond comercial 23.590 = 83.926,5 u.m.;

- Rezervele din reevaluare cu 35% (30.000 - 10.000) = 7.000 u.m.pentru rezerva din reevaluare a societ ii SAăţ constituit după ăachizi ia titlurilor;ţ

- Rezultatul consolidat pentru cota-parte din rezultatul societ iiăţpus în echivalen , ajustat cu amortizarea plusuluiă ţă de valoareaferent construc iilor 35% x (30.000 - 10.000 -ţ 250 + 40) =6.926,5 u.m.

Punerea în echivalen a titlurilor SA la 31.12.N:ţă- la nivelul bilan ului:ţ


% 83.926.5

263 70.000,0Imobiliz ri subă


105 7.000,0Rezerve din reevaluare

121 6.926,5Rezultat consolidat



7xxCota-parte din

rezultatulsociet ilorăţ puse înechivalenţă _______

6.926,5


Filialele achizi ionate în vederea cesiunii nu suntţ excluse de la consolidare. Dac îndeplinesc defini ia unuiă ţ grup de active de inut în vederea ţ cesiunii sunt evaluate conform IFRS 5 la minimul dintre cost si valoarea just minus cheltuielileă de cesiune. Dac activele şi datoriile unei filialeă îndeplinesc defini ia unui grup de active de inut înţ ţ vederea cesiunii dup data achizi iei, la data achizi iei suntă ţ ţ contabilizate potrivit IFRS 3.

Alocarea pre ului de achizi ie la data achizi iei seţ ţ ţ impune şi pentru filialele ce îndeplinesc defini ia unui grupţ de active de inute în vederea ţ cesiunii.

8.3. Contabilizarea achizi iilor inverseţ

Exemplu: Societatea A achizi ioneaz societatea B. Societateaţ ă A are 100.000 de ac iuni în circula ie, în timp ceţ ţ societatea B are 80.000 de ac iuni în circula ie. Aţ ţ emite 5 ac iuni pentru o ac iune B. To i ac ionarii Bţ ţ ţ ţ au efectuat acest schimb. A a emis 400.000 ac iuni înţ schimbul celor 80.000 ac iuni B. Ac ionarii societ iiţ ţ ăţ B de in 400.000/500.000 = ţ 80% din societatea A şi o controleaz . Valoarea just a unei ac iuni ă ă ţ B este 60 u.m. Activul net al societ ii A evaluat la valoareaăţ just a fost de 1.000.000 u.m.ă

Ac ionarii societ ii A de in 100.000/500.000 = 20%ţ ăţ ţ din ac iunile ţ societ ii rezultat în urma grup rii.ăţ ă ă Societatea B ar trebui s emit ă ă 20.000 de ac iuniţ ac ionarilor societ ii A pentru a le asigura unţ ăţ procentaj de interes de 20%. Costul de achizi ie esteţ valoarea just a ă celor 20.000 de ac iuni pe care arţ trebui s le emit B.ă ă


383

Fondul comercial se determin astfel:ăCostul de achizi ie 20.000 x 60 =ţ l .200.000(-) Valoarea just a activului net al societ ii Aă ăţ l .000.000


Exemplu: Pe 1.08.N societatea Alfa achizi ioneaz societateaţ ă Beta. Societatea Alfa are 150.000 de ac iuni înţ circula ie, în timp ce societatea B are ţ 90.000 de ac iuni în circula ie. A emite 2,5 ac iuni pentru oţ ţ ţ ac iune B. ţ To i ac ionari B au efectuat acest schimb.ţ ţ A a emis 225.000 ac iuni ţ în schimbul celor 90.000 ac iuni B. Ac ionarii societ ii B de inţ ţ ăţ ţ 225.000/375.000 = 60% din societatea A şi o controleaz . Ac ionarii ă ţ societ ii A de inăţ ţ 150.000/375.000 = 40% din ac iunile societ iiţ ăţ rezultat în urma grup rii. Societatea B ar trebui să ă ă emit 60.000 de ă ac iuni ac ionarilor societ ii Aţ ţ ăţ pentru a le asigura un procentaj de interes de 40%. Costul de achizi ie este valoarea just a celor 60.000ţ ă de ac iuni pe care ar trebui s le emit B.ţ ă ăBilan urile societ ilor Alfa şi Beta pe 1.08 .N se prezintţ ăţ ă astfel:

- mii u.m. -Alfa Beta

Active necurente 150.000 220.000

Active curente 20.000 30.000

Total activ 170.000 250.000

Capitalurile proprii

Capital social

Rezerve Rezultat

110.00075.000

(VN 500)•25.000

10.000

180.000153.000 (VN

1.700)

22.000 5.000

Datorii necurente 35.000 40.000

Datorii curente 25.000 30.000

Total datorii 60.000 70.000


170.000 250.000

Cu ocazia achizi iei este identificat un plus de valoareţ la o cl dire a ă societ ii Alfa de 70.000.000 u.m.ăţ Plusul de valoare genereaz o ă datorie de impozit amânat

de 16% x 70.000.000 = 11.200.000 u.m.

Valoarea just a unei ac iuni Beta este de 3.500ă ţ u.m., iar valoarea just a unei ac iuni Alfa este deă ţ 2.000 u.m.


Societatea Beta ar trebui s emit 60.000 deă ă ac iuni ac ionarilorţ ţsociet ii Alfa pentru a le asigura un procentaj deăţ interes de 40%.Costul de achizi ie este valoarea just a celorţ ă 60.000 de ac iuni peţcare ar trebui s le emit Beta.ă ăFondul comercial se determin astfel:ăCostul de achizi ie 60.000 x 3.500 =ţ 210.000.000(-) Valoarea just a activului net al societ ii Alfaă ăţ

(110.000.0000 + 70.000.000 - 11.200.000)= 168.800.000

(=) Fond comercial

înregistr rile efectuate sunt urm toarele:ă ă• preluarea activelor, datoriilor şi capitalurile proprii

ale cump ră ătorului (Beta) la valoarea contabil :ă

250.000.000 % % 250.000.00030.000.000 Active curente Capital social 153.000.000

220.000.000 Active necurente Rezerve 22.000.000

Profit 5.000.000

Datorii 70.000.000

• creşterea capitalurilor proprii ca urmare a grup rii:ă

Decont ri cu asocia ii =ă ţ % 210.000.000 privind capitalul Capital social subscris 102.000.000

şi v rsată________________Prime de emisiune 108.000.000

• preluarea activelor şi datoriilor societ ii Alfa laăţ valoarea just şiărecunoaşterea fondului comercial:

41.200.000


385

281.200.000 %

41.200.000 Fond comercial

220.000.000 Active necurente

20.000.000 Active curente

% 281.200.000

Decont ri cu asocia iiă ţ210.000.000

privind capitalul

Datorii 60.000.000

Datorie de impozit 11.200.000amânat

Bilan ul rezultat în urma grup rii se prezint astfel:ţ ă ă

Elemente Valori

Active necurente

Fondul comercial

150.000 + 70.000 + 220.000 = 440.000

41.200Active curente 20.000 + 30.000 =50.000

Total activ 531.200


Capital social

Prime de emisiune

Rezerve Rezultat

390.000153.000 (VN 1.700) + 1.700 x 60 =

255.000

60 ac iuni x (3.500 - 1.700) =ţ

108.000 22.000 5.000

Datorii necurente 35.000 + 40.000 + 1 1.200 = 86.200

Datorii curente 25.000 + 30.000 = 55.000

Total datorii 141.200


531.200

De exemplu, dac doar 80.000 dintre cele 90.000ă de ac iuni Beta ţ sunt schimbate cu ac iuni Alfa, atunciţ Alfa emite 200.000 de ac iuni, iar ac ionarii Beta vorţ ţ de ine 200.000/350.000 = 57,14% din entitateaţ rezultat în urma grup rii. Ac ionarii majoritari de ină ă ţ ţ 80.000 ac iuni ţ Beta (adic 88,89% din capitalulă Beta). Pentru ca aceştia s de ină ţ ă


57,14% din entitatea rezultat în urma grup rii,ă ă Beta ar trebui s emit 60.000 de ac iuni, în acesteă ă ţ condi ii ei ar de ine 80.000 de ţ ţ ac iuni din totalul deţ 140.000 ac iuni.ţCostul grup rii este 60.000 ac iuni x 3.500 =ă ţ 210.000.000 u.m. Chiar dac unii dintre ac ionariiă ţ societ ii Beta nu particip la schimb, costul ăţ ă grup riiă este acelaşi. Interesul minoritar reprezint 11,11%ă (10.000 ac iuni / 90.000 ac iuni) din valoareaţ ţ contabil a activului net al ă societ ii Beta (filialaăţ legal ).ăîn acest caz trebuie s se înregistreze şi partajulă capitalurilor proprii ale societ ii Beta întreăţ societatea-mam şi minoritari (88,89% pentruă societatea-mam şi 11,11% pentru minoritari).ă

180.000 % % 180.000

153.000 Capital social Capital social 136.002

22.000 Rezerve Rezerve 19.556

5.000 Profit Profit 4.444


Bilan ul rezultat în urma grup rii se prezint astfel:ţ ă ă

Elemente Valori

Active necurente

Fondul comercial

150.000 + 70.000 + 220.000 = 440.000

41.200Active curente 20.000 + 30.000 = 50.000

Total activ 531.200


Capital social

Prime de emisiune

Rezerve Rezultat

Interes minoritar

390.00088,89% x 153.000 (VN 1.700) + 1.700 x 60 =

238.002

60 ac iuni x (3.500 - 1.700) =ţ

108.000 22.000 x 88,89% =19.556 5.000 x

88,89% = 4.444 11,11% x 180.000 =19.998

Datorii necurente 35.000 + 40.000 + 1 1 .200 = 86.200

Datorii curente 25.000 + 30.000 = 55.000

Total datorii 141.200


531.200


387

8.4. Controverse conceptuale privind contabilizarea grup rilor de întreprinderiă

Potrivit IFRS 3, metoda achizi iei este singura metodţ ă acceptat pentru ă contabilizarea grup rilor de întreprinderi.ă Aceasta presupune identificarea unui cump r tor,ă ă evaluarea activelor şi datoriilor întreprinderii achizi ionate ţ la valoarea just la data achizi iei, indiferent de modalitateaă ţ în care este remunerat achizi ia (cu lichidit i sau ac iuni)ă ţ ăţ ţ şi de forma juridic a grup rii ă ă (achizi ie, fuziune sau aportţ par ial de active). Partizanii acestei metode ţ subliniază avantajul s u de a permite utilizatorilor s evalueze costulă ă investi iei ini iale şi performan a ei ulterioar .ţ ţ ţ ă

IAS 22 permitea aplicarea, în anumite condi ii, aţ metodei uniunii de interese, potrivit c reia întreprinderileă participante supravie uiesc grup rii, ţ ă vechile valori contabile ale activelor şi datoriilor lor fiind prezervate în entitatea nou sub rezerva omogeniz rii politicilor contabile, f r aă ă ă ă rezulta fond comercial.

Existen a a dou metode de contabilizare aţ ă determinat structurarea tranzac iilor pentru a ob ineţ ţ rezultatul contabil dorit, odat ce tranzac ii ă ţ similare din punct de vedere al substan ei economice conduceau laţ rezultate financiare radical diferite. Pentru că întreprinderile care nu puteau satisface criteriile cerute pentru aplicarea metodei uniunii de interese se considerau defavorizate, normalizatorii au fost determina i s reconsidereţ ă oportunitatea aplic rii a dou metode pentruă ă contabilizarea grup rilor de întreprinderi.ă

Unii comentatorii la ED 3 consider c o grupare înă ă care majoritatea remunera iei îmbrac formaţ ă instrumentelor de capitaluri proprii nu trebuie contabilizată ca o achizi ie deoarece este o tranzac ie între ac ionariiţ ţ ţ entită ilor grupate. Interesele ac ionarilor sunt substan ialţ ţ ţ prezervate, f r a avea ă ă loc o investi ie de capitalţ , fiind vorba doar de o reunire a mijloacelor pentru a aplica o strategie comună în viitor.

Evident metoda achizi iei este incontestabil înţ ă cazurile în care poate fi identificat un cump r tor, dară ă generalizarea sa ar putea determina alegerea arbitrar aă cump r torului şi a entit ii care va fi reevaluat . Pe deă ă ăţ ă

alt ă parte, modalitatea de remunerare a grup rii nu esteă neap rat reprezentativ ă ă pentru a surprinde esen aţ economic a tranzac iei şi principala problem generată ţ ă ă de aplicarea a dou metode const în dificultatea de aă ă trasa de o manier nearbitrar şi lipsit de ambiguitateă ă ă frontiera dintre ele.


Grupul G4+1 a publicat în 1998 rezultatul reflec iilorţ sale asupra contabiliz rii grup rilor de întreprinderi.ă ă Lucr rile au fost reluate mai târziu de ă FASB, concretizându-se în apari ia normei FÂS 141 în iulie 2001. Pe lâng ţ ă cele dou metode men ionate mai sus, normalizatorii au adus înă ţ discu ie şi o metod aplicabil pentru grup rile în careţ ă ă ă cump r torul nu poate fi idenă ă tificat sau în care cump r torul nu este modificat de o manier substan ială ă ă ţ ă („fresh start method"). în urma acestei tranzac ii, niciuna dinţ entit ile partiăţ cipante nu supravie uieşte, iar gruparea seţ trateaz ca un transfer de active ă şi datorii c tre o nouă ă entitate, toate activele şi datoriile acesteia fiind evaluate la valoarea just .ă

IASB admite faptul c majoritatea grup rilor deă ă întreprinderi sunt achizi ii, dar nu exclude posibilitateaţ existen ei „adev ratelor" uniuni de ţ ă interese în care nu poate fi identificat un cump r tor, deşi nu a reuşit s ă ă ă g sească ă criterii obiective de definire a acestora. In acelaşi timp, şi-a rezervat posibilitatea de a solicita într-un proiect ulterior aplicarea metodei „fresh start".

Metoda achizi iei presupune identificarea unuiţ cump r tor în urma ă ă analizei circumstan elor în care are locţ tranzac ia, alegere care are un efect ţ semnificativ asupra situa iilor financiare întocmite dup grupare. Astfel prinţ ă structurarea tranzac iilor în cazul fuziunilor între egali s-arţ putea urm ri ă ajustarea imaginii reflectat în conturileă consolidate.

Potrivit IFRS 3, toate necorporalele identificabile ale întreprinderii achizi ionate sunt recunoscute separat şi evaluate laţ valoarea just . Prin ă urmare, modul în care sunt evaluate acestea influen eaz m rimea fondului ţ ă ă comercial şi a cheltuielilor viitoare cu amortizarea sau deprecierea. Norma introduce categoria imobiliz rilor necorporale cu durat de viaă ă ţă nedeter-minat (pentru care nu exist o limit previzibil aă ă ă ă perioadei pe parcursul c reia vor genera avantajeă economice). Activele necorporale cu durate de viaţă nedeterminat sunt atractive, deoarece nu se amortizeaz , ciă ă sunt supuse unui test anual de depreciere, în estimarea poten ialului dilutiv al achizi iilor ţ ţ viitoare un aspect semnificativ îl constituie în elegerea necorporalelor achiţ zi ionate şi aţ m surii în care acestea se supun riscului de depreciere.ă

Datoriile contingente ale întreprinderii cump rate voră

fi mai vizibile, deoarece trebuie s fie recunoscute înă bilan la valoarea just , în acelaşi ţ ă timp, recunoaşterea lor va determina atribuirea unei valori mai mari fondului comercial şi implicit creşterea riscului de apari ie a unorţ deprecieri ulterioare.

Sinteze, studii de caz şi teste grila privind aplicarea IAS (revizuite) - IFRS

389

Fondul comercial negativ este rezultatul achizi iilor laţ un cost inferior valorii juste a activului net (achizi iilor la unţ pre avantajos), iar IFRS 3 ţ este sceptic în privin aţ existen ei acestora. Standardul solicit ca fondul ţ ă comercial negativ s fie recunoscut imediat ca venit, ceea ce vaă determina creşterea riscului deprecierilor ulterioare, dacă se dovedeşte, în cele din urm , c nu a fost vorba de oă ă achizi ie la un pre avantajos.ţ ţ

Ca urmare a comentariilor primite la ED 3, IASB a ajuns la concluzia c , în general, nu este posibil estimarea duratei de via aă ă ţă fondului comercial şi a ritmului în care acesta se consumă (IASB 2004). Dup opinia lui Moehrle ă (2001) fondul comercial este un activ epuizabil, deoarece are o durat finit deă ă via , dar valoarea sa nu descreşte liniar. Impunerea uneiţă durate maxime de via şi includerea liniar pe cheltuieli,ţă ă indiferent de eforturile managementului şi de evolu iaţ afacerii, pare a fi o abordare mecanic de a judecaă pierderea de valoare.

Argumentul în favoarea deprecierii este reprezentat de avantajul s u de a reflecta realitatea economic ,ă ă permi ând utilizatorilor s evalueze inţ ă vesti ia în active şiţ performan a acestora (FASB 2001). Potrivit lui Moehrleţ (2001) un test de depreciere promoveaz transparen a,ă ţ deoarece pierderea de valoare este generat de substratulă economic al afacerii şi nu de o perioad ă arbitrar .ă

în anumite cazuri, valoarea fondului comercial nu scade în timp de-oarece poten ialul de creştere a avantajelor economiceţ viitoare achizi ionat ţ este progresiv înlocuit de cel generat intern (Moodie, 2000). Fondul comercial generat intern nu este recunoscut în bilan , deoarece "nu exist o m sur fiabilţ ă ă ă ă a costului sau valorii sale (Nobes & Norton, 1996). Testul de depreciere nu distinge între fondul comercial generat şi cel achizi ionat, ceea ce permite întreprinderilor s -şiţ ă construiasc un scut împotriva depreă cierii. De aceea, Schoderbek & Slaubaugh consider c amortizarea esteă ă mai obiectiv decât deprecierea, care creeaz oportunit iă ă ăţ de gestionare a rezultatului (Schoderbek & Slaubaugh, 2001).

Abilitatea managementului de a evalua şi reac iona laţ dinamica procesului de negociere este o cheie importantă în succesul achizi iei. Deoarece ţ deprecierea este mai pu inţ previzibil decâtă amortizarea, managementul va trebui să efectueze analize de senzitivitate la depreciere în evaluarea posibilelor inte, urm rind, ori de câte ori esteţ ă

planificat o achizi ie, profilul ă ţ unit ilor generatoare deăţ trezorerie dup încorporarea activelor şi dă atoriilor acesteia. Dac o companie nu poate s instituie o disciplin înă ă ă activitatea sa de achizi ie ar putea s fie expus laţ ă ă cheltuieli cu deprecierea neaşteptate.


8.5. Grup rile de întreprinderi şiă dezideratul convergen eiţ contabile interna ionale.ţ Proiecte în curs

Proiectul IASB referitor la grup rile de întreprinderi s-aă desf şurat în ă dou etape. Prima etap a fost finalizat înă ă ă martie 2004 prin emiterea IFRS 3 şi revizuirii IAS 36 şi IAS 38. Etapa a doua a proiectului, derulat în ă colaborare cu FASB, vizeaz tratarea aspectelor care nu au fostă solu ionate ţ în IFRS 3 şi eliminarea diferen elor în aplicareaţ metodei achizi iei între ţ IFRS 3 şi echivalentul s u americană FÂS 141.

în iunie 2005, IASB a publicat sub form de expozeu-sondajă o serie de amendamente la DFRS 3. Perioada de primire a comentariilor s-a încheiat la 28 octombrie 2005, iar standardul final a fost emis în ianuarie 2008 urmând s fie aplicat începând cu anul 2009.ă Vom trece în revist , în cele ce urmeaz , ă ă principalele modific ri propuse la versiunea actual a IFRS 3.ă ă

în prezent, grup rile de întreprinderi suntă recunoscute şi evaluate la data achizi iei la costul grup riiţ ă pentru cump r tor.ă ă

Potrivit standardului revizuit, interesele minoritare sunt evaluate fie la cota-parte din activul net identificabil achizi ionat, fieţ la valoarea just .ă

Exemplu: La l septembrie N, societatea Alfa achizi ioneazţ ă 75% din ac iunile ţ societ ii Beta (750.000 ac iuni) laăţ ţ pre ul de 10 u.m./ac iune.ţ ţValoarea just a societ ii Beta este de 9.700.000ă ăţ u.m. Valoarea just ă a activului net identificabil al societ ii Beta este de 8.000.000 u.m.ăţPotrivit IFRS 3 valoarea intereselor minoritare este de 25% x 8.000.000 = 2.000.000 u.m.

Fondul comercial = 7.500.000 + 2.000.000 - 8.000.000 = 1.500.000 u.m.

Standardul revizuit instituie ca tratament alternativ evaluarea intere-selor minoritare la valoarea just .ăîn acest caz, fondul comercial este determinat astfel:

Valoarea just a societ ii Betaă ăţ 9.700.000 u.m.

(-) Valoarea just a activului net achizi ionată ţ 8.000.000 u.m.(=) Fond comercial 1.700.000 u.m.


391

Fondul comercial este alocat societ ii-mam şiăţ ă minoritarilor astfel:Contrapresta ia pl tit pentruţ ă ăachizi ia a 75% din ac iuniţ ţ 7.500.000 u.m.

(-) Cota-parte din valoarea just a activului netă75% x 8.000.000 u.m. = ___________________ 6.000.000 u.m.

(=) Fond comercial ce revine societ ii-mam l .ăţ ă500.000 u.m.Fond comercial alocat minoritarilor 1.700.000 - 1.500.000 = 200.000 u.m.

IFRS 3 Tratament contabil alternativ conform IFRS 3 revizuit

Fond comercial = 1.500.000 u.m.

Activ net Beta = 8.000.000 u.m.

Interes minoritar = 2.000.000 u.m.

Fond comercial = 1.700.000 u.m.

Activ net Beta = 8.000.000 u.m.

Interes minoritar = 2.200.000 u.m.

Costurile direct legate de achizi ie nu sunt incluse înţ costul de achizi ie, ţ ci afecteaz contul de profit şi pierdere.ă Elementele de contrapresta ie conţ tingente (care potrivit IFRS 3 sunt incluse în costul grup rii dac sunt proă ă babile şi pot fi m surate fiabil) genereaz o datorie evaluat laă ă ă valoarea just la data achizi iei. Modific rile ulterioare aleă ţ ă valorii juste a elementelor clasificate ca datorii vor fi recunoscute în contul de profit şi pierdere în conformitate cu IAS 37 sau IAS 39.

Standardul revizuit impune un alt tratament contabil în cazul ob inerii ţ controlului prin achizi ii succesive de titluri.ţ

înainte de ob inerea controlului investi ia esteţ ţ contabilizat conform IAS 28, IAS 31 sau IAS 39. La dataă ob inerii controlului activele (inclusiv ţ fondul comercial) şi datoriile entit ii achizi ionate sunt evaluate la valoareaăţ ţ just , iar ajust rile necesare afecteaz contul de profit şiă ă ă pierdere.

Exemplu: Societatea Alfa de ine 35% din ac iunile societ iiţ ţ ăţ Beta. Valoarea contabil a 35% din capitalurileă poprii Beta reprezint 2.500 u.m. ă La 31.12.N, Alfa mai achizi ioneaz 40% din ac iuni pentru 4.000 u.m.ţ ă ţ Valoarea just a societ ii Beta este de 10.000 u.m.ă ăţ (35% din valoarea just reprezint deci 3.500 u.m.).ă ă

La 31.12.N, cota-parte ce revine societ ii Alfa esteăţ reevaluat la 3.500 u.m., rezultând un câştig deă 1.000 u.m. care afecteaz contul de profit şiă pierdere.

392 M ria M d lina GÎRBEN • Ştefană ă ă Ă BUNEA

8.6. Rezumat

Potrivit BFRS 3 o grupare de întreprinderi reprezintă reunirea mai multor entit i separate într-o singurăţ ă entitate.

