Recomandrile Comisiei pentru planul strategic PAC al României
care însoete documentul
REGIUNILOR
Recomandri adresate statelor membre cu privire la planurile lor strategice pentru
Politica Agricol Comun
1
CUPRINS
1.1 Promovarea unui sector agricol inteligent, rezilient i
diversificat, care garanteaz securitatea alimentar...................... 2
1.2 Stimularea îngrijirii mediului i a combaterii
schimbrilor climatice i contribuia la îndeplinirea
obiectivelor Uniunii legate de mediu i clim .................................. 3
1.3 Consolidarea structurii socioeconomice a zonelor rurale i
abordarea preocuprilor societale ................................................... 5
cunotinelor, a inovrii i a digitalizrii i încurajarea
adoptrii acestora .............................................................................. 6
1.5 Recomandri ...................................................................................... 7
ROMÂNIA ..................................................................................................... 10
pe întregul teritoriu al UE, în vederea îmbuntirii
securitii alimentare ....................................................................... 10
asupra cercetrii, tehnologiei i digitalizrii ................................. 12
2.3 Ameliorarea poziiei fermierilor în cadrul lanului valoric ......... 13
2.4 Contribuia la energia durabil, precum i la atenuarea
schimbrilor climatice i la adaptarea la acestea ......................... 15
2.5 Promovarea dezvoltrii durabile i a gestionrii eficiente a
resurselor naturale precum apa, solul i aerul ............................. 17
2.6 Contribuia la protejarea biodiversitii, îmbuntirea
serviciilor ecosistemice i conservarea habitatelor i a
peisajelor .......................................................................................... 18
întreprinderilor din zonele rurale .................................................. 21
2.8 Promovarea ocuprii forei de munc, a creterii, a
incluziunii sociale i a dezvoltrii locale în zonele rurale,
inclusiv a bioeconomiei i a silviculturii sustenabile .................... 23
2.9 Îmbuntirea rspunsului pe care agricultura UE îl ofer
la cerinele societii în ceea ce privete hrana i
sntatea, inclusiv alimentele sigure, hrnitoare i
obinute prin intermediul produciei sustenabile, precum
i bunstarea animalelor. ................................................................ 25
digitalizarea ...................................................................................... 27
ROMÂNIEI
Recomandrile se bazeaz pe analiza situaiei actuale, a nevoilor i prioritilor pentru
agricultur i pentru zonele rurale din România. Recomandrile abordeaz obiectivele
economice, de mediu i sociale specifice ale viitoarei politici agricole comune, în special
nivelul de ambiie i obiectivele specifice ale strategiei „De la ferm la consumator” i
ale Strategiei privind biodiversitatea pentru 2030. Astfel cum se menioneaz în strategia
„De la ferm la consumator”, Comisia invit România s stabileasc în planul su
strategic PAC valori explicite, aplicabile pe plan naional, pentru obiectivele Pactului
verde 1 , inând seama de situaia sa specific i de aceste recomandri.
1.1 Promovarea unui sector agricol inteligent, rezilient i diversificat, care
garanteaz securitatea alimentar
Promovarea unui sector agricol inteligent, rezilient i diversificat cu scopul de a
îmbunti securitatea alimentar reprezint o provocare pentru România, din cauza
structurii extrem de polarizate a fermelor. În ciuda reducerii cu o treime a numrului de
ferme în ultimii 10 ani, România continu s fie ara cu cel mai mare numr de ferme din
UE. Cu toate acestea, doar un sfert din ferme primesc pli directe. Marea majoritate sunt
ferme de subzisten i de semisubzisten, care produc în principal pentru consumul
propriu. Acestea sunt slab echipate i nu sunt orientate ctre pia. La polul opus, doar o
mic parte din ferme sunt mari, competitive i orientate spre pia.
În medie, fermierii români obin un venit al factorilor relativ sczut (aproximativ o treime
din media UE), înregistrându-se diferene semnificative între fermele de diferite
dimensiuni, din diferite sectoare i tipuri de zone, cu condiii meteorologice diferite,
precum i între regiuni. Veniturile cresc odat cu dimensiunea fermelor. Cuantumul
unitar al sprijinului public per hectar (pli directe i ajutoare naionale), care include
plile pentru zonele care se confrunt cu constrângeri naturale (ZCN), este mai mare în
zonele cu constrângeri naturale i pentru unitile zootehnice.
Dei poziia geografic i clima României favorizeaz o producie agricol diversificat,
producia vegetal a rii este mai competitiv, reprezentând trei sferturi din producia
agricol. În schimb, creterea animalelor a înregistrat o tendin descendent în ultimii
ani. România are un climat favorabil pentru cultivarea plantelor proteice, de exemplu
soia, pentru care este deja al treilea productor ca mrime din UE în ceea ce privete
suprafaa. Încorporarea altor culturi proteice în rotaia culturilor va crea oportuniti de
pia, deoarece acest lucru va îmbunti calitatea solului i va reduce utilizarea
îngrmintelor.
Atât productivitatea total a factorilor, cât i productivitatea muncii au crescut în cea mai
recent perioad, dar se situeaz înc sub media UE. Investiiile în noi tehnologii
inovatoare, inclusiv în agricultura de precizie, ar trebui s îmbunteasc
competitivitatea fermelor româneti.
1 Acestea se refer la obiectivele legate de utilizarea pesticidelor i riscul aferent acestora, de vânzrile de
antimicrobiene, de pierderea de nutrieni, de suprafaa consacrat agriculturii ecologice, de elementele
de peisaj de mare diversitate i de accesul la internet rapid în band larg.
3
Balana comercial a României este negativ. Aceasta export în principal materii prime
(cereale, oleaginoase, animale vii) în afara UE i import produse cu o valoare adugat
mai mare, inclusiv carne de porc, alimente prelucrate i buturi, în principal din alte state
membre ale UE.
Organizarea productorilor în cooperative a rmas în urm. Numrul organizaiilor de
productori sau al grupurilor de productori recunoscute este cel mai sczut din UE,
rezultatul fiind c accesul fermierilor la piee i puterea lor de negociere sunt sczute.
1.2 Stimularea îngrijirii mediului i a combaterii schimbrilor climatice i
contribuia la îndeplinirea obiectivelor Uniunii legate de mediu i clim
Obiectivele de mediu sunt deosebit de relevante, dar i dificile pentru agricultura
româneasc. Acest lucru se datoreaz faptului c în România agricultura ecologic
reprezint o proporie foarte mic din suprafaa agricol total, precum i inteniei acestui
stat membru de a dezvolta sectorul creterii animalelor.
Emisiile totale de gaze cu efect de ser (GES) i de amoniac (NH3) din agricultur sunt
la un nivel relativ sczut, fermentaiile enterice contribuind cu peste 50 % la emisiile de
GES, urmate de gestionarea solurilor agricole i a gunoiului de grajd. Exploatarea
terenurilor, schimbarea destinaiei terenurilor i silvicultura (LULUCF) reprezint un
absorbant net de carbon, cea mai mare contribuie provenind de la pduri, produse
forestiere recoltate i terenuri cultivate. România ar trebui s promoveze mai bine
practicile agricole i investiiile care au ca scop final reducerea la minimum a emisiilor,
cum ar fi agricultura de precizie sau instrumentele care vizeaz GES, disponibile în
cadrul fermelor, pentru a identifica punctele critice de emisie i a pune în aplicare msuri
eficace. Având în vedere c România intenioneaz s îi dezvolte sectorul zootehnic,
aceasta ar trebui s investeasc în gestionarea durabil a eptelului i a gunoiului de grajd
(de exemplu, gestionarea sntii animalelor, aditivii furajeri, biogazul din gunoiul de
grajd) pentru a atenua creterea preconizat a emisiilor care ar rezulta din creterea
numrului de animale. Activitile de formare i serviciile de consiliere ar trebui s joace
un rol important în promovarea acestor practici.
Producia i consumul de energie în agricultur prezint o tendin relativ stabil, sub
media UE. Capacitatea României de a produce energie din agricultur nu este utilizat la
întregul su potenial, lsând loc pentru îmbuntiri.
Calitatea solului este sub media UE, în principal din cauza intensificrii agriculturii, a
diversificrii reduse a culturilor i a interesului sczut al fermierilor pentru msurile de
îmbuntire a solului. Msurile care urmeaz s fie prioritizate în acest context ar trebui
s includ rotaii mai lungi i mai diversificate ale culturilor, culturi intermediare i de
acoperire, precum i abordri vizând sechestrarea carbonului în solurile agricole, ce au
drept scop remunerarea sechestrrii carbonului în agricultur.
În prezent, nu toate corpurile de ap au o stare bun, astfel cum este definit în Directiva-
cadru privind apa (DCA), iar agricultura este identificat ca fiind a doua cea mai mare
presiune. Exist înc zone în care se practic agricultura intensiv i în care poluarea cu
nitrai este ridicat; prin urmare, ar trebui s se acorde o atenie deosebit acestor zone.
Pentru a îndeplini cerinele DCA, este necesar o mai bun integrare a obiectivelor
privind apa în alte domenii de politic, cum ar fi agricultura. Sinergiile ar trebui
optimizate prin intermediul politicilor, inclusiv al PAC. În ceea ce privete
disponibilitatea apei, România se numr printre rile cu resurse medii de ap,
4
disponibilitatea acestora fiind influenat de condiiile meteorologice. Cantitatea de ap
utilizat în agricultur a fluctuat în ultimii ani i depinde, de asemenea, de condiiile
meteorologice.
ultimii ani. Acest lucru a afectat productivitatea agricol i veniturile fermierilor români
i a afectat, de asemenea, calitatea solului, unele zone confruntându-se cu o degradare i
o ariditate tot mai mari ale solului.
În ciuda strii bune a biodiversitii din România, (95 % din habitatele de tip „pajiti” din
România sunt într-un stadiu de conservare corespunztor), presiunile i ameninrile la
adresa biodiversitii persist în pajitile, terenurile cultivate i pdurile din cadrul reelei
Natura 2000. Indicele privind psrile specifice terenurilor agricole este în unele cazuri în
cretere, în timp ce în altele acesta este în scdere. În câmpiile din România, unde
predomin agricultura intensiv, lipsesc elementele de peisaj liniare (cum ar fi gardurile
vii) i pârloagele. Ar trebui depuse mai multe eforturi pentru introducerea i conservarea
elementelor de peisaj în zonele de câmpie din România.
