78997845 Curs Sanatate Organizational a 2010 2011 v2

8/10/2019 78997845 Curs Sanatate Organizational a 2010 2011 v2

1/125

SCOALA NAIONAL DE STUDII ADMINISTRATIVE I POLITICEFACULTATEA DE COMUNICARE I RELAII PUBLICE

MASTER COMUNICARE MANAGERIAL I RESURSE UMANE

SNTATEORGANIZAIONALSUPORT DE CURS

DR. DANIELA VERCELLINO

Email: daniela.e!"ellin#$"#m%ni"a!e.!#
mailto:[email protected]:[email protected]


2/125

CAPITOLUL &STAREA DE BINE I SNTATEA OCUPAIONAL LA LOCUL

DE MUNC

n ultimele patru decenii ale ec!lului "#$ natura muncii a u%erit c&im'(ri ma)!re pentru

unii indi*i+i, Anii -.#/-0# au adu intr!ducerea de n!i te&n!l!1ii$ utili+area calculat!arel!r la l!culde munc(, Ap!i au urmat anii -2# marca3i de %en!menul 1l!'ali+(rii$ 4n care multe c!mpanii au %!tcump(rate$ au emnat alian3e trate1ice$ au %u+i!nat au au %!t pri*ati+ate, Aceat( peri!ad(antrepren!rial( a du la cre5terea c!mpetiti*it(3ii ec!n!mice pe pia3a interna3i!nal( 6C!!per 78ac9!n$ :;;0$ apud

"###>, ulte 3(ri au emnalat cre5terea particip(rii %emeil!r pe pia3a %!r3ei de munc($ re+ult@ndat%el apari3ia pr!1ramel!r de munc( part/time$ cre5terea c@5ti1uril!r du'le 4n cadrul cupluril!r 5icre5terea 1eneral( a num(rului de alaria3i, 'un(tare

&.&. S'a!ea de (ine. Cali'a'ea ie)ii.BCalitatea *ie3ii ete un c!ncept multidimeni!nal ce tratea+( apecte care 3in de c!nte?tul

4n care ! per!an( tr(ie5te$ plec@nd de la c!ndi3iile de *ia3( !'iecti*e$ 'un(tarea u'iecti*($ p@n( lapercep3iile re%erit!are la !cietate, At%el$ calitatea *ie3ii ete ! um( a percep3iil!r u'iecti*e aleunui indi*id 4n le1(tur( cu p!+i3i!narea lui 4n !cietate$ implic@nd tandarde per!nale 5i a5tept(ride ni*el ec!n!mic 6%inanciar>$ cultural$ %i+ic 6a'en3a durerii$ m!'ilitatea>$ !cial 6rela3iileinterper!nale$ c!municarea$ r!lurile !ciale> 5i p!litic 6Or1ani+a3ia !ndial( a S(n(t(3ii / World

Health Organisation/ O$ :;;=>,Intereul la ni*elul !r1ani+a3iil!r %a3( de (n(tatea an1a)a3il!r a de*enit pre1nant !dat( cu

c!n5tienti+area imp!rtan3ei reurel!r umane pentru 4ndeplinirea e%icient( a !'iecti*el!r 5i pentrure+iten3a pe ! pia3( 4n c!ntinu( c!mpeti3ie 5i de+*!ltare, Su' pr!ceul de 1l!'ali+are$ au l!cc&im'(ri rapide la ni*el te&n!l!1ic$ le1ilati*$ pr!%ei!nal$ al c!munic(rii$ ce ai1ur( ! e*!lu3ie

puternic( 5i 'ene%ic(, n($ at%el e c&im'( 5i c!ndi3iile de lucru$ preiunea de*ine mai mare$cantitatea 5i c!mple?itatea in%!rma3i!nal( crec$ 4ndeplinirea arcinil!r preupun@nd e%icien3( 5i*ite+( mai mari 4n reali+area arcinil!r 6Guet$ "##">, Sunt a%ectate at@t (n(tatea an1a)a3il!r$ c@t 5imediul !cial 4n care ace5tia acti*ea+(, Pr!ceul muncii de*ine mai c!mple?$ lu@ndu/e 4nc!niderare apecte mai pr!%unde precum mediul de lucru$ rec!mpenele$ %eed'ac9/ul p!+iti*$

c!municarea$ tarea de 'ine a an1a)atului$ apecte care in%luen3ea+( tatutul !r1ani+a3iei 4n termenide per%!rman3( 5i pr!ducti*itate, T!t!dat($ lipa (n(t(3ii la ni*elul per!nalului a adu 5i aducec!turi ridicate %irmei$ dat!rate c&eltuielil!r medicale 6tratamente$ c!ncedii pl(tite$ alariic!mpenat!rii>$ 4n 3(rile de+*!ltate acetea a)un1@nd c&iar la :"/:F din PIH,

Termenul de Bpi&!l!1ie a (n(t(3ii 6atara++!$ :;2#> ete intr!du ca ramur( api&!l!1iei ce reune5te mai multe d!menii intereate de c!nceptul de (n(tate$ precum 5tiin3ele!ci!/umane J pi&!l!1ie$ antr!p!l!1ie 5i !ci!l!1ie$ 5i 5tiin3ele naturale J medicin( clinic($(n(tate pu'lic( 5i imun!l!1ie, Din aceat( perpecti*($ (n(tatea apare ca %iind determinat( de%act!ri 'i!l!1ici$ pi&!l!1ici$ dar 5i !ciali,

Starea de (n(tate p!ate %i e*aluat( calitati* prin anali+a t(rii de 'ine$ aceata din urm(a*@nd c@te*a criterii 4n %unc3ie de care p!ate %i anali+at(, Starea de 'ine 3ine de %act!ri precum

e?iten3a un!r rela3ii p!+iti*e cu ceilal3i$ de acceptarea de ine$ de 1radul de aut!n!mie 5i c!ntr!laupra *ie3ii$ de e?iten3a unui en 5i 3el 4n *ia3( 5i de d!rin3a de de+*!ltare per!nal(, At%el$ ep!ate pune c( ! per!nalitate cu tr((turi imun!1ene p!+iti*e 4mpreun( cu un item de rela3ii


3/125

!ciale !lid 5i cu un 'ac91r!und 'i!l!1ic puternic 6%act!ri 1enetici 5i d!'@ndi3i> p!t men3ine tareade (n(tate !ptim(,

De alt%el$ Btarea de (n(tate %i+ic( 5i pi&ic( a unei c!munit(3i repre+int( cel mai rele*antindicat!r aupra 1radului (u de cultur( 5i ci*ili+a3ie ete m(ura p!ten3ialului (u de upra*ie3uire5i de+*!ltare 6Critea$ "##:$ pa1, KK=>, Aceat( *i+iune p!ate %i aplicat( 5i cadrului !r1ani+a3i!nal$4n care rela3iile 5i pr!ceele urmea+( dinamica unei !ciet(3i, n !pinia lui eer 6:;K#>$ (n(tatea

ete puternic rela3i!nat( cu *ia3a !cial( a unui indi*id, At%el$ mediul !cial p!ate declan5a au*indeca treul$ inecuritatea$ calitatea *ie3ii$ Bnee?it@nd '!li$ ci d!ar '!lna*i 6Critea$ "##:$ pa1,KK=>, Aut!rul enumer( 5i decrie %act!rii !ci!/!r1ani+a3i!nali care p!t in%luen3a ne1ati* tarea de(n(tate, n primul r@nd$ ete *!r'a de 'ir!crati+area e?cei*( a intitu3iil!r$ ce are ca principale%ect deper!nali+area 1enerat!are de an?ietate$ tre 5i epui+are %i+ic( 5i pi&ic(, Ap!i$de+!r1ani+area 5i lipa de c!eren3($ 4mpreun( cu e?iten3a unui til de c!nducere nep!tri*it cu!r1ani+a3ia$ duc la un 1rad ridicat de inecuritate 5i lip( de m!ti*a3ie la ni*elul an1a)a3il!r$ %act!rul

purt@nd numele de entr!pie !r1ani+a3i!nal(, !ti*a3ia 5i per%!rman3ele$ dar 5i apari3ia c!n%lictel!rinter/per!nale 5i a%ectarea m!ralului 3in 5i de climatul 4n care indi*i+ii 45i de%(5!ar( acti*it(3ile,ntr/! !r1ani+a3ie la' tructurat($ 4n care l!cul de c!ntr!l 5i m!ralul unt a%ectate$ apar ne4ncrederea4n *iit!r$ entimentul de nei1uran3( 5i alienarea !cial( 6Critea$ "##:>,

Pi&!l!1ia !r1ani+a3i!nal( anali+ea+( e%ectele (n(t(3ii !cupa3i!nale$ a?@ndu/e 4n pecial pem!dul de c!nducere 6up!rtul mana1erial$ %eed'ac9/ul> 5i pe caracteritici ale p!turil!r 6pr!1ram$ta'ilitatea l!cului de munc($ 1radul de aut!n!mie a an1a)atului>, Pre+en3a up!rtului mana1erial 4n!r1ani+a3ie ete un %act!r 'ene%ic pentru tarea de 'ine a an1a)a3il!r,

La ni*el interna3i!nal$ au %!t 4n%iin3ate !r1ani+a3ii care pr!m!*ea+( 5i pr!te)ea+( (n(tatea5i i1uran3a 4n munc( a an1a)a3il!r, Printre cele mai imp!rtante e num(r( Or1ani+a3ia !ndial( auncii 6Internati!nal La'!ur Or1aniati!n J ILO>$ A!cia3ia Interna3i!nal( de Ai1urare S!cial(6Internati!nal S!cial Securit A!ciati!n / ISSA>$ Or1ani+a3ia !ndial( a S(n(t(3ii 6!rld ealt&Or1aniati!n / O>$ Pr!1ramul de De+*!ltare al Na3iunil!r Unite 6United Nati!n De*el!pmentPr!1ramme / UNDP>$ C!miia Interna3i!nal( de S(n(tate Ocupa3i!nal( 6Internati!nal C!mmii!n!n Occupati!nal ealt& / ICO>, Printre !r1ani+a3iile n!n/1u*ernamentale 6ONG/uri> e num(r(ICO J 8ap!nia$ A!cia3ia Interna3i!nal( de I1ien( Ocupa3i!nal( 6Internati!nal Occupati!nal1iene A!ciati!n / IOA> J Italia$ A!cia3ia Interna3i!nal( de Er1!n!mie 6Internati!nalEr1!n!mic A!ciati!n / IEA> J Autralia, Acete !r1ani+a3ii implic( at@t mana1erii 5i peciali5tii4n p!litici !cupa3i!nale$ c@t 5i an1a)a3ii 5i repre+entan3ii acet!ra 4n acti*it(3i care *i+ea+( ai1urareac!ndi3iil!r !ptime de lucru 5i a (n(t(3ii !cupa3i!nale,

BDeclara3ia de la Gene*a din :;;K atr(1ea aten3ia aupra %aptului c( de+*!ltarea 4n 3(rilean1a)ate 4n acet pr!ce ete amenin3at( de ta1nare dat!rit( diminu(rii p!pula3iei$ 4n urmaaccidentel!r de munc( 6! ut( de mili!ane de r(ni3i 5i d!u( ute de mii de deceda3i pe an>, nBDeclara3ia de la Se!ul din iunie "##2$ au %!t dicutate$ de e?emplu$ e%ectele accidentel!r 5i

'!lil!r pr!%ei!nale 5i c!necin3ele p!+iti*e aupra mediului de lucru$ pr!ducti*it(3ii 5i de+*!lt(rii

!ciale 5i ec!n!mice pe care le p!ate a*ea !ptimi+area t(rii de (n(tate,A %!t ela'!rat( c&iar 5i ! BStrate1ie Gl!'al( pentru S(n(tatea Ocupa3i!nal($ ini3iat( deO 5i de+'(tut( %inalmente 4n Italia 4n "##.$ care *i+a 4m'un(t(3irea c!ndi3iil!r de munc( la ni*elinterna3i!nal$ !'iecti*ul principal %iind ai1urarea (n(t(3ii mentale 5i %i+ice a an1a)a3il!r, n %uc3iede ricurile la care unt e?pu5i an1a)a3ii$ de tarea l!r de (n(tate$ de 1radul de acce la er*iciile de(n(tate$ de di%eren3ele le1ilati*e$ apar inec&it(3i 4ntre 3(ri, C!necin3ele la ni*el 1l!'al 3in de%luctua3ia de per!nal$ (r(cie$ cre5terea ec!n!miei in%!rmaleMu'terane$ apari3ia dicrimin(rii lal!cul de munc(, At%el$ planul ela'!rat pentru 4m'un(t(3irea (n(t(3ii !cupa3i!nale ete de%(5urat4ntre "##. 5i "#:# 5i are ca principii de 'a+a educa3ia$ trainin1/ul$ up!rtul te&nic$ de+*l!tarea 5ie?tinderea er*iciil!r de (n(tate !cupa3i!nal( 5i c!municarea, Pr!'lemele ce 3in de (n(tatea 5ii1uran3a !cupa3i!nal( unt pre*i+i'ile$ e%ectele l!r !'er*@ndu/e la ni*el ec!n!mic$ dar 5i al

'un(t(rii 5i calit(3ii *ie3ii an1a)a3il!r,Primul tudiu re%erit!r la calitatea *ie3ii 4n Eur!pa a %!t reali+at 4n "##K 5i pu'licat 4n "##.de c(tre unda3ia Eur!pean( pentru m'un(t(3irea C!ndi3iil!r de ia3( 5i de unc( Studiul tratat


4/125

repre+ent@nd un intrument prin care e puteau identi%ica 5i reduce ine1alit(3ile la ni*el de c!e+iuneec!n!mic( 5i !cial(, C&eti!narul Eur!pean de Calitate a ie3ii 6din en1le+( European Quality of

Life Survey - EQLS> a %!t aplicat 4n "2 de 3(ri 5i a anali+at trei dimeniuni c!ndi3iile de *ia3(!'iecti*e$ tarea de 'ine u'iecti*( a l!cuit!ril!r 5i percep3iile depre !cietate 6calitatea !ciet(3ii>,Re+ultatele 4n ceea ce pri*e5te R!m@nia au %!t u' media eur!pean(, At%el$ 1radul de !cupare a%!r3ei de munc( 4n "##K ete de F2$ mai mic dec@t 4n retul UE$ =K %iind repre+entat de lucr(t!ri

a1ric!li, Cu t!ate acetea$ an1a)a3ii lucrea+( un num(r mai mare de !re$ une!ri a*@nd d!u( l!curi demunc( pr!1ramul de lucru ete in%le?i'il$ iar pr!tec3ia re%erit!are la num(rul de !re lucrate eteredu( perpecti*ele de pr!m!*are 4n carier( lipec, E%ectele 1enerate de acete itua3ii untentimentul de nei1uran3($ inati%ac3ie$ tre 5i entimentul de in%eri!ritate 5i inutilitate

pr!%ei!nale, De aemenea$ :. dintre cei care lucrea+( au ! tare pr!at( de (n(tate$ iar la ni*elde ati%ac3ie %a3( de *ia3($ d!u( treimi din p!pula3ie au ! *i+iune p!+iti*( aupra *iit!rului,

&.*. S'a!ea de (ine +,i-#l#i"/Starea de 'ine ete ! um( a percep3iil!r p!+iti*e %a3( de calitatea *ie3ii per!nale$ ce

preupune ! e*aluare c!1niti*($ dar 5i a%ecti*( 6Ruell$ "##2>, Pentru indi*id$ tarea de 'inerepre+int( un u'iect ce p!ate %i a'!rdat din mai multe perpecti*e, La ! 4ntre'are le1at( detrea de

