8.Caiet de Sarcini Infrastructuri

Beneficiar: IFIN-HH

Denumire: INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELI-NP ROMANIA

Adresa: Str. Reactorului nr. 30, Magurele, ILFOV

S.C. HACHIKO DESIGN S.R.L.

Str. DINU VINTILA nr. 11 Etaj 8, camera 8,

Sector 2 BUCURESTI

F-4.5-1-4 Cod Editia 1 Revizia 3

Caiet de sarcini – Fundatii indirecte de adancime

Pr. nr. 26/2011

Faza: P.T.+C.S rev1

Data: 2012 Pag 1 / 44

Pr.nr.: 26/2011 Faza : P.T. + C.S. – revizia 1 Data : mai 2012

CAIET DE SARCINI INFRASTRUCTURI – FUNDAłII INDIRECTE DE ADÂNCIME

1. Obiectul acestui proiect este constituit de proiectarea fundatiilor indirecte ale cladirii Gamma si experimente din cadrul Centrului ELI-NP Magurele. CondiŃiile de exploatare a acestui obiectiv deosebit de important au impus limitări drastice ale tasărilor şi vibraŃiilor construcŃiilor speciale, aceasta conducând la alegerea unei fundări indirecte. SoluŃia care a rezultat din calcul este aceea unei fundări a radierului pe barete dispuse într-un aranjament optim în plan. Reconsiderarea încărcărilor prezentate in cadrul Studiului de Fezabilitate a condus la adoptarea soluŃiei prezentate în continuare, solutie pentru care firma GEOSTRUCT a realizat calculul prezentat in continuare . Fundarea se va realiza indirect prin intermediul unor fundaŃii de adâncime-barete de 100 cm grosime cu fişă activă de 24.90 m sub radier si respectiv 28,40 m pe o zona a unei elipse centrale. Latimea baretelor va fi de 2.70 m. Baretele vor conlucra pentru transmiterea încărcării la teren prin intermediul radierului inferior de beton armat de 1.30 m grosime. Baretele vor fi încastrate în radierul inferior pe o înălŃime de 10cm. 2. DATE DESPRE CLADIRILE ALE CAROR FUNDATII SUNT TRATATE IN ACEST PROIECT Clădirea Laser Structura clădirii Laser este de tip hală cu trei deschideri, una centrală având 40.50 m şi 2 adiacente de 8.10 m, şi 7 travei de 10.20 m. Clădirea are o înălŃime de 12.23 m şi un planşeu intermediar la cota 6.0 m. Cota ±0.00 = 76.40 este definită drept cota finită a pardoselii la parter. Sistemul structural este format din:

stâlpi de beton armat monolit încastraŃi la bază (cota -0.10 m) intr-un radier general; sectiunile stâlpilor sunt de 110x110 cm, 85x85 cm, 60x60 cm, 80x40 cm; datorită zvelteŃii stâlpilor au fost considerate în calcul şi efectele de ordin II;

ferme metalice realizate din europrofile; grinzi metalice, principale, de acoperiş realizate din europrofile; pane de acoperiş realizate din europrofile; contravântuiri orizontale la nivelul acoperişului realizate din europrofile; contravântuiri verticale având menirea de a impiedica pierderea stabilităŃii tălpii inferioare a fermelor metalice;

închiderile perimetrale: europrofile dispuse ortogonal după două direcŃii principale

Beneficiar: Institutul de Fizica si Inginerie Nucleara – Horia Hulubei

Denumire: Infrastructura de cercetare ELI-NP, str. Reactorului nr. 30, Magurele, ILFOV

F-4.5-1-4. Cod Editia 1 Revizia 3 Caiet de sarcini – Fundatii indirecte de adancime

Pr. nr. 26/2011

Faza: P.T.+C.S. rev.1 Pag 2/44

(vertical şi orizontal) ce sprijină de structura de rezistenŃă a clădirii; pe acest caroiaj sprijină elemente de beton armat prefabricat ce constituie finisajul fatadelor;

placa de beton armat monolit pe tabla cutată striată la cota +6.00 m; placa se dezvoltă în lungul clădirii şi deschiderilor de 8.10 m, de asemenea şi deasupra coridorului de acces la cota +6.00 m; placa sprijină pe un sistem de grinzi principale şi secundare realizate din profile metalice (europrofile); Sistemul de contravântuiri orizontale de la nivelul acoperişului impreună cu panele de acoperiş şi tălpile superioare ale fermelor realizează efectul de şaibă rigidă. Factorul de comportare considerat in calcul clădirii Laser are valoarea q = 3. Încărcările sunt explicitate în breviarul de calcul. Stalpii se vor executa din beton armat de clasa C32/40, XC4, Cl 0.2, Dmax 16 mm, S3, CEM II A-S 42,5 N. În placă se va utiliza beton de clasa C20/25, XC4, Cl 0.2, Dmax 16 mm, S3, CEM II A-S 32,5 N. Elementele metalice se vor executa după cum urmează: tălpi ferme, montanŃi şi diagonale şi pane – oŃel S355J2G3; tiranŃi – oŃel S235JR. Datorită temei de proiectare cu cerinŃe stricte de izolare la şocuri şi vibraŃii, infrastructura se va realiza dintr-un radier amortizat cu mecanisme de amortizare şocuri şi vibraŃii dispuse după o reŃea ortogonală, şi care descarcă pe cuzineŃi de beton armat de 1.0x1.0 m. CuzineŃii descarcă pe un radier din beton armat de 1.50 m grosime. Din condiŃii de mentenanŃă înălŃimea liberă a subsolului (spaŃiul dintre cele 2 radiere) va fi de 2.0 m. Clădirea Laboratoare Clădirea se învecinează la vest cu clădirea Laser, iar in sud cu clădirea Gamma. Clădirea are un singur nivel cu 3 deschideri şi 8 travei. Deschiderile marginale sunt de 13.10 m, iar deschiderea de mijloc este de 6.20 m. Traveile sunt împărŃite in 7 de 10.20 m şi o travee de 3.90 m. Cota ±0.00 = 76.40 este definită drept cota finită a pardoselii la parter. Sistemul vertical de preluare a solicitărilor este alcătuit din stâlpi de 75x75 cm din beton armat monolit. Sistemul acoperişului este format din plăci de beton armat cu tablă cutată ce reazemă pe pane. Panele reazemă în sistem articulat pe grinzile principale. Grinzile principale reazemă pe stâlpi in sistem articulat. Factorul de comportare considerat în calcul are valoarea q = 3. Clădirea sursa gama şi experimente Suprastructură Cladirea sursă gama şi experimente reprezintă o hală cu subsol tehnic şi parter formată din două deschideri, 39.00m şi 41.00m, dispuse transversal şi 19 travei de 6.13m dispuse longitudinal. Forma în sectiune a halei este de jumatate de arc pornind într-o parte de la cota ±0.00 şi ajungând la cota +25.24 (la nivelul panelor).

Infrastructură şi fundaŃii:

Se defineşte cota ±0.00= +76.40 drept cota finită a pardoselii parterului.

Datorită condiŃiilor tehnologice speciale, beneficiarul a cerut prin temă ca zonele sursă gama şi experimente să fie izolate la vibraŃii. Din această cauză se va realiza un subsol tehnic cu înălŃimea liberă de 3.00 m pentru a crea un spaŃiu de amplasare a izolatorilor şi amortizorilor de vibraŃie.




Pr. nr. 26/2011


Subsolul tehnic va fi format din următoarele (începând de la cota ±0.00):

- radier superior de beton armat C20/25 de 150 cm grosime (încărcare pe radier 44 tf/mp);

- spaŃiu de 50 cm pentru montarea izolatorilor şi amortizorilor de vibraŃie;

- pereŃi de beton armat de 1.00 m grosime dispuşi la un pas de 6.50 m pe ambele direcŃii;

- radier inferior de beton armat C20/25 de 1.30 m grosime.

łinând cont de încărcările tehnologice date prin temă (44 tf/mp) s-a impus utilizarea unei soluŃii de fundare indirectă. Pentru fundamentarea soluŃiei pentru fundaŃii speciale au fost analizate la faza SF mai multe variante: -Barete cu lăŃime de 60, 88, 100 cm cu fişă activă de 20, 25 şi 30 m. -PiloŃi cu diametrul de 80 cm şi fişă activă de 20 m. Varianta pentru care s-a optat în cadrul Studiului de fezabilitate – cea cu barete de 88 cm şi fişă activă de 20 m a fost considerată a fi optimă atât din punctul de vedere al preluării eforturilor cât şi din punct de vedere execuŃie şi economic. Pentru utilizarea acestei variante s-a luat în calcul parŃial şi capacitatea radierului. S-a avut în vedere ca uzual capacitatea efectivă a baretelor rezultată din încercări in situ este cu 10-15% mai mare decât cea rezultată în urma calculelor de predimensionare. Reconsiderarea încărcărilor avute în vedere în calcul in cadrul Studiului de Fezabilitate a condus la adoptarea soluŃiei prezentate în continuare. Fundarea se va realiza indirect prin intermediul unor fundaŃii de adâncime-barete de 100 cm grosime cu fişă activă de 24.90 m sub radier si respectiv 28.40 m pe o zona a unei elipse centrale. Latimea baretelor va fi de 2.70 m. Baretele vor conlucra pentru transmiterea încărcării la teren prin intermediul radierului inferior de beton armat de 1.30 m grosime. Baretele vor fi încastrate în radierul inferior pe o înălŃime de 10 cm. Radierul inferior se va turna pe un strat de beton de egalizare C8/10 de 10 cm grosime. Dispunerea în plan a baretelor s-a făcut astfel încât să nu se introduca efecte de torsiune la nivelul fundaŃiilor. Cota radierului inferior va fi variabilă -1.60 m…-5.10 m în funcŃie de suprafaŃa subsolului tehnic partial. Amplasarea izolatorilor se va face preponderant pe pereŃii transversali de 1.00 m grosime aflaŃi la o distanŃă de 6.13 m interax, astfel încât radierul superior va descărca unidirecŃional. Proiectantul de structură a stabilit etapizarea lucrărilor la radierul construcŃiei clădirii Gamma şi a clădirii Laser – Laboratoare după cum urmează: REALIZAREA RADIERULUI SUPERIOR, PUS PE AMORTIZORI SE VA FACE ÎN DOUĂ MARI FAZE NOTATE CU FAZA I ŞI FAZA II. ACESTE FAZE SUNT INTEGRATE MAI JOS ÎN ETAPELE DE REALIZARE ALE ACESTUI RADIER

ETAPE DE REALIZARE 1. REALIZAREA SUPORTULUI Se realizează infrastructurile inferioare ale celor două obiecte (Clădirea Gamma şi Clădirile Lasser-Laboratoare)

2. REALIZAREA SUPRASTRUCTURILOR CELOR DOUĂ OBIECTE




Pr. nr. 26/2011


Realizarea suprastructurilor se va face fără a se realiza inchiderile laterale 3. MONTAREA PODULUI RULANT SI MONITORIZAREA TASĂRILOR 4. REALIZAREA RADIERULUI AMORTIZAT FAZA I Faza I a realizării radierului amortizat se constituie din realizarea independentă a celor două radiere amortizate aferente celor două obiecte (Clădirea Gamma şi Clădirile Lasser-Laboratoare). Acestă fază conŃine mai multe subetape după cum urmează: 4.1. Realizare eşafodaj 4.2. Montare predale prefabricate din beton şi piese metalice ce urmează a fi înglobate 4.3. Turnare radier în ploturi de maxim 300mc pentru a evita fenomene nedorite datorate contracŃiei betonului. 4.4. După realizarea întăririi betonului din radierul superior (atingerea a cel puŃin 70% din clasa betonului) se vor monta sistemele de atenuare a vibraŃiilor. 4.5. Sistemele de atenuare a vibraŃiilor se pun în tensiune, după care se demontează şi se evacuează eşafodajele şi se calează cele două radiere independente mai puŃin cele aferente zonei de rost neturnat dintre cele două mari radiere, cel aferent obiectului Gamma şi cel aferent obiectului Lasser. 5. REALIZAREA STRUCTURILOR INTERIOARE, MASIVE, DE BETON AFERENTE OBIECTULUI GAMMA 6. REALIZAREA FAZEI II A RADIERULUI AMORTIZAT Acest lucru implică realizarea legăturii între cele două radiere amortizate prin betonarea rostului lăsat între cele două mari radiere. 7. SE VA MENłINE MONITORIZAREA TASĂRILOR PE PARCURSUL EXPLOATĂRII CONSTRUCłIILOR GAMMA ŞI LASSER - LABORATOARE, URMÂND A SE EFECTUA REGLAJE PE VERTICALĂ ALE RADIERULUI AMORTIZAT PÂNĂ LA CONSUMAREA TUTUROR TASĂRILOR DIFERENłIATE.

3. FUNDAłII DE ADÂNCIME Prezentul capitol conŃine condiŃiile tehnice pentru realizarea fundaŃiilor pe piloŃi foraŃi de diametre mari şi barete; DOCUMENTE DE REFERINłĂ - SR EN 1536/2004 Teren de fundare. PiloŃi foraŃi de diametru mare. PrescripŃii de proiectare, execuŃie şi recepŃie - GE 029 - 97 Ghid practic privind tehnologii de execuŃie a piloŃilor pentru fundaŃii. - GE 029 - 97 Ghid practic pentru execuŃia piloŃilor sub fundaŃie. - NE 012/1 - 2007 Cod de practică pentru producerea betonului - NE 012/2 - 2010 Normativ pentru executarea lucrărilor din beton şi beton armat. - STAS 438/1 - 89 Bare de armătură din oŃel. Tipuri şi cerinŃe pentru calitate. - C 28 - 83 InstrucŃiuni tehnice pentru sudarea barelor de armătură din oŃel. - ST 009 - 2005 SpecificaŃii tehnice referitoare la cerinŃele şi criteriile de performanŃă pentru produsele de oŃel folosite ca armătură pentru beton. - C 16 - 84 Norme pentru execuŃia lucrărilor în perioada rece. - SR EN 12794-2006 Produse prefabricate din beton: PiloŃi de fundaŃie. - SR EN 1997/1-2006 Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Partea 1: Reguli generale. - SR EN ISO 14688-2/2005 Cercetări şi încercări geotehnice: Identificarea şi clasificarea pământurilor. Partea 2: PrescripŃii pentru clasificare. - Legea nr.10/1995 Legea privind calitatea construcŃiilor - STAS 2561/3-90 Teren de fundare . PiloŃi. PrescripŃii generale de proiectare - Toate standardele şi normele în vigoare menŃionate mai departe în acest caiet de sarcini.




Pr. nr. 26/2011


Lista nu este limitativa. STUDII GEOLOGICE, GEOTEHNICE ŞI HIDROGEOLOGICE La baza proiectarii fundatiilor speciale stă Studiul Geotehnic întocmit de SC “EXPERCO-ISPIF” S.A. Studiul geotehnic a avut la baza 3 foraje de 50 m adâncime şi 2 foraje de 15 m adâncime executate pe amplasament. Analizele de laborator efectuate asupra probelor prelevate din forajele geotehnice de prospectare au pus în evidenŃă în principal, granulometria stratelor investigate şi apartenenŃa acestora la unul din tipurile litologice analizate. Acviferul cantonat în formatiunile necoezive ale câmpului înalt (pietrişuri de Colentina) are nivelul situat la adâncimi de cca. 4,00 - 5,00 m, in funcŃie de cota terenului unde s-a făcut măsurarea lui. Depozitele coezive de suprafaŃă (argile) se caracterizează printr- o mare compresibilitate. În acest context pentru împiedicarea pătrunderii apelor meteorice la fundaŃii, umpluturile exterioare se vor executa din argilă excavată curată, în straturi cu grosime de max. 25cm, cu compactare energică şi asigurarea umidităŃii necesare compactării, până la atingerea unei valori minime de γ = 18.5 Kn/m3. În conformitate cu NP 074/2007, lucrarea se încadrează în categoria geotehnică 1, cu risc geotehnic redus întrucât :

pământurile ca pamanturi coezive cu plasticitate mare cu indicele de plasticitate Ip > 0.20 şi indicele de consistenŃă IC > 0.75 2 puncte excavaŃia nu va coborî sub nivelul apei 1 punct construcŃiile ce se vor realiza sunt normale 3 puncte nu există risc la excavare pentru vecinatăŃi 1 punct zona seismică caracterizată de ag=0.24g 2 puncte total 9 puncte – risc geotehnic redus

Pe baza descrierii litologice interceptate în foraje şi în conformitate cu STAS 3300/2-1985 s-au determinat valorile de bază ale presiunii convenŃionale (pconv). Natura şi recepŃia terenului la cota de fundare va constitui faza determinantă pentru fiecare obiect în parte. Date rezultate din Studiul geofizic Un factor esenŃial pentru evaluarea efectelor locale ale terenului asupra mişcărilor seismice şi a efectelor interacŃiunii sol – structură asupra răspunsului construcŃiilor, îl constituie cunoaşterea variaŃiei compoziŃiei spectrale şi a intensităŃii semnalului seismic pe adâncimea terenului pe amplasamentele viitoarelor construcŃii. S-au efectuat măsurători seismice în 3 foraje de 50m adâncime, prin metoda down-hole. Au rezultat viteze medii ale undelor elastice transversale de VS = 155-580 m/s. Un parametru important ce caracterizeaza conditiile seismice pe amplasament il reprezinta viteza medie ponderata, care reprezinta viteza medie ponderata pe grosimea stratelor din amplasament. A rezultat o viteza medie ponderata de 380m/s. In conformitate cu P 100-1/2006 pct. A.3, terenul de pe amplasament este incadrat in teren Clasa B, teren tare, cu viteze medii ponderate de 360 m/s < VS,p < 760 m/s, in timp ce pentru acelasi interval de viteze medii ponderate, o clasificare dupa ASCE 7:2004 pct. 20.3 si tab. 20.3-1, conduce la incadrarea in Clasa C, dense soil and soft rock = soluri compacte moi. Estimarea perioadei de vibratie a pachetului de strate de 50m cercetat s-a facut cu relatia:




Pr. nr. 26/2011


Tg = 4*h / VS,p in care h = grosimea totala a profilului de teren studiat VS,p = viteza medie ponderata a undelor transversale Perioada predominanta a vibraŃiilor terenului se defineste ca fiind abscisa pe axa perioadelor ce corespunde vârfului densităŃii spectrale de putere a acceleraŃiei terenului măsurată la cutremure de magnitudine medie şi mare. A rezultat perioada de vibratie a terenului de pe amplasament de : Tg = 4*50/380 = 0.52 s Hazardul seismic al amplasamentului Magnitudinea (M) este definită în conformitate cu Ch. Richter ca măsură obiectivă a energiei totale a cutremurului eliberată la focar. Focarul este definit ca locul de origine al alunecării sau fracturării blocurilor. Intensitatea seismică (I) este un parametru calitativ ce Ńine seama de complexitatea fenomenului seismic, atât ca mişcare a terenului cât şi a efectului asupra oamenilor, animalelor şi construcŃiilor (MSK). În România principalul focar este zona Vrancea (zona definită ca “roi de focare”), care se află la confluenŃă şi sub influenŃa subplăcii panonice (la vest), a plăcii eurasiatice (la nord-est) şi a subplăcii moesice (la sud-est). Activitatea seismică de pe teritoriul Ńării noastre este dominată de cutremure de adâncime intermediară (subcrustrale cu adâncimi între 60-170 km) din zona Vrancea. Această zonă constituie o sursă activă şi persistentă de cutremure. Cele mai importante seisme (magnitudine peste 6) din ultimii 200 ani au fost : Data evenimentului seismic

