77713046 Monografie SOB Sistemul Bancar Francez

27
Sistemul bancar francez Coordonator: Lect.drd. Bogdan Căpraru CUPRINS 1

description

sistemul bancar german

Transcript of 77713046 Monografie SOB Sistemul Bancar Francez

Page 1: 77713046 Monografie SOB Sistemul Bancar Francez

Sistemul bancar francez

Coordonator: Lect.drd. Bogdan Căpraru

CUPRINS

1

Page 2: 77713046 Monografie SOB Sistemul Bancar Francez

1. ORIGINILE SISTEMULUI BANCAR............................................................................................................3

2. SISTEMUL BANCAR FRANCEZ....................................................................................................................3

2.1 ISTORIC........................................................................................................................................................32.2 TIPURI DE INSTITUŢII............................................................................................................................4

2.2.1 Băncile AFB (Asociaţia Franceză a Bãncilor)......................................................................................42.2.2 Bănci mutualiste şi cooperative...........................................................................................................52.2.3 Casele de Depuneri şi Casele de depozite şi consemnaţiuni (CDC)....................................................62.2.4. Societãţile financiare şi instituţiile financiare specializate..................................................................72.2.5. Instituţii de investiţii..............................................................................................................................8

2.3. INDICATORI DE APRECIERE A ACTIVITÃŢII.................................................................................82.4. TENDINŢE.................................................................................................................................................10

3. BANCA CENTRALÃ A FRANŢEI...............................................................................................................10

3.1 ISTORIC.......................................................................................................................................................11 3.2. OBIECTIVELE BÃNCII FRANŢEI.......................................................................................................14 3.3 FUNCŢIILE BÃNCII FRANŢEI...............................................................................................................14

3.3.1 Emisiune de monedă............................................................................................................................153.3.2 Bancherul guvernului..........................................................................................................................153.3.3 Bancă a băncilor ................................................................................................................................153.3.4 Control şi inspecţie..............................................................................................................................153.3.5 Controlul schimburilor........................................................................................................................163.3.6 Consultanţă.........................................................................................................................................16

3.4 INSTRUMENTE FOLOSITE DE BANCA CENTRALÃ.........................................................................16

4. BÃNCI REPREZENTATIVE........................................................................................................................17

4.1.BNP PARIBAS ...............................................................................................................................................17 4.1.1 Scurt Istoric .......................................................................................................................................174.1.2 Acţionariat...........................................................................................................................................184.1.3 Domenii de activitate..........................................................................................................................194.1.4 BNP Paribas în lume............................................................................................................................19

4.2 CRÉDIT AGRICOLE (BANCA VERDE) ..................................................204.2.1.Scurt istoric..........................................................................................................................................204.2.2 Date financiare....................................................................................................................................214.2.3.Crédit Agricole în lume .......................................................................................................................224.2.4 Acţionariat ..........................................................................................................................................22

4.3 SOCIÉTÉ GÉNÉRALE .......................................................................................234.3.1 Scurt istoric.........................................................................................................................................244.3.2 Date financiare....................................................................................................................................24

2

Page 3: 77713046 Monografie SOB Sistemul Bancar Francez

1. ORIGINILE SISTEMULUI BANCAR

Istoria sistemului bancar îsi găseşte originile în trecutul îndepartat, existând mărturii

foarte vechi ce atestă practica unor activităţi care într-o formă mai mult sau mai puţin

evoluată se pot constitui ca primii paşi pe tărâmul practicii bancare.

Există diferite păreri cu privire la orginea băncilor. Unii cercetători apreciază că primii

bancheri au fost cei ce efectuau schimbul de bani, momentul asociat apariţiei şi circulaţiei

monedei metalice.

După alţi cercetători, noţiunea de bancă este asociată momentului în care un grup de

persoane a avut ideea să primească disponibilităţi băneşti, sub formă de depuneri de la cei ce

doreau să facă economii şi în baza acestor depozite, să ofere împrumuturi celor care aveau

nevoie de fonduri suplimentare.

2. SISTEMUL BANCAR FRANCEZ

2.1 ISTORIC

Încă din Evul Mediu şi începuturile Epocii Moderne, activitatea bancară a cunoscut în

Franţa o dezvoltare mai târzie şi mai dificilă decât în ţările vecine, precum Italia, Ţarile de

Jos şi Provinciile Unite. Sistemul bancar francez a început să se extindă abia în secolul 18

când John Law a avut o tentativă eşuată de a înfiinţa o bancă centrală.

O contribuţie importantă la dezvoltarea activităţilor din sectorul bancar au avut-o

familiile de bancheri:Mallet,Rothschild,Mirabaud.

Odată cu izbucnirea primului război mondial, băncile franceze au trecut printr-o

perioadă de declin economic, cauzat de tendinţa populaţiei de a-şi retrage lichidităţile din

conturi. În ceea ce priveşte băncile locale şi regionale, acestea au cunoscut o “renaştere” în

anii 1920, ajutând companiile industriale să-şi finanţeze investiţiile.

În 1945 guvernul generalului de Gaulle naţionalizează Banca Centrală şi primele patru

bănci comerciale: Crédit Lyonnais, Société Générale, Comptoir National d'escompte de Paris

3

Page 4: 77713046 Monografie SOB Sistemul Bancar Francez

şi BNCI. Lumea bancară dominată de stat a cunoscut mutaţii majore, provocate de mai mulţi

factori.

Astfel legea din 24 ianuarie 1984 a creat un cadru juridic favorabil activităţii şi

controlului instituţiilor de credit , prevăzând:

definirea instituţiilor de credit şi condiţiile în care îşi exercită activitatea;

elaborarea şi punerea în practică a regulilor instituţiilor de credit;

controlul instituţiilor de credit;

protecţia deponenţilor şi întreprinzătorilor;

libera stabilire şi prestare de servicii pe teritoriul statelor membre U.E;

companiile financiare;

sancţiunile penale.

Aceste prevederi sunt completate de legea din 2 iulie 1996 care cuprinde reglementări

privind:

prestarea de servicii privind investiţiile;

pieţele financiare;

obligaţiile şi controlul prestatorilor de servicii pentru investiţii;

libera stabilire şi prestare de servicii pe teritoriul statelor membre U.E;

sancţiuni penale;

comunicare de informaţii.