Toate grup rile de întreprinderi sunt contabilizateă dup metoda ă achizi iei (metoda uniunii deţ interese prev zut de IAS 22 a ă ă fost eliminat ).ăPotrivit metodei achizi iei o grupare deţ întreprinderi este contabilizat din perspectivaă entit ii identificate drept cump r tor.ăţ ă ăAplicarea ei implic parcurgerea urm toareloră ă etape:1) identificarea cump r torului,ă ă2) determinarea costului grup rii,ă3) alocarea costului grup rii între activele şiă datoriile achizi ioţnate (inclusiv datoriile contingente) la data grup rii.ă

IFRS 3 pleac de la premisa c în orice grupare deă ă întreprinderi exist un cump r tor, adic oă ă ă ă entitate care ob ine controlul asuţ pra celeilalte entit i sau afaceri.ăţ

Costul de achizi ie este suma agregat a valorilorţ ă juste ale activelor cedate, datoriilor asumate şi instrumentelor de capital emise de c treă cump r tor în schimbul controlului plus oriceă ă costuri direct atribuibile grup rii.ă

La data achizi iei, cump r torul va aloca costulţ ă ă grup rii asupra ă valorilor juste ale activelor, datoriilor şi datoriilor contingente identificabile. Fac excep ie de la regula evalu rii la valoareaţ ă just activele necurente de inute în vedereaă ţ cesiunii (aşa cum sunt definite de EFRS 5).

Fondul comercial este diferen a dintre costul deţ achizi ie şi cota-ţ parte din valoarea just aă activelor şi datoriilor identificabile


393

(inclusiv impozitele amânate) achizi ionate. Elţ este recunoscut ca activ, nu este amortizat, ci este supus unui test de depreciere anual (conform I AS 36).

7. Dac pre ul pl tit este mai mic decât cota-parteă ţ ă din valoarea just a activelor şi datoriiloră achizi ionate rezult un fond coţ ă mercial negativ.

IFRS 3 solicit reluarea procesului de identificareă şi evaluare a activelor şi datoriilor şi recalcularea costului de achizi ie. Dac ţ ă în urma aceste verific ri rezult fond comercial negativ, el esteă ă recunoscut ca venit în momentul achizi iei.ţ

8. Potrivit IFRS 3, în cazul unei grup ri de întreprinderiă realizatăprin mai multe tranzac ii, costul grup rii este costulţ ă agregat altranzac iilor individuale, iar fondul comercial seţ determinăpentru fiecare tranzac ie în parte.ţ

9. în cazul achizi iilor inverse, societatea careţ emite ac iuniţ(societatea-mam din punct de vedere juridic) esteă consideratăca fiind achizi ionat din punct de vedere contabil.ţ ă Valoareacontrapresta iei se determin pe baza valorii juste aţ ă ac iunilorţsuplimentare pe care le-ar fi emis cump r torulă ă ac ionarilorţsociet ii achizi ionate. Dac aceasta nu poate fiăţ ţ ă determinat ,ăse utilizeaz valoarea just a ac iunilor întreprinderiiă ă ţ achizi ioţnate înainte de opera ia de grupare.ţ

10. în bilan ul rezultat în urma grup rii vor fi preluateţ ă

valorile contabile ale activelor şi datoriilor cump r torului şiă ă valoarea justăa activelor, datoriilor şi datoriilor contingente ale societ ii a-ăţchizi ionate si fondul comercial identificat.ţ Capitalurile propriicuprind capitalurile proprii ale cump r torului şiă ă creşterile decapital rezultate ca urmare a grup rii.ă



Exerci iul lţ : Dac ac iunile B sunt active disponibile pentruă ţ vânzare plusul de valoare a fost imputat capitalurilor proprii, iar anularea lui genereaz urm toareaă ă înregistrare:

1064 Rezerva de valoare justă


3.600

Exerci iul 2: ţ Cota re inut din activul net Fţ ă 21.000u.m.

(30% x 70.000 u.m.) (+) Cota

re inut din fondul comercialţ ă(15.000 x 3/8) 5.625 u.m.

(=) Titluri puse în echivalenţă

26.625 u.m.

Pre ul de vânzareţ(-) Cota cedat din activulă

net

(50% x 70.000) (-) Cota

cedat din fondul comercială(15.000x5/8)

60.000 u.m.

35.000 u.m.

9.375 u.m.

(=) Câştig din cesiune

15.625 u.m.

La nivel consolidat cesiunea ac iunilor F seţ înregistreaz astă fel:

100.625 %

Disponibilit

60.000

26.625 Titluri puse în echivalenţă

14.000 Interese minoritare

% 100.625

Active nete F 70.000

Fond comercial 15.000

Câştig din cesiune 15.625

Sinteze, studii de caz fi teste gril privind aplicarea IAS (revizuite) - IFRSă 395

Exerci iul 3: ţ Costul de achizi ie al societ ii F =ţ ăţ 149.000.000 u.m.

Valoarea contabil aăcapitalurilor proprii F 130.000.000 u.m.

(+) Plus de valoare aferent terenurilor 2.500.000 u.m.

(-) Impozit pe profit amânat aferentplusului de valoare 400.000 u.m.

16% x 2.500.000 u.m. ________________________________________________

(=) Valoarea just a activului net alăsociet ii F la data achizi ieiăţ ţ 132.100.000 u.m.

Fond comercial la achizi ia lui F = 149.000.000ţ u.m. - 80%

x 132.100.000 u.m. = 43.320.000 u.m.

Cost de achizi ie al ac iunilor P = 1.000.000ţ ţ

u.m.

Fond comercial la achizi ia ac iunilor P =ţ ţ

1.000.000 u.m. -30% x 2.500.000 u.m. = 250.000 u.m. (este inclus în valoareacontabil a titlurilor P)ă

Fond comercial la 31.12.N = 43.320.000 u.m. -1.000.000 u.m. = 42.320.000 u.m.

Interese minoritare la data achizi iei lui Fţ = 20% x 132.100.000 u.m. = 26.420.000 u.m.

Bilan ul consolidat la 31.12.N se prezintţ ă astfel:


Elemente

Valori

Active

Imobiliz ri corporaleă (100.000 + 140.000 + 5.000)

Cheltuieli de dezvoltare

Fondul comercial

Investi ii financiareţ160.000 + 2.700 - 149.000 - 1.000)

Titluri puse în echivalen (1.350 +ţă 250)

împrumuturi, acordate societ ilor dinăţ cadrul grupului (2.000-2.000)

Active de impozit amânat

Active curente(48.000 + 20.000-20-180-100)

Total active


Capital social

Rezerve consolidate (20.000 + 8.000 + 300)

Rezerve din reevaluare (70.000+1.680)

Rezultat consolidat(20.000 - 20 - 1.000 + 7.948,8 + 300)

Interese minoritare(26.420 + 1.987,2 + 420 + 2.000)

Datorii necurente

Alte datorii pe termen lung (75.000+1.480)

împrumut în cadrul grupului (2.000-2.000)


Datorii curente(25.000+10.020-20-180)Total capitaluri proprii şi datorii

245.000

800 42.320 12.700

1.600

16 67.700

370.136

100.000 28.300

71.6

80

27.22

8,8

30.82

7,2

76.480

800 34.820

370.136


397


Pe 25 iunie N, societatea M achizi ioneazţ ă societatea F. Tranzac ia este remunerat prinţ ă emisiunea a 4.000 de ac iuni M ţ (pre ul uneiţ ac iuni M este de 15 u.m.) şi plata a 10.000 u.m.ţ ac ionarilor societ ii F. Pentru realizarea acesteiţ ăţ achizi ii s-au ţ angajat cheltuieli cu onorariile consilierilor juridici şi evaluatorilor în valoare de l .000 u.m. Societatea M are un departament de achizi ii care aţ generat costuri de 7.000 u.m. în luna în care a avut loc achizi ia societ ii F. Personalţ ăţ ul departamentului estimeaz c a utilizat 20% din timpă ă pentru achizi ia societ ii F.ţ ăţ

Costul de achizi ie al societ ii F conform IFRS 3ţ ăţ este:(a) 71.000 u.m.;(b) 10.000 u.m.;(c) 11.000 u.m.;(d) 15.000 u.m.;(e)61.000u.m.

Pe 30 iunie N, societatea M achizi ioneaz 80%ţ ă din ac iunile ţ societ ii F. Cu ocazia achizi iei s-aăţ ţ identificat un plus de valoare la o cl dire deă 10.000 u.m. care a generat o datorie de impozit amânat de l .600 u.m. Dup data achizi ieiă ţ societatea F a ob inut ţ un rezultat de 40.000 u.m. în anul N, societatea M a ob inut un ţ rezultat de 70.000 u.m. Durata de via util r mas a cl dirii ţă ă ă ă ă este de 20 de ani (metoda liniar de amortizare).ă

Rezultatul consolidat al grupului format din societ ile M şi F ăţ este de:(a) 32.000 u.m.;

(b)31.832u.m.;(c) 101.832 u.m.;(d) 100.000 u.m.;(e) 110.000 u.m.


3. Societatea M achizi ioneaz 90% din ac iunile Pţ ă ţ la costul de120.000 u.m. La data achizi iei capitalurile propriiţ P (în valoricontabile) erau de 110.000 u.m. Cu ocazia achizi ieiţ se identificăun plus de valoare la un teren de 10.000 u.m. care genereaz oădatorie de impozit amânat de 1.600 u.m.

Fondul comercial rezultat în urma achizi iei esteţ de:(a) O u.m.;(b) 13.440 u.m.;(c)1.600u.m.;(d) 10.000 u.m.;(e)21.000u.m.

4. Societatea M a achizi ionat la 30 iunie N 25% dinţ ac iunileţsociet ii SA la un cost de 60.000 u.m. La dataăţ achizi iei capiţtalurile proprii ale societ ii SA se prezint astfel:ăţ ă

Elemente Valori



Rezultat 10.000


Cu ocazia achizi iei se identific un plus deţ ă valoare aferente terenurilor de 5.000 u.m. si construc iilor de 10.000 u.m. Cota de impozitareţ este de 16%.

Fondul comercial rezultat în urma achizi iei esteţ de:(a) 20.000 u.m.;(b) 60.000 u.m.;(c) 10.000 u.m.;

(d) 33.150 u.m.;(e) 26.850 u.m.

5. La 31.12.N, capitalurile proprii ale societ ii SAăţ din exerci iul de mai sus se prezint astfel:ţ ă


399

Elemente Valori



Rezultat 30.000


Durata de via util a cl dirilor este de 20 deţă ă ă ani, metoda de amortizare liniar .ă

Valoarea titlurilor puse în echivalen la 31.12.Nţă este de:(a) 40.000 u.m.;

(b) 60.000 u.m.;

(c) 90.000 u.m.;

(d)69.947,5 u.m.;

(e) 160.000 u.m.

Pe 30 mai N societatea M achizi ioneaz 70%ţ ă din ac iunile ţ societ ii F. Cu ocazia achizi iei s-aăţ ţ identificat un plus de valoare la un teren de 10.000 u.m. care a generat o datorie de impozit amânat de l .600 u.m. Dup data achizi iei societatea F a ob inut ă ţ ţ un rezultat de 30.000 u.m. în anul N, societatea M a ob inut un ţ rezultat de 50.000 u.m.

Rezultatul consolidat al grupului format din societ ile M şi F ăţ este de:

(a) 80.000 u.m.;(b) 31,832 u.m.;(c)71.000u.m.;(d) 100.000 u.m.;(e)110.000u.m.

6. Societatea M achizi ioneaz 80% din ac iunile B laţ ă ţ costul de 100.000 u.m. La data achizi ieiţ

capitalurile proprii B (în valori contabile) erau de 100.000 u.m. Cu ocazia achizi iei se identific ţ ă un plus de valoare la un teren de 10.000 u.m. care genereaz o ă datorie de impozit amânat de 1.600 u.m.


8. Valoarea intereselor minoritare în momentul achizi iei este ţ de:

(a) O u.m.;

(b)21.680u.m.;

(c)1.600u.m.;

(d) 10.000 u.m.;

(e)21.000u.m.

Societatea M achizi ioneaz la 1.05.N 35% dinţ ă ac iunile D la costul de 13.000.000 u.m. şi laţ 1.09.N 25% din ac iunile D la ţ costul de 30.000.000 u.m.

Valorile contabile şi valorile juste ale activelor şi datoriilor lui D au evoluat astfel:

- mii u.m. -1.05.N 1.09.N

Valoarea contabil

ă

Valoarea justă

Valoarea contabil

ă

Valoarea justă

Active 100.000 120.000 140.000 150.000

Datorii 80.000 80.000 80.000 80.000

Activ net 20.000 40.000 60.000 70.000

Cota de impozit pe profit este de 16%.

Fondul comercial rezultat în urma achizi ieiţ societ ii D este ăţ de:

(a) 13.020.000 u.m.;(b) 12.880.000 u.m.;(c) 17.100.000 u.m.;(d) 43.000.000 u.m.;

(e) 70.000.000 u.m.

9. Pentru a achizi iona societatea B, societatea Aţ emite 100.000 de ac iuni cu o valoare nominalţ ă de l .000 u.m./ac iune. La data ţ grup rii cursulă ac iunilor A este de 900 u.m./ac iune. Potrivitţ ţ


401

contractului, dac dup doi ani cursul ac iuniloră ă ţ A scade sub 900 u.m./ac iune, cump r torul vaţ ă ă trebui s achite diferen a. Dup doi ani cursulă ţ ă ac iunii A este de 600 u.m./ac iune.ţ ţ

Cât este plata suplimentar şi care este tratamentulă acesteia?(a) plata suplimentar de 30.000.000 u.m.ă

diminueaz primaăde emisiune;

(b) plata suplimentar de 90.000.000 u.m. majorează ă fondul comercial;

(c) plata suplimentar de 30.000.000 diminuează ă fondul comercial;

(d) plata suplimentar nu se înregistreaz ;ă ă(e) nu exist o plat suplimentar .ă ă ă

10. Societatea Alfa achizi ioneaz societatea Beta la lţ ă iulie N. La data achizi iei se identific un plus deţ ă valoare la un teren de 20 mii. u.m. pe baza unui raport preliminar elaborat de un evaluator independent. La sfârşitul exerci iului N valoarea just ţ ă este revizuit la 30 mii. u.m.ă

Care din urm toarele afirma ii este adev rat :ă ţ ă ă(a) aceast revizuire va determina creşterea valoriiă

terenurilor şi diminuarea fondului comercial pentru 10 mii. u.m.:

211

Terenuri2071

Fond comercial10.000.000

(b) aceast revizuire va determina creşterea valoriiă terenurilor şi scăderea valorii rezultatului:

211 Terenuri

121 Rezultat

10.000.000

(c) IFRS 3 nu permite astfel de revizuiri, chiar dac auă loc într-o perioad mai mic de un an de la dataă ă achizi iei;ţ


(d) aceast revizuire va determina creştereaă valorii terenurilor şi sc derea valoriiă rezervelor:

211

Terenuri106

Rezerve10.000.000

(e) IFRS 3 permite astfel de revizuiri doar dacă au loc într-o perioad mai mare de un an deă la data achizi iei.ţ

CAPITOLUL 9

întocmireasitua iilor financiareţ consolidate

pentru grupurile cu structur complexă ă


Organigramele grupurilor de societ i pot con ineăţ ţ particip rii directe, ă indirecte, reciproce, ckculare, motiv pentru care procedurile legate de consolidarea conturilor se complic .ă

9.1. Tehnicile de consolidare

Din punct de vedere tehnic, consolidarea structurilor complexe se poate realiza pe paliere sau în mod direct.


Titlurile FI şi F2 au fost achizi ionate în momentulţ constituirii societ ilor FI si F2.ăţLa 31.12.N situa iile financiare ale celor treiţ societ i se prezint ăţ ă astfel:


405

Bilan Mţ(în u.m.)


Suma

Titluri FI Alte active

140 660


400 200

Rezultat 100Datorii 100

Total 800 Total 800

Contul de profit şi pierdere M:

Elemente Sume

(+) Venituri 600

(-) Cheltuieli 500

(=) Rezultat 100

Bilan FIţ(în u.m.)


Suma

Titluri F2 60 Capital social 200

Rezerve 50Alte active 340 Rezultat 40

Datorii 110

Total 400 Total 400

Contul de profit şi pierdere FI:Elemente Sume

(+) Venituri 80

(-) Cheltuieli 40

(=) Rezultat 40

Bilan F2ţ(în u.m.)


Suma

Active 200 Capital social Rezerve Rezultat Datorii

100 20 10

70

Total 200 Total 200


Contul de profit şi pierdere F2:

Elemente Sume

(+) Venituri 70

(-) Cheltuieli 60(=) Rezultat 10

Tehnica de consolidare pe paliere presupune întocmirea situa iilor ţ financiare consolidate ale subgrupului FI care va fi consolidat la rândul s u ulterior de grupul M.ă în vederea întocmirii situa iilor fiţ nanciare consolidate ale subgrupului FI efectu m urm toareleă ă opera ii:ţ• preluarea posturilor din bilan ul societ ii FI şiţ ăţ

din bilan ul ţ societ ii F2:ăţ600 % = % 60060 Titluri F2 Capital social F2 100

540 Alte active Rezerve F2 20Rezultat F2 10

Capital social FI 200Rezerve FI 50

Rezultatul FI 40Datorii 180

• preluarea posturilor din conturile de profit şi pierdere ale societă ilor FI şi F2:ţ

Cheltuieli Rezultat F l Rezultat F2

Venituri 150 1004010

partajul capitalurilor proprii ale societ ii F2 şăţ i eliminarea titlurilor F2:

Capitaluri proprii F2 Total Societatea FI (60%)

Interes minoritar

(40%)

Capital social 100 60 40

Rezerve 20 12 8

Rezultat 10 6 4

Total 130 78 52


407

130 % % 130

100 Capital social F2 Titluri F2 6020 Rezerve F2 Rezerve consolidate 1210 Rezultat F2 Rezultat consolidat 6

Interese minoritare 52

> virarea rezervelor şi a rezultatului societ ii FI laăţ rezerve şi respectiv rezultat consolidat:

90 % = % 9050 Rezerve FI Rezerve consolidate 5040 Rezultat F l Rezultat consolidat 40

• partajul rezultatului societ ii FI între rezultatulăţ consolidat şi partea ce le revine minoritarilor la nivelul contului de profit şi pierdere:

Rezultat consolidatPartea ce revine minoritarilor

din rezultat

Rezultat F2 10 64

virarea rezultatului societ ii F2 la rezultatulăţ consolidat la nivelul contului de profit şi pierdere:

Rezultat consolidat Rezultat F l 40

Bilan ul consolidat al subgrupului FI se prezint astfel:ţ ă

Bilan ul consolidat al subgrupului FIţ(în u.m.)


Suma

Active 540 Capital social Rezerve consolidate

200 62

Rezultat consolidat 46Interese minoritare 52Datorii 180

Total 540 Total 540


Contul de profit şi pierdere consolidat al subgrupului FI se prezint ă astfel:

Elemente Sume

(+) Venituri 150

(-) Cheltuieli 100

(— ) Partea ce revine minoritarilor din rezultat 4

(=) Rezultat consolidat 46

Consolidarea subgrupului FI presupune:• preluarea posturilor din bilan ul societ ii M şi dinţ ăţ

bilan ul subţ grupului FI:

1.340 % % 1.340 140 Titluri FI Capital social M

1.200 Alte active Rezerve M 400Rezultat M 200

Capital social subgrup FI 100Rezerve subgrup FI 200Rezultat subgrup FI 62Interese minoritare 46

Datorii 52280

preluarea posturilor din conturile de profit şi pierdere ale societ ii ăţ M şi subgrupului FI:

CheltuieliRezultat M

Rezultat consolidat subgrup FI Partea ce revine minoritarilor

din rezultat

Venituri 750

600

10046

4

partajul capitalurilor proprii ale subgrupului FI şi eliminarea titlurilor FI:

Capitaluri proprii F2 Total Societatea FI(70%)

Interes minoritar

(30%)

Capital social 200 140,0 60,0

Rezerve 62 43,4 18,6

Rezultat 46 32,2 13,8

Total 308 215,6 92,4

Sinteze, studii de caz fi teste gril privind aplicarea LASă (revizuite) - IFRS

409

308 % % 308200 Capital social Titluri FI 14062 Rezerve subgrup FI Rezerve consolidate 43,4

46 Rezultat subgrup FI Rezultat consolidat 32,2Interes minoritar 92,4

• virarea rezervei şi rezultatului M la rezerv şiă respectiv rezultat consolidat:

300 200 100

Rezerve M Rezultat M

% 300 Rezerve consolidată 200Rezultat consolidat 100

• partajul rezultatului subgrupului FI între rezultatul consolidat şi partea ce le revine minoritarilor la nivelul contului de profit şi pierdere:

% = Rezultat subgrup F2 46 Rezultat consolidat 32,2

Partea ce revine minoritarilor 13,8din rezultat

virarea rezultatului M la rezultatul consolidat la nivelul contului de profit şi pierdere:

Rezultat consolidat Rezultat M 100


Bilan ul consolidat al grupului Mţ(în u.m.)


Suma

Active 1.200 Capital social Rezerva consolidată

400 243,4

Rezultat consolidat 132,2

Interese minoritare 144,4Datorii 280



Contul de profit şi pierdere consolidat al grupului M:

Elemente Sume

(+) Venituri 750(-) Cheltuieli 600(-) Partea ce revine minoritarilor din rezultat 17,8

(=) Rezultat consolidat 132,2

Exemplu: Aplicarea tehnicii directe pe baza datelor din exemplul anterior pre-supune parcurgerea următoarelor etape: 1. Preluarea posturilor din bilan urile celor trei societ i:ţ ăţ

1.400 % % 1.400140 Titluri FI Capital social M 400

60 Titluri F2 Rezerve M 2001.200 Alte active Rezultat M 100

Capital social FI 200Rezerve FI 50Rezultat FI 40

Capital social F2 100Rezerve F2 20Rezultat F2 10

Datorii 280

2. Preluarea posturilor din conturile de profit şi pierdere:

Cheltuieli Rezultat M Rezultat F l Rezultat F2

Venituri 750 600100

40

10


411

3. Partajul capitalurilor proprii ale societ ii FI şiăţ eliminarea titlurilor FI:

Capitaluri proprii FI Total Societatea FI(70%)

Interes minoritar

(30%)


Rezerve 50 35 15

Rezultat 40 28 12

Total 290 203 87

290 % % 270200 Capital social FI Titluri FI 140

50 Rezerve FI Rezerve consolidate 3540 Rezultatul FI Rezultat consolidat 28


4. Partajul capitalurilor proprii ale societ ii F2 şiăţ eliminarea titlurilor F2 finan ate de grup:ţ

Capitaluri proprii F2 Total Partea ce revine societ ii Măţ (70% x 60% = 42%)

Interes minoritar(58%)


Rezerve 20 8,4 11,6

Rezultat 10 4,2 5,8

Total 130 54,6 75,4

Titlurile F2 sunt finan ate în propor ie de 70% de grupţ ţ (70% x 60 = 42) şi 30% (30% x 60 = 18) de c treă minoritari.

Partajul capitalurilor F2 şi eliminarea p r ii finan ate deă ţ ţ grup:

130 % % 130100 Capital social F2 Titluri F2 4220 Rezerve F2 Rezerve consolidate 8,410 Rezultatul F2 Rezultat consolidat 4,2

Interese minoritare 75,4


5. Eliminarea titlurilor F2 finan ate de minoritari:ţ

Interese minoritare Titluri F2 18

6. Virarea rezervei şi rezultatului M la rezervă si rezultatul consolidat:

300 %200 Rezerve M100 Rezultat M

%

300 Rezerve consolidată 200Rezultat consolidat

100

7. Partajul rezultatului societ ii FI între rezultatulăţ consolidat şi partea ce le revine minoritarilor la nivelul contului de profit şi pierdere:


din rezultat

Rezultat F l 40 28 12

?. Partajul rezultatului societ ii F2 între rezultatulăţ consolidat şi partea ce le revine minoritarilor la nivelul contului de profit şi pierdere:


din rezultat

Rezultat F2 104,2 5,8

9. Virarea rezultatului M la rezultatul consolidat la nivelul contului de profit şi pierdere:


Situa iile financiare consolidate se prezint la felţ ă indiferent de tehnica de consolidare utilizat :ă

Sinteze, studii de caz. şi teste grilă privind aplicarea IAS (revizuite) - IFRS

413



Suma

Active 1.200 Capital social 400

Rezerva consolidată 243,4Rezultat consolidat 132,2Interese minoritare 144,4Datorii 280



Elemente Sume

(+) Venituri 750

(-) Cheltuieli 600

(-) Partea ce revine minoritarilor din rezultat 17,8



Titlurile FI şi F2 au fost achizi ionate în momentulţ constituirii societ ilor FI şi F2.ăţLa 31.12.N situa iile financiare ale celor treiţ societ i se prezint ăţ ă astfel:


Bilan Mţ(în u.m.)


