8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

189
8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 1/189 Predici la Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic Cuprins Evanghelia şi Apostolul zilei................................................................................... Comentarii Patristice ! "ugăciunea arhierească a #$ntuitorului......................% Părintele Ilie Cleopa ! Predică la Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic ! Desp păstrarea dreptei credinţe.....................................................................................& Sf$ntul Ioan 'ură de Aur ! Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic !(milia .................................................................................................................................&+ Sf$ntul Ioan 'ură de Aur ! Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic ! (milia ) ! Despre egalitatea -atălui şi a iului............................................................... /0 Sf$ntul 1icolae 2elimirovici ! Evanghelia despre "ugăciunea Domnului şi #$ntuitorul nostru pentru noi ! 'ingăşia lui 3ristos..............................................................%% Sf$ntul -eofan 4ăvor$tul ! Duminica Sfinţilor Părinţi 5 -$lcuiri....................), Arhimandritul Ioil 6onstantaros7 ! 8ectură apostolică la Duminica Sfinţilor Părinţi de Sinodul I Ecumenic................................................................................................)) #itropolitul Augustin de lorina ! Predică la Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul Ecumenic ! 9nitate 5 Dez:inare...........................................................................+, Sf$ntul Iustin Popovici ! Predică la Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul ;nt$i Ecumenic #artorii 2ieţii veşnice trăite ;ncă din trup< la care este chemat fiecare dintre noi +/ Cuviosul Iustin Popovici despre arianism........................................................++ Părintele Seraphim "ose ne arată de ce este necesar şi cum putem să do:$ndim =cuget Părinţilor>............................................................................................................,*/ Sf$ntul -eofilact al ?ulgariei ! Duminica a 2II!a după Paşti 5 -$lcuiri........,,/ Ieromonah 'rigorie Sandu ! Predică la "ugăciunea Arhierească a lui Iisus 3ristos ,@@ Părintele Ion C$rciuleanu ! Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic ,@% Părintele 2isarion Iugulescu ! Duminica Sfinţilor Părinţi..............................,,

Transcript of 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

Page 1: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 1/189

Predici la Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

Cuprins

Evanghelia şi Apostolul zilei...................................................................................Comentarii Patristice ! "ugăciunea arhierească a #$ntuitorului......................%Părintele Ilie Cleopa ! Predică la Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic ! Desppăstrarea dreptei credinţe.....................................................................................&Sf$ntul Ioan 'ură de Aur ! Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic !(milia

.................................................................................................................................&+Sf$ntul Ioan 'ură de Aur ! Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic ! (milia )! Despre egalitatea -atălui şi a iului.............................................................../0

Sf$ntul 1icolae 2elimirovici ! Evanghelia despre "ugăciunea Domnului şi #$ntuitorulnostru pentru noi ! 'ingăşia lui 3ristos..............................................................%%Sf$ntul -eofan 4ăvor$tul ! Duminica Sfinţilor Părinţi 5 -$lcuiri....................),Arhimandritul Ioil 6onstantaros7 ! 8ectură apostolică la Duminica Sfinţilor Părinţi de Sinodul I Ecumenic................................................................................................))#itropolitul Augustin de lorina ! Predică la Duminica Sfinţilor Părinţi de la SinodulEcumenic ! 9nitate 5 Dez:inare...........................................................................+,Sf$ntul Iustin Popovici ! Predică la Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul ;nt$i Ecumenic#artorii 2ieţii veşnice trăite ;ncă din trup< la care este chemat fiecare dintre noi +/

Cuviosul Iustin Popovici despre arianism........................................................++Părintele Seraphim "ose ne arată de ce este necesar şi cum putem să do:$ndim =cugetPărinţilor>............................................................................................................,*/Sf$ntul -eofilact al ?ulgariei ! Duminica a 2II!a după Paşti 5 -$lcuiri..... ...,,/Ieromonah 'rigorie Sandu ! Predică la "ugăciunea Arhierească a lui Iisus 3ristos ,@@Părintele Ion C$rciuleanu ! Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic ,@%Părintele 2isarion Iugulescu ! Duminica Sfinţilor Părinţi..............................,,

Page 2: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 2/189

"ugăciune..........................................................................................................,&*Părintele Iosif -rifa ! Iisus 5 #ilocitor ;ntre noi şi Dumnezeu......................,&,

"ugăciune..........................................................................................................,&/Preot Sever 1egrescu ! Predică la Duminica a 2ll!a după Sfintele Paşti ! a Sfinţilor Părinţi dla Sinodul I Ecumenic ! Dumnezeu rug$ndu!Se...............................................,&/Pr. AleBandru ! Predică la Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic ,&)Pr. Dorin (ctavian Picioruş ! Predică la duminica a 0!a după Paşti.............,/

Părintele 2asile 'ordon ! Predică la Duminica a 2II!a după Paşti ! a Sfinţilor Părinţi de Sinodul I Ecumenic..............................................................................................,/)Părintele #iron #ihăilescu ! Cugetări pe marginea rugăciunii arhiereşti a lui Iisus< pentrucenici şi pentru credincioşi7>ără viaţa de la -ine< să nu se socotească vii< să nu trăiască amăgirea aceasta>................................................................................................,%@nsemnătatea şi rolul Sfinţilor Părinţi de la 1iceea< precum şi lauda lor ! descriersemnificaţiei liturgice a praznicului Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic,%%

Spiritualitatea ortodoBă ce se desprinde din teBtele de slu:ă de la Duminica Sfinţilor Părin............................................................................................................................,%)Sf$ntul Chiril al AleBandriei 5 credinţă< cunoaştere adevărată şi maica vieţii veşnice ,%

Părintele Ciprian 1egreanu ! Predici la Duminica dinaintea Cincizecimii< a Sfinţilor Părinţi la Sinodul ;nt$i Ecumenic şi a rugăciunii lui Iisus Duminica a 2II!a după Paşti7 Scunoaştem ;n Cine credem şi Cui ne rugămF....................................................,0&Părintele #elchisedec< stareţul #ăn. Putna< trage cu putere clopotul trezirii neamului privin;ncercarea de distrugere a familiei7 =Au sosit vremurile mărturisirii Adevărului şi adespărţirii apelorF 1u este de tăcutF>................................................................,+0Importanţa dreptei credinţe şi a =unităţii duhului ;ntru legătura păcii>7 Să răm$nem uniţi dragostea lui Dumnezeu ca să ne ;m:răcăm cu putere de SusF 5 Cuvinte de ;nvăţătură Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic.......................................@*

Părintele 1ichifor 3oria ! Predică la Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumen@*,&.................................................................................................................@*Părintele 3risostom de la Putna ! Predică la Duminica Sfinţilor Părinţi de la SinoduEcumenic @*,& ! De ce e important să!8 vedem drept pe #$ntuitorul Iisus 3ristos< Dumnezeu şi (mG Cum< oare< să fim 9naG...................................................@*+Părintele Claudiu #elean 5 Predică la Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumen/ iun. @*,,.......................................................................................................@,IPS Irineu Pop!?istriţeanul ! Predică la Duminica a 2II!a după Paşti ! a Sfinţilor Părinţi dla Sinodul I Ecumenic ! 2iaţa veşnică este ;naintea noastră........................@,/

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel ! Predică la Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodu

Ecumenic ! Dreapta credinţă şi rugăciunea menţin unitatea ?isericii...........@@*De ce ; i pierd tinerii credin aGș ț ..........................................................................@@%Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic ! Pentru copii..............@@+

Page 3: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 3/189

Evanghelia şi Apostolul zilei

 

Evanghelia

Page 4: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 4/189

Ev. Ioan ,0< ,!,1. Acestea a vorbit Iisus şi ridicând ochii Săi la cer, a zis: Părinte, a venit ceasul! Preaslăveşte pFiul ău, ca şi Fiul să e preaslăvească.. Precu" I#ai dat stăpânire peste tot trupul, ca să dea via$ă veşnică tuturor acelora pe care u ai dat %ui.&. 'i aceasta este via$a veşnică: Să e cunoască pe ine, sin(urul )u"nezeu adevărat, şi pe Iis*ristos pe +are %#ai tri"is.. -u e#a" preaslăvit pe ine pe pă"ânt lucrul pe care /i l#ai dat să#l 0ac, l#a" săvârşit.. 'i acu", preaslăveşte#/ă u, Părinte, la ine 2nsu$i, cu slava pe care a" avut#o la ine, "

3nainte de a 0i lu"ea.4. Arătat#a" nu"ele ău oa"enilor pe care /i i#ai dat /ie din lu"e. Ai ăi erau şi /ie /i i#dat şi cuvântul ău l#au păzit.5. Acu" au cunoscut că toate câte /i#ai dat sunt de la ine6. Pentru că cuvintele pe care /i le#ai dat le#a" dat lor, iar ei le#au pri"it şi au cunoscut cadevărat că de la ine a" ieşit, şi au crezut că u /#ai tri"is.7. -u pentru aceştia /ă ro( nu pentru lu"e /ă ro(, ci pentru cei pe care /i i#ai dat, că ai sunt.18. 'i toate ale /ele sunt ale ale, şi ale ale sunt ale /ele şi /#a" preaslăvit 3ntru ei.

11. 'i -u nu "ai sunt 3n lu"e, iar ei 3n lu"e sunt şi -u vin la ine. Părinte S0inte, păzeşte#i 3nu"ele ău, 3n care /i i#ai dat, ca să 0ie una precu" sunte" şi 9oi.1. +ând era" cu ei 3n lu"e, -u 3i păzea" 3n nu"ele ău, pe cei ce /i i#ai dat şi i#a" păzit şi a pierit nici unul dintre ei, decât 0iul pierzării, ca să se 3"plinească Scriptura.1&. Iar acu", vin la ine şi acestea le (răiesc 3n lu"e, ca să 0ie deplină bucuria /ea 3n ei.

Apostol

Page 5: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 5/189

aptele Apostolilor

aptele Apostolilor @*7 ,%!,)< @)!%7

14. +ăci Pavel hotărâse să treacă pe apă pe lân(ă -0es, ca să nu i se 3ntârzie 3n Asia, pentru că (răbea să 0ie, dacă i#ar 0i cu putin$ă, la Ierusali", de ziua +incizeci"ii.15. 'i tri"i$ând din /ilet la -0es, a che"at la sine pe preo$ii isericii.16. 'i când ei au venit la el, le#a zis: ;oi şti$i cu" "#a" purtat cu voi, 3n toată vre"ea, din ziucea dintâi, când a" venit 3n Asia,6. )rept aceea, lua$i a"inte de voi 3nşivă şi de toată tur"a, 3ntru care )uhul S0ânt v#a pus pvoi episcopi, ca să păstra$i iserica lui )u"nezeu, pe care a câşti(at#o cu 3nsuşi sân(ele Său.7. +ăci eu ştiu aceasta, că după plecarea "ea vor intra, 3ntre voi, lupi 3n(rozitori, care nu vcru$a tur"a.&8. 'i dintre voi 3nşivă se vor ridica bărba$i, (răind 3nvă$ături răstăl"ăcite, ca să tra(ă pe ucenidupă ei.&1. )rept aceea, prive(hea$i, aducându#vă a"inte că, ti"p de trei ani, n#a" 3ncetat noaptea

ziua să vă 3nde"n, cu lacri"i, pe 0iecare dintre voi.&. 'i acu" vă 3ncredin$ez lui )u"nezeu şi cuvântului harului Său, cel ce poate să vă zidească să vă dea "oştenire 3ntre to$i cei s0in$i$i.&&. Ar(int sau aur sau haină, n#a" po0tit de la ni"eni&. ;oi 3nşivă şti$i că "âinile acestea au lucrat pentru trebuin$ele "ele şi ale celor ce erau c"ine.&. oate vi le#a" arătat, căci ostenindu#vă ast0el, trebuie să a<uta$i pe cei slabi şi să vă aducea"inte de cuvintele )o"nului Iisus, căci -l a zis: /ai 0ericit este a da decât a lua.&4. 'i după ce a spus acestea, plecându#şi (enunchii, s#a ru(at 3"preună cu to$i aceştia.

Page 6: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 6/189

Comentarii Patristice ! "ugăciunea arhierească a #$ntuitorului

 (Ev. Ioan 17, 1-1

=2n. 15, 1> Acestea a vorbit Iisus şi, ridicând ochii Săi la cer, a zis: Părinte, a venit ceasul! Preslăveşte pe Fiul ău, ca şi Fiul să e prea slăvească.

Hristos nu vorbeşte doar de răbdarea răului, ci Se pune pe Sine înainte ca exemplu. Dupavertismentul Său că în lume necazuri veţi avea (În. 1, !!", #l Însuşi recur$e la ru$ăciune pentrune învăţa că în încercările noastre, trebuie să lăsăm totul în urmă şi să ne îndreptăm căt

Dumnezeu. #l le%a zdruncinat su&letele prin avertismentul Său, dar i%a ridicat din nou prin aceasru$ăciune.

=S0ântul Ioan ?ură de Aur, @"ilii la -van(helia după Ioan 68, 1, traducere pentru )oolo(ia.de Aleandra Burba>

=2n. 15, 1> Acestea a vorbit Iisus şi, ridicând ochii Săi la cer, a zis: Părinte, a venit ceasul! Preslăveşte pe Fiul ău, ca şi Fiul să e prea slăvească.

'nd o situaţie ne îndeamnă la ru$ăciune, este potrivit nouă să ne ru$ăm pentru ceea ce înmul ţeşslava lui Dumnezeu înainte de a ne ru$a pentru ceea ce ne priveşte pe noi) *ntuitorul, înadevăr, a spus aceste cuvinte pentru a arăta ct de importantă era slava Sa pentru +atăl, pentru a cunoscut ca &iind consubstanţial cu #l) pentru că +atăl este slăvit în slava iului Său.

=S0ântul +hiril Aleandrinul, +o"entariu la -van(helia după Ioan , &, traducere pentr)oolo(ia.ro de Aleandra Burba>

=2n. 15, 1> Acestea a vorbit Iisus şi, ridicând ochii Săi la cer, a zis: Părinte, a venit ceasul! Preslăveşte pe Fiul ău, ca şi Fiul să e prea slăvească.

Page 7: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 7/189

Domnul nostru, sin$urul născut, 'are este veşnic cu +atăl, 'are a luat şi c-ipul unui rob, S%arru$at în tăcere dacă era necesar. Însă, prin ru$ăciunea cu voce tare, a dorit să se arate pe Sine cunul care S%a ru$at +atălui #l Şi%a adus aminte că trebuia nu doar să se roa$e, ci să şi predice. ast&el, ru$ăciunea pe care ne%a adus%o nouă, ne%a &ăcut%o cunoscută. 0entru că nu doar discursul Săci şi ru$ăciunile ui, au &ost o sursă de desăvrşire a ucenicilor Săi 2 şi pentru noi, care o citiastăzi.

=S0ântul A"brozie al /ilanului, ratat la -van(helia după Ioan 18, , traducere pentr)oolo(ia.ro de Aleandra Burba>

=2n. 15, 1> Acestea a vorbit Iisus şi, ridicând ochii Săi la cer, a zis: Părinte, a venit ceasul! Preslăveşte pe Fiul ău, ca şi Fiul să e prea slăvească.

În cuvintele +ată, a venit ceasul prea slăveşte pe iul +ău, #l a arătat că tot timpul şi cu &iecaocazie cnd a &ăcut ceva sau a pătimit pentru ceva, a &ost rnduit de către #l, 'el ce nu era suputimpului) Să nu $ndească nimeni că acest ceas a venit printr%un context al destinului, nu, ci prin

o -otărre divină. 3ici o le$e cerească n%a le$at patimile lui Hristos de clipa cnd s%au petrecu'um poate cineva să creadă că stelele şi%au constrns propriul 'reator să moară4 0rin urmare, nu&ost timpul cel care %a condus pe Hristos la moartea Sa, ci Hristos a rnduit timpul potrivit penta muri. De asemenea, a -otărt şi timpul cnd S%a născut din ecioară, împreună cu +atăl, din caS%a născut nedepinznd de timp.. 5st&el poate să spună, 0ărinte, a venit ceasul (În 16, 1" #l, 'el caa stabilit &iecare ceas cu +atăl spunnd ca şi cum 0ărinte, a venit ceasul, pe care l%am stabiîmpreună de dra$ul lumii şi al prea slăvirii *ele printre ei, prea slăveşte pe iul +ău, ca şi iul să prea slăvească .7

=Fericitul Au(ustin, ratat la -van(helia după Ioan 18, , traducere pentru )oolo(ia.ro dAleandra Burba>

=2n. 15, 1> Acestea a vorbit Iisus şi, ridicând ochii Săi la cer, a zis: Părinte, a venit ceasul! Preslăveşte pe Fiul ău, ca şi Fiul să e prea slăvească.

Din nou, #l ne arată că vine cu bucurie la su&erinţă. Deoarece, cum poate cineva care s%a ru$at aceasta să se întmple, să &ie silit, numind ceea ce avea să se întmple, prea slăvire nu doar pentru Însuşi, 8ăsti$nitul, ci şi pentru +atăl4 5cesta era într%adevăr exemplul, întruct nu doar iul, ci+atăl era prea slăvit. 0entru că, înainte de răsti$nire, nici c-iar evreii nu Îl cunoşteau9 :srael nu *

cunoaşte (:saia 1, !". Dar după răsti$nire, toată lumea s%a adunat la #l. 5poi vorbeşte şi cum prslăvirea va avea loc şi cum +atăl Îl va prea slăvi pe #l.

=S0ântul Ioan ?ură de Aur, @"ilii la -van(helia după Ioan 68, 1, traducere pentru )oolo(ia.de Aleandra Burba>

=2n. 15, 1> Acestea a vorbit Iisus şi, ridicând ochii Săi la cer, a zis: Părinte, a venit ceasul! Preslăveşte pe Fiul ău, ca şi Fiul să e prea slăvească.

Page 8: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 8/189

Hristos nu spune că ziua sau timpul a venit, ci că ceasul a venit. ;n ceas conţine o parte a unei zi'e a însemnat acest ceas4)#l avea acum să &ie scuipat în &aţă, biciuit, răsti$nit. Dar +atăl prslăveşte pe iul. Soarele, în loc să apună, dispare şi toate celelalte corpuri au simţit acelaşi şoc, morţii lui :isus. Stelele în orbita lor, pentru a evita complicitatea la crimă, au scăpat prin stin$erproprie de la privirea scenei. 0ămntul s%a cutremurat sub $reutatea Domnului nostru aşezat cruce şi a arătat că nu avea putere să% ţină pe 5cesta care murea, iar sutaşul a stri$at9 cu adevăriul lui Dumnezeu era 5cesta< (*t. =6, >?". 'reaţia este eliberată prin meditarea la această @ert

pentru păcat. '-iar şi pietrele şi%au pierdut din tărie şi putere, iar cei care %au bătut în cuie cruce, mărturisesc cu adevărat că 5cesta este iul lui Dumnezeu. S&r şitul demonstreapresupunerea. Domnul nostru a spus9 prea slăveşte pe iul +ău (În. 16, 1", demonstrnd că nu eiu doar cu numele, ci iul întocmai. iul +ău, spune #l. *ulţi dintre noi suntem &iii (copiii" lDumnezeu. Dar #l este iul lui Dumnezeu într%un alt sens. #l este adevăratul iu prin natură, nprin adopţie în adevăr, nu cu numele prin naştere, nu prin creare. După ce %a prea slăvmărturisirea sutaşului s%a bazat pe adevăr. /i ast&el, cnd soldatul Îl mărturiseşte pe #l ca &iiadevăratul iu al Domnului, nimeni dintre credincioşii Săi nu se mai poate îndoi de ceea ce unul dpersecutorii ui nu a putut ne$a.

=Ilarie de Poitiers, %a S0ânta rei"e &, 18, 11, traducere pentru )oolo(ia.ro de AleandrBurba>

=2n. 15, 1> Acestea a vorbit Iisus şi, ridicând ochii Săi la cer, a zis: Părinte, a venit ceasul! Preslăveşte pe Fiul ău, ca şi Fiul să e prea slăvească.

Dar, dacă a &ost prea slăvit prin patimile Sale, ct de mult a &ost prea slăvit prin învierea Sa< 0entcă patimile Sale au arătat smerenia ui mai mult dect prea slăvirea ui, iar smerenia este arvuprea slăvirii. 0rea slăvirea este răsplata smereniei (vezi ilipeni =, >%11". Deci trebuie să înţele$e

prin cuvintele, +ată, ceasul a venit, prea slăveşte pe iul +ău, că ceasul a venit pentru semănarseminţei care este smerenia. 3u amnaţi rodul, adică prea slăvirea.

=Fericitul Au(ustin, ratat la -van(helia după Ioan 18, &, traducere pentru )oolo(ia.ro dAleandra Burba>

=2n. 15, 1> Acestea a vorbit Iisus şi, ridicând ochii Săi la cer, a zis: Părinte, a venit ceasul! Preslăveşte pe Fiul ău, ca şi Fiul să e prea slăvească.

Dar poate că aceasta demonstrează slăbiciunea iului. #l a aşteptat să &ie prea slăvit de 'ineva m

mare dect #l. /i cine nu mărturiseşte că +atăl este deasupra tuturor, văznd că #l Însuşi a spu+atăl este mai mare dect *ine (În. 1?, =A"4 Dar &eriţi%vă să nu lăsaţi cinstirea +atălui să slăbeasprea slăvirea iului) 8u$ăciunea9 +ată, prea slăveşte pe iul +ău, este deplină prin ca şi iul să prea slăvească pe +ine, ast&el, iul nu este slab, avnd în vedere că #l dă înapoi, la rndul Său slapentru prea slăvirea pe care o primeşte. 5ceastă cerere, ca prea slăvirea să &ie dată şi înapoiată neste nici un &urt al +atălui, dar nici o subapreciere a iului. *ai de$rabă arată aceeaşi puteredivinităţii este în amndoi.

=Ilarie de Poitiers, %a S0ânta rei"e &, 1, , traducere pentru )oolo(ia.ro de Aleandra Burba

Page 9: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 9/189

=2n. 15, 1> Acestea a vorbit Iisus şi, ridicând ochii Săi la cer, a zis: Părinte, a venit ceasul! Preslăveşte pe Fiul ău, ca şi Fiul să e prea slăvească.

Se cuvine a întreba cum iul poate să prea slăvească pe +atăl, cnd prea slăvirea veşnică a +atălnu a su&erit micşorare în nici o &ormă umană, nici nu poate &i înmulţită privind per&ecţiunea divină. În Sine, într%adevăr, prea slăvirea +atălui nu poate &i micşorată, nici mărită. Dar &ără niciîndoială, era mai mică printre oameni cnd Dumnezeu era cunoscut doar în :udeea (0salmul 6>, =

0rin urmare, iul a prea slăvit pe +atăl cnd #van$-elia lui Hristos a răspndit învăţătura desp+atăl printre neamuri. +otuşi, dacă iul ar &i murit numai, &ără să învieze, &ără îndoială că nu ar&ost nici prea slăvit de +atăl, nici nu %ar &i prea slăvit pe +atăl. Dar acum, &iind prea slăvit prînvierea Sa, de +atăl, #l prea slăveşte pe +atăl prin predicarea învierii Sale, prea slăveşte pe iul +ca şi iul să te prea slăvească pe +ine. 'u alte cuvinte, înviază%*ă din morţi, ca prin *ine, +u să cunoscut în toată lumea.

=Fericitul Au(ustin, ratat la -van(helia după Ioan 18, 1, traducere pentru )oolo(ia.ro dAleandra Burba>

=2n. 15, 1> Acestea a vorbit Iisus şi, ridicând ochii Săi la cer, a zis: Părinte, a venit ceasul! Preslăveşte pe Fiul ău, ca şi Fiul să e prea slăvească.

0rin urmare, :isus spune, +u ai dat iului acea cinstire care Îi acordă ui stăpnirea universală 2 dear &i primit acest &el de cinstire mai trziu. /i ce măreaţă cinste era de@a aceea de a &i 5lesul lDumnezeu< 'u toate acestea, #l spune9 *i%ai dat această cinste, deci prea slăveşte%*ă, adică, întun mod potrivit cu cinstirea de care *%ai &ăcut demn. Descoperă%*ă înaintea tuturor la ceaspătimirii *ele, pentru ca, prin &aptele ce se vor întmpla pe cruce, toţi să cunoască măreţia cins*ele. #i vor recunoaşte că nu meritam să su&ăr, nici că am &ăcut%o ast&el silit &iind, ci am &ăc

aceasta pentru binele măreţ al omenirii. Deci, cuvintele prea slăveşte%*ă, nu înseamnă dă%*i sla*ie, ci mai de$rabă, ele semni&ică descoperă%*i slava care *i%a &ost dată *ie de către +ine şi acelaşi înţeles, #l a adău$at, pentru ca iul să te prea slăvească pe +ine, adică, prin acele lucrucare *i%au &ost &ăcute *ie, +u să &ii văzut mare şi slăvit prin *ine. 'u ct lucrarea *ea apare mde preţ, cu att 3umele +ău devine mai cunoscut.

=eodor de /opsuestia, +o"entariu la Ioan 4, 15, 1, traducere pentru )oolo(ia.ro de AleandBurba>

=2n. 15, 1> Acestea a vorbit Iisus şi, ridicând ochii Săi la cer, a zis: Părinte, a venit ceasul! Pre

slăveşte pe Fiul ău, ca şi Fiul să e prea slăvească.

+atăl prea slăveşte pe iul Său, punnd tot ce este sub soare sub ascultarea ui. +atăl, în sc-imb,&ost prea slăvit prin iul, iar iul a &ost prea slăvit prin +atăl, pentru că #l era încredinţat cu toalucrurile, pentru că #l este iul şi ;rmaşul, Blăstarul 'elui ce le poate pe toate. +atăl în sc-imb,&ost prea slăvit, aşa cum un tată este prea slăvit de &iul său. 'nd iul este văzut ca îndeplinind bucurie &iecare mare &aptă, bunăvoinţa numelui Său trece la 'el care %a născut. 5ceastă prslăvire trece apoi la noi. 5ceea care este pe deplin supusă, care este pusă sub mna 'uvntului lDumnezeu (care este mai puternic dect toate lucrurile" şi care a &ost eliberată odată şi pent

Page 10: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 10/189

totdeauna trebuia să rămnă pentru bine, de vreme ce nu mai este condusă de moarte sau $uvernade corupţie sau supusă păcatelor şi răutăţilor trecute.

=)idi" cel orb, Fra("ente la Ioan 16, traducere pentru )oolo(ia.ro de Aleandra Burba>

=2n. 15, > Precu" I#ai dat stăpânire peste tot trupul, ca să dea via$ă veşnică tuturor acelora pcare u i#ai dat %ui.

aptul că puterea peste tot trupul a &ost dată lui Hristos de +atăl, trebuie să &ie înţeleasă în ceea priveşte natura omenească a Sa. 0entru că, în ceea ce priveşte divinitatea Sa, toate lucrurile au &o&ăcute de către #l Însuşi şi întru #l toate lucrurile au &ost create, cele din cer şi de pe pămnt, văzuşi nevăzute ('oloseni 1, 1".

=Fericitul Au(ustin, ratat la -van(helia după Ioan 18, , traducere pentru )oolo(ia.ro dAleandra Burba>

=2n. 15, > Precu" I#ai dat stăpânire peste tot trupul, ca să dea via$ă veşnică tuturor acelora p

care u i#ai dat %ui.

Slava (pe care iul avea să :%o dea +atălui" a &ost aceea că iul, întrupndu%Se, a primit putere de+atăl asupra tuturor celor materiale, împreună cu sarcina de a reda viaţa veşnică unor &iinmuritoare precum suntem noi, cei împovăraţi de trup.

=Ilarie de Poitiers, %a S0ânta rei"e &, 1&, traducere pentru )oolo(ia.ro de Aleandra Burba> =2n. 15, > Precu" I#ai dat stăpânire peste tot trupul, ca să dea via$ă veşnică tuturor acelora pcare u i#ai dat %ui.

0oate că iul este slab în aceea că primeşte putere peste tot trupul. /i într%adevăr, primirea puterii &i putut &i un semn de slăbiciune dacă #l nu era capabil să dăruiască viaţă veşnică acelora pe careprimeşte. Însă, c-iar şi &aptul de a primi este &olosit în a dovedi in&erioritatea naturii. S%ar &i puspune că acesta este cazul, dacă Hristos nu ar &i &ost cu adevărat Dumnezeu prin naştere, aşa cueste 'el 3enăscut. Dar, dacă primirea puterii semni&ică nici mai mult nici mai puţin naşterea, prcare #l a primit tot ceea ce avea, acel dar nu Îl în@oseşte pe 'el 3ăscut pentru că Îl &ace în între$imşi întru totul Dumnezeu. 'el 3enăscut %a adus pe Dumnezeu ;nul născut printr%o naştedesăvr şită a binecuvntării divine. #ste atunci taina +atălui de a &i autorul naşterii, dar nu este ni

o in&eriorizare a iului de a &i &ost &ăcut ima$inea per&ectă a 3ăscătorului Său prin naşteradevărată.

Dăruirea puterii peste tot trupul şi această dăruire este &ăcută pentru ca viaţa veşnică să &ie datuturor celor care au trup revendică paternitatea Dăruitorului şi divinitatea 0rimitorului. 0entru cădărui înseamnă că ;nul este +atăl şi, în primirea puterii de a dărui viaţa veşnică, celălalt rămnDumnezeu iul. 0rin urmare, toată puterea este naturală şi înnăscută iului lui Dumnezeu. /i, deeste dăruită, aceasta nu Îl separă de :zvorul său. 0entru că ceea ce s%a dat este proprietatea 5utorusău, anume, puterea de a dărui viaţă veşnică şi de a sc-imba ceea ce este supus stricăciunii nestricăciune. +atăl a dat totul iul a primit totul.

Page 11: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 11/189

=Ilarie de Poitiers, %a S0ânta rei"e 7, &1, traducere pentru )oolo(ia.ro de Aleandra Burba>

=2n. 15, > Precu" I#ai dat stăpânire peste tot trupul, ca să dea via$ă veşnică tuturor acelora pcare u i#ai dat %ui.

Dar care este înţelesul pentru i%ai dat ui putere asupra a tot trupul4 Boi întreba ereticii9 cnd

primit el această putere4 5 &ost înainte ca #l să%i &i &ăcut4 Sau după4 #l Însuşi spune că a &ost duce a &ost răsti$nit şi S%a ridicat din nou. 'el puţin, atunci a zis9 Datu%mi%Sa toată puterea. Dreaceea, mer$nd, învăţaţi neamurile (*t =A, 1A%1C". /i atunci4 3u avea #l putere peste lucrăriSale4 :%a creat pe ei şi să nu aibă autoritate peste ei, după ce i%a &ăcut4 +otuşi, #l este văzut &ăcntotul ca pe vec-i timpuri, pedepsindu%i pe unii ca păcătoşi) (ac. 1A, 16" şi cinstindu%i pe alţii drepţi. are să &i avut #l putere atunci, dar acum a pierdut%o, dar avea să o primească din nou4 'diavol putea să a&irme asta4

Dar dacă puterea ui era aceeaşi atunci şi acum 2 pentru că spune9 după cum +atăl ridică pe cmorţi şi le dă viaţă, tot aşa şi iul dă viaţă celor ce voieşte (În >, =1" 2 care este înţelesul acest

cuvinte4 8ăspunsul stă în &aptul că #l era pe cale să%i trimită la neamuri. 0entru ca ast&el ei să ncreadă că aceasta era o noutate, pentru că #l a spus9 3u sunt trimis dect doar către oile cepierdute ale casei lui :srael (*t. 1>,=?", arătnd că aceasta era şi voia +atălui.

Dar ce vrea să ne spună prin tot trupul4 Brea să ne spună &aptul că în mod cert, nu toţi credea+otuşi, în ceea ce privea misiunea Sa, toţi puteau să creadă. /i dacă unii nu ascultau cuvintele u$reşeala nu era la Învăţător, ci la cei care nu au primit cuvintele ui.

=S0ântul Ioan ?ură de Aur, @"ilii la -van(helia după Ioan 68, 1, , traducere pent

)oolo(ia.ro de Aleandra Burba>=2n. 15, &> 'i aceasta este via$a veşnică: Să e cunoască pe ine, sin(urul )u"nezeu adevărat, pe Iisus *ristos pe +are %#ai tri"is.

'el ce nu are conştiinţa binelui este slab, pentru că există un sin$ur bine, +atăl. /i să nu Îl cunope +atăl, înseamnă moarte, aşa cum a% cunoaşte pe #l înseamnă viaţa veşnică, prin participareaputerea 'elui &ără de stricăciune. /i pentru a &i ast&el, trebuie să luăm parte la îndumnezeire. :lepădarea de cunoaşterea lui Dumnezeu aduce stricăciune.

=+le"ent aleandrinul, Stro"ate , 18, traducere pentru )oolo(ia.ro de Aleandra Burba>

=2n. 15, &> 'i aceasta este via$a veşnică: Să e cunoască pe ine, sin(urul )u"nezeu adevărat, pe Iisus *ristos pe +are %#ai tri"is.

0utem spune că viaţa cea veşnică este cunoaşterea4 0utem spune că, pentru a% cunoaşte Dumnezeul 'el adevărat şi viu, va &i su&icient să ne dăruiască si$uranţa deplină a viitorului, &ănevoia altor lucruri4 5tunci cum este credinţa &ără &apte moartă4 (:acob =, =".

Page 12: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 12/189

'nd vorbim de credinţă, vorbim despre cunoaşterea adevărată a lui Dumnezeu şi nimic mai muatt timp ct cunoaşterea vine din credinţă. 0ro&etul :saia ne spune aceasta9 Dacă nu credeţi, nici nveţi înţele$e (:saia 6, C". Dar aici nu vorbeşte despre cunoaşterea prin meditaţii, teorii nerodniccare sunt în între$ime &ără valoare. 0entru că unul dintre ucenici a spus9 'redeţi că Dumnezeu esunul &aceţi bine. '-iar şi diavolii cred şi 2 se cutremură (:acov =, 1C". 'e ar trebui să spunem atundespre aceasta4 'um se &ace, că Hristos spune adevărul cnd zice că viaţa cea veşnică escunoaşterea lui Dumnezeu +atăl, sin$urul Dumnezeu adevărat şi a iului4 'red, într%adevăr,

trebuie să răspundem că, spusele *ntuitorului sunt pe deplin adevărate. 0entru că aceacunoaştere Ea lui DumnezeuF este viaţa, lucrnd în timpul ei după ce ne%am născut prin în ţele$ertainei şi ni s%a o&erit posibilitatea participării la taina #u-aristiei,taină prin care ne unim cu 'uvntcel viu şi de viaţă dătător. /i din acest motiv, cred că 0avel spune că neamurile sunt &ăcute membale aceluiaşi trup şi împreună părtaşi în Hristos (vezi şi #&eseni !, ", avnd în vedere că ei &ac pardin trupul şi sn$ele Său binecuvntat. /i mădularele noastre, în acest sens, pot &i concepute ca &iimembre ale lui Hristos (vezi : 'or ,1>". 5ceastă cunoaştere, atunci, care ne aduce şi no#u-aristia prin Du-ul S&nt, este viaţă. 0entru că se sălăşluieşte în inimile noastre, remodelnd acei care primesc a deveni &ii prin #l şi &ormndu%i spre nestricăciune şi credinţă &aţă de Dumnezprin viaţă, în con&ormitate cu #van$-elia.

Domnul nostru :isus Hristos spune că cunoaşterea este viaţa cea veşnică, ştiind că cunoaştersin$urului Dumnezeu adevărat ne aduce şi lucrează la unirea noastră cu bucuria despre care avorbit. 'unoaşterea este mama şi în$ri@itoarea vieţii veşnice, &iind în puterea şi în natura sa, bo$acu acele lucruri care cauzează viaţa şi conduc spre viaţă.

=S0ântul +hiril aleandrinul, +o"entariu la -van(helia după Ioan , , traducere pentr)oolo(ia.ro de Aleandra Burba>

=2n. 15, &> 'i aceasta este via$a veşnică: Să e cunoască pe ine, sin(urul )u"nezeu adevărat, pe Iisus *ristos pe +are %#ai tri"is.

Suntem distanţaţi de veşnicie din cauza &aptului că suntem sc-imbători. Dar viaţa veşnică ne espromisă nouă prin adevăr. 'redinţa noastră, însă, este departe de cunoaşterea limpede a adevărulpe ct este de departe moartea de veşnicie. 5cum, ne punem credinţa în lucrurile &ăcute în vremcnd noi am voit să le &acem şi prin acea credinţă însăşi suntem curăţiţi. În acest mod, cnd am venla cunoaştere, aşa cum adevărul urmăreşte credinţa, aşa veşnicia poate urmări moartea. 'redinnoastră va deveni adevărată, atunci cnd am atins%o pe cea care ne este promisă nouă, celor cacredem. /i cea care este promisă nouă este viaţa veşnică. /i 5devărul 2 nu cel care este

con&ormitate cu modul cum ar trebui să &ie credinţa noastră, ci acel adevăr care există dintotdeaundatorită &aptului că veşnicia este în #l 2 va spune atunci9 aceasta este viaţa cea veşnică, să cunoască pe +ine, Sin$urul Dumnezeu adevărat şi pe :isus Hristos pe 'are %ai trimis (În. 16, !'nd credinţa noastră este trăită şi a@un$e să &ie adevărul, atunci veşnicia va stăpni moartea noastde acum sc-imbată.

=Fericitul Au(ustin, %a S0ânta rei"e , 16, , traducere pentru )oolo(ia.ro de AleandrBurba>

Page 13: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 13/189

=2n. 15, &> 'i aceasta este via$a veşnică: Să e cunoască pe ine, sin(urul )u"nezeu adevărat, pe Iisus *ristos pe +are %#ai tri"is.

Dumnezeu ($r. -o +-eos", în $reacă însoţit de articol, înseamnă Însuşi Dumnezeu ($r. auto +-eo0rin urmare, şi *ntuitorul spune în ru$ăciunea Sa către +atăl 'a să te cunoască pe +ine, sin$urDumnezeu adevărat (În. 16, !". Însă orice lucru îndumnezeit ($r. +-eopoioumenou" datoradevăratului Dumnezeu, prin împărtăşire la divinitatea Sa, ar &i mai potrivit să nu &ie num

Dumnezeu ($r. -o t-eos", ci dumnezeu ($r. t-eos".=@ri(en, +o"entarii la -van(helia după Ioan 15, 8, traducere pentru )oolo(ia.ro dAleandra Burba>

=2n. 15, &> 'i aceasta este via$a veşnică: Să e cunoască pe ine, sin(urul )u"nezeu adevărat, pe Iisus *ristos pe +are %#ai tri"is.

#l spune sin$urul Dumnezeu adevărat pentru a distin$e (pe adevăratul Dumnezeu" de cei care nsunt dumnezei, de vreme ce #l era pe cale să%i trimită la neamuri. Dar dacă ei (arienii" nu vor

accepte aceasta, ci din pricina acestui cuvnt sin$urul, nea$ă pe iul ca &iind adevăratul Dumnezeatunci nea$ă şi &aptul că #l este Dumnezeu. 0entru că #l spune de asemenea slava care vine deunicul Dumnezeu nu o căutaţi (În. >, ??". 5tunci, oare iul nu este Dumnezeu4 Dar dacă iul esDumnezeu, şi iu al +atălui care este numit sin$urul Dumnezeu, este limpede că şi #l EiulF esadevărat şi iu al 'elui care este numit sin$urul Dumnezeu adevărat. are, atunci cnd 0avspunea, numai eu şi Garnaba (1 'orinteni C, ", îl excludea pe Garnaba4 În nici un caz. 0entru numai este pentru a se distin$e el de ceilalţi. /i dacă #l nu este adevăratul Dumnezeu, cum poate#l 5devărul4 0entru că 5devărul de departe depăşeşte ce este adevărat. 'um ar trebui să numicondiţia de a nu &i cel adevărat, spuneţi%mi4 3u cumva trebuie să îi spunem cel care nu este deloc

persoană4 Deci, dacă iul nu este adevăratul Dumnezeu, cum este #l Dumnezeu4 /i cum ne &ace noi dumnezei şi &ii (copii", dacă #l nu este Dumnezeu adevărat4

=S0ântul Ioan ?ură de Aur, @"ilii la -van(helia după Ioan 68, , traducere pentru )oolo(ia.de Aleandra Burba>

=2n. 15, &> 'i aceasta este via$a veşnică: Să e cunoască pe ine, sin(urul )u"nezeu adevărat, pe Iisus *ristos pe +are %#ai tri"is.

'el ce crede în iul, crede şi în +atăl pentru că el crede în ceea ce apar ţine naturii +atălui. 5şad

credinţa este într%unul sin$ur Dumnezeu. /i cel care slăveşte şi cinsteşte pe iul, prin iul slăveşşi cinsteşte pe +atăl. 0entru că divinitatea este una. /i, prin urmare, şi cinstirea este una, iar slăvireste tot una, care este dată +atălui în şi prin iul. /i cel care slăveşte în acest &el, slăveşte un Sin$Dumnezeu. 0entru că există un sin$ur Dumnezeu şi nu altul) 0rin urmare, aceste pasa@e (*ar1=, =C :eşirea !, 1? Deuteronom !=, !C :saia ??, , de alt&el ca şi :oan 16, = " nu sunt scrise penta ne$a pe iul sau pentru a nu se re&eri la #l deloc, ci pentru a distru$e minciuna. 8emarcaţi cuDumnezeu nu a vorbit lui 5dam cu acest &el de cuvinte la început, deşi 'uvntul Său era cu #l, prcare toate aceste lucruri au venit la existenţă. 0entru că nu era înainte nici o trebuinţă ca idolii apară. Dar cnd &iinţele umane s%au revoltat împotriva 5devărului şi şi%au numit sin$uri zei, a

cum au &ăcut%o, atunci trebuinţa a crescut pentru asemenea cuvinte, pentru a ne$a zeii care n

Page 14: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 14/189

existau. Dacă atunci +atăl este numit sin$urul Dumnezeu adevărat, aceasta nu este spusă pentne$area 'elui ce a spus9 #u sunt 5devărul (:oan 1?, ", ci a celor) care prin natură, nu suadevăraţi, aşa cum +atăl şi 'uvntul ui sunt. /i ast&el, Domnul Însuşi a adău$at şi pe :isus Hristpe 'are %ai trimis (În. 16, !". 5cum, dacă era o creatură, nu ar &i adău$at aceasta şi nu s%ar &i ridic#l Însuşi la nivelul 'reatorului. 0entru că ce &el de le$ătură este între 5devăr şi neadevăr4 Dar acum este, prin includerea ui împreună cu +atăl, ne arată că #l este din natura +atălui. /i #l ne%a dnouă să cunoaştem că din adevăratul +ată, #l este adevăratul iu 3ăscut al Său.

=S0ântul Atanasie cel "are, )iscurs 3"potriva arienilor &, &, 4#, 6#7, traducere pentr)oolo(ia.ro de Aleandra Burba>

=2n. 15, &> 'i aceasta este via$a veşnică: Să e cunoască pe ine, sin(urul )u"nezeu adevărat, pe Iisus *ristos pe +are %#ai tri"is.

0entru că, atunci cnd (arienii" spun că +atăl este sin$urul adevărat, sin$urul drept, sin$urul înţelepsin$urul nevăzut, sin$urul bun, sin$urul puternic, sin$urul nemuritor, ei subliniază acest cuvnt doca o barieră prin care separă pe iul de la partea ui din aceste atribute. #l, care este sin$ur, spun

nu are partener în proprietăţile Sale. Dar, dacă presupunem că aceste atribute se a&lă doar în +atălnu şi în iul, atunci a@un$em să credem că Dumnezeu iul nu este nici 5devărul, nici Înţelepciune+rebuie să credem că #l este o &iinţă trupească alcătuită din elemente vizibile şi materiale, rdispuse şi slabe şi $olite de nemurire. 0entru că, dacă excludem pe iul din aceste atribute, Îl &acepe +atăl sin$urul posesor al acestora.=Ilarie de Poitiers,%a S0ânta rei"e , 7, traducere pentru )oolo(ia.ro de Aleandra Burba>

=2n. 15, &> 'i aceasta este via$a veşnică: Să e cunoască pe ine, sin(urul )u"nezeu adevărat, pe Iisus *ristos pe +are %#ai tri"is.

+rebuie dar să &ie limpede pentru toată lumea că adevărul sau autenticitatea cuiva este evidenţiată natura şi puterile sale. De exemplu, adevăratul $ru este cel care creşte la maturitate, cu mustăţile păr împre@urul său şi care este apoi curăţat de pleavă şi măcinat, copt într%o pine şi luat pentmncare. rul arată natura şi întrebuinţările pentru care este cunoscută pinea. 'e element divinităţii, atunci, Îi este lipsă iului, 'el care le deţine pe amndouă, natura şi puterea lDumnezeu4 0entru că #l avea la dispoziţie puterile naturii divine de a aduce la existenţă inexistentşi de a crea orice îşi dorea ('oloseni 1, 1".

=Ilarie de Poitiers, %a S0ânta rei"e , &#, traducere pentru )oolo(ia.ro de Aleandra Burba>

=2n. 15, &> 'i aceasta este via$a veşnică: Să e cunoască pe ine, sin(urul )u"nezeu adevărat, pe Iisus *ristos pe +are %#ai tri"is.

Dacă Hristos este doar un om, de ce ne%a dat nouă o asemenea poruncă de credinţă că zicnd9 aceasta este viaţa veşnică9 Să +e cunoască pe +ine, sin$urul Dumnezeu adevărat, şi pe :isus Hristpe 'are %ai trimis 4 Dacă #l nu%şi dorea să &ie înţeles ca Dumnezeu, de ce a adău$at, şi pe :isHristos pe care %ai trimis, dacă nu pentru că dorea să &ie acceptat şi #l ca şi Dumnezeu4 0entru cdacă #l nu%Şi dorea să &ie cunoscut ca Dumnezeu, putea să adau$e, şi omul :isus Hristos, pe care

ai trimis. Dar aşa, Hristos nici nu a adău$at aceasta, nici nu ne%a arătat că este doar om. *

Page 15: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 15/189

de$rabă, #l s%a alăturat pe Sine lui Dumnezeu pentru ca #l, prin această unitate, să &ie înţelprecum Dumnezeu, aşa cum într%adevăr este.

=9ova$ian, %a S0ânta rei"e 14, , traducere pentru )oolo(ia.ro de Aleandra Burba>

=2n. 15, &> 'i aceasta este via$a veşnică: Să e cunoască pe ine, sin(urul )u"nezeu adevărat, pe Iisus *ristos pe +are %#ai tri"is.

Dar în ce constă viaţa cea veşnică4 'uvintele ui ne spun9 'a să te cunoască pe +ine sin$urDumnezeu adevărat şi pe :isus Hristos, pe 'are %ai trimis. #ste cumva vreo îndoială sau vrdi&icultate în aceasta, sau vreo contradicţie4 #ste viaţă să cunoşti pe adevăratul Dumnezeu. Dsimpla cunoaştere a Sa nu dăruieşte viaţă. 5tunci, ce mai adau$ă4 /i pe :isus Hristos, pe 'are %trimis. În +ine, sin$urul Dumnezeu adevărat, iul plăteşte cinstea datorată +atălui Său. 0rin aceadaos, şi :isus Hristos pe 'are %ai trimis, #l se asociază pe Sine cu adevărata dumnezeire. 'credincios, în mărturisirea sa nu tra$e nici o linie între cei Doi, pentru că năde@dea vieţii sale se a&în 5mndoi. /i într%adevăr, adevăratul Dumnezeu este inseparabil de #l, al cărui nume urmează 'rez. 0rin urmare, cnd citim, să +e cunoască pe +ine, sin$urul Dumnezeu adevărat, şi pe :is

Hristos, pe 'are %ai trimis, aceste relaţii ale expeditorului şi ale 'elui +rimis nu sunt destinate spvreo asemănare a distincţiei &ie în nume, &ie intervale de timp (lat. si$ni&icationis aut dilationdiversitate", &ie pentru a exprima o di&erenţă între adevărata dumnezeire a +atălui şi a iului. *de$rabă, #i sunt meniţi să &ie un $-id al mărturisirii cucernice a lor în calitate de 3ăscător şi 3ăscu

=Ilarie de Poitiers, %a S0ânta rei"e &, 1, traducere pentru )oolo(ia.ro de Aleandra Burba>

=2n. 15, &> 'i aceasta este via$a veşnică: Să e cunoască pe ine, sin(urul )u"nezeu adevărat, pe Iisus *ristos pe +are %#ai tri"is.

Dar poate spunnd, pe +ine sin$urul, Hristos se rupe pe Sine de comuniunea şi unitatea Dumnezeu. Da, dar după cuvintele pe +ine sin$urul Dumnezeu, nu continuă imediat şi :isus Hristpe 'are %ai trimis4 ac apel la accepţiunea cititorului9 ce trebuie să credem că este Hristos cnd este poruncit să credem şi în #l de asemenea, la &el ca şi în +atăl, sin$urul Dumnezeu adevărat4 Spoate, dacă +atăl este sin$urul Dumnezeu adevărat, atunci nu mai există nici o posibilitate pentru Hristos să &ie Dumnezeu. 5r putea &i aşa, numai dacă Dumnezeu +atăl, &iind unul, ar &i avut mmulţi Domni (vezi şi 1 'orinteni A, ". aptul că Dumnezeu +atăl e sin$ur, Îl lasă pe Hristos totusin$urul Domn. În acelaşi &el, adevărata şi sin$ura dumnezeire a +atălui Îl &ace şi pe HristDumnezeu adevărat cu 5cesta. 0entru că noi putem să obţinem viaţa cea veşnică doar dacă crede

în Hristos, precum şi în sin$urul Dumnezeu adevărat)

Dar credinţa) Gisericii, pe cnd mărturiseşte pe sin$urul adevăratul Dumnezeu +atăl, mărturiseşte şi pe Hristos de asemenea. 3u Îl mărturiseşte pe Hristos Dumnezeu adevărat &ără +atSin$urul Dumnezeu adevărat. 3ici nu Îl mărturiseşte pe +atăl sin$urul Dumnezeu adevărat &ăHristos. Îl mărturiseşte pe Hristos adevăratul Dumnezeu pentru că Îl mărturiseşte pe Dumnez+atăl sin$urul adevăratul Dumnezeu. 5şadar, &aptul că Dumnezeu +atăl este sin$urul Dumnezadevărat, Îl &ace şi pe Hristos de asemenea Dumnezeu adevărat. Sin$urul Dumnezeu 3ăscut nusu&erit vreo sc-imbare a naturii sale prin naşterea Sa naturală. /i 'el care, după ori$inea Sa divină

Page 16: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 16/189

&ost născut Dumnezeu din Dumnezeul cel viu, este, prin adevărul acelei naturi, absolut din sin$urDumnezeu adevărat.

=Ilarie de Poitiers, %a S0ânta rei"e 7, &, &4, traducere pentru )oolo(ia.ro de AleandrBurba>

=2n. 15, &> 'i aceasta este via$a veşnică: Să e cunoască pe ine, sin(urul )u"nezeu adevărat,

pe Iisus *ristos pe +are %#ai tri"is.3esocotind arianismul, totuşi, trebuie să vedem dacă, atunci cnd se spune +atălui, ca să cunoască pe +ine sin$urul Dumnezeu adevărat, suntem &orţaţi să înţele$em ca şi cum #l a dorit anunţe că +atăl sin$ur este adevăratul Dumnezeu. În acest caz noi nu trebuie să înţele$em pe nimealtcineva că ar &i Dumnezeu, exceptnd pe cei trei împreună, +atăl, iul şi S&ntul Du-. 0rin urmarpornind de la mărturia Domnului, nu trebuie oare să numim pe +atăl sin$urul Dumnezeu adevăratpe iul sin$urul Dumnezeu adevărat şi pe S&ntul Du- sin$urul Dumnezeu adevărat şi +atăl, iulS&ntul Du- împreună, ceea ce este S&nta +reime împreună, nu trei Dumnezei adevăraţi, ci unsin$ur4 ri pentru că #l a adău$at, şi :isus Hristos pe care %ai trimis, să înlocuim noi sin$urDumnezeu adevărat, pentru ca ordinea cuvintelor să &ie9 ca să te cunoască pe +ine şi pe :isus Hrist

pe care %ai trimis, sin$urul Dumnezeu adevărat4 De ce atunci a omis #l să menţioneze pe S&ntDu-4 3u este oare pentru că oricnd Îl c-emăm pe Hristos care se uneşte cu +atăl printr%o le$ătuatt de măreaţă înct prin această le$ătură ambii devin una, această le$ătură este înţeleasă, deşi neste menţionată4

=Fericitul Au(ustin, %a S0ânta rei"e 47, 18, traducere pentru )oolo(ia.ro de AleandrBurba>

=2n. 15, > -u e#a" prea slăvit pe ine pe pă"ânt lucrul pe care /i l#ai dat să#l 0ac, l#a

săvârşit.Dacă cunoaşterea lui Dumnezeu este viaţa cea veşnică, cu ct creştem în această cunoaştere, cu at&acem pro$rese măreţe în viaţă. /i nu vom muri în viaţa cea veşnică care trebuie să vină. 0entru atunci, cnd acolo va &i lipsa morţii, cunoaşterea lui Dumnezeu va &i desăvrşită. 5poi, Dumnezva &i pe deplin prea slăvit, pentru că atunci va &i prea slăvirea deplină, aşa cum este exprimată $reacă prin cuvntul doxa) Dar prea slăvirea a &ost de&inită de antici ca slavă şi laudă la un loDar, dacă slava cuiva depinde de ceea ce se spune despre el, cum va &i Dumnezeu prea slăvit cn#l Însuşi va &i văzut4 /i aşa este scris în Scriptură, ericiţi sunt cei ce locuiesc în casa +a. +e vlăuda în vecii vecilor (0salmul A!, >". 5colo unde va &i deplină cunoaşterea de Dumnezeu, lauda

va continua şi &ără s&rşit. 0entru că, dacă cunoaşterea este deplină, atunci şi lauda va &i asemenea deplină şi desăvrşită.

=Fericitul Au(ustin, ratat la -van(helia după Ioan 18, &, traducere pentru )oolo(ia.ro dAleandra Burba>

=2n. 15, > -u e#a" prea slăvit pe ine pe pă"ânt lucrul pe care /i l#ai dat să#l 0ac, l#asăvârşit.

Page 17: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 17/189

#l spune pe pămnt, pentru că în cer #l este de@a prea slăvit în vederea slavei Sale inerenteadorării Sale printre în$eri. Hristos vorbeşte apoi, nu de acea slavă care este delimitată de esenţa 2 pentru că #l mereu are acea slavă în deplinătatea ei, c-iar dacă nimeni nu% prea slăveşte 2 ci cea care vine din prea cinstirea dată de oameni. /i ast&el, 0rea slăviţi%*ă de asemenea are acelaînţeles. /i auziţi ce urmează, pentru ca să înţele$eţi că se vorbeşte de acest c-ip de prea slăvire9 5săvr şit lucrarea pe care *i%ai dat%o *ie să o &ac.

=S0ântul Ioan ?ură de Aur, @"ilii la -van(helia după Ioan 68, , traducere pentru )oolo(ia.de Aleandra Burba>

=2n. 15, > -u e#a" prea slăvit pe ine pe pă"ânt lucrul pe care /i l#ai dat să#l 0ac, l#asăvârşit.

/i totuşi, acţiunea era la început sau nici nu începuse. 'e a vrut să spună prin am săvrşit4 rivrut să spună că mi%am săvrşit lucrarea, ori vorbeşte despre cele viitoare, ca şi cum s%ar &i întmpde@a. Sau cea mai potrivită explicaţie este că toate s%au îndeplinit de@a prin anticipare pentru rădăcina binecuvntării de a veni a &ost dată şi roadele vor veni inevitabil. 5ceasta este ast&el pent

că :isus va &i prezent şi va participa la acele lucruri care vor avea loc după ce s%au &ăcut acestea.

=S0ântul Ioan ?ură de Aur, @"ilii la -van(helia după Ioan 68, , traducere pentru )oolo(ia.de Aleandra Burba> =2n. 15, > 'i acu", prea slăveşte#/ă u, Părinte, la ine 2nsu$i, cu slava pe care a" avut#o ine, "ai 3nainte de a 0i lu"ea.

/i ast&el #l nu a renunţat la poziţia Sa. /i încă ne%a luat%o pe a noastră. #l se roa$ă ca &irea pe ca/i%a asumat%o să &ie ridicată la slava la care nu a renunţat niciodată. 5cest iu, acum întrupat, sru$at ca omul să &ie pentru +ată ceea ce şi iul a &ost. #l s%a ru$at ca omul, trupul omenesc, născîn timp, să poată primi strălucirea unei veşnice slăviri, prin care stricăciunea trupului să &ie în$-iţitrans&ormată în puterea lui Dumnezeu şi în nestricăciunea Du-ului.

=Ilarie de Poitiers,%a S0ânta rei"e &, 14, traducere pentru )oolo(ia.ro de Aleandra Burba>

=2n. 15, > 'i acu", prea slăveşte#/ă u, Părinte, la ine 2nsu$i, cu slava pe care a" avut#o ine, "ai 3nainte de a 0i lu"ea.

Strălucirea slavei lui Dumnezeu 2 ce altceva ar putea &i dect 'uvntul lui Dumnezeu Însuadevărata umină Însăşi4 #l nu este prea slăvit de altă laudă prin intermediul unei alte persoane, dparcă #l ar &i &ost altcineva dect slava. 3u, #l Însuşi este Domnul slavei şi Împăratul Slavei, acum am spus anterior. Dar, de vreme ce s%a $olit pe Sine, c-ip de rob lund, aşa cum spune 'uvna devenit +rup şi noi %am văzut (:oan 1, 1?" şi #l nu avea nici c-ip, nici &rumuseţe (:saia >!, mulţi nu au crezut că această coborre a avut loc, de vreme ce mulţi nu credeau că Dumnezeudevenit om pentru a descoperi dumnezeirea Sa acelora care nu %au recunoscut, #l a spus, +ată, prslăveşte pe iul +ău, adică descoperă%*ă acelora care nu *%au recunoscut, arată%*i slava pe caam avut%o cu +ine ca 'uvnt dumnezeiesc. 0rin urmare, spune 0avel, Dumnezeu a $ăsit de cuviinsă%şi descopere iul mie, pentru a% propovădui printre neamuri.

Page 18: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 18/189

=)idi" cel orb, Fra("ente la Ioan, traducere pentru )oolo(ia.ro de Aleandra Burba>

=2n. 15, > 'i acu", prea slăveşte#/ă u, Părinte, la ine 2nsu$i, cu slava pe care a" avut#o ine, "ai 3nainte de a 0i lu"ea.

Domnul a spus9 prea slăveşte%*ă +u, 0ărinte, la +ine Însuţi, cu slava pe care am avut%o la +ine, m

înainte de a &i lumea. 5ceasta a &ost cnd +atăl crea lumea prin iul Său, după cumş

i psalmisspune9 #l este îmbrăcat cu slavă şi cu cinste (0salmul 1I!, 1", după care i%a scos din nimicnicie şi i&ăcut creaţii nepri-ănite. Doamne Dumnezeule, spune #l, eşti prea bun. #şti îmbrăcat cu slavă şi cinste şi +e%ai acoperit cu lumina ca şi cu o -aină... ;rmnd căderii lui 5vraam, oricum, creaţia eîmbrăcată în umilinţa lui 5dam (8omani A, =I" şi iul 'reatorului a venit să%i vindece pentrudistru$e, la momentul venirii Sale, toată necurăţia, prin botezul morţii Sale, aşa cum #l Însuşispus9 vine ceasul şi acum este prea slăveşte... pe iul +ău ca şi iul +ău să te prea slăvească. #lcerut aceasta nu ca un cerşetor, dorind să primească ceva, ci dorind să recapituleze şi desăvrşească prima poruncă a creaţiei.

#l a cerut slava cu care S%a îmbrăcat la momentul cnd creaţia era îmbrăcată cu slavă. 0entru că, acum a conceput prima natură, a creaţiei, prin -ar pentru ca ei să poată să &ie &ără pată, în slava cinstea cu care #l Însuşi era îmbrăcat, la &el, prin milostivirea lui Dumnezeu, să &ie o nouă creaţietuturor lucrurilor, &ără nici o pată, în slava cu care este îmbrăcat. 'eea ce a spus, dă%*i, este pentru&i înţeleasă slava pe care o avea înainte de creaţie, cu +atăl şi prin prezenţa +atălui. 0entru că text$recesc spune limpede9 prea slăveşte%*ă pe *ine cu slava pe care o aveam în prezenţa +a, înainca lumea să &ie. *ai mult, în cuvintele prea slăveşte pe iul +ău ca şi iul +ău să te prea slăveaspe +ine, #l nu a descoperit o nevoie, ci o dorinţă. +atăl nu primeşte slava de la iul ca şi cum ar avnevoie de aceasta şi iul nu este prea slăvit de +atăl Său ca şi cum #l era în lipsa acestei slave.

=S0ântul -0re" Sirul, +o"entariu la )iatesaronul lui atian 17, 15, traducere pent)oolo(ia.ro de Aleandra Burba>

=2n. 15, > 'i acu", prea slăveşte#/ă u, Părinte, la ine 2nsu$i, cu slava pe care a" avut#o ine, "ai 3nainte de a 0i lu"ea.

0entru că a spus mai sus9 +ată, ceasul a venit prea slăveşte pe iul +ău, ca şi iul +ău să te prslăvească pe +ine. În această ordine a cuvintelor, ne%a arătat că +atăl era primul care trebuia preslăvit de iul, pentru ca iul să poată prea slăvi pe +atăl. Dar acum #l spune9 +e%am prea slăvit

pămnt9 5m săvrşit lucrarea pe care *i%ai dat%o, acum prea slăveşte%*ă +u pe *ine.

5ceasta pare să spună că iul Însuşi a &ost primul care a prea slăvit pe +atăl, căruia #l apoi Îi cere &ie prea slăvit. 0rin urmare, mai trebuie să înţele$em că #l a &olosit ambele cuvinte de mai sus con&ormitate cu ceea ce avea să se petreacă şi în ordinea în care ele aveau să se petreacă, prslăveşte pe iul +ău, ca şi iul +ău să te prea slăvească pe +ine. Dar acum, #l &oloseşte cuvntul trecut pentru ceea ce era pentru viitor, cnd spune, +e%am prea slăvit pe pămnt9 5m săvrşlucrarea pe care *i%ai dat%o să o &ac... 0entru că în cuvintele prin care +atăl a &ost prea slăvit de ipe pămnt şi iul de către de +atăl, iul a arătat ucenicilor cum ambele prea slăviri s%au prea slăv

Page 19: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 19/189

0entru că iul Însuşi %a prea slăvit pe +atăl pe pămnt, prin propovăduirea ui la neamuri. :ar +aa prea slăvit pe iul prin persoana Sa, prin punerea ui de%a dreapta Sa.0entru acel motiv, cnd iul spune apoi cu re&erire la prea slăvirea +atălui, +e%am prea slăvit,pre&erat să pună verbul la trecut, pentru a arăta că de@a era săvrşit în actul iconomiei şi ceea ce întrebuia, cu deplină certitudine, să aibă loc, era să &ie socotit ca &iind de@a &ăcut 2 anume, că iu&iind prea slăvit de +atăl împreună cu +atăl, de asemenea, va prea slăvi pe +atăl pe pămnt.

=Fericitul Au(ustin, ratat la -van(helia după Ioan 18, , traducere pentru )oolo(ia.ro dAleandra Burba>

=2n. 15, > 'i acu", prea slăveşte#/ă u, Părinte, la ine 2nsu$i, cu slava pe care a" avut#o ine, "ai 3nainte de a 0i lu"ea.

rdinea potrivită a cuvintelor este prea slăvirea pe care o am cu +ine dinainte ca lumea să &i &ost;nii şi%au ima$inat că aceasta ar putea &i înţeleasă prin natura umană asumată de 'uvntul cacum aceasta s%ar &i sc-imbat în 'uvntul, iar oamenii s%ar &i sc-imbat în Dumnezeu, sau ca şi cuumanitatea era pierdută în dumnezeire. 0entru că nimeni nu ar putea să spună că 'uvntul l

Dumnezeu S%ar &i dublat sau înmulţit prin acea sc-imbare. Dar noi evităm această eroare daînţele$em că #l vorbeşte despre iconomia slavei acestei naturi umane, &iind înainte muritoardevenind nemuritoare împreună cu +atăl. 0rin urmare, cnd iul a văzut că timpul acesteia, menirslavei Sale, a a@uns 2 pentru că ceea ce s%a &ăcut în iconomie să se săvrşească acum 2 s%a ru$at9 acum, prea slăveşte%*ă +u, 0ărinte, la +ine Însuţi, cu slava pe care am avut%o la +ine, mai înainte a &i lumea. 5ceasta semni&ică de &apt că este timpul acum pentru *ine să am acea slavă de%a dreap+a, pe care am avut%o cu +ine prin iconomia +a.

=Fericitul Au(ustin, ratat la -van(helia după Ioan 18, 4#6, traducere pentru )oolo(ia.ro

Aleandra Burba>=2n. 15, 4> Arătat#a" nu"ele ău oa"enilor pe care /i i#ai dat /ie din lu"e. Ai ăi erau şi //i i#ai dat şi cuvântul ău l#au păzit.

3umele Dumnezeu +atăl nu a &ost &ăcut cunoscut nimănui. '-iar şi *oise, care %a întrebat această privinţă, a auzit un nume di&erit. 3ouă ni s%a descoperit în iul, pentru că iul este nonume al +atălui... 5cel nume, prin urmare, ne ru$ăm să &ie binecuvntat.

=ertulian, %a ru(ăciunea a III#a, traducere pentru )oolo(ia.ro de Aleandra Burba>

=2n. 15, 4> Arătat#a" nu"ele ău oa"enilor pe care /i i#ai dat /ie din lu"e. Ai ăi erau şi //i i#ai dat şi cuvântul ău l#au păzit.

'nd *ntuitorul spune că a &ăcut cunoscut numele lui Dumnezeu +atăl, este la &el ca şi cum aspune că ne%a arătat întrea$a lume în slava Sa. 'um a &ăcut aceasta4 ăcndu%Se #l Însuşi cunoscprin minunatele Sale lucrări. +atăl este prea slăvit în iul la &el ca în asemănare şi este prototip propriei în&ăţişări, pentru că &rumuseţea prototipului este văzută în '-ipul Său. Sin$urul iu, ast&S%a &ăcut pe Sine cunoscut şi #l este, în natura Sa, Înţelepciunea şi Biaţa, *eşteşu$arul şi 'reator

universului. #l este nemuritor şi nestricăcios, nepri-ănit, &ără de vină, atotmilostiv, s&nt şi bu

Page 20: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 20/189

+atăl Său este cunoscut a &i precum #l, din moment ce nu putea să &ie di&erit în esenţă de '3ăscut. Slava +atălui este văzută la &el ca o ima$ine şi prototip al propriului c-ip, în slava iului...

iul a &ăcut cunoscut numele lui Dumnezeu +atăl pentru a ne învăţa pe noi şi a ne &ace să înţele$epe deplin, nu doar că este sin$urul Dumnezeu 2 pentru că, Scriptura inspirată %a &ăcut cunoscîncă dinaintea venirii iului 2 ci, pe ln$ă &aptul că este Dumnezeu adevărat, #l este numit, cum cuvine, +ată. 5ceasta pentru că în #l şi din #l are un iu care deţine aceeaşi natură veşnică ca a S

Dumnezeu nu a devenit în timp +atăl 'reatorului veacurilor Eci a &ost dintotdeaunaF<5% numi pe Dumnezeu +ată, este mult mai precis dect a% numi Dumnezeu. 'uvntul Dumnezsemni&ică demnitatea ui, dar cuvntul +ată, se îndreaptă către atributele distinctive ale 0ersoanSale. Dacă spunem Dumnezeu, Îl declarăm pe #l a &i Domnul universului. Dacă Îl numim pe #+ată, arătăm modul în care este distinct ca 0ersoană, pentru că am &ăcut cunoscut &aptul că are uiu. Însuşi iul :%a dat ui Dumnezeu numele de +ată, &iind, într%un anumit mod, un nume mapropiat şi mai corect, cnd #l spune nu #u şi Dumnezeu, ci #u şi +atăl suntem una (:oan 1I, !I",de asemenea, cu re&erire la Sine9 căci pe #l %a pecetluit Dumnezeu +atăl (:oan , 6=". /i cndporuncit ucenicilor Săi să boteze toate neamurile, nu e%a spus să &acă aceasta în numele l

Dumnezeu, ci în mod expres a poruncit să &acă aceasta în numele +atălui şi al iului şi al S&ntulDu-.

=S0ântul +hiril Aleandrinul, +o"entariu la -van(helia după Ioan , 5, traducere pentr)oolo(ia.ro de Aleandra Burba>

=2n. 15, 4> Arătat#a" nu"ele ău oa"enilor pe care /i i#ai dat /ie din lu"e. Ai ăi erau şi //i i#ai dat şi cuvântul ău l#au păzit.

Dorinţa Sa aici este de a învăţa că #l este mult iubit de +atăl, de vreme ce este limpede că nu avnevoie să primească pe ucenici, din moment ce #l i%a creat şi le poartă de $ri@ă neîncetat. 5tuncum de i%a primit4 5ceasta, aşa cum am spus înainte, arată unitatea cu +atăl. 5cum, cineva poainterpreta aceasta, omeneşte vorbind şi con&orm sensului literal, că ucenicii nu vor mai aparţin+atălui. 0entru că dacă, atunci cnd +atăl îi avea, iul nu îi avea, este evident că atunci cnd i%a diului, #l a renunţat la stăpnirea asupra lor. /i o concluzie mai necuviincioasă poate &i că ucenicau &ost $ăsiţi a &i nedesăvrşiţi, pe cnd erau încă cu +atăl, dar apoi au devenit desăvrşiţi cnd venit la iul. Dar este absurd să şi spunem asemenea lucruri. 5tunci, ce vrea să ne spună praceasta4 Hristos arată că +atăl a dorit ca ei să creadă şi în iul.

=S0ântul Ioan ?ură de Aur, @"ilii la -van(helia după Ioan 61, 1, traducere pentru )oolo(ia.de Aleandra Burba>

=2n. 15, 4> Arătat#a" nu"ele ău oa"enilor pe care /i i#ai dat /ie din lu"e. Ai ăi erau şi //i i#ai dat şi cuvântul ău l#au păzit.

Dacă #l vorbeşte doar de ucenicii cu care a cinat, aceasta nu are nici o treabă cu acea prea slăvde care vorbea mai sus şi prin care iul %a prea slăvit pe +atăl. 0entru că ce slavă este a &i cunoscde doisprezece sau unsprezece creaturi muritoare4 Dar dacă prin oamenii ce i s%au dat din lume,

se $ndeşte la toţi cei care vor crede în #l după aceasta, şi Îi vor umple marea Sa Giserică, care

Page 21: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 21/189

&ost &ăcută pentru toate neamurile, aceasta este &ără îndoială prea slăvirea prin care iul prea slăveşpe +atăl. Ţi%am &ăcut cunoscut numele +ău... este similar cu ceea ce s%a spus mai devreme, +e%aprea slăvit pe pămnt, unde trecutul este &olosit pentru viitor, ambele acolo şi aici... Dar ceea urmează arată că :isus aici vorbeşte despre cei care erau de@a ucenici ai Săi şi nu despre cei caurmau să creadă în #l. a începutul ru$ăciunii Sale Es%a re&erit la cei dintiF, însă mai apoi... Domnvorbeşte despre toţi credincioşii, despre toţi cărora le va &ace cunoscut pe +atăl şi prin aceasta Îl vprea slăvi :isus pe +atăl. 0entru că, după ce spune ca şi iul să te prea slăvească pe +ine, #l imed

a arătat cum aceasta a &ost &ăcută prin adău$area cuvintelor, precum i%ai dat ui stăpnire peste trupul ca să dea viaţa veşnică tuturor acelora pe care +u i%ai dat ui (:oan 16, =".

=Fericitul Au(ustin, ratat la -van(helia după Ioan 184, 1#&, traducere pentru )oolo(ia.ro Aleandra Burba>

=2n. 15, 4> Arătat#a" nu"ele ău oa"enilor pe care /i i#ai dat /ie din lu"e. Ai ăi erau şi //i i#ai dat şi cuvântul ău l#au păzit.

Dar ce să &acem noi cu cuvintele pe care *i i%ai dat *ie din toată lumea, pentru că s%a spus că ei n

erau din lume4 S%a spus aşa, pentru că ei Enu mai erau din lumeF prin restaurarea Ede care s%au &ăcpărtaşiF, însă după neam, erau. /i ce înseamnă, ai +ăi erau şi *ie *i i%ai dat4 5 &ost un timp cndaparţineau +atălui şi nu sin$urului Său iu4 5 avut Dumnezeu vreodată ceva &ără iul4 Doam&ereşte< Însă a &ost un timp cnd iul lui Dumnezeu a avut ceva pe care acelaşi iu, ca şi om, nudeţinea. 0entru că încă nu era om cnd #l deţinea toate lucrurile în comun cu +atăl. /i ast&el, prenunţarea cuvintelor erau ai +ăi, iul lui Dumnezeu nu Se separă pe Sine de +atăl, ci doar atributoată puterea ui, de la care este şi de la care are această putere... 0rin urmare, în cuvintele şi *i i%dat *ie, &ace cunoscut că a primit ca om, puterea de a%i avea, văznd că #l, 'el ce a &odintotdeauna atotputernic, nu a &ost dintotdeauna om. /i ast&el, pe cnd părea mai de$rabă să%:

atribuit această primire a lor +atălui, de vreme ce Hristos este ceea ce este pentru că existenţa este de la +atăl, totuşi Hristos de asemenea s%a dat lor pe Sine, care înseamnă9 Hristos Dumnezeu +atăl, i%a dat pe ei lui Hristos, mul, care nu este cu +atăl... 'ei pe care Dumnezeu iul i%a alîmpreună cu +atăl din lume, acelaşi iu ca om i%a primit din lume de la +atăl. 0entru că +atăl nu i%&i dat iului dacă #l nu i%ar &i ales.

=Fericitul Au(ustin, ratat de la -van(helia după Ioan 184, , traducere pentru )oolo(ia.ro dAleandra Burba>

=2n. 15, 5> Acu" au cunoscut că toate câte /i#ai dat sunt de la ine.

Dumnezeu +atăl, orice i%a dat lui Dumnezeu iul, :%a dat în actul naşterii. 0entru că +atăl :%a dacele lucruri iului, &ără de care #l n%ar &i putut &i iu, în acelaşi &el în care şi #l E:isusF s%a dat sine Însuşi.

=Fericitul Au(ustin, ratat la -van(helia după Ioan 184, 5, traducere pentru )oolo(ia.ro dAleandra Burba>

=2n. 15, 5> Acu" au cunoscut că toate câte /i#ai dat sunt de la ine.

Page 22: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 22/189

#l ia bolile noastre &ără a &i #l Însuşi bolnav şi &lămnzeşte &ără a%: &i &oame. #l trimite ceea ce esal nostru ca să poată &i nimicit. ăcnd aceasta, în acelaşi &el, darurile care vin de la Dumnezeu locul bolilor noastre, #l le primeşte pentru ca noi, uniţi &iind cu #l, să ne &acem părtaşi ai lor. :aceea ce spune Domnul9 toate lucrurile oricte *i le%ai dat *ie, e%am dat lor şi din nou, mă ropentru ei. 0entru că #l s%a ru$at pentru noi, lund asupra ui ceea ce este al nostru şi dăruind ceea #l a primit. De vreme ce 'uvntul era unit cu omul însuşi şi +atăl intenţiona să &ie prea slăvit de nşi să aibă putere, prin urmare, toate lucrurile pe care le primim prin #l (iul", se re&eră la Însu

'uvntul. 0entru că aşa cum #l, pentru binele nostru a devenit om, şi noi de dra$ul ui sunteînălţaţi. 3u este nici o absurditate atunci, dacă pentru binele nostru #l s%a smerit pe Sine, şi dasemenea pentru binele nostru #l este înălţat. Deci :%a dat ui înseamnă, în esenţă ne%a dat nouă dra$ul ui. /i %a prea înălţat (ilipeni =, C" înseamnă în esenţă, ne%a prea slăvit pe noi în #l. 'uvntul Însuşi 2 cnd suntem înălţaţi şi primim şi suntem a@utaţi este ca şi cum #l Însuşi ar &i &oînălţat şi primit şi a@utat 2 dă mulţumire +atălui, re&erindu%se la ce este al nostru &aţă de Sine spunnd toate lucrurile cte *i%ai dat *ie, #u le%am dat lor.

=S0ântul Atanasie cel "are, Al I;#lea discurs 3"potriva arienilor 5, traducere pent)oolo(ia.ro de Aleandra Burba>

=2n. 15, 6> Pentru că cuvintele pe care /i le#ai dat le#a" dat lor, iar ei le#au pri"it şi au cunosccu adevărat că de la ine a" ieşit, şi au crezut că u /#ai tri"is.