Adancimea la focar (km)

Distanta epicentrala (km)

Magnitudinea (M) (Richter)

Intensitatea (I) grade MSK

26.10.1802 130 143 7.5 8.4 10.11.1940 133 156 7.4 7.9 04.03.1977 109 99 7.2 7.7 30.08.1986 133 122 7.0 7.2 30.05.1990 91 163 6.7 6.1 31.05.1990 79 164 6.1 4.8

AcceleraŃia maximă a terenului la cutremurul din martie 1977 a fost inregistrată în partea de est a Bucureştiului de 2.10 m/s2 (cca. 0.21 g, deşi după unii specialişti această valoare a fost depăşită în partea centrală şi în cea de nord a Bucureştiului). La cutremurul din august 1986 a fost înregistrată în partea de nord a oraşului o acceleraŃie maximă a terenului de 0.17 g. În concluzie, in condiŃiile Ńării noastre cu accent pe unele zone inclusiv pentru oraşul Bucuresti, principalul factor de risc natural îl constituie activitatea seismică cu sursa Vrancea, pentru care estimarea magnitudinii maxim credibile şi rezonabile a sursei, făcută de Mârza, Kijko şi Mäntyniemi în anul 1991 a fost de Mmax = 7.75Ă7.8, cu o deviaŃie standard de 0,20. Hazardul seismic pentru proiectare este descris de valoarea de vârf a acceleraŃiei orizontale a terenului ag determinată pentru intervalul mediu de recurenŃă de referinŃă (IMR) corespunzător stării limită ultime, valoare numită în continuare “acceleraŃia terenului pentru proiectare”. AcceleraŃia terenului pentru proiectare, pentru fiecare zonă de hazard seismic, corespunde unui interval mediu de recurenŃă de referinŃă de 100 ani. Zonarea acceleraŃiei terenului pentru proiectare ag in România, pentru evenimente seismice având intervalul mediu de recurenŃă (al magnitudinii) IMR = 100 ani, este indicată în Figura 3.1 din P 100-1/2006,




Pr. nr. 26/2011


reprodusă în continuare, şi care se foloseşte pentru proiectarea construcŃiilor la starea limită ultima. FUNDAłII PE BARETE CONCEPT DE CALCUL 1. DATE DE PROIECTARE Proiectarea a avut la bază următoarele date: 1 . tema de proiectare; 2. memoriu si piese desenate de rezistenŃă din studiul de fezabilitate întocmit de S.C. Proiect Bucuresti S.A. septembrie 2010; 3. studiul geotehnic executat de Experco ISPIF iunie 2010; 4. consultări cu beneficiarul; 2. DATE GEOTEHNICE Pe baza Studiului geotehnic executat de Experco ISPIF in iunie 2010 s-a elaborat un model geotehnic, stratigrafia si valorile de proiectare ale parametrilor geotehnici ai pământurilor fiind prezentate în Tabelul 2.1. Tabelul 2.1 Nr. Tip pământ h \sat \' M2-3 M0 \' c' \ (m) (kN/m3) (kN/m3) (kPa) (-) (°) (kPa) (-) 1. Argilă plastic-vârtoasă 4.50 20.50 10.50 10000 1.50 17 20 0.40 2. Nisip mediu-mare cu pietriş 7.00 20.00 10.00 21000 1.00 35 1 0.30 3. Argilă plastic-vârtoasă 4.50 20.50 10.50 10500 1.50 17 20 0.40 4. Nisip mediu-mare prăfos 2.50 20.00 10.00 22500 1.00 37 1 0.30 5. Argilă plastic vârtoasă 3.00 20.50 10.50 10500 1.50 17 20 0.40 6. Nisip prăfos îndesat 2.00 20.00 10.00 17500 1.30 35 1 0.30 7. Argilă prăfoasă nisipoasă 5.00 20.50 10.50 10500 1.50 17 20 0.40 8. Nisip mediu-fin prăfos 3.5 20.00 10.00 17000 1.30 35 1 0.30 9. Argilă plastic-vârtoasă 10.5 20.50 10.50 10500 1.50 17 20 0.40 10. Nisip mediu-fin prăfos 100 20.00 10.50 17000 1.30 35 1 0.30 Simbolurile utilizate pentru parametrii geotehnici în tabelul de mai sus au următoarele semnificaŃii: - h - grosimea stratului de pământ; - γsat - greutatea volumetrică în stare saturată a pământului; - γ' - greutatea volumetrică în stare imersată a pământului; - Ф - unghi de frecare interioară în stare drenată; - c’ - coeziune în stare drenată; - 2 3 M - modulul de deformatie edometric; - M0 - coeficient de corecŃie pentru trecerea de la modulul de deformaŃie edometric la modulul de deformatie liniară 3. ANALIZA PRIN CALCUL A STĂRII DE EFORTURI ŞI DEFORMAłII A TERENULUI DE FUNDARE INDUSE DE FUNDAREA INDIRECTĂ A CLĂDIRII GAMMA Cladirea Gamma are dimensiuni in plan de 124.60x42.23 m. Sistemul de fundare consta într-un radier pe barete de dimensiuni 2.70x1.00 m. Atât




Pr. nr. 26/2011


baretele cât şi radierul au fost considerate ca fiind realizate din beton clasa C25/30. Baretele au fost dispuse într-un aranjament uniform pe direcŃiile celor două axe ale clădirii pentru a se asigura rigidităŃile necesare pe aceste direcŃii. Aranjarea baretelor sub radier este ilustrată in Figura 4.1. Fişa baretelor măsurată de sub radier este de 28.40 m pentru baretele situate în treimea centrală (marcate cu rosu in Figura 4.1) şi de 24.90 m pentru restul baretelor (marcate cu cyan in Figura 4.1) 3.1. PROGRAMUL DE CALCUL UTILIZAT ŞI IPOTEZE DE CALCUL Analiza stării de eforturi şi de deformații induse în masivul de pământ de fundaŃia radier pe barete, s-a realizat prin metoda elementului finit utilizându-se programul PLAXIS 2D ver. 2010. StratificaŃia şi parametrii geotehnici ai terenului utilizaŃi în analiză sunt cei prezentaŃi capitolul 2 Date geotehnice. Pentru straturile de pământ din amplasament, s-a admis ipoteza comportării elastoplastice a pământului după o lege constitutivă de tipul “hardening soil”. Cele 8 rânduri de barete-pământ (simetrice faŃă de axa radierului) au fost asimilate cu incluziuni alcătuite dintr-un material echivalent de tip Mohr-Coulomb. 4. COEFICIENłI ELASTICI PENTRU BARETELE SISTEMULUI DE FUNDARE A CLĂDIRII GAMMA 4.1.1. CoeficienŃii elastici de rigiditate la încărcări verticale (Kv) CoeficienŃii elastici de rigiditate la încărcări verticale (Kv) au fost determinaŃi pe baza deplasărilor verticale calculate ale ansamblului fundaŃie-teren şi a încărcărilor efective la baza radierului. Rezultatele au fost defalcate în funcŃie de poziŃia rândului de barete faŃă de axa radierului (rândul 1 fiind cel mai apropiat de axa radierului, iar rândul 4 fiind cel mai îndepărtat). În Tabelul 5.1 sunt prezentate valorile coeficientului Kv pentru cele 4 rânduri de barete din partea stânga a axei de simetrie a radierului, pentru celelalte 4 rânduri situaŃia fiind simetrică. Tabelul 5.1 Coeficientii elastici de rigiditate la incarcari verticale (Kv) in regim static si dinamic de solicitare (K'v) Nr. rand Kv K'v kN/m kN/m Rand 1 27000 81000 Rand 2 35000 105000 Rand 3 42000 126000 Rand 4 48500 145500 În regim dinamic de solicitare (seismic): K'v = 3xKv 4.1.2. CoeficienŃii elastici de rigiditate la încărcări orizontale (Kh) şi la încărcări rotiri (K\) CoeficienŃii elastici de rigiditate la încărcări orizontale (Kh) şi la încărcări rotiri (K\) au fost determinaŃi pe baza metodei încărcării pilotului (baretei) izolat, considerat încastrat într-un mediu elastic liniar de tip Winkler. Metoda este prezentată în normativul NP 123-2010 şi în STAS 2561-3-1990. Modulul coeficientului reacŃiunii laterale mh a fost luat in calcul cu valoarea 9000 kN/m4. Bareta de dimensiuni 2.70x1.00m a fost încărcăta pe ambele direcŃii (pe direcŃia laturii lungi şi a laturii scurte) cu o forŃă unitară şi, respectiv, cu un moment unitar. Valorile obŃinute sunt prezentate în Tabelul 5.2.




Pr. nr. 26/2011


Tabelul 5.2 CoeficienŃii elastici de rigiditate la încărcări orizontale (Kh) şi la încărcări rotiri (K\) în regim static şi dinamic de solicitare (Kh, K\) DirecŃie solicitare Kh K\ K'h K'\ kN/m kNm/rad kN/m kNm/rad DirecŃia laturii scurte 118000 1400000 354000 4200000 DirecŃia laturii lungi 180000 6100000 540000 18300000 5. ELEMENTE ALE STUDIULUI GEOTEHNIC Extrase din Studiul getehnic intocmit de Experco ISPIF CADRUL NATURAL Din punct de vedere administrativ, amplasamentele cercetate sunt situate în exteriorul incintei IFIN-HH, adiacent acesteia pe laturile de S-SV si E-SE, pe raza com. Măgurele (zona de sud-est a municipiului Bucureşti). Accesul în zonă este posibil, în principal, pe şos. Bucureşti – Măgurele, şoseaua de centură a municipiului Bucureşti, reŃeaua de străzi a comunei Măgurele, str. Atomiştilor şi Aleea Reactorului (planşa nr. 5). Conditii geo-morfologice Din punct de vedere geomorfologic perimetrul cercetat se situează în cadrul Câmpului Cotroceni - Berceni aparŃinând Câmpiei Bucureştiului, subunitate a marii unităŃi cunoscute sub denumirea de Câmpia Vlăsiei (planşa nr. 2). Câmpul Cotroceni –Berceni se află în sudul Câmpiei Bucureştiului, desfăşurându-se, pâna la Sabar, pe o suprafaŃă de cca. 27 % din aceasta, la o altitudine de 70 ÷ 95 m. Conditii geologice Din punct de vedere geologic, zona de interes este situată în sectorul central al marii unităŃi structurale cunoscute sub denumirea de Platforma Moesica, sector denumit Platforma Valaha (plansa nr. 1). Structura geologică regională are următoarea alcătuire litologică în adâncime - Depozitele acoperitoare _ HOLOCEN SUPERIOR (qh2): _ nisipuri şi pietrişuri din componenta luncilor, acoperite uneori de o patură fin granulară (nisipuri argiloase şi argile prăfoase nisipoase) ale terasei joase; _ HOLOCEN INFERIOR (qh1): _ nisipuri cu pietriş, acoperite de pământuri cu caracter slab loessoid, din componenta terasei inferioare; _ PLEISTOCEN SUPERIOR (qp3): _ pietrişuri şi nisipuri ale terasei inferioare, acoperite de pământuri loessoide ale terasei superioare; _ pietrişuri de “Colentina” şi loessuri ale câmpului înalt; _ nisipuri de “Mostiştea”; _ PLEISTOCEN MEDIU (qp2): _ complexul „marnos” – argile şi argile mărnoase cu intercalaŃii lenticulare de nisipuri; _ PLEISTOCEN INFERIOR (qp1): _ strate de “FrăŃeşti” – pietrişuri şi nisipuri cu intercalaŃii de argile.




Pr. nr. 26/2011


- Roca de bază _ ROMANIAN (rm): _ argile de culoare cenuşiu-vineŃii cu intercalaŃii de nisipuri fine-medii. Ca structură, formaŃiunile din zonă sunt cuprinse în cadrul unor strate având o dezvoltare regională, relativ orizontale, neafectate de accidente tectonice rupturale (falii) sau plicative. CondiŃii hidrografice şi hidrogeologice Din punct de vedere hidrografic, colectorul principal al întregii regiuni este r. Ciorogârla. Ciorogârla, afluent de stânga al r. Sabar, are o lungime de L = 57 km, un bazin hidrografic cu o suprafaŃă de S = 149 km2 şi o altitudine medie de 98 m. Râul are o pantă generală a cursului de 1‰ şi prezintă un coeficient de sinuozitate de 1,51. Din punct de vedere hidrogeologic, perimetrul cercetat este situat în cadrul marii unităŃi structurale cunoscute sub denumirea de Depresiunea Valahă (planşa nr. 4), depresiune în care se întâlnesc structuri hidrogeologice distincte: acvifere de adâncime, de medie adâncime şi freatice (planşa nr. 3). _ Acviferele de adâncime sunt localizate în stratele de FrăŃeşti. Stratele de FrăŃeşti cantonează cel mai dezvoltat acvifer de tip granular cunoscut în Ńară şi reprezintă o resursă de apă subterană intens valorificată în zona municipiului Bucureşti şi în zonele adiacente pentru acoperirea cerinŃelor de apă potabilă şi industrială. Din punct de vedere litologic sunt alcătuite dintr-o alternanŃă de pietrişuri şi nisipuri separate în trei orizonturi: - orizontul “A” - superior - orizontul “B” - mediu - orizontul “C” - inferior Deşi litologic aceste orizonturi sunt practic identice, fiecare reprezintă o etapă a transgresiunii, care începe cu nisipuri grosiere şi pietrişuri mari, trecând treptat în sus la nisipuri tot mai fine. Cele trei orizonturi (complexe) sunt separate de două secvenŃe de argile cenuşii-negricioase, uneori nisipoase. Orizontul (complexul) A este alcătuit din nisipuri marno-argiloase cenuşii, medii la bază şi fine la partea superioară a orizontului, fin micacee, cu rar pietriş, şi prezintă permeabilităŃi k=12\24 m/zi, cu debite specifice qs = 4\12 m3/zi/m. Orizontul (complexul) B este reprezentat prin nisipuri cenuşii, micacee, grosiere la baza orizontului şi medii la partea superioară, cu diseminări de pietriş mediu, şi are grosimi de 5\10 m până la 55 m, cu aceleaşi caracteristici structurale ca în cazul complexului A. Grosimea medie a orizontului (complexul) C este de 25\30 m, el având în compunere nisipuri grosiere cenuşiu-vinetii, puternic micacee, în amestec cu pietrişuri mari şi fragmente de fosile. În stratele de FrăŃeşti apele subterane au o direcŃie generală de curgere WNW\ESE. Transmisivitatile medii ale complexelor sunt cuprinse între 2\102 m2/zi. Calitativ, apa cantonată în acviferul de FrăŃeşti poate fi caracterizată ca apa bicarbonatată-sodică, cu mineralizaŃie scăzută. _ Acviferele de medie adâncime se afla cantonate în “nisipurile de Mostistea” şi “complexul marnos”. “Nisipurile de Mostiştea” se dispun peste depozitele lacustre ale complexului mărnos şi sunt constituite exclusiv din nisipuri (cu foarte rare intercalaŃii argiloase), având grosimi de




Pr. nr. 26/2011


1 ÷ 25 m. Acest acvifer cunoaşte o dezvoltare regională şi se prezintă fie sub forma unui orizont unitar, fie divizat în două suborizonturi, definite de caracteristici asemănătoare ca litologie şi permeabilitate: 1. - suborizontul superior – alcătuit din nisipuri argiloase gălbui-verzui, cu granulaŃie fină şi medie, în care fracŃiunile cu diametru mai mare de 1 mm sunt sub 10%. 2. - suborizontul inferior – reprezentat de nisipuri argiloase, cenuşiu-verzui, cu granulozitate omogenă, în care predomină fracŃiunea fină. IntercalaŃiile argiloase ce separă cele două orizonturi pot atinge 5 m grosime şi sunt în general nisipoase şi prăfoase, de culoare cenuşiu-gălbuie. Procentul de argilă la nivelul nisipurilor este scăzut (sub 20%). În aceste condiŃii, formaŃiunea este puternic inundată, cantonând un acvifer sub presiune, cu nivel ascensional, stabilizat la adâncimi relativ reduse de 8 ÷ 15 m faŃă de suprafaŃa solului, prezentând un coeficient de permeabilitate k=10÷20 m/zi. Curgerea apei subterane se realizează pe o direcŃie generală WNW-ESE, cu o pantă de 2,06 m/km. Complexul mărnos are grosimi ce variază în limite largi, fiind constituit din argile şi argile mărnoase cu intercalaŃii lenticulare de nisipuri (uneori prăfoase). Acviferul cantonat în stratele lenticulare de nisipuri are parametrii hidrogeologici scăzuŃi (coeficientul de permeabilitate k=1÷3 m/zi, debitul specific q=2÷4 m3/zi/m). _ Acviferul freatic este cantonat în pietrişurile de Colentina, acestea fiind constituite din punct de vedere litologic din pietrişuri mărunte şi medii (\= 3 ÷ 50 mm) şi nisipuri medii brun-gălbui. Orizontul pietrişurilor de Colentina are o stratificaŃie torenŃială cu structura încrucisată. Predomină pietrişul care este omogen amestecat cu nisipul, a cărei pondere scade de sus în jos. În zona mediană pot apărea lentile de argilă cu grosimi de circa 0,5 m sau de nisip fin, în masa de pietriş. Aceasta formaŃiune întruneste condiŃiile de colectare a apelor subterane, constituindu-se într-un acvifer cu nivel liber, în care curgerea se realizează pe o direcŃie WNW-ESE. Depozitele pelitice din cuprinsul acviferului pot constitui un ecran de protectie fata de infiltraŃiile de apă provenite de la suprafaŃă, încărcate cu elemente de poluare şi care pătrund prin drenare verticală. În aceste condiŃii calităŃile de potabilitate pot suferi modificări fizico-chimice şi mai cu seamă bacteriologice. Pentru perimetrul cercetat poate prezenta o anumită importanŃă acviferul freatic, cantonat în pietrişurile de Colentina. Forajele geotehnice şi rezultatele analizelor de laborator au pus în evidenŃă următoarele stratificaŃii ale terenului în adâncime (vezi fişele complexe ale forajelor F2, F3, S1, S2 si S3 atasate) si sectiunile litologice. Forajul S2, reprezentativ pentru amplasamentul fundatiilor speciale pe barete – a atins adâncimea de 50,00 m si a traversat urmatoarele tipuri de pamânturi, pe intervale de adâncime: – 0,00 ÷ 0,30 m = pamânt vegetal; – 0,30 ÷ 3,00 m = argila cafenie, plastic vârtoasa (Ic=0,92); – 3,00 ÷ 4,30 m = argila galbuie, plastic vârtoasa (Ic=0,90), cu diseminatii calacaroase si rare concretiuni calcaroase; – 4,30 ÷ 5,40 m = nisip prafos, cenusiu, cu rare concretiuni calcaroase; – 5,40 ÷ 6,20 m = pietris mic cu nisip mare, galbui, si pietris mare, cu granulozitate uniforma si îndesare medie;




