70210465 Artrologie Si Biomecanica

90
Artrologia 1. Generalit@]i Articula]iile sunt constituite din totalitatea elementelor prin care oasele se unesc ^ntre ele. Aceste elemente sunt reprezentate de forma]iuni conjunctive }i mu}chi. F@r@ articula]ii nu ar fi posibil@ realizarea func]iei statice }i dinamice a oaselor, deci deplasarea }i activit@]ile organismului. 1.1. Clasificarea articula]iilor Factorul cel mai important ce determin@ caracteristicile }i structura unei articula]ii este func]iunea ei, adic@ mi}carea pe care o permite. %n func]ie de acest factor, la care se adaug@ forma]iunile de leg@tur@ }i modul de dezvoltare, articula]iile au fost ^mp@r]ite ^n trei grupe: articula]ii fibroase sau sinartroze, fixe; articula]ii cartilaginoase sau amfiartroze, semimobile; articula]ii sinoviale sau diartroze, mobile. 1.1.1. Articula]iile fibroase Sunt articula]ii ^n care oasele sunt str$ns legate ^ntre ele prin ]esut fibros dens. Aceste articula]ii nu permit mi}c@ri sau dac@ acestea exist@ sunt foarte reduse. Dup@ structura ]esutului de leg@tur@ exist@ mai multe variet@]i: Sindesmoza ]esutul de leg@tur@ este conjunctivo-fibros sau elastic: sinfibroza oasele se leag@ printr-o membran@ interosoas@, fibroas@ (^ntre procesele spinoase, antebra], gamb@); sinelastoza, ^n ]esutul conjunctiv care leag@ cele dou@ oase predomin@ ]esutul elastic (ligamentele galbene). Suturile sunt articula]ii care se g@sesc numai la craniu. Oasele sunt articulate ^ntre ele, dar desp@r]ite printr-un strat sub]ire de ]esut fibros. Acesta se continu@, ^n afar@ cu periostul de la suprafa]a craniului, iar ^n@untru cu stratul fibros al durei mater. Variet@]i de suturi: suturi drepte, ex ^ntre oasele nazale; suturi din]ate, ex. interparietal@; suturi solzoase, ex. temporoparietal@. Gomfoza este articula]ia dintre o extremitate osoas@ conic@ }i o cavitate alveolar@. Ex. r@d@cina dintelui }i alveol@. Sinostozele (suturile osoase) rezult@ prin osificarea unei sinfibroze sau sincondroze. Anchiloza este sinostoza unei articula]ii sinoviale.

description

biomecanica

Transcript of 70210465 Artrologie Si Biomecanica

Page 1: 70210465 Artrologie Si Biomecanica

Artrologia

1. Generalit@]i

Articula]iile sunt constituite din totalitatea elementelor prin care oasele se unesc^ntre ele. Aceste elemente sunt reprezentate de forma]iuni conjunctive }i mu}chi.

F@r@ articula]ii nu ar fi posibil@ realizarea func]iei statice }i dinamice a oaselor, decideplasarea }i activit@]ile organismului.

1.1. Clasificarea articula]iilor

Factorul cel mai important ce determin@ caracteristicile }i structura unei articula]iieste func]iunea ei, adic@ mi}carea pe care o permite.%n func]ie de acest factor, la care se adaug@ forma]iunile de leg@tur@ }i modul de dezvoltare,articula]iile au fost ^mp@r]ite ^n trei grupe:

• articula]ii fibroase sau sinartroze, fixe;• articula]ii cartilaginoase sau amfiartroze, semimobile;• articula]ii sinoviale sau diartroze, mobile.

1.1.1. Articula]iile fibroase

Sunt articula]ii ̂ n care oasele sunt str$ns legate ̂ ntre ele prin ]esut fibros dens. Acestearticula]ii nu permit mi}c@ri sau dac@ acestea exist@ sunt foarte reduse.

Dup@ structura ]esutului de leg@tur@ exist@ mai multe variet@]i:Sindesmoza ]esutul de leg@tur@ este conjunctivo-fibros sau elastic:

• sinfibroza � oasele se leag@ printr-o membran@ interosoas@, fibroas@ (^ntreprocesele spinoase, antebra], gamb@);

• sinelastoza, ^n ]esutul conjunctiv care leag@ cele dou@ oase predomin@ ]esutulelastic (ligamentele galbene).

Suturile sunt articula]ii care se g@sesc numai la craniu. Oasele sunt articulate ^ntre ele,dar desp@r]ite printr-un strat sub]ire de ]esut fibros. Acesta se continu@, ̂ n afar@ cu periostulde la suprafa]a craniului, iar ^n@untru cu stratul fibros al durei mater.

Variet@]i de suturi:• suturi drepte, ex ^ntre oasele nazale;• suturi din]ate, ex. interparietal@;• suturi solzoase, ex. temporoparietal@.

Gomfoza este articula]ia dintre o extremitate osoas@ conic@ }i o cavitate alveolar@. Ex.r@d@cina dintelui }i [email protected] (suturile osoase) rezult@ prin osificarea unei sinfibroze sau sincondroze.Anchiloza este sinostoza unei articula]ii sinoviale.

Page 2: 70210465 Artrologie Si Biomecanica

1.1.2. Articula]iile cartilaginoase

Ele au un grad redus de mobilitate, dar un grad mare de elasticitate, care permiteamortizarea }ocurilor. Leg@tura dintre oase se realizeaz@ prin cartilaj hialin sau prinfibrocartilaj }i prin ligamente puternice.

Exist@ dou@ variet@]i de amfiartroze:• Sincondrozele sunt articula]ii tranzitorii. Suprafe]ele articulare sunt unite

printr-un cartilaj hialin (ex. sincondroza sfenooccipital@ sau a pieselor osoasecare compun osul coxal);

• Simfizele - ̂ ntre suprafe]ele articulare este un fibrocartilaj (ex. articula]iile dintrecorpurile vertebrale, ^ntre oasele pubiene).

1.1.3. Articula]iile sinoviale

Cele mai multe articula]ii apar]in$nd corpului uman se ̂ ncadreaz@ ̂ n grupul sinovial.Sunt articula]ii complexe la nivelul c@rora se produc mi}c@ri multiple }i variate. La

nivelul lor exist@ elemente anatomice specifice care permit sau fr$neaz@ mi}carea,amortizeaz@ }ocurile }i confer@ stabilitate.

Suprafe]ele articulare sunt netede, acoperite de cartilaj hialin.Articula]iile mobile se clasific@ dup@ trei criterii:

Dup@ num@rul articula]iilor oaselor care intr@ ^n compunerea articula]iilor, se clasific@^n:

• articula]ie simpl@, cu dou@ oase;• articula]ie compus@, cu mai multe oase.• Dup@ forma suprafe]elor articulare, se clasific@ ^n:• articula]ii plane;• articula]ii trohoide;• articula]ii condiliene;• articula]ii ^n }a;• articula]ii elipsoidale;• articula]ii sferoidale;• trohleartroze.

Dup@ num@rul axelor de mi}care, se clasific@ ^n:• uniaxiale (trohoide, trohleene);• biaxiale (elipsoidale }i ^n }a);• triaxiale (sferoidale).

1.2. Elementele anatomice care particip@ la biomecanica articu-lar@

a. Suprafe]ele articulare. Acestea pot fi sferice, cilindrice, eliptice }i plane. Acestesuprafe]e, geometric, sunt de dou@ feluri: plane }i sferoidale.

Page 3: 70210465 Artrologie Si Biomecanica

%n articula]iile plane mi}c@rile sunt reduse. %n cele cu suprafe]e sferoidale exist@por]iuni osoase convexe care corespund unor por]iuni concave. Mi}c@rile sunt mult mai^ntinse.

b. Cartilajul articular este cartilaj hialin, de culoare alb@-sidefie, care acoper@suprafe]e osoase ce vin ^n contact. Prezint@ dou@ suprafe]e:

• una liber@, neted@, lucioas@, care vine ^n contact cu suprafa]a articular@ opus@;• una aderent@, ce se fixeaz@ pe suprafa]a articular@ a osului.

Marginea cartilajului se continu@ cu periostul. La nivelul marginii se termin@ mem-brana sinovial@.

Cartilajul articular }i lichidul sinovial permite alunecarea suprafe]elor osoase. %ncazul ^n care un proces degenerativ (artroz@) afecteaz@ cartilajul, elasticitatea sa scade,apar rugozit@]i care ^mpiedic@ alunecarea.

Se poate ^nt$mpla ca fragmente din acest cartilaj, r@mase ^n articula]ie, s@ creasc@,influen]$nd negativ biomecanica articular@.

Grosimea cartilajului articular este de 1-12 mm. Cartilajul articular nu prezint@termina]ii nervoase }i vase de s$nge. Nutri]ia sa se realizeaz@ prin imbibi]ie.

%n caz de imobiliz@ri prelungite ale articula]iei cartilajele articulare sunt invadatede vase de s$nge, se resoarbe }i se instaleaz@ anchiloza.

c. Elementele anatomice de congruen]@ sunt forma]iuni ce asigur@ concordan]a ̂ ntredou@ suprafe]e articulare care nu se �potrivesc�.

Ca }i structur@ elementele de convergen]@ sunt fibrocartilaje. Ele sunt de dou@ feluri:• cadrul, labrul articular;• fibrocartilajele intraarticulare.

Cadrul articular sau fibrocartilajul de m@rire se ^nt$lne}te ^n cazul unor articula]iisinoviale (scapulohumeral@, coxofemural@). El m@re}te cavitatea articular@ }i face astfelposibil@ o mai bun@ concordan]@ ̂ ntre o suprafa]@ articular@ sferic@ }i o cavitate mai pu]inad$nc@.

Fibrocartilajele intraarticulare sunt discurile }i meniscurile.Sunt a}ezate ^ntre suprafe]ele articulare }i au rolul de a asigura o bun@ concordan]@

^ntre ele, dar }i de a amortiza presiunile intraarticulare, ca o pern@ [email protected]@ fibrocartilajul ocup@ toat@ articula]ia se nume}te disc (articula]ia temporo-

mandibular@).Dac@ au form@ de semilun@ se numesc meniscuri (genunchi).

d. Capsula articular@ este o forma]iune care une}te cele dou@ oase care se articuleaz@,dar are rol }i de protec]ie a suprafe]elor articulare.

Page 4: 70210465 Artrologie Si Biomecanica

Are forma unui man}on fibros, tapetat la interior de sinovial@. Are grosime variabil@,^n raport cu mobilitatea articular@.

Este mai groas@ la articula]iile cu mi}c@ri limitate }i care nu sunt protejate de mu}chi.%n timpul mi}c@rilor articulare, capsula nu este prins@ ^ntre segmentele ^n mi}care

deoarece pe ea se inser@ fibre musculare care ^mpiedic@ plicaturarea ei (mu}chii tensoriai capsulei articulare).

Capsula articular@ este vascularizat@ de ramuri ale arterelor musculare. Venele sevars@ ^n re]eaua periarticular@. Inerva]ia este asigurat@ de termina]ii nervoase libere }i^ncapsulate = proprioceptori.

e. Ligamentele articulare sunt forma]iuni anatomice fibroase, sub form@ de benzi,care se inser@ pe oasele ce formeaz@ o articula]ie, ajunt$nd la men]inerea lor ^n contact.

Dup@ structur@ }i situa]ie topografic@, ligamentele se clasific@ ^n:• ligamente capsulare, care au rolul de ̂ nt@rire a capsulei articulare. Sunt por]iuni

^nt@rite ale capsulei;• ligamente tendinoase, rezultate din transformarea unor tendoane (ligamentul

popliteu oblic, rotulian);• ligamente musculare provenite din atrofierea unor mu}chi (ligamentul acromio-

coracoidian);• ligamente fibrozate (stilohioidian);• ligamente interosoase, intracapsulare;• ligamente la distan]@, care unesc dou@ oase f@r@ a intra ^n contact cu capsula

articular@.

Rolurile ligamentelor ^n biomecanica articular@ sunt:• ^nt@resc capsula articular@;• previn dep@}irea limitei fiziologice a mi}c@rii;• sunt suficient de flexibile ^nc$t s@ nu ^mpiedice executarea mi}c@rilor;• sunt suficient de rezistente }i inextensibile ̂ nc$t s@ men]in@ ̂ n contact suprafe]ele

articulare.

%n cazul unor solicit@ri prelungite apar dureri la nivelul ligamentelor. C$nd mi}c@riledep@}esc amplitudinea normal@ se pot produce rupturi sau smulgeri ligamentare.

f. Membrana sinovial@. %mpreun@ cu lichidul sinovial face parte din mijloacele dealunecare ale unei articula]ii. Ea formeaz@ stratul profund al capsulei articulare. E sub]ire,neted@ }i lucioas@. Acoper@ toate forma]iunile situate ^n interiorul capsulei articulare.

Suprafa]a exterioar@ ader@ de stratul fibros al capsulei articulare. Suprafa]a interioar@prive}te spre articula]ie.

E bogat vascularizat@ }i inervat@.

Page 5: 70210465 Artrologie Si Biomecanica

Inflama]ia ei se nume}te sinovit@ }i e foarte dureroas@. Sinoviala trimite prelungiri:• externe:• fundurile de sac;• criptele.

Fundurile de sac se insinueaz@ sub tendoanele unor mu}chi, favoriz$ndu-lealunecarea. Comunic@ cu cavitatea articular@. Ex.: sub tendonul mu}chiului cvadricepsfemural este bursa seroas@ suprapatelar@, frecvent afectat@ ^n patologia sportiv@.

Criptele sunt funduri de sac mai mici care se insinueaz@ ^ntre ligamente sau ^ntrefibrele lor. Comunic@ cu cavitatea [email protected]:

• plicile sinoviale, plutesc ^n cavitatea articular@;• vilozit@]ile sinoviale au aspect filiform. Ele secret@ lichidul sinovial.

g. Lichidul sinovial

Este un lichid g@lbui, v$scos, care are rol de lubrifiant al suprafe]elor articulare ^nmi}care, precum }i rol de nutri]ie a cartilajelor articulare. Mai are rol de cur@]ire }i adeziunea suprafe]elor osoase.

Se formeaz@ prin trecerea plasmei sanguine ^n cavitatea articular@, prin pere]iicapilarelor.

Factorul principal de producere este mi}carea articular@.%n timpul mi}c@rilor articulare, lichidul sinovial este ̂ mpins din vilozit@]i }i recesuri,

pe suprafe]ele articulare.Mi}c@rile normale sunt absolut necesare pentru ̂ ntre]inerea }i men]inerea cartilajelor

articulare, deoarece u}ureaz@ difuziunea lichidului sinovial pe suprafa]a lor }i imbibi]ia.Mi}c@rile anormale sau presiunile continue, permanente se opun difuziunii

substan]elor nutritive. Consecin]a este apari]ia tulbur@rilor trofice.Compozi]ia chimic@ a lichidului sinovial este asem@n@toare cu a plasmei, dar con]ine

mai pu]ine proteine }i glucoz@, dar mai multe s@ruri minerale. Con]ine }i celule, din carepredomin@ monocitele }i limfocitele, care au propriet@]i fagocitare.

Coeficientul de v$scozitate al lichidului sinovial scade pe m@sur@ ce cre}te vitezade mi}care, temperatura r@m$n$nd constant@.

Zgomotul de pocnitur@ ce se percepe c$nd articula]ia trece brusc de la repaus lami}care, se datore}te greut@]ii de dezlipire a suprafe]elor articulare, lubrifiate de un lichidsinovial v$scos.

h. Cavitatea articular@, rolul mu}chilor }i presiunii atmosferice ^n men]inereasuprafe]elor articulare

Cavitatea articular@ este un spa]iu virtual delimitat de membrana sinovial@ }i ocupatde lichidul sinovial. Ea devine real@ ^n cazuri patologice, c$nd se acumuleaz@:

• lichid seros = hidartroz@;

Page 6: 70210465 Artrologie Si Biomecanica

• s$nge = hemartroz@;• puroi.

Linia de contact dintre suprafe]e articulare ̂ n interiorul cavit@]ii articulare se nume}teinterlinie articular@.

%n cazuri de imobilizare total@ }i prelungit@ a articula]iei se ajunge la anchiloz@fibroas@, ireversibil@.

Suprafe]ele articulare sunt aplicate unele pe altele }i solidarizate func]ional prinac]iunea a trei factori importan]i:

• capsula fibroas@ }i aparatul ligamentar;• presiunea atmosferic@;• tonusul mu}chilor periarticulari.

Presiunea atmosferic@Asupra corpului uman, la o suprafa]@ de 1,8-2 m2 ac]ioneaz@ o presiune de 20000

kg.Rolul presiunii atmosferice s-a constatat ^n felul urm@tor:

• dac@ la articula]ia }oldului se cur@]@ toate p@r]ile moi periarticulare, capulfemural nu iese din acetabul;

• dac@ se perforeaz@ peretele acetabulului, capul femural iese din cavitatea ar-ticular@.

Mu}chii periarticulari men]in suprafe]ele articulare ^n contact prin elasticitatea }itonusul lor. Ei lucreaz@ ca ligamente active tonice.

Ac]iunea mu}chilor se descompune ^ntr-o component@ de mi}care }i una articular@cu rol de a men]ine suprafe]ele articulare ^n contact.

Rolul lor este mai mare acolo unde capsula este lax@. Ex.: articula]ia scapulo-hu-meral@.

1.2.1. Mi}c@rile ̂ n articula]ii

Felul mi}c@rilor la nivelul unei articula]ii este ^n concordan]@ cu forma suprafe]elorarticulare.

%n aceste cazuri, prin exerci]ii ^ndelungate, la gimnastica acrobatic@ se pot producemodific@ri vizibile ale suprafe]elor articulare }i ale aparatului ligamentar, care devinemai lax, permi]$nd mi}c@ri de amplitudine neobi}nuit@ la un individ neantrenat.

Mi}c@rile elementare care se produc ^ntr-o articula]ie sinovial@ sunt:• mi}carea de alunecare const@ ^n deplasarea suprafe]elor articulare una pe alta,

^nso]it@ de frecare, f@r@ ̂ ndep@rtarea lor. Ex.: diartrozele plane (sanie pe z@pad@);• ^nv$rtirea este deplasarea circular@ a suprafe]elor articulare astfel ̂ nc$t, la fiecare

nou@ faz@ a mi}c@rii, alte suprafe]e intr@ ^n contact (roata pe sol);

Page 7: 70210465 Artrologie Si Biomecanica

• rota]ia este o mi}care circular@, care const@ ^n r@sucirea osului ^n jurul axuluis@u longitudinal. Dac@ axul este situat ^n afara osului, rota]ia e ^nso]it@ dedeplasare. Ex.: prona]ia, supina]ia m$inii.

1.3. Conducerea ^n articula]ii

Include sensul, direc]ia }i amplitudinea mi}[email protected] articula]iei poate fi osoas@, ligamentar@ }i [email protected] osoas@, c$nd amplitudinea mi}c@rii este determinat@ de suprafe]ele

articulare. Ex.: cotul.C$nd amplitudinea mi}c@rii se datoreaz@ fr$n@rii ligamentare vorbim de conducere

ligamentar@. Ex.: }oldul.C$nd mi}carea este limitat@ exclusiv de ac]iunea mu}chilor periarticulari vorbim

de conducere [email protected] de felul conducerii, mi}c@rile se produc ^n jurul unui ax denumit axul

articular. El este o linie teoretic@ ^n jurul c@reia se execut@ mi}[email protected]]ie poate avea:

• un singur ax de mi}care � uniaxial@ (cotul);• dou@ axe de mi}care � biaxial@ (radiocarpian@);• trei axe de mi}care � triaxial@ (um@rul).

Gradul de mobilitate al unei articula]ii este direct propor]ional cu num@rul axelor.Cele ai mobile sunt articula]iile triaxiale.

Articula]iile cu conducere osoas@ au un singur ax, iar mi}carea se execut@ ^ntr-unsingur plan.

Ex.: talocrural@: ax transversal }i mi}care ^n plan sagital.Articula]iile cu conducere ligamentar@ au amplitudinea mai redus@ dec$t cele cu

conducere muscular@.

1.4. Lan]ul articular sau cinematic

%n mod obi}nuit mi}c@rile nu se execut@ de c@tre o singur@ articula]ie, ci prinparticiparea unui }ir de articula]ii care ^mpreun@ formeaz@ un lan] articular.