Suma

Titluri FI 140 Capital social 400Alte active 660 Rezerve 200

Rezultat 100Datorii 100

Total 800 Total 800

Contul de profit şi pierdere M:Elemente Sume

(+> Venituri 600

(-) Cheltuieli 500

(=) Rezultat 100

Bilan FIţ(în u.m.)

Aetiv Suma Capitaluri proprii + Datorii

Suma

Titluri F2 Alte active

30 370

Capital social Rezerve Rezultat Datorii

200 50 40

110

Total 400 Total 400

Contul de profit şi pierdere FI :

Elemente Sume

(+) Venituri 80

(-) Cheltuieli 40

(=) Rezultat 40

Bilan F2ţ(în u.m.)


Suma

Active 200 Capital social Rezerve Rezultat Datorii

100 20 10

70

Total 200 Total 200


415

Contul de profit şi pierdere F2:

Elemente Sume

(+) Venituri 70

(-) Cheltuieli 60

(=) Rezultat IO

Societatea F2 este controlat în comun cu un altă asociat. Se utilizeaz ă tehnica direct de consolidare.ăConsolidarea direct a societ ii F2 de c treă ăţ ă societatea M presupune determinarea procentajului de integrare a conturilor societ ii F2. ăţ Procentajul de integrare este egal cu procentajul de interes al societ ii ăţ FI în cadrul societ ii F2, respectiv 30%. înăţ procesul de consolidare conturile societ ii F2 suntăţ preluate în propor ie de 30%. Acest proţ centaj de integrare con ine procentajul de interes al grupuluiţ 70% x 30% = 21% şi procentajul de interes al asocia ilor minoritari (30% -21% = 9%).ţîn vederea întocmirii situa iilor financiareţ consolidate vom parcurge urm toarele etape:ă1. Preluarea posturilor din bilan urile celor treiţ

societ i (conturile societ ilor M şi FI suntăţ ăţ preluate integral, iar cele ale societ ii ăţ F2 în propor ie de 30%):ţ

1.260 % = % 1.260140 Titluri FI Capital social M 400


Capital social FI 200Rezerve FI 50Rezultat FI 40


Datorii 231

2. Preluarea posturilor din conturile de profit si pierdere:

Cheltuieli Rezultat M Rezultat FI Rezultat F2

Venituri 701

558100

40


3. Partajul capitalurilor proprii ale societ ii FI şiăţ eliminarea titlurilor FI:


Interes minoritar

(30%)


Rezerve 50 35 15

Rezultat 40 28 12

Total 290 203 87




4. Partajul p r ii integrate din capitalurile proprii aleă ţ societ ii F2 şi eliminarea titlurilor F2 finan ate deăţ ţ grup:

Capitaluri proprii F2 Total Partea ce revine societ ii Măţ(70% x 30% = 21%)

Interes minoritar (9%)


Rezerve 6 4,2 1,8

Rezultat 3 2,1 0,9

Total 39 27,3 11,7

Titlurile F2 sunt finan ate în propor ie de 70% deţ ţ grup (70% x 30: 21) şi 30% (30% x 30 = 9) de c treă minoritari.

39 % % 3930 Capital social F2 Titluri F2 216 Rezerve F2 Rezerve consolidate 4,23 Rezultatul F2 Rezultat consolidat 2,1


5. Eliminarea titlurilor F2

finan ate de minoritari:ţ

Interese minoritare Titluri F2 9


417

6. Virarea rezervei şi a rezultatului societ ii M laăţ rezerv şi rezultatul ă consolidat:

300 200 100


% 300 Rezerve consolidată 200Rezultat consolidat 100

7. Partajul rezultatului societ ii FI între rezultatulăţ consolidat şi partea ce le revine minoritarilor la nivelul contului de profit şi pierdere:


din rezultat

Rezultat F l 4028 12

Partajul rezultatului societ ii F2 între rezultatulăţ consolidat şi partea ce le revine minoritarilor la nivelul contului de profit şi pierdere:


din rezultat

Rezultat F2 3J) 2,1 0,9

9. Virarea rezultatului societ ii M la rezultatulăţ consolidat la nivelul contului de profit şi pierdere:





Suma

Active 1.090 Capital social 400

Rezerva consolidată 239,2Rezultat consolidat 130,1Interese minoritare 89,7Datorii 231




Elemente Sume

(+) Venituri 701

(-) Cheltuieli 558



Exemplu: In cazul exemplului de mai sus, presupunem că societatea FI exercit ă o influen semnificativţă ă asupra societ ii F2.ăţîn aceast situa ie, în vederea întocmirii situa iiloră ţ ţ financiare consolidate vom parcurge urm toareleă etape:

1. Preluarea posturilor din bilan urile societ ilor Mţ ăţ şi FI:

1.200 % % 1.200140 Titluri FI Capital social M 400


Capital social FI 200

Rezerve FI 50Rezultat FI 40

Datorii 210

2. Preluarea posturilor din

conturile de profit şi pierdere:

% = Venituri 680Cheltuieli 540

Rezultat M 100Rezultat FI 40

3. Partajul capitalurilor proprii al societ ii FI şi eliminareaăţ titlurilor FI:




Rezerve 50 35 15

Rezultat 40 28 12

Total 290 203 87


419




4. Partajul rezultatului FI între rezultatul consolidat şi partea ce le revine minoritarilor la nivelul contului de profit şi pierdere:


din rezultat

Rezultat FI 4028 12

Societatea F2 este consolidat prin metoda puneriiă în echivalen , ţă ceea ce înseamn c titlurile F2 vor fiă ă evaluate în bilan ul consolidat ţ la o valoare egal cuă cota-parte ce îi revine societ ii FI din capitaluăţ rile proprii ale societ ii F2, respectiv o valoare de 30% xăţ 130 = 39.Partajul cotei-p r i din capitalurile proprii integrateă ţ ale societ ii F2 ăţ între grup şi minoritari:

Capitaluri proprii F2 Total Partea ce revine societ ii Măţ (70% x 30% = 21%)



Rezerve 6 4,2 1,8

Rezultat 3 2,1 0,9

Total 39 27,3 11,7

5. Punerea în echivalen a titlurilor F2:ţă


Titluri F2Rezerve consolidate Rezultat consolidat Interese minoritare

39.0 30,04,22,1

11,7-9 = 2,7

6. înregistrarea partajului rezultatului societ ii F2 laăţ nivelul contului de profit şi pierdere:


Rezultat consolidatPartea ce revine

minoritarilor din rezultat

= Cota-parte din rezultatul societ ilor puseăţ în echivalenţă

1Q 2,1 0,9

7. Virarea rezervei şi a rezultatului societ ii M la rezervăţ ă şi rezultatul consolidat la nivelul bilan ului:ţ

300 200 100


%

300 Rezerve consolidată 200Rezultat consolidat

100

8. Virarea rezultatului societ ii M la rezultatulăţ consolidat la nivelul contului de profit şi pierdere:




Suma

Active 1.030 Capital social 400,0


39 Rezerva consolidată 239,2Rezultat consolidat 130,1Interese minoritare 89,7Datorii 210,0


Contul de profit şi pierdere consolidat al grupului M se prezint ă astfel:

Elemente Sume

(+) Venituri 680,0

(-) Cheltuieli 540,0

(+) Cota-parte din rezultatul societ ilor puse înăţ echivalenţă

3,0

(— ) Partea ce revine minoritarilor din rezultat 12,9



421

9.2. Aplicarea metodelor şi tehnicilor de consolidare pentru structurile complexe de grup


15%

Tip rela iţe



Metoda de consolidare

M-F1 70% 70% Integrare globalăM-F2 80% 80% Integrare globalăM-F3 60% 60% Integrare globalăM-F4 80% x 11% +

15% + 70% x 20% + 60% x 10% = 43,8%

15% +11% + 20% + 10% = 56%

Integrare globală

Situa iile financiare ale societ ilor din grupul M seţ ăţ

prezint astfel: ă Bilan la31.12.N:ţ

Elemente M FI F2 F3 F4

Active

Titluri FI 320

Titluri F2 300

Titluri F3 160

Titluri F4 20 30 15 15

Alte active 1.400 970 685 485 300

Total active 2.200 1.000 700 500 300

80%



Capital social 1.000 400 300 200 100

Rezerve 300 120 90 80 30

Rezultat 200 100 50 40 10

Datorii 700 380 260 180 160


2.200 1.000 700 500 300

Situa ia capitalurilor proprii în momentul achizi ieiţ ţ titlurilor:

Data Achizi ieţ Totalul capitalurilor proprii ale

societ ii ăţ ale c rei titluri auă

fost achizi ionateţ1 martie N-7 80% din acţiunile F2 350

15 noiembrie N-6 70% din ac iunile FIţ 450

17 septembrie N-5 60% din ac iunileţ F3

250

19 ianuarie N-4 11% din ac iunileţ F4

100

20 aprilie N-3 15% din ac iunileţ F4

110

1 mai N-2 20% din ac iunileţ F4

120

15 iunie N- 1 10% din ac iunileţ F4

125

Cu ocazia achizi iei nu au fost identificateţ

diferen e de valoare. ţ Conturile de profit şi

pierdere se prezint astfel:ă

Elemente M FI F2 F3 F4

Venituri 700 500 250 160 80

Cheltuieli 500 400 200 120 70

Rezultat 200 100 50 40 10

întocmirea situaţiilor financiare consolidate cu ajutorul tehnicii directe presupune:

• preluarea posturilor din bilan ul societ ilor M,ţ ăţ FI, F2, F3, F4:


423

4.700 % = % 4.700

320 Titluri FI Capital social M 1.000300 Titluri F2 Rezerve M 300160 Titluri F3 Rezultat M 20080 Titluri F4 Capital social FI 400

3.840 Alte active Rezerve FI 120Rezultat FI 100


Capital social F3 200

Rezerve F3 80Rezultat F3 40


Datorii 1.680

preluarea posturilor din contul de profit şi pierdere al societ ilor ăţ M, FI, F2, F3, F4:

% = Venituri 1.690Cheltuieli 1.290

Rezultat M 200Rezultat FI 100Rezultat F2 50Rezultat F3 40Rezultat F4 10

• partajul capitalurilor proprii ale societ ii FI şiăţ eliminarea titlurilor FI:

625 % % 625

400 Capital social FI Titluri FI 320120 Rezerve FI Rezerve consolidate 49100 Rezultatul FI Rezultat consolidat 70

5 Fond comercial Interese minoritare 186

Rezultat consolidat = 70% x 100 = 70.Interese minoritare = 30% x 620 = 186.Fondul comercial = Costul de achizi ie al titlurilor FI -ţ Cota-partedin capitalurile FI în momentul achizi iei = 320 - 70% xţ 450 = 5.Rezerve consolidate = 70% x (400 + 120) - 70% x 450 = 49.


• partajul rezultatului societ ii FI între rezultatulăţ consolidat si partea ce le revine minoritarilor la nivelul contului de profit şi pierdere:


din rezultat

Rezultat F l 100 70 30

partajul capitalurilor proprii ale societ ii F2 şiăţ eliminarea titlurilor F2:

460 % % 460

300 Capital social F2 Titluri F2 30090 Rezerve F2 Rezerve consolidate 3250 Rezultatul F2 Rezultat consolidat 4020 Fond comercial Interese minoritare 88

Rezultat consolidat = 80% x 50 = 40.

Interese minoritare = 20% x 440 = 88.Fondul comercial = Costul de achiziţie al titlurilor F2 - Cota-parte din capitalurile F2 în momentul achizi iei = 300 -ţ 80% x 350 = 20.Rezerve consolidate = 80% x (300 + 90) - 80% x 350 = 32.

partajul rezultatului societ ii F2 între rezultatulăţ consolidat şi partea ce le revine minoritarilor la nivelul contului de profit şi pierdere:


din rezultat

Rezultat F2 50 40 10

partajul capitalurilor proprii ale societ iiăţ F3 si eliminarea titlurilor F3:

330 % % 330

200 Capital social F3 Titluri F3 16080 Rezerve F3 Rezerve consolidate 1840 Rezultatul F3 Rezultat consolidat 2410 Fond comercial Interese minoritare 128


425


Interese minoritare = 40% x 320 = 128.Fondul comercial = Costul de achizi ie al titlurilor F3 -ţ Cota-partedin capitalurile F3 în momentul achizi iei =160 - 60% xţ 250 = 10.Rezerve consolidate = 60% x (200 + 80) - 60% x 250 = 18.

• partajul rezultatului societ ii F3 între rezultatulăţ consolidat şi partea ce le revine minoritarilor la nivelul contului de profit şi pierdere:


din rezultat

Rezultat F3 40 24 16


156 % % 156

100 Capital social F4 Titluri F4 2030 Rezerve F4 Titluri F4 3010 Rezultatul F4 Titluri F4 1516 Fond comercial Titluri F4 15

Rezerve consolidate 7,34Rezultat consolidat 4,38Interese minoritare 64,28

Rezultat consolidat = 43,8% x 10 = 4,38.Rezerva consolidat = 43,8% x 130 - 15% x 110 - 20%ă x 120 x70% - 10% x 125 x 60% - 11% x 100 x 80% = 56,94 - 16,5 - 16,8- 7,5 - 8,8 = 7,34.Interese minoritare = 56,2% x 140 - 20% x 100 x 11% - 30% x 120 x 20% - 40% x 10% x 125 = 78,68 - 2,2 - 7,2 - 5 = 64,28.

• partajul rezultatului societ ii F4 între rezultatulăţ consolidat şipartea ce le revine minoritarilor la nivelul contului de profit şipierdere:

% = Rezultat F4 Rezultat consolidat Partea ce revine minoritarilor din rezultat

10.00 4,38 5,62


virarea rezervei şi a rezultatului societ ii M laăţ rezerv şi la ă rezultatul consolidat la nivelul bilan ului:ţ

500 300 200


% 500 Rezerve consolidată

300Rezultat consolidat

200

• virarea rezultatului societăţii M la rezultatul consolidat la nivelul contului de profit şi pierdere:


• prezentarea situa iilor financiare consolidate:ţ

Bilanţul consolidat al grupului M

(în u.m.)Activ Suma Capitaluri proprii +

DatoriiSuma

Active 3.840 Capital social 1.000,00

Fond comercial 51 Rezerva consolidată 406,34(49 + 32 + 18 + 7,34 + 300)Rezultat consolidat 338,38(70 + 40 + 24 + 4,38 + 200)Interese minoritare 466,28(186 + 88+128 + 64,28)Datorii 1.680,00


Contul de profit si pierdere consolidat al grupului M:

Elemente Sume

(+) Venituri 1.690,00

(-) Cheltuieli 1.290,00




427


Tip rela iţe



Metoda de consolidare

M-F1 80% 80% Integrare globalăM- F2 90% 90% Integrare globalăM-F3 40% + 90% x

25% = 62,5%40% + 25% =

65%Integrare globală

M- F4 80% x 15% + 90% x 10% =

21%

10% +15% = 25%

Punere în echivalenţă

M- F5 90% x 30% + 40% x 40% + 90% x 25% x

40% = 52%

40% + 30% = 70%

Integrare globală

Situa iile financiare ale societ ilor din grupul M seţ ăţ

prezint astfel: Bilan la 31.12.N:ă ţ

Elemente M FI F2 F3 F4 F5

Active

Titluri FI 450

Titluri F2 320

Titluri F3 120 80

Titluri F4 18 15

Titluri F5 16 22

Alte active 1.310 982 589 478 300 80

Total active 2.200 1.000 700 500 300 80

40%80%



Capital social 1.000 400 300 200 100 50

Rezerve 300 120 90 80 30 5

Rezultat 200 100 50 40 10 5

Datorii 700 380 260 180 160 20


2.200 1.000 700 500 300 80

Situa ia capitalurilor proprii în momentul achizi ieiţ ţ titlurilor:

Data Achizi ieţ Totalul capitalurilor proprii ale

societ ii ăţ ale cărei titluri au fost

achizi ionateţ1 martie N-7 80% din ac iunile FIţ 500

15 noiembrie N-6 90% din ac iunileţ F2

350

17 septembrie N-5 40% din ac iunileţ F3

250

19 ianuarie N-4 25% din ac iunileţ F3

280

20 aprilie N-3 10% din ac iunileţ F4

110

1 mai N-2 1 5 % din ac iunileţ F4

115

15 iunie N- 1 30% din ac iunileţ F5

51

Contul de profit şi pierdere:

Elemente M FI F2 F3 F4 F5

Venituri 700 500 250 160 80 24

Cheltuieli 500 400 200 120 70 20

Rezultat 200 100 50 40 10 4

în acest caz, aplicarea tehnicii directe de consolidare presupune:

• preluarea posturilor din bilan ul societ ilor M,ţ ăţ FI, F2, F3, F5:


429

4.480 % % 4.480 450 Titluri FI Capital social M 1.000320 Titluri F2 Rezerve M 300200 Titluri F3 Rezultat M 20033 Titluri F4 Capital social FI 40038 Titluri F5 Rezerve FI 120

3.439 Alte active Rezultat FI 100Capital social F2 300

Rezerve F2 90Rezultat F2 50


Capital social F5 50Rezerve F 5 5Rezultat F5 5

Datorii 1.540

preluarea posturilor din contul de profit şi pierdere al societ ilor ăţ M, FI, F2, F3, F5:

% = Venituri 1.635Cheltuieli 1.240

Rezultat M 200Rezultat FI 100Rezultat F2 50Rezultat F3 40Rezultat F5 5

partajul capitalurilor proprii ale societ ii FI şi eliminareaăţ titlurilor FI:

670 % % 670

400 Capital social F 1 Titluri FI 450


50 Fond comercial Interese minoritare 124

Rezultat consolidat = 80% x 100 = 80.Interese minoritare = 20% x 620 = 124.Fondul comercial = Costul de achizi ie al titlurilor FI -ţ Cota-partedin capitalurile FI în momentul achizi iei = 450 - 80% xţ 500 = 50.Rezerve consolidate = 80% x (400 + 120) - 80% x 500 = 16.


• partajul rezultatului societ ii FI între rezultatulăţ consolidat si partea ce le revine minoritarilor la nivelul contului de profit şi pierdere:


din rezultat

Rezultat FI 10

0

8

0

20

• partajul capitalurilor proprii ale societ ii F2 şiăţ eliminarea titlurilor F2:

445 % % 445

300 Capital social F2 Titluri F2 320

90 Rezerve F2 Rezerve consolidate 3650 Rezultatul F2 Rezultat consolidat 455 Fond comercial Interese minoritare 44


Interese minoritare = 10% x 440 = 44.

Fondul comercial = Costul de achizi ie al titlurilor F2 -ţ Cota-parte din capitalurile F2 în momentul achizi iei =ţ 320 - 90% x 350 = 5.Rezerve consolidate = 90% x (300 + 90) - 90% x 350 = 36.



din rezultat

Rezultat F2 50 45

5

• partajul capitalurilor proprii ale societ ii F3 şi eliminareaăţ titlurilor F3:

350 % % 350200 Capital social F3 Titluri F3 120

80 Rezerve F3 Titluri F3 8040 Rezultatul F3 Rezerve consolidate 530 Fond comercial Rezultat consolidat 25



431

Rezultat consolidat = 62,5% x 40 = 25.

Interese minoritare = 37,5% x 320 = 120.Fondul comercial = Costul de achizi ie al titlurilor F3 -ţ Cota-parte din capitalurile F3 în momentul achizi iei =ţ 120 - 40% x 250 + 80 -25% x 280 = 20 + 10 = 30.Rezerve consolidate = 62,5% x (200 + 80) - 40% x 250 - 25% x 280 = 175-100-70 = 5.


% = Rezultat F3 40

Rezultat consolidat 25Partea ce revine minoritarilor 15

din rezultat

• punerea în echivalen a titlurilor societ ii F4:ţă ăţîn cazul societ ii F4 frac iunea pus în echivalenăţ ţ ă ţă este 100% (procentajul de integrare al societ ii FI)ăţ x 15% (procentajul de integrare al societ ii F4) +ăţ 100% (procentajul de integrare al societ ii ăţ F2) x 10% (procentajul de integrare al societ ii F4) =ăţ 25%.Capitalurile proprii F4 = 140.Fond comercial = 15 -10% x 110 + 18 - 15% x 115 = 4 + 0,75 = 4,75.Astfel valoarea titlurilor F4 puse în echivalen este: 25% xţă 140 + 4,75 = 39,75.Rezultatul F4 = 10. Partea integrat din rezultat = 2,5,ă din care partea ce revine grupului = 21% x 10 = 2,1, iar partea ce le revine minoritarilor = 4% x 10 = 0,4.Interese minoritare = 4% x 140 - 20% x 15% x 115 - 10% x 10% x 110=11,9-3,45-1,1 = 1,05.Rezerve consolidate = 21% x 130 - 80% x 15% x 115 - 90% x 10% x 110 = 27,3-13,8-9,9 = 3,6.

Titluri puse în echivalen =ţă

% 39.75Titluri F4 15,00Titluri F4 18,00

Rezultat consolidat 2,10Interese minoritare 1,05Rezerv consolidată ă 3,60




din rezultat

= Cota-parte din rezultatul societ ilor puseăţ în echivalentă

2,5 2,1 0,4


61.90 % % 61,9050,00 5,00

Capital social F5 Rezerve F5

Titluri F5 Titluri F5

16,00 22,00

5,00 Rezultatul F5 Rezerve consolidate 1,311,90 Fond comercial Rezultat consolidat 2,60


Rezultat consolidat = 52% x 5 = 2,6.

Interese minoritare = 48% x 60 - 10% x 30% x 51 - 35% x 40% x 52= 28,8-1,53-7,28 = 19,99.

Fondul comercial = Costul de achiziţie al titlurilor F5 - Cota-partedin capitalurile F5 în momentul achizi iei = 16 - 30% xţ 51 + 22 -40% x 52 = 0,7 + 1,2 = 1,9.

Rezerve consolidate = 52% x (50 + 5) - 51 x 30% x 90% - 52 x 40%x 65% = 28,6 - 13,77 - 13,52 = 1,31.

• partajul rezultatului societ ii FI între rezultatulăţ consolidat şi partea ce revine minoritarilor la nivelul contului de profit şi pierdere:


din rezultat

Rezultat F5 5J)

2,6

2,4

virarea rezervei şi rezultatului societ ii M la rezervăţ ă şi rezultat consolidat la nivelul bilan ului:ţ


433

500 300 200


%

500 Rezerve consolidată 300 Rezultat consolidat 200

virarea rezultatului societăţii M la rezultatul consolidat la nivelul contului de profit si pierdere:


prezentarea situa iilor financiare consolidate:ţ

Bilanţ consolidat al grupului M(în u.m.)


