Situaţia demografică în Republica Moldova

Şedinţa Comisiei naţionale pentru populaţie şi dezvoltare

26 martie 2007 Dl Sergiu Sainciuc, viceministru al economiei şi comerţului

Date generale privind populaţia Republicii Moldova

Recensământul 1989 - 4.335.360 persoane.

Recensământul 2004 - 3.383.332 persoane (fără Transnistria).

Datele statistice (01.01.2007) - 3.581.100 persoane (fără Transnistria).

Populaţia Transnistriei - 550.500 persoane (16% din total).

Structura populaţiei la 01.01.2007

Din numărul total al populaţiei Moldovei 1718,9 mii persoane sunt bărbaţi (48%) şi 1862,2 mii persoane - femei (52%).

Din total 41,3% (1478,0 mii persoane) locuiesc în localităţile urbane şi 58,7% (2103,1 mii persoane) în cele rurale. Aproximativ jumătate din populaţia urbană este concentrată în mun.Chişinău.

Comparativ cu 1 ianuarie 1997, în 2007 se remarcă reducerea ponderii populaţiei tinere (de 0-14 ani) de la 25,6% la 18,1% şi creşterea ponderii celei vîrstnice ( de 65 ani şi peste) de la 9,3% la 10,2%.

Vîrsta medie a populaţiei ţării a crescut de la 32,9 ani (1998) la 35,6 ani (2007), vîrsta medie ce caracterizează ţările cu o populaţie „adultă”.

Dinamica populaţiei

Numărul populaţiei Republicii Moldova la situaţia din 1 ianuarie, mii persoane

2005 2006 2007

Total populaţie 3599,8 3589,3 3581,1

Pe sexe:

masculin

1724,5 1719,3 1715,4

feminin 1875,3 1870,0 1865,7

Pe medii:

urban 1491,0 1484,8 1478,0

rural 2108,8 2104,5 2103,1

Natalitatea

Rata natalităţii pe medii, în anii 1997-2005

Născuţi-vii la 1000 locuitori

11,4 11,2 10,8 11,2 11,5 11,5

14,212,8

11,9

9,4 9,18,68,58,48,48,79,310,1

0

2

4

6

8

10

12

14

16

1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

mediul rural mediul urban

Nivelul natalităţii în localităţile rurale se menţine mai înalt decît în localităţile urbane!

Natalitatea

Descreşterea ratei natalităţii. În anul 2006 s-au născut 37,6 mii copii, cu 8,0 mii mai puţini faţă de anul 1997.

Creşterea ponderii naşterii copiilor în afara căsătoriilor. - 17,3% în 1997 şi 23,9 % în 2005. Cea mai mare parte a copiilor născuţi în afara căsătoriei provin de la tinerele pînă la 25 ani (59,1%);

Păstrarea ponderii înalte a născuţilor-vii la rangul I-II (85,2% din totalul născuţilor-vii);

Scăderea tendinţei naşterii copiilor la mamele până la 30 de ani;

Fertilitatea

Rata totală de fertilitate

1,2 1,1 1,1 1 1 1 1 1,1 1,1

2,1

1,81,6 1,5 1,4 1,3 1,4 1,4 1,3

0

0,5

1

1,5

2

2,5

1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

urban rural

Rata totală de fertilitate pe medii, în anii 1997-2005(numărul mediu de copii născuţi de o femeie pe parcursul vieţii)

Efecte pe durată a fenomenelor

Atunci când scăderea natalităţii ori menţinerea unui nivel scăzut al fenomenului se instalează pe o perioadă lungă de timp, intervine deteriorarea structurii pe vîrste a populaţiei.

Pe termen scurt şi mediu nu ne putem aştepta că migraţia externă şi mortalitatea să contribuie semnificativ la reducerea scăderii demografice.

Natalitatea rămâne singura componentă asupra căreia se poate acţiona cu rezultate eficiente vizibile pe termen scurt cu efecte pozitive de durată.