Astfel, se pot explica deprinderile motrice complexe sau posibilitatea de a atingecu degetele orice parte a corpului.

Prin intermediul lan]ului articular se pot executa mi}c@ri variate }i se poate asiguraamortizarea loviturilor.

2. Articula]iile capului

Page 8: 70210465 Artrologie Si Biomecanica

Oasele capului sunt unite ^ntre ele prin articula]ii imobile sau suturi, exist$nd osingur@ excep]ie, articula]ia temporomandibular@, care este mobil@. At$t oasele bol]iicraniene c$t }i cele ale fe]ei sunt articulate prin suturi de mai multe tipuri: solzoas@,plan@, din]at@. Aceste suturi au importan]@ ̂ n cre}terea craniului }i ̂ n arhitectura acestuia.

2.1. Articula]ia temporomandibular@

2.1.1. Elemente descriptive

Articula]ia temporomandibular@ este o articula]ie condilian@. Face parte din aparatuldentomaxilar }i leag@ mandibula de baza craniului.

Suprafe]ele articulare sunt reprezentate de urm@toarele elemente:temporalul particip@ la articula]ie cu dou@ elemente:fosa mandibular@, o depresiune semielipsoidal@ cu axul oblic orientat dinainte-^napoi }idinafar@-^n@untru;tuberculul articular, o proeminen]@ situat@ ^naintea fosei mandibulare.

Pe o sec]iune sagital@, suprafa]a articular@ a temporalului are forma literei S culcate.• mandibula particip@ la articula]ie cu capul mandibulei, un condil de form@

elipsoidal@. Suprafe]ele articulare sunt reprezentate numai de pov$rni}ul an-terior }i creasta care-l desparte de pov$rni}ul posterior. Suprafe]ele articularesunt acoperite de cartilaj hialin.

• discul articular este un fibrocartilaj a}ezat ^ntre suprafe]ele articulare }irealizeaz@ concordan]a dintre acestea. Fa]a inferioar@ a discului este concav@ }icorespunde capului mandibulei; fa]a superioar@ este concav@ anterior, under@spunde tuberculului articular }i convex@ posterior, unde corespunde foseimandibulare.

Mijloacele de unire sunt reprezentate de:Capsula articular@ are forma unui man}on. Superior se inser@ pe marginea anterioar@ atuberculului articular, ^n fundul fosei mandibulare (^naintea fisurii Glaser), pe r@d@cinalongitudinal@ a procesului zigomatic }i pe baza spinei sfenoidului. Inferior se inser@ pecolul mandibulei. Capsula ader@ de discul articular, cavitatea articular@ fiind ^mp@r]it@^n dou@ etaje: suprameniscal }i inframeniscal. Capsula este mai sub]ire }i mai lax@ ante-rior }i mai groas@ posterior. Posterior, ^n structura capsulei, al@turi de fibrele conjunc-tive, exist@ }i fibre elastice care formeaz@ fr$ul posterior al capsulei. Acesta are dou@roluri: limiteaz@ deplasarea ^nainte a discului }i a capului mandibulei ^n mi}carea decobor$re }i le readuce ^n locul ini]ial, ^n mi}carea de ridicare a mandibulei;Ligamentul lateral este principalul mijloc de ^nt@rire a capsulei articulare. Se inser@ per@d@cina longitudinal@ a procesului zigomatic }i pe fa]a posterolateral@ a coluluimandibulei. El se opune deplas@rii ^napoi a colului;

Page 9: 70210465 Artrologie Si Biomecanica

Ligamentul medial este inconstant. Capsula fibroas@ este tapetat@ de sinovial@, care aredou@ por]iuni: suprameniscal@ }i submeniscal@.

2.1.2. Biomecanica articula]iei temporomandibulare

%n cursul evolu]iei, mi}c@rile mandibulei s-au modificat }i s-au perfec]ionat prinadapt@ri func]ionale la felul alimenta]iei }i la condi]iile mediului extern.

Articula]ia temporomandibular@, singura articula]ie mobil@ la nivelul capului, faceparte din aparatul dentomaxilar.

Mandibula se comport@ ca o p$rghie de gradul III: punctul de sprijin este situat lanivelul articula]iei temporomandibulare, rezisten]a este reprezentat@ de duritateaalimentelor }i greutatea mandibulei, iar for]a este dat@ de inser]ia mu}chilor ridic@tori peunghiul mandibulei.

La om, ^n articula]ia temporomandibular@ se pot executa trei feluri de mi}c@ri:mi}c@ri de cobor$re }i de ridicare a mandibulei, mi}c@ri de proiec]ie ^nainte }i ^napoi,mi}c@ri de lateralitate sau diduc]ie. Starea de repaus trebuie considerat@ ca o u}oar@inocluzie a mandibulei � arcadele dentare sunt minim ^ndep@rtate.

1. Mi}c@rile de cobor$re }i ridicareAceste mi}c@ri au ca rezultat deschiderea, respectiv ̂ nchiderea cavit@]ii bucale. Axul

mi}c@rii este transversal }i trece prin cele dou@ ramuri ale mandibulei.Sunt mi}c@ri verticale }i sagitale, care se petrec simultan:

• mi}care de transla]ie (alunecare) a capului mandibulei ^mpreun@ cu discul ar-ticular: dinapoi-^nainte ^n mi}carea de cobor$re }i dinainte-^napoi ^n mi}careade ridicare. Mi}carea se produce ^n articula]ia disco-temporal@. %n cobor$re,capul mandibulei, ^mpreun@ cu discul, iese din fosa mandibulei }i se a}eaz@sub tuberculul articular; este limitat@ de tensiunea fr$ului posterior al capsulei.%n ridicare capul revine ^n fosa mandibulei; este ajutat@ de elasticitatea fr$uluiposterior al capsulei;

• mi}care de rota]ie a capetelor mandibulei pe fa]a inferioar@ a discului articu-lar. Mi}carea se produce ^n articula]ia discomandibular@. Este ^nso]it@ dedeplasarea ̂ nainte a capului mandibulei. Axul mi}c@rii trece prin axul de curbur@al capetelor mandibulei. Este limitat@ de ligamentul lateral.

Mu}chii motori sunt:• pentru ridicarea mandibulei: maseter, temporal, pterigoidian medial;• pentru cobor$rea mandibulei: digastric, milohioidian, geniohioidian.

2. Proiec]ia ^nainte (propulsie)-^napoi (retropulsie)Sunt mi}c@ri sagitale care au loc ^n etajul discotemporal.Capetele mandibulei, ^mpreun@ cu discul articular, execut@ o mi}care de alunecare

Page 10: 70210465 Artrologie Si Biomecanica

ce, ^n proiec]ia ^nainte, duce capul mandibulei ^mpreun@ cu discul sub tuberculul articu-lar, la proiec]ia ^napoi, capul mandibulei este readus ^n fosa mandibulei.

%n proiec]ia ^nainte, arcada dentar@ inferioar@ alunec@ dinainte ^napoi pe arcadadentar@ superioar@ }i o dep@}e}te cu 4-5 mm. Este limitat@ de ^ntinderea fr$ului posterioral capsulei.

%n proiec]ia ̂ napoi mi}carea are sens invers. Este ajutat@ de elasticitatea fr$ului pos-terior sl capsulei.

Mu}chii motori sunt:• pentru propulsie: maseter, pterigoidian medial, pterigoidian lateral;• pentru retropulsie: temporal (fasciculul posterior }i pterogoidian lateral).

3. Mi}c@rile de lateralitate (diduc]ie)Mandibula este dus@ c$nd ^nspre dreapta, c$nd ^nspre st$nga. Mi}c@rile corespund

fazei de m@cinare a hranei. Aceste mi}c@ri rezult@ din alternarea unor mi}c@ri diferite aleunui cap al mandibulei fa]@ de cel@lalt. Unul dintre capete (capul de balans) se deplaseaz@^mpreun@ cu discul articular, ^nainte, ^n jos }i pu]in ^n@untru, a}ez$ndu-se sub tuberculularticular; are loc ^n etajul discotemporal. Cel@lalt cap (capul de mastica]ie) se rote}te peloc ̂ n jurul unui ax vertical, pe fa]a inferioar@ a discului; are loc ̂ n etajul discomandibular.

Mandibula este dus@ de partea opus@ a discului care se deplaseaz@, apoi rolulcapetelor se inverseaz@.

Mu}chii motori sunt: pterigoidian medial }i pterigoidian lateral.

Mi}c@rile de intruzie-extruzieSunt mi}c@ri care se produc la nivelul alveolelor dentare cu ajutorul articula]iei

temporomandibulare.Intruzia rezult@ din contrac]ia suplimentar@ a mu}chilor ridic@tori ai mandibulei,

c$nd arcadele dentare sunt ^n contact; rezultatul este p@trunderea mai ad$nc a din]ilor ^nalveole.

Extruzia se realizeaz@ prin relaxarea mu}chilor ridic@tori, iar din]ii revin la pozi]iaini]ial@.

Page 11: 70210465 Artrologie Si Biomecanica

3. Articula]iile capului cu coloana vertebral@

3.1. Elemente descriptive

Articularea capului cu coloana vertebral@ se face prin dou@ articula]ii: unasuperioar@, ^ntre atlas }i occipital }i alta inferioar@, ^ntre atlas }i axis.

3.1.1. Articula]ia atlanto-occipital@

Atlasul este unit cu occipitalul prin dou@ articula]ii condiliene }i prin dou@ mem-brane atlanto-occipitale.

Suprafe]ele articulare sunt reprezentate de condilii occipitalului }i de cavit@]ilearticulare ale atlasului }i sunt acoperite de cartilaj hialin.

Mijloacele de unire sunt:Capsula articular@. Stratul fibros se inser@ pe periferia condililor occipitali }i pe marginilecavit@]ilor articulare superioare ale atlasului. Sinoviala tapeteaz@ suprafa]a interioar@ astratului fibros.Membrana atlanto-occipital@ anterioar@ se inser@, ̂ n sus, pe partea anterioar@ a g@urii occipitale,iar ^n jos pe marginea superioar@ a arcului anterior al atlasului.Membrana atlanto-occipital@ posterioar@ se inser@ ^n jos pe marginea superioar@ a arculuiposterior al atlasului, iar ^n sus pe partea posterioar@ a g@urii occipitale.

3.1.2. Articula]ia atlanto-axoidian@

Atlasul se articuleaz@ cu axisul prin dou@ articula]ii atlanto-axoidiene laterale }i oarticula]ie atlanto-axoidian@ median@.

Articula]iile atlanto-axoidiene lateraleSunt articula]ii plane:

Suprafe]ele articulare sunt reprezentate de fa]a inferioar@ a maselor laterale ale atlasului }ide procesele articulare superioare ale axisului. Suprafe]ele articulare sunt acoperite decartilaj hialin, mai gros ^n partea [email protected] de unire sunt:

• capsula articular@;• membrana atlanto-axoidian@ anterioar@, care se ̂ ntinde de la marginea inferioar@

a arcului anterior al atlasului p$n@ la fa]a anterioar@ a corpului axisului;• membrana atlanto-axoidian@ posterioar@, care se ^ntinde ^ntre arcul posterior

al atlasului }i arcul axisului.

Articula]ia atlanto-axoidian@ median@Este o articula]ie trohoid@.

Suprafe]ele articulare sunt reprezentate de:

Page 12: 70210465 Artrologie Si Biomecanica

• inelul atlantoidian format de arcul anterior al atlasului, prev@zut cu o fe]i}oar@articular@ pe fa]a posterioar@ }i de ligamentul transvers al atlasului. De pemarginile ligamentului transvers se desprind dou@ fascicule: unul ascendent,care se inser@ pe }an]ul bazilar al occipitalului }i altul descendent, care se inser@pe fa]a posterioar@ a corpului axisului. Ligamentul transvers ^mpreun@ cu celedou@ fascicule formeaz@ ligamentul cruciform;

• dintele axisului prezint@ o fe]i}oar@ articular@ anterioar@ }i alta posterioar@;• Mijloacele de unire sunt reprezentate de:• ligamentul apical al dintelui, care se ^ntinde ^ntre partea anterioar@ a g@urii

occipitale }i v$rful dintelui axisului;• ligamentele alare cu direc]ie oblic ascendent@, se inser@ pe laturile dintelui axisului

}i pe fa]a medial@ a condililor occipitali;• membrana tectoria, care acoper@ ̂ ntregul aparat ligamentar precedent }i se ̂ ntinde

^ntre occipital }i axis.

3.2. Biomecanica articula]iilor capului cu coloana vertebral@

Capul prezint@ o mare mobilitate amplificat@ de participarea vertebrelor subiacente,p$n@ la o r@sucire de 750.

%n cele dou@ articula]ii ale capului cu coloana vertebral@ se produc urm@toarelemi}c@ri: flexiune-extensiune, ^nclina]ie lateral@ }i rota]ie.

1. Flexiunea-extensiunea sunt mi}c@ri care se produc ^n articula]ia atlanto-occipi-tal@.

• axul mi}c@rii este transversal }i trece prin centrul condililor occipitali;• capul ac]ioneaz@ pe coloana cervical@ ca o p$rghie de ordinul I, ^n care punctul

de sprijin este plasat ^ntre for]a muscular@, reprezentat@ de mu}chii cefei, }irezisten]@, reprezentat@ de greutatea capului;

• amplitudinea mi}c@rilor:• flexiunea 200; cu participarea articula]iilor subiacente, 700;• extensiunea 300; cu participarea articula]iilor subiacente, 600. Flexiunea este

limitat@ de forma]iunile ligamentare posterioare, iar extensiunea de forma]iunileligamentare anterioare.

• mu}chii motori sunt:• flexori: lungul capului, dreptul anterior al capului, sternocleidomastoidian;• extensori: marele drept posterior al capului, oblic superior al capului, sple-

nius.

2. %nclina]ia lateral@ se execut@ ^n articula]ia atlanto-occipital@.• axul mi}c@rii este sagital }i trece prin fiecare condil occipital;• amplitudinea mi}c@rii este de 150; cu ajutorul articula]iilor subiacente este de

Page 13: 70210465 Artrologie Si Biomecanica

300;• mu}chii motori sunt: sternocleidomastoidian, trapez, splenius, drept lateral al

g$tului, ^n contrac]ia unilateral@.

3. Rota]ia se produce ^n articula]ia atlanto-axoidian@.• axul mi}c@ri este vertical }i trece prin dintele axisului. %n jurul dintelui axisului,

inelul osteofibros al atlasului execut@ mi}c@ri de rota]ie; atlasul este solidar cucapul. %n articula]iile atlantoaxoidiene laterale fe]i}oarele atlasului alunec@ pecele ale axisului;

• amplitudinea mi}c@rii este de 300;• mu}chii motori sunt: oblic inferior al capului, marele drept posterior al capului,

sternocleidomastoidian, splenius, trapez.

4. Articula]iile coloanei vertebrale

4.1. Elemente descriptive

4.1.1. Articula]iile vertebrelor adev@rate

A. Articula]iile corpurilor vertebrale sunt simfize.Suprafe]e articulare sunt reprezentate de fe]ele superioare }i inferioare ale corpurilor

vertebrale.Mijloacele de unire sunt: discurile intervertebrale }i ligamentele longitudinale,

anterior }i posterior.1. Discurile intervertebrale sunt fibrocartilaje de forma unor lentile biconvexe a}ezate

^ntre corpurile vertebrale. Ele ader@ de ligamentele vertebrale longitudinale. %n@l]imeadiscurilor intervertebrale este de 3 mm. ^n regiunea cervical@, 5 mm. ^n regiunea toracic@}i 9 mm. ^n regiunea lombar@. %n regiunile cervical@ }i lombar@ discurile intervertebralesunt mai ^nalte ^n partea anterioar@; ^n regiunea toracic@ sunt mai ^nalte ^n parteaposterioar@.

La b@tr$ni, prin deshidratare, discurile se reduc, ceea ce explic@ sc@derea global@ a^n@l]imii trunchiului.

Un disc intervertebral are dou@ por]iuni:por]iunea periferic@ sau inelul fibros, care asigur@ stabilitatea coloanei vertebrale,protejeaz@ m@duva spin@rii fa]@ de mi}c@rile exagerate }i se opune ̂ ndep@rt@rii corpurilorvertebrale ^n timpul mi}c@rilor;por]iunea central@ sau nucleul pulpos este elastic@. Poate fi comparat@ cu o pernu]@ culichid care ^}i poate schimba forma f@r@ a-}i modifica volumul.

Page 14: 70210465 Artrologie Si Biomecanica

Discurile intervertebrale sunt �centrele }i organele mi}c@rilor ce se petrec ^n fiecarearticula]ie vertebro-vertebral@�. Nucleul pulpos se deplaseaz@ ^ntotdeauna ^n direc]ieopus@ aceleia pe care o ia coloana.

2. Ligamentul vertebral longitudinal anterior este o panglic@ fibro-conjunctiv@ a}ezat@pe fa]a anterioar@ a coloanei vertebrale. Ader@ intim de corpurile vertebrale }i mai slabde discurile intervertebrale. Se ^ntinde de la por]iunea bazilar@ a occipitalului p$n@ lavertebra sacral@ a II-a. Are rol frenator al mi}c@rilor de extensiune ale coloanei.

3. Ligamentul vertebral longitudinal posterior este o panglic@ fibro-conjunctiv@ aplicat@pe fa]a posterioar@ a corpurilor vertebrale, ^n interiorul canalului rahidian. Se ^ntinde dela por]iunea bazilar@ a occipitalului p$n@ la baza coccigelui. Ligamentul este mai larg lanivelul discurilor intervertebrale.

B. Articula]iile proceselor articulare sunt articula]ii sinoviale. Cele din regiuneacervical@ }i toracic@ sunt articula]ii plane, iar cele din regiunea lombar@ sunt trohoide.

Suprafa]ele articulare sunt acoperite de un strat sub]ire de cartilaj hialin.Mijloacele de unire sunt reprezentate de o capsul@ fibroas@ inserat@ la periferia

suprafe]elor articulare; este c@ptu}it@ de sinovial@.

C. Unirea lamelor vertebrale se realizeaz@ prin ligamentele galbene, care ^nchidposterior canalul vertebral. Sunt formate din fibre elastice anastomozate ^ntre ele.

D. Unirea proceselor spinoase se realizeaz@ prin:• ligamentele interspinoase, care unesc dou@ procese spinoase vecine;• ligamentul supraspinos, care une}te v$rful tuturor proceselor spinoase. La

nivelul regiunii cervicale are dezvoltare maxim@ }i se nume}te ligamentulnuchal.

E. Unirea proceselor transversare se realizeaz@ prin ligamentele intertransversare.

4.1.2. Articula]iile vertebrelor false

A. Articula]ia lombosacrat@ une}te sacrul cu vertebra lombar@ a V-a. Unirea se facedup@ tipul articula]iilor vertebrelor adev@rate.

B. Articula]ia sacro-coccigian@ este o [email protected]]ele articulare sunt eliptice, cu axul mare transversal.Mijloacele de unire sunt reprezentate de un ligament interosos }i de mai multe

ligamente periferice.Aceast@ articula]ie permite mobilizarea pasiv@ ̂ napoi a v$rfului coccigelui ̂ n timpul

Page 15: 70210465 Artrologie Si Biomecanica

na}terii.

4.2. Biomecanica coloanei vertebrale

Mi}c@rile coloanei vertebrale sunt: flexiunea, extensiunea, ^nclina]ia lateral@,circumduc]ia }i rota]ia.

Fiecare articula]ie intrevertebral@ are mi}c@ri proprii reduse. Mi}c@rile coloaneivertebrale ^n ^ntregime sunt foarte ^ntinse, ele fiind rezultanta mi}c@rilor ei par]iale.

La nivelul coloanei vertebrale se produc dou@ mi}c@ri fundamentale:mi}carea de ^nclina]ie (flexiunea, extensiunea, ^nclina]ia lateral@), care se execut@ ^n jurulunui num@r infinit de axe:

• orizontale }i transversale, pentru flexiune }i extensiune;• orizontale }i sagitale, pentru ^nclina]ia lateral@.• mi}carea de rota]ie, care se execut@ ^n jurul axului longitudinal ce trece prin

centrul discurilor intervertebrale.

1. Flexiunea este mi}carea de ̂ nclinare ̂ nainte. Discurile intervertebrale sunt ap@sateanterior }i se ^nal]@ posterior. Ligamentul vertebral longitudinal anterior este relaxat,celelalte ligamente fiind ^ntinse.