Punerea în aplicare a directivelor privind natura rmâne o provocare considerabil în
România. Exist probleme din cauza lipsei de cunotine i de date. România a înregistrat
unele progrese în pregtirea planurilor de gestionare a siturilor Natura 2000. Furnizarea
de resurse adecvate pentru punerea lor în aplicare va fi important pentru a menine
speciile i habitatele de interes comunitar i/sau pentru a le readuce la un stadiu de
conservare corespunztor în aria lor natural de rspândire. România ar trebui s evite
finanarea investiiilor i a practicilor agricole cu impact negativ asupra siturilor Natura
2000 i nu numai; de asemenea, ar trebui s stabileasc cerine ambiioase privind bunele
condiii agricole i de mediu (GAEC) în ceea ce privete biodiversitatea i s aplice pe
deplin cerinele legale în materie de gestionare (SMR) din directivele privind natura.
Productivitatea pdurilor din România este ameninat de frecvena crescut a
evenimentelor devastatoare i a infestrilor cauzate de diveri ageni patogeni. Prin
urmare, dezvoltarea sistemelor de protecie a pdurilor este o necesitate din perspectiva
adaptrii. Stimulentele bazate pe rezultate pentru sechestrarea carbonului prin împdurire
(„sechestrarea carbonului în solurile agricole”) ar contribui la meninerea ecosistemelor
forestiere în scopul conservrii, la protejarea bazinelor hidrografice i la producia de
lemn, oferind, în acelai timp, alte beneficii comune, cum ar fi reducerea eroziunii
solului, prevenirea alunecrilor de teren i prevenirea inundaiilor.
Statisticile arat c suprafaa actual destinat agriculturii ecologice este cu mult sub
media UE. Având în vedere beneficiile agriculturii ecologice în domenii precum calitatea
solului i efectul pozitiv al acesteia asupra reducerii utilizrii pesticidelor chimice i a
utilizrii îngrmintelor anorganice, creterea suprafeei destinate agriculturii ecologice
în România ar contribui la un sistem de producie alimentar mai durabil. Pentru a
asigura o cretere efectiv a ofertei de produse ecologice i pentru a menine
rentabilitatea agriculturii ecologice, ar trebui s se depun eforturi pentru a stimula
cererea local de produse ecologice cu scopul de a echilibra creterea ofertei,
aprovizionând totodat pieele de export.
5
preocuprilor societale
Construirea unui sistem alimentar rezilient i robust necesit, de asemenea, acordarea
unei atenii speciale noilor cerine societale, inclusiv reducerea utilizrii
antimicrobienelor i a pesticidelor i îmbuntirea calitii vieii în zonele rurale.
Zonele rurale i populaia rural reprezint un procent foarte ridicat în România. Nevoile
specifice ale zonelor rurale din România sunt multiple. Rata ocuprii forei de munc în
zonele rurale este mai sczut decât media naional i nivelurile UE, în special în rândul
femeilor. Populaia rural îmbtrânete, rata srciei este printre cele mai ridicate din UE,
condiiile de via sunt mai precare decât în zonele urbane, în timp ce venitul pe cap de
locuitor este sub media UE i a nivelurilor naionale. Condiiile precare de via i lipsa
oportunitilor economice au condus la un exod masiv, în special al populaiei active.
Creterea atractivitii zonelor rurale i reducerea migraiei necesit investiii în serviciile
de baz i în infrastructura rural în zonele rurale, precum i sprijin pentru crearea de noi
oportuniti economice pentru populaia rural (inclusiv pentru persoanele defavorizate).
De asemenea, trebuie s se acorde o atenie deosebit nevoilor specifice ale femeilor din
agricultur i din zonele rurale pentru a obine rezultate în ceea ce privete egalitatea de
gen i pentru a elimina disparitile de gen în ceea ce privete ocuparea forei de munc,
remunerarea, pensiile, responsabilitile de îngrijire i luarea deciziilor. În acelai timp,
asigurarea proteciei lucrtorilor agricoli, în special a celor cu locuri de munc precare,
sezoniere i nedeclarate, va juca un rol major în asigurarea respectrii drepturilor
consacrate în legislaie, care este un element esenial al sistemului alimentar echitabil al
UE prevzut de strategia „De la ferm la consumator”.
România are una dintre cele mai sczute ponderi de tineri fermieri din numrul total de
administratori de ferme. Iar aceast pondere este în scdere din 2010. Lipsa accesului la
finanarea terenurilor i la educaie reprezint principalele provocri cu care se confrunt
tinerii fermieri. Fermele gestionate de tineri fermieri, care sunt mai deschii ctre
tehnologii noi i inovatoare, sunt mai eficiente i mai competitive. Abordarea problemei
reînnoirii generaiilor este necesar pentru tranziia ctre o agricultur „verde” i
modern.
Vânzrile de ageni antimicrobieni de uz veterinar rmân sczute în România, dar ar
trebui s se acorde o atenie deosebit utilizrii necorespunztoare a agenilor
antimicrobieni în zootehnie i în asistena medical uman. Acest lucru este deosebit de
important deoarece România este una dintre rile cu cele mai ridicate rate ale mortalitii
umane din cauza rezistenei la antimicrobiene.
Dei vânzrile de produse de protecie a plantelor rmân sczute în România în
comparaie cu media UE, fermierii ar trebui reorientai ctre practici agricole mai
durabile. Este necesar, în special, s se gseasc alternative la dependena actual de
practica autorizrii în urgen a produselor de protecie a plantelor. Printre soluiile
posibile în acest domeniu se numr asigurarea punerii în aplicare a combaterii integrate
a duntorilor, asigurarea implicrii institutelor de cercetare, îmbuntirea cooperrii
dintre fermieri i institutele de cercetare i universitile de tiine agronomice, precum i
o mai bun utilizare a serviciilor de consiliere agricol.
Au fost identificate probleme critice în ceea ce privete biosecuritatea fermelor,
înregistrarea fermelor i identificarea animalelor, având în vedere prezena pestei porcine
africane.
6
România ar trebui s depun eforturi pentru a trece la o alimentaie echilibrat, mai
sntoas i mai durabil din punctul de vedere al mediului, deoarece se confrunt cu o
povar foarte mare asociat bolilor netransmisibile cauzate de factori de risc de natur
alimentar, cum ar fi excesul de greutate i obezitatea. În ciuda faptului c România este
una dintre cele mai srace ri din UE, cantitatea de deeuri alimentare este estimat ca
fiind una dintre cele mai ridicate.
1.4 Modernizarea sectorului prin promovarea i partajarea cunotinelor, a
inovrii i a digitalizrii i încurajarea adoptrii acestora
Sistemul de cunotine i inovare în agricultur (AKIS 1 ) din România este considerat slab
i fragmentat, ceea ce duce la legturi insuficiente între diferiii si actori. Deficienele
AKIS pot limita capacitatea de tranziie ctre o agricultur mai „verde” i mai digital,
astfel cum se prevede în strategia „De la ferm la consumator”.
Un sistem AKIS funcional ar trebui s asigure fluxuri de cunotine între actorii si
pentru a rspunde nevoilor tot mai mari de informaii ale fermierilor, pentru a accelera
inovarea i pentru a spori valorificarea cunotinelor existente. Exist potenialul de a
îmbunti participarea fermierilor la toate aciunile AKIS, în special în ceea ce privete
formarea i grupurile operaionale ale Parteneriatului european pentru inovare (PEI-
AGRI), i de a promova serviciile de consiliere integrate. Ar trebui îmbuntite
legturile dintre consilierii din sectorul public i cel privat, precum i formarea i
abilitile acestora. Consilierii ar trebui sprijinii pentru a contribui la captarea ideilor
inovatoare individuale de pe teren i pentru a le dezvolta prin elaborarea i punerea în
aplicare a proiectelor grupului operaional PEI-AGRI („servicii de sprijinire a inovrii” 2 ).
Buna funcionare a AKIS ar contribui, de asemenea, la îmbuntirea nivelului de
instruire al administratorilor exploataiilor agricole, precum i a abilitilor digitale i
informatice de baz, care sunt cu mult sub media UE.
Ar trebui consolidat cooperarea dintre centrele de cercetare agricol, fermieri i
consilieri. Acest lucru ar garanta apariia sinergiilor asociate cercetrii i punerea în
aplicare pe scar mai larg a rezultatelor cercetrii, de exemplu prin activiti de
colaborare în reea organizate de reeaua naional PAC.
Absorbia finanrii planificate pentru formare, transferul de cunotine i servicii de
consiliere în cadrul programului de dezvoltare rural (PDR) rmâne limitat, iar punerea
în aplicare a acestor msuri se confrunt cu întârzieri. Ar fi important ca acest tip de
intervenii s fie iniiate la începutul perioadei de programare, pentru a evita deficienele
actuale i pentru a spori investiiile globale în cunotine i inovare. În plus, înfiinarea
grupurilor operaionale PEI-AGRI care promoveaz inovarea în agricultur se afl într-
un stadiu incipient.
Este necesar s se consolideze competenele tuturor serviciilor de consiliere 3 i s se
extind oferta în ceea ce privete consilierii i temele. Acest lucru ar contribui la
îmbuntirea abilitilor fermierilor i la îmbuntirea punerii în aplicare a soluiilor
inovatoare. Serviciile de consiliere ar fi apoi mai bine plasate pentru a organiza
sprijinirea inovrii i crearea în comun a unor soluii inovatoare, care s rspund
nevoilor fermierilor, în cadrul grupurilor operaionale PEI-AGRI.
Dei România are cea mai mare vitez de conexiune la internet, acoperirea i
conectivitatea din zonele rurale sunt mult mai sczute decât cele din zonele urbane i din
alte ri ale UE.
