ACADEMIA DE STUDII ECONOMICEDEPARTAMENTUL PENTRU PREGATIREA PERSONALULUI DIDACTIC

CONFLICTUL DINTRE

GENERATII

Bucuresti

2012

Conflictul dintre generatii

Cuprins

Introducere.................................................................................................................................................2

Conflictul dintre generatii...........................................................................................................................3

Etimologie...............................................................................................................................................4

Categorii de generatii.............................................................................................................................6

Războiul dintre „X" şi „Y\....................................................................................................................6

Teoria Strauss-Howe...........................................................................................................................6

Relatia profesor-elev din perspectiva raportului dintre generatii.........................................................7

Concluzii....................................................................................................................................................10

Bibliografie................................................................................................................................................11

1

Conflictul dintre generatii

Introducere

Literatura psihologică, socială şi psihopedagogică este bogată în lucrări pe

tema generaţiilor, a succesiunii lor şi a raportului dintre ele. Cu toate acestea,

subiectul este generos şi poate constitui de fiecare dată o temă interesantă de tratat,

datorită multitudinii de perspective din care poate fi analizată.

În lucrarea de faţă am încercat să definim conceptul de generaţie pornind de

la etimologia cuvantului, pe care am dezvoltat-o apoi din perspectiva psihologica,

să trecem în revistă trăsăturile principale ale categoriilor de generaţii, , pentru ca în

final să dezvoltam subiectul raportului dintre generatii, insistând pe efectele

acestuia asupra relaţiei profesor-elev .

Vom vedea ca abordarea problematicii relaţiei profesor-elev în cadrul

cerinţelor învăţământului formativ este necesară cu atât mai mult cu cât, în practica

instructiv-educativă, mai persistă încă unele atitudini caracteristice învăţământului

tradiţional, de a trata elevul ca pe un obiect pasiv al educaţiei implicat numai

unilateral în asimilarea ca atare a informaţiilor transmise de profesor.

2

Conflictul dintre generatii

Conflictul dintre generatii

Într-o societate modernă, aflată în continuă schimbare şi dezvoltare, educaţia ocupă un rol

primordial. Ea îşi propune să formeze şi să dezvolte indivizi de un nivel cognitiv, moral şi civic „necesari

construirii unei societăţi democratice prospere” (Văideanu G, 1988)

În trecut, copilul trecea de la copilărie la bătrâneţe; tinereţea nu era o treaptă în sine. Se poate observa, în cazul triburilor aborigenilor din ţările sărace, copii de cinci ori şase ani care muncesc cot la cot cu adulţii. La şapte-opt ani sunt deja îngropaţi în griji. Ei nu vor avea şansa de a-şi trăi copilăria. Prin urmare, în trecut, nu exista vreo diferenţă între generaţii. 

Diferenţa dintre generaţii este un fenomen nou, unul foarte semnificativ. Este pentru prima oară când el se manifestă, pentru că este pentru prima dată când ne permitem acest lucru. Fenomenul depinde de o societate bogată, care se află la un anumit nivel, iar atunci, apare diferenţa între generaţii.

Toti spun ca “diferenta intre generatii” e numai un cliseu si ca parintii sau bunicii trebuie sa te inteleaga mereu. Dar ajungi intr-un moment cand descoperi ca ai tai nu te cunosc deloc si nu stiu nimic despre visele si dorintele tale, despre ceea ce esti, despre ceea ce vrei sa ajungi in viata.

Sunt mai multe categorii de parinti: parinti absenti, sunt parinti sufocanti si parinti indiferenti. Cred ca cel mai rau este sa ai parinti indiferenti pentru ca nu esti niciodata sigur; ori le pasa ori nu le pasa. Intr-adevar, sunt acolo cand ai nevoie de bani, cand ai nevoie de un sfat sau de o mancare calda ori cand vrei sa discuti ceva cu ei, dar nu sunt acolo sa te cunoasca, sa te inteleaga, sa-ti puna intrebari despre tine, sa vrea sa te cunoasca si sa descoperiti impruna cele mai bune cai pe care le-ai putea urma.

In publicistica exilului românesc, apar din când în când comentarii privitor la deosebirile ce se observă între generatiile componente ale acestui exil, deosebiri inerente şi inevitabile, provocate de grămada anilor care s-au scurs.

Fără îndoială că există un grăunte de adevăr in aceste consideratii asupra modului deosebit de orientare al noilor generatii, poposite în Occident, fată de bătrânii care i-au precedat,

3

Conflictul dintre generatii

dar a le exagera, a le da o amploare istorică, a le atribui un caracter esential şi ireversibil, este o grava eroare de perspectivă.