'ine$ ! per!an( r(punde de cele mai multe !ri Bn general sau din ce punct de vedereQ,Ac!rd@nd aten3ie un!r 4ntre'(ri 5i r(punuri utili+ate +ilnic 5i 'anale une!ri$ putem !'er*a %aptulc( tarea de 'ine 3ine at@t de mul3umirea au lini5tea !%erit( de l!cul de munc( 5i c!nte?tul

pr!%ei!nal 4n 1eneral$ dar 5i de apecte ale *ie3ii per!nale, Aici$ e p!ate c&i3a un triun1&i alperpecti*el!r care e c!mpletea+( recipr!c$ dar care unt a%ectate 4n m!mentul 4n care una dintreele are de u%erit, At%el$ pentru ca indi*idul ( %unc3i!ne+e la un ni*el c@t mai apr!piat de ec&ili'ru$ete ne*!ie ca tarea de 'ine ( e re1(eac( at@t 4n *ia3a pr!%ei!nal( c@t 5i 4n cea per!nal($4mpreun( cu percep3ia %a3( de pr!pria per!an(,

ul3umirea %a3( de *ia3a pr!%ei!nal( *ine din ati%ac3ia le1at( de itemul de remunera3ie$din 1radul de apreciere 5i recun!a5tere pe care an1a)atul 4l prime5te de la uperi!ri$ din entimentulc( e?it( up!rt$ c( per!ana ete a)utat( 5i nu 4mpiedicat( ( pr!1ree+e, Rela3iile cu c!le1ii$climatul !r1ani+a3i!nal )!ac($ de aemenea$ un r!l imp!rtant, La ni*el per!nal$ 'inele ete 1eneratt!t de i1uran3($ de entimentul de 4mplinire %amilial( 6e?iten3a c!piil!r$ entimentul de apreciere$e?iten3a un!r c!ndi3ii de trai d!rite J caa$ c!munitatea$ re+iden3a>$ dar 5i de ati%acerea ne*!ii dea%ec3iune 5i apartenen3(, T!ate acetea unt 4n tr@n( le1(tur( cu m!dul 4n care indi*i+ii e percep

pe ine ca atin1@nd un ni*el d!rit de e?iten3( au nu, Stima de ine$ acceptarea de ine$ ne*!ile derecun!a5tere$ de apartenen3($ dar 5i cele de i1uran3( date de up!rtul ec!n!mic$ intrumental$ a%latela un 1rad de+ira'il$ duc la ! tare 1eneral( de 'ine$ la entimentul 'un(t(rii,

Starea de 'ine !cupa3i!nal( 3ine de tarea de 'ine em!3i!nal( 5i de ! %unc3i!nare p!+iti*(,Include percep3ia aupra %ericirii$ ati%ac3ia %a3( de *ia3( 4n 1eneral 5i ec&ili'rul dintre em!3iile

p!+iti*e 5i cele ne1ati*e, Starea de 'ine pi&!l!1ic( 5i !cial( implic( B'inele pi&!l!1ic 6care 3ine

de de+*!ltare per!nal($ c!p 4n *ia3($ aut!/acceptare 5i entimentul de c!ntr!l aupra mediului 4ncare acti*(m> 5i ni*elul !cial 6interrela3i!nare$ interac3iune cu mediul c!eren3( !cial($recun!a5tere 5i acceptare !cial(>, Atunci c@nd munca depu( 4n cadrul unei !r1ani+a3ii cap(t( en5i *al!are pentru indi*id$ tarea de 'ine re+ultat( din acete acti*it(3i c!nduce la ! mai 'un(

per%!rman3(, De multe !ri$ tarea de 'ine u'iecti*(M pi&!l!1ic( 6din en1le+( well-being> 3ineat@t de e*enimentele ce au l!c 4n cadrul l!cului de munc($ dar 5i de cele de la ni*el !cial, unca!%er( en *ie3ii 5i 1enerea+( ati%ac3ie prin ne*!ia de de+*!ltare per!nal( pe care ! 4ndepline5te,At%el$ are 'ene%icii 6interac3iune$ up!rt !cial$ acti*it(3i pr!*!cat!are$ recun!a5tere !cial(> cea)ut( la atin1erea unei 'un(t(ri 1enerale,

Pentru an1a)at!r$ ete de ma?im intere ca acele c!turi 5i reure c!numate pentru an1a)are5i intruire ( %ie utili+ate e%icient pentru !'3inerea de per%!rman3e 5i e%icien3($ pr!m!*area t(rii de

'ine 4n !r1ani+a3ie ete *ital(, C!nte?tul !ptim de lucru ar tre'ui ( c!n3in( 4n *i+iunea lui arr6:;20$ apud Ruell$ "##2> aut!n!mie$ claritate au lipa am'i1uit(3il!r$ !p!rtunitatea de a %!l!ic!mpeten3ele pr!%ei!nale ale indi*i+il!r e?iten3a un!r c!puri ta'ilite din a%ar( 5i ecuritatea


5/125

dec&ie$ up!rtul din partea uper*i+!ril!r$ %eed'ac9/ul$ trate1iile de m!ti*are 5i rep!na'ili+areaan1a)a3il!r, T!ate acete caracteritici 3in 4n een3( de tilul mana1erial tran%!rma3i!nal 5i dee?iten3a unui up!rt !cial !lid 6em!3i!nal$ intrumental$ in%!rma3i!nal au e*aluat!r>, Acetc!nte?t ete unul ideal care !%er( an1a)a3il!r 5ana de a/5i atin1e ma?imumul pr!%ei!nal$ e?it@ndat%el 'ene%icii recipr!ce,

Cercet(rile 4n d!meniul pi&!l!1iei !r1ani+a3i!nale au urmat 4ndeapr!ape tendin3ele

tran%!rm(ril!r mani%etate la ni*elul muncii, Studiile au punctat c!necin3ele m!di%ic(ril!rl!curil!r de munc($ din punct de *edere al impactului la ni*el indi*idual c@t 5i la ni*el!r1ani+a3i!nal, Capit!lul de %a3( e %!cali+ea+( pe e*iden3ierea pr!'lemel!r de (natate!cupa3i!nal( 5i tarea de 'ine a an1a)a3il!r$ c!ncentr@ndu/e aupra a patru mari arii ale pi&!l!1iei!r1ani+a3i!nale nei1uran3a l!cului de munc($ !rele de munc($ c!ntr!lul la l!cul de munc( 5i tilulmana1erial, iecare din acete teme a de*enit ! pr!'lem( ma)!r( ca urmare a m!di%ic(ril!r!r1ani+a3i!nale radicale, E?it( din ce 4n ce mai mul3i an1a)a3i care muncec mai mult 5i reimt !c(dere a ecurit(3ii l!cului de munc( 5i a c!ntr!lului aupra acetuia,

&.0. Ne,i%!an)a l#"%l%i de m%n"/Cercet(rile au ar(tat c( tendin3a retructur(rii 5i reducerii acti*it(3ii din cadrul multe

c!mpanii a du la cre5terea nei1uran3ei percepute a muncii$ mai ale la ni*elul an1a)a3il!r dincadrul teaM adminitrati*M 'ir!uri 6!rrall 7 C!!per$ :;;2>, arral 5i C!!per 6:;;2>$ de e?emplu$au ar(tat c( .# din e5anti!nul na3i!nal de F### de mana1eri 'ritanici /au re1(it 4n itua3ii deretructurare 4n ultimele :" luni$ retructurare care a a*ut ca e%ecte reducerea acti*it(3ii 5ie?ternali+area, C!necin3ele acet!r c&im'(ri$ c&iar la ni*elul unui 1rup !cupa3i!nal a%lat la unni*elul de la care putea c!ntr!la e*enimentele 6mana1erii de la ni*elul de t!p 5i middle>$ au %!tcre5terea nei1uran3ei l!cului de munc($ c(derea t!nuului m!ral 5i er!darea m!ti*a3iei 5il!ialit(3ii,

Cre5terea numeric( a c!ntractele de munc( pe peri!ad( determinat( la ni*elul mult!r 3(ri aa*ut ca 5i c!necin3( cre5terea nei1uran3ei l!cului de munc( 6Hureau !% La'!r Statitic$ :;;F>,Or1ani+a3iile au 4nceput ( pre%ere an1a)(rile pe peri!ad( determinat( 4n l!cul c!ntractel!r demunc( pe peri!ad( nedeterminat(, In acet en$ an1a)a3ii pe peri!ad( determinat( reimt ! c(derea i1uran3ei l!cului de munc($ de!arece ei nu p!t %i c!nidera3i ! parte intrinec( a !r1ani+a3iei,

Cu t!ate acetea$ 4n ciuda cre5terii acet!r pr!ceduri$ datele !'iecti*e indicate de tudiileOrgani!ation for Econo"ic #o-operation and $evelop"ent6OECD> au ar(tat m!di%ic(ri mici lani*elul i1uran3ei percepute a l!cului de munc( 4n ultimele decenii 6OECD$ :;;;>, Dar acete datee p!t itua 4n c!n%lict cu alte re+ultate 6%ureau of Labor Statistics$ :;;F>, Di*i+area tatiticil!rindic( c( rata de reten3ie 4n unele 3(ri mem're ale OECD a crecut 4n ultimul timp$ la ni*elulanumit!r !cupa3ii, At%el$ i1uran3a l!cului de munc( p!ate %i di%erit( 4n %unc3ie de !cupa3ie, aimult c&iar$ un alt tudiu reali+at 4n An1lia indic( ! mic( cre5tere a c!ntractel!r de munc( pe

peri!ad( determinat( 4n ultimii :# ani 6:;20/:;;0 Eur!tat$ :;;0>,

ai mult c&iar$ tudiile reali+ate 4n mai multe 3(ri din cadrul OECD arat( c( percep3ianei1uran3ei l!cului de munc( a crecut 4n ultimul deceniu 6OECD$ :;;;>$ re+ultate replicate 5i printudii na3i!nale 6Hurc&ell 5i c!la',$ :;;;>, Aceat( percep3ie e p!ate dat!ra cre5terii ni*elului der(p@ndire la ni*el de indutrii 5i !cupa3ii a c!ntractel!r de munc( pe peri!ad( determinat( 6Hur9e$:;;2>, Smit&!n 5i Lei 6"###> u3in c( percep3ia crecut( a nei1uran3ei l!cului de munc( e

p!ate re1(i nu d!ar la ni*elul muncit!ril!r cu tudii medii$ ci 5i la ni*elul pr!%ei!ni5til!r 6cei cutudii uperi!are au cu cali%icare pe anumit( pr!%eie> 5i cel!r care au terminat %acultatea$ care 4nalte *remuri dipuneau de ! e?trem de mare i1uran3( a l!cului de munc(, Nei1uran3a perceput( al!cului de munc( pare a %i mai pr!eminent( la ni*elul tineril!r 5i '(tr@nil!r 6Hurc&ell 5i c!la',$:;;;>, In timp ce datele !'iecti*e p!t u1era c( nei1uran3a l!cului de munc( nu ar tre'ui (repre+inte un element de pre!cupare pentru an1a)a3i$ cercet(rile indic( c( aceat( percep3ie pre+int(

c!rela3ii ridicate cu (n(tatea an1a)a3il!r 5i tarea de 'ine a acet!ra, cD!n!u1& 6"###>$ dee?emplu$ /a !'er*at c( nei1uran3a perceput( a l!cului de munc( ete a!ciat( cu c!ruri c(+utela ni*elul (n(t(3ii 1enerale aut!e*aluate 5i cu ! cre5tere a ditreului 5i utili+(rii remediil!r


6/125

,

Cre5terea num(rului de !re lucrate e dat!rea+($ 4n unele 3(ri$ retructur(ril!r!r1ani+a3i!nale 5i reducerii num(rului de per!nal, Reducerea num(rului de per!nal are ca e%ect

preluarea acti*it(3ii pe care 4nainte ! reali+au cei dip!ni'ili+a3i de c(tre cei care au r(ma 4n cadrul!r1ani+a3iei$ ceea ce duce la upra4nc(rcarea cu arcini 5i la !re uplimentare la care cei r(ma5itre'uie ( le %ac( %a3( 6!rrall 7 C!!per :;;;> Dat!rit( dip!ni'ili+(ril!r a%erente retructur(ril!r


7/125

!r1ani+a3iei ( le %ie %ric( ( renun3e$ ( preia arcini uplimentare 5i ( tea pete pr!1ram6Heat!n$ :;;F>,

Cre5terea num(rului de !re lucrate e dat!rea+($ 4n unele 3(ri$ ta1n(rii au declinului lani*elul c@5ti1uril!r reali+ate, n plu$ alariul minim$ 4n multe 3(ri$ a c(+ut rap!rtat la cel de acum:# ani 6OECD$ :;;;>$ determin@nd apari3ia un!r mari ine1alit(3i ec!n!mice, At%el$ mul3i an1a)a3itre'uie ( c!mpene+e acete pierderi %inanciare prin !re uplimentare pl(tite au prin d!u( lu)'e,

Sc&im'(rile recente din cadrul !r1ani+a3iil!r care au du la m!di%ic(ri ale !rel!r de munc(lucrate ete un apect in*eti1at de pi&!l!1ii 4n d!meniul (n(t(3ii !r1ani+a3i!nale$ c!pul l!r %iind( e*alue+e m!dul 4n care acete !re p!t a*ea impact aupra t(rii de 'ine a an1a)a3il!r 5i aupra

per%!rman3ei l!r la l!cul de munc(,Cercet(rile pri*ind pr!1ramele de munc( %le?i'ile au indicat at@t a*anta)e c@t 5i de+a*anta)e

4n implementarea l!r 6C&ritenen 7 Staine$ :;;#>, A*anta)ele ma)!re erau reducerea treului!cupa3i!nal$ cre5terea t(rii de 'un( dip!+i3ie 5i a aut!n!miei$ c(derea a'enteimului 5i4nt@r+ieril!r$ precum 5i cre5terea ati%ac3iei pr!%ei!nale 5i a pr!ducti*it(3ii, Cel mai marede+a*anta) identi%icat ete cre5terea c!turil!r$ urmat de pr!'lemele la ni*elul pr!1ram(ril!r 5ic!!rd!n(rii muncii$ de di%icult(3ile 4n uper*i+area an1a)a3il!r dat!rate pr!1ramului di%erit 5i dem!di%ic(rile 4n cultura !r1ani+a3i!nal(, Pr!1ramul de munc( %le?i'il are un impact p!+iti* 4n

'alan3a *ia3a pr!%ei!nal(/*ia3a per!nal( 5i 4n reducerea treului !cupa3i!nal 6Dun&am$ Pierce7 Cataneda$ :;20>$ cu t!ate c( acete re+ultate p!t %i atri'uite reducerii timpului e%ecti* de munc(mai de1ra'( dec@t pr!1ramului %le?i'il 6G!ttlie'$


8/125

alt!r apecte ale (n(t(3ii$ mai ale cele rela3i!nate cu treul !cupa3i!nal 6de e?emplu$ tul'ur(rile1atr!intetinale$ tul'ur(rile c&eletului mucular etc,> 5i mai ale e%ectele l!n1itudinale aupra!'i5nuin3el!r d(un(t!are (n(t(3ii,

Pr!1ramele de munc( %le?i'ile p!t %i 4nc!rp!rate 4n p!liticile !r1ani+a3i!nale prieten!aepentru %amilii$ p!litici care unt create pentru a a)uta an1a)a3ii 4n ec&ili'rarea cerin3el!r muncii 5i acel!r %amiliale, Acete p!litici au ca c!p reducerea preiunii e?ercitate de r!lurile multiple 5i de

c!n%lictul %amilie/munc( 6T&!ma 7 Ganter$ :;;F> 5i p!t re+!l*a pr!'leme !r1ani+a3i!nale cum ar%i reducerea a'enteimului, ana1erii de reure umane tre'uie ( 4ncura)e+e reducerea !rel!ruplimentare 5i eliminarea ideii c( acetea repre+int( un element de an1a)ament !r1ani+a3i!nal,