În concluzie, băncile franceze trebuie să inventeze mereu noi canale de distribuţie,

chiar dacă aparent relaţia client/bancă este mai bună decât în perioada anterioară.

2.2 TIPURI DE INSTITUŢII

2.2.1 Băncile AFB (Asociaţia Franceză a Bãncilor)

Acestea sunt instituţii cu statut de societăţi comerciale care trebuie să aibă aprobarea

CECEI (Comitetul Instituţiilor de Credit şi a Instituţiilor de Investiţii) pentru a putea

desfăşura operaţiuni bancare: operaţiuni de credit (pricipala activitate bancară reprezentată de

deschiderea de depozite şi gestiunea trezoreriei), operaţiuni de portofoliu (cumpărarea de

titluri financiare) şi operaţiuni de trezorerie (echilibru financiar).

4

Page 5: 77713046 Monografie SOB Sistemul Bancar Francez

Principalele bănci franceze din secolul al XIX-lea sunt: Société Générale de Crédit

Industrial şi Comercial (1859) ; Crédit Lyonnais (1863); Société Générale (1864) ; Banque

de Paris şi Pays-Bas (1870).

2.2.2 Bănci mutualiste şi cooperative

Aceste entităţi de credit au un statut particular: fie mutual fie cooperativ cuprinzând

bănci precum: Crédit Agricole; Crédit Mutuel ; Banques Populaires şi Crédit Cooperatif.

Caracteristicile comune acestor instituţii sunt: libera adeziune, democratismul (fiecare

membru are drept de vot), lipsa capitalului social (participanţii subscriu părţi sociale

producătoare de dobânzi).

Le Credit Agricole Mutual (CAM)

A fost înfiinţat în 1894 printr-o lege care permitea reunirea sindicatelor agricole fiind

principalul finanţator al activităţilor din sectorul agricol. Organizarea CAM este structurată pe

trei nivele: casele locale (societăţi cooperative care deţin majoritatea capitalului din casele

regionale); casele regionale (sunt societăţi cooperative care exercită funcţii bancare într-o

zonă bine definită care corespunde unuia sau mai multor departamente); casa naţională (organ

central al reţelei al cărui capital este deţinut de casele regionale).

Instituţia număra 75900 de angajaţi în anul 1999 fiind principala reţea bancară din

Franţa cu 22,3% din depozite şi 17,6% din creditele economice.

Les Banques Populaires

Au fost înfiinţate la sfârşitul secolului XIX, dezvoltându-se considerabil după intrarea

în vigoare a legii din 1917. Astăzi ele pot efectua toate tipurile de tranzacţii bancare bazându-

se pe o structură alcătuită din două nivele: băncile de bază (cuprind 30 de bănci populare şi

CASDEN- Banque populaire ) şi organizaţiile centrale compuse din două entităţi distincte:

camera sindicală (la chambre syndicale) şi casa centrală ( la caisse centrale).

Camera sindicală exercită funcţia de organ central, reprezintă băncile populare şi

controlează solvabilitatea şi lichiditatea acestora.

5

Page 6: 77713046 Monografie SOB Sistemul Bancar Francez

Casa centrală a băncilor populare este organul central de creditare. Atribuţiile acesteia

sunt: emiterea de obligaţiuni, gestionarea fondurilor excedentare, acordă finanţări pentru cele

mai importante activităţi economice.

Grupul numară în prezent 31200 de angajaţi.

Băncile populare sunt supuse aceloraşi norme legale privind fiscalitatea ca şi băncile

AFB şi îşi orientează activităţile în mod deosebit spre întreprinderile mici şi mijlocii şi spre

meşteşugari.

Le Crédit Mutual

Casele de Credit Mutual îşi desfăşoară activitatea în regiunile Alsace-Lorraine şi în

Bretagne. Sunt structurate pe trei nivele: casele locale (sunt societăţi cooperative reglementate

de legea din 1947 sau societăţi cooperative cu capital variabil reglementate de articolul V din

codul rural), casele federale (exercită funcţii bancare într-o zonă ce cuprinde mai multe

departamente) şi două organizaţii centrale, una cu caracter administrativ- Confédération

Nationale du Crédit Mutual iar cealaltă cu caracter financiar- Caisse Centrale du Crédit

Mutuel (alcatuită din casele federale).

Entitatea ocupă primul loc pe piaţa asociaţiilor având angajate 49200 de persoane.

Le Crédit Cooperatif

Principala sa activitate este de a finanţa organismele economiei sociale non-agricole,

cooperative, mutuale şi asociaţii. El cuprinde mai multe tipuri de bănci mutuale sau

cooperative. La Caisse Centrale de Crédit Cooperatif este organul financiar central al grupului

şi numară 2500 de persoane.

2.2.3 Casele de Depuneri şi Casele de depozite şi consemnaţiuni (CDC)

Se remarcă în principal prin două nivele :

Casele de Depuneri şi Prevedere au fost create în 1818 cu scopul de a favoriza

economisirea pentru clasele de jos, având un statut de instituţie de credit cu scop non-lucrativ

cu misiuni de interes general;

Casa Naţionalã de Depuneri şi Prevedere a fost creată în 1881, iar resursele sale sunt

administrate în totalitate de CDC.

6

Page 7: 77713046 Monografie SOB Sistemul Bancar Francez

Casele de Depuneri şi Prevedere (CEP)

De la începutul anilor ’80, reţeaua de Case de Economii şi Prevedere este în continuă

restructurare.

Reţeaua CEP cuprinde două nivele:

casele propriu-zise ;

organul lor central Casa Naţionalã a Caselor de Depuneri şi de Prevedere (CNCEP).

Aceasta este o bancă ce are ca funcţii reprezentarea reţelei, definirea orientărilor sale

strategice şi coordonarea activităţii financiare între membrii reţelei.

Casa de Depozit şi Consemnaţiuni (CDC)

CDC este un “actor” esenţial al sistemului monetar şi financiar francez.

Activitatea CDC se împarte în trei direcţii:

misiuni publice – CDC asigură gestiunea fondurilor de economii şi gestiunea anumitor

regimuri de retrageri a fondurilor publice;

misiuni de interes general – prin programe ce vizează, de exemplu dezvoltarea

infrastructurii;

activităţi concurenţiale – CDC acţionează în acest caz ca bancă de investiţii, asigurător

de persoane sau societăţi de servicii şi inginerie pentru dezvoltare teritorială.