Pentru a aborda provocrile economice, de mediu/climatice i sociale interconectate
prezentate mai sus, Comisia consider c planul strategic PAC al României trebuie s îi
concentreze prioritile i interveniile asupra urmtoarelor aspecte, inând seama în mod
adecvat de marea diversitate teritorial i de starea în general bun a biodiversitii
agriculturii i zonelor rurale din România:
Promovarea unui sector agricol inteligent, rezilient i diversificat, care garanteaz
securitatea alimentar
Îmbuntirea viabilitii fermelor cu venituri mai reduse, în special a
fermelor mai mici cu potenial de dezvoltare mai mare, prin promovarea
ajustrii structurale a acestor ferme printr-o distribuie mai direcionat, mai
corect i mai eficace a plilor directe, în special prin utilizarea sprijinului
redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilitii i prin acordarea
unei pli cu sum fix pentru micii fermieri. Îmbuntirea distribuirii plilor
directe ar trebui s in seama de contribuia sprijinului pentru venit la dezvoltarea
zonelor rurale.
inclusiv fa de schimbrile climatice, prin sprijinirea: practicilor de gestionare
agricol durabil (semnat direct în mirite, lucrri în benzi, în special pe pante,
rotaia culturilor utilizând culturi de leguminoase furajere); utilizrii
instrumentelor de gestionare a riscurilor; investiiilor în tehnologii noi; plantrii
de pduri i crerii de suprafee împdurite (inclusiv centuri agroforestiere i
elemente de peisaj lemnoase), în special în câmpie, precum i sprijinirea
activitilor de informare, formare i consiliere, în conformitate cu cerinele
specifice, cu privire la cele mai bune practici agricole, soiurile utilizate sau
economisirea apei.
Sprijinirea diversificrii produciei agricole, prin sprijinirea fermierilor în
vederea orientrii ctre piee de produse cu valoare adugat ridicat i a sporirii
produciei de culturi proteice, în vederea crerii de noi lanuri valorice i a
optimizrii oportunitilor comerciale.
Îmbuntirea poziiei fermierilor în cadrul lanului valoric, în special prin
sprijinirea înfiinrii de organizaii de productori în cadrul msurilor PAC.
Stimularea îngrijirii mediului i a combaterii schimbrilor climatice i contribuia la
îndeplinirea obiectivelor Uniunii legate de mediu i clim
Îmbuntirea gestionrii nutrienilor, precum i a proteciei solului i a
gestionrii apei, prin sprijinirea practicilor agricole adecvate, a tehnicilor de
fertilizare (inclusiv a agriculturii de precizie), a rotaiilor mai lungi i mai
diversificate ale culturilor, a practicilor agroecologice, a investiiilor în
adpostirea animalelor i în sistemele de gestionare a apei, care vor asigura
utilizarea durabil a apei i reducerea amprentei de ap în agricultur, precum i
servicii de instruire i de consiliere.
Contribuia la obiectivul Pactului verde al UE în ceea ce privete elementele
de peisaj agricol prin meninerea prezenei elementelor de peisaj, prin
8
conservarea acestora i prin promovarea introducerii acestor elemente în zonele în
care lipsesc i îmbuntirea strii de conservare a habitatelor agricole i
forestiere, prin sprijinirea practicilor de gestionare durabil, prin respectarea
deplin a principiilor ecologice favorabile biodiversitii (inclusiv polenizatorii
slbatici) i prin contribuia la realizarea obiectivelor specifice ale legislaiei
legate de natur, în special în zonele Natura 2000. Acest lucru ar trebui s fie în
concordan cu nevoile identificate în cadrul de aciune structurat în funcie de
prioriti i în planurile de aciune privind speciile i habitatele stabilite la nivelul
UE i la nivel naional.
Promovarea gestionrii durabile a pdurilor i împdurirea, sporirea
multifuncionalitii i a rolului pdurilor ca absorbant de carbon,
protejarea pdurilor i refacerea ecosistemelor forestiere pentru a atinge o
stare bun a habitatelor i a speciilor i pentru a consolida reziliena la ameninri
precum impactul schimbrilor climatice asupra pdurilor prin elaborarea unor
msuri adecvate, cum ar fi plile bazate pe rezultate.
Contribuia la obiectivul Pactului verde european în ceea ce privete
agricultura ecologic prin stimulente adecvate pentru meninerea agriculturii
ecologice i conversia la aceasta.
Meninerea unor niveluri sczute de emisii de gaze cu efect de ser i de
amoniac generate de agricultur prin sprijinirea practicilor i sistemelor
agricole adecvate - de exemplu, agricultura de precizie, precum i investiiile
necesare pentru punerea în aplicare a acestora. Astfel de aciuni sunt necesare în
special în unitile zootehnice pentru a reduce emisiile provenite din gunoiul de
grajd i din fermentaia enteric, în conformitate cu Strategia privind metanul,
printr-o combinaie adecvat de intervenii (de exemplu, îmbuntirea gestionrii
gunoiului de grajd).
societale
Contribuia la obiectivul Pactului verde în ceea ce privete riscul pesticidelor
i utilizarea acestora prin sprijinirea utilizrii reduse a pesticidelor i asigurarea
punerii în aplicare integrale a gestionrii integrate a duntorilor de ctre toi
utilizatorii profesioniti de pesticide.
Contribuia la obiectivul Pactului verde european în ceea ce privete
antimicrobienele: dei vânzrile de antimicrobiene se situeaz sub media UE,
România ar trebui s continue s pun în aplicare msuri de reducere a utilizrii
acestora în agricultur, de exemplu prin integrarea obiectivelor în aciuni concrete
i mai ambiioase ale PAC.
Îmbuntirea substanial a bunstrii animalelor i îmbuntirea
biosecuritii fermelor, în special în fermele de porcine, prin sprijinirea
îmbuntirii practicilor de gestionare a eptelului, a investiiilor, a formrii i a
serviciilor de consiliere.
Reducerea decalajului economic i social dintre zonele urbane i rurale,
reducerea srciei în zonele rurale, acordând o atenie deosebit grupurilor
vulnerabile, i încetinirea depopulrii zonelor rurale prin sprijinirea
9
investiiilor în infrastructura rural, servicii, capitalul uman i activitile
neagricole, prelucrarea primar i secundar a produselor agricole i
antreprenoriatul social, care au potenialul de a crea locuri de munc, inclusiv în
cadrul bioeconomiei. În acest sens, va fi important s se asigure sinergii cu alte
fonduri UE i naionale.
întreprinderilor lor prin sprijinirea accesului la finanare i la terenuri.
Încurajarea i împrtirea cunotinelor, a inovrii i a digitalizrii în agricultur i în
zonele rurale i încurajarea adoptrii acestora
Contribuia la obiectivul Pactului ecologic european în ceea ce privete
internetul în band larg prin sprijinirea conectivitii în moduri care
completeaz alte surse de finanare, însoite de accelerarea abilitilor digitale în
zonele rurale i a soluiilor digitale pentru agricultur.
Realizarea de investiii într-un sistem AKIS funcional pentru a îmbunti
abilitile profesionale i a sprijini crearea în comun de soluii inovatoare în
agricultur prin dezvoltarea unui sistem de învare i formare profesional pe tot
parcursul vieii pentru fermieri, prin sporirea competenelor tuturor serviciilor de
consiliere i prin extinderea ofertei acestora în ceea ce privete consilierii i
temele, prin structurarea interconexiunilor dintre componentele AKIS (în special
cercetarea, consilierea, fermierii i reeaua PAC), pentru a facilita fluiditatea
schimbului i a fluxurilor de cunotine. Un sistem AKIS mai integrat ar facilita
structurarea proceselor de schimb de cunotine pentru a consolida impactul
finanrii naionale sau din partea UE a cercetrii i inovrii.
10
2. ANALIZA AGRICULTURII I A DEZVOLTRII RURALE ÎN ROMÂNIA
Agricultura României reprezint în continuare o mare parte din produsul intern brut
(PIB), dei ponderea acestui sector a sczut semnificativ în ultimii ani (datorit
dezvoltrii sectoarelor neagricole). Structura fermelor continu s fie polarizat, cu un
numr foarte mare de exploataii individuale mici (multe dintre acestea fiind exploataii
de subzisten) i mii de întreprinderi mari, care i-au sporit performanele tehnice în
ultimii ani. O mare parte a veniturilor a fost înregistrat de fermele mari specializate în
cereale, oleaginoase i proteaginoase (COP), în cazul crora productivitatea muncii a
crescut datorit dotrii cu utilaje moderne (a cror achiziie fost sprijinit prin fonduri de
dezvoltare rural). O mare parte din producia de cereale i oleaginoase este exportat în
afara UE. Carnea, legumele i produsele prelucrate sunt importate, în principal din UE,
ceea ce duce la o cretere suplimentar a deficitului comercial în materie de produse
agroalimentare. Combinarea agriculturii din fermele mari i intensive cu agricultura de
subzisten din fermele mici conduce la o situaie general relativ bun în ceea ce
privete emisiile de GES, nivelurile de nitrai din apele subterane i starea biodiversitii.
Dei zonele rurale din România au evoluat mult în ultimele dou decenii în ceea ce
privete condiiile de trai, acestea sunt înc afectate de un nivel ridicat de srcie i de
lipsa oportunitilor economice. Acest lucru a influenat fenomenul de migraie a
populaiei rurale în afara rii pentru perioade mai scurte (adesea lucrând în agricultur în
alte ri din UE) i mai lungi. Disponibilitatea i accesul la serviciile eseniale (sntate,
transport i educaie) i la infrastructura conex (drumuri, alimentare cu ap, canalizare i
internet) sunt problematice în multe locuri.
2.1 Sprijinirea veniturilor fiabile ale fermelor i a rezilienei pe întregul
teritoriu al UE, în vederea îmbuntirii securitii alimentare
Venitul agricol per lucrtor reprezint aproximativ 55 % din salariul mediu din întreaga
economie (peste media UE). În ciuda fluctuaiilor semnificative (de la 40 % în 2007 la
76 % în 2011), diferena dintre veniturile agricole i salariul mediu pe economie s-a redus
în timp 4 . Ponderea plilor directe i a ajutoarelor naionale tranzitorii în cadrul
veniturilor fermelor s-a situat în jurul mediei UE în perioada 2014-2018 (aproximativ
35 % în cursul perioadei). Sprijinul acordat în cadrul pilonului II (cu excepia sprijinului
pentru investiii) acoper doar un procent suplimentar de 1 % din venitul antreprenorial
(media pentru aceeai perioad) 5 .
În medie, fermierii români obin un venit al factorilor relativ sczut 67
(aproximativ o
treime din media UE), înregistrându-se diferene mari între fermele de diferite
dimensiuni, din diferite sectoare sau tipuri de zone i regiuni.
Venitul factorilor agricoli crete puternic în funcie de dimensiunea fermei: acesta
rmâne foarte sczut pentru fermele mici (pân la 20 de hectare 8 ), dar este foarte ridicat
(peste media UE) pentru fermele cele mai mari (peste 500 de hectare). Distribuia
veniturilor în funcie de dimensiunea economic a fermei urmeaz, în principal, acelai
model. În timp ce cuantumul unitar al sprijinului per hectar pentru ferme (pli directe i
ajutoare naionale tranzitorii) crete pân la 30 de hectare (fiind influenat de plata
redistributiv i de sprijinul cuplat), acesta scade dincolo de aceast dimensiune a fermei.