:,F C#n'!#l%l la l#"%l de m%n"/n ultimii ani$ mul3i ana1)a3i au reim3it ! pierdere a 1radului de c!ntr!l aupra muncii 5i

carierei l!r, C&iar 5i p!+i3iile mana1eriale au %!t a%ectate de acet %en!men 6!rrall 7 C!!per$:;;2>, Aceata ete ! c!necin3( a cre5terii nei1uran3ei percepute a l!cului de munc( 5i ade+*!lt(ril!r c!ntinue 4n d!meniul te&n!l!1ic car!ra mul3i indi*i+i au tre'uit 5i tre'uie 4n m!dc!ntinuu ( le %ac( %a3(,

C!nceptul de aut!n!mie perceput( au c!ntr!l a %!t 4n m!d e?teni* in*eti1at, V C!ntr!lul

perceput W e re%er( la 1radul de c!ntr!l pe care un indi*id 4l are aupra mediului muncii J at@tc!ntr!l direct c@t 5i indirect J at%el 4nc@t ( 4l direc3i!ne+e pre unul amenin3(t!r au pre unulrec!mpenat!r 6Gan1ter 7 uilier$ :;2;$ apud an Xperen 7 Sni)der$ "###>, E?it( multecercet(ri at@t 4n et!l!1ie c@t 5i 4n %era uman( care indic( c( pre+en3a au a'en3a c!ntr!lului aree%ecte aupra (n(t(3ii 5i t(rii de 'ine 6A*erill$ :;0=>, Gradul de c!ntr!l a !cupat ! p!+i3ie central(4n te!riile pri*ind dei1n/ul muncii 5i c!mp!rtamentul !r1ani+a3i!nal, In cadrul l!cului de munc($acet c!ncept e re%er( la 1radul 4n care un indi*id ete li'er ( decid( cum ( 45i 4ndeplineac(!'iecti*ele muncii ale, C!niderat ! neceitate uman($ el repre+int( un element m!ti*a3i!nal

puternic, An1a)a3ii care percep c( au p!i'ilitatea de a reali+a ! anumit( acti*itate a5a cum d!recei$ pre de!e'ire de cei care unt 1&ida3i pa cu pa$ unt 4n m!d intrinec m!ti*a3i$ 5i mai multdau$ d!*ad( de ! mai mare rep!na'ilitate 4n 4ndeplinirea arcinil!r 5i 45i aum( rep!na'ilitateac!necin3el!r muncii l!r, Ni*ele c(+ute de c!ntr!l unt$ 4n 1eneral$ a!ciate cu pr!'leme de natur(

pi&!l!1ic($ ni*ele 4nalte de c!ntr!l unt a!ciate cu 4m'un(t(3irea (n(t(3ii mentale 6Gan1ter 7uilier$ :;2;$ apud an Xperen 7 Sni)der$ "###>, Ni*ele ridicate ale c!ntr!lului perceput unta!ciate cu cre5terea ati%ac3iei pr!%ei!nale$ a an1a)amentului !r1ani+a3i!nal$ a implic(rii la l!culde munc($ cre5terea per%!rman3ei pr!%ei!nale 5i m!ti*a3iei$ 4n timp ce ni*ele c(+ute alec!ntr!lului perceput unt a!ciate cu impt!me %i+ice$ ditre em!3i!nal 5i a'enteim 6Spect!r$:;2.>,

a)!ritatea cercet(ril!r 4n d!meniul pi&!l!1iei !r1ani+a3i!nale p!rnec de la m!delul lui, !delul u3ine c(e%ectele cerin3el!r munciiM p!tului 6tre!rii pi&!l!1ici din cadrul mediului muncii> aupra t(rii

de 'ine a an1a)atului unt in%luen3ate de 1radul 4n care an1a)atul p!ate lua deci+ii de unul in1ur 6de%apt 1radul de c!ntr!l>, !delul utine c( independen3a deci+i!nal( atenuea+( e%ectele ne1ati*e alecerin3el!r muncii aupra t(rii de 'ine a an1a)atului, Studiile timpurii$ care au utili+at e5anti!anemari &eter!1ene$ au ar(tat u3inere m!derat( pentru m!delul lui


9/125

c!necin3ele c&im'(ril!r pe care le implementea+(Mini3ia+(, In ec!n!mia 1l!'al( actual($c!mpeti3ia dintre indutrii au 4n cadrul acelea5i indutrii 5i c!mpeti3iile dintre 3(ri unt 4n

permanent( cre5tere$ at%el c( mana1ementul c!mpaniil!r e a%l( 4n %a3( un!r pr!*!c(ri c!ntinue,T!ate acete apecte$ al(turi de c&im'(rile c!ntante care au l!c 4n %!arte multe l!curi de munc($au du la cre5terea ni*elului de tre reim3it la ni*elele !r1ani+a3i!nale uperi!are$ cele demana1ement, Un e?emplu 4n acet en ete indicat de tudiile lui Cartri1&t 5i C!!per 6:;;=> care$

tudiind %u+iunea dintre d!u( c!mpanii 'ritanice acti*e 4n d!meniul c!ntruc3iil!r$ au rele*at c(pete :M= din mana1ementul de mi)l!c mani%eta ni*ele c!nidera'ile de pr!'leme de (natatemintal($ ni*ele c!mpara'ile 5i une!ri c&iar mai mari dec@t cele ale pacien3il!r neur!tici,

Cre5terea preiunii aupra mana1ementului p!ate a*ea impact aupra t(rii de 'ine aan1a)a3il!r, Preiunea reim3it( de mana1eri ete$ 4n m!d inten3i!nat au neinten3i!nat$ tranmi(u'!rd!na3il!r$ mana1erii de*enind at%el ure de tre pentru u'!rd!na3ii l!r, De e?emplu$Gan1ter$ Sc&au'r!ec9$ Sime 5i ae 6:;;:> au rele*at c( patternurile tipului A de c!mp!rtamentmani%etat de uperi!ri era c!relat p!+iti* cu impt!mele de (n(tate %i+ic( ale u'!rd!na3il!r, C@nde a%l( u' preiune$ mul3i mana1eri p!t reac3i!na prin mani%etarea un!r tiluri mana1erialene1ati*e, ana1erii care mani%et( un til de mana1ement de tip V dec!niderat W p!t c!ntri'ui lacre5terea preiunii reim3ite de an1a)a3i, ntr/un tudiu care *i+a in*eti1area tilului de mana1ement

!r1ani+a3i!nal$ Hee&r 5i Gupta 6:;20> au dec!perit ni*elele crecute de tre!ri 6u'utili+areaa'ilit(3il!r au upra4nc(rcarea p!tului> la u'!rd!na3ii care munceau 4n !r1ani+a3ii tradi3i!nalite%a3( de cei care munceau 4n !r1ani+a3ii cu tiluri de mana1ement mai dem!cratice, Sup!rtulmana1erial$ cum ar %i c!municarea e%icient( 5i %eed'ac9/ul$ par a %i %act!ri e?trem de imp!rtan3i

pentru tarea de 'ine a an1a)a3il!r, Sup!rtul mana1arial redu au ine?itent ete rela3i!nat cu ni*elede tre crecute 6Hal&em$ :;22> 5i cu impt!me deprei*e 6Repetti$ :;;=>, L!''an$ uted 5iareell 6:;;2> au in*eti1at tilul de mana1ement$ cerin3ele p!tului$ ni*elul puterii de deci+ie$c!n%lictul de r!l 5i am'i1uitatea de r!l aupra ati%ac3iei pr!%ei!nale 6m(urat( prin aut!e*aluare>5i au rele*at c( ! c!municare e%icient( 5i indica3iile primite din partea mana1erului au ! in%luen3a%!arte mare aupra ati%ac3iei pr!%ei!nale,

Unii indi*i+i p!t mani%eta tiluri de mana1ement 'rutaleM dureM intimidat!are %a3( deu'!rd!na3i atunci c@nd muncec ei 4nu5i u' preiune, Un tudiu recent reali+at pe un e5anti!n deF### de an1a)a3i 4n 0# de !r1ani+a3ii din area Hritanie a indicat c( mana1erii unt c!nidera3i

prima cau+( a intimid(rii de c(tre pete 0K,0 din u'!rd!na3ii *ictime ale aceteia 6!el 5iC!!per$ "###>, Intimidarea la l!cul de munc( ete rela3i!nat( cu tarea de '!al( a an1a)a3il!r$inclui* cu impt!mele de tre pi&!!matic$ impt!me ale c&eletului mucular$ an?iet(3ii 5idepreiei 6!el$ Raner 7 C!!per$ :;;;>,

Rela3ia dintre mana1er 5i u'!rd!nat ete$ 4n m!d e*ident$ V ! trad( cu d!u( enuri W, Until de mana1ement ne1ati* p!ate e?acer'a ni*elul de tre pentru mana1eri dac( c!mp!rtamentull!r re+ult( 4ntr/! deteri!rare a per%!rman3el!r an1a)a3il!r au a atitudinii %a3( de ace5tia, Din p(cate$e?it( 4nc( pu3ine tudii care ( anali+e+e pin!aa pr!'lem( a tiluril!r de mana1ement ne1ati*e$

de!arece ma)!ritatea cercet(ril!r e %!cali+ea+( aupra c!mp!rtamentele de mana1ement e%icient,E?it( %!arte pu3ine tudii care ( 4ncerce ( e*alue+e e%ectele treului mana1erial aupra rela3ieimana1er/u'!rd!nat 5i ( e*iden3ie+e c!necin3ele aupra t(rii de 'ine a an1a)a3il!r, T!tu5i$ e?it(c@te*a tudii care au punctat p!i'ile c(i care p!t %i ad!ptate de practicieni pentru a c!m'ate auminimi+a e%ectele tiluril!r de mana1ement ne1ati*e, Cercet(rile actuale au identi%icat d!u( tiluride c!nducere care p!t %i 'ene%ice pentru tarea de 'ine a an1a)a3il!r 5i pentru per%!rman3a la l!culde munc($ 5i anume tilul tran+ac3i!nal 5i cel tran%!rma3i!nal 6Ha 5i A*!li!$ "##">, Liderii careutili+ea+( deprinderile tran%!rma3i!nale pr!m!*ea+( inpira3ia$ timularea intelectual($c!nidera3ia indi*idual($ deci+ia participati*( 5i dele1area 4n r@ndul u'!rd!na3il!r, Ace5ti lideri4ncura)ea+( u'!rd!na3ii ( 45i *ad( munca dintr/! perpecti*( mai m(rea3( 5i ( de+*!lte met!dein!*ati*e de a %ace %a3( pr!'lemel!r de la l!cul de munc(, Deprinderile tran+ac3i!nale 4n1l!'ea+(

%i?area c!puril!r$ %eed'ac9/ul 5i trate1iile de 4nt(rire care a)ut( an1a)a3ii ( munceac( e%icient,Numer!ae tudii au u'liniat e%icien3a lideril!r tran%!rma3i!nali 4n de+*!ltarea an1a)a3il!r 6Ha$"##"> 5i 4n reducerea treului pu aupra acet!ra 6S!i9 7 G!d&al9 "###> Deprinderile


10/125

le1ate de per%!rman3a u'!rd!na3il!r$ reducerea incertitudinil!r 5i cre5terea a5tept(ril!r le1ate dee%icien3(,

Practicienii tre'uie$ prin urmare$ ( 4ncura)e+e trainin1/ul mana1erial 4n %!rmareadeprinderil!r tran+ac3i!nale 5iM au tran%!rma3i!nale$ care p!t a)uta la ce5terea per%!rman3el!r 5it(rii de 'ine a an1a)a3il!r, Or1ani+a3iile tre'uie$ de aemenea$ ( creac( 1radul de c!n5tienti+are amana1eril!r pri*ind imp!rtan3a up!rtului pentru an1a)a3i,

C#n"l%4iiIn capit!lul de %a3($ am 4ncercat ( pre+ent(m pe curt$ ! perpecti*( aupra literaturii 5i

rec!mand(ril!r pe care aceata le %ace pri*ind tarea de 'ine a an1a)a3il!r$ lu@nd 4n c!niderareapecte precum i1uran3a l!cului de munc($ !rele lucrare$ c!ntr!lul la l!cul de munc( 5i tilurilemana1eriale$ apecte care unt pertinente 5i de actualitate 4n *ia3a de +i cu +i a !r1ani+a3iil!r,

Apectele dicutate 4n cadrul acetui capit!l au u'liniat 4n m!d repetat imp!rtan3a pentrupracticieni a 'unei c!munic(ri dintre an1a)a3i 5i mana1eri, In +ilele n!atre$ 4ntr/un climat ec!n!mic4n c!ntinu( c&im'are$ ete imp!rtant ( e de+*!lte 5i ( e educe 4ncrederea 4n an1a)a3ii de la t!ateni*elele !r1ani+a3i!nale, In c&im'$ ! 4m'un(t(3ire a c!munic(rii dintre mana1eri 5i an1a)a3i *acre5te 1radul de ucce a !ric(rei inter*en3ii care are ca c!p 4m'un(t(3irea t(rii de 'ine a

an1a)a3il!r 5i 4n cele din urm( 4m'un(t(3irea per%!rman3el!r !r1ani+a3i!nale,

E5e!"i)ii6 Te,'e de a%'#7eal%a!e

De+'ate3i tarea de 'ine 5i (n(tatea !r1ani+a3i!nal( lu@nd 4n c!niderare Decla3ia de la Gene*a din:;;K$ Declara3ia de la Seul din iunie "##2 5i Strate1i Gl!'al( pentru S(n(tate Ocupa3i!nal( in3iat(de O 5i de+'(tut( 4n Italia 4n "##.,Da3i ! de%ini3ie uccinta a ceea ce e 4n3ele1e prin tarea de 'ine pi&!l!1ic( 4n c!nte?t!r1ani+a3i!nal,enti!na3i a*anta)ele 5i de+a*anta)ele unui pr!1ram de munc( %le?i'il,


11/125

CAPITOLUL *ASPECTE LEGISLATIVE PRIVIND SNTATEA

ORGANI8AIONAL

Incep@nd cu anii Y;#$ ! dat( cu 1l!'ali+area accentuat($ an1a)a3ii unt upu5i un!r itua3ii t!t

mai treante$ date %iind c&im'(rile care au l!c 5i care c!nduc la cre5terea nei1uran3ei 5i aupra!licit(rii 4n munc( 6Sa*a$ "##K>, Peri!ada aaltului in%!rma3i!nal 5i te&n!l!1ic$ determin( !cre5tere a e?i1en3el!r pr!%ei!nale care determin( implicit di*eri%icarea urel!r de tre cu caree c!n%runt( !amenii +i de +i$ precum 5i apelarea acet!ra la ! 1am( c@t mai *ariat( de reure deadaptare la itua3iile i*ite, Dup( Cranell J ard 6apud Hr!ad'rid1e$ "##">$ cele mai a%ectate!r1ani+a3ii din perpecti*a treului perceput unt !r1ani+a3iile care au ca !'iect de acti*itate!%erirea de er*icii$ cele care au u%erit m!di%ic(ri te&n!l!1ice imp!rtante au cele care /auretructurat 4ntr/! m(ur( emni%icati*(, At%el$ 4n R!m@nia 4n ultimii ani dat!rit( m!di%ic(ril!rec!n!mice 5i te&n!l!1ice emni%icati*e /a 4nre1itrat ! cre5tere u'tan3ial( a ni*elului de tre$care a atra dup( ine demararea un!r erii de cercet(ri pri*ind !lu3i!narea un!r apecte caidenti%icarea cau+el!r treului muncii$ mi)l!ace de e*aluare a treului !cupa3i!nal$ 4n3ele1erearela3iil!r acetuia cu di%erite '!li 5i (n(tate pi&ic( 5i %i+ic($ de+*!ltarea un!r trate1ii de reducereau c!ntr!l al treului,