Pr. nr. 26/2011


– 6,20 ÷ 7,10 m = argila cenusie, cu diseminatii calcaroase, plastic vârtoasa (Ic=0,80). Testele de compresibilitate au condus la valori ale modulului de deformatie edometric de 7.626,0 kPa, cu o tasare specifica la 200 kPa de 4,94 cm/m, valori ce caracterizeaza pamânturi cu compresibilitate mare; – 7,10 ÷ 8,60 m = pietris mic cu nisip mare si pietris mare, cenusiu, cu granulozitate neuniforma si îndesare medie; – 8,60 ÷ 10,50 m = pietris mic+mare si nisip mare, cenusiu, cu granulozitate neuniforma, îndesat; – 10,50 ÷ 11,30 m = nisip mediu-mare, galbui – cenusiu, cu pietris mic, cu granulozitate uniforma, îndesat; – 11,30 ÷ 12,70 m = argila prafoasa, cenusie, plastic consistenta (Ic=0,60), cu diseminatii calcaroase; – 12,70 ÷ 14,30 m = nisip fin-mediu, prafos, cenusiu, micaceu, îndesat; – 14,30 ÷ 15,80 m = argila galbui–cafenie, plastic consistenta (Ic=0,75), cu oxizi de Fe si concretiuni calcaroase. Testele de compresibilitate au condus la valori ale modulului de deformatie edometric de 10.228,0 kPa, cu o tasare specifica la 200 kPa de 4,21 cm/m, valori ce caracterizeaza pamânturi cu compresibilitate medie; – 15,80 ÷ 17,50 m = nisip mediu-mare, prafos, cenusiu, îndesat; – 17,50 ÷ 18,80 m = nisip mediu-fin, prafos, galbui – cenusiu, îndesat; – 18,80 ÷ 21,50 m = argila plastic vârtoasa (Ic=0,87), de la galbui la cenusie, cu diseminatii calcaroase si oxizi de Fe; – 21,50 ÷ 23,60 m = nisip prafos, cenusiu, umed, îndesat; – 23,60 ÷ 25,50 m = argila prafoasa nisipoasa, cenusie, plastic consistenta (Ic=0,70), cu concretiuni calcaroase si oxizi de Fe; – 25,50 ÷ 26,30 m = argila cenusie, cu diseminatii calcaroase, plastic vârtoasa (Ic=0,92); – 26,30 ÷ 28,50 m = argila prafoasa cenusie, slab nisipoasa, plastic consistenta (Ic=0,63), cu oxizi de Fe; – 28,50 ÷ 30,50 m = nisip mediu-mare, cenusiu – galbui, cu rare concretiuni calcaroase, cu granulozitate uniforma, îndesat; – 30,50 ÷ 32,10 m = nisip mediu-fin, cenusiu, micaceu, cu granulozitate uniforma, îndesat; – 32,10 ÷ 33,10 m = argila prafoasa nisipoasa, cenusie, plastic consistenta (Ic=0,50); – 33,10 ÷ 35,10 m = nisip mediu-mare, cenusiu, cu granulozitate uniforma, îndesat; – 35,10 ÷ 38,70 m = argila cenusie, plastic vârtoasa (Ic=0,87), cu rare concretiuni calcaroase la partea inferioara; – 38,70 ÷ 39,60 m = nisip prafos, cenusiu; – 39,60 ÷ 40,50 m = nisip mediu-fin, prafos, cenusiu, îndesat; – 40,50 ÷ 42,70 m = argila cenusie, plastic vârtoasa (Ic=0,78), cu concretiuni calcaroase si oxizi de Fe; – 42,70 ÷ 46,30 m = nisip mediu-fin, prafos, cenusiu, micaceu, cu concretiuni calcaroase la partea inferioara, îndesat; – 46,30 ÷ 50,00 m = argila cenusie, plastic vârtoasa (Ic=0,90), cu diseminatii calcaroase. La data executiei forajului apa subterana a fost întâlnita la adâncimea de 4,90 m de la suprafata terenului natural. Rezultatele penetrarilor dinamice standard (SPT) executate în forajele S1, S2 si S3 au fost corectate în conformitate cu prevederile standardului SR EN ISO 22476-3 „ CERCETARI SI ÎNCERCARI GEOTEHNICE. ÎNCERCARI PE TEREN. PARTEA 3: ÎNCERCARE DE PENETRARE STANDARD”, asa dupa cum este prezentat




Pr. nr. 26/2011


în anexa 1 – Corectii SPT. Din forajele S1, S2 si S3 au fost prelevete un numar de 6 (sase) probe litologice netulburate care au fost supuse unor solicitari în aparatul triaxial în conditii dinamice, rezultatele acestora fiind prezentate în „Buletinul de încercare nr. 040/2010” anexat. Pentru caracterizarea chimica a apei subterane, din forajul S2 a fost prelevata o proba de apa care, analizata în laboratorul de specialitate, a prezentat o „agresivitate moderat carbonica asupra betoanelor” si „corozivitate asupra metalelor”, conform buletinului de analiza apa nr. 148/27.05.2010 anexat. CONCLUZII SI RECOMANDARI Studiul geotehnic trateaza aspecte privind stratificatia în adâncime si caracteristicile fizico-mecanice ale pamânturilor ce se dezvolta în amplasamentul situat în exteriorul incintei institutului din comuna Magurele, jud. Ilfov, constituit din doua subzone distincte atât ca pozitie cât si ca dimensiuni. Pe amplasamentele anterior mentionate urmeaza a se executa constructii cu un regim de înaltime P si/sau P+1E, cu amprente la sol nespecificate. În toata zona perimetrului de studiu se dezvolta în suprafata un complex de pamânturi argiloase, de vârsta Pleistocen superior. Analizele de laborator efectuate asupra probelor prelevate din forajele geotehnice de prospectiune au pus în evidenta, în principal, granulometria stratelor investigate si apartenenta acestora la unul din tipurile litologice analizate. Hidrostructural, acviferul cantonat în formatiunile necoezive ale câmpului înalt (pietrisurile de Colentina) are nivelul situat la adîncimi de cca. 4,00 ÷ 6,00 m, functie de cota terenului unde se face masurarea lui. PARAMETRII GEOTEHNICI DE CALCUL În urma prelucrarii si interpretarii rezultatelor analizelor de laborator efectuate pe probele recoltate din forajele de investigatie si în conformitate cu STAS 3300/1-85 - “Teren de fundare. PRINCIPII GENERALE DE CALCUL”, se recomanda urmatoarele valori de calcul ale principalilor parametri fizico-mecanici ai pamânturilor ce se dezvolta în cadrul perimetrului cercetat: Tip litologic Greutatea volumica \(kN/m3) Modulul de deformatie liniara E (kPa) Unghiul de frecare interna \(o) Coeziunea c (kPa) Permeabilitatea k (m/zi) Formatiuni coezive de suprafata 19.0 12000 15 40 0.001 Formatiuni necoezive (<15,0 m) 20.5 25000 30 0 50 - 150 Pe baza descrierii litologice interceptate în foraje si în conformitate cu STAS 3300/2-85 - "Teren de fundare - CALCULUL TERENULUI DE FUNDARE ÎN CAZUL FUNDARII DIRECTE", se vor avea în vedere urmatoarele valori de baza ale presiunii conventionale (pconv), coeficientului de frecare pe talpa fundatiei (\) si a coeficientului de deformatie laterala (\): Strat Tip litologic pconv (kPa) \\ 1 Formatiuni coezive de suprafata 200 0.30 0.35 2 Formatiuni necoezive (<15,0 m) 350 0.50 0.27 Alegerea metodei de fundare se va face numai dupa o analiza tehnicoeconomica




Pr. nr. 26/2011


riguroasa, între beneficiar si proiectantul general. Raportat la încercarile de compresibilitate efectuate pe probele netulburate recoltate, depozitele coezive de suprafata ce pot constitui teren de fundare se caracterizeaza printr-o compresibilitate mare (M200-300 = 5571.4/10000.0 kPa < 10.000 kPa). La alegerea tipului de fundatie si a adâncimii de fundare se vor avea în vedere prescriptiile din “Normativul pentru proiectarea structurilor de fundare directa“, indicativ NP 112-04: _ conditiile de teren (natura si stratificatia terenului de fundare, caracteristicile fizico-mecanice ale stratelor de pamânt sau de roca si evolutia acestora în timp, adâncimea de înghet, etc.); _ conditiile de stabilitate generala a terenului; _ conditiile hidrogeologice (nivelul si variatia sezoniera a apelor subterane, agresivitatea apelor subterane, circulatia apei prin pamânt, etc.) _ conditiile hidrologice (nivelul apelor de suprafata, posibilitati de producere a inundatiilor, etc.). Umpluturile care vor fi puse în opera pentru ajungerea la cota 0 a constructiei sau a parcarilor/platformelor aferente, vor fi realizate din materialele coezive excavate (argile). Acestea vor fi depuse în strate elementare cu o grosime de max. 25 cm si compactate cu compactorul tip Liss prin 10 – 12 treceri, s.a.m.d.. Pentru executia unei umpluturi în conditii optime de calitate este necesara realizarea unui caiet de sarcini de catre proiectantul general al lucrarii. Ca sistem de fundare, consideram ca fiind posibile solutiile fundarii directe pe radier general sau pe talpi dispuse într-o retea rectangulara, armate pe doua directii. Sapaturile pentru fundatii, retele edilitare si alte dotari se pot face cu taluzuri verticale nesprijinite pâna la adâncimi de 1,50 m; sapaturile mai adânci se vor executa cu taluzuri înclinate la pante provizorii de 1:1 sau cu taluzuri verticale sprijinite corespunzator. În situatia în care vor fi necesare si subsoluri tehnologice, acest fapt poate presupune ca pentru fundarea acestora sa se execute excavatii cu adâncimi mai mari de 3,0 m. În aceasta situatie, toate lucrarile aferente fundarii imobilelor proiectate se vor face în concordanta cu prevederile „Normativ privind cerintele de proiectare si executie a excavatiilor adânci în zone urbane” indicativ NP 120-06, aprobat de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului cu Ordinul nr. 1730/21.09.2006. În situatia în care va fi necesara executarea unor sprijiniri cu pereti mulati, pentru proiectarea si monitorizarea acestora se vor avea în vedere urmatoarele reglementari: ˝Normativ privind proiectarea, executia, monitorizarea si receptia peretilor îngropati˝, indicativ NP 113-04, aprobat de M.T.C.T. cu Ordinul nr. 279/23.02.2005 si ˝Executia lucrarilor geotehnice speciale. Pereti mulati˝ - indicativ SR EN 1538:2002. RECOMANDARI GENERALE Sapaturile pentru fundatii, umpluturile dintre peretii fundatiilor si taluzul si sprijinirile sapaturii, etc., se vor face în conformitate cu normativele si standardele în vigoare. Pentru atenuarea infiltratiilor de apa în pamânt sunt necesare, pe conturul constructiilor, executia trotuarelor etanse de beton sau a platformelor betonate. Perimetrul cercetat se încadreaza din punct de vedere seismic, în macrozona de intensitate seismica “81” (conform SR 11.100/1-93: "Zonare seismica - MACROZONAREA TERITORIULUI ROMÂNIEI"), iar potrivit normativului P 100-1/2006, în zona de hazard seismic cu o valoare a acceleratiei terenului pentru proiectare ag=0,24 g pentru cutremure având intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani si o perioada de control (colt) a spectrului de raspuns de Tc=1,6 sec.




Pr. nr. 26/2011


Conform STAS 6054/77: “Teren de fundare – ADÂNCIMI MAXIME DE ÎNGHET – Zonarea teritoriului României”, în zona cercetata adâncimea maxima de înghet este de 80...90 cm. Conform “NORMATIV PRIVIND DOCUMENTATIILE GEOTEHNICE PENTRU CONSTRUCTII”, indicativ NP 074/2007, aprobat prin ordinul Ministerului Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor numarul 128 din 08.05.2007., lucrarea se încadreaza în “categoria geotehnica 1”, datorita unui risc geotehnic redus (9 puncte). 6. CONDITII TEHNICE DE REALIZARE A LUCRARILOR DE INFRASTRUCTURA 6.1. CONCEPłIA DE CALCUL Lucrările unt proiectate Ńinand seama de acŃiunile, combinaŃiile de incărcări şi ipoteze de calcul stabilite conform standardelor in vigoare şi a prevederilor din aceste specificaŃii tehnice. Calculele referitoare la unele elemente din lucrare, pot fi elaborate pe baza prescripŃiilor in vigoare, Ńinand seama de calităŃile materialelor componente (beton, beton armat, beton precomprimat, oŃel sau lemn) şi de prevederile din prezentul capitol. 6.2. BARETE Baretele sunt realizate prin punerea in operă a betonului armat cu ajutorul unei coloane de betonare intr-un foraj la care menŃinerea pereŃilor este asigurată prin intermediul noroiului bentonitic. Domeniul de aplicare a baretelor este acelasi cu cel al pilotilor forati de diametru mare. Acest sistem de fundare se adopta numai daca prezinta avantaje tehnico-economice in comparatie cu alte sisteme de fundare de adancime. Utilizarea baretelor este indicata, in general, atunci cand sunt intrunite urmatoarele conditii: - stratificatia stabilita pe amplasament cuprinde in suprafata pamanturi puternic compresibile (pamanturi argiloase sau prafoase de consistenta redusa, nisipuri afanate, maluri, turba, etc); - cu utilajele disponibile se poate asigura incastrarea baretei intr-un strat cu capacitate portanta ridicata, putin compresibil (nisipuri sau pietrisuri indesate, argile tari roci stancoase sau semistancoase, etc.); - structura transmite fundatiei incarcari axiale si transversale mari care nu pot fi preluate cu alte sisteme de fundare de adancime si nici prin adoptarea unor sisteme de fundare de suprafata pe teren imbunatatit , acestea fiind argumentul pentru care a fost aleasa aceasta solutie in cazul fundatiilor speciale tratate in acest proiect. Noroiul bentonitic este o suspensie coloidala de bentonita in apa, care, prin contrapresiunea pe care o creaza asupra peretilor transeei de sapatura asigura stabilitatea peretilor verticali ai cesteia. Caracteristicile noroiului bentonitic influenteaza deci atat stabilitatea peretilor transeei dar si aderenta corespunzatoare beton – armatura si etansari suplimentare. 6.3. NATURA, PROVENIENłA ŞI CALITATEA MATERIALELOR Toate materialele şi produsele incorporate in barete trebuie să respecte standardele in vigoare şi specificaŃiile pentru execuŃie. Sursele de aprovizionare a materialelor trebuie să fie documentate şi nu trebuie să fie schimbate fără notificări prealabile.




Pr. nr. 26/2011


6.3.1. Ciment Cimentul pentru barete trebuie să fie de următoarele tipuri aşa cum sunt definite in ENV 197-1.5.1: \Ciment portland CEM I \Ciment portland cu zgură CEM II/A-S şi II/B-S \Ciment portland cu silice CEM II/A-D \Ciment portland cu cenuşă CEM II/A-V şi II/B-V \Ciment de furnal CEM III/A, III/B şi III/C Cimenturile din aluminat de calciu nu trebuie să se utilizeze. Folosirea cimenturilor ce conŃin adaosuri (de tipul II) sunt de preferat deoarece au efecte benefice asupra betonului, cum ar fi: - ImbunătăŃirea lucrabilităŃii - Generarea redusă de căldură in timpul intăririi - ImbunătaŃirea durabilitaŃii Tipul şi marca cimentului se stabileşte prin incercări de laborator, funcŃie de clasa betonului şi de agresivitatea mediului in care se execută baretele. 6.3.2. Agregate Agregatele trebuie să respecte EN 12620 şi EN 206, 4.2. Sursele de aprovizionare cu materiale, distribuŃia granulometrică a agregatelor şi tipurile mineralogice trebuie să facă obiectul unui acord inainte de inceperea lucrarilor. Dimensiunea maximă a agregatelor va fi cel mult egală cu cea mai mică dintre valorile: - 1/4 din ochiul carcasei de armătură; - 1/2 din grosimea stratului de acoperire cu beton a armăturii; - 1/4 din diametrul interior al coloanei de betonare; - 32 mm. Agregatele ingheŃate trebuie să fie incălzite astfel incat nici o bucată de gheaŃă aderentă sau de chiciură să nu intre in mixtură. 6.3.3. Beton Betonul din barete va avea clasa C25/30. Pentru piloŃii situaŃi in terenuri cu ape agresive, la alcătuirea reŃetei de betoane trebuie să se Ńină seama de prevederile SR 3011 - 1996 şi STAS 3349/1, 2 - 83. Dozajul minim de ciment va fi de 400 kg /m3: Raportul a/c trebuie să fie mai mic sau cel mult egal cu 0,5. ConŃinutul de particule fine d<0.125 mm (incluzand şi cimentul) - Agregate d>8 mm ≥400 kg/m3 - Agregate d≤8 mm ≥450 kg/m3 La prepararea betonului se pot folosi aditivi plastifianŃi pentru mărirea lucrabilităŃii şi dacă este cazul intarzietori de priză. Betonul pentru barete trebuie: - Sa aibă o rezistenŃă mare impotriva segregării - Sa aiba o plasticitate mare şi o bună consistenŃă - Să aibă o bună fluiditate - Să aibă capacitatea de auto-compactare - Să fie suficient de lucrabil pe durata procesului de turnare, inclusiv la extragerea tubajului recuperabil ConsistenŃa betonului exprimată prin tasarea conului (H) conform SR EN 1536-2004 tabel