În mod similar, cuantumul unitar al sprijinului pentru ferme crete pân la o producie
standard de 50 000 EUR i scade peste aceast dimensiune 9 . Sectoarele culturilor, i
anume cel al cerealelor, al oleaginoaselor i al proteaginoaselor, sectorul viticol i cel al
fermelor pomicole primesc cuantumuri unitare ale sprijinului public per hectar (pli
11
directe i ajutoare naionale) care sunt mai mici decât media naional. În schimb,
sectoarele creterii animalelor (producerea laptelui, ovine i caprine, bovine) beneficiaz
de cuantumuri unitare mai mari ale sprijinului public (în principal influenate de sprijinul
direct cuplat per animal) 10
.
Cuantumul unitar al sprijinului public per hectar, inclusiv plile pentru zonele care se
confrunt cu constrângeri naturale, a fost mai mare în acestea din urm, în pofida faptului
c veniturile fermelor au fost mai mari în aceste zone în perioada 2014-2018. Acest lucru
este legat de delimitarea zonelor care se confrunt cu constrângeri naturale (de exemplu,
începând din 2015, acestea includ regiunea Sud-Est cu ferme de dimensiuni mai mari i
cu venituri mai mari) 11
. Exist diferene semnificative între regiuni în ceea ce privete
veniturile (de exemplu, între regiunea Bucureti-Ilfov, dominat de ferme de dimensiuni
.
În ansamblu, fermele mai mici primesc mai puin sprijin (fermele sub dimensiunea medie
naional au primit 93-96 % din plata direct pe hectar în perioada 2015-2017)) 13
. În
plus, 20 % dintre fermele cele mai mari primesc, proporional cu suprafaa lor de teren,
cuantumuri mai mari aferente plilor directe (84 % din plile directe i exploateaz
82 % din terenuri) 14
.
Fermele cu cea mai mare dependen de sprijinul pentru venit (pli directe, msuri de
dezvoltare rural legate de suprafa i unele ajutoare naionale) sunt fermele de cereale,
de oleaginoase i de proteaginoase, în timp ce fermele mai puin dependente sunt
exploataiile viticole, fermele horticole i pomicole 15
.
În România predomin fermele foarte mici i doar aproximativ un sfert din totalul
fermelor din ar beneficiaz de pli directe. Fermele care beneficiaz de pli directe
ocup aproximativ 80 % din suprafaa agricol utilizat din România 16
. Cu toate acestea,
chiar i în rândul beneficiarilor plilor directe, o pondere semnificativ a fermelor
prezint o dimensiune economic foarte sczut, iar majoritatea acestora sunt ferme de
semisubzisten 17
Veniturile fermelor sunt extrem de fluctuante, printre altele din cauza riscurilor climatice.
Aceste fluctuaii privesc în special fermele COP i fermele de granivore 18
. În cadrul PDR
2014-2020, România a planificat 43 de milioane EUR pentru msura de gestionare a
riscurilor (sprijin pentru primele de asigurare). Cu toate acestea, msura a fost utilizat
insuficient din cauza unor probleme precum lipsa pachetelor de asigurri, în special în
ceea ce privete seceta, eterogenitatea fermelor, cunoaterea insuficient a posibilitilor
de asigurare i birocraia.
digitalizrii
Sectorul agricol din România trece prin schimbri structurale. Numrul total de ferme a
sczut între 2005 i 2016 cu 31 %, de la aproximativ 4,3 la 3,4 milioane de ferme. Dei
România a reprezentat aproximativ o treime din fermele din UE, acestea genereaz doar
3,3 % din producia standard a UE 20
. Dimensiunea medie a fermelor a crescut de la 3,3 la
4 hectare în aceeai perioad, ceea ce este cu mult sub media UE de 15 hectare. Peste 3
milioane de ferme au mai puin de 5 hectare. La cellalt capt al spectrului, 12 310 ferme
au peste 100 de hectare, cu o suprafa medie de 485 de hectare. Aceste ferme mari
ocup aproape 50 % din terenurile agricole din România. Astfel, structura agricol din
România este extrem de polarizat 21
.
Între 2005 i 2016, numrul de uniti vit mare (UVM) a sczut cu 27 %, de la 6,6
milioane UVM la 4,8 milioane UVM, iar cifra de afaceri a produciei animaliere a sczut
i mai mult (cu 38 %) în aceeai perioad. Aceste tendine au fost vizibile în special în
sectorul vacilor de lapte i în cel al porcinelor. În schimb, numrul de ovine i caprine a
crescut în aceeai perioad. Acest lucru explic scderea mai puternic a cifrei de afaceri
a produciei animaliere. Consumul de carne este în cretere 22
, în special consumul de
carne de porc, în timp ce producia de carne de porc din România este în scdere. Prin
urmare, importurile de carne de porc ale României cresc.
România este predominant o ar cu teren arabil, 75 % din producie provenind din
sectorul culturilor. Este al patrulea cel mai mare productor de culturi arabile din UE.
Este principalul productor de porumb, împreun cu Frana, precum i cel mai mare
productor de semine de floarea-soarelui i printre primii trei productori de soia în ceea
ce privete suprafaa.
România are un climat favorabil cultivrii proteaginoaselor i poate juca un rol important
în reducerea dependenei UE de importurile de soia. Pe lâng oportunitile de pia,
încorporarea proteaginoaselor în rotaia culturilor va îmbunti calitatea solului, datorit
Venituri din alte pli directe per UMA Alte pli directe decuplate per UMA
Venitul mediu pe lucrtor
Pli cuplate per UMA Ponderea plilor directe în venit
Venitul i plile directe pe lucrtor în funcie de dimensiunea fizic în România (hectare de SAU)
Pli redistributive per UMA
rdcinilor lungi ale acestor plante, i va reduce utilizarea îngrmintelor, deoarece
culturile proteice sunt fixatoare de azot.
Balana comercial a României a trecut de la un excedent de 0,5 miliarde EUR în 2015 la
un deficit de 1,1 milioane EUR în 2018. În ceea ce privete exporturile, România se
bazeaz pe produse de baz (porumb, semine oleaginoase) care sunt exportate la
preurile mondiale. România este un importator net de produse cu valoare adugat mai
mare, inclusiv carne de porc, alimente prelucrate i buturi, în principal din alte state
membre ale UE. Exporturile agroalimentare reprezint aproximativ 10 % din exporturile
româneti 23
.
Productivitatea total a factorilor (PTF) a crescut în România, pe baza tuturor
componentelor sale. Productivitatea muncii a crescut în principal din cauza exodului
forei de munc (-42 % între 2005 i 2017) 24
. Productivitatea sczut este influenat de
dimensiunea redus a fermelor, dar i de gradul sczut de integrare a tehnologiilor
digitale.
România are un numr destul de mare de productori de produse ecologice. Cu toate
acestea, numrul operatorilor din agricultura ecologic a sczut, în timp ce piaa UE
pentru produsele ecologice a crescut. Întrucât consumul de produse ecologice este înc
limitat în România, sectorul produselor ecologice este impulsionat în principal de
exporturi. Valoarea pieei produselor ecologice din România este înc mic. Se
preconizeaz c cererea de produse ecologice va crete în timp. Prin urmare, producia
local i dezvoltarea unei piee interne a produselor ecologice ar trebui s joace un rol
mai important în urmtorii 10 ani.
Sursa: EUROSTAT i DG AGRI 25
2.3 Ameliorarea poziiei fermierilor în cadrul lanului valoric
Sectorul agricol din România este foarte important pentru economia i ocuparea forei de
munc din aceast ar. Procentul din valoarea adugat a lanului alimentar captat de
productorii primari a fost relativ constant între 2008 i 2017, variind de la 60 % în 2008
la 61 % în 2017, cu valori maxime în 2011 i 2013 de 66 % (un nivel mult mai ridicat
decât media de 27 % din UE în 2017) 26
. Valoarea produciei sectorului agricol a crescut
puternic în România în 2018 (+ 8,0 %), atingând un nou record de 18,6 miliarde EUR,
peste dou treimi din aceast valoare total provenind din sectorul culturilor. În 2018,
Productivitatea total a factorilor
Productivitatea capitalului
PTF UE-27
Productivitatea total a factorilor în agricultur în România (Indice 2005 = 100)
14
cele mai importante sectoare în ceea ce privete valoarea produciei din România au fost:
cerealele,, legumele, plantele horticole i culturile industriale, generând 26,3 %, 13,1 % i
respectiv 9,1 % din producia agricol 27
. Prin urmare, venitul per lucrtor este mai mare
decât media în cazul fermelor specializate în culturi de cereale, oleaginoase i
proteaginoase, precum i în cazul altor culturi de câmp i al granivorelor, în timp ce
venitul per lucrtor în fermele mixte i fermele horticole este, în medie, mai mic. În
general, venitul per lucrtor crete odat cu dimensiunea fermei, dar este, în medie, mai
mic i mai puin stabil decât salariile din alte sectoare.
Majoritatea fermelor româneti sunt ferme familiale, în care marea majoritate a forei de
munc regulate este alctuit din membri ai familiei (99,3 %). În plus, majoritatea
fermelor din România sunt foarte mici, având o producie standard mai mic de
8 000 EUR (94,6 %) 28
. Aceste exploataii sunt, de obicei, ferme de subzisten i de
semisubzisten. Dei gestioneaz 30 % din suprafaa agricol, acestea sunt slab echipate
din punct de vedere tehnic i nu sunt orientate ctre pia. Ele nu sunt implicate în
activiti de cooperare, care le-ar putea ajuta s rspund mai bine la cerinele pieelor.
Restul de 70 % din suprafaa agricol este gestionat de ferme de dimensiuni medii i
mari, care au un potenial competitiv clar. Cu toate acestea, ele reprezint doar 7 % din
exploataiile agricole 29
. De asemenea, este dificil pentru fermieri s aib acces la credite
i asigurri, în special pentru micii fermieri.