Streul !cupa3i!nal ete ! calitate ne1ati* perceput( de c(tre indi*id care p!ate %i re+ultatulun!r mecanime de c!pin1 inadec*ate cu urele de tre 5i a*@nd c!necin3e ne1ati*e aupra t(riimintale 5i %i+ice, Reac3ia la tre ete u'iecti*( 5i dependent( de e*aluarea pe care ! %ace per!ana6c!n%erind ! anumit( emni%ica3ie interac3iunii cu tre!rul>$ de capacitatea de a)utare J c!pin1 are+ultatel!r interac3iunii$ au de inter*en3ia un!r mediat!ri 5iMau m!derat!ri per!nali au!cupa3i!naliM!r1ani+a3i!nali peci%ici, At%el$ 4n ultimii ani pr!'lematica treului !cupa3i!nal6tendin3e$ curente$ m!dele te!retice$ intrumente de m(ur($ cercet(ri 5i tudii pri*ind m!dele deinter*en3ii> a ucitat un intere tiin3i%ic %iind a'!rdat din mai multe perpecti*e medical($

pi&!l!1ie clinic( 5i c!niliere$ pi&!l!1ie in1inereac( 6er1!n!mie> 5i 4n m!d pecial pi&!l!1iamuncii 5i !r1ani+a3i!nal(, Aceat( a*alan5( de tudii /a dat!rat c!n5tienti+(rii Bc!turil!r 5ic!necin3el!r ne1ati*e 6e%ecte imediate au de lun1( durat(> ale ac3iunii *ariatel!r tipuri de tre!riaupra indi*i+il!r 5i !r1ani+a3iil!r, Studiile au rele*at %aptul c( treul !cupa3i!nal ete un %act!r deric pentru cancer$ &iperteniunea arterial( 6TA>$ '!lile de inim( 6Pitariu 5i H!1dan$ :;;#>,Teniunile acumulate de an1a)a3i au mana1eri la l!cul de munc($ dat!rit( nerepect(rii pra1ului!ptim de *ulnera'ilitate 5i re+iten3( a !r1animului 6le1ea Xer9e 5i D!d!n>$ u'timul(rii *,upratimul(rii au 1eti!n(rii de%ectu!ae a tre!ril!r$ p!t 1enera reac3ii de+adaptati*e 6di%unc3ii>la ni*el %i+ic$ pi&!l!1ic au c!mp!rtamental, Acete e%ecte e r(%r@n1 aupra per%!rman3ei la l!culde munc($ t(rii de (n(tate mental( 5i %i+ic($ ati%ac3iei pr!%ei!nale$ im3iindu/e at@t la ni*elindi*idual c@t 5i !r1ani+a3i!nal / depreie$ 'urn!ut/ul$ a'enteimul pr!%ei!nal$ er!ri$ accidente de

munc(, Streul !cupa3i!nal !cup( at%el ! treapt( ridicat( 4n d!meniul cercet(ril!r care pare ( %ieacum ! direc3ie n!u( de cercetare 4n d!meniul reurel!r umane, Ca 5i pr!cedur( de dia1n!ticare atreului !cupa3i!nal nu e?it( una tandard ci ete m!delat( 4n %unc3ie de itua3ie$ peci%icul!r1ani+a3iei$ etc,

#ei "ai i"portan)i pa*i de atins ar fi+6a> Identi%icarea unei t(ri de tre !cupa3i!nal 4n cadrul !r1ani+a3iei$ la di%erite ni*ele 6c!nducere$an1a)a3i>6'> Identi%icarea antecedentel!r !r1ani+a3i!nale ale treului !cupa3i!nal6c> Depitarea tre!riil!r din mediul muncii 5i a *ie3ii !r1ani+a3i!nale 4n care indi*i+ii 45ide%(5!ar( acti*itatea

6d> Pr!ceul de e*aluare percep3ii 5i c!1ni3ii 6prin utili+area intrumentel!r *alidate 5i tandardi+ate4n d!meniu>6 > Id ti%i l d l ( i 3i M t ( t d t


12/125

61> Surprinderea etapei r(punului la tre 4n care e a%l( indi*idul au !r1ani+a3ia la m!mentule*alu(rii$ pentru reali+area unui plan de inter*en3ie care ( e uprapun( ne*!ii actuale6&> Identi%icarea trate1iil!r de c!pin1 61eti!nare$ a)utare 4n%runtare 5i e*itare>$ la ni*elem!3i!nal/%i+i!l!1ic$ c!1niti*$ c!mp!rtamental6i> i+uali+area c!necin3el!r de+adaptati*e ale treului !cupa3i!nal pri*ind ditreul 6(n(tatea 5i

'!ala>$ e%icien3a !r1ani+a3i!nal($ per%!rman3a indi*idual( !r1ani+a3i!nal( 5i e?tra!r1ani+a3i!nal(

6)> Pr!punerea 5i aplicarea de trate1ii de inter*e3ie 6primar(Mpre*en3ie ecundar( ter3ial(> la ni*elde indi*id au !r1ani+a3ie 6mana1ementul treului !r1ani+a3i!nal> 4n rap!rt cu pr!'lemaidenti%icat( anteri!r 4n etapa de e*aluare69> Aplicarea pr!priu/+i( a inter*e3iei prin met!de 5i te&nici adec*ate6l> Ree*aluarea treului pentru a *eri%ica e%icien3a inter*en3iei,

Un c!p principal al dia1n!+ei treului !cupa3i!nal e a?ea+( pe m(urarea 5i cun!a5tereacau+el!rM antecedentel!r treului 6e*aluarea tre!ril!r !cupa3i!nali peci%ici indi*iduali au!r1ani+a3i!nali care ac3i!nea+( la un m!ment dat> identi%icarea mecanimel!r de c!pin1$ %act!ri de

per!nalitate J ca %act!ri indi*iduali ai treului !cupa3i!nal ni*elul treului 5i act!rii acetuia6mediat!ri 5i m!derat!ri> identi%icarea c!necin3el!r treului !cupa3i!nal la ni*el de indi*id 5i la

ni*el de !r1ani+a3ie pr!punerea de trate1ii !ptime de 1eti!nare a reurel!r de c!pin1 pentru!lu3i!narea pr!'lemel!r identi%icate,

E*aluarea treului preupune un pr!ce c!ntinuu de c(utare 5i m!nit!ri+are a in%!rma3iiaupra a ceea ce e 4nt@mpl( 5i atri'uirea de emni%ica3ii per!nale in%!rma3iil!r !'3inute,

Ca 5i met!d!l!1ie de e*aluare a treului$ literatura de pecialitate !%er( ! palet( e?tin( 5i*ariat( de met!de 6de la'!rat!r *, de teren> 5i de intrumente de e*aluarea a treului!r1ani+a3i!nal !'er*a3ia$ inter*iul$ tudiul de ca+$ c&eti!nar *, anali+a d!cumentel!r$ cale$

pr!'e pi&!%i+i!l!1ice$ end!crine$ 'i!/c&imice$ etc, T!ate acetea ar tre'ui ( 4ndeplineac( criteriide *aliditate$ %idelitate$ tandardi+are$ rele*an3(, La !ra actual( 4n mediul !r1ani+a3i!nal e %!l!eccel mai %rec*ent calele$ c&eti!narele$ in*entarele pentru e*aluarea tre!ril!r pr!%ei!nalipeci%ici percepu3i la l!cul de munc($ e*aluarea teniunii la l!cul de munc( e*aluareaupra!licit(rii apecte le1ate de depreie$ an?ietate 5i iritare le1ate de l!cul de munc($ 1radul de%rutrare 4n munc($ treul dat!rat c!ndi3iil!r de munc( 6apecte temp!rale ale muncii$ apecte alec!n3inutului muncii$ munca 4n 1rup$ rep!na'ilitate$ upraa1l!merare$ u'!licitare$ c!ndi3ii de!r1ani+a3i!nale$ etc,>$ e*aluarea trate1iil!r de c!pin1 de3inute 5i utili+ate,

n ceea ce pri*e5te partea de inter*en3ie putem ac3i!na din mai multe perpecti*e 3in@nd 4n(eama de in%!rma3iile culee pe parcurul dia1n!+ei 5i ni*el la care e a%l( treul !cupa3i!nal 4nm!mentul repecti* 6a*em de reali+at ! inter*en3ie primar($ ecundar($ ter3iar(>, E?empleinter*en3ie primar( J in%!rmarea pri*ind urele treului inter*en3ie ecundar( J c!n5tienti+areareac3iil!r la tre$ de+*!ltarea un!r a'ilit(3i de mana1ement al treului$ de+*!ltarea unui til de*ia3( (n(t!$ de+*!ltarea timei de ine$ mana1ementul timpului$ tructurarea c!mpeten3el!r 5i

acti*it(3il!r clare cerute de %iecare p!t inter*en3ie ter3iar( J pr!iectarea un!r 1rile de alari+arecare ( timule+e c!mpeti3ia 5i c!mpeten3a$ pr!iectarea unui item de elec3ie 5i pr!m!*are aper!nalului %!l!ind te&nici pi&!l!1ice *alide 5i adaptate pe pia3a muncii$ reali+area un!rpr!1rame de trainin1 pe di*ere teme rele*ante pentru d!meniul de acti*itate,

C!nclu+i!n@nd$ treul are un r!l prep!nderent 4n ad!ptarea un!r c!mp!rtamente inadec*ate6O$ :;2;> care atra1e dup( ine ! per%!rman3( c(+ut( la l!cul de munc($ au ! tare de (n(tateinadec*at( unei %unc3i!n(ri 4n c!ndi3ii !ptime ale !r1animului, At%el pi&!l!1ii dindepartamentele de reure umane tre'uie ( e pre!cupe de re+!l*area 5i aceatei dimeniuni$ din

paleta %unc3iil!r de3inute la un ni*el 4nalt de pr!%ei!nalim,Streul la l!cul de munc( ete rep!na'il pentru mili!ane de +ile lucr(t!are neutili+ate 4n

%iecare an 5i pentru mili!ane de +ile de c!ncedii medicale, Deci ci%rele care re%lect( pierderile

umane 5i materiale 6'(ne5ti> unt emni%icati*e$ 4n( multe %irme nu reali+ea+( 4nc( c@t de multa%ectea+( treul la l!cul de munc( *ia3a 5i pr!1reul ec!n!mic,


13/125

0.9.&. A""iden'e de m%n"/ i PSIC!n%!rm tatiticil!r e%ectuate de Intitutul Na3i!nal de Statitic($ 4n cel de/al d!ilea

emetru al anului "##" a%ec3iunile pr!%ei!nale 5i accidentele de munc( repre+int( m!ti*ul de4m'!ln(*ire pentru apr!?imati* K# dintre per!anele care e c!n%runt( cu accidente de (n(tate,Cei K# repre+int( apr!?imati* :##,### per!ane$ dintre care tatiticile arat( c( nu mai pu3in de"",### au declarat c( pr!'lemele medicale ur*in 4n urma un!r accidente de munc(, A5adar

pr!'lema accidentel!r de munc( ete una trin1ent( pentru pia3a muncii r!m@ne5ti$ put@nd %icau+at( de ure di*ere$ una dintre cele mai %rec*ente %iind cea le1at( de ne1li)en3a 5i lipa deintere a an1a)at!rului 5i an1a)atului %a3( de ceea ce numim pr!tec3ia muncii, n acet en au %!tini3iate un et de le1ii Le1ea nr, =K. din F iunie "##" pri*ind ai1urarea pentru accidente de munca5i '!li pr!%ei!nale 6actuali+at( p@n( la data de : ianuarie "##.>

Speci%icul acetei le1i ete ai1urarea pentru accidente de munc( 5i '!li pr!%ei!nale carerepre+int( ! ai1urare de per!ane$ %ac@nd parte din itemul de ai1ur(ri !ciale$ ete 1arantat( detat 5i cuprinde rap!rturi peci%ice prin care e ai1ura pr!tec3ia !cial( a alaria3il!r 4mp!tri*adiminu(rii au pierderii capacit(3ii de munc( 5i 4n ca+ul deceului acet!ra ca urmare a accidentel!rde munc( 5i a '!lil!r pr!%ei!nale, At(+i 5i acete apecte par a %i d!menii ce tre'uie re+!l*ate dedepartamentele de reure umane care tre'uie ( ai'( !ameni peciali+a3i 4n pr!'lemele enun3ate, O

dat( cu de+*!ltarea indutrial($ dinamic($ c!mple?itatea c@mpului muncii tre'uie reali+ate ! eriede m!di%ic(ri la ni*elul !r1ani+a3i!nal,

, 'e.tul initial a fost publicat in /O01'O23L O41#15L nr6 787 din 9: iunie 9;;96 5ceasta este for"aactuali!ata de S6#6


14/125

6'> C!nultarea 4n *ederea e%ectu(rii intructa)el!r de pr!tec3ie a muncii precum 5i tetareacun!5tin3el!r 4n d!meniu pr!tec3iei muncii la cate1!riile de per!ane ta'ilite de c!nducereaunit(3ii,6c> Pre1(tirea 5i intruirea 4n d!meniul Pr!tec3iei uncii ete ! parte de pre1(tire pr!%ei!nal( 5i areca c!p 4nu5irea cun!5tin3el!r 5i %!rmarea deprinderil!r de ecuritate 5i (n(tate a muncii, Acetae reali+ea+( 4n trei etape

6d> Intructa) intr!ducti*M1eneral 6le1at de le1ila3ia 4n *i1!are$ de ricuri de 4m'!ln(*ire$ prima)ut!r$ alarme$ inter*en3ii$ etc>6e> Intructa) peci%ic pe l!cul de munc( !cupat de an1a)at 6cu ! peri!ad( nu mai mic( de 2 !re$ pe

pr!'leme peci%ice de%(5ur(rii acti*it(3ii 4n c!ndi3ii !ptime de i1uran3(>6%> Intructa) peri!dic pentru *eri%icare 5i re4n!irea cun!5tin3el!r 4n d!meniu 6la . luni au :" luni>61> C!nultan3a pentru cercetarea accidentel!r de munc( cu incapacitate temp!ral( de munc(,6&> Prin accident de munc( e 4n3ele1e *(t(marea *i!lent( a !r1animului$ precum 5i int!?ica3iaacut( pr!%ei!nala$ care au l!c 4n timpul pr!ceului de munc( au 4ndeplinirea indat!riril!r deer*iciu$ indi%erent de natura )uridica a c!ntractului 4n 'a+a c(ruia e de%(5!ar( acti*itatea$ 5i care

pr!*!ac( incapacitate temp!rar( de munc( de cel pu3in = +ile$ in*aliditate au dece 6Art, "K 6:>$Le1ea ;#M;. repu'licat(>

Cercetarea accidentel!r de munc( e reali+ea+( de c(tre6a> Per!ana )uridic( 4n ca+ul accidentului care a pr!du incapacitatea temp!ral( de munc(6'> De c(tre inpect!ratele terit!riale de munc( 4n ca+ul accidentel!r care au pr!du in*aliditate$dece$ al accidentel!r c!lecti*e$ precum 5i 4n ca+ul accidentel!r de munc( ce au pr!du incapacitatetemp!rar( de munca a alaria3il!r an1a)a3i la per!ane %i+ice6c> De c(tre initerul uncii 5i S!lidarit(3ii S!ciale 4n ca+ul accidentel!r de munc( c!lecti*e$1enerate de unele e*enimente de!e'ite$ precum a*ariile au e?pl!+iile