2. Extensiunea este mi}carea de ̂ nclinare ̂ napoi. Discurile intervertebrale sunt turtiteposterior }i se ^nal]@ anterior. Ligamentul longitudinal anterior este ^ntins, celelalte suntrelaxate.

%n mi}c@rile de flexiune-extensiune au un rol important ligamentele galbene, careunesc lamele arcului vertebral:

• prin elasticitatea lor contribuie la readucerea coloanei ^n pozi]ia ei normal@,dup@ ce a fost flectat@;

• ^mpiedic@ flexiunea exagerat@ sau brusc@ a coloanei vertebrale;• contribuie la men]inerea ^n pozi]ie vertical@ a coloanei vertebrale.

3. %nclinarea lateral@ ^n partea dreapt@ sau st$ng@. Discul intervertebral se turte}te^n aceea}i parte }i se ^nal]@ ^n partea opus@.%n executarea mi}c@rilor precedente, coloana vertebral@ ^ndepline}te rolul unei p$rghiide gradul III, ^n care:

• rezisten]a se afl@ la extremitatea ei superioar@;• sprijinul se afl@ la nivelul articula]iilor sacro-iliace;• for]a este reprezentat@ de mu}chii coloanei vertebrale.

4. Circumduc]ia este mi}carea rezultat@ din executarea alternativ@ a mi}c@rilorprecedente.

Page 16: 70210465 Artrologie Si Biomecanica

5. Rota]ia se execut@ spre partea dreapt@ sau spre st$nga ^n jurul unui ax verticalcare trece prin centrul discurilor intervertebrale.

Mobilitatea coloanei vertebrale difer@ ^n raport cu regiunea considerat@:• este maxim@ ^n regiunea cervical@;• este mai mic@ ^n regiunea lombar@;• este mult mai redus@ ^n regiunea toracic@ din cauza discurilor intervertebrale

de dimensiuni reduse }i suprapunerii accentuate a lamelor arcului vertebral }ia proceselor articulare.

La nivelul regiunilor coloanei vertebrale se produc urm@toarele mi}c@ri:• ^n regiunea cervical@ sunt posibile toate mi}c@rile datorit@ urm@toarelor:• discurile intervertebrale sunt mari;• fe]i}oarele proceselor articulare sunt plane }i descendente ^n jos }i ^napoi;• ^n regiunea toracic@ se produc mai ales mi}c@ri de ^nclina]ie lateral@, dar sunt

posibile }i celelalte mi}c@ri. Mi}c@rile coloanei toracice sunt limitate de prezen]acoastelor;

• ^n regiunea lombar@ au amplitudine mare mi}c@rile de flexiune-extensiune,datorit@:

• discului intervertebral relativ ^nalt;• dispozi]iei suprafe]elor articulare ale proceselor articulare.

%ntreaga coloan@ vertebral@ este mobil@ pe sacru, ^n articula]ia lombo-sacrat@. Aicisunt posibile toate mi}c@rile.

Mi}c@rile coloanei vertebrale depind de:• felul articula]iilor proceselor articulare. Rolul primordial ^n direc]ionarea

mi}c@rilor ^l au articula]iile proceselor articulare, care au fost comparate cuni}te �}ine conduc@toare�;

• grosimea discului intervertebral, }i anume:• cu c$t discul este mai ^nalt, cu at$t mi}carea este mai accentuat@;• raportul dintre ^n@l]imea discului }i cea a corpului vertebral este de 2:5 cervi-

cal, 1:5 toracal, 1:3 lombar.

Mu}chii motori ai coloanei vertebrale sunt urm@torii:• Flexori: lungul g$tului, scaleni, sternocleidomastoidian, iliopsoas, dreptul ab-

dominal, oblicul extern }i oblicul intern.• Extensori: erector spinae, semispinalul, interspino}i, splenius.• %nclinare lateral@: trapez, ridic@tor al scapulei, splenius, sternocleidomastoidian,

lungul g$tului, p@tratul lombelor, intertransversari.• Rotatori:• de aceea}i parte: oblic intern, splenius, complexul mic;

Page 17: 70210465 Artrologie Si Biomecanica

• de partea opus@: oblic extern, semispinal, sternocleidomastoidian, ilipsoas,ridic@tor al scapulei.

5. Articula]iile toracelui

5.1. Elemente descriptive

Articula]iile toracelui, dup@ situa]ia lor, se ^mpart ^n dou@ grupe: grupul posterior}i grupul anterior.

Grupul posterior este reprezentat de urm@toarele articula]ii:• articula]iile costo-vertebrale (capetelor coastelor);• articula]iile costotransversare;

Grupul anterior este format din:• articula]iile condrosternale;• articula]iile intercondrale;• articula]iile costocondrale;• articula]iile pieselor sternale.

5.1.1. Articula]iile capetelor coastelor

Sunt articula]ii sinoviale plane.Suprafe]ele articulare sunt reprezentate de:

• capul unei coaste;• cavitate format@ din fe]i}oarele costale a dou@ vertebre toracice al@turate.

Suprafe]ele articulare sunt acoperite de fibrocartilaj.Mijloacele de unire sunt:

• capsul@ articular@;• ligamentul costo-transversar, inserat pe fa]a posterioar@ a coastei }i pe procesul

transversar corespunz@tor;• ligamentul costo-transversar superior inserat pe colul coastei }i pe procesul

transversar suprajacent;• ligamentul costotransversar lateral ̂ ntins ̂ ntre fa]a posterioar@ a colului coastei

}i baza procesului transversar suprajacent;• ligamentul lombosacrat inserat pe colul coastei a XII-a }i pe corpurile primelor

dou@ vertebre lombare.

Page 18: 70210465 Artrologie Si Biomecanica

5.1.2. Articula]iile costotranversare

Sunt articula]ii sinoviale plane.Suprafe]ele articulare sunt reprezentate de:

• tuberculul coastei, pu]in convex;• fe]i}oara articular@ transversocostal@ de pe fa]a anterioar@ a procesului transversar,

pu]in concav@.

Suprafe]ele articulare sunt acoperite de cartilaj hialin.Mijloacele de unire sunt reprezentate de:

• capsula articular@• ligamentul costotransversar, inserat pe fa]a posteruioar@ a coastei }i pe procesul

transversar corespunz@tor;• ligamentul costotransversar superior inserat pe colul coastei }i pe procesul

transversar suprajacent;• ligamentul costotranversar lateral ^ntins ^ntre fa]a posterioar@ a colului coastei }i

baza procesului transversar suprajacent;• ligamentul lombosacral inserat pe colul coastei a XII-a }i pe corpurile primelor

dou@ vertebre lombare.

5.1.3. Articula]iile costocondrale

Sunt sincondroze. Extremitatea coastei prezint@ o depresiune eliptic@ ^n carep@trunde extremitatea lateral@ a cartilajului costal. La acest nivel periostul se continu@cu pericondrul.

5.1.4. Articula]iile condrosternale

Cartilajele coastelor adev@rate sunt unite cu marginile sternului prin articula]ii plane.Suprafe]ele articulare

• de partea sternului exist@ scobiturile costale;• cartilajele costale prezint@ col]uri care p@trund ^n aceste scobituri.

Mijloacele de unire sunt:• ligamentul sternocostal intraarticular se inser@ pe creasta cartilajului costal }i pe

fundul scobiturii sternale;• capsula se confund@ cu pericondrul care se continu@ cu periostul;• ligamentul sternocostal radiat se inser@ pe partea anterioar@ a cartilajului costal }i

pe stern (ca un evantai);• ligamentul radiat posterior a}ezat pe fa]a posterioar@ a articula]iei.

Page 19: 70210465 Artrologie Si Biomecanica

5.1.5. Articula]iile intercondrale

Cartilajele 8, 9 }i 10 sunt articulate prin extremit@]ile lor anterioare form$nd arcurilecostale. Cartilajele 6, 7, 8 }i 9 sunt unite }i ^ntre ele.

5.1.6. Articula]iile sternului

Articula]ia sternal@ superioar@ leag@ corpul cu manubriul sternal. %ntre suprafe]elearticulare exist@ un fibrocartilaj cu valoare de ligament interosos. Aceast@ articula]ie esteo simfiz@.

Articula]ia sternal@ inferioar@ se realizeaz@ ̂ ntre corpul sternului }i procesul xifoid.Suprafe]ele articulare sunt unite printr-un ligament interosos }i prin periost.

5.2. Biomecanica toracelui

Articula]iile toracelui pot fi ^mp@r]ite ^n dou@ grupuri:• grupul posterior, format din articula]iile:

ü costovertebrale;ü costotransversare;

• grupul anterior, format din articula]iile:ü condrosternale;ü condrocostale;ü intercondrale;

• articula]iile pieselor sternale (sternal@ superioar@ }i sternal@ inferioar@).

Mi}c@rile pe care le efectueaz@ ^n ansamblu articula]iile toracelui sunt foarteimportante ^n realizarea func]iei respiratorii, o dinamic@ normal@ a cutiei toracicepermi]$nd realizarea unei func]ii respiratorii eficiente.

%n cursul mi}c@rilor toracice se observ@ succesiunea ritmic@ a dou@ momente:o dilatarea, care corespunde inspira]iei;o revenirea, care corespunde expira]iei.

Mobilitatea toracelui este legat@ de mi}c@rile coastelor ^n cele dou@ grupuri dearticula]ii. Coastele pot efectua dou@ tipuri de mi}c@ri:

• de ridicare, care corespunde inspira]iei;• de cobor$re, care corespunde expira]iei.

1. Mi}carea de ridicare este asociat@ cu cea de proiec]ie ^nainte, dep@rtare lateral@ }irota]ia coastelor. Efectul este m@rirea unghiului costo-vertebral }i cre}terea celor treidiametre ale toracelui.

%n timpul acestei mi}c@ri coastele se comport@ ca ni}te p$rghii de gradul III:• articula]ia costo-vertebral@ reprezint@ punctul de sprijin S;

Page 20: 70210465 Artrologie Si Biomecanica

• inser]ia mu}chilor pe coaste reprezint@ punctul de aplicare a for]ei F;• extremitatea anterioar@ a coastei reprezint@ rezisten]a R.

Axul de mi}care al coastelor este oblic dinainte-^napoi }i medio-lateral }i trece princolul coastelor.

%n faza premerg@toare inspira]iei coastele au oblicitatea maxim@, extremitateaposterioar@ fiind mai ridicat@ dec$t cea anterioar@.

%n timpul inspira]iei unghiurile dintre cartilaj }i coast@ }i cel dintre cartilaj }i sterndevin obtuze. %n articula]iile intercondrale se produc mi}c@ri de alunecare. %n articula]iasternal@ superioar@ se produc mi}c@ri reduse ^nainte }i ^napoi.

2. Mi}carea de cobor$re corespunde expira]iei }i este un act pasiv. %n expira]iaobi}nuit@ cobor$rea coastelor se datore}te elasticit@]ii elementelor peretelui toracic:extremit@]ile anterioare ale coastelor coboar@ ^mpreun@ cu cartilajele costale }i sternul,unghiul sternal proemin@ anterior. Capetele coastelor urc@ ̂ n articula]iile costovertebrale.

Toate diametrele toracelui se mic}oreaz@.

Mu}chii care asigur@ ac]iunea complet@ de ridicare-cobor$re a coastelor se numescmu}chi respiratori }i sunt de dou@ feluri:

• inspiratori;• expiratori.

a. Mu}chii inspiratori au ca ac]iune principal@ ridicarea coastelor. Ei sunt:extrinseci, cu o inser]ie pe oasele ^nconjur@toare: scaleni, pectoral mare,sternocleidomastoidian. Ei particip@ ^n inspira]ia for]at@ sau ^n st@ri patologice.intrinseci: intercostalii externi, diafragma. Particip@ la respira]ia obi}nuit@.

Diafragma este principalul mu}chi inspirator. Prin contrac]ia sa m@re}te cele treidiametre ale toracelui. %n timpul contrac]iei fibrele mu}chiului iau ^n acela}i timp punctfix pe coaste, cobor$nd centrul tendinos }i punct fix pe centrul tendinos, ridic$nd coastele}i sternul.

La ^nceputul inspira]iei centrul tendinos este tras ^n jos, apoi fibrele anterioare }ilaterale ale mu}chiului se contract@ }i centrul frenic r@m$ne imobilizat ̂ ntr-o pozi]ie joas@(inspira]ie complet@). %n expira]ie, prin relaxarea diafragmei, aceasta se bolte}te }i centrulfrenic urc@.

b. Mu}chii expiratori au ca ac]iune cobor$rea coastelor. Sunt reprezenta]i deintercostalii externi, din]a]i posteroinferiori, drept abdominal, oblici abdominali etc.

Page 21: 70210465 Artrologie Si Biomecanica

6. Articula]iile membrului superior

6.1. Articula]iile centurii scapulare

6.1.1. Elemente descriptive

Articula]iile centurii scapulare sunt urm@toarele:• articula]ia sternocalvicular@;• articula]ia acromioclavicular@;• sindesmoza coracoclavicular@;• ligamentele proprii ale scapulei.

6.1.1.1 Articula]ia sternoclavicular@

Este o articula]ie ^n }a.Suprafe]ele articulare sunt inegale ca form@ }i dimensiuni. Ele sunt reprezentate:• de partea toracelui particip@ manubriul sternal care are o fe]i}oar@ articular@

plan@ }i primul cartilaj costal; ^ntre cele dou@ elemente se formeaz@ un unghidiedru deschis ^nafar@;

• de partea claviculei exist@ dou@ fe]i}oare articulare, una vertical@ }i altaorizontal@ care formeaz@ un unghi diedru proeminent;

• deoarece ^ntre cele dou@ suprafe]e articulare nu exist@ o concordan]@ perfect@,^ntre ele se g@se}te un disc articular fibrocartilaginos.

Mijloacele de unire sunt reprezentate de:• capsula articular@, care se inser@ pe marginile suprafe]elor articulare;• ligamentul sternoclavicular anterior inserat pe fa]a anterioar@ a extremit@]ii mediale

a claviculei }i pe fa]a anterioar@ a manubriului sternal;• ligamentul sternoclavicular posterior inserat pe fe]ele posterioare ale extremit@]ii

mediale a claviculei }i manubriului sternal;• ligamentul interclavicular a}ezat pe fa]a superioar@ a articula]iei }i care une}te

extremit@]ile sternale ale claviculelor ^ntre ele, precum }i cu manubriul sternal;• ligamentul costoclavicular, inserat pe primul cartilaj costal }i pe impresiunea

ligamentului costoclavicular a claviculei.Capsula articular@ este c@ptu}it@ de sinovial@.

6.1.1.2. Articula]ia acromioclavicular@

Este o articula]ie [email protected]]ele articulare sunt:

Page 22: 70210465 Artrologie Si Biomecanica

• extremitatea acromial@ a claviculei prezint@ o fe]i}oar@ articular@ oval@, u}orconvex@.

• acromionul prezint@ o fe]i}oar@ oval@ u}or convex@.

Mijloacele de unire sunt reprezentate de:• capsula articular@, tapetat@ de sinovial@;• ligamentul acromioclavicular;• discul articular dintre suprafe]ele articulare.

6.1.1.3. Sindesmoza coracoclavicular@

Clavicula este unit@ cu procesul coracoid prin dou@ ligamente:• ligamentul trapezoid, de form@ patrulater@, se inser@ pe procesul coracoid al

scapulei }i pe fa]a inferioar@ a claviculei (linia trapezoidal@);• ligamentul conoid (triunghiular), care se inser@ pe procesul coracoid }i pe fa]a

inferioar@ a claviculei (procesul conoidian).

Rolurile ligamentelor coracoclaviculare:• ele fac ca greutatea membrului superior s@ fie suportat@ ^n cea mai mare de

clavicul@ }i mai pu]in de acromion;• limiteaz@ mi}c@rile dintre scapul@ }i clavicul@.

6.1.1.4. Ligamentele proprii ale scapulei

Se inser@ exclusiv pe capsul@. Sunt dou@:• ligamentul coracoacromial;• ligamentul transvers superior al scapulei care trece ca o punte peste incisura

de pe marginea superioar@ a scapulei; inferior de ligament trece nervul su-prascapular, iar superior de ligament trece artera suprascapular@.

6.1.2. Biomecanica centurii scapulare

6.1.2.1. Articula]ia sternoclavicular@

Este o articula]ie sinovial@, ^n }a.Aceast@ articula]ie permite claviculei trei feluri de mi}c@ri:

• de ridicare-cobor$re;• proiec]ie ^nainte, proiec]ie ^napoi;• circumduc]ie.

Page 23: 70210465 Artrologie Si Biomecanica

Mi}carea de ridicare-cobor$re• axul mi}c@rii este antero-posterior }i trece prin inser]ia costal@ a ligamentului

costoclavicular;• ^n mi}carea de ridicare, extremitatea lateral@ a claviculei se ridic@, iar cea me-

dial@ coboar@; este limitat@ de ligamentul sternoclavicular superior. Serealizeaz@ de mu}chiul trapez }i ridic@tor al scapulei;

• ^n mi}carea de cobor$re extremitatea lateral@ a claviculei coboar@, iar cea sternal@este ridicat@. Mu}chiul motor este subclavicular. Mi}carea este limitat@ deligamentul costoclavicular.

Mi}carea de proiec]ie ^nainte }i ^napoi• axul mi}c@rii este vertical }i trece prin extremitatea sternal@ a claviculei;• ^n mi}carea de proiec]ie ^nainte, extremitatea lateral@ a claviculei ^mpreun@ cu

um@rul se deplaseaz@ ^nainte, iar cea medial@, ^napoi. Mu}chii motori sunt:pectoralul mic, din]atul mare, pectoralul mare. Mi}carea este limitat@ prin^ntinderea ligamentului sternoclavicular anterior;

• ^n mi}carea de proiec]ie ^napoi extremit@]ile claviculei se deplaseaz@ ^n sensinvers ca la proiec]ia ^nainte. Mu}chii motori sunt romboid }i trapez. Mi}careaeste limitat@ de ligamentul sternoclavicular posterior;

• distan]a dintre punctele extreme ale acestei mi}c@ri este de 7-10 cm.

Mi}carea de circumduc]ie• provine din succesiunea alternativ@ a mi}c@rilor precedente;• execu]ia mi}c@rii reproduce dou@ conuri imaginare: unul mai mic, cu baza la

nivelul extremit@]ii sternale a claviculei }i unul mai mare cu baza la nivelulextremit@]ii acromiale a claviculei, v$rfurile conurilor se unesc la nivelulligamentului costoclavicular.

6.1.2.2. Articula]ia acromioclavicular@

%n aceast@ articula]ie se produc mi}c@ri de alunecare. Scapula urmeaz@ deplas@rileclaviculei ^n articula]ia sternoclavicular@, dar r@m$ne lipit@ de torace.

6.1.2.3. Articula]ia coracoclavicular@

Este o sindesmoz@. Ligamentele conoid }i trapezoid se rup ̂ n disjunc]iile claviculare.

Page 24: 70210465 Artrologie Si Biomecanica

6.1.2.4. Articula]ia scapulotoracic@

Nu este o articula]ie propriu-zis@. Este vorba de o jonc]iune scapulo-toracic@, ^ncare omoplatul se sprijin@ indirect pe torace, prin intermediul claviculei }i alunec@ datorit@spa]iilor intermusculare.

Centura scapular@ are un singur punct de sprijin � ligamentul costoclavicular. Deaceea basculeaz@ liber@ la cap@tul centurii.

Scapula prezint@ mi}c@ri proprii de ridicare, cobor$re, alunecare medial@ }i lateral@,rota]ie.

Mi}carea de rota]ie se execut@ ̂ n jurul unui ax care trece prin articula]ia acromiocla-vicular@. C$nd unghiul superior se ridic@, cel lateral coboar@, iar unghiul inferior seapropie de coloana vertebral@. C$nd unghiul lateral se ridic@ cel inferior se ^ndep@rteaz@de coloana vertebral@. Amplitudinea mi}c@rii este de 450.

Datorit@ mi}c@rilor scapulei este posibil@ ducerea bra]ului dincolo de [email protected]}chii motori sunt:

• pentru ridicare � romboid, ridic@tor al scapulei, trapez;• pentru cobor$re � trapez, latissim;• pentru rota]ie � romboid, ridic@tor al scapulei.