,
toate acestea fiind în sectorul fructelor i legumelor. În plus, în România exist 17
grupuri de productori (GP), ceea ce înseamn structuri organizatorice temporare care
lucreaz la înfiinarea unei organizaii de productori 31
. Majoritatea organizaiilor de
productori recunoscute nu au statutul de cooperativ i au mai puini membri decât în
majoritatea celorlalte ri din UE 32
. În comparaie cu restul UE, numrul cooperativelor
din ar este sczut i doar una dintre cele 68 de cooperative din România este
recunoscut ca organizaie de productori. Acest lucru se reflect, de asemenea, în
importana economic relativ a OP/AP recunoscute, care reprezint doar 1 %, fa de
media UE care este de 38 % 33
. Opt organizaii interprofesionale au fost recunoscute i
contribuie la cooperarea vertical în cadrul lanului. Potenialul rezid, de asemenea, în
dezvoltarea sistemelor de calitate ale UE ca instrument de consolidare a cooperrii între
productori, de sporire a poziiei lor de negociere în cadrul lanului valoric i, prin
urmare, de obinere a unei proporii mai mari din valoarea adugat.
Strategia „De la ferm la consumator” a Comisiei pledeaz pentru o alimentaie bazat
mai mult pe plante i un grad mai înalt de bunstare a animalelor. Fermierii din România
pot extinde în continuare producia de fructe i legume, se pot concentra pe calitate,
inclusiv pe producia animalier, cu o amprent de mediu i climatic mai sczut i un
grad mult mai înalt de bunstare a animalelor decât media UE.
Creterea valorii adugate a produciei agricole este ridicat în sectorul legumelor, al
vinului i al prelucrrii crnii, în care exporturile sunt în cretere, dar se situeaz numai la
nivel mediu în celelalte sectoare. Programul de dezvoltare rural a sporit i mai mult
participarea productorilor primari la lanurile scurte de aprovizionare, precum i
competitivitatea acestora ca urmare a reducerii costurilor i a creterii veniturilor. 34
În
ceea ce privete practicile comerciale neloiale (PCN), România a depus eforturi pentru a
le combate prin legislaia sa naional privind practicile comerciale neloiale, pentru a
consolida poziia fermierilor în cadrul lanului de aprovizionare cu alimente.
15
2.4 Contribuia la energia durabil, precum i la atenuarea schimbrilor
climatice i la adaptarea la acestea
În 2018, emisiile de gaze cu efect de ser din agricultur (inclusiv terenurile cultivate i
pajitile) s-au ridicat la 17,5 milioane de tone echivalent CO2, reprezentând 3,9 % din
totalul emisiilor de GES ale UE generate de agricultur. Emisiile totale de GES generate
de agricultur au sczut între 1990 i 2018 cu 44,3 % (-29,3 % în UE-27), în timp ce
emisiile de amoniac au sczut cu 4 % 36
în aceeai perioad, în principal datorit reducerii
efectivelor de animale, dar i datorit investiiilor în noi tehnologii. Cu toate acestea,
ponderea agriculturii în totalul emisiilor nete a crescut de la 17 % în 2009 la 19 % în
2017, comparativ cu 10 % din totalul emisiilor de GES la nivelul UE (reflectând
importana relativ a sectorului agricol pentru economie i eforturile depuse în alte
sectoare ale economiei). În 2016, emisiile de metan (CH4) i de protoxid de azot (N2O)
pe hectar de suprafa agricol utilizat au fost de 1,29 kilotone echivalent CO2/1 000 ha,
fiind printre cele mai sczute din UE-27 37
.
În 2018, principala surs de emisii de GES din agricultur a fost fermentaia enteric, cu
o pondere de 54,6 %, comparativ cu media UE de 43,8 %; aceasta a fost urmat de
solurile agricole (cu 32,7 %, sub media UE de 38,4 %) i de gestionarea gunoiului de
grajd (13,7 %), care a fost aproape de media UE 38
(14,2 %).
Între 1990 i 2018 absorbia de CO2 realizat de sectorul LULUCF a crescut cu 29,3 %.
Cea mai mare contribuie a provenit de la pduri, produse forestiere recoltate i terenuri
cultivate. Rolul de absorbant de carbon al pdurilor a sczut cu 14 % între 1990 i 2018,
înregistrând o scdere semnificativ în 2018 39
. Pajitile, zonele umede i aezrile sunt
principalele surse de emisii datorit cultivrii intensive a acestora. Ar trebui s se acorde
prioritate conservrii stocurilor, creterii rolului de absorbant de carbon al pdurilor, al
solurilor acestora i al produselor forestiere recoltate, precum i unei gestionri mai
adecvate a turbriilor agricole pentru protejarea stocului de carbon. Reumidificarea
terenurilor agricole din România are un potenial semnificativ de reducere a emisiilor de
gaze cu efect de ser.
În ultimii ani, România prezint o tendin relativ stabil în ceea ce privete producia de
energie din surse regenerabile (ESR) care provine din agricultur i silvicultur pe hectar
(sub media UE). Producia total de energie din surse regenerabile care provine din
agricultur i silvicultur a ajuns la 3 632 ktep 40
în 2018, reprezentând 61 % din
producia total de ESR din România (o proporie mai mare decât în UE), silvicultura
fiind sectorul care contribuie cu peste 50 % din producia de ESR din România. Cu toate
acestea, contribuia României la producia de ESR a UE-27 este relativ sczut (3 %).
Valoarea adugat pentru productorii primari din lanul alimentar din România (în milioane EUR)
% pentru productorii primari - UE-27
i buturi
% pentru productorii primari (axa din dreapta)
Distribuia de alimente i buturi
16
România se situeaz la o distan de 0,1 puncte procentuale fa de obiectivul su
naional pentru 2020 41
în ceea ce privete ponderea ESR în consumul final brut de
energie.
În ceea ce privete utilizarea direct a energiei în agricultur, silvicultur i industria
alimentar, aceasta a fost relativ constant în ultimii ani (aproximativ 1 000 ktep). În
2018, energia total utilizat direct în agricultur, silvicultur i industria alimentar a
fost de 1 098 ktep, reprezentând 4,7 % din consumul final total de energie al României.
România are o pondere foarte sczut în consumul total de energie al UE-27 (2 % în
2018). Cantitatea de energie direct utilizat pe hectar în agricultur i silvicultur a fost
.
În România, temperatura medie a aerului a crescut în ultimii 10 ani cu aproximativ
+ 1 °C. Începând din 1991, fiecare deceniu a fost mai cald decât cel anterior 43
. Frecvena
fenomenelor climatice nefavorabile (secete, inundaii, furtuni) a crescut, de asemenea, în
ultimii ani, afectând productivitatea agricol i veniturile fermierilor români. În special,
seceta frecvent i prelungit a afectat aproximativ 25 % din terenul arabil în 2019.
Având în vedere tendina de apariie a secetei frecvente i intense, este probabil s
creasc ariditatea solului, care, împreun cu vânturile fierbini, va crete riscul de
eroziune eolian i de degradare a solului, în special în sudul, sud-estul i estul României.
Sursa: Agenia European de Mediu 44
Pajiti
Agricultur
% din emisiile totale de GES generate de agricultur (excluzând LULUCF)
% din totalul emisiilor de GES generate de agricultur (inclusiv emisiile generate de terenuri cultivate i pajiti) (inclusiv LULUCF)
% din totalul emisiilor de GES generate de agricultur (inclusiv emisiile generate de terenuri cultivate i pajiti) (inclusiv LULUCF) în UE-27
Terenuri cultivate
Totalul emisiilor de gaze cu efect de ser generate de agricultur (inclusiv LULUCF i excluzând
LULUCF) în România (în milioane de tone de echivalent CO2)
17
2.5 Promovarea dezvoltrii durabile i a gestionrii eficiente a resurselor
naturale precum apa, solul i aerul
În ceea ce privete calitatea aerului, emisiile totale de amoniac din România sunt relativ
stabile din 2010 (aproximativ 150 000 de tone) 45
, în timp ce în UE exist o tendin
descendent începând din 2013. Se consider c România prezint un risc ridicat de
nerespectare a reducerilor emisiilor de amoniac prevzute de Directiva privind
angajamentele naionale de reducere a emisiilor: -13 % pân în 2020 i -25 % pân în
2030 i ulterior 46
, în comparaie cu nivelurile din 2005. Marea majoritate (89 %) a
emisiilor totale de amoniac raportate în România provin din surse agricole (2018 47
) i au
sczut uor în timp. Conform datelor din 2018, sectorul creterii animalelor (68,8 %)
contribuie mai mult decât culturile (31,2 %) la emisiile de NH3 generate de sectorul
agricol. În plus, 13 % din totalul emisiilor raportate de oxizi de azot, 14 % din totalul
emisiilor raportate de compui organici volatili nemetanici i 1 % din totalul emisiilor de
particule fine din România provin din surse agricole 48
.
În ceea ce privete solul, suprafaa agricol total afectat de eroziune hidric sever în
România se ridic la 9,1 %, dup cum reiese din datele din 2016, procent care se situeaz
peste media UE de 6,6 % 49
. Dac se analizeaz anumite tipuri de ocupare a terenurilor
rezult o situaie similar; datele din 2016 indic faptul c 10,1 % din suprafeele arabile
i suprafeele cu culturi permanente prezint un risc moderat i grav de eroziune hidric,
în timp ce acest risc este mai sczut pentru fâneele i punile permanente (5,6 %).
Ratele eroziunii eoliene sunt printre cele mai ridicate în partea de est a rii. Nivelul
materiei organice totale din terenul arabil (865 megatone în 2015) se situeaz, de
asemenea, sub media UE (11 845 megatone în 2015) 50
. Solurile arabile din România au
un coninut mediu de carbon organic mult mai sczut decât media UE (20,1 g/kg fa de
43,1 g/kg). În ceea ce privete tipul de culturi cultivate i alte practici de gestionare care
pot contribui la protecia solului, 60 % din terenul arabil a fcut obiectul cerinelor de
diversificare a culturilor în 2018 (fa de 77 % în UE), situaia fiind stabil din 2015, în
timp ce doar 2 % din terenul agricol a fcut obiectul unor contracte de îmbuntire a
solului în cadrul msurilor de dezvoltare rural 51
. În 2016, 86 % din suprafaa pe care se
pot executa lucrri ale solului 52
a fost lucrat în mod convenional, iar pentru 33 % din
terenul arabil 53
solul a rmas neacoperit în timpul lunilor de iarn. Impactul msurilor de
îmbuntire a solului poate fi amplificat prin activiti de cercetare, inovare i
demonstraie disponibile în cadrul viitoarei misiuni privind sntatea solului din
programul Orizont Europa.