CDC este principalul investitor din Franţa , deţinând un patrimoniu imobiliar de 136

miliarde euro, şi un patrimoniu forestier de 100.000 hectare.

2.2.4. Societãţile financiare şi instituţiile financiare specializate

Majoritatea instituţiilor pot exercita toate operaţiunile bancare şi pot beneficia de

privilegiul liberei alegeri. Aceste entităţi se împart în 2 categorii: societăţi financiare şi

instituţii financiare specializate.

7

Page 8: 77713046 Monografie SOB Sistemul Bancar Francez

Societăţi financiare – activitatea lor este definită prin natura operaţiunilor pe care sunt

autorizate să le realizeze sau prin tehnica de finanţare pe care o utilizează.

Instituţii financiare – cărora statul le acordă o misiune de inters public. Ele sunt

finanţate ca societăţi financiare din fonduri colectate pe parcursul a doi ani. Această categorie

cuprinde:

16 societăţi de dezvoltare regională specializate în finanţarea nevoii de capital

permanent a înteprinderilor locale;

2 întreprinderi specializate în finanţarea pe termen lung a anumitor tipuri de

întreprinderi CEPME (Crédits d’équipement des PME) şi SOFARIS (Société française de

garanties des financements des PME) ;

2 întreprinderi de credit imobiliar , Crédit foncier de France (CCF) et Comptoir des

entrepreneurs ;

1 instituţie specializată în garantarea finanţării activităţii sociale Caisse de garantie du

logement social ;

2 instituţii ce intervin în favoarea colectivităţilor locale;

1 instituţie care se ocupă cu echilibrul pieţelor.

Ele deţin 7,1 % din creditele populaţiei distribuite de instituţiile care funcţionează

după principiile legii bancare.

2.2.5. Instituţii de investiţii

Legea din iulie 1996 prin care s-au modernizat activităţile financiare a creat un cadru

specific prestatorilor de servicii de investiţii (PSI). Acestea cuprind :întreprinderi de credit

acceptate pentru a exercita activităţi bancare şi financiare; instituţii care au ca funcţii

furnizarea serviciilor de investiţii.

Serviciile de investiţii şi instrumente financiare sunt : recepţia/transmiterea ordinelor,

execuţia ordinelor, şi operaţiuni de împrumut şi plasament.

2.3. INDICATORI DE APRECIERE A ACTIVITÃŢII

Pentru a măsura gradul de concentrare a unui sector din sistemul bancar poate fi folosit

indicatorul Herfindahl. El poate fi apreciat ca fiind egal cu suma pătratelor părţilor din piaţa

instituţiilor de credit (dacă are o valoare apropiată de 0 piaţa este puţin concentrată, iar dacă

indicele are valoarea 1 suntem într-o situaţie de monopol).

8

Page 9: 77713046 Monografie SOB Sistemul Bancar Francez

Dacă luăm în considerare totalul activelor (depozitelor), Franţa ocupă o poziţie de

mijloc în Europa.

În anul 2006 cinci dintre cele mai mari întreprinderi deţineau 40% din piaţa activelor,

mai puţin decât media europeană (55%) şi decât în ţări cu un sistem foarte concentrat ca:

Suedia (86%), Ţarile de Jos (82%) sau Belgia (73%). Printr-o comparaţie cu cele mai

importante ţări, sistemul monetar francez are un grad de concentrare apropiat de cel al

Spaniei şi al Italiei, superior celui din Marea Britanie (28%), dar mai ales celui din Germania

(20%).

Tabel 1: Active deţinute la sfârşitul lui 2005 de principalele instituţii bancare pe ţări

Se poate observa ca Franţa deţine o poziţie medie (54%) între cele mai importante ţări

europene în ceea ce priveşte totalul activelor deţinute în anul 2005.

Sistemul economic poate fi caracterizat în funcţie de principalele instiţii financiare

astfel:

Instituţii financiare Depozite CrediteBãnci AFB 38,9 44,3Bãnci mutuale şi cooperative 39,8 29,5Case de Depuneri 19,8 7,6Case de Credit Municipal 0,1 0,1Societãţi financiare 1,3 11,4Instituţii financiare specializate 0,1 7,1Total 100 100

Tabel 2: Părţile din piaţa instituţiilor de credit în 2006 în funcţie de categoria juridică

9

Page 10: 77713046 Monografie SOB Sistemul Bancar Francez

Sistemul bancar francez contribuie la realizarea unei părţi de 3% din produsul intern

brut (PIB). La sfârşitul lui 2006 sectorul financiar reprezenta 16,5% din capitalizarea

bursieră. Această parte este fluctuantă având o tendinţă descendentă.

În concluzie, analiza modificării diverşilor indicatori în timp relevă modificările

politicilor şi strategiilor băncii şi/sau a mediului său de afaceri.

2.4. TENDINŢE

Până la sfârşitul anilor ’90, sistemul bancar şi financiar francez a cunoscut o intensă

restructurare, numărul instituţiilor menţionate mai sus reducându-se. Aceste evoluţii se

concretizează prin desfiinţarea restricţiilor privind activitatea băncilor mutuale şi cooperative

(legea modernizării din 1996), ce au fost transformate în bănci universale, asemenea marilor

bănci AFB, şi în instituţii finaciare specializate, acestea pierzându-şi din trăsăturile

caracteristice.

În ultimii ani, se observă o tendiţă de creştere a rolului marilor bănci, dar şi a

numărului instituţiilor financiare, în sistemul bancar francez, ca urmare a dezvoltării

economiei.

Dacă la început, activitatea bancară se desfăşura doar pe teritoriul Franţei, odată cu

trecerea timpului, reţeaua se ramifică în întrega Europă şi nu numai, de asemenea, băncile

comerciale aveau şi funcţia de emitere de monedă, specializarea aceasta făcându-se ulterior.

Modernizarea tehnicilor şi informaţiilor bancare priveşte două aspecte:

introducerea în tehnica bancară a celor mai moderne produse şi instrumente bancare

( tipuri de depozite, categorii de credite şi altele);

achiziţionarea de echipamente de informatică performante cu scopul de a facilita

operaţiunile bancare.