/i de unde au învăţat ei4 5u învăţat de la 'uvintele *ele, pentru că i%am învăţat că am ieşit de +ine. 0entru acest lucru a &ost #l nerăbdător, să arate tuturor între$ul din #van$-elie.

=S0ântul Ioan ?ură de Aur, @"ilii la -van(helia după Ioan 61, 1, traducere pentru )oolo(ia.de Aleandra Burba>

=2n. 15, 6> Pentru că cuvintele pe care /i le#ai dat le#a" dat lor, iar ei le#au pri"it şi au cunosccu adevărat că de la ine a" ieşit, şi au crezut că u /#ai tri"is.

#l spune le%au primit pe ele, adică au înţeles şi şi%au amintit 'uvintele ui. 0entru că un cuvnt esprimit cnd mintea îl percepe. 5poi, adau$ă9 şi au cunoscut cu adevărat că de la +ine am ieşit şi crezut că +u *%ai trimis pe *ine... 'eea ce ei cu adevărat au crezut era ceea au ştiut cu adevăraşa cum am ieşit de la +ine este acelaşi lucru că *%ai trimis. /i pentru ca nimeni să nu%şi ima$inecă acea cunoaştere a &ost una de vedere şi nu de credinţă, adau$ă9 ei cu adevărat au crezut că +u *ai trimis. #i au crezut cu adevărat, adică, nu aşa cum spusese mai devreme că ei crezuseră atun

cnd le era teamă de a nu &i alun$aţi şi %au abandonat (:oan 1, !1%!=", ci ca atunci cnd aveau creadă cu tărie, cu &ermitate, neşovăielnic. ;cenicii nu mai erau încă aşa cum îi descrie #l ai&olosind timpul trecut, ci erau aşa cum vor &i atunci cnd au primit Du-ul S&nt, 'el care i%a învăţtoate lucrurile.

=Fericitul Au(ustin, ratat la -van(helia după Ioan 184, 4, traducere pentru )oolo(ia.ro dAleandra Burba>

=2n. 15, 6> Pentru că cuvintele pe care /i le#ai dat le#a" dat lor, iar ei le#au pri"it şi au cunosc

cu adevărat că de la ine a" ieşit, şi au crezut că u /#ai tri"is.

Page 23: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 23/189

Întrebarea, 'um a dat +atăl acele cuvinte iului este mai uşor de dezle$at dacă credem că #l leprimit de la +atăl ca iul mului... Însă, dacă credem că a primit aceste cuvinte de la +atăl calitate de 3ăscut al Său, nu trebuie să existe nici o vreme cnd iul nu le%ar &i avut, ca şi cum #l &i existat vreodată &ără aceste cuvinte. 0entru că orice :%a dat Dumnezeu +atăl lui Dumnezeu iul,a dat în numele naşterii.

=Fericitul Au(ustin, ratat la -van(helia după Ioan 184, 5, traducere pentru )oolo(ia.ro dAleandra Burba>

=2n. 15, 7> -u pentru aceştia /ă ro( nu pentru lu"e /ă ro(, ci pentru cei pe care /i i#ai dat, ai ăi sunt.

Hristos, care S%a arătat pe Sine în zilele din urmă, mai presus de simbolurile şi ima$inile e$ii, acelaşi timp 5r-iereul şi *i@locitorul nostru, se roa$ă pentru noi ca om. /i în acelaşi timp este mpre$ătit ca oricnd să conlucreze cu Dumnezeu +atăl, care împarte daruri bune celor care le meri0avel ne%a arătat aceasta mai deplin în cuvintele9 -ar vouă şi pace de la Dumnezeu +atăl nostru şi

la Domnul Hristos (= 'orinteni 1, =". 5poi, Hristos se roa$ă pentru noi, ca om şi de asemenea asociază în împărţirea de daruri bune nouă ca Dumnezeu. 0entru că #l, &iind un *are S&5r-iereu, &ără de vină şi &ără de pată, s%a o&erit pe Sine 2 nu pentru slăbiciunile Sale, aşa cum eobiceiul acelora pentru care era adusă @ert&a de ispăşire con&orm e$ii, ci mai de$rabă pentmntuirea su&letelor noastre.

=S0ântul +hiril aleandrinul, +o"entariu la -van(helia după Ioan , 6, traducere pentr)oolo(ia.ro de Aleandra Burba>

=2n. 15, 7> -u pentru aceştia /ă ro( nu pentru lu"e /ă ro(, ci pentru cei pe care /i i#ai dat, ai ăi sunt.'nd Domnul vorbea cu +atăl despre cei pe care #l îi avea ca ucenici, #l a spus aceasta printre allucruri9 #u pentru aceştia *ă ro$ nu pentru lume *ă ro$, ci pentru cei pe care *i i%ai dat. În lum#l doreşte să &ie cunoscut de cei care trăiesc după po&ta lumească şi de cei care nu sunt în -ar, mulţi dintre aceştia care aveau să &ie aleşi de #l din lume. /i ast&el, #l spune că se roa$ă nu pentlume, ci pentru cei pe care +atăl i%a dat ui. 0entru că, prin &aptul de a%i &i dat de@a ui de căt+atăl, ei au încetat să mai aparţină lumii aceleia pentru care #l se abţine de a se ru$a. /i apoi, adau$ă că ai +ăi sunt. +atăl nu i%a pierdut pe cei pe care #l i%a dat cnd i%a dat iului. După toaacestea, iul tot continuă să spună9toţi ai *ei sunt ai +ăi şi ai +ăi sunt ai *ei.

=Fericitul Au(ustin, ratat la -van(helia după Ioan 185, 1#, traducere pentru )oolo(ia.ro Aleandra Burba>

=2n. 15, 7> -u pentru aceştia /ă ro( nu pentru lu"e /ă ro(, ci pentru cei pe care /i i#ai dat, ai ăi sunt.

#l repetă cuvintele pe care *i i%ai dat pentru a le imprima ideea că totul a &ost în con&ormitate dorinţa +atălui şi, ca să le arate că această autoritate nu era recentă sau că abia acum a primit%o,

adau$ă9 toate lucrurile care sunt ale *ele, sunt ale +ale, şi ale +ale sunt ale *ele... Bedeţi e$alitat

Page 24: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 24/189

cinstirii4 Borbind în acest &el, #l dă la o parte orice suspiciune că ei sunt &ie separaţi de putere+atălui sau că înainte de aceasta, au &ost separaţi de puterea iului.

=S0ântul Ioan ?ură de Aur, @"ilii la -van(helia după Ioan 61, 1, traducere pentru )oolo(ia.de Aleandra Burba>

=2n. 15, 18> 'i toate ale /ele sunt ale ale, şi ale ale sunt ale /ele şi /#a" prea slăvit 3ntru ei.

#ste destul de evident cum tot ceea ce aparţine +atălui, aparţine de asemenea şi iului, pentru iul Însuşi este de asemenea Dumnezeu şi 3ăscut &iind din +atăl, este e$al cu +atăl. 3u este sensul în care : se spune iului celui mare, +u tot timpul eşti cu mine şi toate ale mele sunt ale ta(uca 1>, !1". 0entru că aceasta s%a spus despre toate acele creaturi care sunt in&erioare creaţraţionale şi s&inte (s&inţii în$eri, de exemplu" şi care sunt supuse Gisericii... Dar aici înseamnă că creaţia raţională însăşi este inclusă, care este supusă doar lui Dumnezeu, ca prin aceasta tot ceea se $ăseşte sub creaţia raţională şi cerească să &ie şi ele supuse ui.

De vreme ce asemenea creaţie aparţine lui Dumnezeu +atăl, nu poate apar ţine în acelaşi timp

iului, dect dacă #l este e$al cu +atăl. 0entru că este imposibil ca s&inţii, cărora le este spuaceasta, să trebuiască să aparţină cuiva, exceptnd pe 'el care i%a creat şi i%a s&inţit. /i din aceascauză, tot ceea ce este al lor trebuie să &ie şi al iului 'ăruia şi ei aparţin. Dat &iind &aptul căaparţin ambilor, +atălui şi iului, au demonstrat e$alitatea acelora cărora le aparţineau în mod e$aDar cnd #l spune, vorbind de Du-ul S&nt, +oate cele ale +atălui *eu sunt ale *ele, de aceea azis că din al *eu ia şi vă vesteşte vouă, #l s%a re&erit la acele lucruri care aparţin dumnezeirii +atăşi în care #l este e$al cu +atăl, avnd toate cte +atăl le are, pentru că adau$ă9 #l (S&ntul Du-" vva primi pe voi. /i S&ntul Du- nu va primi de la o creaţie ceea ce a &ost supus +atălui şi iului.

=Fericitul Au(ustin, ratat la -van(helia după Ioan 185, , traducere pentru )oolo(ia.ro dAleandra Burba>

=2n. 15, 18> 'i toate ale /ele sunt ale ale, şi ale ale sunt ale /ele şi /#a" prea slăvit 3ntru ei.

Domnul spune, toate ale *ele sunt ale +ale, ca şi cum #l Îşi supune domnia asupra creaţiei +atăludar de asemenea, adau$ă, ale +ale sunt ale *ele, pentru a arăta că porunca crea ţiei a venit de+atăl spre #l. iul nu avea nevoie de a@utor pentru a%Şi desăvrşi lucrarea, nici noi nu trebuie credem că #l a primit o poruncă separată pentru &iecare parte a lucrării Sale. 5semenea in&erioritaextremă ar &i pe de%a%ntre$ul nepotrivită slavei Sale dumnezeieşti. *ai de$rabă, 'uvntul era plin

-arul +atălui Său. #l străluceşte mai departe de la +atăl şi desăvrşeşte totul în con&ormitate planul 0ărintelui Său. 3u este di&erit în esenţă, nici nu este di&erit în putere de +atăl Său şi, daputerea lor este e$ală, atunci lucrarea lor este aceeaşi. Hristos este puterea lui Dumnezeu Înţelepciunea lui Dumnezeu (1 'orinteni 1, =?". +oate lucrurile s%au &ăcut prin #l (:oan 1, !" şi toalucrurile au &ost create prin #l şi pentru #l ('oloseni 1, 1", nu ca şi cum #l ar &i îndeplinit sarcinunui rob, ci #l desăvrşeşte în mod creativ dorinţa +atălui Său.

=S0ântul ;asile cel "are, )espre )uhul S0ânt 6, 17, traducere pentru )oolo(ia.ro de AleandBurba>

Page 25: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 25/189

=2n. 15, 18> 'i toate ale /ele sunt ale ale, şi ale ale sunt ale /ele şi /#a" prea slăvit 3ntru ei.

0entru că, dacă iul nu era de aceeaşi natură ca +atăl, cum putea avea în #l Însuşi ceea ce edi&erit4 Sau cum ar &i putut arăta în Sine ceea ce era di&erit dacă natura străină şi sin$ură nu primpecetea a ceea ce era di&erit de Sine4 Dar #unomie (oponent arian al ortodoxiei 2 n.tr." spune9 3nu are #l despărţitor al slavei Sale. 5ici, el vorbeşte corect, c-iar dacă nu ştie ceea ce spune. 0entcă iul nu împarte slava cu +atăl, ci are slava +atălui în între$imea Sa, c-iar şi +atăl are toată slav

iului. 0entru că aceasta este ceea ce #l spune +atălui prin toate ale *ele sunt ale +ale şi ale +asunt ale *ele.

bservaţi cum Hristos spune de asemenea că #l va apărea la @udecata de 5poi în slava +atăl(*arcu A, !A", cnd va ale$e pe &iecare după &aptele săvr şite. /i prin această &rază, #l arată unitatnaturii care subzistă între #i. 0entru că, aşa cum alta este strălucirea soarelui şi alta strălucirea lun(1 'orinteni 1>, ?1", datorită di&erenţei între naturile acelor luminători (de vreme ce ambii aceeaşi strălucire, $ndim că nu există nici o di&erenţă în naturile lor", ast&el #l, care S%a pro&eţit pSine că va apărea în slava +atălui, a arătat prin identitatea slavei, unitatea naturii lor.

=S0ântul ?ri(orie de 9Cssa, 2"potriva lui -uno"ie , 4, traducere pentru )oolo(ia.ro dAleandra Burba>

=2n. 15, 18> 'i toate ale /ele sunt ale ale, şi ale ale sunt ale /ele şi /#a" prea slăvit 3ntru ei.

În$erii nu au creat lumea, însă pentru iul, Sin$urul 3ăscut, 3ăscut cum am spus, înainte veacuri, prin care toate s%au &ăcut, nimic nu a &ost respins de la zidirea Sa... 0entru că toate ale *esunt ale +ale şi ale +ale sunt ale *ele, spune Domnul în #van$-elie. /i aceasta o cunoaştem si$uranţă din Bec-iul şi 3oul +estament. 0entru că #l, care a spus să &acem om după c-ipul

asemănarea noastră (acerea 1, =", vorbea cu si$uranţă cu cineva de &aţă. Dar cele mai limpedintre toate sunt cuvintele psalmistului9 #l a zis şi s%a &ăcut #l a poruncit şi s%au zidit (0salmul 1?>", ca şi cum +atăl poruncea şi zicea şi iul a &ăcut toate aceste lucruri la porunca +atălui.

=S0ântul +hiril al Ierusali"ului, %ecturi catehetice , #&, traducere pentru )oolo(ia.ro dAleandra Burba>

=2n. 15, 18> 'i toate ale /ele sunt ale ale, şi ale ale sunt ale /ele şi /#a" prea slăvit 3ntru ei.

5cum, dacă toate lucrurile +atălui sunt şi ale lui Hristos, cu si$uranţă printre acele lucruri ca

există stă şi atotputernicia +atălui. Gineînţeles, sin$urul iu născut trebuie să &ie atotputernic, caiul de asemenea să aibă toate lucrurile pe care +atăl le deţine şi *%am prea slăvit în ei, declară #0entru că întru numele lui :isus tot $enunc-iul se pleacă (ilipeni =, 1I%11"...

0rin urmare, #l este radierea prea slăvirii lui Dumnezeu din acest punct de vedere, că es5totputernic 2 Înţelepciunea nepri-ănită şi luminată însăşi 2 prea slăvit ca radierea 5totputernicsau a prea cinstirii. 5st&el pentru a &i mai limpede de înţeles ceea ce este slava atotputerniciei, trebui să adău$ăm următoarele9 Dumnezeu +atăl este 5totputernic pentru că are putere asuptuturor lucrurilor, şi anume, din cer şi de pe pămnt, asupra soarelui, a lunii şi a stelelor şi a tutur

lucrurilor din ele. /i #l îşi exercită puterea cu a@utorul 'uvntului Său... 5cum, dacă &ieca

Page 26: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 26/189

$enunc-i este înc-inat lui :isus, atunci, &ără îndoială, :isus este 'el căruia toate lucrurile : se supuşi #l este 'el ce îşi exercită puterea asupra tuturor lucrurilor şi prin care toate lucrurile sunt supu+atălui. 0entru că, prin înţelepciune, adică, prin cuvnt şi raţiune, nu prin &orţă, constrn$ere obli$aţie, toate lucrurile sunt supuse.

=@ri(en, Pri"ele principii 1, , 18, traducere pentru )oolo(ia.ro de Aleandra Burba>

=2n. 15, 18> 'i toate ale /ele sunt ale ale, şi ale ale sunt ale /ele şi /#a" prea slăvit 3ntru ei./i *%am prea slăvit întru ei, ceea ce înseamnă &ie că9 am putere asupra lor, &ie că9 ei mă vor prslăvi pe *ine, creznd în +ine şi în *ine. /i ei ne vor prea slăvi pe 3oi la &el. Dar dacă #l nu esprea slăvit în mod e$al în ei, ceea ce are +atăl nu mai este şi al ui. 0entru că nici unul nu este prslăvit în cei asupra cărora #l nu are autoritate. +otuşi, cum este iul prea slăvit în e$ală măsură4 +mor pentru #l în mod e$al, ca şi cum &ace aceasta pentru +atăl. #i Îl propovăduiesc ca şi cum %propovădui pe +atăl. /i, aşa cum spun ei că toate lucrurile sunt &ăcute în numele ui, la &el su&ăcute şi în numele iului.

=S0ântul Ioan ?ură de Aur, @"ilii la -van(helia după Ioan 61, , traducere pentru )oolo(ia.de Aleandra Burba>

=2n. 15, 11> 'i -u nu "ai sunt 3n lu"e, iar ei 3n lu"e sunt şi -u vin la ine. Părinte S0intpăzeşte#i 3n nu"ele ău, 3n care /i i#ai dat, ca să 0ie una precu" sunte" şi 9oi.

/i acum, #l adau$ă, nu voi mai &i în lume, şi aceştia sunt în lume. Dacă cu$etele voastre se reîntola ceasul în care #l vorbea, şi #l şi ucenicii ui erau încă în lume. /i totuşi, nu trebuie să înţele$enu mai sunt în lume meta&oric, cu inima şi viaţa... 0entru că acolo este un sin$ur cuvnt &olosit ca

&ace o asemenea înţele$ere pe deplin inadmisibilă, pentru că #l nu spune9 şi #u nu sunt în lume,nu mai sunt în lume. În acest &el, arată că #l Însuşi a &ost în lume, dar nu mai era ast&el.

/i ast&el, putem oare noi să credem că #l, la un moment dat, a împlinit cele ale lumii, dar Seliberat dintr%o asemenea $reşeală, pentru a nu mai păstra o asemenea dispoziţie4 'ine s%ar aventusă în$roape într%un asemenea înţeles necuviincios4 8ămne aşadar în aceeaşi stare în care eînainte în lume, despre care a spus că nu mai este în lume, adică cu trupul. 'u alte cuvinte, vorbea despre propria plecare din lume, care avea să se petreacă curnd, şi despre plecarucenicilor Săi, care va &i mai trziu, spunnd că ei nu se mai a&lă aici, de şi ei erau 2 deşi şi #lucenicii, erau încă pe acest pămnt.

#l &olosea obiceiul predominant al vorbirii. 3u spunem în &iecare zi, #l nu mai este aici, despcineva care este pe punctul de plecare4 /i vorbim în acest mod în special despre cei care sunt momentul morţii lor. /i peste altele, Domnul Însuşi, ca şi cnd, cunoscnd $ndurile care puteauposibil strnite în cei care urmau să citească acele cuvinte, a adău$at /i #u vin la +ine, explicnd cpuţin în parte, pnă la un punct, de ce a spus cuvintele, #u nu mai sunt în lume.

=Fericitul Au(ustin, ratat la -van(helia după Ioan 185, , traducere pentru )oolo(ia.ro dAleandra Burba>

Page 27: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 27/189

=2n. 15, 11> 'i -u nu "ai sunt 3n lu"e, iar ei 3n lu"e sunt şi -u vin la ine. Părinte S0intpăzeşte#i 3n nu"ele ău, 3n care /i i#ai dat, ca să 0ie una precu" sunte" şi 9oi.

Într%un cuvnt, ceea ce este su&letul pentru trup, creştinii sunt pentru lume. Su&letul este răspndit toate mădularele trupului şi creştinii printre oraşele lumii. Su&letul sălăşluieşte în trup, dar nu estetrupului. a &el, creştinii sălăşluiesc în lume, dar nu sunt din lume. Su&letul, care este nevăzut, eslimitat în trup, care este văzut. În acelaşi timp, creştinii sunt recunoscuţi ca trăind în lume şi totu

reli$ia lor rămne nevăzută. +rupul urăşte su&letul şi duce război împotriva lui, c-iar dacă a su&enedreptate, pentru că este oprit de la a se îndulci în plăcerile sale. Similar, lumea urăşte pe creştinc-iar dacă nu au &ăcut nici un rău, pentru că s%au ridicat ei înşişi împotriva plăcerilor ei. Su&letiubeşte trupul şi mădularele lui, dar acesta îl urăşte şi creştinii iubesc pe cei care îi urăsc. Su&leteste în$rădit în trup, dar ţine trupul împreună. /i, deşi creştinii sunt reţinuţi în lume ca întrînc-isoare, ei de &apt ţin lumea împreună. Su&letul, care este nemuritor, trăieşte într%un sălaş muritÎntr%un mod identic, creştinii trăiesc ca străinii printre lucrurile trecătoare, aşteptnd pe cenestricăcioase în cer. Su&letul, cnd este tratat în c-ip sărăcăcios în ceea ce prive şte mncareabăutura, devine tot mai bun. 5st&el şi creştinii care sunt pedepsiţi zilnic sporesc mai mult şi mmult. 5tt este de importantă poziţia pe care Dumnezeu le%a stabilit%o lor şi nu este corect ca ei să

re&uze.

=-pistola către )io(net 4, traducere pentru )oolo(ia.ro de Aleandra Burba>

=2n. 15, 11> 'i -u nu "ai sunt 3n lu"e, iar ei 3n lu"e sunt şi -u vin la ine. Părinte S0intpăzeşte#i 3n nu"ele ău, 3n care /i i#ai dat, ca să 0ie una precu" sunte" şi 9oi.

Îţi dăm Ţie mulţumire, 0ărinte S&inte0entru numele +ău 'el s&nt pe care +u

Ji%ai dorit să%l sălăşluieşti în inimile noastre,/i pentru cunoştinţa şi credinţa în nemurire0e care +u ne%ai &ăcut%o cunoscută nouă0rin :isus, robul +ău5 +a să &ie slava în veci...

5du% Ţi aminte de Giserica +a, Doamne,Să o eliberezi pe ea de toate relele/i să o &aci desăvrşită în dra$ostea +a/i adun%o pe ea, cea care a &ost s&inţită,

De cele patru su&lări întru împărăţia +a,0e care ai pre$ătit%o pentru aceasta'ă a +a este puterea şi slava în vecii vecilor.

=)idahia 18, #, traducere pentru )oolo(ia.ro de Aleandra Burba>

=2n. 15, 11> 'i -u nu "ai sunt 3n lu"e, iar ei 3n lu"e sunt şi -u vin la ine. Părinte S0intpăzeşte#i 3n nu"ele ău, 3n care /i i#ai dat, ca să 0ie una precu" sunte" şi 9oi.:oan care îndeosebi scoate la iveală lucrarea cauzelor spirituale din #van$-elie, păstrează aceas

ru$ăciune a Domnului pentru apostolii care au transmis%o tuturor celorlalţi. bservaţi cum S

Page 28: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 28/189

ru$at, şi anume9 0ărinte S&inte, păzeşte%i pe ei în numele +ău...0e cnd #u eram cu ei în lume, #upăzeam în numele +ău9 pe cei ce *i i%ai dat *ie :%am ţinut. 5cea ru$ăciune nu era pentru #l Însuci pentru apostolii ui. 3u era întristat pentru Sine (:larie vorbeşte aici despre pa-arul pe care :isuscerut să &ie trecut de la #l 2 n.tr." de vreme ce #l le cere să se roa$e ca să nu mai &ie duşi în ispită/i cnd #l se roa$ă pentru cei pe care i%a păzit, din moment ce #l era cu ei, Îl roa$ă acum pe +atsă%i păzească.

0rezenţa în$erului care :%a &ost trimis este &ără îndoială semni&icativă. :isusŞ

i%a arătat certitudincă i s%a răspuns la ru$ăciune, cnd la &inalul ei, #l porunceşte ucenicilor să doarmă. 8ezultatacestei ru$ăciuni şi si$uranţa cu care a insu&lat porunca, dormiţi, este observată de evan$-elist cursul patimilor, cnd #l spune apostolilor c-iar înainte de a scăpa din minile urmăritorilor, ast&cuvntul pe care %a spus să &ie împlinit, 0e cei ce *i i%ai dat *ie, #u nu am pierdut pe nici unul. Însuşi desăvrşeşte cererea ru$ăciunii Sale şi ei toţi sunt în si$uranţă. Dar :isus cere ca cei pe carea păzit +atăl acum, să%i păzească în 3umele Său Eşi +atăl Îl ascultăF şi%i păzeşte. EBedem aceadinF credinţa lui 0etru care nu $reşeşte9 a &ost laş şi s%a tăinuit, însă pocăinţa a urmat imediat.

=Ilarie de Poitiers, %a S0ânta rei"e 18, , traducere pentru )oolo(ia.ro de Aleandra Burba

=2n. 15, 11> 'i -u nu "ai sunt 3n lu"e, iar ei 3n lu"e sunt şi -u vin la ine. Părinte S0intpăzeşte#i 3n nu"ele ău, 3n care /i i#ai dat, ca să 0ie una precu" sunte" şi 9oi.

;na are multe înţelesuri, incluznd acela de asemănare. #ste &olosit att pentru împreună ($sKmp-onian vezi : 'orinteni 6,> :: 'orinteni ,1> uca >,!A" ct şi pentru asemănare ($-omoioteta vezi #v. ?, 1> 6, 1>". :nima şi su&letul mulţimii erau una (apte ?, !=" şi în acelamod într%un Du- ne%am botezat noi toţi ca să &im un sin$ur trup (: 'orinteni 1=,1!". Dupasemănare prin natură şi avndu%l pe 5dam ca ori$ine inerentă şi capul naşterii noastre, avem u

sin$ur trup. Deci, de asemenea recunoaştem că avem pe Hristos drept cap prin noua naşterenoastră, care a devenit o nouă &ormă, un c-ip al morţii şi al învierii Sale, care S%a ridicat ca 0rim3ăscut din morţi. Îl recunoaştem pe #l drept cap con&orm pre&i$urării învierii Sale, în care nsuntem &iecare mădulare şi împreună un trup prin S&ntul Du-, trup care este născut întnestricăciune (vezi : 'or 1>,?C%>?".=@ri(en, Fra("entul 18 la -van(helia după Ioan, traducere pentru )oolo(ia.ro de AleandrBurba>

=2n. 15, 11> 'i -u nu "ai sunt 3n lu"e, iar ei 3n lu"e sunt şi -u vin la ine. Părinte S0intpăzeşte#i 3n nu"ele ău, 3n care /i i#ai dat, ca să 0ie una precu" sunte" şi 9oi.

0entru că voinţa +atălui şi a iului şi a S&ntului Du- este una. 5ceasta este ceea ce #l vrea să &imnoi cnd ne spune9 ca să &ie una, aşa cum +u şi #u una suntem. 3u există nimic care să poată e$aunanimitatea şi armonia pentru că ast&el este modul cum una devine mai multe. Dacă doi sau zesunt de aceeaşi minte, unul nu mai este unul, ci &iecare dintre ei este înmulţit de zece ori şi tu v$ăsi pe unul în zece şi pe cel de%al zecelea în unul. /i dacă au vreun duşman, cel care atacă pe un(ca şi cum ar ataca zece" este în&rnt, biruit pentru că el este ţinta celor zece oponenţi în sc-imbunuia. #ste cineva în nevoie4 3u, nu este, pentru că el este bo$at în cea mai mare parte a sa, caeste în cei nouă. /i partea în trebuinţă, cea mai mică, este ascunsă, tăinuită de partea bo$ată, c

mare. iecare dintre aceştia are douăzeci de mini, douăzeci de oc-i şi mai multe picioare. 0entru

Page 29: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 29/189

el nu vede doar cu oc-ii proprii, sin$ur, ci şi cu cei ai celorlalţi. #l nu lucrează cu propriile misin$ur, ci şi cu ale celorlalţi. #l are zece su&lete pentru că nu se $ndeşte doar la sine însuşi, cicelelalte su&lete se $ndesc la el. /i dacă ei sunt &ăcuţi din o sută, şi puterea lor va &i la &el şi se mări şi mai mult. 3u vedeţi cum dra$ostea îl &ace pe cel care este sin$ur, cu neputin ţă a &i biruitînmulţit4 Bedeţi cum şi unul poate &i c-iar în mai multe locuri, acelaşi şi în 0ersia şi la 8oma4 3vedeţi că ceea ce natura nu poate &ace, dra$ostea poate4 Bedeţi ce dra$oste multă este cnd poa&ace pe unul o mie. 5tunci, de ce să nu obţinem această putere şi să ne punem pe noi înşine

si$uranţă4 #a este mai bună ca toată puterea sau bo$ăţia. #ste mai mult dect sănătatea, declumina însăşi. #ste &undamentul pentru cura@.

=S0ântul Ioan ?ură de Aur, @"ilii la -van(helia după Ioan 56, &#, traducere pent)oolo(ia.ro de Aleandra Burba>

=2n. 15, 11> 'i -u nu "ai sunt 3n lu"e, iar ei 3n lu"e sunt şi -u vin la ine. Părinte S0intpăzeşte#i 3n nu"ele ău, 3n care /i i#ai dat, ca să 0ie una precu" sunte" şi 9oi.

Hristos doreşte ca ucenicii să &ie păziţi în stare de unitate prin menţinerea unei asemănări su&leteş

şi o identitate a dorinţei, &iind uniti împreună ca şi cum ar &i în su&let şi du- şi în le$ea păcii şidra$ostei unul pentru altul. #l doreşte să &ie le$aţi împreună strns cu o le$ătură a dra$ostnedespărţită, ca să poată înainta la un asemenea nivel de unitate, ca asocierea lor aleasă în mod libsă poată deveni o ima$ine, un c-ip al unităţii inerente (naturale" care este concepută să existe înt+atăl şi iul. 5lt&el spus, #l doreşte ca ei să se bucure de unitate, care este inseparabilă indestructibilă, care nu poate &i atrasă întru o deosebire a dorinţelor de către absolut nimic ce exisîn lume sau orice urmă de plăcere, ci mai de$rabă, reţine puterea dra$ostei în unitatdevotamentului şi a s&inţeniei. /i aceasta este ceea ce s%a întmplat. 0entru că, aşa cum citim aptele 5postolilor, inima şi su&letul mulţimii celor ce au crezut erau una (apte ?, !=", aceasta es

în unitatea Du-ului. 5ceasta este de asemenea ceea ce 0avel însuşi a înţeles cnd a spus9 un sin$trup şi un sin$ur Du- (#&eseni ?, ?". 3oi, cei mulţi, suntem un sin$ur trup în Hristos pentru că ntoţi ne împărtăşim dintr%o pine. (: 'orinteni 1I, 16 vezi 8omani 1=, >" şi noi toţi am &ost unşi înun sin$ur Du-, Du-ul lui Hristos (vezi : 'or 1=, 1!".

=S0ântul +hiril aleandrinul, +o"entariu la -van(helia după Ioan 1,7, traducere pent)oolo(ia.ro de Aleandra Burba>

=2n. 15, 11> 'i -u nu "ai sunt 3n lu"e, iar ei 3n lu"e sunt şi -u vin la ine. Părinte S0intpăzeşte#i 3n nu"ele ău, 3n care /i i#ai dat, ca să 0ie una precu" sunte" şi 9oi.

5rienii, cu toate acestea, răspund... iul şi +atăl sunt una, aşa cum +atăl este în iul şi iul este +atăl % aşa cum noi de asemenea putem deveni una în #l. 0entru că acesta este scrisă în #van$-econ&orm lui :oan. (5tanasie citează întrebuinţarea ariană la :oan 16, 11, =I%=!". 5poi, ca şi cum s$ăsit o ocolire, aceştia adau$ă viclenii (la #van$-elia după :oan", LDacă, aşa cum noi devenim uîn +atăl, asemenea şi iul şi +atăl sunt una şi ast&el iul este în +atăl, cum mai puteţi pretinde voi #u şi +atăl suntem ;na şi #u în +atăl şi +atăl în *ine, înseamnă că iul este de aceea şi &ire +atăl4 0entru că rezultă &ie că şi noi suntem de aceeaşi &ire cu +atăl, &ie că iul este străin acesteaşa cum şi noi suntem străini de ea. 5cesta este modul în care vorbesc &ără sens. Dar ei sunt de &a

îndrăzneţi diabolici... 0entru că ceea este dat lumii între$i prin -ar este ceea ce i%ar &ace pe ei e$

Page 30: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 30/189

cu divinitatea Dăruitorului. /i ast&el, auzind că &iinţele umane sunt numite &ii, ei înşişi s%considerat e$ali cu adevăratul iu care este prin natură iul lui Dumnezeu. /i acum, din nou auzide la *ntuitorul ca ei să &ie una, aşa cum 3oi una suntem,7 ei înşişi se înşeală şi sunt destul aro$anţi ca să se $ndească că ei pot &i la &el cum iul este în +atăl şi +atăl în iul 2 neconsiderncăderea tatălui lor, diavolul, care a crezut acelaşi lucru.=S0ântul Atanasie cel "are, )iscurs 3"potriva arienilor &, , 15, traducere pentru )oolo(ia.de Aleandra Burba>

=2n. 15, 11> 'i -u nu "ai sunt 3n lu"e, iar ei 3n lu"e sunt şi -u vin la ine. Părinte S0intpăzeşte#i 3n nu"ele ău, 3n care /i i#ai dat, ca să 0ie una precu" sunte" şi 9oi.

0entru că trebuie să &im ca &iii (să devenim una cu Dumnezeu", nu ca iul. 3oi devenim dumnezenu devenim Dumnezeu Însuşi. 3oi nu suntem ca +atăl, ci milostivi ca +atăl. /i aşa cum s%a spudevenind una, aşa cum +atăl şi iul sunt una, vom &i una. 3oi vom &i ast&el, însă nu cum +atăl esprin natură în iul şi iul în +atăl, ci con&orm naturii noastre. /i în acest &el, este posibil pentru napoi să &im modelaţi şi să învăţăm cum trebuie să &im una, aşa cum am învăţat de asemenea să &imilostivi. 0entru că lucrurile asemănătoare sunt &ireşte una cu alte lucruri asemănătoare. /i ast&

tot trupul este aşezat împreună în bunătate. Dar 'uvntul este di&erit de noi, deşi este la &el ca +ată

/i, prin urmare, pe cnd iul este în esenţă şi în adevăr unul cu Sin$urul Său +ată, noi 2 &iind dacelaşi &el cu &iecare (pentru că din unul suntem toţi &ăcuţi şi una este natura tuturor bărbaţilor şi&emeilor 2 n.tr." 2 devenim una în bună dispoziţia noastră &aţă de &iecare ($r. diat-esei". 3oi avem model unitatea naturală a iului cu +atăl. 0entru că #l ne%a învăţat blndeţea de la #l Însuspunnd9 învăţaţi de la *ine că #u sunt blnd şi smerit cu inima (*atei 11, =C". #l ne%a învăţaceasta nu ca să devenim e$ali ui (ceea ce este imposibil", ci ca atunci cnd ne uităm la exemplui, să putem rămne veşnic blnzi. Deci, de asemenea, aici #l doreşte ca buna noastră dispozi

&aţă de ceilalţi să &ie adevărată, &ermă şi neclătinată, lundu% pe #l ca prototip. /i ast&el, #l spunca ei să &ie una cum 3oi suntem, a căror unitate este indivizibilă. /i ast&el, cnd vor cunoaşte de3oi despre acea natură de nedespăr ţit, vor &i şi ei la &el unul cu altul.

=S0ântul Atanasie cel "are, )iscurs 3"potriva arienilor &, , 8, traducere pentru )oolo(ia.de Aleandra Burba>

=2n. 15, 1> +ând era" cu ei 3n lu"e, -u 3i păzea" 3n nu"ele ău, pe cei ce /i i#ai dat şi i#apăzit şi n#a pierit nici unul dintre ei, decât 0iul pierzării, ca să se 3"plinească Scriptura.

Bnzătorul lui Hristos s%a numit &iul pierzării, rnduit pierzării, con&orm Scripturii, unde el esîndeosebi pro&eţit în psalmul 1IA.

(ericitul 5u$ustin, +ratat la #van$-elia după :oan1I6, 6, traducere pentru Doxolo$ia.ro 5lexandra Murba"

=2n. 15, 1> +ând era" cu ei 3n lu"e, -u 3i păzea" 3n nu"ele ău, pe cei ce /i i#ai dat şi i#apăzit şi n#a pierit nici unul dintre ei, decât 0iul pierzării, ca să se 3"plinească Scriptura.

Page 31: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 31/189

Dar o, om necucernic, sămnţa 'anaanului şi nu a :udei, care nu mai e şti vas ales, ci &iu al pierzăşi al mor ţii< 5i crezut că aţţările diavolului îţi vor aduce pro&it, &iind aprins de lăcomie ca o torţai &ost în&lăcărat să cşti$i treizeci de bani de ar$int &ără a observa bo$ăţia pe care ai pierdut%0entru că, c-iar dacă tu nu ai crezut că promisiunile Domnului trebuie să &ie crezute, ce motiv eacolo pentru a pre&era o att de mică sumă de bani pentru ceea ce ai primit de@a4 Îţi era permis porunceşti du-urilor rele, să vindeci pe cei bolnavi, să primeşti cinste cu restul apostolilor. :ar ca sţi poţi satis&ace setea de cşti$, ai avut ocazia să &uri din pun$a care era în sarcina ta. Dar mintea t

care po&tea după lucrurile oprite, a &ost mai puternic stimulată de ceea ce era mai puţin permis. 3era suma preţului care te%a mulţumit att de mult, ct enormitatea păcatului. /i ast&el, slaba a&acere nu este att de detestabilă pur şi simplu pentru că %ai preţuit pe Domnul att de ie&tin,pentru că %ai vndut, pe 'el care era 8ăscumpărătorul, da, c-iar şi al tău, şi mai mult dect att ai cerut îndurarea pentru păcatul tău. /i dreaptă a &ost pedeapsa pusă în minile tale pentru nimeni nu putea &i $ăsit aplecat mai mult spre pierzanie, dect erai tu însuţi.

=S0ântul %eon cel "are, Predică 45, , traducere pentru )oolo(ia.ro de Aleandra Burba>

=2n. 15, 1> +ând era" cu ei 3n lu"e, -u 3i păzea" 3n nu"ele ău, pe cei ce /i i#ai dat şi i#a

păzit şi n#a pierit nici unul dintre ei, decât 0iul pierzării, ca să se 3"plinească Scriptura.

5ici, dacă sunt întrebat de ce Dumnezeu nu ar &i trebuit să dea răbdare acelora cărora le%a dat aciubire prin care ei să poată trăi creştineşte, răspund că nu cunosc şi nu ştiu. 3u vorbenecuviincios, ci mai de$rabă cu recunoaşterea propriilor mele mici capacităţi cnd aud apostospunnd9 o, omule, cine eşti tu care răspunzi împotriva lui Dumnezeu4 (8omani C, =I de asemeneel citează şi din 8omani 11, !!".

0entru că iul binevoieşte să ne &acă cunoscute nouă -otărrile Sale să%: mulţumim iar dacă #l cre

că este potrivit să le ascundă, să nu bombănim împotriva s&aturilor Sale. *ai de$rabă, să credem aşa este mai bine pentru noi. :ar celor dintre voi care se împotrivesc -arului Său şi se întrea(privind întrebarea despre răbdare" ce să le răspunzi4 #ste bine ca tu să nu ne$i că eşti creştin şi sălauzi că eşti catolic. :ar dacă mărturiseşti că a &i lăsat să te bucuri de bine pnă la &inalul vie ţii eun dar de la Dumnezeu, cred că eşti la &el de nepăsător ca mine de ce o persoană primeşte acest dşi altele nu. /i în acest caz, suntem amndoi incapabili să pătrundem @udecăţile adnci ale lDumnezeu.

=Fericitul Au(ustin, %a /ustrare şi har 15, traducere pentru )oolo(ia.ro de Aleandra Burba>

=2n. 15, 1> +ând era" cu ei 3n lu"e, -u 3i păzea" 3n nu"ele ău, pe cei ce /i i#ai dat şi i#apăzit şi n#a pierit nici unul dintre ei, decât 0iul pierzării, ca să se 3"plinească Scriptura.

0rin urmare, atunci cnd copiii lui Dumnezeu spun despre cei care nu au răbdare9 #i au plecat de noi, dar nu erau dintre noi, şi se adau$ă9 pentru că dacă ar &i &ost dintre noi, cu si$uranţă ar &i rămcu noi (:oan =,1C", ce altceva spun dect că nu sunt copii, c-iar şi atunci cnd erau numiţi prorociţi a &i dintre copii4 3u pentru că ei au simulat dreptatea, ci pentru că nu au continuat în eără îndoială, #l le dorea să continue în bunătate. 0rin urmare, ei erau în bunătate. +otuşi, pentru nu au rămas în aceasta 2 înseamnă, că nu au stăruit pnă la s&rşit 2 #l spune9 ei nu erau dintre no

c-iar şi atunci cnd erau cu noi. 'u alte cuvinte, ei nu erau în rndul &iilor c-iar cnd erau

Page 32: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 32/189

credinţă ca &ii, pentru că acei care sunt cu adevărat copii, sunt ştiuţi de mai înainte şi menasemănării iului lui Dumnezeu. #i sunt numiţi potrivit scopului său ast&el înct să &ie aleşi, aşa cueste evident în &aptul că iul &ă$ăduinţei nu piere, dar iul pierzării da.

=Fericitul Au(ustin, %a /ustrare şi har 15, traducere pentru )oolo(ia.ro de Aleandra Burba>

=2n. 15, 1> +ând era" cu ei 3n lu"e, -u 3i păzea" 3n nu"ele ău, pe cei ce /i i#ai dat şi i#a

păzit şi n#a pierit nici unul dintre ei, decât 0iul pierzării, ca să se 3"plinească Scriptura.Într%un alt loc, #l spune9 Dintre toţi pe care *i i%ai dat *ie, nu voi pierde pe nici unul (:oan ,!C+otuşi nu doar :uda era pierdut, ci şi mulţi pe urmă s%au mai pierdut. /i atunci de ce spune Hristoca să nu pierd pe nici unul4 #l vrea să spună, cel puţin în ceea ce mă priveşte pe *ine, nu îi vpierde. 5st&el, în alt loc, punnd problema mai limpede, a spus9 3u voi scoate a&ară pe cel care vila *ine (:oan , !6". 'u alte cuvinte, :isus spune că nu se va &ace asta din vina *ea. #i nu vorpierduţi, ispitiţi &iind de *ine sau pentru că #u i%aş &i abandonat. Dar nici dacă vor începe mear$ă înainte de unii sin$uri, nu îi voi &orţa să se întoarcă.

=S0ântul Ioan ?ură de Aur, @"ilii la -van(helia după Ioan 61,, traducere pentru )oolo(ia.rde Aleandra Burba> =2n. 15, 1&> Iar acu", vin la ine şi acestea le (răiesc 3n lu"e, ca să 0ie deplină bucuria /ea ei.

Hristos ne şi spune ce este această bucurie, cnd zice9 ca ei să aibă bucuria *ea pe deplin în lămurind mai înainte, unde spune9 ca ei să &ie una aşa cum noi suntem. 5ceastă bucurie a ui caeste dată lor, avea să &ie împlinită, spune #l, în ei. /i pentru acest s&rşit adevărat, #l a spus căvorbit în lume. +oate acestea se petrec pentru ca pacea şi binecuvntarea să vină în lume. Dacă vresă o dobndim, trebuie să trăim cumpătat, drept şi cucernic.

=Fericitul Au(ustin, ratat la -van(helia după Ioan 185, 6., traducere pentru )oolo(ia.ro dAleandra Burba>

=2n. 15, 1&> Iar acu", vin la ine şi acestea le (răiesc 3n lu"e, ca să 0ie deplină bucuria /ea ei.

5rătndu%Se lor pe Sine în acelaşi timp ca Dumnezeu şi om, Hristos îi &ace pe ucenicii Săi

mediteze la &aptul că #l a lucrat pentru a desăvr şi mntuirea lor în Dumnezeu, &ie că e vorba trecut sau prezent. /i avndu%i în $ri@ă pe cnd era în &irea omului cu ei pe pămnt, aşa de asemenavea să%i ocrotească atunci cnd avea să lipsească din &aţa lor, ca Dumnezeu) 0entru că ceea este dumnezeire nu este limitat de spaţiu şi nu este departe de nimic ce există, ci umple şi pătrunduniversul şi, deşi este prezent în toate lucrurile, nu Îl încape nici unul. 'nd se adresează propriul+ată, Hristos spune9 0ărinte S&inte, păzeşte%i pe ei, re&erindu%se la lucrarea universală a pute+atălui. /i, în acelaşi timp, arătă că #l nu este separat de natura +atălui, ci este în ea şi născut din eindivizibil unit cu ea, deşi este născut ca existnd independent.

Page 33: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 33/189

=S0ântul +hiril aleandrinul, +o"entariu la -van(helia după Ioan ,7, traducere pent)oolo(ia.ro de Aleandra Burba>

Părintele Ilie Cleopa ! Predică la Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic ! Desppăstrarea dreptei credinţe

rei sunt care "ărturisesc 3n cer: atăl, +uvântul şi )uhul S0ânt şi Aceşti trei Dna sunt! =I Ioa, 5>

3ristos a ;nviat F

  :ubiţi credincioşi, astăzi, în Duminica a 6%a după S&intele 0aşti, Giserica rtodoxă prăznuieşprimul Sinod #cumenic al lumii creştine, care a avut loc în anul !=> în oraşul 3iceea, pentrucondamna erezia, adică învăţarea $reşită, eretică a lui 5rie. Sinodul s%a or$anizat de S&ntul Împă'onstantin cel *are cu mama sa #lena, la cererea S&inţilor 0ărinţi de atunci, &iind primul împărcreştin din lume (!I%!!6".

+e este un sinod ecu"enicE   -ste adunarea tuturor "arilor ierarhi ortodocşi # episcop"itropoli$i şi patriarhi din toată lu"ea, cu scopul de a discuta unele 3nvă$ături de credin

creştină neclare 3ncă, şi de a le 0ia 3n le(i 0ie, neschi"babile, nu"ite do("e. De asemenea, sinod ecumenic @udecă şi condamnă toate abaterile de credinţă, străine de învăţătura S&in#van$-elii şi a S&inţilor 0ărinţi şi exclude din Giserică, adică dă anatema, pe toţi ereticii care s&şunitatea de credinţă a Gisericii, simbolizată prin cămaşa de in a Domnului, &ăcută dintr%o si$ubucată, cum zice în S&nta #van$-elie9 +ă"aşa era 0ără cusătură, de sus $esută 3n 3ntre(i"e (:o1C, =!".Prin cuvântul " sinod " înţelegem adunare, consiliu

!rin cuvântul " erezie" înţelegem !rerea sau învţtura !articular a cuiva des!re #umne$e

îm!otriva învţturii adevrate a %isericii lui &ristos.

Page 34: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 34/189

)e ce a avut loc Sinodul I -cu"enicE +are a 0ost pricina care i#a silit pe S0in$ii Părin$i să adune la un loc şi să apere dreapta credin$ăE  0ricină a &ost apariţia unui mare eretic, anume 5rcare învăţa pe creştini o credinţă nouă, zicnd că iul lui Dumnezeu nu ar &i de o &iinţă cu +atăl şi a N&ost un timp cnd iul nu eraN. #l numea pe :isus Hristos Ncreatură superioarăN, Ncea dinti dintcreaturiN. 5cest eretic era un preot din 5lexandria #$iptului, &oarte mndru şi neascultător, însă bupredicator, care a trăit în secolele :::%:B. #rezia lui s%a răspndit în cţiva ani att de mult înc

rupsese Giserica în două şi ameninţa să se răspndească în tot imperiul roman de răsărit şi de apusS0in$ii Părin$i, ne"aiputând răbda hulele lui Arie 3"potriva /ântuitorului şi a Preas0intrei"i, au cerut a<utorul drept credinciosului 3"părat +onstantin cel /are, ca să contribuie cputerea sa i"perială la liniştirea isericii lui *ristos şi conda"narea 3nvă$ăturii hulitoare a lArie şi a discipolilor săi. Inspirat de )uhul S0ânt, "arele 3"părat creştin a hotărât să or(anizepri"ul Sinod -cu"enic la 9iceea 3n anul & pe cheltuiala i"periului, 0iind invita$i to$i "arierarhi ai isericii creştine din ăsărit şi din Apus. Ast0el au luat parte &16 S0in$i Părin$i la cas#a adău(at şi o dele(a$ie a Papei Silvestru I al o"ei, pentru că până 3n anul 18, isericcreştină era una, nedespăr$ită 3n două # cea @rtodoă de ăsărit şi cea o"ano#+atolică d

Apus. )e aceea şi sinoadele până la dezbinarea isericii se nu"esc Gecu"eniceG, adi(enerale, pentru că au luat parte la ele şi ierarhi din partea isericii o"ei.

Sinodul de la 3iceea a &ost desc-is c-iar de S&inţii Împăraţi 'onstantin şi #lena şi a durat toată vaÎn timpul sinodului, la care a &ost de &aţă şi ereticul 5rie cu ai lui, S&inţii 0ărinţi s%au ostenit mult întoarcă pe eretici la ortodoxie, dar ei n%au vrut să asculte. a s#a 3ntâ"plat că 3n ti"pul discu$iiloS0ântul Ierarh 9icolae să#i dea o pal"ă lui Arie căci nu putea răbda hulele lui. Atunci S0ânt+onstantin cel /are a poruncit să i se ia o"o0orul şi -van(helia şi să 0ie aruncat 3n te"ni$pentru că a 3ndrăznit să lovească.  9oaptea 3nsă i s#a arătat /ântuitorul 3n te"ni$ă şi i#a dat d

nou -van(helia 3n "âini, iar /aica )o"nului i#a pus o"o0orul pe piept. )i"inea$ă, auzin3"păratul acestea, l#a adus pe S0ântul 9icolae iarăşi la sinod şi 3şi cereau iertare to$i de la evăzând râvna şi răbdarea lui pentru credin$ă.%a 0el şi S0ântul Ierarh Spiridon, căutând să lă"urească pe Arie despre taina Preas0intei rei"şi cu" că toate cele trei persoane sunt de o 0iin$ă şi de aceeaşi cinste, a luat o cără"idă arsă ş0ăcând se"nul s0intei cruci, când a strâns cără"ida, 0ocul care a ars#o s#a ridicat 3n sus, apacurs pe pă"ânt şi lutul a ră"as 3n "âna lui. +ără"ida era si"bolul Preas0intei rei"i. Foc3nchipuia pe atăl, lutul pe Fiul 3ntrupat şi apa pe )uhul S0ânt, /ân(âietorul care a 0ost tri"3n lu"e.

În timpul sinodului cei !1A S&inţi 0ărinţi au dat anatema pe ereticul 5rie şi învăţăturile sale -ulitoade Dumnezeu. Părin$ii au do("atisit că cele trei persoane ale Preas0intei rei"i: atăl, Fiul )uhul S0ânt, sunt de o 0iin$ă şi nedespăr$ite. ot la acest s0ânt sinod s#a 3ntoc"it partea 3ntâi+rezului, pri"ele şapte articole despre atăl şi Fiul.  ;ltimile cinci articole despre S&ntul Daveau să se întocmească la Sinodul :: #cumenic din anul !A1. 'rezul cuprinde pe scurt do$mecredinţei ortodoxe, şi se rosteşte zilnic în biserici şi prin casele creştinilor ca o mărturisire a dreptcredinţe apostolice.

Page 35: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 35/189

Deşi 5rie a &ost sur$-iunit în sudul Dunării el nu a vrut să asculte de Giserică, ci mai mult căuta semene între creştini învăţătura sa -ulitoare. De aceea a &ost $reu pedepsit de Dumnezeu, înct i s%vărsat măruntaiele şi a murit cumplit, spre veşnică osnda în $-eena iadului.

:ubiţi credincioşi, cu toate că ereticul 5rie, cel mai mare eretic din lumea creştină, ca şi eresul săau dispărut, de%a lun$ul secolelor Giserica lui Hristos a &ost lovită mereu de noi secte şi erezii, unemai periculoase dect altele. +ea "ai (rea dezbinare a isericii creştine a 0ost 3n anul 18 cân

a avut loc "area schis"ă =ruptură> 3ntre ăsărit şi Apus, luând ast0el naştere două iseriseparate: cea @rtodoă cu centru la +onstantinopol şi cea o"ano#+atolică cu centru la ;atica=o"a>. a rndul ei Giserica 'atolică a mai &ost lovită de încă două eresuri şi sciziuni. #ste vorbde eresul lui ut-er, al doilea 5rie, şi de 'alvin din secolul al OB:%lea, urmaţi după aproape usecol de sc-isma an$licană din secolul al OB::%lea.

0rimul eres a cuprins aproape inte$ral ţările din nordul #uropei, aşa numitele ţări protestante ireli$ia an$licană s%a răspndit în 5n$lia, 5merica de 3ord şi 5ustralia, &ormnd Giserica an$licană

Bedeţi cum a reuşit satana să rupă cămaşa lui Hristos, adică să dezbine şi să s&şie unitatea Giseric

întemeiată de #l4 3oi toţi mărturisim No credin$ă, un )o"n, un botez N, însă datorită mndrieiîncepătorilor de eresuri, care au sc-imbat învăţătura de credinţă ortodoxă, apostolică, cu do$me ndupă mintea lor, precum şi din cauza păcatelor noastre ale tuturor, au apărut 3n ulti"ele secole ""ulte iserici creştine # două apostolice # cea @rtodoă şi cea +atolică şi trei 0ără succesiunapostolică: protestantă, re0or"ată şi an(licană.

Dar dezbinările reli$ioase nu s%au oprit aici. Începnd din secolele OB::: şi mai ales O:O, au apărîn 5merica şi în apusul #uropei noi $rupări reli$ioase rupte din trupul Gisericii apostolice, numNsecteN.

5stăzi, în lume se a&lă pnă la o mie de secte şi $rupări reli$ioase creştine, unele mai &anatice, mpericuloase dect altele, cum ar &i Nmartorii lui :e-ovaN, Ntemplul sataneiN, cu aşa numita Nlitur$-nea$răN, în care se adoră diavolul în locul lui Dumnezeu. #i caută să%şi &acă noi membri în rndcredincioşilor interesaţi, a celor certaţi cu disciplina Gisericii lui Hristos, a celor săraci, cărora promit a@utoare materiale şi mai ales a tinerilor, pe care îi pot corupe mai uşor.

Să luăm deci aminte la noi şi la &amilile noastre ortodoxe. Înmulţirea sectelor este un semn văzapocaliptic, care prevesteşte s&rşitul veacurilor.

  Prima datorie a 0iilor isericii @rtodoe este aceea de a cunoaşte cât "ai bine S0ân Scriptură, S0ânta radi$ie, +atehis"ul şi operele principale ale S0in$ilor Părin$i.A doua datorie, dacă nu cea dinti, este să trăi" cu "are credin$ă 3n )u"nezeu şi sduce" cu râvnă şi evlavie via$a noastră reli(ioasă de 0a"ilie, 3n desăvârşita "oralitaSectele cer teorie, ne atacă cu texte din S&nta Scriptură. 3oi să le răspundem, nu cu vorbnu cu att cu texte din Giblie, ct mai ales cu viaţa morală smerită, curată, s&ntă. Borbenu pot înlocui &aptele. În &aţa unor creştini corecţi, milostivi şi evlavioşi, ei se ruşinează tac.

Page 36: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 36/189

   A treia "are datorie ce ne revine este să ne creşte" copiii 3n 0rică de )u"nezeu, cu "a (ri<ă şi aten$ie. 'ăci dacă nu%i educăm noi cum trebuie sau îi smintim cu viaţa noastră, părinţilor, îi pierdem su&leteşte pe &ii, nu ne mai aparţin şi &oarte uşor îi pot amă$i secte patimile, beţia, des&rul şi necredinţa. ;n tnăr o dată căzut, $reu mai poate &i salvat, trde la sectă. +opiii, ca şi părin$ii, trebuie să ştie de "ici atăl nostru, +rezul şi Psal"8, şi să 3nve$e cunoştin$ele reli(ioase principale din +atehis"ul ortodo. +ine nu ştie pde rost "ăcar aceste trei ru(ăciuni nu poate 0i 3"părtăşit cu S0intele aine.

 

 Altă "are datorie a creştinilor ortodocşi este să 0ie oa"eni de ru(ăciune că 0ără ea n pute" 0ace ni"ic.  Să nu lipsească 3n sărbători ni"eni de la S0ânta %itur(hie şi de  predică, a0ară de "are nevoie.  "ugăciunea cu credinţă< cu post şi lacrimi este vianoastră< p$inea noastră duhovnicească< m$ntuirea noastră. 5poi trebuie să trăiascădra$oste cu toţi oamenii, mai ales cu cei din &amilie şi să &acă după putere milostenie, caNacoperă mulţime de păcateN.

  @ altă datorie principală este că 0iecare să aibă un duhovnic bun, 3n$elept, la care să#"ărturisească păcatele 3n cele patru posturi, să#i ceară s0aturi pentru toate şi să#l asculca pe 2nsuşi *ristos. 'reştinii noştri nu trebuie să mear$ă la adunările sectante, nici să

 primească în casă, şi nici să discute cu ei, dacă nu vor să cadă în cursele lor. 'ine &aaceasta nu va &i amă$it niciodată de diavol, nici de patimi, nici de cursele oamenilor răi.

:ubiţi credincioşi, astăzi este Duminica S&inţilor 0ărinţi de la Sinodul : #cumenic, care au apărdreapta credinţă, au dat anatema pe eretici şi au &ormulat 'rezul ortodox. Să rămnem credincio#van$-eliei lui Hristos şi Gisericii rtodoxe, ai cărei &ii suntem. #a ne%a născut prin baia Gotezuluea ne%a crescut şi învăţat calea mntuirii. Să cinstim Giserica rtodoxă care ne%a născut.

 Să cinsti" pe to$i s0in$ii şi icoanele lor ca cei ce sunt Gprietenii )o"nuluiG şi se roa( pentru noi la cer. Să trăi" 3n dra(oste unii cu al$ii, sin(ura cale care "ai poate salva lu"ea de la pierzare.

 Să creşte" copiii 3n iubire de )u"nezeu, că de ei depinde cel "ai "ult "ântuirea noastşi să păstră" cu s0in$enie dreapta credin$ă ortodoă, 0ără de care nu ne pute" "ântoricâte 0apte bune a" avea.

Înc-ei cu o scurtă istorioară.

Dn părinte cu via$ă s0ântă a intrat noaptea să se roa(e 3n biserică şi prin "inune du"nezeiascăvăzut altarul deschis, iar lân(ă s0ânta "asă şedea un prunc lu"inat cu că"aşa ruptă. 'i l#3ntrebat cuviosul: G+opile, cine eşti tuEG Iar el a răspuns: G-u sunt *ristos, /ântuitorul lu"ii

G)ar cine $i#a rupt că"aşaEG 3ntreabă sihastrul. Iar )o"nul i#a răspuns: G/i#a rupt#o Ariereticul!G şi S#a 0ăcut nevăzut.

ricine propovăduieşte altă #van$-elie dect cea vestită de Hristos, de 5postoli şi de Giserics&şie cămaşa Domnului şi%şi a$oniseşte osnda veşnică, &ără iertare.

Să căde" deci 3n (enunchi şi să slăvi" cu evlavie şi dreaptă credin$ă pe atăl, pe Fiul şi pS0ântul )uh, rei"ea cea de o 0iin$ă şi nedespăr$ită. A"in.

3ristos a ;nviatF

Page 37: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 37/189

Sf$ntul Ioan 'ură de Aur ! Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic !(milia )*

Page 38: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 38/189

HAcestea a (răit Iisus şi, ridicând ochii Săi spre cer, a zis: Părinte, a venit ceasul! Preaslăveşte pFiul ău, ca şi Fiul să e preaslăvească 

1. S&ntul ură de 5ur îi ruşinează pe 5rieni şi pe 5nomei care ne$au divinitatea lui :isus Hristos.=. iul este la &el Dumnezeu ca şi +atăl.!. 3oi vom lua parte la slava lui :isus Hristos după măsura noastră, după credinţa noastră şi du&aptele noastre. 't este de mizerabil a se lipsi de această slavă9 să su&erim totul cu bucurie pentruo dobndi. Dispreţul bo$ăţiilor pe care va trebui să le părăsim într%o zi. Gunurile pe care le avem n

sunt ale noastre. 3oi &acem, totul pentru trup9 nu &acem nimic pentru su&let. împotriva &astului. Dcţi oameni ai nevoie atţia stăpni ai. înmulţirea nevoilor, înmulţirea robilor. ;n stăpn este rob slu@itorilor săi. 8obia măreţiei şi a &astului. 5devărata libertate constă în a nu avea nevoie de nimencea dimpre@ur, este a avea puţină nevoie. 5 nu se &olosi de bunurile pe care le ai9 aceasta nînseamnă a le stăpni, ci a &i stăpnit de ele.

1. L+el ce va 0ace şi va 3nvă$a7 zice :isus Hristos, Lacela "are se va che"a 3n2"pără$ia +erurilor 7 (*t. >,1C" şi pe bună dreptate. #ste uşor a &ilozo&a în cuvinte, dar a pune practică re$ulile înţelepciunii, aceia este mare şi demn de un su&let tare şi $eneros, lată pentru

Iisus *ristos vorbind despre răbdare, se propune pe sine însuşi drept exemplu şi ne porunceşte să%l luăm ca modelul nostru, lată pentru ce, după ce ne%a dat acest aviz şi această învăţătură, elpune să se roa(e, pentru a ne 3nvă$a că 3n ispite şi 3n necazuri trebuie să ne desprinde" de totşi să ne pune" 3n )u"nezeu scăparea şi 3ncrederea. 'ăci, după ce le%a zis ucenicilor sL 9ecazuri ve$i avea 3n lu"ea aceasta7 şi a aprins su&letul lor, el îi ridică printr%o ru$ăciunaşteptnd ca ei să%l privească încă precum este un om. '-iar pentru a coborî la slăbiciunea lor &aaceastă ru$ăciune, la &el cum a &ăcut%o la învierea lui azăr, pentru motivul pe care%l arată cu acescuvinte9 L -u a" spus acestea pentru poporul de lân(ă /ine, ca ei să creadă că u /#ai tri"i(:oan 11,1=".

Page 39: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 39/189

-ste 0oarte bine ve$i zice voi, era nevoie ca Iisus *ristos să 0acă aşa 3naintea evreilor dar pentrce 0ace la 0el pentru ucenicii săiE #ra potrivit ca el să &acă aşa cu privire la ucenicii săi. amecare după ce au văzut attea şi aşa de mari minuni, ziceau9 L Acu" vede" că u ştii toate7 (:o,!I" aveau mai multă nevoie de învăţături şi de dovezi dect ceilalţi toţi. Dar &iţi atenţi &raţii mecă evan$-elistul nu numeşte această &aptă o ru$ăciune, el zice9 L Iisus ridicând ochii Săi la cer0rin care &ace să se înţelea$ă că era mai mult o convorbire pe care%o avea iul cu +atăl său, dectru$ăciune. +ăci dacă altădată vorbeşte despre ru(ăciune, dacă 3l arată pe )o"nul pe atâta

(enunchi, pe atâta ridicând ochii săi la cer, nu vă tulbura$i deloc: aceasta o 0ace pentru a n3nvă$a că trebuie să stărui" 3n ru(ăciune, că, noi stând <os trebuie să privi" cerul, nu nu"ai cochii trupului, ci şi cu ochii duhului şi la 0el trebuie să ne pune" 3n (enunchi şi să ne 0rân(eini"ile noastre. 'ăci :isus Hristos n%a venit numai pentru a ni se arăta nouă, ci la &el pentru a nînvăţa virtutea nespusă. ;n învăţător deci nu trebuie să se mulţumească să înveţe din vr&ul buzelel trebuie să înveţe la &el cu exemplul şi prin &aptele sale.

Să ascultăm deci ce zice el acum9 L Părinte, a venit ceasul! Preaslăveşte pe Fiul ău, ca şi Fiul e preaslăvească7. 0rin aceste cuvinte, dumnezeiescul *ntuitor ne arată încă şi că el nu mer$e moarte în ciuda sa. 'um va mer$e el împotriva sa la moarte şi involuntar, el care o cere şi i se roa

pentru aceia, el care o numeşte slavă, nu numai a celui ce trebuie să &ie răsti$nit, ci şi a +atălui să'ăci aceia s%a întmplat9 nu numai iul a &ost slăvit, ci şi +atăl. înainte de cruce, evreii nu cunoştec-iar nici pe +atăl9 L Israel nu /#a cunoscut 7 (Îs. 1,!" dar după cruce, tot universul a aler$at la el

:isus Hristos ne învaţă apoi de ce &el de slavă şi în ce &el îl va slăvi el pe +atăl său9 L Precu" l#ai dstăpânire peste tot trupul, ca să dea via$ă veşnică tuturor acelora pe care u i#ai dat %ui 7 (=".&ace în continuu bine, în aceia constă slava lui Dumnezeu. +e vreau să spună acestea: HPrecu" ai dat stăpânire peste tot trupul E 0rin aceia *ntuitorul arată că propovăduirea nu va &i înc-inumai în ludeia, ci că ea se va răspndi în lumea întrea$ă şi el pune primul &undament al c-emăr

neamurilor. 'um el a zis9 L 9u "er(e$i la nea"uri 7 (*t. 1I,>" şi cum trebuia să zică apoL /er(ând 3nvă$a$i toate nea"urile7 (*t. =A,1C", el &ace să se vadă că aceia era voinţa +atălui săaşteptnd ca aceia să necă@ească şi să%i scandalizeze &oarte mult pe evrei şi c-iar pe ucenici. s&rşit cnd apoi se adău$au neamurile la ei, ei nu mai su&ereau cu răbdare şi ei nu le%au primit inimă bună şi cu bucurie, ca atunci cnd au primit -arul Du-ului S&nt şi învăţătura lui căci, aceasunire îi îndepărta &oarte mult pe evrei. Deci după ce a cobort Du-ul S&nt peste ucenici cu atstrălucire şi putere, 0etru, la întoarcerea la :erusalim, a avut multă $ri@ă să evite reproşurile evreiloatunci cnd le%a spus ce i s%a întmplat lui şi cum a văzut acea pnză mare (ap. 1I".

)ar ce 3nsea"nă aceste cuvinte:  Hl#ai dat stăpânire peste tot trupul E #u le voi pune aceas

întrebare ereticilor9 'nd a primit :isus Hristos această putere peste toţi oamenii4 are înainte de &i creat sau după aceia4 'ăci după ce a &ost răsti$nit şi a înviat a zis9 L )atu#/i#s#a toată putere)rept aceia "er(ând 3nvă$a$i toate nea"urile7 (*t. =A,=A,1C". 'e oare4 #l nu avea în sine puterlucrărilor sale4 #l i%a &ăcut pe oameni şi după ce i%a &ăcut nu mai are autoritate asupra lor4 Dar, deînceput Scriptura ne arată că el &ăcea toate lucrurile este văzut pedepsindu%i pe unii ca păcătoîndreptnd, c-inuind pe alţii, ca ei să se îndrepte şi să se întoarcă. #l zice9 L -u nu#i voi ascunslu<itorului /eu Avraa" ceia ce voi 0ace7 (en. 1A,16". 5ltora, el le dă laude şi răsplăţi pentru au &ăcut binele. are atunci avea iul puterea aceasta, ca apoi s%o piardă, şi ca acum s%o primeasdin nou4 şi care diavol va îndrăzni să vorbească aşa4 Dar dacă, şi atunci, şi acum, el are aceia

Page 40: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 40/189

putere e$ală, căci ei zice9 L Precu" 3nviază atăl "or$ii şi le dă via$ă, tot aşa Fiul dă via$ă căruvoieşte7(:oan >,=1".

'e înseamnă acest cuvnt4 lată9 #l trebuia să%i trimită pe ucenicii săi la neamuri de teamă ca ei nu creadă că el scotea ceva nou, din cauza a ceia ce a zis mai înainte9 L 9u sunt tri"is decât cătoile cele pierdute ale casei lui Israel 7 (*t. 1>,=?" el arată că aceiaşi este şi voinţa +atălui său. 'ădacă dumnezeiescul *ntuitor vorbeşte cu atta modestie şi smerenie, voi nu trebuie să vă mira

&iindcă el în acest &el îi învăţa atunci pe ucenicii săi, şi pe cei ce trebuiau să vină după ei. /i iarăcum am spus%o, prin aceste expresii de @os şi smerite, el &ăcea să se cunoască în mod simţit că el nse smerea aşa de mult dect pentru a potrivi vorbirile sale la înţelesul şi la slăbiciunea ucenicilor sşi a ascultătorilor săi.=.  )ar ce vrea să zică aceia: L Peste tot trupul 7E  9u to$i oa"enii au crezut. )ar Iisus *ristos0ăcut pentru ei tot ce a putut, ca ei să creadă to$i. 'ăci dacă n%au primit toţi cuvntul lui, nu es$reşeala învăţătorului, ci este $reşala celor ce n%au vrut să%l primească. L+a să dea via$ă veşnitututor acelora pe care u i#ai dat %ui.7 Dacă *ntuitorul se &oloseşte aici încă de expreomeneşti, nu &iţi surprinşi el &ace aşa pentru motivele pe care le%am explicat altădată, şi pentruevita să vorbească măreţ despre sine însuşi9 ceia ce i%ar &i supărat pe ascultătorii săi, care n%ave

încă despre ei o părere destul de mare. S&ntul :oan cu toate acestea, cnd vorbeşte în propriul lnume, el se &oloseşte nu de aşa termeni, ci de termeni mai înalţi şi mai sublimi4 Loate prin -l s#a0ăcut 7 (:oan 1,!". în care se vede, nu că el nu ar &i avut această putere, dacă el n%ar &i primit%o, ci el le dădea şi la alţii putere 7 Puterea să se 0acă 0ii ai lui )u"nezeu7. S&ntul 0avel îl arată e$al Dumnezeu.

Dar *ntuitorul pune întrebarea sa într%un &el mult mai omenesc în aceste cuvinte L+a să dea viaveşnică tuturor acelora pe care i#ai dat u %ui. 'i aceasta este via$a veşnică: Să te cunoască pine, sin(urul )u"nezeu adevărat, şi pe Iisus *ristos pe +are %#ai tri"is7 (!". :isus Hristos zic

L Sin(urul )u"nezeu adevărat 7, spre deosebire de aceşti dumnezei &alşi care nu sunt dumnezeile &ace această observaţie ucenicilor săi, &iindcă el îi va trimite la neamuri.

'ăci dacă ereticii nu primesc această explicaţie, şi dacă stăruiau să ne$e că :isus Hristos este iul Dumnezeu, din cauza acestui termen Lsin$urul7 $ndind aşa, ei a@un$ şi să spună că nu esDumnezeu căci :isus Hristos zice L;oi nu căuta$i slava care vine de la sin(urul )u"nezeu7 (:o>,??" 'e oare< iul nu va &i Dumnezeu4 Dar dacă iul este Dumnezeu, şi iul Sin$urului +ată, esevident, şi că el este adevărat Dumnezeu, şi că el este iul celui care se numeşte sin$urul Dumnezadevărat. 'e oare< atunci cnd zice s&ntul 0avel L@are nu"ai eu sin(ur şi ;arnavaE7 (: 'or. Coare el îl exclude pe Barnava4 3icidecum, acest cuvnt nu este pus dect prin opoziţie la ceea ce &

alţii. 'ăci dacă iul nu este adevărat Dumnezeu, cum mai este el adevărat4 căci a zice9 Ladevăraeste mai mult a zice Ladevărat7. 'el ce nu este cu adevărat om, ce vom zice noi vă ro$ că este el4 vom spune că el nu este om4 a &el, dacă iul nu este adevărat Dumnezeu, cum mai esDumnezeu4 cum ne &ace el pe noi dumnezei, şi &ii ai lui Dumnezeu, ne&iind adevărat DumnezeuDar noi am tratat prea exact în altă parte această materie, pentru aceia să ne urmăm subiectul nostr

L -u e#a" preaslăvit pe ine pe pă"ânt 7 (?". :isus Hristos zice &oarte bine Lpe pămnt7, &iind+atăl era slăvit în cer, avnd slava pe care i%o dă natura sa, şi &iind înc-inat de în$eri. *ntuitorul vorbeşte deci despre slava care%i este proprie esenţei lui. 5ceastă slavă, c-iar cnd nimeni nu l%

slăvi, el o are cu totul întrea$ă şi deplină dar el vorbeşte despre slava pe care trebuie să i%o d

Page 41: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 41/189

oamenii prin cultul şi prin cinstirea lor. 0entru aceasta cuvntul acesta L preaslăveşte#/ă7 trebuînţeles la &el.

0entru a vă arăta că el vorbeşte de acest &el de slavă, ascultaţi ce zice apoi L %ucrul pe care /i %#dat să#0 0ac, l#a" săvârşit 7. Dar el era încă la început, sau abia a început. +u" zice el deci  L %#asăvârşit 7E #l zice sau &iindcă el a &ăcut totul din ceia ce trebuia să &acă, sau &iindcă vorbeşte despceia ce trebuie să se petreacă, ca &iind de@a petrecut sau mai bine să spunem că totul s%a săvrş

de@a din moment ce el a plantat rădăcinile binelui, din care trebuia în mod &iresc să se nască rodulcă el îl cunoştea îi va a@uta şi pe cei ce vor veni mai trziu la el. lată pentru ce zice el încă în acescuvinte cu în$ăduinţă L0e care *i l%ai dat să%l &ac7. Dacă aceasta ar &i &ost că ascultnd şi învăţnar &i împlinit iul lucrul, lucrul lui ar &i &ost mult mai presus de slava pe care trebuia să i%o adu+atălui său. Dar, un mare număr de martori arată într%un &el vizibil şi descoperit că :isus Hristos dpropriul îndemn a &ăcut ceia ce trebuia să &acă. 5scultaţi spre exemplu, ceia ce zice s&ntul 0avL Atât ne#a iubit 3ncât s#a dat pe sine pentru noi 9 (al. =,=I" /i L S#a s"erit pe Sine chip de roluând 7 (ilip, =,6". /i încă ceia ce zice s&. :oan L Precu" /#a iubit pe /ine atăl aşa v#a" iub-u pe voi 7.

L Preaslăveşte#/ă, Părinte, la ine 3nsu$i, cu slava pe care a" avut#o "ai 3nainte de a 0i lu"e(>". 'i unde este această slavăE 'ă el a &ost &ără slavă înaintea oamenilor &iind îmbrăcat în trup, &aceia nu este de loc uimitor dar pentru ce cere el să 0ie slăvit 3naintea lui )u"nezeuE  *ntuitorvorbeşte aici despre întruparea sa, şi vrea să spună că natura sa trupească n%a &ost slăvită încă, că nşi%a dobndit încă nestricăciunea, că ea n%a luat parte încă la acest tron re$esc, lată pentru ce n%a zel L0reaslăveşte%mă pe pămnt, ci La +ine însuţi7.

!. 3oi la &el vom lua parte la această slavă după măsura care ne este proprie (#&es. ?,1", dasuntem ve$-etori, lată pentru ce zice s&ntul 0avel L )acă păti"i" 3"preună cu *ristos,

3"preună cu -l să ne şi prea"ări"7 (8om. A,16". Deci ei sunt vrednici de toate lacrimile noastrcei care, avnd în vedere o aşa de mare slavă, îşi întind lor înşişi curse prin laşitatea şi prnepăsarea lor. /i, dacă n%ar &i de loc iad, ei tot vor &i cei mai nenorociţi dintre toţi oamenii, pentru putnd să împărăţească cu iul lui Dumnezeu şi să se bucure de slava lui, ei se lipsesc pe sine înşde un bine aşa de mare şi att de strălucit. /i, în s&rşit, ar &i trebuit să cădem sub mii de morţi, dăm mii de trupuri şi mii de vieţi în &iecare zi, nu ar trebui să su&erim noi toate lucrurile acestepentru a dobndi o slavă att de strălucită şi aşa de imensă4Dar acum nu dispreţuim nici măcar bo$ăţiile aceste bo$ăţii, pe care într%o zi va trebui să le părăsimc-iar în ciuda noastră. 3oi nu dispreţuim deloc bo$ăţiile, care ne lea$ă de o mulţime de rele şi înmulţesc în &iecare zi care vor rămne aici şi care nu sunt ale noastre. 3oi nu &acem dect

&olosim nişte bunuri a căror proprietate n%o avem c-iar cnd le moştenim de la părinţii noştri. Datunci cnd se va desc-ide iadul sub picioarele noastre, cum vom putea su&eri acest vierme care nmoare niciodată. 5cest &oc care nu se stin$e, această scrşnire a dinţilor4 0nă cnd vom amna ne desc-idem oc-ii4

0nă cnd ne vom petrece zilele în nimicuri, în împotriviri şi în războaie, în vorbe zadarnice şi &ărost4 3oi cultivăm pămntul, ne în$răşăm trupurile, şi ne$li@ăm su&letul nostru noi n%avem nici$ri@ă de ceia ce este nevoie, şi ne neliniştim pentru lucruri &rivole şi zadarnice. 3oi construimausolee mari, cumpărăm palate uriaşe, suntem încon@uraţi de un corte$iu mare de robi din toa

neamurile ne punem intendenţi şi tot &elul de slu@itori pentru pămntul nostru, pentru casele noast

Page 42: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 42/189

pentru comorile noastre şi n%avem nici o $ri@ă de su&letul nostru şi îl lăsăm în părăsire< 'are vas&rşitul acestor lucruri4 5vem noi de umplut mai mult dect un pntece4 +rebuie să întreţinem nmai mult dect un trup4 0entru ce atta $ri@ă şi atta tumult4 5cest su&let, pe care ni l%a dat Domnupentru ce%l împărţim noi aşa, pentru ce îl risipim între attea slu@iri /i o&icii, crendu%se nouă înşislu@iri crude4 'el ce are nevoie de multe lucruri este rob a multe lucruri, cu toate că el se pare ceste mai presus de ele el este însuşi slu@itor al slu@itorilor săi şi depinde mai mult de ei dect ei del, &ăcndu%şi un alt&el de robie mai rea dect a lor. ;nde este rob în alt&el, neîndrăznind să mear

nici în piaţă, nici la baie &ără casnicii şi slu@itorii săi dar ei mer$ adesea în toate părţile &ăstăpînulor. 'el ce se pare că este tăpînul nu îndrăzneşte să iasă din casa sa, dacă el n%are lumea lcu el şi dacă iese vreodată din casă &ără însoţitori se crede că este de rs.