În ceea ce privete calitatea apei conform Directivei-cadru privind apa (DCA), toate
corpurile de ap de suprafa se afl într-o stare ecologic bun sau medie, iar 2 % din
corpurile de ap de suprafa au o stare chimic mediocr. Toate corpurile de ap
subteran se afl într-o stare cantitativ bun, iar 10,5 % nu reuesc s ating o stare
chimic bun. Poluarea difuz din surse agricole a reprezentat a doua cea mai important
presiune asupra corpurilor de ap. Poluarea cu nutrieni i cu substane organice are cel
mai mare impact asupra apelor de suprafa, iar poluarea chimic are cel mai mare
impact asupra apelor subterane. Nitraii au fost principalii poluani din cauza crora nu s-
a putut atinge o stare chimic bun. Evoluia excedentului potenial de azot i de fosfor
de pe terenurile agricole din România urmeaz o tendin descendent (2017: -12 kg
N/ha i -5 kg P/ha), în ciuda unor fluctuaii anuale i, în ansamblu, rmâne sub media UE
(media pe 4 ani: 46,5 kg N/ha i 0,5 kg P/ha) 54
. În 2012, 83 % din apa analizat de staiile
de monitorizare a apelor subterane din România era de înalt calitate i 7 % era de
calitate slab, dei exist o tendin de cretere a numrului de staii care înregistreaz o
calitate slab. În cadrul PDR pentru perioada 2014-2020, 11,9 % din terenurile agricole
18
.
Informaiile privind captarea apei în agricultur în România indic o tendin fluctuant,
stabilizându-se în ultimii ani în jurul unor valori mai sczute decât în trecut.
Ponderea suprafeelor irigabile din România a crescut începând din 2010, ajungând la
1,9 % din suprafaa agricol utilizat total în 2016. În mod similar, a crescut volumul de
ap utilizat în agricultur pentru irigaii (2012: 371 milioane m 3 , 2017: 440 milioane
m 3 ) 56
. Cu toate acestea, este foarte dificil s se obin date fiabile privind utilizarea apei
în agricultur, deoarece muli fermieri utilizeaz apa din cursuri de ap, puuri i iazuri.
În pofida efectelor benefice asupra cantitii i calitii apei ale unora dintre opiunile de
punere în aplicare ale României (de exemplu, alegerea zonelor de interes ecologic,
culturile de plante proteice care fac obiectul sprijinului cuplat facultativ, pajitile
permanente sensibile din punctul de vedere al mediului), se pare c lipsa formrii i a
unor servicii de consiliere adecvate pentru fermieri a împiedicat o mai bun gestionare i
eficien a utilizrii apei.
2.6 Contribuia la protejarea biodiversitii, îmbuntirea serviciilor
ecosistemice i conservarea habitatelor i a peisajelor
România este unul dintre cele mai bogate state membre ale UE în ceea ce privete
diversitatea biologic (în România aflându-se 5 din cele 9 zone biogeografice stabilite la
nivelul UE-28) 58
.
În 2018, 23 % din teritoriul României era inclus în reeaua Natura 2000 (peste media
UE), din care 16 % în cadrul ariilor de protecie special (APS) Natura 2000 i 17 % în
cadrul siturilor de importan comunitar (SIC) Natura 2000. 39 % din suprafaa
.
România nu a finalizat elaborarea i aprobarea planurilor de gestionare Natura 2000, dar
a înregistrat progrese în aceast direcie, întrucât puin sub 50 % din planuri au fost
aprobate începând cu 2019. Msura Natura 2000 nu a fost programat în cadrul PDR
Excedentul potenial de azot pe terenurile agricole (în kg N/ha/an)
Bilanul brut al nutrienilor în UE-27 pentru azot
Excedentul potenial de N i P pe terenurile agricole din România
Excedent potenial de fosfor pe terenurile agricole (în kg P/ha/an)
Kg N/ha/an Kg P/ha/an
19
2014-2020, dar sprijinul pentru protecia anumitor specii i habitate a fost disponibil în
cadrul altor msuri (agromediu, ZCN, silvicultur, clim i agricultur ecologic). Unele
pachete vizeaz exclusiv zonele Natura 2000. Trebuie întreprinse aciuni suplimentare
pentru finalizarea procesului de desemnare a siturilor Natura 2000, pentru instituirea unor
obiective de conservare clar definite i a msurilor de conservare necesare pentru situri,
precum i pentru furnizarea de resurse adecvate pentru punerea lor în aplicare în vederea
meninerii i a readucerii speciilor i habitatelor de interes comunitar la un stadiu de
conservare corespunztor în aria lor natural de rspândire.
Pe lâng faptul c zone importante din teritoriul României fac parte din reeaua Natura
2000, o parte important a teritoriului su (3,1 milioane ha) se afl sub incidena unui
sistem de zone naturale protejate din punct de vedere funcional. Dou obiective sunt
incluse în lista patrimoniului mondial UNESCO (Delta Dunrii i mai multe zone cu
pduri de fag antice i primitive) 60
.
Indicele privind psrile specifice terenurilor agricole pentru România a sczut între 2010
i 2015, de la 100 la 97. Din 20 de specii monitorizate, pentru opt s-a înregistrat o
scdere, nou aveau o tendin incert, dou nu au putut fi evaluate i pentru una s-a
înregistrat o cretere 61
.
În România, 32 % din suprafaa agricol utilizat este reprezentat de pajiti permanente.
Conform raportului privind stadiul de conservare i tendinele speciilor i habitatelor
elaborat în temeiul Directivei UE privind habitatele (2013-2018), 94,6 % din habitatele
de tip „pajiti” din România se afl într-un stadiu de conservare corespunztor, în timp ce
pentru restul de 5,4 % stadiul de conservare este în declin.
În 2012, 36 % din terenurile agricole erau clasificate ca suprafee agricole de mare
valoare natural 62
. Dup o prim scdere în 2015, procentajul terenurilor agricole care
fac obiectul contractelor de gestionare ce sprijin biodiversitatea i/sau peisajele a crescut
în permanen, ajungând la 5 % din suprafaa agricol utilizat total în 2018 63
. Toate
suprafeele care fac obiectul angajamentelor sunt situate în zone montane i deluroase.
Presiunile i ameninrile la adresa habitatelor din România sunt legate de schimbarea
destinaiei terenurilor, intensificarea agriculturii, utilizarea excesiv a pesticidelor i a
fertilizrii, conversia pajitilor în terenuri arabile, punatul intensiv, urbanizarea
continu, zonele industriale sau comerciale, eliminarea deeurilor menajere i a celor
provenite de la instalaii de agrement, eroziunea solului sau compoziia speciilor.
Între 2010 i 2017, suprafaa agricol utilizat gestionat de ferme cu o intensitate
ridicat a factorilor de producie per hectar a crescut constant, ajungând la 52,3 % din
suprafaa agricol utilizat (peste media UE de 36,3 %). În acelai timp, suprafaa
agricol utilizat gestionat de ferme cu intensitate sczut a factorilor de producie per
hectar a sczut de la 33,3 % la 16,1 %. În 2016, 37,9 % din suprafaa agricol utilizat a
fost folosit pentru punatul extensiv 64
.
În România, doar 3,4 % din suprafaa agricol utilizat este acoperit de pârloage i de
elemente liniare, sub media UE (4,6 %) 65
. Regiunile sudice, în care sunt situate ferme
vegetale mari i în care se practic agricultura intensiv, sunt foarte srace în elemente
liniare, aceast zon fiind una dintre cele mai srace în elemente liniare din UE.
În iulie 2019, Comisia a trimis o scrisoare de punere în întârziere României, deoarece
acest stat nu a asigurat protecia adecvat a habitatelor i speciilor de interes la nivelul
20
UE prin desemnarea de arii naturale protejate. În iulie 2020, Comisia a trimis o alt
scrisoare de punere în întârziere, deoarece România nu a desemnat ariile speciale de
conservare i nu a stabilit în mod constant obiective i msuri detaliate de conservare
specifice fiecrui sit. Msurile de îmbuntire a stadiului de conservare a habitatelor sunt
insuficient promovate, iar politicile agricole i planurile de gestionare a ariilor pot fi
îmbuntite prin colaborarea cu fermierii. Structurile de gestionare a conservrii au o
capacitate insuficient, în timp ce stimulentele pentru fermieri nu asigur implicarea
acestora în gestionarea terenurilor lor agricole într-un mod favorabil biodiversitii.
Cadrul de aciune structurat în funcie de prioriti indic faptul c sunt necesare msuri
pentru promovarea politicilor agricole care vizeaz conservarea biodiversitii, pentru
punerea în aplicare a unor pachete de agromediu eficace, acolo unde nu exist
incompatibiliti între msurile de conservare propuse i pachetele de agromediu
existente i prin punerea în aplicare a plilor Natura 2000 în ariile protejate în care
msurile de conservare impuse de planurile de gestionare devin obligatorii, pentru
pstrarea categoriei de utilizare a pajitilor, pentru a reduce utilizarea pesticidelor, pentru
a promova agricultura extensiv i pentru a controla speciile invazive i speciile indigene
problematice. Sunt enumerate msuri pentru pajiti, terenuri cultivate i pduri, precum i
în ceea ce privete guvernana, capacitatea administrativ i formarea.
În 2020 suprafaa forestier acoperea 30 % din teritoriul României, sub media UE
(39,8 %) 66
, aceasta fiind concentrat în zona montan i în cea deluroas (doar 7 % din
pduri se afl în zona de câmpie) 67
. În 2020, Comisia European a iniiat o procedur de
constatare a neîndeplinirii obligaiilor împotriva guvernului român, solicitându-i s
combat exploatarea forestier ilegal i s protejeze mai bine pdurile din siturile sale
Natura 2000.
Suprafaa destinat agriculturii ecologice din România a început s creasc, dup câiva
ani de tendin descresctoare. Aceasta a crescut de la 1,7 % din suprafaa agricol
utilizat în 2016 la 2,4 % în 2018, în principal datorit sprijinului acordat prin FEADR în
cadrul PDR pentru perioada 2014-2020 68
. Suprafaa aflat în curs de conversie exprimat
.
România se situeaz înc cu mult sub media UE (unde 8 % din suprafaa agricol
utilizat este dedicat agriculturii ecologice) i poate contribui substanial la obiectivul
strategiei Comisiei („De la ferm la consumator”), deoarece deine cea de a cincea
suprafa agricol utilizat ca mrime din UE-27 70
.
individuali, arbori în aliniament, garduri vii i rigole. Aceast estimare trebuie luat în considerare cu
pruden din cauza rezervelor metodologice.