Pr. nr. 26/2011


2 trebuie să fie: \130 mm ≤ H ≤ 180 mm betonarea in uscat; \H≥ 160 mm beton turnat in condiŃii submersate (sub apă ) prin tuburi \H≥ 180 mm beton turnat prin tuburi in condiŃii submersate cu fluid stabilizator CerinŃele generale pentru amestecul componentelor necesare formării betonului trebuie să fie conform ENV 206. Prelevările de probe şi incercările betonului se vor face conf capitol 6.3.3 din ER EN 1536:2004 6.3.4. Fluidul de injecŃie Fluidul de injecŃie şi in general toate substanŃele injectabile trebuie să fie preparate păstrate şi verificate conform standardelor naŃionale in vigoare. Raportul apa/ciment poate varia in general de la 0,4 pană la 0,55 sau mai mult , dacă se consideră necesar. Adaosurile pot fi folosite pentru obŃinerea unor fluide pompabile şi cu viteză scăzută de separare. 6.3.5. Armăturile OŃelurile utilizate la confecŃionarea carcaselor de armătură ale baretelor trebuie să fie sudabile, garantat prin fişa lor de fabricaŃie. Se vor utiliza oŃeluri de tip BST500 si tip OB 37 oŃel tip lis ori similare acestora avand caracteristici fizico - mecanice şi de sudabilitate comparabile. 6.4. CARACTERISTICILE ŞI MODUL DE CALCUL AL BARETELOR Tipul baretelor, lungimea, secŃiunea, numărul total şi distribuŃia in plan se stabilesc prin proiect, pe baza studiilor geotehnice şi a solicitărilor rezultate sub acŃiunea incărcărilor. La calculul solicitărilor sunt adoptate metode care Ńin seama de conlucrarea baretei cu terenul şi considerand bareta ca grindă pe mediu elastic. 6.5. DISPOZIłIA ÎN PLAN A BARETELOR Calculul efectuat pe baza incarcarilor specificate din tema de proiectare si conditiile riguroase de limitare a tasarilor si de uniformizare a vibratiilor pe suprafata radierului cladirilor de experimente ale ELI –NP au condus la dispunerea prezentata in planul de situatii a radierului dar si la o impartire in doua tipuri de barete dupa criteriul lungimii fisei, in accord cu sectiunile longitudinala si transversala. Planul de amplasare a baretelor a fost stabilit la nivelul inferior al radierului. Planul baretelor conŃine o suma de date pentru fiecare bareta după caz: - numărul (poziŃia) de identificare; - dimensiunile transversale, alcătuirea armăturilor şi numărul de identificare al tipului de armătură (sau carcasă); - cota de fundare la bază; - cota platformei de lucru; - cota de betonare a capătului superior şi lungimea de amenajare a zonei de incastrare in radier; - numărul de ordine al execuŃiei forajului sau infigerii tubajului de protecŃie. 6.6. TOLERANłE LA FUNDATII INDIRECTE a. Abaterea limită admisă la poziŃia in plan a piloŃilor, la nivelul inferior al radierului, faŃă de




Pr. nr. 26/2011


proiect va fi: e≤ emax =0,10 x D pentru piloŃi cu 1,0 m<D≤1,5 m b. DeviaŃia piloŃilor cu o inclinaŃie n≥15 (θ≥860) i ≤ imax =0,02 (0,02 m/m) DeviaŃia inclinării piloŃilor cu o inclinaŃie 4 ≤ n < 15 (76 ≤ θ< 860) i ≤ imax =0,04 (0,04m/m) c. Abaterea limită la dimensiuni: \pentru diametru - 2 cm; \pentru cota bazei pilotului \20 cm; \cota capului pilotului \15 cm. In cazuri temeinic justificate din punct de vedere geotehnic, cota de fundare se poate modifica, dar numai cu aprobarea beneficiarului şi avizul proiectantului. 6.6.1. ToleranŃe şi abateri maxime admise În afară de toleranŃele şi abaterile maxime arătate în capitolele anterioare se mai precizează următoarele:

- ToleranŃa admisă la cota finală a carcasei este de ± 20 cm. - Abaterile pe verticală ale baretei nu vor depăşi 1% din adâncime. - Grinzile de ghidare ale pretranşeelor nu vor depăşi următoarele toleranŃe faŃă de

prevederile proiectului; - Lumina între grinzi ± 1 cm - Verticalitate ± 2% - Carcasele de armatura ale baretelor nu vor depăşi următoarele toleranŃe faŃă de

dimensiunile prevăzute: � ÎnălŃime + 20 cm – 10 cm � Lungime ± 2 cm � LăŃime ± 1 cm.

6.7. UTILAJE SI DISPOZITIVE DE EXECUłIE Antreprenorul va obŃine aprobarea Consultantului pentru utilajele, instalaŃiile şi dispozitivele de execuŃie. Acestea trebuie adoptate in funcŃie de caracteristicile baretelor, amplasament, caracteristicile geologice, geotehnice şi hidrogeologice furnizate de studiile de teren şi Ńinand seama de eventualele constrangeri tehnologice sau apropieri de lucrări existente, care trebuie protejate in acest caz. Propunerile antreprenorului trebuie să precizeze: - tipul si performantele utilajelor - modul de montare a carcaselor de armătură şi de imbinare a acestora; - dispozitivele pentru controlul continuităŃii şi rezistenŃei betonului; - eventuale dispozitive de injecŃie la bază; - tehnologia de fabricare şi punere in operă a betonului. 6.8. LUCRĂRI PREGĂTITOARE Platformele de lucru se amenajează pentru a permite accesul, circulaŃia şi lucrul utilajelor de execuŃie necesare realizării piloŃilor, in condiŃii optime, pentru a asigura calitatea şi siguranŃa lucrărilor. Eventualele lucrări de consolidare a terenului, neprevăzute in proiect, dar absolut necesare faŃă de condiŃiile speciale din amplasament, se vor executa numai cu aprobarea Consultantului. Se va obŃine aprobarea Inginerului şi pentru natura, calitatea şi condiŃiile de punere in operă a materialelor prevăzute pentru pregătirea platformelor de lucru. Lucrarile pe santier incep prin amenajarea platformei de lucru pe amplasamentul lucrarii, la




Pr. nr. 26/2011


cotele si dimensiunile din proiect, amenajare care cuprinde eventual si degajarea amaplasamentului de obstacole(constructii existente, arbori, etc.) In cazul in care se lucreaza in localitati, se va face si o degajare aeriana a amplasamentului lucrarii de liniile electrice de curent, telefon, etc. Totodata, este necesara si degajarea subterana de conductele de apa, canalizare, gaze, electrice, etc. si orice alte constructii si instalatii subterane, utilizate pe amplasamentul baretelor. La degajarea aeriana si subterana fata de liniile de curent se va tine seama si de normele de tehnica a securitatii muncii in vigoare. Organizarea de şantier specifică executării lucrărilor de barete si pereŃi mulaŃi cuprinde: - InstalaŃii de preparare şi regenerare a noroiului bentonitic, dimensionate în aşa fel încât să se asigure o aprovizionare continuă a noroiului pentru excavare, care se compun din:

- instalaŃii de preparare; - rezervoare de preparare care asigură cel puŃin noroiul pentru două

panouri; - reŃele de conducte fixe sau furtune pentru circulaŃia noroiului de la depozit

la tranşee şi invers ; - pompe centrifuge sau cu piston pentru noroi (pompare şi recirculare) ; - pompe submersibile (FLYGT, EPEG) pentru scoaterea noroiului cu nisip

de la fundul tranşeii şi trimiterea la un punct de regenerare. - InstalaŃii de forŃă de alimentare cu energie electrică pentru funcŃionarea utilajelor şi a iluminatului pe timp de noapte ; - InstalaŃii de aer comprimat ; - Laborator de şantier ; - Magazie pentru materiale necesare preparării noroaielor şi betoanelor ; - Atelier pentru confecŃionarea carcaselor de armătură ale panourilor de pereŃi mulaŃi. Trasarea lucrărilor pe teren se va face pe baza planului de amplasare a baretelor şi a planului de trasare cu axele constructiei, concretizat in planul de trasare de arhitectura. Trasarea de detaliu se va face cu vopsirea limitelor fiecărui panou pe grinzile de ghidare. Pentru ghidarea cupei utilajului de săpat şi prevenirea surpării tranşeii la partea superioară din cauza barbotării noroiului bentonitic, în timpul lucrului se vor monta grinzi de ghidare cu şpraiŃuri prefabricate, cu pământ bine compactat in spatiul interior. Se excaveaza terenul, daca este cazul, si se niveleaza la cota inferioara a radierului care solidarizeaza baretele. La executarea sapaturii si amenajarea platformei de lucru se va urmari asigurarea unei bune deplasari a utilajelor in timpul lucrului.(macarale, autobetoniere, basculante pentru transportul pamantului rezultat din excavare), precum si a spatiilor de depozitare necesare in procesul tehnologic de executie a baretelor. In acest sens, platforma de lucru va fi prevazuta cu drumuri de acces pentru mijloacele de transport, degajate permanent, astfel incat circulatia sa se desfasoare in bune conditii, fara stagnari sau pericole de accidente. Pentru scurgerea apelor si eventual a noroiului de pe suprafata platformei de lucru, se vor amenaja pante de scurgere de 1%-2%. Se vor amenaja santuri sau rigole la marginea platformei de lucru, pentru colectarea si indepartarea apei sau a noroiului de pe platforma. Se vor evita umpluturile de pamant. Daca ele sunt totusi necesare, mai ales in jurul grinzilor de ghidaj, se vor executa in strate de 20-25 cm grosime, bine compactate. Dupa stabilirea cotei zero a baretelor – care trebuie sa coincida cu partea superioara a grinzilor de ghidaj – se va materializa pe teren axul baretei, in conformitate cu proiectul, stabilindu-se totodata si reperii de nivelment pentru verificarea cotelor baretelor si radierului




Pr. nr. 26/2011


care le solidarizeaza. Executia grinzilor de ghidaj se va efectua in conformitate cu prevederile proiectului de executie. In cazul baretelor, grinzile de ghidaj pentru pretransee se realizeaza de regula din grinzi prefabricate din beton armat sau din tabla pentru a fi refolosite la baretele cu forme simple si in numar mare. Grinzile de ghidaj se mai pot realiza din beton armat monolit cu sectiunea dreptunghiulara, cu latimi de 0.8…1.0 m, asezate la distanta egala cu latimea sapei plus 5….10 cm. Dimensiunile si armarea grinzilor de ghidaj sunt date de proiectant in plansele de executie a acestora. Executarea sapaturii santului pentru grinzile de ghidaj se face cu sapatorul de santuri si numai in cazuri exceptionale manual. Nu se admite turnarea grinzilor deasupra terenului si executarea ulterioara a umpluturii. Legarea liniilor de forta se face prin cabluri protejate si tablouri inchise, conform normelor de tehnica a securitatii muncii a utilajelor. Linia de forta, de legatura la instalatiile santierului va fi asezata in afara platformei de lucru, la distantele prescrise de normele de tehnica a securitatii muncii, iar traversarile drumurilor de acces vor fi protejate corespunzator. Dimensionarea posturilor trafo precum si diametrul cablurilor de forta se va face tinandu-se seama de felul si numarul utilajelor si instalatiilor ce lucreaza pe santier. 7. DATE NECESARE PROIECTARII FUNDATIILOR PE BARETE

7.1. Datele privind terenul de fundare sunt oferite de studiile geotehnice intocmite pentru acest proiect Importante sunt : - stratificatia terenului de fundare, cu caracteristicile fizice si mecanice ale straturilor de pamant intalnite; se va da o atentie deosebita obtinerii caracteristicilor rezistentei la forfecare determinate prin incercari in situ (probe de penetrare statica, incercari cu aparatul de forfecare cu palete)sau incercari in laborator. - nivelul normal al apelor subterane precum si eventualele modificari previzibile ale acestuia pentru viitor; - agresivitatea apelor subterane; - adancimea probabila de afuiere (cand este cazul). Foarte importanta este evidenta fiselor de sapatura a forajelor baretelor care ofera informatii suplimentare despre stratificatia din amplasament, permitand atat verificarea datelor initiale cat si completarea acestora si realizarea eventuala de noi teste si probe permitand o optimizare din mers a solutiilor. In cazul cand se intalneste un strat de capacitate portanta ridicata care poate constitui suportul baretelor, forajele vor patrunde in acest strat pe o adancime egala cu cel putin 3l unde “l” este latura mare a baretei. Studiul geotehnic va preciza daca sub stratul portant se afla un strat foarte compresibil. In acest scop cel putin un foraj se va extinde in stratul portant pe o adancime de cel putin 1,5B unde “B” este latura mica sau diametrul radierului care solidarizeaza baretele. 7.2. Date care rezulta din incercarea in teren a baretelor de proba

7.2.1. Incercarea in teren a baretelor de proba face parte integranta din programul de studii,




Pr. nr. 26/2011


cercetare si proiectare stabilit pentru lucrarea respectiva. 7.2.2. Detaliile de executie ale fundatiilor pe barete se definitiveaza numai pe baza rezultatelor incarcarilor de proba asupra unor barete executate pe amplasament cu aceeasi tehnologie si cu aceleasi utilaje avute in vedere in proiect.Ori de cate ori este posibil, si in special la constructiile de importanta deosebita, incarcarile de proba vor fi programate chiar de la fazele de proiectare anterioare detaliilor de executie. 7.2.3. In cazul in care numarul total al baretelor din lucrare este de 50 sau mai mic, se admite ca elementele necesare detaliilor de executie sa se stabileasca initial prin calcule, utilizand formulele recomandate in prezentele instructiuni tehnice, urmand ca incarcarile de proba sa se execute odata cu inceperea lucrarilor. Detaliile de executie se vor definitive pe baza rezultatelor incarcarilor de proba. 7.2.4. Numarul baretelor de proba se stabileste in functie de numarul total estimat al baretelor de pe amplasament, de complexitatea conditiilor geotehnice, de datele existente asupra unor barete de proba de pe amplasamente invecinate, de timpul si importanta constructiei, etc. Acest numar nu va fi mai mic de 1% din numarul total de barete. 7.2.5. La constructiile sensibile la tasari diferentiate se recomanda ca pe langa baretele de proba sa sa efectueze incarcari si asupra unor barete care raman in lucrare, numite barete de verificare.Numarul baretelor de verificare se va lua in acest caz de cel putin 5% din numarul total al baretelor. 7.2.6. Programul minimal de incarcari de proba pe un amplasament consta din incarcarea unei barete la compresiune axiala.In cazul cand baretele sunt supuse unor solicitari orizontale importante (H>0.05V) se va recurge si la incarcarea unei barete la sarcina orizontala, cu respectarea prevederilor STAS 2561/2-81. 7.2.7. La lucrarile cu un numar redus de barete (sub 15) se admite ca programul minimal sa fie realizat pe barete de verificare, din lucrare. La aceasta categorie de lucrari, proiectantul poate renunta in mod exceptional la incarcarile de proba, apreciind capacitatea portanta de calcul, daca se dispune de rezultatele unor incarcari de proba in conditii de teren similare. La constructiile la care este necesara limitarea deformatiilor (orizontale si verticale) incarcarile de proba se vor face indiferent de numarul baretelor din lucrare. 7.2.8. In corpul baretelor de proba se vor implanta instrumente care sa permita determinarea deformatiilor in lungul baretelor si obtinerea, pe aceasta cale, a eforturilor care se transmit prin frecare pe suprafata laterala precum si a eforturilor transmise la baza(“transferul de incarcare”) In anexa I la prezentele instructiuni tehnice se prezinta detaliile unui sistem mecanic pentru determinarea deformatiilor in lungul baretelor de proba, inclusiv modul de prelucrare a rezultatelor, pentru obtinerea transferului de incarcare. In functie de posibilitati se vor utiliza si alte sisteme de masurare a deformatiilor (traductori cu coarda vibranta, traductori electrorezistivi, etc.) 7.2.9. In vederea unei mai bune valorificari a rezultatelor incarcarilor de proba si a imbunatatirii, pe aceasta cale, a prescriptiilor de proiectare, unitatile care efectueaza incarcarile de proba pe barete sunt obligate sa transmita un set din rezultatele inregistrate la INCERC – laboratorul fundatii si incercari nedistructive, sos. Pantelimon nr. 266, sector 2, Bucuresti, cod 73559. In anexa III se prezinta continutul minimal al referatului ce trebuie elaborat la incheierea incarcarii de proba pe bareta.




Pr. nr. 26/2011


8. TEHNOLOGIA DE LUCRU LA EXECUTAREA BARETELOR

8.1. Materiale Marca betonului va fi C25/30 Se vor utiliza agregate de rau, sortate. ConsistenŃa betonului va fi fluidă (tasarea conului 15…20cm) Se va utiliza aditivul plastifiant intarzietor de priza “Replast”. Armaturile baretelor se vor realiza din OB37 si BST500 sau PC52 STAS 438/1-80, STAS 438/2-80, STAS 438/3-80. 8.2. Alcatuirea baretei 8.2.1. Dimensiunile sectiunii orizontale sunt determinate de caracteristicile utilajelor cu care se executa saparea. In mod obisnuit, latimea baretei este de 1.00 m, iar pe lungimea baretei 2.70 m in concordanta cu marimea si natura solicitarilor transmise de suprastructura. 8.2.2. Adancimea baretei (dimensiunea pe verticala) depinde de nivelul la care de intalneste stratul portant sau, in general, de cota pana la care se apreciaza ca prin efectul combinat al frecarii pe suprafata laterala si al rezistentei in planul bazei, bareta transmite la teren incarcarea care-i revine. Adancimea de patrundere a baretei in stratul portant va fi de cel putin 3b (b –latimea baretei). Daca stratul de baza este constituit dintr-o roca stancoasa sau semistancoasa se admite rezemarea baretei pe patul de roca dupa indepartarea stratului alterat. 8.2.3. Armarea baretelor se face cu carcase de armature pe intreaga adancime a baretelor, formate din bare longitudinale, etrieri, bare de rigidizare, carlige de manipulare si distantieri sub forma unor role cilindrice de beton montate pe cele doaua fete ale carcasei prin intermediul unor bare scurte de otel sudate de carcasa, asezate la 2…3 m distanta pe cele doua directii si iesite in afara fetei armaturii cu 7 cm sau 10 cm. La baretele solicitate numai la compresiune se admite ca armarea sa se faca numai la partea superioara, pe o distanta egala cu 1/3 din fisa, dar nu mai putin de 3 m. In acest caz, se vor prelungi 1/3 din numarul baretelor longitudinale pana la talpa baretei pentru evitarea ridicarii carcasei in timpul betonarii si pentru verificarea adancimii transeei excavate. La baretele solicitate si la incovoiere, sectiunea de armatura se va adopta corespunzator solicitarilor din bareta. In figura 2 se prezinta un mod de alcatuire a carcasei de armatura pe intreaga lungime a unei barete. Diametrele minime care se vor adopta pentru barele de armatura sunt: - armatura longitudinala de rezistenta ø14-OB37; ø12-PC52; - armatura din etrieri ø10-OB37; - armatura pentru barele de rigidizare;

• La latimi de 0.60 m ø14 – OB37; • La latimi de 0.80 m si 1.00 m ø16 – OB37;

- armatura din agrafe si carlige de sustinere minimum ø18 – OB37. Distanta minima dintre barele de armatura va fi de 15 cm. 8.2.4. Grosimea stratului de acoperire cu beton a carcasei de armatura, masurata de la fata exterioara a barelor de rezistenta se va lua de cel putin 7cm, iar in cazul terenurilor cu agresivitate de cca.10 cm. 8.3. Dispunerea baretelor in radier Corpul baretei va patrunde in radier pe o lungime de cel putin 10 cm, fara a se tine seama de betonul de egalizare.