=,F,:,", Pr!cedura de inter*en3ie 4n ca+ul accidentel!r de munc(n ca+ul accidentel!r de munc( e 4nt!cme5te un d!ar de cercetare a e*enimentului pr!du

reali+at de una din aut!rit(3ile e?pue mai u dup( ca+, Aceta *a cuprinde6a> Opiul actel!r din d!ar6'> Pr!ceul *er'al al cercet(rii6c> Sc&i3e$ %!t!1ra%ii de la %a3a incidentului6d> Declara3ia accidentatului au accidenta3il!r6e> Declara3iile mart!ril!r de la %a3a l!cului6%> Declara3ia per!anel!r r(pun+(t!are de nerepectarea re1lement(ril!r le1ale61> C!pii de pe acte 5i d!cumente ad)u*ante neceare !lu3i!n(rii ca+ului6&> C!mpletare %!rmularului pentru 4nre1itrarea accidentului de munc(, Aceta e c!mpletea+(

pentru %iecare per!an( accidentat( 4n parte 5i c!ntituie d!cumentul de dele1are !%icial( aaccidentului de munc(,

Un punct %!rte al peciali5til!r 4n reure umane ete de pre*enire a accidentel!r prin4nl(turarea cau+el!r primare 5i ecundare care au c!ndu la apari3ia accidentel!r 4n nenum(rateerii mi)l!ace te&nice medicale pi&!l!1ice, Dintre acetea cele tehnicepar a %i cate1!ria cea maiimp!rtant(, Aici amintim reducerea 1radului de utili+are manual( a utila)el!r d!tarea aparaturii cudip!+iti*e de i1uran3($ per%ec3i!narea c!ndi3iil!r de munc($ etc,

n ceea ce pri*e5te m(urile "edicale$ e impun c!ntr!ale peri!dice ale per!nalului$4nde!e'i ale cel!r care au anumite '!li$ %iind mai predipu5i la accidente, n %@r5it$ 4n plan

psihologic$ tre'uie urm(rit( ! per%ec3i!nare a pr!ceului de !rientare $ elec3ie 5i %!rmarepr!%ei!nal($ de adaptare a muncii la p!i'ilit(3ile an1a)a3il!r$ de c!ntruire a unui item deemnali+are c!repun+(t!r 6cul!ri$ a%i5e> repecti* de ameli!rare pr!m!*(rii pr!tec3iei muncii$ de

identi%icare a tipuril!r de per!nalitate a an1a)a3il!r care unt cei predipu5i la accidente mai%rec*ent %!rmarea unei atitudini adec*ate %a3( de pre*enirea accidentel!r la muncit!r$ etc,Pre*enirea accidentel!r e %ace 5i printr/! anali+( atent( a cau+el!r primare 5i ecundare ce


15/125

accidentel!r dar 5i a incidentel!r$ ricuril!r au peric!lel!r ap(rute !ri implicate de ! anumit(acti*itate pr!%ei!nal(, n anali+a accidentel!r de munc( tre'uie ( ditin1em mai 4nt@i di%eriteletipuri de er!ri ce p!t duce la apari3ia accidentului, n c!nclu+ie apari3ia accidentel!r de munc( unt

pr!due prin 4nc(lcarea n!rmel!r de pr!tec3ie$ er!ri de deci+ie care au la 'a+( pr!ceduri inadec*atede mana1ement al i1uran3ei an1a)a3il!r,

At%el$ apari3ia incidentel!r au a accidentel!r implic( un pr!ce c!mple?$ a*@nd 4n *edere

apecte te&n!l!1ice$ pi&!l!1ice$ !r1ani+a3i!nale, Ele neceit( ! anali+( apr!%undat($ menit( (4nl(ture au ( reduc( accidentele, n plan pi&!l!1ic ! imp!rtan3( de!e'it( tre'uie ac!rdat(percep3iei u'iecti*e a ricuril!r pe care tre'uie an1a)atul ( ! c!n5tienti+e+e la ade*(rata *al!areprin pr!1rame de in%!rmare 5i peruadare,


16/125

CAPITOLUL 0

STRESUL OCUPAIONAL

Acti*itatea pr!%ei!nal($ ca 5i m!dalitate een3ial( a e?iten3ei umane la care nu e p!ate

renun3a$ 1enerea+( 4n !cietatea c!ntemp!ran($ cele mai multe itua3ii treante,n 3niunea European? stresul n munc repre!int a doua proble" de sntate legatde activitatea profesional? dup afec)iunile dorsale? printre cele "ai des FntGlnite proble"ele de

sntate de la locul de "unc6 5cesta afectea! 9D dintre angaIa)ii 3EJ A1en3ia Eur!pean(pentru Securitate 5i S(n(tate 4n unc($ "##">, Streul 4n munc( ete cau+a a pete un %ert dint!talul c!ncediil!r medicale a c(r!r durat( repre+int( cel pu3in d!u( (pt(m@ni de a'en3e de lal!cul de munc(, Streul 4n munc( p!ate %i cau+at de ricuri pi&!!ciale cum unt pr!iectareaacti*it(3il!r$ !r1ani+area muncii$ mana1ement 6!licit(ri pr!%ei!nale de!e'ite 5i p!i'ilit(3i reduede c!ntr!l aupra pr!priei acti*it(3i au pr!'leme cum ar %i *i!len3a 5i &(r3uirea la l!cul de munc(>,Unele ricuri %i+ice$ cum unt +1!m!tul 5i temperatura din mediul de munc( p!t$ de aemenea$ (cau+e+e treul 4n munc(,

Parlamentul Eur!pean ete pe deplin implicat 4n a'!rdarea pr!'lemel!r le1ate de aiten3api&!l!1ic( a per!nalului, Pre*enirea treului 4n munc( c!ntituie unul din !'iecti*ele %!rmulate4n C!municatul C!miiei Eur!pene pentru An1a)are 5i Pr!'leme S!ciale pri*ind n!ua trate1ie 4nd!meniul ecurit(3ii 5i (n(t(3ii 4n munc(,

Acet apect tre'uie a'!rdat din perpecti*( multidiciplinar($ de!arece treul !cupa3i!nalare repercuriuni at@t pe plan pi&!l!1ic$ c@t 5i !ci!l!1ic 5i %i+i!l!1ic, Preiunea 4n ine nu etereim3it( 4nt!tdeauna ca ! e?perien3( ne1ati*( 5i p!ate aduce 'ene%icii m!ti*a3i!nale u'tan3iale

pentru cei care de3in reurele pentru a duce la 'un %@r5it ceea ce li e cere, De aici di%eren3a dintreeutre 6timulare !ptim($ men3ine ec&ili'rul pi&!l!1ic 5i %i+ic$ e%ecte de antrenare 5i adaptare$acti*are de curt( durat(> 5i ditre 6!licitare inten( 5i prelun1it($ upra4nc(rcare$ e%ecte de4nc!rdare$ teniune$ acti*are de lun1( durat($ inducerea m!di%ic(ril!r %i+i!/pat!l!1ice>,

0.&. Delimi'a!e "#n"e+%'al/Streul pr!%ei!nal repre+int( ar!ualul minte/c!rp ce re+ult( din cerin3ele de !rdin %i+ic 5i

pi&!l!1ic a!ciate cu un anumit l!c de munc(, Ni*elul !ptim al treului 6eutreul> c!nduce lacre5terea per%!rman3ei pr!%ei!nale$ 4n timp ce ! cantitate prea mare de tre 6ditreul> determin(apari3ia un!r pr!'leme de !rdin pi&!l!1ic$ %i+i!l!1ic 5i c!mp!rtamental,

Sele 6:;F.$ apud H('an$ :;;2> intr!duce c!nceptul de tre pr!priu/+i 4n anii F#$ c!nceptce !cup( un l!c imp!rtant mai 4nt@i 4n medicin( 5i ap!i 4n pi&iatrie, n c!ncep3ia lui Sele 6:;F.$apud H('an$ :;;2>$ treul ete ! reac3ie 'i!l!1ic( 5i 1eneral($ adic( B! tare care e traduce printr/un indr!m peci%ic$ c!repun+(t!r tutur!r m!di%ic(ril!r nepeci%ice$ indue at%el 4ntr/un item

'i!l!1ic, El de%ine5te treul la 4nceput ca %iind ! a1reiune$ ap!i ca ! reac3ie a u'iectului la !a1reiune$ ultima repre+ent@nd un tre!r, C!n%!rm c!ncep3iei lui Sele$ teniunile care pr!ductreul %ac parte din *ia3a c!tidian(,

De%inirea treului ete 4n1reunat( de %aptul c( aceat( n!3iune cun!a5te numer!aeaccep3iuni, St!ra 6:;;0> le/a men3i!nat6a> treul$ 4n enul (u acti*$ ete ! %!r3( care pr!duce ! teniune ete *!r'a de un timul e?tern$%ie %i+ic 6+1!m!t$ c(ldur($ %ri1>$ %ie pi&!l!1ic 6neca+$ trite3e>6'> treul ete 4n3ele ca re+ultatul ac3iunii e?ercitate de un tre!r$ a1ent %i+ic 5iMau pi&!l!1ic$5iMau !cial$ aupra (n(t(3ii unei per!ane 6c!necin3ele 'i!l!1ice$ mentale 5i pi&ice ale ac3iuniiacetui a1ent aupra (n(t(3ii per!anei>6c> treul ete c!nc!mitent a1entul tre!r 5i re+ultatul acetei ac3iuni$ 4n di*erele ale dimeniuni

particulare aceat( emni%ica3ie ete re3inut( 4n numer!ae lucr(ri ap(rute dup( Sele 6:;0K>6c> treul nu mai ete luat 4n c!niderare ca repre+ent@nd c!necin3ele !matice$ ci ca ap(rare a%unc3i!n(rii pi&icului %a3( de timul(rile en+!riale 5i m!trice


17/125

Atunci c@nd e %ace re%erire la treul care a%ectea+a *ia3a pr!%ei!nal($ termenul c!nacratete cel de tre!ccupa3i!nal au !r1ani+a3i!nal, De%ini3iile ce %ac re%erire la treul !ccupa3i!naltre'uiec pri*ite din perpecti*( multidiciplinar($ de!arece treul !ccupati!nalM !r1ani+a3i!nal arein%luen3e at@t pe plan pi&!l!1ic c@t 5i !ci!l!1ic 5i %i+i!l!1ic iar 4n de%inirea lui e?it( mai multeaccep3iuni$ at%el6a> de timul au *aria'il( independent( care ac3i!nea+( aupra indi*idului acea caracteritic( a

mediului au a !r1ani+a3iei care amenin3( an1a)atul6'> de r(pun au e%ect aupra indi*idului / treul !cupa3i!nal ete un r(pun nepeci%ic al!r1animului la !rice timul6c> de interac3iune timul J r(pun6cau+( J e%ect> / treul !cupa3i!nal e re%er( la ! itua3ie 4n caretre!rii interac3i!nea+( cu an1a)a3ii pentru a/i c&im'a$ at%el 4nc@t per!ana nu mai %unc3i!nea+(n!rmal$ !ptim6d> de tran+ac3ie / ca urmare a di%eren3el!r e?itente 4ntre indi*i+i la ni*elele percep3iei 5ir(punuril!r$ treul !cupa3i!nal ete re+ultatul ne1!cierii dintre cerin3ele 6preiunile mediului> 5iierar&i+area c!puril!r indi*iduale, Perceperea de+ec&ili'rului dintre !licit(rile e?terne pe de !

parte 5i reurele interne pe de alt( parte$ au dintre !licit(rile ce 3in de pr!%eiune$ e?pectan3eleu'iectului 6a5tept(rile ale> 5i capacit(3ile de r(pun$ duce la apari3ia amenin3(rii care de alt%el nu

e?it( dec@t 4n rela3ia per!an( J mediu,6e> ca 5i c!pin1 6a)utare la tre$ adaptare> / treul !cupa3i!nal repre+int($ e%!rtul la ni*elc!1niti*$ %i+i!l!1ic$ c!nceptual de a reduce$ elimina$ t(p@ni au t!lera !licit(rile interne aue?terne care e?ced reurele reale au ima1inare ale an1a)atului,

Streul ete pri*it ca un r(pun la ! itua3ie 4n care indi*i+ii unt incapa'ili ( 4ndeplineac(cerin3ele care li e !licit( 6C!!per$ Sl!an 7 illiam$ :;22>, Streul !cupa3i!nal nu tre'uie pri*it4n m!d implit / a %i u' preiune la l!cul de munc($ el tre'uie anali+at ca un %act!r ce in%luen3ea+(4ntrea1a *ia3( 5i tre'uie pri*it din mai multe perpecti*e 4nc(rcarea muncii$ rela3iile la l!cul demunc($ tructura 5i climatul !r1ani+a3i!nal$ am'i1uitatea de r!l 5i c!n%lictul de r!l$ !p!rtunit(3i

pentru de+*!ltarea carierei$ rela3ia munc(/%amilie,

0.*. M#dele ale ,'!e,%l%i #"%+a)i#nalS/a 4mplinit ! )um(tate de ec!l de la primele %!rmul(ri e?perimentale 5i te!retice ale te!riei

treului ela'!rate de c(tre an Sele, De la munca de pi!nierat a lui Sele 5i p@n( 4n pre+ent /aacumulat un num(r imprei!nant de date$ cercet(ri$ m!n!1ra%ii, n ciuda criticil!r 5i impreci+iil!r$te!ria treului ucit( 4n c!ntinuare intere din partea peciali5til!r din di*erele d!menii ale5tiin3el!r 'i!l!1ice 5i !ciale, n 4ncercarea de a c@5ti1a ! mai mare ri1ur!+itate$ te!ria treului 45iaimilea+( n!ile ac&i+i3ii ale neur!5tiin3el!r$ ale cel!r c!1niti*e 5i c!mp!rtamentale$ pr!pun@nda'!rd(ri multi 5i interdiciplinare,

A696=6 /odelul %iologic!delul %i+i!l!1ic al treului$ numit 5i m!del 'i!l!1ic 4i are !ri1inea 4n cercet(rile lui

an Sele 5i ale lui alter Cann!n 6H('an$ :;;2> 5i *ede treul ca %iind r(punul de adaptare alunei per!ane la un e*eniment pertur'at!r, Am'ii cercet(t!ri au anali+at prin tudii pe animale$e%ectele treului aupra indicat!ril!r %i+i!l!1ici,

Ideea central( 4n te!ria lui Cann!n 6:;";$ apud H('an$ :;;2> e 4n*@rte 4n )urul termenului&!me!ta+( ce de%ine5te tendin3a mecanimel!r %i+i!l!1ice ale !r1animului de a e men3ine untermen lun1 4ntr/! tare c!ntant(, act!rul care pertur'( aceat( tare e nume5te stresor6 Pentru adeemna p!i'ilit(3ile pe care un indi*id le are 4n ca+ul 4nt@lnirii cu un tre!r Cann!n 6:;";$ apudH('an$ :;;2> %!l!e5te cele'ra e?preie lupt( au %u1i 6din en1le+($fight or flight6

Sele preia temenul de tre din in1inerie unde deemnea+( %!r3a care de%!rmea+( c!rpurileupue un!r preiuni, At%el$ el de%ine5te treul ca Bre+ultatul nepeci%ic al !ric(rui tip de !licitareimpu( unui c!rp %ie c( e%ectul ete mental au !matic ac!rd@ndu/i at%el ! accep3iune 'i!l!1ic(


18/125

alarm( 6etapa 4n care 4n !r1anim apar emne ale 4nt@lnirii cu tre!rul>$ tadiul de re+iten3( 6etetarea de m!'ili+are 5i de 4nc!rdare puternic( pe care ! tr(im 4n m!d u'iecti* ca tre> 5i tadiul deepui+are 6c@nd de*in e*idente e%ectele ne1ati*e ale treului care p!t deteri!ra tarea de (n(tate aan1a)atului>,