2.7 Atragerea tinerilor fermieri i facilitarea dezvoltrii întreprinderilor din
zonele rurale
România are una dintre cele mai sczute ponderi de tineri fermieri (sub 35 de ani) din
numrul total de administratori de ferme (3,1 % fa de media UE de 5,1 % în 2016). În
plus, aceast pondere este în scdere (atât la nivelul României, cât i la nivelul UE)
începând din 2010. Raportul dintre administratorii tineri i cei în vârst este, de
asemenea, în scdere. Raportul dintre femeile tinere aflate pe post de administrator i
brbaii tineri aflai pe post de administrator era de aproximativ unu la trei în 2016 73
. În
rândul fermierilor cu peste 50 de hectare de teren, ponderea tinerilor fermieri este de
5,1 %.
Tinerii fermieri din România au un nivel mai înalt de educaie decât fermierii din
celelalte grupe de vârst. Cu toate acestea, ponderea tinerilor administratori de ferme cu
pregtire agricol de baz sau complet (doar câteva procente) a fost mult mai sczut în
Suprafaa utilizat pentru agricultura ecologic
în România
% din suprafa utilizat pentru agricultura ecologic în UE-27 % din suprafaa agricol utilizat pentru agricultura ecologic
în România
22
România, comparativ cu media UE (peste 40 %) în 2016. Aproximativ 90 % dintre tinerii
fermieri români au doar experien agricol practic 74
. Acest lucru poate fi legat de
.
Tinerii fermieri gestioneaz ferme de dimensiuni mai mari (în principal din punct de
vedere economic, nu neaprat din punct de vedere fizic), genereaz o producie standard
mai mare per ferm (care crete într-un ritm mai mare decât în alte grupe de vârst ale
fermierilor) i au, în medie, un venit mediu al factorilor mai ridicat decât cel înregistrat
de fermierii din celelalte grupe de vârst 76
. Cu toate acestea, majoritatea tinerilor fermieri
(sub 35 de ani) înc gestioneaz exploataii agricole foarte mici: peste 80 % din fermele
lor sunt ferme de semisubzisten 77
.
Principalele provocri cu care se confrunt tinerii fermieri din România par a fi accesul la
terenuri (recent, preurile terenurilor au înregistrat o cretere rapid), accesul la finanare
(tinerii fermieri au o rat ridicat de respingere a solicitrilor de împrumuturi bancare din
cauza riscurilor prea mari asociate investiiilor, a lipsei încrederii reciproce, a gradului de
alfabetizare financiar a fermierilor i a garaniilor 78
) i accesul la educaie (oferta
limitat) 79
. Depopularea semnificativ a zonelor rurale (în special în zonele montane)
reprezint înc o preocupare general, având în vedere vitalitatea viitoare a zonelor
rurale 80
. Aceasta este adesea legat de condiiile de munc i de via mai puin
favorabile (lipsa accesului la elemente care reprezint nevoi de baz ale întreprinderilor)
i de veniturile agricole mai mici din aceste regiuni.
Ponderea fermierilor care beneficiaz de schema de plat suplimentar pentru tinerii
fermieri (YFP) din cadrul pilonului I a crescut puternic între 2015-2018 (a doua cea mai
mare cretere din UE) i a fost de aproximativ 6 % în 2018 (fa de media UE de 7,5 %).
Cu toate acestea, România a cheltuit mai puin de 1 % din pachetul financiar destinat
plilor directe pentru YFP în 2018 (limita maxim permis a fost de 2 %), nivel situat
înc cu mult sub media UE (1,3 %) 81
. Acest nivel sczut al cheltuielilor a fost legat în
principal de scderea dimensiunii medii a beneficiarilor schemei YFP i de concepia
acesteia (calcularea plilor, limitarea numrului de hectare).
Tinerii fermieri din România particip activ la sprijinirea investiiilor în cadrul PDR
pentru perioada 2014-2020. Cu toate acestea, fondurile alocate pentru acest sprijin sunt
insuficiente pentru a acoperi nevoile de investiii ale tinerilor fermieri.
În 2016, în zonele rurale au fost înfiinate aproximativ 35 000 de întreprinderi 82
. În ciuda
creterii numrului de întreprinderi mici i mijlocii (IMM-uri) în zonele rurale, numrul
acestora este înc foarte sczut în comparaie cu zonele urbane (din motive precum
calitatea sczut a vieii, inegalitatea ridicat, lipsa infrastructurilor de baz: drumuri,
conexiune rapid în band larg etc.).
23
Surs: EUROSTAT 83
2.8 Promovarea ocuprii forei de munc, a creterii, a incluziunii sociale i a
dezvoltrii locale în zonele rurale, inclusiv a bioeconomiei i a silviculturii
sustenabile
Peste dou treimi din teritoriul României este considerat rural 84
, iar 53 % din populaie
tria în zone rurale în 2019. Dei în scdere, teritoriile rurale i populaia rural din
România sunt printre cele mai ridicate din UE. În 2019, populaia rural a sczut cu peste
12 % fa de 2010 85
. Zonele rurale se caracterizeaz prin depopulare, srcie i
îmbtrânirea populaiei. În perioada 2010-2019, doar categoria populaiei rurale cu vârsta
de peste 64 de ani a crescut (cu 9,4 %), în timp ce celelalte dou categorii (< 15 ani i 15-
64 ani) au sczut cu 13 % i, respectiv, cu 18 % 86
(scderea a fost uor mai mare pentru
femeile din categoria 15-64 ani 87
). În timp ce în 2010 migraia rural net a fost de
aproximativ -10 000 de locuitori, aceast scdere a depit 60 000 de locuitori 88
în 2018,
reflectând astfel tendina de depopulare a zonelor rurale.
Rata omajului în România a sczut cu 44 % din 2010, ajungând la 3,9 % în 2019 (cu
mult sub media UE de 6,7 %). Rata omajului în zonele rurale a urmat aceeai tendin,
dar scderea nu a fost atât de pronunat (-24 %), ajungând la 4,6 % în 2019, din cauza
dezvoltrii economice i a procesului de migraie masiv, în special în rândul persoanelor
active. Rata omajului în rândul tinerilor în zonele rurale (15-24 de ani) reprezint o
.
Rata de ocupare a forei de munc din România a fost de 70,9 % în 2019, sub media UE,
care s-a situat la 73,9 %. Rata ocuprii forei de munc din zonele rurale din România
(69,4 %) este uor mai sczut decât rata medie din România i sub media UE (73,8 %).
Din perspectiva genului, rata de ocupare a brbailor este mai mare cu peste 20 de puncte
procentuale decât rata de ocupare a femeilor, ceea ce face ca femeile s fie mai
vulnerabile 90
. Agricultura, silvicultura i pescuitul rmân principalele activiti din zonele
rurale în ceea ce privete fora de munc (43 % din populaia rural ocupat), urmate de
industria prelucrtoare (17 %) i comer (10 %) 91
.
Ponderea administratorilor de ferme cu vârsta < 35 ani în România, în funcie de sex
Ponderea administratorilor de ferme de sex masculin
cu vârsta sub 35 ani
Ponderea administratorilor de ferme cu vârsta sub 35 ani
- UE-27
vârsta < 35 ani
24
Creterea productivitii sectorului agricol i procesul de migrare au condus la o reducere
a populaiei care lucreaz în agricultur de la 30,4 % în 2010 la 22,2 % în 2017. În 2016,
44,9 % din fora de munc agricol era reprezentat de femei, iar 34 % dintre
administratorii de ferme erau femei, procent care depea media UE de 28 % 92
. În
agricultur sunt utilizai zilieri, în afar de lucrtorii cu norm întreag. Între 2011 i
2016, numrul zilierilor a crescut de la 170,5 mii la 803,6 mii de persoane. Ponderea
acestora în totalul forei de munc a crescut de la 1,2 % în 2011 la 6,7 % în 2016. 80 %
din munca cu ziua se desfoar în agricultur (incluzând plantaiile viticole, livezile i
creterea animalelor), silvicultur i pescuit. Acest sector angajeaz de obicei persoane cu
un nivel mai sczut de educaie, care uneori combin munca sezonier în strintate cu
munca ocazional în România. 93
Chiar dac rata srciei la nivel naional, precum i rata srciei în zonele rurale au
sczut din 2010 cu 7 % i respectiv cu 22 %, valorile acestora rmân mai ridicate decât
media UE. În 2018, rata srciei în zonele rurale din România a fost de aproximativ
.
Persoanele cele mai vulnerabile din zonele rurale sunt persoanele în vârst, prinii unici
susintori ai familiilor monoparentale, persoanele cu handicap i minoritile (în special
romii) 95
.
În România PIB-ul pe cap de locuitor a crescut constant în ultimii ani, dar rmâne sub
media UE (66,8 % în 2018). În ceea ce privete regiunile rurale, PIB-ul pe cap de locuitor
este chiar mai sczut (57,2 % din PIB-ul mediu pe cap de locuitor din UE în 2018). Chiar
dac diferena dintre PIB-ul pe cap de locuitor din regiunile rurale din România i media
naional a sczut între 2012 i 2018 cu 11 puncte procentuale, exist în continuare un
decalaj ridicat 96
.
.
În ceea ce privete turismul, capacitatea total de cazare turistic din România a crescut
între 2012 i 2018 cu 22 % în toate tipurile de zone. Cea mai mare cretere relativ s-a
înregistrat în zonele rurale (+ 41 % între 2012 i 2018). Majoritatea locurilor de cazare
sunt în zone intermediare 98
.
Calitatea vieii în zonele rurale este mult mai sczut decât în zonele urbane.
);
condiiile de locuit sunt proaste (50 % dintre gospodriile rurale au bi în interior i 47 %
dintre gospodriile rurale au toalete în interior 100
), iar nivelul serviciilor de baz este
sczut (doar 7 % dintre cree i grdinie sunt situate în zone rurale 101
). Suprafaa
acoperit de strategiile de dezvoltare local a crescut în perioada de programare actual,
în comparaie cu cea anterioar, acoperind 92 % din suprafaa eligibil i 86 % din
populaia eligibil. Bugetul total alocat LEADER este de aproximativ 636 de milioane
EUR. 31 % din proiectele finanate în cadrul LEADER sunt investiii în îmbuntirea i
dezvoltarea infrastructurii i serviciilor rurale, urmate de investiii în activiti neagricole.