0oate cineva rde de noi, auzindu%ne vorbind în acest &el dar c-iar în aceia sunt mai vrednici dlacrimile noastre. /i pentru a vă arăta că aceia este o adevărată robie, eu vreau să vă pun o întrebaraţi vrea să aveţi pe cineva să vă pună bucata de pine la $ură sau pa-arul la buze4 3u v%aţi $ndatunci că sunteţi vrednici de milă4 'ăci dacă, pentru a &ace un pas, voi aveţi nevoie totdeauna însoţitori şi de a@utoare, nu vă veţi crede cei mai ne&ericiţi dintre oameni4 lată sentimentul pe care trebui să%l aveţi voi iată ce ar trebui să $ndiţi despre &astul vostru. 'ăci, dacă aceştia ar &i oame

sau animale care vă poartă, aceia nu este nimic, este o e$ală robie. Spuneţi%mi vă ro$, cedeosebeşte pe în$eri de noi, dacă nu că ei nu sunt constrnşi de nevoi comune ca şi noi4

5şa cu ct avem mai puţină apropiere de starea lor, cu att suntem mai depărtaţi de ei şi adnciţi această viaţă nenorocită. /i pentru a şti dacă eu spun adevărul, întrebaţi%i pe bătrni, întrebaţi%i caperioadă din viaţa lor o cinstesc mai mult, sau pe aceia în care au &ost robi nebuni ai tuturor nevoilacestora, sau pe aceia în care ei s%au desprins de ele4 Dacă vi le amintim, este că tinerii, îmbătaţi po&tele lor nu mai simt acul patimii robiei. întrebaţi%i pe cei ce su&eră de &ebră, întrebaţi%i cnd simt &ericiţi, dacă aceasta este cnd se simt rău şi beau mult, atunci cnd au nevoie de multe lucrur

sau atunci cnd reprimindu%şi sănătatea, ei nu mai au aceste nevoi constrn$ătoare4 3u vedeţi că orice stare ar &i, înseamnă să &ii rău avnd nevoie de multe, şi că robia nenorocită şi po&ta nesăţioane depărtează &oarte mult de adevărata &ilozo&ie a virtuţii4

0entru ce ne înmulţim în mod involuntar mizeria noastră4 Spuneţi%mi, vă ro$, dacă aţi putea trcomod &ără casă, nu veţi pre&era starea aceasta lipsindu%vă de împodobirea unei case4 0entru înmulţiţi voi dar plăcerile slăbiciunii voastre4 3u%l numim noi pe 5dam &ericit &iindcă n%are nevode nimeni, nici de casă, nici de -aine4 Da, si$ur, îmi veţi răspunde dar acum suntem în aceasnevoie. /i pentru ce o înmulţim noi4 Dacă mulţi se lipsesc şi de lucrurile de care au nevoie, cslu@itori, ar$int, case, ce scuză vom avea noi care trecem mai încolo de nevoi4 'u ct mai mult

creşte corte$iul vostru cu att mai mult vă veţi adnci în robie cu ct veţi avea mai multe nevoi, catt mai mult se va micşora libertatea voastră.5 nu avea nevoie de nimeni, în aceia constă adevărata libertate şi a nu avea nevoie dect de puţilucruri, aceia apropie mai mult aceia este libertatea de care se bucură în$erii şi cei ce îi imită pe endiţi%vă ct este de lăudabil a%şi dobndi această libertate într%un trup muritor. S&ntul 0avelîndemna la aceasta pe 'orinteni, zicnd9 L 9u"ai că unii ca aceştia vor avea su0erin$ă 3n trup. eu aş vrea să vă cru$ pe voi 7 (: 'or. 6,=A" *otivul pentru care%l numeşte ar$intul Lbun7 aceasta&ace pentru ca să ne &olosim de el în nevoile noastre, şi ca să%l păstrăm şi să%l ascundem în pămncăci nu aceia înseamnă a%l stăpni, ci înseamnă a &i stăpnit de el. Dacă încercăm să ascunde

Page 43: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 43/189

bo$ăţiile şi nu să le punem spre cşti$, noi vom strica ordinea. Go$ăţiile noastre ne stăpnesc pe nşi nu noi le stăpnim pe ele.

Să ne eliberăm de această robie crudă, şi să ne punem în libertate. 0entru ce ne &acem noi attle$ături şi înlănţuiri4 3u sunteţi voi destul de le$aţi prin lanţurile naturii, prin nevoile vieţii, printrmulţime de a&aceri4 +rebuie ca să vă mai întindeţi curse, ca să vă prindeţi în ele picioarele4 /i cuvă veţi putea ridica la cer şi să vă ţineţi într%o aşa de mare înălţime4 5cesta va &i un semn destul d

mare de cşti$, adică a rupe le$ăturile, ca să putem sui în cetatea cerească de sus. 5ttea alte piedise pun la aceasta dar voim să le depăşim şi să le învin$em toţi şi putem, dar să îmbrăţişăm sărăci#ste calea pentru a obţine viaţa veşnică, prin harul şi bunătatea )o"nului nostru Iisus *ristocăruia i se cuvine slava, 3n vecii vecilor. A"in.

din H+o"entar la -van(helia de la Ioan

 -ditura HPelerinul o"an J @rad

Page 44: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 44/189

Sf$ntul Ioan 'ură de Aur ! Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic ! (milia ),Despre egalitatea -atălui şi a iului

P Arătat#a" nu"ele ău oa"enilor pe +are /i i#ai dat din lu"e. Ai ăi erau şi /ie /i i#ai dat cuvântul ău au păzit 7 ('ap. 16 Bers. % Bers. 1!".

1.3oile cuvinte de în$ăduinţă care nu dovedesc nimic, dect numai unirea +atălui cu iul. 5lt tecare arată e$alitatea +atălui şi a iului.

=.:isus Hristos, acomodndu%se cu slăbiciunea ucenicilor săi, îi recomandă +atălui Său ca şi cum ar putea să%i apere #l Însuşi.

!.5 nu &i &iu în înţelepciune să urmăm îndemnul apostolului, nu numai pentru a dobnînţelepciunea, ci şi pentru a%şi orndui bine viaţa sa. 3u sunt ascultate cuvintele cereşti cei mmulţi oameni alear$ă ca nişte copii după lucruri pămnteşti, şi se poartă ca şi copiii. 'are suadevăratele bo$ăţii. Îndemn la milostenie milostenia este un medicament tare ce se poate aplica orice &el de rană. audă şi roadele milosteniei.

1.iul lui Dumnezeu este numit P3n(er de /are S0at 7 (Îs. C,"9 şi din cauza învăţăturii pe careînvăţat%o, şi mai ales pentru că #l %a &ăcut pe +atăl cunoscut oamenilor aceasta o spune acumP Arătat#a" nu"ele ău oa"enilor 7 (". Micnd că a săvrşit lucrul arată că el este acest lucr5ceasta nu &iindcă numele lui Dumnezeu n%ar &i &ost cunoscut :isus zice9 Pe#ai <urat pe nu"eadevăratului )u"nezeu7 (Îs. =>,1".Dar cum am spus eu o mai repet încă, numele lui Dumnezeu le era cunoscut evreilor, şi nu la toapopoarele. ri, *ntuitorul vorbeşte acum despre neamuri, şi arată că ele nu%l cunosc numai Dumnczeu, ci şi ca +atăl9 ştiind că #l este creatorul, şi ştiind că #l are un iu, acesta nu este acelalucru.

Page 45: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 45/189

:isus Hristos a &ăcut cunoscut numele +atălui Său, şi prin cuvintele sale şi prin &aptele sale.

P Pe care /i i#ai dat din lu"e7. 'um *ntuitorul a zis mai înainte9 P 9i"eni nu poate veni /ine, dacă nu i s#a dat, şi dacă nu#l va atra(e atăl /eu7 la &el zice aici9 P Pe care /i i#ai dat 7.

ri #l a zis că #l este calea, de unde apărea clar că prin aceste cuvinte, vrea să arate două lucrurunul c El nu este contrar 'atlui u, cellalt c este voinţa 'atlui ca ei s cread în iul *ui.

P Ai ăi erau şi /ie /i i#ai dat 7. 0rin aceia :isus Hristos vrea să ne înveţe că #l este iubit mult +atăl Său9 căci cum că #l n%avea nevoie să%i dea +atăl Său, aceia este vizibil, şi &iindcă #l i%a creaşi &iindcă #l este cel ce are $ri@ă de ei în continuare prin providenţa divină.

+u" i#au 0ost ei da$i %uiE  Dar, cum am mai spus, aceia arată unitatea sa cu +atăl Să

'ăci dacă acest dar pe care i l%a &ăcut +atăl iului Său, voim să%l luăm în sens literar şi într%un &omenesc, se va a&la că ceia ce a dat +atăl ui nu%i mai aparţine. 'ăci dacă, atunci cnd +atăl îi ave

iul nu%i avea, este evident că dndu%i iului Său, el s%a lipsit de proprietatea sa şi urmează un lucşi mai absurd9 este că, atunci cnd îi aparţineau ei +atălui, ei erau nedesăvrşiţi, şi că atunci cnd căzut ei în minile iului au devenit desăvrşiţi. Dar voi simţiţi ce ridicolă este aceasta vorbir

+e vrea să zică deci Iisus *ristos prin aceste cuvinteE  El vrea s arate c este voinţa 'atlui ca s cread în iul.

P 'i cuvântul ău au păzit. Acu" au cunoscut că toate câte /i#ai dat sunt de la ine7 (6". 'um păzit ei cuvntul +ău4 'reznd în *ine, şi nu evreilor. P+el care pri"eşte "ărturia %ui a 3ntărit )u"nezeu adevărat este7 (:oan !,!!". ;nii întorc şi explică aşa acest pasa@9 eu ştiu acum că tot mi%ai dat vine de la tine dar această explicaţie este contrară adevărului. 'um ar &i putut să nu ştiul ceia ce venea de la +atăl Său4 5ceste cuvinte îi privesc pe ucenici. :mediat ce am zis #u acescuvinte, zice *ntuitorul, ucenicii mei au învăţat că tot ce mi%ai dat +u vine de la +ine.

#u n%am nimic care să &ie în acelaşi timp şi al tău, eu n%am nimic propriu şi particular. 'ăci a zicum că are ceva lucru propriu şi particular, aceia arată o posesiune deosebită.

;cenicii mei au învăţat că învăţătura mea şi îndemnurile mele vin de la tine. /i unde au învăţat eDin cuvintele mele9 iată cum i%am învăţat eu, şi nu numai că i%am învăţat aceia, ci şi că eu am ie

de la tine. În s&rşit, de aceia s%a ataşat mai mult *ntuitorul în #van$-elia sa.

P -u pentru aceştia /ă ro( 7 (C".

+e spui tu, )oa"neE u#l 3nve$i pe atăl tău ca şi cu" el n#ar şti ceva lucruE u#i vorbeşti ca unui o" care nu ştie ni"ic E+e 3nsea"nă această deosebire pe care o pui acoloE

3u vedeţi &raţilor, că *ntuitorul nu se roa$ă dect pentru a le arăta ucenicilor Săi iubirea pe careare pentru ei4

Page 46: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 46/189

'ăci cela ce nu numai că &ace ce poate, ci care%l c-eamă şi pe altul să &acă la &el, dă în aceiamărturie de o iubire mai mare.

+e 3nsea"nă deci acest cuvânt: ,, Pentru aceştia /ă ro( 7E

#u *ă ro$, zice #l, nu pentru toată lumea, ci pentru cei pe care mi i%ai d

:isus Hristos se &oloseşte adesea de aceşti termeni9 P0e care *i i%ai dat7, pentru a%i învăţa pucenicii săi că aceea este voinţa +atălui.

5poi cum a zis adesea9 P Ai ăi şi /ie /i i#ai dat 79 pentru a înlătura impresia rea pe care ar &i putuo &ace aceia asupra su&letului lor, şi să%i împiedice să creadă că Împărăţia sa peste ei este cu totnouă, şi că ei veneau numai din aceia că i%au &ost daţi, să ascultăm ce zice el9 P 'i toate ale /esunt ale ale, şi ale ale sunt ale /ele şi /#a" preaslăvit intru ei 7 (1I".

În aceste cuvinte nu vedeţi &raţii mei, e$alitatea care este între +atăl şi iu

'ăci, de teamă că auzind aceste cuvinte P*i i%ai dat7, voi să nu credeţi că cei ce au &ost daţi eradespărţiţi de +atăl şi nu mai erau sub stăpnirea lui sau că mai înainte ei nu erau sub stăpnireiului şi nu%i aparţineau lui de oc, el a înlăturat aceste două bănuieli deodată prin ceia ce a zis, cacum el ar &i vorbit aşa9 'nd mă auziţi zicnd +atălui meu9 P0e care *i i%ai dat7 să nu credeţi pentaceia că pe cei pe care mi i%a dat ar &i despărţiţi de +atăl meu şi nu ar &i mai &i dependenţi de el cece este al meu este al lui şi la &el cnd mă auziţi spunnd9 P5i +ăi erau7 să nu credeţi că ei ar &i &oseparaţi de mine şi ale +ale sunt ale *ele.

Deci aceste cuvinte9 P0e care *i i%ai dat7 nu sunt spuse în acest &el dect din in$ăduinţa, pentru tot 'eia ce este al +atălui este şi al iului, şi tot ceia ce este al iului este şi al +atălui. Dar aceia nse poate zice despre iul pe atta ca om, ci numai despre iul ca o existenţă mai mare 7 despre ilui Dumnezeu7 căci nimeni nu i$noră că ceia ce este mai puţin mare aparţine la ceia ce este muşor dar invers nu este adevărat.

ri, aici este o răsturnare9 P+eia ce este al atălui este şi al Fiului, ceia ce este al Fiului este şi atălui 7, şi c-iar această răsturnare arată e$alitatea P+atălui cu iul7. :isus Hristos, vorbind despcunoaşterea +atălui şi a iului, ne%a arătat încă altădată acest adevăr prin aceste cuvinte9 Poate câ

are atăl ale /ele sunt  7 (:oan 1,1

În s&rşit aceste cuvinte9 P0e care *i i%ai dat7, şi celelalte asemănătoare arată că :isus n%a primit cece i%a dat +atăl său ca un lucru străin, ci ca un bun care%i era lui propriu şi care%i aparţinea în moe$al.

#l arată apoi motivul şi dovedeşte, zicnd9 P 'i /#a" preaslăvit intru ei 7, adică, eu am puteasupra lor, şi ei mă vor slăvi atunci cnd vor crede în mine şi în tine, şi ne vor slăvi la &el.

Page 47: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 47/189

'ăci dacă iul nu este slăvit în mod e$al în ei, ceia ce este al +atălui nu mai este al iului. 3imenu este slăvit în cei asupra cărora n%are putere.

=. Dar cum este slăvit în mod e$al4 #l este, &iindcă toţi mor pentru el, precum şi pentru +atăl, şi toîl predică la &el cu +atăl, şi &iindcă zicnd că totul se &ace în numele +atălui, ei zic la &el că totul &ace şi în numele iului. P 'i -u nu "ai sunt 3n lu"e, iar ei sunt 3n lu"e şi -u vin la ine47 (1

5dică, cu toate că nu mă mai văd în trupul meu, ei totuşi mă vor preaslăvi eu voi &i preaslăvit în ePentru ce repetă el adesea:  -u nu "ai sunt 3n lu"e, eu $i#i 3ncredin$ez şi când era" 3n lu"e e3i păzea"E Dacă se iau aceste cuvinte după literă, vor urma multe absurdităţi. 'um nu mai este el lume, şi atunci cnd iese din ea, îi încredinţează altuia4 5cestea sunt acolo cuvintele unui simplu ocare se va despărţi de ai săi pentru totdeauna.

3u vedeţi că *ntuitorul vorbeşte într%un &el omenesc, şi pentru a se acomoda la înţelesul şi puterea celor care credeau că prezenţa ui, lor le era necesară, pentru a &i apoi în si$uranţă4

:ată pentru ce zice el9 P+ând era" cu ei 3n lu"e, -u 3i păzea"7. /i cu toate acestea el adău$ă9 P -u vin la ine7 (:oan 1?,=A"9 P -u sunt cu voi până la s0ârşitul veacurilor 7 (*t. =A,=I".

'um vorbeşte #l deci că şi cum ar trebui să plece4 5şa cum am spus%o, *ntuitorul vorbeşte apentru a se potrivi $ndului ucenicilor lui, şi ca ei să se uşureze şi să aibă cura@ în el auzispunndu%se aceste lucruri, şi încredinţndu%i +atălui său.

#i nu s%au supus la toate cuvintele acestea de mn$iere pe care le%au auzit, *ntuitorulrecomandă în s&rşit +atălui său, şi arată aşa iubirea pe care o are pentru ei este ca şi cum ar zic

0ărintele *eu, pentru că tu mă c-emi la tine, pune%i în si$uranţă pe aceştia, căci eu mă întorc la tin'e spui tu, Doamne4 3u mai poţi să%i păzeşti tu4 #u pot. 0entru ce vorbeşti atunci aşa4 'a să &deplină bucuria *ea în ei, aceasta ca &iind încă destul de slabi şi de nedesăvrşiţi, ei să nu se mtulbure cu toate acestea.

/ântuitorul 0ace să se vadă prin aceste cuvinte ca -l n#a vorbit decât pentru a#i "ân(âia, apune 3n, odihnă şi pentru a#i bucura: alt0el, el va părea că se contrazic

P -u nu "ai sunt 3n lu"e, iar ei sunt 3n lu"e7 (11". 5cela era $ndul lor şi dumnezeiesc

*ntuitor are bunătatea să se acomodoze la slăbiciunea l

Dacă ar &i zis9 #u îi păzesc eu însumi, ei nu l%ar &i crezut pentru aceasta zice el9 P Părinte S0inpăzeşte#i 3n nu"ele ău7 (11" adică, prin $ri@a ta. P+ând era" cu ei 3n lu"e, -u 3i păzea" nu"ele ău7 (1=".

:isus Hristos vorbeşte încă precum un om şi ca un pro&et. /i la &el el nu părea că &ace ceva lucru numele lui Dumnezeu. #l zice9 P Pe cei pe care /i i#ai dat şi i#a" păzit şi n#a pierit nici undintre ei, decât 0iul pierzării, ca să se 3"plinească Scriptura7 (1

Page 48: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 48/189

/i altădată9 P )intre cei pe care /i i#ai dat n#a" pierdut pe niciunul 7 (:oan 1A,C". Dar totodată, numai &iul pierzării s%a pierdut ci şi mulţi alţii după aceia cum zice deci9 P3%am pierdut pe nunul47 0e atta pe ct puteam, eu nu%i voi lăsa să se piardă şi aceasta o zice el mult mai clar în alparte9 P 9u#l voi scoate a0ară7 (:oan ,!A". 3u se va pierde din $reşala mea, nu se va pierde pentcă a &ost respins şi părăsit. 'ăci dacă ei se retra$ în mod voit, eu nu%i voi atra$e cu &orţ

P Iar acu" vin la ine7 (1!". 3u vedeţi că :isus Hristos temperează vorbirea sa într%un &el omenes

0entru aceasta, dacă vrea să se &olosească de cuvinte pentru a micşora măreţia iului, se va micşola &el cea a +atălui.

'ăci voi trebuie să vedeţi de la început că *ntuitorul a vorbit pe atta pentru a învăţa şi a institupe atta ca să dea un s&at el învăţa, instruieşte prin aceste cuvinte9 P 9u pentru lu"e /ă ro( 7s&ătuieşte prin acestea9 P 'i i#a" păzit şi n#a pierit nici unul din ei 7 şi9 P Ai ăi erau şi /ie /i i#dat 7 şi iarăşi9 P+ând era" cu ei 3n lu"e -u 3i păzea"7.

Dar se rezolva toate di&icultăţile acestea spunndu%se că *ntuitorul vorbeşte aşa, pentru a potrivi cu slăbiciunea ascultătorilor săi.

După aceia, cnd zice, P 'i n#a pierit nici unul dintre ei, decât 0iul pierzării, ca să se 3"plineasScriptura7.

'are Scriptură4 5ceea care a prezis multe lucruri despre el. Dar cu toate acestea :uda, nu s%a pierdca să se împlinească Scriptura. 3oi am explicat aceea cu mult mai sus9 3oi am spus că este uobicei al Scripturii de a vorbi aşa, ca să se &olosească de expresii care se par că arată cauza, atuncnd ele arăta numai o păre

ri, pentru a inţele$e bine Scriptura, trebuie să &im atenţi la totul, să cercetăm cu exactitate toalucrurile, şi caracterul persoanei care vorbeşte, şi subiectul, planul şi &elul de a vorbi al Scriptur&ără de care se cade în mari $reşeli7. PFra$ilor nu 0i$i copii 3n ceia ce priveşte 3n$elepciunea7 (: '1?,=I".

!.+rebuie să%l urmăm acest s&at al apostolului, nu pentru a dobndi înţele$erea Scripturilor, ci penta ne rndui bine viaţa.'opiii mici nu sunt curioşi pentru lucrurile mari, ci ei admiră ceia ce nu este de nici un preţ. privesc cu un oc-i , avid şi plin de bucurie un car, caii, un coş din pămnt, de ar$ilă. Dar dacă visă treacă impăratul într%un car de aur, la care sunt cai albi, şi pompos împodobiţi, ei nici măcar nu

privesc. #i îmbracă şi pre$ătesc &rumos păpuşile dar dacă vine în &aţa lor o persoană &rumoasă, nu ştiu s%o admire şi &ac la &el cu privire la multe alte lucruri.

/ul$i oa"eni nu sunt "ai 3n$elep$i decât aceşti copii: vorbi$i#le despre lucrurile cereşti, ei nu vor asculta prezenta$i#le obiecte din pă"ânt şi din tină, ei le privesc curios şi cu po0tă, ca copiii ei ad"iră bo(ă$iile pă"ânteşti şi se lea(ă de ele ei 0ac "are caz de slavă şi de plăceriacestei vie$i.

)ar acestea sunt adevărate <ucării, adevărate copilării: pe când lucrurile cereşti ne procu

adevărata via$ă, slavă şi odihnă. 'i 3ncă, precu" plân( copiii, atunci când li se iau păpuşile

Page 49: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 49/189

<ucăriile, căci ei nu sunt 3n stare să dorească bunurile adevărate şi reale aşa se poartă şi "udintre cei ce se cred oa"eni. Iată pentru ce zice apostolul: P 9u 0i$i copii cu 3n$elepciunea7.

Boi iubiţi bo$ăţiile îmi veţi zice mie, dar nu le iubiţi pe cele adevărate şi care rămn, ci pe niş@ucării de ale copiilor4

5st&el, dacă vedeţi pe cineva că ia o monedă de plumb, şi se străduieşte să o cşti$e vă $ndiţi

este un om &oarte sărac4 /i voi care adunaţi lucruri mai rele c-iar, vă puneţi în rndul bo$aţilo5ceia oare nu răzvrăteşte minte

5devăratul bo$at, este omul care dispreţuieşte toate lucrurile prezente.

3imeni în s&rşit, nimeni nu se va îndemna să rdă şi să%şi bată @oc de aceste lucruri rele învec-ite, de aur, şi de tot ce n%are dect un preţ mic şi zadarnic, dacă el nu este cuprins de iubirpentru ceia ce este mai mare şi mai înalt precum nu se va dispreţui monedă de plumb, dacă nu monedă de aur.

Boi deci, atunci cnd vedeţi un om trecnd, &ără să%l priviţi, înaintea tuturor acestor lucruri de aici @os, credeţi că această dispreţuire îi vine din aceia că are oc-ii ridicaţi la cer la lumea superioară.

a &el, dacă muncitorul @ert&eşte puţin din $rul lui, aceasta n%o &ace dect în năde@dea unui secermai bo$at şi mai abundent. Dacă @ert&im la &el ceea ce avem, c-iar atunci cnd năde@dea rodului esnesi$ură, trebuie cu att mai mult să &acem la &el, atunci cnd cşti$ul este si$ur.Pentru aceasta vă ro( şi vă 3nde"n, 0ra$ii "ei, să nu ne 0ace" rău nouă 3nşine, şi să nu nlipsi", pentru pu$in pă"ânt şi pu$ină $arină, de co"orile cerului, aducând la li"an un va3ncărcat cu paie şi cu uscături.

Hulă şi dispreţ pentru care ne vor numi9 nebuni, nestăpniţi, noi totuşi nu vom înceta pentru aceia vă &acem atenţi, şi de a vă predica c-iar aceleaşi adevăruri, nici de a vă repeta la toţi acest cuvnt proorocului9 P ăscu"păra$i păcatele voastre prin "ilostenii, şi nedreptă$ile voastre prin 0apte d"ilă spre cei săraci, şi le le(a$i la (âtul vostru7 (Dan. ?,=?".

3u &aceţi azi milostenie ca apoi mine să nu mai &aceţi9 trupul are nevoie în toate zilele de -rană,su&letul la &el sau mai si$ur are nevoie su&letul de mai multă, şi dacă nu &ace &apte de milostenidacă nu dă, el devine şi mai neputincios şi mai ur

/i nu%l ne$li@ăm în necazurile şi în relele lui9 în toate zilele lăcomia, mnia, părerea de sincalomniile, răzbunarea, invidia, îi &ac mari răni su&letului trebuie deci să%i aplicăm vindecări "ilostenia este un "edica"ent "are care se poate aplica la toate 0elurile de răni.

P )a$i "ilostenie, zice :isus Hristos, şi toate lucrurile vă vor 0i curate

Daţi milostenie din bunurile voastre, şi nu din răpirile voastre9 ceea ce vine din răpire nu rămne, nstă c-iar atunci cnd se dă săracilor.

5devărata milostenie este aceia care nu este întinată cu nici o nedreptate9 această milostenie cură

Page 50: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 50/189

totul este oare un lucru mai minunat ca a posti şi de a se culca pe @os9 cu toate că aceea este &oar$reu şi prea ostenitor, totuşi milostenia este de un preţ mai mare şi de un cşti$ mai mare.

-a străluceşte, ea hrăneşte şi 3n0ru"use$ează su0letul.

;leiul nu%i întăreşte atta pe atleţi, ca aceasta care dă 0or$ă şi vi(oare celor ce se eersează 0aptele de evlavie şi de "ilostenie.

Să ne un(e" deci "âinile noastre cu acest ulei, ca să le pute" ridica cu cura< 3"potrivduş"anilor noştri.

+el ce ia hotărârea si(ură să#l a<ute pe sărac, va alun(a de la sine lăco"ia cel se stăruieşte a<utorul celui 3n nevoie, va alun(a si(ur "ânia, şi nu se va "ai u"0la niciodată de "ândrie.

0recum medicul obişnuit să trateze bolnavii, se supune uşor la un re$im, învăţat prin vederneputinţelor altora la care este supusă natura omenească noi, la &el, dacă ne dedicăm în a a@utora cei săraci, ne vom exersa cu att mai mult în lucrarea &ilozo&iei, nu vom mai privi bo$ăţiile cu oc

de admiraţie, nu vom cinsti lucrurile prezente ca ceva mare.

)ar, dispre$uind tot ceea ce este pă"ântesc, şi ridicându#ne la cer vo" ob$ine uşor bunuriveşnice, prin harul şi bunătatea )o"nului nostru Iisus *ristos, +ăruia i se cuvine slava, atăluşi )uhului S0ânt, 3n vecii vecilor. A"in.

Page 51: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 51/189

Sf$ntul 1icolae 2elimirovici ! Evanghelia despre "ugăciunea Domnului şi #$ntuitoruluinostru pentru noi ! 'ingăşia lui 3ristos

Înc-ipuiţi%vă că îi vedeţi pe ucenicii unui învăţător despre care nu aţi auzit nimic. Îi vedeţi smericumpătaţi, înţelepţi, rvnitori, ascultători şi îndestulaţi cu toate &aptele cele bune care se a&lă ssoare. 'e vei crede despre învăţătorul lor4 r îndoial c vei avea des!re el cea mai +un !recu !utinţ.

Înc-ipuiţi%vă că îi vedeţi pe soldaţii unei căpetenii de oşti, despre care nu aţi prea auzit. Îi vedeţi sunt -arnici, cura@oşi, disciplinaţi, îndestulaţi de iubire &răţească şi bucuria de a se @ert&i. 'um îl vesocoti pe mai marele lor4 u siguranţ îl veţi socoti vrednic de toat lauda.

Înc-ipuiţi%vă că se a&lă înaintea voastră un &ruct oarecare, pe care nu l%aţi văzut niciodată nici nuaţi $ustat în viaţa voastră un &ruct arătos oc-ilor, cu $ust minunat şi miros plăcut. Bă veţi întreba &el de pom rodeşte ast&el de &ructe şi, dacă voi nu aţi cunoscut înainte pomul acela, îl veţi socoti cmai +un !om din lume, i îl veţi luda !ân la cer.

5tunci, iată, văznd ucenici buni, veţi socoti că învăţătorul este bun. Băznd soldaţi buni veţi sococă, mai marele lor este bun. /i văznd &ructe bune, veţi socoti că pomul este bun.

PFiecare po" se cunoaşte după roadele lui 7 (uca 9??". 0omul bun nu &ace &ructe rele, şi npomul cel rău nu &ace &ructe bune. P )upă roadele lor 3i ve$i cunoaşte. Au doară cule( oa"enstru(uri din spini sau s"ochine din "ărăciniE7 (*atei 691".

3u9 spinii nu se cule$ din viţă de vie, nici scaieţii din smoc-ini. 0omul bun dă roada bună, iar pomrău dă roada rea. 5cest lucru este att de lămurit pentru &iecare, înct nu este nevoie de nici un &el dovadă.

Page 52: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 52/189

)o"nul Iisus a 0olosit ee"ple atât de lă"urite din natură, pentru a#i 3nvă$a pe oa"eadevăruri duhovniceşti şi "orale li"pezi, 0iindcă natura slu<eşte 3n (eneral ca cel "ai desăvârşchip al vie$ii o"ului duhovnicesc.

Înc-ipuiţi%vă doar o clipă că nu ştiţi nimic despre Domnul :isus Hristos că nu aţi auzit de niciodată că nu ai citit niciodată #van$-elia ui. /i înc-ipuiţi%vă în acelaşi timp că vă a&laţi într

ţară ai cărei sin$uri locuitori sunt 5postolii ui, s&inţii şi mucenicii, bărbaţi şi &emei bine plăcuţi lDumnezeu toţi cei care %au urmat pe Hristos şi au vieţuit după e$ea şi exemplul ui.

5tunci, v%aţi a&la printre ucenicii unui învăţător necunoscut vouă printre soldaţii unei căpetennecunoscute vouă şi veţi vedea roadele unui pom necunoscut vouă. 3eştiind nimic despre Hristoaţi a@un$e să% cunoaşteţi prin oamenii Săi.

0rin ucenicii Săi, aţi a@un$e să% cunoaşteţi pe cel mai bun Învăţător care se a&lă sub soare prsoldaţii şi următorii Săi, aţi a@un$e să% cunoaşteţi pe cel mai puternic şi mai biruitor 'rmuitor caa păşit vreodată pe pămnt prin roadele ui, aţi a@un$e să cunoaşteţi pomul cel mai dulce şi m

roditor, 0omul Bieţii, a cărui dulceaţă întrece dulceaţa tuturor celorlalţi pomi din lumea zidită.

   st$i %iserica sr+torete !omenirea unei cete mici de ucenici i urmtori ai i.   st$i %iserica aduce înaintea voastr numai trei sute o!ts!re$ece dintre roadele ale dul

înmiresmate i nestriccioase. / ceat mic dar aleas.

5ceştia sunt cei treisute şi optsprezece S&inţi 0ărinţi ai 0rimului Sinod #cumenic, care s%a ţinut3iceea în anul !=>, în timpul împăratului 'onstantin cel *are, pentru apărarea, lămurirea întărirea 'redinţei rtodoxe.

a vremea aceea, se arătaseră Plupi 3n(rozitori 7 (apte =I9=C" sub c-ipul înşelător al păstorilGisericii, care din pricina vieţilor lor des&rnate, nu au putut a&la un loc pentru adevărul lui Hristînlăuntrul lor, ci au lăsat credinţa deoparte, învăţndu%i pe oameni des&rnarea pe care o trăiau ei.

#e aceea,  )uhul S0ânt i#a adus pe aceşti s0in$i ai lui )u"nezeu la un loc , la un inod, ast0încât, adevraţii învţtori ai lui &ristos s 0ie v$uţi, ca îm!otrivitori ai minciunii i !entru ca sse vad tria celor care lu!t !entru &ristos asu!ra celor care lu!t îm!otriva *ui !entru ca s vad roada adevrat, dulce a Pomului elui +un care este &ristos, îm!otrivindu-se roadel!utregite i amare ale !omului celui ru.

0recum stelele care licăresc pe cer îşi primesc lumina de la soare, tot aşa  S0in$ii Părin$i au strălucla 9iceea, pri"ind lu"ina de la )o"nul *ristos şi )uhul S0ânt.   Aceştia erau bărba$i purtătode *ristos , căci *ristos trăia şi strălucea 3n 0iecare dintre ei. Aceştia erau "ai "ult sălăşluitori cerului decât ai pă"ântului, "ai "ult ca 3n(erii decât oa"eni. 5ceştia erau, întru adevăr, Giseria Dumnezeului 'elui viu, precum Dumnezeu a zis că9 P ;oi locui 3n ei şi voi u"bla 3n ei 7 'orinteni 91".

Page 53: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 53/189

3u este destul să pomenim doar pe trei dintre ei, pe cei pe care îi cunoaşteţi cel mai bine, ca să &aceţi o idee despre &elul cum erau ceilalţi trei sute cincisprezece9 Sf$ntul nostru Părinte 1icolaSf$ntul Spiridon şi Sf$ntul Atanasie cel mare4

*ulţi dintre ei au venit înaintea Sinodului, purtnd pe trupurile lor rănile primite pentru Hristos9 exemplu, Sf$ntul Pafnutie îşi pierduse un oc-i la locurile de su&erinţă.

o$i străluceau cu o lu"ină lăuntrică, care venea de la )u"nezeu, şi 3n care adevărul era văzşi ştiut. 'a următori ai lui Hristos care a &ost răsti$nit, ei priveau su&erinţele lor ca pe nimic, care lau adus o neîn&ricare nemăr$inită şi de ne$răit prin cuvnt, în apărarea adevărului.

0rin cunoaşterea adevărului cea dată lor de la Dumnezeu şi prin neîn&ricarea lor în apăraradevărului, aceşti S&inţi 0ărinţi au dovedit netemeinicia şi au dat o lovitură ereziei lui 5rie celui răşi au alcătuit 'rezul pe care îl ţinem şi îl mărturisim astăzi ca pe adevărul mntuirii lui Dumnezeu.

#van$-elia de astăzi nu vorbeşte despre acest Sinod, ci despre ultima ru$ăciune a Domnului nost:isus Hristos către +atăl Său cel 'eresc.

)e ce citi" această ru(ăciune 3n -van(helia de astăziEPentru că această ru(ăciune şi#a arătat lucrarea la Pri"ul Sinod -cu"enic. Prin puterea acestru(ăciuni, )u"nezeu a 0ăcut pe S0in$ii Părin$i de la acest Sinod apărători credincioşi ne3n0rica$i ai adevărului, şi biruitori asupra iscodirii şi răută$ii oa"enilor şi dracilor. 5ceasta eru$ăciunea cea mare9

Atunci, Iisus, ridicând ochii Săi la cer, a zis: Părinte, a venit ceasul! Preaslăveşte pe Fiul ău, şi Fiul să e preaslăvească. -ot ceea ce i!a ;nvăţat Domnul pe oameni să facă< a făcut El nsu

-l i#a 3nvă$at pe oa"eni să se roa(e aşa: Patăl nostru, +are eşti 3n ceruri 7 (*atei 9C". /i #ridicat oc-ii Săi la cer, unde se sălăşluieşte +atăl şi a zis9 P+ată<7 #l nu spune P+atăl nostru7, cuspunem noi, ci pur şi simplu P+ată<7

1umai El singur putea spune =-atăl #eu>H El şi nimeni altcineva< nici ;n cer nici pe păm$nfiindcă El este iul Cel 9nul 1ăscut al -atălui ceresc< cel 9nul deopotrivă cu -atăl ;n fiinţă ;n esenţă ! Cel 9nul iu al Cel 9nuia -ată ! pe c$nd noi suntem numai fii adoptaţi prin milaharul lui Dumnezeu.

8idicnd oc-ii Săi % nu numai oc-ii Săi cei trupeşti ci şi oc-ii Săi cei du-ovniceşti % şi mai înt

aceştia din urmă. ;a"eşul nu voia nici ochii să#şi ridice către cer  (uca 1A91!", &iindcă acesta simţea starea de păcătoşenie.

'u toate astea, Domnul de bunăvoie /i%a ridicat oc-ii Săi la cer, căci #l era &ără de păcat. 5 veceasul ui % ceasul celei mai mari su&erinţe. 3umai #l sin$ur a văzut lămurit acest ceas, cel mcumplit ceas de la începuturi pnă la s&rşitul veacurilor. 3umai #l sin$ur a văzut aceasta desluc-iar dintru începuturi, şi dintru început #l a spus aceasta mai dinainte, şi a vorbit despre aceasucenicilor Săi. Dar ucenicii Săi nu înţele$eau, nici inimile lor nu au simţit durerea ct mai era învreme de zile, ci numai cnd vremea era aproape.

Page 54: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 54/189

P Proslăveşte pe Fiul ău!7

 Proslăveşte#% 3n ceasul acesta cu"plit aşa cu" u %#ai proslăvit până acu". 

 Proslăveşte#% 3n "oarte aşa cu" %#au proslăvit 3n via$ă. 

 Proslăveşte#% 3n u"ilire şi chinuire, aşa cu" %#ai proslăvit 3ntru tăria cuvintelor şi  0aptelor.

 

 Proslăveşte#% 3ntre oa"eni, tot aşa cu" u %#ai proslăvit 3ntru 3n(eri dintru 3nceputuri.

 Proslăveşte#% pe Fiul ău, Pca şi Fiul ău să e proslăvească7.

Dacă din prima parte a propoziţiei pare că iul este mai mic dect +atăl, din cea de a doua parvedem desluşit că #i sunt deopotrivă şi lucrarea or este dimpreună întru tăria puterii or, care esasemenea. -atăl l proslăveşte pe iul< şi iul l proslăveşte pe -atăl< cu tărie nedespărţită şi iu:ire nedespărţită. 5şa cum a văzut şi a $răit 0reavăzătorul9 P@ricine tă(ăduieşte pe Fiul nu anici pe atăl cine "ărturiseşte pe Fiul are şi pe atăl 7 (: :oan =9=!". +atăl %a trimis pe iul lume iul %a descoperit pe +atăl lumii.

3imic nu va &i cunoscut de către iul &ără de +atăl, nici de către +atăl &ără de iul, aşa cum nu s%cunoaşte lumina dacă nu ar veni de la soare nici soarele &ără lumina care să%l descopere. 5postolul &oloseşte această asemănare, numindu% pe Hristos Pstrălucirea slavei %ui 7 (+atălu(#vrei 19!". Dar  )o"nul nu căuta această proslăvire a %ui, de la atăl, pentru -l, ci pentoa"eni, aşa cu" vede" din ur"ătoarele cuvinte:

P Precu" I#ai dat stăpânire peste tot trupul, ca să dea via$a veşnică tuturor acelora pe care u i#dat %ui.7 ;ede$i 3n ce chip priveşte )o"nul slava Sa, din iubirea Sa de oa"eni! -l spune ailă"urit, că prin aceasta să dea oa"enilor via$a veşnică. Aceasta cere -l de la atăl Său. Aceaseste proslăvirea pe care o caută -l de la atăl Său.

În vreme ce oamenii Îi pre$ătesc pa-arul amar al su&erinţei, sudorii şi sn$elui, #l Se roa$ă ca +atSău să le dea oamenilor viaţa veşnică.

8ăspunsul ui la piatra cea mai $rea este pinea cea mai dulce. #l a spus de multe ori că +atăl :dat ui P putere asupra trupului 7 #l a zis9 Poate /i#au 0ost date de către atăl /eu7 (*a119=6" şi Ptoate câte are atăl ale /ele sunt 7 (:oan 191>".

:ar după Învierea Sa, #l S%a descoperit ucenicilor Săi9 P )atu#/i#s#a toată puterea 3n cer şi p

pă"ânt 7 (*atei =A91A".

Iată deci că %ui I s#a dat puterea asupra 3ntre(ii zidiri vii, şi )o"nul doreşte de la atăl puteasupra vie$ii veşnice, tot cu privire la acele su0lete care I#au 0ost date %ui: adică, să le dea viaveşnică.

iindcă un lucru este, să existe putere asupra lumii celei muritoare, şi alt lucru să aibă viaţa veşniîn dar. a începuturi, cnd Dumnezeu a dorit să zidească omul cel viu şi &ără de moarte, S&n+reime, în între$ul #i, a luat parte la această zidire, căci se spune9 P Să 0ace" o" după chipnostru7 (acerea 19=".

Page 55: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 55/189

/i acum, cnd Înnoitorul şi *ntuitorul lumii doreşte să dea viaţa veşnică oamenilor celor murito#l se s&ătuieşte în ru$ăciune cu +atăl Său, înţele$ndu%se, desi$ur, a&larea de &aţă a Du-ului S&nt.

2n cazul acesta, ca şi la 0acere, via$a veşnică este privită nu"ai ca dar al )uhului S0ânt. Într%caz şi în altul, se spune că viaţa veşnică este cel mai mare :un pe care ;l are Dumnezeu darurile Sale. 5ceastă clipă a restaurării omului la viaţa veşnică, este la &el de măreţ şi de &ără dasemănare ca şi acela al &acerii omului din ţărnă, căci pentru a &ace dintr%un om muritor un

nemuritor este o lucrare la &el de măreaţă şi Dumnezeiască ca şi &acerea lui din ţărnă.K'i aceasta este via$a veşnică:

să e cunoască pe ine, sin(urul )u"nezeu adevărat,şi pe Iisus *ristos, pe +are %#ai tri"is. 

  +unoaşterea lui )u"nezeu 3n via$a aceasta pă"ântească aduce 3nceputul şi pre(ustarevie$ii celei veşnice.

  +unoaşterea lui )u"nezeu: aceasta este se"ni0ica$ia vie$ii veşnice cât "ai sunte" 3ncă p pă"ânt. )ar via$a veşnică ce va să vină este aşa cu", Pcele ce ochiul n#a văzut şi urech

n#a auzit şi la ini"a o"ului nu s#au suit  7 (: 'orinteni =9C".

P )u"nezeu S#a descoperit prin )uhul Său7 3n această lu"e nu"ai celor care sunt cei "plăcu$i lui )u"nezeu.  )ar cea "ai "are bucurie a vie$ii veşnice, 3n 2"pără$ia cea cerească, sta 3n cunoaşterea cea "ai "are a lui )u"nezeu # 3n vederea 0e$ei lui )u"nezeu # căci, vorbindespre copii, )o"nul 2nsuşi spune: 7+a 3n(erii lor, 3n ceruri, pururea văd 0a$a atălui /eu, +are este 3n ceruri 7 (*atei 1A91I".

2ederea veşnică a lui Dumnezeu< şi vieţuind ne;ncetat ;naintea feţei lui Dumnezeu< ;nt

uimire şi :ucurie de negrăit prin cuv$nt< ;ntru laudă şi :unătate ne;ncetată  # nu este aceasvia$a 3n(erilor şi a drep$ilor din lu"ea cealaltăE 9u este via$a aceasta 3ntru cunoaşterea l)u"nezeuE

'tă vreme ne a&lăm aici, pe acest pămnt, aşa cum spune 5postolul, Pcăci vede" acu" ca pro(lindă, 3n (hicitură, iar atunci, 0a$ă către 0a$ă7 (: 'orinteni 1!91=".

5cum Îl cunoaştem pe Dumnezeu numai în parte, dar apoi Îl vom cunoaşte întru totul. :ată că nu trebui să socotim că omul a@un$e la credinţa că Dumnezeu există undeva şi într%un anumit &e@udecnd toate după mintea sa.

(mul acela l cunoaşte pe Dumnezeu< care simte respiraţia vie a lui Dumnezeu ;n sine şi ;n tceea ce se află ;mpreurul săuH acela care< cu inima şi cu mintea şi cu sufletul< simte prezenmăreaţă şi ;nfricoşătoare a Psin(urului )u"nezeu adevărat 7, ;n firea şi ;n viaţa sa personală.

)e ce 3ntăreşte )o"nul cuvintele: Psin(urul )u"nezeu adevărat E7

Pentru că -l vrea să $ină pe ucenicii Săi la adăpost de panteis" şi de 3nchinarea la idoli, şi adeverească 3ncă odată cuvintele pe care le#a rostit -l prin /oise  P -u sunt )o"nul )u"neze

tău, L să nu ai al$i du"nezei a0ară de /ine7 (:eşire =I9=,!".

Page 56: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 56/189

'i de ce 3ntăreşte -l 0aptul că via$a veşnică este cunoaşterea %ui 2nsuşi # Iisus *ristosE Pentru Dumnezeu este descoperit prin El ;n chip at$t de ;ntreg< c$t poate fi El descoperit oamenilcelor muritori< şi pentru că numai prin El oamenii pot aunge la cunoaşterea cea mai deplinălui Dumnezeu< la care se poate aunge ;n lumea aceasta. 5şa cum a spus Domnul Însuşi iudeiloP )acă /#a$i şti pe /ine, a$i şti şi pe atăl /eu7 (:oan A91C", de unde este clar că +atăl poatecunoscut numai prin iul, Domnul nostru :isus Hristos.

P -u e#a" preaslăvit pe ine pe pă"ânt lucrul pe care /i l#ai dat să#l 0ac, l#a" săvârşit.  +3nsea"nă cuvintele Kpe pă"ântE 5cestea înseamnă9 în trup, printre oameni. %ucrarea pe caresăvârşit#o )o"nul pe când Se a0la 3n trup printre oa"eni este lucrarea de "ântuire a oa"enilo

Până la "oartea Sa pe +ruce, lucrarea a stat 3n cuvinte dătătoare de via$ă, din cele care nu "0useseră auzite niciodată "ai 3nainte pe pă"ânt, şi 3n "inuni 0ără de nu"ăr, din cele care nu "ai văzuseră niciodată. )ar )o"nul a dat asi(urare atât pentru cuvintele Sale cât şi pentr"inunile Sale, atălui ceresc, 3nvă$ând pe oa"eni s"erenia di"preună cu ascultarea.

K'i acu", proslăveşte#/ă u, Părinte, la ine 2nsu$i, cu slava pe care a" avut#o la ine, "3nainte de a 0i lu"ea. 

+u" pot 3n$ele(e aceste cuvinte cei care spun că *ristos era un o" obişnuit şi o zidire a lu)u"nezeu ca şi celelalte zidiri ale lui )u"nezeuE :ată, Domnul vorbeşte de slava pe care a avut#l la +atăl mai înainte de &acerea lumii< Domnul a spus despre Sine9 P -u sunt "ai 3nainte de a0ost Avraa"7 (:oan A9>A". #l este mai înainte de 5vraam9 att a socotit #l să spună iudeilstrmtoraţi la minte, dar &aptul că #l există şi Se a&lă întru slavă mai înainte de &acerea lumii, #l nu

avut de $nd să le descopere lor.0rin această ru$ăciune, Domnul descoperă acum aceasta lumii între$i. De ce doar acum4 0entru #l ştie de mai înainte că această ru$ăciune va a@un$e la urec-ile oamenilor numai după Învierea întru slavă mare, după care va &i mai uşor pentru oameni să creadă întru slava Sa de dinaintveşniciei.

Slava ui este deopotrivă cu aceea a +atălui, întruct este slava P Dnuia#9ăscut din atăl 7 (:o191?". 3u a mărturisit c-iar Domnul9 Poate câte are atăl ale /ele sunt 7 (:oan 191>"4

5şadar slava +atălui este slava iului. 5tt întru slavă, ct şi întru tărie, iul este deopotrivă +atăl.

Atunci, de ce Se roa(ă -l ca atăl să#% proslăvească pe -lE

Fiul nu Se roa(ă pentru proslăvirea 0irii Sale )u"nezeieşti, ci a u"anită$ii Sale. 

 irea a omeneasc este lucrul cel nou !entru lumea $idit, iar nu #umne$eirea a. irea a omeneasc tre+uie !roslvit i adus întru slava #umne$eiasc, !entru ca i n

oamenii s-I aducem aceast slav.

Page 57: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 57/189

Aceasta este 3ncununarea a toate câte a 0ăcut /ântuitorul lu"ii.

Aceasta este "area taină a păcii oa"enilor cu )u"nezeu şi a pri"irii binecuvântate a lor ca 0prin slava @"ului#)u"nezeu.

*ai socotiţi şi împre@urarea de &oarte mare însemnătate, în care Domnul Se roa$ă +atălui să%

proslăvească pe #l pentru că, spune #l, #l a săvrşit lucrarea care :%a &ost încredinţată ui să o &acAceastă 3nvă$ătură ne arată nouă desluşit că nu"ai atunci când 3"plini" ;oia lui )u"nezepute" aştepta răsplata de la )u"nezeu.

5mintiţi%vă proorocia lui Hristos că, la s&rşitul veacurilor, cnd PFiul @"ului va să vină 3ntrslava atălui Său, atunci -l va răsplăti 0iecăruia după 0aptele sale7 (*atei 19=6". ericiţi vordrepţii în ziua aceea, căci vor &i răsplătiţi însutit pentru &aptele lor cele bune, şi vor străluci soarele cu lumina slavei lui Hristos înaintea tronului 'elui 0reaînalt.

KArătat#a" nu"ele ău oa"enilor pe care /i i#ai dat /ie din lu"e. Ai ăi erau şi /ie /i i#

dat şi cuvântul ău l#au păzit. 

+are este acest nu"e al lui )u"nezeu pe care )o"nul Iisus l#a arătat oa"enilorE   3umeP+ată7. 5cest nume este deopotrivă de necunoscut att pă$nilor ct şi iudeilor. Aceasta estedescoperire cu totul nouă pentru oameni.  Proorocii şi drep$ii ;echiului esta"ent 2l cunoşteape )u"nezeu sub nu"ele de K )u"nezeu , K Biditor , K )o"nul , K 2"păratul şi K Mudecătoruldar niciodată de Katăl K. 

De%a lun$ul vremii, acest nume al lui Dumnezeu a &ost necunoscut oamenilor. 3ici un om muritor

ar &i putut descoperi acest nume tainic al lui Dumnezeu căci, sub @u$ul întunericului plin de păcateîn&ricoşare, nici un om muritor nu putea simţi paternitatea Miditorului său. /i ceea ce nu se poasimţi c-iar dacă se întmplă să se rostească cu buzele, nu are un înţeles mare. 3umai 'el ;n3ăscut din Dumnezeu Îl poate numi pe Dumnezeu P+ată7 numai PFiul cel Dnul#9ăscut, +are es3n sânul atălui, Acela %#a 0ăcut cunoscut  7 (:oan 191A".

+ui a descoperit )o"nul acest nu"e preadulce al K atălui E K@a"enilor, spune -l, P pe ca/i i#ai dat /ie din lu"e7. ;nii socotesc că #l a spus precis9 Poamenilor ) din lume7 aşa înct npot &i în$erii, Pbărbaţii cei cereşti7, la care Se $ndeşte #l, ci oameni obişnuiţi, de pe pămnt.

Dar, &ără îndoială că este mai cu dreptate să socotim că Domnul Se $ndea aici la ucenicii Săi, atîn sens restrns ct şi în sens mai lar$. 5ceasta se &ace lămurit din cuvintele care urmează în aceasru$ăciune, cnd Domnul spune9 P )ar nu nu"ai pentru aceştia /ă ro(, ci şi pentru cei ce vcrede 3n /ine, prin cuvântul lor 7 (:oan 169=I".

'ei care susţin predestinarea, care văd în aceste cuvinte predeterminarea lui Dumnezeu pentmntuirea unora şi osndirea altora, este cu totul neîntemeiată.

Page 58: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 58/189

P Ai ăi erau şi /ie /i i#ai dat .7 5ceasta înseamnă9 ei erau ai ăi ca zidiri şi robi, cunoscându#nu"ai ca Biditor şi Mudecător, dar acu" ei au 3nvă$at de la /ine nu"ele ău "ai dulce şi "dra(, şi sunt adopta$i prin /ine ca 0ii.

+u *i i%ai dat pe ei ca robi, ca #u să Ji%i aduc Jie ca &ii. 5ceştia s%au arătat vrednici de cinstaceasta, căci ei Pcuvântul ău l#au păzit 7. Din iubirea Sa de oameni, Domnul îi laudă aici &oarte ucenicii Săi +atălui Său 'elui ceresc. /i #l continuă lăudarea lor9

KAcu" au cunoscut că toate câte /i#ai dat sunt de la ine.  :udeii cei răi nu voiau să înţeleaaceasta, ci Îl cleveteau pe Domnul, spunnd că #l avea o putere minunată de la Gelzebul, împăratdiavolilor. +rebuie să amintim că era tulburare şi împotriviri despre Hristos printre bătrnii iudei9 ede la Dumnezeu sau nu4 De aceea putem înţele$e de ce Domnul îi laudă aici pe ucenicii Săi pentruînţele$e că #l este Dumnezeu. Poate câte /i#ai dat sunt de la ine7 adică9 toate cuvintele şi toa0aptele.

P Pentru că cuvintele pe care /i le#ai dat le#a" dat lor, iar ei le#au pri"it şi au cunoscut cadevărat că de la ine a" ieşit, şi au crezut că u /#ai tri"is.7  Prin Kcuvinte  trebuie

3n$ele(e" toată 3n$elepciunea şi puterea pe care le#a dat )o"nul ucenicilor Săi, şi nu nu"cuvintele. ucrarea acestei înţelepciuni şi puteri a &ost de@a încercată de ucenici în timpul vieţii pămnt a *ntuitorului, şi aceştia s%au lămurit că este cu adevărat înţelepciune Dumnezeiascăputere Dumnezeiască.

P -u pentru aceştia /ă ro( nu pentru lu"e /ă ro(, ci pentru cei pe care /i#ai dat, că ai sunt .7

2nsea"nă aceasta că )o"nul nu Se roa(ă pentru toată lu"ea, ci nu"ai pentru uceniciE

Dcenicii sunt pă"ântul cel bun 3n care Să"ănătorul +el ceresc a se"ănat să"ân$a %u"ântuitoare. Atunci,  pentru acest câ"p, 3n care a lucrat şi se"ănat Se"ănătorul 2nsuşi, -l Sroa(ă 3n pri"ul rând .

Domnul face aceasta pentru a ne ;nvăţa să ne rugăm 8ui cu modestie< şi să cerem numai ceece este cel mai de preţ.

În mi@locul pămnturilor pustii, necultivate, ale lumii acesteia, #l a împre@muit un cmp mic, în ca#l a semănat sămnţa de mare preţ. De cum sămnţa aceasta creşte şi aduce roadă, cmpul se

lăr$i şi se va semăna sămnţa mai bo$ată. Atunci, nu este 0iresc pentru %ucrătorul, ca să Se roa(nu"ai pentru câ"pul 3"pre<"uit, lucrat şi se"ănat, iar nu pentru toate pă"ânturile pustnecultivateE

ăudndu%se cu propria lor măreţie % mulţi re&ormatori din întrea$a istorie au încercat prin teoriilor, să aducă &ericire omenirii dintr%odată, c-emnd de îndată întrea$a omenire. Dar încercările lau &ost $rabnic nimicite întru totul, lăsnd lumea înşelată, într%o ne&ericire şi mai mare.

Page 59: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 59/189

*ucrrile #omnului Iisus au un înce!ut nev$ut i adânc, ca o smânţ de mutar care se a0l !mânt, care crete încet dar, atunci când s-a de$voltat i a a2uns !om, nici un vânt nu-l !oa$druncina.

'nd vine cutremurul, acesta distru$e turnurile înalte care au &ost zidite de minile oamenilor, dnu distru$e pomul. În orice caz, )o"nul nu S#a ru(at atălui Său nu"ai pentru ucenici, ci % acum vom vedea mai trziu % Pşi pentru cei care cred 3n /ine prin cuvântul lor 7. +otuşi, nu pent

toate pămnturile pustii şi necultivate ale lumii, ci numai pentru cmpul acela lăr$it pe care ucenicvor semăna seminţele de mare preţ ale #van$-eliei.

K'i toate ale /ele sunt ale ale, şi ale ale sunt ale /ele şi /#a" preaslăvit 3ntru ei.  În a&ară însuşirile Sale personale, Fiul este cu totul deopotrivă cu atăl şi cu )uhul S0ânt deopotrivă 3ntveşnicie şi ne"urire deopotrivă 3ntru putere şi tărie deopotrivă 3ntru 3n$elepciune şi dreptate.

Cu toate acestea< privitor la ;nsuşirile lor personale< -atăl este nenăscut< iul este născut iDuhul purcede de la -atăl.

%e(ătura atălui cu Fiul este aceea de Părinte, şi cu )uhul S0ânt este aceea de Izvor. Stăpânirşi tăria asupra tuturor zidirilor, lu"ii celei văzute şi a celei nevăzute, apar$in deopotrivă nedespăr$it atălui, Fiului şi )uhului S0ânt.

#senţa şi &iinţa acestor +rei este o unitate nedespărţită, şi prin ipostaze &ormează +reimea cneamestecată. De aici toate cele ce sunt ale +atălui, sunt şi ale iului şi ale Du-ului S&nt % Pşi toaale /ele sunt ale ale, şi ale ale sunt ale /ele.7

5cestea sunt adevărate şi pentru următorii lui Hristos. #i sunt ai +atălui tot aşa cum sunt şi ai iul

şi ai Du-ului S&nt. )e ce spune )o"nul pu$in "ai devre"e: K  Ai ăi erau şi /ie /i i#ai dat  , iacu": K şi toate ale /ele sunt ale ale, şi ale ale sunt ale /eleE

Pentru că, 0iind ri"isul atălui, -l le#a pri"it pe ele de la atăl ca "aterie pri"ă, şi le3nnobilat şi le#a răscu"părat din păcat, şi acu", din iubire, -l le dă din nou, 3nnobilate răscu"părate, ca să 0ie ale atălui.

:ată deci că ceea ce este a +atălui, este şi a ui şi ceea ce este a ui este şi a +atălui. 'ăci este $rsă împarţi iubirea a doi oameni care se iubesc unul pe celălalt, aşa cum este la &el de $reu să împaceea ce este a unuia şi ceea ce este a celuilalt. Domnul mai spune9 Pşi /#a" preaslăvit 3ntru ei 7.

Ca Dumnezeu< El este preaslăvit ;naintea oamenilorH şi ca om El este preaslăvit ;nainteSfintei -reimi şi a ;ngerilor. 0rin ce este preaslăvit pomul dacă nu prin roadele lui4 Domnul caută slava deşartă, ci căut slava întru roadele Sale % în ucenicii Săi % cei care %au urmat cu credinşi cu &apte bune, cu iubire şi cu rvnă. 'aută părinţii slava mai mare dect aceea pe care le%o dcopiii lor4

/i cea mai mare bucurie a Domnului este aceea de a &i slăvit întru copiii Săi, următorii Scredincioşi.

Page 60: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 60/189

K'i -u nu "ai sunt 3n lu"e, iar ei 3n lu"e sunt şi -u vin la ine. Părinte S0inte, păzeşte#i nu"ele ău, 3n care /i i#ai dat, ca să 0ie una precu" sunte" şi 9oi. 

)e ce spune )o"nul că -l nu "ai este 3n lu"eE  Pentru că lucrarea %ui este săvârşită şi -l "aşteaptă nu"ai să treacă prin ulti"ele şi cele "ai "ari su0erin$e, şi să pecetluiască lucraresăvârşită cu sân(ele Său nevinovat.

;ede$i cu câtă (in(ăşie Se roa(ă -l pentru ucenicii Săi!3ici măcar mama nu s%ar ru$a ast&el pentru copiii ei. P Părinte S0inte, păzeşte#i!7 Domnul îi lasă ei ca pe miei în mi@locul lupilor. Dacă nu ar ve$-ea asupra lor oc-iul părintesc cel din cer, ar &i ctoţii s&rtecaţi de lupi.

P Păzeşte#i 3n nu"ele ău7 # ca Părinte, ca ată. Fii tată lor, aşa cu" eşti u pentru /ine şi, iubirea a părintească, păzeşte#i şi apără#i de lupii cei răi, şi 3ndru"ă#i să  P 0ie unul, aşa cu" 9sunte" Dnul 7.

În această unitate desăvrşită se va vedea nu numai puterea atotbiruitoare a credincioşilor, ci şi slalui Dumnezeu da, şi c-iar &iinţa lui Dumnezeu.  Aşa cu" atăl este 3n esen$ă ase"enea cu Fiu0iind de o 0iintă, 0iind deosebi$i nu"ai 3n Persoană , tot la 0el să 0ie şi 3ntre credincioşi: "ul$i deosebi$i 3n persoană, dar 3n esen$ă să 0ie unul 3n iubire, voin$ă şi "inte.

Domnul continuă9 P+ând era" cu ei 3n lu"e, -u 3i păzea" 3n nu"ele ău7 -u 3i păzea" pe ei pe copii 3n nu"ele atălui P pe cei ce /i i#ai dat şi i#a" păzit şi n#a pierit nici unul dintre decât 0iul pierzării, ca să se 3"plinească Scriptura.7 3ici unul dintre aleşii Domnului nu va pidect numai :uda, vnzătorul, după cum este scris în S&nta Scriptură.

'u toate astea, :uda nu este pierdut pentru că aşa este scris, ci pentru că el este necredincios lDumnezeu şi înc-inător ar$inţilor. Se prooroceşte în Scripturi despre :uda9 P+hiar o"ul care"âncat pâinea "ea, a ridicat 3"potriva "ea călcâiul 7 (0salm ?I9C :oan 1!91A".

/i se mai scrie9 P 'i dre(ătoria lui să o ia altul 7 (0salm 1IA96 c&. apte 19=I". 5mndoproorocirile s%au împlinit în :uda. #l a mncat pine împreună cu Domnul :isus, şi a ridicat călcasupra ui. După vinderea Domnului, :uda s%a spnzurat, şi în locul lui, *atia se numără împreuncu 5postolii, primind putere 5postolică.

P 'i acu", vin la ine,7 înc-eie Domnul, Pşi aceasta le (răiesc 3n lu"e, ca să 0ie deplină bucur/ea 3n ei .7

Înainte de a se despărţi de ucenicii Săi şi de lumea aceasta, Domnul &ace această ru$ăciune căt+atăl Său 'el ceresc. Domnul ştie că Îl aşteaptă moartea şi mormntul, dar nu vorbeşte despaceasta +atălui &ără de moarte, căci moartea şi mormntul sunt de nimic în oc-ii lui Dumnezeu.

#l vorbeşte despre întoarcerea la +atăl Său % Pşi acu" vin la ine7, la slava cea veşnică P pe care aavut#o la ine "ai 3nainte de 3nte"eierea lu"ii 7. 5poi #l Se roa$ă pentru ca ucenicii Săi să ai

bucuria ui în ei.

Page 61: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 61/189

+e 0el de bucurie este aceastaE

 Aceasta este bucuria pe care o are 0iul cel ascultător atunci când 3"plineşte voia tatălsău.

 Aceasta este bucuria 0ăcătorului de pace, a cărui pace lăuntrică, )u"nezeiască, nu poa 0i tulburată de nebuniile acestei lu"i. Este +ucuria gos!odarului care a curţit câm!ul, l-a arat i l-a semnat, i care se uit cucrete recolta i se coace i se +ucur.

 Este +ucuria +iruitorului care i-a do+orât toţi vr2maii i a dat !utere +iruitoare !rietenil si, ca s 0ie +iruitori !ân la s0âritul veacurilor. n cele din urm, este bucuria ini"ii curate şi cu 0rică de )u"nezeu # bucuria aceasta esvia$ă, iubire şi tărie.

În plinătatea ei, asemenea bucurie a dorit Domnul pentru ucenicii Săi înainte de a pleca din lume.

5ceastă ru$ăciune pe care a rostit%o Domnul :isus înaintea morţii Sale, a &ost ascultată de +atăl

toată purtarea de $ri@ă, şi roadele s%au văzut îndată. a vremea muceniciei Sale, întiul mucenpentru credinţă 'reştină, S&ntul 5r-idiacon /te&an, a văzut Pslava lui )u"nezeu şi pe Iisus stânde#a dreapta lui )u"nezeu7 (apte 69>>".

/i înţeleptul 5postol 0avel scrie că Dumnezeu P %#a aşezat pe -l  (pe Hristos" de#a dreapta Sa, ceruri, "ai presus decât toată 3ncepătoria şi stăpânia şi puterea şi do"nia şi decât tot nu"ele cse nu"eşte, nu nu"ai 3n veacul acesta, ci şi 3n cel viitor. 'i toate le#a supus sub picioarele %u(#&eseni 19=I%==".

5ceasta este despre slăvirea Domnului :isus. 'u privire la unitatea duhovnicească a următorilSăi, aceasta s%a întmplat c-iar atunci cnd #l se ru$ase +atălui Său. În apte se spune desp5postoli că Pto$i aceştia, 3ntr#un cu(et, stăruiau (191?", iar ini"a şi su0letul "ul$i"ii celor ce acrezut erau una 7 (?9!=".

)upă cu" a" "ai spus, ru(ăciunea lui Iisus nu este nu"ai pentru Apostoli # deşi 3n pri"ul rânpentru ei este # ci este şi pentru to$i cei care au venit şi vor veni la credin$a 3n *ristos  P prcuvântul lor 7.

Deci, această ru$ăciune mai era şi pentru S&inţii 0ărinţi ai 0rimului Sinod #cumenic, pe care

sărbătorim astăzi. P Păzeşte#i!7 % S%a ru$at Domnul +atălui Său. /i +atăl i%a păzit pe ei de ereziile l5rie, şi i%a insu&lat, luminat şi întărit prin Du-ul S&nt ca să apere şi să întărească credinţa rtodox

Această rugăciune este pentru noi toţi care suntem :otezaţi ;n ?iserica apostolească şi care< la Apostoli şi urmaşii lor< am auns să cunoaştem numele m$ntuitor al #$ntuitorului 3ristos(< fraţii mei< g$ndiţi!vă cum Domnul Iisus< chiar ;nainte de moartea Sa< cu două mii de ani urmă< S!a g$ndit la voi< şi S!a rugat lui Dumnezeu pentru voiF

@, această ru(ăciune atotputernică să vă păzească şi să vă cură$ească de toate păcatele, să v

u"ple de bucurie şi să vă unească ini"ile şi su0letele!

Page 62: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 62/189

Să 0i" cu to$ii una 3n slăvirea atălui, şi Fiului şi )uhului S0ânt # rei"ea cea de o 0iin$ă nedespăr$ită, acu" şi pururea, şi#n vecii vecilor.

 A"i

=)in KPredici, S0ântul 9icolae ;eli"irovic

Sf$ntul -eofan 4ăvor$tul ! Duminica Sfinţilor Părinţi 5  -$lcuiri

Page 63: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 63/189

Eapte =I,1%1A,=A%! În. 16,1%1!F. 5rie tă$ăduia dumnezeirea iului lui Dumnezeu şi de&iinţimea ui cu Dumnezeu%+atăl.

2"potriva lui s#a ridicat 3ntrea(a iserică to$i credincioşii, din toate col$urile lu"ii, a"ărturisit 3ntr#un (las că )o"nul Iisus *ristos este Fiul lui )u"nezeu +el Dnul#9ăscu)u"nezeu din )u"nezeu, 9ăscut, nu 0ăcut, de o 0iin$ă cu atăl.

'ineva s%ar putea $ndi că această unire de cu$et va &i &ost roada unei însu&leţiri întmplătoare, daceastă credinţă a trecut mai apoi prin încercări cumplite, atunci cnd de partea arienilor au trecputerea şi mărimile.

3ici &ocul, nici sabia, nici pri$oanele nu au putut s%o nimicească, şi ea a &ost mărturisită pretutindede către toţi, îndată ce a luat s&rşit strmtorarea din partea puterii lumeşti.

Asta 3nsea"nă că ea alcătuieşte ini"a isericii şi esen$a "ărturisirii ei.

Slavă Domnului< Care păstrează ;n noi această credinţăF

iindcă atta vreme ct ea dăinuie, încă suntem creştini, cu toate că trăim rău dacă ea ar pieaceasta ar însemna s&rşitul creştinismului.

'aranţia păstrării deptei credinţe ! ;nvăţătura Sfinţilor Părinţi

Page 64: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 64/189

Însemnătatea şi rolul S&inţilor 0ărinţi de la 3iceea, precum şi lauda lor % descrierea semni&icaţieilitur$ice a praznicului S&inţilor 0ărinţi de la Sinodul : #cumenic

(surs entrul +isericesc 45nc6e

a acest praznic, textele de slu@bă pun în evidenţă însemnătatea S&inţilor 0ărinţi de la Sinoduecumenic9 dunând toat tiinţa su0letului, i îm!reun cu dumne-$eiescul #u6 cercetând, 0inPrinţi au s!at în scris, cu litere dumne$eieti, 0ericitul i s0ântul im+ol întru care ne învaţ c6i! 0oarte lmurit, c uvântul este deo!otriv 0r de înce!ut cu 'atl i cu totul adevrat daceeai 0iinţ, urmând slviţii, !rea 0ericiţii i cu adevrat de #umne$eu cugettorii Prinţi, în c6strlucit, învţturile !ostolilor8.

0unnd în lucrare întrea$a lor învăţătură omenească şi &iind asistaţi de Du-ul S&nt, 0ărinţii au reu

să aşeze în scris, &undamentele de credinţă ale Gisericii9 u învţat !e toţi, s mrturiseasc c6i! lmurit c iul lui #umne$eu este de o 0iinţ cu 'atl, îm!reun venic i mai înainte de tovecii, în0ţiând aceasta 6otrât i cu evlavie în im+olul redinţei8.

5vnd în vedere marea importanţă a celor -otărte de S&inţii 0ărinţi adunaţi în sinod, îi numiLuminători ai pămntuluiP şi îl lăudăm pe Hristos, 'el ce le%a dat lor înţelepciunea de a lămudo$mele dreptei credinţe9 Prea !roslvit eti &ristoase #umne$eul nostru, ela ce ai ae$at !Prinţii notri lumintori !e !mânt i !rin ei ne-ai îndre!tat !e noi la adevrata credinţ mundurate, slav 9ie8.

0entru lumina de care s%au învrednicit de sus, îi lăudăm pe 0ărinţi, încredinţndu%ne ru$ăciunillor9 ludm ast$i !e trâm+iţele cele tainice ale #u6ului, !e !urttorii de #umne$eu Prin!e cei ce au cântat în mi2locul %isericii cântarea !lin de armonie a teologiei, !e 'reimea cea unnesc6im+at du! 0iinţ i du! dumne$eire, !e sur!torii lui rie i !e a!rtorii ortodocilocare se roag !ururea #omnului, s se miluiasc su0letele noastre8.

3e încredinţăm ru$ăciunilor lor şi credem că aşa cum au aşezat în scris do$mele credinţei noasttot aşa se şi roa$ă lui Dumnezeu pentru ca şi noi să trăim în credinţa cea adevărată, să ne &acevrednici următori ai lor.

Page 65: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 65/189

Spiritualitatea ortodoxă ce se desprinde din textele de slu@bă de la Duminica S&inţilor 0ărinţi

rtodoxia este credinţa care a păstrat nesc-imbată învăţătura lăsată de *ntuitorul Hristos transmisă mai departe prin S&inţii 5postoli şi prin urmaşii lor % 0ărinţii Gisericii. Giserica rtodoa rămas credincioasă do$melor de credinţă stabilite la cele şapte sinoade ecumenice. 0oate că cemai importante întrebări pe care trebuie să ni le punem cu ocazia sărbătoririi S&inţilor 0ărinţi de

primul din cele şapte sinoade, sunt cele re&eritoare la activitatea mntuitoare a iului lui Dumnezîntrupat, la Giserică, la învăţătura acesteia şi la credinţa şi rtodoxia noastră, întrebări la care $ăsirăspunsul în textele pentru slu@ba acestei duminici.

'ntnd +roparul sărbătorii spunem9 HPrea proslăvit eşti *ristoase )u"nezeul nostru, +ela ce aşezat pe Părin$ii noştrii lu"inători pe pă"ânt şi prin ei ne#ai 3ndreptat pe noi la adevăracredin$ă "ult 2ndurate, slavă Nie.

*ărturisim că însuşi Dumnezeu i%a luminat pe 0ărinţi, că învăţătura stabilită de ei în scris e de Dumnezeu. 8ostind sau cntnd 'ondacul praznicului &acem un pas mai departe. 'redinţa 0ărinţil

este una cu propovăduirea 5postolilor. 5postolii şi 0ărinţii au aceeaşi credinţă % credinţa Gisericcredinţa pe care Hristos ne%a des%coperit%o, credinţa care vine de sus şi ne învaţă dreapta cinstire Dumnezeu.

L0ropovăduirea 5postolilor şi do$mele 0ărinţilor au întărit Gisericii o sin$ură credinţă care purtn-aina adevărului, cea ţesută din teolo$ia cea de sus, drept îndreptează şi slăveşte taina cea maredreptei cinstiri de Dumnezeu7.

:cosul praznicului este o c-emare a Gisericii adresată nouă, un stri$ăt care ne îndeamnă să

potolim setea du-ovnicească cu apa înţelepciunii dumnezeieşti pe care ne%o o&eră ea 2 Giserica.c-emare la a bea din pa-arul adevărului, sin$urul în măsură să ne întărească a mer$e pe calea cdreaptă, ce duce la Dumnezeu9HSă ascultă" iserica lui )u"nezeu, care stri(ă cu 3naltă propovăduire: +el 3nsetat să vină /ine şi să bea paharul pe care#l port, este paharul 3n$elepciunii băutura lui a" dres#o ccuvântul adevărului neturnând din apa (răirii 3"potrivă, ci dintr#a "ărturisirii din care bânIsrail cel de acu", vede pe )u"nezeu (răind: ;ede$i, vede$i, că -u 2nsu"i sunt şi nu "ă schi"-u sunt )u"nezeu 3ntâi, -u şi după acestea şi a0ară de /ine nu este altul nicidecu". +ei ce 3"părtăşesc dintru acesta, se vor sătura şi vor lăuda taina cea "are a dreptei cinstiri d)u"nezeu.

Să ascultăm aşadar Giserica lui Dumnezeu. Să rămnem în credinţa cea adevărată pe care nepropovăduieşte, credinţa care vine de sus, de la Dumnezeu cel &ără de sc-imbare. Să rămnem comuniune cu cei ce au &ost luminaţi să întărească aceste adevăruri şi cu toţi cei ce au trăit în el5st&el, la s&rşitul aler$ării, ne vom putea bucura de petrecerea în curţile Domnului, vom puteaîmpreună cu toţi cei ce s%au adăpat din potirul 5devărului.

S&ntul '-iril al 5lexandriei 2 credinţă, cunoaştere adevărată şi maica vieţii veşnice

Page 66: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 66/189

L/i aceasta este viaţa veşnică9 Să +e cunoască pe +ine, sin$urul Dumnezeu adevărat, şi pe :isHristos pe 'are %ai trimis7 (În 16, !"