Pentru a ne pronunta asupra acestei probleme, trebuie să plecăm de la faptul simplu şi elementar al ideii de generatie, ce este o generatie, căutând să o definim şi să-i descoperim sensul real. Din punct de vedere biologic, o generatie nouă ar apărea cam odată la 15 - 20 de ani in viata unui neam. E vorba de tineretul care se naşte şi creste în decursul acestui interval de timp. Dar o natiune nu este numai o structură biologică, cu rândurile de oameni cari se nasc şi mor. Este ceva mai mult. Este o entitate istorico-spirituală. O natiune este înzestrată cu un suflet colectiv, cu o conştiintă proprie, care se propagă dincolo de ritmul biologic al vietii şi dăinueşte peste veacuri. Este acel ceva care determină pe unul să spună că e român sau neamt sau francez. Acest factor colectiv provoacă procesul de diferentiere al natiunilor şi le defineste personalitatea.

GEtimologie

eneratie: dintre toti termenii folositi in publicistica romaneasca din ultimii zece ani, nu e nici unul care sa aiba valoarea de circulatie a acestui cuvant.

1. In sens biologic, cuvantul "generatie" insemneaza progenitura, adica: "totalitatea descendentilor imediati dintr-un autor comun";

2. In sens sociologic, el insemneaza: "grup de oameni de aceeasi varsta", categorie sociala diferentiata prin faptul identitatii de varsta a celor ce o compun;

3. In sens statistic, el insemneaza: "perioada medie de reinnoire naturala a membrilor unui grup social", perioada de schimbare a materialului biologic al unei societati date;

4. In sens istoric, el desemneaza un "grup de oameni a caror unitate si semnificatie sociala vine din faptul participarii lor la un anumit eveniment istoric", adica petrecut si individualizat in timp;

5. In sens psihologic, el desemneaza un "grup de oameni cam de aceeasi varsta, care se simt solidari in manifestarile lor sociale si

care atribuie aceasta solidaritate apropierii lor de varsta" si in acelasi timp mai desemneaza "comunitatea psihologica rezultata din influenta acelorasi imprejurari asupra unor constiinte aflate in perioada de formatie";

6. In sens cultural si politic, adica in sens de "categorie de manifestare sociala", cuvantul "generatie" desemneaza un "grup de oameni ale caror manifestari sociale converg sau se aseamana, care adica simt, cred, stiu si vor cam aceleasi lucruri si iau atitudini identice fata de probleme similare";

7. In sfarsit, in sens economic, cuvantul "generatie" desemneaza un "grup de oameni de aceeasi varsta a carui unitate sufleteasca sau de manifestare culturala ori politica, se explica prin identitatea situatiei si a functiei economice a celor care-l compun si in special prin faptul incadrarii sau neincadrarii lor in ierarhia sociala existenta".

4

Conflictul dintre generatii

Pentru a dezvolta ceva mai mult latura psihologica a etimologiei acestui cuvant, vom spune despre influenta unui eveniment care, este cu atat mai mare cu cat omul nu-i poate opune functiunile lui neutralizante, de asimilare, de reducere a ineditului din el la cunoscut, de utilizare. Dar ansamblul acestor functiuni constituie conformatia mintala a unui anumit ins. Cu cat deci un om are o mentalitate mai formata, cu atat influenta evenimentelor e mai mica asupra lui; cu atat capacitatea lui de reducere a intamplarilor e mai intensa si plasticitatea lui intelectuala mai redusa.

Omul e insa in asa fel constituit, incat aceasta conformatie mintala a lui nu se consolideaza, nu se osifica, intr-un sens, decat catre o anumita varsta. E aci una din formele cele mai elementare care exprima echilibrul vietii. Este deci firesc ca varsta, conditie a fixarii mentalitatii, sa conditioneze indirect gradul de inraurire al unui eveniment istoric.

Se intelege ca, exceptional, un eveniment istoric poate da peste un om in varsta, dar cu personalitatea inca neconsolidata; dupa cum iarasi se intelege ca, in anumite cazuri, un eveniment istoric poate sa dea ca un val peste un om format si sa-l rastoarne, adica sa determine o zdruncinare a personalitatii lui deja consolidate. Dar acestea nu sunt decat exceptii si aceste exceptii nu tulbura cu nimic adevarul fundamental de ordin statistic ca majoritatea celor care sufera inraurirea maxima a unui eveniment nou fac parte din grupul de varsta care corespunde perioadei in care mentalitatea nu e inca definitiv formata, dar care au totusi intelegerea si curiozitatea destul de ascutite ca sa perceapa evenimentul.

