1

Colecþia Liman duhovnicescConferin]ele ASCOR Ia[i

9

Pr. Prof. Dr. Marc-AntoineCosta de Beauregard

Tineretul ortodox [isocietatea modern\

2

Prezenta bro[ur\ reflect\ transcrierea(adaptat\ pentru tipar) conferin]ei sus-]inute, în anul 1995, de P\rintele Marc-Antoine Costa de Beauregard, preotortodox în Fran]a în cadrul MitropolieiOrtodoxe Române a Europei Occiden-tale [i Meridionale, la invita]ia ASCORIa[i.

© DOXOLOGIA, 2014ISBN 978-606-666-257-4

3

Pr. Prof. Dr. Marc-AntoineCosta de Beauregard

Tineretul ortodox [isocietatea modern\

Tip\rit\ cu binecuvântarea~naltpreasfin]itului

TEOFANMitropolitul Moldovei [i Bucovinei

Editura DOXOLOGIAIa[i, 2014

4

5

Sunt un preot ortodox venit din Fran]a[i, de aceea, ajungând în România, m\a[tept a înv\]a în primul rând, iar nu ada sfaturi duhovnice[ti altora. De aceea,ceea ce urmeaz\ a v\ spune este maimult o încurajare, o încercare de a v\stimula pentru ceea ce face]i, [i nu atâto transmitere de înv\]\turi de la minec\tre credincio[i. Voi încerca astfel s\abordez un subiect oarecum inedit: Tine-retul ortodox [i societatea modern\.

Postul Mare este momentul în care secuvine s\ cuget\m mai cu osârdie asuprasensului vie]ii noastre [i, îndeosebi, estetimpul medit\rii asupra semnifica]ieia[a-numitei metanoia, a poc\in]ei, a re-înnoirii vie]ii noastre prin lucrarea Du-hului Sfânt. De aceea, în special în aceast\perioad\ de peniten]\, se pune problemarela]iei dintre tinerii ortodoc[i [i P\rin]iiduhovnice[ti ai Bisericii.

De la început vreau s\ reamintescfaptul c\ aceast\ reînnoire spiritual\ nuvizeaz\ doar mântuirea noastr\ indivi-dual\, ci o reînnoire a întregii Biserici,mântuirea întregii lumii, a întregii crea]ii

6

[i, mai ales, societ\]ii în care noi neafl\m. Duhul Sfânt ne cere ast\zi s\ re-înnoim con[tiin]a noastr\, s\ o respon-sabiliz\m în fa]a tinerilor Bisericii noastre,pentru a ajuta oamenii s\ cread\ înHristos. Voi încerca s\ structurez ideilece am s\ vi le prezint în trei capitole,primul dintre ele abordând problemapaternit\]ii, mai exact a sensului pater-nit\]ii. Al doilea capitol îl voi consacraimportan]ei responsabilit\]ii noastre deP\rin]i în sânul Bisericii, iar în al treileacapitol voi încerca s\ l\muresc ceea ceDuhul Sfânt le cere ast\zi tinerilor orto-doc[i în via]a lor.

Biserica, în zilele noastre, are misiuneade a descoperi lumii dragostea cea p\-rinteasc\ a lui Dumnezeu. Citind SfântaScriptur\, vedem c\ Dumnezeu vorbe[teadeseori despre tinere]e. Mai întâi, amin-te[te despre tinere]ea lui Israel, iar aceastane apare, la o prim\ vedere, ca o reali-tate fragil\. În Psalmi se spune undevac\ inima omului este înclinat\ spre celerele înc\ din tinere]e. Un alt psalm vor-be[te despre gre[elile tinere]ii, iar SfântulApostol Pavel, în Epistola a II-a c\tre

7

Timotei, ne îndeamn\ s\ fugim de ispitele,de fluctua]iile ei.

Îns\, în Sfânta Scriptur\, Dumnezeuvorbe[te [i despre suferin]a tinere]ii. Depild\, în Psalmul 87, psalmistul spune:„S\rac sunt eu [i în osteneli din tine-re]ile mele” sau, în alt psalm, zice: „Dintinere]ile mele m\ prigonesc cei ce-mivoiesc mie rele”. Prin urmare, dup\ cumam v\zut în aceste texte, e limpede m\r-turia c\ tineretul are nevoie de îndru-mare p\rinteasc\, de ocrotire. În Psal-mul 118, cel mai lung psalm, pe care,desigur, îl cunoa[te]i, se pune problemamodalit\]ii prin care s\ ne p\str\m otinere]e curat\.

Al doilea aspect pe care a[ vrea s\-lsubliniez e c\, în Sfânta Scriptur\, tine-re]ea nu e prezentat\ doar ca o realitatefragil\, ci ca o perioad\ de dobândire aîn]elepciunii. Sfânta Scriptur\ m\rturi-se[te: „Tinere]ea Îl caut\ pe Dumnezeu”.În Cartea În]elepciunii lui Solomon sespune: „Din tinere]ile mele Îl caut peDomnul”. În acela[i timp, din ceea cevedem în Sfânta Scriptur\ în]elegem c\ [iDumnezeu îi caut\ pe tineri. În Psalmul 70,

8

psalmistul m\rturise[te Domnului: „Dum-nezeule, m-ai înv\]at din tinere]ile mele”.

În sfâr[it, al treilea aspect ar\t\ tine-re]ea ca o realitate deschis\ c\tre viitor,ca o realitate profetic\, a[a cum se spune[i în Psalmi c\ Dumnezeu este Cel carene inspir\. Aceste trei aspecte despre caream vorbim le putem descoperi [i încartea Profetului Daniel, în sensul c\acei trei tineri, care au intrat în cuptorulcel cu foc [i au ie[it nev\t\ma]i, pot fiun exemplu pentru tinerii de ast\zi. Înalte texte ale Sfintei Scripturi, cum este,de pild\, cartea Profetului Ioil, se afirm\c\ tinerii au revela]ii profetice.