Suma

Active 3.439,00 Capital social 1.000,00

Fond comercial 86,90 Rezerva consolidată 361,91Titluri puse în echivalenţă

39,75 (16+36+5+3,6+131+300) Rezultat consolidat (80+45+25+2,1+2,6+200)

354,70

Interese minoritare 309,04(124+44+120+l,05 + 193>9)Datorii 1.540,00

Total 3.565,65 Total 3.565,65


Elemente Sume

Venituri 1.635,00

(-) Cheltuieli 1.240,00

(+) Cota-parte din rezultatul societ ilor puse înăţ echivalenţă

2,50



434M ria M d lina GÎRBIN • Ştefană ă ă Ă BUNEA

Exerci iul Jţ

Jl

Fie urm torul lan de participa ii:ă ţ ţ

S se calculeze procentajele de control si de interesă de inute de SM ţ în societ ile din organigram si s seăţ ă ă precizeze tipul de control şi metoda de consolidare corespunz toare.ă

Exerci iul 2ţ

Fie urm toarea structur de grup:ă ă


Titlurile L şi D au fost achizi ionate la data constituiriiţ societ ilor L ăţ şi D. Bilan urile celor trei societ i se prezintţ ăţ ă astfel:

Bilanţ(în u.m.)

Activ M L D Capitaluri proprii + Datorii

M L D

Titluri L Titluri D

70 25

40 - Capital social Rezultat

100 70

100 60

100 50

Active 275 220 200 Datorii 200 100 50

Total 370 260 200 Total 370 260 200

întocmi i bilan ul consolidat.ţ ţ


Societatea B este controlat în comun cu un altă asociat. Titlurile A, B şi C au fost achizi ionate deţ societatea M la constituirea societ ilor ăţ A, B şi C.

La 31.12.N, situa iile financiare ale celor patruţ societ i se prezint ăţ ă astfel:

25%


Bilan la 31.12.Nţ

Elemente M A B C

Active

Titluri A 70.000 - - -

Titluri B 40.000 - - -

Titluri C 25.000 - - -

împrumuturi acordate C 10.000 - - -

împrumuturi acordate B - 20.000 - -

Clien i Aţ 50.000 - - -

Clien i Cţ 60.000 - - -

Debitori diverşi M - - 30.000 -

Clien i Bţ - 7.000 -

Clien i Cţ - - 15.000 -

Alte active 300.000 300.000 200.000 300.000

Total active 555.000 327.000 245.000 300.000


Capitaluri proprii

Capital social 100.000 100.000 100.000 100.000

Rezultat 225.000 100.000 100.000 78.000

Total capitaluri proprii 325.000 200.000 200.000 178.000

Datorii

Furnizori M - 50.000 - -

Furnizori de imobiliz ri Bă

30.000 - - -

Furnizori M - - - 60.000

împrumuturi primite M - - - 10.000

împrumuturi primite A - - 20.000 -

Furnizori A - - - 7.000

Furnizori B - - - 15.000

Alte datorii 200.000 77.000 25.000 30.000

Total datorii 230.000 127.000 45.000 122.000


555.000 327.000 245.000 300.000


437

Contul de profit şi pierdere

Elemente M A B C


400.000 300.000 300.000 300.000

Cheltuieli cu m rfurileă 100.000 100.000 50.000 100.000

Cheltuieli cu amortizarea 13.143 40.000 138.953 106.143

Alte venituri din exploatare 0 0 50.000 0

Alte cheltuieli din exploatare

20.000 42.953 40.000 0

Venituri din dobânzi 1.000 2.000 0 0

Cheltuieli cu dobânzile 0 0 2.000 1.000

Rezultat brut 267.857 119.047 119.047 92.857

Cheltuiala cu impozitul pe profit

42.857 19.047 19.047 14.857

Rezultat net 225.000 100.000 100.000 78.000

Informa ii suplimentare:ţ- Societatea M i-a vândut societ ii A m rfuri laăţ ă

pre ul de vânzareţde 100.000 u.m., costul de achizi ie al m rfurilorţ ă vândute fiindde 80.000 u.m. în bilan ul societ ii M exist oţ ăţ ă crean faţă ţă de Ade 50.000 u.m. M rfurile nu au fost vândute deă societatea A pânăla31.12.N.;

- La începutul anului N, societatea B i-a vândut un utilaj societ iiăţM la pre ul de vânzare de 50.000 u.m., valoareaţ brut a utilajuluiă80.000 u.m., amortizarea cumulat 40.000 u.m.,ă durata de viaţăutil r mas 10 ani. La sfârşitul anului B are oă ă ă crean fa deţă ţăsocietatea M de 30.000 u.m.;

- Societatea M i-a vândut m rfuri societ ii C laă ăţ pre ul de vânzareţde 70.000 u.m., costul de achizi ie al m rfurilorţ ă vândute fiind de50.000 u.m. M rfurile nu au fost vândute deă societatea C. Lasfârşitul anului crean a societ ii M fa deţ ăţ ţă societatea C este de

60.000 u.m.;- Societatea M i-a acordat un împrumut societ ii Căţ

de 10.000 u.m.,înregistrând un venit din dobânzi de 1.000 u.m.;

- Societatea A i-a acordat un împrumut societ ii Băţ de 20.000 u.m.,înregistrând un venit din dobânzi de 2.000 u.m.;

- Societatea A i-a vândut m rfuri societ ii C laă ăţ pre ul de vânzareţde 10.000 u.m., costul de achizi ie al m rfurilor vânduteţ ă fiind de


5.000 u.m. Crean a-clien i a societ ii A la sfârşitulţ ţ ăţ anului este de 7.000 u.m. M rfurile nu au fostă vândute de societatea C;

Societatea B i-a vândut m rfuri societ ii C laă ăţ pre ul de vânzare ţ de 20.000 u.m., costul de achizi ie al m rfurilor vândute 5.000 ţ ă u.m. Crean a-clien i la sfârşitul anului este de 15.000ţ ţ u.m. M rfurile nu au fost vândute de societatea C.ă

întocmirea situa iilor financiare consolidateţ presupune: • preluarea posturilor din bilan ulţ societ ilor M, A (100%) şi B ăţ (40%):

980.000 % % 980.000

70.000 Titluri A 40.000 Titluri B

Capital social Rezultat M

100.000 225.000

25.000 Titluri C 10.000 împrumuturi acordate C 20.000 împrumuturi acordate B 50.000 Clien i Aţ

Capital social A Rezultat A Capital social B Rezultat B

100.000 100.000 40.000 40.000

60.000 Clien i Cţ 12.000 Debitori diverşi M 7.000 Clien i B 6.000ţ Clien i C ţ 680.000 Alte active

Furnizori M Furnizori de imobiliz ri Bă împrumuturi primite Alte datorii

50.00030.000 A

8.000 287.000

• preluarea posturilor din contul M, A (100%) şi B (40%):

de profit şi pierdere al

societăţilor

843.000 % % 843.000 220.000 Cheltuieli cu m rfurile 108.724,2ă Cheltuieli cu amortizarea 78.953 Alte cheltuieli din exploatare 800 Cheltuieli cu dobânzile

Venituri din 820.000 vânzarea m rfurilor ă Alte venituri din 20.000 exploatare Venituri din dobânzi 3 .000

69.522,8 Cheltuieli cu impozitul pe profit 225.000 Rezultat M100.000 Rezultat A40.000 Rezultat B

Sinteze, studii de cai fi teste gril privind aplicarea IASă (revizuite) - IFRS

439

punerea în echivalen aţă titlurilor C: - la nivelul bilan ului:ţ

Titluri puse în echivalen =ţă

% 44.500 Titluri C 25.000

Rezultat consolidat

19.500

- la nivelul contului de profit şi pierdere:

Rezultat consolidat = Cota-parte din

rezultatul societ ilor puseăţ în echivalenţă

19.500

eliminarea conturilor reciproce:

- pentru m rfurile vândute de societatea M societ ii A:ă ăţ

Furnizori M Clien iţ A

50.000



80.000

- pentru utilajul vândut de societatea B

societ ii M: ăţ Furnizori de imobiliz ri B =ă

Debitori diverşi M

12.000

Alte venituri din exploatare = Cheltuieli cu activele

cedate12.000


- pentru împrumutul acordat de societatea A societ ii B:ăţ

împrumuturi primite A = împrumuturi acordate B 8.000

Venituri din dobânzi = Cheltuieli cu dobânzile 800

• eliminarea rezultatelor interne:

iefe •,

i* ijiaeîf - f ;

|lllll:|l IÎ •.;i,:;' i ţ ii r; k v-j B E'l: -:î'' ii :'Si . -X i :,VV M-: >

Eliminarea profitului din vânzarea m rfurilor deă societatea M societ ii A: ăţ - la nivelul bilan ului:ţ




Rezultat M 20.000

Efectul asupra impozitului amânat: -


Impozit pe profit amânat = Rezultat M 3.200


Rezultat M = Venit din impozitul amânat 3.200

Eliminarea profitului din vânzarea utilajului propor ionalţ cu procentajul de integrare:


441


Rezultat B Utilaj 4.000


Venituri din exploatare = Rezultat B 4.000

Efectul asupra impozitului amânat: - la nivelul bilan ului:ţ

Impozit pe profit amânat = Rezultat B 640


Rezultat B = Venit din impozitul amânat 640

Societatea-mam calculeaz amortizarea utilajuluiă ă pe baza costului de achizi ie care con ine şi profitulţ ţ intern (10.000).Pe baza datelor din situa iile financiare ale societ iiţ ăţ B amortizarea utilajului pentru exerci iul N ar fi deţ 40.000/10 = 4.000 u.m.

în situa iile financiare individuale ale societ ii Mţ ăţ amortizarea utilajului este de 50.000/10 = 5.000 u.m.

Anularea amortiz riiă suplimentare: - la nivelul bilan ului:ţ



Rezultat M = Cheltuieli cu


400

Efectul asupra impozitului amânat: - la

nivelul bilan ului:ţ






Eliminarea profitului intern generat de m rfurile vânduteă de societateaM societ ii C:ăţ


121

Rezultat M264 Titluri

puse în echivalenţă5.000


7xx


echivalenţă

121 Rezultat M

5.000



264 Titluri


Rezultat M800


121

Rezultat M7xx


echivalenţă

800

Eliminarea profitului intern generat de m rfurile vânduteă de societatea A societ ii C:ăţ


121 Rezultat A

264 Titluri

puse în echivalenţă 1.250


7xx


echivalenţă

121 Rezultat A

1.250


443



264 Titluri


Rezultat A

200


121

Rezultat A

7xxCota-parte din rezultatulsociet ilor puseăţ

înechivalenţă

200

Eliminarea profitului intern generat de m rfurile vânduteă de societateaB societ ii C:ăţ


121

Rezultat B264 Titluri

puse în echivalenţă1.500


7xx

Cota-parte din rezultatulsociet ilor puseăţ

înechivalenţă

121 Rezultat B

1.500




121 Rezultat B

240


121

Rezultat B7xx

Cota-parte din rezultatulsociet ilor puseăţ

înechivalenţă

240


eliminarea titlurilor A şi recunoaşterea p r ii ceă ţ revine minoritarilor din capitalurile proprii A la data achizi iei titlurilor:ţ

Capital social A % 100.000

Titluri A 70.000Interese minoritare

30.000

• eliminarea titlurilor B:

Capital social B Titluri B 40.000

• virarea rezultatului societ ii M ajustat cu efectulăţ tranzac iilor reţ ciproce la rezultatul consolidat:

Rezultat M Rezultat consolidat 204.336

partajul rezultatului societ ii A între rezultatulăţ consolidat şi partea ce le revine minoritarilor:

Rezultat A % 98.950

Rezultat consolidat 69.265Interese minoritare 29.685

• virarea rezultatului societ ii B la rezultatulăţ consolidat:

Rezultat B Rezultat consolidat 35.380


• virarea rezultatului societ ii M la rezultatulăţ consolidat:


partajul rezultatului societ ii A între rezultatulăţ consolidat şi partea ce le revine minoritarilor:

Rezultat consolidatPartea ce revine

minoritarilor din rezultat

Rezultat A 98.950 69.265 29.685

virarea rezultatului societ ii B la rezultatulăţ consolidat:

Rezultat consolidat Rezultat B 35.380


445

Situa iile financiare consolidate seţ

prezint astfel: ă Bilan ul consolidatţ

al grupului M la 31.12.N

Elemente Valori

Active

împrumuturi acordate C 10.000

împrumuturi acordate B 12.000

Clien i Cţ 60.000

Clien i Bţ 7.000

Clien i Cţ 6.000

Titluri puse în echivalenţă 37.990

Active de impozit amânat 3.776

Alte active 656.400

Total active 793.166

Capitaluri proprii şi datoriiCapitaluri proprii




Datorii

Furnizori de imobiliz ri Bă 18.000

Alte datorii 287.000

Total capitaluri proprii şi datorii 793.166

Contul de profit şi pierdere consolidat al grupului M

Elemente Valori

Venituri din vânzarea m rfuriloră 720.000

Alte venituri din exploatare 4.000


Cheltuieli cu amortizarea 108.324,2

Alte cheltuieli din exploatare 66.953

Venituri dobândă 2.200

Cheltuieli cu impozitul pe profit 65.746,8

Partea ce revine minoritarilor din rezultat 29.685Cota-parte din rezultatul societ ilor puse ăţ în echivalenţă

12.990




Exerci iul 1:ţ

Socie-tatea



Tip control Metoda de consolidare

FI 70% 70% Control exclusiv

Integrare globală

F2 40% + 20% = 60% 40% + 70% x 20% = 54%

Control exclusiv

Integrare globală

F3 70% 70% Control exclusiv

Integrare globală

F4 60% 70% x 60% = 42% Control exclusiv

Integrare globală

F5 55% 55% + 40% x 20% = 63%

Control exclusiv

Integrare globală

F6 20% + 30% + 25% = 75%

70% x 60% x 20% + 70% x 20% x 30% + 40% x 30% + 55% x 25% + 40% x 20% x 25% = 8,4% + 4,2% + 12% +13,75% + 2% = 40,35%

Control exclusiv

Integrare globală

F7 40% + 30% = 70% 40% x 70% + 30% x 63% = 28% + 18,9% = 46,9%

Control exclusiv

Integrare globală

F8 15% +10% = 25% 15% x 42% + 10% x 54% = 6,3% + 5,4% =11, 7%

Influenţă semnificati

vă

Punere în echivalenţ

ă

F9 0 65% x 11, 7% = 7,605%

în afara perimetrului

de consolidare

FIO 40% 40% Influenţă semnificati

vă

Punere în echivalenţ

ă

Exerci iul 2: ţ întocmirea bilan ului consolidat presupune:ţ• preluarea posturilor din bilan ul societ ilorţ ăţ M, L şi D:


447

830 % % 83070 Titluri L Capital social 10025 Titluri D Rezultat M 7040 Titluri D Capital social L 100

695 Active Rezultat L 60Capital social D 100

Rezultat D 50Datorii 350

• eliminarea titlurilor L şi reflectarea p r ii ce revineă ţ minoritarilor din capitalurile proprii L la achizi iaţ titlurilor:

Capital social L

Titluri L Interese minoritare

100 70 30

eliminarea titlurilor D şi reflectarea p r ii ceă ţ revine minoritarilor din capitalurile proprii D la achizi ia titlurilor:ţ

Capital social D

Titluri DTitluri D

Interese minoritare

100 25 40 35

• partajul rezultatului societ ii L întreăţ societatea-mam şi ă minoritari:

Rezultat L %

60Rezultat consolidat

42Interese minoritare

18

partajul rezultatului societ ii D întreăţ societatea-mam şi ă minoritari:

Rezultat D % 50.0

Rezultat consolidat 32,5Interese minoritare 17,5

• virarea rezultatului societ ii M la rezultatulăţ consolidat:

Rezultat M Rezultat consolidat 70


Bilan ul consolidat se prezint astfel:ţ ă



Suma

Activ 695,0 Capital social 100,0

Rezultat consolidat 144,5Interese minoritare 100,5Datorii 350,0

Total 695,0 Total 695,0

CAPITOLUL 10

Prezentarea informa iilorţ referitoare la p r ile legateă ţ

' (IAS 24)


Obiectivul IAS 24 este de a asigura informarea necesar atunci când ă pozi ia sau performan a financiarţ ţ ă poate fi afectat de existen a p r ilor legate şi aă ţ ă ţ tranzac iilor cu acestea.ţ

IAS 24 con ine prevederi referitoare la identificareaţ p r ilor legate, a ă ţ tranzac iilor cu acestea şi a soldurilorţ rezultate, precum şi a împrejur rilor ă în care se impune prezentarea lor în situa iile financiare.ţ

în absen a informa iilor referitoare la tranzac iile cuţ ţ ţ p r ile legate, ă ţ utilizatorii situa iilor financiare ar puteaţ concluziona c întreprinderea a ă ac ionat independent şi înţ propriul interes şi toate tranzac iile au fost încheţ iate în condi ii normale şi la valoarea just .ţ ă

Performan a şi pozi ia financiar a unei întreprinderiţ ţ ă pot fi afectate chiar dac nu au avut loc tranzac ii cu p r ileă ţ ă ţ legate. De exemplu, o filial poate înceta rela iile sale cuă ţ un partener comercial ca urmare a faptului c ă este achizi ionat de o societate-mam , deciziile sale fiindţ ă ă influen ate de ţ instruc iunile primite de la aceastţ a.

10.1. Ce este o parte legat ?ă

S. -r;;;:;. '"}.;••:..••//..• ' :. '::!:/ •

•'-.: > '.;:','(:": . ~ ' ' ';"''

:'v" : ' . ' / ' . •

10 'pumetete: -

lllfjl^


451

în urma revizuirii I AS 24 în 2003, entit ile controlateăţ de stat sunt scutite de publicarea tranzac iilor cu alteţ entit i controlate de statăţ 10.

Se consider membri apropia i ai familiei persoaneleă ţ de la care se aşteapt s fie influen ate sau s influen ezeă ă ţ ă ţ individul în aspectele legate de entitate, în această categorie sunt incluşi:

- partenerul de via si copiii;ţă- copiii partenerului de via ;ţă- persoanele aflate în între inerea individului sau aţ

partenerului s uăde via .ţă

Membrii managementului-cheie sunt persoanele care au autoritatea şi responsabilitatea de a planifica, conduce şi controla activit ile entit ii, direct sau indirect.ăţ ăţ

Nu sunt considerate p r i legate:ă ţ- dou întreprinderi care au un manager-cheie în comun,ă

cu excep iaţcazurilor în care este îndeplinit defini ia p r iloră ţ ă ţ legate;

- dou entit i care exercit control comun asupraă ăţ ă aceleiaşi entit i;ăţ- creditorii, sindicatele, organismele statului în rela iile lor cu înţ

treprinderea;- clien ii, furnizorii, distribuitorii cu care entitateaţ

realizeaz tranăzac ii importante, doar în virtutea dependen ei lorţ ţ economice deaceasta.

Tranzac iile intragrup nu trebuie s fie prezentate în situa iileţ ă ţ financiare consolidate.

Exemplu: Domnul X de ine 30% din ac iunileţ ţ societ ii ALFA şi exercit o ăţ ă influen semnificativţă ă asupra acesteia. Domnul X este o parte legat ă a societ ii ALFA.ăţ

Exemplu: Societatea A de ine 70% din ac iunileţ ţ societ ii B. Domnul Popescu ăţ Ion este managerul societ ii B si de ine restul de 30% din ac iunileăţ ţ ţ

10 în cadrul discu iilor legate de convergen cu Ministerul deţ ţă Finan e din China a fost ţ ridicat problema dificult ii întâmpinateă ăţ de entit ile controlate de stat din China în respectarea acesteiăţ cerin e de informare, deoarece este foarte costisitor pentru ele sţ ă identifice toate p r ile legate, iar num rul de tranzac ii ce ar trebuiă ţ ă ţ publicate ar putea fi foarte mare, reprezentând uneori o pondere semnificativ din totalul tranzac iiloră ţ .


societ ii B. Societatea B i-a vândut domnului Popescuăţ un autoturism la pre ul de vânzare de 40.000 u.m. înţ situa iile financiare ale societ ii ţ ăţ B trebuie publicate detaliile tranzac iei cu domnul Popescu care esteţ parte legat (deoarece este manager şi exercit oă ă influen semnifiţă cativ asupra societ ii B). Domnulă ăţ Popescu nu este parte legat a ă grupului A doar pentru c exercit o influen semnificativ asupraă ă ţă ă filialei B. Managementul grupului trebuie să analizeze dac domnul ă Popescu face parte din managementul-cheie al grupului (dac actiă vit ile şiăţ resursele filialei reprezint o pondere important dină ă totalul activit ilor şi resurselor grupăţ ului).

Exemplu: Societatea-mam M de ine 100% ac iunileă ţ ţ filialei F. Managerul filialei este ac ionarul majoritarţ al societ ii T, furnizor important de materie primăţ ă pentru filiala F.Furnizorul T este o parte legat a filialei F motivă pentru care în situa iile financiare ale filialei trebuieţ publicate detaliile tranzac iilor ţ cu T. Tranzac iile suntţ publicate în situa iile financiare consolidate, ţ doar în m sura în care managerul filialei este parte legat aă ă grupului.

Exemplu: Societatea A de ine 40% din ac iunileţ ţ societ ii C, iar societatea B ăţ de ine 45% dinţ ac iunile societ ii C. Societ ile A şi B controleaz înţ ăţ ăţ ă comun societatea C şi sunt p r i legate ale acesteia.ă ţ Societ ile A şi B nu sunt p r i legate una pentruăţ ă ţ cealalt .ă

Exemplu: O societate Alfa SA de ine integral capitalulţ societ ii Beta SRL. ăţ Societatea Beta este parte legată a societ ii Alfa. In analizarea acestor ăţ situa ii se ineţ ţ cont de natura rela iei şi nu de forma juridic aţ ă entită ilor.ţ

Exerci iul lţ

Societatea A de ine 60% din capitalul societ ii B pe careţ ăţ o controleaz exclusiv. La rândul s u societatea B de ineă ă ţ urm toarele investi ii:ă ţ

- 70% din capitalul social al filialei C,


- 50% din ac iunile societ ii D pe care o controleazţ ăţ ă în comun cuun alt ac ionar,ţ

- 30% din ac iunile societ ii E asupra c reiaţ ăţ ă exercit o influenă ţăsemnificativ .ă

Identifica i p r ile legate ale societ ii A.ţ ă ţ ăţ

Exemplu: Societatea Alfa este controlat exclusiv deă societatea-mam M, care de ine 70% din ac iunileă ţ ţ sale. M controleaz exclusiv şi filiala B în ă care de ineţ 80% din drepturile de vot. Alfa de ine 30% dinţ ac iunile ţ societ ii C asupra c reia exercit oăţ ă ă influen semnificativ .ţă ăSociet ile M, B şi C sunt p răţ ă ţi legate pentru societatea Alfa.

Exerci iul 2ţ

Societatea X de ine 100% ac iunile societ ii S, 48,2%ţ ţ ăţ din ac iunile societ ii B si dreptul de a numi preşedinteleţ ăţ consiliului de administra ie, ţ 5% din ac iunile societ ii M siţ ăţ 50% din ac iunile societ ii T ţ ăţ (care este controlat în comună cu statul francez).

Doamna Popescu Elena este managerul societ ii X siăţ fiica fondatorului. Domnul lonescu Ion (fiul vitreg al doamnei Popescu) de ine 51,8% din ac iunile societ ii B,ţ ţ ăţ care îi confer dreptul s numeasc trei din cei cinciă ă ă membrii în consiliul de administra ie.ţ

Identifica i p r ile legate pentru societatea X.ţ ă ţ

Exemplu: Domnul Popescu de ine 80% din ac iunile societ iiţ ţ ăţ Beta (produc tor ă de înc l minte sport). Restul deă ţă 20% sunt de inute de un ac ionar ţ ţ minoritar. Beta de ine 78% din capitalul societ ii Gama (produc torţ ăţ ă de îmbr c minte sport). Domnul Popescu şiă ă societatea Gama sunt p r i legate ale societ iiă ţ ăţ Beta.

Exemplu: Societatea-mam M de ine 100% filiala F.ă ţ Managerul societ ii F ăţ este ac ionar majoritar alţ societ ii S, care este un furnizor importantăţ


al societ ii F. Tranzac iile cu S fac obiectulăţ ţ public rii în situa iile ă ţ financiare ale filialei F, deoarece S este parte legat a filialei F. Trană zac iile suntţ publicate în situa iile financiare consolidate înţ m sura ă în care managerul lui F este parte legat aă grupului.