Mortalitatea

4,3%

10,6%

4,8%

10,7%

4,5%

65,1%

boli ale aparatului circulator

accidente, intoxicaţii şi traume

tumori

boli ale aparatului digestiv

boli ale aparatului respirator

alte clase

8,1%

8,0%

12,8%

12,7%

10,1%

48,3%

Structura mortalităţii pe principalele clase ale cauzelor de deces şi sexe

Femei Bărbaţi

Mortalitatea Creşterea generală a ratei mortalităţii. În 2005 mortalitatea generală a

ajuns la 12,4 decedaţi la 1000 locuitori;

Mortalitatea avansată în mediul rural (14 decese la 1000 locuitori faţă de 9 decese în mediul urban);

Creşterea ratei mortalităţii masculine (de la 12,5% în 1997 la 13,5% în 2005) ;

Creşterea ratei mortalităţii a persoanelor apte de muncă (categoriile de vârstă între 20-44 de ani);

Scăderea mortalităţii infantile. În 2005 mortalitatea infantilă a înregistrat o scădere (12,4 decedaţi sub un an la 1000 născuţi-vii comparativ cu 19,8 în 1997).

Îmbătrînirea populaţiei

Se observă o creştere constantă a coeficientului de îmbătrînire a populaţiei (de la 12,8 în 1990 pînă la 14,0 în 2005).

Creşterea vârstei generale a populaţiei (în prezent, durata medie a vieţii la naştere este de 65 ani pentru bărbaţi şi 72 ani pentru femei. Situaţia va deveni una şi mai complicată către anii 2008-2010, când în vârsta de pensionare vor intra generaţiile născute în 1948-1950, care numeric sunt de 2-3 ori mai mari decât cele anterioare);

Nivelul redus al speranţei la viaţă (în 2005 speranţa de viaţă la naştere a fost de 67,9 ani, în creştere cu 1,2 ani faţă de 1997. În acelaşi timp trebuie de menţionat, că speranţa de viaţă la naştere în Republica Moldova este cu aproximativ 12 ani mai mică decît în ale ţări ( Japonia, Australia, Italia, Suedia, Spania, Franţa cîte 81-79 ani).

Efectele de durată a fenomenelor

Populaţia vârstnică în continuă creştere va avea nevoie de sprijin din partea statului, dar capacitatea economică şi instituţională, estimată pe termen scurt, limitează posibilitatea satisfacerii acestor nevoi

Problema se va acutiza dacă politicile ocupaţionale şi sociale reale nu vor fi revizuite pentru a se potrivi longevităţii în creştere şi dacă productivitatea muncii nu va creşte cu rapiditate

Actualele reforme în sfera social-economică, în special în domeniul sistemului de pensionare şi asistenţei sociale, urmează să ţină cont de dinamica proceselor demografice.

Mediul de trai al copiilor

Doar circa 2/3 sau 69 procente din copii sub 15 ani locuiesc cu ambii părinţi.

15 procente de copii locuiesc numai cu mama, deşi tatăl lor este în viaţă,

5 procente din copii locuiesc doar cu tata, deşi mama este în viaţă,

7 procente nu locuiesc nici cu unul din părinţii biologici, deşi ambii părinţi sînt în viaţă.

Căsătorii şi divorţuri

Se observă atît creşterea căsătoriilor, cît şi a divorţurilor (în 2006 au fost înregistrate 27,1 mii căsătorii şi 12,6 mii divorţuri).

În mediu la 1000 căsătorii revin 465 divorţuri.Aproximativ o pătrime din divorţuri o

constituie perechile tinere, după o durată de căsnicie mai puţin de 5 ani.

Durata medie a căsătoriei desfăcute prin divorţ în 2005 a fost de 12 ani.

Migraţia/Emigrarea

Potrivit recensământului populaţiei din 2004, numărul persoanelor temporar absente în legătură cu plecarea la lucru peste hotare constituie 273.056 persoane sau 8,1% din populaţie

Numărul persoanelor plecate peste hotarele ţării în trimestrul IV 2006 a constituit 334 mii persoane (datele BNS)

Vârsta medie a migranţilor constituie 35 de ani Emigrarea masivă din mediul rural - 63% din numărul total

al migranţilor Ponderea persoanelor aflate peste hotare de la 3 la 5 ani

constituie 17% din numărul persoanelor plecate Abandonul copiilor (42% de migranţi au lăsat în Moldova

copiii săi) Creşterea ratei divorţurilor ne-formale

Migraţia/Imigraţia

În anul 2006 cota de imigrare pe ţară a fost pentru prima dată completată, iar o parte de dosare au rămas până în prezent fără examinare. Aceasta denotă interesul faţă de ţara noastră în legătură cu apropierea hotarelor Uniunii Europene.