Psalmul 102 vorbe[te despre reînno-irea tinere]ii poporului lui Dumnezeu,prin aceasta în]elegând nu c\ tinere]eaeste abandonat\, ci insist\ pe faptul c\Dumnezeu e p\rintele s\u. În afar\ deacest fapt, c\ Dumnezeu este P\rinteletuturor, exist\, în Sfânta Scriptur\, [i unsens al paternit\]ii ca realitate educa-tiv\ a omului. Spre exemplu, în Consti-tu]ii Apostolice se aduc l\muriri asupraacestui aspect, sus]inându-se faptul c\ secuvine ca Biserica s\ se preocupe de tineri,deoarece sunt mai expu[i influen]elor

9

de tot felul, dup\ cum atrage aten]ia [icartea Profetului Ieremia, în care se spunec\ „omul trebuie s\ poarte jugul tinere]iisale”. Dar acest jug semnific\, pe de alt\parte, supunerea fa]\ de cuvântul luiDumnezeu. Aceasta înseamn\ c\, înc\din tinere]e, noi trebuie s\ purt\m cu-vântul lui Dumnezeu [i s\ transmitemacest cuvânt al lui Dumnezeu spre lume.

Sfântul Apostol Pavel insist\, în Epis-tola c\tre Efeseni, ca p\rin]ii s\-[i educecopii în împlinirea cuvântului Domnului.Biserica cere celor care au responsabili-tatea paternit\]ii s\ formeze tinerii dup\sfintele porunci date de Domnul. Dup\cum am mai spus, Constitu]ii Apostolice îiîndeamn\ pe p\rin]i s\-i ajute pe tineris\-[i g\seasc\ o responsabilitate în cadrulcomunit\]ii, dar aceasta se cuvine s\ fieîn armonie cu via]a cre[tin\, cu legea luiDumnezeu. De asemenea, insist\ asuprafaptului c\ tinerii trebuie s\-i respectepe p\rin]ii lor [i pe cei mai în vârst\ dincomunitate. {i p\rin]ii spirituali ai tine-rilor, na[ii, sunt îndemna]i s\ con[tien-tizeze marea responsabilitate ce le-a fostîncredin]at\.

10

În aceea[i carte, Constitu]ii Apostolice,exist\ o fraz\ în care se afirm\ c\, dac\un p\rinte nu aten]ioneaz\ pe un copilcare gre[e[te, mustrându-l, atunci nu-liube[te cu adev\rat. Cei care sunt îndem-na]i s\ fie aten]i la educa]ia pe care o daucopiilor încredin]a]i lor de Dumnezeu nuau numai rolul de a înv\]a, de a mustra,de a-i îndemna sau îndrepta pe ace[tia,ci au [i rolul de a-i chema, de a-i invita,într-un mod responsabil, pe tineri în Bise-ric\, pentru a primi cuvântul adev\rului.

Dou\ exemple g\sim în Sfânta Scrip-tur\ referitor la acest aspect. Tân\ruluibogat Mântuitorul îi spune: „Vino [iurmeaz\-Mi Mie!”, iar acela[i lucru,diferit îns\ ca nuan]\, se observ\ [i laînvierea fiului v\duvei din Nain, c\ruiaDomnul Iisus Hristos îi zice: „Tinere,]ie î]i zic: Scoal\-te!”. Aceea[i responsa-bilitate o au [i p\rin]ii duhovnice[ti aiBisericii, iar aici m\ refer la preo]i [iepiscopi, cei care trebuie s\ le spun\ ti-nerilor, întocmai precum Domnul: „Ti-nere, treze[te-te!”.

A[ vrea s\ subliniez faptul c\, acum,aceasta este problema principal\ a noastr\,a episcopilor [i preo]ilor, [i avem datoria

11

s\ ne rug\m Domnului ca s\ ne d\ru-iasc\ harul de a putea transmite luminacuvântului lui Dumnezeu în inimile tine-rilor, pentru ca [i noi s\ ne bucur\m dedragostea cea p\rinteasc\ a Domnuluinostru.

Duhul Sfânt ne cere s\ ne na[tem înaceast\ dimensiune a paternit\]ii duhov-nice[ti, pentru a deveni p\rin]i duhov-nice[ti. El a cerut [i cere p\rin]ilor Bise-ricii trei lucruri. Primul este acela de acon[tientiza credincio[ii despre impor-tan]a trupului cel sfânt al Bisericii, deexperien]a ecclesial\ a trupului tainic allui Hristos. Prin urmare, mai întâi esteexperien]a Bisericii ca trup, ca [i comu-nitate, în via]a liturgic\, în mi[carea tine-rilor, apoi vine con[tientizarea valoriitrupului botezat, urmând înv\]\turilorSfântului Apostol Pavel, care spune c\trupul celui botezat este templu al Du-hului Sfânt. Spre exemplu, castitatea nueste întemeiat\ pe dispre]uirea trupului,ci, dimpotriv\, pe sfin]enia trupului celuibotezat.

Noi avem un asemenea respect pentrutrupul celui botezat, încât d\m cinstire[i moa[telor, adic\ trupurilor sfin]ilor,

12

dup\ trecerea lor la Domnul. Vreau s\pun accentul pe lucrul acesta, [i anumec\ noi trebuie s\ con[tientiz\m întot-deauna semnifica]ia atât de important\a ascezei. Sensul autentic al ascezei cre[-tine este dobândirea Duhului Sfânt.Scopul ei este acela de a face trupultransparent, pentru ca Duhul Sfânt s\Se s\l\[luiasc\ întru el ca într-un templual S\u.

A doua responsabilitate pe care DuhulSfânt o cere p\rin]ilor no[tri este aceeaa sublinierii importan]ei pe care o arecunoa[terea tainic\ a lui Dumnezeu. Celedou\ aspecte sunt foarte ancorate înepoca noastr\: a da valoare trupuluieste un r\spuns pe care ni-l cer vremu-rile de ast\zi, iar a da importan]\ cu-noa[terii tainice a lui Dumnezeu esteun r\spuns necesar epocii de azi, întrucâtexist\ numeroase alte orient\ri spre diverseforme de mistic\ [i spiritualitate.