P5 stabilit credinţa ca maică a vieţii veşnice, iar despre cunoaşterea adevărată a lui Dumnezeuspus că va &i cauza duratei veşnice în nestricăciune şi, deci, în &ericire şi s&inţenie. 'ăci adevăracunoştinţă a lui Dumnezeu a scăpat de cele rele, de abaterea spre altceva şi de aplecarea spre cele nu se cuvin. ;nii s%au înc-inat &ăptuirii în locul ăcătorului (8om. 1, =>" şi au cutezat să spun

lemnului9 L+u eşti tatăl meu,7 şi pietrei9 L+u m%ai născut7 (:er. =, =6", căci nenorociţii au alunecspre o aşa de mare nepricepere, înct au atribuit materiilor lipsite de simţire nu%mirea de dumnezşi slava ne$răită a &iinţei mai presus de toate. Dar (Hristos" numeşte Dumnezeu adevărat numai +atăl, opunndu% pe Dumnezeul adevărat zeilor numiţi ast&el în c-ip rătăcit. 5cesta e scopcuvntului. 3umind pe +atăl în mod &olositor ;nul şi sin$urul, a amintit şi de slava ui, zicnd9 Lpe :isus Hristos pe 'are %ai trimis.7 'ăci n%ar primi alt&el cineva cunoştinţa desăvrşită a +atăldacă nu ar uni cu aceasta în mod strns şi nedespărţit pe cea a 'elui 3ăscut, adică a iului. iindîndată ce a cunoscut pe +atăl, a cunoscut numai%dect şi pe iul. Deci, declarnd pe +atăl Dumnezeu adevărat nu S%a exclus pe Sine, căci, &iind în +atăl şi din #l după &ire, este şi Dumnezeu adevărat şi ;nicul Dumnezeu, cum e 5cela. 'ăci, în a&ară de #l ne&iind altul Dumnez

adevărat, #l este sin$urul. L'ă toţi dumnezeii neamurilor sunt idoli7 (0s. C>, >". E)F

L5ceasta este, deci, zice, viaţa veşnică9 Să +e cunoască pe +ine, sin$urul Dumne%zeu adevărat, şi :isus Hristos pe 'are %ai trimis.7 Deci va zice cineva dintre cei ce nu trec repede peste do$medumnezeieşti, cum cunoaşterea este viaţa veşnică şi a@un$e cuiva să cunoască pe Dumnezeu 'adevărat şi prin &ire, ca să aibă toată asi$urarea năde@dii, neavnd nevoie de nimic din celelalte4 Datunci, cum Lcredinţa &ără &apte este moartă7 (:ac. =, =I"4 Dar cnd zicem credinţă, înţele$ecunoaşterea adevărată despre Dumnezeu, şi nu altceva.E1F

'unoaşterea este deci prin credinţă. Ba mărturisi aceasta 0roorocul :saia9 LDacă nu veţi crede, nveţi înţele$e7 (Îs. 6, C". :ar că o cunoaştere care constă dintr%o simplă teorie e declarată de scrierS&inţilor (de Scripturi" ne&olositoare, poţi înţele$e şi din următoarele.

5 spus unul dintre S&inţii ucenici9 L+u crezi că unul este Dumnezeu4 Gine &aci dar şi demonii crşi se cutremură7 (:ac. =, 1C". 'e vom zice deci &aţă de acestea4 +u" va adeveri deci *ristospunând că a avea via$a veşnică 3nsea"nă a cunoaşte pe Dnul şi adevăratul )u"nezeu ş3"preună cu -l, pe FiulE Socotesc că trebuie să spunem despre cuvntul *ntuitorului că este si$uranţă adevărat, căci cunoaşterea e viaţă, &iindcă naşte (în noi" puterea tainei şi aduîmpărtăşirea de binecuvntarea tainică, prin care ne unim cu 'uvntul viu şi de viaţă &ăcător.E=F

Socotesc că din această cauză spune şi 0avel că neamurile s%au &ăcut con%trupeşti şi împreunpărtaşe în Hristos, ca unele ce s%au împărtăşit de S&ntul +rup şi Sn$e (#&es.!, ". :ar mădularenoastre să &ie considerate ca şi mădularele lui Hristos. Dar cunoaşterea aduce şi binecuvntarea prDu-ul, căci Se sălăşluieşte în inimile noastre, modelnd spre în&iere pe cei ce% primesc re&ăcndu%i întru ne%stricăciune şi evlavie prin vieţuirea evan$-elică. /tiind Domnul nostru :isHristos că a% cunoaşte pe Dumnezeu 'el ;nul şi adevărat este pricină şi prevestire a bunătăţilamintite, declară că aceasta este viaţa veşnică, deoarece e maică şi -rănitoare a vieţii veşnicnăscnd prin puterea şi &irea ei cauzele vieţii şi ţinndu%ne în le$ătură cu #l.

Page 67: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 67/189

Dar socotesc că trebuie să cercetăm cu iubire de învăţătură în ce mod ne%a spus Hristos împlineşte în noi desăvrşita cunoaştere a sin$urului şi adevăratului Dumnezeu.bservă cum cunoaşterea nu se îndeplineşte &ără privirea la #l (iul" şi, deci, &ără S&ntul Du- Emonada (unitatea" dumnezeiască se cunoaşte şi se crede în +reime, potrivit Scripturilor. :udecălăuziţi de poruncile lui *oise spre despărţirea de mulţii zei mincinoşi, au &ost îndemnaţi să apropie şi să slu@ească sin$urului şi adevăratului Dumnezeu9 LSă te temi de Domnul Dumnezetău,7 zice e$ea, Lşi numai ui să%: slu@eşti7 (Deut. , 1!". Dar cei ce se înc-inau şi erau alip

sin$urului Dumnezeu, ca unii ce încă nu aveau cunoaşterea 'elui înc-inat, sunt c-emaţi acum prcuvintele *ntuitorului nostru la #l, ca să înveţe că #l nu e numai ;nul şi adevăratul 'reator tuturor, ci că e şi +ată, şi să a&le pe 'ine a născut, mai bine%zis să% şi vadă pe #l întocmai în c-ipui nesc-imbat, adică în iul. 'ăci prin c-ip trece cineva &oarte uşor la vederea întocmaiar-etipului. Deci, în mod &oarte necesar, Domnul nostru :isus Hristos a spus că cei c-emaţi prcredinţă la în&iere şi viaţa veşnică trebuie să înveţe nu numai că Dumnezeu este sin$ur şi adevărat,şi că e +ată şi al 'ui +ată este, anume al 'elui ce pentru noi S%a &ăcut trup şi a &ost trimis spîndreptarea &irii cuvntătoare corupte, adică a umanităţii. E)F

L#u pentru aceştia *ă ro$ nu pentru lume *ă ro$, ci pentru cei pe care *i i%ai dat, că ai +ăi sun

/i toate ale *ele sunt ale +ale, şi ale +ale sunt ale *ele şi *%am preaslăvit întru ei. /i #u nu msunt în lume, iar ei în lume sunt şi #u vin la +ine7 (În 16, C%11"

E)F ericitul :oan, &iind din :udeea şi dintre iudei, ca să nu socotească unii că Domnul este ru$ătla +atăl numai pentru cei din :srael, dar nu şi pentru celelalte neamuri risipite în toată lumea, deşi vor întoarce la credinţa în #l, sau că nu vor &i c-emate spre mntuirea prin Hristos, spune Domnul nu va &i ispăşire numai pentru cei din neamul lui :srael, ci pentru lumea întrea$ă, adipentru cei din tot neamul, care vor &i c-emaţi prin credinţă la dreptate şi s&inţenie. Dar Domnnostru :isus Hristos, deosebind pe cei cu adevărat credincioşi, care ascultă cu iubire cuvintele

dumnezeieşti, supunndu%şi $rumazul inimii şi lundu%şi @u$ul slu@irii lui Dumnezeu, de cei care au o ast&el de cu$etare şi care au -otărt să% de&ăimeze prin $rele neascultări, a spus că Se roa$ă mod cuvenit numai pentru ei. 'ăci, &iindu%le *i@locitor şi 5r-iereu, a socotit că numai lor trebuie le procure, prin mi@locire, bunătăţile. 'ei pe care i%a dat +atăl, aceia sunt de &apt ai +atăluneexistnd altă cale spre &amiliaritatea cu Dumnezeu dect cea prin iul. /i te va învăţa #l însuzicnd9 Lnimeni nu vine la +atăl *eu dect prin *ine7 (În 1?, ". bservă cum, dnd +atălui pe cdespre care vorbeşte, îi cşti$ă pentru Sine. /i aceasta se arată înţele$nd%o &oarte bine cel mînvăţat dintre autorii S&intelor Scripturi, zicnd9 L0entru că Dumnezeu era în Hristos, împăcnlumea cu Sine însuşi7 (: 'or. >, 1C". 'ăci, mi@locind Hristos şi primind pe cei ce vin la #l prcredinţă şi aducndu%i prin Sine +atălui, lumea a &ost împăcată. De aceea şi 0roorocul :saia ne

învăţat de mai înainte să ale$em pacea cu Dumnezeu în Hristos, zicnd9 Lmai bine să caute ocrotir*ea şi cu *ine să &acă pace7 (Îs. =6, >". 'ăci depărtnd din su&letul nostru cele ce ne înstrăineade iubirea &aţă de Hristos, adică lucrarea urtă şi de plăcere iubitoare a păcatului, pornirea spplăcerea lumească şi rătăcirea ca maică şi -rănitoare a toată răutatea, ne vom &ace ai ui şi prieteai lui Hristos, vom în&ăptui pacea cu Dumnezeu, alipindu%ne prin iul de +atăl însuşi, şi vom primîn noi pe 'uvntul cel născut din #l şi vom stri$a în Du-ul9 L5vva, 0ărinte7 (8om. A, 1>"7.

QQQQQ2 

Page 68: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 68/189

E1F 3u poate &i credinţă adevărată &ără cunoaşterea Dumnezeului adevărat, 'are este 0ersoaiubitoare, deci +ată al unui iu. alt&el de cunoaştere nu e credinţă, sau o credinţă &ără aceascunoaştere nu e credinţă adevărată. 'el ce crede cu adevărat cunoaşte pe Dumnezeu cel adevărat,cel ce cunoaşte pe Dumnezeu cel adevărat crede. ;n Dumnezeu care nu e crezut nu e cunoscut realitatea lui vie, şi nici invers. 3%am nevoie să cred pentru a admite un aşa%zis dumnezeu ca esena naturii. cunoaştere care nu realizează o comuniune cu un Dumnezeu personal, mai presus natură, nu e credinţă.

E=F 'unoaşterea spirituală vine dintr%o unire cu realitatea spirituală pe care o cunoaştem, în speţă Dumnezeu. 'unoaştem o altă persoană cu adevărat cnd am intrat într%o comuniune cu ea. :ar cuorice persoană este în acelaşi timp o taină, prin cunoaşterea ei am intrat în comunicare cu tain0ersoanei lui Dumnezeu%'uvntul. În acea vreme se cu$eta că împărtăşirea eu-aristică de Hristeste şi un &apt de cunoaştere a ui. # ceea ce trebuie să ne străduim să &ie şi pentru noi, cei de azS&nta Împărtăşanie. Dar persoana cunoscută &iind o taină, cunoaşterea ei prin comuniunea cu ea poate să nu conţină şi credinţa, căci niciodată nu cunoaştem deplin taina persoanei şi, mai ales0ersoanei dumne%zeieşti, în cunoaşterea ei intră şi credinţa în ce ne spune ea că este şi va &ace.

E!F 'unoaştem pe Dumnezeu privind spiritual la :isus Hristos, la cuvintele, la &aptele, la viaţa pilduitoare, care nu are loc &ără lucrarea ui în noi. 3umai trăindu% ca 0ersoană desăvrşită, arătaca atare şi în umanitatea ui, cunoaştem pe Dumnezeu în mod concret şi prin experienţă vi'unoaşterea unei realităţi impersonale ne lasă într%o cu$etare teoretică, în cteva &ormulabstracte.

=S0ântul +hiril al Aleandriei, Scrieri, Partea a patra, +o"entariu la -van(helia S0ântului Ioaraducere, introducere şi note de Pr. Pro0. )u"itru Stăniloae, -ditura I/@>

Page 69: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 69/189

Arhimandritul Ioil 6onstantaros7 ! 8ectură apostolică la Duminica Sfinţilor Părinţi de laSinodul I Ecumenic

aptele Apostolilor @*7 ,%!,)< @)!%7

2n zilele acelea, Pavel hotărâse să treacă pe apă pe lân(ă -0es, ca să nu 3ntârzie 3n Asia, pentcă se (răbea să 0ie, dacă i#ar 0i cu putin$ă, la Ierusali", de ziua +incizeci"ii.

'i tri"i$ând din /ilet la -0es, a che"at la sine pe preo$ii isericii.

'i când ei au venit la el, le#a zis: ;oi şti$i cu" "#a" purtat cu voi, 3n toată vre"ea, din ziua cedintâi, când a" venit 3n AsiaL

)rept aceea, lua$i a"inte de voi 3nşivă şi de toată tur"a, 3ntru care )uhul S0ânt v#a pus pe vepiscopi, ca să păstra$i iserica lui )u"nezeu, pe care a câşti(at#o cu 3nsuşi sân(ele Său.

+ăci eu ştiu aceasta, că după plecarea "ea vor intra, 3ntre voi, lupi 3n(rozitori, care nu vor crutur"a.

Page 70: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 70/189

Page 71: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 71/189

0ăstorii şi turma din toate timpurile  nu sunt at$t de cutremuraţi de faptul că se vor năpu;nşelătorii şi ereticii< ca alţi lupi săl:atici< ca să sf$rtece turma cea cuv$ntătoare. Am spune la aceasta se aşteaptă oricine. 'eea ce însă literalmente estompează orizontul şi &ace să apară none$ri ai deznăde@dii este pro&eţia clară că9  'i dintre voi 3nşivă se vor ridica bărba$i, (răin3nvă$ături răstăl"ăcite, ca să tra(ă pe ucenici după ei >, adică în rătăcire şi în erezie.

ireşte, acest cuvnt nu se împlineşte pentru că l%a pro&eţit 5postolul, ci l%a pro&eţit tocmai pent&aptul că aveau să se întmple ast&el de &apte tra$ice, avnd ca urmare sustra(erea din rupul l*ristos a unor (rupări 3ntre(i.

Ji oricine şi!ar arunca o scurtă privire asupra Istoriei :isericeşti se va ;ncredinţa cu durere adeverirea cuv$ntului.

Desi$ur, &aptul că ast&el de lucruri s%au întmplat, se întmplă şi, &ireşte, vor continua pnă la s&rşnu @usti&ică în nici un caz scuza unora, care cu inimă uşuratecă se mişcă în spaţiile care în cele durmă atra$ urmări de &elul acesta adică  urmări tragice pentru unitatea -rupului ?iserinoastre.

Dar, care poate &i supapa de si$uranţă, care ne o&eră certitudinea în ceea ce priveşte drumul nost

si$ur, în mi@locul attor lupte şi nelinişti du-ovniceşti ale noastre4

În s&rşit, care sunt aceste personalită$i care, ca nişte 3ndru"ători lu"inoşi, ne călăuzesc la 3nalnoastră destina$ie 0ără a pierde din ochi caleaE

Bersetul imediat următor aduce lumină în acest punct, la care trebuie să luăm aminte cu scumpătape tot parcursul drumului nostru9

H)rept aceea, prive(hea$i, a"intindu#vă că ti"p de trei ani noaptea şi ziua nu a" 3ncetat c

lacri"i să vă 3nvă$ pe 0iecare dintre voi (:; 31).

0ăstorii adevăraţi, care în strălucirea luptei lor exprimă toate cte subliniază propovăduitorul lumsunt în cele din urmă cei în care putem, dar se şi impune să avem încredere. /i aceasta se întmppentru că, atât 3n do("a, cât şi 3n "orala ireproşabilă, pe care ei 3nşişi le trăiesc şi propovăduiesc, creştinii se odihnesc şi si"t certitudinea si(uran$ei. Aceşti păstori su

Page 72: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 72/189

persoanele care resping aurul şi argintul>< care nu doresc lumea şi cele ale lumii< care neliniştesc doar pentru m$ntuirea lumii.

Fra$ii "ei, nu ne ră"âne decât să 3n(enunche" şi noi 3"preună cu Apostolul Pavel şi săru(ă" pe +apul rupului isericii noastre, pe )o"nul nostru Iisus *ristos, să ocrotească turm

de lupii cei grei şi ;n acelaşi timp să ocrotească ;ntregul -rup al ?isericii noastre (rtodoBdăruindu!ne păstori adevăraţi care vor trăi şi vor propovădui ;nvăţătura apostolică. A"in.

#itropolitul Augustin de lorina ! Predică la Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul IEcumenic ! 9nitate 5 Dez:inare

Page 73: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 73/189

Ioan ,0< ,!, 

HPărinte S0inte, păzeşte#i 3ntru nu"ele ău pe cei pe care /i i#ai dat, ca să 0ie una precu" şi nuna sunte"G=Ioan 15, 11> 

:ubiţii mei, pămntul nu este unica noastră locuinţă, ci a &ost -otărt de Dumnezeu ca locuintemporară a noastră. Patria veşnică şi unica noastră locuinţă sunt cerurile. 0entru pămnacesta, care att de mult ne ţine alipiţi cu plăcerile şi cu distracţiile lui, cu comorile şi cu des&ătărilui, va veni o zi în care va &i distrus. 0entru că este materie şi materia este stricăcioasă. S%a &ăcut timp şi orice lucru creat în timp are şi s&rşit. 5şadar, va suna şi pentru pămnt ultimul ceas. 5ceas

o con&irmă şi ştiinţa. Dar mai mult dect ştiinţa o con&irmă cuvntul lui Dumnezeu, S&nta Scriptucare numeşte s&rşitul lumii Ls0ârşitul veacului N (*atei 1!, !C =?, ! =A, =I #vrei C, =". Desps&rşitul lumii vorbesc pro&eţii, şi mai ales Daniil şi :saia, vorbesc &oarte clar Domnul, 5postol5pocalipsa.

# o realitate &aptul că pămntul va &i distrus. Dar mai înainte de s&rşitul veacului se vor petrece aşnumitele Lse"ne ale vre"urilor N (*atei 1, !". +are sunt aceste se"neE 8e!a eBplicat Domnu;or 0i H0oa"eteG, HboliG =neputin$e din cauza cărora oa"enii vor "uri ca "uştele>, Hcutre"upe alocuriG, Hun necaz "are, cu" nu a "ai 0ost de la 3nceputul lu"iiG şi, 3n s0ârşit, soarele luna se vor 3ntuneca, stelele vor cădea şi Hputerile cerurilor se vor clătinaG  (*atei =?, 6, =1, =

uca =1, 11". 'ine ar &i crezut acestea, dacă nu le%ar &i zis $ura Domnului nostru :isus Hristos4

Semnele vremurilor vor &i perturbaţia sau alarmarea lumii &izice. /i în zilele noastre au apărut ast&de &enomene de tulburare în lumea &izică. În 5merica de Sud, pe ţărmurile din '-ile, în timp oamenii erau întinşi $oi pe &rumoasele ţărmuri nisipoase şi se distrau % cum se întmplă şi pe pla@enoastre % , deodată s%a cutremurat pămntul, s%au desc-is vulcanii, s%a vărsat lava, s%au pierdut insuîntre$i şi apăreau alte insule noi, marea s%a sălbăticit, valurile s%au ridicat cincisprezece metri şi măturat supra&eţe între$i. *ii au &ost morţii şi cei &ără acoperiş. 5şa ceva nu s%a mai întmplat.

KKK

Page 74: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 74/189

Dar dacă mă veţi întreba, iubiţii mei, care este cel mai $roaznic semn al vremurilor, vă voi spune nu sunt aceste &enomene. 3u este tai&unul, nu este cutremurul, nu este incendiul, nu sunt valurimării. +el "ai (roaznic se"n al vre"urilor este dezbinarea, care stăpâneşte acu" 3ntre oa"en3iciodată lumea nu a &ost att de dezbinată. ;nde să ne aruncăm privirea, ca să nu vededezbinare4

Dezbinare între popoare. 3aţiuni ;nite se numeşte cunoscutul or$anism internaţional, deu&emistic. +rebuie să dăm @os placa L3aţiuni ;niteN şi să scriem L3aţiuni DezbinateN. 0e suzmbetele şi politeţurile diplomaţiei se ascunde o mare rivalitate. 3u att între popoarele micacestea sunt victimele % ct între cele mari, care ca nişte &iare ale 5pocalipsei sunt $ata să cadă uasupra alteia. Dar dezbinată este şi &iecare naţiune în interior există microbul dezbinării în partidtabere, &acţiuni, şe&i, interese, societăţi comerciale şi nu numai. /i înainte de toate la noi, elinDesc-ideţi istoria. +rei mii de ani de viaţă avem şi în această perioadă naţiunea noastră de multe oa &ost unită. /i cnd a &ost unită, atunci a &ost slăvită şi nebiruită luau piscurile 0indului şi îl înălţpnă la stelele cerului. 'um a spus cineva9 Dacă elinii ar &i &ost uniţi, ar &i stăpnit lumeDezbinarea este cea mai mare nenorocire a naţiunii noastre. Di-onia a împărăţit adeseori şi atunciau întmplat multe rele cum a &ost, de pildă, catastro&a din 5sia *ică.

0retutindeni dezbinare9 şi la sate şi la oraşe. #ste dezbinată pnă şi cea mai mică împărăţie. +aeste cea "ai "ică 3"pără$ie, cu 3"părat, 3"părăteasă şi poporE amilia9 tatăl este împăratumama este împărăteasa, iar poporul sunt copiii. Dezbinarea împărăţeşte în casă. 5nar-ia $ndirii ş&ăptuirii. emeia nu se supune bărbatului, bărbatul nu respectă &emeia, copiii nu ba$ă în seamă nimeni. Soţii nu se înţele$ unul cu altul, iar copiii cu părinţii. 'asa, care odată era un rai, o biserico mănăstire, acum nu Latra$eN, nu este un ma$net. *ai demult, colibele mici de la sate erau palaale cerurilor, în$eri locuiau acolo acum în marile blocuri locuiesc demoni înaripaţi. Ginecuvnta&ie vremea în care oamenii nu erau dezvoltaţi intelectual, dar aveau inima educată. 5cum, casaa@uns -otel de somn şi de mncare. 8are sunt cazurile în care $ăseşti soţi care se iubesc, copii respect. 5rătaţi%mi o casă unde există bună înţele$ere şi unitate în iubirea lui Hristos<

Dar exa$erat le mai zici< % îmi veţi spune. Dacă le zic exa$erat, atunci duceţi%vă la 5r-iepiscopieîntrebaţi, şi dacă sunteţi creştini, veţi pln$e pentru -alul în care am a@uns. *ai demult, cu preoneşcoliţi, într%o mie de &amilii nu aveam nici un divorţ. 5cum, cu preoţi şi episcopi licenţiaţi, la tr&amilii una se destramă< 3oi, clericii, avem o mare răspundere. 3u ne îndeplinim vocaţia. În &iecazi se emit o mulţime de divorţuri. 5m a@uns ca #lada să devină HollKRood.

mul caută unitatea între popoare, naţiuni, &amilii şi nu o $ăseşte. :ntră în s&rşit în biserică,

speranţa că aici va $ăsi unitate, de vreme ce Giserica se roa$ă L pentru unirea tuturor N (S&nitur$-ie" şi *ristosul nostru astăzi 3şi 3nal$ă "âinile 3n -van(helie şi se roa(ă ca creştinii să 0uni$i  (vezi :oan 16, 11". /i ce vede4 5ici ortodocşi, dincolo &ranci (catolici", mai încolo protestanîn !II de &racţiuni.

Dezbinarea creştinilor este o piedică în răspndirea creştinismului % două treimi din lume suînc-inătoare la idoli. Se duc misionarii la sălbatici, propovăduiesc #van$-elia şi aceia lăcrimează. s%ar &i aşteptat cineva ca aceştia să se boteze şi să se &acă creştini. 'u toate acestea, nu se boteazMic9 Sunt &rumoase cuvintele voastre, veşmintele voastre, cntările voastre. Sunteţi însă divizaţi, aveţi dra$oste între voi. #n$lezii îi vnează pe americani, americanii pe en$lezi şi aşa mai depar

Page 75: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 75/189

3oi, care nu suntem creştini, avem o mai mare unitate între noi. Boi nu sunteţi uniţi, aveţi ură întvoi. 5şadar, să mer$eţi mai înti să vă iubiţi între voi şi după aceea să veniţi să ne propovăduiţi no#van$-elia.

KKK

5stăzi este sărbătoarea celor !1A 0ărinţi, care s%au adunat la primul Sinod #cumenic şi au alcătu'rezul. +oţi sunt stele ale Gisericii noastre. 3u mă voi re&eri la vreunul din ei. ndul îmi mer$e

un alt părinte, care nu aparţine acestora care au alcătuit 'rezul, însă a alcătuit )u"nezeias%itur(hie, care se săvârşeşte şi pe care o auzi" continuu. -ste "arele )ascăl al isericii noastrS0ântul Ioan ?ură#de#Aur , pe care pururi 3l po"eni". 5şadar, l%au întrebat cnd va &i s&rşitveacurilor, iar :oan ură%de%5ur a răspuns din amvon9

Fra$ii "ei, s0ârşitul va veni când ve$i vedea că oa"enii vor 0i dezbina$i: 0e"eile nesupunându#bărba$ilor lor, bărba$ii ne iubindu#şi 0e"eile lor, copiii că#şi ridică "âna ca să#şi loveascpărin$ii, "irenii neascultând, con0licte civile. )ar s0ârşitul va veni 3nainte de toate cândezbinarea va intra 3n iserică, când va a<un(e 3năuntru la <ert0elnic. +ând ve$i vedea că se vo

3ncăiera călu(ări cu călu(ări, diaconi cu diaconi, preo$i cu preo$i şi episcopi cu episcopi.'e vedem, iubiţii mei4 +răim în ast&el de zile şi numai Dumnezeu ne va mntui. Dacă ne va mntumntuirea nu ni se datorează nouă. Dacă ne va mntui, ne va mntui pentru micii şi nevinovacopilaşi care sunt în lea$ăne.

Să ne pocăim. Dacă vom continua tactica urii, vom &i pedepsiţi. Bom &i clătinaţi de un cutremur nu va rămne piatră pe piatră. Să ne pocăim, să în$enunc-em, să ne ru$ăm toţi, mici % mari, mireşi clerici, preoţi şi episcopi, domni şi popor, ca Dumnezeu să ne &ie milostiv. Să su&le între niubirea, buna înţele$ere şi dreptatea, aşa înct cu o sin$ură $ură să slăvim pe +atăl, pe iul şi

S&ntul Du- în vecii vecilor. 5min.

=@"ilia /itropolitului de Florina, părintele Au(ustin Oandiot3n S0ânta iserică a S0ântului +onstantin Oolonos # Atena, 7##1748

Page 76: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 76/189

Sf$ntul Iustin Popovici ! Predică la Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul ;nt$i Ecumenic#artorii 2ieţii veşnice trăite ;ncă din trup< la care este chemat fiecare dintre noi

*artorii Domnului 'elui Înviat

0redica a treia la Duminica S&inţilor 0ărinţi de la Sinodul înti #cumenic şi la prăznuirea S&in*uceniţe lic-eria (1C6?"

:ată minunata Guna%Bestire a S&intei #van$-elii de astăzi. Guna%Bestire9 nu mai există moarte< 3

mai există moarte. Domnul Hristos a venit în această lume pămntească, S%a cobort în aceasinsulă a morţii, ca să%l presc-imbe în insula nemuririi. S%a cobort în această lume, cum se spune S&nta #van$-elie de astăzi, ca să dea Biaţa veşnică tuturor (:oan 16,=". +uturor, &iecărei &iinomeneşti şi &iecărei creaturi.

are a &ăcut Domnul aceasta4 ără îndoială Domnul a &ăcut aceasta prin Învierea Sa din morţi. biruit moartea< 5 biruit moartea pentru &iecare dintre noi, pentru &iecare &iinţă omenească şi pent&iecare neam omenesc. /i nu numai că a biruit%o, ci a dăruit şi Biaţa Beşnică.

/i Domnul a arătat aceasta prin nenumărate pilde spre a servi ca model prin &iecare S&nt9 că #l înadevăr a venit în această lume să dăruiască omului Biaţa veşnică să aducă aminte oamenilor că sunt creaţie dumnezeiască că su&letul lor este din 'eruri că su&letul lor este nemuritor că su&letnemuritor înveşniceşte şi trupul. /i trupul este creat pentru Domnul (1 'orinteni , 1! şi 1C", acum spune S&nta #van$-elie. /i trupul este creat pentru Biaţa veşnică şi el va învia, şi trup&iecăruia, şi al meu şi al tău şi al &iecărei &iinţe omeneşti va învia în ziua în&ricoşătoarei udecăţi, csă se încorporeze su&letului său şi să moştenească Împărăţia 'erurilor.

:ată, nenumăraţi mărturisitori ai acesteia. 3oi astăzi slăvim pe S&inţii 0ărinţi de la 0rimul Sino#cumenic, cei trei sute optsprezece care ne%au şi arătat şi au mărturisit adevărul #van$-eliei l

Page 77: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 77/189

Hristos şi adevărul Gunei Sale Bestiri9 'ă această lume a încetat să mai &ie ostrovul morţii şidevenit ostrovul nemuririi. /i &iecare este c-emat să a@un$ă să trăiască aceasta, să%şi $ăsească sensîn această lume ca &iinţă omenească, sensul adevărat, sin$urul sens.

:ată9 trei sute optsprezece 0ărinţi 2 ce au mărturisit ei, ai cui martori sunt ei4 Sunt *artorDumnezeu%mului Hristos 'elui Înviat, sunt martorii ui, ca Dumnezeu 'el 5devărat.

0rin ce %au mărturisit ei4 %au mărturisit prin viaţa lor s&ntă, prin biruinţa lor asupra păcateloasupra, morţii, biruinţa asupra iadului şi asupra tuturor diavolilor. 5st&el, ei sunt de &apt sin$uadevăraţii conducători de oşti ai oastei creştine a lui Hristos în această lume. 'onducători de ocare se luptă pentru noi şi împreună cu noi şi în @urul nostru, împotriva oricărui păcat, împotrivoricărei morţi, împotriva oricărui diavol, şi asi$ură Biaţa veşnică. De aceea Giserica îi slăveşte şiproslăveşte pe S&inţi în &iecare zi, &iindcă ei sunt mărturisitori Dumnezeu%mului Hristos 'eÎnviat, a 'elui pururi 5totputernic. 3u numai ei, S&inţii 0ărinţi, ci şi &iecare S&nt şi &iecare *ucenşi &iecare *ărturisitor, toţi sunt mărturisitorii sin$urului adevăr, adevărului esenţial în această lumiar acesta este Învierea lui Hristos< /i prin aceasta mărturisitorii vieţuirii noastre.

E)F

/i ce ne cere #l4 'redinţa în Domnul Hristos, credinţa şi străduinţa în împlinirea poruncile Salvieţuirea după S&intele Sale virtuţi. /i Domnul dăruieşte putere tuturor care arată o asemencredinţă în #l.

:ată, şi S&nta lic-eria, şi toţi S&inţii *ucenici, şi S&inţii 0ărinţi mărturisesc 2 ce4 *ărturisesc Domnul Hristos este într%adevăr Dumnezeu 5totbiruitorul, 5devăratul Dumnezeu, că toate celelalsunt minciuni, dacă nu slu@esc ui. +ot aşa şi omul, şi &iecare &iinţă omenească. 3oi ne osndim

noi înşine la moarte, săvrşim sinucidere dacă nu credem în Domnul Hristos, dacă nu ţineporuncile Sale, dacă nu trăim după S&nta Sa #van$-elie, în această lume există nenumărsinuci$aşi du-ovniceşti care se ucid pe sine 2 prin ce4 0rin aceea că respin$ credinţa în DomnHristos. 3u cred în #l, în Sin$urul Dumnezeu 'el adevărat, 'are într%adevăr asi$ură biruinţa asupmorţii şi dăruieşte &ericirea &iinţei omeneşti. 'um4 mul care este în a&ara lui Hristos şi &ără Hristnu ştie.

/i noi, creştini ortodocşi &iind, avnd între$ul 5devăr al lui Hristos împreună cu noi în Giserinoastră, primim &orţa şi tăria să ne luptăm împotriva &iecărui păcat şi să ne curăţim pe noi înşine dorice păcat.  9u a" cuvinte: sunt neputincios, nu "ă pot lupta 3"potriva acestui păcat, sa

3"potriva acelui păcat. +u(etă, Apostolul Pavel a 0ost o" ca şi tine, şi ce a dăruit de la el 3nsuşS0ântul /are /ucenic ?heor(he a 0ost o" ca şi tine, şi ce a dăruit el de la sine 3nsuşiE nenu"ăra$i )rep$i 3n iserica lui *ristos, aceştia sunt oa"eni ca şi tine, ca şi "ine, nu"ai, prce se deosebesc de noiE J Prin râvnă şi prin credin$ă. Sileşte#te la orice bine, căci nu po$i creştin 3n această lu"e dacă nu te sileşti la bine. +ăci păcatele tra( şi 3ntr#o parte şi 3n alta, sus<os, ispitele sunt nenu"ărate. 'i tu eşti dator să te sileşti la orice bine.

:ată, te%a @i$nit acesta şi acela, ce trebuie să &aci4 Să te sileşti să%l ierţi, să te ro$i lui Dumnezpentru el, şi atunci eşti pe calea cea bună. +e în@ură, te scuipă, te ocărăşte 2 roa$ă%te lui Dumnez

pentru ei ca Domnul să%i izbăvească de aceste vicii, căci ei de &apt se omoară pe sine, iar nu pe tin

Page 78: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 78/189

5st&el, nimeni nu are scuze pentru neîmplinirea poruncilor lui Hristos, căci ne%a dăruit Domnul toami@loacele ca într%adevăr să biruim orice păcat9 ca mndria să o biruim cu smerenia, ca răutatea săbiruim cu dra$ostea, ca or$oliul, necuviinţa să o biruim cu smerenia, ca &iecare păcat să îl biruim virtutea. /i noi trăind în această lume, trăind în Giserica lui Hristos, întotdeauna suntem a@utaţi S&inţii lui Dumnezeu pe această cale cura@oasă şi dreaptă 2 pe calea luptei cu păcatul şi a biruinţasupra păcatului, pe calea luptei cu moartea şi a biruinţei asupra morţii.

Fie ca S0in$ii Părin$i prăznui$i astăzi şi S0ânta /uceni$ă ?licheria, pe care o prăznui" şislăvi", să ne 0ie de a<utor nouă tuturor că şi noi să 3"plini" poruncile lui *ristos, ca şi noi să n3ntări" credin$a noastră 3n )o"nul *ristos +el 2nviat. +a să nu ne te"e" nici de păcat, nici d"oarte, crezând 3n )o"nul +el 0ără de "oarte şi 0ără de păcat.ie ca ru$ăciunile S&inţilor 0ărinţi de la 0rimul Sinod #cumenic şi ale S&intei *uceniţe lic-eria ne a@ute pe &iecare dintre noi, iar noi în această lume să apărem ca biruitori asupra oricărui păcasupra oricărei morţi, asupra oricărui diavol. /i ast&el, cu ru$ăciunile lor, să dobndim Biaţa veşnic

Hristos a înviat< 5devărat a înviat<

=din: +uviosul Iustin de +elie, +uvinte despre veşnicie J predici alese, -ditura -(u"enita, 81&

Page 79: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 79/189

Cuviosul Iustin Popovici despre arianism

P5rianismul nu a &ost înmormntat încă astăzi el este mai la modă şi mai răspndit dect oricnd.răspndit ca un adevărat su&let în trupul #uropei contemporane.

Dacă priviţi la cultura #uropei, în adncul ei veţi $ăsi ascuns arianismul9 toate se rezumă aici la oşi numai la om, şi c-iar Dumnezeul%om Hristos a &ost redus la cadrele unui om. 'u plămaarianismului s%a plămădit şi &ilozo&ia #uropei, ştiinţa ei şi civilizaţia ei şi, în parte, şi reli$ia

0retutindeni şi în c-ip sistematic Hristos este po$ort la starea de simplu om Dumnezeul%om esdezbrăcat continuu de ceea ce este în realitate opera lui 5rie se săvrşeşte în mod continuu.

L8eli$ia în limitele raţiunii pure7 a lui Tant nu este altceva dect noua ediţie a arianismului. Davom primi pe Hristos cu măsura lui Tant ce rezultat credeţi că vom avea4 2 Bom avea un Hristom, un Hristos înţelept, dar nicidecum un Hristos Dumnezeu%om. Dacă vom @udeca pe Hristos ccriteriul lui Ger$son, nu vom avea, iarăşi, ceva mai mult dect un om simplu. În acest &el, şi ucriteriu şi altul, ca şi toate criteriile tuturor &ilozo&ilor după om, po$oară pe Dumnezeul%om condiţia de om.

/tiinţa europeană nu rămne mai pre@os dect &ilozo&ia în raportul ei arian &aţă de Hristos. Din mupuncte de vedere, prin mulţi dintre reprezentanţii lui, 0rotestantismul l%a depăşit în arianism c-iarpe 5rie. Di&eriţii socinieni şi Sc-leiermac-er sunt puternici competitori ai lui 5rie la dez%întruparDumnezeului întrupat. :ar papismul cu etica lui este în mare măsură arian. Simte el oare meta&izica stă în spatele acestei în$rozitoare etici4 +oate acestea laolaltă au izbutit să otrăvească, abominabilul lor arianism, marile mase ale #uropei. 'ine nu cunoaşte abominabilul arianism intelectualilor noştri4 *ulţi dintre intelectualii noştri spun adesea9 Hristos este un mare om, un oînţelept, cel mai mare &ilozo& dar, oricum, nu este Dumnezeu.

Page 80: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 80/189

De unde atta arianism astăzi4 De acolo că omul a devenit astăzi măsura tuturor lucrurilor, măsututuror &iinţelor şi lucrurilor văzute şi nevăzute. *ăsurnd după sine însuşi toate, omul europerespin$e tot ceea ce este mai lar$ dect omul, mai mare dect omul, mai in&init dect omul.

*ăsura lui strmtă în$ustează pe Dumnezeul%om reducndu%l la om. 'olivia păcatului reduputerile de zbor ale minţii celei mndre şi aceasta nu mai vede şi nu mai cunoaşte nici o realitamai mare dect ea însăşi. :sprava mai presus de minte a credinţei în Dumnezeul%om Hristos s&ărm

această colivie şi desc-ide mintea realităţilor in&inite. Sinodul : #cumenic a -otărt o dată penttotdeauna rolul minţii în explicarea 0ersoanei Dumnezeului%om Hristos rolul ei este acela supunerii. 2n +reştinis", credin$a conduce, iar "intea este condusă cunoaşterea este roadăcredin$ei care lucrează prin iubire şi e activă 3n năde<de.

8elativismul european contemporan e o moştenire a arianismului. 8elativismul meta&izic a dnaştere şi relativismului moral. 3u există nimic absolut sau deasupra lumii ori a omului, nici în lumsau în om şi nici, iarăşi, în @urul lumii sau al omului.

Din acest relativism modern, ca şi din vec-iul relativism arian, salvează numai credinţa în divin

umanitatea *ntuitorului Hristos, în de o &iinţimea ui cu Dumnezeu%+atăl salvează adiminunatul cuvnt Lde o &iinţă7. Încearcă%ţi credinţa ta şi controleaz%o cu Simbolul 'redinţei. Dacredinţa ta nu corespunde întru totul Simbolului 2 eşti eretic. Dacă respin$i cuvntul Lde o &iinţănu eşti al lui Hristos, eşti al lui anti-rist, eşti al lui :uda, pentru că Giserica numeşte pe 5rie Ldoilea :uda7.

U U U+oate umanismele europene 2 de la cele pre%renascentiste, cele renascentiste şi mai departe, ceprotestante, &iloso&ice, reli$ioase, sociale, ştiinţi&ice, culturale, politice 2 au urmărit şi urmăre

neîntrerupt, cu ştiinţă sau &ără ştiinţă, un sin$ur lucru9 să înlocuiască credinţa în Dumnezeu%mul credinţa în om, să înlocuiască #van$-elia Dumnezeu%mului cu evan$-elia după om, &iloso&ia duDumnezeu%mul cu &iloso&ia cea după om, lucrarea după Dumnezeu%mul cu lucrarea cea duom într%un cuvnt, să înlocuiască viaţa după Dumnezeu%mul cu viaţa cea după om.

/i aşa a &ost timp de veacuri, pnă cnd, în veacul trecut, în anul 1A6I, la primul 'onciliu de Batican, toate acestea s%au contopit în do$ma in&ailibilităţii papei. De atunci, aceasta a a@uns a tdo$ma papismului. De aceea, în zilele noastre, la al doilea 'onciliu de la Batican s%a tratat şi sapărat att de stăruitor şi de măiestru intan$ibilitatea şi imuabilitatea acestei do$me. Do$ma aceasare o însemnătate ct se poate de mare pentru întrea$a soartă a #uropei, mai ales pentru apocalip

ei, în care de@a a păşit. 0rin do$ma aceasta, toate umanismele europene şi%au atins idealul şi idoluomul a &ost propovăduit ca cea mai mare zeitate, a tot zeitate. 0anteonul european umanist şidobndit Meus%ul.

Sinceritatea e limba adevărului9 Do$ma in&ailibilităţii papei 2 a omului 2 nu este altceva decrenaşterea pă$nismului şi a politeismului, renaşterea axiolo$iei şi criteriolo$iei idolatre. Horribdictu, dar şi următorul lucru trebuie spus9 0rin do$ma in&ailibilităţii papei a &ost ridicat la ran$ul ddo$mă umanismul înc-inător la idoli şi înti de toate cel elin. 5 &ost ridicat la ran$ul de do$mă a tcriteriul, a &ost ridicată la ran$ul de do$mă a tot valoarea culturii, civilizaţiei, poeziei, &iloso&ie

artei, politicii, ştiinţei eline) /i toate acestea ce sunt4 0ă$nătate ridicată la ran$ul de do$mă.

Page 81: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 81/189

&elul acesta, a a@uns să &ie do$mă autar-ia omului european, după care timp de veacuri au năzuit cîn&ocare toate umanismele europene. ()"

#ste un adevăr evan$-elic cu neputinţă de tă$ăduit9 +oată lumea zace în rău, c-iar şi după nevoinDumnezeu%mului în lumea noastră pămntească (1 :oan >91C%=1". /i nu numai att, ci, duS&ntul 5postol 0avel, diavolul este stăpnitorul veacului acestuia (= 'orinteni ?9?". Între o ast&el lume, care de bună voie zace în răutate şi următorul Dumnezeu%mului Hristos nu există împăca

;rmătorul Dumnezeu%mului nu se poate împăca, în pa$uba adevărului evan$-elic, cu omumanist, care îndreptăţeşte toate cele arătate mai înainte şi le ridică la ran$ul de do$mă. 5ici esvorba întotdeauna de cea mai -otărtoare şi a tot -otărtoare cumpănă şi ale$ere9 Dumnezeu%msau omul. iindcă omul umanist, prin toată lucrarea lui, se deosebeşte şi se poartă ca lucrnautar-ic, ca valoare ultimă şi măsură ultimă. 5ici nu există loc pentru Dumnezeu%mul. 'a urmarîn împărăţia umanistă, locul Dumnezeu%mului îl ocupă Pvicarius c-risti7 (locţiitorul lui Hristoiar Dumnezeu%mul a &ost sur$-iunit în cer. În orice caz, aceasta este o dezîntrupare sui $enerisDumnezeu%mului Hristos, nu%i aşa4;zurpnd, prin do$ma in&ailibilităţii, în &olosul său 2 adică în &olosul omului 2 toată puterea şi toadrepturile care sunt numai ale Dumnezeu%mului Domnului Hristos, papa s%a auto%propovăduit,

&apt, biserică în biserica papistă şi a a@uns în ea totul în toate. ;n Patotţiitor7 sui $eneris. De acedo$ma in&ailibilităţii papei a şi a@uns a tot do$ma papismului, şi papa nu se poate lepăda de ea nici un c-ip, ctă vreme va &i papă al papismului umanist.

În istoria neamului omenesc sunt trei căderi însemnate9 a lui 5dam, a lui :uda şi a papei. 0ricincăderii în păcat e întotdeauna aceeaşi9 voinţa de a a@un$e bun prin sine voinţa de a a@un$e desăvrprin sine voinţa de a a@un$e dumnezeu prin sine. Dar în &elul acesta omul se &ace, &ără să%şi dseama, întrutotul asemeni diavolului &iindcă şi acela a vrut să a@un$ă dumnezeu prin sine însuşi, înlocuiască pe Dumnezeu cu sine însuşi şi în această în$m&are a lui, a a@uns dintr%o dată diavol, c

desăvrşire despărţit de Dumnezeu şi cu totul potrivnic lui Dumnezeu. +ocmai în această înşelare sine plină de tru&ie se a&lă esenţa păcatului, a a tot păcatului. În aceasta se a&lă şi esenţa diavoluluia tot diavolului9 a satanei. 5ceasta nu e altceva dect voinţa de a rămne în &irea proprie, de a nprimi în sine altceva dect pe sine. +oată esenţa diavolului este în &aptul că nu% vrea ctuşi de puţpe Dumnezeu înlăuntrul lui, vrea să rămnă totdeauna sin$ur, totdeauna cu totul în sine, tot pentsine, totdeauna înc-is ermetic &aţă de Dumnezeu şi de tot ce este al lui Dumnezeu. /i ce esaceasta4 #$oismul şi dra$ostea de sine, îmbrăţişate pentru întrea$a veşnicie. 5şa e în esenţa lomul umanist9 el rămne tot în sine însuşi, cu sine însuşi, pentru sine însuşi totdeauna înc-is cîndr@ire &aţă de Dumnezeu. În asta stă orice umanism, orice -ominism. 'ulmea acestui umanisîndrăcit9 voinţa de a a@un$e bun cu a@utorul răului, de a a@un$e dumnezeu cu a@utorul diavolului. D

aici şi &ă$ăduinţa &ăcută în 8ai de diavolul către strămoşii noştri9 Beţi &i ca nişte dumnezei (ace!9>".

mul a &ost zidit de iubitorul de oameni Dumnezeu ca posibil dumnezeu% om, ca, pe temeic-ipului Dumnezeiesc pe care îl poartă, &iinţa lui să se zidească de bună voie, prin Dumnezeu, întdumnezeu%om. Dar omul, prin libera sa ale$ere, a căutat să a@un$ă prin păcat la nepăcătoşenie, prdiavol la starea de Dumnezeu şi desi$ur că, urmnd calea aceasta, el ar &i a@uns un diavol s$eneris, dacă Dumnezeu, în nes&rşita Sa iubire de oameni şi Pmare mila7 Sa, n%ar &i interven&ăcndu%Se om, Dumnezeu%m. 0rin Giserică, trupul Său, Hristos l%a adus pe om la nevoinţa

dumnezeu omenirii, prin S&intele +aine şi s&intele &apte bune şi în &elul acesta a dat omului putin

Page 82: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 82/189

de a a@un$e întru bărbat desăvrşit, la măsura vrstei plinirii lui Hristos (#&eseni ?91!", şi de a%atin$e ast&el menirea să Dumnezeiască9 să a@un$ă de bună voie dumnezeu%om după dar. 'ăderpapei9 voinţa de a% înlocui pe Dumnezeu%mul cu omul.În lumea noastră omenească, după spusele S&ntului văzător al tainelor :oan Damasc-in, numDumnezeu%mul Hristos este Psin$urul lucru nou sub soareP. /i 5cesta e veşnic nou9 şi pr0ersoana Sa Dumnezeu%omenească, şi prin nevoinţa Sa Dumnezeu%omenească, şi prin trupul SDumnezeu%omenesc 2 Giserica. Însă şi omul, numai în Dumnezeu%mul este nou, pururea no

veşnic nou, în toate trăirile sale Dumnezeu%omeneşti pe calea mntuirii, s&inţeniei, sc-imbării &aţă, îndumnezeirii, în dumnezeu%omenirii. În această lume pămntească, toate îmbătrnesc şi toamor9 numai omul întru Dumnezeu% omenit şi în dumnezeu%omenit, cel de acelaşi trup cu Hristoîntru%bisericit şi îm%bisericit prin Dumnezeu%mul, nu îmbătrneşte şi nu moare, &iindcă s%a &ăcmădular viu şi or$anic al s&ntului şi veşnicului trup Dumnezeu%omenesc al lui Hristos 2 Giserica, care persoana omenească se dezvoltă şi &ără încetare sporeşte întru creşterea lui Dumnez('oloseni =91C", întru bărbat desăvrşit, la măsura vrstei plinirii lui Hristos (#&eseni ?91!". 5ceasînseamnă că el creşte şi se înalţă nes&rşit şi nemăsurat, potrivit cu măsurile cele după c-ipul lDumnezeu ale Dumnezeieştii nes&rşiri şi nemăr$iniri date &iinţei omeneşti de către Domnul cel +rei Sori, atunci cnd l%a zidit pe om după c-ipul Său.

()" 'el de%al doilea 'onciliu de la Batican e o renaştere a tuturor umanismelor europene,renaştere de strvuri9 &iindcă, de cnd Dumnezeu%mul Hristos Se a&lă în lumea pămntească, oriumanism este un strv. /i aşa stau lucrurile, întruct 'onciliul a rămas cu încăpăţnare la do$min&ailibilităţii papei, adică a omului. 0rivite din punctul de vedere al Dumnezeu%mului celui veşnviu, al Domnului :isus istoric, toate umanismele seamănă mai mult sau mai puţin cu nişte utopcriminale, &iindcă, în numele omului, ucid şi nimicesc pe om ca entitate psi-o%&izică, în &elurc-ipuri. +oate umanismele săvrşesc o lucrare nebunesc de nenorocită9 strecoară ţintarul şi în$-cămila iar prin do$ma in&ailibilităţii papale, lucrarea aceasta a &ost ridicată la ran$ul de do$m

+oate acestea sunt în&ricoşătoare, în&ricoşătoare pnă la $roaza desăvrşită. De ce4 iindcă însădo$ma privitoare la in&ailibilitatea omului nu este altceva dect cumplitul pro-od al oricărumanism9 de la acela al Baticanului, ridicat la ran$ul de do$mă, şi pnă la umanismul satanizat al lSartre.

În panteonul umanist al #uropei toţi zeii sunt morţi, în &runte cu Meus%ul european. Sunt morţi, pnce în inima lor veşte@ită va răsări pocăinţa cea cu a%tot%desăvrşita lepădare de sine, cu &ul$erele durerile ol$otei sale, cu cutremurele şi sc-imbările la &aţă ale învierii sale, cu vi&orele şi înălţărei aducătoare de roade. /i atunci4 5tunci nes&rşite vor &i slavosloviile lor către 'el ce în veci esde viaţă &ăcător şi de minuni lucrător Dumnezeu%mul, cu adevărat sin$urul iubitor de oameni d

toate lumile.'are este inima do$mei privitoare la in&ailibilitatea papei, adică a omului4 Dez%în%dumnezeomenirea omului. ucrul acesta îl urmăresc toate umanismele, c-iar şi cele reli$ioase. +oate îl întope om la pă$nism, la politeism, la îndoită moarte9 du-ovnicească şi &izică. Îndepărtndu%se Dumnezeu%mul, tot umanismul s%a presc-imbat încet%încet în ni-ilism. ucrul acesta îl ara&alimentul de azi al tuturor umanismelor, în &runte cu papismul, părintele 2 &ăţiş sau pe ocolite, voie sau &ără voie 2 al tuturor umanismelor europene iar &alimentul, &alimentul dezastruos papismului, se $ăseşte în do$ma in&ailibilităţii papei 2 şi tocmai do$ma aceasta e culmni-ilismului. 0rin aceasta, omul european a do$matisit -otărt do$ma autar-icităţii omului europe

şi, în &elul acesta, pnă la urmă a arătat că nu are nevoie de Dumnezeu%mul şi că pe pămnt n

Page 83: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 83/189

există loc pentru Dumnezeu%mul9 PBicarius '-risti7 îl înlocuieşte în c-ip desăvrşit. În &apt, ddo$ma aceasta trăieşte, pe aceasta o urmează şi o mărturiseşte cu încăpăţnare oricare umaniseuropean.

+oate umanismele omului european nu sunt altceva, în esenţa lor, dect o răzvrătire neconteniîmpotriva Dumnezeu%mului Hristos. În toate c-ipurile cu putinţă, se săvrşeşte PDie ;mmertualler 3erte7 (Prăsturnarea tuturor valorilor7" Dumnezeu%mul este înlocuit pretutindeni cu omul

toate tronurile europene se înscăunează omul umanismului european. 0entru aceea nici nu mexistă un sin$ur Pvicarius c-risti7, ci nenumăraţi, deosebindu%se doar prin veşminte9 &iindcă, ultimă instanţă, prin do$ma despre in&ailibilitatea papei a &ost numit in&ailibil omul în $eneral. Daici, şi nenumăraţii papi din toată #uropa9 şi de la Batican, şi din protestantism (dar şi din ortodoxnota noastră". Între ei nu este vreo deosebire -otărtă, &iindcă papismul e cel dinti protestantismprecum a spus înainte%văzătorul HomiaVov7.

=etrase din: H@"ul şi )u"nezeul#o", -d. )eisis, Sibiu, 1775 şi: Kiserica @rtodoă ecu"enis"ul, /ănăstirea S0in$ii Arhan(heli J Petru#;oda, 88>

Părintele Seraphim "ose ne arată de ce este necesar şi cum putem să do:$ndim =cugetulPărinţilor>

Page 84: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 84/189

Page 85: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 85/189

numai &iindcă trăieşte în WWluminateleXX noastre vremuri moderne. 'a urmare, &iloso&ia are mii şcoli, iar WWcreştinismulXX mii de secte.

Dnde să a0li adevărul, dacă "ai este de a0lat vreun adevăr 3n aceste vre"uri atât de rătăciteE #un sin$ur loc unde se a&lă izvorul adevăratei învăţături venite de la Însuşi Dumnezeu, neîmpuţinade%a lun$ul veacurilor, ci pururea proaspătă, &iind una şi aceeaşi la toţi cei ce o învaţă cu adevăraducndu%i la mntuirea veşnică pe cei ce urmează. 5cest loc este Giserica rtodoxă a lui Hristo

izvorul este -arul 0reas&ntului Du-, iar adevăraţii dascăli ai dumnezeieştii do$me ce se revarsă dacest izvor sunt S&inţii 0ărinţi ai Gisericii rtodoxeP.

0e măsură ce 0ărintele Sera&im se avnta du-ovniceşte spre culmi în pustie, su&letul lui sorbea dizvorul -arului din Giserică9 dumnezeieşte insu&latele Scripturi ale Gisericii şi din nemincinotlcuitori ai Scripturii, S&inţii 0ărinţi.

K2n S0in$ii Părin$iK, scria el, Ka0lă" cu(etul isericiiQQ, 3n$ele(erea vie a descoperirii l)u"nezeu. -i sunt veri(a de le(ătură 3ntre vechile tete ce cuprind descoperirea lui )u"nezeRadică S0intele Scripturi şi realitatea de astăzi. Fără o ase"enea le(ătură, 0iecare o" este

capul lui, rezultatul 0iind zecile de "ii de interpretări şi de secteK.

2ntr#un alt loc, Părintele Sera0i" cita din teolo(ul patristic eo0an, arhiepiscopul Poltavei, sprelă"uri acest lucru: Kiserica este casa lui )u"nezeu +elui viu, stâlp şi 3ntărire a adevărului i". &, 1>. Adevărul creştin se păstrează 3n iserică, 3n S0ânta Scriptură şi S0ânta radi$ie dacere o păstrare dreaptă şi o tâlcuire dreaptă. 2nse"nătatea S0in$ilor Părin$i stă toc"ai 3n aceastei sunt cei "ai iscusi$i păstrători şi tâlcuitori ai acestui adevăr, 3n virtutea s0in$eniei vie$ii lor,adâncii cunoaşteri a +uvântului lui )u"nezeu şi a belşu(ului harului )uhului S0ânt csălăşuieşte 3n ei.

De%a lun$ul anilor de vaste lecturi, 0ărintele Sera&im a adunat o cuprinzătoare cunoaştereînvăţăturii patristice. 'nd trata o anumită temă în scrierile sale, &ăcea uz de o $amă lar$ă de izvoapatristice, att vec-i, ct şi moderne, att din creştinismul răsăritean ct şi din cel apusean Ecapusean din primul mileniu, nota noastrăF, multe dintre ele destul de obscure şi netraduse în en$lepnă atunci. Însă nu ţintea să a@un$ă un erudit specializat în S&inţii 0ărinţi. 5semenea experţi, screl, sunt adeseori Ptotal străini de adevărata tradiţie patristică, ne&ăcnd dect să%şi cşti$e existenpe seama eiP. 'a întotdeauna, el trebuia să mear$ă mai adnc, ca să descopere între$ul conte+rebuia nu doar să%i cunoască pe 0ărinţi, ci şi să dobndească în mod autentic cu$etul lor, să învesă $ndească, să simtă, să privească lucrurile la &el ca ei. 0rea adeseori în ortodoxia contemporan

exista tendinţa de a reinterpreta credinţa pentru a se potrivi cu$etului omului modern. 0ărinteSera&im ştia că trebuie să &acă exact invers9 să%şi potrivească conştiinţa după cu$etul 0ărinţilor, să cu&unde cu totul în continuitatea de două milenii a experienţei creştine. Dobndind cu$e0ărinţilor, adică cu$etul Gisericii, dobndea în acelaşi timp cu$etul lui Hristos, 'are este capGisericii şi 'are călăuzeşte Giserica Sa la plinătatea 5devărului.

Într%o discuţie liberă cu nişte convertiţi ortodocşi la sc-it, părintele Sera&im a vorbit despre &elcum putem începe să dobndim cu$etul patristic. ;na dintre c-ei este statornicia.

Page 86: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 86/189

PStatornicia7, spunea el, Peste ceva ce se lucrează printr%un re$im du-ovnicesc întemeiat înţelepciunea predanisită de S&inţii 0ărinţi 2 nu simpla supunere &aţă de tradiţie de dra$ul tradiţiei,mai curnd o asimilare conştientă a ceea ce bărbaţii de Dumnezeu înţelepţiţi au văzut şi au scris. aspectul său exterior, această statornicie se lucrează printr%un pic de ru$ăciune, ru$ăciune pe careavem în slu@bele bisericeşti ce au a@uns pnă la noi. ireşte, în alte locuri ea se săvrşeşte mai musau mai puţin, după puterile &iecăruia.

Statornicia presupune şi citirea scrierilor du-ovniceşti, de pildă la masă. +rebuie să &im necontenin@ectaţi cu nelumescul, ca să putem lupta cu partea opusă, cu lumescul, care ne roade neîncetaDacă încetăm, &ie şi numai pentru o zi, aceste WWin@ecţiiXX cu nelumescul, evident că lumescîncepe să ne copleşească. 0etrecnd o zi &ără ele, lumescul ne invadează două zile 2 încă şi mmult. /i curnd ne dăm seama că $ndim din ce în ce mai mult în c-ip lumesc, pe măsură ce stătot mai mult în contact cu acel tip de $ndire şi tot mai puţin în contact cu $ndirea de tip nelumes

5ceste in@ecţii 2 in@ecţii zilnice cu -rana cerească 2 sunt partea exterioară, iar partea lăuntrică esceea ce se numeşte viaţă du-ovnicească. ;ia$a duhovnicească nu 3nsea"nă a 0i 3n nori, rostinu(ăciunea lui Iisus sau trecând prin 0elurite "işcări ci 3nsea"nă a descoperi le(ile vie

duhovniceşti ce se aplică propriei pozi$ii, propriei situa$ii. Aceasta vine 3n decursul anilor, prcitirea atentă a S0in$ilor Părin$i cu carne$elul 3n "ână, notând pasa<ele care ni se par cele "se"ni0icative, studiindu#le, descoperind cu" ni se aplică şi dacă e nevoie, revăzând părerianterioare asupra lor pe "ăsură ce le pătrunde" ceva "ai adânc, descoperind ce spune uPărinte despre un lucru, ce spune al doilea şi aşa "ai departe. 9ici o enciclopedie nu#$i dă aceslucruri. 9u po$i să hotărăşti că vrei să a0li totul despre un anu"it subiect şi să 3ncepi a#i citi pS0in$ii Părin$i. Dnele scrieri au indeuri, dar nu po$i a<un(e pur şi si"plu la via$a duhovniceas3n acest "od. rebuie să o iei pu$in câte pu$in, asi"ilând 3nvă$ătura pe care po$i să o absorbrevenind asupra aceloraşi tete 3n anii ur"ători, reabsorbindu#le, luând "ai "ult, şi a<un(ân

treptat să#$i dai sea"a 3n ce 0el $i se aplică $ie acele tete duhovniceşti. Făcând ast0el, ne dăsea"a că de 0iecare dată când citi" un S0ânt Părinte a0lă" lucruri noi. Pătrunde" 3ntotdeauntot "ai adâncL

Părintele 9icolae )eputatov, un om cu multă dra$oste pentru S&inţii 0ărinţi, le%a citit scrierile şi la subliniat, notndu%şi citatele în carneţele. #l spune9 +ând a" o stare 0oarte proastă, când sudescura<at şi depri"at, deschid unul din carne$elele "ele şi 3ncep să citesc ceva ce "ă insu0laodinioară. 'i aproape 0ără (reş, citind ceea ce "ă insu0lase cândva, "ă u"plu din nou dinsu0lare, 0iindcă 3nsuşi su0letul "eu este cel care a 0ost cândva insu0lat, şi văd acu" că ceea c"#a insu0lat atunci "ă poate hrăni şi acu". )eci a deschide ceea ce "#a insu0lat cândva devin

un 0el de insu0lare auto"atăQQ.

0ărintele Sera&im sublinia &aptul că învăţătura 0ărinţilor nu ţine de o epocă anume. Prtodox&ireşte, nu se sc-imbă de la o zi la alta sau de la un veac la altul. Dacă privim lumea protestantă saromano%catolică, vedem că anumite scrieri du-ovniceşti se demodează. ;neori ele revin la modalteori se demodează din nou. # limpede că ele sunt le$ate de lucruri lumeşti, care strnesc din cnîn cnd interesul oamenilor sau ţin mai curnd de spiritul vremii. 3u se întmplă la &el cu s&intescrieri ortodoxe. dată ce dobndim întrea$a concepţie creştin%ortodoxă 2 adică, pur şi simplconcepţia creştină 2 transmisă de la Hristos şi 5postoli pnă în vremea noastră, totul ne devi

contemporan.

Page 87: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 87/189

+iteşti cuvintele unui autor precu" S0ântul /acarie, care a trăit 3n pustia -(iptului 3n veacul I;#lea, şi el 3$i vorbeşte $ie. +ondi$iile 3n care a trăit sunt pu$in di0erite, dar el $i se adreseazdirect $ie, pe li"ba ta. -l "er(e către acelaşi loc, 0oloseşte acelaşi cu(et, are aceleaşi ispite căderi şi nu are ni"ic străin. %a 0el se 3ntâ"plă cu to$i ceilal$i părin$i, din vre"ea aceea şi pân3n veacul nostru, cu" ar 0i S0ântul Ioan din Oronstadt. o$i vorbesc acelaşi li"ba<, li"ba<ul vieduhovniceşti, 3n care şi noi trebuie să pătrunde".

0ărintele Sera&im mai sublinia şi &aptul că Pautentica şi nesc-imbătoarea învăţătură a creştinismuleste transmisă într%o succesiune neîntreruptă, att oral, ct şi prin cuvntul scris, de la du-ovnic &iul său du-ovnicesc, de la dascăl la ucenicP.

3%a &ost nici un răstimp cnd Giserica să &ie lipsită de S&inţi 0ărinţi sau să &ie nevoie să se descopeo învăţătură patristică Ppierdută79

P'-iar şi atunci cnd marea ma@oritate a creştinilor au ne$li@at poate această învăţătură (cum escazul, de pildă, în zilele noastre", adevăraţii ei purtători au continuat să le%o transmită cel

în&ometaţi să o primească7.

#l spunea ct este de important ca noi, cei din urmă creştini, Psă primim călăuzire şi insu&lare de S&inţii 0ărinţi din vremurile apropiate de noi, ce au trăit în condiţii similare cu ale noastre şi care păstrat totuşi neştirbită şi nesc-imbată aceeaşi învăţătură pururea proaspătăP.

În această privinţă, scotea în relie& două &i$uri%c-eie9 scriitori du-ovniceşti ruşi :$naGriancianinov (Y 1A6" şi #piscopul +eo&an Măvortul (Y 1AC?".

P#i au vorbit oamenilor în limba@ul vremii lorP, spunea el, Po perioadă &oarte apropiată de secolOO%lea. e erau cunoscute toate ispitele vremii noastre, mai ales episcopului :$natie, care%i citise toţi scriitorii apuseni şi era el însuşi in$iner şi cunoştea ultimele teorii din matematică. 'unoscnsituaţia prezentă şi întrea$a înţelepciune apuseană, ei au în&ăţişat învăţătura ortodoxă pentvremurile acestea şi au răspuns la tot &elul de probleme. De pildă, episcopul :$natie a scris un voludespre iad şi starea su&letului după moarte, elucidnd învăţătura ortodoxă într%un mod care să poa&i înţeles şi de omul apusean. 5ceşti 0ărinţi şi cei ce i%ai citit şi urmat ne transmit rtodoxia într%umod &oarte accesibil)

Ba trebui să ne cercetăm pe noi înşine9 Dacă vedem că avem rvnă pentru rtodoxie, dar nu sunte

o WWveri$ăXX din lanţul ce trece prin :$natie Griancianinov şi +eo&an Măvortul, există prime@dia a nu &i în le$ătură cu toţi 0ărinţii. +rebuie să existe o linie continuă7.

iind un &iu devotat al 0ărinţilor din vremurile mai recente (:$natie Griancianinov, +eo&Măvortul, 0aisie BeliciVovsVi etc." şi din vremea sa (începnd cu 5r-iepiscopul :oan", 0ărinteSera&im a devenit un adevărat &iu al celor din vec-ime. iind o veri$ă a predaniei, s%a &ăcut el însuun transmiţător al vec-ii înţelepciuni patristice în zilele noastre. /i, iarăşi, nu &iindcă ştia ce a spcutare sau cutare S&nt 0ărinte despre una sau alta, ci &iindcă s%a &ăcut cu adevărat de un cu$et şi usu&let cu ei.

Page 88: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 88/189

Din cele arătate pnă acum, putem înţele$e cteva dintre calităţile care l%au &ăcut să reuşească acounde alţii nu au putut9

1. *oartea &aţă de lume. 5cest element, le$at de nobleţe şi su&erinţă, s%a dezvoltat la 0ărinteSera&im din adolescenţă pnă la viaţa din pustie, cnd a început să trăiască cu adevărat precuS&inţii 0ărinţi. În anii de dinaintea convertirii simţise ct de $oală este această lume şi ştia că toasunt deşertăciune (#cl. 1, =". De aceea nu s%a în$ri@it să ţină pasul cu modele intelectuale ca să &

auzit şi respectat de către lume. 'nd dădu peste o învăţătură patristică ce era în mod clar în răspcu spiritul vremii, cu predilecţiile, &ilozo&iile sau modelele teoretice ale ştiinţei contemporane, nu temea să o în&ăţişeze în toată puritatea ei. Străduindu%se să &acă învăţătura accesibilă oamenilor dzilele sale, nu încerca totuşi niciodată să o dilueze, să o atenueze sau s%o prezinte într%un mod vaspre a o &ace pe $ustul oamenilor. #l scria că trebuie să trăim după acea învăţătură Pc-iar dacă ştică &ăcnd ast&el vom pierde bunăvoinţa lumii acesteia şi vom &i excluşi din eaP.

=. Discernerea vremurilor. 0ărintele Sera&im a pătruns &ilozo&ia ni-ilistă a acestor vremuri, iînţeles rădăcina şi esenţa. /tia că toţi sunt a&ectaţi de ea, inclusiv el însuşi, şi numai ast&el a reuşit o depăşească. 5lţi purtători de cuvnt ai ortodoxiei au rămas victimele acestei subtile condiţionă

mentale a modernităţii, tocmai &iindcă nu au reuşit să o recunoască în ei înşişi.

!. Smerenia. P+rebuie să mer$em către S&inţii 0ărinţi7, scria 0ărintele Sera&im, Pca să ne &aceucenicii lor, ca să primim învăţătura acestei vieţi, mntuirea su&letului) Bom a&la adevăracălăuzire de la 0ărinţi învăţnd smerenia şi neîncrederea în deşarta şi lumeasca noastră înţelepciunpe care am supt%o o dată cu aerul acestor vremuri cumplite, şi încrezndu%ne în cei ce au plăcut Dumnezeu şi nu lumii. Bom a&la în ei adevăraţi părinţi, att de trebuincioşi în zilele noastre cndra$ostea multora s%a răcit (*t. =?, 1=" 2 părinţi al căror sin$ur ţel este acela de a ne duce pe nocopiii lor, la Dumnezeu şi la Împărăţia Sa cea cerească, unde ne vom preumbla şi vom sta de vorb

pururea cu aceşti în$ereşti, intru ne$răită bucurie7. ?. Dra$ostea. ;n &iu iubitor şi devotat nu va avea niciodată atitudinea unuia care Pştie mai bindect cei ce l%au născut. După cum şi%a dat seama 0ărintele Sera&im, această atitudine de Pa şti mbine7 este principala piatră de poticnire ce îi împiedică pe oameni să pătrundă cu totul în du-0ărinţilor, în du-ul rtodoxiei. #ste o capcană creată de cu$etul raţionalist apusean care trebuie calculeze ct este de credibil un lucru înainte de a%l putea accepta. 8espin$nd acest demeintelectual rece, Părintele Sera0i" a căutat să creadă 3n ortodoia Părin$ilor ase"eni unui copcu nevinovă$ie şi sinceritate. Avea o evlavie de copil, pe care şi#a dobândit#o cu dinadinsu0iindcă voia ceva autentic. 'tia că si"plitatea ini"ii este starea 0irească a creştinilor, a celor "

pro0unzi şi iscusi$i S0in$i Părin$i. +u ti"pul a a<uns să#şi dea sea"a că sin(ura năde<de pentcreştinii ortodocşi de azi =şi "ai ales a converti$ilor> era aceea de a#şi dărui ini"a, de a veni credin$ă cu o ast0el de dra(oste 3ncât să nu respin(ă ceva din @rtodoie nu"ai 0iindcă "inteaplină de pre<udecă$ile "odernită$ii J nu poate să accepte i"ediat. P0oate există un între$ domencare să ne strnească con&uzie la S&inţii 0ărinţi7, spunea el, Pde aceea, trebuie să%i abordăm nu obişnuita minte raţionalistă, ci să încercăm să ne ridicăm mintea la un nivel mai înalt iar calea cătaceasta este prin înmuierea inimii, &ăcnd%o mai &lexibilăP.

>. 8ealismul. 0ărintele Sera&im a înţeles &oarte bine nevoia unei aplicări corecte a scrierilor S&inţil0ărinţi la condiţiile de viaţă ale &iecăruia. Într%o serie de articole despre &elul cum trebuie şi cum n

Page 89: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 89/189

trebuie citiţi 0ărinţii el vorbea despre învăţaţii raţionalişti şi convertiţii &ără experienţă care Pnu &olosesc du-ovniceşte de 0ărinţi, ci doar îşi sporesc mndria de WWa şti mai bineXX despre ei decoricine altcineva sau şi mai rău, încep să urmeze poveţele du-ovniceşti din scrierile lor &ărăsu&icientă pre$ătire şi &ără o îndrumare du-ovniceascăP. olosindu%se de o mulţime de citapatristice, 0ărintele Sera&im explica ct de uşor pot cădea oamenii în înşelare, socotindu%se vrednde descoperiri, vedenii şi aşa mai departe.

P+rebuie să mer$em către S&inţii 0ărinţi7, scria el, Pcu smerita intenţie de a începe viadu-ovnicească cu cel dinti pas şi nici măcar să nu visăm a atin$e acele înalte stări du-ovnicea&late cu totul mai presus de noi... +rebuie să ţinem minte că scopul citirii S&inţilor 0ărinţi nu esacela de a ne da vreo WWdes&ătare du-ovniceascăXX sau de a ne întări în propria dreptate, cunoaştesuperioară sau WWcontemplativaXX, ci doar de a ne a@uta pe calea lucrării virtuţii... Ba trebui a@un$em la această lectura în mod practic, ca să ne &olosim ct mai mult de ea7.

. Durerea inimii. În aceasta se a&lă ultima şi cea mai însemnată c-eie cu care 0ărintele Sera&imintrat în cu$etul 0ărinţilor. În scrierile patristice , Pdurerea inimii7 se re&eră, în $eneral, laelementară su&erinţă lăuntrică, la purtarea unei cruci lăuntrice pe calea urmării lui :isus Hristos, ca

la du-ul zdrobit cu străpun$ere de inimă. PSu&erinţaP, a&irmă 0ărintele Sera&im, Peste realitatcondiţiei umane şi începutul adevăratei vieţi du-ovniceştiP. De la 5r-iepiscopul :oan, cel ce cadevărat s%a răsti$nit pe sine în această viaţă, 0ărintele Sera&im a învăţat şi care sunt roadele eolosită cum se cuvine, su&erinţa poate curăţi inima, iar cei curaţi cu inima) vor vedea Dumnezeu (*t. >, A". P5bordarea corectăP, scria 0ărintele Sera&im, Pse a&lă în inima care încearsă se smerească pe sine, şi care pur şi simplu ştie că su&eră şi că există un adevăr mai înalt ce poanu doar să a@ute această su&erinţă, ci o poate trece şi într%o dimensiune cu totul di&erităP.

)upă /arcu Pustnicul =sec. al ;#lea>, KPo"enirea lui )u"nezeu este durerea ini"ii, răbda

pentru buna#cinstire. Iar tot cel ce uită pe )u"nezeu caută plăcerea şi nesi"$itor se 0ace.Iar după cuvintele S0ântului ;arsanu0ie cel "are din -(ipt, ale cărui s0aturi au 0ost traduse en(leză de Părintele Sera0i", Korice dar se pri"eşte prin durerea ini"iiK.

0e ln$ă sensul $eneral, Pdurerea inimii7 are şi un sens literal în scrierile 0ărinţilor, căci atunci cinima este concentrată în ru$ăciunea &ierbinte către Hristos ea poate într%adevăr să doară.  Aşa cunota Părintele Sera0i", 3n ter"inolo(ia patristică Kini"a nu 3nsea"nă doar Ksi"$ă"ânt, Kun lucru "ult "ai adânc J or(anul care cunoaşte pe )u"nezeuK. Ini"a este atduhovnicească cât şi trupească: duhovniceşte, ea este centrul 0iin$ei u"ane, identi0icându#se c

nous#ul ="intea> iar trupeşte este or(anul unde nous#ul 3şi a0lă tainicul loc de sălăşluir+oncentrându#se 3n ini"a trupească, nous#ul stri(ă către /ântuitorul, şi acest stri(ăt din ini"născut din durere şi deznăde<de, dar cu năde<de 3n )u"nezeu, 0ace să se po(oare hardu"nezeiesc. 5cest lucru se vede în special în practica ortodoxă a 8u$ăciunii lui :isus.

+ând ne vo" apropia de u(ăciunea lui Iisus cu si"plitate, spune Stare$ul Paisie A(hiorit=177>, Kvo" 0i 3n stare să o repetă" de "ulte ori, iar ini"a va si"$i o dulce durere şi *risto2nsuşi va revărsa dulcea Sa "ân(âiere 3nlăuntrul ini"ii noastre. 

Page 90: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 90/189

PÎnvăţătura patristică despre durerea inimii7, scria 0ărintele Sera&im, Peste una dintre cele mimportante învăţături pentru zilele noastre, cnd se pune accent în mod excesiv pe cunoaştermentală, în detrimentul unei dezvoltări corecte a vieţii emoţionale şi du-ovniceşti) ipsa acestexperienţe esenţiale este răspunzătoare în primul rnd pentru diletantismul, trivialitatea şi lipsa seriozitate în studierea curentă a S&inţilor 0ărinţi în ziua de azi &ără ea, nu poţi aplica învăţăturS&inţilor 0ărinţi la propria viaţă. 0oţi a@un$e la cel mai înalt nivel de înţele$ere mentală a învăţătuS&inţilor 0ărinţi, poţi avea la de$etul mic citate din S&inţii 0ărinţi despre orice subiect cu putinţ

poţi avea WWexperienţe spiritualeXX ce par a &i c-iar cele descrise în cărţile patristice, poţi c-iar cunoşti per&ect toate capcanele în care se poate cădea în viaţă du-ovnicească, şi totuşi &ără durerinimii, nu poţi &ii dect un smoc-in neroditor, un plictisitor WWştie%totXX care este totdeaunWWcorectXX, sau un adept al tuturor experienţelor WW-arismaticeXX din ziua de azi care nu cunoaşşi nu poate transmite adevăratul du- al S&inţilor 0ărinţi7.

;orbind despre pri"a sa descoperire a 3n$elepciunii patristice, -piscopul I(natie riancianinscria undeva: K+e anu"e "#a izbit "ai presus de toate 3n operele Părin$ilor isericii @rtodoeAr"onia lor, "inunata şi "ărea$a lor ar"onie. Prin buzele lor optsprezece veacuri "ărturiseausin(ură şi de obşte 3nvă$ătură, o 3nvă$ătură du"nezeiască K.

