83494801 09 Dermatoze Alergice Studenti2 POZE

Eczemă

http://www.dermnet.com/image.cfm?passedArrayIndex=4&moduleID=8&moduleGroupID=170

Eczemă


Eczema: Patofiziologie şi etiologie

Reacţii de tip umoral şi reacţii de tip celular

Alergenii incriminaţi:

– Exogeni: substanţe chimice, microbi sau ciuperci (din focare cutanate) sau exogeni, dar acţionând din interiorul organismului: alimente, medicamente administrate sistemic, microbi, virusuri, ciuperci, paraziţi din focare profunde

– Endogeni: produşi de metabolism, hormoni etc.

Forme etiopatogenice de eczemă Eczeme exogene

– Dermatita de contact – produsă de agenţi chimici de contact

Ortoergică: leziuni eritemato-edematoase, uneori buloase, în placarde cu contur precis, corespunzând zonei de contact, fără erupţii la distanţă.

– Substanţe incriminate: sulf, iod, acid retinoic, acizi, baze etc.

Alergică: eritem, edem, veziculaţie, depăşind zona de contact cu alergenul şi erupţii la distanţă.

– Alergeni chimici de contact: crom, nichel, mercur, sulfamide, peniciline, coloranţi, răşini naturale sau sintetice, cauciuc etc.

– Reacţie de hipersensibilitate de tip IVb şi mecanisme umorale

– Poate fi demonstrată prin teste epicutanate sau intradermice

– Eczema microbiană – sensibilizarea la microbi dintr-un focar cutanat (intertrigo, Impetigo, ulcer de gambă infectat)

Clinic: placarde zemuinde, crustoase, în apropierea focarului primitiv, uneori cu erupţii secunde la distanţă

– Eczema micotică (dermatofitide) – acelaşi mecanism ca şi eczema microbiană

plăci mai bine delimitate, circinate

Dermatită de contact

Berloque dermatitis

Dermatită de contact

Dermatita de contact alergică – cosmetice

Dermatita de contact alergică – nichel

Eczeme endogene

– Dermatita atopică (eczema constituţională): manifestare eczematoasă care apare pe u teren constituţional (atopic), cu localizări caracteristice şi evoluţie în etape

Etapa infantilă: (2 luni – 2 ani) leziuni de eczemă dispuse pe părţile laterale ale feţei (obraji, menton) şi pe frunte; se poate extinde şi pe trunchi şi membre

Etapa juvenilă (de la 3-4 ani la 10-12 ani): plăci de eczemă localizate la pliuri, intens pruriginoase, cu tendinţa la lichenificare. Pot fi atinse şi alte zone cutanate

Dermatita atopică a adolescentului şi adultului – localizată la pliuri, leziuni uscate, cu tendinţa la lichenificare

Aspecte atipice: dishidroziformă, numulară, keratozice, eritrodermice

Complicaţii: - infecţii microbiene sau micotice, viroze recidivante (herpes simplu), pustuloză varioliformă (suprainfecţie cu virusul herpetic sau vaccinal la sugari cu dermatită atopică)

Atingeri asociate: alte manifestări atopice (astm, rinită, conjunctivită, tulburări digestive), urticarie, edem Quincke, migrenă, cataractă, ihtioză, keratoză pilară

Stigmate ale terenului atopic

Forme etiopatogenice de eczemă

Dermatita atopică

Eczemă numulară


Dermatita atopică: Patofiziologie şi etiologie

Modificări imunologice (hiperproducţia de IgE, depresia imunităţii celulare – Th1 este scăzut ca număr şi funcţie – nivel scăzut de IFNγ, Th2 este supraactiv şi produce IL4, IL5, IL13 care stimulează producerea de IgE de către limfocitele B, T supresor este incompetent) şi deficienţa receptorilor betaadrenergici

Eczema vulgară

• Eczemă endogenă care nu apare pe un teren constituţional

• Etiologie: alergeni biotici din focare profunde, alimente sau

medicamente administrate pe cale generală

• Leziuni de obicei simetrice, diseminate sau numulare

Eczemă - piodermizare

Eczemă - lichenificare


Prurigourile

Erupţii papuloase sau papuloveziculoase, pruriginoase, cu evoluţie acută sau cronică

Prurigouri acute:

– ale copilului: prurigo strofulus

– la adult: prurigo acut, prurigo gravidic

Prurigouri cronice:

– ale copilului: Prurigo Besnier, Prurigo Hebra

– la adult: prurigo cronic, prurigo nodular

Patofiziologia şi etiologia:

– Reacţii de tip imediat sau mixte

Alergeni: alimente, agenţi biotici, medicamente, pneumalergeni

Factori favorizanţi: teren constituţional (prurigo Besnier), tulburări hormonale, digestive, infecţii de focar (amigdaliene, dentare, sinusale), boala Hodgkin, policitemia, unele neoplazii

Prurigo strofulus

Prurigo

Prurigo nodular

Prurigo - Diabet zaharat

Neurodermita Plăci de lichenificare însoţite de prurit intens, cu evoluţie

cronică

Etiopatogenie: factori favorizanţi: tulburări digestive, endocrine, neuropsihice

Dishidrozisul

Leziuni veziculare mari, profunde, cu dispoziţie la mâini şi picioare, lipsa eritemului

Etiologie: alergeni diverşi: microbieni, micotici, medicamentoşi etc.

Manifestări eritemato-scuamoase apropiate de eczemă: tipuri clinice: pitiriaziforme (scuame fine), psoriaziforme (scuame groase) şi seboreice (scuame gălbui, grase, cu sediul pe zonele seboreice);

Etiopatogenie: factori infecţioşi (streptococ, stafilococ, ciuperci, Pityrosporum), rar factori alimentari, medicamentoşi.

Eczematidele

Dishidrozis

Eritemul polimorf

Forme clinice:

– Eritemato-papulos

– Eritemato-veziculo-bulos

Clinic:

– Erupţie precedată de febră, dureri articulare şi musculare,

cefalee

– Dispoziţia leziunilor: faţă, dosul mâinilor, antebraţe, faţa

dorsală a picioarelor, gambelor, genunchi

– Forma eritemato-papuloasă: papule mici, edematoase

– Forma eritemato-veziculo-buloasă: macule

eritematoase centrate de vezicule sau bule, aspect în

cocardă; uneori, mai multe zone concentrice, lichidiene şi

eritematoase, în ţintă – herpes iris; leziuni ale mucoasei

bucale (hidroa), bule şi eroziuni

Eritem polimorf

Sindromul Stevens-Johnson

Stare generală alterată, frisoane, febră, convulsii şi erupţie cutanată buloasă extensivă, ca şi interesarea mucoaselor bucală, oculară, nazală, esofagiană, uretrală, anală

Atingeri viscerale (pulmonare, renale, cardiace, digestive) şi ale sistemului nervos central

Evoluţia poate fi letală

Sindromul Lyell al adultului (necroliza epidermică, dermita combustiformă)

Erupţie buloasă pe fond eritematos, decolări întinse, atingeri mucoase, stare generală afectată

Sindromul Stevens-Johnson

Sindrom Lyell

Vasculitele alergice

Grup heterogen de manifestări datorate atingerii vaselor mici şi mijlocii ale dermului şi hipodermului printr-un mecanism imunologic de tip III, declanşat de alergeni variaţi

Histologic: infiltrat inflamator cu predominenţa polinuclearelor şi degenerescenţa fibrinoidă a pereţilor vasculari

Clasificarea anatomoclinică a vasculitelor (A.Conu): vasculite superficiale dermice, profunde hipodermice şi sistemice

Clasificarea vasculitelor sistemice (Chapel Hill Consensus Conference): vasculitele vaselor mici, vasculitele vaselor mijlocii şi vasculitele vaselor mari

Vasculitele superficiale dermice

Vasculitele alergice Gougerot-Ruiter:

– Clinic: pete eritematoase, leziuni purpurice şi micronoduli; se pot asocia papule urticariene, bule, leziuni de necroză

– Asociată cu febră, artralgii, cefalee

– Evoluţie: acută, subacută, cronică

Purpura Henoch-Schönlein:

– Leziuni papulo-urticariene şi purpurice, cu dispoziţie pe membre;

– artralgii, simptome abdominale, atingeri renale (glomerulo-nefrită difuză), febră

Purpura eczematidă:

– Erupţie eritemato-scuamoasă şi purpurică, pruriginoasă, cu localizare mai frecvent la membrele inferioare

Parapsoriazisul varioliform Mucha-Haberman:

– Erupţie precedată de febră, cefalee, dureri articulare;

– Leziunile cutanate: papule edematoase, centrate de vezicule, urmate de necroză şi cicatrici varioliforme, localizate pe membre sau diseminate

Purpură Henoch Schonlein


Trisindrom Gougerot

Vasculite profunde hipodermice

Eritemul nodos:

– Noduli eritematoşi, dureroşi, localizaţi pe părţile antero-

externe ale gambelor, mai rar pe coapse sau antebraţe.