Altfel spus, majoritatea celor ce sunt in mod normal schimbati sufleteste, calitativ, de un anumit eveniment istoric, sunt cei aflati la producerea lui in perioada adolescentei. Sau mai simplu: influenta maxima a istoriei se resimte in perioada adolescentei.

5

Conflictul dintre generatii

Categorii de generatii

În acest moment, putem vorbi despre trei generaţii în activitate. Prima, cea a 

indivizilor născuţi între anii 1943 şi 1960, se

retrage discret, căutând tihna pensionării. Cu prea

puţini membri activi, aceasta nu mai contează ca

parte beligerantă în războiul dintre generaţii.

Rămân, în schimb, generaţiile tinere: cei

născuţi în perioada 1961-1981 şi denumiţi de

sociologi „Generaţia X" şi cei care i-au urmat imediat,

născuţi între 1982 şi 2001 şi botezaţi „Generaţia Y".

Războiul dintre „X" şi „Y"

Potrivit istoricilor americani William Strauss şi Neil Howe, „Generaţia X" este marcată de o perioadă de declin a natalităţii, ceea ce a făcut ca numărul membrilor ei să fie semnificativ mai mic în comparaţie cu generaţia premergătoare şi cu cea care i-a urmat. În general, membrii „Generaţiei X" sunt educaţi, independenţi, descurcăreţi.

De partea cealaltă, „Y" a fost poreclită „Cea mai rea generaţie" sau „Generaţia MTV". Marcată de creşterea fără precedent a natalităţii din anii 1990, „Y" este de aproape două ori mai numeroasă decât „X". Membrii ei - care s-au autodenumit, tocmai pentru a nu fi confundaţi cu cei din „Generaţia X" - sunt caracterizaţi de sociologi prin adaptabilitate şi creativitate.

Teoria Strauss-Howe

Istoricii americani William Strauss şi Neil Howe susţin  că de-a lungul istoriei apar şi se repetă cicluri generaţionale care durează aproximativ 90 de ani. La rândul lui, fiecare ciclu este împărţit în patru „puncte critice" de câte 22 de ani - „conştientizare de sine", „înţelegere", „criză" şi „apogeu".

6

Conflictul dintre generatii

Potrivit teoriei Strauss-Howe, există patru mari categorii de generaţii. Prima este „generaţia profetică/idealistă", alcătuită din indivizii care s-au născut în „apogeu". Membrii acestei generaţii sunt cerebrali şi principiali. A doua este „generaţia nomadă/reactivă", cu indivizi născuţi în perioada de „conştientizare de sine" şi caracterizaţi prin şiretenie şi realism. „Generaţia eroică/civică" este cea de-a treia categorie. Membrii ei s-au născut în perioada de „înţelegere", sunt energici, competenţi şi siguri de sine. A patra categorie este „generaţia artistică/adaptabilă", cu indivizi născuţi în timpul „crizei" şi definiţi prin echitate şi toleranţă.

Relatia profesor-elev din perspectiva raportului dintre generatii

Orice nouă generaţie moşteneşte o sumă de valori care sintetizează

experienţe, eşecuri, erori, drame, tragedii umane şi sociale. Ele sunt oglinda epocilor

trecute şi un ghid al devenirii personale. Sunt mărturia înaintaşilor şi exprimă

spiritualitatea unei comunităţi umane.

Asimilarea acestui fond de cunoştinţe şi valori, transpunerea lui în atitudini, comportamente profesionale,

culturale şi cotidiene, impune raporturi cu

7

Categorii de generatii

Generatia profetica/idealista

Generatia nomada/reactiva

Generatia artistica/adaptabila

Generatia eroica/civica

Conflictul dintre generatii

celelalte generaţii şi în primul rând cu generaţia imediat precedentă, cea care transmite primele cunoştinţe despre lume şi viaţă.

După părerea unor autori, generaţiile coexistă fără însă a trăi împreună (Schifirneţ Constantin, 1985). Totuşi, nu se poate face abstracţie de tensiunile sociale ce intervin aici. Ele devin din ce în ce mai limitative, distructive, inacceptabile ca stare normală. Paradoxal, tensiunile constituie una din pârghiile cele mai eficace ale progresului. Cu toate acestea, cercetătorii în acest domeniu afirmă necesitatea constituirii unui echilibru social între generaţii, a unei solidarităţi între indivizi aparţinând unor generaţii diferite (Schifirneţ Constantin, 1985).