10.2. Ce informa ii referitoare la p r ileţ ă ţ legate fac obiectul public rii?ă

Rela iile dintre societatea-mam şi filiale trebuieţ ă publicate chiar dac ă între ele nu au avut loc tranzac ii. Oţ societate trebuie s publice numele ă societ ii sale mam şiăţ ă (dac este diferit ) pe cel al societ ii ce controleaz ă ă ăţ ă grupul din care face parte.

O entitate trebuie s prezinte avantajele (toateă avantajele personalului aşa cum sunt definite de IAS 19, inclusiv cele pentru care se aplic IFRS 2) ă membrilor principali ai conducerii în sum cumulat şi detaliat peă ă următoarele categorii:

a) avantajele pe termen scurt (salariile, concediile de odihn şi conăcediile medicale, primele pl tibile în mai pu in de 20ă ţ de luni de lasfârşitul perioadei, precum şi avantajele nemonetare cum ar fi asisten a medical , locuin a si maşina de serviciu,ţ ă ţ bunurile şi serviciilegratuite sau subven ionate);ţ

b) avantajele acordate pentru perioada ulterioară încet rii rela iei deă ţmunc (pensiile, asigurarea de via şi asisten aă ţă ţ medical după ăpensionare);

c) alte avantaje pe termen lung (concediile acordate pentru vechime,concediile sabatice, acordate cu ocazia jubileelor, indemniza iileţpentru invaliditate de lung durat pl tibile pesteă ă ă

mai mult de 20

Sinteze, studii de caz şi teste grilă privind aplicarea IAS (revizuite) - IFRS455

de luni de la data sfârşitului exerci iului, primele şiţ alte forme de remunera ie amânate);ţ

d) indemniza iile de finalizare a contractului deţ munc ; şiăe) pl ile în ac iuni.ăţ ţ

Exemple de tranzac ii cu p r ileţ ă ţ legate:

- achizi ii sau vânz ri de bunuri;ţ ă- prest ri de servicii;ă- contracte de leasing;

- transferuri în cadrul unor acorduri de finan are;ţ- acordare de garan ii.ţ

Exemplu: Societatea-mam Alfa vinde m rfuri înă ă valoare de 100 mii. lei filialei sale F. Potrivit IAS 24 nu exist obligativitatea divulg rii acestei ă ă informa ii înţ situa iile financiare ale grupului. Tranzac iile cuţ ţ filialele au fost eliminate cu ocazia consolid rii.ă

|S^


Exerci iul 3ţ

Societatea A şi societatea B de in control comun asupraţ societ ii C. ăţ Societatea A vinde m rfuri societ ii B înă ăţ valoare de 4 mii. lei si societ ii ăţ C în valoare de 5 mii. lei. La sfârşitul exerci iului societatea A are o crean ţ ţă fa deţă societatea B în valoare de l mii. lei si fa de societatea C înţă valoare de 2 mii. lei.

Ce informa ii ar trebui s publice societatea A înţ ă situa iile financiare ?ţ

Exemplu: în cursul exerci iului N, societ ile dinţ ăţ grupul G au efectuat următoarele tranzac ii cu p r iţ ă ţ legate care nu sunt membre ale grupului:

Sume Sume

Vânz riă de

Achizi iiţ datorate datoratebunuri de bunuri de p r ileă ţ p r iloră ţ

legate legateN-l N N-l N N-l N N-l N

SocietateaAlfa 50 60 20 30 40 45 13 12întreprinderi

asociate 110 112 70 80 78 89 55 44


Societatea Alfa este parte legat a grupuluiă deoarece managerul grupului de ine 60% dinţ acţiunile sale.

Vânz rile c tre p r ile legate s-au efectuat laă ă ă ţ pre urile practicate în mod normal de grup, la careţ s-a aplicat o reducere medie de 10%.

Achizi iile s-au efectuat la pre ul pie ei, la care s-auţ ţ ţ aplicat reduceri în func ie de volumul vânz rilor şiţ ă fidelitatea în rela iile ţ comerciale.

Soldurile datorate vor fi decontate cu lichidit i. Nuăţ exist garan ii primite sau acordate în contulă ţ acestor sume. Nu au fost constituite provizioane pentru deprecierea crean elor fa de p r ile legate.ţ ţă ă ţ

Exerci iul 4ţ

La 31.12.N societatea M de ine 80% din ac iunile B, 60%ţ ţ din ac iunile ţ D si 30% din ac iunile societ ii E (asupra c reiaţ ăţ ă exercit o influen semă ţă nificativ ). La l noiembrie Nă societatea M a vândut participa ia în societatea ţ G ce reprezint 75% din capitalul acesteia. Managerii societ ii Mă ăţ sunt în consiliul de administra ie al societ ii B si D. Consiliulţ ăţ de administra ie al societ ii E are cinci membrii, din careţ ăţ unul provine de la societatea M. S de ine 40% din capitalulţ societ ii D. în cursul exerci iului curent societatea ăţ ţ D a vândut imobiliz ri corporale societ ii S la pre ul pie ei. Ună ăţ ţ ţ director al societ ii B de ine majoritatea ac iunilor societ iiăţ ţ ţ ăţ X. Societatea X vinde m rfuri la pre ul pie ei societ ii B.ă ţ ţ ăţ Directorul este responsabil pentru produc ie la societatea B siţ este consultantul consiliului de administra ie al ţ grupului.

Identifica i rela iile cu p r ile legate si obliga iile deţ ţ ă ţ ţ informare conform IAS 24.

Exemplu: Informare privind p r ile legateă ţ Societatea Alfa este controlat de societatea Betaă care de ine 57% ţ din ac iunile societ ii.ţ ăţUrm toarele tranzac ii au fost efectuate cu p r ileă ţ ă ţ legate:


a) Vânz ri de bunuri şi servicii:ă2007 2006

Vânz ri de bunuriă 79.000 34.000

— c tre societ i asociateă ăţ 79.000 34.000

Vânz ri de serviciiă 36.000 44.000

— c tre societatea-ămam ă (servicii juridice şi consultan )ţă

36.000 44.000

TOTAL 115.000 78.000

Vânz rile de bunuri c tre p r ile legate s-auă ă ă ţ efectuat la pre urile ţ practicate în mod normal ter ilor. Serviciile au fost facturate la cost plus oţ marj negociat care a variat între 10% şi 20%.ă ă

b) Achizi ii de bunuri:ţ2007 2006

Achizi ii de bunuriţ 56.000 67.000

— de la societăţi asociate 56.000 67.000

Achizi ii de serviciiţ 44.000 77.000

- de la societatea Gama controlat de un ă manager-cheie

23.000 34.000

— de la societatea-mamă 21.000 43.000

TOTAL 100.000 144.000

Bunurile şi serviciile au fost achizi ionate de laţ societ ile asociate ăţ şi de la societatea Gama în condi ii comerciale normale. Societatea Gama esteţ controlat de domnul Popescu Ion, membru înă consiliul de administra ie al societ ii Alfa.ţ ăţ Serviciile achizi ionate de la ţ societatea-mam auă fost facturate la cost plus o marj negociat care ă ă a variat între 10% şi 20%.

c) Avantajele acordate managerilor-cheie:

2007 2006

Salarii şi alte avantaje pe termen scurt

120.000 130.000

Alte avantaje pe termen lung 55.000 65.000

Pl i în ac iuniăţ ţ 78.000 89.000

TOTAL 253.000 284.000


459

Soldurile crean elor-datoriilor generate deţ achizi iile-vânz rile de ţ ă bunuri şi servicii:

2007 2006

Crean e fa de p r ile legate:ţ ţă ă ţ 39.000 47.000

— societatea-mamă 22.000 28.000

— societ i asociateăţ 15.000 19.000

Datorii fa de p r ile legate:ţă ă ţ 46.000 56.000

— societatea-mamă 12.000 14.000

- societ i asociateăţ 19.000 21.000

— societatea Gama 15.000 23.000

Crean ele fa de p r ile legate sunt crean e-ţ ţă ă ţ ţclien i generate de ţ vânzarea de bunuri şi servicii, încasabile în 3 luni. Crean ele nu sunt ţ garantate şi nu sunt purt toare de dobânzi.ăDatoriile fa de p r ile legate sunt datorii generateţă ă ţ de achizi iile de ţ bunuri şi servicii, nu sunt purt toareă de dobânzi şi sunt pl tibile în 3 ă luni de la data achizi iei.ţ

d) împrumuturi acordate managerilor-cheie:

2007 2006

Sold ini ialţ 4.000 3.000

împrumuturi acordate în timpul anului 2.000 3.000

Ramburs riă 1.500 2.000

Sold final 4.500 4.000

Dobânzi de primit 360 350

Dobânzi încasate (360) (350)

împrumuturile au fost acordate managerilor în urm toarele conă di ii:ţ

2007

Suma Condi iiţ Rata anual ă a dobânziiDomnul

lonescu Ion1.200 rambursabil în

tranşe lunare în 2 ani

6,5%

Domnul Popescu Ion

800 rambursabil în tranşe lunare în 3 ani

7%


2006

Suma Condi iiţ Rata anual ă a dobânziiDomnul

Popa Ion3.000 rambursabil în

tranşe lunare în 2 ani

6,5%

Tranzac iile cu p r ile legate joac un rol legitim înţ ă ţ ă economie, dar nesupravegheate pot favoriza comportamentele oportuniste. Prin intermediul lor managerii şi ac ionarii majoritariţ pot ob ine beneficii din exercitarea ţ controlului, în acest sens, Johnson, La Porta, Lopez-de-Silanes şi Shleifer (2000) demonstreaz c exproprierea prin tranzac ii cu p r ileă ă ţ ă ţ legate este mai probabil pe pie ele emergente, cu ună ţ mecanism slab de impunere a reglement rilor, dar are locă şi în ri dezvoltate cum ar fi Statele Unite, în ţă SUA cercet rile referitoare la tranzac iile cu p r ile legate s-auă ţ ă ţ concentrat asupra caracteristicilor întreprinderilor care încheie asemenea tranzac ii. ţ Astfel, Kohlbeck şi Mayhew (2004) şi Cordon, Henry şi Palia (2004) concluzioneaz c firmeleă ă care au tranzac ii semnificative cu p r ile legate au ţ ă ţ şi practici ineficiente de guvernant a întreprinderii.ă

Importan a transparen ei în tranzac iile cu p r ileţ ţ ţ ă ţ legate şi rolul acestora în guvernanta întreprinderilor au determinat Comisia European s ă ă amendeze directivele contabile. Astfel, prin intermediul Directivei 2006/46/CE publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L224 dină 16 august 2006 a fost impus prezentarea tranzac iilor cuă ţ p r ile legate dac ă ţ ă nu au loc în condi ii normale de piaţ ţă11.

Prevederile acestei directive au fost încorporate în legisla ia româneasţ c prin OMFP nr. 2.001/2006 privindă modificarea şi completarea OMFP nr. 1.752/2005. R mâne însă ă de v zut în ce m sur aceste informa ii se vor ă ă ă ţ reg si înă rapoartele anuale ale întreprinderilor româneşti şi care va fi interpretarea dat de preparatorii de conturi expresiei „înă condi ii normale de ţ pia ".ţă

1' Comisia European argumenteaz necesitatea amend riiă ă ă Directivelor a IV-a şi a VH-a astfel: „The Accounting Directives provide for transparency about transactions with affiliated companies which are but one type of related parties. This concept is not as broad as under the International Accounting Standards (IAS 24) dealing with transactions with related parties that listed companies must, as of January 2005, apply when preparing consolidated accounts. In order to determine who is a related party, the Commission proposes to integrate the definitions set out in IAS 24, as endorsed under the lAS-Regulation"

(http://www.iasplus.com/europe/0410amend4thand7th.pdf).


10.3. Prezentarea informa iilorţ referitoare la p r ile legate şiă ţ dezideratul convergen eiţ contabile interna ionale. Proiecteţ în curs

în februarie 2007, IASB a publicat un expozeu-sondaj12 cu amenda-mente la IAS 24. Proiectul propune redefinirea p r iiă ţ legate şi reducerea cerin elor de informare pentru entit ileţ ăţ asupra c rora statul exercit controlul ă ă sau o influenţă semnificativ . Amendarea defini iei p r ii legate vizează ţ ă ţ ă patru aspecte. Primul se refer la rela ia dintre oă ţ societate asociat si o ă filial . Conform IAS 24, tranzac iileă ţ dintre cele dou fac obiectul public rii ă ă doar în situa iileţ financiare ale societ ii asociate, nu şi în cele ale filialei.ăţ

IASB propune completarea defini iei astfel încât o filialţ ă şi o societate asociat ale aceleiaşi mame s fieă ă considerate p r i legate în situa iile lor ă ţ ţ financiare individuale.


E 40% F

Conform proiectului de amendare a IAS 24 putem identifica următoarele p r i legate:ă ţ- în situa iile financiare individuale ale societ ii-ţ ăţ

mam M sunt p r i ă ă ţ legate societ ile A, B, C, D, Eăţ şi F;

36%

12 Amendments to IAS 24 Related Party Disclosures.


- în situa iile financiare ale filialei B sunt p r iţ ă ţ legate societ ileăţM, A, C, D, E şi F;

- în situa iile financiare ale societ ii C sunt p r iţ ăţ ă ţ legate societ ileăţM, A, B, D, E şi F;

- în situa iile financiare ale societ ii E sunt p r iţ ăţ ă ţ legate societ ileăţM, A, B, C, D şi F;

- în situa iile financiare individuale ale societ ilorţ ăţ A, D şi F suntp r i legate societ ile M, B, C şi E. Cele treiă ţ ăţ societ i asociate nuăţsunt p r i legate între ele;ă ţ

- în situa iile financiare consolidate societ ile A, Dţ ăţ şi F sunt p r iă ţlegate ale grupului.

Principiul urmeaz s fie aplicat şi în cazul în careă ă investitorul este o persoan şi nu o entitate.ă

Exemplu: Domnul X de ine 90% din ac iunile societ iiţ ţ ăţ A şi 30% din ac iunile ţ societ ii B. In situa iileăţ ţ financiare individuale ale societ ii A, soăţ cietatea B este parte legat .ă

Proiectul analizeaz şi rela ia dintre dou societ i asociateă ţ ă ăţ ale aceluiaşi investitor. Potrivit IAS 24, dac un investitoră exercit influen a semnificativ asupra unei societ iă ţ ă ăţ asociate, iar un membru apropiat al familiei sale exercit ă o influen notabil asupra altei entit i, cele dou suntţă ă ăţ ă considerate p r i ă ţ legate, îns în cazul în care investitorulă este o entitate regula anterioar nu ă se aplic . IASBă propune ca societ ile asupra c rora exercit o influenăţ ă ă ţă semnificativ o persoan si respectiv un membru al familieiă ă acesteia s nu ă fie considerate p r i legate una fa deă ţ ţă cealalt .ă

Exemplu: Domnul X de ine 40% din ac iunileţ ţ societ ii A, în timp ce so ia sa de ine 30% dinăţ ţ ţ ac iunile B. Societ ile A şi B nu sunt p r i legateţ ăţ ă ţ una fa de cealalt .ţă ă

Conform IAS 24 o entitate care are drept investitor un manager-cheie al

altei societ i nu o consider pe aceasta din urm parteăţ ă ă legat deşi reciă proca este valabil . Proiectul propuneă stabilirea unui tratament simetric.

Exemplu: Domnul X de ine integral capitalul societ iiţ ăţ A şi este manager-cheie al societ ii C. Societatea Băţ de ine 100% capitalul societ ii C.ţ ăţ


- 463

In situa iile financiare ale societ ii C societatea Aţ ăţ este parte legat deoarece domnul X controlează ă societatea A şi este manager-cheie al societ ii C.ăţ Societatea A ar fi considerat parte legat a societ iiă ă ăţ C şi în cazul în care domnul X ar fi manager-cheie al societ ii B.ăţIn situa iile financiare ale societ ii A societatea Cţ ăţ este parte legat ă deoarece X controlează societatea A şi este manager-cheie al societ ii C.ăţîn situa iile financiare consolidate ale grupului Bţ societatea A este parte legat dac domnul X esteă ă un manager-cheie al grupului.

Potrivit expozeului-sondaj, o parte legat a entit iiă ăţ raportoare poate fi o persoan sau entitate care este legată ă de entitatea care întocmeşte situa iile ţ financiare (entitatea raportoare). O persoan sau un membru apropiat ală familiei sale este parte legat a unei entit i dac :ă ăţ ă

(i) este membru al managementului-cheie al entit iiăţ raportoare sau al mamei acesteia,

(ii) are controlul asupra entit ii sauăţ(iii) exercit controlul comun sau o influenă ţă semnificativ asupra ă entit ii raportoare.ăţ

O entitate este parte legat a altei entit i dac :ă ăţ ă- ambele fac parte din acelaşi grup13,

- entitatea raportoare este o societate asociat sauă asociere în parti-cipa ie a acesteia,ţ

- este societate asociat sau asociere în participa ie aă ţ entit ii raăţportoare (sau a altei societ i din grupul din care faceăţ parte aceasta),

- este un plan de pensii al salaria ilor entit ii raportoareţ ăţ sau ai entit ilor legate de aceasta,ăţ

- este controlat de o persoan care este parte legat aă ă ă entit ii,ăţ- este o entitate asupra c reia persoanele identificate laă

punctele (i)sau (ii) exercit o putere de vot semnificativ , influenă ă ţă semnifi

cativ sau control comun,ă- un manager-cheie al acesteia sau societatea ei mamă exercit conătrolul exclusiv, comun sau o influen sau putere de votţă semnificativ asupra entit ii raportoare.ă ăţ

13 Prin grup în elegându-se societatea-mam şi filialele sale.ţ ă


10.4. Rezumat

5. Obiectivul IAS 24 este de asigura informarea necesar atunci ă când pozi ia sau performan aţ ţ financiar pot fi afectate de exisă ten a p r ilorţ ă ţ legate si a tranzac iilor cu acestea.ţ

Potrivit IAS 24 o parte este legat unei entit iă ăţ dac :ă(a) direct sau indirect (cu ajutorul unor

intermediari) controleazăentitatea, este controlată de ea sau se află sub controlul aceleiaşi societ iăţ-mamă, exercită o influe

n notabil sau de ineţă ă ţun control comun asupra entit ii,ăţ

(b) este întreprindere asociat sau o întreprindereă de tip „jointventure" a entit ii,ăţ

(c) face parte din managementul-cheie al entit ii sau al socieăţt ii sale mam ,ăţ ă

(d) este membru apropiat al familiilor p r iloră ţ definite la punctele (a)-(c) sau este o entitate controlat exclusiv, înă comun,influen at semnificativ sau în care acesteaţ ă de in o putereţde vot semnificativ ,ă

(e) este un plan de pensii pentru angaja iiţ entit ii sau ai p r ilorăţ ă ţsale legate.

Pentru a permite utilizatorilor situa iilorţ financiare s îşi foră muleze o opinie cu privire la efectul rela iilor cu p r ile legate ţ ă ţ asupra entit ii, acestea fac obiectul public rii dacăţ ă ă exist o ă situa ie de control (chiar dac nu auţ ă avut loc tranzac ii cu aceste ţ p r i).ă ţ

Conform IAS 24, o tranzac ie între dou p r iţ ă ă ţ legate reprezint un transfer de resurse, serviciiă sau obliga ii indiferent dac este ţ ă perceput un pre sau nu.ţ

IAS 24 prezint o list minim de informa iiă ă ă ţ referitoare la tranzac iile cu p r ile legate ceţ ă ţ trebuie divulgate în notele explicative:


465

- suma tranzac iilor;ţ- soldurile rezultate în urma acestor tranzac ii şiţ

termenii încare ele se desf şoar , inclusiv dac sunt sau nuă ă ă garantate,modalitatea de decontare şi detalii cu privire la garan iileţprimite sau acordate;

- ajustarea valorii crean elor rezultate în urmaţ tranzac iilor;ţ- cheltuiala recunoscut în cursul perioadei pentruă

crean e inţcerte fa de p r i legate.ţă ă ţ

6. Trebuie s se asigure informarea cu privire laă urm toarele cateă gorii:

- societatea-mam ;ă- societ ile care exercit controlul comun sau oăţ ă

influen semţănificativ asupra entit ii;ă ăţ

- filialele;- societăţile asociate;- întreprinderile de tip joint venture;- membrii personalului-cheie de conducere ai

entit ii sau soăţciet ii sale mam ;ăţ ă

- alte p r i legate.ă ţ


Exerci iul 1: ţ Sunt p r i legate ale societ ii A:ă ţ ăţ- societatea B - filiala sa;- societatea C - pe care o controleaz indirect;ă- societatea D - pe care, indirect, o controlează în comun;- societatea E - asupra c reia exercit indirect oă ă

influenţă

semnificativ .ă

Exerci iul 2: ţ Sunt p r i legate ale societ ii X:ă ţ ăţ- societ ile S, B si T;ăţ


doamna Popescu Elena în calitate de membru al manage-mentului-cheie;

- domnul lonescu Ion deoarece este membru apropiat al familiei doamnei Popescu.

Exerci iul 3: ţ Societatea C este o parte legat a societ iiă ăţ A. Prin urmare, societatea A trebuie s asigureă cel pu in urm toarea inforţ ă mare:

Suma tranzac iei (de 5 mld. lei), tţ ermenii în care aceasta are loc şi soldul crean ei fa de C (de 2ţ ţă mld. lei). Cele dou ă sume ar putea fi agregate cu alte sume similare, cu excep ia ţ situa iei înţ care informarea separat este necesar pentruă ă a în elege tranzac ia.ţ ţ

Exerci iul 4: ţ Societ ile B, D si E sunt p i legate aleăţ ăţ societ ii M (deoareăţ ce M controleaz exclusivă societ ile B şi D şi exercit o influenăţ ă ţă semnificativ asupra societ ii E). Rela iaă ăţ ţ dintre M şi G va face obiectul public rii, chiară dac la 31.12.N ă societatea G nu mai este filial aă societ ii M. Societ ile B ăţ ăţ si D sunt p r i legateă ţ deoarece se afl sub controlul aceleiaşiă societ i-mam . Societatea X este parte legatăţ ă ă a societ ii B, ăţ deoarece managerul care controleaz societatea X face pară te din managementul-cheie al societ ii B. Societatea X vaăţ fi considerat parte legat a grupului în m suraă ă ă în care directorul respectiv este considerat ca f când parte din manageă mentul-cheie al grupului (prin pozi ia sa de consultant). Soţ -cietatea S este parte legat a societ ii D, iară ăţ tranzac ia dinţ tre ele va face obiectul public riiă chiar dac s-a realizat la ă pre ul pie ei.ţ ţ Societatea S nu este parte legat a societ ii M.ă ăţ


1. Domnul Radu Ion este managerul societ ii X. Inăţ cursul exerci iului N, societatea X a importatţ materiale de construc ii deţ


467

la societatea T&T cu sediul în Fran a al cţ ărei patron este fiul domnului Radu Ion.

Care din urm toarele din afirma iile de mai jos esteă ţ adev rat :ă ă(a) deoarece sediul societ ii T&T nu se afl înăţ ă

România tranzac ia nu trebuie publicat ;ţ ă

(b) tranzac ia ar fi divulgat dac fiul domnuluiţ ă ă Radu ar locuiîn România;

(c) fiul domnului Radu este o parte legat , iară tranzac ia cu soţcietatea de inut de el trebuie publicat ;ţ ă ă

(d) fiul domnului Radu nu este ac ionar alţ societ ii X, deciăţtranzac ia nu trebuie publicat ;ţ ă

(e) societatea T&T este furnizorul principal al societ iiăţ X, iartranzac iile cu aceasta trebuie publicate.ţ

2. Care din urm toarele afirma ii este adev rat ?ă ţ ă ă

Sunt p r i legate ale uneiă ţ entit i: ăţ (l)o societate asociat a acesteia;ă(2) un individ care face parte din managementul-cheie al socie

t ii;ăţ(3) membrii apropia i ai familiei oric rei p r iţ ă ă ţ legate;(4) un creditor comercial al entit ii;ăţ(5) salaria ii entit ii;ţ ăţ(6) clien ii entit ii.ţ ăţ

(a) l + 2 + 3;(b) l + 2 + 3 + 4 + 5 + 6;(c) l + 3 + 5 + 6;(d) 5+ 6;(e) 4+ 5.