Pr. nr. 26/2011


Barele longitudinale ale carcasei de armatura se vor ancora in radier pe o lungime de 40d, unde “d” este diametrul barei. Distanta dintre fata baretei si marginea radierului se va lua de cel putin 25 cm. Grosimea si armarea radierului se vor stabili prin calcul. Acoperirea cu beton a armaturii inferioare a radierului se va lua de cel putin 15 cm. Distanta intre axele paralele cu latura mare a baretelor aflate in cuprinsul unei fundatii va fi d>3b, unde “b” este latimea baretei.

8.4. PREPARAREA, DEPOZITAREA SI PUNEREA IN OPERA A SUSPENSIEI DE BENTONITA ACTIVATA UTILIZATA CA FLUID DE FORAJ

8.4.1. Fluidele de foraj utilizate la executia baretelor se obtin pe baza de suspensii de bentonita activata in apa, care indeplinesc conditiile tehnice prevazute in STAS 9305-81 “Bentonita activata pentru fluide de foraj”. La punerea in opera a suspensiei de bentonita activata se efectueaza in laboratorul de santier determinari de laborator conform STAS 9305-81si STAS 9484/21-74, pentru a stabili daca suspensia indeplineste conditiile de calitate specificate mai jos:

- Vascozitatea aparenta, se determina prin masurarea timpului de scurgere prin palnia Marsh a unei cantitati de 1000 cm3 de suspensie, care va fi de 35-40 secunde;

- Densitatea se determina prin cantarire si va fi de 1.05-1.12 kg/dm3; - Stabilitatea suspensiei, reprezentand volumul sedimentului in cm3 de suspensie

lasata in repaus 24 h va fi de 99 cm3; - Filtratul si capacitatea optima de colmatare se determina cu presa filtru tip baroid.

Conditia admisa pentru filtrate este de 15-20 cm3 si 2-3 mm pentru turta; - Continutul de nisip liber, va fi de maximum 3%; - pH se va determina potrivit prevederilor STAS 9305-81.

8.4.2. In vederea inscrierii suspensiei de bentonita in conditiile de de calitate mentionate, se recomanda utilizarea de poliacrilamida hidrolizata sau carboximetil-celuloza. Acesti aditivi chimici se vor introduce in amestec, astfel: - poliacrilamida: 2...4 kg/m3 de suspensie; - carboximetilceluloza: 1...2.5 kg/m3 de suspensie; dozajul fiind stabilit, de la caz la caz, in functie de valoarea impusa filtratului. In cazul in care din analizele de laborator rezulta o valoare a pH-ului suspensiei diferita de cea admisibila, se va proceda la tratarea suspensiei cu soda calcinata. Valoarea medie a adaosului de soda calcinata este de 3%, cantitatile optime fiind stabilite prin incercari pentru fiecare caz in parte. 8.4.3. Prepararea suspensiei de bentonita in apa se va face in malaxoare mecanice sau in agitatoare cu amestec fortat. Durata de malaxare va fi de minimum 5 minute, malaxarea mentinandu-se pana la realizarea unui amestec omogen. Timpul de hidratare a bentonitei activate va fi stabilit de laboratorul de santier si va fi de minimum 24 ore. Dozajul de bentonita se stabileste astfel incat sa se obtina densitatea corespunzatoare asigurarii stabilitatii peretilor, tinand seama de natura terenului si de cota panzei freatice. Pentru stabilirea dozajului optim, in conditiile de teren date se recomanda o serie de incercari ce vor fi efectuate in laboratorul de santier. Dozajul optim se fixeaza corespunzator limitei inferioare a densitatii suspensiei care sa asigure stabilitatea peretilor transeei precum si o buna punere in opera a betonului, avand in vedere, in acelasi timp, pastrarea celorlalte




Pr. nr. 26/2011


caracteristici ale suspensiei in limite admisibile. Suspensia de bentonita va fi depozitata in santier in cutii metalice (habe). In vederea realizarii unui flux continuu al operatiei de excavare, cantitatea de supensie preparata si cea de bentonita stocata pe santier va fi cu cel putin 50% peste necesarul zilnic, tinand cont de numarul mijloacelor de sapat de pe santier si de productivitatea lor. Bentonita se transporta si se pastreaza in saci de 35-50kg, sau in vrac si se depoziteaza in magazii amenajate, ferindu-se de umezeala. La punctele de lucru de pe santier se vor amenaja depozite mai mici, separate de cele de ciment, inaltate de la suprafata terenului si acoperite, in care se va pastra o rezerva de bentonita necesara executiei pe o perioada de cel putin 5-10 zile. 8.4.4. Transportul fluidului de foraj se realizeaza prin pompare in conducte rigide din metal sau material plastic rezistent la actiuni mecanice, prelungite cu furtune din cauciuc armat, de diametru 8...10 cm. Pomparea si recircularea noroiului se va face folosind pompe submersibile. In timpul operatiilor de betonare a transeei excavate se va asigura reglarea debitului pompei submersibile in functie de ritmul de betonare. 8.4.5. Se recomanda reutilizarea fluidului de foraj care se face numai dupa verificarea calitatii acestuia, pentru a corespunde conditiilor de calitate indicate in cele ce urmeaza. Controlul calitatii fluidului de foraj se va efectua in mod obligatoriu la fiecare bareta atat in timpul excavatiei cat si inainte de betonare, prin incercari in laboratorul de santier pe probe prelevate din noroiul din transee. Asupra fiecarei probe se vor face urmatoarele determinari: densitatea, vascozitatea aparenta, filtratul, turta, continutul de nisip liber, pH-ul, folosindu-se metodele mentionate la pct. 5.1. Rezultatele se vor inscrie in buletinele de analiza intocmite conform modelului din anexa III.3. Valorile caracteristicilor suspensiei determinate pe parcursul executiei trebuie sa se inscrie in limitele avute in vedere la prepararea suspensiei inainte de punerea in opera specificate la pct. 5.1. In cazul in care fluidul de foraj recuperat dupa excavare nu indeplineste conditiile de calitate, se va proceda la inlocuirea lui, partiala sau totala, prin recirculare cu amestecuri noi, modificandu-se treptat dozajul de bentonita activate, pentru corectarea proprietatilor fizico-chimice. Fluidul de foraj contaminat cu cimentul din beton, de la partea superioara a transeei, va fi in mod obligatoriu indepartat din lucrare.

8.5. EXCAVAREA TRANSEEI CU UTILAJE KELLY, ESH 20, ESH 30, ESGH si ELSE

8.5.1. Transeea se excaveaza intr-una sau mai multe faze, in functie de lungimea baretei si se umple de la inceput cu noroi bentonitic, care ramane in transee pe toata durata excavarii si betonarii ei. Nivelul noroiului bentonitic se va mentine permanent cu 20...40 cm sub nivelul superior al grinzilor de ghidaj si cu cel putin 1.0 m deasupra panzei freatice, in cazul terenurilor coezive. In cazul terenurilor necoezive, inaltimea deasupra panzei freatice va creste pana la 20% din adancimea excavate, ceea ce poate impune coborarea nivelului panzei freatice. 8.5.2. Pentru fiecare bareta, constructorul va completa fisa tehnica de excavare, conform anexei III.1, in care se vor consemna in detaliu, pe adancime, stratificatia intalnita, nivelul apei freatice, obstacole intalnite si in modul de indepartare a acestora, etc. 8.5.3. Excavarea transeei cu utilaje de tip Kelly, (ESGH, ESH 20, ESH 30 si altele) se face de regula sub noroi bentonitic, acesta avand rolul de mentinere a stabilitatii peretilor pe timpul excavarii si betonarii. Numai in cazuri rare, cand terenul este uscat (fara apa




Pr. nr. 26/2011


subterana) si coeziv (argile de consistenta ridicata, pamanturi loeesoide cu umiditate redusa) astfel incat peretii transeei isi mentin stabilitatea nesprijiniti, excavarea se poate executa si fara noroi bentonitic. Saparea transeei cu instalatii de tip Kelly se face cu ajutorul unei cupe formata din doua cochilii egale, actionate independent de doua verine hidraulice si fixate de capatul unei prajini metalice. Prajina aluneca intr-un ghidaj rigid care nu permite rotirea cupei si devierea ei pe verticala, asigurand totodata apasarea prajinii pe cupa in timpul saparii, ceea ce mareste capacitatea de lucru. Ansamblul format din prajina, cupa si ghidaj se monteaza prin intermediul unui brat pe utilajul purtator (macara, excavator). Inainte de inceperea fiecarei faze de excavare trebuie efectuate in mod obligatoriu:

- fixarea utilajului pe pozitia de lucru cu cupa deasupra golului dintre grinzile de ghidaj - verificarea verticalitatii, in cele doua planuri ale tijei utilajului si eventual corectarea

pozitiei ei. Saparea transeei cu utilaj Kelly se face de obicei intr-o singura faza pentru baretele simple, iar la celelalte forme geometrice mentionate, prin schimbarea pozitiei utilajului si executarea succesiva a fazelor urmatoare. La saparea cu aceste tipuri de utilaje a unor barete alungite (panouri) mai mari decat deschiderea cupei, cum este cazul fundatiilor pentru cosuri de fum, turnuri de televiziune, etc.executia panourilor se face in doua sau trei faze, in functie de lungimea panoului, astfel:

- faza I – o constituie saparea primului put, avand in plan forma si dimensiunile cupei, la una din extremitatile panoului, pana la adancimea prescrisa in proiect;

- in faza a-IIa se excaveaza al doilea put, la cealalta extremitate a panoului; intre cele doua puturi ramane un pilastru de pamant (merlon), care pentru a-si mentine stabilitatea trebuie sa aiba in lungime minimum 60 cm.

- in faza a-IIIa se excaveaza merlonul. Dupa excavare urmeaza operatia de curatire a talpii pe toata suprafata ei, care consta din saparea pe o adancime de circa 20 cm in aceeasi succesiune a fazelor de lucru. 8.5.4. Pentru lucrarile de excavare a transeei cu oricare din tipurile de utilaje amintite (Kelly sau ELSE) se impun o serie de conditii generale comune, ce trebuie respectate in timpul executiei si anume:

- cu cel mult o ora inainte de inceperea betonarii transeei se va executa in mod obligatoriu curatirea talpii acesteia de resturile de pamant cazute din perete si de depunerile de particule solide aflate in suspensie.

In cazul in care betonarea intarzie mai mult de o ora de la terminarea curatirii, operatia de curatire a talpii forajului se va repeta inainte de betonare. In acest caz noroiul se va recircula, pentru a se mentine calitatile suspensiei de bentonita, pana la inceperea betonarii.

- Odata cu operatia de curatire se va face si controlul calitativ al noroiului si normalizarea lui, aducandu-l la parametrii specificati la pct. 5.1. - In timpul excavarii, se va urmari permanent adancimea sapaturii pana la atingerea cotei din proiect, prin masurarea cu ajutorul unei sarme de otel gradate sau al unui fir de nylon avand o greutate la capat.

Masurarea adancimii se face obligatoriu inainte de turnarea betonului, in cateva puncte caracteristice in functie de forma geometrica a transeei.

- Controlul excavatiei se va face permanent in timpul sapaturii, prin tinerea evidentei cantitatii de pamant excavat, concomitent cu masurarea adancimii transeei.




Pr. nr. 26/2011


De asemenea, se vor lua probe de pamant din transee, pentru stabilirea profilului geologic. Aceste masuri se vor lua de catre constructor, de comun acord cu delegatul beneficiarului si cu aprobarea proiectantului de specialitate si se vor consemna in fisele de excavare. Fisa de excavare, conform modelului anexat (Anexa III.1) se intocmeste de seful echipei de excavare si de seful de schimb si este vizata de seful de brigada si de delegatul beneficiarului.

8.6. EXECUTAREA CARCASELOR DE ARMATURA SI PUNEREA LOR IN OPERA 8.6.1. Armarea baretelor se face de regula cu carcase metalice, confectionate in atelierele santierului, la dimensiunile prevazute in proiect, dupa tipul si forma geometrica a baretei. Carcasa metalica este alcatuita din armaturi longitudinale si transversale, dispuse ca doua plase paralele legate intre ele prin etrieri si bare inclinate. 8.6.2. Carcasa este prevazuta cu distantieri, alcatuiti in general din cilindri de beton (role) montati pe cele doua fete ale carcasei prin intermediul unor bare scurte din otel beton sudate de armatura carcasei, asezate la 2…3 m distanta pe cele doua directii si iesiti in afara fetei armaturii cu 7…10 cm (acoperirea minima necesara). Distantierii pot fi alcatuiti si din bare de otel indoite in forma de U si sudate de armatura longitudinala, dispusi la aceeasi distanta ca si cei din beton. Barele longitudinale rezultate din calcul vor fi in asa fel alese incat sa asigure rigiditatea carcasei pe timpul manevrarii ei pentru a nu se deforma. Carcasa va fi prevazuta la partea superioara cu bare de agatare rigide si suficient de rezistente pentru a sustine intrega carcasa la manevrare, la introducerea in transee si la suspendarea ei pe marginea grinzilor de ghidaj, fara pericol de accidente. 8.6.3. Carcasa de armatura se introduce in transee cu ajutorul unei macarale cu sageata si putere la carlig corespunzatoare, pentru o manevrare usoara. Inainte de introducerea carcasei de armatura in transee, se va face verificarea executarii corecte a sudurilor. Carcasa de armatura va fi bine centrata intre grinzile de ghidare, respectiv intre peretii santului excavat, pentru a nu provoca surparea acestora sau agatarea si desprinderea distantierilor. Coborarea carcasei intre grinzile de ghidare se face lent, fara smucituri sau opriri bruste, care ar putea produce deformarea si sau lovirea si surparea peretilor. Pentru a evita deformarea carcasei sub greutate proprie si infigerea ei in pamant, carcasa se va cobori pana aproape de talpa santului excavat, fara a rezema pe talpa, suspendandu-se pe marginea grinzilor de ghidaj cu ajutorul urechilor montate la partea superioara. 8.6.4. In cazul in care carcasa de armatura nu ajunge la cota din proiect, blocandu-se in timpul introducerii, se va extrage imediat din transee, se va verifica starea ei si se va curata de pamantul depus, inainte de a se reintroduce in transee. Se va verifica de asemenea si transeea excavata si se va curata de eventualele depuneri provenite din surparile cauzate de lovirea peretilor la introducerea carcasei.

8.7. PREPARAREA, TRANSPORTUL SI PUNEREA IN OPERA A BETONULUI 8.7.1. Pentru executia baretelor se recomanda un beton de lucrabilitate L5 (tasarea conului 15-20 cm).Tasarea pe con se determina conform STAS 1759-80 – “Incercari pe betonul proaspat”. Agregatele utilizate se vor incadra, din punct de vedere al granulozitatii, in urmatoarele




Pr. nr. 26/2011


limite: Ø mm 0.2 1 3 7 16 31 Minim % 3 17 25 30 70 90 Maxim % 5 23 35 60 80 100

Se mentioneaza ca aceste doua procente variaza cu dozajul de ciment al betonului confectionat. La fixarea retetelor pentru curbele granulometrice, se va tine seama de urmatoarele recomandari: - agregatele utilizate vor avea granulele de maximum 31 mm si vor fi aranjate in sorturile : 0.2…7; 7…16; 16…31 mm; - sorturile de agregate sa fie caracterizate printr-o granulozitate continua, iar curba de granulozitate sa nu depaseasca limitele indicate cu mai mult de doua procente; - continutul de material fin (sub 0.2 mm) trebuie sa fie de 50…100 kg/m3, iar in cazul cand acesta lipseste (fiind inlaturat prin spalare), se va adauga un material inert. Agregatele necesare prepararii betoanelor vor corespunde prevederilor din STAS 1667-77 in ceea ce priveste continutul de impuritati. 8.7.2. Tipurile de ciment utilizate la confectionarea betoanelor si mortarelor se vor stabili in functie de conditiile terenului de fundare, in conformitate cu “Instructiunile tehnice privind folosirea cimenturilor in constructii” (indicativ C19-79) Se recomanda utilizarea cimentului CEM II A-S 32.5 N. Cimentul utilizat la prepararea betonului va fi verificat pentru fiecare lot livrat, urmarindu-se prin incercarile de laborator timpul de priza, constanta de volul si rezistentele mecanice potrivit prevederilor STAS 8133-33 – “Cimenturi. Reguli si metode pentru verificarea calitatii”. Temperatura cimentului la prepararea amestecului nu trebuie sa depaseasca +40ºC. Ca plastifiant si intarzietor de priza se recomanda aditivul “Replast”, care trebuie sa corespunda conditiilor de utilizare prevazute in Tabelul 2a din “Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat”, indicativ NE012/1-2007. La stabilirea compozitiei betonului se va tine seama de urmatoarele recomandari:

- la stabilirea compozitiei betonului si a dozajului de aditiv intarzietor de priza se va tine seama de volumul de beton necesar pentru o bareta astfel incat timpul de turnare sa nu depaseasca 6-7ore.