Privind viitorul, se aspiră către: o bancă fară ghişee, o bancă la domiciliu, facilitarea

emiterii ordinelor de bancă prin intermediul faxului sau telefonului.

O astfel de evoluţie privind tehnica bancară, nu poate avea doar avantaje

(simplificarea operaţiunilor, reducerea costurilor etc.) ci şi dezavantaje ( creşterea riscului de

fraudă).

3. BANCA CENTRALÃ A FRANŢEI

10

Page 11: 77713046 Monografie SOB Sistemul Bancar Francez

3.1 ISTORIC

Crearea Băncii Franţei

Banca Franţei a fost creată la 18 ianuarie 1800, de prim-consulul Napoleon Bonaparte,

cu scopul de a favoriza creşterea activităţii economice după puternica recesiune din perioada

Revoluţiei. Spre deosebire de Suedia şi Anglia care dispuneau deja de o bancă de emisiune,

cea creată în Franţa, avea un câmp de acţiune limitat, doar în jurul Parisului. Banca Franţei a

fost organizată sub forma unei societăţi pe acţiuni, cu un capital de 30 mil franci, din care o

parte a fost subscrisă de prim-consulul Napoleon Bonaparte şi de mai mulţi membri din

anturajul său. Adunarea Generală era formată din 200 de acţionari, care numeau cei 15 regenţi

din componenta Consiliului General, şi 3 cenzori ce supravegheau gestiunea băncii.

Pe 20 februarie 1800, Banca Franţei şi-a început activitatea, chiar dacă nu avea vărsat

întregul capital. Primii ani de funcţionare a băncii centrale, au decurs cu dificultăţi: criza

finanţelor publice, diminuarea încasărilor băncii etc. Astfel, Napoleon a creat o reformă

menită să ofere guvernului o autoritate mai mare în ceea ce priveşte instituţia bancară. Pe 16

ianuarie 1808, un decret imperial promulga “statutul fundamental” după care trebuiau să fie

desfăşurate operaţiunile băncii până în 1936.

1808-1936 Extinderea dreptului de emisiune. Dezvoltarea reţelei şi a activităţilor

Dreptul de emisiune acordat băncii în 1803 şi prelungit în 1806, a fost reînnoit în patru

etape până în 1945. Extins progresiv, în oraşele în care au fost înfiinţate casele de scont, el a

fost generalizat în 1848, la nivelul întregului teritoriu francez.

Până în 1848, bancnotele aveau “curs liber”, ceea ce presupunea acceptarea sau nu a

acestora ca mijloc de plată. Criza provocată de tulburările politice din 1848, a determinat

instituirea “cursului forţat”, care lăsa la alegerea instituţiei rambursarea biletelor care erau

aduse. Pe lângă aceasta apare înlocuirea “cursului liber” prin “cursul legal”, obligaţia de a

accepta biletele la plată revenind particularilor sau caselor publice.

Înlocuit prin legea de la 6 august 1850, şi reintrat în vigoare în timpul războiului din

1870, cursul legal şi cursul forţat au început să se diferenţieze. Banca s-a extins şi în

provincie, mai ales din a doua jumătate a sec XIX, numărul caselor de scont crescând de la

11

Page 12: 77713046 Monografie SOB Sistemul Bancar Francez

160 în 1900, până la 259 în 1928. Odată cu acesta, volumul operaţiunilor Băncii, a crescut

considerabil.

Banca a avut un rol important în menţinerea valorii monedei, prin cumpărări şi

vânzări de aur, cu taxă fixă, practicate sub regimul convertibilităţii.

Banca trebuia să asigure gratuit serviciul de contabilitate a Trezoreriei, şi să

consimţească avansurile statului, atunci când acesta trecea printr-un deficit bugetar.

1936-1945 Naţionalizarea

După victoria electorală din 1936, guvernul Frontului Popular a estimat contrar

interesului public, că Banca Franţei, a păstrat pentru prea mult timp statutul juridic ce

aparţinea acestuia. Legea din 24 iulie 1936, a oferit puterilor publice, mijloace de intervenţie

mai directe în gestiunea băncii. Cei 15 regenţi sunt înlocuiţi de 20 de consilieri, din care doar

2 sunt aleşi de A.G.A. Ceilalţi care reprezentau interesele economice şi sociale şi interesele

colective ale naţiunii sunt, majoritatea desemnaţi de guvern.

Dacă înainte accesul în A.G.A era rezervat doar celor 200 de acţionari mai importanţi,

acum el este deschis tuturor. Pe de altă parte dispare obligaţia guvernatorilor şi sub-

guvernatorilor de a deţine un anumit număr de acţiuni ale băncii.

Această reformă este bineînţeles însoţită de o codificare de texte, care să ajute la

conducerea Institutului de emisiune. Prin Legea din 2 decembrie 1945 se prevedea

transferarea capitalului băncii către stat la 1 ianuarie 1946 şi faptul că acţionarii vor primi

obligaţiuni în schimbul acţiunilor.

Chiar dacă reformele din 1936 şi 1945 au retras interesele private în gestiunea

institutului de emisiune şi au întărit controlul statului, ele nu au putut diminua rolul

guvernatorului în privinţa puterilor publice şi nici să reducă autonomia de gestiune

recunoscută băncii.

1973 Reforma statului

12

Page 13: 77713046 Monografie SOB Sistemul Bancar Francez

Legea naţionalizării din 2 decembrie 1945 prevedea că statutul băncii, structura

Consiliului general şi regimul impozitelor şi al taxelor trebuiau modificate înainte de 28

februarie 1946.

Întreprinsă în 1972 la iniţiativa guvernatorului, reforma statului a fost suportul legii

din 3 ianuarie 1973. Prin această lege, structura Consiliului General este modificată. Astfel,

consilierii sunt numiţi în funcţie de competenţe şi nu ca simpli reprezentanţi ai sectorului

economic şi financiar. Prerogativele Consiliului General au crescut notabil, iar numărul

cenzorilor reprezentând Statul (doi după 1945) s-a redus la unul singur. Atribuţiile acestuia au

crescut odată cu cele ale Consiliului. Prin naţionalizare (statul, singurul acţionar al băncii)

ministrul Economiei şi Finanţelor a câştigat dreptul de a aproba distribuirea veniturilor şi

suma dividendelor.