6.1.2.5. Biomecanica centurii scapulare ^n totalitate

1. Mi}c@rile de ridicare }i cobor$re a um@rului:• Axul mi}c@rii este sagital }i trece prin inser]ia costal@ a ligamentului costocla-

vicular;• ^n jurul acestui punct fix, clavicula se ridic@, realiz$nd cu orizontala un unghi

de 30-400, sau coboar@, realiz$nd cu orizontala un unghi de 8-100.

2. Mi}c@rile de proiec]ie ^nainte }i ^napoi a um@rului:Axul mi}c@rii este vertical }i trece prin ligamentul costoclavicular.

3. Circumduc]ia se execut@ succesiv: ridicare, proiec]ie ^nainte, cobor$re, proiec]ie^napoi a um@rului.

Mi}c@rile scapulei pot fi sistematizate ^n:• mi}c@ri proprii ale scapulei: ridicare, cobor$re, alunecare medial@ }i lateral@,

proiec]ie ^nainte }i ^napoi;• mi}c@ri imprimate de articula]iile vecine. Mi}c@rile limitate ale articula]iei

acromioclaviculare permit deplas@ri apreciabile ale scapulei.

Mobilizarea scapulei pe torace are unele consecin]e:• bra]ul poate fi dus ^n abduc]ie de 1500; pentru ca bra]ul s@ ajung@ ^n pozi]ie

Page 25: 70210465 Artrologie Si Biomecanica

vertical@, coloana lombar@ face o curb@ concav@ spre partea opus@;• dac@ omoplatul ar fi fix, proiec]ia ^nainte a bra]ului ar fi posibil@ numai p$n@ la

600; mi}c@rile scapulei permit o amplitudine de 95-1200;• f@r@ mobilizarea scapulei, abduc]ia ar fi limitat@ la 720.

6.2. Articula]ia scapulo-humeral@

6.2.1. Elemente descriptive

Articula]ia scapulohumeral@ este o articula]ie sinovial@ [email protected]]ele articulare sunt:

• de partea humerusului exist@ capul humeral acoperit de cartilajul hialin;• scapula particip@ la articula]ie cu cavitatea glenoidal@ acoperit@ de cartilaj hialin.

Cadrul glenoidal realizeaz@ concordan]a dintre cele dou@ suprafe]e articulare. Esteun fibrocartilaj, de form@ triunghiular@ pe sec]iune, a}ezat la periferia cavit@]ii glenoide.Cadrul glenoidal prezint@ trei fe]e:

• una ader@ de periferia cavit@]ii glenoidale;• alta extern@, continu@ colul scapulei;• fa]@ intern@, care continu@ suprafa]a glenoidal@.

Mijloacele de unire sunt reprezentate de urm@toarele elemente:Capsula articular@. Are forma unui man}on }i este alc@tuit@ dintr-un strat extern

fibros }i altul intern, sinovial. Stratul fibros se inser@ la periferia suprafe]ei glenoidale }ipe colul humerusului.

Inser]ia glenoidal@ se face pe fa]a extern@ a cadrului glenoidal }i pe colul scapulei;tuberculul supraglenoidian este intracapsular, iar cel infraglenoidian este extracapsular.

Inser]ia humeral@ se realizeaz@ astfel: ^n por]iunea superioar@ se inser@ la limit@cartilajului hialin, l@s$nd afar@ cei doi tuberculi; trece peste }an]ul intertubercular; infe-rior capsula se inser@ pe colul chirurgical. %n partea inferioar@ unele fibre profunde alecapsulei fibroase se reflect@ }i se inser@ la limita cartilajului hialin; ele ridic@ sinoviala }iformeaz@ �frenula capsulae�.

Capsula articular@ este lax@ }i pu]in rezistent@ permi]$nd mi}c@ri ample, dar faceposibil@ }i producerea frecvent@ a luxa]iilor.

• ligamentul coracohumeral se inser@ pe procesul coracoid }i pe tuberculul mare;• ligamentele glenohumerale ocup@ partea anterosuperioar@ a capsulei. Se inser@

pe cadrul glenoidal }i pe colul anatomic al humerusului. Ele limiteaz@ extensia,rota]ia extern@ }i abduc]ia.

• ^n men]inerea suprafe]elor articulare ^n contact, un rol important ^l au mu}chiiperiarticulari (deltoid, subscapular, supraspinal, rotund mic) }i presiuneaatmosferic@.

Page 26: 70210465 Artrologie Si Biomecanica

Sinoviala se inser@ la limita cartilajului hialin. %n partea inferioar@ prezint@ �frenulacapsulae�.

6.2.2. Biomecanica articula]iei scapulo-humerale

Articula]ia scapulo-humeral@ este o articula]ie cu conducere muscular@; are trei axede mi}care. Este cea mai mobil@ articula]ie a corpului omenesc.

Abduc]ia-adduc]iaAxul mi}c@rii este sagital }i trece prin partea infero-extern@ a capului humerusului.Abduc]ia este mi}carea prin care bra]ul se ^ndep@rteaz@ de corp. Are dou@ faze:

• prima, c$nd bra]ul ajunge la orizontal@; e limitat@ de tuberculul mare care love}tepartea superioar@ a cadrului glenoidal. Are amplitudinea de 72°;

• a doua faz@, care permite abduc]ia bra]ului p$n@ la vertical@, dar care serealizeaz@ prin bascularea scapulei.

Mu}chii abductori ai bra]ului sunt: supraspinosul, bicepsul brahial (capul lung),deltoidul. Primul care intr@ ^n ac]iune este supraspinosul. Acesta ia punct fix ^n fosasupraspinoas@ }i prin contrac]ie duce tuberculul mare spre cadrul glenoidal, capulhumerusului merg$nd ̂ n jos; realizeaz@ primele 100 ale abduc]iei. Intervine apoi mu}chiuldeltoid, care completeaz@ abduc]ia p$n@ la 720.

Adduc]ia este mi}carea de apropiere a bra]ului de corp.Mu}chii adductori ai bra]ului sunt: pectoralul mare, latissimul, deltoidul (fasciculele

anterioare }i posterioare), subscapularul, subspinosul, rotundul mic, coracobrahialul,rotundul mare, bicepsul brahial (capul scurt).

%n ortostatism, adduc]ia este ajutat@ }i de gravita]ie }i de propria greutate amembrului superior. Adduc]ia este limitat@ de lovirea bra]ului de trunchi.

Proiec]ia ^nainte (flexiunea) � proiec]ia ^napoi (extensiunea)Axul mi}c@rii este transversal }i trece prin centrul capului humerusului }i al cavit@]ii

glenoidale. %n jurul acestui ax capul humerusului basculeaz@ ̂ napoi (^n flexiune) }i ̂ nainte(^n extensiune). Extremitatea inferioar@ a humerusului se deplaseaz@ ^n sens invers.

Proiec]ia ^nainteAre amplitudinea de 950-1200. Este limitat@ de ^ntinderea ligamentului coraco-hu-

meral }i a por]iunii posterioare a capsulei. Mu}chii flexori sunt: deltoidul (fasciculeanterioare), pectoralul mare, bicepsul brahial, coracobrahialul.

Proiec]ia ^napoi

Page 27: 70210465 Artrologie Si Biomecanica

Are amplitudinea de 200-300. Este limitat@ de mu}chiul subscapular }i de ^ntindereapor]iunii anterioare a capsulei. Mu}chii extensori sunt: deltoidul (fasciculele posterioare),latissimul, rotundul mare, capul lung al tricepsului brahial.

Rota]ia ^n@untru }i ^nafar@Axul mi}c@rii este vertical }i trece prin centrul capului humeral }i al capitulului

humeral. Completeaz@ prona]ia }i supina]ia antebra]ului.

Rota]ia ^n@untruCompleteaz@ prona]ia antebra]ului. Are amplitudinea de 95°. Mu}chii rotatori

^n@untru sunt: pectoralul mare, latissimul, rotundul mare, subscapularul, bicepsul brahial(capul lung).

Rota]ia ^nafar@Completeaz@ supina]ia antebra]ului. Are amplitudinea de 800. Este limitat@ de

punerea ^n tensiune a por]iunii anterioare a capsulei. Mu}chii rotatori ^nafar@ sunt:subspinosul, rotundul mic.

Circumduc]ia ^nsumeaz@ mi}c@rile precedente. Bra]ul }i ^ntregul membru superiorexecut@ un con cu v$rful la axil@. Capul humeral descrie un cerc ^n cavitatea glenoidal@,iar extremitatea inferioar@ a humerusului descrie un cerc mare, ^n sens invers.

6.3. Articula]ia cotului

6.3.1. Elemente descriptive

La formarea articula]iei cotului particip@ trei oase: humerusul, ulna }i radiusul.Teoretic se descriu trei articula]ii: humeroulnar@, humeroradial@ }i radioulnar@ proxi-mal@.

Din punct de vedere fiziologic trebuie descrise dou@ articula]ii diferite:• una ^n raport cu mi}c@rile de prona]ie }i supina]ie;• una ^n raport cu mi}c@rile de flexiune-extensiune. Aceasta este format@ de

articula]ia humeroantebrahial@ compus@ din:• articula]ia humeroulnar@, o trohleartroz@;• articula]ia humeroradial@, o elipsoid@.

Suprafe]ele articulare ale articula]iei humeroantebrahiale:De partea humerusului exist@ suprafe]ele articulare ale epifizei distale a

humerusului:• trohleea;• capitulul;

Page 28: 70210465 Artrologie Si Biomecanica

• }an]ul intermediar.De partea ulnei exist@ incizura trohlear@; radiusul particip@ prin foseta capului ra-

dial.

Trohleea corespunde incizurii trohleare a ulnei, capitulul corespunde fosetei capuluiradial, iar }an]ului intermediar ^i corespunde marginea fosetei radiale.

Suprafe]ele articulare sunt acoperite cu cartilaj hialin.

Mijloacele de unire sunt reprezentate de:• capsula articular@ format@ dintr-un strat extern fibros }i din altul intern, sinovial.

Capsula fibroas@ se inser@ pe humerus de-a lungul unei linii ce trece ^nainte,deasupra fosetei coronoide }i a celei radiale; ^napoi, la periferia foseioleocraniene; cei doi epicondili r@m$n ^n afara capsulei. Inser]ia pe antebra] peantebra] se face astfel: pe radius, ^mprejurul colului la 5-6 mm. sub capul ra-dial, iar pe uln@, pe marginile incizurii trohleare, pe incizura radial@, pe olecran}i pe procesul coronoidian; v$rfurile olecranului }i procesului coronoidian seg@sesc ^n interiorul capsulei;

• ligamentul colateral ulnar se inser@ pe epicondilul medial al humerusului, deunde radiaz@ spre fa]a medial@ a epifizei proximale a ulnei; are dou@ fascicule:humerocoronoidian }i humeroolecranian;

• ligamentul colateral radial se desprinde de pe epicondilul lateral alhumerusului }i apoi se ^mparte ^n dou@ fascicule care trec anterior }i posteriorfa]@ de capul radiusului }i se inser@ pe incizura radial@ a ulnei.

Stratul sinovial tapeteaz@ fa]a profund@ a capsulei fibroase. Sinoviala tapeteaz@ fosacoronoidian@ }i radial@ form$nd un fund de sac bilobat anterior; pe fa]a posterioar@tapeteaz@ fosa olecranian@ form$nd un fund de sac posterior.

6.3.2. Biomecanica cotului

Articula]ia cotului este o articula]ie cu conducere osoas@; are un singur ax de mi}care,fiind posibile dou@ mi}c@ri: flexiunea }i extensiunea.

Axul mi}c@rii este transversal }i trece prin mijlocul trohleei }i al capitulului humeral.Deoarece acest ax nu este perfect transversal, ci orientat dinafar@-^n@untru, dinainte-^napoi}i de sus ^n jos, ^n ambele mi}c@ri, bra]ul }i antebra]ul nu se comport@ ca ramurile unuicompas; ^n flexiune, antebra]ul ajunge pu]in medial fa]@ de bra], iar ^n extensiune celedou@ segmente formeaz@ un unghi deschis ^n afar@.

Flexiunea este mi}carea prin care antebra]ul se apropie de bra].• amplitudinea mi}c@rii este de 140-1500;• este limitat@ de ^ntinderea por]iunii posterioare a capsulei }i de mu}chiul tri-

ceps brahial;

Page 29: 70210465 Artrologie Si Biomecanica

• mu}chii flexori sunt: brahialul, bicepsul brahial, brahioradialul, mu}chiiepitrohleeni.

Extensiunea (^ndep@rtarea antebra]ului de bra]).• amplitudinea mi}c@rii este de 1500;• este limitat@ de p@trunderea v$rfului olecranului ^n foseta olecranian@ }i

^ntinderea por]iunii anterioare a capsulei;• mu}chii extensori sunt: tricepsul brahial, anconeul, mu}chii epicondilieni.

Prin contrac]ia mu}chilor, antebra]ul ac]ioneaz@ ca o p$rghie de ordinul I, cu punctulde sprijin situat la mijloc (axul mi}c@rii).

6.4. Articula]iile radioulnare

Oasele antebra]ului, radiusul }i ulna, sunt unite ^ntre ele la nivelul epifizelorproximale }i distale }i la nivelul diafizelor.

6.4.1. Elemente descriptive

Articula]ia radioulnar@ proximal@Este o articula]ie sinovial@ [email protected]]ele articulare sunt reprezentate de:

• din partea ulnei, incizura radial@ a ulnei, completat@ de ligamentul inelar;• radiusul particip@ cu jum@tatea medial@ a circumferin]ei capului.

Suprafe]ele articulare sunt acoperite de cartilaj hialin.Mijloacele de unire sunt:

• capsula articular@ este reprezentat@ de partea lateral@ a capsulei articula]ieicotului, ^nt@rit@ de ligamentul colateral radial;

• ligamentul inelar constituie principalul mijloc de unire a oaselor. El pleac@ dela extremitatea anterioar@ a incizurii radiale, ̂ nconjoar@ capul radial }i se fixeaz@la extremitatea posterioar@ a incizurii radiale;

• ligamentul p@trat este o lam@ fibroas@ patrulater@, ^ntins@ orizontal de lamarginea inferioar@ a incizurii radiale, la fa]a medial@ a colului radiusului.Acest ligament este relaxat atunci c$nd antebra]ul este ^n pozi]ie intermediar@}i ^ntins c$nd antebra]ul este ^n prona]ie sau ^n supina]ie.

Sinoviala este o dependin]@ a sinovialei cotului.

Page 30: 70210465 Artrologie Si Biomecanica

Articula]ia radioulnar@ distal@

Este o articula]ie sinovial@ [email protected]]ele articulare sunt:

• ulna prezint@ dou@ fe]i}oare articulare situate pe cap: una lateral@ }i alta pepartea inferioar@ a capului. %mpreun@, cele dou@ suprafa]e formeaz@ un unghidiedru acoperit de cartilaj hialin;

• fe]i}oarele articulare ulnare se articuleaz@ cu o cavitate format@ din incizuraulnar@ a radiusului }i de discul articular. Acesta este un fibrocartilaj de form@triunghiular@, care se fixeaz@ prin v$rful s@u pe scobitura care separ@ capululnei de procesul stiloid; fa]a lui superioar@ vine ^n raport cu ulna, iar ceainferioar@ cu piramidalul.

Mijloacele de unire sunt:• capsula articular@ se inser@ pe marginile suprafe]elor articulare }i pe discul ar-

ticular. Capsula este ^nt@rit@ de ligamentele radio-ulnare, anterior }i posterior;• discul articular are trei roluri: completeaz@ suprafe]ele articulare, le men]ine ^n

contact }i limiteaz@ mi}c@rile de prona]ie }i supina]ie.

Sinoviala c@ptu}e}te stratul fibros al capsulei.

Sindesmoza radio-ulnar@Este reprezentat@ de membrana interosoas@ }i de coarda oblic@.

• Membrana interosoas@ este o forma]iune fibroas@ care umple spa]iul dintrecele dou@ diafize ale oaselor antebra]ului. Se inser@ pe marginile interosoaseale radiusului }i ulnei. %n jos coboar@ p$n@ la articula]ia radioulnar@ distal@, iar^n sus se termin@ la c$]iva centimetri sub tuberozitatea radiusului. Rolul acesteimembrane este de a transmite for]ele de la extremitatea proximal@ a ulnei lacea distal@ a radiusului.

• Coarda oblic@ este un fascicul fibros oblic, care se inser@ pe baza procesuluicoronoid al ulnei }i pe radius, sub tuberozitatea acestuia.

6.4.2. Biomecanica antebra]ului

La nivelul antebra]ului se produc mi}c@rile de prona]ie }i supina]ie indispensabileprehensiunii. Prin ele fa]a palmar@ a m$inii se poate ^ndrepta ^n orice direc]ie.

Definirea mi}c@rilor%n pozi]ia �repaus� a antebra]ului, adic@ l@sat liber pe l$ng@ corp, policele este

orientat ^nainte }i fa]a palmar@ medial.Prona]ia este mi}carea prin care fa]a palmar@ este orientat@ posterior, iar policele

Page 31: 70210465 Artrologie Si Biomecanica

medial.Supina]ia este mi}carea invers@ prin care fa]a palmar@ este orientat@ anterior }i

policele lateral.C$nd antebra]ul este ^ntins orizontal, ^n prona]ie fa]a palmar@ prive}te ^n jos }i

policele lateral.%n pozi]ia de repaus a antebra]ului, ^n prona]ie extremitatea proximal@ a radiusului

se rote}te pe loc, iar extremitatea distal@ a lui execut@ o rota]ie combinat@ cu transla]ie.Raporturile dintre radius }i uln@ se schimb@ : extremitatea distal@ a radiusului trece me-dial fa]@ de uln@ }i astfel cele dou@ oase se ^ncruci}eaz@ prin diafizele lor. Supina]ia seexecut@ invers.

Mi}c@rile de prona]ie }i supina]ie se produc ̂ n mod excep]ional ̂ n activitatea obi}nuit@.%n aceste mi}c@ri ulna este imobil@, singurul os care se mi}c@ fiind radiusul. Axul mi}c@riieste oblic }i trece prin capul radiusului }i al ulnei.

Mi}c@rile de prona]ie }i supina]ie combinate sunt ^nso]ite de mi}c@ri ale membrului su-perior ^n articula]ia scapulohumeral@.

Axul mi}c@rii trece ^ntre cele dou@ oase ale antebra]ului }i prin mijlocul m$inii.M$na fiind legat@ de antebra] ^i va urma mi}c@rile, fiind vorba despre un lan] articular.Prona]ia este combinat@ cu rota]ia intern@ a bra]ului, iar supina]ia cu rota]ia extern@.

%n pozi]ia intermediar@ membrana interosoas@ este ̂ ntins@ la maximum. %n mi}c@rilede prona]ie spa]iul interosos nu dispare.

Amplitudinea mi}c@rilor• ^n mi}c@rle pure, cu bra]ul fixat � 1800 (prona]ie-supina]ie);• ^n mi}c@rile combinate: prona]ia-supina]ia = 3600, din care 1500 se realizeaz@

prin rota]ia intern@ a bra]ului }i 300 prin rota]ia extern@ a acestuia.

Limitarea mi}c@rilor• Prona]ia este limitat@ de ̂ ntinderea ligamentului p@trat }i a mu}chilor periradiali

}i de interpunerea mu}chilor flexori profunzi ^ntre cele dou@ oase.• Supina]ia este limitat@ de ^ntinderea ligamentului p@trat }i a coardei oblice, de

interpunerea mu}chilor extensori ^ntre oase, de ^nt$lnirea procesului stiloid alulnei cu incizura ulnar@ a radiusului.

Mu}chii motori• Mu}chii pronatori sunt: rotund pronator, p@trat pronator, flexor radial al

carpului, palmar lung, brahioradial.• Mu}chii supinatori sunt: biceps brahial, supinator, brahioradial.

Page 32: 70210465 Artrologie Si Biomecanica

6.5. Articula]iile m$inii

6.5.1. Elemente descriptive

Articula]iile m$ini sunt urm@toarele:• articula]ia radiocarpian@;• articula]iile intercarpiene;• articula]iile carpometacarpiene;• articula]iile intermetacarpiene.

6.5.1.1. Articula]ia radiocarpian@

Este o articula]ie sinovial@ elipsoidal@. Une}te radiusul cu r$ndul proximal alcarpului. Ulna este separat@ de oasele carpului prin discul articular.