3. Care din urm toarele afirma ii este adev rat ?ă ţ ă ă

(a) o societate care de ine ac iuni într-o entitate esteţ ţ parte legatăa acesteia;

(b) tranzac iile cu p r ile legate fac obiectulţ ă ţ public rii conformăIAS 24 doar dac sunt oneroase;ă


(c) compensa iile acordate salaria ilor care facţ ţ obiectul public rii conform IAS 24 exclud pl ile pe baz deă ăţ ă ac iuni;ţ

(d) controlul este capacitatea de a guverna politicile financiareşi opera ionale pentru a ob ine beneficii dinţ ţ activit ile acesăţteia;

(e) o societate exercit controlul exclusiv asupraă alteia dac de iă ţne peste 20% din drepturile de vot.

Societatea Alfa pl teşte unei societ i de inute deă ăţ ţ unul din directori un comision pentru servicii de consultan .ţă

Care este varianta corect conform IAS 24?ă(a) aceast informa ie poate fi ignorat ;ă ţ ă(b) informa ia ar trebui publicat în note doar dacţ ă ă

nu s-a realizatîn condi ii de pia normale;ţ ţă

(c) informa ia trebuie publicat în note oferindţ ă detalii referitoarela societate şi la tranzac ie;ţ

(d) societatea directorului nu este parte legat ;ă(e) chiar dac firma directorului este parteă legat prestarea deăservicii nu face obiectul public rii.ă

Societatea Alfa achizi ioneaz utilaje de laţ ă societatea Beta. Societ ile nu fac parte dinăţ acelaşi grup, dar societ ile lor mam au acelaşiăţ ă ac ionar majoritar.ţ

Care este varianta corect conform IAS 24?ă(a) cele dou societ i nu sunt p r i legate pentruă ăţ ă ţ

c nu au aceeaşiăsocietate-mam ;ă

(b) cele dou societ i sunt p r i legate pentruă ăţ ă ţ c se afl subă ăcontrolul comun al ac ionarului majoritar;ţ

(c) tranzac ia face obiectul public rii doar dacţ ă ă nu s-a realizatîn condi ii normale;ţ

(d) achizi iile de utilaje de la o parte legat nuţ ă fac obiectul public rii conform IAS 24;ă

(e) achizi iile de utilaje de la o parte legat facţ ă obiectul public riiădoar dac nu au fost decontate dup 3 ani.ă ă


469

6. Managerul societ ii M este ac ionarul majoritarăţ ţ al societ ii T, ăţ client important pentru M.

Care din urm toarele afirma ii este adev rat ?ă ţ ă ă(a) tranzac iile cu clientul T nu fac obiectulţ public rii;ă(b) tranzac iile cu T sunt publicate doar dacţ ă

nu se desf şoară ăîn condi ii normale;ţ

(c) clientul T nu este o parte legat pentruă societatea M;(d) societatea T este parte legat a societ iiă ăţ

M deoarece esteun client important;

(e) societatea T este parte legat a societ iiă ăţ M deoarece estecontrolat de un manager-cheie al acesteia.ă

Societatea A şi societatea B exercit un controlă comun asupra societ ii C (societatea C esteăţ entitate de tip joint venture). Societatea A vinde m rfuri societ ii B în valoare de 7 mii. lei şi soă ăţ -ciet ii C în valoare de 6 mii. lei. La sfârşitulăţ exerci iuluiţ societatea A are o crean fa deţă ţă societatea B în valoare de 6 mii. lei şi fa deţă societatea C în valoare de 2 mii. lei.

Care din urm toarele afirma ii este adev rat ?ă ţ ă ă(a) societatea B este parte legat a societ iiă ăţ A;(b) societatea A este obligat s publice în situa iileă ă ţ

sale financiare detaliile tranzac iilor cu societatea B;ţ

(c) societatea A este obligat s publice înă ă situa iile sale finanţciare detaliile tranzac iilor cu societ ile B şiţ ăţ C;

(d) societatea C este o parte legat a societ iiă ăţ A. Prin urmare,societatea A trebuie s publice în situa iileă ţ

sale financiare

cel pu in suma tranzac iei (de 6 mld. lei),ţ ţ termenii în careaceasta a avut loc şi soldul crean ei fa de Cţ ţă (de 2 mld. lei);

(e) societ ile B şi C sunt p r i legate aleăţ ă ţ societ ii A.ăţ

8. Domnul Z de ine 70% din ac iunile societ ii Alfa,ţ ţ ăţ restul de 30% fiind de inute de un ac ionarţ ţ minoritar. Alfa de ine 65% din capitalul societ iiţ ăţ Beta.

470 M ria M d lina GÎRBIN • Şă ă ă Ă tefan BUNEA

Care din urm toarele afirma ii este adev rat ?ă ţ ă ă(a) domnul Z şi societatea Beta sunt p r iă ţ

legate ale societ iiăţAlfa;

(b) domnul Z nu este parte legat a societ iiă ăţ Alfa;(c) doar domnul Z este parte legat a societ ii Alfa;ă ăţ(d) Alfa nu este parte legat a societ ii Beta;ă ăţ(e) Beta nu este parte legat a societ ii Alfa.ă ăţ

9. Societatea A de ine 70% din capitalul societ iiţ ăţ B pe care ocontroleaz exclusiv. La rândul s u societatea Bă ă de ine urmţ ătoarele investi ii:ţ- 60% din capitalul social al filialei C,- 50% din ac iunile societ ii D pe care oţ ăţ

controleaz în comunăcu un alt ac ionar,ţ

- 35% din ac iunile societ ii E asupra c reiaţ ăţ ă exercit o inăfluen semnificativ .ţă ă

Sunt p r i legate ale societ ii A:ă ţ ăţ(a) societatea B;(b) societ ile B şi C;ăţ(c) societ ile B, C şi D;ăţ(d) societ ile B, C, D şi E;ăţ(e) societ ile D şi E.ăţ

10. Societatea A de ine 100% ac iunile societ ii B,ţ ţ ăţ 40% din ac iuţnile societ ii C, 7% din ac iunile societ ii D şiăţ ţ ăţ 50% din ac iuţnile societ ii E (care este controlat în comun cuăţ ă statul român).Doamna Z (so ia managerului societ ii A) de ineţ ăţ ţ 60% din ac iuţnile societ ii C.ăţ

Identifica i p r ile legate pentruţ ă ţ societatea X. Sunt p r i legate aleă ţ societ ii A:ăţ

(a) societ ile B, C şi E, doamna Z şi managerulăţ societ ii A;ăţ(b) societ ile B, C, D si E, doamna Z şiăţ managerul societ ii A;ăţ(c) societ ile B şi D;ăţ(d) societ ile B, C, D şi E;ăţ(e) doar societatea B şi managerul societăţii A.

CAPITOLUL 11

Rezultatul pe ac iuneţ

IAS33


I AS 33 prescrie metodologia de calcul a rezultatului pe ac iune ţ (indicator de m surare a performan ei înă ţ mediul financiar). Acest standard se aplic întreprinderiloră ale c ror ac iuni ordinare sau poten iale sunt cotate ă ţ ţ pe pia aţ de capital, precum şi întreprinderilor care aleg în mod voluntar s ă prezinte informa ii referitoare la rezultatul peţ ac iune. Potrivit I AS 33, întreţ prinderile trebuie s prezinteă un rezultat pe ac iune de baz şi un rezultat pe ţ ă ac iuneţ diluat.

11.1. Rezultatul pe ac iune de bazţ ă

ţ ;ii^jg itteflm.pona.e-

;

':iii'||p^^

yM.'''':''-;-'.Vx.'.' :-:

v/'". '• o'-!•':'

Dividendele aferente ac iunilor preferen ialeţ ţ clasificate ca datorii au fost deja deduse pentru determinarea rezultatului net, fiind contabilizate pe cheltuieli.

Pentru grupurile de societ i rezultatul pe ac iune (deăţ ţ baz şi diluat) ă se calculeaz pornind de la rezultatul netă aferent ac ionarilor societ ii-mam ţ ăţ ă din care se deduc dividendele preferen iale.ţ

Exemplu: Societatea-mam M de ine 80% din ac iunile filialeiă ţ ţ sale F. în anul N, societatea F a ob inut un profit netţ de 10.000 u.m., iar societatea-mam M a ob inut ună ţ profit net de 60.000 u.m. Rezultatul net al grupului este de 70.000 u.m., din care rezultatul net aferent ac ionaţ rilor societ ii-mam este de 68.000 u.m.ăţ ă (Rezultatul net M + 80% din rezultatul lui F sau Rezultatul grupului - Partea din rezultatul filialei ce revine minoritarilor).

14 în func ie de caracteristicile lor, ac iunile preferen iale pot fiţ ţ ţ

contabilizate, în conformitate cu IAS 32, ca instrumente de capital, datorii sau instrumente compuse.


Ac iunile preferen iale pot fi r scump rate, în acestţ ţ ă ă caz excedentul contrapresta iei pl tite peste valoareaţ ă contabil a ac iunilor preferen iale se deduce pentru aă ţ ţ calcula rezultatul aferent ac iunilor ordinareţ 15.

ott «««^^ ' •

^ :=J%*ifcw«B.» yfece ia^ '-'f'f'••<'•••• •••''•'""••• : i'X' ^ ' ^ ' '^.'' ;';>! "':;>''

Exemplu: La începutul anului N, societatea Alfa are 3.000 de ac iuni ordinare ţ în circula ie. Pe data de 30 iunie N,ţ societatea a emis 500 de ac iuni ţ ordinare, iar la l noiembrie N a r scump rat 250 de ac iuni proă ă ţ prii.

Num r mediu ac iuni în circula ie = (3.000 x 6/12) +ă ţ ţ (3.500 x 4/12) + (3.250 x 2/12) = 1.500 + 1.166,67 + 541,66 = 3.208,34

sau

Num r mediu ac iuni în circula ie = (3.000 x 12/12) +ă ţ ţ (500 x 6/12) -(250 x 2/12) = 3.000 + 250 - 41,66 = 3.208,34.

în majoritatea cazurilor, ac iunile se includ în mediaţ ponderat de la data la care contravaloarea acestora seă înregistreaz drept crean ă ţă (care de obicei este data la care au fost emise). Ac iunile ordinare emise, în cazul ţ unei grup ri de întreprinderi, se includ în media ponderat deă ă la data achizi iei. Ac iunile ordinare care se emit laţ ţ îndeplinirea anumitor condi ii (acţ iuni contingente) seţ consider în circula ie şi se includ în calculul rezultatului ă ţ pe ac iune de baz de la data la care sunt îndeplinite toateţ ă condi iile necesare ţ pentru emisiune.

15 Ca şi dividendul, acest excedent afecteaz randamentul investi ieiă ţ în ac iunile prefeţ ren iale.ţ


Exerci iul lţ

Se cunosc urm toarele informa ii privind exerci iul N:ă ţ ţProfit înainte de impozitare 120.000


Profit dup impozitareă 100.000

Au fost repartizate dividende în valoare de 50.000 u.m., din care 40.000 u.m. pentru ac iuni preferen iale si 10.000 u. m.ţ ţ pentru ac iuni ordiţ nare. La începutul exerci iului existau înţ circula ie 20.000 de ac iuni ordiţ ţ nare. Pe 30 septembrie N au f ost emise 6.000 de ac iuni.ţ

Calcula i rezultatul pe ac iune de baz .ţ ţ ă

Exemplu: Societatea ABC a publicat în cursul exerci iului N unţ rezultat pe ac iune de 5 u.m. Num rul de ac iuni înţ ă ţ circula ie a fost de 300.000. ţ La începutul exerci iuluiţ N+l sunt emise înc 200.000 de ac iuni. ă ţ Rezultatul atribuibil ac iunilor ordinare în exerci iul N+l a fostţ ţ de 1.000.000 u.m.

Rezultatul pe ac iune de baz în exerci iul N+l = l .ţ ă ţ000.000/500.000 = 2 u.m./ac iune.ţPentru exerci iul N se recalculeaz rezultatul peţ ă ac iune de baz astfel: ţ ă Rezultatul exerci iului N /ţ Num rul de ac iuni = 5 x 300.000/500.000 ă ţ = 3 u.m./ac iune.ţ

l


Exemplu: Se cunosc urm toarele informa ii:ă ţProfit net ob inut în anul 2008ţ 900.000 u.m.

Profit net ob inut în anul 2007ţ 630.000 u.m.

Num r de ac iuni în circula ie la l .01.2007ă ţ ţ 10.000.

La 31.08.2008 societatea emite gratuit ac iuniţ ordinare (dou ac iuni ă ţ pentru fiecare ac iuneţ ordinar în circula ie).ă ţEmisiunea gratuit de ac iuni se trateaz ca şi cândă ţ ă ar fi avut loc la începutul anului 2007, care este prima perioad raportat .ă ăRezultatul de baz pe ac iune pentru 2008 =ă ţ 900.000 / (10.000 + 20.000) = 30 u.m./ac iune.ţRezultatul pe ac iune de baz pentru 2007 =ţ ă 630.000 / (10.000 + 20.000) = 21 u.m./ac iune.ţ

Exerci iul 2ţ

La începutul anului N, societatea Alfa are 100.000 de ac iuni ordinaţ re în circula ie. Pe l aprilie N, Alfa şi-a majoratţ capitalul prin emiterea a 20.000 de ac iuni în numerar, iarţ pe l iunie a r scump rat 12.000 ac iuni proprii, din careă ă ţ 9.000 de ac iuni au f ost vândute pe l noiembrie. Pe data deţ l octombrie AGA a societ ii Alfa a decis distribuirea deăţ dividende sub form deă ac iuni la o rat de distribuire deţ ă 20%16, iar pe l decembrie a decis o divizare17 a valorii ac iunilor cuţ un factor de divizare de 2.

Calcula i num rul mediu de ac iuni ordinare înţ ă ţ circula ie.ţ

16 O astfel de opera iune de capital const în distribuirea gratuitţ ă ă c tre ac ionari a unuiă ţnum r de ac iuni noi propor ional cu randamentul de dividendă ţ ţ (dividendul anual alunei ac iuni comune împ r it la pre ul de pia al ac iunii).ţ ă ţ ţ ţă ţ

17 Divizarea ac iunilor se decide dac se constat c valoareaţ ă ă ă ac iunilor a crescut şi afecţ

teaz lichiditatea lor. Pentru a facilita accesul micilor investitori laă cump rarea ac iuniloră ţare loc divizarea valorii acestora, m rindu-se corespunz toră ă num rul de ac iuni.ă ţ

476 M ria M d lina GÎRBINÂ • Ştefană ă ă BUNEA

:. ' '~ yj?#,i p$ ^^ţ ţceea,,'

:'h&:i$iimjej^ - Num mtă; ne <fe

^ drepturi,.-esteutmntea- acestei,

;

M'i^^iH KViiaâreajus^ă

'..,:,;:': :;, i.!;' v ^: . /

.! v,:;:faipl^

te *fe epitet-

f , ' ioiulj l i j l^!!^^ V : '••. '. '.

Exemplu: Se cunosc urm toarele informa ii referitoare laă ţ societatea Alfa:

2006 2007 2008

Profit net 7.000 8.000 9.000

Num rul de ac iuni în circula ie înainte de emisiuneaă ţ ţ de drepturi = 400. Societatea emite drepturi de subscriere care pot fi exercitate pân la l august 2007. De in torul a 4ă ţ ă ac iuni vechi poate achizi iona ţ ţ o ac iune nou laţ ă pre ul de 10 u.m. pe ac iune. Valoarea just a uneiţ ţ ă ac iuni înainte de exercitarea drepturilor = 20ţ u.m.

Valoarea teoretic pe ac iune dup exercitareaă ţ ă drepturilor = (20 x 400 + 10 x 100) / (400 + 100) = 18 u.m.

Factorul de ajustare = 20/18 = 1,11,

Rezultatul pe ac iune de baz 2006 = 7.000/400 =ţ ă 17,5 u.m.

18 Dreptul de subscriere este un instrument financiar transferabil prin care un de in tor de ţ ă ac iuni comune îşi poate exercita dreptul deţ preemp iune - dreptul de a cump ra ac iuni comune dintr-oţ ă ţ

emisiune nou , propor ional cu num rul de ac iuni pe care le de ine,ă ţ ă ţ ţ la pre ul de subscriere.ţ


Rezultatul pe ac iune de baz 2006 recalculat =ţ ă 7.000 / (400 x 1,11) = 15,76 u.m.

Rezultatul pe ac iune de baz 2007 (inclusivţ ă efectul emisiunii de drepturi) 8.000/[(400 x 1,1 x 7/12) + (500 x 5/12)] = 17,20 u.m.

Rezultatul pe ac iune de baz 2008 = 9.000/500 =ţ ă 18 u.m.

11.2. Rezultatul pe ac iune diluatţ

Obiectivul acestui indicator este de a m suraă performan a unei întreţ prinderi în perioada de raportare inând cont de poten ialul de dilu ie al ţ ţ ţ instrumentelor care

pot fi convertite în ac iuni ordinare.ţ

Rezultatul pe ac iuneţ diluat

Rezultatul + Dividende + _ net preferen ialeţ

Dobânzi aferente obligaţiunilor convertibile

nete de impozitNum rul deă ac iuni ţ ordinare

Num rul deă ac iuniţ

poten ialeţNum rul de ac iuni _ Num rul deă ţ ă titluri

convertibile în ac iuniţ

x Factorul de conversie

Dac obliga iunile ar fi convertite în ac iuni ordinareă ţ ţ întreprinderea nu ar mai suporta cheltuielile cu dobânzile aferente acestora, cheltuiala cu impozitul pe profit ar fi mai mare si ar creşte num rul de ac iuni ordinare în ă ţ circula ie în func ieţ ţ de raportul de conversie. Dup acelaşi ra ionament, ă ţ dacă ac iunile preferen iale sunt transformate în ac iuniţ ţ ţ ordinare, întreprinderea nu mai distribuie dividende preferen iale. Deoarece dividendele sunt ţ repartizate din profitul net, conversia ac iunilor preferen iale în ac iuni ordiţ ţ ţ -nare nu afecteaz cheltuiala cu impozitul pe profit.ă

Exemplu: Se cunosc urm toarele informa ii cu privire laă ţ

societatea ABC: Rezultatul aferent ac iunilorţ

ordinare 7.000.000 u.m. Num rul ac iuniă ţ

poten ialeţ

ordinare în circula ie 6.200.000 u.mţ .


La începutul anului N, societatea ABC a emis 3.000 de obliga iuni ţ convertibile la valoarea nominal de l .ă000 u.m./ac iune. împrumutul ţ este rambursabil peste 3 ani. Dobânda este pl tit anual la sfârşitul anului.ă ă Rata anual a dobânzii este de 7%. Rata anual aă ă dobânzii pentru un împrumut similar f r op iuneaă ă ţ de conversie este de 9%. Dobânda deductibil fiscală este reprezentat de fluxulă monetar. Cota de impozitare este de 16%. Fiecare obliga iune este convertibil înţ ă 350 de ac iuni.ţîmprumutul obligatar este descompus conform IAS 32 în componenta de datorie şi componenta de capitaluri proprii astfel:Componenta de datorie 2.848.122 u.m. = 210.000 / (l + 9%) + 210.000 / (l + 9%)2 -f 3.210.000 / (l + 9%).

Componenta de capital propriu 151.878 u.m. = 3.000.000-2.848.122.

Societatea primeşte o deducere fiscal de 210.000ă u.m., economisind impozit exigibil de 210.000 x 16% = 33.600 u.m. Cheltuiala cu dobânda înregistrat în conturileă societ ii este de 9% x 2.848.122 = ăţ 256.331 u.m. Pentru 16% x (256.331 - 210.000) = 7.413 u.m. ABC înregistreaz ună venit din impozit amânat19. Economia total de imă -pozit de care nu se mai beneficiaz în cazulă conversiei este de 33.600 + 7.413 = 41.013 u.m.

Rezultat pe ac iune de baz = 7.000.000/6.200.000 =ţ ă 1,129 u.m./actiune.

Profitul net aferent ac iunilor ordinare (u.m.)ţ(+) Dobânda economisit (u.m.)ă(-) Reducerea de impozit de care nu se mai

beneficiaz (u.m.)ă(=) Rezultat diluat (u.m.)

Ac iuni ordinare în circula ie (num r ac iuni)ţ ţ ă ţAc iuni poten iale (3.000 x 350) (num rţ ţ ă

ac iuni)ţNum r total de ac iuniă ţRezultat pe ac iune diluatţ (u.m./ac iuţ ne) (7.215.318/7.250.000)

7.000.000

256.331

41.013

7.215.318

6.200.000

1.050.000

7.250.000

0,995

19 Un exemplu de contabilizare a obliga iunilor convertibile a fostţ prezentat în capitolul 4 al volumului 2 al acestei lucr ri.ă

Sinteze, studii de caz şi teste grila privind aplicarea IAS (revizuite) - IFRS

479

Exerci iul 3ţ

In cursul exerci iului N-2, societatea ALFA a emisţ 20.000 de obliga iuni convertibile în ac iuni. Cheltuiala cuţ ţ dobânda înregistrat de societatea ă Alfa a fost de 20.000 u.m. Raportul de conversie este de 150 de ac iuni penţ tru 100 de obliga iuni. La începutul exerci iului N, societateaţ ţ avea 50.000 de ac iuni ordinare în circula ie. Rezultatul netţ ţ aferent ac iunilor ordinareţ al exerci iului N a fost de 900.000ţ u.m. Cota de impozit pe profit este de 16%.

Calcula i rezultatul pe ac iune de baz si diluat.ţ ţ ă

Exemplu: Se cunosc urm toarele informa ii:ă ţ- profitul net pe anul N-2: 2.100.000 u.m.;- media ponderat a ac iunilor ordinare înă ţ

circula ie în anul N:ţ700.000 de ac iuni;ţ

- valoarea just medie a unei ac iuni ordinare înă ţ anul N: 60 u.m.în exerci iul N-1 societatea a emis op iuni deţ ţ cump rare pe 200.000ăde ac iuni la pre ul de exercitare de 45 u.m. peţ ţ ac iune, în exerciţ ţiileN-1 şi N op iunile nu au fost exercitate.ţ

20 Profitul sau pierderea din opera ii continue este considerat( )ţ ă num r de control în staă bilirea caracterului diluant sau antidiluant.


Calculul rezultatului pe ac iune:ţRezultatul pe ac iune de baz = 2.100.000/700.000 =ţ ă 3 u.m./ac iune.ţNum rul ac iunilor ce ar fi fost emise la valoareaă ţ just = 200.000 x 45/60 = (150.000). De in torii deă ţ ă op iuni pot cump ra 200.000 de ţ ă ac iuni ordinare cuţ 45 u.m./ac iune. Ei cedeaz valoarea just aţ ă ă 150.000 de ac iuni pentru a primi 200.000 deţ ac iuni, ceea ce înţ seamn c primesc gratuit 50.000ă ă de ac iuni.ţRezultatul pe ac iune diluat = 2.100.000/750.000ţ 21 = 2,8 u.m./ac iune.ţ

f ^ j»;

: : V :l;w::::: '.£ ' -'-,-. J::- f ''li' ..'..i, V

Exemplu: întreprinderea Alfa are 2.000.000 de ac iuniţ ordinare în circula ie în exerci iul N. în virtutea unuiţ ţ acord încheiat în urma unei grup ri de întreprinderiă recente:- vor fi emise 100.000 de ac iuni pentru fiecareţ

punct de desfaceredeschis în exerci iul N;ţ

- vor fi emise 500 de ac iuni ordinare pentruţ fiecare 100.000 u.m.de rezultat net consolidat peste 500.000.000 u.m. pentru anul N.