#piscopul :$natie şi 0ărintele Sera&im a@unseseră la această învăţătură pe căi asemănătoa5mndoi rupseseră c-in$ile cunoaşterii moderne după o în&ocată căutare a 5devărului amnderau &oarte buni cunoscători ai curentelor intelectuale ale vremii lor, şi ast&el erau extrem dconştienţi de revărsarea apostaziei care mătura totul în calea ei. 5mndoi văzuseră cele două lumilumea $ndirii moderne şi lumea S&inţilor 0ărinţi, pe care acea $ndire o lepădase 2 şi amndoi reuşit să alcătuiască un pod de la cea dinti către cea de%a doua. 0rin totalitatea scrierilor lor ei adat mi@loacele cu care contemporanii lor să poată obţine cel mai mare &olos de la 0ărinţi, citinduaşa cum trebuie citiţi, simplu şi cumpănit, &ără &iltrele străine şi so&isticate ale cu$etului mode

lipsit de rădăcini. Se poate spune că 0r. Sera&im a &ăcut pentru secolul al OO%lea ceea ce #piscop:$natie &ăcuse pentru al O:O%lea. Însă lucrarea sa nu a înlăturat%o pe cea a predecesorului său, doar a completat%o.

În prezentarea Bieţilor şi a scrierilor 0ărinţilor pentru cititorii de azi, 0ărintele Sera&im scria9 P3este nici o problemă a vremii noastre att de con&uze care să nu%şi a&le soluţia printr%o lectura atenşi cinstitoare a S&inţilor 0ărinţi9 &ie că e vorba de problema sectelor şi a ereziilor ce abundă astăori de cea a sc-ismelor şi a WW@urisdicţiilorXX &ie că e vorba de simulacrul vieţii du-ovniceşîn&ăţişate de WWrenaşterea -arismaticăXX sau subtilele ispite ale con&ortului şi înlesnirilor modern&ie că e vorba de probleme &iloso&ice complexe precum e evoluţia sau probleme morale concre

precum avortul, eutanasia şi controlul naşterilor &ie că e vorba de ra&inată apostazie WWser$-ianismuluiXX ce o&eră o or$anizaţie bisericească în loc de +rupul lui Hristos sau brutalitatea renovaţionismului ce începe cu revizuirea calendarului şi s&rşeşte în protestantismul rit răsăritean. În toate aceste probleme sin$ura călăuză si$ură sunt S&inţii 0ărinţi şi 0ărinţii noştri vcare urmează lorP.

+ransmiţnd vec-ea învăţătură patristică epocii moderne, scrierile 0ărintele Sera&im erau pecetlude o virtute mult prea rar întlnită azi9 onestitatea elementară. 0ărintele Sera&im era onest &aţă 0ărinţii săi, onest &aţă de cititorii săi, onest &aţă de sine însuşi. +ocmai dra$ostea sa @ert&elnică &a

Page 91: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 91/189

de 5devăr l%a &ăcut să se despartă de cei ce interpretau învăţătura S&inţilor 0ărinţi după concepţiimoderne.

0ărintele Sera&im a abordat adevărurile patristice cu cea mai mare cinstire, &iindcă ştia că ele suinsu&late de :isus Hristos Însuşi, 'el 'e trăieşte în Giserica Sa şi sin$urul 'are are viaţă veşnică.

P5utentica învăţătură a S&inţilor 0ărinţi7, scria 0ărintele Sera&im, Pcuprinde adevărurile de ca

depinde viaţa sau moartea noastră du-ovnicească7.

Sf$ntul -eofilact al ?ulgariei ! Duminica a 2II!a după Paşti 5 -$lcuiri

1#&. KAcestea a (răit Iisus. 'i 'i#a ridicat @chii la cer, şi a zis: Părinte a venit ceasul, proslăveşpre Fiul ău, ca şi Fiul ău să e proslăvească pre ine. Precu" i#ai dat %ui stăpânire peste ttrupul, că tot ce ai dat %ui, să le dea lor via$a veşnică. 'i aceasta este via$a cea veşnică, ca să cunoască pre ine Dnul adevăratul )u"nezeu, şi pre +arele ai tri"is pre Iisus *ristos.

Page 92: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 92/189

După ce a zis ucenicilor, că necaz veţi avea, şi i%a s&ătuit pe ei să îndrăznească, iarăşi îi ridică pe prin ru$ăciune, învăţndu%ne pe noi, ca în ispite toate lăsndu%le, la Domnul să aler$ăm.

/i în alt c-ip, nici ru$ăciune este lucrul acesta, ci vorbă către +atăl.

:ar dacă în alt loc se roa$ă, (uca ==, ?1", şi $enunc-ile îşi pleacă, să nu te minunezi, că a venHristos nu numai ca pe Sineşi să Se arate, ci şi toată &apta bună să înveţe. :ar celui ce învaţă, n

numai prin cuvinte, ci şi prin lucruri i se cuvine să înveţe./i vrnd să arate, că nu &ără de voie, ci după bună voie vine la patimă, zice9 0ărinte, a venit ceasu'ă iată ca pe o dorită o po&teşte pe aceasta, şi slava numeşte lucrul acesta, nu a Sa numai, ci şi+atălui, care s%a şi &ăcut9 'ă nu numai iul, ci şi +atăl S%au proslăvit. 'ă mai înainte de 'ruce, niiudeii nu %au ştiut pe #l. P'ă :srail pe *ine nu *%a cunoscut7, zice. (:saia 1, !". :ar după 'ructoată lumea a aler$at la #l.

/i arată care este slava ui şi a +atălui9 5 crede, zice, tot trupul, şi a primi &acere de bine, aceaseste slava lui Dumnezeu. 'ă nu numai la iudei se va întinde darul, ci în toată lumea se va întinde. :

aceasta o a zis &iindcă vrea să%i trimită pe ei la pă$ni. Deci ca să nu socotească ei că aceasta esizvodire nouă, şi &ără de voia +atălui, arată că de la +atăl s%a dat ui stăpnire peste tot trupul.'mai înainte le zicea lor9 Pîn calea pă$nilor să nu mer$eţi7 (*atei 1I, >".

'i ce este aceea: KA tot trupulE  +ă nu to$i cu adevărat au crezut. 2nsă *ristos cât despre parteSa, se silea pe to$i să#i aducă la credin$ă, iar dacă aceia n#au ascultat, nu a +elui ce 3nva$ă esvina, ci a celor ce n#au pri"it.

:ar cnd auzi aceasta9 P5i dat7 şi P5m luat7 şi că acestea să înţele$i că s%au zis după po$orr

precum de multe ori am zis (mai @os :oan 16, A şi 1I, 1A ". 'ăci păzind pururea aceasta, ca să nu zi#l ceva mare pentru Sineşi, Se po$oară neputinţei ascultătorilor.

/i &iindcă se sminteau ei, mari pentru Dnsul auzind, $răieşte de cele ce pot ei să cuprindă. 0recuşi noi cu copiii vorbind, şi pinea aşa o numim precum ei, şi apa, şi în scurt toate celelalte. :ar cn#van$-elistul pentru Domnul $răieşte, auzi ce zice97+oate printr%Însul s%au &ăcut7 (:oan 1,!" P'ţi %au primit pe #l, le%a dat lor stăpnire &ii ai lui Dumnezeu să se &acă7.

'el ce altora dă, cum #l pe aceasta nu o avea4 Dar lua de la +atăl4 5poi şi aici întru aceste $raiuri se par smerite, amestecă oareşce şi înalt. 'ă zice9 P'ă tot ce ai dat ui7 %aceasta cu po$orre s%a z

PSă le dea lor viaţa veşnică7 % aceasta arata stăpnirea 'elui ;nuia născut şi Dumnezeirea, că a lDumnezeu este a da viaţă, şi pe aceasta veşnică.

:ar ;nul 5devăratul Dumnezeu a zis pe +atăl, spre osebirea dumnezeilor celor mincinoşi ai eliniloiar nu despărţindu%se pe Sineşi de +atăl, 2 să nu &ie 2 < 0entru că şi Însuşi iul adevărat &iind, nu esDumnezeu mincinos, ci adevărat. 0recum însuşi evan$-elistul aceasta pentru Domnul înttrimiterea sa cea sobornicească zice9 KAcesta este adevăratul )u"nezeu şi via$a veşnică =I Ioa, 8>.

Page 93: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 93/189

:ar de stau împotrivă ereticii zicnd9 'ă iul este mincinos Dumnezeu, &iindcă numai +atăl s%a zadevărat Dumnezeu, înveţe%se, că pentru iul zice acest evan$-elist aşa9 P'ă era umina cadevărată7 (:oan 1,C". Deci după a lor socoteală +atăl mincinoasă lumină este, dar să nu &ie< 0entaceasta şi cnd zice9 PDumnezeu adevărat pe +atăl, zice şi osebindu%l pe #l de cei mincinodumnezei ai elinilor, precum şi aceea9 P0e slava cea de la ;nul Dumnezeu n%o căutaţi7 (:oan >, ??

#4.-u te#a" proslăvit pre ine pre pă"ânt. %ucrul a" săvârşit carele /i#ai dat /ie, ca să

0ac. 'i acu" /ă proslăveşte u Părinte la ine sin(ur cu slava care a" avut#o la ine "3nainte de ce s#a 0ăcut %u"ea. Arătat#a" 9u"ele ău oa"enilor.

'unoaşte de aici cum proslăveşte +atăl pe iul. 'ă cu adevărat, în acest c-ip, precum şi iul p+atăl. #u, zice, pe +ine te%am proslăvit pe pămnt. 'u cuviinţă a adaus aceasta9 P0e pămnt7 că ceruri proslăvit era, de în$eri &iind înc-inat.

:ar pămntul nu% cunoştea pe #l. Deci &iindcă iul %a vestit pe #l tuturor, +e%am proslăvit pe +inzice, peste tot pămntul cunoştinţă de Dumnezeu semănnd şi săvrşind lucrul, carele ai dat *ie.

'ă acesta este lucrul întrupării 'elui ;nuia născut,ca să s&inţească &irea noastră,şi pe stăpnitorlumii, care mai înainte se &ăcea Dumnezeu, să%l surpe, şi cunoştinţă de Dumnezeu să sădească zidire.

/i cum l%a săvrşit pe acesta, cnd încă nici nu l%a început4 't despre *ine, zice, am săvrşit. Saşi &iindcă pe cea mai mare dect toate a &ăcut, şi pe rădăcina bunătăţilor la noi o a sădit, biruind diavolul, şi pe Sineşi la moarte &iara cea a tot mncătoare aruncndu%se.

:ar rădăcinii acesteia de nevoie era să%i urmeze şi roadele cunoştinţei de Dumnezeu, pentru aceas

zice975m săvrşit lucrul7, am semănat zice, rădăcina am sădit, roadele se vor coace. Deproslăveşte%*ă şi +u 0ărinte la +ine cu slava, care am avut%o la +ine mai nainte de ce s%a întemelumea.

'ă încă nu se proslăvise &irea trupului, nici nestricăciune dobndise, nici scaunului împărătesc împărtăşise, şi pentru aceasta zice9 P0roslăveşte%*ă7, adică, pe &irea *ea cea omenească, pe aceasce acum este necinstită, pe aceasta ce va să se răsti$nească, şi o înalţă pe ea la slava carea aveam +ine #u 'uvntul şi iul +ău, mai înainte de a &i lumea.

'ă pe &irea cea omenească o a pus de şade împreună pe scaunul cel împărătesc şi este înc-ina

acum,de toată &ăptura.

P5rătat%am numele +ău oamenilor7. 5cum tlcuieşte aceea ce zice9 P#u +e%am proslăvit pe +ine pămnt7, adică am arătat numele +ău.

Dar cum a arătat iul4 0entru că şi :saia zice9 Puraţi%vă pe Dumnezeul cel adevărat7 (:saia 1C, 1A'i ceea ce de multe ori am zis, că deşi arătat era, dar numai iudeilor, şi nici acelora tuturor. :ar acupentru neamuri zice, că arătat va &i lor numele lui Dumnezeu, &iindcă Hristos a dat de acuseminţele cunoştinţei de Dumnezeu, pentru că a surpat pe diavolul povăţuitorul slu@irii de idoli.

Page 94: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 94/189

/i în alt c-ip9deşi cunoşteau pe Dumnezeu, dar nu ca pe un +ată Îl cunoşteau, ci numai ca pe uăcător, iar iul pe #l +ată %a arătat, şi prin cuvinte, şi prin lucruri cunoscut pe #l &ăcndu%0entru că iu pe sineşi arătndu%Se al lui Dumnezeu, luminat este cum că împreună a arătat şi 5cela că Îi este +ată.4#6.Pre care /i i#ai dat /ie din lu"e (Dar cum a zis970e care *i i%ai dat *ie din lume74 că msus a zis către dnşii97Din lume nu sunteţi7 (:oan 1>,1C". Pume7 acolo a numit pe cei răi, iar aizice pe zidirea aceasta Mi$adinos", ai ăi erau, şi /ie /i i#ai dat pre ei, şi cuvântul ău au păz

Acu" au cunoscut, că toate câte /i#ai dat /ie, de la ine sunt. Pentru că cuvintele care ai d/ie, le#a" dat lor, şi ei au pri"it, şi au cunoscut cu adevărat, că de la ine a" ieşit, şi au crezcă u /#ai tri"is.

Două acestea va să înveţe9 ;na adică, că nu este potrivnic +atălui, iar alta, că voia ui este să creaei iului. 0entru aceasta zice9 Ppe care ai dat *ie, ai +ăi erau7. 'ă amndouă acestea se arată praceasta ce zice9 P5i dat *ie79 că nu i%am răpit pe ei, ci +u ai binevoit ca să se &acă aceştia ai *0entru aceasta nu împotrivire, ci unire, şi dra$oste ai către *ine, o, +ată.

/i cuvntul +ău au păzit prin aceasta că au crezut *ie, şi 3%au ascultat pe iudei. 'ă cel ce crede l

Hristos, cuvntul lui Dumnezeu păzeşte, adică, Scriptura şi e$ea, pentru că de Scriptură se vesteşHristos.

Dar şi în alt c-ip9 +oate cte $răia ucenicilor Domnul, ale +atălui erau, că #u, zice, de la *ine n$răiesc (:oan 1?, 1I". Deci a zis lor împreună cu celelalte şi acesta9 P8ămneţi întru *ine7, şi iaau păzit şi această poruncă, că au rămas, şi aşa cuvntul +atălui au păzit.

5cum au cunoscut, că toate cte ai dat *ie, de la +ine sunt.;nii &ără de (în cea $recească" citeadică am cunoscut, şi zic ei, cum că Dumnezeu zice9 P5cum am cunoscut #u7, dar aceasta nu a

înţele$ere, căci că trebuie a se citi, adică acum au cunoscut ucenicii *ei, zice, că nimic al *osebit nu am, nici sunt înstrăinat de +ine, ci toate, cte ai dat *ie, nu ca unei &ăpturi -ărăzindu%le *le%ai dat, că nu sunt mie de aiurea a$onisite acestea, ci de la +ine sunt, adică, &ireşte *ie *i se caşi *i se cuvin *ie ca unui iu, şi stăpnitor al celor 0ărinteşti.

/i de unde au cunoscut aceasta ucenicii *ei4 'ă cuvintele care mi le%ai dat *ie, le%am dat lor, adidin cuvintele *ele şi din învăţături. 'ă pururea îi învăţam pe ei, că toate cte am, ale +atălui sunt. nu numai aceasta, ci cum că şi de la +ine am ieşit, şi cum că +u *%ai trimis. 'ă prin toa#van$-elia aceasta voia să isprăvească, cum că nu este potrivnic lui Dumnezeu, ci voia c0ărintească o împlineşte.

7#18.-u pentru aceştia /ă ro(, nu pentru %u"e /ă ro(, ci pentru aceştia pe care /i i#ai d/ie, că ai ăi sunt. 'i ale /ele toate ale ale sunt, şi ale ale ale /ele, şi /#a" proslăvit 3n ei

5rătnd, că pentru nimic alta nu zice acestea către +atăl, ci pentru dnşii, ca să cunoască ei, căiubeşte pe dnşii, şi poartă $ri@ă de ei, zice9 #u pentru aceştia *ă ro$ şi po&tesc, nu pentru lume. 'arăt cu adevărat din aceasta, că îi iubesc pe ei, că nu numai cele ce sunt ale *ele dau, ci şi pe +i+e ro$ să%i păzeşti pe ei.

Page 95: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 95/189

3u pentru cei &ără de socoteală, şi care cu$etă cele lumeşti +e ro$ pe +ine, ci pentru aceştia care mi%ai dat *ie, că ai +ăi sunt.

Dar că nu auzind pe #l adeseori zicnd9 P5i dat *ie7, să socoteşti că de curnd : S%a dat stăpnire, şi puterea aceasta, şi cnd îi avea pe ei +atăl, #l nu%i avea, sau iarăşi acum cnd #l îi ar+atăl S%a lipsit de stăpnirea lor, pentru aceasta zice9 P/i ale *ele toate, ale +ale sunt, şi ale +ale a*ele7.'ă nu acum am luat stăpnirea, ci cnd erau ai +ăi, erau şi ai *ei. 0entru că ale +ale toa

ale *ele sunt, dar şi cnd #u îi am aceştia, şi +u îi ai, şi nu eşti lipsit de ei. 'ă ale *ele toate, a+ale sunt.

/i *%am proslăvit în ei, adică stăpnire peste ei avnd, ca un stăpn în ei *ă proslăvesc. 0recum&iul împăratului, pe cinstea cea întocmai cu tatăl avnd şi pe împărăţie, se proslăveşte în aceasta căare attea, cte şi tatăl.

Deci dacă ar &i &ost iul mai mic dect +atăl, cum ar &i îndrăznit a zice9 P5le +ale toate, ale *esunt7, că stăpnul are pe toate cele ale slu$ii, dar nu pe toate cele ale stăpnului are slu$a. :ar aiîmpotrivă se întoarce, şi cele ale +atălui, ale iului sunt, precum şi cele ale iului, ale +atălui. De

se proslăveşte iul în cele ce sunt ale +atălui, că atta stăpnire are, ctăa şi +atăl.11#1.'i nu "ai sunt 3n lu"e, ci aceştia 3n lu"e sunt şi -u la ine vin. Părinte s0inte păzeştepre ei 3n nu"ele ău, pre care /i i#ai dat /ie, ca să 0ie una precu" şi noi. +ând era" cu ei lu"e, -u 3i păzea" pre ei 3n nu"ele ău.

0entru care pricină adeseori zice aceasta9 P3u mai sunt în lume7 şi P'nd eram cu ei în lume74 'se văd nepotrivite, de le va lua cineva pe acestea &ără de cercetare. 'a în alt loc S%a &ă$ăduit lor, cucă voi &i cu voi (*atei =A,=I", şi cum că *ă veţi vedea pe *ine (*atei =A, 1I", iar acum altele vede că zice.

Deci se poate $răi adevărul, că după mintea lor zice acestea. 'ă de vreme ce cu urmare era să întristeze ei, &iindcă rămneau lipsiţi de a@utor, le arată lor, că +atălui îi încredinţează pe dnşii, şi Dnsul păzitorii lasă lor, şi cu +atăl vorbeşte9 'ă de vreme ce +u la Sineţi *ă c-emi pe *in0ăzeşte%i pe ei însuţi în numele +ău, adică, prin a@utorul +ău şi puterea, pe care *i%ai dat%o *ie.

/i care este păzirea4 'a să &ie una. 'ă de vor avea dra$oste între dnşii şi nu se vor împărec-enebiruiţi vor &i, şi nici un rău nu%i va stăpni pe ei. /i nu aşa simplu, ca să &ie una, ci precum sunt #şi +u, una cu$etnd ei, una voind, că aceasta este lor păzitoare, unirea la un cu$et.

Deci ca să%i mn$ie pe ei, pe +atăl roa$ă ca să%i păzească pe ei. 'ă de ar &i zis9 'ă #u vă voi păpe voi, nu aşa ar &i crezut. :ar acum din aceasta că pe +atăl roa$ă pentru ei, întru bune năde@diaduce pe ei.

:ar aceea ce zice9 P#u îi păzeam pe ei în numele +ău7, o zice, nu că cum #l nu putea în alt c-ip, dnu prin numele +atălui, ci, precum de multe ori am zis, pentru că erau neputincioşi ascultătorii,ceva mare pentru Dnsul încă nimic nu socoteau, pentru aceasta zice că în a@utorul +ău îi păzeam ei.

Page 96: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 96/189

/i încă şi bune năde@di le dă lor9 'ă precum şi cnd eram de &aţă împreună cu voi, aţi &ost păziţi numele şi a@utorul +atălui *eu, aşa şi acum să credeţi că de Dnsul veţi &i păziţi, că obişnuieşte #vă păzi pe voi.( 0salm 1IA".

1#1&.Pre care /i i#ai dat /ie i#a" păzit, şi nici unul din ei n#a pierit, 0ără nu"ai 0iul pierzărca să se plinească Scriptura. Iar acu" la ine viu, şi acestea (răiesc 3n lu"e, ca să aibă bucur/ea deplin 3n ei.

*ultă se vede smerenia cuvintelor, de nu le va înţele$e pe ele cineva după cum se cuvine. 'ă vece se vede aici9 P0e car *i i%ai dat *ie i%am păzit7. 'ă se pare că porunceşte +atălui, ca săpăzească şi +atăl pre ei. 0recum de ar da cineva cuiva bani spre păzire, şi ar zice9 'aută, eu nimic am pierdut, nici tu să nu pierzi.

'i acestea toate le zice pentru mn$ierea ucenicilor. 'ă acestea, zice, le $răiesc în lume pentodi-na ucenicilor9 şi mn$ierea, şi bucuria, ca să aibă ei odi-nă şi să rămnă &ără de $ri@ă, &iindcăiei tu pe dnşii între$i, şi vai să%i păzeşti pe dnşii, precum şi #u i%am păzit pe ei, şi nici pe unul nam pierdut.

'um dar,o, Doamne, nici pe unul n%ai pierdut4 0entru că :uda a pierit, şi alţii mulţi s%au întoînapoi4 't despre partea *ea, zice, nici pe unul n%am pierdut, căci ct despre *ine nimica n%alăsat din cele ce sunt spre păzirea lor, ci i%am păzit pe ei, adică în tot c-ipul *%am silit spstră@uirea lor. :ar dacă sin$uri de sine s%au tras înapoi, nimic pricină nu sunt #u la aceasta.

:ar ceea ce zice9 P'a să se plinească Scriptura7, aceasta este, adică toată Scriptura, ceea ce mînainte a $răit pentru &iul pierzării. 0entru că şi în mulţi din 0salmi pentru dnsul s%au zis, şi celelalte 'ărţi ale 0rorocilor.

:ar pentru această părticică de cuvnt9 P'a7 de multe ori am zis, că obişnuieşte Scriptura, pe cedupă întmplare a le povesti ca cu c-ip arătător de pricină.

=din K+o"entar la -van(helia de la Ioan, S0ântul eo0ilact al ul(arie

Page 97: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 97/189

Ieromonah 'rigorie Sandu ! Predică la "ugăciunea Arhierească a lui Iisus 3ristos

K'i aceasta este via$a veşnică: să e cunoască pe ine, sin(urul )u"nezeu adevărat, şi pe Iisu*ristos pe +are %#ai tri"is  In. ,0<

Într%o ru$ăciune pe care o citeşte în taină la S&nta itur$-ie, preotul se adresează *ntuitorului următoarele cuvinte9 K'i arhiereu al nostru e#ai 0ăcut. 5r-iereul este preotul suprem, suprem@ert&itor, supremul ru$ător, adică supremul mi@locitor către Dumnezeu pentru popor prin rugăciunDe aceea, ru$ăciunea pe care am auzit%o rostită în #van$-elia de astăzi de către *ntuitorul că+atăl înainte de S&intele Sale 0atimi se numeşte ru$ăciunea ar-ierească a lui :isus Hristos.

KPărinte a venit ceasul!  In. ,0< , 2enise ceasul să Se proslăvească< tot aşa cum< la plinir

vremii< venise ceasul să Se smerească.

Despre vremea proslăvirii mai spusese explicit cu puţine zile în urmă. 5tunci veniseră elini S&ntul 5postol ilip cu ru$ămintea de a% cunoaşte şi ei pe :isus Hristos şi împreună cu 5ndreiduseseră la Domnul. C$nd poporul ales se lepăda de El< elinii voiau să!8 cunoască , de aceeazis9 KA venit ceasul ca să 0ie preaslăvit Fiul @"ului  In. ,@< @.

+ot aşa va şi veni ceasul 0arusiei, cnd va fi cunoscut de toate popoarele. 5tunci va veni ca restaureze totul spre viaţă veşnică.

Page 98: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 98/189

K'i aceasta este via$a veşnică: Să te cunoască pe ine, sin(urul )u"nezeu adevărat, şi pe Iisu*ristos pe +are %#ai tri"is  In. ,0< .

/i cunoscnd să creadă. S%a pus această pericopă evan$-elică astăzi pentru că sunt prăznuiţi S&in0ărinţi de la Sinodul : #cumenic, cei care ne%au lăsat prima parte a 'rezului, re&eritoare la +atăl şi

iul. Cei care l!au :iruit la acest sinod pe Arie au fost ;n număr de ,)< ca şi luptătorii lAvraam c$nd i!a ;nvins pe păg$ni şi a fost primit şi :inecuv$ntat ;n numele Domnului d#elchisedec.

#rezia lui 5rie consta în nerecunoaşterea dumnezeirii iului. Învăţătura S&inţilor 0ărinţi a &ost puîn 'rezul de credinţă ortodox.

=Eu -e!am preaslăvit pe -ine pe păm$ntH lucrul pe care #i l!ai dat să!l fac< l!am săv$rşit. A-ăi erau şi #ie #i i!ai dat şi cuv$ntul -ău l!au păzit> =In. 15, 4>.  Ai atălui sunte", dar ne3ncredin$at Fiului spre "ântuire, ca Persoană a S0intei rei"i prin care se 0ace  lucrarea Sfin-reimi ;n afara Ei către creaţie.

În repetate rnduri ne%a spus că suntem ai -atălui7

Page 99: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 99/189

KSă nu nu"i$i tată pe ni"eni, căci un ată ave$i 3n cer  #t. @< +.

 sau

Katăl este "ai puternic decât to$i şi din "âna atălui ni"eni nu vă poate s"ul(e  In. ,*< @+.

 sau

KAcu" au cunoscut că toate câte /i#ai dat sunt de la ine Pentru că cuvintele pe care /i le#dat le#a" dat lor, iar ei le#au pri"it şi au cunoscut cu adevărat că de la ine a" ieşit, şi au crezcă u /#ai tri"is=In. 15, 5#6>.

 sau

=Eu pentru aceştia #ă rogH nu pentru lume #ă rog< ci pentru cei pe care #i i!ai dat< că ai -sunt> =In. 15, 7>.

Page 100: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 100/189

5vem aici răspuns la ;ntre:area cu privire la egalitatea credinţelor şi egalele şanse de m$ntuiale tuturor, pentru că un Dumnezeu este.  Propa(anda 9eT A(e pro"ovată la vedere "asoneria ascunsă 3ncepe să dea roade şi tot "ai "ul$i oa"eni sunt atinşi de duhul 3nşelător toleran$ei do("atice , de aceea auzim tot mai des că toate credinţele sunt bune, pentru că, deşi&acem &iecare în &elul său, ne înc-inăm toţi aceluiaşi Dumnezeu, din moment ce acceptăm toţi

acelaşi Dumnezeu ne%a &ăcut pe toţi şi toată lumea. Este< desigur< un singur Dumnezeu< Care toate le!a făcut< dar aceasta nu ;nseamnă că şi avem unul şi acelaşi Dumnezeu cu cei de alcredinţe< chiar dacă cred şi ei tot ;ntr!un singur Dumnezeu.

;reau să spun că deşi este adevărat că eistă un sin(ur )u"nezeu, aceasta nu 3nsea"nă că n3nchină" to$i aceluiaşi )u"nezeu. I Se 3nchină %ui 3ntru adevăr doar cei care %#au pri"it aşcu" S#a revelat -l a 0i. +ei care şi %#au i"a(inat cu "intea lor cu" este, se 3nchină de 0apacestei 0ic$iuni, adică unui idol.

înc

=Eu nu mai sunt ;n lume< iar ei ;n lume sunt şi Eu vin la -ine. Părinte Sfinte< păzeşte!i numele -ău< ;n care #i i!ai dat< ca să fie una precum suntem şi 1oi> =In. 15, 11>.

Desăv$rşita dragoste< infinita iu:ire dintre Persoanele Sfintei -reimi fac unirea ;ntr!un singDumnezeu< comuniunea lor fiind deplină. :ubirea noastră limitată nu ne în$ăduie să &im una semenii noştri într%un asemenea $rad. 3e putem însă apropia de acest ideal, de &apt de împliniracestei porunci mntuitoare, prin mani&estarea comuniunii pentru care am &ost &ăcuţi şi pe careîmplinim ast&el9 să ne rugăm pentru ceilalţi ca pentru noi< necazurile altora să le simţim ca pale noastreH la fel şi :ucuriile altora să fie ca ale noastre.

 Aşa să ne a<ute )u"nezeu.

 A"i

Page 101: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 101/189

Părintele Ion C$rciuleanu ! Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

În neuitata noapte dinaintea patimilor sale,  /ântuitorul a 3năl$at către atăl ceresc cea "duioasă ru(ăciune care a putut 0i rostită vreodată, pentru că o rosteşte însuşi iul lui Dumnezeupra$ul despărţirii sale de lumea pămntească.

În atotştiinţa Sa dumnezeiască, :isus vedea între$ viitorul Gisericii pe care o întemeiase pe pămnBedea cum #van$-elia Sa se va vesti de la mar$ini pnă la mar$inile lumii, cum idolii se vprăbuşi, cum neamurile se vor converti, cum $eneraţii după $eneraţii vor primi credinţa cadevărată. @are ce a dorit )o"nul 3n acea clipă de răscruce 3n istoria o"eniriiE  A dorit ca toa(enera$iile, atât de 3ndepărtate 3n ti"p şi#n spa$iu, to$i credincioşii Săi de peste veacuri alcătuiască o sin(ură unitate, o sin(ură "are 0a"ilie de 0ra$i, strânşi 3n le(ătura s0ântă a iubir

Page 102: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 102/189

De aceea, privind pe acei pe care i%a ales şi de care, peste scurt timp avea să se despartă, îşi ridioc-ii spre cer într%o privire cutremurătoare şi rosteşte9 P Părinte, venit#a ceasul! Prea"ăreşte pFiul ău să te prea"ărească7 (:oan 16, 1". Dar mai deosebit se roa$ă pentru ei şi pentru Giseripe care a cşti$at%o cu scump sn$ele său9 P Părinte S0inte, păzeşte#i 3n nu"ele ău pe aceia pcare /i i#ai dat, ca ei să 0ie una, precu" sunte" şi noi 7 (:oan 16, 11". Este o clipă unicămăreaţă< c$nd Domnul 3ristos ;nalţă această rugăciune către -atăl ceresc pentru ca noi toţi fim una< ;ntr!o singură simţire< un singur duh< ;n duhul patriei celei cereşti< ;n duhul ?iserilui 3ristosF Iisus urmăreşte prin această rugăciune dumnezeiască să c$ştige toate sufletele ?iserica 8ui< care este una< sf$ntă< so:ornică şi apostolică. Aceasta este singura cale prin case poate m$ntui lumea din faptele păcătoase de astăzi7 calea lui 3ristos< calea ?isericii.

)ar ne pute" pune o 3ntrebare: s#a realizat această ru(ăciune a lui IisusE 2"plinit#au ucenicSăi testa"entul de la +ina cea de ainăE Au păstrat creştinii unitatea credin$ei 3n *ristosE I

dacă această unitate s#a s0ărâ"at, cu" s#ar putea re0aceE   'ercetnd istoria primelor veacucreştine, constatăm că multă vreme unitatea credinţei s%a păstrat. und poruncă de a învăţa boteza popoarele pămntului, apostolii au răspndit adevărul #van$-eliei pretutindeni. Începnd :erusalimul, cu :udeea, Samaria şi alileea, continund cu 5sia *ică şi recia, ucenicii Domnulau străbătut aproape toate ţinuturile lumii cunoscute pe atunci, propovăduind cuvntul şi împărăţlui Dumnezeu, mărturisind Învierea Domnului. În urma predicii lor, neamurile au crezut şi s%botezat.

Istoria creştinis"ului ne spune că prin 3nvă$ătura )o"nului Iisus, propovăduită de Apostoli ur"aşii lor, lu"ea pă(ână s#a re(enerat, s#a lu"inat şi s#a trans0or"at. :ubirea de oameni a dlibertate sclavilor, robilor. 0e ruinele templelor şi am&iteatrelor pă$ne, care odinioară erau stropicu sn$e omenesc, au apărut spitale, aziluri şi locaşuri de bine&acere.  Apostolii şi ur"aşii lor apus te"ei unei lu"i creştine, lu"e 3n care do"nea unitatea cea "ai strânsă.

'redincioşii Gisericii vec-i veneau din seminţiile şi stările cele mai di&erite. +otuşi, ei erau uniţi adevărurile ce le mărturiseau, în &elul de a% adora pe Dumnezeu, în supunerea &aţă de aceeaautoritate 2 Giserica. P /ul$i"ea celor care crezuseră era o ini"ă şi un su0let 7 (+op. 5p. ?, !=". 3mult după acele timpuri, în mi@locul Gisericii s%au ivit certuri, neînţele$eri şi dezbinări. 5u apărereticii de di&erite &eluri, care au semănat învăţături $reşite în o$orul spiritual al împărăţiei lDumnezeu pe pămnt.

Page 103: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 103/189

+e#a 0ăcut iserica 3n 0a$a acestei rătăciriE A luptat pentru păstrarea neştir:ită a adevărului credinţă. 5postolii şi S&. 0ărinţi intervin cu toată puterea ce le era dată de sus şi nu lasă să împartă &raţii în tabere, să se s&şie în bucăţi cămaşa cea dintr%o sin$ură ţesătură a adevărului lHristos. P;ă 3nde"n 0ra$ilor, zice Apostolul nea"urilor, să nu ave$i dezbinări 3ntre voi, ci să 0uni$i 3n chip desăvârşit, 3ntr#un (ând şi o si"$ire7 (: 'or. 1, 1I". :ar cnd s%au ivit rătăcirile mariarienii, nestorienii, mono&iziţii, duşmanii icoanelor şi alţii %, Giserica a c-emat soboarele a toalumea în care, sub călăuzirea S&ntului Du-, S0in$ii Părin$i au lă"urit şi statornicit pentru veşnicadevărurile, do("ele, re(ulile de credin$ă pe care orice credincios trebuie să le "ărturisească să le ur"eze pentru "ântuirea su0letului său.

5şa s%a lămurit comoara s&ntă a credinţei celei adevărate în lupta împotriva rătăciţilor. +oţi aceştau pierit, iar iserica noastră a ră"as nebiruită, plutind neclintită ca o corabie peste valuritulburi ale acestei lu"i. 2n ti"p ce toate se schi"bă 3n <urul nostru, iserica noastră este una

aceeaşi, propovăduind aceeaşi 3nvă$ătură "ântuitoare pe care ne#a dat#o *ristos. 9oi "ărturisiaceastă credin$ă la 0iecare ru(ăciune, când ne 3nse"nă" cu se"nul S0. +ruci şi rosti" cuvintel3n nu"ele atălui şi al Fiului şi al S0ântului )uh. 

0ersoanele dumnezeieşti, despărţite ca persoane, sunt una după voinţă, cu$etare, putere şi mărire. 'voieşte +atăl, voieşte iul şi Du-ul. 'e lucru minunat rosteşte Domnul :isus Hristos, iul lDumnezeu, care cunoaşte această unitate în Dumnezeire ca şi ucenicii săi, şi nu numai ucenicii s

ci întrea$a Sa Giserică, şi noi toţi care intrăm prin +aina S&. Gotez, să 0i" una, precu" )u"nezeu este una  (:oan 16, 11". 'itind aceste cuvinte trebuie să ne cutremurăm9 însu*ntuitorul, cel ce @ert&ă s%a adus pentru ale noastre păcate, se roa$ă pentru noi, ca să &im una.

#ste o mare durere că în vremea noastră creştinismul nu mai are în&ăţişarea unui or$anism unitar. 'aceeaşi durere constatăm că s%a rupt cămaşa lui Hristos cea necusută din bucăţi. 'reştinii s%aîmpărţit în tabere, după ce s%au desprins din trupul Gisericii lui Hristos. 0e &aţa pămntului se a&

azi sute sau poate mii de con&esiuni creştine, &iecare cu învăţătura sa, cu cultul său, cu morala sortodocşi, catolici, protestanţi (adventişti, baptişti, pocăiţi etc.". '-iar în ţara noastră, între &poporului romn, unitatea credinţei s%a s&ărmat şi nu mai suntem ceea ce am &ost veacuri derndul9 Po ini"ă şi un su0let 7. ;nii caută c-iar să semene du-ul urii şi să zdruncine credinţa în nba c-iar să zdrobească temelia care ne%a ţinut veacuri de%a rndul 2 credinţa noastră în Dumneze3u mai putem zice că suntem aceeaşi voinţă, simţire şi credinţă. 5ceasta este o tristă şi dureroarealitate, este o lucrare a vicleanului care, ca în pilda *ntuitorului, în o$orul cel semănat sămnţă bună se aruncă zzania, se seamănă ne$-ina dezbinării şi a urii.

Page 104: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 104/189

9oi ave" iserica cea 3nte"eiată de *ristos pe te"elia credin$ei, care este lu"inată de )uhS0ânt  şi care, după cum ne învaţă S&. 5postol 0avel Peste stâlp şi te"elie a adevărului 7 (: +im.1>". De aceea, pentru a menţine ordinea şi unitatea credinţei, pentru a cunoaşte adevărul care ducemntuire, trebuie să ascultăm de Giserică, după cum $răieşte Domnul9 P+ine nu ascultă de iserieste un pă(ân şi va"eş7 (*at. 1A, 16". S&. 5postol 0avel ne spune, azi, mai mult ca oricnd,

P propovăduirea noastră nu se 3nte"eiază nici pe rătăcire, din (ânduri necurate, nici pe vicleni(: +es. =, !". 'i, Pnoi propovădui" 3n$elepciunea lui )u"nezeu7 (: 'or. =, 6", care ni s%a dat prDu-ul S&nt.

Să nu vă lăsaţi amă$iţi de cei ce seamănă între noi dezbinarea şi ura, ci P căuta$i şi păstra$i unitat)uhului prin le(ătura păcii. -ste un sin(ur trup, un sin(ur )uh, este un sin(ur )o"n, o sin(ucredin$ă, un sin(ur botez 7 (#&es ?, !%>", zice S&. 5postol 0avel, şi o sin$ură Giserică. 3depln$em această stare de lucruri. depln$em, şi ru(ă" pe bunul )u"nezeu să tri"ită harsău asupra noastră, să 3"pace ini"ile celor ce se 3nchină 3ntru nu"ele Fiului său, să#i aducă prătăci$i la staulul "ântuirii, ca to$i să 0ie una, precu" atăl, Fiul şi )uhul S0ânt una sunt, dupcu" credin$a una a 0ost de peste o "ie de ani. 

În vremurile noastre, creştinii despărţiţi caută calea de întoarcere spre unitatea cea dinti. *işcar

se numeşte *işcare ecumenică. +oate Gisericile mari au intrat în această mişcare, spre cinstea lor bucuria noastră. Să avem năde@de că această dorinţă se va realiza cndva, căci însuşi *ntuitoruproorocit că #l pe toţi îi va aduna într%o sin$ură Giserică, &iind Po tur"ă şi un păstor 7. Să lăsăm seama 0rovidenţei re&acerea unităţii creştine. 9oi, 3nsă, trebuie să descoperi", pentru noi 3nşin3n$elesul adânc al ru(ăciunii )o"nului şi să 3n$ele(e" ce 3nsea"nă aceasta: a 0i una. nseamna voi< a simţi şi a cugeta la fel. 'ăci, dacă voinţa, sentimentele şi cu$etele noastre sunt la &el, atuncearta, vră@măşia, ura, răutatea dispar, căci nu mai doreşte nimeni rău împotriva altuia, nici nu mcaută nimeni ale sale, ci &iecare ale semenului. 'u alte cuvinte, va sălăşlui în lume liniştea, armonşi pacea Domnului :sus după dorinţa cerului, mani&estată prin corurile în$ereşti în noapt'răciunului9 P pe pă"ânt pace şi 3ntre oa"eni bună 3nvoire7 (uca =, 1?". 0entru ca să voim, simţim şi să cu$etăm la &el, trebuie ca &iecare dintre noi să trăiască după voia lui Dumnezeu. P Dnsă 0ie, )oa"ne7, aşa s%a ru$at Domnul :isus, atunci, în pra$ul plecării din lumea pămnteascpentru ucenicii săi şi se roa$ă azi pentru Giserica, ţara noastră şi pentru &iecare dintre noi.

Sunte" noi oare, unaE 'ei ce suntem creştini, botezaţi cu botezul lui :isus Hristos în numele S

+reimi, prin urmare avem aceeaşi credinţă, ba mai mult, ne împărtăşim din acelaşi potir cu +rupul

Page 105: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 105/189

Sn$ele Domnului nostru :isus Hristos, voim, simţim şi cu$etăm la &el4 Boim după voia Domnulsau un alt du- ne mnă4 , $reu îmi e şi să mă $ndesc, dar cum să şi răspund4 'nd înc-isorsunt pline, cnd sălile de @udecată &or&otesc de lume, cnd soţul e împotriva soţiei, copilul împotricelei ce l%a născut şi crescut, nu pot zice că trăim o viaţă după voinţa Domnului :isus Hristos şi suntem toţi una. De bună seamă, aceste stări sunt dureroase, dar nu &ără îndreptare.  2ndreptareiubi$ii "ei, porneşte de la noi, "ai 3ntâi din interiorul su0letului nostru. Să stăpâni" păcatul dinoi, să 3nvin(e" toate po0tele cele rele ale ini"ii noastre, să a<un(e" biruitori asupra 0irnoastre pă"ânteşti, ca 3n su0letul nostru să do"nească un )o"n Iisus *ristos.  PDna să 0ie7, roa$ă :isus. +u, iubitul meu, ascultă această ru$ăciune a *ntuitorului tău.

 oa(ă#te ca 3n casa ta să 0i$i Kuna cu so$ia şi copiii tăi.

 oa(ă#te ca iserica lui *ristos, una să 0ie.

 oa(ă#te ca 3n oraşul, 3n satul tău, 3n $ara ta to$i oa"enii să si"tă, să voiască şi să cu(e

la 0el.

Dacă e unire în casă, în su&let, în sat, oraş, ţară şi Giserică, atunci nici o putere nu poate zdruncinnici su&letul, nici casa, nici ţara şi, cu att mai puţin, Giserica. Pentru că acolo unde este unireste 3ristos< şi unde este 3ristos< este puterea.

Duminica de azi, înc-inată celor !1A S&inţi 0ărinţi de la Soborul : ecumenic de la 3iceea, din an

!=>, stă şi ea ca mărturie că acolo unde este unire, e putere. Împotriva rătăcirilor, credincioşii aopus credinţa lor nezdruncinată în Dumnezeu şi au &ost una. De aceea au biruit. /i azi, împotrioricăror încercări de a ne clătina cele mai s&inte aşezăminte, să opunem credinţa noastră, una sin$uîn Hristos cel viu, iul lui Dumnezeu. 5min.

Page 106: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 106/189

Părintele 2isarion Iugulescu ! Duminica Sfinţilor Părinţi

< Părinte drepte lu"ea pe ine nu e#a cunoscut dar -u e#a" cunoscut, şi aceştia /#acunoscut că u /#ai tri"is!8 (:oan OB::, =>"

raţi creştini, în neuitata noapte dinaintea 0atimilor *ntuitorului nostru :isus Hristos, #l a înălţat&ierbinte ru$ăciune către +atăl ceresc în $rădina -etsimani, între măslinii cei bătrni care şi ei plecau în &aţa Miditorului. În acel ceas de rămas bun de la ucenicii Săi cnd &ariseii pre$ătemoartea, :isus şi%a ridicat oc-ii către ceruri şi cu cuvinte arzătoare s%a ru$at aşa9 N Părinte S0inpăzeşte 3n nu"ele ău pe aceia pe care /i i#ai dat, ca ei să 0ie una, precu" una sunte" şi noi 7.*ntuitorul cu ştiinţa Sa dumnezeiască vedea între$ viitorul Gisericii pe care o întemeiase ppămnt. Bedea cum #van$-elia Sa se va vesti pnă la mar$inile pămntului, cum idolii se v

prăbuşi, vedea cum pă$nii se vor converti şi $eneraţii după $eneraţii vor primi credinţa cadevărată. Dar ceea ce mai vedea *ntuitorul Pşi aceasta#% 3n(ri<ora P era dezbinarea şi zzanicare vor apărea mai trziu în Giserica ui, în o$orul S&inţilor 5postoli şi c-iar între ucenicii Săi. Daceea cerea de la +atăl ceresc, ca să &ie păziţi şi uniţi aşa precum S&nta +reime este una.

5ceastă ru$ăciune, cea de pe urmă a Domnului Hristos, este ca un testament pe care l%a lăsucenicilor ca să%l păstreze şi să%l respecte pnă la s&rşitul veacurilor, aşa cum un tată înaintea morîşi arată ultimele dorinţe copiilor lui. 5şa a vorbit :isus ucenicilor înainte de 0atima Sa şi iîmbărbătat, arătndu%le bucuriile şi necazurile ce aveau să vină peste ei. S%a ru$at apoi +atăl

ceresc, ca #l să aibă pe toţi sub ocrotirea Sa. Să vedem acum dacă s%a păstrat unitatea credinţei acum a &ost voinţa *ntuitorului şi dacă creştinii au respectat învăţătura ui întotdeauna

'ercetnd istoria primelor veacuri creştine, constatăm că multă vreme s%a păstrat unitatea credinţîn c-ip desăvrşit. S&inţii apostoli au ascultat porunca *ntuitorului şi au răspndit adevăr#van$-eliei pretutindeni începnd cu :erusalimul, cu :udeea, Samaria, alileea, continund cu toa5sia *ică, recia, străbătnd aproape ţinuturile lumii cunoscute pnă atunci, propovădui'uvntul şi Împărăţia lui Dumnezeu şi dovedind popoarelor prin semne şi minuni că Domnul :isHristos a înviat cu adevărat din mormnt şi s%a înălţat la ceruri.

Page 107: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 107/189

Aşa de repede a străbătut propovăduirea lor, căci nu "ult după 2năl$area )o"nului la ceru-van(helia a 0ost vestită până la "ar(inile lu"ii. )in Iudeea şi până la por$ile ?ibraltarului dastăzi, din A0rica şi până 3n $inuturile aspre de la "iazănoapte, to$i credincioşii isericii erau un3n cu(et şi adorau pe )u"nezeu 3n S0ânta rei"e. 3u mult după aceste timpuri &rumoase de auîn mi@locul Gisericii s%au ivit certuri şi dezbinări, ridicndu%se unii oameni rătăciţi care au semănne$-ină în o$orul spiritual al Împărăţiei lui Dumnezeu, pe pămnt.

5ceştia au venit cu învăţături noi împotriva adevăratei învăţături ortodoxe. Diavolul de

început a $ăsit şi el oameni pe placul lui, răzvrătiţi şi dornici de certuri ca să dărme ceea ce zidiseS&inţii 5postoli şi ast&el să &acă pe creştinii de atunci să se împartă în tabere, să nu &ie uniţi, căci ştnecuratul că numai aşa poate să răstoarne învăţătura lui Hristos. :ată de ce S&inţii 5postoliîndeamnă pe creştinii de atunci şi le zicea9 N Să nu ave$i dezbinări 3ntre voi 0ra$ilor, ci să 0i$i uni$i chip desăvârşit 3ntr#un (ând şi o si"$ire7.

'reştinii s%au domolit şi pentru o vreme au ascultat, dar mai trziu în unele locuri s%au ivit ereziicele mari, arienii, nestorienii, mono&iziţii, iconoclaştii şi alţii.  iserica a che"at soboare din toalu"ea, iar s0in$ii părin$i ierarhi sub călăuzirea S0ântului )uh, au statornicit pentru veşnicdo("ele, re(ulile de credin$ă pe care noi creştinii trebuie să le "ărturisi" şi să le ur"ă" ca

ne "ântui". S&inţii 0ărinţi care s%au adunat prima dată în anul !=> la 3iceea au &ost în număr d!1A. După ce au &ost c-inuiţi su&erind temniţe $rele de la împăraţii pă$ni pnă la 'onstantin c*are care i%a eliberat, cei care au scăpat, mulţi cu rănile desc-ise pe trupurile lor s%au prezentat primul sobor ecumenic de la 3iceea.

;nii dintre ei aveau cte un oc-i scos, alţii urec-ile tăiate, alţii &ără buze, &ără cte o mnă şi aldi&erite răni trupeşti. Între ei erau şi învăţaţi şi neînvăţaţi, &ără prea multă învăţătură laică, de acenu uşoară le%a &ost lupta căci se izbeau de nişte oameni pre$ătiţi din punct de vedere ştiinţi&ic, c-i5rie ereticul studiase mult &ilozo&ia pă$nă şi avea pretenţia să &ie ascultat.

S0in$ii Părin$i lu"ina$i 3nsă de )uhul S0ânt do("atizau şi co"băteau arătând du"nezeirea lIisus *ristos şi că -l este una cu atăl şi cu )uhul S0ânt. Al$ii dintre s0in$i le dovedeau prse"ne şi "inuni că S0ânta rei"e este una, un sin(ur )u"nezeu 3n trei 0e$e proslăvit, atăl, Fişi )uhul S0ânt şi trebuie să I ne 3nchină". 

+hiar S0ântul Spiridon care nu avea carte, a luat o cără"idă 3n 0a$a lor şi le#a arătat că una escără"ida, dar 3n această cără"idă se a0lă trei ele"ente, adică pă"ânt, apă şi 0oc. Strân(âncără"ida 3n "ână 3n 0a$a lor, iată o "inune: a 3nceput să cur(ă apa 3n <os, 0ocul se ridica 3n su3n ti"p ce $inea lutul 3n "ână. S0ântul Spiridon le#a zis: GIată aşa este S0ânta rei"e, atăl, Fi

şi )uhul S0ânt, rei"ea cea de o 0iin$ă şi nedespăr$ită, un )u"nezeu 3n trei 0e$e proslăviuşina$i#vă şi crede$i drept că Fiul ca şi atăl şi )uhul S0ânt trebuie cinstit . )e aceea aces0ânt părinte se pictează cu o cără"idă 3n "ână şi pentru "ultele "inuni pe care le#a 0ăcut i s"ai zice şi S0ântul Spiridon Făcătorul de "inuni.

+oţi s&inţii părinţi au avut de luptat, &iecare la rndul lor cu o mulţime de eretici printre care mai seamă au &ost aceştia9 Simon Bră@itorul, 5rie, 3estorie, #uti-ie, *acedonie, 0ir, #unomiu, Dioscu5polinarie, Severian iar mai trziu de tot att de periculoşi au apărut pela$-ienii, iconoclaşta$arenii, calvinii, luteranii şi alţii. +oţi aceşti rătăciţi ai primelor veacuri au pierit, iar alţii au răm

Page 108: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 108/189

pe linia moartă &ără nici un &olos pentru că nu l%au cunoscut pe :isus Hristos, pe care %a trim+atăl.

'e &rumos şi ce minunat înţeles au cuvintele Domnului Hristos din ru$ăciunile #van$-eliei de astăunde zice9 N Iar via$a cea veşnică este aceasta, ca să e cunoască pe ine sin(urul adevăr)u"nezeu şi pe Iisus *ristos pe care %#ai tri"is7.  2n$elesul acestor cuvinte este acesta, oa"enii cunoscând pe atăl, Fiul şi S0ântul )uh, # S0ânta rei"e şi cunoscând şi 3"plinind vo

lui )u"nezeu vor câşti(a via$a cea veşnică. Giserica lui Hristos pluteşte neclintită pe valurile învolburate ale acestei lumi aşa cum odată plutcorabia lui 3oe pe deasupra munţilor ca o navă întărită de Dumnezeu. În vreme ce toate se sc-imîn @urul nostru, Giserica rtodoxă este una şi aceeaşi, propovăduind aceeaşi învăţătură mntuitoacare a &ost stabilită de cei !1A S&inţi 0ărinţi la sinodul de la 3iceea, pe care%i prăznuim astăzi. 5coşi atunci s%au stabilit primele articole din Simbolul 'redinţei P'rezul P pe care%l rostim în biseric'redem Într%unul Dumnezeu, credem în Domnul :isus Hristos, credem în Du-ul S&nt, credem ecioara *aria care a născut pe iul lui Dumnezeu, credem în viaţa veşnică, credem în cele văzuşi nevăzute, credem în s&nta, sobornicească şi apostolească Giserică, credem într%un sin$ur Gote

credem că Domnul Hristos va veni iarăşi să @udece viii şi morţii.:ată ce tărie de credinţă, iată ce statornicie au avut primii creştini. În aceste mărturisiri de credinţsă auzim propovăduirea apostolilor, să auzim ecoul catacombelor, să auzim stri$ătul trium&ătormucenicilor, să auzim şi noi $lasul marilor dascăli ai rtodoxiei. 0rin acest crez se lea$ă capeteadevăraţilor ucenici ai Domnului de peste ţări şi mări, &iindcă toţi aşa trebuie să mărturisim unîntr%un su&let şi într%un $nd. Să vedem acum dacă în vremea noastră creştinii mai trăiesc în adevăunire şi ascultare de Giserică.

'u durere constatăm că s%a rupt cămaşa lui Hristos cea necusută, în multe părţi. 'reştinii s%a

împărţit în tabere după ce s%au desprins din trupul cel binecuvntat al rtodoxiei. 0e &aţa pămntuse a&lă o mulţime de reli$ii creştine, &iecare cu învăţătura sa, cu cultul său, cu morala sa9 protestan(baptiştii, penticostalii, adventiştii" şi mulţi alţii care s%au despărţit de Giserica rtodoxă 5postolicBicleanul diavol a reuşit să semene ne$-ina dezbinării şi a urii ca să se împlinească ceea ce spuse*ntuitorul în pilda cu $rul şi ne$-ina.

Sunt o mulţime de rătăciri care susţin că omul pentru a se mntui şi a&la adevărul n%are dect citească S&nta Scriptură şi ast&el va $ăsi ce trebuie pentru a intra în Împărăţia lui Dumnezeu. mare $reşeală &ac aceşti oameni, căci S&nta Scriptură nu cuprinde toată descoperirea lui Dumnezcătre oameni, e prescurtată. 5&ară de 'ărţile Bec-iului şi 3oului +estament, sunt multe adevăruri

credinţă care s%au păstrat de la *ntuitorul şi de la S&inţii 5postoli prin viu $rai. *ntuitorul nscris nimic şi nici unii apostoli care de alt&el nu ştiau carte, erau în $eneral oameni simpli.

0rin viu $rai însă cele ce au auzit ei de la :isus de la Învăţătorul, au alcătuit ceea ce numim nS&nta +radiţie. S&nta Scriptură, zice 5postolul 0etru,are în cuprinsul ei lucruri $reu de înţeles pcare cei neştiutori le răstălmăcesc spre pierzarea lor. Bedeţi, le răstălmăcesc spre pierzarea lor iaspune clar Du-ul S&nt prin $ura apostolilor. De aceea a rnduit Dumnezeu autoritatea bisericeas&ormată din ar-ierei, preoţi şi diaconi, iar aceştia sunt urmaşii apostolilor, aşa că toţi creştinii trebusă &ie supuşi, ascultători şi să se lase conduşi de Du-ul S&nt prin ei. Dar ei s%au despărţit şi s%au ru

din butucul viţei de care vorbea :isus cnd spunea că mlădiţa care rămne în a&ară de tulpina mam

Page 109: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 109/189

se usucă şi se aruncă în &oc. :ar în altă parte zice Domnul9 N +ine nu ascultă de iserică este upă(ân şi va"eş7. De aceea nu vă lăsaţi amă$iţi de cei ce seamănă dezbinare căci este un sin$ur truun sin$ur du-, un sin$ur Domn, o sin$ură credinţă şi un sin$ur Gotez.'ei care se leapădă de Giserică, de preoţie şi de S&intele +aine, aceştia cad într%un &el de vra@ă şi ninu mai ştiu ce &ac căci îşi leapădă botezul &ără să se $ndească. epădnd botezul pe care l%au primîn copilărie se leapădă de credinţă şi de Dumnezeu aşa cum spunea S&ntul 5postol 0avel că vaînaintea s&rşitului lumii. Să vedem acum în timpul de &aţă o altă parte de oameni care au căzut în

o rătăcire destul de periculoasă ca şi a celor de care am amintit mai sus.retinii notri ortodoci,cci des!re ei este vor+a, au i ei o rtcire în ca!ul lor. =nii dintre ei cred că e de a<uns nu"ai să crezi 3n )u"nezeu, dar 3n schi"b să n#ai de

 0ace cu iserica, cu preo$ia. cetia triesc într-o mare rtcire i nu se mântuiesc, se !ier/amenii nu vor s mai cunoasc !e #umne$eu i !e iul u !e care *-a trimis ca s aducviaţ venic.

/ !arte din oameni nu cunosc nimic i nici nu vor s cunoasc, !oţi s le s!ui de toatnumai de #umne$eu, nu.

/ alt !arte cunosc câte !uţin i mai mult din o+inuinţ mai 0ac câte ceva de-ale credinţ

 $icând c "aa am !omenit8.  lţii au alt !arte rea, au mult îndoial de credinţ i nu cred c e>ist sau a e>ist

 #umne$eu, Iisus &ristos !e !mânt, 0iindc aa le o!tete diavolul. #ei sunt atâtea dove i istoria ni le !re$int de la înce!ut !ân în $ilele noastre, ei se îm!ac mai +ine cu gândc &ristos nu e>ist i nu a e>istat, !entru c alt0el !ot s-i vad în !ace de !catele lor, d

 !o0tele lor 0r s 0ie vreodat ceruţi la rscum!rare.

)ar unde ar putea oa"enii să cunoască pe )u"nezeu şi voia %ui dacă nu vin la S0ânta isericsă asculte 3nvă$ăturile %uiE Învaţă lumea limbi străine şi urmează la &el de &el de &acultăţi, dar

vrea să înveţe şi s&nta credinţă. *ulţi citesc &el de &el de cărţi, care%i pot a@uta pentru a $ăsi umi@loc mai uşor de trai aici pe pămnt. Dar cărţile s&inte, cărţile Gisericii nu%i interesează.

:ată de ce lumea se a&lă în momentul de &aţă într%o mare neştiinţă reli$ioasă şi nu cunoaşte adevăracredinţă ortodoxă pentru că nu a vrut s%o primească şi pentru că a în$ăduit Dumnezeu să vinlucrarea de minciună a satanei, ca toţi cei ;ndărătnici să primească minciuna ;n locul adevărulaşa cum zice S&ntul 5postol 0avel9 N+ă vor veni la vre"ea de apoi rătăciri 7. 'ăznd în acesrătăciri lumea nu numai că nu iubeşte S&nta Giserică, dar a a@uns să o necinstească, s%o în@ure, s&ure.

0entru a ne convin$e că Domnul nostru :isus Hristos nu era un om simplu aşa cum îl socotesc uniică învăţătura ui nu este o învăţătură omenească ci cu adevărat dumnezeiască şi că Domnul Hrista existat şi există cu adevărat, trebuie să luăm cunoştinţă de alte multe dovezi din istoria lumii cani% arată şi de cteva scrisori descoperite în veacul nostru la 8oma, în ar-ivele cezarilor, unde poate vedea cum era considerat *ntuitorul pe vremea aceea c-iar de către  (uvernatorul pă(âPublius %entulus care desi(ur 0ără nici un interes, iată ce scria despre )ânsul 3"păratuliberiu al o"ei din vre"ea /ântuitorului:

Page 110: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 110/189

GSire, a" a0lat că doreşti ceea ce acu" 3$i co"unic prin această scrisoare. răieşte aici un ocare se bucură de o "are reputa$ie de o" virtuos, anu"e Iisus *ristos. Poporul 3l nu"eşte pro0al Adevărului, iar ucenicii sus$in că e Fiul lui )u"nezeu, adică al Aceluia care a creat cerul pă"ântul şi toate cele ce eistă 3n univers. 2ntr#adevăr 3"părate, 3n 0iecare zi se aude desp"inunile săvârşite de acest Iisus *ristos. Prin unul şi sin(urul Său +uvânt, dă sănătabolnavilor şi "or$ilor. -ste de o statură "i<locie şi de o 0ru"use$e ui"itoare. Privirea %ui e aşde "ărea$ă 3ncât inspiră respect 3n to$i care#% privesc şi care se văd sili$i ca să#% iubească şi să

tea"ă de -l. Părul %ui are culoarea de alună coaptă, adică roşiatic şi#I cade până la u"eri, 0iin3"păr$it 3n două prin "i<locul capului după obiceiul nazarinenilor.

Fruntea %ui este lată epri"ând inocen$ă şi linişte. 9ici o pată sau zbârcitură nu se vede pe 0a%ui pu$in ru"enă. 9asul şi (ura %ui nu arată nici un ar(u"ent pentru vreo critică lo(ică, ibarba %ui cea deasă e ase"enea părului capului Său, este lun(ă şi se desparte 3n două pr"i<loc. Privirea %ui e "ărea$ă şi severă, are ochi strălucitori. %u"ina ce revarsă 0a$a %ui este clu"ina soarelui, aşa că este i"posibil a o privi cineva "ai 3ndelun(. Inspiră spai"ă aceasstrălucire când 3nsă povă$uieşte şi s0ătuieşte plân(ând, atra(e iubirea şi respectul ascultătorilor

Se spune că niciodată n#a râs, iar ochii %ui veşnic lăcri"ează. /âinile %ui sunt 0ru"oase,0oarte plăcut când vorbeşte, dar 0oarte rar iese 3n lu"e. +ât despre 3nvă$ătură atra(e ad"ira$3ntre(ului Ierusali". +unoaşte per0ect toate ştiin$ele 0ără să 0i studiat vreuna. +ălătoreşte descuşi cu capul descoperit. Se vorbeşte pe aici că ase"enea o" nu s#a "ai văzut până acu" prilocurile acestea. /ul$i evrei 3l consideră chiar ca )u"nezeu, al$ii 3l denun$ă că lucreaz3"potriva le(ilor "aiestă$ii voastre. /ă revolt 0oarte "ult contra acestor iudei piz"aşi, pentru co"ul acesta n#a cauzat nici o ne"ul$u"ire la nici un o" vreodată.

)acă "aiestatea voastră doreşte să#% vadă precu" "i#a$i scris deunăzi, 0ace$i#"i cunosc

aceasta şi 3ndată 3l voi tri"ite, căci sunt (ata cu s"erenie şi supunere a 3"plini tot ceea "aiestatea voastră 3"i va ordona.Făcută 3n Ierusali", cru(ul al U#lea, lună nouă. Al "aiestă$ii voastre, prea s"erit supus servitoPublius %entulus, ?uvernatorul Iudeii.

0recum vedem din această scrisoare a pă$nului $uvernator al :udeii, reiese în mod si$ur să Domnnostru :isus Hristos cunoaşte per&ect toate ştiinţele &ără să &i studiat vreuna şi că #l adesea săvrşminuni dnd sănătate bolnavilor şi viaţă morţilor numai prin unul şi sin$urul Său 'uvnt. Se mpoate îndoi cineva citind această scrisoare, că *ntuitorul lumii n%a &ost iul lui Dumnezeu cîntrupat, 'uvntul cel adevărat4

*ai cutează cineva dintre necredincioşi să a&irme că Domnul nostru :isus Hristos n%a înviat dmorţi, cnd #l avea putere dumnezeiască de a învia pe alţii din mormnt4 *ai poate avea cinevîndoială despre învierea morţilor, despre viaţa de veci care va &i dincolo de mormnt4 De acereligia creştină este cea mai dreaptă< de aceea religia ortodoBă este adevărata credinţă< fiinda ;ntocmit!o ;nsuşi Dumnezeu< şi a descoperit!o prin iul Său care S!a ;ntrupat din ecioa#aria.

:ată de ce Domnul Hristos a zis 5postolului ilip9 N+el ce /#a văzut pe /ine, a văzut pe ată

căci pe Dumnezeu în toată măreţia puterii Sale este cu neputinţă să% poată vedea cineva aici

Page 111: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 111/189

pămnt în toată slava Sa, după cum citim în cartea Gisericii9 N Pe )u"nezeu a#% vedea nu este putin$ă oa"enilor, spre care nu cutează a căuta oştile 3n(ereşti. )ar prin S0ânta Fecioară /ari)u"nezeu s#a 0ăcut cunoscut oa"enilor, adică prin persoana Fiului Său Iisus *ristos7.

ericitul Augustin, într%una din mărturisirile sale, ne prezintă un tablou &oarte &rumos şi plin învăţături. Înainte de a se încreştina, cnd nu cunoştea reli$ia cea adevărată şi era departe Dumnezeu , povesteşte el, se pli"ba odată pe $ăr"ul "ării şi era pe la apusul soarelui. )e o par

se 3ntindea "area 3n toată splendoarea ei, iar de alta, $ăr"ul "ării 3"podobit cu pal"ieri di0erite 0lori. ransportat de 0ru"use$ile naturii Fericitul Au(ustin zise: G@, "are, "are, tu ai adâncul tău atâtea şi atâtea vie$uitoare. u care 3n 0uria ta s0ărâ"i corăbii şi dai "or$ii atâtevie$i o"eneşti, nu cu"va tu eşti )u"nezeul "euE 9u po$i da tu linişte su0letului "euE. ;aluri3nsă printr#o voce ar"onioasă parcă 3i răspundeau: G+aută "ai sus, nu sunte" noi )u"nezeu

Atunci privind spre $ăr"ul "ării zise: GPă"ântule 0ru"os, tu care răsari din sânul tău atât0ructe 0olositoare oa"enilor şi ani"alelor, tu care eşti 3"podobit cu 0el de 0el de 0lori care "ai dcare "ai 0ru"oase şi "ai "irositoare, nu cu"va tu eşti )u"nezeul "euE Aceeaşi vocar"onioasă parcă#i răspunde: G+aută "ai sus.

Atunci 0ericitul Au(ustin ridică ochii săi spre cer şi 3ntrebă: Gu soare care lu"inezi şi 3ncălzetoate 0iin$ele o"eneşti ce vin 3n lu"e, tu lună şi voi stele care 3"podobi$i bolta cerească, sunteoare voi )u"nezeul "euE Atunci i s#a părut că aude o ar"onie "inunată şi o voce carerăspunde: G 9u sunte" noi )u"nezeul tău, noi sunte" creaturile %ui, deci nu pute" da noi pasu0letului tău caută "ai sus!.

)upă aceasta 0ericitul Au(ustin căutând "ai sus, privirile lui pătrunse până la duhurile castăteau 3naintea lui )u"nezeu. -l puse aceleaşi 3ntrebări şi pri"eşte acelaşi răspuns: G +au

"ai sus, că acolo vei a0la pe +el ce te#a 0ăcut şi pe tine şi pe noi! Atunci su0letul său se 3năl$ă "ai sus, se apropie de tronul lui )u"nezeu, dar acolo el nu "ai 3ntrebă ni"ic, ci u"ilindu#se, 3nchină căzând 3n lacri"i şi liniştindu#se ini"a lui zise:

Gu eşti )u"nezeul "eu, nu"ai tu po$i da linişte su0letului "eu şi nu"ai de la ineste liniştea şi 0ericirea cea veşnică.

'ăsise pe Dumnezeu.  Iată deci secretul (ăsirii lui )u"nezeu, al cunoaşterii %ui este să ridică" "ai sus de această lu"e, de ce este pă"ântesc, să ne dezlipi" de ru(ina păcatelor, să n"ai vede" pă"ântul, să nu ne "ai târâ" "intea pe pă"ânt şi să nu ne "ai pune" năde<dea 3lucrurile cele trecătoare, căci $ara noastră eternă nu este aici, patria noastră scu"pă este acosus unde este şi 2"păratul nostru +el veşnic, bun şi drept K Iisus *ristos K. #l a declarat în &a@udecătorilor cnd a &ost întrebat şi a zis9 N 2"pără$ia /ea nu este din lu"ea aceasta7.

:ată de ce şi noi, îndată după botez am devenit ostaşi ai ui înarmaţi. Să ne luptăm pentru a cşti$şi a a@un$e la Împărăţia ui cea de sus. Dar acolo sus la Dumnezeu< să ştiţi că nu se poate aundec$t pe aripile rugăciunilor< prin 3arul Său< pe norii ;nvăţăturii ?isericii (rtodoadevărate< prin cunoaşterea temeinică a lui Dumnezeu din ;nvăţăturile iului Său pe care lelăsat pe păm$nt ;n ?iserica Sa. :ată de ce a zis Domnul Hristos în ru$ăciunea ce s%a amintit

Page 112: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 112/189

S&nta #van$-elie de astăzi9 N 'i via$a veşnică este aceasta, să e cunoască pe ine sin(ur)u"nezeu adevărat şi pe Iisus *ristos pe care %#ai tri"is7.:arăşi zice Domnul9 N -u pentru aceştia "ă ro( ată, nu pentru lu"e "ă ro(, ci pentru cei pe ca/i i#ai dat ca să 0ie ai ăi şi ai ăi sunt. )ar nu nu"ai pentru aceştia "ă ro( ci şi pentru cei vor crede 3n /ine prin cuvântul lor 7.

:ată deci că *ntuitorul :isus însuşi &ace o deosebire între credincioşi şi necredincioşi. #l spu

+atălui ceresc că nu se roa$ă pentru lume. +ine era lu"ea pentru care nu se ru(a )o"n*ristosE 5ceasta era lumea necredincioasă, lumea iubitoare de păcate, de plăceri, de certuri, zzanii şi de toate răutăţile, de des&rnări şi de toate relele, lumea spurcată de păcate mari. 3e &aatenţi şi pe noi să nu ne în@u$ăm la acelaşi @u$ cu necredincioşii şi să &u$im de toţi cei ce ne duc rătăcire şi la păcate, căci aşa putem să ţinem le$ătura cu Dumnezeu, asociindu%ne cu cei care suîndreptăţiţi de Giserică, ca să dea s&aturi şi învăţături adevărate despre credinţa cea dreaptă, care esrtodoxia.

5şa ţineau le$ătura primii creştini, de aceea erau în stare să scrie, să compune şi să cnte lDumnezeu nu numai diavolului. iecare cu talentul lui9 pictorii, cntăreţii, scriitorii şi poeţii,

întreceau în a%şi pune talentul în slu@ba lui Dumnezeu mai înti şi%: aduceau slavă şi cinstpropovăduindu% şi mărturisindu%.

Iată ce versuri 0ru"oase ne#au ră"as despre iserică de la strălucitul nostru poet ro"ân creştin ;asile Alecsandri:

Giserica creştină este re(ină 3ntre ale lu"ii "ari  -a poartă#n 0runte#o stea divină, lucrând prin ti"pii seculari.

 /enirea ei e tot#nainte, "ăre$, 3ndreaptă paşii săi. -a "er(e#n capul altor reli(ii, vărsând 3n ur"ă lu"ină.

 iserica creştină e o re(ină cu 0ar"ec dulce răpitor, Pă(ânii#n cale i se#nchină şi#n (enunchi cad cu dor.

Dacă Giserica creştină va aplica întocmai şi nesc-imbată mereu învăţătura *ntuitorului Hristoaşa cum a lăsat%o #l, atunci cnd va veni ziua de @udecată şi cnd va sta &aţă în &aţă cu Domnul S&şi va &i întrebată9 Nu ce ai 0ăcut pe acest pă"ântE7 Giserica va răspunde sus şi tare9

G@, )oa"ne, eu 3n lu"e cât a" stat, 2n ochii tăi plini de#ad"irare, Pe ine te#a" reprezentat.

"ugăciune

Doamne :isuse Hristoase, 'el ce +e%ai înălţat de pe pămnt la cer, condu%ne +u corabia vieţii noastcu Du-ul +ău cel S&nt în portul cel minunat. Scapă%ne pe toţi din &urtuna cea întunecată care sabătut asupra corabiei +ale P S&nta Giserică P de toate răutăţile care vin din a&ară şi dinăuntrulluminează cu Harul +ău cel luminos pe toţi conducătorii Gisericii +ale rtodoxe, ca să trecem bine din întunericul lumii şi să a@un$em şi noi acolo unde locuieşti +u, cu +atăl şi cu Du-ul S&nt veci de veci.

Page 113: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 113/189

5m

Părintele Iosif -rifa ! Iisus 5 #ilocitor ;ntre noi şi Dumnezeu

Page 114: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 114/189

#van$-elia acestei duminici cuprinde ru$ăciunea pe care :isus *ntuitorul a rostit%o ca un &el înc-eiere a lucrării Sale pe pămnt.

5ceastă ru$ăciune a *ntuitorului era un &el de raport ceresc. 'u această ru$ăciune, *ntuitorul înc-eia c-emarea şi lucrarea Sa de învăţător9 L Părinte +eresc! J zicea /ântuitorul J a" săvârlucrarea ce /i ai dat s#o 0ac. %uând chip de o" şi u"blând pe pă"ânt ti"p de trei ani de zile, a" 3nvă$at pe oa"eni toate tainele "ântuiriiL ră"âne ca ei să pri"ească şi să ascul3nvă$ăturile /eleP)

5ceastă ru$ăciune a &ost pe urmă între$ită şi cu cealaltă lucrare a Domnului9 cu ert&a ispăşirii. Supe 'rucea ol$otei, în clipele cnd Domnul /i%a dat du-ul, s%a auzit raportul de înc-eiere a lucră*ntuitorului9 L Săvârşitu#s#a!P (:oan 1C, !I". 0rin aceste cuvinte, Domnul zicea9 L Părinte, aisprăvit şi che"area /ea de ispăşitor al o"enirii!L 9#a" 0ost 3n lu"e nu"ai 2nvă$ător, ci Ispăşitor de păcateL A" săvârşit şi Mert0a cea /are a izbăviriiL A" luat asupra /ea păcateoa"enilor şi le#a" răsti(nit pe +rucea ?ol(otei ră"âne ca oa"enii să pri"ească Mert0a /ea, să 0ie biruitori asupra păcatelor, să se poată cură$i de păcate prin Sân(ele /eu şi să 0ie   Huna c9oiK .

Page 115: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 115/189

5-, ce plin de &ior şi de măreţie este raportul pe care Domnul :isus îl spune în această evan$-elie<el se cuprinde mntuirea lumii, el cuprinde &acerea a doua a lumii şi renaşterea ei prin ertol$otei.

Dar acest raport stă în &aţa noastră şi cu o $roaznică răspundere. 8aportul stă în &aţa noastră cuîntrebare desc-isă9 a" pri"it noi 3nvă$ăturile /ântuitorului şi Mert0a %ui cea S0ântăE

Dra$ă cititorule< 8aportul şi ru$ăciunea *ntuitorului din evan$-elia de duminică stă cu o întrebadesc-isă şi în &aţa ta. Domnul La săvârşit lucrarea ce I s#a dat P. #u te întreb9 cu" stai tu 0a$ă această lucrareE #l ţi%a desc-is şi ţie darul iertării păcatelor, prin scump Sn$ele ui) Ai pri"it acest darE

Domnul ne% a cşti$at totul prin ert&a ui cea S&ntă. #l ne îmbie cu un dar ce ne poate &ace L 0lui )u"nezeuP. #ste însă întrebarea9 a" pri"it noi acest darE

Biaţa şi traiul nostru arată că nu l%am primit. umea de azi e plină, mai tare ca oricnd, de răutăţi,sensul că n%am primit cu adevărat darul şi mntuirea ce ni le%a cşti$at *ntuitorul cu scum

Sn$ele ui.

8aportul şi ru$ăciunea *ntuitorului din evan$-elia acestei duminici este o teribilă mustrare pentcreştinătatea de azi. Domnul ne%a cşti$at totul, dar noi n%am primit aproape nimic. Domnul nîmbie cu darul şi puterea de a ne &ace 0iii lui )u"nezeu (:oan 1, 1=", dar noi nu primim acest dar, aceea suntem mai departe ca oricnd de a &i Lcopii ai lui DumnezeuP şi &raţi laolaltă. 8u$ăciun*ntuitorului din evan$-elia aceasta stă în &aţa celor care stăruie în păcate şi &ărădele$i cu$roaznică răspundere stă cu răspunderea din cuvintele ui9 L )acă n# aş 0i venit şi nu le aş 0i veslor, n#ar avea păcat, dar acu" răspuns nu au pentru păcatele lor P. Dacă *ntuitorul n%ar &i mu

pentru noi şi nu ne%ar &i lăsat darurile mntuirii, am avea o scuză, o dezvinovăţire, pentru păcatenoastre. Dar #l ne%a lăsat toate darurile cei ce nu primesc aceste daruri nici un răspuns nu vor aveîn ziua udecăţii. Bai celor ce nu primesc darurile mntuirii aduse în lume de Scumpul nost*ntuitor< veşnicie întrea$ă vor pln$e că n%au primit aceste daruri.