Vreau s\ subliniez aici trei aspecte.Primul e acela c\ noi to]i putem s\-Lcunoa[tem pe Dumnezeu prin DuhulSfânt. În al doilea rând, Duhul Sfânt cerep\rin]ilor no[tri s\-i înve]e pe tineri odobândeasc\ experien]a rug\ciunii. Al

13

treilea lucru pe care ni-l cere DuhulSfânt este acela de a înv\]a Sfânta Scrip-tur\ [i dogmele Bisericii într-o perspec-tiv\ mistic\, tainic\. Totdeauna se puneaccentul pe aceast\ perspectiv\ a expe-rien]ei: cum putem, de exemplu, refe-ritor la de dogma Sfintei Treimi, s\experiem lucrarea Sfintei Treimi în via]anoastr\.

Duhul Sfânt ne cere s\ d\m perma-nent dovad\ de o compasiune activ\,de o atitudine milostiv\ fa]\ de al]ii.Compasiune înseamn\, în primul rând,rug\ciune pentru lume, pentru întreagacrea]ie. În calitate de p\rin]i, noi trebuies\ ne rug\m pentru întreaga lume [ipentru tineri. Atunci când ne rug\mpentru ei, trebuie s\-i cerem Domnuluiconvertirea lor, apropierea de El, mân-tuirea lor.

Activitatea noastr\ de p\rin]i [i decre[tini nu trebuie s\ se rezume doar larug\ciune, ci s\ con]in\ [i implicareanoastr\ activ\ în via]a tinerilor care sufer\în societatea noastr\. Atât în societatearomâneasc\, cât [i în cea francez\ proble-mele sunt acelea[i: drogurile, prostitu]ia,

14

s\r\cia, mizeria, ignoran]a [i, mai ales,necunoa[terea lui Dumnezeu.

Vreau s\ v\ reamintesc de faptul c\aceast\ atitudine de caritate, de iubiredezinteresat\ fa]\ de tineri au avut-o [iSfin]ii P\rin]i ai Bisericii. Aceast\ com-pasiune activ\, pentru noi, preo]ii, în-seamn\, în primul rând, a face poc\in]\pentru p\catele lumii. Este responsabi-litatea noastr\ s\ urc\m pe cruce pentruizb\virea lumii. Asta trebuie s\ facem:s\ ne con[tientiz\m responsabilitateace o avem fa]\ de oameni, iar nu s\-ijudec\m.

Dac\ noi, în calitate de episcopi, depreo]i, de fra]i mai în vârst\, vom r\s-punde cum se cuvine acestei misiuni,ne vom „întineri” în Duhul Sfânt, vomdobândi tinere]ea ve[nic\ a lui Dum-nezeu, care se manifest\, în primul rând,prin accentuarea sensului persoanei.

Al treilea punct al acestui cuvântvreau s\ l\mureasc\, pentru tineri, ceeace Duhul Sfânt cere de la ei. Într-un textdin Sfânta Scriptur\ se spune: „S\ tebucuri în tinere]ile tale, îns\ totdeaunas\-]i aduci aminte c\ aceast\ bucurie estev\zut\ de Dumnezeu”. Primul lucru pe

15

care-l cere Duhul Sfânt de la noi este s\urm\m modelele de tinere]e cucernic\care sunt în Biseric\.

Exist\ multe modele în Sfânta Scrip-tur\ de tineri drep]i [i pl\cu]i lui Dum-nezeu, precum Iosif cel vândut de fra]iis\i, ori Veniamin, care sunt simboluriale castit\]ii, ale purit\]ii [i ale ascul-t\rii de Dumnezeu. În Cântarea Cânt\-rilor, de pild\, logodnica este exemplulve[nic al tinere]ii care-L sl\ve[te pe Dum-nezeu, care-L iube[te pe Dumnezeu.

Scriptura con]ine îns\ un exemplumagnific al tinere]ii tr\ite în puritate [iascultare: Maica Domnului, imagineave[nic\ a tinere]ii cre[tine. Tripla safeciorie semnific\ o sfin]enie care nuîmb\trâne[te. Aici, în Biserica Ortodox\Român\, se afl\ o sfânt\ de care eu suntlegat foarte mult, Sfânta Filofteea de laCurtea de Arge[, un adev\rat model detr\ire curat\ a vie]ii înc\ de la o vârst\fraged\.

Ca model al tinere]ii în Sfânta Scrip-tur\ Îl avem pe ~nsu[i Domnul IisusHristos, Care spune un lucru extraordinartat\lui s\u adoptiv, Iosif, [i Maicii Sale,Maria: „În cele ale Tat\lui Meu trebuie

16

s\ fiu”. Zice aceste cuvinte deoarece esteFiul lui Dumnezeu. Eu cred îns\ c\ to]itinerii cre[tini le pot rosti, to]i tineriicare cred în Dumnezeu. Pe fiecare dintrevoi v\ îndemn a spune la fel: „În celeale Tat\lui meu trebuie s\ fiu”. DeciHristos este Cel care ne d\ icoana au-tentic\ a ceea ce trebuie s\ reprezintetinere]ea cre[tin\.

Al doilea lucru pe care Duhul Sfântîl cere de la noi este de s\ c\ut\m s\facem experien]a prezen]ei lui Dum-nezeu. Duhul Sfânt ne cere s\ nu nemul]umim cu o via]\ religioas\ super-ficial\, [i acest lucru se îndepline[te, înprimul rând, prin rug\ciunea particular\.Trebuie s\ ne rug\m pentru noi, pentrulume, având aten]ia a]intit\ mai alesasupra inimii noastre.

A doua modalitate prin care noiputem s\ ne apropiem de Dumnezeueste aceea de a medita asupra cuvân-tului S\u din Sfânta Scriptur\. Trebuies\ ne adun\m pentru a asculta cuvân-tul Scripturii, cerând de la preot tâlcu-irea cea adev\rat\. Aceasta este datoriap\storilor ale[i de Dumnezeu, iar cre[tiniitrebuie s\ le cear\ acest lucru, trebuie

17

s\-i îndemne a le explica Scriptura princateheze.

O alt\ modalitate prin care noi putems\ facem experien]a apropierii de Dum-nezeu este s\ accept\m lupta cu pati-mile, lupta duhovniceasc\ împotriva p\-catului, pentru a dobândi harul DuhuluiSfânt. De aceea, aceast\ lupt\ spiritual\este indispensabil\, este entuziasmant\.Nu e [i nici nu trebuie s\ fie propriedoar c\lug\rilor din m\n\stire, nu estedoar pentru sfin]ii din icoane, ci pentruto]i cre[tinii [i mai ales pentru tineri,care pot fi mai entuzia[ti, care sunt în-seta]i de Dumnezeu.