1993 Reforma capitală : Independenţa

Legea din 4 august 1993, marchează un moment decisiv din istoria băncii. Dorinţa de

a oferi institutului de emisiune, un statut de independenţă, se explică prin voinţa de a asigura

continuitatea şi permanenţa acţiunii politicii monetare. O condiţie necesară pentru a susţine

credibilitatea institutului este ca politica monetară sa aibă la bază un angajament clar în

favoarea stabilităţii preţurilor, indiferent de evoluţiile vieţii politice naţionale. Această

concepţie conform căreia independenţa băncii centrale este cel mai bun mod de organizare

instituţională posibilă, a fost analizată în procesul uniunii monetare europene, care a întărirt

necesitatea reformei statutului Băncii Franţei.

1998 Banca Franţei – integrarea în Sistemul European al Băncilor Centrale

Independenţa băncilor centrale joacă un rol important în reuşita UEM, fiind o condiţie

juridică înscrisă în Tratatul de la Maastricht. Modificând statutul băncii franceze, legea

adoptată de Parlament la data de 12 mai 1998, întăreşte independenţa deja asigurată de legea

de la 4 august 1993.

Mai multe dispoziţii ale legii din 12 mai 1998 definesc rolul Băncii şi îi garantează

independenţa. Una dintre acestea ar fi ca Banca Franţei facând parte din Sistemul European

al Bănciilor centrale (SEBC) să participe la îndeplinirea misiunilor şi obiectivelor desemnate

prin Tratatul de la Maastricht.

Misiunile fundamentale ale SEBC constau în:

13

Page 14: 77713046 Monografie SOB Sistemul Bancar Francez

definirea şi punerea în practică a politicii monetare a Comunităţii Europene;

conducerea operaţiunilor de schimb;

deţinerea si administrarea rezervelor oficiale ale statelor membre;

promovarea bunei funcţionări a sistemului de plăţi;

menţinerea stabilităţii preţurilor.

Noul statut prevede că, în cadrul SEBC, Banca Franţei sprijină politica economică

generală a Guvernului. Bazându-se pe principiul transparenţei, legea cuprinde următoarele

dispoziţii: guvenatorul Băncii franceze adresează o dată pe an preşedintelui Republicii şi

Parlamentului, un raport privind operaţiunile băncii, Comisia de finanţe din cadrul

Ansamblului Naţional şi Senatului deţin cunostinţe despre conturile băncii, guvernatorul

poate fi verificat de Comisia de finanţe pentru a se stabili daca au fost respectate regulile de

confidenţialitate ale Băncii Centrale Europene.

3.2. OBIECTIVELE BÃNCII FRANŢEI

Membră a Eurosistemului, după 1999, banca centrală a contribuit la pregătirea şi

punerea în practică a politicii monetare unică în zona euro, al cărei obiectiv principal îl

constituie stabilitatea preţurilor. Banca centrală naţională asigură buna circulaţie a monedei,

supravegherea mijloacelor de plată şi stabilitatea financiară. Obiectivul de stabilitate

financiară are la bază următoarele misiuni: controlul şi supravegherea intermediarilor

financiari; serviciile prestate către bănci, întreprinderi, colectivităţi publice; analiza situaţiei

financiare a întreprinderilor; protecţia persoanelor fizice în domeniul economic şi financiar.

De asemenea, alte obiective ale băncii centrale sunt constituite de: securitatea

sistemelor de plată, funcţionarea eficientă a pieţei interbancare în zona euro, promovarea

cooperării între celelalte bănci din sistem, prestează servicii specifice colectivităţilor publice,

întreprinderilor şi persoanelor particulare, precum şi sectorului bancar şi monetar.

3.3 FUNCŢIILE BÃNCII FRANŢEI

14

Page 15: 77713046 Monografie SOB Sistemul Bancar Francez

După 1998, Banca Franţei a devenit parte integrantă din SEBC, fiind deposedată de

funcţia de reglare a politicii monetare. Banca Franţei şi-a schimbat politica definită de BCE ea

continuând să exercite principalele funcţii , dar sub autoritatea BCE.

3.3.1 Emisiune de monedă

Banca centrală se ocupă de punerea în circulaţie a bancnotelor şi monedelor emise,

retrăgâdu-le pe cele deteriorate şi garantând aprovizionarea de efectiv adecvată necesităţilor

comerţului.

3.3.2 Bancherul guvernului

Banca centrală obişnuieşte să fie responsabilă de custodia rezervelor statului şi,

frecvent, gestionează creditul pentru sectorul public şi administrează emisiunile de datorie

publică. Acest tip de funcţie este de fiecare dată mai limitat pentru a garanta independenţa

băncilor centrale referitoare la guverne. Acum câteva decenii (şi chiar şi acum în ţările mai

puţin avansate) guvernele aveau (au) puterea de a obliga banca centrală să-i dea credite.

Această lipsă de independenţa a băncilor centrale pune în dificultate realizarea obiectivului de

stabilitate monetară care în aceste condiţii rămâne subordonat obiectivelor guvernelor.

3.3.3 Bancă a băncilor

Ţine în custodie rezervele băncilor private şi controlează volumul acestora; determină

coeficienţii rezervelor, adică procentajul din depozite pe care banca privată trebuie să-l

distribuie rezervelor. Banca centrală împrumută bani băncii private în funcţie de cantitatea şi

tipul de dobandă ce se determină conform strategiilor politicii monetare. Coordonează şi

intervine pe piaţa interbancară, adică cunoaşte şi controlează creditele pe care băncile private

le practică între ele.

3.3.4 Control şi inspecţie.

Banca centrală formulează normele de funcţionare ale băncii private. Autorizează

deschiderea de noi bănci şi entităţi de credit, inspectează funcţionarea lor şi le sancţionează

dacă este cazul.

15

Page 16: 77713046 Monografie SOB Sistemul Bancar Francez

3.3.5 Controlul schimburilor

Centralizează rezervele de devize, ce includ nu numai monedele şi bancnotele emise

de străinatate, ci şi conturile la instituţii bancare şi efectele de plată în afară. Gestionează

schimbul valutar, controlează toate încasările şi plăţile internaţionale; se ocupă frecvent de

elaborarea Balanţei de Plăţi.