'itiţi cu luare%aminte această evan$-elie, cu între$ul capitol 16 de la :oan. 2n ea se a0lă toată tăr"ântuirii noastre su0leteşti:  L 'i aceasta este via$a veşnică: să e cunoască pe ine, Dnadevăratul )u"nezeu, şi pe +are %#ai tri"is, pe Iisus *ristosP. nceputul şi sf$rşitul m$ntuinoastre acesta este7 să cunoşti pe Dumnezeu şi pe iul Său cel Sf$nt.  LDar cine nu cunoaşte Dumnezeu şi pe :isus Hristos4P 2 vă veţi întreba dumneavoastră, miraţi) L'e învăţătură nouă es

aceasta, cnd şi pruncii o cunosc4P) #u însă cutez a spune că oamenii nu% cunosc cu adevărat Dumnezeu. 0e Dumnezeu Îl putem cunoaşte cu adevărat numai prin :isus Hristos, L+are ne3"păcat cu )u"nezeu, prin "oartea %ui P (8om. >, 1I" şi ne%a &ăcut &iii ui. 'ei mai mulţi oamecunosc şi azi tot numai pe Dumnezeul din Bec-iul +estament, 'are pedepseşte şi porunceşte să n&aci ceea şi ceea. Dar nu% cunosc pe Dumnezeu prin :isus *ntuitorul, 'are a venit aducndu%Ldar şi putere să ne 0ace" 2 prin @ert&a ui 2 0iii lui )u"nezeuP (:oan 1, 1=" şi să putem trăi o viadupă voia ui.Evanghelia de faţă ne aduce o veste scumpă şi dulce7 Iisus Se roagă pentru noi.

Page 116: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 116/189

 #l mi@loceşte pentru noi şi mntuirea noastră. 0e :isus Hristos trebuie să cunoaştem şi să%primim ca pe *arele *i@locitor dintre noi şi Dumnezeu. L+ăci Dnul este )u"nezeu, Dnul /i<locitor 3ntre )u"nezeu şi oa"eni: @"ul#Iisus *ristos, +are pe Sine 2nsuşi S#a dat pre$ răscu"părare pentru to$i P (: +im. =, >%". L )e va 0i păcătuit cineva, ave" /i<locitor la atăl, pIisus *ristos, +are S#a dat pe Sine ispăşire pentru păcatele noastreP (: :oan =, 1". -aina viecelei adevărat creştineşti aceasta este7 să!8 primeşti pe #$ntuitorul şi Lertfa 8ui cea Sf$ntăprin El să trăieşti o viaţă nouă< după voia 8ui Dumnezeu< ca un copil iu:it al 8ui.  În acea

vrea :isus să%l &acă pe &iecare om Ldesăvârşit P, cum spune aici în evan$-elie.Însă cei mai mulţi creştini n%au primit în c-ipul acesta pe *ntuitorul şi de aceea nu este putecreştinească în viaţa lor. #u socot că şi viaţa poporului nostru este prea săracă în roadele &aptelor putere creştinească şi asta, tocmai din pricină că :isus *ntuitorul şi *i@locitorul nu stă de a@uns mi@locul vieţii noastre su&leteşti.-van(helia de azi este un stri(ăt de osândă pentru cei care stăruie 3n necredin$ă şi nepăsare dcele su0leteşti. Dar, pe de altă parte, a-, ce veste dulce ne aduce această evan$-elie celor care trăio viaţă cu Domnul< 9e aduce vestea cea scu"pă că )o"nul Se roa(ă şi "i<loceşte pentru noi păcatele noastre. )o"nul ne a<ută să trăi" 3n lu"e, dar să nu 0i" din lu"e. Să trăi" 3n lu"

dar nu 3n "odele şi răută$ile lu"ii.

'reştinătatea cea mare trăieşte azi în păcatele şi modele acestei lumi. Bai, ce minciună mare esteast&el de creştinătate< /i vai, ct de mulţi creştini trăiesc în această minciună< #i îşi înc-ipuie că pa@un$e în 'anaan înainte de a ieşi din #$ipt.

#van$-elia ne spune şi aici că toţi cei care Lam ieşit din lumeP vom &i urţi şi pri$oniţi. L 'i lu"eaa urât pe ei  2 zicea :isus 2 pentru că ei nu sunt din lu"eP (:oan 16, 1?". 8umea şi oamenii clumeşti nu pot suferi pe cei care au ieşit din lume=< din răutăţile şi păcatele lumii.  5şa a &o

pe timpul *ntuitorului, aşa e şi azi şi aşa va &i pnă la s&rşitul veacurilor. Dar această ură pri$oană a lumii nu poate absolut cu nimic să ne amărască su&letul şi dulceaţa pe care ne%o dă viacea trăită cu Domnul. Dimpotrivă, ave" plăcere 3n su0erin$e şi pri(oane pentru *ristos şi pentsu0letul nostru (:: 'or. 1=, 1I".

, ce veste scumpă şi dulce ne aduce evan$-elia aceasta, cu ru$ăciunea din capitolul 16 de la :oaS&rşitul acestei ru$ăciuni ne spune că Domnul şi *ntuitorul nostru :isus Hristos Se roa$ă c5colo unde este #l, să putem a@un$e şi noi9 Lată, vreau ca, Acolo unde sunt -u, să 0ie, 3"preuncu /ine, şi aceia pe care /i i#ai dat u, ca să vadă slava /ea, slavă pe care /i#ai dat o 0iindcă u /#ai iubit "ai 3nainte de a 0i lu"eaP (:oan 16, =?".

'e veste minunată<

"ugăciune

Iisuse, prea dulcele nostru /ântuitor, prin Mert0a a şi ru(ăciunile ale, 3nvredniceşte#ne şi pnoi să dobândi" locul cel "inunat,să vede" slava a, să petrece" cu ine şi să e slăvi" pe in3n vecii vecilor. A"in.

=Părintele Iosi0 ri0a J âlcuirea evan(heliilor du"inicilor de peste a

Page 117: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 117/189

Preot Sever 1egrescu ! Predică la Duminica a 2ll!a după Sfintele Paşti ! a Sfinţilor Părinţi dla Sinodul I Ecumenic ! Dumnezeu rug$ndu!Se

 

N Acestea a vorbit Iisus şi, ridicând ochii Săi la cer, a zis: Părinte, a venit ceasul! Preaslăveşte p

Fiul ău, ca şi Fiul să e preaslăvească. Precu" I#ai dat stăpânire peste tot trupul, ca să devia$ă veşnică tuturor acelora pe care u i#ai dat %ui.'i aceasta este via$a veşnică: Să e cunoască pe ine, sin(urul )u"nezeu adevărat, şi pe Iis*ristos pe +are %#ai tri"is. -u e#a" preaslăvit pe ine pe pă"ânt lucrul pe care /i l#ai dat sl 0ac, l#a" săvârşit. 'i acu", preaslăveşte#/ă u, Părinte, la ine 3nsu$i, cu slava pe care aavut#o la ine, "ai 3nainte de a 0i lu"ea.

Arătat#a" nu"ele ău oa"enilor pe care /i i#ai dat /ie din lu"e. Ai ăi erau şi /ie /i i#ai dşi cuvântul ău l#au păzit. Acu" au cunoscut că toate câte /i#ai dat sunt de la ine Pentru ccuvintele pe care /i le#ai dat le#a" dat lor, iar ei le#au pri"it şi au cunoscut cu adevărat că de

ine a" ieşit, şi au crezut că u /#ai tri"is.-u pentru aceştia /ă ro( nu pentru lu"e /ă ro(, ci pentru cei pe care /i i#ai dat, că ai sunt. 'i toate ale /ele sunt ale ale, şi ale ale sunt ale /ele şi /#a" preaslăvit 3ntru ei. 'i -nu "ai sunt 3n lu"e, iar ei 3n lu"e sunt şi -u vin la ine. Părinte S0inte, păzeşte#i 3n nu"eău, 3n care /i i#ai dat, ca să 0ie una precu" sunte" şi 9oi. +ând era" cu ei 3n lu"e, -u păzea" 3n nu"ele ău, pe cei ce /i i#ai dat şi i#a" păzit şi n#a pierit nici unul dintre ei, dec0iul pierzării, ca să se 3"plinească Scriptura. Iar acu", vin la ine şi acestea le (răiesc 3n lu"ca să 0ie deplină bucuria /ea 3n ei.N (:oan 16, 1%1!"

Page 118: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 118/189

KKK#ste $reu să ne ima$inăm ce ar &i lumea &ără ru$ăciune. are ar mai &i4<#ste şi mai $reu, trebuie să recunoaştem, să% vedem pe Dumnezeu ru$ndu%Se. totuşi...Dumnezeu Se roa$ă<  Iisus *ristos este )u"nezeul ru(ăciunii. -ste Fiul care Se roa(atălui. ;neori în $enunc-i. 5lteori cu minile încrucişate. +otdeauna ridicnd oc-ii Săi la ce3iciodată la pămnt.

Din pericopa evan$-elică a acestei Duminici, înţele$em existenţa ctorva trepte în ceea ce numiîndeobşte realitatea ru$ăciunii. prima treaptă ar &i cea a timpului

nu a" ti"p să eist 3ntru tot ce nu vine şi sunt 

şi nu sunt decât o pal"ă de cer ce a curs şi#a u"plut 

cutele unei 0run$i de pă"ânt.

  Să nu ai ti"p să eişti 3ntru tot ce nu vine şi eşti # de0ineşte starea de trezvie. /i vine ceasul. 5di

a venit ceasul preaslăvirii. +atăl şi iul Se preaslăvesc.Preaslăvirea este durata de dincolo de orice ti"p, din vecinătatea veşniciei. Preaslăvirea esstarea de stăpânire peste tot trupul pentru via$a cea veşnică.  Sf$ntul Apostol Pavel  a&irmătrupul este pentru )o"nul şi )o"nul este pentru trup (al. , 1!". a doua treaptă ar &i cea a cunoaşterii

'nd ai ieşit din robia timpului începi să cunoşti.@chii ini"ii tale se deschid spre ceruri şi vezi 0olosul ru(ăciunii şi al cuvintelor =  /arc Ascetul>.2ncepi să ai ochiul ne3"prăştiat, să te lepezi de trup şi chiar de su0let, să trăieşti prin "in=  -va(ric /onahul>.

n clipa ;n care 8!ai cunoscut pe -atăl ceresc ! singur şi adevărat Dumnezeu şi pe Iisus 3rist! ;nţelegi ce este viaţa veşnică.Păzind Cuv$ntul lui Dumnezeu< devii (#.  1oi< oamenii< avem eBtraordinara şansă de a prin rugăciune< prin liturghie (ce altceva ar putea &i ru$ăciunea", păzitori ai Cuv$ntului lDumnezeu< ai lui Iisus 3ristos.@" se nu"eşte cel ce 3n(ăduie să 0ie 3ndreptat # spune S0ântul Antonie cel /are. 3u există acale de îndreptare în a&ara #u-aristiei. 0rin împărtăşanie, de la păzitor al lui Hristos devii purtător Hristos.Dumnezeu ru$ndu%Se, % iată permanenta litur$-ie care ţine pămntul, îl ţine să nu cadă pe cealt&el l%ar întina att de mult înct n%ai mai şti unde este iadul şi unde este raiul...

3imic nu poate omul preţui mai mult dect cuvntul. 'uvntul de la talpa existenţei9 %a 3nceput e+uvântul şi +uvântul era la )u"nezeu şi )u"nezeu era +uvântul.ot S0ântul Antonie cel /are spune că su0letul se a0lă 3n lu"e 0iind născut, iar "intea este "presus de lu"e 0iind nenăscută. 2ntre su0let şi "inte pendulează u(ăciunea.1e aflăm ;n faţa unui mare pericol7 dacă ;n rugăciune preţuim mai mult cuvintele decCuv$ntul< acelea devin vor:e< iar noi nişte simpli ţipători. a treia treaptă ar &i cea a deplinătăţii ?ucuriei

5ceasta nu poate &i exprimată prin cuvinte, nici cuprinsă prin cu$etări.

Page 119: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 119/189

)eplinătatea ucuriei nu este altceva decât pri"irea 0ocului care 3nva$ă şi arată li"pede, pru(ăciune, calea spre veşnicie.

Dumnezeu să ne auteF

=Sursa: KFără"ituri de cuvinte: lecturi evan(helice pentru du"inici, -ditura /itropol@lteniei, +raiova, 885>

Pr. AleBandru ! Predică la Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

3ristos S!a ;nălţatF

Page 120: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 120/189

:ubiţi credincioşi, în această Duminică, cea de a şaptea după S&intele 0aşti, am citit cuvnt#van$-eliei lui :oan despre ru$ăciunea Domnului nostru, pentru Sine şi pentru toţi credincioşii, pcare a înălţat%o către +atăl, înainte de prinderea şi răsti$nirea Sa.

5cest capitol, al 16%lea din #van$-elia lui :oan, abundă în semni&icaţii şi învăţături, şi tocmai aceea a &ăcut obiectul attor studii teolo$ice, dezbateri şi predici.

Despre acest capitol, S&ntul :oan ură de 5ur ne%a lăsat două omilii, în care a tălmăcit pentru n&iecare verset în parte.În acest scurt cuvnt, mă voi opri numai asupra ctorva aspecte, dar încura@ez pe &iecare dintDumneavoastră să citească miliile AI şi A1 ale S&ntului :oan ură de 5ur, pentru a%şi -răsu&letul şi mintea din bo$ăţia de învăţături ale acestui S&nt 0ărinte.

9u cred că eistă o", care la un "o"ent al vie$ii sale, să nu se 0i 3ntrebat care este scopul vienoastreE 3u este un răspuns uşor şi dacă avem curiozitatea să întrebăm 1I oameni, vom primprobabil 1I răspunsuri di&erite. *ai mult dect atta, dacă citim cărţi ale unor scriitori celeboameni de ştiinţă, &iloso&i, psi-olo$i, etc., vom vedea că nici unul nu are un răspuns clar la aceas

întrebare, iar în cazul în care crede că îl are, istoria a arătat de &iecare dată că este un răspuns $reşi

'ei mai mulţi însă, au a@uns la concluzia, &oarte tristă de alt&el, că viaţa nu are nici un rosS-aVespeare de exemplu, spune prin $ura lui *acbet- că9 Pviaţa este ca o um+r trectoare, uactor ratat care se c6inuiete !e scen, !ân când vocea nici nu i se mai aude. Este ca o !ovess!us de un idiot. / glgie 0r sens7.*arV +Rain, înainte de a muri, a scris aceste rnduri9 P/ mulţime de oameni se nasc !e ace!mânt muncesc, se $+at i se lu!t unul cu altul !entru avanta2e i !o$iţii sociale a!oi aniiîncovoaie i îi sl+esc cei dragi sunt luaţi de la ei i +ucuria este înlocuit cu su0erinţ. 4oarte

vine a!oi ca ultimul dar ne-otrvit !e care natura le !oate da i a!oi dis!ar din aceast lume, !care nu au reuit s o sc6im+e cu nimic,o lume care îi !lânge !entru o $i, a!oi îi uit !entrtotdeauna7./i ast&el de exemple $ăsim cu miile. Dar poate cea mai semni&icativă este concluzia lui '.. ununul dintre cei mai mari psi-olo$i, autorul teoriei Pmemoriei colective7 şi a Parc-etipurilor7, caspune că Pcea mai cum!lit neuro$ a lumii în care trim este deertciunea7.

)acă şi noi ne#a" pus o ast0el de 3ntrebare şi nu a" (ăsit 3ncă un răspuns, iată că citirea dastăzi este de natură să ne lu"ineze şi să ne dea o rezolvare. Acest capitol =15> din -van(helia lIoan, pe care unii 3l nu"esc Ku(ăciunea preo$ească a lui Iisus, ne spune că lu"ea este u

câ"p de luptă o luptă dintre 0or$ele răului şi cei ce ascultă de le(ile lui )u"nezeu. Iisus roa(ă atât pentru ucenicii Săi, cât şi pentru creştinii ce vor ur"a, ca să 0ie păzi$i de potrivnic să ră"ână 3n nu"ele lui )u"nezeu.

 Scopul vie$ii nu poate 0i a0lat 3n ştiin$ă

:ată că :isus spune97 Acu" au cunoscut că toate câte /i#ai dat sunt de la ine75şadar, cei ce au căutat scopul vieţii în ştiinţă şi nu l%au $ăsit acolo, n%ar trebui să se mire delopentru că Iisus ne spusese de<a că adevărata cunoaştere vine de la )u"nezeu.

Page 121: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 121/189

'nd spun aceasta, nu încerc să minimizez rolul învăţămntului şi al culturii este ct se poate important ca tinerii să studieze, să citească şi să%şi lăr$ească orizontul. /i aceasta trebuie să o &acenu numai la tinereţe, ci în întrea$a viaţă.Dar în nici un caz, nu trebuie să a@un$em la concluzia că dacă am petrecut =I de ani în şcoli, sunteatotştiutori.

Societatea noastră măsoară pe &iecare după :Z%ul său (intelli$ence [uotient". 'ei ce se situează sub

anumită limită, sunt consideraţi retardaţi, iar unii sunt trimişi c-iar la şcoli a@utătoare. :nteresant esînsă că putem întlni oameni cu un :Z scăzut, dar care înţele$ lucruri pe care alţii cu un :Z ridicatcu pre$ătire universitară, nu îl înţele$ de nici un &el.

 Scopul vie$ii nu poate 0i a0lat 3n lu"e

:ată ce spune acelaşi evan$-elist :oan într%una din epistolele sale9

1. 9u iubi$i lu"ea, nici cele ce sunt 3n lu"e. )acă cineva iubeşte lu"ea, iubirea atălui nu es3ntru el

14. Pentru că tot ce este 3n lu"e, adică po0ta trupului şi po0ta ochilor şi tru0ia vie$ii, nu sunt de atăl, ci sunt din lu"e.15. 'i lu"ea trece şi po0ta ei, dar cel ce 0ace voia lui )u"nezeu ră"âne 3n veac.Despre multe lucruri noi credem că sunt importante, dar pentru Dumnezeu ele nu sunt.

)e ce oare spune evan(helistul că dacă cineva iubeşte lu"ea, iubirea atălui nu este 3n elE 9)u"nezeu a creat această lu"eE Gineînţeles că Dumnezeu a creat lumea şi ca orice lucru zidit de Dumnezeu, lumea a &ost bun3umai că, lumea în care trăim noi astăzi a &ost erodată de păcat. 0ăcatul este acela care ne întune

$ndirea şi ne &ace să căutăm scopul vieţii, acolo unde el nu se a&la. At$tea lucruri par a fi :unedemne de a ne face din ele scopul vieţii< dar ;n realitate sunt numai amăgiri  (averile, puterearan$ul social, plăcerile uşoare, alcoolul, ş.a.m.d."

'nd ne trezim dimineaţa şi toate $ri@ile şi po&tele lumeşti ne vin în minte şi se năpustesc asupnoastră ca nişte animale sălbatice, atunci trebuie să începem lupta şi să nu ne lăsăm năpădiţi de eci să le împin$em înapoi, să le înc-idem uşa şi să încercăm să auzim vocea lui Dumnezeu, care nînvaţă cu totul altceva.

)ar dacă 3n$elesul vie$ii nu poate 0i (ăsit 3n lu"ea 3n care trăi" şi nici 3n ştiin$ă, atunci un

poate 0i (ăsitE

:ată că versetul al treilea ne dă răspunsul pe care îl căutam9K'i aceasta este via$a veşnică: Să e cunoască pe ine, sin(urul )u"nezeu adevărat, şi pe Iisu*ristos pe +are %#ai tri"is. 

'u alte cuvinte, scopul vie$ii noastre este de a avea o rela$ie cu )u"nezeu, de a#% cunoaşte pe -prin adevărata credin$ă pe care ne#o arată 3nsuşi Fiul Său, Iisus *ristos. 

Page 122: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 122/189

+unoaşterea lui )u"nezeu este scopul spre care trebuie să tân<i" şi pentru care trebuie să nluptă" cu lu"ea şi ispitele, ca să nu ne 3"piedice să a<un(e" acolo.

)u"nezeu ne#a creat ca să 0i" 0erici$i şi să ne bucură" de lu"ea pe care a creat#o -l, dpentru ca să ne bucură" de acea lu"e, trebuie să nu ne 0ace" un scop din plăceri, din dorinde putere şi alte a"ă(iri, ci să 2l căută" 3ntâi pe -l, pe ziditorul nostru.

Atunci lumina Sa ne va deschide ochii şi vom vedea şi ;nţelege lucruri< care p$nă atunci ni păreau de ne;nţeles. N+ăuta$i 3ntâi 2"pără$ia +erurilor şi apoi toate celelalte vi se vor adău(ane spune *ristos.

#l ne va umple pa-arul pnă peste, #l ne va întinde masa bo$ată în &aţa potrivnicilor noştri şi vve$-ea asupra noastră, iar de se va întmpla să ne împiedicăm, ne va lua de mnă ca să nu cădedar mai înainte de toate trebuie să Îl căutăm pe #l.

C$nd mergem seara la culcare< să nu adormim cu griile zilei de m$ine ;n g$nd< ci să g$ndim la :inefacerile Sale şi la dragostea Sa pentru noi. 't timp ne ia ca să citim un capit

din #van$-elie înainte de somn4 5ţi văzut ce scurte sunt... sau poate un psalm4 Iar dimineaţa să trezim cu Dumnezeu ;n minte şi să!i dăm lui mulţumire pentru o nouă zi. Iar El ne va călăupaşii şi ne va :inecuv$nta< pentru că aşa 8!a rugat iul Său7   N Părinte S0inte, păzeşte#i nu"ele ău, 3n care /i i#ai dat, ca să 0ie una precu" sunte" şi 9oi N.

N -u e#a" preaslăvit pe ine pe pă"ânt lucrul pe care "i l#ai dat să#l 0ac l#a" săvârşit N.

:ubiţi credincioşi, aşa cum observă S&. :oan ură de 5ur, Domnul spune prin aceasta că #l şi%a &ăcpartea Sa pe pămnt, dar nu că lucrarea ar &i terminată, ci că rădăcina binecuvntărilor a &ost sădi

dar roadele încă urmează.De aici înţele$em că noi, cei care slăvim numele sin$urului Dumnezeu adevărat, mai avem un marol de împlinit încă pe acest pămnt noi trebuie să duce" "ai departe cuvântul şi 3nvă$ătura l)u"nezeu, dar nu nu"ai prin vorbe, ci şi prin 0apte bune, pe care le săvârşi" 0ără 0rică şi 0ărşovăială, pentru că şti" că -l 3nsuşi ne lu"inează şi ne călăuzeşte la toată vre"ea.

n numele -atălui< al iului şi al Sf$ntului Duh<Amin.

Page 123: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 123/189

Pr. Dorin (ctavian Picioruş ! Predică la duminica a 0!a după Paşti

:ubiţi &raţi şi surori întru Domnul, Hristos S%a înălţat< /i duminica de astăzi, a celor !1A S&in0ărinţi de la Sinodul : #cumenic E3iceea, !=> d. Hr.F, se re&eră tot la persoana lui Hristos, a 'elui S%a înălţat cu trupul de%a dreapta +atălui, pentru că Îi do$matizează persoana ca &iind de o &iinţă c+atăl şi cu Du-ul S&nt. /i de aici rezultă că +el ce S#a po(orât şi S#a 3ntrupat pentru noi es)u"nezeu şi o", Fiul atălui după du"nezeire şi Fiul Fecioarei după u"anitate, şi că -l S3năl$at la ceruri cu u"anitatea Sa luată din Prea +urata Fecioară /aria, 0ără ca să Se desparvreo clipă de atăl şi de )uhul S0ânt după du"nezeirea Sa.

Întrupare mai presus de minte)Înălţare aidoma)

Page 124: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 124/189

3umai că persoana ne$ativă care a declanşat Sinodul este 5rie, preot şi pro&esor de teolo$ie 5lexandria #$iptului. #l a ne$at dumnezeirea iului, socotindu% o creatură şi, prin aceastdes&iinţnd +reimea şi de o &iinţimea persoanelor dumnezeieşti.

:ar dacă :isus Hristos nu este iul lui Dumnezeu şi de o &iinţă cu +atăl şi cu Du-ul S&nt, adiîmpreună%veşnic cu +atăl şi cu Du-ul S&nt atunci întrea$a iconomie a mntuirii e ne$ată şi nsuntem încă în păcat. :ar 3aşterea, *oartea, Învierea şi Înălţarea Sa la cer nu au nimic de%a &ace c

noi.5ceasta este consecinţa &undamentală a ereziei lui 5rie.

0rima cntare a S&inţilor 0ărinţi de la Becernia mare rezumă discuţia despre -ristolo$ia ortodoxă comparaţie cu -ristolo$ia eretică a lui 5rie9 L )in pântece "ai 3nainte de lucea0ăr e#ai născut  RP, 5, din ată 0ără de "a"ă, "ai 3nainte de veci, "ăcar că Arie e#a socotit pe ine 0ăptură, ianu )u"nezeu, cu neruşinare a"estecându#e pe ine, Făcătorul, cu 0ăpturile, a(onisindu#şi, un nebun, văpaia 0ocului veşnic. )ar soborul cel din 9iceea, Fiu al lui )u"nezeu epropovăduit pe ine, )oa"ne, 3"preună cu atăl şi cu )uhul pe scaun şezător 7 (UUU 0enticost

ed. G8 1CCC, p. =A".

0entru că numai iul lui Dumnezeu, născut din +atăl mai înainte de veci, de o &iinţă şi e$al cu +atşi cu Du-ul S&nt Se putea întrupa şi ne putea mntui prin tot ceea ce a &ăcut pentru noi şi putea ridice în +reime umanitatea asumată de Sine.

'reatura nu poate să devină niciodată Dumnezeu< 0entru că există di&erenţă de &iinţă înDumnezeu şi oameni.

2nsă oa"enii, prin icono"ia "ântuirii lui *ristos se pot 3ndu"nezei prin slava Prea S0intrei"i 3ntr#o via$ă de cură$ie şi s0in$enie. 'i to$i sunte" che"a$i la s0in$enie, la ase"ănarea c)u"nezeu printr#o via$ă curată, pentru că veşnicia 0ericită 3nsea"nă co"uniune cu )u"neze+el Prea S0ânt.

:ar dacă standardele de civilizaţie şi de prosperitate ale acestei lumi ne cer să &acem studii, cunoaştem le$islaţia, să ne încadrăm într%un mod de a &i civilizat şi onest, standardele veşniciei cer co"uniunea cu Prea S0ânta rei"e, )u"nezeul nostru, care e o ur"are a unei vie$i trăite adevărata cunoaştere a lui )u"nezeu şi adevărata via$ă evlavioasă trăită 3"preună cu -l şi ccei bine plăcu$i ai %ui.

În secolul al :B%lea creştin teolo$ia nu era ruptă de evlavie, după cum nici acum nu este. 0entru teolo$ia e &undamentul vieţii şi al evlaviei ortodoxe.

;ia$a ortodoă e o via$ă trăită pe baza unei raportări personale la )u"nezeu, la S0in$i, iserică, la radi$ia ei stabilite inti" 3n ur"a unei cunoaşteri evlavioase a dreptei credin$e.

'nd cunoaşterea do$melor, a canoanelor, a vieţilor şi a cărţilor S&inţilor, a +radiţiei ortodoxelipsită de evlavie şi de dorinţa de curăţire continuă de patimi se observă că ea e plină de superbie.

Page 125: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 125/189

/i dacă cunoşti doar pentru că vrei să cunoşti şi nu pentru că vrei să îţi s&inţeşti viaţa atunci te ocumai de$rabă cu limba@ul, cu &ormele de expunere teolo$ică, cu $ri@ă la detalii nesemni&icative şi &ăsă te simţi una cu ceea ce cunoşti. Sau &ără ca această cunoaştere teolo$ică să te împin$ă la &apmari, semni&icative pentru tine şi pentru Giserică.

Însă &ără doar şi poate nu poţi să &ii un ortodox inconştient. @rtodoul autentic e cel care devine t"ai conştient şi tot "ai atent la con$inutul teolo(ic, doolo(ic şi soteriolo(ic al credin$ei

evlaviei ortodoe./i slu@ba zilei de astăzi ne arată acest lucru9 că nu poţi să fii ortodoB şi să mărturiseşti orice trece prin cap ca fiind adevărat ci tre:uie să cunoşti şi să udeci mult p$nă c$nd aungi sg$ndeşti< să simţi şi să acţionezi ortodoB< după cum nu poţi să cunoşti multă teologie şi trăieşti oricum. Ci teologia tre:uie să se eBprime ;n viaţa ta şi să te călăuzească. Pentru viaţa ortodoBă e plină de adevăr şi de atenţie teologică.

Arie Ha s0âşiat veş"ântul =VVVPenticostar, ed. cât., p. 46> )o"nului =aluzie la vedenS0ântului S0in$it /ucenic Petru, Patriarhul Aleandriei -(iptului>, pentru că nu %#a soco

drept Fiul lui )u"nezeu, drept Dnul din rei"e.

5ceastă idee teolo$ică &alsă, în loc să lase indi&erente Giserica şi instituţia imperială a secolului:B%lea, le%a pus pe @ar, le%a pus să c-eltuiască mult timp, bani şi ener$ie pentru ca teolo$ia ereticălui 5rie, brodată în @urul ideii că iul lui Dumnezeu e creatură, să &ie eliminată din atenţia publicăimperiului romeic.

5cest motiv ar trebui să îl avem şi noi, adică pe acela de a apăra adevărul şi evlavia ortodoxă, atuncnd dezbatem &apte, idei, evenimente improprii vieţii şi $ndirii ortodoxe. 3umai că nu trebuie

uităm că orice dezbatere teolo$ică trebuie să &ie evlavioasă şi orice lucru care se &ace pentru credintrebuie să urmărească stabilirea adevărului şi nu eliminarea oponenţilor.

S&inţii 0ărinţi sinodali au urmărit resublinierea adevărului de credinţă al Gisericii, &aptul că L S0ânrei"e este de o 0iin$ă7 (UUU 0enticostar, ed. ct, p. =6I" şi că LFiul lui )u"nezeu este de o 0iincu atăl Rşi cu )uhul S0ânt, 3"preună veşnic Rcu -l şi cu )uhul S0ânt şi "ai 3nainte de vec(:dem, p. =61", adică nu e creatură.

Însă nu au dorit şi să)îl omoare pe 5rie. #i au dorit dovedirea ereziei lui 5rie şi întoarcerea lui drătăcirea eretică.

Despre moartea lui 5rie însă ne vorbeşte Sinaxarul zilei9 L5rie, mer$nd la Giserică, undeva prapropiere de stlpul tr$ului, &iind cuprins de dureri de pntece, a intrat într%o umblătoare obşteasEîntr%un veceu publicF. 0edepsit &iind Ede DumnezeuF, toate mădularele cele dinlăuntru şi le%a da&ară, pătimind aceeaşi s&şiere ca şi :uda E. 5p. 1, 1AF, pentru aceeaşi trădare a 'uvntului7 (:demp. =A1". moarte urtă, dezumanizată şi la veceu)pentru trădarea iului lui Dumnezeu.

/i observăm că în Sinaxarul zilei se pune pe picior de e$alitate vinderea cu bani a lui :uda cmărturisirea eretică a lui 5rie, că iul e o creatură.

Page 126: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 126/189

'u alte cuvinte nu e important cum Îl vinzi sau cum +e desparţi de Hristos ci urmarea e aceearămi sin$ur. 8ămi părăsit de -arul lui Dumnezeu, de adevăr şi începi să mărturiseşti -uneadevăruri, erezii.

/i depărtarea de Dumnezeu, după cum se observă, se &ace prin &apte şi prin $nduri şi prin $esturi trădare.

oc"ai de aici i"portan$a absolută pentru "ântuirea noastră ca să citi" asiduu S0ânScriptură, S0in$ii Părin$i, do("ele şi canoanele isericii, să cunoaşte" radi$ia şi teolo(isericii. Pentru că nu"ai ast0el ne pute" dezlipi, pas cu pas, de 0apte, (esturi şi idei care nsunt pe placul lui )u"nezeu, care sunt pline de "inciună, prin care stă" departe de dorirea slăvirea %ui.

/i cum să a&lăm care sunt ereziile, dacă nu le studiem4 /i cum să studiezi ceea ce nu e bine, dacă cunoaştem mai înti do$mele dreptei credinţe, adevărurile Gisericii4

'oncluzia lo$ică9 trebuie să cunoaştem deopotrivă adevărurile Gisericii şi învăţăturile eretic

neacceptate de Giserică. 0entru că ştiind ce nu e bine să &acem, ne lipim cu totul de ceea ce am a&lcă e adevăr al Gisericii.

/i viaţa în adevărurile Gisericii e o viaţă evlavioasă, o viaţă în credinţă, o viaţă în s&inţenie.

'ondacul zilei subliniază şi el &aptul că la 3iceea nu s%a inventat o altă credinţă ci s%a mărturicredinţa apostolică a Gisericii9 L Propovăduirea Apostolilor şi do("ele Părin$ilor au 3ntăisericii o sin(ură credin$ă care purtând haina adevărului, cea $esută din eolo(ia cea de sudrept 3nva$ă şi slăveşte taina cea "are a dreptei cinstiri de )u"nezeu7 (:dem, p. =AI".

0entru că la 3iceea, şi la Sinoadele următoare ale Gisericii rtodoxe s%a propovăduit aceeacredinţă a 5postolilor, pe care ei au primit%o de la Domnul.

'i când condacul vorbeşte de Hhaina adevărului care vine din eolo(ia de sus vorbeşte despevela$ia du"nezeiască care e baza propovăduirii şi a do("atizării credin$ei ortodoe.

Din acest motiv Giserica nu inventează în materie de credinţă ci o propovăduieşte pe cea primită la Domnul şi păstrată tradiţional în Giserică. 0e care noi trebuie să o cunoaştem, să ne%o asumămsă trăim, pe ct putem, la nivelul exi$enţelor ei.

5şadar, duminica de astăzi, situată între Înălţarea Domnului şi 0o$orrea S&ntului Du- ne certi&iîncă odată &aptul că iul lui Dumnezeu e Dumnezeu adevărat şi om adevărat şi că #l L S#a 3năl$at ceruri, ca să tri"ită lu"ii pe /ân(âietorul 7 (:dem, p. =A", pe S&ntul Du-.

/i ast&el aşteptăm în credinţă, şi noi, retrăirea evenimentului copleşitor al po$orrii S&ntului Dpeste S&inţii 5postoli, po$orre ce s%a &ăcut şi peste &iecare dintre noi în S&ntul Gotez, care a &ouşa noastră de intrare în Giserică.

Însă retrăim bucuria S&inţilor 5postoli întru -arul şi adevărul +reimii şi cu evlavie litur$ică.

Page 127: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 127/189

0entru că -arul S&ntului Du- a cobort şi coboară la cei care stau în adevărul propovăduit Hristos şi trăit de Giserică în mod neîntrerupt.

5şa că trăim o duminică bucuroasă, plină de teolo$ie şi de aşteptare cuvioasă.

'i 0ie ca )o"nul să ne 3nve$e pe 0iecare dintre noi să ne bucură" 3ntru adevăr şi s0in$enie toate zilele vie$ii noastre. A"in!

Părintele 2asile 'ordon ! Predică la Duminica a 2II!a după Paşti ! a Sfinţilor Părinţi de laSinodul I Ecumenic

+iti" 3n Patericul cel vechi, la capitolul Pentru Avva A(haton: HS#au dus oarecarii la dânsuauzind că are aleasă dreaptă#socotin$ă. 'i vrând să#l 3ncerce de se "ânie, i#au zis lui: u eşA(hatonE A" auzit că eşti des0rânat şi "ândru. Iar el a zis: Aşa este! 'i i#au "ai zis lui: u eşA(haton bâr0itorul, clevetitorulE Iar el a zis: eu sunt! %#au 3ntrebat iarăşi: u eşti A(hatoereticulE Atunci el, sărind ca ars, a stri(at: 9u sunt eretic! 'i l#au ru(at pe el zicând: Spune#nnouă, pentru ce atâtea câte 3nvinuiri $i#a" adus, le#ai pri"it, iar cuvântul acesta Heretic nu l#su0eritE Bis#a lor: +ele dintâi asupra "ea le iau, căci este spre 0olos su0letului "eu să

Page 128: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 128/189

recunosc. )ar cuvântul acesta Heretic este despăr$ire de )u"nezeu şi eu nu voiesc aceasta! Iei auzind, s#au "inunat de dreapta lui socotin$ă şi s#au dus zidi$i, adică 0olosi$i....

:ubiţi credincioşi, Hristos S%a Înălţat< 0ilda pe care v%am în&ăţişat%o este în strnsă le$ătură duminica de azi, att cu S&nta #van$-elie ce s%a citit la S&nta itur$-ie (de la :oan 16, l % 1!", cşi cu pomenirea S&inţilor 0ărinţi de la Sinodul : #cumenic, trecuţi în calendar.

'ăci ne $ăsim în a B::%a duminică după S&intele 0aşti, cnd li se &ace pomenire specială, ca&iecare an, duminică a&lată între praznicul Înălţării Domnului şi cel al 0o$orrii S&ntului Du-. Daceea ne%am adresat cu salutul LHristos S%a Înălţat<7.

3e propunem, cu a@utorul Domnului, ca în cele ce urmează să vorbim despre calea dreaptă, coreccare duce la cunoaşterea lui Dumnezeu. ndul ale$erii acestui subiect a izvort din versetul al lea al pericopei evan$-elice de azi9 HAceasta este via$a veşnică: să e cunoască pe ine, sin(ur)u"nezeu adevărat şi pe Iisus *ristos pe +are %#ai tri"is.

5ceastă invitaţie de a% cunoaşte ca sin$ur Dumnezeu adevărat, are darul să alun$e spusele ateil

i$noranţi şi răutăcioşi, din trecut şi de azi, care susţin % &ără temei % că în Giblie ar scrie crede şi ncerceta.

+rebuie să spunem răspicat că nicăieri în S&nta Scriptură nu întlnim această expresie< Dimpotriv'ercetaţi Scripturile, spune *ntuitorul (:oan >, !C", că socotiţi că în ele aveţi viaţă veşnică. acelea mărturisesc despre *ine. Se &ace re&erire, desi$ur, la Scripturile Bec-iului +estament, males la pro&eţiile mesianice.

a vremea cnd *ntuitorul a rostit aceste cuvinte încă nu erau scrise cărţile 3oului +estament, d

acum expresia cercetaţi Scripturile este, desi$ur, valabilă şi pentru aceste scrieri. 5şadar, cerceta3imeni nu trebuie să creadă orbeşte. +ot *ntuitorul a spus, într%un alt context9 L'ereţi şi vi se da, căutaţi şi veţi a&laN (*atei, 6, 6". :ar S&ntul 5postol 0avel îndeamnă9 L+oate să le cerceta(încercaţi", ţineţi ce este bun<7 (: +es. >, =1".

# adevărat că în Scriptură întlnim şi aceste cuvinte9 Lericiţi cei ce n%au văzut şi au crezut.7 (:o=I, =C", dar ele se re&eră la cei care nu au trăit în vremea în care *ntuitorul a vieţuit pe pămnt au crezut (şi vor crede" pe temeiul mărturiilor din S&nta Scriptură, al S&inţilor 5postoli şi urmaşilor lor.

3e amintim, aşadar, că aceste cuvinte i%au &ost adresate lui +oma, cel care o vreme s%a îndoit învierea ui, iar apoi, văzndu%, acelaşi apostol care se îndoise a exclamat, de data aceasta convidar şi $tuit de emoţie9 LDomnul meu şi Dumnezeul meu<7.

:ubiţi credincioşi, cercetarea Scripturii, pentru a% cunoaşte pe Dumnezeul cel adevărat, nu se poa&ace la întmplare. +ainele Scripturii pot &i pătrunse doar de omul cel du-ovnicesc. *intea celui cadoreşte să înţelea$ă drept aceste taine, trebuie să &ie antrenată în acest sens, alt&el se poate căduşor în înţele$eri $reşite şi c-iar în erezie.

Page 129: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 129/189

Giserica dreptmăritoare a avut mult de luptat (şi încă mai are" cu ereziile şi ne&ericiţii care le susţi3u întmplător se &ace pomenire în calendar de Sinodul : #cumenic şi S&inţii 0ărinţi participanţi.

Să ne amintim mereu de rvna acestor bărbaţi aleşi ai Gisericii, nu numai de la acest sinod, ci şi la celelalte şase, căci, în total, Giserica rtodoxă recunoaşte 6 sinoade ecumenice.

3%a &ost uşor, bunăoară, celor !1A S&inţii 0ărinţi de la Sinodul :, pomenit astăzi, să în&run

ar$umentele, în aparenţă valabile, ale ereticilor, în &runte cu 5rie, preot în 5lexandria. /i încă uncare se dovedise un bun predicator, din ne&ericire pentru el căzut în patima mndriei şi careîndrăznit să coboare tainele dumnezeirii la măsură omenească.

'ăci, în esenţă, a îndrăznit % contrar cuvintelor *ntuitorului L#u şi +atăl ;na suntem7 (:oan 1I, !% să predice că :isus Hristos, din moment ce%şi zice &iu, nu este din veci, &iind, adică, o creatură+atălui. /i n%au &ost puţini adepţii lui... .5cest &apt l%a determinat pe împăratul 'onstantin cel mare, care dorea pace în Giserică, să convoaîntiul Sinod #cumenic, la 3iceea, în anul !=>.

:ubiţi credincioşi, nu%i timpul şi locul acum să intrăm în amănuntele discuţiilor ce s%au des&ăşura#le pot &i cunoscute &ără $reutate, de către cei interesaţi, din cărţile de istorie bisericească, tipăriacum în tira@e din ce în ce mai mari.

0rintre acestea, una dintre cele mai importante este a lui #usebiu de 'ezareea (volumul 1? dcolecţia 0ărinţi şi scriitori bisericeşti". Să reţinem, totuşi, că la acest sinod s%au &ormulat primelearticole din 'rez, pe care le rostim la &iecare S&ntă itur$-ie, ca mărturisire dreaptă despdumnezeirea +atălui şi a iului.

reşeala &undamentală a lui 5rie şi adepţilor săi, era că prin ne$area dumnezeirii iului, ne$puterea ui de mntuire a omenirii. 'ăci dacă iul era creat, nu putea mntui creatura. 3umai Dumnezeu, iul este şi *ntuitor<

De aceea tainele dumnezeieşti nu pot &i @udecate cu raţionamente simple sau simpliste, omeneş'um spuneam mai sus, numai o raţiune luminată, îndu-ovnicită, se poate apropia să cunoască, &ăa $reşi, cele despre Dumnezeu.

În această privinţă S&ntul 5postol 0avel $răieşte9 H@"ul trupesc nu pri"eşte cele ale )uhului l)u"nezeu, căci pentru el sunt nebunie şi nu poate să le 3n$elea(ă, 0iindcă ele se <ude

duhovniceşte. )ar o"ul duhovnicesc toate le <udecă =I +or. , 1>.  Le @udecă7, în sensul căcapabil să $ndească drept, cu discernămnt, s%au dreaptă socotinţă, după limba@ul 0atericului.

:ubiţi ascultători, rămnem de%a pururi recunoscători celor !1A S&inţi 0ărinţi de la Sinodulpomeniţi azi, care prin ru$ăciune şi rvnă deosebită au cu$etat şi &ormulat dreapta credinţă privire la dumnezeirea iului, *ntuitorul nostru.

'uvntul pe care l%am rostit se doreşte a &i o invitaţie pentru o cercetare du-ovniceascăScripturilor9 deodată Giblia şi S&inţii 0ărinţi, cu încredinţarea că în acest mod vom putea $ăsi, du

cuvintele *ntuitorului (:oan 16, !", viaţa veşnică spre care ne îndreptăm. 5min.

Page 130: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 130/189

Părintele #iron #ihăilescu ! Cugetări pe marginea rugăciunii arhiereşti a lui Iisus< pentruucenici şi pentru credincioşi7>ără viaţa de la -ine< să nu se socotească vii< să nu trăiască ;n

amăgirea aceasta>

Page 131: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 131/189

P()" În predica sa, părintele Savu a spus &oarte bine că Duminica citirii acestei #van$-elii esDuminica ne@usti&icării scuzelor, a pretextelor $ăsite de om, pentru a%şi @usti&ica viaţa trăautonom, &ără ascultare de Dumnezeu. 3oi atra$em atenţia şi la Spovedanie asupra acestui mod esc-ivare cu în$ăduinţă &aţă de sine.

?ândirea aceasta a /ântuitorului, că  0ără via$a %ui 3n noi, pri"ind#o ca de la atăl, nu e conceput via$a , şi#a arătat#o la +ina cea de aină, când 3n chip de ru(ăciune S#a spoved3naintea atălui =aici 3şi şi ter"ină -l 3ntrevederea cu ucenicii>, spunând aşa: Eşi urmeapara&raza 0ărintelui *iron la o parte din 8u$ăciunea 5r-ierească a *ntuitorului :isus Hristoî nsoţită de comentariul său du-ovnicesc, n.n.F Părinte, /i#ai dat stăpânire peste tot trupul, ca sădau via$ă veşnică  ? şi tot #l explică mai departe via$a veşnică este ca să e cunoască pe insin(urul, adevăratul )u"nezeu şi pe Iisus *ristos pe +are %#ai tri"is. a am înţeles Eu, Prini aceasta le-am dat-o lor. 'e anume4 %e#a" 0ăcut cunoştin$ă cu ine, prin persoana /ea pe cale#a" dat#o lor drept via$ă. %e#a" 3"părtăşit taina dra(ostei ale 3"podobindu#le ini"a cdu"nezeiescul ău bine.  A" 0ăcut#o aceasta, Părinte şi acu" vin la ine pe cei ce /#au ascultşi au crezut că de la ine vin cu via$a a şi au pri"it#o aşa cu" le#a" adus#o -u, pe aceştpri"eşte#i 3n 3"pără$ia a. /ă ro( pentru ei, pentru cei care e#au 3n$eles, care şi#au 3nsulu"ina 3n$elepciunii /ele, care e a a.

"ugăciunea aceasta< cea mai profundă< este rugăciunea unităţii< a comuniunii desăv$rşite7  -3n ine şi u 3n /ine, ce a" -u ai u, ce ai u a" -u şi ce ave" 9oi le#a" 3"părtăşit lor  , iunii au !rimit aceast îm!rtire, adic, aa cum am luat Eu de la 'ine motivul vieţii, l-au luat ei de la 4ine. Părinte, "ă ro( pentru aceştia, să nu cadă din (ândirea /ea pe care#o a" de ine, ci să (ândească precu" -u (ândesc.

'um zicea 5postolul 0avel9 9u "ai (ândesc eu, ci *ristos (ândeşte şi si"te 3n "ine.

/i spune în continuare *ntuitorul9  Părinte, -u a" săvârşit acest lucru , adică e#a" 0ăccunoscut şi le#a" pus la ini"ă că, 0ără via$a de la ine, să nu se socotească vii, să nu trăiască a"ă(irea aceasta . 5dau$ă, mai departe9 'i o voi "ai 0ace, Părinte.

Page 132: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 132/189

;ltimele ui cuvinte au &ost acestea şi v%aş propune să citim zilnic această ru$ăciune   &ără e$ru$ăciunea *ntuitorului (:oan, cap.16".

*ă întorc la începutul ru$ăciunii, unde spune9  Precu" I#ai dat stăpânire peste tot trupul  , cu4ie, iului 'u, !entru ca tot ce I-ai dat *ui s dea oamenilor, adic pe /ine să "ă dau lor dre

via$ă. Asta /i#ai dat /ie şi aceasta e via$a veşnică: să e cunoască pe ine +el +e /#ai dat p/ine lor. Aşa să#şi 3n$elea(ă oa"enii via$a: ca via$ă dăruită lor de ine, Părinte. 

-u e#a" preaslăvit pe ine pe pă"ânt  , adic a" săvârşit lucrul ce /i#ai dat, 3"părtăşindu#lor duhul ău, dra(ostea a, si"$irea a, via$a a. m 0cut-o asta. 'i acu" preaslăveşte#"ă Părinte, la ine 3nsu$i, cu slava pe care#a" avut#o la ine "ai 3nainte de a 0i lu"ea.  +eea ce aavut -u de la ine, pre$uirea cu care "#ai pre$uit, să le#o dai şi lor, celor cărora le#a" dat via$

/ea, 3n care este pre$uirea a 0a$ă de ei.  Ai ăi erau, şi /ie /i i#ai dat, şi cuvântul ău l#apăzit.

5şa prevede #l, că vor &i unii ce%şi vor însuşi $ndirea lui Dumnezeu despre viaţă.  -u ştiu că suai ăi oa"enii şi "i i#ai dat /ie ca să le dau ce a" de la ine.   -u de la ine a" plinătatea, totdra(ostei şi acest Htot, ce#l a" de la ine şi care eşti u, -u 3l pun la dispozi$ia oa"enilor. oaale /ele sunt ale ale şi ale ale sunt ale /ele şi /#a" prea"ărit 3ntr#3nşii. Iată, -u vin la inşi bucuria /ea vreau să 0ie deplină 3n ei. Precu" "ă bucur -u de ine văzăndu#e cu" iubeşti, să se bucure şi ei ca /ine.  Să poată pre$ui bucuria a pe care o ai pentru oa"eni.  9u "ro( să#i iei din lu"e, ci să#i păzeşti de cel viclean, să nu cadă din "entalitatea du"nezeiască.

/i, pnă la urmă, aceasta am vrut să arăt, aici am vrut să a@un$9   la &inalul ru$ăciunii ui, a spvedaniei în care%/i mărturiseşte $ndirea şi i%o arată +atălui.

Părinte drepte, lu"ea pe ine nu e#a cunoscut, dar -u e#a" cunoscut şi au cunoscut şi aceştcare /#au crezut că vin cu chipul dra(ostei ale 3n via$a lor .  %e#a" arătat nu"ele ău şi#l v"ai arăta, ca dra(ostea cu care /#ai iubit pe /ine, 3ntr#3nşii să 0ie. )ra(ostea cu care /#ai iubu pe /ine, vreau s#o aibă şi ei ca ine şi ca /ine. ;oi "ai 0ace aceasta şi de aici 3nainte.

Page 133: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 133/189

'um4 2oi fi Eu ;n ei ! 0apt pe care a şi 3nceput a#l săvârşi la +ina de aină, chiar atunci pe locând ne#a dat, 3n avans, ca trupul şi sân(ele %ui să 0ie via$a noastră, şi a pro"is să o 0acă "erede aici inainte, u"plându#ne cu via$a %ui, iar noi să 0ace" la 0el . 5m &ăcut%o şi azi prin &aptul cdorind această viaţă a ui, pe care a promis că ne%o va da după înviere, mai precis de la coborrDu-ului S&nt, întru 'are Se va instala în noi, ne%am împărtăşit din ea, ca arvună pentru vianoastră în veci.

Să @udecăm şi să nu uităm ce am &ăcut noi astăzi, să nu pierdem din vedere că noi astăzi ne#a3"părtăşit din du"nezeiasca via$ă pe care ne#a dat#o ca să trăi" du"nezeieşte. # un dezastruurciune şi o durere a 'erului să existe om pe pămnt neîmpărtăşit cu viaţa ui, a *ntuitorului.

+oate #van$-eliile săptămnii acesteia conlucrează spre acest înţeles9 să ne 3nsuşi" (ândirea l

)u"nezeu, duhul ini"ii lui *ristos, care să 0ie duhul ini"ii noastre 3n toate 3"pre<urările vie$Fără acest (ând s0ânt, să nu 0ace" nici un pas, nici un (est, să nu rosti" nici o vorbă şi să n3n(ădui" coa(ularea nici unui alt (ând . Sunt în #van$-eliile acestea pilde &rumoase care, &iecaîn parte, ar necesita o zăbavă mai deosebită, dar, vă ro$ să mă credeţi, tlcuirea lor, dacă am avvreme s%o &acem, ar duce tot la acest îndemn esenţial.

'e am citit noi în Giserică, să &ie temeinic pus la inimă să nu &i &ăcut itur$-ia de$eaba, ca împărtăşirea noastră, ci dimpotrivă, să trăim cu dumnezeiasca si$uranţă că pnă deseară, pnă miseară, pnă la cealaltă împărtăşanie, nu% vom trăda ieşind din $ndirea ui<  deoarece nu es$ndire întru adevăr dect a 'elui ce ne%a dat $ndirea.

*ntuitorul Se bucură că stăm acum la s&at. Daţi%mi voie să%mi exprim această convin$ere, aceascredinţă9 Se bucură bunul Dumnezeu că nu ne putem despărţi unii de alţii înainte de a ne asi$ura ne vom ţine de cuvnt şi vom răspunde c-emării ui cu prive$-ere, cu ru$ăciune neîncetată inimă, cu toate &aptele iubirii @ert&elnice. De aceea ne%a reţinut *ntuitorul), căci #l ne%a reţin

să ştiţi<

M

Page 134: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 134/189

Page 135: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 135/189

Page 136: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 136/189

Page 137: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 137/189

HPrea proslăvit eşti *ristoase )u"nezeul nostru, +ela ce ai aşezat pe Părin$ii noştii lu"inătope pă"ânt şi prin ei ne#ai 3ndreptat pe noi la adevărata credin$ă "ult Indurate, slavă Nie.

/ărturisi" că 3nsuşi )u"nezeu i#a lu"inat pe Părin$i, că 3nvă$ătura stabilită de ei 3n scris e la )u"nezeu. ostind sau cântând +ondacul praznicului 0ace" un pas "ai departe. +redin

Părin$ilor este una cu propovăduirea Apostolilor .  5postolii şi 0ărinţii au aceeaşi credinţăcredinţa Gisericii, credinţa pe care Hristos ne%a descoperit%o, credinţa care vine de sus şi ne învadreapta cinstire de Dumnezeu.

 Propovăduirea Apostolilor şi do("ele Părin$ilor au 3ntărit isericii o sin(ură credin$ă  ca!urtând 6aina adevrului, cea ţesut din teologia cea de sus, dre!t îndre!tea$ i slvete taina cmare a dre!tei cinstiri de #umne$eu8.

:cosul praznicului este o c-emare a Gisericii adresată nouă, un stri$ăt care ne îndeamnă să potolim setea du-ovnicească cu apa înţelepciunii dumnezeieşti pe care ne%o o&eră ea 2 Giserica.c-emare la a bea din pa-arul adevărului, sin$urul în măsură să ne întărească a mer$e pe calea cdreaptă, ce duce la Dumnezeu9

HSă ascultă" iserica lui )u"nezeu, care stri(ă cu 3naltă propovăduire: +el 3nsetat să vină

/ine şi să bea paharul pe care#l port, este paharul 3n$elepciunii băutura lui a" dres#o ccuvântul adevărului neturnând din apa (răirii 3"potrivă, ci dintr#a "ărturisirii din care bânIsrail cel de acu", vede pe )u"nezeu (răind: ;ede$i, vede$i, că -u 2nsu"i sunt şi nu "ă schi"-u sunt )u"nezeu 3ntâi, -u şi după acestea şi a0ară de /ine nu este altul nicidecu". +ei ce 3"părtăşesc dintru acesta, se vor sătura şi vor lăuda taina cea "are a dreptei cinstiri d)u"nezeu.  Să ascultă" aşadar iserica lui )u"nezeu. Să ră"âne" 3n credin$a cea adevărape care ne#o propovăduieşte, credin$a care vine de sus, de la )u"nezeu cel 0ără de schi"bare. Sră"âne" 3n co"uniune cu cei ce au 0ost lu"ina$i să 3ntărească aceste adevăruri şi cu to$i cei c

au trăit 3n ele. Ast0el, la s0ârşitul aler(ării, ne vo" putea bucura de petrecerea 3n cur$i)o"nului, vo" putea 0i 3"preună cu to$i cei ce s#au adăpat din potirul Adevărului.

Sf$ntul Chiril al AleBandriei 5 credinţă< cunoaştere adevărată şi maica vieţii veşnice

Page 138: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 138/189

Page 139: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 139/189

ne&iind altul Dumnezeu adevărat, #l este sin$urul. +ă to$i du"nezeii nea"urilor sunt idoli 8 (P@A, A). E...F

 Aceasta este, deci, zice, via$a veşnică: Să e cunoască pe ine, sin(urul )u"nezeu adevărat, pe Iisus *ristos pe +are %#ai tri"is.8 Deci va zice cineva dintre cei ce nu trec repede pes

do$mele dumnezeieşti, cum cunoaşterea este viaţa veşnică şi a@un$e cuiva să cunoască Dumnezeu 'el adevărat şi prin &ire, ca să aibă toată asi$urarea năde@dii, neavnd nevoie de nimdin celelalte4 Dar atunci, cum credin$a 0ără 0apte este "oartă8 (Iac. :, :;)B  Dar c$nd zicecredinţă< ;nţelegem cunoaşterea adevărată despre Dumnezeu< şi nu altceva . N,. Cu !oate credinţ adevrat 0r cunoaterea #umne$eului adevrat, are este Persoan iu+itoare, de'at al unui iu. @ alt0el de cunoaştere nu e credin$ă, sau o credin$ă 0ără această cunoaştere nucredin$ă adevărată.  el ce crede cu adevrat cunoate !e #umne$eu cel adevrat, i cel ccunoate !e #umne$eu cel adevrat crede. Dn )u"nezeu care nu e crezut nu e cunoscut

realitatea lui vie, şi nici invers. C-am nevoie s cred !entru a admite un aa-$is dumne$eu cesenţ a naturii. / cunoatere care nu reali$ea$ o comuniune cu un #umne$eu !ersonal, m!resus de natur, nu e credinţ.O  Cunoaşterea este deci prin credinţă.  Ba mărturisi aceas0roorocul :saia9  )acă nu ve$i crede, nu ve$i 3n$ele(e8 (Is. 7, @). Iar că o cunoaştere care consdintr!o simplă teorie e declarată de scrierile Sfinţilor de Scripturi nefolositoare< poţi ;nţeleşi din următoarele. 

5 spus unul dintre S&inţii ucenici9 u crezi că unul este )u"nezeuE ine 0aci dar şi de"oncred şi se cutre"ură8 (Iac. :, 1@). +e vo" zice deci 0a$ă de acesteaE +u" va adeveri deci *ristospunând că a avea via$a veşnică 3nsea"nă a cunoaşte pe Dnul şi adevăratul )u"nezeu ş3"preună cu -l, pe FiulE Socotesc că tre:uie să spunem despre cuv$ntul #$ntuitorului că escu siguranţă adevărat< căci cunoaşterea e viaţă< fiindcă naşte ;n noi puterea tainei şi adu;mpărtăşirea de :inecuv$ntarea tainică< prin care ne unim cu Cuv$ntul viu şi de!viaţă!făcătoE=.+unoaşterea spirituală vine dintr#o unire cu realitatea spirituală pe care o cunoaşte", 3n specu )u"nezeu. unoatem o alt !ersoan cu adevrat când am intrat într-o comuniune cu ea. Ia

cum orice !ersoan este în acelai tim! o tain, !rin cunoaterea ei am intrat în comunicare taina Persoanei lui #umne$eu-uvântul. 2n acea vre"e se cu(eta că 3"părtăşirea euharistică *ristos este şi un 0apt de cunoaştere a %ui. - ceea ce trebuie să ne strădui" să 0ie şi pentru nocei de azi, S0ânta 2"părtăşanie.  #ar !ersoana cunoscut 0iind o tain, cunoaterea ei !rcomuniunea cu ea nu !oate s nu conţin i credinţa, cci niciodat nu cunoatem de!lin tain!ersoanei i, mai ales, a Persoanei dumne$eieti, 3n cunoaşterea ei intră şi credin$a în ce ne s!uea c este i va 0ace.F Socotesc că din această cauză spune şi 0avel că neamurile s%au &ăcut cotrupeşti şi împreună%părtaşe în Hristos, ca unele ce s#au 3"părtăşit de S0ântul rup şi Sân(#&es.!, ". :ar mădularele noastre să &ie considerate ca şi mădularele lui Hristos. Dar cunoaşter

Page 140: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 140/189

aduce şi :inecuv$ntarea prin Duhul< căci Se sălăşluieşte ;n inimile noastre< model$nd sp;nfiere pe cei ce!8 primesc şi refăc$ndu!i ;ntru nestricăciune şi evlavie prin vieţuirevanghelică.  'tiind )o"nul nostru Iisus *ristos că a#% cunoaşte pe )u"nezeu +el Dnul adevărat este pricină şi prevestire a bunătă$ilor a"intite, declară că aceasta este via$a veşnicdeoarece e "aică şi hrănitoare a vie$ii veşnice, născând prin puterea şi 0irea ei cauzele vie$ii $inându#ne 3n le(ătură cu -l.

Dar socotesc că trebuie să cercetăm cu iubire de învăţătură în ce mod ne%a spus Hristos împlineşte în noi desăvrşita cunoaştere a sin$urului şi adevăratului Dumnezeu. (:servă cucunoaşterea nu se ;ndeplineşte fără privirea la El iul şi< deci< fără Sf$ntul DuhH Nunoatem !e #umne$eu !rivind s!iritual la Iisus &ristos, la cuvintele, la 0a!tele, la viaţa *!ilduitoare, care nu are loc 0r lucrarea *ui în noi.  9u"ai trăindu#% ca Persoană desăvârşitarătată ca atare şi 3n u"anitatea %ui, cunoaşte" pe )u"nezeu 3n "od concret şi prin eperien

vie. unoaterea unei realitţi im!ersonale ne las într-o cugetare teoretic, în câteva 0ormula+stracte.O monada unitatea dumnezeiască se cunoaşte şi se crede ;n -reime< potrivScripturilor. :udeii, călăuziţi de poruncile lui *oise spre despărţirea de mulţii zei mincinoşi, au &oîndemnaţi să se apropie şi să slu@ească sin$urului şi adevăratului Dumnezeu9  Să te te"i )o"nul )u"nezeul tău, zice %e(ea, Hşi nu"ai %ui să#I slu<eşti 8 (#eut. D, 13). Dar cei ce înc-inau şi erau alipiţi sin$urului Dumnezeu, ca unii ce încă nu aveau cunoaşterea 'elui înc-insunt c-emaţi acum prin cuvintele *ntuitorului nostru la #l, ca să înveţe că #l nu e numai ;nuladevăratul 'reator al tuturor, ci că e şi +ată, şi să a&le pe 'ine a născut, mai bine%zis să% şi vadă p#l întocmai în c-ipul ui nesc-imbat, adică în iul. 'ăci prin c-ip trece cineva &oarte uşor vederea întocmai a ar-etipului. Deci, în mod &oarte necesar, Domnul nostru :isus Hristos a spus cei c-emaţi prin credinţă la în&iere şi viaţa veşnică trebuie să înveţe nu numai că Dumnezeu essin$ur şi adevărat, ci şi că e +ată şi al 'ui +ată este, anume al 'elui ce pentru noi S%a &ăcut trup ş&ost trimis spre îndreptarea &irii cuvntătoare corupte, adică a umanităţii. E...F

H-u pentru aceştia /ă ro( nu pentru lu"e /ă ro(, ci pentru cei pe care /i i#ai dat, că ai sunt. 'i toate ale /ele sunt ale ale, şi ale ale sunt ale /ele şi /#a" preaslăvit 3ntru ei. 'i -nu "ai sunt 3n lu"e, iar ei 3n lu"e sunt şi -u vin la ine =In 15, 7#11>

E...F ericitul :oan, &iind din :udeea şi dintre iudei, ca să nu socotească unii că Domnul este ru$ătla +atăl numai pentru cei din :srael, dar nu şi pentru celelalte neamuri risipite în toată lumea, deşi vor întoarce la credinţa în #l, sau că nu vor &i c-emate spre mntuirea prin Hristos, spune Domnul nu va &i ispăşire numai pentru cei din neamul lui :srael, ci pentru lumea întrea$ă, adipentru cei din tot neamul, care vor &i c-emaţi prin credinţă la dreptate şi s&inţenie. Dar Domnnostru Iisus 3ristos< deosebind pe cei cu adevărat credincioşi, care ascultă cu iu:ire cuvinte

Page 141: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 141/189

Page 142: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 142/189

P5şa şi în viaţa noastră, de multe ori se întmplă să pară că suntem biruiţi, că puterea răului e mmare, că bolile sunt multe, că $reutăţile sunt mari, aşa cum Dumnezeu ne%a spus9 În lume necazuveţi avea, nu ne%a zis WÎn lume bine vă va &i, de acum înainte, dacă credeţi în *ine, bine vă va &i<nu, necazuri veţi avea, ca toţi ceilalţi, dar îndrăzniţi, #u am biruit lumea.

'-iar dacă în necazuri vă veţi tulbura, veţi avea secătuire su&letească în inima voastră, cum zi*ntuitorul, acum pln$eţi şi vă întristaţi şi lumea se bucură şi se veseleşte. De multe ori, ăsta e c-ipul creştinului în lume. +u nu ai, lumea care îşi doreşte numai cele ale lumii şi ale veaculacestuia se veseleşte, petrece, se bucură de cele ale veacului acestuia, iar tu nici ale veaculacestuia nu le ai şi de multe ori, nici măcar în cele ale su&letului nu eşti bo$at) E)F  'i să şti$i pentru to$i aceştia, deznădă<dui$ii aceştia care par pierdu$i şi lepăda$i şi uita$i, ai ni"ănui, Sru(at )u"nezeu atunci 3n ?rădina ?hetsi"ani. S#a ru(at să nu piară aceştia, să nu cadă dcredin$a lor, să ră"ână uni$i, să nu#I lepede )u"nezeu. RL Auzi$i! 9u ne lasă )u"nezeu, n

ne va lăsa )u"nezeu! +hiar dacă pari pierdut, nu te va lăsa.  #şti încercat ca ar$intul, eşti purde Dumnezeu dintr%o mnă într%alta, parcă eşti aruncat, dar nu eşti aruncat< +ot în mna ui cazi tot în mna ui eşti, c-iar dacă tu pari cel mai slab dintre toţi, c-iar dacă ei cu cai şi cu călăreţi şi toate puterile veacului acestuia şi cu tine nici puterea lui Dumnezeu nu pare că este cu tine. 0arDar este cu tine, este cu noi7.

UUU

Părintele Ciprian 1egreanu Clu!1apoca ! Predică la Duminica Părinţilor Sinodului IEcumenic şi "ugăciunea lui Iisus @*,*

PÎn numele +atălui şi al iului şi al S&ntului Du-. 5min.

Suntem în duminica a şaptea după 0aşti, duminica de dinainte de 8usalii.  )u"inica usaliilor esdu"inica a opta după Paşti şi nu 3ntâ"plător a 0ost aşezată aşa, aşa a binecuvântat )u"nezeu s0ie la cincizeci de zile după Paşti, 3ntr#a opta du"inică, pentru că această du"inică a usaliilocare va 0i săptă"âna viitoare, prevesteşte 2"pără$ia +erurilor, ziua a opta, cea 0ără de s0ârşiApostolii şi iserică 3ntrea(ă au pre(ustat atunci, prin Po(orârea S0ântului )uh, 3nceputul unzile care nu are s0ârşit, 3nceputul şi 0ru"use$ea şi dulcea$a unei 2"păra$ii, şi luciditatea

0er"itatea ei, a unei 2"pără$ii care nu are s0ârşit şi pe care ei au pre(ustat#o de<a şi pe care n

Page 143: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 143/189

3ncă o pre(ustă" 3ntr#o anu"ită "ăsură. )e aceea 3i şi zice" isericii Hprispa aiului ea esun 3nceput al zilei acesteia a opta, care nu are s0ârşit, a unei 2"pără$ii care nu are 3nserare, nare triste$e, nu are lacri"ă, nu are suspin, la care nădă<dui" şi care şti" că nu este o inven$ie o aşteptare a ini"ilor noastre, că a" 0i inventat#o noi pentru că trebuia să aşteptă" ceva, ci espro"isiunea lui )u"nezeu. -ste o dorin$ă a lui )u"nezeu pentru o", a zidit#o la 3nte"eierlu"ii pentru o", pentru că aşa l#a vrut )u"nezeu pe o", 3n bucuria aceasta l#a zidit şi l#a (ând)u"nezeu pe o".

/i toate aceste duminici, de la Înviere pnă la 8usalii, vorbesc şi despre Înviere, dar ne pre$ătesc 8usaliile, pre$ătesc 0o$orrea Du-ului S&nt şi această ultimă treaptă dinainte de 8usalii pre$ăteşte prin cunoaşterea lui Dumnezeu9 'ăci aceasta este viaţa veşnică, să +e cunoască pe +inadevăratul Dumnezeu şi pe :isus Hristos pe 'are %ai trimis, iul lui Dumnezeu. /i de aceea aceasduminică este înc-inată Sinodului Înti #cumenic.

'nd auzim cuvintele acestea ni se par aşa, destul de sterile şi de seci. 'e s%o &i întmplat atunci4 de ce să înc-inăm duminici unor sinoade4 Dar s%a pus cu multă înţelepciune de către S&inţi aceasduminică înc-inată Sinodului înti ecumenic pentru că atunci s%a lămurit, şi după aceea au &ost su

de ani de război du-ovnicesc împotriva arianismului, o erezie în$rozitoare care a bntuit Giseriprimelor veacuri, care spunea că Hristos nu este iul lui Dumnezeu, ci este prima lui zidire, primlui creatură, excepţională şi cea mai înaltă zidire a lui Dumnezeu +atăl, dar nu este iul Său, nu esiinţă din iinţa lui Dumnezeu, nu este iul Său în sensul cel mai deplin, cum zicem în 'reumină din umină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, iar nu &ăcut, 'el de&iinţă cu +atăl. 0ăi pentru acest de o &iinţă cu +atăl au murit milioane de oameni, şi%au pus viapentru acest cuvnt mulţi, mulţi oameni în primele veacuri.

De &apt, aceasta este temelia vieţii creştine, că Hristos nu este numai un învăţat, nu este numai

om excepţional, nu este numai un trup de om care la botez a primit, dintr%o dată, locuirea lDumnezeu, şi după aceea la Înălţare a ieşit din acest trup şi S%a dus la Dumnezeu, iar trupul a rămcine ştie pe unde, cum zic unii şi alţii, ci Hristos este m şi Dumnezeu adevărat, dar mai cu seameste Dumnezeu, &iinţa lui Dumnezeu, nu oricum, Dumnezeu adevărat, 'ăruia putem să%: ziceDumnezeu &ără nici cea mai mică strn$ere de inimă.5m întlnit oameni care ziceau9 Wui Dumnezeu%+atăl parcă pot să%i zic Dumnezeu, dar Dumnezeiul nu cred că este DumnezeuX. ndiţi%vă ctă lumină a văzut +oma cnd a zis9 Domnul meuDumnezeul meu, după ce %a cunoscut. 5sta este mărturie pentru totdeauna a dumnezeirii iuluadevărat Dumnezeu, nu lăudăm noi de multe ori pe cineva deosebit, că Weşti asemenea lDumnezeu, că eşti ca un dumnezeuX. 3u< Dumnezeu adevărat<

)eci această ulti"ă du"inică 3nainte de usalii, ulti"a treaptă spre 2"pără$ie, spre ziua a optspre pre(ustarea ei 3n ziua usaliilor, această ulti"ă treaptă este cunoaşterea că *ristos este Filui )u"nezeu, că tot ce are atăl are şi Fiul şi ni"ic nu are atăl pe care să nu#l aibă şi Fiul.

/i nu este text mai deosebit care să ne vorbească despre aceasta şi despre dumnezeirea iului decacest text din cap. 16 de la :oan, pe care l%aţi auzit, în care se vorbeşte &oarte clar9 0reaslăveşte%*pe *ine cu slava pe care am avut%o înainte de întemeierea lumii, zice Hristos, Dumnezeul nostrlui Dumnezeu%+atăl. De slava pe care #l a avut%o înainte de întemeierea lumii se cutremură mint

noastră. S%au minunat evreii că au auzit că #l e înainte de 5vraam şi au ridicat pietre să% omoar

Page 144: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 144/189

dar aici cuvntul este mult mai înalt şi mult mai mare. 5dică înainte de întemeierea lumii avea slamare. /i zice9 #u +e%am preaslăvit pe +ine, adică în &aţa *ea, ca Dumnezeu, +u, +ată, ai slavă marşi +u preaslăveşte%*ă cu acea slavă mare pe care #u o aveam înainte de întemeierea lumii. Sulucruri pe care nici nu ştiu dacă are rost să le comentăm, care ne depăşesc ca înţele$ere. /i toacelelalte pe care le spune *ntuitorul acolo, spunnd despre dra$ostea veşnică dintre #l, ca iu lui Dumnezeu şi +atăl, spune9 Dă%le şi lor să &ie uniţi cum şi 3oi suntem uniţi şi vorbeşte despaceastă le$ătură şi dra$oste între +atăl şi iul, care e indestructibilă. # temelia lumii între$i, temel

conştiinţelor noastre, e temelia a tot ce poate &i şi este zidit şi cunoscut. De aşa dra$oste vorbeşDumnezeu între +ată şi iu.

/i zice că acesta este tiparul veşnic după care trebuie să se ia omul, o$linda în care trebuie să o$lindească. Dra$ostea aceasta dintre Dumnezeu%+atăl şi Dumnezeu%iul este o$linda veşnică. 3vorbeşte clar #l, ca Dumnezeu%iul, ca Dumnezeu adevărat, nu în pilde, nu şoptit, nu pe ln$ă, ci înţeles şi clar acum, la s&rşit, înainte de a pleca, înainte de ert&a cea mare, pentru că ru$ăciunaceasta o &ace înainte de ert&ă, vrea să lase ucenicilor, şi nu numai lor, ci nouă tuturor, semdesăvrşit că #l este dumnezeu adevărat, şi nu oricum, nu numai în înţelesul mic al cuvntului, mulţi ziceau şi în anumite popoare îi numeau pe unii sau pe cineva dintre prooroci c-iar W&ii ai l

DumnezeuX, dar nu era vorba numai despre att, căci şi omul se poate numi &iu al lui Dumnezerice om, cum zice *ntuitorul9 #u am zis9 dumnezei sunteţi toţi şi &ii ai 'elui 0reaînalt, darvorba de dumnezei cu d mic, &ii ai 'elui 0reaînalt cu & mic, totuşi, &aţă de iu al lui Dumnezeu înţelesul acesta de care zic.

3u este text care să dezvăluie această latură pe care pnă atunci n%a scos%o în evidenţă, nu a splumii cu uşurinţă *ntuitorul aceea că este Dumnezeu adevărat, din iinţa lui Dumnezeu%+atăl, d'are izvorăşte şi naşte neîncetat. /i n%a &ost o vreme oarecare cnd #l n%ar &i &ost, înainte întemeierea lumii. 0ăi ce a &ost înainte de întemeierea lumii4 3u era timp. +impul a început, şi în

timpul acela mare de care vorbesc 0ărinţii, a început în momentul în care Dumnezeu a &ăcut cerulpămntul, aceea e întemeierea lumii. 0nă să &acă Dumnezeu cerul şi pămntul n%a &ost timp, putem vorbi de timp. /tiu că mintea cumva se sperie cnd aude că n%a &ost timp. 3oi privim acutotul prin cate$oria aceasta a timpului şi a spaţiului şi ni se pare că aşa trebuie să &ie, dar poate sualte multe sute şi mii de cate$orii pe care nu le ştim şi pe care ni le va dezvălui Dumnezeu, prin cavom putea privi lumea şi istoria şi viaţa noastră, dar că înainte de &acerea lumii n%a &ost niciundintre acestea este $reu pentru mintea noastră.

#i, Dumnezeu%iul avea slavă înaintea lui Dumnezeu%+atăl înainte de întemeierea lumii, cnd nu etimp. /i de aceea învăţătura noastră spune că n%a &ost un timp oarecare cnd Hristos nu era, n

putem spune că pnă aici a &ost Dumnezeu%+atăl şi de aici apare şi iul. 3u există< Dintotdeauiul S%a născut din +atăl. # $reu de înţeles.

ricum, această ultimă duminică ne vorbeşte despre le$ătura tainică, dumnezeiască, dinDumnezeu%+atăl şi Dumnezeu%iul şi ne ridică spre o a treia 0ersoană, 'are ni Se dezvăluie 0o$orrea Du-ului S&nt, *n$ietorul, 'are şi #l &ace parte din 5ceastă +reime Dumnezeiasc'ele trei 0ersoane ale S&intei +reimi, ca după aceea să prăznuim, după 0o$orre, desăvrcunoaşterea şi înţele$erea pe care o avem asupra +reimii, în ziua S&intei +reimi, luni, prima zi dup8usalii.

Page 145: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 145/189

Într%un &el, de la 0aşti şi pnă la S&nta +reime, prima zi după 8usalii, este o urcare în aceasînţele$ere, căci ni s%a descoperit nouă taină mare, mai mare dect toate tainele, pe care ndescoperit%o în mii de ani înainte de la Hristos şi n%au ştiut%o şi n%au cunoscut%o evreii şi nimeni, care ni s%a descoperit nouă, creştinilor, şi care, după aceea, au trebuit să se s&ătuiască şi să discutesă pună la îndoială şi să se roa$e şi să% cunoască pe Dumnezeu la sinoade multe, ca să se arate clcă da, este iul lui Dumnezeu. /i de aceea se prăznuieşte acest Sinod înti ecumenic şi în care, multă osteneală şi unde mari S&inţi ai lui Dumnezeu, cum e 5tanasie al 5lexandriei, 3icolae

*irei ic-iei, Spiridon al +rimitundei, :polit al 8omei şi alţii şi alţii mulţi, s%au străduit şi dovedit tuturor că Hristos este iul lui Dumnezeu.