Aceast\ lupt\ duhovniceasc\ ne ajut\,cu timpul, s\ observ\m distinc]ia careexist\ între realitatea fizic\ [i cea duhov-niceasc\. Eu v\ asigur c\, dac\ ve]i faceaceast\ experien]\ a apropierii de Dum-nezeu, ve]i putea r\spunde cum se cuvine[i problemelor din lume, ale societ\]iiîn care tr\im.

Un alt lucru pe care Duhul Sfânt îlcere pentru a ne apropia de El este celde a-i ajuta pe s\raci [i pe orice om aflatîn nevoi. Desigur, exist\ o ispit\ foarteputernic\ de a te îmbog\]i pentru a te

18

bucura. Atât în România, cât [i în Fran]a,tenta]ia materialismului este foarte mare.

Exist\, de asemenea, [i chemarea spreiubire, prin d\ruire, acea voca]ie de asalva lumea prin milostivire. În acestcaz, a sluji pe s\raci înseamn\ a parti-cipa activ la problemele societ\]ii. F\r\a fi lume[ti, noi trebuie s\ fim în lume.Noi suntem în lume pentru a face s\biruie principiile evanghelice în ceea ceprive[te persoana uman\, care este dup\chipul lui Dumnezeu. S\racul este bol-navul, este [omerul, este chiar igno-rantul, este omul cel din închisoare [i,cel mai important, este Hristos!

În sfâr[it, a-l sluji pe cel s\rac în-seamn\ a ne implica responsabil înac]iunea de evanghelizare, de vestire acuvântului lui Dumnezeu, de partici-pare la dimensiunea apostolic\ a Bise-ricii, de ajutare a ceilalal]i s\-L cunoasc\pe Dumnezeu, pentru c\ adev\ra]ii s\raciai timpului nostru, atât în România, cât[i în Fran]a, sunt cei ce nu-L cunosc peDumnezeu.

În sfâr[it, eu cred c\ se contureaz\ast\zi un sens ortodox al modernit\]ii.Paternitatea, slujirea s\racilor, experien]a

19

apropierii de Dumnezeu – acestea suntlucruri necesare pentru societatea mo-dern\. Ele vor fi urm\toarele problemeale lumii viitorului. Trebuie s\ [tim [is\ fim siguri c\, de fapt, cre[tinismulnu se afl\ în urma lumii, ci este înainteaei, în viitor. Prin iubire noi suntemînaintea lumii! Acest lucru trebuie s\ nedea de gândit [i s\ lu\m în considerarefaptul c\, întotdeauna, se cuvine s\privim realit\]ile lumii dintr-o perspectiv\eshatologic\, în viitor.

Lumea în care noi tr\im este unalimitat\ în timp. Orice rug\ciune, oricelucrare preg\te[te A Doua venire a Dom-nului Hristos [i Judecata Sa milostiv\. Laaceast\ Judecat\ el va spune p\rin]ilor,dar chiar [i tinerilor Bisericii: „Cu ce l-aiajutat tu pe fratele t\u?”. „Gol am fost,dar nu M-ai îmbr\cat, însetat am fost [inu Mi-au dat s\ beau, în temni]\ [i n-aivenit la Mine” ne va spune, dac\ n-amfost milostivi în via]a noastr\. Îns\, dac\am [tiut s\ avem „de cei mai mici ais\i”, ne va zice cu bucurie: „Veni]i,binecuvânta]ii Tat\lui Meu, s\ mo[teni]iîmp\r\]ia cea g\tit\ vou\!”.

20

Întreb\ri [i r\spunsuri

Cum este via]a unui preot ortodox înFran]a?

În primul rând, fiecare preot are, pelâng\ slujirea de la altar, un loc de munc\diferit, un serviciu, deoarece comunit\-]ile noastre nu pot acorda întregul suportfinanciar pentru familia unui preot. Deza-vantajul const\ în faptul c\ preo]ii de lanoi nu sunt permanent disponibili pentrua sluji comunitatea cre[tinilor din paro-hiile lor. {i pentru credincio[i este greu,deoarece nu pot comunica, de multe ori,cu p\storii lor la momentul potrivit. Acestlucru prezint\ îns\ [i un avantaj, [i anumeacela c\ preo]ii observ\ mai bine via]acredincio[ilor, problemele lor, având partede acelea[i încerc\ri [i aceea[i experien]\de via]\ ca [i cei din comunitate.

Am fost binecuvântat de Domnul s\slujesc [i într-un liceu pentru tinerii cuhandicap fizic, fiind profesor de limbafrancez\. În principiu, acest serviciu esteîn acord cu slujirea mea de preot [i îmiofer\ oportunitatea de a m\ întâlni mai

21

des cu tinerii [i s\ fiu, în acela[i timp,disponibil pentru parohie. Prin urmare,sunt un caz privilegiat.

Când [i cum se împ\rt\[e[te un ortodoxfrancez? Exist\ [i influen]e ale altor confe-siuni în practica liturgic\? Cum este privit\Ortodoxia din Fran]a? Cum crede]i c\ poaterezista un tân\r ortodox în Occident?

În ceea ce prive[te prima întrebare,nu se poate spune c\ exist\ în Fran]auniformitate, pentru c\ Biserica Ortodox\din ]ara noastr\ e alc\tuit\ din comuni-t\]i de origine diferit\. Exist\ ru[i, sârbi,greci, români, georgieni etc. [i to]i alc\-tuiesc o comunitate.

Aceste comunit\]i de cre[tini au ajunsîn Fran]a în timpuri diferite [i, adesea,sunt legate de mi[c\ri spirituale diferite.Exist\, pot zice, anumite diferen]e întreo comunitate ce ]ine de Biserica Greac\[i o alta, care apar]ine Bisericii Ruse; ori,de pild\, între acestea [i comunitateanoastr\, ce se supune Patriarhiei Române.