- dozajul de aditiv intarzietor de priza va fi de 1…2 litri la 100 kg de ciment. 8.7.3. Transportul betonului de la statia de preparare la locul de punere in opera se va efectua in mod obligatoriu cu autoagitatoare. Pe timp de iarna se vor lua masuri necesare la prepararea si transportul betonului pentru executarea lucrarilor pe timp friguros, astfel incat la punerea in opera temperatura betonului sa fie de minim +5ºC. Inainte de betonarea baretei se verifica daca statia de preparare a betonului poate asigura continuu beton pentru intreaga transee excavata si daca sunt asigurate mijloacele necesare pentru transportul betonului de la statie la santier. Pentru a se asigura executia reusita a baretelor, trebuie create toate conditiile ca betonarea sa se desfasoare intr-un ritm continuu, fara intreruperi in aprovizionare si transport si intr-o cadenta de circa 8…10m3 / ora. 8.7.4. Inainte de inceperea betonarii, este obligatorie verificarea calitatii noroiului bentonitic, potrivit prevederilor de la pct. 5.5. In mod deosebit se va verifica continutul de nisip al noroiului, care nu trebuie sa depaseasca 3%. Noroiul cu un continut de nisip de peste 3%




Pr. nr. 26/2011


trebuie curatit (desablat) sau inlocuit. Turnarea betonului trebuie sa inceapa dupa cel mult o ora de la terminarea curatirii talpii transeei, timp in care se apreciaza ca se poate introduce in transee carcasa de armatura si se realizeaza toate lucrarile pregatitoare in vederea betonarii. Inainte de turnarea betonului, se va verifica centrarea carcasei de armatura suspendata pe grinzile de ghidaj. De asemenea, in transee se instaleaza pompa submersibila prevazuta cu furtun pentru evacuarea noroiului impins de jos in sus de betonul turnat. Intrucat capacitatea portanta a baretei este influentata de timpul scurs de la curatirea talpii transeei si pana la betonare, este necesar ca toate operatiile premergatoare betonarii sa se desfasoare sub supravegherea dirigintelui de santier si a delegatului CTC al unitatii de executie si sa fie consemnate la fisa de betonare. In cazul in care timpul limita prescris, 1 ora, nu se respecta, se va extrage carcasa de armatura, repetandu-se operatia de curatirea talpii transeei. 8.7.5. Betonarea baretelor sub noroi bentonitic se face cu procedeul CONTRACTOR, cu ajutorul unei coloane de betonare, alcatuita din tronsoane de tuburi cu ø25…30 cm si 2…6 m lungime, imbinate prin insurubare si prevazuta la partea superioara cu o palnie. Acest sistem de turnare se utilizeaza pentru a evita contactul intre noroi si masa betonului turnat in bareta. La betonarea unei barete se utilizeaza una, doua sau trei coloane de betonare, in functie de forma si marimea baretei. Astfel baretele simple cu lungimea de pana la 5 m se betoneaza cu o singura coloana, iar cele cu lungimi peste 5m sau cu forme variate in plan se betoneaza cu doua sau trei coloane, dupa caz. Coloana de betonare este coborata in transee pana la talpa excavatiei. In continuare, la baza palniei se introduce cu lopata un amestec plastic de ciment cu apa care formeaza un dop de amorsare cu rolul de a impiedica amestecarea betonului cu noroiul din tub. Se toarna apoi prima sarja de beton in palnie, dupa care coloana de betonare se ridica circa 20-30 cm de la talpa excavatiei. In acest mod, dopul de amorsare este expulzat prin greutatea betonului, iar betonul se depune la fundul transeei. Cantitatea de beton din prima sarja se calculeaza astfel incat betonul refulat pe fundul transeei sa acopere partea inferioara a tubului pe cel putin 0.20 m. In cazul in care la ridicarea coloanei cu 20-30 cm, betonul nu coboara din coloana, se va proceda la scuturarea usoara pe verticala a coloanei. Dupa initierea turnarii si asigurarea innecarii partii inferioare a coloanei in beton, alimentarea cu beton a palniei se face in flux continuu, pana la betonarea completa a baretei. Pe parcursul betonarii, se va urmari ca baza coloanei de betonare sa se gaseasca in permanenta cu cel putin 1.50 m sub nivelul betonului din transee. Pentru a da posibilitatea betonului turnat la ultimele sarje sa impinga in sus betonul turnat anterior si pentru a evita intepenirea coloanei in beton, durata de turnare a betonului intr-o bareta va fi de cel mult 6…7ore. In timpul betonarii se executa periodic miscari lente de ridicare si coborare a coloanei de betonare, pana la terminarea operatiei de betonare, avand totodata grija ca evacuarea noroiului din transee- prin pompare – sa se faca astfel incat acesta sa nu ajunga sa deverseze peste grinzile de ghidaj. In cazul in care se utilizeaza mai multe coloane de betonare la o singura bareta, este necesar ca betonarea sa se faca simultan la toate coloanele de betonare, cu respectarea prevederilor de mai sus. 8.7.6. In timpul turnarii betonului in transee, se va controla permanent nivelul betonului atat la capetele transeei cat si langa coloana, iar rezultatele se vor compara cu nivelul teoretic calculat. Se urmareste ca suprafata betonului, controlata prin sondaje, sa nu aiba denivelari




Pr. nr. 26/2011


mai mari de 50 cm. Controlul se face cu ajutorul unui fir metalic sau din nylon prevazut cu greutate la capat. Pentru a urmari in bune conditii desfasurarea procesului de betonare este necesar sa se intocmeasca pentru fiecare bareta o fisa de betonare sub forma de graphic (conform modelului din Anexa III.2) Neconcordanta intre volumul din proiect al excavatiei indica zonele cu surpari locale ale peretilor transeei, datorate unor particularitati ale stratificatiei. 8.7.7. Betonarea baretelor se face pana la nivelul prevazut in proiectul de executie. De regula, nivelul de betonare este de circa 0.50-1.0 m peste cota din proiect pentru a permite inlaturarea ulterioara a stratului de beton contaminat cu noroi bentonitic. Pentru circulatia oamenilor peste santul sapat, se vor prevedea gratare metalice rezemate direct pe grinzile de ghidaj. Pe timp friguros se vor lua masuri ca noroiul de foraj sa nu inghete pe conducte, in santul sapat sau in habe. 8.7.8. La punerea in opera a betonului se vor respecta cu strictete urmatoarele conditii speciale: - controlul calitatii noroiului, inainte si in timpul turnarii betonului si controlul calitatii betonului proaspat;

- mentinerea permanenta a nivelului noroiului in sant; - pozitia coloanelor de betonare in masa de beton; - masurarea volumului de beton turnat concomitent cu verificarea nivelului betonului in transee;

- luarea de probe necesare in timpul turnarii, pentru a fi incercate dupa intarire. Toate aceste date vor fi inscrise in fisa de betonare a baretei, conform modelului din Anexa III.2. 8.7.9. Inainte de inceperea betonarii unei barete se vor asigura toate conditiile pentru preintampinarea unor intreruperi in turnarea betonului mai mari de 2 ore. Pe perioada oricarei intreruperi se vor efectua miscari pe verticala ale coloanei de betonare, fara a o scoate din masa betonului, asa cum s-a mentionat la pct. 8.5. 8.7.10. Controlul calitatii betonului proaspat se va face prin prelevarea de probe atat la statia de betonare cat si la locul de punere in opera, asupra carora se determina consistenta betonului prin metoda tasarii conului (STAS 1759-80) urmarindu-se inscrierea in limitele mentionate la pct. 8.1. Pentru determinarea rezistentelor mecanice ale betonului pus in opera se vor preleva serii de cate 3 cuburi cu latura de 14 cm, pentru incercarea la compresiune la varsta de 7 si 28 zile, conform STAS 1799-81. Probele necesare determinarii consistentei si confectionarii cuburilor se vor recolta la fiecare lot de 30…35 m3 de beton pus in opera sau cel putin pentru fiecare bareta, atunci cand volumul acesteia este sub 30 m3. In cazul in care in cuprinsul lotului de 30…35 m3 se constata la punerea in opera o modificare a compozitiei betonului proaspat, se vor face determinari suplimentare ale consistentei pentru a se putea aduce corectiile necesare. 8.7.11. In perioada de lucru pe timp friguros se va tine seama la prepararea betoanelor de prevederile cuprinse in “Normativ privind executarea lucrarilor de beton si beton armat”, indicativ NE012/2-2010 cu mentiunea ca temperatura betonului la punerea in opera sa fie mai mare de +5ºC. 8.8. CondiŃii, încercări şi probe privind materialele şi semifabricatele utilizate la realizarea pereŃilor Constructorul este obligat să-şi organizeze în incinta şantierului un laborator dotat




Pr. nr. 26/2011


corespunzător, care să controleze în permanenŃă materialele ce se impun în operă. Materialele şi semifabricatele principale care asigură realizarea pereŃilor mulaŃi şi ale căror calităŃi se vor controla pe şantier sunt următoarele: 8.8.1. Bentonita activă în stare brută şi în suspensie utilizată la lucrările de pereŃi mulaŃi, trebuie să îndeplinească condiŃiile din STAS 9305-81. Pentru aceasta, laboratorul de şantier stabileşte timpul minim de relaxare a amestecului de apă - bentonita – aditivi, prin încercări. În aceste condiŃii de încercări, laboratorul stabileşte o reŃea care indică în mod clar, în kilograme, cantităŃile in fiecare component ; reŃeta se afişează în mod vizibil la gospodăriile de noroi, în imediata vecinătate a punctului de preparare a noroiului. Verificarea diferitelor caracteristici ale noroaielor bentonitice se efectuează după necesitate, în diferite faze de execuŃie, Ńinându-se evidenŃa lor. Noroiul de bentonită va îndeplini următoarele condiŃii obligatorii :

- greutate specifică unică (1.05 – 1.08 daN/dmc) ; - vâscozitate 36 – 42 la pâlnia Marsh ; - turta max. 3 mm ; - filtrantul max. 20 cm3 ; - conŃinutul de nisip max. 3%.

Cantitatea betonului pus în operă poate fi controlată şi prin metoda nedistructivă a carotajului sonic. Cimentul utilizat la prepararea betonului va fi verificat pentru fiecare lot livrat, urmărindu-se prin încercările de laborator timpul de priză, constanta de volum, rezistenŃele mecanice, potrivit prevederilor SR EN 196 – 3/ ’97, SR EN 196 – 1 / ’95, iar temperatura cimentului la prepararea amestecului nu trebuie să depăşească +400. Agregatele necesare preparării betoanelor vor corespunde prevederilor STAS 1667 – 76 în ceea ce priveşte conŃinutul de impurităŃi. Apa din reŃeaua de alimentare a Bucureştiului este corespunzătoare preparării noroiului bentonitic. Folosirea apei din alte surse nu este indicată decât după analiza sa şi tratarea durităŃii mai ales a sărurilor de calciu şi magneziu. Betonul din barete va fi clasa C25/30 cu P8

10, corespunzător prevederilor codului NE 012/1-2007. Agregatele utilizate se vor încadra din punct de vedere al granulozităŃii în următoarele limite: φ (mm) 0.2 1 3 7 16 31 Min % Max %

3 5

17 23

25 35

30 60

70 80

90 100

Lucrabilitatea acestui beton va fi asigurată pentru minim 6 ore cu aditivi tip Replast, întârzietori de priză 1 – 2 l/100 kg de ciment a cărui dozaj se determină prin încercări. Transportul betonului la punctul de lucru va fi făcut cu automalaxoare. Pe timp de iarnă se vor lua măsuri specifice de preparare şi transport, conform codului NE 012/1-2007 si respectiv NE 012/2-2010. La prepararea betoanelor se vor respecta prevederile aceluiaşi cod NE 012/1-2007. OŃelul beton folosit la armarea pereŃilor mulaŃi este oŃelul beton cu profil periodic PC52 şi oŃel beton rotund, neted OB37, care trebuie să îndeplinească condiŃiile tehnice prevăzute în STAS 438/1-’89, STAS 438/2 –’91 şi STAS 438/3-’98. Pentru fiecare cantitate de sortiment de oŃel beton aprovizionat controlul va consta din:

- constatarea existenŃei certificatului de calitate ; - examinarea aspectului ;




Pr. nr. 26/2011


- verificare prin îndoire la rece. Constatările trebuie făcute conform prevederilor Normativului NE 012/2-2010 anexa XI pct. A5. Abaterile de la dimensiunile secŃiunii nu vor depăşi :

a. Pentru PC 52 + 0.3 mm sau – 0,5 mm pentru φ 16 mm + 0.4 mm sau 0,5 mm pentru φ 25 mm + 0,4 mm sau – 0.75 mm pentru φ 28 mm

b. Pentru OB 37 ± 0.3 mm pentru φ 8 mm + 0,3 mm pentru – 0,5 mm pentru φ 8 ÷ φ 20 + 0.5 mm pentru – 0,8 mm pentru φ 20 ÷ φ 32 ± 0.8 mm pentru φ 36 mm

La confecŃionarea şi montarea armăturilor se vor respecta prevederile codului NE 012/2-2010. OŃelul beton va fi recepŃionat numai după o examinare vizuală riguroasă şi după analizarea buletinelor de încercări. Rolele distanŃieri ale carcasei vor asigura o acoperire minimă de 8 cm pe cele două feŃe ale acesteia, ele fiind montate la 2 – 3 m distanta pe cele două direcŃii. La confecŃionarea carcaselor de armătură se va Ńine cont de “InstrucŃiunile tehnice pentru sudarea armăturilor de oŃel beton’’ indicativ C 28 – 83 aprobate de ICCPDC cu decizia nr. 46 din iunie ’83. 8.8.2. Verificarea calităŃii în vederea recepŃiei lucrării Având în vedere caracterul complex al tehnologiei şi cantitatea mare de materiale care se manipulează, constructorul are obligaŃia să-şi organizeze un sistem de urmărire şi de evidenŃă clară a tuturor lucrărilor. EvidenŃa se referă în mod obligatoriu la:

- modul de realizarea a fiecărei barete (fişele de excavare şi de betonare, tratarea de rosturi, injecŃii, etc.);

- cantităŃile de materiale folosite (beton, oŃel, bentonita, etc.); - durata şi modul de funcŃionare a utilajelor; - transporturile efectuate ; - procesele verbale de lucrări ascunse şi cele privind modul în care au fost executate

dezafectările ; - probele şi verificările laboratorului ; - situaŃia la zi a lucrărilor executate.

Deoarece realizarea baretelor decurge în mod continuu zi – noapte, este necesar să se Ńină un registru în care să fie oglindite toate operaŃiile executate de un schimb, astfel ca schimbul următor să poată lua la cunoştinŃa de ele. Modul în care decurg operaŃiile de execuŃie a săpăturii şi betonării baretelor se reflectă în fisele de excavare şi betonare. Fişa de excavare se completează cu elementele cunscute (date de identificare şi cele extrase din proiect) de către şeful de lucrare, iar în continuare se Ńine de către conducătorul utilajului, care înscrie toate datele privind modul de desfăşurare a operaŃiei de săpat şi litologia reală a terenului, pe bază de observaŃii directe asupra procesului de execuŃie. Fişa de betonare se completează de asemenea în faza iniŃială, de către şeful de lucrare,




Pr. nr. 26/2011


iar în continuare se întocmeşte de către maistrul, tehnicianul sau inginerul care supraveghează direct desfăşurarea procesului de betonare a panoului. Ambele tipuri de fişe se verifică şi se semnează de către şeful de lucrare şi reprezentantul beneficiarului, urmând a fi anexate la Cartea construcŃiei. În timpul executării săpăturii se interzice categoric excavarea cu tija înclinată a utilajului “Kelly’’ care are drept consecinŃă nerespectarea geometriei baretei si a ipotezelor de calcul. Se interzice cu desăvârşire nerespectarea reŃetei de noroi bentonitic. Noroiul bentonitic cu vâscozitate mare conduce la :

- neaderenŃă beton – armătură - nerealizarea grosimii din proiect a baretei din cauza depunerii unei turte groase pe

pereŃii săpăturii, caz in care bareta poate avea armătură aparentă; - producerea unor pungi de noroi în masa betonului turnat.

Noroiul sărac în bentonită conduce la surpări în pereŃii excavaŃiei care prin betonare dau neregularităŃi în bareta sub forma unor umflături. Se interzic defecŃiunile apărute la betonare datorate betonului necorespunzător cât şi greşelilor produse în conducerea betonării cum sunt pungile de noroi, incluziunile de pietriş sau pământ, rosturile – orizontale, care afectează atât rezistenŃa cât şi etanşeitatea, precum şi nerespectarea cotei de betonare indicată în proiect. La efectuarea controlului de calitate şi a recepŃiei lucrărilor se verifică:

- notele de calitate a oŃelului – beton (de la furnizor) ; - fişa utilajului ; - procesele verbale de lucrări ascunse ; - condica de betonare cu rezultatele încercărilor realizate ; - fişa fiecărei barete in parte - toate notele şi atenŃionările făcute de proiectant şi de beneficiar (în afara proiectului,

pe tot timpul execuŃiei) ; - referatul privind respectarea toleranŃelor şi nerespectarea abaterilor admise.

8.8.3. Măsuri de protecŃie a muncii şi pază şi stingerea incendiilor Normele de tehnică a securităŃii muncii sunt grupate pe următoarele etape ale tehnologiei: Înainte de începerea lucrărilor pe şantier se vor lua următoarele măsuri:

- se vor identifica reŃelele edilitare (electrice, telefonice, gaze, canalizare, apă, etc.) şi se vor dezafecta sau întrerupe sau sustine, dupa caz, in acord cu proiectele de specialitate ;

- spaŃiul de amplasare al instalaŃiilor va fi liber de orice obstacole ; - terenul pe care este aşezată instalaŃia de excavare va fi bine nivelat, şi compactat,

pentru a nu prezenta denivelări sau tasări ; - părŃile în mişcare ale instalaŃiilor vor avea apărători ; - va fi asigurată lumina suficientă (în timpul nopŃii, la locul de muncă şi la instalaŃiile şi

utilajele în lucru) ; - toate sculele vor fi permanent în bună stare de funcŃionare ; - se va verifica starea ghidajelor, astfel încât să nu existe goluri sub ele, care ar

periclita stabilitatea maşinii respective ; - personalul executant va fi bine instruit asupra modului de lucru şi al comportării la

locul de muncă, precum şi asupra unor măsuri speciale ce vor fi luate pe parcurs de către şeful de echipă.