Creşterea numărului de migranţi, care creează familii de la 20% faţă de cotă în 2003 până la 35% faţă de cotă în 2006

Creşterea duratei aflării pe teritoriul R. Moldova (mai mult de 88% din imigranţii înregistraţi în recensământ se află în ţară mai mult de 10 ani)

Tendinţa creşterii imigrării a reprezentanţilor din ţările lumii a treia

Constrîngeri

Lipsa unor mecanisme de evidenţă şi monitorizare a întregului flux migraţional;

Lipsa datelor cumulative privind completarea cotei migraţionale, evidenţelor nominale la schimbarea statutului migranţilor, evidenţa copiilor din căsătoriile mixte;

Necesitatea asigurării compatibilităţii datelor în domeniul emigrării/imigrării.

Probleme în domeniul demografic

Depopularea ţării – îmbătrânirea populaţiei, scăderea ratei natalităţii, scăderea ratei fertilităţii, creşterea ratei mortalităţii etc.

Diminuarea ponderii copiilor în numărul total al populaţiei. Majorarea numărului de pensionari. Micşorarea cantitativă a populaţiei apte de muncă şi

productivitatea muncii scăzută. Scăderea numărului de născuţi şi creşterea ponderii

cuplurilor care nu doresc să aibă copii. Migraţia.

Paşi necesari

Asigurarea din partea statului a mecanismului de colectare a datelor dezagregate, complexe în domeniul demografic, de evidenţă, proiectare şi monitoring permanent a tendinţelor demografice

Determinarea riscurilor demografice pentru Republica Moldova

Introducerea mecanismelor obligatorii de corelare a politicilor socio-economice elaborate (sau care urmează să fie adoptate) cu tendinţele demografice

Paşi necesari

Introducerea mecanismului de evaluare a realizării reformelor socio-economice prin prisma consecinţelor demografice

Elaborarea unor prognoze demografice generale pe termen lung (cel puţin până în 2050)

Ajustarea strategiilor în domeniul sănătăţii publice, politicilor ocupaţionale şi migraţionale, sistemului de pensionare, corelarea dezvoltării mediului rural la strategia demografică naţională.

Căile de redresare a situaţiei demografice

Îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale prestate, în special femeilor gravide, nou-născuţilor şi copiilor de vîrstă fragedă

Majorarea semnificativă a îndemnizaţiei unice pentru naşterea copilului şi stabilirea îndemnizaţiilor pentru fiecare copil pînă la atingerea vîrstei de 14 ani

Condiţii avantajoase pentru creditarea familiilor tinere la procurarea spaţiului locativ

Susţinerea economică în educaţia copilului Elaborarea Strategiei Naţionale în domeniul securităţii

demografice şi a Programului Naţional în problemele securităţii demografice din Republica Moldova.

Prognoza evoluţiei populaţiei R. Moldova

Total Mediul urban Mediul rural

Mii locuitori

% faţă

de 2005

Mii

locuitori

% faţă de 2005

Mii

locuitori

% faţă de 2005

2010

Varianta II

Varianta I

3297,3

3293,6

97,4

97,3

1277,2

1277,1

97,6

97,6

2026,2

2016,5

97,5

97,1

2015

Varianta II

Varianta I

3262,6

3228,6

96,4

95,4

1273,9

1247,5

97,3

95,3

1988,8

1981,1

95,7

95,4

2020

Varianta II

Varianta I

3189,8

3164,4

94,2

93,5

1277,3

1222,7

97,6

93,4

1912,5

1941,7

92,1

93,9

Politicile demografice ce ţin de declinul demografic şi

îmbătrînirea populaţiei pot fi soluţionate, în principiu, prin intermediul a trei mecanisme demografice diferite: creşterea fertilităţii şi reducerea mortalităţii şi a migraţiei.

Instituirea prin Hotărârea Guvernului nr. 126 din 7 februarie 2007 a Comisiei Naţionale pentru Populaţie şi Dezvoltare a fost un pas foarte important în conştientizarea complexităţii problemei demografice în ţară.

Vă mulţumesc pentru atenţie!

În concluzie ...

Vă mulţumesc pentru atenţie!