In*eti1@nd mecanimele %i+i!l!1ice 5i c!necin3ele SGA$ Sele 6:;.2$ :;2#$ apud H('an$:;;2> dem!ntrea+( c( treul implic( at@t adaptare 5i timulare c@t 5i u+ura !r1animului$ decri(

u' numele de strain, Pentru a reali+a aceat( ditinc3ie Sele 6:;2=$ apud H('an$ :;;2> intr!ducetermenii de - eustres6timulare !ptim($ antrenare$ adaptare>- distres6!licitare inten($ prelun1it($ upra4nc(rcare$ e%ecte de 4nc!rdare 5i teni!nare$ dede+adaptare>,Cu*@ntul [eutre[ are 4n c!mp!nen3( 1rececul [eu[ care emni%ic( ['un[, Sele c!nider(

eutreul ca %iind eu%!rie \ tre au alt%el pu$[tre (n(t![, Alt%el pu$ eutreul repre+int( !c!necin3( (n(t!a($ p!+iti*( 5i c!ntructi*( a un!r e*enimente tre!are, Le1ea Xer9e D!d!ndecrie rela3ia dintre cantitatea de tre 5i ni*elul per%!rman3ei, At%el$ cu c@t cre5te cantitatea detre$ cu at@t cre5te 5i per%!rman3a indi*idului$ 4n( acet %apt ete *ala'il d!ar p@n( la un ni*el!ptim al treului care dac( ete dep(5it$ determina ! c(dere a per%!rman3ei, Cantitatea !ptim( de

tre *aria+( 4n %unc3ie de caracteriticile indi*idului au ale arcinii, Caracteriticile indi*iduale ere%er( la 1radul de ucepti'ilitate la tre !'!eal($ a'ilit(3i pi&ice 5i c!1niti*e$ capacit(3i %i+ice,Caracteriticile arcinii includ c!mple?itate$ di%icultate$ durat( 5i intenitate, Interac3iunea$%amiliaritatea indi*idului cu arcina a%ectea+( de aemenea %!rma 5i m(rimea cur'ei Xer9e/D!d!n, A5a cum ! itua3ie care preupune prea pu3in tre 5i ar!ual e5uea+( 4n timularea

per%!rman3ei$ ! itua3ie prea treant($ care implic( prea mult ar!ual p!ate a%ecta ne1ati*per%!rman3a$ mai ale la arcinile c!mple?e,

Termenul de [ditre[ c!n3ine pre%i?ul latinec di$ care 4neamn( [r(u[ 5i e re%er( lac!necin3ele ne(n(t!ae$ ne1ati*e 5i ditructi*e ale e*enimentel!r tre!are$ repre+ent@nd 1radul dede*iere %i+i!l!1ic($ pi&!l!1ic( 5i c!mp!rtamental( a unui indi*id de la %unc3i!narea (n(t!a(,Ditreul indi*idual e e?prim( adeea u' %!rma un!r tul'ur(ri %i+i!l!1ice '!li cardi!*aculare$tul'ur(ri pi&ice J depreie au tul'ur(ri c!mp!rtamentale / *i!len3(, Ditreul indi*idual areimp!rtante implica3ii aupra !r1ani+a3iei$ put@ndu/e mani%eta intr/! erie de %!rme ale ditreului!r1ani+a3i!nal, C&iar dac( un accident de munc( ete ! c!necin3( a ditreului indi*idual$ aceta%ace parte 5i din ditreul !r1ani+a3i!nal u' %!rma c!turil!r medicale$ peri!ad( de timp nelucrat($au c!turi uplimentare pr!*!cate de 4nl!cuirea an1a)atului accidentat, Ditreul !r1ani+a3i!nal e

p!ate e?prima 4n termeni de c!turi directe cum ar %i a'enteim$ demiia$ plata un!r 4n1ri)irimedicale$ alarii c!mpenat!rii au 4n termeni de c!turi indirecte m!ral c(+ut$ ati%ac3ie c(+ut(la l!cul de munc( au rela3ii de munca teni!nate, Ditreul !r1ani+a3i!nal e p!ate de%ini ca %iind1radul de de*iere al unei !r1ani+a3ii de la un ni*el de %unc3i!nare (n(t! i pr!ducti*,

Criticile adue acetei te!rii *i+ea+( urmat!arele apecte

/ accentul pu pe n!3iunea de nepeci%icitate a r(punului !r1animului la tre/ utili+area un!r pr!cedee e?perimentale neadec*ate$ implite$ decripti*e$ e?trap!larea 5itranpunerea necritic( a datel!r de la animal la !m

/ e?trap!larea c&emei SGA 'a+at( pe e?perimente pe animale$ prin utili+area d!ar a tre!ril!r%i+ici 5i c&imici$ la u'iec3ii umani c!n%runta3i mai ale cu tre!ri pi&ici ete un demer tiinti%ic$ce tre'uie pri*it cu re+er*e,

A69696 /odelul potrivirii persoan K "ediu J(arson? =C;C? Lewis? =CA8B!delul p!tri*irii per!an( J mediu aum( c( p!tri*irea dintre ! per!an( 5i mediu

determin( ni*elul treului pe care 4l percepe per!ana 6Par!n$ :;#;$ apud G!]tautait^ 7Hu_i`nien^$ "#:#>, O p!tri*ire 'un( per!an( J mediu apare c@nd a'ilit(3ile 5i deprinderile unei

per!ane e p!tri*ec cu !licit(rile p!tului au mediului de munc(, Cantitatea de tre reim3it( deun an1a)at ete in%luen3at( de percep3iile per!anei aupra !licit(ril!r din partea mediului$ 5i dec(tre percep3iile aceteia aupra pr!priei capacit(3i de a %ace %a3( acet!r !licit(ri Acet m!del e


19/125

!licit(rile mediului de munc(, n plu$ ia 4n c!niderare in%luen3ele e?terne cum unt up!rtul!cial din partea %amiliei 5i urele de munc(,

P!tri*irea per!an( J p!t e re%er( la m(ura 4n care deprinderile$ intereele 5i a'ilit(3ileunui indi*id unt c!mpati'ile cu !licit(rile unui anumit p!t,

P!tri*irea per!an( J !r1ani+a3ie e re%er( la m(ura 4n care *al!rile unui indi*id untc!nitente cu *al!rile !r1ani+a3iei,

!delul p!tri*irii per!an( J mediu u1erea+( mecanime prin care indi*i+ii e p!t pr!te)ade treul care ac!mpania+( lipa de p!tri*ire dintre per!an( 5i mediu, Unul dintre acetea eteup!rtul !cial, De e?emplu$ an1a)a3ii a c(r!r acti*itate implic( 4ncadrarea 4n termene limit( aparentimp!i'ile ar putea ( caute up!rt in%!rma3i!nal 5i em!3i!nal din partea c!le1il!r de munc(,Reduc@nd e?perien3ierea treului 4n acet m!d$ an1a)a3ii ar putea %i capa'ili ( e %!cali+e+e 5i ( eapr!pie de repectarea termenel!r mai 'ine dec@t dac( ar %i dep(5i3i 5i ar u%eri di%erite reac3ii latre,

n aam'lu$ m!delul p!tri*irii per!an( J mediu permite in*eti1area treului !cupa3i!nalprin luarea 4n c!niderare a interac3iunii dintre per!an( 5i tre!ri 4n mediul de munc(, Aceat(a'!rdare recun!a5te 4n m!d peci%ic %aptul c( treul p!ate in%luen3a indi*i+ii 4n m!d di%erit$ 4n%unc3ie de pre%erin3ele$ *al!rile 5i a'ilit(3ile acet!ra,

A696A6 /odelul solicitare K control Jarase&? =C:C !rmulat ini3ial de c(tre $ m!delul a u%erit per%ec3i!na(ri repetate adue deaut!r 5i c!la'!rat!rii lui mai t@r+iu$ adic( 4n :;;# 5i :;;.,

C!n%!rm lui $ d!u( dintre dimeniunile muncii unt imp!rtante4nc(rc(tura ei 6cerin3ele$ !licit(rile p!tului> 5i percep3ia pe care indi*idul ! are aupra c!ntr!lului

pe care l/ar putea e?ercita aupra muncii ale, Unele acti*it(3i de munc( unt 1rele$ di%icile$!licitante$ cu cerin3e numer!ae$ 4n c&im' !%er( an1a)atului p!i'ilitatea e?ercit(rii c!ntr!luluiaupra l!r, De e?emplu$ munca de crea3ie$ de c!ncep3ie$ cu arcini *ariate 5i di%erite, Ele %acilitea+(cre5terea m!ti*a3iei$ in!*a3iei$ de+*!ltarea per!nal(, Alte acti*it(3i unt relati* u5!are$ cu cerin3ec(+ute$ dar retric3i!nea+( e?ercitarea 1radului de c!ntr!lare a l!r de c(tre an1a)at, Primele tipuride actri*it(3i de munc( au %!t numite acti*e$ iar celelalte pai*e, C@nd 1radul de 4nc(rcare perceputde c(tre indi*id ete a!ciat cu ! mai mare p!i'ilitate 6ilu+ie> de c!ntr!l de c(tre an1a)at$ atunciitua3iile de munc( unt netructurate au u5!r treante$ pr!duc@nd un 1rad redu de !'!eal(,Dac($ 4n c&im'$ 1radul de 4nc(rcare al muncii ete %!arte mare$ iar p!i'ilit(3ile de c!ntr!l unt%!arte limitate$ itua3iile de munc( *!r %i treante 5i *!r determina apari3ia unei !'!eli accentuatecare p!ate de*eni cr!nic(, !delul cerin3(/c!ntr!l are un caracter centrat itua3i!nal el a %!t preluat$ rec!nceptuali+at 5ie?tin, P!ate cea mai cun!cut( 5i reu5it( rec!nceptuali+are ! repre+int( m!delul Bcerere/c!ntr!l/up!rt !cial$ %!rmulat de 8!&n!n 5i all 6:;22>, Zlate 6"##0$ pa1, F2:> a%irma c( Bup!rtul !cialete *aria'ila care preupune am!rti+area epui+(rii pi&!l!1ice$ cre5terea 4ncrederii 4ntre

c!nduc(t!ri 5i u'!rd!na3i$ 4ntre c!le1i etc, El depinde mult de 1radul de inte1rare !cial( 5iem!3i!nal( a an1a)a3il!r, Ac3iunea eparat( a cel!r trei *aria'ile c!nduce la e%ecte mai mari dec@tatunci c@nd ele ac3i!nea+( c!relat$ iner1etic, E?it( c&iar 5i !pinii e?tremite p!tri*it c(r!ra triplainterac3iune are e%ecte de+adaptati*e pri)inul !cial$ e u3ine$ e?acer'ea+( 5i nu ameli!rea+(e%ectul tre!ril!r aupra reac3iil!r la tre,

A69676 /odelul stresului ocupa)ional J%eehr *i 0ew"an? =C:D!delul treului !cupa3i!nal pr!pu de Hee&r u1erea+( c( tre!rii repre+int( elemente ale

muncii care cau+ea+( reac3ii indi*i+il!r, Aceat( c!nceptuali+are tipulea+( c( %act!rii per!nali6per!nalitatea> 5i de mediu 6up!rtul> p!t minimi+a au e?a1era e%ectele tre!ril!r auprareac3iil!r,

Dup( cum rele*( 5i m!delul lui Hee&r 7 Neman 6:;02>$ c!necin3ele treului!r1ani+a3i!nal p!t %i pri*ite din multe perpecti*e$ a%ect@nd at@t indi*idul 6(n(tate pi&ica 5i(n(tate %i+ic( adapta'ilitate> cat 5i !r1ani+a3ia 6a'enteim re*!lte c!n%licte de munc(> El


20/125

temp!ral($ a pr!ceel!r$ a r(punuril!r adaptati*e$ a c!necin3el!r umane 5i a c!necin3el!r!r1ani+a3i!nale,

i1ura,l, !delul lui Hee&r 7 Neman 6:;02>Streul pr!%ei!nal p!ate %i determinat de ! erie de !licit(ri de munc( cum ar %i cerin3e

peci%ice le1ate de tipul arcinii$ cerin3e de r!l$ cerin3e interper!nale 5i cerin3e %i+ice, Acete!licit(ri nu au un caracter a*eri* 4n ine,

A69686 /odelul interac)ional *i teoria tran!ac)ionalCun!cut( drept cea mai m!dern( te!rie aupra treului$ ea are la 'a+( lucrarea lui La+aru$

Pc&!l!1ical tre and t&e c!pin1 pr!ce 6:;..>, Ulteri!r$ la de%inirea 5i %iniarea acetei te!riiau c!ntri'uit numer!ae alte tudii 6La+aru 5i !l9man$ :;2K>$ care au impu patru c!ncepteeen3iale 4n 4n3ele1erea treului :, interac3iunea$ au tran+ac3ia$ ", itemul c!1niti*$ =, e*aluarea5i K, c!pin1ul,

n c!ncep3ia acet!r aut!ri$ treul nu p!ate %i indenti%icat nici cu timulul$ nici cu reac3ia derapun ci cu pr!ceul 4n care indi*idual are r!lul unui a1ent acti* ce p!ate in%luen3a$ cu a)ut!rultrate1iil!r em!3i!nale$ c!1niti*e 5i c!mp!rtamentale pe care le p!ed($ e%ectele 4n%runt(rii cuitua3ia treant(,,

Te!ria c!1niti*( a treului pi&!l!1ic a %!t numit( tran+ac3i!nal( pentru c( per!ana 5imediul unt *(+ute ca %iind 4ntr/! rela3ie dinamic($ mutual($ 'idirec3i!nal(, n a'!rdareainterac3i!nit($ treul ete de%init ca ! rela3ie 4ntre per!an( 5i mediu$ care ete perceput de acea

per!an( ca !licit@ndu/i au c&iar dep(5indu/i reurele 5i pun@ndu/i 4n peric!l tarea a de 'ine,La+aru delimitea+( d!u( cate1!rii imp!rtante de e*aluare a t(rii de tre e*aluare primar(

5i e*aluarea ecundar(, n e*aluarea primar($ per!ana aprecia+( dac( itua3ia cu care e c!n%runt(

pre+int( *reun %el de mi+($ de imp!rtan3( pentru ine, n e*aluarea ecundar($ per!ana aprecia+(dac( p!ate %ace ce*a$ 5i care ar %i p!i'ilele trate1ii de r(pun$ pentru a 4n*in1e au a pre*eniamenin3area au pentru a/5i ameli!ra 5anele de a !'3ine un 'ene%iciu din acea itua3ie, El a u1eratc( indi*idul e*aluea+( tre!rul J aprecia+( itua3ia din punct de *edere al pericul!+it(3ii ale6e*aluare primar(> 5i ap!i e*aluea+( a'ilit(3ile ale de a/i %ace %a3($ trate1iile de r(pun 6e*aluareecundar(>, D!ar c@nd primele d!u( e*alu(ri unt ne1ati*e$ atunci c@nd tre!rul ete perceput ca%iind d(un(t!r 5i an1a)atul imte c( nu are reurele neceare pentru a/i %ace %a3($ d!ar atunci aparetreul !cupa3i!nal, n acet c!nte?t ditreul ete 1enerat de limitarea capacit(3ii de pr!ceare ain%!rma3iei dat!rit( %ie un!r a'ilit(3i c!1niti*e neadec*ate$ %ie a unui de%icit in%!rma3i!nal,Cercet(rile pe aceat( tem( i1n!r( di%eren3ele indi*iduale de pr!ceare a in%!rma3iei$ de ac!rdare deemni%ica3ii per!nale in%!rma3iei,