3.3.6 Consultanţă

Banca centrală elaborează rapoarte informative şi publicaţii periodice cu caracter

statistic. Rapoartele oficiale ale băncii centrale asupra situaţiei economice a ţării au un mare

efect asupra aşteptărilor întreprinzătorilor şi asupra previziunilor guvernului, influenţând

astfel deciziile de investiţii private şi cheltuielile publice. Este foarte frecvent ca unele

declaraţii ale preşedintelui Băncii Centrale Europene sau al Rezervelor Federale Americane să

provoace puternice mişcări la burse şi în cursurile valutare din toată lumea.

3.4 INSTRUMENTE FOLOSITE DE BANCA CENTRALÃ

După 1 ianuarie 1999, politica monetară a devenit o politică de interes, care a trecut

printr-un reglaj al lichidităţilor bancare în euro şi printr-un pilotaj de norme pe termen scurt

pe piaţa monetară a euro.

Pentru a-şi indeplini obiectivele, SEBC dispune de o serie de instrumente de politica

monetară:

operaţiuni “open – market”;

faciliţi permanente;

rezerve obligatorii;

factori autonomi ai lichidităţii bancare.

Din 1967, Banca Franţei a impus băncilor, obligaţia de a constitui la Banca Centrală,

rezerve proporţionale cu anumite posturi de activ sau de pasiv ale bilanţului lor. După 1992,

depozitele la vedere trebuiau să-şi constituie rezerve la nivelul de 1 % , iar cele la termen de

0,5%.

16

Page 17: 77713046 Monografie SOB Sistemul Bancar Francez

4. BÃNCI REPREZENTATIVE

4.1.BNP Paribas

4.1.1 Scurt Istoric

La începutul anilor 1820, Louis – Raphael Bischoffsheim, a fondat o bancă privată în

Amsterdam şi în Paris în 1846 (Banca Bischoffsheim – Goldschmidt). În 1869, un grup de

investitori şi bancheri între care: Adrien Delahante, Edmond Joubert şi Henri Cernuschi au

fondat Banca din Paris.

Perioada de instabilitate politică şi financiară dintre cele două războaie mondiale a

determinat un declin în activitatea băncii. După destrămarea Imperiului Austro-Ungar, Paribas

a devenit din nou activă internaţional, prin Banca Ţarilor Europei Centrale şi a ocupat o

poziţie semnificativă în America şi Orientul Mijlociu. La sfârşitul celui de al doilea război

mondial, ministrul de finanţe René Pleven, a declanşat o reorganizare a industriei bancare.

Astfel, în 1945, s-a decretat naţionalizarea Băncii Franţei, a BNCI, CNEP, Crédit Lyonnais şi

Société Générale. BNP a scăpat de naţionalizare datorită faptului că depozitele bancare erau

sub 1 miliard de franci.

17

Page 18: 77713046 Monografie SOB Sistemul Bancar Francez

Din 2001, BNP Paribas a deschis noi sucursale în Maghreb, Algeria, California,

Maroc şi Rusia. În 2007 era leader-ul mondial în ceea ce priveşte creditele specializate. În

prezent, numară 17 milioane clienti privaţi şi 5600 sucursale în întrega lume.

BNP Paribas este cea mai mare bancă din Franţa şi din Europa, una dintre cele mai

mari companii franceze şi se află pe locul 6 în lume în industria bancară, după capitalizarea

bursieră, şi pe locul 8 după beneficiul net în 2007. Această bancă operează în 87 de ţări şi are

162.700 de angajaţi dintre care 126.600 în Europa, 15.000 în America de Nord şi 8.800 în

Asia.

An 2004 2005 2006 2007 2008

ProdusNet Bancar

(în M€)19.369

21.854

(+12,8%)

27.943

(+27,9%)

31.037

(+11,1%)

30.026* (-3,4*%)

(estimare)

BeneficiuBrut (M€) 7.3268.485

(+15,8%)

10.878

(+28,2%)

12.273

(+12,8%)

5.234* (-57*%)

(estimare)

Beneficiu Net (M€) 4.9395.852

(+24,1%)

7.308

(+24,9%)

7.822

(+8,1%)

3.000* (-61*%)

(estimare)

Tabel 3. Date financiare

Conform datelor din tabelul anterior se observã o creştere constantã a profitului obţinut de

BNP Paribas, în perioada 2004-2007, urmatã de o reducere dramaticã a beneficiului în anul

2008.

4.1.2 Acţionariat

Managerii BNP Paribas sunt: Baudouin Prot (Director Executiv), Georges Chodron de

Courcel (Director Operativ), Jean-Laurent Bonnafe (Director Operativ), Philippe Bordenave

(Vicepreşedinte).

18

Page 19: 77713046 Monografie SOB Sistemul Bancar Francez

Consiliul de Administraţie este compus din 13 membri aleşi de acţionari şi de doi

membri aleşi de salariaţi. Durata mandatelor membrilor consiliului este de trei ani. Comitetul

executiv este condus din iunie 2005 de Baudoin Prot, iar Consiliul de Administraţie este

prezidat din iunie 2003 de Michel Pebereau.

Investitori- europeni (52,20%)-din afara Europei (27.80%)

80%

Public 6.3%AXA(societate anonimã) 5.9%Angajaţii 5.9%Alţii 1.9%

Tabel 4: Acţionari

Capitalul social este de 1.824.192.214 euro, fiind divizat în 912.096.107 acţiuni,

fiecare acţiune având o valoare nominală de 2 euro, cu forma nominative sau la purtător în

funcţie de alegerea titularului.

4.1.3 Domenii de activitate

Cele mai importante domenii de activitate sunt:

banca de detaliu(circa 50% din produsul bancar net) cuprinde Banca de detaliu din

Franţa, servicii financiare şi banca de detaliu internaţională;

banca de finanţare şi investiţii (40% din PBN): clienţi din diferite teritorii, piaţa

capitalurilor, servicii de finanţare;

activităţi de gestiune de active: gestiune instituţională şi privată, asigurări, titluri,

capital BNP Paribas.