– Precedaţi de febră, artralgii

– Evoluţie: 2-3 săptămâni, uneori cu recidive

– DD: eritem indurativ Bazin

Hipodermitele nodulare subacute Montgomery-

O’Leary:

– Noduli ai gambelor, care uneori se ulcerează şi au o

evoluţie lentă spre resorbţie

– Apare la femei cu disfuncţii endocrine sau hipertensiune

arterială şi poate avea caracter recidivant

Paniculita migratorie subacută:

– Noduli ai gambelor cu caracter migrator

Eritem nodos


Vasculitele sistemice

Manifestări grave, atingeri cutanate şi viscerale

Clinic:

– Granulomatoza Wegener

– Angeita granulomatoasă Churg şi Strauss

– Panangeita necrozantă Zeek

– Papuloza atrofiantă malignă Degos

– Panarterita nodoasă

Patofiziologia şi etiologia vasculitelor alergice

Reacţii alergice de tip III, prin CIC

Alergenii implicaţi: agenţi infecţioşi (bacil Koch,

streptococ, stafilococ, enterobacterii, virusuri, ciuperci),

medicamente, mai rar alimente, pneumalergeni

Diagnostic alergologic

Anamneza

Examen clinic general şi local

Investigaţii paraclinice:

– Formula leucocitară – eosinofilie

– Puterea histaminopexică a serului – scăzută în atopie

– Cercetarea anticorpilor serici: IgE, IgA, IgM, IgG

– IgE = RIST, PRIST, EIA, RAST

– Complement seric, complexele imune circulante

– Testul degranulării bazofilelor

– Testele cutanate la alergeni / epicutanate (patch teste), scarificare, IDR

– Pentru imunitatate celulară:

Testul de transformare blastică a limfocitelor

Testul inhibării migrării macrofagelor etc.

Tratamentul şi profilaxia dermatozelor alergice

Tratamentul cuprinde:

– Terapie etiologică

– Medicaţia patogenică

– Terapia de modificare a terenului alergic

– Medicaţia locală

– Regimul igieno-dietetic

Terapia etiologică

Îndepărtarea alergenilor:

– Excluderea unor medicamente

– Tratamentul medicamentos sau chirurgical al unor

focare microbiene

– Tratamentul unor micoze sau parazitoze intestinale

– Evitarea contactului cu substanţe chimice sensibilizante

Acţiunea asupra factorilor favorizanţi:

– Terapia perturbărilor digestive, hormonale, nervoase,

etc.

– Evitarea alimentelor eliberatoare de histamină, a unor

factori fizici, a factorilor emoţionali etc.

Medicaţia patogenică

inhibarea formării histaminei în mastocite – hipostamine, antimalarice de sinteză, vitamina C, glucocorticoizi;

inhibarea eliberării histaminei din mastocite – cromoglicatul de sodiu, ketotifenul, sulfasalazina; agenţi adrenergici: adrenalina, efedrina;

inhibarea competitivă a mediatorilor chimici respectivi – antihistaminice, asocieri de antihistaminice;

efecte antagoniste faţă de kinine şi prostaglandine, acţiune antiinflamatorie – glucocorticoizii;

Nifedipina;

Antagoniştii mediatorilor. Terapia de modificare a terenului alergic

Gamaglobuline antialergice

Histaminoglobuline

Hiposensibilizare specifică

Medicaţia locală

Eczema acută:

– Băi, pulverizaţii sau comprese cu ser fiziologic sau soluţii slab antiseptice, atingeri cu soluţii de coloranţi sau nitrat de argint, emulsii şi creme cu corticosteroizi

Eczema cronică:

– Unguente cu corticosteroizi, acid salicilic, reductoare

Eczema microbiană sau eczema infectată secundar – se asociază antimicrobiene locale

Imunosupresive topice: Tacrolimus cremă, Pimecrolimus cremă în dermatita atopică, dermatita de contact alergică

Fizioterapia – UVB, lumină polarizată, PUVA, laser, UVA, UVB în bandă îngustă

Regim igieno-dietetic: eliminarea alimentelor alergizante sau eliberatoare de histamină, evitarea factorilor emoţionali, repausul, eventual climato-terapia

Măsuri de profilaxie:

– Evitarea factorilor alergizanţi la persoanele predispuse la sensibilizare,

– depistarea şi tratamentul precoce a focarelor de infecţie, parazitozelor

– depistarea altor factori de teren

83494801 09 Dermatoze Alergice Studenti2 POZE

Documents

Transcript of 83494801 09 Dermatoze Alergice Studenti2 POZE