Suprafe]ele articulareantebra]ul prezint@ o cavitate ovalar@, cu axul mare orientat transversal, format@ din fa]ainferioar@ a epifizei distale a radiusului }i fa]a inferioar@ a discului articular;carpul particip@ la articula]ie cu o proeminen]@ elipsoidal@ format@ din oasele scafoid,semilunar }i piramidal.

Suprafe]ele articulare sunt acoperite de cartilaj hialin.Mijloace de unire sunt urm@toarele:

• Capsula articular@. Stratul fibros se inser@ ̂ n sus la periferia suprafe]ei articulareradiale }i a discului articular, iar ^n jos pe periferia elipsoidului carpian.

• Ligamentele palmare au forma literei �V� }i sunt formate din dou@ fascicule:• ligamentul radiocarpian, care se inser@ ^n sus pe radius }i ^n jos pe oasele semi-

lunar, piramidal }i capitat;• ligamentul ulnocarpian, care se inser@ ^n sus pe discul articular }i ^n jos pe

semilunar, piramidal }i capitat.• Ligamentul radiocarpian dorsal, se inser@ superior pe radius }i inferior pe fa]a

posterioar@ a osului piramidal.• Ligamentul colateral radial al carpului se inser@ pe v$rful procesului stiloid al

radiusului }i pe scafoid.• Ligamentul colateral ulnar al carpului se inser@ pe procesul stiloid al ulnei }i pe

piramidal }i pisiform.

Sinoviala tapeteaz@ stratul fibros al capsulei.

Page 33: 70210465 Artrologie Si Biomecanica

6.5.1.2. Articula]iile intercarpiene

Oasele carpului sunt a}ezate ^n dou@ r$nduri. %n fiecare r$nd oasele sunt unite ^ntreele; cele dou@ r$nduri � proximal }i distal � sunt de asemenea articulate ^ntre ele.

Articula]iile r$ndului proximal sunt articula]ii plane. Suprafe]ele articulare, acoperitecu cartilaj hialin, se afl@ ^ntre scafoid-semilunar }i ^ntre semilunar-piramidal. Mijloacelede unire sunt reprezentate de dou@ ligamente interosoase.

Osul pisiform se articuleaz@ cu fa]a anterioar@ a piramidalului; articula]ia este plan@}i este ^nt@rit@ de dou@ ligamente inserate, pe de o parte pe pisiform }i cu cealalt@extremitate pe baza metacarpianului V }i pe osul cu c$rlig.

Articula]iile r$ndului distal. Trapezul, trapezoidul, osul capitat }i osul cu c$rlig searticuleaz@ ^ntre ele prin articula]ii plane. Suprafe]ele articulare sunt acoperite cu cartilajhialin. Mijloacele de unire sunt reprezentate de trei ligamente palmare }i trei ligamentedorsale.

6.5.1.3. Articula]ia mediocarpian@

Suprafe]ele articulare sunt reprezentate de dou@ cavit@]i glenoide }i de doi condili:• r$ndul proximal prezint@ medial o cavitate format@ de piramidal, semilunar }i

fa]a medial@ a scafoidului; lateral prezint@ un condil format de scafoid;• r$ndul distal prezint@ medial un condil format de osul capitat }i de osul cu

c$rlig, iar lateral o cavitate format@ de trapez }i trapezoid.

Linia articular@ are forma de S orizontal.Mijloacele de unire sunt:

• capsula articular@;• ligamentul radiat al carpului, a}ezat pe fa]a palmar@; porne}te de pe osul capitat,

de unde pleac@ dou@ fascicule divergente, spre scafoid }i piramidal;• ligamentul posterior, mai slab dezvoltat.

Sinoviala c@ptu}e}te stratul fibros al capsulei.

6.5.1.4. Articula]iile carpometacarpiene

Articula]ia carpometacarpian@ a policelui.

Suprafe]ele articulare sunt reprezentate de fa]a inferioar@ a trapezului }i de bazametacarpianului I. Suprafe]ele articulare sunt acoperite de cartilaj hialin. Este o articula]ie^n }a.

Page 34: 70210465 Artrologie Si Biomecanica

Mijlocul de unire este reprezentat de o capsul@ fibroas@, tapetat@ de un strat sinovial.

Articula]iile carpometacarpiene ale degetelor II-V

Sunt articula]ii plane.Suprafe]ele articulare:

• metacarpianul II se articuleaz@ cu trapezul, trapezoidul }i osul capitat;• metacarpianul III se articuleaz@ cu osul capitat;• metacarpianul IV se articuleaz@ cu osul capitat }i cu osul cu c$rlig;• metacarpianul V se articuleaz@ cu osul cu c$rlig.

Mijloacele de unire sunt:• capsula articular@, tapetat@ de sinovial@;• ligamentul interosos;• ligamentele carpometacarpiene palmare;• ligamentele carpometacarpiene dorsale.

6.5.1.5. Articula]iile intermetacarpiene

Primul metacarpian este independent. Celelalte metacarpiene sunt unite ^ntre eleastfel:

• extremit@]ile proximale sunt unite ^ntre ele prin articula]ii plane. Mijloacele deunire sunt reprezentate de trei ligamente palmare, trei ligamente dorsale }i treiligamente interosoase;

• extremit@]ile distale sunt unite ^ntre ele printr-o panglic@ fibroas@ ^ntins@ de lametacarpianul II la V.

6.5.1.6. Articula]iile degetelor

Articula]iile metacarpofalangiene

Sunt articula]ii elipsoidale.Suprafe]ele articulare sunt:

• capetele rotunjite ale metacarpienilor• cavit@]ile de pe baza falangelor proximale.

Mijloacele de unire sunt:• capsula articular@;• ligamentele palmare;• ligamentele colaterale;

Page 35: 70210465 Artrologie Si Biomecanica

• ligamentul metacarpian transversal profund; el ^mpiedic@ ^ndep@rtareametacarpienilor vecini.

Articula]iile interfalangiene

Degetele m$inii prezint@ c$te dou@ articula]ii: proximal@ }i distal@. Ambele articula]iisunt trohleene. Policele are o singur@ articula]ie .

Suprafe]ele articularesuprafa]a proximal@ este reprezentat@ de extremit@]ile distale ale falangelor I }i II;suprafa]a distal@ este reprezentat@ de extremit@]ile proximale ale falangelor II }i III.

Mijloacele de unire sunt:• capsula articular@, c@ptu}it@ cu sinovial@;• un ligament palmar;• dou@ ligamente colaterale.

6.5.2. Biomecanica articula]iilor m$inii

6.5.2.1. Biomecanica g$tului m$inii

Din complexul osteoarticular al g$tului m$inii fac parte articula]iile: radiocarpian@,intercarpiene }i mediocarpian@. Acest complex osteoarticular permite efectuarea mi}c@rilorde flexiune-extensiune, adduc]ie-abduc]ie }i circumduc]ie. Amplitudinea acestor mi}c@rieste o rezultant@ a amplitudinilor ^nsumate ale tuturor acestor articula]ii.

Dintre toate articula]iilerolul cel mai important revine articula]iilor radiocarpian@}i mediocarpian@.

Articula]ia radiocarpian@

• este o elipsoid@;• cavitatea de recep]ie a antebra]ului este format@ din fa]a inferioar@ a epifizei

distale a radiusului }i fa]a inferioar@ a discului articular;• din partea carpului este o proeminen]@ elipsoid@ format@ din lateral spre me-

dial de: scafoid, semilunar }i piramidal.

Articula]ia medio-carpian@

Une}te r$ndul proximal (f@r@ pisiform) cu r$ndul distal al carpului:r$ndul proximal prezint@:

• medial o cavitate glenoid@: piramidal semilunar }i fa]a medial@ a scafoidului;• lateral un condil format de scafoid.

Page 36: 70210465 Artrologie Si Biomecanica

• r$ndul distal prezint@:• medial un condil: osul capitat, osul cu c$rlig;• lateral o cavitate glenoid@: trapez, trapezoid.

Linia articular@ are forma de S culcat.

Mi}c@rile se produc simultan ^n articula]iile m$inii, at$t ^n articula]ia radiocarpian@c$t }i ^n cea mediocarpian@. Sunt mi}c@ri de alunecare, de amplitudine redus@.

Toate aceste mi}c@ri se realizeaz@ printr-o deplasare �^n etaj� a segmentelor regiunii:r$ndul carpian distal se deplaseaz@ pe cel proximal, iar acesta alunec@ pe antebra].

Deoarece primul r$nd carpian se g@se}te ^ntre dou@ suprafe]e articulare � r$nduldistal }i antebra] - el a fost comparat, ca rol mecanic, cu un menisc.

Flexiunea � extensiunea

Flexiunea = palma se apropie de fa]a anterioar@ a antebra]ului.Extensiunea = dosul m$inii se apropie de fa]a dorsal@ a antebra]ului.

%n flexiune:• primul r$nd carpian se ^nclin@ pe oasele antebra]ului. Axul transversal trece

prin osul semilunar;• al doilea r$nd carpian se mi}c@ pe primul. Axul transversal trece prin osul

capitat;• Flexiunea se produce mai ales ^n articula]ia radiocarpian@.

%n extensiune se produc acelea}i fenomene, dar ^n sens contrar.Extensiunea se produce mai ales ^n articula]ia mediocarpian@.

Amplitudinea mi}c@rilor• de la flexiune maxim@ la extensiune maxim@ 1800;• depinde de pozi]ia m$inii fa]@ de antebra] }i de pozi]ia degetelor:• flexiunea este maxim@ c$nd m$na este ^nclinat@ medial }i degetele extinse;• extensiunea este maxim@ c$nd m$na este ^n abduc]ie }i degetele flectate.

Mi}c@rile de flexiune }i extensiune sunt limitate de ligamentele dorsale }i palmare}i mai ales de tendoanele mu}chilor extensori }i flexori ai degetelor.

Mu}chii motori• flexori: flexor radial al carpului, palmar lung, flexor ulnar al carpului, flexor

superficial }i profund al degetelor, flexor lung al policelui;• extensori: extensor ulnar al carpului, scurt }i lung extensor radial al carpului,

Page 37: 70210465 Artrologie Si Biomecanica

extensorul degetelor.

Adduc]ia-abduc]ia

• adduc]ia = ̂ nclinarea ulnar@ = marginea ulnar@ a m$inii se ̂ nclin@ c@tre marginearespectiv@ a antebra]ului;

• abduc]ia = ^nclinarea radial@ = marginea radial@ a m$inii se ^nclin@ c@tremarginea lateral@ a antebra]ului.

Mi}carea se realizeaz@ ̂ n articula]iile radiocarpian@ }i mediocarpian@. Axul mi}c@rii� antero-posterior � trece prin centrul osului capitat, celelalte oase bascul$nd ^n jurulacestui centru.

%n abduc]ie r$ndul proximal al carpienelor se ^nclin@ ^n@untru: scafoidul ajunge lamijlocul suprafe]ei radiale, iar semilunarul trece sub uln@. Limitarea mi}c@rii este realizat@de ligamentele laterale ulnare.

%n adduc]ie semilunarul se ^nclin@ ^n afar@ iar scafoidul dep@}e}te cu 1 cm. pozi]iaini]ial@. Limitarea este dat@ de ligamentele radiale.

Mi}c@rile ^nso]itoare sunt:• abduc]ia este ^nso]it@ de flexiune }i prona]ie;• adduc]ia este ^nso]it@ de extensiune }i supina]ie.

Mu}chi motori sunt:• abductori: lung extensor radial al carpului, lung abductor al policelui, flexor

radial al carpului, extensorii policelui;• adductori: extensor ulnar al carpului, flexor superficial al degetelor.

Circumduc]ia rezult@ din executarea succesiv@ a mi}c@rilor de flexiune, abduc]ie,extensiune, adduc]ie }i invers. Mi}carea reproduce o elips@, deoarece flexiunea }iextensiunea sunt mai ample dec$t abduc]ia }i adduc]ia.

6.5.2.2. Biomecanica articula]iilor metacarpofalangiene

Sunt articula]ii de tip sinovial.Suprafe]e articulare sunt:

• capetele rotunde ale metacarpienilor;• cavit@]i de pe baza falangelor proximale.

Mi}c@rile sunt:Flexiunea }i extensiunea falangelor proximale:

• axul transversal trece prin capul metacarpienelor;

Page 38: 70210465 Artrologie Si Biomecanica

• ^n flexiune falanga proximal@ se ̂ nclin@ pe fa]a palmar@ a m$inii, ca ̂ n mi}careade ^nchidere a pumnului;

• ^n extensiune falanga proximal@ se ^ndep@rteaz@ de fa]a palmar@ a m$inii.

Mu}chi motori sunt:• flexori: lombricali }i interoso}i (palmari }i dorsali), flexor superficial }i profund

al degetelor, flexor lung }i scurt al policelui;• extensori: extensorul degetelor, al degetului mic, indexului }i policelui.

%nclinarea marginal@. Amplitudinea este de 300 de fiecare parte.• falanga proximal@ poate fi dus@ ^n sens ulnar (adduc]ie);• falanga proximal@ poate fi dus@ ^n sens radial (abduc]ie);• axul dorso-palmar trece prin capul metacarpienilor;• mi}carea este posibil@ numai cu degetele ^n extensie.

%ndep@rtarea degetelor de axul m$inii (abduc]ie) este realizat@ de mu}chii interoso}idorsali, iar apropierea degetelor de axul m$inii (adduc]ie)este realizat@ de mu}chiiinteroso}i palmari.

Circumduc]ia rezult@ din executarea succesiv@ a mi}c@rilor: flexiune, ^nclinare ul-nar@, extensiune, ^nclinare radial@ sau invers.

6.5.3. Biomecanica ultimelor patru degete (II, III, IV, V)

F@r@ police m$na nu poate executa dec$t mi}c@ri de ^mpingere, de sus]inere,prehensiune limitat@, toate cu o for]@ redus@. %n aceast@ situa]ie persoana respectiv@prezint@ o sc@dere a capacit@]ii func]ionale a m$inii cu 60%.

Flexiunea-extensiunea degetelor

Se produc fie simultan, fie izolat, at$t la nivelul articula]iei interfalangiene I c$t }i II;axele sunt transversale }i trec prin trohleea extremit@]ii distale a falangelor I }i II;

Mu}chii motori sunt:• flexori: flexiunea falangei II pe I este efectuat@ de mu}chiul flexor superficial }i

profund al degetelor iar flexiunea falangei distale pe mijlocie este efectuat@ demu}chiul flexor profund al degetelor;

• extensori: mu}chii lombricali, interoso}i, palmari }i dorsali, mu}chiul extensoral degetelor, al indicelui, al degetului mic, al policelui (lung).

Page 39: 70210465 Artrologie Si Biomecanica

%nclinarea marginal@

%n articula]iile interfalangiene sunt posibile ^nclin@ri marginale sub 500 prin flexareafalangei proximale sau 100, prin mi}c@ri �pasive.

6.5.4. Biomecanica policelui

Spre deosebire de ultimele patru degete, care au posibilit@]i mai reduse de mi}care,policele poate executa mi}c@ri mai ample }i variate. Aceasta se realizeaz@ cu participarea^ntregii raze externe a m$inii, care se mai nume}te coloana policelui, }i care este format@din:

• falangele policelui;• primul metacarpian;• trapez;• scafoid.

La realizarea mi}c@rilor particip@ articula]iile:• interfalangian@ a policelui;• metacarpopolician@;• trapezometacarpian@;• scafotrapezian@;• radioscafoidian@.

Mi}c@rile �coloanei policelui� sunt:

Flexiune-extensiune

• flexiunea = coloana policelui se ^nclin@ spre fa]a palmar@ a m$inii;• extensiunea = coloana policelui se ^nclin@ spre fa]a dorsal@ a m$inii;• axul mi}c@rii este oblic ̂ nainte }i ̂ n afar@ }i trece prin baza primului metacarpian;• amplitudinea este de 350-400, la nivelul articula]iei trapezometacarpiene.

Mu}chii motori sunt• flexori: scurt flexor al policelui, scurt abductor al policelui, opozantul policelui,

lung flexor al policelui;• extensori: lung }i scurt extensor al policelui.

Abduc]ie-adduc]ie

• ^ndep@rtarea (abduc]ia) }i apropierea (adduc]ia) primului metacarpian de aldoilea;

• axul mi}c@rii este anteroposterior }i trece prin centrul trapezului;

Page 40: 70210465 Artrologie Si Biomecanica

• amplitudinea este de 350-400;

Mu}chii motori sunt• adductori: adductor al policelui;• abductori: lung abductor al policelui.

Circumduc]ia

Se realizeaz@ prin efectuarea succesiv@ a mi}c@rilor prezentate mai sus.

Opozi]ie-repozi]ie

Opozi]ia este o mi}care combinat@ }i se realizeaz@ prin apropierea activ@ a coloaneipolicelui de ultimele patru degete. %n acest fel, m$na omului se transform@ ̂ ntr-o veritabil@pens@ de prins obiecte.

• axul mi}c@rii este radio-ulnar;• opozi]ia rezult@ din combina]ia a trei mi}c@ri:• mi}care unghiular@, prin care v$rful policelui descrie un arc de 1200, ^ntre

punctul cel mai ^ndep@rtat de axul longitudinal al m$inii }i un punct caredep@}e}te ^n direc]ie medial@ aceast@ ax@;

• mi}care concomitent@ de rota]ie de 900 a policelui ̂ n jurul axei lui longitudinale;• mi}care de flexie a ultimei falange pe prima }i a falangei I pe metacarp.

Pentru realizarea opozi]iei, policele pleac@ din pozi]ia de abduc]ie }i extensiemaxim@, ̂ n care fa]a lui dorsal@ este situat@ pe acela}i plan cu fa]a dorsal@ a m$inii. Ajunge^n pozi]ia de adduc]ie }i flexiune maxim@, ^n care fa]a dorsal@ a policelui ajunge perpen-dicular@ pe fa]a dorsal@ a m$inii.

Mi}carea de opozi]ie este caracteristic@ m$inii omului.

Mu}chii motori sunt:Opozi]ia se realizeaz@ prin ac]iunea mai multor mu}chi:

• lung abductor }i scurt extensor al policelui, ^ndep@rteaz@ policele la maxim(pozi]ia de start);

• flexorul lung }i mai pu]in adductorul policelui apropie policele de unul dincele patru degete;

Cu c$t opozi]ia se face spre degetul mic, intervine mai intens mu}chiul flexor scurt}i mu}chiul opozant al policelui.

Page 41: 70210465 Artrologie Si Biomecanica

6.6. Prehensiunea

Se define}te ca fiind posibilitatea de care dispune m$na omului de a prinde obiecteleca ^ntr-o pens@.

Prehensiunea presupune existen]a urm@toarelor elemente:• dou@ bra]e de pens@ rigide, care se unesc la unul din capetele lor;• lan] articular, care s@ permit@ deschiderea }i ̂ nchiderea pensei, cu bra]ele ̂ ntinse

sau ^n form@ de cerc;• un aparat musculotendinos care s@ mobilizeze bra]ele pensei ^n sensul dorit

pentru prehensiune sau deprehensiune;• acoperire tegumentar@ }i de ]esuturi moi mobile }i suficiente pentru a permite

^nchiderea }i deschiderea pensei.

M$na omului dispune de trei forme de prehensiune.

1. Prehensiunea ^ntre dou@ din ultimele patru degete

Bra]ele pensei sunt reprezentate de dou@ degete [email protected] o form@ simplist@ de prehensiune, f@r@ mult@ for]@ }i nu pentru lung@ durat@.

%n sport aceast@ form@ de prehensiune este folosit@ pentru prinderea suli]ei.Mu}chii: mai particip@ flexorul superficial }i profund al degetelor, extensorul indicelui,interoso}ii palmari.

2. Prehensiunea dintre ultimele patru degete (^mpreun@ sau izolat) }i podul palmei.

• este posibil@ prin ac]iunea flexorilor superficial }i profund al degetelor,interoso}ilor }i lombricalilor, care flexeaz@ falangele proximale;

• sub ac]iunea acestor mu}chi degetele se str$ng, se apropie }i pot atinge prinfe]ele lor palmare podul palmei;

• cu aceast@ form@ de prehensiune m$na are posibilitatea de a ag@]a, devenindun fel de c$rlig care poate ]ine obiecte sau men]ine corpul ^n pozi]ia at$rnat.