4.1.4 BNP Paribas în lume

China: BNP Paribas are o participare de 20% la Banca Nanjing. Deţine o reţea de 60

agenţii (1500 de angajaţi), este a 21-a bancă din China;

19

Page 20: 77713046 Monografie SOB Sistemul Bancar Francez

SUA: BNP îsi exercită activităţile în SUA prin filiala Banc West (a 5-a bancă din

America de Vest);

Italia: BNP e prezentă în Italia din 2006, prin fuziunea cu a 6-a bancă a ţării, Banca

Nazionale del Lavoro (BNL);

Turcia:BNP posedă din 2005 o participare de 50% la TEB Mali, holdingul care

controlează 84,25% din Turk Ekonomi Bankasi (TEB);

Ucraina: BNP a intrat pe piaţa ucrainiană în aprilie 2006, achiziţionând 51% din

capitalul UKRSibbank, a 3-a bancă din Ucraina, cu 1000 agenţii şi 11000 angajaţi.

Anecdotă: În 1973, campania publicitară pentru BNP cuprindea un afiş ce enunţa

urmatoarea frază: “Pour parler franchement , votre argent m’interesse.”(“Sincer vorbind,

suntem interesaţi de banii dumneavoastrã”). În urma acestei campanii, mulţi clienţi şi-au

exprimat dorinţa de a deschide conturi la alte bănci.

4.2 CRÉDIT AGRICOLE (BANCA VERDE)

Crédit Agricole reprezintã o reţea franceză de bănci mutuale, devenitã dupã 1990 un

grup bancar internaţional.

4.2.1.Scurt istoric

Istoria Creditului agricol a început în sec. al XIX-lea prin crearea primei Case locale

(1885, Salins). În primii ani, activitatea era bazatã exclusiv pe împrumuturi pe termen scurt

acordate agricultorilor. Abia în 1926, a luat fiinţă Casa Naţionalã de Credit Agricol. Fiind

20

Page 21: 77713046 Monografie SOB Sistemul Bancar Francez

orientată exclusiv asupra agriculturii, activitatea acestei reţele bancare este adaptatã unei

clientele rurale, cuprinzând şi sectorul agroalimentar, de artizanat, finanţare imobiliară etc.

Casa Naţionalã de Credit Agricol, devenită Credit Agricol SA, a început să pătrundã,

progresiv, şi pe pieţele financiare şi în mediul internaţional, prin fuziunea cu diverse instituţii

financiare din Franţa, Italia şi din alte câteva ţãări din Europa Centrala şi de Est.

În 1986, grupul bancar se lanseaza în domeniul asigurãrilor iar în 2003 a absorbit

Crédit Lyonnais, luând finţã astfel, Calyon, bancã pentru investiţii şi finanţare.

În 2006, Crédit Agricole rãscumpără a patra bancă din Grecia, Emporiki, cu 3.3

miliarde Euro, achiziţie care nu a adus însă nici un beneficiu pentru Credit Agricole,

înregistrând pierderi superioare profitului, în perioada 2006-2008.

În 2007-2008, Crédit Agricole a fost banca cea mai afectată din Franţa de criza

subprime. Pentru a face faţă acesteia, a trebuit să cedeze participarea sa la Suez, companie

francezã orientată către alimentarea cu apă, gaz şi electricitate pentru 1.3 miliarde Euro, însă

în 2008 şi-a majorat capitalul cu 5,9 miliarde euro.

În prezent, Crédit Agricole este activ în domeniul asigurării şi în gestiunea activelor

financiare, iar Casele Regionale (acţionari majoritari) s-au extins şi pe piaţa tranzacţiilor

imobiliare.

4.2.2 Date financiare

An 2003 2004 2005 2006 2007

Produs net bancar 12 720 12 513 (+1,6%) 13 693 (+13,1%) 16 187 16 768

Fonduri proprii 23 600 24 940 (+5,6%) 30 682 (+23%) 38 452 40 691

Randamentul

fondurilor proprii- - 15,8 % 17,0 % -

Datorii financiare - - - - -

Salariaţi - - 134 327157 000 162 000

21

Page 22: 77713046 Monografie SOB Sistemul Bancar Francez

Tabel 4 : Date financiare în milioane euro.

Conform datelor afişate în tabel se poate observa o creştere constantă a produsului net

bancar şi a fondurilor proprii, precum şi o extindere a grupului bancar reliefată prin majorarea

numărului salariaţilor. De asemenea se observă faptul că în perioada 2003-2007, Crédit

Agricole nu a avut datorii financiare.

4.2.3.Crédit Agricole în lume

Spania – a achiziţionat Bankoa în 1997, Directorul General al acestei Case Regionale

fiind chiar Directorul General al Crédit Agricol;

Belgia – a achiziţionat 50% din capitalul Crédit Agricole Belgique, în 2003;

Grecia – a cumpărat 72% din capitalul Bãncii Emporiki, în august 2006, fiind cea mai

importantã achiziţie a Credit Agricole în strãinãtate;

Ucraina – a avut loc achiziţionarea Index Bank contra sumei de 220 mil euro, în 2006;

Serbia – în aprilie 2005, Credit Agricole a cumpărat 71% din capitalul Meridian Bank

pentru 34 milioane euro;

Egipt – Egyptian American Bank a fost achiziţionată de Crédit Agricole şi de

partenerul El Mansour & El Maghraby Investment pentru 421 milioane euro;

Uruguay – Crédit Agricole a achiziţonat Credit Uruguay Banco, a patra bancă privată

din Uruguay, cu 11% cotă de piaţă.

4.2.4 Acţionariat

Casele Regionale deţin majoritatea capitalului Credit Agricol S.A., aceasta permite

grupului bancar sã menţinã o politică de creştere durabilă şi rentabilă.

22

Page 23: 77713046 Monografie SOB Sistemul Bancar Francez

Repartizarea capitalului Credit Agricole S.A. (31.12.2008)

54.80%

0.60%

4.40%

8.60%

31.60%

Case regionale

Acţiuni tezaurizate

Salariaţi

Acţionari individuali

Investitori instituţionali

Managementul Credit Agricol S.A. revine în sarcina Preşedintelui René Carron şi a

Directorului General Georges Pauget.