Suprafaa forestier a crescut din 2010 cu 1 %, ajungând la 6,9 milioane ha în 2020,
acoperind 30 % din suprafaa total 102
. În aceeai perioad, volumul arborilor pe picior a
crescut de la 1 377 milioane m 3 cu scoar la 2 354 milioane m
3 cu scoar
103 , iar volumul
de lemn recoltat a crescut cu 15 %, ajungând la 19,46 milioane m 3 . 104
În 2 017
25
400 000 ha de pduri de foioase au fost afectate de insecte defoliatoare, iar 2 % din
pduri au fost afectate de fenomenul uscrii timpurii din cauza fenomenelor climatice
nefavorabile, cum ar fi: creterea temperaturii, secete succesive i pe termen lung,
îngheuri timpurii, ploi acide i scurte, precum i ploi abundente 105
. În 2018, 0,6 % din
totalul locurilor de munc au fost în sectorul forestier (numrul persoanelor angajate în
acest sector a crescut cu 22 % fa de 2010). Chiar dac productivitatea muncii în
sectorul forestier a crescut cu 11 % din 2012, ajungând la 23 806 EUR//UMA în 2018,
aceasta rmâne mult sub media UE (44 %) 106
.
Dup o scdere important (de 22 %) în 2009, cifra de afaceri aferent bioeconomiei a
crescut între 2010 i 2015 cu 26 %, ajungând la 37 de miliarde EUR. Agricultura i
alimentaia contribuie cu peste 70 % 107
. În 2017, 2,4 milioane de persoane erau angajate
în sectorul bioeconomiei. Valoarea adugat pe persoan angajat în sectorul
bioeconomiei este foarte sczut, situându-se la 5 000 EUR, comparativ cu media UE de
35 000 EUR 108
.
2.9 Îmbuntirea rspunsului pe care agricultura UE îl ofer la cerinele
societii în ceea ce privete hrana i sntatea, inclusiv alimentele sigure,
hrnitoare i obinute prin intermediul produciei sustenabile, precum i
bunstarea animalelor.
Odat cu creterea averii, cererea consumatorilor din România a evoluat. Cererea de
carne (proteine animale) i fructe i legume a crescut substanial în 2018 comparativ cu
2014 (cu 30,6 kg/locuitor pentru fructe i produse din fructe, cu 16 kg/locuitor pentru
carne i produse din carne 109
) i a sczut pentru cereale (4,6 kg/cap de locuitor pentru
cereale în ultimii 4 ani) i cartofi (5,3 kg/cap de locuitor în cursul perioadei examinate).
Ponderea consumului de alimente în cheltuielile gospodriilor a sczut în ultimii ani, de
la 43,4 % în 2014 la 37,0 % în 2018, dar rmâne foarte ridicat în comparaie cu celelalte
ri din UE i este marcat de diferene mari între zonele urbane i cele rurale.
România se confrunt cu o povar foarte mare asociat bolilor netransmisibile cauzate de
factori de risc de natur alimentar, exprimat ca an de via ajustat pentru dizabilitate
(Disability Adjusted Life Year - DALY) per 100 000 de locuitori, care poate fi atribuit
alimentaiei 110
. Valoarea DALY este influenat de o serie de factori de natur
alimentar. România a fost statul membru cu cele mai slabe rezultate în ceea ce privete
consumul de fructe i legume 111
. În timp ce prevalena medie estimat a
supraponderalitii în rândul adulilor din UE este de aproximativ 52 %, dintre care
14,9 % sunt obezi 112
, ratele echivalente raportate în România sunt în prezent de 62,9 %
pentru supraponderalitate i de 10,4 % pentru obezitate 113
. Eforturile ar trebui s se
concentreze pe trecerea la o alimentaie sntoas i durabil, în conformitate cu
recomandrile naionale, pentru a contribui la reducerea ratelor foarte ridicate de
supraponderalitate i de obezitate, precum i a incidenei bolilor netransmisibile,
îmbuntind în acelai timp impactul global al sistemului alimentar asupra mediului.
Aceasta ar include o alimentaie bazat în mai mare msur pe plante, cu mai puin
carne roie i cu mai multe fructe i legume, cereale integrale, leguminoase, fructe cu
coaj lemnoas i semine. Consumatorii români par s acorde o mare importan
calitii 114
i etichetelor i o importan relativ mai redus originii.
Vânzrile de ageni antimicrobieni exprimate în mg per unitate de corecie a populaiei
(population correction unit - PCU) au sczut din 2015, ajungând la 82,7 mg/PCU în
2018, i rmân sub media UE de 118,3 mg/PCU. Sunt necesare eforturi suplimentare
pentru a menine aceast tendin descendent i pentru a contribui la obiectivul global al
26
UE de reducere cu 50 % a vânzrilor de antimicrobiene destinate animalelor de ferm i
acvaculturii pân în 2030. Antimicrobienele de importan critic utilizate cel mai
frecvent la animale în România sunt polimixinele i fluorochinolonele. Majoritatea
antimicrobienelor din România sunt utilizate în sectorul ovinelor/caprinelor i al
.
,
ceea ce reprezint o scdere fa de 2017. Dei exist variaii evidente în ceea ce privete
utilizarea PPP, vânzrile de pesticide au rmas în mare parte stabile din 2011 i sunt în
mare msur sub media UE 117
. Erbicidele i fungicidele reprezint cea mai important
categorie în cadrul vânzrilor de PPP, îns vânzrile de insecticide au înregistrat cea mai
rapid cretere în ultimii ani.
Având în vedere c retragerea PPP de pe piaa UE reprezint una dintre sursele unei
utilizri mai reduse a produselor de protecie a plantelor în statele membre, faptul c
România tinde s acorde autorizaii în regim de urgen poate fi considerat un obstacol în
calea unei scderi mai pronunate a utilizrii PPP. Aceste decizii i lipsa controlului
asupra punerii în aplicare a gestionrii integrate a duntorilor au încetinit reorientarea
fermierilor ctre practici agricole i fitosanitare mai bune.
Evaluarea de ctre Comisie a Planului naional de aciune al României (PNA) i
constatrile auditului realizat de DG SANTE arat c situaia general în ceea ce privete
utilizarea durabil a pesticidelor este nefavorabil i ridic semne de întrebare cu privire
la conformitatea legislaiei naionale cu normele UE i cu privire la punerea în aplicare a
acesteia. Problemele identificate au o importan deosebit, având în vedere amploarea
culturilor agricole din România.
Risipa alimentar reprezint o problem major în România. Principalele surse ale risipei
sunt: consumatorii (50 %), productorii/prelucrtorii (44 %) i sectorul comerului cu
amnuntul (6 %) 118
. Statisticile indic 5 milioane de tone de deeuri alimentare în fiecare
an, reprezentând între o treime i jumtate din cantitatea total de alimente destinate
consumului uman produs într-un an, i anume aproximativ 250 kg/locuitor 119
(peste
media UE de 179 kg/locuitor). Dei risipa alimentar dup poarta fermei este bine
abordat în legislaia recent adoptat privind deeurile, nu se acord suficient atenie
pierderilor i risipei de alimente care apar la nivelul produciei primare i în primele
etape ale lanului de aprovizionare. Aceast problem ar putea fi abordat prin punerea în
aplicare a programului naional de prevenire a risipei alimentare prevzut la articolul 29
alineatul (2a) din Directiva-cadru privind deeurile 2008/98/CE.
România are o serie de probleme în ceea ce privete respectarea cadrului juridic pentru
bunstarea animalelor. De exemplu, codotomia este o practic de rutin în cazul
porcinelor, iar procentul de porci crescui cu cozi intacte nu s-a schimbat aproape deloc
din 2016. Condiiile din ferme trebuie s se îmbunteasc, dac se dorete scderea
numrului de porci supui practicii de codotomie. România a programat aproape 1
miliard EUR pentru msura privind bunstarea animalelor pentru porcine i psri de
curte în cadrul PDR pentru perioada 2014-2020.
Biosecuritatea reprezint o provocare major, având în vedere c România se numr
printre rile afectate de pesta porcin african (PPA), situaie în care fermele cu un nivel
sczut de biosecuritate i cu controale deficitare prezint un risc mai mare de infectare cu
boli ale animalelor i de rspândire a acestora. Prin urmare, sunt necesare aciuni ferme
27
pentru a stabili, a revizui i a îmbunti biosecuritatea, înregistrarea fermelor,
identificarea i circulaia animalelor, în special în fermele de porcine.
Surs: DG AGRI pe baza datelor ESVAC, Al zecelea raport ESVAC (2020) 120
Sursa: EUROSTAT
[aei_hri] 121
2.10 Obiectiv transversal privind cunoaterea, inovarea i digitalizarea
Sistemul AKIS din România este slab i fragmentat. Nu exist o politic coerent care s
vizeze dezvoltarea i funcionarea AKIS, ceea ce are drept rezultat faptul c subsistemele
sale se afl în mare msur sub influena politicilor sectoriale, iar legturile dintre
diferiii actori sunt destul de slabe. De exemplu, universitile de tiine agronomice
rmân separate de institutele de cercetare agricol. În plus, cooperarea cu societile de
consultan agricol care ofer formare direct fermierilor este redus. În ultimii ani au
fost realizate unele investiii limitate pentru a îmbunti funcionarea efectiv a
sistemului de cunotine agricole.
Consultana i formarea profesional a fermierilor sunt asigurate în principal de reeaua
public de consultan de la nivel judeean i de centrele de consultan agricol care
funcioneaz la nivel comunal. Aceste organisme ofer formare profesional, precum i
sprijin i asisten tehnic pentru accesarea fondurilor UE, consultan managerial,
informaii i cursuri de perfecionare. Cu toate acestea, accesul la aceste servicii este
fragmentat, iar participarea la activiti de formare este sczut 122
. Consultana agricol
privat se ocup în principal de elaborarea cererilor financiare pentru finanare din partea
UE. În cazul proiectelor de mare anvergur, consultanii privai pot ajuta
antreprenorul/fermierul din mediul rural cu expertiza lor pe toat durata proiectului.
Învmântul agricol const în învmântul superior în domeniul agriculturii,
învmântul liceal i formarea profesional. În ultimii ani, numrul absolvenilor de
licee agricole a sczut, ceea ce duce la nivelul general sc