întreprinderea a deschis dou centre de desfacere,ă unul la l mai şi altul la l septembrie. Rezultatul net consolidat la sfârşitul fiec rui ă trimestru se prezintă astfel:- 400.000.000 u.m. la 31 martie;- 600.000.000 u.m. la 30 iunie;- 450.000.000 u.m. la 30 septembrie (include o pierdere din

opera iiţdiscontinue de 200.000 u.m.);

- 700.000.000 u.m. la 31 decembrie.

Calculul rezultatului pe ac iune de baz se prezintţ ă ă astfel:

21 Num rul total al ac iunilor a fost majorat cu num rul ac iuniloră ţ ă ţ (50.000) considerate a fi fost emise gratuit.

Sinteze, studii de caz fi teste gril privind aplicarea LASă (revizuite) - IFRS

- 481

Trim. I Trim. II Trim. III Trim.IV Anual

Rezultatul net

consolidat 400.000.000 200.000.000 (150.000.000) 250.000.000 700.000.000

Num rulă deac iuniţ ordinare încircula ieţ 2.000.000 2.000.000 2.000.000 2.000.000 2.000.000

Num rulăsuplimentar de ac iuniţ condi ionţat de

100.000 + 100.000 x8/12 +

100.000 x4/12 =

deschiderea 100.000 x 100.000 x 66.667 +centrelor de 2/3 = 1/3 = 33.333 =desfacere - 66.667 133.333 200.000 100.000

Num rulăsuplimentar de ac iuniţ condi ionaţt de dep şireaă consolidat de500.000.000u.m. - - - - -Num rulă totalde ac iuniţ 2.000.000 2.066.667 2.133.333 2.200.000 2.100.000

Rezultatul pe ac iuneţ de bază

200 96,77 (70,31) 113,63 333,33

Determinarea rezultatului pe ac iune diluat:ţTrim. I Trim. II Trim. III Trim. IV Anual

Rezultatul net

consolidat 400.000.000 200.000.000 (150.000.000) 250.000.000 700.000.000

Num rulă deac iuniţ ordinare încircula ieţ 2.000.000 2.000.000 2.000.000 2.000.000 2.000.000

Num rulăsuplimentar de ac iuniţ condi ionţat dedeschidereacentrelor dedesfacere - 100.000 200.000 200.000 200.000


Num rulăsuplimentar deac iuniţcondi ionaţ (600.000.00 (700.000.00 (700.000.000dep şireaă - - -rezultatului 500.000.000 500.000.000 500.000.000)consolidat de /l 00.000 x /l 00.000 x /lOO.OOOx500.000.000 500 = 500 = 500 =u.m. - 500.000 - 1.000.000 1.000.000

Num rulă totalde ac iuniţ 2.000.000 2.600.000 2.200.000 3.200.000 3.200.000

Rezultatul pe

ac iuneţ diluat

200 76,92 (68,18) 78,12 218,75

Exemplu: Se cunosc urm toarele informa ii la 31ă ţ decembrie N:

- ac iuni ordinare în circulaţ ţie

- rezultat din opera ii continueţ

(profit)

- dividende pentru ac iunileţ

preferen ialeţ

- pierdere din întreruperi de

activit iăţ

- pre ul mediu al ac iunilorţ ţ

întreprinderea a emis în

exerci iul N-1:ţ

1.000.000;

15.000.000 u.m.;

5.000.000 u.m.;

2.000.000 u.m.;

85 u.m.


- 483

op iuni de cump rare pe 100.000 de ac iuniţ ă ţ ordinare la pre ul de ţ exercitare de 70 u.m./ac iune. Toate op iunile sunt exercitate la ţ ţ l aprilie N. Pre ul mediu de la l ianuarie N pân la lţ ă aprilie N a fost de 80 u.m.;

200.000 de ac iuni preferen iale convertibile,ţ ţ dividendul pe o ac iune preferen ial este de 8ţ ţ ă u.m./ac iune. Fiecare ac iune preţ ţ feren ial esteţ ă convertibil în dou ac iuni ordinare. Până ă ţ ă la sfâr-şitul anului N nu a avut loc nicio conversie;

obliga iuni convertibile în ac iuni ordinare cu unţ ţ principal de 100.000.000 u.m. (emise la valoarea nominal 1.000 u.m.) şi doă bând de 8%. Fiecare l .ă000 de obliga iuni sunt convertibile în 20 ţ ac iuniţ ordinare. Cota de impozitare este de 16%. Toate obliga iunileţ sunt convertite în ac iuni la l mai N.ţ

Creşterea rezultatului atribuibil ac iunilor ordinare laţ conversia ac iunilor ordinare poten iale:ţ ţ

Creşterea rezultatului

Creşterea num ruluiă mediu de ac iuniţ ordinare

Rezultat pe ac iuneţ suplimentar

Op iuniţ 100.000 x (80 -70) / 80 x 3/12 = 3.125

Ac iuniţ preferen iţale convertibil

200.000 x 8 = 1.600.000

2 x 200.000 = 400.000

4

Obliga iuţni convertibile

100.000.000 x 8% x (100% -16%) x 4/1 2 = 2.240.000

100x20x4/12 = 666

3.363

Ordinea de includere a elementelor în calculul rezultatului diluat

este:

- op iuni;ţ

- ac iuni preferen iale;ţ ţ

- obliga iuni convertibile.ţ


Rezultat din opera ii continueţ atribuibil ac iunilorţ

Ac iuniţ ordinare

Sumă pe ac iuneţ

Suma ini ialţ ă 10.000.000 1.000.000 10

Efectul op iunilorţ

- 3.125

10.000.000 1.003.125 9,968 (diluante)

Efectul ac iunilorţ preferen ialeţ

1.600.000 400.000

11.600.000 1.403.125 8,267 (diluante)

Efectul obliga iunilţor convertibile

2.240.000 666

13.840.000 1.403.791 9,859 (nondiluante)

Rezultat pe ac iune de bazţ ă

Rezultat pe ac iune ţ diluat

Profit din opera ii ţ continue atribuibil ac iunilorţ

10 8,267

Pierdere din întreruperi de activit iăţ atribuibilă ac iunilor ordinareţ

(2) (2.000.000)71.403.125 = (1,425)

Profit atribuibil ac iunilorţ ordinare

8 6,842

Exemplu: Se cunosc urm toarele informa ii la sfârşitulă ţ exerci iului N:ţ

Perioada Pre ul mediuţ

Trim. I 60

Trim. II 61

Trim. III 62

Trim. IV 90

Pre ul mediu în perioada l octombrie - l noiembrieţ N a fost de 82 u.m. Num rul de ac iuni ordinare înă ţ circula ie la începutul exerţ ciţiului N este de 3.300.000. La l martie N sunt emise 100.000 de ac iuni.ţ


485

în ultimul trimestru al exerci iului N-1 sunt emiseţ obliga iuni conţ vertibile rambursabile în 7 de ani care au un principal de 10.000.000 u.m. (valoarea nominal a unei obliga iuniă ţ este de 1.000 lei/obliga iune). ţ Dobânda este pl tită ă în fiecare semestru la l mai şi l noiembrie. Rata anual a dobânzii este 8,5%. Fiecare 10 obliga iuniă ţ sunt convertibile în 400 de ac iuni. Nu au avut locţ conversii în exerci iul N-1. Toate obliga iunile suntţ ţ convertite în ac iuni la l mai N.ţîn luna iulie N-1, sunt emise 700.000 de ac iuniţ preferen iale. Diviţ dendul preferen ial este de 0,03ţ u.m./ac iune pl tibil în fiecare triţ ă mestru. Fiecare ac iune preferen ial este convertibil într-o ac iuneţ ţ ă ă ţ ordinar . De in torii a 500.000 de ac iuniă ţ ă ţ preferen iale îşi convertesc ţ ac iunile în ac iuniţ ţ ordinare la l august N.

La l ianuarie N au fost emise garan iiţ 22 de a cump ra 300.000 de ă ac iuni ordinare la 63ţ u.m./ac iune pentru o perioad de 5 ani. Toateţ ă garan iile sunt exercitate la l noiembrie N.ţLa l iunie N-1 sunt emise op iuni de cump rare (caii)ţ ă pe 200.000 de ac iuni ordinare la un pre deţ ţ exercitare de 95 u.m./ac iune pentru o ţ perioad de 5ă ani. Nu sunt exercitate op iuni în anul N deoareceţ pre ul de exercitare este mai mare decât pre ulţ ţ ac iunilor.ţ

Perioada Rezultat din activit iăţ continue

Rezultat net

Trim. I 1.000.000 1.000.000

Trim. II 2.500.000 2.500.000

Trim. III 3. 500.000 1.500.000*

Trim. IV 900.000 900.000

Anual 7.900.000 5.900.000

* A existat o pierdere din întreruperi de activit i de 2.000.000ăţ u.m.

22 Instrument financiar care confer de in torului dreptul de aă ţ ă cump ra un anumit num r ă ă de ac iuni la un pre predeterminat. Spreţ ţ

deosebire de drepturile de subscriere, care de asemenea conferă dreptul de a cump ra ac iuni comune, garan iile au la momentulă ţ ţ emisiunii un pre de exercitare mai mare decât pre ul pie ei şi oţ ţ ţ durat de via de câ iva ă ţă ţ ani. Garan iile sunt emise de regulţ ă împreun cu o emisiune de ac iuni sau de obliga iuni ă ţ ţ ca bonus pentru a creşte vandabilitatea emisiunii.


Num rul de control pentru determinareaă caracterului diluant este rezultatul din activit iăţ continue. Cota de impozitare a fost de 16%.

Calculul rezultatului pe

ac iune: ţ Trimestrul I


Rezultatul exerci iuluiţ(-) Dividende preferen ialeţ 700.000 x 0,03 =

1.000.000

21.000

(=) Rezultat aferent ac iunilor ordinareţ 979.000

Num r mediu ac iuni ordinare = 3.300.000 x 2/3 +ă ţ 3.400.000 x 1/3= 3.333.333.

Rezultat pe ac iune de baz = 979.000/3.333.333 =ţ ă 0,29 u.m./ac iune.ţ

Rezultat pe ac iune diluatţ

Garan iile nu sunt luate în considerare deoarece nuţ sunt exercitabile (pre ul de exercitare este mai mareţ decât pre ul ac iunilor).ţ ţCreşterea rezultatului atribuibil ac iunilor ordinare laţ conversia ac iuţ nilor ordinare poten iale:ţ


Creşterea num rului deă ac iuniţ ordinare



21.000 700.000 0,03

Obliga iuniţ convertibile

10.000.000 x 8,5% / 4 x (100% -16%) =178.500

400.000 0,44625

Ordinea de includere a elementelor în calculul rezultatului diluat este:

- ac iuni preferen iale;ţ ţ- obliga iuni convertibile.ţ


- 487

Rezultat din opera ii ţ continue atribuibil ac iunilorţ ordinare

Ac iuniţ ordinare

Sumă pe ac iuneţ

Suma ini ialţ ă 979.000 3.333.333 0,29

Efectul ac iunilorţ preferen iţale

21.000 700.000

1.000.000 4.033.333 0,25 (diluante)


178.500 400.000

1.178.500 4.433.333 0,26 (nondiluante)

Rezultat pe ac iune diluat = 0,25.ţ

Trimestrul II


Rezultatul exerci iuluiţ(-) Dividende preferen iale 700.000ţ x 0,03 =

2.500.000

21.000

(=) Rezultat aferent ac iunilor ordinareţ 2.479.000

Num r mediu ac iuni = 3.400.000 x 1/3 + 3.800.000 xă ţ

2/3 = 3.666.667. Rezultat pe ac iune de baz =ţ ă

2.479.000/3.666.667 = 0,676.


Creşterea rezultatului atribuibil ac iunilor ordinare laţ conversia ac iunilor ordinare poten iale:ţ ţ





21.000 700.000 0,03

Obliga iunţi convertibile

84% x 10.000.000 x8,5%/12 = 70.833

400.000 x 1/3 = 133.333

0,53


Ordinea de includere a elementelor în calculul rezultatului diluat este:

- ac iuni preferen iale;ţ ţ- obliga iuni convertibile.ţ


Ac iuniţ ordinare

Sumă pe ac iuneţ

Suma ini ialţ ă 2.479.000 3.666.667 0,676


21.000 700.000

2.500.000 4.366.667 0,572 (diluante)


70.833 133.333

2.570.833 4.500.000 0,571 (diluante)

Rezultat pe acţiune diluat = 0,571.

Trimestrul III


Rezultat din opera ii continueţ(-) Dividende preferen ialeţ 200.000 x 0,03(=) Rezultat din opera ii continueţ

aferent ac iunilor ordinare ţ (-)

Pierderea din întreruperi de activit iăţ

3.500.000

6.000

3.494.000

2.000.000

(=) Rezultat aferent ac iunilorţ ordinare

1.494.000

Num r mediu de ac iuni = 3.800.000 + 500.000 xă ţ

2/3 = 4.133.333. Rezultat pe ac iune de baz :ţ ă- din opera ii continue 3.494.000/4.133.333 =ţ

0,84;

- din întreruperi de activit i (2.000.000)/4.133.333ăţ

= (0,48);

- pentru exerci iu 1.494.000/4.133.333 = 0,36.ţ


- 489


Creşterea rezultatului atribuibil ac iunilor ordinare laţ conversia ac iuţ nilor ordinare poten iale:ţ



Rezultat pe ac iuneţ suplimentarAc iuniţ

preferen iţale convertibile

200.000 x 0,03 = 6.000

700.000 x 1/3 + 200.000 x 2/3 = 366.667

0,016


Ac iuniţ ordinare

Sum peă ac iuneţ

Suma ini ialţ ă 3.494.000 4.133.333 0,84


6.000 366.667

3.500.000 4.500.000 0,77 (diluante)

Rezultat pe ac iune diluat:ţ- din opera ii continue 3.500.000/4.500.000 = 0,77;ţ- din întreruperi de activităţi (2.000.000)74.500.000 = (0,44);

- pentru exerci iu 1.500.000/4.500.000 = 0,33.ţ

Trimestrul IV

Rezultat pe ac iune de bazţ ăRezultat din opera ii continueţ(-) Dividende preferen ialeţ 200.000 x 0,03

(=) Rezultat din opera iiţ continue aferent ac iunilorţ ordinare

- 900.000 6.000

894.000

Num r mediu ac iuni = 4.300.000 + 300.000 x 2/3 =ă ţ

4.500.000. Rezultat pe ac iune de baz =ţ ă

894.000/4.500.000 = 0,198.


Rezultat pe ac iune diluat:ţ

Creşterea rezultatului atribuibil ac iunilor ordinareţ la conversia ac iunilor ordinare poten iale:ţ ţ




Ac iuniţ preferen iţale convertibile

200.000 x 0,03 = 6.000

200.000 0,03

Garan iiţ (82 - 63)782 x 300.000 x 1/3 = 23.170

Ordinea de calcul este:- garan ii;ţ- ac iuni preferen iale.ţ ţ

Rezultat din opera ii ţ continue atribuibil acţiunilor ordinare

Ac iuniţ ordinare

Sum peă ac iuneţ

Suma ini ialţ ă 894.000 4.500.000 0,198

Efectul garan iilţor

23.170

894.000 4.523.170 0,197 (diluante)


6.000 200.000

900.000 4.723.170 0,190 (diluante)

Anual

Profit din opera iiţ continue (-) Dividende preferen ialeţ(=) Rezultat din opera iiţ continue

aferent ac iunilor ordinareţ (-) Pierdere din întreruperi de activit iăţ

= Rezultat aferent ac iunilorţ

ordinare Calculul num ruluiă

mediu de ac iuţ ni:

7.900.000 54.000

7.846.000 2.000.0005.846.000


491

Perioada Num ră ac iuniţ

Factor de ponderare

Num ră mediu ac iuniţ

1 ianuarie - 28 februarie 3.300.000 2/12 550.000

1 martie emisiune ac iuniţ

100.000

1 martie - 1 mai 3.400.000 2/12 566.667

Conversie obliga iuniţ 400.000

1 mai - 1 august 3.800.000 3/12 950.000

Conversie ac iuniţ preferen ialeţ

500.000

1 august - 1 noiembrie 4.300.000 3/12 1.075.000

Exercitare garan iiţ 300.000

1 noiembrie - 3 1 decembrie 4.600.000 2/12 766.667

Num r mediuă ponderat în circula ie în anul Nţ

3.908.334

Rezultat pe ac iune de baz :ţ ă- din operaţii continue 7.846.000/3.908.334 = 2,0075;

- din întreruperi de activit i (2.000.000)/3.908.334 =ăţ (0,51172);- pentru exerci iul N 5.846.000/3.908.334 = 1,49578.ţ

Calculul rezultatului pe ac iune diluat:ţ

Creşterea rezultatului atribuitul acţiunilor ordinare la conversia ac iunilor ordinare poten iale:ţ ţ




Garan iiţ (63,1 - 63) / 63,1 x 300.000 x 10/12 = 396

Ac iuniţ preferen iţale

54.000 700.000x7/12 + 200.000 x 5/12 = 491.666

0,109

Obliga iuţni convertibile

850.000 x 4/12 x 84% = 238.000

400.000x4/12 = 133.333

1,78

Ordinea de calcul este:- garan ii;ţ- ac iuni preferen iale;ţ ţ- obliga iuni convertibile.ţ



Ac iuniţ ordinare

Sum peă ac iuneţ

Suma ini ialţ ă 7.846.000 3.908.334 2,0075

Efectul garan iilţor

396

7.846.000 3.908.730 2,0073 (diluante)


54.000 491.666

7.900.000 4.400.396 1,795 (diluante)


238.000 133.333

8.138.000 4.533.729 1,794 (diluante)

Rezultat din opera ii continueţaferent ac iunilor ordinareţ 7.846.000

(+) Dividende preferen ialeţ 54.000

(+) Dobânda economisit 850.000 x 4/12 x 84% =ă ______________________________________________ 238.000

(=) Rezultat din opera ii continueţaferent ac iunilor ordinare corijat cuţefectul ac iunilor ordinare poten ialeţ ţ 8.138.000

(-) P ierderea din întreruperi de activit iăţ ______ 2.000.000

(=) Rezultat aferent ac iunilor ordinareţcorijat cu efectul ac iunilor ordinareţ poten ialeţ

Num r mediu ac iuniă ţ(+) garan ii (63,1 - 63) / 63,1 x 500.000 xţ 10/12 =(+) ac iuni preferen ialeţ ţ

700.000 x 7/12 + 200.000 x 5/12 = (+) obliga iuni convertibile 400.000 xţ 4/12 = (=) Num r mediu ac iuniă ţ

6.138.000

3.908.334

396

491.66

6


493

Rezultat pe ac iune diluat:ţ~ din opera ii continue 8.138.000/4.533.729 = 1,794;ţ- din întreruperi de activit i (2.000.000)74.533.729 =ăţ (0,441);- pentru exerci iul N 6.138.000/4.533.729 = 1,353.ţ

Informa iile pot fi prezentate în contul de profit şiţ pierdere astfel:

Rezultat pe ac iune de baz :ţ ă- din opera ii continue 7.846.000/3.908.334 = 2,0075;ţ- din întreruperi de activit i (2.000.000)/3.908.334 =ăţ (0,51172);- pentru exerci iul N 5.846.000/3.908.334 = 1,49578.ţ

Rezultat pe acţiune diluat:

- din opera ii continue 8.138.000/4.533.729 = 1,794;ţ- din întreruperi de activit i (2.000.000)/4.533.729 =ăţ (0,441);- pentru exerci iul N 6.138.000/4.533.729 = 1,353.ţ

Standardul nu impune prezentarea sumelor aferente pierderii din întreruperi de activit i.ăţSuma rezultatelor pe ac iune trimestriale nu esteţ neap rat egal cu ă ă rezultatul anual pe ac iune.ţRezultatele pe ac iune trimestriale şi anuale pot fiţ sintetizate astfel:

Trim.I Trim. II Trim. III Trim.IV Anual

Rezultat pe ac iune deţ bazăProfit din opera iiţ continue

0,29 0,676 0,84 0,198 2,0075

Pierdere din întreruperi de activit iăţ

(0,48) (0,51172)

Profit 0,29 0,676 0,36 0,198 1,49578

Rezultat pe ac iuneţ diluatProfit din opera iiţ continue

0,25 0,571 0,77 0,190 1,794

Pierdere din întreruperi de activit iăţ

(0,44) (0,441)

Profit 0,25 0,571 0,33 0,190 1,353


Exemplu: Dispunem de urm toarele informa ii la 31.12.N cuă ţ privire la socie-tatea-mam M şi filiala ei F:ăSocietatea-mam :ă- rezultat net (exclusiv rezultatul sau dividendele primite de la filia

l ) 10.000 u.m.;ă- num r de ac iuni ordinare 10.000;ă ţ- societatea-mam de ine 900 de ac iuni ordinare,ă ţ ţ 40 de garan ii şiţ100 de ac iuni preferen iale convertibile emise deţ ţ filial .ăFiliala F:- rezultat net 3.600 u.m., num r de ac iuni ordinareă ţ

l.000, garan iiţpe 200 de ac iuni ordinare la pre ul de exercitare deţ ţ 10 u.m./ac iuneţ(pre ul mediu al ac iunilor 20 u.m./ac iune), 200 deţ ţ ţ ac iuni prefeţren iale, fiecare convertibil în dou ac iuniţ ă ă ţ ordinare, dividendulpe o ac iune preferen ial 1,50 u.m./ac iune.ţ ţ ă ţ

Calculul rezultatului pe ac iune de baz şiţ ă diluat pentru filial :ăRezultat pe ac iune de baz = ţ ă (Rezultatul filialei - Dividende preferen iale) / Num r mediu ponderat deţ ă ac iuni în circula ie = (3.600 -300) / 1.000 = 3,3ţ ţ u.m./ac iune.ţRezultat pe ac iune diluat ţ = (Rezultat aferent ac iunilor ordinare + ţ Dividende preferen iale) /ţ (Num r mediu ac iuni ordinare + Num r ă ţ ă poten ial deţ ac iuni ordinare generat de garan ii + Num rţ ţ ă poten ial ţ de ac iuni ordinare generat de ac iunileţ ţ preferen iale) = (3.300 + 300) ţ / (1.000 + 100 + 400) = 2,4 u.mVac iune.ţNum r poten ial de ac iuni ordinare generat deă ţ ţ garanţii = (20 - 10) / 20 x 200 = 100.

Num r poten ial de ac iuni ordinare generat deă ţ ţ ac iunile preferen iale ţ ţ = 200x2 = 400.

Calculul rezultatului pe ac iune de baz şiţ ă diluat pentru grup:Cota-parte din profitul aferent ac iunilor ordinare alţ filialei inclus în calcului rezultatului pe ac iuneţ consolidat = Num r de ac iuni ordinaă ţ re F de inute deţ societatea-mam x Rezultat pe ac iune de baz ală ţ ă

societ ii F+Num r de ac iuni preferen iale emise de Făţ ă ţ ţ de inute de societatea-ţ mam x Dividend preferenă ţial = 900 x 3,3 + 100 x 1,5 = 3.120.

Rezultat pe ac iune de baz = ţ ă (Rezultatul societ ii Măţ aferent ac iuţ nilor ordinare + Partea ce îi revine lui M din rezultatul lui F) / Num r ă de ac iuni ordinare M =ţ (10.000 + 3.120) / 10.000 = 1,312.


495

Rezultat pe ac iune diluat = ţ Rezultat aferent ac iunilor ordinare M + ţ Partea ce revine societ ii Măţ din rezultatul filialei ajustat pentru ac iunile diluante +ţ Efectul diluant al garan iilor de inute de M + Efectulţ ţ diluant al ac iunilor preferen iale emise de F şiţ ţ de inute de M (10.000 ţ + 90% x 1.000 x 2,4 + 40/200 x 100 x 2,4 + 100/200 x 400 x 2,4) / 10.000 = 1,2688.

11.3. Rezumat

1. IAS 33 prescrie metodologia de calcul a rezultatului pe ac iuneţ(indicator de m surare a performan ei în mediulă ţ financiar). Potrivit acestui standard, întreprinderile trebuie să prezinte un rezultat pe ac iune de baz şi un rezultat pe ac iuneţ ă ţ diluat.