3. Prehensiunea ^ntre police }i restul degetelor sau a palmei

• este cea mai complet@ prehensiune }i cea mai util@;• amplitudinea }i for]a de prehensiune sunt mai mari;• coloana policelui execut@ mi}carea de opozi]ie;• al doilea bra] al pensei execut@ o mi}care de flexie a degetelor II-V, m$na

form$nd un cerc care poate apuca obiecte.

Page 42: 70210465 Artrologie Si Biomecanica

Mu}chii m$inii se ^mpart ^n dou@ grupe mari:• mu}chi de atitudine: extensorii degetelor, abductorul policelui, opozantul; ei

pun m$na ^n atitudinea cea mai potrivit@ pentru executarea unei munci }i odeschid pentru a preg@ti prinderea;

• mu}chi de for]@: flexorii degetelor, adductorul policelui, care execut@ prindereapropriu-zis@.

6.7. Prinderea

Se face ^n raport de forma, dimensiunile, volumul }i greutatea obiectelor, cu for]a }iprecizia pe care o pretinde mi}carea.

Exist@ mai multe tipuri de prindere:1. Prinderea cu m$na ^ntreag@ a uneltelor grele. %n sport apare la canotaj, haltere, scrim@

(sabie), gimnastica la aparate. Pentru a m@ri for]a de prindere se pot folosi ambele m$inisuprapuse (aruncarea ciocanului).

2. Prinderea prin adduc]ia policelui, care se aplic@ pe marginea extern@ a indexuluif@cut c$rlig. Are for]@ }i precizie relative.

3. Prinderea cu pensa curb@ police-index; are precizie, dar f@r@ for]@. %n sport apare laprinderea floretei.

4. Prinderea cu primele trei degete extinse. Are for]@ }i precizie. Exemplu: prindereabisturiului.

6.8. Alte func]ii ale m$inii

Sus]inerea se poate face fie cu fa]a dorsal@, fie cu cea palmar@, ^n special cu ultimacare este u}or concav@.

%mpingerea se efectueaz@ cu podul palmei. Fiind acoperit@ cu ]esuturi moi, m$nanu se strive}te. C$nd ̂ mpingerea trebuie f@cut@ }i cu vitez@ (aruncarea greut@]ii) se folosesc}i ultimele patru degete, care joac@ rol de p$rghii.

Lovirea este o form@ mai deosebit@ de ^mpingere, realizat@ ^n ^ntreg lan]ul articular}i muscular al membrului care execut@ mi}carea.

Aruncarea ca }i lovirea antreneaz@ ^ntreg lan]ul muscular al membrului executor.M$na omului este un mijloc de exprimare sau de ̂ nt@rire a celor spuse. La surdomu]i

fiecare liter@ a alfabetului este ^nlocuit@ cu o anumit@ pozi]ie a m$inii.Rolul degetelor m$inii:

Policele � este cel mai important deget al m$inii. El realizeaz@ forma principal@ aprehensiunii: pensa dintre police }i restul m$inii.

Indexul � este degetul adresei. Are for]@ }i este stabilizator principal al prehensiunii.Dispune de cea mai ̂ nalt@ form@ de sensibilitate. El realizeaz@ ̂ n cel mai ̂ nalt grad formele

Page 43: 70210465 Artrologie Si Biomecanica

obiectelor }i dirijeaz@ mi}c@rile de creare a acestor forme.Degetul mijlociu � este degetul for]ei. Este indispensabil prehensiunii obiectelor

grele }i a men]inerii ^n pozi]ia at$rnat sau sprijinit.Inelarul � completeaz@ degetul III ^n mi}c@rile de for]@. Este dotat cu o form@

deosebit@ de sensibilitate. Sesizeaz@ pozi]ia la distan]@ a extremit@]ilor obiectelor lungi]inute ^n m$n@. E degetul care sesizeaz@ pozi]ia v$rfului floretei sau a cap@tului v$slei.

Degetul mic � are un rol mai redus. M@re}te lungimea pensei digitopalmare, d$ndprehensiunii o stabilitate mai mare.

7. Articula]iile membrului inferior

7.1. Articula]iile centurii membrului inferior

7.1.1. Elemente descriptive

7.1.1.1. Articula]ia sacroiliac@

Este o articula]ie [email protected]]ele articulare sunt reprezentate de fe]ele auriculare ale osului coxal }i ale

sacrului. Sunt aproape plane la f@t }i copil }i neregulate la adult. Suprafe]ele articularesunt acoperite de cartilaj hialin. Sacrul este ^mpiedicat s@ cad@ ^n pelvis de baza lui careeste mai voluminoas@ }i de partea dorsal@ care este mai lat@ dec$t cea ventral@.

Mijloacele de unire sunt reprezentate de:• Capsula articular@, care se inser@ la periferia suprafe]elor articulare.• Ligamentele sacroiliace ventrale.• Ligamentele sacroiliace dorsale.• Ligamentul sacroiliac interosos, care este principalul mijloc de unire. El umple

spa]iul format deasupra }i ^napoia cavit@]ii articulare }i une}te tuberozitateailiac@ cu cea sacrat@.

• Ligamentul iliolombar, care se inser@ pe procesele costiforme ale vertebrelorlombare 4 }i 5 }i pe creasta iliac@.

7.1.1.2. Simfiza pubian@

Cele dou@ oase coxale sunt unite ^n partea anterioar@ prin simfiza [email protected]]e articulare. Fiecare os pubian prezint@ c$te o fe]i}oar@ articular@ ovalar@,

acoperit@ de cartilaj hialin.Mijloacele de unire sunt reprezentate de:

• Discul interpubian, care este un fibrocartilaj ce umple spa]iul dintre cele dou@

Page 44: 70210465 Artrologie Si Biomecanica

suprafe]e articulare.• Ligamentul pubian superior, care se ̂ ntinde de la un tubercul pubian la cel@lalt.• Ligamentul pubian arcuat, semilunar cu concavitatea ^n jos, este a}ezat imediat

sub simfiza pubian@.

7.1.1.3. Ligamentele sacroischiadice

Sunt ^n num@r de [email protected] sacrotuberal. Are form@ triunghiular@, cu baza pe sacru }i v$rful pe

tuberozitatea ischiadic@. Superior se inser@ pe spinele iliace posterioare, pe marginilesacrului }i coccigelui. %n jos se inser@ pe fa]a medial@ a tuberozit@]ii ischiadice.

Ligamentul sacrospinos se inser@ prin baz@ pe marginile laterale ale sacrului }icoccigelui, iar prin v$rf pe spina ischiadic@.

Ligamentele sacroischiadice completeaz@ peretele lateral al pelvisului osos.

7.1.2. Biomecanica bazinului

Principalul rol al bazinului este cel static, exist$nd }i situa]ii c$nd are rol dinamic.

7.1.2.1. Rolul bazinului ^n static@

Suprafe]e articulare ale articula]iei sacroiliace sunt reprezentate de fe]ele auricu-lare ale coxalului }i sacrului. La adult, aceste suprafe]e sunt neregulate, contribuind lamai buna solidarizare a oaselor bazinului; mi}c@rile sunt reduse la minimum asigur$ndstabilitatea pelvisului.

Cele dou@ suprafe]e articulare se angreneaz@ ^ntre ele datorit@ formei de �pan@� asacrului. Acesta are baza mai voluminoas@, ceea ce ̂ mpiedic@ deplasarea lui ̂ n jos. Parteadorsal@ a sacrului e mai lat@ dec$t cea ventral@ }i nu permite c@derea sacrului spre pelvis.

Sacrul transmite ^n mod elastic greutatea p@r]ii superioare a corpului asuprabazinului }i apoi membrelor inferioare.

For]ele de greutate se transmit prin coloana vertebral@ direct sacrului, apoiarticula]iilor sacroiliace, coxalelor, articula]iilor coxofemurale }i apoi extremit@]ilorsuperioare ale femurului.

La nivelul sacrului, for]ele de presiune se descompun ^n for]e care ac]ioneaz@ lon-gitudinal, transversal }i oblic. O parte din presiuni sunt absorbite de parcurs, alt@ parteeste transmis@ membrelor inferioare.

Page 45: 70210465 Artrologie Si Biomecanica

7.1.2.2. Rolul dinamic al bazinului

%n timpul locomo]iei, bazinul se comport@ ca un sistem rigid. Dar la nivelularticula]iilor sacro-iliace se produc mi}c@ri reduse, mai accentuate la copii }i tineri. Acestemi}c@ri sunt: nuta]ia }i contranuta]ia.

Axul ambelor mi}c@ri este transversal }i trec prin por]iunea superioar@ a sacrului }iprin ligamentele scaroiliace dorsale.

%n nuta]ie baza sacrului se apleac@ ^nainte }i ^n jos, iar v$rful lui ^napoi }i ^n sus.Str$mtoarea superioar@ a bazinului se mic}oreaz@, dar se m@re}te cea inferioar@. Unexemplu de nuta]ie ni-l ofer@ sus]inerea unei greut@]i pe umeri. Greutatea se transmiteprin intermediul coloanei vertebrale spre baza sacrului }i aceasta este ^mpins@ ^nainte.La trecerea din clinostatism ^n ortostatism sacrul coboar@ cu c$]iva milimetri.

%n contranuta]ie, baza sacrului se ^ndreapt@ ^napoi }i ^n sus, iar v$rful lui ^n jos }i^nainte. Str$mtoarea superioar@ se m@re}te, iar cea inferioar@ se mic}oreaz@. Un exemplude contranuta]ie este ^n cazul repausului unei persoane pe regiunea lombar@, sprijinit deo banc@ transversal@. Baza sacrului este dus@ ̂ napoi, deoarece greutatea trunchiului apas@asupra bazei sacrului prin intermediul coloanei vertebrale; ^n acela}i timp membreleinferioare deplaseaz@ coxalele ^nainte.

Mi}carea de contranuta]ie e important@ ^n na}tere. De}i str$mtoarea inferioar@ semic}oreaz@, f@tul poate trece deoarece capul acestuia ̂ mpinge ̂ napoi coccigele ̂ n articula]iasacrococcigian@.

%n timpul sarcinii, sub influen]e hormonale se produce o relaxare capsulo-ligamentar@, care duce la cre}terea mobilit@]ii articula]iilor bazinului.

7.1.3. Articula]ia }oldului sau coxofemural@

7.1.3.1. Elemente descriptive

Articula]ia coxofemural@ este o articula]ie sferoidal@ cu trei axe de mi}care.Suprafe]ele articulare sunt:

• capul femural, reprezent$nd dou@ treimi dintr-o sfer@;• acetabulul, de pe fa]a lateral@ a coxalului, prezint@ suprafa]a articular@ semilu-

nar@ }i fosa acetabulului, nearticular@. Suprafe]ele articulare sunt acoperite decartilaj hialin.

• labrul sau cadrul acetabular este un fibrocartilaj situat la periferia acetabulului}i are rolul de a-i m@ri ad$ncimea. Pe sec]iune are form@ triunghiular@: baza seinser@ pe spr$nceana acetabular@, fa]a extern@ este ^n raport cu capsula articu-lar@, fa]a intern@ vine ^n raport cu capul femural. %n dreptul incizuriiacetabulului, labrul trece peste acesta }i poart@ denumirea de ligamentultransvers al acetabulului.

Page 46: 70210465 Artrologie Si Biomecanica

Mijloacele de unire sunt reprezentate de:Capsula articular@. Inser]ia pe osul coxal se face pe fa]a extern@ a labrului acetabular

}i pe periferia spr$ncenei acetabulare. Pe femur, inser]ia capsulei se face ^n felul urm@tor:^nainte, la limita lateral@ a colului, pe linia intertrohanteric@; ^napoi, pe fa]a posterioar@ acolului, la unirea treimii laterale cu cele dou@ treimi mediale ale colului; ^n sus }i jos, peliniile care unesc inser]ia anterioar@ cu cea posterioar@. O parte din fibrele profunde alecapsulei se reflect@ pe col p$n@ la nivelul suprafe]ei articulare a capului. Aceste fibreridic@ sinoviala form$nd ni}te plice numite �frenula capsulae�. Capsula articular@ estefoarte rezistent@. Este format@ din fibre longitudinale superficiale }i din fibre profundecirculare. Fibrele profunde se condenseaz@ }i formeaz@ zona orbicular@, care sus]ine colulfemural.

Ligamentul iliofemural este cel mai puternic ligament al articula]iei. Este a}ezat pefa]a anterioar@ a articula]iei. V$rful lui se inser@ pe spina iliac@ anteroinferioar@, iar bazape linia intertrohanteric@. Are dou@ fascicule:

• unul lateral, oblic, numit iliopretrohanterian;• altul medial, vertical, numit iliopretrohantinian.

Ligamentul pubofemural este a}ezat pe fa]a anterioar@ a articula]iei. Se inser@ peeminen]a iliopubian@, pe creasta pectineal@ }i pe ramura superioar@ a pubelui, pe de oparte }i pe trohanterul mic, pe de alt@ parte.

Ligamentul ischiofemural este situat pe fa]a posterioar@ a articula]iei. Pe coxal, se inser@pe ischion, ^napoia }i dedesubtul acetabulului; pe femur se inser@ pe trohanterul mare; oparte din fibre se continu@ cu zona orbicular@.

Ligamentul capului femural se inser@ ̂ n foseta capului femural }i pe ligamentul transversal acetabulului }i ^n fosa acetabulului. Are trei roluri: con]ine vase nutritive pentru capulfemural, fiind ̂ nvelit ̂ n sinovial@, m@re}te suprafa]a acesteia, prin mi}c@rile lui contribuiela r@sp$ndirea sinoviei pe suprafe]ele articulare.

Stratul sinovial tapeteaz@ fa]a profund@ a stratului fibros al capsulei.%n men]inerea ^n contact a suprafe]elor articulare, un rol important ^l are presiunea

atmosferic@.

7.1.3.2. Biomecanica articula]iei coxofemurale

Articula]ia coxofemural@ este o articula]ie sinovial@ sferoidal@ cu trei axe de mi}care.Ea permite efectuarea urm@toarelor mi}c@ri.

Flexiune � extensiune

Axul mi}c@rii. Dac@ mi}c@rile ar fi pure axul mi}c@rii ar fi transversal }i are trece prinv$rful trohanterului mare }i prin foseta ligamentului rotund. Deoarece flexiunea este

Page 47: 70210465 Artrologie Si Biomecanica

^nso]it@ de rota]ie ^nafar@, axul de mi}care trece prin centrul acetabulului.Flexiunea este mi}carea prin care coapsa se apropie de peretele anterior al

abdomenului.Extensiunea este mi}carea prin care coapsa se ^ndep@rteaz@ de peretele anterior al

abdomenului.Amplitudinea de mi}care

Flexiunea:• cu genunchiul ^ntins � 90°;• cu genunchiul flectat � 120°;• este limitat@ de punerea ^n tensiune a mu}chilor posteriori ai coapsei.

Extensiunea:• este de 30°;• este limitat@ de ^ntinderea por]iunii anterioare a capsulei }i de ligamentul

iliofemural;• hiperextensia (balet, patinaj) e posibil@ prin flexiunea }oldului de partea opus@

}i prin aplecarea ^nainte a trunchiului.

Mu}chii motori sunt:• mu}chi flexori: iliopsoas, drept femural, croitor, tensor al fasciei lata; p$n@ la

orizontal@ mai intervin mu}chii adductor lung }i scurt, gracilis, iar de laorizontal@ ^n sus, mu}chiul gluteu mijlociu (fasciculul anterior);

• mu}chii extensori: gluteu mare, gluteu mijlociu, adductor mare,semimembranos, semitendinos, biceps femural, p@trat femural.

Abduc]ie � adduc]ie

Axul mi}c@rii este sagital }i trece prin centrul capului femural.Abduc]ia este mi}carea prin care coapsa se ^ndep@rteaz@ de planul mediosagital.Adduc]ia este mi}carea prin care coapsa se apropie de planul mediosagital.Amplitudinea de mi}careAbduc]ia:

• cu coapsele extinse - 60°; ^ntre cele dou@ coapse se formeaz@ un unghi de 120°;• cu coapsele ^n flexiune � 70°; ^ntre cele dou@ coapse se formeaz@ un unghi de

140°;• este limitat@ de ligamentele iliopretrohanterian }i pubofemural.

Adduc]ia• este de 30°;• este limitat@ de ^nt$lnirea coapselor; c$nd coapsele se ^ncruci}eaz@ este limitat@

de ̂ ntinderea ligamentelor iliopretrohantinian }i de ligamentul capului femural.

Page 48: 70210465 Artrologie Si Biomecanica

Adduc]ia este mai puternic@ dec$t abduc]ia.

Mu}chii motori sunt:• abductori: tensor al fasciei lata, gluteu mijlociu, piriform, croitor;• adductori: adductori mare, lung }i scurt, iliopsoas, gracilis, pectineu.

Amplitudinea abduc]iei poate fi m@rit@ prin mi}c@ri de compensare ale bazinului }icoloanei lombare. %n mi}carea de �sfoar@ lateral@�, abduc]ia real@ a coapselor este de 700

de fiecare parte, dar mi}carea devine posibil@ datorit@ ^nclin@rii ^n fa]@ a bazinului }i aunei lordoze accentuate, ceea ce face ca abduc]ia s@ se transforme ^n flexiune.

Circumduc]ia

Rezult@ din executarea succesiv@ a mi}c@rilor precedente. Capul femural se^nv$rte}te ^n acetabul, epifiza inferioar@ a femurului descrie un cerc, iar diafiza un con cuv$rful la nivelul articula]iei }oldului.

Rota]ie intern@ - rota]ie extern@

Axul mi}c@rii este vertical }i trece prin capul femural.Amplitudinea

• rota]ia extern@ - 15°;• rota]ia intern@ - 35°;• c$nd coapsa este ^n flexie }i abduc]ie, totalul amplitudinilor este de 1000.

Mu}chii motori sunt:• rotatori externi: gluteu mijlociu, gluteu mare, gemeni, piriform, obturator ex-

tern, obturator intern, croitor, pectineu. Rota]ia extern@ este limitat@ deligamentul iliopretrohanterian }i ligamentul rotund.

• rotatori interni: gluteu mijlociu, gluteu mic, semimembranos, semitendinos.Rota]ia intern@ este limitat@ de ligamentul ilioprotrehantinian }i ischiofemural.

7.2. Articula]ia genunchiului

7.2.1. Elemente descriptive

Articula]ia genunchiului este cea mai mare articula]ie a corpului. Este o articula]iecondilian@.

Suprafe]ele articulare apar]in epifizei inferioare a femurului, epifizei superioare atibiei }i patelei. Ele sunt:

Page 49: 70210465 Artrologie Si Biomecanica

• cei doi condili femurali; condilul medial este mai voluminos }i coboar@ maimult dec$t cel lateral;

• fa]a posterioar@ a patelei;• fa]a articular@ superioar@ a platoului tibiei, care prezint@ dou@ fose articulare

separate prin eminen]a intercondilian@. Fe]ele articulare sunt acoperite decartilaj hialin (6-7 mm. grosime), care fiind elastic are rolul de a atenua presiunile}i traumatismele produse de mi}c@rile ce se efectueaz@ ^n mers, fug@ }i s@rituri.

Deoarece ^ntre suprafe]e articulare ale femurului }i tibiei nu este o concordan]@perfect@, ^ntre ele exist@ dou@ fibrocartilaje semilunare, numite meniscuri intraarticulare.

Meniscurile intraarticulare sunt ^n num@r de dou@: lateral }i medial. Pe sec]iunevertical@ prezint@:

• dou@ fe]e: superioar@, care corespunde condilului femurului }i alta inferioar@aplicat@ pe fosa articular@ a tibiei;

• baz@, care corespunde capsulei articulare;• circumferin]@ medial@ orientat@ spre centrul articula]iei;• dou@ extremit@]i numite coarne: anterior }i posterior, prin care se inser@ pe

platoul tibiei.

Meniscul lateral are forma unui cerc aproape complet. Se inser@ prin cele dou@ coarnela nivelul eminen]ei intercondiliene.

Meniscul medial are forma unei semilune. Se inser@ astfel: cornul anterior pemarginea anterioar@ a platoului tibiei, iar cornul posterior pe aria intercondilian@posterioar@.