Primul lucru care se poate spune ec\ exist\ în aceste comunit\]i o redesco-perire a Tainei Poc\in]ei. Eu spun des-coperire în sensul unui demers spiritual,

22

[i nu doar ca un fel de obliga]ie disci-plinar\. Acest fapt este legat de redes-coperirea spiritualit\]ii str\bune, patris-tice, care este, în fond, o spiritualitate apoc\in]ei.

În ceea ce prive[te Împ\rt\[ania, gân-desc c\, ast\zi, fiecare preot, p\strândunitatea de credin]\ cu ceilal]i slujitoriai altarului, trebuie s\ aib\ o mare dis-ponibilitate de a se adapta la fiecarepersoan\ care vine în biserica sa, pentruc\ acei care se îndreapt\ spre aceastasunt, în mod sigur, destul de diferi]i.

Noi îi încuraj\m pe preo]i s\ fieresponsabili, s\ aib\ grij\ de fiecare per-soan\ ce calc\ pragul loca[ului de cultortodox, pentru a o ajuta s\ se bucurede toat\ bog\]ia Ortodoxiei. Aceasta în-seamn\ c\ în anumite parohii se prac-tic\ o ~mp\rt\[anie relativ frecvent\ (înfiecare lun\ sau de mai multe ori pelun\), iar în alte parohii chiar în acela[iora[ fiind credincio[ii se împ\rt\[esc demai pu]ine ori (de pild\, de trei-patruori pe an). În toate cazurile, când noiîncuraj\m preo]ii s\ trezeasc\ în credin-cio[i dorin]a de a se împ\rt\[i, totdeauna

23

le oferim [i mijloacele de a se preg\ti câtmai bine posibil pentru acest lucru.

E oarecum dificil s\ fii ortodox înFran]a, îns\ pretutindeni se cuvine, caurm\tor al lui Hristos, s\ subliniezi facivizibil\ credin]a ta prin via]a cre[tin\pe care o practici, aducând împ\r\]ialui Dumnezeu printre oameni. Acestaeste o responsabilitate deosebit\ [i în-seamn\, totodat\, a avea curajul de a tecomporta, pentru Hristos, diferit fa]\ decel\lalt, a avea curajul deosebirii. Prinurmare, putem fi diferi]i de al]ii, f\r\ îns\a ne însingura, a ne marginaliza. Putemfi, diferi]i, dar [i separa]i, în acela[i timp.

Referitor la întrebarea legat\ de „su-pravie]uirea” unui tân\r ortodox în Fran]a,consider c\ cel care-L iube[te pe Hristospoate vie]ui oriunde. Dac\ religia cre[-tin\ ar fi doar o realitate exterioar\,acest lucru nu ar fi posibil. Dac\ tu aiexperien]a lui Hristos în via]a ta, dac\Îl iube[ti pe Hristos, dac\ Hristos esteprietenul t\u, nimeni nu te va separa deEl. Poate c\ acest lucru este dificil, poatevei ajunge s\-L tr\dezi, dar, dac\-L iu-be[ti, mereu la El vei reveni [i El te vaprimi întotdeauna.

24

V\d c\ tinerii ortodoc[i din Fran]asunt înconjura]i de p\rin]ii lor, de preo]iicare-i îndrum\ [i de micile m\n\stiricare încep s\ existe [i la noi. Tocmai deaceea pot s\ m\rturisesc un lucru, [ianume c\ tinerii no[tri ortodoc[i dinFran]a sunt, de multe ori, adev\rateexemple pentru noi, cei mai în vârst\.

Când a]i ajuns s\ descoperi]i Ortodoxia[i în ce fel? V-a influen]at oarecum [i spiri-tualitatea ortodox\ româneasc\?

Împreun\ cu so]ia mea, acum maibine de 20 de ani, am hot\rât s\ m\ al\turBisericii Ortodoxe, pentru c\ am g\sitîn ea un echilibru între Tradi]ie [i via]\.În Fran]a, în timpul tinere]ii mele, cre[-tinii au fost împ\r]i]i în dou\ curente:progresi[ti [i tradi]ionali[ti. În ceea cem\ prive[te, aceast\ tensiune era de ne-acceptat. Am g\sit în Biserica Ortodox\,a[a cum am afirmat mai înainte, posibi-litatea de a face o sintez\ între verticali-tatea Tradi]iei [i reînnoirea continu\ înDuhul Sfânt. Iat\, cred c\ pentru acestlucru sunt eu ortodox.

Ceea ce m-a determinat s\ aleg lu-mina Ortodoxiei nu e numai Sfânta

25

Liturghie, nu doar c\r]ile, ci, mai ales,întâlnirea cu persoanele vii din Biseric\.Când am venit pentru prima dat\ în Ro-mânia, acum 20 de ani, am întâlnit per-soane vii, fiin]e vii: b\rba]i, femei, c\lu-g\ri! To]i erau vii cu sufletul, dinamici,plini de bucuria Duhului! Acest lucru afost, cu adev\rat, revelator pentru mine.

În Fran]a eu nu pot fi ortodox numaicu c\r]i bune despre Ortodoxie. Cândvenim în România, g\sim ceea ce nueste la noi: un popor ortodox cu cali-t\]ile [i defectele sale, dar care este viu,care iube[te Biserica, pe care-l v\drugându-se [i care îmi inspir\ încredere.

Am întâlnit, de asemenea, în România,p\rin]i duhovnice[ti. Acest lucru a fostpentru mine hot\râtor, deoarece suntconvins c\ Biserica este acolo unde seafl\ sfin]enia [i unde se m\rturise[tecredin]a cea adev\rat\.

M-a impresionat mult P\rintele Be-nedict Ghiu[, pe care l-am cunoscut laM\n\stirea Cernica, care vorbea fluentfranceza, dar care, paradoxal, nu spuneaniciodat\ un cuvânt. {i am r\mas îm-preun\ cu el, în t\cere, timp de un sfertde or\, de jum\tate de or\, câteodat\

26

chiar un ceas întreg. Am observat apoicum, de la el spre mine, se rev\rsa harullui Dumnezeu în t\cere [i c\ un ceaspetrecut lâng\ el f\r\ a rosti nici uncuvânt era ca un fel de tain\. Chiar [idup\ ce m-am întors în Fran]a am r\mashr\nit de harul lui Dumnezeu, ca [i cumm-a[ fi împ\rt\[it. Noi înc\ nu avem înFran]a astfel de p\rin]i duhovnice[ti, cuatâta experien]\ de via]\ duhovniceasc\.