2. Rezultatul pe ac iune de baz se calculeazţ ă ă împ r ind profitulă ţsau pierderea net , atribuibil( ) ac ionarilor ordinari,ă ă ţ la mediaponderat a ac iunilor ordinare aflate în circula ie înă ţ ţ exerci iulţrespectiv.

3. Rezultatul net aferent acţiunilor ordinare = Rezultatul net - Dividende corespunz toare ac iunilor preferen ialeă ţ ţ clasificate ca instrumente de capital. Num rul mediu de ac iuni înă ţ circula ie seţdetermin ad ugând la num rul de ac iuni ordinare înă ă ă ţ circula ieţla începutul exerci iului num rul de ac iuni emise înţ ă ţ perioadarespectiv , si deducând achizi iile de ac iuni propriiă ţ ţ sau ramburs rile. Ponderarea se face în func ie de factorul-ă ţ

timp.

4. în cazul modific rii num rului de ac iuni, pentru aă ă ţ asigura com-parabilitatea datelor este necesar s se recalculezeă rezultatul peac iune aferent exerci iului precedent.ţ ţ

5. în cazul unei emisiuni gratuite de ac iuni sau uneiţ diviz ri aăac iunilor, num rul de ac iuni ordinare în circula ie seţ ă ţ ţ modificăf r a afecta rezultatul, în vederea determin riiă ă ă rezultatului pe


ac iune, num rul ac iunilor ordinare în circula ieţ ă ţ ţ se ajusteaz ca şi când aceast opera ie ar fi avută ă ţ loc la începutul primului exerci iu raportat.ţ

Obiectivul rezultatului pe ac iune diluat este de aţ m sura peră forman a unei întreprinderi înţ perioada de raportare inând cont ţ de poten ialulţ de dilu ie al ac iunilor ordinare poten iale.ţ ţ ţRezultatul pe ac iune diluat = (Rezultatul ţ net + Dividende preferen iale + Dobânzi aferenteţ obliga iunilor convertibile nete ţ de impozit) / (Num rul de ac iuni ordinare + Num rul de ac iuniă ţ ă ţ poten iale).ţNum rul de ac iuni poten iale = Num rul de titluriă ţ ţ ă convertibile în acţiuni x Factorul de conversie.

Ac iunile ordinare poten iale se iau înţ ţ considerare doar dac ă sunt diluante (conversia lor determin diminuarea profitului din ă activit iăţ continue pe ac iune care este considerat num r deţ ă control). Pentru maximizarea dilu rii rezultatuluiă pe ac iune, fiecare ţ emisiune sau serie de ac iuniţ ordinare poten iale se ia în consiţ derare în ordine, de la cele mai diluante la cele mai pu in diţ luante.

Ac iunile ordinare poten iale convertite în ac iuniţ ţ ţ ordinare în cursul exerci iului se includ în calcululţ rezultatului pe ac iune ţ diluat de la începutul exerci iului pân la data conversiei.ţ ă


Exerci iul lţ : Rezultatul net aferent ac iunilor ordinare =ţ 100.000 - 40.000 = 60.000 u.m.Num rul mediu ponderat al ac iunilor înă ţ circula ie = 20.000 ţ + 6.000x3/12 = 21.500.Rezultatul pe ac iune de baz = 60.000/21.500ţ ă = 2,79 u.m./ ac iune.ţ


497

Exerci iul ţ 2: Evolu ia num rului de ac iuni ordinare înţ ă ţ circula ie în exerţ ci iul N:ţ

Data Evenimentul Num r deă ac iuniţ ordinare1 ianuarie Num rul de ac iuniă ţ

ordinare în circula ie laţ începutul anului

100.000

1 aprilie Emisiunea a 20.000 de ac iuniţ

120.000

1 iunie R scump rarea aă ă 12.000 de ac iuniţ proprii

108.000

1 octombrie Distribuirea de dividende sub form deă ac iuni la o rat deţ ă distribuire de 20% (num ră ac iuni emise = 20% xţ 108.000 = 21.6000)

129.600

1 noiembrie Vânzarea a 9.000 de ac iuni propriiţ

138.600

1 decembrie Divizarea valorii ac iunilorţ cu un factor de divizare de 2

277.200

3 1 decembrie Num rul de ac iuniă ţ ordinare în circula ie laţ începutul anului

277.200

Num rul mediu de acă ţiuni ordinare = 2 x [1,2 x (100.000 x 3/12 + 120.000 x 2/12 + 108.000 x 4/12) + 129.600 x 1/12 + 138.600 x 1/12] + 277.200 x 1/12 = 262.200.

Exerci iul 3: ţ Rezultatul pe ac iune de baz = 900.000/50.000 =ţ ă 18 u.m./ac- iune.ţDeterminarea rezultatului pe ac iuţ ne diluat:

Profitul net aferent ac iunilorţ

ordinare (u.m.) (+) Dobânda

economisit (u.m.)ă(-) Reducerea de impozit de care nu se mai beneficiaz ă (u.m.) (16% x 20.000)

(=) Rezultat diluat (lei) Ac iuni ordinare înţ

circula ie (num r ac iuni) ţ ă ţ Ac iuni poten ialeţ ţ

(20.000 x 150/100) (num r ac iuni) ă ţ Num ră

total de ac iuniţRezultat pe ac iune diluatţ (u.m./ac iune) (916.800/80.000)ţ

900.000

20.000

3.200

916.800

50.000

30.000

80.000

11,46

498 M ria M d lina GÎRBIN • Şă ă ă Ă tefan BUNEA


Se cunosc urm toarele informa ii privindă ţ exerci iul N:ţ

Profit înainte de impozitare 450.000


Profit dup impozitareă 378.000

Au fost repartizate dividende în valoare de 150.000 u.m., din care 40.000 u.m. pentru ac iuniţ preferen iale şi 110.000 u.m. ţ pentru ac iuniţ ordinare. La începutul exerci iului existau înţ circula ie 20.000 de ac iuni ordinare. Pe 30 iunie Nţ ţ au fost emise 6.000 de ac iuni.ţ

Rezultatul pe ac iune de baz a fost de:ţ ă(a) 14,69 u.m. pe ac iune;ţ(b) 22,5 u.m. pe ac iune;ţ(c) 19,56 u.m. pe ac iune;ţ(d) 9,91 u.m. pe ac iune;ţ(e) 17,8 u.m. pe ac iune.ţ

La începutul anului N, societatea Alfa are 200.000 de acţiuni ordinare în circula ie. Pe l aprilie N, Alfaţ si-a majorat capitalul prin emiterea a 40.000 de ac iuni în numerar, iar pe l iulie a ţ r scump rată ă 20.000 de ac iuni proprii din care 15.000 de ac iuniţ ţ au fost vândute pe l noiembrie. Pe l decembrie a decis o divizare a valorii ac iunilor cu un factor deţ divizare de 2.

Num rul mediu de ac iuni în circula ie a fost de:ă ţ ţ(a) 235.000;

(b) 445.000;

(c) 242.083;

(d) 470.000;

(e) 220.000.

Sinteze, studii de caz şi teste gril privind aă plicarea IAS (revizuite) — IFRS

499

3. Se cunosc urm toarele informa ii referitoare laă ţ societatea Alfa:

2007 2008

Profit net 17.000 18.000

Num rul de ac iuni în circula ie înainte deă ţ ţ emisiunea de drepturi = 500. Societatea emite drepturi de subscriere care pot fi exercitate pân la l septembrieă 2008. De in torul a 4 ac iuni vechi ţ ă ţ poate achizi iona o ac iune nou la pre ul de 5 u.m. peţ ţ ă ţ ac iune. ţ Valoarea just a unei ac iuni înainte deă ţ exercitarea drepturilor = 10 u.m.

Rezultatul pe ac iune de baz recalculat pentruţ ă anul 2007 si rezultatul pe ac iune de baz alţ ă anului 2008 sunt de:(a) 34 u.m. pe ac iune, respectiv 31 u.m. peţ ac iune;ţ(b) 27,2 u.m. pe ac iune, respectiv 31,3 u.m. peţ ac iune;ţ(c) 30,63 u.m. pe ac iune, respectiv 31 u.m. peţ ac iune;ţ(d) 28,8 u.m. pe ac iune, respectiv 34 u.m. peţ ac iune;ţ(e) 10 u.m. pe ac iune, respectiv 34 u.m. peţ ac iune.ţ

Se cunosc urm toarele informa ii:ă ţ- profitul net ob inut în anul 2008: 800.000 u.m.;ţ- profitul net ob inut în anul 2008: 730.000 u.m.;ţ- num rul de ac iuni în circula ie la 1.01.2007:ă ţ ţ 20.000.La 31.08.2008, societatea emite gratuit ac iuniţ ordinare (dou ac iuni pentru fiecare ac iuneă ţ ţ ordinar în circula ie).ă ţ

Rezultatul pe ac iune de baz recalculat pentruţ ă anul 2007 rezultatul pe ac iune de baz alţ ă anului 2008 sunt de:(a) 26,66 u.m. pe ac iune, respectiv 24,33ţ

u.m. pe ac iuţne;

(b) 14 u.m. pe ac iune, respectiv 15 u.m. peţ ac iune;ţ(c) 14,17 u.m. pe ac iune, respectiv 15,33ţ u.m. pe ac iune;ţ(d) 40 u.m. pe ac iune, respectiv 36,5 u.m.ţ pe ac iune;ţ(e) 36,5 u.m. pe ac iune, respectiv 40 u.m.ţ pe ac iune.ţ

Se cunosc urm toarele informa ii:ă ţ- profitul net pe anul N: 3.100.000 u.m.;

si


- media ponderat a ac iunilor ordinare înă ţ circula ie în anulţN: 800.000 de ac iuni;ţ

- valoarea just medie a unei ac iuni ordinare înă ţ anul N: 65 u.m.în exerci iul N-1 societatea a emis op iuni deţ ţ cump rare peă200.000 de ac iuni la pre ul de exercitare de 45ţ ţ u.m. pe ac iune,ţîn exerci iile N-1 şi N op iunile nu au fostţ ţ exercitate.

Rezultatele pe ac iune de baz si diluat au fostţ ă de:(a) 3,875 u.m. pe ac iune, respectiv 3,6 u.m. peţ ac iune;ţ(b) 4 u.m. pe ac iune, respectiv 3,5 u.m. peţ ac iune;ţ(c) 5 u.m. pe ac iune, respectiv 4,5 u.m. peţ ac iune;ţ(d) 4,8 u.m. pe ac iune, respectiv 3,5 u.m. peţ ac iune;ţ(e) 5,4 u.m. pe ac iune, respectiv 4,5 u.m. peţ ac iune.ţ

Dispunem de urm toarele informa ii la 31.12.Nă ţ cu privire la societatea-mam M şi filiala ei F:ăSocietatea-mam :ă- rezultatul net (exclusiv rezultatul sau dividendele primite

de la filial ): 10.000 u.m.;ă- num rul de ac iuni ordinare: 10.000;ă ţ- societatea-mam de ine 900 de ac iuniă ţ ţ

ordinare emise defilial .ă

Filiala F:- rezultatul net 3.600 u.m.;- num rul de ac iuni ordinare: l .000;ă ţ- 200 de ac iuni preferen iale, fiecareţ ţ convertibil în două ăac iuni ordinare, dividendul pe o ac iuneţ ţ

preferen ial :ţ ă1,50 u.m./ac iune.ţ

Rezultatele pe ac iune de baz şi diluat ale filialeiţ ă au fost de:(a) 3,6 u.m. pe ac iune, respectiv 2,57 u.m. peţ ac iune;ţ(b) 3,6 u.m. pe ac iune, respectiv 2,36 u.m. peţ ac iune;ţ(c) 3,3 u.m. pe ac iune, respectiv 2,36 u.m. peţ acţiune;(d) 3,6 u.m. pe ac iune, respectiv 3,3 u.m. peţ ac iune;ţ(e) 3,3 u.m. pe ac iune, respectiv 2,57 u.m. peţ ac iune.ţ


501

7. Dispunem de urm toarele informa ii la 31.12.N cuă ţ privire lasocietatea-mam M şi filiala ei F:ăSocietatea-mam :ă- rezultatul net (exclusiv rezultatul sau dividendele primite

de la filial ): 10.000 u.m.;ă- num rul de ac iuni ordinare: 10ă ţ .000;- societatea-mam de ine 900 de ac iuni ordinareă ţ ţ

emise defilial .ă

Filiala F:- rezultatul net: 3.600 u.m.;- num rul de ac iuni ordinare: 1.000;ă ţ- 200 de ac iuni preferen iale, fiecare convertibil înţ ţ ă dou ac iuniă ţordinare, dividendul pe o ac iune preferen ial l ,50ţ ţ ă u.m./actiune.

Rezultatele pe ac iune de baz si diluat ale grupuluiţ ă au fost de:(a) 1,297 u.m. pe ac iune, respectiv 1,23184 u.m.ţ pe ac iune;ţ(b) l u.m. pe ac iune, respectiv 1,23184 u.m. peţ ac iune;ţ(c) 1,297 u.m. pe ac iune, respectiv l u.m. peţ ac iune;ţ(d) 2 u.m. pe ac iune, respectiv 1,23184 u.m. peţ ac iune;ţ(e) 2,297 u.m. pe ac iune, respectiv 1,23184 u.m.ţ pe ac iune.ţ

8. Se cunosc urm toarele informa ii:ă ţ- profitul net ob inut în anul 2008: 120.000 u.m.;ţ- profitul net ob inut în anul 2007: 80.000 u.m.;ţ- num rul de ac iuni în circula ie la 1.01.2008:ă ţ ţ 280.000.La l .03.2008, societatea emite gratuit ac iuni ordinareţ (o ac iune ţ pentru fiecare ac iune ordinar înţ ă circula ie).ţ

Rezultatul pe ac iune de baz recalculat pentruţ ă anul 2007 şi rezultatul pe ac iune de baz al anuluiţ ă 2008 sunt de:(a) 0,14 u.m. pe ac iune, respectiv 0,21 u.m. peţ ac iune;ţ(b) 0,14 u.m. pe ac iune, respectiv 0,15 u.m. peţ ac iune;ţ(c) 0,3 u.m. pe ac iune, respectiv 0,5 u.m. peţ ac iune;ţ(d) 2 u.m. pe ac iune, respectiv 3 u.m. pe ac iune;ţ ţ(e) l u.m. pe ac iune, respectiv 2 u.m. pe ac iune.ţ ţ



- profitul net 2008: 28.000 u.m.;- num rul de ac iuni în circula ie înainte deă ţ ţ emisiunea dedrepturi: 400.

Societatea emite drepturi de subscriere care pot fi exercitate pân la l septembrie 2008.ă De in torul a patru ac iuni vechi ţ ă ţ poate achizi iona o ac iune nou la pre ul de 15 u.m. peţ ţ ă ţ ac iune. ţ Valoarea just a unei ac iuni înainte deă ţ exercitarea drepturilor este de 20 u.m.

Rezultatul pe ac iune de baz al anului 2008ţ ă este de:(a) 34 u.m. pe ac iune;ţ(b) 27,2 u.m. pe ac iune;ţ(c) 62,68 u.m. pe ac iune;ţ(d) 28,8 u.m. pe ac iune;ţ(e) 10 u.m. pe ac iune.ţ


- profitul net 2007: 17.000 u.m.;- num rul de ac iuni în circula ie înainte deă ţ ţ emisiunea dedrepturi: 400.

Societatea emite drepturi de subscriere care pot fi exercitate pân la l septembrie 2008.ă De in torul a patru ac iuni vechi ţ ă ţ poate achizi iona o ac iune nou la pre ul de 15 u.m. peţ ţ ă ţ ac iune. ţ Valoarea just a unei ac iuni înainte deă ţ exercitarea drepturilor: 20 u.m.

Rezultatul pe ac iune de baz recalculat al anuluiţ ă 2006 este de:(a) 40,48 u.m. pe ac iune;ţ(b) 27,2 u.m. pe ac iune;ţ(c) 62,78 u.m. pe ac iune;ţ(d) 28,8 u.m. pe ac iune;ţ(e) 10 u.m. pe ac iune.ţ


R spunsuri la testele gril deă ă autoevaluare

Capitolul 1 l(d); 2(d); 3(c); 4(a); 5(a); 6(e); 7(b); 8(c); 9(e); 10(a).

Capitolul 2 l(b); 2(c); 3(b); 4(a); 5(b); 6(a); 7(e); 8(d); 9(e); 10(e).

Capitolul 3 l(a); 2(c); 3(c); 4(d); 5(d); 6(a); 7(d); 8(a); 9(d); 10(c).

Capitolul 4 l(a); 2(d); 3(a); 4(b); 5(a); 6(d); 7(e); 8(a); 9(e); 10(b).

Capitolul 5 l(e); 2(a); 3(b); 4(a); 5(b); 6(a); 7(a); 8(b); 9(d); 10(c).

Capitolul 6 l(c); 2(a); 3(a); 4(b); 5(e); 6(b); 7(c); 8(a); 9(b); 10(c).

Capitolul 7 l(e); 2(a); 3(b); 4(a); 5(a); 6(c); 7(e); 8(e); 9(a); 10(e).

Capitolul 8 l(a); 2(c); 3(b); 4(e); 5(d); 6(c); 7(b); 8(a); 9(a); 10(a).

Capitolul 10 l(c); 2(a); 3(d); 4(c); 5(b); 6(e); 7(d); 8(a); 9(d); 10(a).

Capitolul 1 1 l(a); 2(b); 3(c); 4(a); 5(a); 6(e); 7(a); 8(a); 9(c); 10(a).

BIBLIOGRAFIE

1. Baker, R.E, Lembke, V.C, King, T.E, Advanced financialaccounting, Irvin McGraw-Hill, 1999.

2. Bradbury, M.E, Shirley, C.C., Equity accounting for reciprocalstockholdings, The Accounting Review, voi. 63, nr. 2, aprilie, 1988.

3. Bunea, Şt., Monocromie şi policromie în proiectarea politicilor contabile ale întreprinderilor, Editura Economic , Bucureşti,ă 2005.

4. Cernuşca, L., Strategii si politici contabile, Editura Economic , 2004.ă

5. Davis, M.L., Largay, J.A., III, Reporting Consolidated gains andlosses on subsidiary stock issuance, Accounting Review, voi. 63,nr. 2, aprilie, 1988.

6. Epstein, B.J., Mirza, A.A., Interpretation and application ofInternational accounting standards, John Wiley & Sons. Inc., 2002.

7. Feleag , N., Feleag , L., ă ă Contabilitate consolidat - O abordareăeuropean si interna ional , ă ţ ă Editura Economic ,ă Bucureşti, 2007.

8. Feleag , N., Feleag , L., ă ă Contabilitate financiar . O abordareăeuropean şi interna ional , ă ţ ă Editura Economic ,ă Bucureşti, 2007.

9. Feleag , N., Malciu, L., S c rin, M., Gîrbin ,ă ă ă ă M., Ghid pentruîn elegerea şi aplicarea IAS 21 „Efectele varia iilorţ ţ cursurilormonedelor str ine", ă Editura CECCAR, Bucureşti, 2003.

10. Gordon, E., Henry, E., Palia, D., Related Party Transactions andCorporale Governance, Advances in Financial Economics nr. 9,pp. 1-27, 2004.

11. Grandy, B., Ratings, F., Merritt, R., M&A Resurgence: Accountingand Financial Reporting Risks, 16 ianuarie, 2006.

12. Johnson, S., La Porta, R., Lopez-de-Silanes, F., Shleifer A.,

Tunneling, The American Economic Review, voi. 90, pp. 22-27,2000.

13. Kohlbeck, M., Mayhew, B., Agency costs, contracting, and

relatedparty transactions, Working paper, University of Wisconsin, 2004.

14. Mastracchio, N.J., Jr., Zunitch, V.M., Differences between mer-gers andacquisitions: a CP A valuatorcan help clients decide whether


to merge or acquire - business evaluation, Journal of Accountancy, noiembrie, 2002.

15. Moehrle, S.R., Say good-bye to pooling and goodwill amortization,Journal of Accountancy, septembrie, 2001.

16. Moodie, C., A growing pain in going global, Accountancy, noiembrie/decembrie, 2000.

17. Moonitz, M., The entity approach to Consolidated statements, TheAccounting Review, voi. 17, nr. 3, iulie, 1942.

18. Njeke, J.N., Accountingfor goodwill revisited, Accountancy, iulie, 1999.

19. Nobes, C., Norton, J., International variations in the accountingand tax treatments of goodwill and the implications for research,International Accounting, Auditing&Taxation, 1996.

20. Posnock, S., Due diligence: The buyer 's perspective, The Magazinefor Magazine Management, ianuarie, 2002.

21. Raffburnier, B., Leş normes comptables intemationales (IFRS/IAS),edi ia a IlI-a, Editura Economica, Paris, 2006.ţ

22. Ristea, M., Dumitru, C., Contabilitate aprofundat ,ă Editura Universitar , Bucureşti, 2005.ă

23. S c rin, M., ă ă Contabilitate aprofundat , ă Editura Economic , Bucuăreşti, 2004.

24. S c rin, M., ă ă Contabilitatea grupurilor multina ionale, ţ Editura Economic , Bucureşti, 2001.ă

25. S c rin, M., ă ă Grupurile de societ i s, i repere aleăţ interpret rii contuărilor consolidate, Editura Economic , Bucureşti, 2002.ă

26. *** Standardele Interna ionale de Raportareţ Financiar incluzândăStandardele Interna ionale de Contabilitate siţ Interpret rile lor laă

l ianuarie 2007, Editura CECCAR, Bucureşti, 2007.

27. * * * Exposure draft ofproposed amendments to IAS 2 7 Consolidatedand Separate Financial Statements.

28. *** Exposure draft of proposed amendments to IFRS 3 BusinessCombinations.


507

29. * * * Exposure draft ofproposed Amendments to IAS 24 Related PartyDisclosures.

30. *** State-controlled Entities and the Definition of a Related Party.

31. * * * Articlefrom the FASB Report, Business Combinations - FASBand IASB Joint Project Update, 31 august, 2004.

32. *** Basis for conclusions on IFRS 3, International AccountingStandards Board (IASB), 2004.

33. *** Summary of Statement No 142, Financial Accounting StandardsBoard (FASB), 2001, ht )://www.fasb.org/st/summary/stsuml42.shtml.ţ

34. *** Business Combinations - A guide to IFRS 3, Deloitte, 2004,http://www.iasplus.com/dttpubs/ifrs3.pdf.

35. *** Financial reporting in hyperinflationary economies: UnderstandingIAS 29, Price Waterhouse Coopers, 2006.

36. * * * Acquisitions: Accounting and transparency under IFRS 3, PriceWaterhouse Coopers, 2004.

37. *** IFRS 3R: Impact on earnings. The crucial Q&Afor decision-makers, PricewaterhouseCoopers, 2008.

38. *** Colec ia revistei ţ Contabilitatea, expertiza si auditul afacerilor,Editura CECCAR, Bucureşti, 2000-2008.

39. * * * OMFP nr. l .752 din 22 decembrie 2005 pentru aprobarea reglement rilor contabile conforme cu directivele europene,ă MonitorulOficial nr. 1.080 din 30 noiembrie 2005.

40. *** OMFP nr. 2.001 din 22 noiembrie 2006 privind modificarea şicompletarea Ordinului ministrului finan elor publice nr. l .ţ752/2005pentru aprobarea reglement rilor contabile conforme cuă directiveleeuropene, Monitorul Oficial nr. 994 din 13 decembrie 2006.

41. *** OMFP nr. 2.374 din 12 decembrie 2007 privind modificarea şi

completarea Ordinului ministrului finan elor publice nr. l .ţ752/2005pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directiveleeuropene, Monitorul Oficial nr. 25 din 14 ianuarie 2008.

Redactor: Mihaela MANEA www.ceccar.ro

Tipărit Ia Tipografia Everest 2001

www.everest.ro

94643411 Sinteze Studii de Caz Si Teste IAS IfRS Vol III 2008

Documents

Transcript of 94643411 Sinteze Studii de Caz Si Teste IAS IfRS Vol III 2008