/i prin asprimea S&ntului 3icolae, că a trebuit să%l pălmuiască pe 5rie la un moment dat, &apentru care el a &ost scos din ar-ierie, spunndu%i%se9 L'um tu, ca ierar-, îl loveşti4 3%ai voie loveşti, indi&erent ce ar zice omul acela47 /i a &ost scos din ar-ierie, i s%au luat omo&orul şi toaînsemnele acestea ar-iereşti. Dar n%a mai putut răbda. # ca şi cum am zice noi cnd cineva bat@ocoreşte neamul tău, casa ta, &amilia ta, poporul tău şi tot zici că nu mai poţi răbda. 0arcă îţi visă%l iei de piept. ndiţi%vă la S&ntul 3icolae, care stătuse în înc-isorile :mperiului 8oman şi s&rşitul vieţii sale i s%au văzut urmele cătuşelor la mini şi la picioare, pentru că a stat în înc-isoa

ani. /i el a mărturisit şi a crezut lui Hristos, ar &i putut oricnd să moară pentru #l, iar ca cineva vină acum şi să zică) /i nu era numai că zice el, 5rie, ci că%i tră$ea şi pe alţii în această necredinţ

/i să ştiţi că acest $nd arian că Hristos este un om deosebit, o zidire excepţională, un în$deosebit, o căpetenie a în$erilor, este ceva nemaipomenit, lăudat, maestru spiritual, putem să%i dănes&rşite nume, şi acest $nd al lui 5rie de atunci se strecoară tot mai mult în lumea de astăzi poate mulţi dintre cei care se numesc creştini astăzi, de &apt nu sunt creştini în adevăratul sens cuvntului pentru că nu cred că Hristos este c-iar Dumnezeu adevărat< Îi e mult mai uşor minţiiinimii noastre să% perceapă tot mai mult, încetul cu încetul, în lumea în care trăim, să% accepte, s

primească ca pe un om, ca pe orice din cele ce am zis pnă acum, dar nu c-iar Dumnezeu. Să v&eriţi de ispita aceasta. 0entru acest adevăr Giserica a avut în sute de ani şi c-iar şi acum martiri, au străduit minţi luminate şi l%au lămurit în crez, şi att de puternică e ispita aceasta în mintoamenilor, înct au trebuit să aducă 'rezul în itur$-ie, ca să se ştie clar că nu te poţi duce împărtăşanie şi nu te poţi împărtăşi cu Hristos, iul lui Dumnezeu, 'are este Dumnezeu adevărdacă tu nu crezi desăvrşit că #l este Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat. /i de aceeînainte de Împărtăşanie se zice 'rezul, pentru că trebuie să ştim, înainte de toate, ce credem, 'credem.

5l doilea palier al acestei #van$-elii este că *ntuitorul, într%un &el sau altul, ne învaţă cum să n

ru$ăm. #l Se ru$a acolo, Îl ru$a pe Dumnezeu%+atăl, Se ru$a şi ca om, dar şi ca Dumnezeu,auzim, mai cu seamă ca Dumnezeu, vorbind cu Dumnezeu%+atăl, dar ne învaţă şi pe noi cum să nru$ăm. /i în primul rnd ne învaţă 'ui să ne ru$ăm, să &im lucizi, să nu &ie aşa, o stare, ne ru$ăm Wmă simt bine cnd mă ro$X, nu este destul att. W*ă ro$, nu ştiu bine 'ui mă ro$, dar 'inevacolo sus mă a@ută.X 'nd auzi cuvintele acestea te doare inima că alţii s%au ostenit şi s%au trudit $ăsească şi să pună de$etul pe Dumnezeu şi să zică9 5cesta este, ui să vă înc-inaţi< +ot $enunc-să se plece< În numele altuia nu se poate &ace nimic şi nimeni nu ne va putea scoate din lumeaceasta şi din răutăţile ei, ci doar numele lui :isus< /i tu zici9 W'ineva acolo sus mă iubeşte)X nici măcar mintea ta nu%: ştie bine numele său nu%: cunoaşte &aptele său nu%: cunoaşte lucrare

aceasta e o durere mare. /i de aceea e ca un bold de luciditate care ne înţeapă în mi@locul itur$-ie

Page 146: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 146/189

În $eneral, toată slu@ba şi toată ru$ăciunea către Dumnezeu este un amestec desăvrşit între minteinimă. 3ici inima n%o ia prea tare înainte şi nu%şi &ace numai ale ei şi nu mer$e numai sentimentele şi pe trăirile ei, dar nici mintea numai ale ei. #ste un amestec aproape desăvrşit minţii şi al inimii şi al voinţei, care împreună se îmbină şi% slăvesc pe Dumnezeu, Îl cinstesc pDumnezeu. /i înainte de Împărtăşanie, înainte de a%l lua pe Hristos, parcă este un bold, un ac conştiinţei, al lucidităţii, care ne trezeşte9 ştiu eu cui mă înc-in4 'red eu desăvrşit că Dumneze

este aşa cum mărturisesc4 'red în ce a &ăcut Dumnezeu +atăl4 /i zic9 'red întru ;nul DumnezeuÎntr%;nul< 3u mai mulţi< 3u în alţii, care%or &i &ost, sau, cine ştie, poate au dreptate, şi nu%ştiu%ce,nu%ştiu%care şi nu%ştiu%cine) /i aceia alţii %au bănuit pe Dumnezeu, dar %au numit cu alte numdar eu ştiu cine e Dumnezeul 'el adevărat< ăcătorul cerului şi al pămntului), şi în mintea ta strecoară de@a cine%ştie%cte idei &alse ale noilor învăţături, zici9 Wei, poate lumea era dintotdeaunDumnezeu a amestecat%o, a rnduit%o, a pus rnduială)X şi de@a tu cazi<

+u n%ai ce căuta la Împărtăşanie, n%ai de ce să te apropii, dacă tu zici doar aşa, &ormal, 'rezul, nmăcar nu%l asculţi. +atăl 5totţiitorul), vedeţi, este un cuvnt de prezenţă aici şi acum< 5totţiitorudeci care este aici, pretutindeni, neîncetat, şi ţine lumea, şi tine &ăptura.

Deci dacă tu crezi deist că Dumnezeu e undeva sus şi #l stă acolo şi Se uită şi noi ne pierdem aivremea şi ne ostenim şi poate ne mai a@ută din cnd în cnd, cnd stri$ăm noi tare, tare şi ne aud\sta%i un $nd deist şi tu crezi, de &apt, că Dumnezeu nu Se implică. #l stă undeva sus, a pus le$işi%/i vede de treabă. 5ceasta, de &apt, te &ace să cazi din 'rez. 'rezul pentru tine nu mai este 'rezcel adevărat, dacă crezi alt&el. 0entru că zici 5totţiitorul< Dacă aţi şti ce important e &iecacuvnt)<

Pentru 0iecare cuvânt, a" spus#o şi#o voi "ai zice, au "urit "ii de oa"eni ca el să 0ie 3n +rez

s#au pus 3n balan$ă şi s#au <ert0it vie$i ca să dea dovadă şi s#au scris zeci de căr$i pentru 0iecarcuvânt, care dovedesc din Scriptură, cu 3nvă$ăturile lui *ristos, cu toată radi$ia, că aşa e, c)u"nezeu este Atot$iitorul, +el care $ine cerurile şi pă"ânturile şi nici un 0ir de iarbă nu creş0ără voia şi 0ără ştiin$a %ui şi toate celelalte.

/i după aceea, cnd începe despre iul. +oate să le bă$ăm în seamă, să &im atenţi, să trezim mintecă ea are rolul ei, nu este pusă acolo numai ca să ne $ndim ce%am mai &ăcut pe acasă, ce mai &acece%o mai &i, cnd ne%om duce acasă) 3u< Să &olosiţi mintea< Să &olosim mintea în ru$ăciune.

E)F

De &apt, ce ne învaţă *ntuitorul, cum să ne ru$ăm4 Să ştim 'ui ne ru$ăm, şi aici e cuvntul care%l spune *ntuitorul în cap. 16, numai cteva lucruri dacă auzim9 atenţia lui Dumnezeu pentom 2 Doamne, şi unde sunt #u &ă să &ie şi aceştia. *ie *i i%ai dat. 5ceasta a &ost voia +a, ca pe niunul să nu%l pierd auziţi voia lui Dumnezeu< Dumnezeu nu vrea să piardă pe nici unul. 3umai damer$i pe aceste cuvinte ale #van$-eliei pe care aţi auzit%o a&li att de multe despre Dumnezeu şi a'ui trebuie să te înc-ini, 'ine e acest Dumnezeu4 #ste un Dumnezeu despre 'are ai a&lat că ele$ătură veşnică între #l şi iul, că #l Însuşi Se numeşte :ubire, că #l n%a vrut şi nu vrea ca nici uom să se piardă şi tuturor vrea să le dea viaţă veşnică 2 *i%ai dat mie stăpnire peste toată &ăptur

zice iul, ca să îi dau viaţă veşnică.

Page 147: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 147/189

5uziţi ce stăpnire< 'ă zicem9 L5aa, Dumnezeu e stăpn) 5spru, neîndurător)7, cum înc-ipuim noi. 5uziţi9 *i%ai dat *ie stăpnire ca să le dau viaţă veşnică<, nu W*i%ai dat stăpnire să%i pedepsescX, pentru nimic altceva, ci ca să dau viaţa veşnică< /i atunci, dintr%o dată, toate &aptevieţii tale şi ale altora, de care tu zici9 LDar de ce m%a pedepsit Dumnezeu47, LDe ce m%a lovit aisau dincolo47, nu mai capătă înţelesul de pedeapsă sau de lovire< 'i zici9 L5 &ăcut Dumnezeu ca smi dea cumva viaţa veşnică< 0entru asta Dumnezeu are stăpnire asupra vieţii mele şi eu :%am d

loc în viaţa mea şi :%am zis9 WDoamne, &ă ce vrei cu viaţa mea<X7.Gineînţeles, de multe ori nu ştim ce zicem şi zicem Lă ce vrei)7, adică Lsă mear$ă bine, numbine, bine, bine, bine)7. Da, ne dă de multe ori toate acestea, dar de multe ori trebuie să ne treacăprin încercări, că alt&el su&letul nostru se pierde. 5lt&el, cum va da viaţa veşnică unui su&let carepus numai pe supărare, pe necazuri, pe durere, pe plns, pe deznăde@de)4 'e va căuta un ast&el su&let în 8ai, dacă su&letul nu%i &ormat să aibă viaţa veşnică4 3u% laşi pe Dumnezeu să &ie peda$cu tine ca să poată su&letul să aibă viaţa veşnică. /i tu zici9 LDa, dar eu vreau acelea şi acelea acelea7, şi Îi spui şi pe care le ale$i. # ca şi cum un medic mare vine să te trateze şi tu îi zici9 LGindar îmi plac pastilutele astea, pe astea să mi le dai, pe restul 2 nu, că nu au $ust bun.7 /i vrei să te

vindece cu asta< 3u se poate< Dar milostiv şi mn$ietor e Dumnezeu şi niciodată nu te va lăsa necazuri şi în su&erinţe sau în dureri prea mari. /i cnd ciopleşte încetul cu încetul su&letul tău spa%l &ace pentru Împărăţia 'erurilor, o &ace cu multă blndeţe şi cu multă în$ăduinţă şi cu muldaruri, că atunci cnd ia cu o mnă, dă cu zece< 5şa să% vedeţi pe Dumnezeu şi aşa e voia uauziţi, să dea viaţa veşnică tuturor, între$ii &ăpturi, ca să aibă viaţa veşnică toţi<

*ai ştim că ru$ăciunea cum trebuie să &ie4 'ă zice9 #u am ascultat şi toate cele ce *i le%ai dat #am &ăcut, Doamne. 5uziţi, Hristos avea ascultare< 0ăi noi ar trebui în ru$ăciune să putem zicLDoamne, eu am ascultat)7 Dar noi zicem9 LDe ce nu e ascultată ru$ăciunea noastră47

'um zicea şi părintele 5rsenie9 'ine de cine să asculte4 3oi de Dumnezeu sau Dumnezeu de no'ă noi n%am prea ascultat de Dumnezeu şi după aia Îi ceri tu lui Dumnezeu să asculte de tine.

5uziţi cu ctă linişte şi ce &iresc zice Hristos9 +oate cte *i le%ai dat să &ac, e%am &ăcut. 5ascultat. /i e ascultare, după cum zice 0avel, pnă la moarte, şi încă moarte pe cruce< 5dică prin cmai ruşinoasă moarte< Deci ca să ne &ie ascultată ru$ăciunea şi ca să ne putem ru$a, trebuie primul rnd să ascultăm de Dumnezeu< r &oarte puţini dintre noi se pot pune în $enunc-i seara sdimineaţa şi să zică9 L+oate cele ce mi le%ai dat să &ac şi ştiam că trebuie &ăcute le%am &ăcut. '-dacă a &ost $reu să%mi cer iertare, c-iar dacă a &ost $reu să nu mă scot în evidenţă, să nu mă laud)

*i%a &ost $reu. 'ă +u mi%ai zis, Doamne, că celui mndru Dumnezeu îi stă împotrivă nu &mndri.

:ar cnd mer$eţi la nuntă, nu staţi în &aţă, staţi mai la coadă)7 /i le%a spus prin nuntă orice întlncu oamenii. 3u te pune în &aţă, nu te scoate în evidenţă, nu te lăuda 2 astea sunt nişte ascultări de Dumnezeu. 0oate cineva să zică L:ar toate cte mi le%ai dat +u la ascultat, Doamne, eu le%am &ăcut3u poate. /i atunci4)

Page 148: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 148/189

0nă la urmă, ca să a@un$em să zicem că ne ru$ăm, este să ne străduim neîncetat să &acem ce nedat Dumnezeu şi la s&rşit măcar zicem9 LDoamne, iată, toate pe care mi le%ai dat +u să le ascult, am încercat. 5m încercat. 5@ută%mă să &ac mai mult, +e ro$.7

/i sunt multe altele şi vă îndemn să citiţi textul acesta şi să vedeţi, în &iecare verset, într%un &el saualtul, $ăsiţi taine ale relaţiei dintre Dumnezeu%+atăl şi Dumnezeu%iul, dar şi taine ale ru$ăciuncum trebuie să &ie ru$ăciunea noastră cum se aşeza Dumnezeu%iul &aţă de Dumnezeu%+atăl şi

m şi cum trebuie să ne ru$ăm şi noi. /i aşa, prin ascultarea &aţă de Dumnezeu şi prin cunoaşterlui Dumnezeu şi prin toate celelalte, prin dra$ostea, prin responsabilitate, adică Dumnezeu%iul, ca Dumnezeu, dar şi ca m, nu putea să%i lase pe cei care%i iubea. Îi iubea< 0e apropiaţii lui, pe ccu care a &ost în prea@mă, şi zice9 Doamne, unde o să &iu #u, să &ie şi aceştia. 5dică9 W*ă duc în cemai de sus şi mai înalte măreţii ale lucrării +ale dumnezeieşti, dar nu pot să mer$ numai #u. ă vină şi aceştia.X # acea dra$oste smerită, acea dra$oste &aţă de om nu poţi să primeşti numai ttrebuie să primească şi celălalt, ai o responsabilitate şi &aţă de celălalt, milă şi &aţă de celălalt. 'a cum ar zice cineva9 LHai, tu eşti ultimul scăpat, tu eşti ultimul care mai urcă pe vapor. 3u mîncape nimeni altcineva, restul vor pieri7. Mici9 L3u pot să urc. 0ăi dacă nu vin şi aceştia)7 2 aceseste du-ul lui Dumnezeu, care ne învaţă în această scurtă ru$ăciune. 3e învaţă că nu vrea să &

niciunde, nici măcar la măsura iului lui Dumnezeu, &ără aceştia, pe care%i iubeşte, şi care% iubeşi ei pe #l.

3u este nici o discriminare. #l zice9 0e aceştia pe care #u îi iubesc, dar #l iubeşte pe toată &ăpturpe toţi vrea să ne c-eme la viaţa veşnică, dar care şi ei Îl iubesc pe #l, pentru că dacă omul nu vreDumnezeu nu va duce pe nimeni cu &orţa, nu va &orţa pe nimeni, nu%i va ştirbi libertatea şi dreapsau strmba lui -otărre.

De aceea, vă îndemn şi mă îndemn şi pe mine să nu uităm partea minţii în ru$ăciune. În primul rn

0ărinţii ne învăţau că în ru$ăciune să strn$em mintea în cuvintele ru$ăciunii. 3oi, în $eneral, aveideea că dacă pătrundem într%o stare de linişte, de bucurie a inimii, uităm cu totul cuvintele şi nlăsăm aşa duşi de starea aceea a inimii şi ne $ndim şi stăm mult în du-ul acela al inimii. #i, 0ărinne îndeamnă să &im puţin mai lucizi şi ei c-iar spun9 L'nd vine peste tine bucurie, c-idu-ovnicească, prea mare, dă la o parte puţin cu mna smereniei această bucurie, ca nu cumva, locul Stăpnului, să intre du-ul întunericului7. 5dică de multe ori, prin această neţinere a minatentă la cuvintele lui Dumnezeu, în această stare de e&uziune a inimii, s%ar putea de multe ori) Daceea, de multe ori, ru$ăciunea noastră e &oarte sincopată, noi ne lăsăm aşa, în du-ul acesta ru$ăciune, pln$em, suntem &oarte cuprinşi de du-ul ei, dar suntem în stare după două minute să certăm cu cineva, să &acem s&adă, să ne supărăm. Sau dacă cineva $ăureşte peretele dincolo, să n

supărăm rău de tot că nu ne lasă în du-ul nostru de ru$ăciune, de dra$oste. Dar care dra$oste4 'ă eşti în stare să te ridici acum să%l în@uri< 5tunci, ce însemna acel du-, e&uziunea aceea, porniraceea4 are este aceea desăvrşita pornire a du-ului ru$ăciunii lui Dumnezeu4 3u cred. Bedesimţiţi că undeva este o $reşeală în ru$ăciunea noastră.

#i, aşa ne îndreptau 0ărinţii, dar nu ei, că ei nu ştiau de la ei înşişi, ci ştiau de la Du-ul S&nt, ştiade la *n$ietorul, ştiau de la Hristos, ştiau din cuvintele pe care ni le spune #l, că trebuie să ţinemereu mintea înc-isă în cuvintele ru$ăciunii, să stăm cu atenţie acolo. 'e înseamnă Lînc-isă74 Să o lăsăm să zboare în toate părţile cu uşurinţă, la toate treburile zilei sau la toate prostioarele la ca

ne zboară nouă mintea cnd ne ru$ăm, în toate direcţiile. Deci nu numai la acelea, ci şi dacă ne vi

Page 149: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 149/189

în minte atunci cine ştie ce, ne ducem cu mintea spre cine ştie ce trăiri, ca Lda, dar trăirea mea dacum nu e ca în ziua cnd simţeam nu ştiu ce şi nu ştiu cum)7

3ici măcar spre acelea despre care noi credem că ne vin în minte de la ru$ăciune. 3u< 'i cuvintele ru$ăciunii< Jine%ţi mintea acolo, şi acea minte, care ţine cumva inima în c-in$i, care nlasă să zboare unde vrea ea şi să &acă ce vrea ea, să zică L3u mi se cuvine mie mai mult de att. 5mi se cuvine. asă. 5 simţit inima mea s%o ia razna, să se bucure peste măsură sau să pln$ă pes

măsură)7, noi continuăm ru$ăciunea în cuvintele acelea, c-iar dacă următoarele cuvinte aru$ăciunii nu sunt aşa de interesante şi nu mă pornesc cu aşa uşurinţă spre plns, spre inimîn&rntă, îmi ima$inez eu că am inimă în&rntă) 3u, o c-inui pe aceea. asemenea stare de a ţinîn c-in$i inima şi de a o în&rn$e şi de a ţine tot timpul mintea atentă, o asemenea luptă Dumnezo iubeşte şi o asemenea &ire a omului Dumnezeu o iubeşte.

# acelaşi lucru pe care 0ărinţii ne învăţau9 LDacă ţi se arată în$er, să nu crezi. 3u se va supăDumnezeu că tu n%ai recunoscut în$er.7 *ai bine să nu cazi în $enunc-i pnă nu eşti si$ur şi nu po&i niciodată peste măsură de si$ur că ceva e de la Dumnezeu, mai bine să nu ba$i în seamă. 3u se supăra Dumnezeu, se va bucura.

B%am spus despre 5tanasie cel mare din *untele 5t-os cnd i s%a arătat o &emeie şi i%a spus9 LSu*aica Domnului.7 /i nu putea &i nici o altă &emeie în 5t-os, că nu aveau, ca şi acum, voie &emeil/i el tot n%a crezut, a zis9 L3u te cred. Dar dacă nu eşti47 /i a stat mult la vorbă cu *aica Domnulpnă s%a dovedit că este *aica lui Dumnezeu şi *aica lui Dumnezeu l%a lăudat mult că nu a crezuo din prima. Înţele$eţi4 :%a zis9 LGine<7, pentru că ea este cea care şi ea a stat la îndoială cnd a venîn$erul, n%a &ăcut ca şi #va, care, cnd a venit şarpele, a zis9 LDa, ai dreptate. Hai să mncăm<7 şi a avut dreaptă măsură, acel discernămnt du-ovnicesc, deosebirea du-urilor. *aica Domnului a sla îndoială, a venit în$erul, i%a spus lucruri mari, tainice, i%a spus că e de la Dumnezeu, iar ea a spu

L+otuşi, cum se poate aşa ceva47, l%a pus la îndoială. S&ntul 5tanasie cel mare a stat pe $ndupnă să zică da, nu s%a repezit, n%a zis9 LBrednic sunt, da< 'e bine<7 #i, cumva starea aceasta de bipe care o primim în ru$ăciune, de multe ori 0ărinţii o priveau cu &oarte multă suspiciune, aziceau9 LDar sunt eu vrednic de asemenea stări de bine4 #u ştiu că Hristos S%a ru$at în $rădi-etsimani cu lacrimi, cu sudoare de sn$e.. Sunt eu vrednic de asemenea trăiri4 3u ştiu<7 , şi mna smereniei dădeau la o parte această stare şi ziceau9 P'ontinuu cu cuvintele ru$ăciunii. :nimmea o ia razna, bate, simt căldură) 3u contează< 3u insist asupra ei, nu stau asupra ei, dacă &aprea mult z$omot c-iar mă opresc din ru$ăciune.7 Da, aşa $ndeau ei< 0ar aşa nişte bătrnei casunt plictisiţi, W3u mă lasă să mă bucur şi eu)X 2 nu e adevărat< 5ceşti oameni au $ăsit cărarvieţii, uşa 8aiului, ei nu se mai înşală. 5ici e marea minune a lui Dumnezeu9 că Dumnezeu,

această mică în$ustare în care intri tu şi te strn$i acolo şi mintea o ţii în c-in$i, acolo intră şi Sdezvăluie, acolo Se arată #l<

#xact cum zice S&ntul :$natie Griancianinov despre s&rşitul 0salmului >I, că inima în&rntăsmerită, Dumnezeu nu o va ur$isi, ci acesteia i Se va descoperi Dumnezeu, acolo va veDumnezeu, acolo va binevoi @ert&ele şi se va zidi :erusalimul. Despre ce :erusalim vorbeşte Davids&rşitul 0salmului4 ă bine, Doamne, să se zidească zidurile :erusalimului 2 :erusalimul essu&letul nostru, inima noastră, taina noastră cu Dumnezeu, este cetatea vieţii noastre. /i Dumnezîn asemenea inimi în&rnte şi smerite, ţinute sub c-in$ile minţii, ale unei minţi care se răsti$neşte

nu se lasă dusă oriunde, ci mer$e numai pe calea pe care ştie că trebuie să mear$ă, deci şi mintea

Page 150: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 150/189

inima să &ie răsti$nite şi strnse la un loc, unui asemenea i se descoperă şi i se zideşte cetat:erusalimului, a inimii noastre, care va moşteni :erusalimul cel mare, al Împărăţiei 'erurilor, acolo, în :erusalimul acela, vor aduce pe altarele cele adevărate, @ert&e, viţei zice 0salmul, amintinDavid de &apt despre pilda &iului risipitor.

De%aia a zis viţei, n%a zis Lmiei7 sau altceva, pentru că proorocea despre cuvntul pe ca*ntuitorul îl zice în pilda &iului risipitor9 Să @un$-iem viţelul cel în$răşat. Biţelul cel în$răşat es

Hristos Dumnezeu, $ras în sensul că #l ne dă de toate, te umple de tot binele, de 'are a zis9 'el mănncă din +rupul Său şi bea din Sn$ele Său şi mănncă din învăţătura Sa şi bea din lumicuvintelor Sale, nu mai însetează niciodată nu este sărăcăcios, nu este slab, nu este puţin, de care însetezi şi iar să trebuiască să mănnci altceva) a asta se re&erea David cnd a zis Bor pune paltarul +ău viţei, în sensul că pe Hristos 'el viu, pe 'are Îl vor mnca.

#i, într%o asemenea inimă va veni Hristos şi se zice la în@umătăţirea 0raznicului9 'el ce însetează vină la *ine să bea şi cel ce va bea se va &ace în inima acestuia izvor de apă vie, care nu va înceniciodată. 5ceastă ne%sete pe care o va dobndi omul, o dobndeşte doar pe alea aceasta strmtă.

5r trebui multe să spunem despre ru$ăciune, eu am spus doar aşa, o &ineţe, mici lucruri despaceastă strn$ere a minţii şi a inimii în cuvintele ru$ăciunii, în ceea ce ţi%ai &ăcut să &aci, în a nulăsa mintea şi inima şi, mai ales, inima, s%o ia razna în ceea ce ţi se pare ţie bun.

/tiţi că diavolul se &ace în$er de lumină. 'ei care sunt ispitiţi atunci cnd se roa$ă subinecuvntaţi prin aceasta. 'ei ce suntem ispitiţi atunci cnd ne ru$ăm prin $nduri întunecaparcă toate problemele vieţii vin asupra noastră atunci, totul trebuie rezolvat în clipa aia, aceia subinecuvntaţi. 5cum noi măcar ştim că e de la diavol. # binecuvntarea lui Dumnezeu că ne araclar urciunea diavolului, că stă împotriva noastră. 5tunci cnd ne punem în ru$ăciune, diavol

sare asupra noastră, nu%i place ce aude, nu vrea9 L3u sta în $enunc-i, nu te da smerit)7, nu%i placasta şi sare asupra ta. Dar asta e mila lui Dumnezeu, că dacă n%ar &i mila lui Dumnezeu, să%l dea p&aţă pe diavol şi el aşa să ne ispitească şi să vedem clar urciunea lui, pentru cei mndri, pentru ccare se cred vrednici de a primi lucruri dumnezeieşti, diavolul cu uşurinţă se va sc-imba în în$er lumină şi vei avea trăiri excepţionale inimii şi vei zice că eşti trăitor du-ovnicesc şi eşti mai înşeldect toţi.

5sta nu v%o spun ca acum să nu vă mai ru$aţi, să vă &ie &rică, că Wacum nu mă mai ro$ şi nu mai anici o cădere.X 3u< 'i că atunci cnd vă ru$aţi să &iţi cu mare atenţie9 mintea să vă &ie la cuvinteru$ăciunii, inima să o strn$eţi în c-in$ile minţii şi toate trăirile acestea peste măsură, care v%

cuceri, să nu le bă$aţi în seamă, să ziceţi9 L3u sunt eu vrednic, cine sunt eu4 De ce să)4 3u ştdacă de la Dumnezeu e bucuria aceasta peste măsură, eu Îl ştiu pe Hristos ru$ător.7 3u ştim Hristos, că atunci cnd Se ru$a se cutremura :erusalimul, despre asta nu ştim. /tim că Se ru$noaptea, de multe ori pleca de acolo şi Se ru$a, probabil că Se ru$a cu osrdie S%a ru$at în pust'arantaniei şi acolo cred că cu $reutate S%a ru$at şi cu osteneală şi cu osrdie.

8u$ăciunea de multe ori e osteneală, e o strădanie, e o luptă cu noi înşine de a ne în&ăţişa lDumnezeu aşa cum se cuvine, e o luptă de a% vedea pe Dumnezeu aşa cum este, e o luptă deasculta de Dumnezeu, de a% purta pe Dumnezeu în inima ta neîncetat, de a%ţi pune mintea neînce

înaintea lui Dumnezeu) /i atunci de unde bucurie du-ovnicească, că noi n%am &ăcut toate aceste

Page 151: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 151/189

De aceea, toate aceste stări de aşa%zisa bucurie peste măsură să vă &ie suspecte< 3u ştiu, nici să nuscoateţi a&ară şi lacrimile care vă vin să nu le credeţi a &i de la Dumnezeu si$ur, nu ştiu, poate suomeneşti, poate c-iar sunt drăceşti. 3u mă interesează, eu continuu să ţin mintea acolo.

Deci aceasta este o stare a omului pe care Dumnezeu o iubeşte. a aceşti oameni Dumnezeu vveni, la aceştia care par că nu%şi trăiesc nici măcar viaţa du-ovnicească, nu că dacă nu ţi%ai trăit viaîn lume, măcar s%o trăieşti pe cea du-ovnicească la maxim. #i, nu aia e< +răirea maximă a vie

du-ovniceşti e această strn$ere neîncetată a atenţiei, ca un soldat cu arma în mnă, care nu%şi mpoate descleşta mna de pe armă, care ştie că în lumea aceasta război va avea, desăvrşita bucurdincolo va &i, iar aici, în lumea aceasta, va primi solda, va primi plată de la stăpnul său, dar el aşteaptă la război. 5şa să &im neîncetat, mna noastră să nu se desprindă de Psabie7 Esabdu-ovnicească a trezvieiF<

 #umne$eu s ne a2ute i s ne întreasc

Părintele Ciprian 1egreanu Clu!1apoca ! Predică la Duminica Primului Sinod Ecumenic rugăciunea #$ntuitorului ;n 'rădina 'hetsimani pentru noi @*,@

PÎn numele +atălui şi al iului şi al S&ntului Du-. 5min.

Hristos S%a înălţat<

Suntem în duminica dintre Înălţare şi 8usalii, se numeşte Duminica S&inţilor 0ărinţi, ea prăznuieşpe 0ărinţii de la 0rimul Sinod ecumenic. S&inţii care, în &runte cu S&ntul 3icolae, cu S&ntSpiridon al +rimitundei şi cu alţi mulţi şi mari, au -otărt şi au rnduit şi au lămurit, de &apt, ceea se ştia de către 5postoli şi este notat şi întărit prin minuni şi prin &apte, de către #van$-elişti, Hristos este iul lui Dumnezeu, din Dumnezeu, născut, iar nu &ăcut, 'el de o &iinţă cu +atăl pr'are toate s%au &ăcut. 'are pentru noi, oamenii, şi pentru a noastră mntuire S%a po$ort din ceruriS%a întrupat de la Du-ul S&nt şi din ecioaaă *aria şi S%a &ăcut om. +oate acestea şi altele, pn

Page 152: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 152/189

aproape de s&rşitul 'rezului, au &ost lămurite la primul Sinod ecumenic. /i, de &apt, nu atunci &ost scoase la lumină, descoperite ele erau ştiute, numai că nu erau &ormulate ast&el.

/i, pentru că s%au ridicat împotriva credinţei creştine idei pă$ne, $reşite, răzvrătite împotriva lDumnezeu, care spunea că Hristos nu este iul lui Dumnezeu, ci o creaţie a +atălui, au trebuit aceS&inţi, aceşti 0ărinţi ai între$ii lumi creştine, să se adune la un loc şi să pună în 'rez învăţătura credinţă pe care o rostim la &iecare itur$-ie şi poate, unii dintre noi la &iecare ru$ăciune, un 5dev

care va rămne şi nu se va clinti că timp va &i Giserica, şi Giserica va &i pnă la s&rşitul veacurilo/i s%a pus şi s%a socotit de către Giserică prăznuirea şi amintirea acestui Sinod şi acestui 'rez aici, duminica aceasta, pentru că pe această credinţă şi plecnd de la credinţa desăvrşită că Hristos esiul lui Dumnezeu, nu o zidire a lui Dumnezeu, nu un persona@ minunat, nu un $uru, nu un iniţinu un iluminat, nu un om excepţional, nu un în$er întrupat, nu un eon cobort pe pămnt, ci umidin umină este Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat. umină din umină 2 umină dumină traducndu%se din $reacă ca lumina de la lumnare care dă altei lumini de la lumnaradică aşa cum dintr%o lumnare sau dintr%un &oc iei lumină şi nu se &ace mai mică lumina din caiei, aşa #l este Dumnezeu din Dumnezeu, dar care n%a micşorat Dumnezeirea prin &aptul că #lnăscut din +atăl, nu S%a &ăcut mai mic +atăl. 'i #l Se împărtăşeşte de întrea$a iinţă a +atălui

întrea$a iinţă a +atălui este şi în #l, este şi în Du-ul S&nt.

/i doar pe această credinţă şi mer$nd de aici putem pleca să% înţele$em şi pe Du-ul S&nplecnd de la această credinţă pe care stă întrea$a Giserică, că Hristos este iul lui Dumnezeu 'elviu, de aici putem vorbi şi despre Du-ul S&nt ca 0ersoană a S&intei +reimi, despre 'are vom vorpeste cteva zile, duminica viitoare. De aceea s%a pus această duminică aici, între cele două mapraznice, Înălţarea şi 0o$orrea Du-ului S&nt, pentru că nu putem să înţele$em 'ine este Du-S&nt dacă nu înţele$em 'ine este *ntuitorul nostru :isus Hristos, iul lui Dumnezeu 'elui viu.

'i de aceea s#a pus această sărbătoare aici şi de aceea s#a auzit această -van(helie. otdeaunla "arile Sinoade care se prăznuiesc, nu nu"ai la Sinodul 3ntâi ecu"enic, ci şi la celelalsinoade ecu"enice, totdeauna se va citi din această u(ăciune a /ântuitorului din ?rădin?hetsi"ani, ulti"ele cuvinte spuse de /ântuitorul 3ncă 0iind liber, neprins de oa"eni, 3n noaptdinainte de a 0i prins, 3n "inutele de dinainte de a 0i prins de către Iuda şi toată cohorta aceecare a venit să#% prindă. -l atunci n#a plecat din lu"ea aceasta 0ără să#i 3ncredin$eze, să3ntărească pe ucenicii Săi, nu i#a lăsat ai ni"ănui. 'i acolo S#a ru(at şi i#a 3ncredin$at atălui, Sa ru(at 3naintea atălui ca @", ca aceştia să nu piară, să nu se piardă, să 0ie acolo unde este -l. S#a ru(at pentru unitatea credin$ei lor, pentru unitatea lor cu -l, pentru unitatea lor c)u"nezeu#atăl.

/i aceste Sinoade ecumenice aceasta au încercat9 să ne păstreze pe toţi în această unitate Dumnezeu, unii cu alţii, să nu ne dezbinăm creznd &iecare într%un &el sau în altul, aşa cu*ntuitorul S%a ru$at în rădina -etsimani să &im uniţi, aşa cum la 'ina cea de taină tot asta neru$at Dumnezeu9 Să vă iubiţi unul pe altul, să rămneţi uniţi, în aceasta vor cunoaşte toţi că sunteucenicii *ei, că veţi avea dra$oste unii către alţii. /i ca să ai dra$oste trebuie să &ii într%un $nîntr%un du- cu celălalt, să ai dra$oste desăvrşită, adică dăruire a între$ului tău su&let celuilaîmpărtăşire din tot ce înseamnă celuilalt şi a lui din tine. 'a să poţi să &aci asta trebuie să &iţi într%cu$et şi într%un $nd. 3u poţi să &ii tu într%un $nd şi într%un cu$et, iar celălalt într%altul. /i aşa

ziceţi că vă iubiţi. 3u se poate.

Page 153: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 153/189

De aceea, cum zicea şi părintele +eo&il 0rian, doar la itur$-ie şi la cununie se cere unircredinţei, în altă +aină nu se zice, pentru că nu pot &i cei doi miri împreună şi să se uneasdesăvrşit dacă nu se unesc şi în credinţă, mai ales în credinţă, să &ie într%o unire a cu$etului lorcredinţei lor. ;nul să &ie într%o credinţă, celălalt în altă credinţă, unul să nădă@duiască ceva, celălaltceva, unul să aştepte ceva, celălalt altceva 2 nu se poate. 5şa şi noi, nu putem &i Giserică vunită, dacă nu suntem uniţi în cu$et, în $nd, în credinţa, unii cu alţii. De aceea nu ne împărtăş

pnă nu zicem 'rezul toţi, că acesta ne uneşte într%un cu$et, toţi mărturisim acelaşi adevăr, ;Domn, o credinţă, un botez, toţi îl mărturisim şi de%abia apoi ne împărtăşim din acelaşi 0otir.

0entru această unire S%a ru$at Dumnezeu acolo, pentru această dra$oste între noi, nedespărţirneseparare dureroasă a noastră. De aceea, atunci cnd se prăznuiesc Sinoadele ecumenice mari, caau unit credinţa la un loc şi au rnduit%o şi au aşezat%o, ca să mai ţină încă veacuri şi veacuri şi trăiască valuri şi valuri de oameni, $eneraţii şi $eneraţii, după învăţătura cea dreaptă, atunci citeşte această 8u$ăciune a *ntuitorului din rădina -etsimani, 8u$ăciune care, de &apt, i&ăcut pe aceşti S&inţi să se unească şi să se adune, să%şi plece or$oliile, să%şi lase părerile proprii, ceară de la Dumnezeu s&at, să se roa$e, să stea cu lunile, cu anii de multe ori, unii cu alţii, pnă a

a@uns să zică la S&rşit9 0ărutu%S%a Du-ului S&nt şi nouă, cum începe &iecare cuvnt al S&intelSinoade, 0ărutu%S%a Du-ului S&nt, 'are a venit între noi, adică între ei, şi nouă, ca oameni, că ăse adevărul) /i după aceea în&ăţişau credinţa şi adevărul la care a@un$eau.

/i a@un$nd la această 8u$ăciune din rădina -etsimani a *ntuitorului, pe care aţi auzit%o, ştiţi că ea s%a zis pentru noi toţi, pnă la s&rşitul veacurilor. Deci Dumnezeu S%a ru$at acolo pentnoi. 'ine dintre noi n%ar vrea să simtă că S%a ru$at pentru el *ntuitorul4 S%a ru$at pentru el, a psu&letul pentru el. # un verb di&erit cnd zice *ntuitorul9 #u pentru aceştia *ă ro$, verb di&edect cel &olosit în $reacă pentru La te ru$a7, care înseamnă Lru$ăciune cu plecăciune, cu smerenie

5cest verb pe care%l &oloseşte *ntuitorul e un verb de putere, de -otărre, de tărie, ca şi cum zice9 #u pentru aceştia Îţi cer. 5re şi înţelesul de ru$ăciune, dar e mai mult Îţi cer, +e implor. # şiimplorare adusă lui Dumnezeu, dar cu tărie, cu -otărre, ca a ;nuia 'are are putere, nu ca a unucare nu are nici o putere.'ine citeşte în $reacă simte că 'el 'are Se roa$ă acolo nu este un om obişnuit, #l vorbeşte cDumnezeu cu putere. #l vorbeşte de pe picior de e$alitate cu Dumnezeu%+atăl. #l este Dumnezeiul. #l Îl imploră, dar, în acelaşi timp, Îi cere cu putere lui Dumnezeu. Îi cere şi ştiind că Dumnezva da, aşa cum aţi auzit la nunta din 'ana alileii, că *aica Domnului, după ce *ntuitorul ispus9 'e este *ie şi ţie, &emeie4 Bremea *ea n%a sosit încă, şi ea, cu o linişte mare şi cu -otărre a întors spre cei care erau acolo slu@itori şi a zis9 aceţi tot ce vă va spune, ştiind si$ur că #l îi v

a@uta, c-iar dacă în cuvnt părea că nu%i a@ută. /i aşa a şi &ost, că i%a a@utat. 5ceeaşi -otărre o are*ntuitorul atunci cnd cere în ru$ăciune, nu -otărrea impertinentă a cuiva care se ridică şi zicuvnt înaintea +atălui, de impertinenţă, de băţoşenie. 3u, nu, nu< 'i -otărrea 'elui 'are ştie +atăl îi va a@uta, 'are are credinţă, aşa cum ne îndeamnă pe noi să avem credinţă atunci cnd zic:ar cnd voi staţi de cereţi ceva, să şi credeţi că vi s%a dat de@a. Încă nu vedem noi, dar ni s%a dde@a, aşa zicea *ntuitorul să ne ru$ăm. /i aşa &ace #l, cere cu si$uranţă, cu -otărre. #u pentaceştia *ă ro$. 3u pentru lume *ă ro$.

)ar cu" să 0ace" noi să şti" cine sunt aceştia pentru care Se roa(ă )u"nezeu şi să 0i" n

si(ur dintre aceştia, să nu păre" că sunte" dintre aceştia şi nu sunte"E +u" pute" să intră

Page 154: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 154/189

sub aceste aripi "ân(âietoare ale /ântuitorului nostru Iisus *ristosE  'ăci #l zicea înainte 8ăsti$nire cu puţin timp9 :erusalime, :erusalime, ct am vrut să strn$ pe copiii tăi sub aripi precuadună $ăina puii la un loc) 't am vrut să te strn$ la 0ieptul *eu, :erusalime, şi pe copiii tprecum vrea $ăina să%şi strn$ă puii săi sub aripi, şi tu n%ai vrut) 5şa este această ru$ăciune, ca uacoperămnt al lui Dumnezeu, ca şi cum aripile ui ne ocrotesc. 'um să intrăm sub aceacoperămnt al ru$ăciunii ui, care n%are măsură în valoare, în măreţie, &aţă de nimic de pe păm2 numele ui e cutremurător, nimic în cer şi pe pămnt nu%i ca numele lui Dumnezeu, ca

cutremură porţile iadului şi de care se înspăimntă numai la auzul lui du-urile întunericului4 'um &im sub acoperămntul ui, sub ru$ăciunea Sa4 +otdeauna această ru$ăciune a apărut a &i &oar$rea pentru popor, pentru noi toţi. 5scultnd%o, pare &oarte complicată, nu prea putem s%o prindesă%i $ăsim înţelesul simplu, omenesc, cum vrem noi. #a e aşa de mare, e un dialo$ între Dumnezeiul şi Dumnezeu%+atăl, e la o măsură aşa de mare, înaltă, înct mintea noastră nu ştie cum sprindă, cum s%o înţelea$ă.

Dintre 0ărinţii care au explicat%o, unii au zis aşa9 :ată pentru cine Se roa$ă. *ntuitorul zice9 5cuau cunoscut aceştia pe care *i i%ai dat că de la +ine am ieşit şi +u *%ai trimis în lume. #u pentaceştia *ă ro$ 2 deci *ă ro$ pentru cei care au cunoscut că de la +ine am ieşit şi +u *%ai trimis

lume. 5sta e de la cap. 16 de la :oan, la versetul A. /i versetul C zice9 #u pentru aceştia *ă ro'nd au cunoscut aceştia4 Se pare că Dumnezeu cu dor a dorit ca aceştia să cunoască desăvrşit #l de la Dumnezeu a ieşit, nu e un om obişnuit, nu%i cineva care s%a născut obişnuit şi a venit spune el o teorie a lui, ci că ceea ce spune #l e adevăr desăvrşit<

/i să ştiţi că toţi încă suntem nelămuriţi, mulţi dintre noi zicem LDa, poate a venit de la Dumnezeudar să luăm cu desăvrşire cuvntul lui Dumnezeu în seamă, să%l luăm ca pe un adevăr veşnic, canu se sc-imbă) 'uvntul *ntuitorului e &oarte $reu pentru su&letele noastre, le $ăsim tot &elul înţelesuri cuvintelor, le ne$ociem, le diluăm, zicem că poate nu%i c-iar aşa, că poate era şi om

poate a zis omeneşte lucrul ăsta sau doar pentru unii, pentru noi n%a zis) /i atunci noi nu intrăm acest cuvnt al *ntuitorului 'are zice9 5ceştia au cunoscut că de la +ine am ieşit şi +u *%ai trimîn lume 2 adică #u sunt Dumnezeu<

/tiţi că cuvntul tradus aşa ar suna nu de la +ine am ieşit, ci că din +ine sunt, din +ine *ă nasadică #u vin din +ine, #u sunt +u. 5 mai spus de attea ori, că toate ale *ele sunt ale +ale şi toaale +ale sunt ale *ele. /i +u *%ai trimis în lume 2 adică n%am venit aşa, de capul *eu, de voia *eaşa cum coborau zeii limpului să se distreze în lume şi se adunau cu &emeile pămntenilor sau băteau cu cei mai puternici dintre bărbaţi sau îşi măsurau or$oliile cu împăraţii şi cu re$ii, nu enimic din toată această poveste a limpului, ci #l venise trimis de Dumnezeu şi aceasta este vo

tatălui *eu, ca din cei pe care *i i%a dat, pe nici unul să nu pierd. 5uziţi< 'ă att de mult a iubDumnezeu lumea înct pe iul Său 'el ;nul%3ăscut %a dat 2 spre moarte şi spre răsti$nire 2 oricine crede în #l să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică. \sta era rostul pentru care venise #l în lum

În cuvntul acesta scurt pe care%l zice *ntuitorul, că acum au cunoscut că de la +ine am ieşit, din +ine *%am născut, adică sunt Dumnezeu adevărat şi +u *%ai trimis, cu ce rost4 'a să vesteviaţa veşnică, ca să vă dau viaţa veşnică, ca să nu pierd pe nici unul dintre voi. De asta am venit, nca să mă distrez, nu ca să vă @udec, #u n%am venit să @udec lumea, zice *ntuitorul, ci s%o cşti$e,o ridice, să%i mntuiască pe oameni, de%asta Îl şi numim *ntuitor. 3%a venit ca un stăpn după mu

Page 155: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 155/189

timp să vadă ce au &ăcut slu@itorii, ci a venit să ridice şi să salveze ce mai poate &i salvat. 5şa vinela noi, ca un Stăpn milostiv şi îndelun$%răbdător.

/i cnd au cunoscut ucenicii, cei 11, acest lucru4 'ă îi ştim &oarte îndoiţi de multe ori. Benetemători în spatele ui cnd urcau spre :erusalim, se îndoiau, cum s%a îndoit 0etru9 Doamne, să nJi &ie Jie una ca aceasta, s%au îndoit de mai multe ori9 Doamne, pnă acum căutau să te omoare :udeea şi tu mer$i în :udeea4 'ei doi &ii ai lui Mevedeu au venit şi au zis9 0une%ne pe noi unul de

dreapta şi unul de%a stn$a +a în Împărăţia ta. Încă nu ştiau ce &el de Împărăţie şi ce &el de Împăreste acesta, nu ştiau 'ine este acesta 'are era înaintea lor, deşi de multe ori %au numit şi au crezut că este Dumnezeu, dar, în acelaşi timp, nu s%a pătruns inima lor cu totul şi cu totul în înţelesşi în adevărul acesta.

2ncă se lupta 3n "intea lor ideea cu" poate 0i )u"nezeu şi, 3n acelaşi ti"p, să su0ere, să nu 0nu"ai 3ntru slavăE )acă#i )u"nezeu, atunci trebuie să 0ie biruitor, aspru, să 0ul(ere şi străsnească. )oa"ne, I#au zis 0iii lui Bevedeu, zi să coboare 0oc din cer peste localitatea aceascare nu ne#a pri"it! 2ncă 3n "intea lor se lupta ideea de )u"nezeu pe care /ântuitorul 3n0ă$işa, un )u"nezeu "ilostiv, 3ndelun(#răbdător, +are nu ceartă cu uşurin$ă, +are 3ntârzie c

"ilostivire, +are aşteaptă şi dă vre"e şi dă vre"e şi "ai 3ncearcă şi "ai dă iarăşi ti"p dpocăin$ăL Pentru ei era 0oarte (reu de 3n$eles un )u"nezeu s"erit, +are vine călare pe "ânzasinei spre Ierusali", nu pe cai "ari, nu 3n căru$e, nu purtat de popor pe "âiniL +u ra"urupte de popor de prin copaci, asta era 3ntâ"pinarea %ui, 0oarte si"plu. -i nu puteau 3n$elea(ă, cu" )u"nezeu e aşaE +redeau că este )u"nezeu, dar, 3n acelaşi ti"p, era o ruptu3n "intea lor cu" Acest )u"nezeu, cu" Se 3n0ă$işa /ântuitorul, dar 3n acelaşi ti"p avea putedu"nezeieşti, 3nsă s"erenie "are, "ai "are decât a oricărui o", ceea ce pe ei 3i deruta.

/i cnd au înţeles ei, de &apt, cnd s%au lămurit că este Hristos Dumnezeu, iul lui Dumnezeu, şi a

putut să unească în mintea lor smerenia ui cu &aptul că e Dumnezeu4 'nd4 'u puţin înainte,'ina cea de taină 2 în cap. 1, versetul !I 2 ei încă stnd la masă, la s&rşitul cuvntul*ntuitorului, zic9 5cum am cunoscut că nu%Ji este trebuinţă să%Ji zică cineva ceva, că +u le şînainte. 5cum ştim că de la +atăl ai ieşit, de la Dumnezeu ai ieşit. 5ici, în cap. 1, versetul !I, spei clar9 5cum ştim că de la Dumnezeu ai ieşit, dar acum spuneau alt&el acest cuvnt. 3u se compaaceastă mărturie cu momentul în care, mer$nd pe apă şi văznd că S%a suit cu ei în corabie, şi dino dată corabia care era în mi@locul mării s%au trezit cu ea la mal şi s%au minunat att de tare căîncetat marea, că au încetat vnturile, că #l mer$ea pe apă, acestea toate i%au mirat şi au căzut toţii cu &aţa la pămnt şi au zis +u eşti Hristosul, iul lui Dumnezeu 'elui viu< 5u mărturisit acocă #l este Dumnezeu, dar nu era completă credinţa lor, era o credinţă încă ştirbită, da, es

Dumnezeu, dar urmau să se îndoiască de multe.

Gun, e Hristos Dumnezeu, dar, în acelaşi timp, să su&eri4 În acelaşi timp să mer$i la răsti$nire4 Dcum să mer$i la răsti$nire4 Dar +u eşti Dumnezeu< 3u se puteau prinde în mintea lor acestea douDar acum, mărturia de acum, este cu totul alta, pentru că tot discursul pe care l%a ţinut #l la 'ina cde taină a &ost9 :ată, #u trebuie să &iu dat în mna bătrnilor, a @udecătorilor, a ar-iereilor, trebuie &iu răsti$nit, vă este de &olos să plec #u, puţin timp şi nu voi mai &i cu voi şi puţin timp şi iarăşi v&i cu voi, tot timpul le%a vorbit despre asta la 'ina cea de taină şi ei erau cutremuraţi şi tulburaţi nu ştiau ce să zică şi nu înţele$eau şi nu se unea în mintea lor cum să moară #l4 'um să piară #

#l, care învie morţii, cum se poate să &ii Dumnezeu şi să mori4 3u se putea prinde asta în mintea l

Page 156: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 156/189

Page 157: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 157/189

veţi tulbura, veţi avea secătuire su&letească în inima voastră, cum zice *ntuitorul, acum pln$eţivă întristaţi şi lumea se bucură şi se veseleşte. De multe ori, ăsta e şi c-ipul creştinului în lume. +nu ai, lumea care îşi doreşte numai cele ale lumii şi ale veacului acestuia se veseleşte, petrece, bucură de cele ale veacului acestuia, iar tu nici ale veacului acestuia nu le ai şi de multe ori, nmăcar în cele ale su&letului nu eşti bo$at, să zici LDar su&letul meu e plin de -arul Du-ului S&nt../i acolo te simţi secătuit de multe ori şi pln$i şi te tn$uieşti şi zici LDoamne, unde eşti4 De ce plecat47, aşa cum şi ei ziceau Dar de ce trebuie să pleci4 Dar unde +e duci4 Dar cui ne laşi4 /i

simţeau sin$uri şi au &ost sin$uri, la un moment dat au &ost sin$uri şi s%au împrăştiat ca oile &ără păstor. 5şa suntem şi noi de multe ori şi zicem9 L:ată, lumea se bucură şi se veseleşte, petrece, măcîşi vede de treburile ei, măcar ştie să petreacă în puţinul timp care i s%a dat)7 şi noi, dacă c-iar nducem şi ne veselim, n%avem veselia lor, că noi ştim de păcatele noastre şi alt&el ne raportăm, nu mputem să @ucăm într%un picior cnd ştim că alţii su&eră şi sunt în necazuri şi în dureri, cnd ştim noi am &ăcut attea $reşeli, nu mai putem să uităm. 3ici nu ne mai veselim ca ceilalţi, dar nici cele ale lui Dumnezeu nu le avem, că încă nu le%am dobndit şi $reutăţi avem) 'u noi ce mai ezicem noi. 'e mai putem &ace4 L;nde eşti, Doamne47, stri$ăm. 'i să şti$i că pentru to$i aceştideznădă<dui$ii aceştia care par pierdu$i şi lepăda$i şi uita$i, ai ni"ănui, S#a ru(at )u"nezeatunci 3n ?rădina ?hetsi"ani. S#a ru(at să nu piară aceştia, să nu cadă din credin$a lor, s

ră"ână uni$i, să nu#I lepede )u"nezeu. -u /ă duc, zice *ristos, dar Ni#i dau Nie. Ai /ei eracă a" 0ost cu ei 3n lu"e i#a" păzit, de acu" păzeşte#I u, )oa"ne, că pe nici unul n#a" pierddin cei pe care /i i#ai dat.

5uziţi< 3u ne lasă Dumnezeu, nu ne va lăsa Dumnezeu< '-iar dacă pari pierdut, nu te va lăsa. #şîncercat ca ar$intul, eşti purtat de Dumnezeu dintr%o mnă într%alta, parcă eşti aruncat, dar nu earuncat< +ot în mna ui cazi şi tot în mna ui eşti, c-iar dacă tu pari cel mai slab dintre toţi, c-idacă ei cu cai şi cu călăreţi şi cu toate puterile veacului acestuia şi cu tine nici puterea lui Dumneznu pare că este cu tine. 0are< Dar este cu tine, este cu noi.

/i nu numai că S%a ru$at Dumnezeu pentru noi şi n%a spus numai cuvinte că va &i bine, ci zice9 voi trimite la voi *n$ietor şi cu adevărat vine *n$ietorul, Du-ul 5devărului, 'el 'are mn$su&letele noastre şi 'el 'are dă odi-nă în tot &ocul durerilor, în tot necazul. Ba veni peste noi şi vipeste tot creştinul care%şi pune năde@dea în Dumnezeu o mn$iere mai presus dect ceea ce alumea. 'ă zice *ntuitorul9 Boi veţi pln$e şi vă veţi tn$ui, iar lumea se va bucura. Dar după aceva veni vremea să vă bucuraţi şi bucuria voastră n%o va lua nimeni.

5tta bucurie şi odi-nă îi dă Dumnezeu omului cnd coboară prin Du-ul S&nt în inima sa, încacea bucurie c-iar n%o mai ia nimeni de la el. Deci să nu cadă nimeni în deznăde@de, să nu &ie nime

ca un deznădă@duit, ca un or&an al nimănui, pentru că a răsărit pentru noi 0ărinte pentru toţi, a răsăpentru noi ratele nostru Hristos, 'are ne este Dumnezeu, care ne este 0ărinte, masă, casă, mncaaer, 'are ne este tot şi S%a &ăcut nouă toate< a Dumnezeu toate sunt D5, zice Scriptura, şi #l ni s&ăcut nouă toate. /i pnă şi despre cei care vor &i la s&rşitul veacurilor zice Scriptura9 Dar de dra$celor care cred în Hristos, care mer$ după Dumnezeu, va scurta Dumnezeu zilele acelea, ca să nupiardă pe cei care% iubesc pe #l. 5scultaţi9 pentru ei< /i înţelesul nu este că zilele vor &i mai puţişi dintr%o dată, din cele o mie două sute şi ceva de zile, trei ani şi @umătate, care vor &i şi de cavorbeşte Scriptura şi care, de &apt, pot &i şi într%un înţeles mai lar$, meta&oric, pot &i şi în înţelesclar, nu ştim, oricum, nu în sensul că Dumnezeu va scurta zilele acelea la propriu, că nu va &i c-i

att de lun$ă perioada, ci pentru ei Dumnezeu va &ace aşa înct nu vor simţi $reutatea aceea mare

Page 158: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 158/189

s&rşitul veacurilor, cum vor simţi alţii. 0entru ei, parcă va trece mai repede. Ba scurta Dumnezacea perioadă. 3u Se va în$ri@i Dumnezeu de noi4

/i auzim, parcă, la s&rşit cuvntul 3u te teme, turmă mică, că a binevoit Dumnezeu să vă dea voÎmpărăţia. 5cesta să &ie ca un cuvnt de mn$iere pus deasupra şi pe &runtea tuturor. *ntuitoraşa ne%a zis9 3u te teme, turmă mică. +otdeauna te vei simţi într%o mică turmă a nimănui în mi@loclumii. /i Dumnezeu ne%a spus9 3u te teme< +otuşi, această $rupare mică, turmă mică de oamen

care mai credeţi în *ine, va binevoi Dumnezeu să vă dea vouă Împărăţia şi aceasta se vede şi simte încă de acum.

 #umne$eu s ne a2ute i s ne întreasc

Page 159: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 159/189

Părintele #elchisedec< stareţul #ăn. Putna< trage cu putere clopotul trezirii neamului privin ;ncercarea de distrugere a familiei7 =Au sosit vremurile mărturisirii Adevărului şi ale

despărţirii apelorF 1u este de tăcutF>

0redica audio a stare ului *an. 0utna, 5r-im. *elc-isedec Belnic9ț

Page 160: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 160/189

2remuri vechi i noi7 Arhim. #elchisedec 2elnic7 Să fim uni i i să ne păstrăm identitatea ;ș ț ș

duhul cuminte al ?isericii>

0reacuvio i părin i i &ra i, iubi i credincio i, mărturisim în aceste zile Înăl area Domnului nostș ț ș ț ț ș ț

:isus Hristos la cer şi ne salutăm cu salutul LHristos S%a înălţat<7 pnă la Duminica ce urmează8usaliilor, cnd vom prăznui 0o$orrea S&ntului Du-, întemeierea Gisericii noastre.

0roorocul Solomon, în 0ilde, spune că de este cu neputinţă să cuno ti mersul corăbiei pe mare, ș

urmăre ti urma arpelui pe stncă i drumul vulturului pe cer. #ste $reu să în ele$i lucrurile acesteș ș ș ț

spune el, este $reu să pătrunzi aceste taine. S&in ii 0ărin i tălmăcesc acest cuvnt în &elul acesta9 aț ț

cum corabia pluteşte pe mare i nu se cunoa te drumul pe unde a trecut, ast&el a &ost zămislirș ș

ecioarei *aria. ;rma arpelui pe stncă &ace re&erire la po$orrea lui Hristos la iad, căci nu a tș ș

iadul că l%a primit pe Hristos. :ar urma vulturului pe cer &ace re&erire la Înăl area Domnului la ceruț

dată cu înăl area Sa la ceruri #l a înăl at şi &irea noastră omenească.ț ț

5m ascultat astăzi cu to ii, în această duminică, a aptea după 0a ti, învă ătura Gisericii noasț ș ș ț

despre Sinodul : #cumenic, şi în cuvntul de învăţătură a &ost prezentat în detaliu tot ce sîntmplat la Sinodul : #cumenic i învă ătura stabilită acolo.ș ț

De ce am spus acest cuvnt de la în eleptul Solomon4 0entru a ne aduce aminte că scopul &iț

umane este să se înal e către cele de sus, să se îndu-ovnicească. 3oi, cum &rumos spune un S&ț

0ărinte, îl avem pe Hristos înaintea noastră. #l a mers înainte ca să ne pre$ătească loc, i spre ceș

înalte trebuie să ne îndreptăm. În plus, S&in ii 0ărin i de la Sinodul : #cumenic au pus accent ț ț

unitatea Gisericii.

Dra$ii mei, vreau să atra$ aten ia asupra unui lucru care se petrece sub oc-ii no tri, ai tuturor. Dț ș

multe ori noi stăm pasivi, nesim itori la ceea ce se întmplă în @urul nostru i această pasivitate, ț ș

nu vine dect din lipsa de credin ă &ierbinte. 3u avem o credin ă vie, statornică, luminată de Du-ț țlui Hristos, luminată de Du-ul #van$-eliei. 5m spus că &irea umană a &ost lăsată de Dumnezeu să se înal e, nu să se coboare, nu să se întoarcă spre cele de @os, ci să se îndrepte spre cele de sus.ț

+rebuie să &im uni i i să ne ru$ăm, căci trăim ni te vremuri &oarte $rele pentru între$ul neam. 3u ț ș ș

dăm seama cu toţii de ce se întmplă i de care vor &i urmările a ceea ce acum se dezbate i urmeaș ș

să se le$i&ereze. 5m spus de attea ori, aici, în biserică, &aptul că astăzi credin a noastră i &amiț ș

sunt vnate. Se vrea distru$erea &amiliei, a &amiliei sănătoase, s&inte i bune. Se urmăreș

des&iinţarea le$ii aceleia strămo e ti bine a ezate în Giserica noastră i în neamul nostru.ș ș ș ș

5u doar am &ost un neam pervers4 5u doar am &ost un neam care n%a avut la căpăti #van$-eliînct astăzi trebuie să dăm i să aprobăm le$i care să &ie împotriva #van$-eliei4 5u doar trebuie ș

avem o 'onstitu ie care să &ie departe de du-ul neamului nostru4 Sunt întrebări pe care trebuie să ț

le punem i pentru care trebuie să &acem ceva, nu să stăm cu minile în sn.ș

0rima dată a &ace îndemnul să ne ru$ăm. 5u doară la temelia neamului strămo ilor no tri, ș ș ș

căpătiul lui te&an i al attor domnitori oare a stat le$ea păcatului4 are au &ost păcatele Ș ș

căpătiul lor sau a &ost #van$-elia lui Hristos4 0e ce s%a întemeiat acest neam4 0e des&rnare4 0sodomie4 0e păcate împotriva &irii, care acum a@un$ să &ie le$i&erate4

Page 161: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 161/189

Hristos S%a înăl at la cer ca să înal e &irea umană. 3e%a desc-is nouă drum, ne%a arătat calea pe caț ț

trebuie să mer$em. Să se întrebe parlamentarii no tri i to i cei pe care i%am votat i i%am ales ca ș ș ț ș

ne reprezinte9 oare tatăl i mama lor, strămo ii lor, ce spun4 Gunicii care i%au crescut, ce spun cș ș

văd ce propun ei în 0arlament4Dra$ii mei, poate va spune cineva că va &i doar o le$e, dar noi ne vom vedea de via a i de credinț ș

noastră mai departe. 3u, dra$ii mei. e$i&erarea păcatelor împotriva &irii, a sodomiei, a $omoriepăcate pentru care în Bec-iul +estament, vă aminti i &oarte bine, Dumnezeu a trimis &oc din ceț

le$i&erarea acestora atra$e pervertirea &irii, are consecin e asupra între$ului neam.ț

0rin anul =II6%=IIA l%am vizitat, împreună cu părinţii de la această mănăstire, pe 0ărintele 5rsende la +ec-ir$-iol. :%am pus atunci această întrebare9 LS&in ia voastră, cum interpreta i acest text ț ț

S&intei Scripturi, ]urciunea pustiirii a a@uns în locul cel s&nt^, la loc de cinste47

8ăspunsul părintelui a &ost clar9 păcatul se a ează în locul cel s&nt. 'are e locul cel s&nt4 *inteaș

inima noastră. +rupul nostru trebuie să &ie templu al Du-ului celui 0reas&nt i nu altceva. *intș

noastră trebuie să &ie loca al Du-ului lui Dumnezeu i nu altceva.ș ș

i, pe ln$ă toate acestea, ce le$e este aceea care în$ăduie păcatul4 5u doară nu am avut un re$iȘcomunist, care a vrut să impună o morală &ără Dumnezeu4 Dar în acea morală &ără de Dumnezeu emai bine ca acum, sincer să &im. #ra mai bine atunci ca acum, pentru că acea morală îl înlătura pDumnezeu, dar nu le$i&era păcatul. #ra împotriva păcatului. 0e cnd acum s%a a@uns să le$i&erăpăcatul.

3ădă@duim, dra$ii mei, că se vor lua decizii în elepte. 3ădă@duim că cei care atentează la &iin a iț ț ș

identitatea neamului nostru nu vor izbndi. :eri l%am serbat pe #minescu, ziua lui de na tere ș

veşnicie. Dra$ii mei, citi i #minescu. Bede i ct de &rumos a scris despre neamul nostru, despț ț

spiritualitatea noastră, despre rădăcinile noastre care sunt bune i s&inte. #i bine, aceste rădăcștrebuie păstrate. 3u trebuie otrăvite. 3u trebuie in@ectate în rădăcina neamului nostru perversiunepăcatul, &ărădele$ea, ci trebuie să ne păstrăm în demnitate s&ntă i curată. De aceea, dra$ii mș

&iind în această perioadă, cnd trebuie să ne înăl ăm su&lete te, nu să coborm către cele de @os, să ț ș

ru$ăm mai mult.

Îndemnul nostru, al tuturor, este un îndemn la ru$ăciune, ca Dumnezeu să ne dea limpezime i curș

în a mărturisi 5devărul. 5u sosit vremurile, dra$ii mei, cnd trebuie să mărturisim 5devărul. 5sosit vremurile cnd trebuie să ne deta ăm, să despăr im apele tulburi de apele limpezi. # timpul ș ț

spunem răului că este rău i binelui că este bine, nu să amestecăm binele cu răul. le$e caș

promovează imoralitatea, aceea nu este le$e, aceea este &ărădele$e. 5ceea nu este ceva care să impună, pentru că în interiorul nostru este sădită le$ea morală.

Spune S&ntul 5postol 0avel limpede în #pistola către 8omani9 L0ă$nii care nu au le$e % deci naveau le$ea cre tină % din &ire &ac cele ale le$ii7. 5dică î i dau seama de ceea ce este bine i ceea ș ș ș

este rău, de ceea ce este păcat i de ceea ce este virtute. #i bine, să ne ru$ăm la preabunș

Dumnezeu ca să dea tuturor limpezime min ii, căci li s%a cam întunecat mintea.ț

S%a vorbit astăzi de 5rie, de eretici i de nele$iuirile care îi stăpneau. Dra$ii mei, cnd omul ș

desparte de Giserică, cnd se desparte de 5devăr, să nu crede i că imoralitatea este departe de el. ț

Page 162: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 162/189

cel care se desparte, ereticul, cnd a plecat din 5devăr, diavolul are $ri@ă, smul$ndu%l din adevăracredin ă, să%l treacă prin toate mr ăviile i prin toate păcatele.ț ș ș

5 i auzit, poate, că sunt attea i attea secte unde este promovată imoralitatea9 incestul, or$ț ș

des&rnări. Dacă nu a i auzit, ve i auzi, a i auzit acum. Sunt secte unde sunt încruci ări, amestecț ț ț ș

de sn$e, care nu sunt altceva dect des&rnări în $rup. B%am spus9 diavolul nu se va mul umț

niciodată să%i răpească omului numai dreapta credin ă, ci caută să%l ter&elească în cele mai urte i ț ș

cele mai netrebnice păcate, de care ru ine este i a $răi, cum spune S&ntul 5postol 0avel.ș ș

De aceea, dra$ii mei, &iind astăzi în Duminica S&in ilor 0ărin i de la Sinodul : #cumenic, nădă@duț ț

în unitatea Gisericii noastre i într%un du- cuminte, în du-ul S&in ilor 0ărin i, al Gisericii noastrș ț ț

Împreună, cler i popor, trebuie să &im uni i i să ne păstrăm identitatea. Să păstrăm acest pămș ț ș

s&nt i curat. De cte ori n%a i mărturisit, dumneavoastră, care a i &ost pleca i în a&ară, cnd v%ș ț ț ț

întors în ară, că nu este un pămnt mai s&nt i mai &rumos ca acesta al patriei noastre4 De cț ș

0entru că a &ost s&in it cu sudoarea strămo ilor no tri, cu $enunc-ii pe care i i%au plecat, cu via a lț ș ș ș ț

s&ntă i curată, demnă, pe care au dus%o în &rică de Dumnezeu. #i bine, noi, cei de acum, trebuie ș

mer$em tot a a. +ot în acest du-. 0e masa noastră de lucru tot S&nta #van$-elie trebuie să &ș

'rucea tot la pieptul nostru, trebuie să îl mărturisim tot pe Hristos Domnul i adevărurile pe care șni le%a adus, iar păcatele, nele$iuirile care au &ost le$i&erate în 5pus i pe care vor i ai no tri săș ș ș

le$i&ereze, acestea n%au ce căuta. De aceea să &im tari, să nu vă &ie ru ine, să nu vă &ie teamă înș

mărturisi 5devărul.

Dascălii, pro&esorii, primarii, i absolut to i cei care ave i o &unc ie de conducere undeva, luș ț ț ț

atitudine împotriva a ceea ce se întmplă, a imoralită ii care ni se impune, pentru că iară i spunț ș

vnată &iin a, identitatea noastră na ională. # un atentat la cultura noastră i la spiritualitatea noastț ț ș

3oi avem o cultură i o spiritualitate, un neam, un popor bine întemeiat, bine a ezat pe ni te valoș ș ș

i nu trebuie să le pervertim, nu trebuie să le sc-imbăm.șL*oda lumii7 % auzeam pe cineva că spunea despre ce se încearcă să se înscrie în noua 'onstitupe care vor să ne c-eme să o votăm. Dacă nu va &i cum trebuie nu ne vom prezenta. Să nu mer$ela 8e&erendum dacă ea nu va &i în du-ul neamului i a spiritualită ii noastre. De ce4 0entru că ș ț

este a noastră. 3u mă reprezintă, nu mă caracterizează.

S%a ridicat cineva i a spus că trebuie să recunoa tem meritele Gisericii rtodoxe i a celorlaș ș ș

biserici din ară, contribu ia lor la istoria neamului. i altcineva s%a ridicat i a spus9 :ară i Gisericț ț Ș ș ș

'nd vom deveni un stat civilizat4

5ceasta e civiliza ie4 0ardon< Dacă trebuie să &iu pervertit i să%mi pervertesc mintea i con tiinț ș ș șaceasta nu%i civiliza ie. 5cesta este un abuz. 'eea ce &ac ei este un abuz împotriva &iin ei iț ț ș

identită ii na ionale, pentru că ei caută să ne sc-imbe pe noi i să &im noi cum sunt ei. 3%aibă decț ț ș

Să &ie ei< Dacă ei nu tiu să apere valorile noastre, nu trebuie să ne &acă i pe noi ca pe ei.ș ș

De aceea, dra$ii mei, să%mi ierta i ve-emen a cu care poate am vorbit, dar nu este de $lumit. 3u esț ț

de tăcut, ci trebuie vorbit, cum am spus i cum a îndemnat Sinodul *itropolitan. 0oate unș

cunoa te i, poate unii nu cunoa te i9 miercuri, la *ănăstirea 3eam , s%a întlnit Sinodul *itropolș ț ș ț ț

*oldovei i Gucovinei i a luat atitudine &aţă de ceea ce se întmplă i a îndemnat tot clerul i ș ș ș ș

Page 163: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 163/189

credincio i la ru$ăciune, la ve$-ere, la trezvie i la adoptarea unei atitudini. De aceea nu trebuie ș ș

tăcem.

5m spus că este cel mai mare atentat care se &ace asupra culturii i a spiritualită ii noastre na ionaș ț ț

să pui non%valoarea în locul valorii, să pui păcatul în locul cel s&nt, la loc de cinste. 5ce tia $răbeș

s&r itul, dra$ii mei. Îl silesc pe Dumnezeu să se comporte alt&el dect vrea #l. De aceea, dndu%ș

seama că% silim pe Dumnezeu să se comporte ast&el, noi, cu atitudinea noastră, cu bunătatea,

dra$ostea, cu ru$ăciunea &ierbinte să%i cerem lui Dumnezeu să le sc-imbe mintea, să le dcuno tin a 5devărului, tăria mărturisirii 5devărului, a dreptei credin e.ș ț ț

'um am spus9 să mear$ă to i ace tia să% i întrebe părin ii, să% i întrebe strămo ii, să%i întrebe pe tț ș ș ț ș ș

aceia care stau la temelia neamului nostru9 ei cum au mers, ei cum au trăit, ei cum au &ost4 i daȘ

vor avea un răspuns pozitiv, să%l urmeze. Să &acă ce au &ăcut înainta ii i nu altceva. ăsim ș ș

biserici, la mănăstiri, tetraevan$-ele date de s&in ii no tri voievozi, de domnitorii no tri, de cei caț ș ș

au întemeiat neamul i ara. Să vadă to i ace tia pe ce trebuie să întemeieze o 'onstitu ie9 pe 5devș ț ț ș ț

i pe dreptate, nu pe altceva. i 5devărul este unul9 Hristos este 5devărul, 'alea pe care trebuie ș Ș

mer$em.

De aceea, nădă@duim în ru$ăciunile noastre, ale tuturor. iecare să se roa$e după cum poate9 postească o zi, două, ct poate, să &acă ceva. Să zică LDoamne miluie te<7 de patruzeci de ori. LDș

le, Doamne, în elepciune dă%le, Doamne, ni ică smerenie<7 'ăci, dra$ii mei, dacă vor avea ni iț ț ț

smerenie î i vor da seama că $re esc. Dar, cnd omul trăie te în în&umurare, în înc-ipuire, este $rș ș ș

să%şi înţelea$ă $reşeala. 'e este un eretic4 minte nerăsti$nită. 'e este un păcătos4 +ot o minnesmerită. 0e cnd cine se smere te î i recunoa te starea în care se a&lă i caută să se înal e precuș ș ș ș ț

vulturul i urmează Bulturului a cărui Înăl are la ceruri am serbat%o, îi urmează lui Hristos. 5ici esș ț

mintea cea limpede i curată.ș

Să ne a@ute Gunul Dumnezeu să ne păstrăm ct mai mult identitatea noastră, spiritualitatea noastrvia a noastră cea bună, &amilia s&ntă, aceea întemeiată din so i so ie, din bărbat i &emeie, căț ț ș ț ș

aceasta este binecuvntată de Dumnezeu. Încă de la creaţie Dumnezeu a a a lăsat9 bărbat i &emeș ș

i nu alt&el. 5ceasta e temelia &amiliei i a societă ii. 3u devierile, căci sunt devieri cele ce se vș ș ț

le$i&erate. 5m spus9 dacă se va a@un$e i se va în$ădui să vină peste noi această pla$ă, ea va avș

urmări ne&aste asupra între$ului neam, dar nădă@duim că nu va &i a a ceva. Dacă vom &i uni i i ș ț ș

vom ru$a, nu va &i. 5 a să ne a@ute Dumnezeu< 5min.ș

Page 164: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 164/189

Page 165: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 165/189

 PSă cerem a@utorul acestor S&inţi 0ărinţi nu ne clătinăm nici o cirtă în credinţa cea dreaptă în acesvremuri şi să ne putem lupta cu du-ul acestei lumi care prin toate, cultivă o împărăţie a patimilor,relativitate a credinţei şi o slăbăno$eală, ducnd pnă la cultivarea unor păcate ne&ireşti<7

Părintele 1ichifor 3oria ! Predică la Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic@*,&

 I"portan$a dreptei credin$e versus ătăcirile arianiste care cuprind lu"ea 3ntrea(ă de ieri şi dazi 

P*inunea stă că în &iecare timp Dumnezeu /i%a avut oamenii Săi s&inţi, prin care şi%a văd5devărul<7

P+rebuie să ne asumăm cura@os o viaţă de luptă. Biaţa du-ovnicească nu este uşoară, ci este o lupcorp la corp cu patimile)7PÎn numele +atălui şi al iului şi al S&ntului Du-< 5min<:ubiţi credincioşi, cuvntul #van$-eliei de astăzi ne pune înainte importanţa dreptei credinţe pr

cuvntul pe care *ntuitorul îl dă ucenicilor săi9 KAceasta este via$a veşnică, să e cunoască pine sin(urul )u"nezeu adevărat şi pe Iisus *ristos, pe Fiul pe pe care %#ai tri"isK.