8.8.4. Excavare Pentru executarea operaŃiilor cu macarale, excavatoare şi alte utilaje clasice (montare şi




Pr. nr. 26/2011


demontare, manevre în timpul lucrului) se vor respecta normele de tehnică a securităŃii de protecŃie a muncii prevăzute în legislaŃia în vigoare. Se va asigura utilajelor o platformă stabilă de lucru. În timpul descărcării în autobasculantă a pământului excavat cu instalaŃii ’’Kelly’’, şoferul va sta afară din cabină, pentru a se evita pericolul scăpării frânei şi a strivirii platformei autovehiculului de către cupă. Se interzice schimbarea bolŃurilor de către operator înaine de primirea comenzii pentru a executa manevra în sus şi în jos fără pericol de accidente. Se interzice operatorului să părăsească postul de comandă al maşinii înainte de a deconecta şi bloca întrerupătorul de comandă a alimentării cu energie electrică. Operatorul este obligat să stea în permanenŃă lângă maşină pe tot timpul lucrului. La începerea lucrului cu instalaŃia de săpat şi la începutul fiecărui schimb de lucru se va controla starea frânelor care trebuie în permanentă întreŃinute pentru a nu se produce scurgeri de ulei sau de lichid de frână, asigurându-se funcŃionarea lor în cele mai bune condiŃii. Se interzice lucrul cu frâna defecta sau slăbită. Cablurile instalaŃiilor acŃionate electric vor fi suspendate pe capre metalice. Nu se va trece cu autovehicule peste cabluri sub tensiune. InstalaŃiile şi legăturile electrice ale utilajelor vor fi executate numai de personal calificat şi autorizat în acest scop. InstalaŃiile acŃionate electric vor fi obligatoriu legate la pamânt. Montarea – demontarea, revizia, reparaŃia şi transportul instalaŃiei de săpat se vor face sub supravegherea permanentă a unei persoane competente (tehnician, coordonator, mecanic de schimb, etc.) desemnată de şeful lucrării care va răspunde de respectarea tuturor măsurilor de tehnica securităŃii muncii. La montarea şi demontarea instalaŃiilor de săpat se vor întrebuinŃa utilaje auxiliare cu capacitatea corespunzătoare sarcinilor de ridicat şi de manevrat. În timpul montării sau demontării instalaŃiei nu se va sta în raza de acŃiune a macaralei. Legarea pieselor pentru ridicarea sau coborârea subansamblelor se va face sub directa supraveghere a mecanicului titular al maşinii. Se interzice întrebuinŃarea cablurilor înnădite la confecŃionarea şufelor de tracŃiune. Şufele vor fi prevăzute la capete cu ochiuri având cablurile împletite sau matisate cu sârmă. Se interzice mutarea instalaŃiilor, de săpat la distanŃe mai mari de 20 m în timpul nopŃii, pe vânt puternic, pe ploaie torenŃială, ninsoare abundentă, polei sau ceaŃă cu vizibilitate sub 25 m. Traseul de lucru şi deplasare a instalaŃiilor de săpat va fi eliberat înainte de începerea operaŃiei de mutare, de toate obstacolele, astupând şanŃurile şi denivelările, compactând bine şi uniform pământul, îndepărtând liniile electrice şi telefonice. Se interzice transportul utilajelor sub liniile de înaltă tensiune, în cazul în care gabaritul acestora nu respectă distanŃele minime prescrise de normele în vigoare. În cazul deplasărilor scurte de mutare de la un panou la altul, catargul şi prăjina se menŃin în poziŃie de lucru, avându-se însă grijă să nu producă balansarea acestora ; în caz de balans se opreşte maşina până la dispariŃia fenomenului, după care se continuă deplasarea. Pentru deplasări mai mari de 20 – 30 m se demontează braŃul metalic (catarg, prăjină), pentru a se asigura stabilitatea în mers a maşinii de săpat. RoŃile dinŃate, lanŃurile, curelele de transmisie, cuplajele şi toate celelalte piese în mişcare vor fi prevăzute cu apărători solide, fixe sau demontabile pentru a împiedica personalul




Pr. nr. 26/2011


deservent al utilajului să vină în atingere cu acestea. Preparare noroi bentonitic La toate operaŃiile de pregătire a noroiului se vor lua măsuri de prevenire a răspândirii acestuia pe platforma de lucru sau pe traseele conductelor, pentru a nu provoca alunecarea şi accidentarea lucrătorilor. Toate panourile în lucru vor fi prevăzute cu grătare metalice rezemate pe grinzile de ghidare, pe care să stea muncitorii în timpul lucrului şi care să ofere protecŃia la traversarea panourilor pline cu noroi bentonitic. Utilajele pentru prepararea noroiului, acŃionate electric, vor trebui obligatoriu legate la pământ. La prepararea noroiului, personalul operator va trebui să poarte măşti de praf şi ochelari de protecŃie împotriva substanŃelor agresive. Ridicarea sacilor de bentonită se va face astfel încât aceştia să nu se rupă şi să nu se împrăştie materialul. Manipularea comenzilor electrice la malaxoare pentru prepararea noroiului se va face numai de personal calificat. Pentru lucrul pe timp de noapte se va asigura iluminarea corespunzătoare a locurilor de muncă. În cazul pompelor folosite la recuperarea noroiului este interzisă lăsarea în noroi a cablului de alimentare cu energie electrica (pericol de sugere de către pompă, pericol de tăiere de cupele utilajelor). Cablurile electrice de alimentare a pompelor, a malaxoarelor de preparare a noroiului şi a instalaŃiilor de regenerare vor fi suspendate pe caprele metalice. 8.8.5. Turnare beton Automalaxoarele se vor deplasa la panoul în curs de betonare pe un drum stabilit anume şi amenajat corespunzător, care să asigure stabilitatea mijlocului de transport. Tubul de betonare va fi manipulat cu frânghie până la introducerea lui în panou. La înşurubarea şi deşurubarea tronsoanelor tubului de betonare nu se vor folosi prelungitoare defecte, cu tendinŃa de a ieşi din corzile cleştilor cu lanŃ. Ungerea cu vaselină a filetelor tubului de rost se va face cu o scândură, după îndepărtarea pământului şi nisipului. Zona de lucru va fi luminată corespunzător pentru evitarea accidentelor pe timp de noapte. După terminarea betonării panourile vor fi umplute cu pământ. Se interzice staŃionarea personalului în dreptul dopurilor de la conducte şi a instalaŃiei sub presiune. Presiunea de serviciu a pompelor hidraulice va fi cea prescrisă în cartea maşinii şi nu va fi depăşită sub nici un motiv. Înainte de a face reparaŃii sau schimbări de piese la instalaŃii se va opri lucrul cu instalaŃia respectivă şi se va scoate eventual de sub tensiune de la întrerupătorul principal care se va bloca, scoŃându-se siguranŃele principale. La orice avarie sau pericol, care ar ameninŃa securitatea muncitorilor, precum şi desfăşurarea normală a lucrului, se va opri imediat instalaŃia şi se va anunŃa şeful de lucrare. Este obligatorie efectuarea lunară a instructajului pentru protecŃia muncii cu întregul personal angajat. Personalul nou angajat nu va începe lucrul decât după efectuarea şi însuşirea instructajului, consemnat în fişele de instructaj. În afară de indicaŃiile de mai sus, se vor respecta toate normele generale de tehnică a securităŃii şi de protecŃie a muncii privind instalaŃiile electrice de forŃă şi de lumină,




Pr. nr. 26/2011


instalaŃiile de lucru cu presiuni mari şi instalaŃii mecanice. Norme de protecŃia muncii editate de alte ministere şi organe centrale, pentru categorii de lucrări de CM specifice activităŃii acestora şi care se referă la operaŃii ce se execută în cadrul lucrărilor de pereŃi mulaŃi. 8.8.6. Lansarea carcaselor şi a elementelor de rost Carcasele vor fi descărcate cu ajutorul a 4 cabluri şi aşezare la sol pe Ńevi φ 100 în vederea asamblării. Ele vor fi dirijate cu două frânghii de 4 – 5 m lungime. În timpul acestei operaŃii se interzice tuturor muncitorilor trecerea pe sub carcasă. Se va avea în vedere raza de acŃiune a macaralei. Carcasa va fi lansată în puŃuri prin dirijarea manuală. La manipularea elementelor de rost se vor utiliza două frânghii pentru dirijare. Se vor folosi căşti de protecŃie. În cazul elementelor prefabricate de rost, se va verifica în prealabil starea în care se află atât urechea de agăŃare, cât şi zona din jurul acesteia, pentru a depista eventualele defecte ce ar putea duce la ruperea urechii sau la smulgerea din beton. 8.8.7. Norme generale La înălŃime se va lucra numai cu scule legate, iar personalul va folosi centuri de siguranŃă. În timpul manipulării cablurilor muncitorii vor purta măşti şi palmare, iar la efectuarea operaŃiilor de tăiere cu aparat de sudură, vor purta ochelari de protecŃie. Cablurile nu vor fi lăsate să cadă liber, ci vor fi legate cu frânghii. Muncitorii vor purta, în mod obligatoriu, cască de protecŃie. În timpul lucrului este interzisă staŃionarea lângă cablurile electrice, în spatele maşinii de săpat. La mutarea instalaŃiilor, şeful formaŃiei de lucru va trasa sarcini precise fiecărui om din echipă şi în funcŃie de acesta va completa instructajul Norme de tehnica a securităŃii muncii. Aparatele de control vor fi montate în aşa fel încât să fie uşor observate de operator, de mecanicii de schimb şi de electricianul de serviciu. Ele vor fi permanent în stare de bună funcŃionare, verificate şi sigilate de metrologie pe anul în curs. În cazul întreruperii energiei elecrice se va chema urgent electricianul pentru oprirea instalaŃiei din starea de funcŃionare în vederea evitării unor accidente. 8.8.8. Standarde, Normative şi PrescripŃii de referinŃă Standarde STAS 9305 – ’81 Bentonită activă pentru fluide de foraj STAS 1544 – ’81 Ciment pentu sonde tip S1 STAS 9484/21-’74 Produse miniere silicoaluminoase. Metode de încercări fizice şi mecanice. Determinarea granulaŃiei STAS 8133 – ’90 Cimenturi. Reguli pentru verificarea calităŃii STAS 790 – ’84 Apa pentru betoane şi mortare STAS 1799 – ’88 Verificarea calităŃii betoanelor STAS 1667 – ’76 Agregate nturale grele pentru betoane şi mortare, cu lianŃi minerali STAS 438/1-’89 OŃel beton laminat la cald STAS 438/2 – ’91 Sârmă rotundă profilată STAS 438/3 – ’98 Plase sudate Normative, InstrucŃiuni, PrescripŃii P 106 – ’85 InstrucŃiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea baretelor pentru fundarea construcŃiilor




Pr. nr. 26/2011


NE 012/1-2007 Cod de practica pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat si beton precomprimat. Partea 1- Producerea betonului

NE 012/2-2010 Normativ pentru producerea si executarea lucrărilor din beton, beton armat si beton precomprimat. Partea 2-Executarea lucrarilor din beton

C28 – 83 InstrucŃiuni tehnice pentru sudarea armăturilor de oŃel beton C200 – 81 InstrucŃiuni tehnice pentru controlul calităŃii betonului la construcŃii îngropate, prin metoda carotajului sonic C 16 – 84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros al lucrărilor de construcŃii şi a instalaŃilor aferente. C 130 – 78 InstrucŃiuni tehnice pentru aplicarea prin torcret a mortarelor şi betoanelor C56 – 85 Normativ pentru verificarea calităŃii lucrărilor şi recepŃia

acestora. 9. EXCAVATII, DEMOLARI BETON ARMAT Excavarea începe cu executarea excavaŃiei generale pe zona cuprinsă in aria radierului , pe adancimea cuprinsa pana la cota de fund a transeei iar demolarea se refera la spargerea betonului contaminat cu bentonita de la partea superioara a baretelor. Săpătura se poate realiza mecanizat cu utilaje de gabarit redus, iar evacuarea se poate realiza cu excavator echipat cu cupă de greifer sau cu macara şi bena. 9.1. VERIFICARI 9.1.1. VERIFICARI LA INCEPEREA LUCRARILOR Orice lucrare de excavaŃii se începe după operaŃia de predare-primire a amplasamentului (sau incintei de pereŃi) şi a trasării reperelor cotei (± 0,00 m). Acestea sunt consemnate într-un proces verbal încheiat între beneficiar, proiectant şi constructor. Se vor verifica trasările pe teren dacă ele se încadrează în abaterile din anexele II-21 si II-22 din Normativul C56-2002. 9.1.2. VERIFICARI LA RECEPTIE Dacă excavaŃiile se execută în etape, verificările calitative se vor reface dupa fiecare etapă, în colaborare cu inginerul specialist geotehnician, întocmindu-se procese verbale de lucrări ascunse de fiecare dată. Se vor verifica: aspectul şi starea generală a săpăturii, respectarea elementelor geometrice (grosimi, pante, planeitate, adâncimi, etc.) din proiect. Dacă săpăturile se efectuează sub nivel hidrostatic sau cu infiltraŃii de apă, se va preciza cota la care s-a depistat şi apoi reuşit coborârea nivelului pânzei freatice. Se vor lua măsuri speciale de sprijinire a malurilor si taluzurilor şi evacuarea apelor infiltrate din săpătura pentru a respecta cota de săpare din proiect. RecepŃia calitativă a terenului se va face de reprezentantul beneficiarului, proiectantul geotehnician şi constructor. Fiecare proces verbal al recepŃiei preliminare va fi parte constitutivă a carŃii tehnice a construcŃiei. 9.1.3. PREVEDERI GENERALE In timpul execuŃiei excavaŃiilor se vor respecta următoarele: a) asigurarea păstrării caracteristicilor terenului de la cota de fundare; b) asigurarea securităŃii muncii pe timpul lucrărilor; constructorul este obligat să ia toate măsurile de protecŃia muncii astfel încât să nu se producă accidente tehnice sau umane; c) săpăturile cu volum mare (unde utilajul de săpat are acces) se executa mecanizat, iar săpăturile de volum mic se execută manual, acolo unde folosirea utilajelor nu este justificată din punct de vedere economic sau imposibilă din punct de vedere al spaŃiului de




Pr. nr. 26/2011


manevra; d) evacuarea apei din săpătura, care poate proveni din eventualele infiltraŃii, se va face fără aport de material solid, fără sa fie afectate construcŃii sau părti din construcŃii invecinate, epuismentele executate sa nu producă afuieri care sa pericliteze construcŃiile existente în zona . În cazul întâlnirii nivelului ridicat al pânzei freatice , depresionarea acestuia va fi făcută conform proiectului de specialitate întocmit pe baza studiului hidrogeologic. e) pentru săpăturile cu suprafaŃă mare, fundul săpăturii va avea o pantă catre o başă colectoare (sau mai multe) pentru colectarea apelor pluviale; f) la începerea excavaŃiilor, se consideră ca toate instalaŃiile existente pe amplasament au fost deviate (cu avizele necesare şi măsurile de siguranŃă aferente), iar instalaŃiile intâlnite pe amplasament vor fi dezafectate; g) dacă se constată apariŃia unor probleme speciale în timpul excavaŃiilor (umeziri locale accentuate, fisuri ale terenului, dislocări neprovocate direct de acŃiunea omului), constructorul va lua măsuri imediate şi urgente, convocând şi proiectantul. Remedierea acestor probleme se va face şi în raport cu respectarea siguranŃei construcŃiilor sau părŃilor de constructii învecinate şi vor fi consemnate în procese verbale de lucrări ascunse. 9.1.4. ABATERI ADMISIBILE Abaterile privind precizia amplasamentului şi a cotei de nivel sunt: a ) conturul excavaŃiei în plan orizontal este indicat în planul incintei, iar trasarea se va realiza conform planului de trasare, care se va face cu aparate topografice. b) toleranŃele de execuŃie la profilul săpăturii faŃă de cotele din proiect sunt: ± 2 cm - in plan vertical; ± 5 cm - in plan orizontal MASURI PENTRU SIGURANTA EXECUTIEI Se va asigura un regim de colectare a apelor (pante, rigole, başe) şi evacuarea acestora. Se va evita încarcarea malurilor cu pământul rezultat din săpătură, acesta se va evacua pe măsură ce se executa excavaŃia. La recepŃia lucrărilor de excavaŃii se va consemna şi cota de săpare pentru fiecare etapă, dacă aceasta nu a fost respectată, se vor consemna motivele şi soluŃionarea fiecărei probleme în acest sens. La execuŃia pe timp friguros, se vor respecta normele din Normativul C16-84. Pe tot parcursul execuŃiei lucrărilor de excavaŃii, se vor respecta prevederile de tehnica securităŃii muncii, precum şi măsurile de pază contra incendiilor din “Norme generale de protecŃie împotriva incendiilor la proiectarea şi realizarea construcŃiilor si instalaŃiilor”. Rigolele si puŃurile (başele) colectoare ce funcŃionează pană în ultima fază a săpăturii, se vor umple cu balast pe zona inferioară cotei finale a săpăturii, balast ce va fi compactat cu maiul de mână. 9.1.5. - UTILAJE, DISPOZITIVE SI SCULE NECESARE PENTRU EXCAVATII LUCRARI DE DEZAFECTARE. Sunt necesare: aparat de tăiat cu flacară oxiacetilenică; aparat de sudură electrică; motocompresor şi ciocane pneumatice; încărcător frontal; autobasculante; topor; fierăstrău; etc. LUCRARI DE TRASARE. Sunt necesare: aparate de trasare topografică (nivele, teodolite, stadii gradate); ruletă 20 m; metru dulgheresc; balize simple şi provizorii; fir cu plumb; sârmă neagră; sfoară; Ńăruşi; cretă topografică, etc.




Pr. nr. 26/2011


LUCRARI DE EXCAVATII PROPRIU - ZISE. Sunt necesare: buldozer pe tractor cu şenile; (excavator de mică capacitate); autoîncarcator frontal; autobasculante 5t; electropompe de joasă presiune de 8,1 ÷ 14 kW; lopeŃi; cazmale; târnăcoape; maiuri de mână sau mecanice; roabe pe pneuri; graifer; (macara cu benă pentru evacuare pământ). OBSERVATII. La ieşirea din şantier, autobasculantele vor fi curăŃate de noroi şi pământ cu jet de apă sub presiune. Se va organiza un loc de spălare prevăzut cu o groapă acoperită cu grătar pentru decantare şi colectarea noroiului în vederea evacuării la groapa de pământ. 9.1.6. DEMOLAREA SI DEMONTAREA ELEMENTELOR DIN BETON ARMAT Spargerea betonului contaminat de la partea superioară a baretelor şi orice operaŃii de demolare parŃială necesare în lucrările de construcŃie vor fi făcute în următoarele condiŃii:

• protejarea construcŃiilor existente de vibraŃii puternice; • protejarea masivului de pământ înconjurător de vibraŃii; • protejarea mediului împotriva poluării sonice.