Mijloacele de unire sunt:Capsula articular@, care une}te femurul, tibia }i patela. %n partea anterioar@ se inser@

pe marginile patelei. Inser]ia pe femur se face deasupra fe]ei patelare, trece pe sub ceidoi epicondili, iar posterior se confund@ cu ligamentele ^ncruci}ate. Pe tibie se inser@ la2-5 mm. sub cartilajul articular. Capsula articular@ ader@ de baza meniscurilor, fiind^mp@r]it@ ^n dou@ por]iuni: suprameniscal@ }i submeniscal@.

Ligamentul patelei se inser@ pe v$rful patelei }i pe tuberozitatea tibiei. Este tendonulterminal al mu}chiului cvadriceps femural.

Ligamentele posterioare sunt: ligamentul popliteu oblic }i ligamentul arcuat.Ligamentul colateral fibular, care se inser@ pe epicondilul lateral al femurului }i pe

capul fibulei.Ligamentul colateral tibial, care se inser@ pe epicondilul medial al femurului }i pe fa]a

medial@ a tibiei.Ligamentele ^ncruci}ate sunt ^n num@r de dou@ }i se g@sesc ^n fosa intercondilian@.

Dup@ inser]ia lor pe tibie, se numesc anterior }i posterior.

Page 50: 70210465 Artrologie Si Biomecanica

Ligamentul ^ncruci}at anterior se inser@ pe fa]a intercondilian@ a condilului lateral alfemurului }i pe aria intercondilian@ anterioar@ a tibiei.

Ligamentul ^ncruci}at posterior se inser@ pe fa]a intercondilian@ a condilului medial alfemurului }i pe aria intercondilian@ posterioar@ a tibiei.

Sinoviala c@ptu}e}te stratul fibros al capsulei. Ea este ^ntrerupt@ la nivelulmeniscurilor, exist$nd dou@ sinoviale: una suprameniscal@ }i alta inframensical@.

7.2.2. Biomecanica articula]iei genunchiului

Articula]ia genunchiului este o articula]ie sinovial@ condilian@, uniaxial@. %n aceast@articula]ie se produc urm@toarele mi}c@ri principale:

1. Flexiunea. Este mi}carea prin care gamba se apropie de fa]a posterioar@ a coapsei.Se produce ^n articula]ia femuromeniscal@.

Axul mi}c@rii este transversal }i trece prin condilii femurului.%n flexiunea genunchiului trebuie luate ^n considerare trei eventualit@]i: deplasarea

tibiei pe femur, deplasarea femurului pe tibie }i deplasarea simultan@ a ambelor oase.Dac@ se admite deplasarea femurului pe tibie, se constat@ c@ flexiunea implic@ la

^nceput o mi}care redus@ de ^nv$rtire urmat@ de o mi}care mai ampl@ de alunecaredatorit@:

• dispropor]iei dintre suprafa]a condilian@ femural@ }i cavitatea articular@ a tibiei,care este mai scurt@;

• formei spiroide a condililor femurului, care ̂ n partea anterioar@ prezint@ o raz@de curbur@ de 45 mm., iar posterior de 16-17 mm.

Aceste fenomene au fost descrise de fra]ii Weber. Ei au pornit de la pozi]ia de repaus^n extensiune }i au fixat dou@ repere osoase simetrice: superior pe condilul femurului }iinferior pe condilul tibiei. %n momentul ^n care ^ncepe flexiunea, cele dou@ repere ^}ipierd simetria. %n flexiune, 70° sunt mi}care pur@, de la 70° ^n sus, flexiunea se combin@cu rota]ia intern@ a gambei, considerat@ mi}care terminal@.

Amplitudinea mi}c@rii este de 130°.Flexiunea este limitat@ de ^ntinderea maxim@ a mu}chiului cvadriceps femural }i

de ^nt$lnirea gambei cu coapsa. %n flexiune, ligamentul colateral fibular este relaxat total,cel colateral tibial este pu]in relaxat, iar ligamentul ^ncruci}at poaterior este ^ntins.

Mu}chii motori sunt: bicepsul femural, semitendinosul, semimembranosul,gastrocnemianul, gracilisul }i croitorul.

2. Extensiunea este mi}carea prin care gamba se ^ndep@rteaz@ de coaps@. Se pro-duce ^n articula]ia meniscotibial@.

Axul mi}c@rii erte transversal }i trece prin condilii femurului.%n extensiune au loc acelea}i momente ca la flexiune: ini]ial o mi}care de ^nv$rtire,

Page 51: 70210465 Artrologie Si Biomecanica

apoi alta de alunecare. Extensiunea se asociaz@ cu rota]ia extern@ a gambei, ca mi}careterminal@.

Amplitudinea extensiunii este de 130°.Extensiunea este limitat@ de ^ntinderea ligamentelor posterioare ale genunchiului

}i a ligamentului ^ncruci}at anterior.Mu}chii motori sunt: cvadricepsul femural }i tensor al fasciei lata.%n articula]ia genunchiului se mai produc }i mi}c@ri secundare: rota]ia intern@ }i

extern@, ^nclinarea marginal@, medial@ }i lateral@ a gambei.

3. Rota]ia este mi}carea de r@sucire a gambei pe coaps@ sau a coapsei pe [email protected] mi}c@rii este vertical }i trece prin eminen]a intercondilian@ a tibiei.%n rota]ia intern@ v$rful piciorului se apropie de planul mediosagital.%n rota]ia extern@ v$rful piciorului se ^ndep@rteaz@ de planul mediosagital.Mi}carea de rota]ie are loc numai cu gamba flexat@, c$nd ligamentele sunt relaxate.Amplitudinea mi}c@rilor

• Rota]ia intern@ - 5 � 10°. Ligamentele ^ncruci}ate sunt ^ntinse, iar cele colateralesunt relaxate.

• Rota]ia extern@ - 40°. Ligamentele ^ncruci}ate sunt relaxate, iar cele colateralesunt ^ntinse.

Mu}chii motori sunt:• rotatori interni: capul medial al gastrocnemianului, semimembranos,

semitendinos }i croitor; sunt mai puternici dec$t rotatorii externi.• rotatori externi: biceps femural }i capul lateral al gastrocnemianului.

4. %nclinarea lateral@ }i medial@ sunt mi}c@ri pasive: se fixeaz@ coapsa }i gambeisemiflectate i se imprim@ mi}c@ri laterale }i mediale.

Amplitudinea este redus@; gamba se deplaseaz@ 2 � 2,5 cm.Aceste mi}c@ri sunt limitate de ligamentele colaterale }i de cele ^ncruci}ate.

7.2.2.1. Rolul ligamentului patelei

Realizeaz@ leg@tura dintre tibie }i [email protected] patela (os sesamoid).Patela, fiind ac]ionat@ de un tendon puternic }i inextensibil, alunec@ pe condilii

femurali:• coboar@ ^n flexiunea genunchiului;• se ridic@ ^n extensia genunchiului.

%n extensiunea maxim@ baza patelei ajunge ̂ n scobitura intercondilian@, de care estedesp@r]it@ prin bursa suprapatelar@.

%n flexiunea maxim@ patela p@r@se}te spa]iul intercondilian, acoper@ condilii

Page 52: 70210465 Artrologie Si Biomecanica

femurali, ajung$nd ^n contact cu tibia.

7.2.2.2. Rolul ligamentelor ^ncruci}ate

%n mi}c@rile de flexiune }i extensiune tensiunea ligamentelor ^ncruci}ate nu esteuniform@:

• dac@ se sec]ioneaz@ ligamentele ^ncruci}ate c$nd articula]ia este ^n flexiune,articula]ia devine foarte mobil@ balant@.

• dac@ se sec]ioneaz@ ^n extensiune, soliditatea articula]iei nu este [email protected], ligamentele ^ncruci}ate asigur@ soliditatea articula]iei ^n flexiune, iar

ligamentele colaterale ^n extensiune.Dispozi]ia ligamentelor ^ncruci}ate constituie unul din factorii care explic@

combinarea mi}c@rilor terminale ale genunchiului cu mi}c@ri de rota]ie.La sf$r}itul unei extensiuni pure ligamentul ^ncruci}at anterior este ^ntins.

Extensiunea poate fi accentuat@ numai dac@ femurul execut@ o rota]ie ^n@untru sau tibiao rota]ie ^nafar@. %n aceste situa]ii ligamentul ^ncruci}at anterior se relaxeaz@, permi]$ndefectuarea unei extensiuni maxime. Mi}c@rile terminale care ̂ nso]esc extensiunea maxim@confer@ o mai mare siguran]@ locomo]iei, mai ales pe terenuri accidentate.

Biomecanica meniscurilorMeniscurile au rol important ^n biomecanica genunchiului.Ele se deplaseaz@ ^ntotdeauna ^mpreun@ cu platoul tibiei, g@sindu-se ^n acea parte

a platoului care suport@ presiunea condililor femurali:• ^n flexiune, meniscurile sunt ^mpinse dinainte ^napoi, apropiindu-se ^ntre ele

prin extremit@]ile lor posterioare. %n flexia complet@ meniscul exterior ajungela 1 cm. }i cel interior la 0,8 cm. de marginea anterioar@ a tibiei.

• ^n extensiune, meniscurile sunt ^mpinse dinapoi ^nainte, apropiindu-se prinextremit@]ile lor anterioare. Alunec@rile meniscurilor se produc prin modificareaformei lor, extremit@]ile lor fiind bine fixate.

%n timpul mi}c@rilor de rota]ie:• ^n rota]ia ^nafar@ a gambei partea anterioar@ a meniscului intern se deplaseaz@

dinapoi ^nainte }i mediolateral, partea posterioar@ a lui deplas$ndu-se ^napoisub presiunea condilului femural � rezult@ o puternic@ distensie a meniscului.

• ^n rota]ia ^nafar@, meniscul extern sufer@ o deplasare ^n sens invers, dec$t celintern.

Cu toate c@ meniscurile urm@resc cu mare fidelitate direc]ia pe care le-o impuncondilii femurului prin for]a lor de presiune, se ^nt$mpl@ uneori, ca unul sau ambele safie prinse sub condili, suferind rupturi sau fisuri.

Page 53: 70210465 Artrologie Si Biomecanica

Func]iile biomecanice ale meniscurilor sunt:• completeaz@ spa]iul dintre suprafe]ele articulare ale femurului }i tibiei,

^mpiedic$nd p@trunderea sinovialei }i capsulei fibroase ^ntre ele;• centreaz@ sprijinul femurului pe tibie ^n cursul mi}c@rilor;• particip@ la lubrifierea suprafe]elor articulare;• au rol de amortizor de }oc ^ntre extremit@]ile osoase;• reduc frecarea dintre extremit@]ile osoase.

Marea majoritate a rupturilor de menisc se datoreaz@ accidentelor de sport, ^n spe-cial ^n sporturile cu mi}c@ri rapide }i puternice sau care ^}i modific@ direc]ia ^n timpulefectu@rii lor; loviturile sau supra^nc@rc@rile prin c@derile unui juc@tor peste altul.

Frecven]a: fotbal 56%, rugbi, gimnastic@ 10%, handbal 5%,turism 3%, volei schi,atletism 1%.

7.2.2.3. Rolul rotulei

%n extensiune men]ine tendonul cvadricepsului la distan]@ de fa]a patelar@ afemurului.

U}ureaz@ activitatea cvadricepsului, m@rindu-i bra]ul de p$rghie cu 50%.%n flexie, rotula este ap@sat@ pe femur, cu o for]@ care cre}te pe m@sur@ ce genunchiul

se flecteaz@. De exemplu, ^n cobor$rea unei sc@ri (80 kg), ^n momentul sprijinului, cugenunchiul flectat la 50 °, rotula este aplicat@ pe femur cu o for]@ de 150 kg.

%n timpul activit@]ilor sportive aplicarea rotulei pe trohleea femurului se face cu ointensitate mai mare, datorit@ for]ei de contrac]ie a cvadricepsului apar leziuni de uzur@a cartilajului articular al rotulei.

Contrac]ia cvadricepsului deplaseaz@ rotula:• ^n 49% ^n sus }i u}or ^nafar@;• ^n 36% ^n sus;• ^n 15% ^n sus la ^nceput, apoi ^nafar@, deasupra condilului lateral al femurului.

7.3. Articula]iile tibiofiburale

7.3.1. Elemente descriptive

Oasele gambei sunt unite prin epifizele lor: cele superioare printr-o articula]iesinovial@, cele inferioare printr-o sindesmoz@; spa]iul dintre diafizele tibiei }i fibulei esteocupat de membrana interosoas@.

7.3.1.1. Articula]ia tibiofibular@

Articula]ia tibiofibural@ este o articula]ie plan@.

Page 54: 70210465 Artrologie Si Biomecanica

Suprafe]ele articulare sunt reprezentate de:• fe]i}oar@ plan@ situat@ pe condilul lateral al tibiei;• fe]i}oar@ prezent@ pe epifiza superioar@ a fibulei.

Suprafe]ele articulare sunt acoperite de cartilaj hialin.Mijloacele de unire sunt reprezentate de:Capsula articular@ format@ dintr-un strat extern fibros }i altul intern sinovial, se inser@

pe marginile suprafe]elor articulare.Ligamentul anterior al capului fibulei, orizontal, se ̂ ntinde de la condilul lateral al tibiei

la partea anterioar@ a capului fibulei.Ligamentul posterior al capului fibulei, oblic, se ̂ ntinde de la partea posterioar@ a capului

fibulei la partea posterioar@ a condilului lateral al tibiei.

7.3.1.2. Sindesmoza tibiofibular@

Suprafe]ele articulare sunt:• incizura fibular@ a epifizei distale a tibiei;• fa]a medial@ a maleolei laterale.

Suprafe]ele articulare sunt acoperite de periost; vin ̂ n contact numai prin marginilelor.

Mijloacele de unire sunt urm@toarele:Ligamentul tibiofibular anterior, patrulater, ̂ ntins ̂ ntre marginile anterioare ale incizurii

fibulare a tibiei }i maleolei laterale.Ligamentul tibiofibular posterior se inser@ pe marginile posterioare ale incizurii fibulare

a tibiei }i maleolei laterale.Ligamentul interosos este format din fascicule scurte ̂ ntinse ̂ ntre suprafe]ele articulare;

este principalul mijloc de unire al celor dou@ oase.

7.3.1.3. Membrana interosoas@ crural@

Membrana interosoas@ se inser@ pe marginile interosoase ale tibiei }i fibulei. Este oforma]iune fibroas@ rezistent@ care separ@ mu}chii lojei posterioare ai gambei de cei ailojei anterioare. %n partea ei superioar@ exist@ un orificiu prin care trec vasele tibialeanterioare.

7.3.2. Biomecanica articula]iilor tibiofibulare

%n articula]ia tibiofibular@ se produc mi}c@ri limitate de alunecare.La nivelul sindesmozei tibiofibulare se produc mi}c@ri de foarte mic@ ^ntindere, cu

rol ^n flexiunea }i extensiunea piciorului pe gamb@. Mi}c@rile sunt de apropiere }i de^ndep@rtare a tibiei de fibul@, mi}c@ri care se datoreaz@ conforma]iei trohleei talusului,

Page 55: 70210465 Artrologie Si Biomecanica

mai lat@ anterior dec$t posterior.%n timpul mi}c@rilor de flexiune-extensiune ale piciorului, talusul ruleaz@ pe pensa

tibiofibular@. C$nd piciorul este ^n unghi drept pe gamb@, pensa tibiofibular@ este ^nrepaus, ^n contact cu partea posterioar@, mai ^ngust@ a trohleei talusului.

C$nd piciorul se flecteaz@ dorsal, talusul alunec@ dinainte ^napoi }i ^n pensa tibi-ofibular@ p@trunde partea anterioar@, mai lat@, a trohleei talusului, care ^mpinge celedou@ maleole }i extremit@]ile inferioare ale tibiei }i fibulei se ^ndep@rteaz@.

%n flexiunea plantar@ (extensiune) a piciorului, oasele gambiere se apropie deoarecepensa tibiofibular@ vine ^n contact cu por]iunea posterioar@, mai ^ngust@, a talusului.

Sindesmoza tibiofibular@ permite astfel adaptarea permanent@ a diametrului trans-versal al pensei tibiofibulare la cel transversal al talusului ^n mi}care.

Ligamentele acestei articula]ii, ^mpreun@ cu membrana interosoas@ au rol at$t ^nstatic@ c$t }i ^n mi}c@rile piciorului; ele trebuie s@ fie rezistente pentru a ^mpiedica^ndep@rtarea tibiei de fibul@, sub greutatea corpului, dar }i elastice, pentru a permite odeplasare de 1-2 mm. }i revenirea la normal a pensei tibiofibulare.

7.4. Articula]iile piciorului

Oasele piciorului sunt articulate ^ntre ele prin mai multe articula]ii care sunt:• articula]ia talocrural@ (a g$tului piciorului);• articula]iile intertarsiene;• articula]iile tarsometatarsiene;• articula]iile intermetatarsiene.

7.4.1. Elemente descriptive

7.4.1.1. Articula]ia talocrural@

Este o [email protected]]ele articulare. Gamba particip@ la aceast@ articula]ie cu extremit@]ile

inferioare ale tibiei }i fibulei, care ̂ mpreun@ formeaz@ �scoaba gambier@�. Epifiza inferioar@a tibiei prezint@ fa]a articular@ inferioar@ }i maleola medial@, iar fibula maleola [email protected] particip@ cu trohleea talusului, cu cele dou@ fe]i}oare maleolare. Trohleea talusuluieste mai larg@ anterior. Suprafe]ele articulare sunt acoperite cu cartilaj hialin.

Mijloacele de unire sunt reprezentate de:• capsula articular@ al c@rei strat fibros se inser@ la periferia cartilajului articular.

Stratul fibros este c@ptu}it de sinovial@.• ligamentul colateral lateral porne}te de la maleola lateral@ }i ̂ }i grupeaz@ fibrele

^n trei fascicule: ligamentul talofibular anterior, ligamentul calcaneofibular }iligamentul talofibular posterior.

Page 56: 70210465 Artrologie Si Biomecanica

• ligamentul colateral medial, de form@ triunghiular@, porne}te de pe marginile}i v$rful maleolei mediale, de unde se r@sp$nde}te la talus, calcaneu }i navicu-lar.

7.4.1.2. Articula]iile intertarsiene

Cele }apte oase ale tarsului sunt legate ^ntre ele prin }apte articula]ii: subtalar@,talocalcaneonavicular@, calcaneocuboidian@, cuboidonavicular@, intercuneene }icuneocuboidiene.

7.4.1.2.1. Articula]ia subtalar@

Suprafe]ele articulare sunt reprezentate de fe]i}oara talar@ posterioar@ a calcaneului}i de fe]i}oara calcanean@ posterioar@ a talusului. Sunt acoperite de cartilaj hialin.

Mijloacele de unire sunt:• capsula articular@ ce se inser@ la periferia suprafe]elor articulare. Este format@

dintr-un strat fibros tapetat de sinovial@;• ligamentul talocalcanean interosos este cel mai important ligament. Este a}ezat

^n sinus tarsi: planul posterior apar]ine articula]iei subtalare, iar planul ante-rior celei talocalcaneonaviculare. Intervine ^n torsiuni ale piciorului,^mpiedic$nd exagerarea acestora. Asigur@ articula]iei soliditate }i elasticitate,favoriz$nd mersul;

• ligamentul talocalcanean lateral se ^ntinde ^ntre fe]ele laterale ale talusului }icalcaneului;

• ligamentul talocalcanean medial se ̂ ntinde de la tuberculul medial al procesuluiposterior al talusului la sustentaculum tali.

7.4.1.2.2. Articula]ia talocalcaneonavicular@

Suprafe]ele articulare sunt reprezentate de capul talusului }i o cavitate de recep]ieformat@ din calcaneu }i navicular unite prin ligamentul calcaneonavicular plantar. Peacest ligament rezistent se sprijin@ capul talusului. Relaxarea ligamentuluicalcaneonavicular are ca rezultat reducerea bol]ii plantare.

Mijloacele de unire sunt:• capsula articular@, format@ dintr-un strat extern fibros }i unul intern sinovial, se

inser@ la periferia suprafe]elor articulare;• ligamentul talocalcanean interosos;• ligamentul calcaneonavicular plantar;• ligamentul bifurcat se inser@ cu un cap@t pe fa]a superioar@ a calcaneului }i se

^mparte ^n dou@ por]iuni: medial@, care se inser@ pe navicular }i lateral@, care

Page 57: 70210465 Artrologie Si Biomecanica

se inser@ pe cuboid;• ligamentul talonavicular, ^ntins de la colul talusului la fa]a superioar@ a

navicularului.