Pân\ unde se pot implica tinerii orto-doc[i în dialogul cu celelalte confesiuni? Undepoate fi ecumenismul d\un\tor acestora?

Cred c\ problema este, cu adev\rat,foarte important\. Putem s\ avem ati-tudini diferite în Biserica Ortodox\ cuprivire la acest subiect, iar acest lucrueste normal, deoarece Biserica se defi-ne[te ca loc al libert\]ii. În ceea ce m\prive[te, dup\ ce am avut multe îndoieliîn a m\ situa de o parte sau de alta ataberelor, cred ast\zi lucrul urm\tor:Biserica Ortodox\ este inima cre[tinis-mului, inima care înc\lze[te întregul cre[-tinism, a[a dup\ cum inima, în om,înc\lze[te întreg trupul lui. Atitudineaortodox\ în raport cu cre[tinii celorlalte

27

confesiuni trebuie s\ fie una plin\ de c\l-dur\, plin\ de iubire, plin\ de în]ele-gere, dar, mai ales, plin\ de smerenie.Când de]ii cea mai mare comoar\, careeste tezaurul Tradi]iei apostolice [i alSfin]ilor P\rin]i, trebuie s\ cau]i spresmerenie. Cu cât mai mare este comoara,cu atât mai mare trebuie s\ fie smerenia.

Cred c\ unitatea cre[tinilor se va faceprin dobândirea sfin]eniei. Cu cât e[timai sfânt, cu atât e[ti mai aproape deHristos; cu atât te afli mai mult în uni-tatea lui Hristos, cu atât mergem maimult spre unitatea cea întru Domnul acre[tinilor. Trebuie s\ avem obsesia sfin-]eniei, s\ fim hot\râ]i a deveni asem\-n\tori cu Hristos. Celelalte probleme serezolv\ în consecin]a acestei asem\n\ricu Hristos.

Trebuie s\ ne rug\m lui Dumnezeu,s\-L implor\m, s\-I cerem a fi vrednicide aceast\ unitate. S\-L rug\m s\ ne iertetoate p\catele prin care noi putem fi res-ponsabili, con[tien]i sau nu, de o astfelde separare. Duhul Sfânt ]ine permanentcont atât de noi, ortodoc[ii, cât [i deceilal]i cre[tini, din afara Bisericii noastre,

28

[i de cei ce cred în Dumnezeu, dar nusunt cre[tini, [i de cei care nu cred înDumnezeu, care cred c\ nu cred [i care-Ldetest\ pe Dumnezeu.

Ce ne pute]i spune despre riturile orto-doxe folosite în Fran]a, în special despre celortodox-galican? Ce rost poate avea acest ritîn via]a bisericeasc\? Nu poate strica el învreun fel unitatea ortodox\?

În Fran]a, toate comunit\]ile ortodoxecelebreaz\ aceea[i Liturghie, a SfântuluiIoan Gur\ de Aur, a Sfântului Vasile celMare, a Sfântului Grigorie Dialogul. Decinu sunt probleme în aceast\ privin]\.Dar noi [tim c\ exist\, în ]\rile cre[tinetradi]ionale, patrimonii liturgice diferite,bog\]ii liturgice, care sunt foarte vechi,unele tocmai din secolul al VI-lea. Deaceea, este important s\ cunoa[tem aceast\bog\]ie [i nu putem s\ o facem doarprin c\r]i.

Pentru a cunoa[te o Liturghie veche,spre exemplu Liturghia dup\ SfântulMarcu [i este valabil acest lucru [i pentruLiturghia dup\ Sfântul Gherman de Paris,trebuie s-o [i s\vâr[im. Exist\ biserici în

29

Fran]a care au primit binecuvântareaepiscopului de a sluji a[a-numita Litur-ghie galican\ sau galo-roman\, iar roa-dele care s-au cules nu s-au împotrivitîn niciun fel unit\]ii Bisericii, deoarecepreo]ii [i credincio[ii care s\vâr[esc aceast\Liturghie galican\ cunosc, de asemenea,Liturghia Sfântului Ioan Gur\ de Aur,[i o s\vâr[esc în parohie deseori, laolalt\cu credincio[ii.

Un aspect important al acestui feno-men e cel de a oferi posibilitatea res-pect\rii culturii unei ]\ri, patrimoniuluiunei ]\ri. O ]ar\ are o istorie a sa, iardac\ oamenii acestei ]\ri vor s\ fie orto-doc[i, s\ le fie l\sat\ posibilitatea de a fi[i cet\]eni ai ]\rii, [i membrii ai Bise-ricii, cu propria lor cultur\. Este o încer-care, care, pentru moment, nu creeaz\dificult\]i. Pe viitor, dac\ vor interveniprobleme, episcopii vor lua o decizie înacest sens.

În orice caz, noi suntem totdeauna înascultarea fa]\ de episcopi [i avem încre-dere în grija lor p\rinteasc\ pentru noi.

30

Cum trebuie s\ ne preg\tim înainte dec\s\torie?

Eu cred c\ primul lucru este s\ ceremca Biserica s\ se roage pentru noi, ca mem-brii parohiei m\car s\ ne pomeneasc\,la fel cum se cuvine s\ fac\ preotul înaltar. Aceast\ cerere trebuie s\ continuepe tot parcursul preg\tirii pentru c\s\-torie, chiar dac\ aceasta dureaz\ [i zeceani. Când v\ preg\ti]i pentru c\s\torie,s\ v\ obi[nui]i a v\ ruga împreun\, pentruc\ acest lucru, de-a lungul întregii voastrevie]i, v\ va fi de mult folos. Familia esteo mic\ Biseric\.

În sfâr[it, un lucru iar\[i importanteste s\ ave]i acela[i p\rinte duhovnic, carepoate s\ se roage pentru voi. Când sunte]idescuraja]i, când ave]i ispite, încerc\ri,p\rintele duhovnic v\ poate îndruma [iv\ poate ajuta s\ în]elege]i c\ Hristoseste prezent în iubirea voastr\, c\ sunte]i,de fapt, trei persoane: logodnicul, logod-nica [i Hristos. Aceast\ structur\ slu-je[te drept baz\ a c\s\toriei pân\ lamoarte [i dup\ moarte.