Protejarea structurilor existente în timpul executării demolărilor se pot realiza prin folosirea de mijloace şi tehnologii moderne de demolare, care să reducă la minim sau să elimine transmiterea de vibraŃii. Utilajele care produc vibraŃii puternice pot afecta atât structurile existente cât şi masivul de pământ înconjurător, care îşi poate modifica caracteristicile mecanice. Caracteristicile mecanice modificate pot să transmită structurii alte împingeri, care le pot depăşi pe cele avute în vedere la calculul structurii. Sunt de preferat tehnologiile moderne pentru demolare care să elimine vibraŃiile şi trepidaŃiile, care să fie experimentate înainte de începerea lucrărilor. Se pot adopta tehnologii de demolare tradiŃionale cu condiŃia ca utilajele de lucru sau uneltele folosite să fie uşoare pentru a nu transmite vibraŃii puternice sau trepidaŃii structurilor existente şi masivului de pământ. 9.2. NORME DE PROTECłIA MUNCII ŞI P.S.I. La execuŃia acestor tipuri de lucrări, constructorul (executantul) va respecta: a) NGPM/2002 – NORME GENERALE DE PROTECłIA MUNCII b) MPM/1996 - MANUAL DE PROTECłIA MUNCII c) MMSDP-PrescripŃii minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă GHID PENTRU EVALUAREA NIVELULUI DE SECURITATE ÎN MUNCĂ – 2000 Partea II Fişa VII - Echipamente tehnice (masini, instalaŃii mobile, instalaŃii de ridicat) Fişa VIII – Manipularea sarcinilor Fişa X – Amenajarea locului de muncă Fişa XI – Amenajarea spaŃiilor de lucru (clădirilor) Fişa XII – Incendii şi explozii Fişa XIV – Riscuri speciale Fişa XV – CirculaŃie, riscuri orizontale şi verticale Fişa XVII – Organizarea primului ajutor Partea III Fişe privind riscuri speciale (corespunzătoare NSSM, codurile 7-10, 12-14, 19-24, 26, 27, 29-31, 33, 34, 38-40, 45, 47-50 şi 52) Partea IV Evaluarea la nivelul agenŃilor economici a managementului securităŃii şi sănătăŃii în muncă




Pr. nr. 26/2011


NSSM 1/1996- Standarde comentate referitoare la NSSM pentru lucrul la înălŃime. NSSM 7/2001-Norme de securitatea muncii pentru prepararea, transportul, turnarea betoanelor şi executarea lucrărilor de beton precomprimat. NSSM 12/2001- pentru lucrul la înălŃime. NSSM 27/2001- pentru lucrările din zidărie, montaj prefabricate şi finisaje în construcŃii. NSSM 42/2001- pentru construcŃii şi confecŃii metalice. NSSM 57/2001- pentru manipularea, transportul prin purtare şi cu mijloace nemecanizate şi depozitarea materialelor. IM006-96 - Norme specifice de protecŃia muncii pentru lucrări de zidărie, montaj prefabricate şi finisaje în construcŃii. IM007-96 - Norme specifice de protecŃia muncii pentru lucrări de cofraje, schele, cintre şi eşafodaje. În plus, constructorul este obligat să ia toate măsurile necesare astfel încât la punctele de lucru să se prevină şi să se evite apariŃia oricărui fel de incident tehnic sau accident uman. 10. LUCRĂRI TERASAMENTE La execuŃia lucrărilor de terasamente, constructorul va Ńine seama de caracteristicile terenului din amplasamentul lucrărilor de structură tratate în acest proiect aşa cum sunt ele evidenŃiate în studiul geotehnic. Lucrările de terasamente vor fi executate atât cu mijloace mecanizate cât şi cu mijloace manuale, în funcŃie de volumul de săpătură şi de cota de fund a săpăturii rezultată din profile şi din condiŃiile specifice ale studiului geotehnic. Lucrările de terasamente vor începe numai după executarea lucrărilor pregătitoare aşa cum sunt ele detaliate în continuare. Pe măsura avansării în profunzime a săpăturii se pot constata eventualele neconcordanŃe între stratificaŃia din studiul geotehnic şi situaŃia existentă în teren. Aceste eventuale neconcordanŃe vor fi luate în considerare de proiectant în verificarea ipotezelor de fundare. Lucrările de terasamente pentru obiectivele de structură vor fi corelate cu lucrările de terasamente pentru reŃelele edilitare şi drumuri acolo unde se intersectează cu acestea. 10.1. Standarde şi normative Lucrările de terasamente se execută în conformitate cu următoarele acte normative: STAS 9824 / 0 – 74 Măsurători terestre. Trasarea pe teren a construcŃiilor.

PrescipŃii generale. STAS 9824 / 1 – 87 Măsurători terestre. Trasarea pe teren a construcŃiilor civile,

industriale şi agrozootehnice C 169 – 88 Normativ pentru executarea lucrărior de terasamente, pentru

realizarea fundaŃiilor construcŃiilor civile şI industriale C 56-85 Normativ pentru verificarea calităŃii şi recepŃia lucrărilor de construcŃii

şi a instalaŃiilor aferente Legea 10 / 1995 privind siguranŃa, durabilitatea, funcŃionalitatea şi calitatea

construcŃiilor 10.2. Pregătirea terenului în vederea începerii lucrărilor Lucrările pregătitoare pentru suprafeŃele care urmează să fie decopertate în vederea efectuării lucrărilor de structură, lucrări ce trebuie executate înaintea începerii săpăturii




Pr. nr. 26/2011


propriu-zise sunt în principal următoarele: − eliberarea amplasamentului de toate obiectele care ar putea împiedica desfăşurarea

lucrărilor; − consultarea planului coordonator de reŃele, marcarea acestora în teren şi convocarea

reprezentaŃilor unităŃilor care exploatează aceste reŃele în vederea asigurării asistenŃei la executarea decopertării, desfiinŃării reŃelelor, devierii sau susŃinerii acestora, după caz;

− efectuarea sondajelor care identifică poziŃia exactă a reŃelelor din amplasament; − defrişarea sau îndepărtarea vegetaŃiei şi a stratului vegetal pe zonele ocupate de spaŃii

verzi; − desfacerea stratelor sistemelor rutiere; − împrejmuirea zonelor pe care urmează să înceapă săpătura cu panouri protectoare,

panouri pe care va fi făcută semnalizarea rutieră adecvată (“reduceri sucesive de viteză”, “drum îngustat”, “drum cu denivelări”, etc ).

Pe timpul nopŃii va fi făcută semnalizarea luminoasă a acestor panouri la cca. 50 cm distanŃă de aceşti parapeŃi. În cazul în care circulaŃia se defăşoară pe o zonă de drum în imediata apropiere, se vor monta glisiere de protecŃie. Trasarea obiectivului va fi făcută în conformitate cu planul de trasare. Trasarea se referă la materializarea în teren a limitelor săpăturii faŃă de reperi situaŃi sau amplasaŃi în teren. Fixarea reperilor în teren şi a axelor obiectivelor prin metoda drumuirii pe baza planului de situaŃie şi a planului de trasare, este o etapă care are loc la predarea amplasamentului. Metodologia de trasare şi abaterile admisibile sunt stabilite de STAS 9824/1/87 şi de Normativul C 56-85 (anexa II 2). 10.3. Executarea săpăturilor Săpăturile vor fi executate de regulă mecanizat, execuŃia manuală fiind făcută numai în spaŃiile mici situate la adâncime sau pentru volumele reduse care nu justifică folosirea utilajelor. Contractantul va verifica cu atenŃie amplasarea exactă a reŃelelor utilitare intersectate de structurile proiectate şi va informa corespunzător consultanŃa, care va da instrucŃiunile adecvate. Înaintea începerii săpăturilor, Contractantul va verifica cu atenŃie amplasamentele identificate ale reŃelelor existente pentru a prezenta un raport consultanŃei privind starea corespunzătoare a acestora. Contractantul este responsabil pentru susŃinerea malurilor excavaŃiei pe parcursul lucrărilor, inclusiv pentru lucrările situate sub nivelul pânzei freatice. Apa pluvială sau din alte surse va fi pompată imediat din excavaŃii şi condusă la o destinaŃie aprobată în conformitate cu instrucŃiunile consultantului. Pentru zonele de excavaŃii situate imediat lângă carosabil Contractantul va prezenta consultanŃei pentru aprobare detalii complete privind metodele pe care le propune pentru susŃinerea malurilor excavaŃiei. În cazul în care executarea săpăturii implică dezvelirea unor reŃele aflate în funcŃiune, săpătura în imediata apropiere a acestor reŃele, va fi executată manual, îngrijit, pentru a se evita deteriorarea lor. Atunci când existenŃa reŃelelor nu este certificată în planul coordonator dar există indicii




Pr. nr. 26/2011


asupra prezenŃei în ampriza săpăturii se vor opri lucrările de săpătură, se va prospecta terenul cu mijloace adecvate şi după detectare vor fi anunŃaŃi atât proiectantul cât şi organele de exploatare ale reŃelelor. Aceştia vor stabili măsurile necesare în vederea protejării sau susŃinerii reŃelelor respective. În cazul executării săpăturii lângă construcŃii existente sau în curs de execuŃie trebuie luate măsurile speciale pentru asigurarea stabilităŃii acestora (subzidiri, sprijiniri ale fundaŃiei sau ale construcŃiilor existente). 10.4. SiguranŃa săpăturilor şi protecŃia taluzelor Săpăturile de fundaŃie cu pereŃi verticali nesprijiniŃi pot fi executate până la adâncimi (conform C169 - 88) de: − 0,75 m în cazul terenurilor necoezive şi slab coezive; − 1,25 m în cazul terenurilor cu coeziune mijlocie; − 2,00 m în cazul terenurilor cu coeziune foarte mare. Pentru adâncimi mai mari, pereŃii săpăturii se vor sprijini in mod obligatoriu cu dulapi de lemn asezati orizontal, prinsi cu filate şi spraiŃuri orizontale. Se pot folosi şi sprijinirile cu dulapi verticali în cazul pământurilor cu consistenŃă redusă (nisipuri etc.) sau când adâncimea de săpătura creşte peste 5,00 m, trebuie luate urmatoarele masuri pentru menŃinerea stabilităŃii malurilor: − terenul din jurul săpăturii să nu fie încărcat şi să nu fie supus la vibraŃii; − pământul rezultat din săpătură să nu fie depozitat la o distanŃă mai mică de 1,00 m de

la marginea gropii de fundare, În cazul săpăturilor până la 1,00 m adâncime distanŃa se poate lua egală cu adâncimea săpăturii. Se vor lua măsuri de înlăturare rapidă a apelor de precipitaŃii sau provenite accidental. Dacă din cauze neprevăzute, turnarea fundaŃiei nu se efectuează imediat după săpare se iau măsuri de sprijinire a peretelui în zona respectivă sau de transformare a lor în pereŃi cu taluz. La maxim 2,00 m înăltime de la fundul sapaturii se va executa o bancheta de 0,50 m. Executantul este obligat să urmărească permanent apariŃia şi dezvoltarea crăpăturilor longitudinale paralele cu marginea săpăturii care, dacă nu sunt cauzate de uscarea pământului pot indica începerea surpării malurilor şi să se ia măsuri de prevenire a accidentelor. 10.5. PrecauŃii la cota de fundare Pentru a menŃine caracteristicile mecanice ale pământului de sub talpa fundaŃiei, este necesar ca turnarea fundaŃiilor să se execute fară întârziere, după ce săpătura a ajuns la cota de fundare din proiect. Săpăturile ce se execută cu excavatorul nu trebuie să depăşească în nici un caz profilul proiectat sau cota de fundare din planuri. În acest scop săpătura se va opri cu 60 cm deasupra cotei profilului săpăturii, diferenŃa de 30 cm săpându-se manual, iar ultimii 30 cm se vor compacta. Fundul săpăturii adus la cota de fundare trebuie să fie neted şi cu suprafaŃa nealterata. În cazul depăşirii cotei de fundare cu săpăturile, se vor executa umpluturi şi se vor compacta la un nivel minim de 90% din gradul de compactare natural. Compactarea fundului sapaturii se va executa si la terenurile macroporice, sensibile la umezire pentru reducerea volumului de pori si a sensibilitatii la umezire.




Pr. nr. 26/2011


Finisarea săpăturii (săparea ultimului strat) trebuie făcută imediat înainte de începerea turnării betonului de egalizare. 10.6. Prevederi pe timp friguros La executarea lucrarilor de sapaturi pe timp friguros, este obligatorie respectarea masurilor generale si celor specifice lucrarilor de pământ, prevăzute în normativ C16 - 84 partea a II-a cap. 6 (Lucrări de pământ). 10.7. Inspectarea lucrărilor şi avizarea Principalele operaŃii privind inspectarea şi avizarea lucrărilor de săpături se execută în conformitate cu “PROGRAMUL DE CONTROL“ întocmit de proiectant şi avizat de beneficiar şi executant. În etapa de pregătire a săpăturilor se urmăresc următoarele obiective şi se întocmesc următoarele acte care vor face parte din documentaŃia cărŃii construcŃiei: − predarea amplasamentului se face pe baza unui proces verbal de predare - primire a amplasamentului si a bornelor de reper, semnat de beneficiar şi proiectant ; − executantul asigură trasarea obiectivului pe amplasamentul stabilit. Confirmarea executarii trasarii si a operatiunilor de nivelment in conformitate cu prevederile proiectului se asigura prin “Proces verbal de trasare a lucrarilor“ semnat de beneficiar si executant . Pentru aspectele de ordin calitativ specifice lucrărilor de săpături se au în vedere în principal: − verificarea de către proiectantul geotehnician, în prezenŃa delegatului beneficiarului şi a

executantului, a naturii terenului de fundare, respectiv consemnarea constatărilor în “Procesul verbal de verificare a naturii terenului de fundare “;

− verificarea de către delegatul beneficiarului şi executant a efectuării săpăturii la cota de fundare prevăzută prin proiectul de execuŃie a lucrării. Confirmarea verificării şi constatările făcute se consemnează în “Procesul verbal de verificare a cotei de fundare”;

− verificarea probelor de compactare şi a gradului de compactare a umpluturilor. În toate cazurile în care se constată că la cota de nivel stabilită pentru proiect natura terenului nu corespunde cu cea avută în vedere la proiectare, soluŃia de continuare a lucrărilor nu poate fi stabilită decât pe baza unei dispoziŃii scrise a proiectantului. 10.8. Folosirea materialului rezultat Pământul rezultat din săpătura se va încărca în autobasculante şi se va transporta în depozite amenajate, stabilite de comun acord cu beneficiarul şi executantul, obŃinând în acest sens acordul primăriilor sub jurisdicŃia cărora se află spaŃiul respectiv. În depozit, pămîntul se va împinge şi nivela cu buldozerul conform prevederilor acordului primit . Beneficiarul şi executantul vor stabili pe bază de proces verbal distanŃa reală de transport a pământului. 10.9. Umpluturi. Descrierea lucrărilor. Materiale. Tehnologii de execuŃie Lucrările de umpluturi realizate la execuŃia structurilor tratate în acest proiect constau în: − umpluturi pe fundul sapaturii pentru aducerea la cota necesara; − umpluturi pe lânga fundaŃii, radiere, structuri, grinzi de ghidare.




Pr. nr. 26/2011


Acestea se execută cu material rezultat din săpătura, iar când acesta nu corespunde din punct de vedere calitativ, se va aduce material de umplutură dintr-o sursă apropiată. Materialele pentru umpluturi trebuie să fie pământuri coezive sau slab coezive. Este interzisă folosirea pământurilor cu contracŃii si umflări mari, prafuri, mâluri, argile moi cu conŃinut de materii organice. Umpluturile pe fundul săpăturii se execută înainte de turnarea egalizărilor. Astfel se îndepărtează ultimul strat de pământ care s-a alterat şi celelalte impurităŃi ce au apărut pe fundul săpăturii; se verifică cotele de nivel, planeitatea şi pantele necesare ale fundului săpăturii. Acolo unde este cazul se fac corecturile de rigoare, săpând manual sau adaugând material atât cât este necesar. Adaosul de pământ se va compacta cu maiul mecanic prin treceri succesive pentru a se asigura un grad de compactare de 92%. OperaŃiile de umpluturi pe lângă obiectivele de structură se vor efectua după ce toate lucrările de construcŃii au fost executate, respectiv : − s-au decofrat toate elementele din beton armat turnat monolit şi au fost scoase din

săpături cofrajele; − s-a executat hidroizolaŃia, inclusiv protecŃia ei; − s-au făcut toate racordurile la canalizare, ventilaŃii şi alte instalaŃii anexe. Înainte de execuŃia umpluturilor se vor scoate din săpătură obiectele ce au căzut pe lîngă structură: bolovani, resturi vegetale şi celelalte impurităŃi. Umpluturile se execută manual prin împrăştierea pământului cu lopata în straturi uniforme de 20 - 30 cm grosime . Se va avea grijă ca pe lângă peretii structurilor să nu se împrăştie material granular şi astfel să se formeze un dren ce ar atrage apa din infiltratii . Straturile de umplutură se vor compacta cu maiul mecanic sau de mână pe toată grosimea lor asigurând un grad de compactare de 95% cu o abatere de 5% la valoarea maximă şi 5% la valoarea minimă. Pentru porŃiunile de umplutură care intersectează drumuri, se va studia şi documentaŃia de Drumuri pentru a se putea stabili cota la care se vor opri umpluturile. Pentru ultimul strat (aproximativ 30 cm sub fundaŃia drumului) se va asigura un grad de compactare de 97% Proctor normal. Se pot folosi buldozere pentru împrăştiere şi cilindri compactori pentru compactarea materialului depus cu 10 treceri succesive pe urmă. Pentru porŃiunile de umpluturi situate în spaŃiu verde, acestea se vor opri cu circa 30 cm sub cota terenului natural, urmând ca pe această grosime să se împrăştie pământ vegetal adus din depozit şi să se amenajeze spaŃiile verzi la forma şi structura iniŃială / proiectată. 10.11. Teste. Controlul calităŃii umpluturilor În timpul executării umpluturilor executantul va controla următoarele: − corespondenŃa dintre natura terenului în săpătură şi natura terenului avută în vedere la

proiectare; − cota fundului săpăturii înaintea executării radierului; − calitatea materialului de umplutură, conŃinutul de material şi impurităŃi; − verificarea metodelor de compactare; − verificarea gradului de compactare. Vor fi prelevate eşantioane de probă din fiecare strat, cu o frecvenŃă de o probă la 50–100 mc de umplutură.




Pr. nr. 26/2011


Eşantioanele vor fi prelevate de laboratorul Contractantului şi de un laborator independent, ambele urmând să fie testate. Rezultatele vor fi înmânate consultanŃei spre aprobare şi vor fi consemnate în “Procesul verbal de lucrări ascunse”. 10.12. Măsuri de protecŃie a muncii Constructorul va lua măsurile necesare în vederea însuşirii şi respectării obligaŃiilor din următoarele acte normative: − Regualmentul privind protecŃia şi igiena muncii în construcŃii; − Buletinul ConstrucŃiilor nr. 5-6-7-8 / 1993. − Norme generale de protecŃie a muncii elaborate de Ministerul Muncii şi ProtecŃiei

Sociale şi Ministerului SănătăŃii – 1996 − Legea protecŃiei muncii nr. 90/1996 şi Normele Metodologice de aplicare. Prevederile referitoare la protecŃia muncii pentru lucrările de terasamente vor fi cunoscute şi respectate atât de personalul de lucru cât şi de către persoanele aflate întâmplător pe şantier. În legătură cu desfăşurarea lucrărilor de terasamente o atenŃie deosebită va fi acordată următoarelor aspecte: − Zona săpăturilor va fi împrejmuită cu panouri şi glisiere de protecŃie; − Se vor monta plăcuŃe de avertizare semnalizând locurile periculoase pe timp de zi şi de

noapte; − Semnalizarea rutieră (şantier, reduceri succesive de viteză) : “drum îngustat”, “drum cu

denivelări”, va asigura siguranŃa circulaŃiei în apropierea panourilor de protecŃie; − Săpătura executată cu mijloace mecanice lângă stâlpi electrici aerieni va fi efectuată cu

grijă pentru a se evita avarierea acestora şi pentru a nu se produce accidente; La execuŃie, proiectantul, constructorul şi beneficiarul au obligaŃia să asigure respectarea cu stricteŃe a tuturor prevederilor cuprinse în PE 009 - 93 “Norme de prevenire, stingere si dotare impotriva incendiilor pentru producerea, transportul ]i distribu\ia energiei electrice şi termice”.

Întocmit, ing. Eduard IONESCU

8.Caiet de Sarcini Infrastructuri

Documents

Transcript of 8.Caiet de Sarcini Infrastructuri