P!t %i identi%icate d!u( tipuri de m!dele ecundare care au %!t utili+ate atunci c4nd /a pu4n dicu3ie anumite apecte ale muncii care ar putea c!nduce la preiuni pi&!l!1ice 5i la treulperceput de an1a)a3i at%el

a3eta per!nal(

a3eta mediului

a3eta pr!ceel!r

a3eta temp!ral(

a3eta c!necin3el!rper!nale

a3eta c!necintel!r!r1ani+a3i!nale

a3etar(punuril!r


21/125

/ Tran+ac3ia prin intermediul reurel!r per!nale ; acet m!del e c!ncentrea+( auprap!tri*irii dintre$ pe de ! parte$ tre!ri 6cum ar %i$ de e?emplu$ cerin3ele 5i ri1!rile lu)'ei> 5i$ pe dealt( parte$ reurele an1a)atului 6cum ar %i$ de e?emplu$ cun!5tin3ele$ deprinderile$ aptitudinile 5i

pre%erin3ele an1a)atului>, Stre!rii unt de%ini3i ca %iind acele apecte ale lu)'ei care pr!duc preiunie?cei*e 5i ned!rite aupra indi*idului,

/ Tran+ac3ia prin intermediul mecanimel!r pue la dip!+i3ie de !r1ani+a3ia la care lucre+i

; atunci c@nd cerin3ele 6preiunile> pi&!l!1ice ale lu)'ei unt mari 5i c!ntr!lul e?ercitat de an1a)ataupra lu)'ei ale ete c(+ut 6ca de e?emplu c!ntr!lul aupra reurel!r$ a timin1ului$ apr!ceduril!r au a e%ectel!r muncii ale> an1a)atul *a reim3i preiune 5i entimente mai de1ra'(ne1ati*e$ care *!r c!nduce la ! tare 1eneral( de 'ine c(+ut( ca intenitate 5i de aemenea la !tare de (n(tate precar(,

Sitemati+@nd t!talitatea datel!r cuprine 4n m!delele pre+entate mai u$ putem c!niderac( m!delarea treului !cupa3i!nal *i+ea+( patru mari cate1!rii de *aria'ile tre!ri$ reac3ii la tre$e*aluare 5i mecanime de c!pin1, Pr!ceul treului !cupa3i!nal ete unul dinamic/recuri*de!arece e*aluarea 5i c!pin1ul unt mecanime acti*e care au %unc3ia de a adapta permanent tre!ridin mediu la realitatea pr!prie au in*er$ de a determina rec!n%i1ur(ri 5i retructur(ri la ni*elulc!1niti*/neur!'i!l!1ic 5i c!mp!rtamental$ care ( minimi+e+e e%ectele ne1ati*e ale treului

!cupa3i!nal,

0.0. S'!e,#!i #"%+a)i#naliStre!rul ete !rice timul %i+ic au pi&ic la care un indi*id r(punde, Cerin3ele pe care

indi*idul tre'uie ( le 4ndeplineac( 4n !r1ani+a3ii 5i c!ndi3iile 4n care aceta lucrea+( p!t c!ntituide multe !ri tre!ri,

O cate1!rie a tre!ril!r 4n mediul !r1ani+a3i!nal unt cei %i+iciMc&imici$ precum c(ldura$+1!m!tul$ pr!duele t!?ice$ 5i altele, Pe de alta parte unt tre!rii ce alc(tuiec mai de1ra'(!'iectul de tudiu al pi&!l!1iei !r1ani+a3i!nale 5i indutriale, Ace5tia e re%er( la tre!ri interni ai!r1ani+a3iei 6Hee&r 7 Neman$ :;02>

/ !licit(rile p!tului 5i caracteriticile arcinii !rarul de munc($ *aria3ia 4nc(rc(rii muncii$ritmul muncii$ rep!na'ilit(3ile$

/ !licit(rile 5i a5tept(rile de r!l 4nc(rcarea de r!l$ c!n%lictul de r!l$ am'i1uitatea de r!l$c!ntractul pi&!l!1ic perceput de an1a)a3i

/ caracteriticile 5i c!ndi3iile !r1ani+a3i!nale ecuritatea l!cului de munc($ !rele lucrate 5idurata arcinil!r$ tructura !r1ani+a3i!nal($ itemele de c!municare$ p!liticile i pr!cedurile le1atede per!nal$ itemul de e*aluare$ climatul !r1ani+a3i!nal

/ c!ndi3iile 5i cerin3ele e?terne ale !r1ani+a3iei ditan3a dintre l!cul de munc( 5i d!miciliu$indicatele$ le1ile 5i re1lement(rile 1u*ernamentale$ temperatura etc,

C!!per 7 ar&all 6:;0.> dec!per( de aemenea cinci ure de tre !r1ani+a3i!nal$amintind umar la %iecare dintre ele 5i anumite tul'ur(ri pe care acetea le p!t induce,

3n stresor intrinsec al "uncii+ supraFncrcareaC!nceptul de upra4nc(rcare e p!ate anali+a din d!u( perpecti*e calitati* 5i cantitati*, In

timp ce upra4nc(rcarea cantitati*( 4neamn($ dup( cum indica termenul$ a a*ea prea mult de lucru$upra4nc(rcarea calitati*( e re%er( la di%icultatea 5i c!mple?itatea arcinii, nc( din anii -0#$ renc&5i Caplan au 1(it ! le1(tur( 4ntre upra4nc(rcarea cantitati*( a muncii 5i c!numul e?cei* de 3i1(ri,renc& 5i Caplan 6:;0=> au u1erat ca upra4nc(rcarea calitati*( p!ate pr!duce impt!me precuminati%ac3ia pr!%ei!nal($ teniune$ cre5terea c!leter!lului$ dar 4n acela5i timp 5i/au luat precau3iade a men3i!na in%luen3a di%eren3el!r indi*iduale, Acet tre!r e p!ate mani%eta 4n d!u( direc3ii

prima ete repre+entat( de upra4nc(rcarea cantitati*($ ce re+ult( din %aptul c( an1a)atul are preamulte arcini de reali+at 5i inu%icient timp pentru a le %ace %a3( a d!ua %!rm( de upra4nc(rcare ete

de natur( calitati*( 5i are l!c atunci c@nd an1a)a3ii au en+a3ia ca nu p!ed( a'ilit(3ile cerute$cun!5tin3e au c!mpeten3e pentru a %ace %a3( arcinil!r de munc(,Tre'uie remarcat t!t aici c( 5i u'4nc(rcarea muncii ete inclu( de C!!per 5i ar&all


22/125

2olul Fn organi!a)ieR!lurile unt de%inite 4n 1eneral ca e?pectan3e c!mp!rtamentale pe care anumi3i indi*i+i 5i

1rupuri le c!munic( unui an1a)at la l!cul de munc(, Un et de r!luri ete c!mpu din t!3i ceilal3iindi*i+i numi3i [r!le ender[$ care au a5tept(ri de la ! anumita per!an(, iecare Br!le enderadreea+( !licit(ri unice per!anei, De e?emplu uper*i+!rul p!ate ta'ili data limit( pentruanumite pr!iecte an1a)a3ii p!t %i pre!cupa3i de pr!cedurile de e*aluare a per%!rman3ei ei p!t

a5tepta$ de aemenea$ c!niten3( 4n tilul mana1erial 4n ceea ce pri*e5te per!ana central(,Di*erele c!mp!rtamente pe care ceilal3i le a5teapt( de la per!an( central( nu unt 4nt!tdeaunac!nitente au c!mpati'ile, E?it( d!u( tipuri de di%unc3ii in acti*it(3ile de atri'uire de r!l 5iaumare de r!l c!n%lictul de r!l i am'i1uitatea de r!:,

Am'i1uitatea de r!l re+ult( atunci c@nd e?it( in%!rma3ii neclare$ c!n%u+e depree?pectan3ele le1ate de !'iecti*ele p!tului$ rela3iile cu c!le1ii au rep!na'ilit(3ile pe care unindi*id tre'uie ( 5i le aume, C@nd acetea unt la' de%inite au inadec*ate$ indi*idului 4i etedi%icil ( 4mplineac( a5tept(rile de r!l$ acet lucru duc@nd la inati%ac3ie %ata de munc( 5i teniune6, Acela5i aut!r 1(e5te de aemenea ! rela3ie 4ntream'i1uitatea de r!l 5i cre5terea preiunii an1uine, In primul r@nd$ am'i1uitatea e na5te din cau+a

per!anei cali%icate 6uper*i+!rul>$ care nu pre+int( adec*at intruc3iunile n!ului *enit 6[%( 5i tu ce

%ac ceilal3ib[>, In al d!ilea r@nd$ am'i1uitatea deri*( din %aptul c( 4n anumite medii cu termenite&nici 6pital/termin!l!1ia medical( 5i c&irur1ical(> uper*i+!rul pre+int( in%!rma3iile neclar$c!n%u+, Iar 4n al treilea ca+$ de5i a5tept(rile de r!l unt clar de%inite 6un mana1er d!re5te ( reduc(c!n%lictele intra!r1ani+a3i!nale$ ( 4m'un(t(3eac( anumite practici le1ate de per!nal>$c!mp!rtamentele 5i acti*it(3ile prin care aceta ar putea ( 4ndeplineac( acete r!luri unt neclare,Am'i1uitatea mai p!ate ap(rea atunci c@nd c!necin3ele 4ndeplinirii unui r!l peci%ic unt neclare,S&ir!m 5i c!la', 6:;0=> au c!ntatat c( cu c@t %unc3ia 4n !r1ani+a3ie ete mai imp!rtant($ cu at@tr!lul ete mai di%icil de ta'ilit$ deci cre5te am'i1uitatea de r!l 5i ricul pentru '!lilecardi!*aculare, T!tu5i$ pr!'a'ilitatea unui accident cardi!*acular cre5te cu c@t !cupa3ia neceit(mai mult e?erci3iu %i+ic,

Am'ui1uitatea de r!l apare 5i atunci c@nd per!ana prime5te in%!rma3ii inadec*ate$ neclareau c!n%u+e 4n le1(tur( cu c!mp!rtamentele a5teptate de la aceata, Se p!ate dat!ra %aptului c(uper*i+!rii nu c!munic( in%!rma3ia adec*ata 4n le1(tur( cu ceea ce a5teapt( de la an1a)a3i$ iarace5tia nu/5i 4n3ele1 r!lul 4n termeni de c!mp!rtamente peci%ice 6pr!ape3ii a'!l*en3i>, O alt(cau+( ar %i %aptul c( in%!rma3ia care i e c!munic( ete neclar( au c!n%u+($ %!rmulat( 4n termenite&nici au 4n )ar1!n ne%amiliar an1a)atului, Acet %apt e p!ate !'er*a la per!nalul adminitrati*din pitale care la 4nceput nu 4n3ele1 termenii de pecialitate, Am'i1uitatea de r!l e mai p!atedat!ra neclarit(3ii c!necin3el!r 5i e?pectan3el!r unui r!l peci%ic,

C!n%lictul de r!l apare 4n m!mentul 4n care unei per!ane i e c!munic( anumite e?pectan3edepre cum ar tre'ui ( e c!mp!rte 4n 4ndeplinirea unui r!l$ iar aceat( e?pectan3( %ace di%icil( auimp!i'il( 4ndeplinirea cel!rlalte r!luri de)a e?itente, C!n%lictul per!an(/r!l apare atunci c@nd

e?it( ! inc!mpati'ilitate 4ntre *al!rile$ credin3ele indi*idului 5i e?pectan3ele de r!l pe care tre'uie( le 4ndeplineac( 6de e?emplu$ atunci c@nd an1a)a3ii unt ru1a3i de c(tre !r1ani+a3ie ( ac3i!ne+eintr/un m!d care ( *i!le+e tandardele l!r etice au credin3ele reli1i!ae>, C!n%lictul [per!an(/r!l[are l!c atunci c@nd e?it( ! inc!mpati'ilitate perceput( 4ntre *al!rile indi*idului 5i a5tept(riledi*er5il!r [r!le/ender[

C!n%lictul interr!l$ apare 4n m!mentul 4n care cerin3ele unui r!l unt inc!mpati'ile cucerin3ele unui al d!ilea r!l 6de e?emplu$ c@nd dat!ria unui direct!r de pital neceit( pre+en3a lui 4nacela5i timp 4n care e de%(5!ar($ la 5c!al($ %eti*itatea de premiere a %eti3ei lui>, C!n%:ictul[interr!l[ are l!c atunci c@nd cerin3ele unui r!l unt inc!mpati'ile cu cerin3ele unui al d!ilea r!l!cupat de per!an(, Ete ca+ul 4n care un an1a)at e a%l( 4n imp!i'ilitatea de a/5i reali+a atri'u3iile%amiliale din cau+a arcinil!r de munc(,

nc(rcarea de r!l apare 4n m!mentul 4n care e a5teapt( de la un indi*id prea multec!mp!rtamente$ au c!mp!rtamentul e?pectat ete prea c!mplicat au di%icil pentru a %i du la cap(tde un in1ur indi*id


23/125

C!n%lictul de r!l are l!c atunci c@nd ! per!an( din mediul de munc( c!munic( ! e?pectan3(4n le1(tur( cu m!dul 4n care aceata ar tre'ui ( e c!mp!rte iar e?pectan3a 4n1reunea+( au %aceimp!i'il( 4ndeplinirea unei alte e?pectan3e c!mp!rtamentale au et de e?pectan3e, Streul etecau+at de di%icultatea de a 4m'ina di%eritele a5tept(ri de c!mp!rtament, C!n%lictul de r!l intraenderare l!c atunci c@nd ! in1ur( per!an( c!munic( e?pectan3e inc!mpati'ile$ cum ar %i de e?empluitua3ia 4n care 5e%ul are a5tept(ri c!ntradict!rii de la un u'!rd!nat, C!n%:ict de r!l interender are

l!c atunci c@nd d!u( au mai multe per!ane c!munic( e?pectan3e inc!mpati'ile, P!ate a*ea l!c 4n!r1ani+a3iile cu tructura matriceala, Atunci c@nd indi*i+ii rap!rtea+( mana1eril!r de pr!iectre+ultatele$ ace5tia p!t !%eri 4ndrum(ri c!n%lictuale, Are l!c de !'icei atunci c@nd an1a)a3ii unt%!r3a3i de c(tre !r1ani+a3ie ( e c!mp!rte 4n m!duricare 4ncalc( pr!priile l!r tandarde etice aucredin3e reli1i!ae,

Supra4nc(rcarea de r!l ete aem(n(t!are cu upra4nc(rcarea muncii are l!c atunci c@ndunt a5teptate prea multe c!mp!rtamente de la un in1ur indi*id$ !ri atunci c@nd c!mp!rtamentula5teptat ete prea c!mplicat au prea di%icil pentru a %i reali+at de un in1ur indi*id, Acete %!rmeale c!n%lictului de r!l c!ntri'uie la cre5terea ni*elului de tre al an1a)a3il!r,

Evolu)ia in carier

Acet tip de tre!r e re%era la pr!m!*area$ la retr!1radare$ la inc!n1ruen3a cu tatutul$ lalipa i1uran3ei muncii, T!ate acete p!t duce la di%erite pr!'leme de c!mp!rtament 6Hr!!9$ :;0=>,

2ela)iile cu ceilal)iSe p!ate *!r'i aici de tipul rela3iil!r cu c!le1ii$ cu 5e%ii 5i cu u'!rd!na3ii, $ renc& 5i Caplan 6:;0=>$ pun 4n lumin( %aptul c( ne4ncrederea mutual( ete rela3i!nat( cuun 1rad ridicat de am'i1uitate de r!l$ antren@nd at%el$ ! c!municare de%ectu!a( 4ntre indi*i+i,

#li"atul organi!a)ionaln %inal$ a cincea ur( de tre !r1ani+a3i!nal$ e re%er( la preiunile p!liticil!r