Care este p\rerea Bisericii despre radiestezie?În primul rând, Biserica nu este o

instan]\ constrâng\toare despre ceea ce

31

trebuie s\ gândeasc\ sau s\ nu gândeasc\un om, despre ceea ce trebuie s\ spun\sau s\ nu spun\ el, dar este totu[i Trupullui Hristos, care oglinde[te plenitudineaîn]elepciunii lui Dumnezeu. Trebuie, prinurmare, s\ fim aten]i la aceast\ în]elep-ciune.

Ceea ce a[ spune eu despre radies-tezie e faptul c\, dac\ ea este prezentat\ca o metod\ fizic\ de cercetare, rapor-tându-se la energii create, la puteri caresunt în lume, nu este un pericol, la felca fizica nuclear\, televiziunea, radioul.S\ r\mânem în domeniul fizic, creat.Îns\ dac\ se amestec\ radiestezia cu oambi]ie spiritual\, cu o înv\]\tur\ spiri-tual\, ori dac\ se va ajunge la un fel desincretism, nu este ceva pl\cut lui Dum-nezeu. Lucrurile trebuie s\ r\mân\ acolounde le este locul.

Ce înseamn\ tripla feciorie a MaiciiDomnului?

Biserica Ortodox\ cinste[te tripla fe-ciorie a Maicii Domnului. Noi vedem, însfintele icoane ale Maicii Domnului, treistele: una pe frunte [i dou\ pe fiecareum\r. Fiecare icoan\ a Maicii Domnului

32

exprim\ aceast\ credin]\, care este cre-din]a cre[tin\. Aceasta vrea s\ însemnec\ Maica Domnului nu a cunoscut b\rbatînainte de a-L na[te pe Hristos, c\ [i-ap\strat fecioria [i dup\ Na[tere [i c\ n-a cunoscut b\rbat nici dup\ Na[tereaDomnului. Este un lucru foarte impor-tant c\ Domnul nostru Iisus Hristos nueste doar singurul Fiu al lui Dumne-zeu, ci [i Fiul unic al Fecioarei Maria,adic\ al umanit\]ii.

Cum s\ r\spundem provoc\rilor ce nevin din societate? Cum se poate „strecura”un tân\r prin atâtea ispite ce i se pun înainte?

Problema se leag\ de Psalmul 118,care vorbe[te cum s\ se p\streze un tân\rcurat. Singur\ cale pentru ca un tân\rs\ se p\streze curat într-o lume tot maipotrivnic\ lui Dumnezeu este cee de atr\i cât mai curând o experien]\ perso-nal\ a apropierii de Hristos! Este un lucrucare se cere a fi f\cut cât mai grabnic.Dac\ ai experien]a personal\ a apropieriide Fiul lui Dumnezeu, dac\ tu e[ti prie-tenul Lui, dac\ nu ]i-ai pus în gând s\-Ltr\dezi – [i chiar dac\ Îl vei tr\da te

33

vei întoarce mereu la El cu lacrimi depoc\in]\.

Da]i-ne câteva indica]ii despre cum sepoate tâlcui Sfânta Scriptur\.

În primul rând trebuie s\ citi]i Sfin]iiP\rin]ii. Sfântul Ioan Gur\ de Aur, depild\, a interpretat aproape toate texteleNoului Testament, dar [i pe cele dinVechiul Testament. Exist\ [i al]i scriitoribiserice[ti care au alc\tuit lucr\ri despreinterpret\ri ale Sfintei Scripturi. Ce esteîns\ important e s\ dobândim modul deinterpretare patristic, modul de tâlcuireal Sfin]ilor P\rin]i.

Cât de important vede]i rolul unui du-hovnic în via]a familiei?

Este o problem\ c\reia Biserica îiconfer\ o foarte mare importan]\. Mi separe c\ în parohiile ortodoxe este luat\în considerare fiecare familie, v\zândputerea ei, credin]a, profunzimea iubiriicare exist\ în cadrul cuplului, experi-en]a pe care o au în leg\tur\ cu Dum-nezeu, anturajul comunit\]ii cre[tine. Înfunc]ie de aceste elemente diferite, este,într-adev\r, c\ p\rintele duhovnicesc

34

este printre noi, în familie, pentru a ma-nifesta dragostea [i ocrotirea cea p\-rinteasc\ a lui Dumnezeu. Noi a[tept\mde la p\rintele duhovnic, care ne ajut\cu mult\ iubire, cu mult\ r\bdare câte-odat\ chiar mustrându-ne, dar cu bun\-tate, sprijin binecuvântat pentru a netr\i via]a dup\ voia lui Dumnezeu, sprea ne elibera de patimile noastre, dindezn\dejde.

Este foarte important ca familia saucuplul s\ cread\ cu adev\rat în Dum-nezeu [i-n Taina Preo]iei. Este necesar\o rela]ie de încredere, iar nu una deautoritate. În Biseric\ nu e vorba de oautoritate din afar\, ci de o rela]ie ba-zat\ pe încredere. Dac\ îi ascult\m pepreo]ii [i episcopii no[tri, e pentru c\noi credem în validitatea Tainei Preo]iei.

Preotul sau p\rintele duhovnicesc,în cadrul cuplului, este un îndrum\torpsihologic, o expresie a paternit\]ii pentrunoi. Trebuie s\-i facem cunoscute toateascunzi[urile rela]iei noastre, s\-i dezv\-luim toate problemele ca unui p\rinte,pentru a putea aborda aceste lucruriuneori dureroase, dar care ne întunec\via]a, pentru a fi pl\cu]i întotdeauna

35

lui Dumnezeu. Nu trebuie s\ ne înte-meiem via]a noastr\ pe cerin]ele tot maip\gubitoare ale societ\]ii de azi, ci trebuies\ vie]uim dup\ cum ne sf\tuie[te Biserica.De aceea, se cuvine a cere preo]ilor no[tris\ ne asculte, s\ ne pov\]uiasc\ [i s\ neajute s\ purt\m crucea de-a lungul în-tregului drum al vie]ii noastre.