5ceasta este viaţa veşnică, adică viaţa nestricăcioasă, viaţa care nu este biruită nici de demonplictiselii, al des&rnării, al trndăviei, al lăcomiei şi toţi ceilalţi care apasă asupra vieţii în lume $eneral, în toate timpurile şi în ziua noastră parcă mai mult dect altădată, a@un$nd bieţii oameameţiţi, a@un$nd bieţii oameni să nu mai înţelea$ă nici care este rostul vieţii pe pămnt, nu ştiu şi%o trăiască &ără să &ie cuprinşi de &rica nepotrivită, de po&ta nestăpnită.

rice slăbire în dreapta înţele$ere, în dreapta cunoaştere a lui Dumnezeu atra$e după sineneînţele$ere în trăirea de zi cu zi, în trăirea aceasta plină de viaţă, plină de bo$ăţie pe caDumnezeu o dă celor ce cred în #l, celor ce trăiesc în 5devăr şi :ubire. viaţă care nu înseamneapărat că este o viaţă uşoară, o viaţă lipsită de $ri@i, o viaţă lipsită de luptă, ba din contră, viaeste lupta piept la piept cu moartea, cu moartea patimilor, şi aceasta nu este uşor, dar este sin$ucale prin care omul creşte du-ovniceşte, cunoscnd drept pe Dumnezeu şi, în acest &el, umplndu%de viaţa cea adevărată, pe care puţini din toate timpurile au cunoscut%o.

5stăzi ni se pune înainte o rătăcire ce a z$uduit Giserica curnd ieşită de pri$onirile din !=> prrătăcirea venită, nu printr%un pă$n, ci dintr%un &ost drept slăvitor, numitul 5rie, pe care îl ştim astă

că a &ost născocitor al unei erezii, al unei înţele$eri stricăcioase şi $reşite. 5rie &usese preot şi pare că m-nirea lui a &ost atunci cnd, avnd aşteptarea să &i &ost numit episcop, nu s%a întmpaşa, pentru că părinţii din acel timp alt&el, altă ale$ere au &ăcut, şi atunci din m-nirea sau mndraceasta care s%a născut în el, a născocit o rătăcire care avea să z$uduie Giserica şi într%o anummăsură, pnă în zilele noastre să rămnă ca un &ir, mai slab acum, dar un &ir la care tot timpul trebusă &im atenţi.

0entru că 5rie vedea în :isus Hristos nu iul lui Dumnezeu celui Biu, 'el care a luat trup din S&necioară *aria, şi cel care a lucrat mntuirea neamului omenesc în c-ip desăvrşit, mntui

pecetluită prin înălţarea Sa la cer, ci vedea o creatură a lui Dumnezeu, un prooroc, poate cel m

Page 166: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 166/189

mare în prooroci din acel timp, dar un prooroc asemenea altora care venise să vestească voia lDumnezeu pe pămnt. 0rin aceasta zădărnicea însăşi înţele$erea mntuirii, pentru că nu printr%om putea să vină mntuirea neamului omenesc, care purta precum într%un 5D3 stricat $reşala l5dam despărţitoare de Dumnezeu. 3u un om putea să mai iasă din acest blestem al stricăciunii &irci numai Dumnezeu cel viu, iul lui Dumnezeu celui viu, care a luat trupul nostru asupra%/i, a putîntr%adevăr să împlinească mntuirea neamului omenesc.

De aceea, S&inţii 0ărinţi au înţeles imediat rătăcirea lui 5rie, au vădit%o şi s%au luptat împotriva e3u ne minunăm că iată, din Giserică, preot a zămislit această neînţele$ere, această stricăciune, nu minunăm că atunci şi în zilele noastre şi în toate timpurile vor &i &ost preoţi cuprinşi de mndrie sade delăsare sau de alte patimi, ne "inună" că atunci şi 3n toate ti"purile, )u"nezeu prin oa"es0in$i a (răit şi şi#a 0ăcut cunoscută dreapta credin$ă, ca cel ce vrea să creadă şi să cunoască p)u"nezeu să nu piară, ci să aibă via$a veşnică, să 3nvieze şi să 3l cunoască pe )u"nezeu.

/i astăzi se popularizează &el de &el de slăbiciuni ale preoţilor, ale oamenilor Gisericii, unele &oarmici, altele &ăcndu%se prin vicleşu$, altele poate mai mari, pentru ca într%înşii diavolul zădărnicească în om înţele$erea că în Giserica se păstrează adevărata cunoaştere a lui Dumneze

cunoaştere care nu vine de la om, ci de la Însuşi Dumnezeu care a lucrat în istorie prin oameni s&inşi atunci cnd primim adevărul acestei cunoaşteri rămnem uniţi cu Dumnezeu, care a spus9 Piat#u sunt cu voi pnă la s&rşitul veacului7 şi atunci nu avem a ne teme dect de patimile pe care lăsăm să lucreze în noi, pe care le cultivăm în noi, de delăsările noastre, de mndria noastră, dpăcatul cu care nu am învaţ încă să ne luptăm pnă la sn$e.

:ată, dar, că erezia lui 5rie a cuprins pe &oarte mulţi, dar şi în zilele noastre vedem că se răspndeşînţele$erea aceasta, în cărţi scrise de oameni Pînţelepţi7 în Pînţelepciunea lumii7 de astăcreştinismul văzut între alte credinţe şi de multe ori, şi *ntuitorul Hristos pus alături de a

prooroci şi comparată credinţa creştină şi Dreapta slăvire cu celelalte credinţe, în &iecare punndu%un semn al e$alului. 'i nu acesta este adevărul, pentru că *ristos nu a 0ost un prooroc ase"enaltora, nici vreun inventator de vreo reli(ie sau de vreo 0iloso0ie "ai bună şi "ai dreaptă, nuvia$ă "ai bine or(anizată ne#a descoperit )u"nezeu, ci 2nsuşi )u"nezeu cel viu ne#a descopersin(ura şi dreapta credin$ă şi sin(urul 0el 3n care pute" trăi ca să 3l cunoaşte" drept p)u"nezeu şi ca via$a noastră să aibă sens şi putere, putere de la )u"nezeu, nu vreo putere de lu"ea aceasta.

5bia cnd înţele$em aceasta ieşim din rătăcirile care cuprind lumea întrea$ă de la 5rie pnă astăzşi din ce în ce mai con&uz pentru cei care se umplu de in&ormaţii, dar nu se umplu de adevăr şi

Du-, de adevărul care vine de la Du-ul cel S&nt.

0recum la căderea în$erilor, cuvntul pe care îl auzim în #van$-elie, în itur$-ie, trebuie să lucreîn zilele noastre9 PSă stăm bine, să stăm cu &rică, să luăm aminte7, ca toate aceste asemenea rătăcsă nu prindă putere în viaţa noastră, să nu primim acel Poare)47 s&şietor pe care diavolul l%a pus inima primului om, lui 5dam, cel care a căzut prin îndoială şi necredinţă. 5şadar, vrednic este ca orice credinţă să îl cinstim pe om, în tinderea lui spre absolut, dar, în acelaşi timp, trebuie înţele$em că în nici o altă credinţă nu avem mărturia adevărului aşa cum o avem neîntrerupt de Hristos pnă în zilele noastre şi că această mărturie trebuie să o trăim şi să o mărturisim altor

rice slăbiciune în aceasta atra$e slăbiciune în viaţa noastră, în &ericirea noastră, în drumul pe ca

Page 167: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 167/189

îl avem spre mntuire. 8epet, minunea, că nu în multe rătăciri şi secte şi erezii care au cupriGiserica, ci minunea stă că în &iecare timp Dumnezeu a avut oamenii Săi s&inţi prin care şi%a vădadevărul.

:ată, în timpul proorocului :lie ştim că toate păreau să &ie secătuite, să &ie destinate morţii, ca natura însăşi, pentru că :lie le$ase pămntul cu cuvntul credinţei lui, ca să nu &ie scăldat în apă, oamenii să înţelea$ă prin &oamea trupească că su&letul lor se prime@duia să moară du-ovniceşte

Dumnezeu a împlinit cuvntul lui :lie, şi ştim că în c-ip minunat s%a descoperit dreapta lui credinatunci cnd a pus de o parte proorocii cei mincinoşi cu mărturia lor, şi pe el însuşi sin$ur cmărturia lui, şi Dumnezeu a binevoit spre @ert&a lui şi s%a vădit în c-ip minunat puterea dreptcredinţe prin &oc din cer. Dar iată că Dumnezeu îi descoperă lui :lie că încă mulţi prooroci şi s&inţidrepţi nu%şi plecaseră piciorul înaintea lui Gaal, înaintea unei credinţe rătăcite.

:ată ca în timpul celui dinti sinod, nu numai cei !1A părinţi, ci mulţi credincioşi vor &i &iind castăteau puternici în dreapta credinţă, pentru ca Giserica abia se scuturase de ur$ia pri$oanelor, s&inprecum 0a&nutie, încă purtau semnele c-inurilor asupra trupului lor, s&inţi precum S&ntul 3icolaSpiridon al +rimitundei, oameni plini de Du-ul S&nt, aveau cu cuvntul lor să întărească aceas

mărturie a dreptei credinţe, înct astăzi, când noi spune" +rezul 3n biserică, K+red 3ntr#Dn)u"nezeu, atăl Atot$iitorul până la capăt, sunte" che"a$i să ne cutre"ură", aceste cuvinnu au 0ost scrise cule(ând nişte in0or"a$ii de pe internet, citind nişte căr$i "ai 0ru"oase sacu(etând 3"preună, stând la o ca0ea, cu" ar 0i cu dreapta credin$ă, ci au 0ost scrise de oa"ecare s#au luptat cutre"urător cu pati"ile lor, au "ărturisit pe )u"nezeu prin toată via$a lor au 0ost lu"ina$i de )uhul S0ânt să 3ntipărească 3n "e"oria isericii dreapta credin$ă. 'i aceasdreaptă credin$ă o păstră" nealterată 3n iserică pentru ca şi noi să crede" şi precu" ei, să ns0in$i" via$a noastră. /i, de aceea, aceste zile care ne sunt puse înainte în Giserică, de pomenireacestor 0ărinţi ne sunt puse spre a ne întări, spre a înţele$e cum lucrează Dumnezeu, după cuvnt

nemincinos pe care %a spus9 KIată, -u sunt cu voi până la s0ârşitul veacului./i, într%adevăr, Dumnezeu cu tot cel ce crede, cu cel ce ia aminte la învăţătura dreptei credinţe,adevărului şi a dra$ostei, lucrează în c-ip tainic un alt om şi acest alt om, la care suntem c-emaţi &im şi eu şi Dvs., are puterea de a întări pe cei din @ur.

2n Pateric se spune o vorbă: Kdu#te, apropie#te de o"ul s"erit, şi stai lân(ă el şi vei deveni şi un o" s"erit şi 3n$elept.

'nd stăm împreună între oameni vicleni, oameni răi, de multe ori ca reacţie, ca apărare, omul

urţeşte, devine el însuşi rău, devine el însuşi viclean, la început apărndu%se de aversiuncelorlalţi, apoi învăţnd el însuşi să &ie abuziv, să &ie stăpnitor asupra celorlalţi, şi invers, cnsmerenia a devenit puternică şi înţele$ătoare în le$ătura ei cu Dumnezeu, devine pildă celorlalţinici un cuvnt, orict de meşteşu$it, nu va putea să tras&orme su&letul cuiva în a deveni smerit blnd şi iubitor al 5devărului şi al credinţei, dect însăşi pilda vieţii noastre.

)e aceea, -van(helia de astăzi ne chea"ă să 3n$ele(e" puterea dreptei credin$e, puteree"plului şi să duce" o luptă adevărată cu orice 3ndoială 3n ini"ă, cu orice pati"ă care cuibăreşte 3n su0letul nostru, pentru ca 3nviind din 3n$elesurile cele neadevărate să pute" să 0i

pildă de via$ă nestricăcioasă.

Page 168: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 168/189

:ată, dar, iubiţi credincioşi, că pomenim aceşti S&inţi părinţi !1A care s%au adunat la 3iceea în !=pe de o parte cerndu%le a@utorul ca în aceste vremuri să nu ne clătinăm nici o cirtă în învăţătura cdreaptă, pe de altă parte ru$ndu%ne ca să putem să cinstim şi să proslăvim credinţa pe care aprimit%o la S&ntul Gotez şi, în s&rşit, să ne putem lupta cu du-ul acestei lumi, care prin tot ce îi esla îndemnă, in&ormaţie, reclamă, produse pe care le $ăsim, cultivă o împărăţie a patimilor, cultivărelativitate a credinţei, o slăbăno$eală şi o plictiseală nes&rşită. /i asupra acestui du- care vrea

paralizeze orice urmă de viaţă în su&let, ducnd pnă la cultivarea unor păcate ne&ireşti, de ne$npnă în zilele noastre, acestui du- suntem c-emaţi să rezistăm, şi cum o vom &ace, lund aminte cuvintele dreptei credinţe, poate şi repetnd în &iecare zi mai des 'rezul care s%a descoperit S&inţil0ărinţi, pentru că în &iecare întlnire sinodală, pecetluirea 5devărului de credinţă nu se &ăcea într%&el lumesc9 Piată, noi ne%am adunat aicea, am -otărt aşa şi pe dincolo, luaţi şi citiţi7, ci &ormulare5devărului de credinţă descoperit era9 Ppărutu%s%a Du-ului S&nt şi nouă P, adică S&inţii 0ărininsu&laţi de Du-ul S&nt ne%au vădit adevărul şi plinătatea credinţei.De aceea, înţele$nd că noi toţi suntem mădularele ale Gisericii, să înţele$em că învăţătura Giserieste o comoară pe care doar aici o $ăsim, pe care Dumnezeu ne%o pune înainte neştirbită şi aler$ăm la această comoară, să ne -rănim din ea. /i îndemn pe &iecare şi pe copiii Dvs., luaţi amin

la ştirile acestei lumi, la in&ormaţiile care ne vin din reviste, pe internet, care mai de care mex-austive, mai impresionante, care mai de care mai bombastice, luaţi aminte la ele, că nu mulţimea in&ormaţiilor se -răneşte su&letul nostru, ci în adncul lor unit cu Dumnezeu, în le$ătulor adncă cu Dumnezeu. De aceea, vă îndemn pe toţi să citiţi cărţi care ne descoperă plinătatdreptei credinţe, astăzi este aproape o in&laţie de cărţi du-ovniceşti, care, din păcate, rămn prpuţin citite, oamenii nu mai au timp pentru că pierd prea mult timp cu ştiri la televizor, cu &ilme, &el de &el de in&ormaţii, şi nu mai au timp să se -rănească din bo$ăţia învăţăturii celei adevărate, canu aduce o in&ormaţie în plus su&letului, ci aduce un şoc de viaţă, o putere de viaţă.

Dar, pentru aceasta, trebuie să ne asumăm cura@oşi lupta ce ne stă înainte, pentru că viadu-ovnicească nu este uşoară, nu este o viaţă plictisită şi somnoroasă pe care o ducem de azi mine, aşteptnd să ni se adau$e ceva nelucrnd, ci este o viaţă de luptă corp la corp cu toapatimile care ne stau înainte9 trndăvie, lenevie, mndrie, @udecare, şi toate celelalte, şi abia atuncnd vom începe această luptă vom putea şi noi să descoperim puterea înţelepciunii lui Dumnezeputerea dreptei credinţe şi într%adevăr ne bucurăm de Dumnezeul cel viu, aşa cum s&inţii s%bucurat.

5şadar, să ne &ie duminica aceasta duminică de înţelepciune, duminică de mărturisire a dreptcredinţe prin lupta cea bună şi prin vieţuirea cea bună, ne &ie duminica aceasta început de pocăinţă

de luptă cu patimile, pentru ca şi prin noi Dumnezeu să lucreze mntuire şi viaţa veşnică, să lucrearătarea credinţei celei desăvrşite în veci, 5min<

 #umne$eu s ne a2ute

Page 169: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 169/189

Părintele 3risostom de la Putna ! Predică la Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul IEcumenic @*,& ! De ce e important să!8 vedem drept pe #$ntuitorul Iisus 3ristos< ca

Dumnezeu şi (mG Cum< oare< să fim 9naG

PHristos S%a înălţat<

:ată%ne iubiţi credincioşi, în Duminica dintre Înălţarea Domnului şi 0o$orrea Du-ului S&nt, cn

prăznuim pe S&inţii 0ărinţi care au luat parte la Sinodul : #cumenic din anul !=>, Sinod care a &oprezidat de însuşi S&ntul 'onstantin cel mare şi care s%a adunat din cauza tulburării pe care a &ăcuo urtul de Dumnezeu 5rie. 5cesta spunea că *ntuitorul Hristos nu poate să &ie şi om Dumnezeu, ci #l este o creatură a lui Dumnezeu, o creatură, să spunem, per&ectă, dar, totucreatură drept pentru care !1> 0ărinţi s%au adunat la acest Sinod, printre care enumerăm pe S&nt:erar- 3icolae, S&ntul :erar- Spiridon, S&ntul 5tanasie cel mare, S&ntul 5ntonie cel mare, S&nt0a&nutie şi alţii, asemenea acestora, s&inţi mari, podoaba Gisericii şi stlpul ei. Dacă e să ne uităm Giserică, la ceea ce a a@uns să &ie credinţa astăzi şi ceea ce a luptat de atunci şi pnă acum şi luptă continuare această credinţă, dacă ne uităm la toate ereziile din @urul nostru, de atunci şi pnă astăvedem că această erezie, arianismul, încă le străbate ca un &ir roşu pe toate acestea.

mul întotdeauna a &ost pus în încurcătură în &aţa acestei taine a lui Dumnezeu9 cum adică să &Dumnezeu şi m4 'um să încapă Dumnezeirea într%un om4 Însă, dacă vom &i cu luare%aminte vom căuta să înţele$em, pe ct posibil, această taină, aşa cum ne%au desluşit%o, pnă acum, S&in0ărinţi, vom vedea că esenţa credinţei noastre şi rezolvarea tuturor problemelor noastre în această, în această desluşire continuă. ainele lui )u"nezeu nu sunt ceva ce se ascund de "intenoastră, de 3n$ele(erea noastră. @ taină nu este ceva ascuns, i"posibil de 3n$eles. 9u a"estecătaina cu ocultis"ul. @ taină se nu"eşte aşa pentru că este prea adâncă pentru că vine de l)u"nezeu şi )u"nezeu este necuprins, 3nsă )u"nezeu nu Se ascunde de noi, ci )u"nezeu n

invită să pătrunde" aceste taine, să ne strădui" să le desluşi" "ereu şi "ereu, să ne adânci3ncontinuu 3ntru -l, 3n 3n$ele(erea, 3n si"$irea şi 3n iubirea %ui. Aşa 3ncât, chiar dacă noi nu voputea cuprinde niciodată taina lui )u"nezeu, nu 3nsea"nă că nu ave" datoria şi chiar nevode a 3ncerca să ne adânci" per"anent 3n aceasta.

Dacă încercăm să punem această taină numai la mintea noastră, nu vom &ace nimic. Bom reuşi poac-iar mai puţin dect a reuşit 5rie, Îl vom &ace pe Dumnezeu după c-ipul şi asemănarea noastră. 'mintea lui, deşi &oarte sclipitoare 2 5rie era unul dintre cei mai luminaţi $nditori din vremea ace2 totuşi s%a limitat la $ndirea omenească şi n%a putut să se ridice deasupra ei şi %a &ăcut Dumnezeu asemenea unei creaturi.

Să încercăm să înţele$em lucrurile din punctul de vedere al lui Dumnezeu. oarte multe problemaş îndrăzni să spun că toate problemele, de aici vin9 din neputinţa noastră de a% vedea Dumnezeu aşa cum este, pe Hristos aşa cum este şi cum va rămne în veci9 şi Dumnezeu şi m acelaşi timp. 3oi Îl vedem ori ca Dumnezeu, ori ca om. Disociem &irile în Dumnezeu. Sinodu#cumenic aceasta a stabilit cu precădere9 &aptul că în Hristos sunt două &iri9 &irea dumnezeiască&irea omenească. 5ceste &iri, &iind asumate de 0ersoana +reimică a iului lui Dumnezeu. Dacă es0ersoană +reimică şi comportă aceste însuşiri ale iului lui Dumnezeu, înseamnă că #l S%a prezennouă, întrupndu%Se ca rate al nostru. 'a iu al lui Dumnezeu şi ca rate al nostru. 5şa înct

aici trebuie să înţele$em lucrurile, ca unii care am &ost ridicaţi la treapta de &ii ai lui Dumnezeu. 5

Page 170: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 170/189

înct noi să ne vedem între noi ca &raţi, iar pe Dumnezeu să% vedem ca +ată. În momentul în careuiţi la cel de ln$ă tine şi%l recunoşti ca &rate, această numire pe care i%o dai nu se poate rupe dnumirea 'elui care este +ată. 3u poţi să%l vezi pe &rate şi să uiţi de +ată nu poţi să te uiţi la +atăsă uiţi că ai un &rate. +oate acestea sunt le$ate.

Dacă vom înţele$e şi vom căuta să aplicăm în viaţa noastră acest lucru, şi anume că Hristos esteDumnezeu şi m şi vom încerca să $ndim aşa lucrurile, împreună, vom scăpa de două mari ispit

două mari obstacole în calea mntuirii noastre. Dacă noi nu înţele$em că Hristos este şi Dumnezşi% vedem m, vom cădea în $reşeala catolicilor şi a protestanţilor, care nu s%au putut ridideasupra minţii omeneşti. /i atunci toate şi toată credinţa au asimilat%o şi au con&ormat%o acest$ndiri omeneşti. #i $ndesc numai omeneşte şi nu se pot ridica deasupra acestei moralităţi. Danoi vom $ndi numai omeneşte, nu ne vom putea ridica la nivelul de &ii ai lui Dumnezeu şi nu voputea să scăpăm de patimi şi de această le$ătură, această dependenţă de ceea ce ne încon@oară, materie. Bom rămne robi patimilor, cu nimic mai presus dect pă$nii. Dacă, în acelaşi timp,vom vedea pe Hristos numai m, nu vom putea scăpa de deznăde@dea păcatelor noastre. 0entru noi, oameni &iind şi supuşi $reşelii, nu vom putea înţele$e că păcatele acestea pot &i iertate datorinu meritului, ci a iubirii lui Dumnezeu. :arăşi, dacă nu vom înţele$e lucrurile acestea, nu putem să

înţele$em nici pe Dumnezeu. Bom înţele$e, asemenea celor pe care i%am amintit mai înainte, Hristos S%a po$ort din cer numai ca să răscumpere păcatul lui 5dam, Pacest păcat care a adus aşamare m-nire şi atin$ere maiestăţii lui Dumnezeu +atăl, înct numai moartea iului Său, răsti$nirui putea să% împace7 2 o $ndire $roaznică< 0e ct de omenească, pe att de $roaznică.

)acă, 3nsă, 3n$ele(e" că -l S#a 0ăcut şi @" datorită iubirii atălui, +are %#a tri"is pe -l, Fratenostru "ai "are să ne aducă 3napoi, 3n casa părintească, atunci 3n$ele(e" că toată lucrarea %nu este şi nu va 0i decât pentru 3ntărirea acestei iubiri. 

+u" spune S0ântul Ioan ?ură de Aur, )u"nezeu 0ace orice şi tot ceea ce poate ca noi sărăspunde" cu iubire, să ne deter"ine ca să#% iubi" şi noi pe -l. +u" să iubeşti un Mudecăto+u" să iubeşti un )u"nezeu +are nu Se (ândeşte decât la dreptateE +u" să stai lân(ă un ast0de Mudecător +are, drept 0iind şi atotputernic 0iind, 3ntotdeauna va 0i o "ustrare continuă pentrtineE RL.

0roblemele noastre de zi cu zi, cele omeneşti, să le punem înaintea lui Dumnezeu şi să ne $ndimsă% întrebăm pe Hristos9 W+u, Doamne, cum ai &ace aici4 'e rezolvare ai aduce +u aici4 Dă%mi mun răspuns asemenea răspunsurilor pe care le dădeai evreilor cnd +e întrebau9 oare asta sasta)4, căutnd să +e prindă în cuvnt şi +u veneai cu al treilea răspuns. #i $ndeau omeneşte, +

ai venit cu un răspuns dumnezeiesc. Dă%mi mie un ast&el de răspuns pe care să%l aplic în viaţa astamea, măruntă, pămntească, dar viaţa mea.X /i în &elul ăsta Îl vom &ace pe Hristos părtaş vienoastre pămnteşti, iar #l va &i obli$at să ne &acă pe noi părtaşi vieţii ui dumnezeieşti.

:ar dacă vom avea probleme du-ovniceşti, dacă nu vom înţele$e cum să ne ru$ăm, ce să cerem scum să stăm înaintea lui Dumnezeu sau ce vrea Dumnezeu de la noi, pur şi simplu, care ar &i voui cu noi, sau cum să ne comportăm cu cei din @urul nostru aşa înct să%: plăcem lui Dumnezeatunci să avem abordarea omenească. Să recur$em la experienţa noastră omenească şi să &acem acum am &ace, cum ne%am comporta cu tatăl nostru, cu iubitul sau iubita noastră, cu soţul sau so

noastră, cu copiii sau &raţii noştri. Să revenim la experienţa relaţiei pe care o avem în &amilie,

Page 171: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 171/189

primul rnd, şi în societate în al doilea rnd şi această experienţă să o aplicăm şi la problemdu-ovniceşti şi în &elul acesta Îl vom simţi pe Dumnezeu ca pe un adevărat +ată. 0entru că #l, da%a trimis pe iul Său să ia trup pentru noi, a &ăcut%o ca să ne dea nouă posibilitatea, oameni &iintrupeşti &iind, creaturi &iind, să ne putem uni cu #l, 'are este netrupesc, 'are este 'reator. 5veanevoie, deci, ce această veri$ă care să unească cerul cu pămntul. Dacă #l a luat acest trup înseamcă :%a dat cinstea de iu, cinstea care : se cuvine, cinste 'ăruia şi trebuie şi aşa a &ost menit dintînceput să stea la dreapta lui Dumnezeu +atăl, să stea în casa ui veşnic. Deci a cinstit aceas

experienţă a noastră, ca membri într%o &amilie sau într%o societate. 3u a dispreţuit trupul omenesc,l%a înălţat. De aceea problemele du-ovniceşti trebuie să le abordăm din prisma omenească şi inver

5ţi auzit în #van$-elia de astăzi, #van$-elie care poartă denumirea de 8u$ăciunea ar-ierească a :isus, cteva cuvinte pe care *ntuitorul, înainte de 0atima Sa, le%a adresat +atălui Său din ceDupă ce a dat socoteală de cele ce%: &useseră încredinţate spre împlinire şi a arătat cum că leîmplinit pe acestea, spunnd9KArătat#a" oa"enilor nu"ele ău, lucrul pe care /i l#ai dat să#l 3n0ăptuiesc l#a" 3n0ăptuitK,

#l Se roa$ă lui Dumnezeu +atăl pentru ucenicii Săi şi spune9 ată, păzeşte#i pe aceştia 3n nu"e

/eu,

5dică în ce nume4 5m spus mai înainte9 în nume de rate al lor.

Păzeşte#i pe aceştia ca şi 0ra$i ai /ei, ca şi 0ii ai ăi, şi 0ă ca iubirea care este 3n 9oi, adică aceaiubire care este în snul S&intei +reimi, dintre +ată şi iu întru Du-ul S&nt, să 0ie şi 3n ei, ca -u 0iu 3n ei aşa cu" u eşti 3n /ine şi -u 3n ine.

/i a mai adău$at9 3u numai pentru aceştia *ă ro$, deşi a spus mai înainte că 3u pentru lume *

ro$, ci pentru ei *ă ro$. Dar, la s&rşit adau$ă9 9u nu"ai pentru aceştia /ă ro(, ci şi pentru ccare vor crede 3n aceste cuvinte.

Deci şi pentru noi, creştinii, cei care ne silim să urmăm cuvintele ui, să împlinim poruncile ui, &im asemenea 5postolilor ui a &ost această ru$ăciune.

Păzeşte#i 3n nu"ele /eu ca ei să 0ie una, aşa cu" şi noi, ată, Dna sunte".

'um oare să &im una4 iind cu adevărat &raţi întru noi şi văzndu% cu adevărat pe Dumnezeu &iind +ată al nostru, al tuturor. 3oi nu ne ru$ăm9 tatăl meu, ci +atăl nostru.

5 spus cineva odată că prietenia nu se vede întru aceea că ne uităm unul la altul, ci mai ales în acecă ne uităm în aceeaşi direcţie. #ste adevărat, ca să iubeşti pe cineva trebuie să te uiţi la el pnă ude tine. Însă ca să%l iubeşti cu iubire dumnezeiască, trebuie în aşa &el să te uiţi înct c-iar dacă acenu se uită la tine sau în direcţia ta, văznd strălucirea din oc-ii tăi să se uite şi el în aceeaşi direcşi cnd amndoi vă veţi uita înspre Dumnezeu, atunci iubirea voastră, prietenia voastră, le$ătuvoastră va &i deplină. Să ne uită" unul la altul şi să#% vede" 3n su0letul celuilalt pe *ristos, să#vede" pe )u"nezeu, să desluşi" chipul lui )u"nezeu 3n cel de lân(ă noi, să 3n$ele(e" că el es0rate pentru că )u"nezeu atât de "ult ne#a iubit 3ncât ne#a ridicat la cinstea de 0ii. Aceasta es

esen$a u(ăciunii arhiereşti: unirea 3ntre noi şi 3n )u"nezeu.

Page 172: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 172/189

Suntem în Duminica dintre Înălţarea Domnului şi 0o$orrea Du-ului S&nt. 5duceţi%vă aminte *ntuitorul, înainte de a Se înălţa la cer, după ce le%a spus ucenicilor, le%a promis, le%a &ă$ăduIată, -u sunt cu voi până la s0ârşitul veacurilor, le%a poruncit să rămnă în :erusalim şi să aştepsă se îmbrace cu putere de sus. /i ce au &ăcut 5postolii4 5u &ăcut exact ceea ce li s%a spus. 5u rămîn :erusalim, însă nu oricum au rămas împreună. #rau, spune, în toată vremea ru$ndu%se lDumnezeu. #rau împreună. #rau uniţi şi erau cu oc-ii aţintiţi către Dumnezeu.

5cest lucru l%au &ăcut şi S&inţii 0ărinţi pe care îi prăznuim astăzi, S&inţii 0ărinţi care au luat parte Sinodul : #cumenic. #i au arătat prin &aptă împlinirea acestei porunci a lui Dumnezeu, căci, iată, ulup răpitor venind în mi@locul turmei nu i%a $ăsit dezbinaţi, ci i%a $ăsit uniţi, i%a $ăsit împreunru$ndu%se lui Dumnezeu şi cuvntul lui Dumnezeu pe care l%a spus9  iserica /ea nu va 0i biruide por$ile iadului  s%a împlinit şi a strălucit din nou prin aceşti S&inţi 0ărinţi. 0entru că, revin, înţeles că porunca lui Dumnezeu aceasta este9 8ămneţi uniţi întru dra$ostea *ea şi vă veţi îmbrăcu putere de sus.

3u ni se cere nici nouă altceva, iubiţi credincioşi, dect să rămnem uniţi în dra$ostea lui Dumnez

şi aşa cum au &ăcut 5postolii şi, mai departe, S&inţii 0ărinţi, &ăcnd şi noi, ne vom îmbrăca şi noiată, peste puţine zile, cu putere de sus prin -arul Du-ului S&nt care &ie să strălucească şi în inimnoastre. 5min7.

Părintele Claudiu #elean 5 Predică la Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic iun. @*,,

8ezumat parţial9

2 'rean$a care se rupe de copac moare, se usucă, pentru că nu mai are de unde să îşi tra$ă seva.2 ;nitatea Îl aduce pe Du-ul S&nt între noi, care îi &ace pe oameni să trăiască încă de aici, de pămnt, bucuria şi &ericirea Împărăţiei lui Dumnezeu) 5colo unde este păcat, încemultiplicitatea. 0ăcatul îi împarte pe oameni în tot &elul de cate$orii.2 În $rădina -etsimani Domnul se roa$ă, dar nu oricum, ci cu sudoarea trans&ormată în sn$Domnul era pătruns de problema unităţii urmaşilor ui9 a sta împreună, a lucra împreună, a mntui împreună.

2 Bedem aceeaşi preocupare şi la S&ntul 5postol 0avel, în 5postolul de azi (aptele 5postolil

=I", la despărţirea de e&eseni9 K+ăci eu ştiu aceasta, că după plecarea "ea vor intra, 3ntre volupi 3n(rozitori, care nu vor cru$a tur"a. 'i dintre voi 3nşivă se vor ridica bărba$i, (răin3nvă$ături răstăl"ăcite, ca să tra(ă pe ucenici după ei.

2 :ma$inea tulburătoare a S&ntului 5postol 0avel care, pe malul mării, în$enunc-ează împreună toţi preoţii, în public, şi se roa$ă cu lacrimi.

2 S&ntul 0avel le vorbeşte tot e&esenilor, în #pistola către ei (cap. ?" într%un mod extraordindespre unitatea Gisericii9

Page 173: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 173/189

1. )e aceea, vă 3nde"n, eu cel 3nte"ni$at pentru )o"nul, să u"bla$i cu vrednicie, dupche"area cu care a$i 0ost che"a$i,. +u toată s"erenia şi blânde$ea, cu 3ndelun(ă#răbdare, 3n(ăduindu#vă unii pe al$ii 3n iubire,&. Silindu#vă să păzi$i unitatea )uhului, 3ntru le(ătura păcii.. -ste un trup şi un )uh, precu" şi che"a$i a$i 0ost la o sin(ură năde<de a che"ării voastre. -ste un )o"n, o credin$ă, un botez,4. Dn )u"nezeu şi atăl tuturor, +are este peste toate şi prin toate şi 3ntru to$i.

2 P5şadar, nu sunt mai multe credinţe, nu sunt mai mulţi domni, nu sunt mai multe botezuri. /i toadiscuţiile noastre le$ate de ecumenism ar trebui să se oprească aici. 0entru că, de multe ori, oamentrec peste S&nta Scriptură în dialo$urile cu oamenii. Într%adevăr, trebuie să%i iubim pe toţi, să străduim să ni%i apropiem pe toţi, să &im în unitate pentru toţi, aşa cum ne ru$ăm la &iecare slu@bPunitatea credinţei şi împărtăşirea S&ntului Du-7.

2 P;nitatea credinţei7_ Punitatea Du-ului întru le$ătura păcii7 2 nu e doar unitate de &ormă.

2 'azul paro-iei P:ris7 din 'lu@, unde $reco%catolicii au cerut să li se restituie biserica. P'e luc

dureros cnd =I de oameni vor să ia biserica la cteva mii7.

2 reco%catolicismul a intrat în 8omnia, în 16I1, cu scopul stăpnirii prin dezbinare. :storia le$ade $reco%catolici nu începe de la 1C?, o dată cu persecuţia comunistă. P#u simt că neamul nostcreştinesc a &ost lovit în unitatea lui începnd de aici7. 2 8elatarea vicleniei prin care romnii au &osiliţi la unirea cu papa.

2 'um îşi păstrau unitatea primii creştini4 3e spun aptele 5postolilor9 trăind) Pîn învăţătu5postolilor, în împărtăşire, în &rn$erea pinii şi în ru$ăciuni7.

E)F Poezia +onştiin$a unită$ii de raian )orz 

'onştiinţa unităţii cu toţi &raţii tăi de%un $ndsă trăiască%n tine%aprinsă pnă%i inima bătndpinea ta, viaţa însăşi, @ert&a ta pe%a luptei căinu%s nimic pe ln$ă preţul unităţii cu ai tăi.0entru unitate, luptă, rabdă şi @ert&eşte tot,unitatea şi credinţa orice%nvin$ şi orice pot.

ăr` aceasta nici izbndă, nici rodire, nici -ar nu%i,Dumnezeu stă numai unde%i unitate între%ai ui.

3u%ţi permite%nvăţătură di&erită de ai tăi,nici părere dezbinată, nici umblare pe%alte căi,nici cuvinte, nici prieteni, nici nimic din ce nu ţin&raţii tăi cu care una trebuie să &ii deplin.

0entru dra$ul unităţii, luptă%te să ai oricnd

cu ai tăi acelaşi cu$et, crez şi inimă, şi $nd.

Page 174: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 174/189

Dacă Dumnezeu aceeaşi cale v%a lăsat s%aveţi,conştiinţa unităţii să vă &ie mai de preţ.

IPS Irineu Pop!?istriţeanul ! Predică la Duminica a 2II!a după Paşti ! a Sfinţilor Părinţi de Sinodul I Ecumenic ! 2iaţa veşnică este ;naintea noastră

Dreptmăritori creştini, în #van$-elia de astăzi, vedem cum *ntuitorul lumii, înainte de patimi

Sale, a ridicat oc-ii la cer şi S%a ru$at pentru Sine şi pentru ucenicii Săi. Din această ru$ăciunrezultă că Domnul a primit putere peste omenirea păcătoasă, peste care stăpneşte ca Giruitor păcatului, al iadului şi al morţii.0uterea pe care a primit%o de la +atăl, este &olosită de iul lui Dumnezeu ca să dea viaţă veşnituturor celor ce :%au &ost încredinţaţi (c&. :n. 16, =". Hristos este mare şi milostiv, înct toţi, care comuniune cu #l, pot primi de la #l o viaţă care nu piere niciodată şi o cunună care nu se veşte@eşt

:ubiţi credincioşi, *ntuitorul lumii ne s&inţeşte prin cuvntul #van$-eliei şi prin -arul S&intel+aine, umplndu%ne su&letele cu binecuvntările Sale dumnezeieşti. 0e toţi ne c-eamă la Împărăţieslavă, la moştenirea cerului. Jinta măreaţă pe care ne%o pune înainte este viaţa veşnică. 5ceas

viaţă nemuritoare ne%o descoperă Domnul tuturor şi o asi$ură tuturor celor care :%au &ost daţi.

De aici se vede limpede valoarea &ăpturii omeneşti, înzestrată cu su&let nemuritor, care a &orăscumpărat cu preţul sn$elui dumnezeiesc.

2n această privin$ă, S0ântul Ioan Iacob spune: H)e#aş 0i lipsit de toate 3n lu"e,W9i"ica n#a"pierde eu,W+ăci toate nu#s aşa de scu"peW+a tine, su0lete al "eu.

Dacă nu credem în viaţa de veci, viaţa omenească nu valorează nici măcar un dolar. =nui om

tiinţ american i-a venit, într-o $i, ideea s socoteasc !rţile materiei din care este 0cut cor!omenesc. El a o+ţinut urmtorul re$ultat cu a!a din cor! s-ar !utea s!la o +atist de +u$unar c0ierul din sânge s-ar !utea 0ace a!te cuie de !otcovit un cal cu calciul din oase s-ar !utea înl!eretele unei odi. 4ai este în om cr+une, cu care s-ar !utea !re!ara DA de creioane. e mgsete în tru! 0os0or necesar !entru o cutie de c6i+rituri sau cât înca!e într-o lingur de +uctr/r, toate aceste lucruri, socotite la !reţul curent, nu cost nici mcar un dolar, ci doar @3 de cenţi

'e @alnică ar &i &iinţa omenească dacă la atta s%ar reduce valoarea ei< Însă Domnul nostru ne învacă lumea toată, cu toate bo$ăţiile ei, nu valorează ct un su&let nemuritor9  H+ăci ce#i 0oloseşo"ului să câşti(e lu"ea 3ntrea(ă, dacă#şi pierde su0letulE =/c. 6, &4>.

e !ovestete des!re un rege al !erilor c a c6emat, odat, la curte trei +r+aţi înţele!ţi !e care iîntre+at care este cea mai mare nenorocire a vieţii omului. Primul a rs!uns c +oala. l doilea c+trâneţea. =ltimul, du! câteva cli!e de gândire, $ise Eu consider c cea mai mare nenorocieste s-ţi dai seama !e !atul morţii c ai !gu+it mântuirea su0letului8.

3oi toţi ne încredinţăm vieţile, în această viaţă pămntească, unor deziderate care pot &i9 banplăcerile, poziţia socială ş.a. Dar orice, în a&ară de Dumnezeu, ne dezamă$eşte şi ne determină stri$ăm cu înţeleptul Solomon9 Hot ce doreau ochii "ei nu a" dat la o parte şi nu "i#a" op

Page 175: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 175/189

ini"a de la nici o veselie. 'i iată că a" văzut că totul este deşertăciune şi vânare de vânt =-cc, 18#11>.

=n om s!unea odat #e ce mi-ar !sa de #umne$eu i de %isericB %iserica este +un !entaceia care o iu+esc, dar !entru mine sunt numai dou lucruri care contea$ în viaţ ocu!aţia mei 0amilia mea8. =n !rieten îl întrea+ Cu te-ai o!rit vreodat s gândeti c într-o $i tu le v!ierde !e amândouB tunci ce vei aveaB8. /mul rs!unde Ciciodat n-am gândit la asta, acest c6i!8. ceasta e greeala !e care o 0ac ro+ii celor !mânteti.

S&ntul #van$-elist :oan a&irmă9  H%u"ea trece şi po0ta ei, dar cel ce 0ace voia lui )u"nezeră"âne 3n veac =I In. , 15>. 'el mai puternic în viaţă este cel ce se predă 5totputernicului Domasemenea pro&etului David, care zice9 HIubi#e#voi )oa"ne, virtutea "ea. )o"nul este 3ntărir"ea şi scăparea "ea şi izbăvitorul "eu =Ps. 15, 1>.

#ste nemuritor acela care îşi predă viaţa sa 'elui 'e este nemuritor, adică lui Hristos, Giruitormorţii, 'are zice9 H-u sunt 2nvierea şi ;ia$a cel ce crede 3n /ine, chiar dacă va "uri, va tră=In. 11, >.

'ui ne predăm noi viaţa4 a ceva care, într%o zi, va înceta să existe4 a ceva care ne va lăsa reciuscaţi4 ri ne predăm viaţa lui Hristos, 'are va sta ln$ă noi toată veşnicia4  Să stă" bine şi luă" a"inte: via$a veşnică este via$a noastră personală şi după "oarte, via$ă căreia 3i sudestina$i to$i oa"enii şi pe care ne#o pro"ite /ântuitorul nostru când zice:  H/ă duc să vă (ăteloc. 'i dacă /ă voi duce şi vă voi (ăti loc, iarăşi voi veni şi vă voi lua la /ine, ca să 0i$i şi vunde sunt -u =In. 1, #&>.

iecare îşi temeluieşte viaţa cea veşnică, prin strădanie proprie, în viaţa pămntească. Biaţa veşni

a celor păcătoşi este o temniţă spirituală, c-in veşnic, vieţuire cu diavolul. În sc-imb, virtuobene&iciază de linişte şi pace su&letească, ca urmare a comuniunii lor cu Hristos şi cu întreaGiserică, de%a lun$ul existenţei lor terestre.

'a atare, viaţa lor viitoare va &i o duminică &ără de s&rşit. 3u trebuie să uităm nici o clipă că întviaţa pămntească şi viaţa veşnică există o relaţie directă.

#ternitatea, în toată măreţia ei, o dobndesc nu cei ce &u$ de viaţa de aici, ci aceia care îşi valori&iaptitudinile lor morale şi pro&esionale. *oştenitorii vieţii veşnice sunt toţi cei ce se sr$uiescluptă pentru un ideal înalt, cei ce &ac pe pămnt muncă ziditoare, care nu se lasă împiedicaţi

obstacole şi sunt $ata de orice @ert&ă pentru realizarea a tot ceea ce înalţă, edi&ică şi înnobilează poameni.

3oi, creştinii, suntem cetăţeni ai două lumi. 3oi suntem, toţi, în acelaşi timp, cetăţeni ai pămntuşi cetăţeni ai cerului, precum spune S&ntul 5postol 0avel9  H;oi nu "ai sunte$i străini şi locuitovre"elnici, ci sunte$i 3"preună cetă$eni cu s0in$ii şi casnici ai lui )u"nezeu =-0es. , 17>.

3oi suntem în această lume, dar nu aparţinem ei. 3oi suntem pelerini, trecem prin lume, cetăţennoastră aici &iind doar temporară. H+ăci nu ave" aici cetate stătătoare, ci o căută" pe aceea ce v

să 0ie =-vr. 1&, 1>.

Page 176: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 176/189

+ot ceea ce &acem în această lume a&ectează cetăţenia noastră în cealaltă lume. '-iar un pa-ar apă rece, o&erit în numele lui Hristos, va avea răsplata lui în ceruri, ne spune :isus. În persoa&iecărui om pe care%l miluim şi%l a@utăm, stă ascuns Hristos, 'are ne încredinţează ast&el9  HAdevărzic vouă, 3ntrucât a$i 0ăcut unuia dintr#aceşti 0ra$i ai /ei, prea "ici, /ie /i#a$i 0ăcut =/t. 8>.

Drumul adevărat al năde@dii spre viaţa veşnică trece prin calea cea în$ustă a muncii perseverente@ert&elnice pentru trium&ul ideilor mari, pentru izbăvirea semenilor de strmtorări şi pentsc-imbarea în bine a &izionomiei lumii între$i.

Dacă vrem să &im miluiţi de Dreptul udecător, trebuie să nu ne preocupe doar interesele noastpersonale, ci să a@utăm pe cei lipsiţi şi necă@iţi, să &im solidari cu semenii noştri. 2n această privin$S0ântul ?ri(orie de 9azianz zice: HPână când călătoreşti cu vânt bun, 3ntinde "âna ta cela"enin$at de 3necare. +âtă vre"e eşti sănătos, a<ută#l pe cel ce rău păti"eşte. 9u aştepta s3nve$i prin propria ta su0erin$ă ce este lipsa de o"enie!.

:ubiţii mei, să nu uităm niciodată că &ericirea sau ne&ericirea vieţii veşnice depinde de &elul în caam dat sau nu ascultare vocaţiei personale.  Acest adevăr palpitant 3l epri"ă plastic S0ântul +hidin Aleandria, 3n ur"ătoarele cuvinte: H)rep$ii dăn$uiesc, păcătoşii sunt le(a$i. )rep$ii cântpăcătoşii se tân(uiesc. )rep$ii 3n odihnă, păcătoşii 3n osândă. )rep$ii cu 2n(erii, păcătoşii cde"onii. )rep$ii 3n 0a$a tronului Stăpânului, păcătoşii 3n 0a$a 3ntunericului chinuitor. )rep$ii văpururea 0a$a lui *ristos, păcătoşii stau pururea 3n 0a$a diavolului. )rep$ii 3n cer, păcătoşii abis.5ceste cuvinte ne umple de cutremur, dar, în acelaşi timp, suntem încrezători în dreptatea lDumnezeu, de la 'are, dacă% ascultăm, primim &ericirea veşnică. 'ine evită patimile re

supunndu%se poruncilor s&inte şi predndu%se lui Hristos, acela nu este dez$ustat de viaţă şi nu teme de s&rşitul existenţei sale pămnteşti.

#l are credinţa &ermă că dincolo de poarta întunecată a morţii e lumina cea neapusă, e &ericircerească, descrisă de 5postolul 0avel ast&el9  HPe cele ce ochiul nu le#a văzut şi urechea nu leauzit şi la ini"a o"ului nu s#au suit, pe acelea le#a (ătit )u"nezeu celor ce#% iubesc pe -l +or. , 7>.

'a să dobndim cetăţenia cerească, trebuie să avem relaţie strnsă şi &oarte personală cu Hrist*ntuitorul, 'are a venit pe pămnt să ne aducă lumina cunoaşterii lui Dumnezeu. 'ine Îl cunoaş

pe +atăl şi pe iul şi trăieşte con&orm e$ilor s&inte, are viaţă veşnică.'ei ce au &ăcut cunoştinţă cu Dumnezeu, împlinind poruncile Sale, sunt de@a la -otarele vieveşnice. De acest lucru ne asi$ură Hristos Însuşi, în #van$-elia de astăzi, cnd spune9 HAceasta esvia$a veşnică: să e cunoască pe ine, sin(urul )u"nezeu adevărat şi pe Iisus *ristos pe +are %ai tri"is =In. 15, &>. 5min.

Page 177: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 177/189

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel ! Predică la Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul IEcumenic ! Dreapta credinţă şi rugăciunea menţin unitatea ?isericii

Duminica a şaptea după sărbătoarea S&intelor 0aşti, numită şi  #uminica 0inţilor Prinţi de inodul I ecumenic, este consacrată mărturisirii dre!tei credinţe i unitţii %isericii. În primul rndreapta credin$ă 3nsea"nă "ărturisirea du"nezeirii /ântuitorului nostru Iisus *ristos.  'Giserica a întocmit calendarul, a stabilit ca această duminică, a şaptea după 0aşti, care precedmarea sărbătoare a  Pogorârii #u6ului 0ânt   şi care urmează după  nlţarea #omnului 4ântuitorului nostru Iisus &ristos, să &ie o duminică de pomenire a 0inţilor Prinţi de la inoduecumenic de la Ciceea din anul 3:A. )e ceE Întruct în vremea lor &oarte multă lume s%a rătăcit de

dreapta credinţă, urmndu%l pe ereticul 5rie care spunea că Dumnezeu adevărat este numai +at

Page 178: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 178/189

iul ne&iind Dumnezeu adevărat, ci doar o &ăptură îndumnezeită, cei ,) Sfinţi Părinţi< adunaţi Sinodul I ecumenic de la 1iceea< ;n anul @/< au mărturisit că Iisus 3ristos este   XFiul l)u"nezeu, Dnul#9ăscut, +are din atăl S#a născut, "ai 3nainte de to$i vecii %u"ină d%u"ină, )u"nezeu adevărat din )u"nezeu adevărat, născut, nu 0ăcut +el de o 0iin$ă cu atăprin +are toate s#au 0ăcut +are, pentru noi oa"enii şi pentru a noastră "ântuire, S#a po(ordin ceruri şi S#a 3ntrupat de la )uhul S0ânt şi din /aria Fecioara şi S#a 0ăcut @" şi Srăsti(nit pentru noi 3n zilele lui Pon$iu Pilat şi a păti"it şi S#a 3n(ropat şi a 3nviat a treia zi, dup

Scripturi şi S#a 3năl$at la ceruri şi şade de#a dreapta atălui şi iarăşi va să vină cu slavă, <udece viii şi "or$ii, a +ărui 3"pără$ie nu va avea s0ârşit.X

 )u"inica celor &16 S0in$i Părin$i, le(ătură 3ntre sărbătoarea 2năl$ării )o"nului şi sărbătoarea Po(orârii )uhului S0ânt 

*ărturisirea dumnezeirii *ntuitorului :isus Hristos înseamnă şi că 'el ce S%a înălţat la ceruri es'el ce S%a po$ort din ceruri9 a coborât din ceruri Fiul lui )u"nezeu +el nevăzut şi S#a 3năl$at ceruri Fiul lui )u"nezeu +el văzut prin u"anitatea Sa, văzut 3n trupul Său o"enesc a coborpe pă"ânt )u"nezeu Fiul, ca să devină şi Fiul @"ului, şi ast0el să Se 3nal$e 3ntru slavă la ceru

)u"nezeu#@"ul, pentru a dărui oa"enilor harul 3ndu"nezeitor al Preas0intei rei"i.  0rurmare, S&inţii 0ărinţi care au mărturisit dumnezeirea lui :isus Hristos, iul lui Dumnezeu 'are S&ăcut m, sunt pomeniţi tocmai în această duminică, îndată du! sr+toarea nlţrii întru slav4ântuitorului nostru Iisus &ristos, ca s înţelegem c  prin "ărturisirea dreptei credin$e 3n Iis*ristos o"ul dobândeşte slava vie$ii veşnice.

În acelaşi timp, duminica aceasta< ;nchinată pomenirii Sfinţilor Părinţi de la Sinodulecumenic< este şi o pregătire pentru săr:ătoarea următoare< a Pogor$rii Sf$ntului Dusăr:ătoare care aminteşte de constituirea ?isericii #$ntuitorului Iisus 3ristos prin pogor$r

Duhului Sf$nt peste Sfinţii Apostoli< trimis de către Dumnezeu -atăl ;mpreună cu Dumnezeiul< Cel ;nălţat la ceruri< ca prin Duhul Sf$nt să se adune laolaltă< ;n iu:irea Preasfint-reimi< persoane diferite din neamuri diferite şi din locuri diferite< unite ;ntre ele prcredinţa comună ;n Iisus 3ristos şi prin harul Duhului Sf$nt.  5şadar, nlţarea #omnului 4ântuitorului nostru Iisus &ristos întru slav este o !regtire !entru Pogorârea 0ântului #întru smerenie, ca !e cei smeriţi s-i înalţe întru slava Preas0intei 'reimi desco!erit nou &ristos #omnul. #ei înlţat întru slav la ceruri, totui, !rin lucrarea 0ântului #u6, &ristrmâne !re$ent i lucrtor în %iserica a !ân la s0âritul veacurilor. u alte cuvinte,  2năl$area ceruri a /ântuitorului nostru Iisus *ristos nu 3nsea"nă despăr$irea %ui de cei care cred 3n -l,;nceputul unui alt mod al prezenţei 8ui ;n lume< nu una fizică< văzută< ci o prezen

duhovnicească< ;n Duhul Sf$nt. De aceea, înainte de a Se înălţa la cer, *ntuitorul :isus Hristos&ă$ăduit ucenicilor Săi9 XIată, -u sunt cu voi 3n toate zilele, până la s0ârşitul veaculuiX  (*atei ==I". :ar Giserica serbează această prezenţă, nevăzută dar reală, a lui Hristos în toate slu@bele ei, iarmodul cel mai deplin în S&nta şi Dumnezeiasca itur$-ie.

 *ristos )o"nul Se roa(ă pentru unitatea isericii Sale

#van$-elia de astăzi ne arată că *ntuitorul :isus Hristos, înainte de pătimirea, moartea, înviereaînălţarea Sa la ceruri, S%a ru$at pentru ;cenicii şi 5postolii Săi şi pentru cei care vor crede în #l curmare a propovăduirii #van$-eliei de către S&inţii 5postoli. -l S#a ru(at ca )u"nezeu atăl să

Page 179: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 179/189

păzească, 3n lu"e, după ce -l, prin "oarte şi 3nviere, va trece din lu"ea pă"ântească la viacerească.

5ceastă ru$ăciune este numită şi rugăciunea arhierească  a *ntuitorului :isus Hristos, rost3nainte de păti"irile Sale (c&. :oan 16, 1%1!". nainte de a trece !rin su0erinţa rucii, #$ntuitorIisus 3ristos S!a rugat pentru ?iserica 8ui<  care se va răspndi în toată lumea de%a lun$veacurilor. -l S#a ru(at ca to$i cei care cred 3n -l Xsă 0ie unaX  , adică să trăiască 3n co"uniun

după cu" atăl şi Fiul sunt una, adică trăiesc 3n co"uniune desăvârşită, 3n dăruire reciprocă iubire s0ântă. #l Se roa$ă pentru unitatea Gisericii, deoarece ştie că lumea păcatului este plină ispite şi dezbinări, mai ales ca urmare a lucrării diavolului, a dezbinătorului, care caută învră@bească pe oameni şi să%i separe. 0rin aceasta, /ântuitorul Iisus *ristos ne arată că nu essu0icient să vorbi" despre unitatea isericii, ci trebuie să ne şi ru(ă" pentru ea

să ne ru(ă" ca să pute" păstra 3"preună dreapta credin$ă, 

să ne ru(ă" ca să pute" păstra 3"preună dreapta vie$uire şi  

să ne ru(ă" ca să pute" păstra 3"preună s0ânta unitate a iubirii 0ră$eşti sau co"uniunlaolaltă 3ntre to$i cei care cred 3n atăl, Fiul şi S0ântul )uh, adică 3n S0ânta rei"e, c

 0iind sin(urul )u"nezeu adevărat, Izvorul vie$ii, al iubirii şi al bucuriei veşnice.

/ântuitorul Iisus *ristos nu vorbeşte despre unitatea isericii 3ntr#o predică, ci 3n stare ru(ăciune, ştiind cât de (reu este ca 3ntr#o lu"e a păcatului şi a dezbinării să 0ie păstrată pro"ovată unitatea sau co"uniunea de credin$ă şi via$ă s0ântă. +otodată, #l ştie că 'atl asculrugciunea iului, întrucât iul a !$it, ca Pstor al ucenicilor i, !e cei încredinţaţi *ui de ct'atl. De aceea, Hristos Domnul spune9 XI#a" păzit şi le#a" 0ăcut lor cunoscut  nu"ele ăuX  , adinumele de -atăl al unui iu veşnic, X'i n#a pierit nici unul dintre ei, decât 0iul pierzăriiX  (:oan 1 1=", adică :uda :scarioteanul. 'u alte cuvinte, :uda s%a pierdut, adică s%a despărţit de Hristos şi ducenicii Săi, nu pentru că Hristos l%ar &i umilit sau l%ar &i alun$at, ci !entru c el de +unvoie s

des!rţit de &ristos, deoarece a iu+it +anii din lumea !mânteasc mai mult decât !e &rist#omnul, ctorul cerului i al !mântului i 4ântuitorul lumii.

n Evang6elia de ast$i vedem i  (ri<a s0ântă a Arhiereului, adică a /arelui Preot sau Păstorului +el un, pentru ucenicii Săi  , pentru oa"enii 3ncredin$a$i %ui spre păstorire, adispre a 0i hrăni$i şi adăpa$i spiritual cu adevărul -van(heliei şi cu darurile )uhului S0ânt.   Daceea, această ru(ăciune arhierească a /ântuitorului Iisus *ristos devine lu"ină vie pentr(ri<a părintească a păstorilor duhovniceşti 0a$ă de cei pe care#i păstoresc pe calea "ântuir3ndeosebi, lu"ină vie pentru responsabilitatea pastorală a arhiereilor care conduc eparhii, adicpăstoresc cler şi popor. :ată încă un motiv pentru care Giserica a rnduit ca această duminicăşaptea după S&intele 0aşti, care precede  #uminica Pogorârii #u6ului 0ânt, s 0ie consacra0inţilor Prinţi de la inodul I ecumenic i s 0ie citit Evang6elia care conţine rugciunea lIisus !entru unitatea %isericii.  5ceşti S&inţi 0ărinţi #piscopi, adică ar-ipăstori ai preoţildiaconilor şi credincioşilor din epar-iile lor, aveau datoria de a păzi dreapta credinţă ;n faereziilor< a dez:inărilor sau schismelor de tot felul. 

+ând "ărturisi" cu deplină credin$ă du"nezeirea lui *ristos,ne uni" cu -l 

Dreapta credinţă a S&inţilor 0ărinţi de la 3iceea &ormează primele şapte articole din im+olul

Page 180: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 180/189

credinţ  sau din re$ul ortodo>.  S&inţii 0ărinţi ne învaţă că dac mrturisim dumne$eirea l&ristos intrm în legtur s!iritual cu El.  Iar dacă ne uni" cu *ristos,  Izvorul 2nvierii şi al vieveşnice  (c0. Ioan 11, :A-:D),  prin credin$ă, ru(ăciune, 3"părtăşirea cu S0intele aine şi 0apbune, ne "ântui", adică dobândi" via$a veşnică.   ns dac &ristos #omnul nu este #umne$adevrat din #umne$eu adevrat, atunci tot ceea ce a 0cut El !entru noi nu este lucramântuitoare, deoarece numai #umne$eu el venic !oate s druiasc oamenilor viaţ venic. Daceea, în ru$ăciunea *ntuitorului pentru unitatea Gisericii, pe care am ascultat%o în #van$-elia d

astăzi, se spune că Dumnezeu +atăl :%a dat iului puterea să dăruiască viaţă veşnică celor ce cred #l9 XI#ai dat stăpânire peste toată 0ăptura, ca să dea via$ă veşnică tuturor acelora pe care u i#dat %ui G (:oan 16, =". Deci 3ristos< iul lui Dumnezeu Cel veşnic< S#a 0ăcut @" ca să dăruiasoa"enilor via$ă veşnică. În acest sens, S0ântul Atanasie al Aleandriei, "are apărător al credinortodoe la Sinodul I ecu"enic de la 9iceea, 3nva$ă că dacă *ristos nu este )u"nezeu, -l npoate 3ndu"nezei pe o". )acă *ristos nu este )u"nezeu veşnic, ci un o" oarecare, -l nu poadărui oa"enilor via$a veşnică.  :ată de ce lupta pentru dreapta credinţă este luptă pentm$ntuire sau pentru a do:$ndi viaţa veşnică. 1u orice credinţă este m$ntuitoare< ci numdreapta credinţă sau credinţa ortodoBă< care ;nseamnă mărturisirea dumnezei#$ntuitorului Iisus 3ristos şi unirea cu El< ;ntruc$t El este nedespărţit de -atăl şi de Sf$nt

Duh.  5st&el, prin Iisus 3ristos ne ;mpărtăşim haric de viaţa< iu:irea şi :ucuria Preasfint-reimi, Xcăci prin -l ave" apropierea către atăl, 3ntr#un )uhX  (#&eseni =, 1A".

+rezul ortodo, sinteza dreptei credin$e a isericii lui *ristos

5ceastă duminică, a şaptea după S&intele 0aşti, ne chea"ă să păstră" dreapta credin$ă, "ai alastăzi, 3ntr#o lu"e din ce 3n ce "ai tulburată şi "ai rătăcită din punct de vedere spiritual. -a nchea"ă să "ărturisi"  +rezul ortodo  aşa cum ni l%au lăsat nouă moştenire S&inţii 0ărinţi de Sinodul : ecumenic de la 3iceea, din anul !=>, şi cei de la Sinodul al ::%lea ecumenic, care s%a ţin

la 'onstantinopol în anul !A1, cnd s%a &ormulat partea a doua a Crezului ortodoB<  pe carerostim la ?otez şi la fiecare Sf$ntă 8iturghie< ;ntruc$t reprezintă credinţa noastră ortodoBă formă concentrată.  Această credin$ă apostolică, 0or"ulată de S0in$ii Părin$i ai isericii pri"ele două sinoade ecu"enice, iar apoi tâlcuită de iserică 3n căr$ile de slu<bă şi 3n căr$ile teolo(ie, este lu"ina vie$ii creştine şi te"elia "ântuirii sau a dobândirii vie$ii veşnice.  Însă penta păstra dreapta credinţă a Gisericii rtodoxe trebuie să cunoaştem bine +rezul ortodo  ,  săînvăţăm pe de rost, noi şi copiii noştri. De asemenea, trebuie să avem în casele noastre cartea numX2nvă$ătura de credin$ă ortodoăX   sau G +atehis"ul G,  care se tipăreşte mai des tocmai pentrucunoaşte mai bine credinţa noastră ortodoxă şi modul de a trăi du-ovniceşte în Giserică şi societate. Deci  #uminica a a!tea du! Pati  ne îndeamnă să păstră" dreapta credin$ă, să

creşte" pe copiii şi pe tinerii noştri 3n dreapta credin$ă< să nu ne lăsăm amă$iţi de rătăciri, de t&elul de $rupări reli$ioase care se consideră trimise de Dumnezeu, dar care, de &apt, caută să%i ruppe ortodocşi de Giserica S&inţilor 5postoli şi a S&inţilor 0ărinţi şi să%i atra$ă la $ruparea scomunitatea lor despărţită de Xcredin$a dată s0in$ilor o dată pentru totdeaunaX  (:uda 1, !".

 9u"ai 3n co"uniunea S0in$ilor se păstrează dreapta credin$ă

Duminica S&inţilor 0ărinţi de la Sinodul : ecumenic ne învaţă şi adevărul că dreapta credin$ă nu păstrează de unul sin(ur, 3n izolare, ci 3n co"uniune de (ândire, de "ărturisire şi de vie$uire c

iserica , după cum 0inţii Prinţi adunaţi în inodul de la Ciceea au "ărturisit 3"preună drea!

Page 181: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 181/189

credinţ şi au respins rătăcirea sau erezia lui 5rie. 'u alte cuvinte, dreapta credinţă se păstrea;n ?iserică şi de către ?iserică, iar 0ântul inod este glasul %isericii luminat de #u6ul 0ân!entru a mrturisi drea!ta credinţ i a !stra ast0el comuniunea vie cu Preas0ânta 'reime, I$vorvieţii venice. Dacă ne rupem de S&nta Giserică, nu mai suntem dreptcredincioşi şi dreptmăritocreştini, deoarece numai ;n comuniunea Sfinţilor din toate timpurile se păstrează dreapcredinţă m$ntuitoare şi sfinţitoare. De aceea, un episcop ortodox nu poate &i -irotonit de către sin$ur episcop, ci de către cel puţin trei episcopi care au con&irmat mărturisirea lui de credin

ortodoxă, ca să se arate ast&el le$ătura acestui nou episcop cu între$ episcopatul ortodox din lumcu Giserica rtodoxă întrea$ă. #e asemenea, oricât am 0i de inteligenţi sau de învţaţi, niciodat tre+uie s inter!retm singuri, de ca!ul nostru, 0ânta cri!tur, ci îm!reun cu 0ânta %isericîm!reun cu 0inţii Prinţi ai %isericii din toate veacurile i din toate locurile, îm!reun cu to!storii su0leteti, e!isco!ii i !reoţii ortodoci care !storesc sau îndrum comunitţile cretine !calea mântuirii. 

0rin urmare, dreapta credinţă  înseamnă te"elia "ântuirii noastre, a dobândirii vie$ii  0ericirii veşnice.  :ar dac !ierdem drea!ta credinţ, !ierdem darul vieţii venice,  întruc pierdem certitudinea drumului celui adevărat al mntuirii. #rea!ta credinţ ne c6eam îns i la  dreapta vieţuire ,  adic ne chea"ă la pocăin

 pentru păcate şi la ridicarea din păcate, la creşterea 3n virtu$i, la 0apte bune de "ilostenşi de a<utorare a se"enilor noştri. Dreapta credinţă ne c-eamă şi la o dreaptă lucrare misionară, aceea de%a transm#van$-elia iubirii *ntuitorului :isus Hristos, prin cuvnt şi &aptă, $eneraţiei viitoarcopiilor şi tinerilor, !rin educaţie religioas în 0amilie, în +iseric i în coal, ast&el ca, dneam în neam sau din $eneraţie în $eneraţie, să Îl mărturisim pe Hristos 'el *ilostiv:ubitor de oameni şi să ne punem în #l năde@dea mntuirii şi a vieţii veşnic

Să ne a@ute Gunul Dumnezeu, pentru ru$ăciunile S&inţilor 0ărinţi de la Sinodul : ecumenic şi a

tuturor S&inţilor, s !strm drea!ta credinţ ca 0iind cel mai mare dar s!iritual al vieţii, s creteîn ea i în s0inţenia !e care ne-o druiete ea, şi ast&el să dobndim şi să trăim bucuria despre cavorbeşte *ntuitorul în #van$-elia Sa zicnd9 Xca bucuria /ea să o aibă deplin 3n eiX  (:oan 11!", adică să avem :ucuria de a fi ortodocşi sau dreptcredincioşi creştini şi :ucuria de a trăi lume cu nădedea m$ntuirii şi a vieţii veşnice. AminF

De ce ; i pierd tinerii credin aGș ț 

5mă$irile senzualită ii, încrederea excesivă în @udecată i mndria ra ionalită ii, care se dezvoltauț ș ț ț

mine, îmi ucideau su&letul. i nu eram sin$urul, ma@oritatea prietenilor mei aveau aceea i soartă.Ș ș

Page 182: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 182/189

+raducere i adaptare9 ucian ilipșSursa9 TandKlaVi

)e ce unii oa"eni 2l cunosc pe )u"nezeu i cred 3n -l până la "oarte, 3n ti"p ce al ii 3 i pier ș ț ș

credin a de tineriE +u" are loc această pierdere a credin ei i cu" se poate păstra sau re3nnț ț ș

credin aEț 

Înainte de a răspunde la aceste întrebări a vrea să adresez cteva cuvinte celor care consideră ș

învă ătura reli$ioasă nu ar trebui să li se ba$e pe $t copiilor9 'redin a reli$ioasă nu poate &i impuț ț

cuiva, ea nu este ceva străin omului ci, dimpotrivă, este o nevoie esen ială a naturii umane ț

constituie principalul in$redient al vie ii interioare a omului.ț

'nd ne în$ri@im ca un copil să crească cinstit, bun, cnd dezvoltăm în el o în ele$ere corectăț

&rumosului i $ustul acesta din urmă, nu îi îndesăm nimic străin naturii lor, îl a@utăm doar să extraș

acest lucru dinlăuntrul său, să rnduiască în sine acele trăsături i mi cări comune tuturor su&letelș ș

umane.5cela i lucru este valabil i în privin a cunoa terii lui Dumnezeu.ș ș ț ș

0otrivit principiului de a nu îndesa nimic în inima unui copil ar trebui să renun ăm, în $eneral, ț

mai a@utăm copilul în dezvoltarea i întărirea aptitudinilor i a capacită ilor su&letului său. 5r trebș ș țsă îl lăsăm de unul sin$ur pnă cre te i decide ce idei să respin$ă i pe care să le accepte. Însă,ș ș ș

acest caz, nu am prote@a copilul de in&luen e externe ci doar le%am &ace mai -aotice i arbitrare.ț ș

Să ne întoarcem la întrebarea de ce unii oameni păstrează în inimi o credin ă puternică i ț ș

nestrămutat pnă la s&r itul vie ii, pe cnd al ii o pierd, cteodată pentru totdeauna, alteoș ț ț

întorcndu%se la ea cu mare $reutate i su&erin ă4ș ț

'are este cauza unui ast&el de &enomen4 #u consider că depinde de direc ia pe care o ia viaț

lăuntrică a cuiva în perioada timpurie a copilăriei. Dacă cineva, în mod instinctiv sau con tient poaș

Page 183: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 183/189

să păstreze o rela ie corectă între el i Dumnezeu, nu î i va pierde credin a, dar dacă eul său ocuț ș ș ț

un rol dominant i central în su&letul său, atunci credin a sa va &i suprimată. În perioada timpurieș ț

copilăriei, natura persoanei încă nu ocupă ea primul loc, încă nu devine un obiect căruia să%i slu@eș

De aceea se spune9 dacă nu e ti curat precum copii nu vei intra în Împără ia 'erurilor. 0e măsură ș ț

trec anii, e$oismul nostru înnăscut cre te mai mult i mai mult în noi, i devine centrul atenș ș ș ț

noastre i obiectul care trebuie satis&ăcut.ș

:ar această via ă e$oistă centrată pe sine, cur$e de obicei pe două canale9 cel al senzualită ii, ț ț

slăvirii trupului i cel al mndriei, al încrederii măr$inite i al venerării @udecă ii, în $eneral i a ceș ș ț ș

proprii, în special.

5ceste două căi de obicei nu coexistă în una i aceea i persoană. ;nii sunt domina i de tenta iș ș ț ț

senzualită ii în timp ce al ii de tenta ia de a @udeca. 'u vremea, senzualitatea se sc-imbă ț ț ț

sexualitate dăunătoare, de care cei ce sunt domina i de @udecată i mndrie sunt scuti i.ț ș ț

Senzualitatea i mndria, două moduri de a slu@i naturii sinelui, sunt exact acele trăsături caș

precum tim, s%au mani&estat în păcatul primordial al lui 5dam i #va i care au creat o barieră întș ș ș

ei i Dumnezeu.ș

'eea ce au pă it strămo ii no tri, ni se întmplă acum i nouă.ț ș ș ș

Direc ia nesănătoasă a vie ii noastre lăuntrice din copilărie, care duce la dez%voltarea sentimentuț ț

de mndrie sau senzualitate în propria &iin ă, poluează puritatea aspectului spiritual intern i ț ș

privează de a% mai putea vedea pe Dumnezeu. 3e abatem de la calea ce duce către Dumnezeurămnem sin$uri în via a noastră e$oistă, cu toate consecin ele unei ast&el de condi ii.ț ț ț

5cesta este procesul abandonării lui Dumnezeu.Însă, în aceia care reu esc să păstreze o rela ie bună cu Dumnezeu, dezvoltarea atitudinilor e$oisș ț

senzuale i a mndriei este împiedicată de $ndul la Dumne%zeu. 5semenea oameni î i păstreaș ș

puritatea inimii i smerenia min ii. 5tt trupurile ct i min ile lor sunt plasate în cadrul con tiinș ț ș ț ș

reli$ioase i al datoriei. 5ce tia privesc la tot ce răsare în su&letul lor, de la înăl imea con tiin ei lș ș ț ș ț

reli$ioase, î i evaluează sentimentele i patimile în mod corespunzător, i nu le în$ăduie să preș ș ș

controlul. În ciuda tuturor ispitelor care vin în calea lor, ei nu pierd direc ia de bază a vie ii lor.ț ț

5st&el, scopul i di&icultatea orientării reli$ioase constă în a a@uta copilul, i mai trziu adolescentș ș

să păstreze o rela ie bună între el i Dumnezeu, i să nu permită dezvoltarea în sine a ispitelor ț ș șsenzualitate i de mndrie, care poluează claritatea vederii spirituale.ș

5mintindu%mi de tinere ea mea, trebuie să recunosc că tocmai printr%un ast&el de proces mi%aț

pierdut credin a la vrsta de 1!%1? ani. 5mă$irile senzualită ii, încrederea excesivă în @udecată ț ț

mndria ra ionalită ii care se dezvoltau în mine îmi ucideau su&letul. i nu eram sin$urț ț Ș

ma@oritatea prietenilor mei aveau aceea i soartă.ș

Dacă un instructor spiritual cu experien ă ar &i stat ln$ă noi i s%ar &i uitat în su&letele noastre poaț ș

că ar &i $ăsit ceva bun în ele, însă în primul rnd ar &i $ăsit lene, lăcomie, în elăciune, ipocrizș

Page 184: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 184/189

si$uran ă de sine, încredere exa$erată în pro%priile puteri, o atitudine critică i sceptică &a ă ț ș ț

opiniile altora, o tendin ă spre deciziile pripite, încăpă nare i încredere în tot &elul de teoț ț ș

ne$ativiste.

Sin$urul lucru pe care nu l%ar &i $ăsit în su&letul nostru ar &i &ost $ndul la Dumnezeu, lini tș

interioară i smerenia pe care o aduce acesta.ș

3u am avut un asemenea instructor. 0ro&esorul nostru de reli$ie, un preot venerabil, abia avea timsă ne veri&ice lec iile e$ii lui Dumnezeu i să explice mai departe. În a&ară de aceste lec ii nu aț ș ț

avut alt tip de le$ătură cu pro&esorul nostru. Spovedania, la care mer$eam o dată pe an, era neîn eles pentru noi.ț

i nimic nu ne%a oprit din a pieri din punct de vedere du-ovnicesc.Ș

Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic ! Pentru copii

0rima Dumincă după Înălţarea Domnului a &ost înc-inată de către Giserică pomenirii celor !S&inţi 0ărinţi care au luat parte la întiul Sinod #cumenic de la 3iceea.

a începutul celui de%al patrulea secol, pe cnd creştinismul &usese declarat de către mare

'onstantin reli$ie acceptată a :mperiului 8oman, în snul Gisericii a luat naştere o învăţătudi&erită. ;n episcop, 5rie pe nume, a provocat tulburare în rndul creştinilor, din pricină că nu putprimi taina S&intei +reimi, adică nu putea accepta că Dumnezeu este prin &irea ui ;nul, dar Întrdupă 0ersoane. #ste Dumnezeu +atăl, Dumnezeu iul şi Dumnezeu S&ntul Du-. 5rie susţinea că pot exista mai mulţi dumnezei şi de aceea, cu puţina dar tru&aşa lui minte credea că Hristos escreaţie a lui Dumnezeu. asemenea învăţătură constituia un adevărat pericol pentru membGisericii. 5ceastă învăţătură $reşită, di&erită de învăţătura cea dreptă a Gisericii, poartă numele erezie.

Page 185: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 185/189

'reştinii cred că Hristos ne mntuieşte şi ne ridică din păcat deorece este inseparabil unit ccerescul Său +ată. De alt&el, Hristos Însuşi adevereşte în #van$-elie această învăţătură9 #u şi +atuna suntem.

#rezia lui 5rie trebuia condamnată &ără întrziere. 5şadar, episcopii Gisericii au cerut împăratuluadică marelui 'onstantin, să convoace, adică să c-eme, pe episcopii Gisericii 'reştine din întrealume, adică din toate laturile, de pe tot cuprinsul :mperiului 8oman. /i într%adevăr, împăratul

convocat pe cei !1A 0ărinţi, la 3iceea Gitiniei, un orăşel de ln$ă 'onstantinopol (:stanbulul astăzi", în anul !=> d.H. 5colo, 0ărinţii, avndu%l întistătător pe S&ntul 5tanasie, care venise d5lexandria #$iptului, au condamnat erezia lui 5rie. a acest Înti Sinod #cumenic au &ost &ormulaprimele din cele douăsprezece articole ale Simbolului 'redinţei ('rezul".

În icono$ra&ia Gisericii noastre, în mi@locul participanţilor la Întiul Sinod #cumenic, între S&in

0ărinţi, stă S&ntul 'onstantin cel mare, împăratul care a convocat această adunare s&ntă.

Page 186: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 186/189

Page 187: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 187/189

Page 188: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 188/189

Page 189: 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

8/6/2019 8.Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

http://slidepdf.com/reader/full/8duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic 189/189