Şcoala este instituţia căreia societatea i-a încredinţat sarcina pregătirii generaţiilor ce se succed în devenirea istorică a colectivităţii umane. Generaţiile pătrund în şcoală printr-un flux continuu, fiind supuse unui proces de modelare, menit să asigure continuitatea istorică a valorilor umane şi pregătirea fiecărei generaţii pentru creaţii autentice în sfera civilizaţiei.

Într-o societate modernă, aflată în continuă

schimbare şi dezvoltare, educaţia ocupă un rol

primordial. Ea îşi propune să formeze şi să dezvolte

indivizi de un nivel cognitiv, moral şi civic „necesari construirii unei societăţi

democratice prospere” (Văideanu G, 1988, p 43).

În procesul de formare a generaţiilor,

personalitatea copilului, dată ca potenţialitate la venirea

lui în şcoală, se construieşte treptat în cadrul activităţilor

instructiv-educative desfăşurate în clasa de elevi, suportând influenţe multiple şi întâmpinând numeroase dificultăţi.

Activitatea de modelare a personalităţii copilului, începută în familie, încă din primii ani de viaţă, nu poate face abstracţie de rolul primordial al factorului clasă. Fenomenele de grup ce se petrec aici, interacţiunile dintre elevi, relaţiile educator - clasă şi stilul de conducere al clasei, influenţează în mod specific conduita elevilor.

Aspectele relaţionale din grupul clasei constituie una dintre variabilele majore ale performanţelor obţinute de elevi. Cuplul „educator-educat” nu poate fi înţeles, în toată complexitatea sa, decât dacă este privit ca o unitate. Fiecare dintre cei doi termeni ai cuplului poate fi gândit doar raportat la celălalt. În acelaşi timp, nici cuplul nu poate exista prin el însuşi, ci numai integrat într-un sistem social, într-o organizaţie, şcoala, în comunitatea pe care o formează profesorii şi elevii.

8

Conflictul dintre generatii

Relaţia profesor-elev reprezintă una dintre problemele majore ale învăţământului contemporan, ce a preocupat adesea gândirea pedagogică mondială, ca şi pe cea din ţara noastră. În plan istoric, atât în literatura de specialitate cât şi în practica educativă, s-au conturat două puncte de vedere opuse privind relaţia profesor-elev: unul caracteristic pedagogiei tradiţionale, bazat pe o comunicare unilaterală de la profesor la elev, iar celălalt modern, care consideră elevul exclusiv ca subiect al educaţiei, în afara oricărei dirijări din partea educatorului.

Ambele puncte de vedere (primul punând accent pe autoritatea profesorului, iar cel de-al doilea pe libertatea deplină a elevului) sunt însă unilaterale, respingând posibilitatea realizării unei comunicări reale între cei doi poli ai actului educativ. În accepţiunea pedagogiei contemporane, relaţia profesor-elev este privită ca o relaţie de mare profunzime, în care ambii parteneri colaborează permanent şi în cadrul căreia este bine precizat statutul fiecăruia: profesorul ca factor educativ, iar elevul ca obiect şi subiect al educaţiei.

Astfel, profesorul, pentru a-şi îndeplini menirea de organizator şi factor de decizie în stabilirea strategiilor educative, de mediator al accesului la informaţii şi de evaluator al randamentului şcolar, trebuie să cunoască psihologia elevului, să se transpună în modul de a fi, de a simţi şi de a acţiona al acestuia. El trebuie să urmărească schimbarea locului şi a rolului elevului în actul educaţional, să stimuleze activitatea şi angajarea lui în procesul propriei formări.

În ce priveşte elevul, între calitatea sa de obiect al influenţei educative şi cea de subiect al propriei sale formări, trebuie să existe un raport dialectic, eficienţa acţiunii educative fiind dependentă de gradul său de angajare şi participare la demersurile instructiv-educative.

9

Conflictul dintre generatii

In urma unei cercetari efectuate in cadrul unei teze de doctorat apartinand Istrate Gh. Mihaela Nicoletai pe tema raportului dintre generatii, pe un lot de subiecti constituit din 236 de subiecti adulti si 572 de subiecti apartinand lotului de elevi. Din prezentarea rezultatelor analizei realizate, pornind de la baza de date adulţi, au fost descoperite următoarele diferenţe importante între răspunsurile profesorilor şi cele ale părinţilor:

părinţii discută mai mult cu copiii despre probleme din afara mediului şcolară decât profesorii;

profesorii consideră că la baza conflictelor, disputelor, diferenţelor de păreri dintre ei şi elevi stau în primul rând neîndeplinirea obligaţiilor şcolare şi limbajul folosit de către cei din urmă, în timp ce părinţii consideră că relaţiile tensionate pe care le au cu copiii lor sunt generate de reacţia acestora din urmă în faţa sarcinilor;