Ce influen]\ exercit\ c\s\toria cu unviitor preot asupra vie]ii duhovnice[ti a femeii?

Cred c\ acest lucru depinde mult demodul în care so]ia a putut s\ fie aso-ciat\ preg\tirii so]ului s\u pentru preo]ie.Acest lucru este foarte important. Eucunosc o familie în care so]ia nu a devenitcon[tient\ niciodat\ de responsabilitateaei de preoteas\, adic\ în]elege rolul eide so]ie de preot ca pe o realitate str\in\,exterioar\, necrezând cu adev\rat în ceeace so]ul ei a fost ales a înv\]a.

În cazul în care cuplul are con[tiin]ac\ sluje[te Bisericii, aceasta poate fipentru so]ia preotului un lucru extraor-dinar, pentru c\ to]i cei boteza]i suntdeja slujitori ai lui Hristos, b\rba]i [ifemei.

36

În familia unui preot exist\ deja unsacerdo]iu comun prin Botez. Prin urmare,este deja un cuplu sacerdotal, înaintechiar ca b\rbatul s\ devin\ preot. Iardup\ ce el a fost hirotonit, aceast\ via]\comun\, care este deja o via]\ sacerdo-tal\, se va concentra în slujirea altarului[i-n slujirea comunit\]ii. Iar so]ia î[i vag\si locul s\u aproape în mod natural,mai ales dac\ oameni din comunitate îivor sus]ine [i le vor fi aproape cu încre-derea lor.

Am observat în România o frumoas\expresie care se refer\ la so]ia preotului:„coana preoteas\” este semnul c\ poporulare con[tiin]a locului pe care aceast\ fe-meie îl ocup\ în comunitate, c\ci arenevoie de mult\ abnega]ie, de mult\r\bdare pentru a tr\i aceast\ via]\ desacrificiu.

Dac\ nu avem încredere în duhovniculnostru, cum ar trebuie s\ proced\m? Ceputem face pentru a ne alege un duhovnicdup\ voia lui Dumnezeu?

Aceasta este o problem\ foarte grav\[i, din p\cate, nu neap\rat o atât de mareexcep]ie. Câteodat\ diavolul, prin intrigile

37

sale, încearc\ s\ se a[eze între noi [iduhovnicul nostru. Dac\ diavolul reu[e[tes\ despart\ credinciosul de duhovniculs\u, a câ[tigat deja destul teren în su-fletul celui nemul]umit.

Trebuie, în primul rând, s\ lupt\mpe plan duhovnicesc împotriva îndoielii,împotriva calomniei [i, chiar dac\ de-fectele p\rintelui duhovnicesc sunt evi-dente, s\ nu ne abatem ochii asupra lor,dup\ cum spune Scriptura, c\ nu tre-buie s\ dezv\luim lumii „goliciunea”spiritual\ a p\rintelui nostru. S\ ne rug\mpentru el, s\ postim pentru el, pentru caDumnezeu s\ nu retrag\ harul de p\-rinte duhovnicesc al duhovnicului.

Singurul caz în care trebuie s\ nealegem un alt duhovnic, este dac\ cel\-lalt îndrum\tor duhovnicesc e un eretic,dac\ falsific\ înv\]\tura de credin]\. Înalt caz, trebuie s\ ne purt\m [i aceast\cruce, ca [i în familie, în problemadivor]ului.

Dac\ noi c\ut\m un nou duhovnic,trebuie s\ cerem acest lucru lui Dum-nezeu, pentru c\ nu putem s\ primimun îndrum\tor duhovnicesc decât de la

38

Dumnezeu. Dac\ am primit acest du-hovnic, trebuie s\-l suport\m, chiar de-lvom vedea c\zând în p\cat, pentru c\noi vom avea în inima noastr\ idea c\p\rintele duhovnicesc nu e un om perfect.Doar Hristos e f\r\ de p\cat. P\rinteleduhovnicesc e doar calea care ne con-duce spre Hristos. Trebuie s\-l accept\mcu sl\biciunile lui. Deseori poate fi obosit,sl\bit duhovnice[te, dar noi trebuie s\fim îng\duitori.

Sunt trei lucruri pe care se cuvine ale urma: s\ avem încredere în p\rinteleduhovnicesc, chiar dac\ el gre[e[te; s\ne rug\m lui Dumnezeu, în caz c\ totu[idorim un alt duhovnic, pentru a ne rânduiun îndrum\tor spiritual cât mai potrivit;[i, în al treilea rând, s\-l sus]inem, prinrug\ciunile noastre, pe acesta.

Din experien]a sfin]iei voastre, ce sfatpute]i da tinerilor pentru a merge mai departepe calea lui Dumnezeu?

Pentru mine, cel mai important estedarul pe care mi l-a dat Dumnezeu capreot [i slujitor al S\u în Biseric\, lucrucare este cu adev\rat o experien]\ du-hovniceasc\ extraordinar\, o experien]\

39

a iert\rii. Dac\ noi vom face experien]aiert\rii, adic\ a fi iertat de Dumnezeu [ide semenii no[tri [i de a ierta, la rândulnostru, pe al]ii, Îl vom cunoa[te pe Dum-nezeu, care S-a pogorât la noi pentru ane ridica din mla[tina p\catului.

Pentru mine este experien]a cea maiimportant\, iar o astfel de revela]ie n-oputem g\si în alt\ parte, ci doar în Bise-rica lui Hristos. Acesta este un lucruspecific cre[tinismului. Experien]a iert\riitrebuie s-o ducem mai departe în lume,c\ci ea nu este una de tip psihologic, cie o tain\, o experien]\ harismatic\, lu-minat\ de harul lui Dumnezeu.

40

Redactor: Ovidiu George Clapa

Corector: Drago[ Dâsc\

Tehnoredactor: Alina Andrei

Culegere computerizat\: Sebastian Schipor

Design: Gabriela Radu

DTP: Leonard Lunguleac

Bun de tipar: 2014. Ap\rut: 2014

Editura Doxologia, Cuza-Vod\ 51, 700038, IA{I

Tel.: (0232)216693; (0232)218324; Fax: (0232)216694

http://www.edituradoxologia.ro,

E-mail: editura@doxologia.ro