Consiliul de Administraţie este compus din membri aleşi de Adunarea Generală a

Acţonarilor, din reprezentanţi ai organizaţiilor profesionale, din membri aleşi de salariaţi,

dintr-un cenzor şi un reprezentant al Comitetului Întreprinderii.

În prezent, Credit Agricole S.A. doreşte o creştere la nivel internaţional, având ca

obiectiv majorarea PNB-ului internaţional de la 35% la 50%.

4.3 SOCIÉTÉ GÉNÉRALE

Société Générale este una din principalele bănci franceze şi face parte din cei trei

piloni ai industriei bancare franceze non mutualiste împreună cu LCL şi BNP Paribas. Banca

îşi are sediul pe Bulevardul Haussmann, din Paris, aproape de opera Garnier.

23

Page 24: 77713046 Monografie SOB Sistemul Bancar Francez

4.3.1 Scurt istoric

Banca a fost fondată la data de 4 mai 1864 pentru a favoriza dezvoltarea comerţului şi

industriei în Franţa. Primul preşedinte al băncii a fost Eugene Schneider, un important om de

afaceri, urmat de Guillaume Deninger.

Grupul s-a dezvoltat în jurul celor trei mari direcţii: banca ce oferă credite persoanelor

fizice şi firmelor de mici dimensiuni, gestiunea activelor şi bancă de finanţare şi investiţii

Această dezvoltare se va traduce printr-o creştere externă şi internă..

Société Générale a fost prima bancă ce a semnat pactul PME (Întreprinderi Mici şi

Mijlocii) după 11 decembrie 2007. Prin acest pact, banca doreşte să găsească noi parteneri

care să îi permită creşterea comptetitivităţii şi capacităţii de inovaţie. Criza de la începutul

anului 2008 confirma necesitatea deschiderii către lumea întreprinderilor mici şi mijlocii.

Deja afectată de criza subprime, societatea anunţa la 24 ianuarie 2008 că a fost victima

unei fraude pe piaţa contractelor la termen. Aceasta a dus la o pierdere de 4.9 miliarde euro,

instituţia fiind nevoită să apeleze la o majorare a capitalului cu 5.5 miliarde euro.

Acţiunile cotate la bursă ale Société Générale au suferit o pierdere de 61% în decursul

anului 2008 şi 20% după începutul anului 2009. Titlurile financiare ale principalilor

concurenţi BNP Paribas şi Crédit Agricole au crescut considerabil în anul 2009.

4.3.2 Date financiare

An 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Produsul bancar net 14 573 15 637 16 390 19 170 22 417 21 923

Rezultatul brut al exploatării 4 000 5 100 5 300 7 000 8 000 7 600

Rezultat net pe grup 1 397 2 492 3 281 4 446 5 221 0 947

Tabel 5: Date financiare în milioane de euro.

Conform datelor din tabel se poate observa o creştere a produsului bancar net şi a

rezultatului net pe grup până în anul 2006, din 2007 acestea începand să scadă, în timp ce

rezultatul brut al exploatării manifestă o creştere constantă pe parcursul anilor.

24

Page 25: 77713046 Monografie SOB Sistemul Bancar Francez

4.3.3 Société Générale în lume

Romania: în anul 1923 a fost fondată a doua bancă din Romania în materie de

depozite-BRD. Ea deţine 360 de agenţii, are 1,7 milioane clienţi şi 5700 angajaţi;

Maroc: banca a fost creată în anul 1913 fiind unul din pricipalele grupuri financiare

din Maroc. Ea deţine 215 agenţii;

Egipt: National Société Générale Bank a fost creată în 1978, fiind una din principalele

grupuri financiare. A fost înfiinţată plecând de la 2 bănci: La Société Générale(a treia bancă

din Franţa şi unul din pricipalii actori pe piaţa europeană) şi National Bank of Egypt(una din

pricipalele bănci egiptene);

Austria: răscumpărată în 2006 de Bank Austria Creditanstalt pentru 1 miliard de euro;

ea deţine 9% de pe piaţa din Croaţia cu 112 agenţii şi 1100 angajaţi;

Slovenia: SKB este a patra bancă având 56 agenţii;

Rusia: Rusfinance-filiala rusească a Société Générale achiziţionată în proporţie de

100%, specializată în credite de consum.

4.3.4 Acţionariat

Repartizarea capitalului Societe Generale

7.60%

5.63%4.41%

3.00%

2.55%

2.06%

1.48% Salariaţi

SGAM

Acţiuni tezaurizate

Groupama

Meiji Life Insurance

CDC

Dexia

După cum se poate observa din grafic, majoritatea capitalului social este deţinut de

salariaţi (7,6%), urmat de SGAM (5,63%), cealaltă parte a capitalului este deţinută de: acţiuni

tezaurizate, Groupama, Meiji Life Insurance, CDC, Dexia în proporţii mici.

25

Page 26: 77713046 Monografie SOB Sistemul Bancar Francez

Managementul Société Générale revine în sarcina preşedintelui: Daniel Bouton şi a

directorului general Federic Oudea.

În prezent, banca desfăşoară ca principale activităţi: servicii bancare, de asigurări,

financiare şi de consultanţă, având o cifră de afaceri de 21,9 miliarde euro.

Concluzii

Un sistem bancar sănătos este construit pe bănci profitabile şi capitalizate în mod

adecvat.

Profitabilitatea, sub forma profiturilor realizate este, de regulă, una din sursele cheie ale

generării capitalului iar profitul reprezintă rezultatul final care reflectă efectele nete ale

politicilor şi activităţilor unei bănci într-un exerciţiu financiar.

Profitabilitatea este de obicei evaluată, integral sau parţial , printr-un set de indicatori

financiari, supuşi observaţiei de-a lungul unei perioade de timp pentru a detecta tendinţele

profitabilităţii.

Analiza modificării diverşilor indicatori în timp relevă modificările politicilor şi

strategiilor băncii şi/sau a mediului său de afaceri.

26

Page 27: 77713046 Monografie SOB Sistemul Bancar Francez

BIBLIOGRAFIE

1. Bogdan Căpraru - “Sisteme şi operaţiuni bancare”2. www.eumed.net3. www.lyc-arsonval-brive.ace-limoges.fr4. www.wikipedia.org5. www.socgen.com6. www.bnpparibas.com7. www.credit-agricole.fr8. www.banque-france.fr

27