!r1ani+a3i!nale$ la 1radul de participare 4n cadrul arcinil!r, renc& 5i Caplan 6:;0=> au a)un lac!nclu+ia c( un 1rad ridicat de implicare 4n !r1ani+a3ie$ den!t( un 1rad ridicat de ati%ac3ie$am'i1uitate redu( 4n perceperea r!luril!r$ mai mult( rep!na'ilitate$ rela3ii 'une cu c!le1ii 5iatitudini p!+iti*e, Din punct de *edere al m!delului interac3i!nit$ pe l@n1( tre!rii !cupa3i!nali$tre'uie ( e ia 4n calcul 5i *ulnera'ilitatea indi*idului 5i c!nte?tul 4n care aceta e*!luea+(, ,

Hinen3ele$ p!t %i men3i!na3i aici 5i al3i tre!ri !r1ani+a3i!nali$ cum ar %i0esiguran)a locului de "unc

n urma retructur(ril!r de dup( :;;# e?it( pu3ine per!ane care au i1uran3a lu)'ei, Dac(4naintea acetei date$ era de a5teptat ca un indi*id ( pr!1ree+e 4n carier( 4n cadrul acelea5i!r1ani+a3ii$ acum an1a)a3ii tre'uie ( d!*edeac( 4n permanen3( utilitatea l!r 4n aceea !r1ani+a3ie,

E?pectan3ele de carier( unt a%ectate de d!i %act!ri 4ntreruperea in*!luntar( a carierei$ prineliminarea unei pr!%eii dat!rat( pr!1reului te&n!l!1ic 5i di%eren3ierea de 1en 4n le1(tur( cue*!lu3ia carierei, Atunci c@nd ale1 ( ai'( c!pii %emeile 45i reduc e?pectan3ele de carier( de!arecenu 5tiu dac( atunci c@nd e *!r 4nt!arce 45i *!r re1(i p!tul pe care l/au l(at, Un tudiu care a'!rdadi%eren3e de 1en pri*ind impactul tre!ril!r aupra %emeil!r 5i a '(r'a3il!r a ar(tat %aptul ca lipa de

pr!1re in carier( are un puternic e%ect ne1ati* aupra (n(t(3ii 5i ati%ac3iei cu munca la %emei6Nel!n 5i c!la',$ :;;#>,

#ategoria ocupa)ionalIn urma reali+(rii unui tudiu pe :=# de !cupa3ii 5i ""### de per!ane care %ie au murit$ au

%!t pitali+a3i au interna3i 4n centre de (n(tate mental( dat!rit( un!r tul'ur(ri cau+ate de tre$

Intitutul Na3i!nal pentru Si1uran3( Ocupa3i!nal( 5i S(n(tate 6:;;0> a %(cut ! ditinc3ie 4ntrepr!%eiile cu ric crecut de tre 5i cele cu un ric mai c(+ut, At%el mana1erii de 'ir!u$adminitrat!rii ecretarele 5i per!nalul care lucra 4n d!meniul rela3iil!r cu pu'licul au pre+entat


24/125

cele mai multe tul'ur(ri cau+ate de tre$ pre de!e'ire de an1a)a3ii de la per!nal au pr!%e!riiuni*eritari,

Un alt tudiu reali+at pe "KK de an1a)a3i ce pr!*eneau din cadrul er*iciil!r de (n(tate$'anc($ d!meniul !cial$ manu%actur( 5i educa3ie$ au dec!perit %aptul c( cei din d!meniul !cial aupre+entat cele mai mari ni*ele de tre, E%ectele tre!ril!r p!t %i di%erite c&iar 5i 4n cadrul acelea5i!r1ani+a3ii 4n %unc3ie de tatutul 1rupului, Un tudiu reali+at de Cara!n 6:;;K>$ pe "." de an1a)a3i

din trei !r1ani+a3ii ce a*eau ca d!meniu de acti*itate rela3iile cu pu'licul$ a ar(tat %aptul c( e?itaud!u( tipuri de 1rupuri un 1rup care pre+enta un ni*el 4nalt de tre 5i un al d!ilea 1rup care a*ea unni*el c(+ut de tre, Utili+at!rii de calculat!are apar3ineau primului 1rup caracteri+at prin !licit(rimari$ am'i1uitate crecut( 4n le1(tura cu *iit!rul lu)'ei 5i utili+area c(+ut( a a'ilit(3il!r$ up!rt 5ic!ntr!l c(+ut, Grupul de per!ane cu un ni*el c(+ut al treului era c!mpu din mana1eri$uper*i+!ri ai c(r!r arcini includeau t!t !licit(ri mari 4n( 45i utili+au 5i a'ilit(3ile$ 'ene%iciau deup!rt 5i a*eau un c!ntr!l ridicat,

Ocupa)ii rutinierePr!%eiile care implic( !licit(ri redue de utili+are a a'ilit(3il!r$ cun!5tin3el!r au a e?perien3ei

unt la %el de treante ca 5i cele care cer prea mult, Un tudiu reali+at pe "K; de an1a)a3i ai unei

uni*erit(3i a ar(tat %aptul c( munca nepr!*!cat!are ete mai predicti*( pentru reac3ii de tre dec@tupra4nc(rcarea cu arcini 6Dee9er 5i H!r1en$ :;;=>, Acet %apt e dat!rea+( ni*elel!r c(+ute dear!ual %i+i!l!1ic$ ceea ce duce la plictieal($ tul'ur(ri ale aten3iei 5i pr!'leme %i+i!l!1ice a!ciate,Pr!duc3ia te&n!l!1ic( de ma( ete un d!meniu caracteri+at prin rutin(, In ultimul timp$ dat!rit(

pr!ceului te&n!l!1ic$ multe !cupa3ii implic( ! munc( de utili+are a tataturii care ete la %el delipit( de timulare 5i de rutinier(, In plu$ m!nit!ri+area electr!nic( ete un alt %act!r tre!r care

pr!*!ac( an?ietate$ depreie$ %urie 5i teniune 6Aiell! 5i


25/125

Hee&r 5i Neman 6:;02> amintec mai mul3i %act!ri care 3in de di%eren3ele indi*iduale/ c!ndi3iile pi&!l!1ice 6tr((turi de per!na:itate 5i caracteritici c!mp!rtamentale l> tip A de

c!mp!rtament "> intr!*eriuneM e?tra*eriune => l!cuul de c!ntr!l intern e?tern K> tima de ineF> !ptimimMpeimim .> m!ti*a3ie$ apira3ii$ *al!ri 0> ne*!ia de per%ec3iune 2> inteli1en3( ;>!'iceiuri :#> ati%ac3ie cu munc(M*ia3(>

/ c!ndi3iile %i+ice 6[%!rma[ %i+ic($ (n(tatea$ c!mp!rtament alimentar$ practicarea e?erci3iil!r

%i+ice$ !mn ec&ili'rat>/ caracteritici ale etapel!r *@rtei 6etapele de+*!lt(rii umane$ etapele *ie3ii de %amilie$ etapelede+*!lt(rii pr!%ei!nale>

/ caracteriticile dem!1ra%ice 6*@rta$ educa3ie$ e?$ ra($ etnie$ tatut !ci!/ec!n!mic$ !cupa3ie>,La+aru 6:;.0 apud La+aru 5i !l9man$ :;2K> au pu 4n lumin( imp!rtan3a e*alu(rii

c!1niti*e indi*idua:e 6appraial> 4n in%luen3area 1radului 4n care indi*idul e?perien3ia+( un tre!rca %iind treant au amenin3(t!r, Pr!ceul de e*aluare c!1niti*( ete plat%!rma pe care e de%ine5tec!pin1ul %!cali+at pe em!3ie 6em!ti!n/%!cued> au cel %!cali+at pe pr!'lem( 6pr!'lem %!cued>,La+aru 6:;;:> pr!pune *i+iunea prin care 4ntre em!3ii 5i c!1ni3ii e?it( ! interrela3ie carein%luen3ea+( e*a:uarea at@t a tre!ril!r c@t 5i a r(punuril!r la tre, Dintr/! perpecti*(

pi&!l!1ic( e p!ate pune c( e*aluarea c!1niti*a 6appraial> in%luen3ea+( )udec(3ile indi*iduale 5i

reacti*itatea la tre!ri,n timp ce i+!larea !ciala c!ntituie un ric ma)!r 4n m!r'iditate 5i m!rtalitate$ up!rtul

!cial deri*( din *arietatea rela3iil!r !ciale la l!cul de munc($ 4n %amilie 5i 4n c!munitate 6!ue$Landi$ 7 Um'er!n$ :;22>,

0., Reac3ia la tre *aria+( 4n%unc3ie de d!u( cate1!rii de %act!ri, act!rii interni includ *aria'ile ca it!rie %amilial($ pattern/uride c!mp!rtament$ e?perien3( trecut($ %unc3i!nare c!1niti*($ *@rta$ e? 5i per!nalitate, act!rii

e?terni unt dieta$ climatul$ dr!1uri$ rela3ii interper!nale 5i up!rt !cial, Ace5ti %act!ri p!t %ic!nidera3i ca %iind c!ndi3ii pree?itente au caracteritici care in%luen3ea+( m!dul 4n care per!anar(punde 4n itua3ii treante, Unii dintre ace5ti %act!ri p!t %i m!di%ica3i de c(tre indi*id6mecanimele de c!pin1$ te&nicile de inter*en3ie>, O umare 1ra%ic( a cel!r pre+entate e 1(e5te 4n%i1ura "


26/125

i1ura ", Stre!rii 5i c!necin3ele l!r

A676=6 #aracteristici individuale care "oderea! reac)ia la stres+A676=6=6 (ersonalitatea

Studiile arat( c( e?it( F caracteritici de per!nalitate care e c!mp!rt( ca 5i m!derat!ri air(punului la tre, Acete *aria'ile unt l!cul de c!ntr!l$ r!'ute3ea 6din en1le+( [&ardine[>$!ptimimMpeimim$ a%ecti*itate ne1ati*( 5i tim( de ine,

L!cul de c!ntr!l 6din en1le+( locus of control>Studiile au ar(tat c( e?pectan3ele de c!ntr!l au %!t cel mai puternic a!ciate cu m!dul de

reac3i!nare 4n %a3a tre!ril!r, Acete e?pectan3e unt !pera3i!nali+ate u' denumirea de l!cul dec!ntr!l care e re%er( la m(ura 4n care indi*i+ii percep c( p!t c!ntr!la !rice tip de itua3ie, Indi*i+ii!rienta3i intern$ c!nider( c( deci+iile l!r in%luen3ea+( ceea ce li e 4nt@mpl(, Indi*i+ii !rienta3ie?tern au tendin3a de a c!nidera c( rec!mpenele unt 4na%ara !ric(rui c!ntr!l$ ne%iind c!ntin1en3ecu ac3iunile pr!prii, Acete d!u( cate1!rii de indi*i+i au m!dalit(3i di%erite de a r(punde 4n %a3aitua3iil!r treante, Cei interni e percep ca a*@nd un c!ntr!l mai mare 5i au tendin3a de a e im3imai pu3in amenin3a3i dec@t cei e?terni iar 4n itua3ii treante pre+int( mai pu3ine reac3ii ad*ere,

R!'ute3eaIndi*i+ii cu per!nalit(3i dure %ac %a3( mai e%icient tre!ril!r dec@t ceilal3i !ameni, Studii

4ntreprine de

dintre tre 5i ditre la a*!ca3ii 5i mana1erii care au 4nt@mpinat ! erie de c&im'(ri la l!cul demunc( precum 5i unii tre!ri %amiliali, Aceea5i aut!ri c!nider( %aptul c( r!'ute3ea are treic!mp!nente an1a)ament$ c!ntr!l$ pr!*!care, An1a)amentul repre+int( curi!+itatea %a3( de mediul

S!licit(ri 5i tre!ri !r1ani+a3i!nali

S!licit(ri ale arcinii S!licit(ri %i+ice S!licit(ri ale r!lului S!licit(ri interper!nale

R(punul indi*idualla tre

Caracteritici indi*iduale6*ulnera'ilit(3i>Tr((turi de per!nalitateCaracteritici c!mp!rtamentaleE*aluare c!1niti*( 6appraial>

Se?$ *@rt($ etnieSup!rt !cial

C!necin3e indi*iduale C!necin3e !r1ani+a3i!naleC!mp!rtamentalePi&!l!1iceedicale


27/125

a in%luen3a pr!ceul 5i %inalitatea unui e*eniment$ pun@nd accent pe pr!pria rep!na'ilitate 5i peale1erile per!nale, Pr!*!carea repre+int( *i+iunea de c&im'are ca n!rm( !'i5nuit( de *ia3( ceeace duce la dec&idere 4npre e?perien3(, Per!anele [4n+etrate cu r!'ute3e[ utili+ea+( acti* aceteelemente$ implic@ndu/e 4n m!dalit(3i de c!pin1 tran%!rma3i!nal$ atunci c@nd e c!n%runt( cue*enimente treante,

#ptimim/peimimOptimimul 5i peimimul unt m!dalit(3i alternati*e pe care !amenii le utili+ea+( pentru ae?plica e*enimentele p!+iti*e 5i ne1ati*e din *ie3ile l!r, Studiile au ar(tat c( peimimul ete un%act!r de ric pentru depreie 5i pr!'leme de (n(tate %i+ic( precum 5i 4n ni*ele c(+ute deaut!reali+are 6Hurn 5i Seli1man$ :;2;>, Optimimul ete ! m!dalitate alternati*( de e?plicare ae*enimentel!r$ care cre5te (n(tatea %i+ic($ ni*elul de aut!reali+are 5i cade ucepti'ilitatea ladepreie,

Stima de ineStudiile 4ntreprine la Uni*eritatea din ic&i1an dem!ntrea+( c( indi*i+ii cu tim( de ine

c(+ut( percep de aemenea ! mai mare upra4nc(rcare a muncii, Imp!rtan3a timei de ine cam!derat!r 4mp!tri*a reac3iil!r ad*ere de tre ete dem!ntrat( printr/! erie de cercet(ri care arat(%aptul c( %act!rii de ric pentru '!ala de inima c!r!narian( crec pe m(ur( ce tima de ine cade ,

E*aluarea c!1niti*( 6din en1le+( appraisal>La+aru 5i !l9man 6:;2K> a atra aten3ia aupra imp!rtan3ei e*alu(rii c!1niti*e care

in%luen3ea+( m(ura 4n care un indi*id reimte un tre!r ca %iind amenin3(t!r, Studiile lui La+aru5i !l9man au %!t c!ntinuate de !%%!rd 5i Dal care *(d c!nceptua:i+area c!1niti* a%ecti*( ca%iind un pr!ce de mediere 4n rela3ia tre!ri reac3ie la tre,

A676=696 Suportul social

!ue 6:;2:> pre+int( cele K %!rme ale up!rtului !cial em!3i!nal$ intrumental$in%!rma3i!nal 5i de e*aluare, Sup!rtul !cial pr!*ine dintr/! erie de rela3ii !ciale la l!cul demunc( 5i 4n c!munitate, E?iten3a up!rtului !cial la munc( 5i aca( p!ate %i *(+ut( ca !imp!rtant( reur( pe care indi*idul ! utili+ea+( pentru a %ace %a3( itua3iil!r treante, Reurelein%!rma3i!nale 5i intrumentale 4l a)uta pe indi*id ( 4ndeplineac( !licit(rile care ar putea cau+atreul$ reduc@nd ni*elul 5i intenitatea acetuia,

Spre de!e'ire de ceilal3i m!derat!ri care in%luen3ea+( r(punurile indi*iduale la tre$up!rtul !cial adi3i!nal p!ate er*i ca ! imp!rtant( inter*en3ie pre*enti*( care p!ate %i utili+at( de!r1ani+a3ie 4n p!liticile de mana1ement a treului,

A676=6A6 #onsecin)e individuale *i organi!a)ionale

n urma unei pr!*!c(ri adec*ate$ r(punul la tre c!ntri'uie la ! tare de 'ine$ prin

78997845 Curs Sanatate Organizational a 2010 2011 v2

Documents

Transcript of 78997845 Curs Sanatate Organizational a 2010 2011 v2