în caz de conflict, dispută, ceartă, profesorii folosesc cel mai adesea ironia în timp ce părinţii recurg cu predilecţie la ameninţări sau ascultă fără să spună nimic;

i

1. http://www.publishyourarticles.org/knowledge-hub/essay/essay-on-generation-gap.html

2. http://www.bookrags.com/essay-2005/12/19/144025/50

3. www.koed.hu/medit/orinta.pdf (Generation Gap : Resolving Conflicts Between Generations )

4. http://funnyblog.ro/alfabetul-diferenta-dintre-generatii/

5. http://www.osho.ro/inspiratia.aspx?idArticol=34

6. www.uaic.ro/uaic/bin/download/Academic/Doctorate_februarie_2010/

IstrateGh.MihaelaNicoletacs.Prvu.pdf+diferente+intre+generatii

7. http://www.scritube.com/jurnalism/TINERII-SI-MASSMEDIA1841110512.php

8. http://www.horiasima.ro/articol_7.htm

9. http://www.adevarul.ro/life/viata/Criza_generatiilor_0_592141281.html

10. http://www.crestinortodox.ro/editoriale/tanara-generatie-mircea-vulcanescu-70294.html

11. http://www.pagini-scolare.ro/Alte-articole-scolar-adolescenti-tehnici-predare/DARUIRE-

PROIECT-EDUCATIONAL-DE-ACTIUNE-COMUNITARA/menu-id-63.html

10

Conflictul dintre generatii

în caracterizarea elevului ideal profesorii preţuiesc mai mult calitatea de a fi bun la învăţătură, iar părinţii preferă să aibă un copil descurcăreţ.

Analizând aceste diferenţe s-a constatat că ele apar în mod natural, fiind generate de tipul de relaţie specific profesor-elev pe de o parte, părinte-copil pe de altă parte, ca aspecte particulare ale relaţiei adolescent-adult în ansamblu.

Concluzii

Orice nouă generaţie moşteneşte o sumă de valori care sintetizează experienţe, eşecuri, erori, drame, tragedii umane şi sociale. Ele sunt oglinda epocilor trecute şi un ghid al devenirii personale. Sunt mărturia înaintaşilor şi exprimă spiritualitatea unei comunităţi umane.

Generaţiile dau naştere altor generaţii, tot ele le educă şi le conduc, până la un anumit punct, în care noul produs se revoltă în faţa tutelei şi vrea să preia el însuşi controlul asupra propriului destin. De aici diferenţe de păreri, dispute, certuri şi nu neapărat eternul conflict între generaţii, atât de mediatizat. Între vechi şi nou se instituie o luptă pentru supravieţuire, ca şi când tot ce nu mai este de actualitate trebuie stârpit fără milă, iar tot ce este nou trebuie valorificat ca şi cum termenul „nou” este sinonim absolut cu „bun, valoros, corect”.

Cum vedem, nasterea unei generatii nu e numai o problema de varsta si nici numai o problema de influenta istorica. Ci intalnirea amandurora intr-o psihologie vie. Lipsa oricaruia dintre aceste elemente poate rapi unei generatii orice inteles precis. Asa trebuie inteleasa generatia. Ca lucru contingent, intamplator, lipsit de necesitate. Ca aventura. Ca lucru care poate fi sau nu, dupa imprejurari. Nu trebuie nici s-o negam, nici s-o universalizam. Ci atenti, s-o intelegem, surprinzand imprejurarile care-i provoaca aparitia sau i-o inlatura: conjunctura sociala dintre istorie si psihologie.

Exista asadar unii oameni, unele evenimente si unele vremi explicabile prin actiuni de generatie. Dar exista si altele in care generatia nu aduce nici o explicatie. Lucrurile nu pot fi spuse a-priori, ci trebuiesc examinate caz cu caz.

Se poate afirma că interacţiunea profesor-elev este influenţată de sistemul relaţional existent la nivelul grupului-clasă. Climatul socio-afectiv existent aici influenţează comportamentul elevilor, imaginea lor de sine. În acest sens, procesul de învăţare, pe lângă aspectul cognitiv, presupune cooperare şi sociabilitate. Acestea se formează pe fondul relaţiilor specifice grupului-clasă şi pot favoriza şi stimula sau dimpotrivă, frâna sau inhiba comunicarea deschisă, liberă între profesor şi elev.

11

Conflictul dintre generatii

Bibliografie

12