7.4.1.2.3. Articula]ia calcaneocuboidian@

Suprafe]ele articulare sunt reprezentate de fa]a anterioar@ a calcaneului }i de fa]aposterioar@ a cuboidului; sunt acoperite de cartilaj hialin.

Mijloacele de unire sunt:• capsula articular@ se inser@ la periferia suprafe]elor articulare; e tapetat@ de

sinovial@;• ligamentul bifurcat, ramura lateral@;• ligamentul mare plantar se ^ntinde de la fa]a inferioar@ a calcaneului la baza

ultimilor metatarsieni. Este format din dou@ straturi. Stratul superficial, sauligamentul plantar lung, contribuie la men]inerea bol]ii plantare ^n sens longi-tudinal. Stratul profund se ^ntinde numai p$n@ la cuboid (ligamentulcalcaneocuboidian plantar).

7.4.1.2.4. Articula]ia transversal@ a tarsului

Se mai nume}te articula]ia mediotarsian@ sau a lui Chopart. La aceast@ articula]ieparticip@ talusul cu navicularul }i calcaneul cu cuboidul. Ligamentul principal alarticula]iei este ligamentul bifurcat.

7.4.1.3. Articula]iile tarsometatarsiene

Suprafe]ele articulare. Primul metatarsian se articuleaz@ cu primul cuneiform; aldoilea metatarsian intr@ ^n scoaba format@ de cele trei cuneiforme; al treilea metatarsianse articuleaz@ cu al treilea cuneiform; al patrulea }i al cincilea metatarsian se articuleaz@cu cuboidul.

Mijloacele de unire sunt:• capsulele articulare;• ligamentele tarsometatarsiene dorsale;• ligamentele tarsometatarsiene plantare;• ligamentele tarsometatarsiene interosoase.

7.4.1.4. Articula]iile intermetatarsiene

Metatarsienii se articuleaz@ prin intermediul bazei lor; primul metatarsian nu seune}te cu cel de-al doilea. Capetele metatarsienilor sunt unite prin ligamentul metatarsian

Page 58: 70210465 Artrologie Si Biomecanica

transvers profund.

7.5. Articula]iile degetelor

Articula]iile metatarsofalangiene se realizeaz@ ̂ ntre capul metatarsianului }i o cavi-tate articular@ oval@ a falangei corespunz@toare. Ca mijloc de unire prezint@:

• capsul@ articular@;• dou@ ligamente colaterale;• ligamente plantare;• ligamentul metatarsian transvers profund, care leag@ capetele metatarsienilor I-

V.

Articula]iile interfalangiene. Cu excep]ia halucelui care are o singur@ articula]ie,celelalte degete au dou@ articula]ii. Ca mijloace de unire amintim: capsula articular@, unligament plantar }i dou@ ligamente colaterale.

7.5.1. Biomecanica articula]iilor piciorului

7.5.1.1. Biomecanica articula]iei gleznei

%n aceast@ articula]ie este posibil@ o singur@ mi}care: flexiunea }i extensiunea

piciorului.Axul mi}c@rii este transversal; el face cu linia bimaleolar@ un unghi de 8°, astfel ̂ nc$t,

^n flexiune dorsal@, v$rful piciorului se duce u}or ^n adduc]ie.Amplitudinea total@ a mi}c@rii de flexiune-extensiune este de 70°; 25° revin flexiei

dorsale, iar 45° celei plantare. %n cazul de hipermobilitate, la o extensiune for]at@, piciorulcade ^n unghi drept fa]@ de sol (mersul pe poante la balet).

%n mi}c@rile articula]iei talocrurale, suprafa]a articular@ a extremit@]ii inferioare atibiei constituie sistemul de sus]inere al gleznei, iar pensa maleolar@ tibiofibular@, sistemulde direc]ie, care ^mpiedic@ deplasarea lateral@ a talusului.

La nivelul articula]iei gleznei se pot produce }i u}oare mi}c@ri de alunecare ^nainte}i ^napoi, ^n momentul c$nd oprirea din mers sau alergare se face brusc.

Mu}chii motori sunt:• mu}chii flexori dorsali: tibial anterior, extensor lung al halucelui, extensor lung

al degetelor;• mu}chii flexori plantari: triceps sural, peronier lung, peronier scurt, flexor lung

al degetelor, flexor lung al halucelui, tibial posterior.

Page 59: 70210465 Artrologie Si Biomecanica

7.5.1.2. Statica bol]ii plantare

Bolta plantar@ poate fi comparat@ cu o bolt@ arhitectonic@; c$nd ambele picioaresunt alipite prin marginea lor medial@, bol]ile lor ^mpreun@ formeaz@ o cupol@.

Spre deosebire de bolta tehnic@, care ^}i suport@ greutatea prin forma }i a}ezareapieselor componente, cea a scheletului piciorului ^}i are punctele de sprijin ^n mi}care,iar liniile de for]@ mai pu]in constante, Astfel, greutatea corpului uman nu poate fimen]inut@ dec$t prin ̂ nt@riri suplimentare ale leg@turilor dintre piesele osoase }i punctelelor de sprijin. Ca elemente importante cu rol ̂ n men]inerea activ@ a bol]ii plantare amintimmu}chii lungi ai gambei, cu tendoanele lor plantare care joac@ rol de ching@. Bolta plantar@mai este sus]inut@ de aponevroza plantar@, sec]ionarea ei, chiar par]ial@, duc$nd lapr@bu}irea bol]ii plantare.

Trabeculele osoase din substan]a spongioas@ a tarsului }i metatarsului sunt dispuseparalel cu arcurile bol]ii plantare, ^nt@rind arhitectural bolta. Astfel, transmitereatensiunilor de presiune se realizeaz@ prin intermediul tibiei la talus. De aici liniile defor]@ se transmit ^n dou@ direc]ii: posteroinferior, spre calcaneu }i anteroinferior sprenavicular , primul cuneiform }i primul metatarsian. De la calcaneu for]ele se distribuiespre cuboid }i metatarsienii IV }i V.

Rolul ^nc@l]@mintei nu este de neglijat ^n statica piciorului, modul ^n care se trans-mit tensiunile de presiune fiind influen]at ^n sens negativ sau pozitiv.

Piciorul este astfel construit, ^nc$t s@ suporte ^n cele mai bune condi]ii presiunile,c$nd axa lui lung@ este perpendicular@ pe axa gambei. Sub aceast@ inciden]@ presiunease repartizeaz@ uniform la tarsul posterior }i la cel anterior. Un toc excesiv de ^naltaccentueaz@ presiunea asupra tarsului anterior, calcaneul primind numai dou@ cincimi(2/5) din greutatea corpului. Efectul este pr@bu}irea bol]ii plantare. Un toc de 2 cm. saupurtarea unui suport plantar ortopedic evit@ apari]ia piciorului plat sau amelioreaz@statica, ^n cazul c$nd acesta s-a instalat.

7.5.1.3. Biomecanica sprijinului plantar

Clasic, se consider@ c@ arcul longitudinal medial al bol]ii plantare este arcul demi}care, iar cel lateral este arcul de sprijin.

A. R@dulescu consider@ c@ nu ar exista o bolt@ de sprijin }i alta de mi}care, ci osingur@ bolt@ care se adapteaz@ func]ional la modurile variate de static@ sau de mi}care,talusul fiind considerat ca o �cheie� a bol]ii. Sta]iunea se realizeaz@ pe un picior, c$nd ^nu}oar@ prona]ie c$nd ̂ n u}oar@ supina]ie, alternativ; ̂ n felul acesta cele dou@ arcuri plantarenu sunt solicitate simultan.

%n acest joc al bol]ilor exist@ un moment c$nd metatarsienii mijlocii suport@ ap@sareagreut@]ii, care se deplaseaz@ spre partea anterioar@ a bol]ii, }i anume c$nd sarcina semut@ de la o bolt@, la cealalt@. Acela}i lucru se ^nt$mpl@ }i ^n cazurile ^n care calcaneul

Page 60: 70210465 Artrologie Si Biomecanica

este ridicat de pe sol: pozi]ia �pe v$rfuri� sau purtarea unui toc prea ^nalt la pantofi. Prinschimbul succesiv al bol]ilor toate capetele metatarsienilor devin, pe r$nd, puncte desprijin.

%n mers, alergare, s@rituri, cobor$rea sc@rilor, unde intervine efortul digitigrad,greutatea se transmite prin talus navicularului }i apoi metatarsienilor, cu rol de sus]inere.St$lpul posterior al bol]ii d@ inser]ie tendonului tricepsului sural, care reprezint@rezultanta for]elor care se opun gravita]iei, dar }i mu}chilor plantari, factor important ^nmen]inerea piciorului ^n pozi]ie digitigrad@.

7.5.1.4. Biomecanica celorlalte articula]ii ale piciorului

%n cele mai multe dintre articula]iile piciorului mi}c@rile au o amplitudine redus@,dar prin ̂ nsumarea acestora piciorul se poate mi}ca ̂ n toate direc]iile. Ca punct de plecarepentru mi}c@rile piciorului ^l vom lua pe acela ^n care fa]a dorsal@ a piciorului formeaz@cu gamba un unghi drept.

a. Flexiunea dorsal@ (flexiunea) este mi}carea prin care fa]a dorsal@ a piciorului seapropie de fa]a anterioar@ a gambei. Se realizeaz@ ^n articula]ia talocrural@.

b. Flexiunea plantar@ (extensiunea) este mi}carea prin care fa]a dorsal@ a picioruluise ^ndep@rteaz@ de fa]a anterioar@ a gambei. Se realizeaz@ ^n articula]ia talocrural@.

c. Adduc]ia este mi}carea prin care v$rful halucelui se apropie de planulmediosagital.

d. Abduc]ia este mi}carea prin care v$rful halucelui se ^ndep@rteaz@ de planulmediosagital.

Adduc]ia }i abduc]ia piciorului se realizeaz@ ^n articula]ia subtalar@ }i au oamplitudine de 10-20°.

e. Circumduc]ia este mi}carea prin care v$rful halucelui descrie un cerc; rezult@ dinexecutarea succesiv@ a mi}c@rilor precedente.

f. Supina]ia este mi}carea prin care marginea medial@ a piciorului este ridicat@ depe sol }i planta este orientat@ medial.

g. Prona]ia este mi}carea prin care marginea lateral@ a piciorului este ridicat@ de pesol }i planta prive}te lateral.

Supina]ia }i prona]ia se execut@ ^n articula]iile subtalar@ }i mediotarsian@.

%n toate mi}c@rile piciorului talusul joac@ un rol important. Pe talus nu se inser@mu}chi ci numai ligamente, tendoanele mu}chilor trec$nd pe l$ng@ el pentru a se inserape oasele vecine.

%n mi}c@rile de flexiune-extensiune talusul se solidarizeaz@ cu oasele tarsului,mi}c@rile produc$ndu-se ^n articula]ia talocrural@. %n celelalte mi}c@ri talusul sesolidarizeaz@ cu oasele gambei }i mi}c@rile se produc ̂ ntre el }i celelalte oase ale piciorului.

%n articula]iile tarsului posterior mi}c@rile se execut@ ̂ n jurul unui ax rezultant@, cu

Page 61: 70210465 Artrologie Si Biomecanica

tripl@ oblicitate: ̂ n jos, ̂ napoi }i ̂ nafar@, trec$nd prin colul talusului, sinus tarsi, calcaneu.%n jurul acestui ax se produc mi}c@ri complexe, rezultate din combinarea mai multor

mi}c@ri individuale ale celor trei articula]ii ale tarsului posterior (subtalar@,talocalcaneonavicular@ }i calcaneocuboidian@). Acestea sunt:inversiunea (r@sturnarea ̂ n@untru) rezultat@ din adduc]ia, supina]ia }i flexiunea plantar@a piciorului;eversiunea (r@sturnarea ^nafar@) rezultat@ din abduc]ia, prona]ia }i flexiunea dorsal@ apiciorului.

%n articula]iile tarsului anterior sunt posibile mi}c@ri de alunecare; aceste articula]iicontinu@ mi}c@rile tarsului posterior. Rolul principal al acestor articula]ii este de a asiguraelasticitatea tarsului }i de a-l proteja de traumatisme.

Page 62: 70210465 Artrologie Si Biomecanica

Capitolul II

Pozi]iile sau posturile

O parte din pozi]iile ^nt$lnite ^n activit@]ile motorii sunt prezente frecvent ^npracticarea exerci]iilor fizice }i sportului. Acestea au fost denumite pozi]ii fundamentale.Deoarece acestea difer@ ^n func]ie de ramura sportiv@, pentru analiza unei pozi]ii seutilizeaz@ un plan general, care include: denumirea pozi]iei, pozi]ia segmentelor, bazade sus]inere, pozi]ia centrului de greutate, men]inerea echilibrului }i rolul reflexelorposturale, raporturile axelor biomecanice ale segmentelor, p$rghiile osteoarticulare,grupurile musculare ^n activitate static@, variantele pozi]iei.

1.1. Planul general de analiz@ a pozi]iilor

Pozi]ia segmentelor. Din totalitatea pozi]iilor adoptate de diversele segmente alecorpului, rezult@ pozi]ia fundamental@ respectiv@, a c@rei descriere anatomic@ depindede biomecanica segmentelor }i de descrierea lor.

Baza de sus]inere (poligonul de sustenta]ie, poligonul de sprijin) este o suprafa]@de forme geometrice variabile, delimitat@ de marginile exterioare sau de punctele princare segmentele corpului iau contact cu solul. Cu c$t baza de sus]inere este mai mare,men]inerea echilibrului este mai u}oar@, iar cu c$t se mic}oreaz@ mai mult, men]inereaechilibrului devine mai dificil@.

Pozi]ia centrului de greutate este legat@ direct de for]a gravita]iei. Gravita]iaac]ioneaz@ asupra corpului sub forma unui m@nunchi de linii de for]@ cu direc]ie verti-cal@, care se dirijeaz@ spre centrul p@m$ntului. Toate aceste for]e asociate vectorial dau orezultant@ care ac]ioneaz@ asupra unui punct al masei corpului, care este centrul de greutate

al corpului.Dac@ corpul asupra c@ruia ac]ioneaz@ rezultanta liniilor de for]@ gravita]ionale este

perfect simetric }i are o densitate uniform@, centrul de greutate se suprapune cu centruls@u geometric.

Corpul omenesc nu are o densitate uniform@ }i este format din segmente, care iaucele mai diverse pozi]ii. Din acest motiv centrul de greutate al corpului nu ocup@ o pozi]iefix@, ci variabil@ ̂ n raport cu deplasarea. Pentru determinarea locului centrului de greutateal corpului ^n diverse pozi]ii, s-au luat ^n considerare greutatea diferitelor segmente,^ntr-o pozi]ie oarecare, stabilindu-se pozi]ia centrului de greutate al segmentelor, ^n di-verse atitudini.

Unghiul de stabilitate este unghiul format de proiec]ia centrului de greutate culinia care une}te acest centru de greutate cu marginile bazei de sus]inere. Stabilitateacre}te cu c$t unghiul este mai mare.

Men]inerea echilibrului se realizeaz@ prin mecanisme reflexe statice, de postur@.

Page 63: 70210465 Artrologie Si Biomecanica

Stabilitatea pozi]iei este cu at$t mai mare cu c$t proiec]ia centrului de greutate este maiapropiat@ de centrul bazei de sus]inere }i men]inut@ la acest nivel prin reflexe de postur@.

Raporturile axelor biomecanice ale segmentelor. Fiecare pozi]ie presupune oanumit@ orientare a segmentelor corpului, deci }i o modificare a axelor biomecanice aleacestor segmente.

P$rghiile osteoarticularte se schimb@ ^n func]ie de pozi]ia [email protected] musculare ^n activitatea static@. Pentru men]inerea unei pozi]ii intr@ ^n

activitate numai anumite grupe musculare.Stabilizarea pasiv@. %n men]inerea unei posturi intr@ ̂ n ac]iune }i factori de stabilizare

pasiv@: echilibrul intrinsec al coloanei vertebrale, ligamentele, capsulele unor articula]iiaflate ^n hiperextensie, intrarea ^n contact a unor segmente osoase care limiteaz@ saublocheaz@ mi}carea.

Variantele pozi]iei. Orice pozi]ie principal@ poate prezenta variante legate decaracteristicile individuale ale subiectului, talent, fantezie etc.

%n raport cu inciden]a axei mediosagitale a corpului fa]@ de sol, pozi]iile pot fi^mp@r]ite ^n:

• pozi]ii orizontale, ^n care sprijinul pe sol se realizeaz@ pe una din fe]elecorpului: decubit dorsal, ventral }i lateral;

• pozi]ii verticale, cu sprijinul pe extremit@]i: ^n ortostatism, pe fe]ele plantareale picioarelor sau �^n m$ini�, pe fe]ele palmare al m$inilor;

• pozi]ii ^nclinate, cu sprijinul at$t pe membrele superioare, c$t }i pe celeinferioare.

1.2. Pozi]ia vertical@

Pozi]ia vertical@, ortostatismul, este caracteristic@ omului. Baza de sus]inere ^nortostatism, are forma unui trapez cuprins ^ntre marginile }i conturul plantelor, cu axelepicioarelor dep@rtate sub un unghi de 20-30°.

Centrul de greutate la om, ^n sta]iune biped@, se afl@ la ^ncruci}area planului trans-versal care trece prin partea superioar@ a vertebrei L2, cu planul mediosagital }i cu celfrontal principal. Dac@ utiliz@m un fir cu plumb, acesta trece prin fa]a vertebrei L2, poste-rior de articula]ia coxofemural@, ^napoia axei transversale a genunchiului, ^nainteaarticula]iei talocrurale }i cade ^n mijlocul bazei de sus]inere.

Men]inerea acestei pozi]ii se realizeaz@ printr-o serie de reflexe posturale: mu}chiiantigravita]ionali sunt ^n tensiune, mu}chii antagoni}ti ^}i mic}oreaz@ tensiunea. Mu}chiiischiocrurali ̂ mpiedic@ flexiunea coapsei, cvadricepsul femural men]ine gamba ̂ n extensie,tricepsul sural sus]ine gamba s@ nu se flecteze pe picior. Prin contrac]ia tonic@ a dreptuluiabdominal trunchiul nu cade ^napoi, iar prin cea a mu}chilor vertebrali, ^nainte. Mu}chiicefei ^mpiedic@ capul }i g$tul s@ se ^ncline ^nainte.

Activitatea muscular@ necesar@ men]inerii pozi]iei ortostatice duce la cre}terea

Page 64: 70210465 Artrologie Si Biomecanica

metabolismului cu 22% fa]@ de valorile acestuia ^n clinostatism.

1.3. Pozi]ia orizontal@

Pozi]ia orizontal@, clinostatismul, mai este denumit@ ^n gimnastic@ pozi]ia culcat.Este pozi]ia ^n care corpul uman ia contact cu una din fe]ele sale cu o suprafa]@ ^ntins@,situat@ orizontal. Dac@ planul orizontal este dur suprafa]a de sprijin este reprezentat@ deurm@toarele puncte:

• ^n decubit dorsal, culcat pe spate, contactul se realizeaz@ cu regiunea occipi-tal@ , por]iunea superioar@ a fe]ei posterioare a toracelui, regiunea gluteal@ }ifa]a posterioar@ a c@lc$ielor;

• ^n decubit ventral, culcat facial, contactul se realizeaz@ cu fa]a anterioar@ atoracelui, spinele iliace anterosuperioare, fa]a anterioar@ a coapselor }igenunchilor }i fa]a dorsal@ a picioarelor;

• ^n decubit lateral, cu membrul superior ^n contact cu solul, contactul serealizeaz@ pe trohanterul mare, fa]a lateral@ a coapselor, a gambei }i marginealateral@ a piciorului.

Centrul de greutate al corpului este apropiat de baza de sus]inere, men]inereaechilibrului este u}oar@ }i pozi]ia devine de repaus.

1.4. Pozi]ia }ez$nd

%n pozi]ia }ez$nd corpul se poate sprijini numai pe tuberozit@]ile ischiadice, c$ndmembrele inferioare at$rn@, sau }i pe t@lpile picioarelor. Pozi]ia centrului de greutatecoboar@ p$n@ la nivelul vertebrelor L4-L5, iar proiec]ia sa este deplasat@ posterior, ^ninteriorul bazei de sus]inere.

For]ele interioare }i exterioare ale locomo]iei

Baza anatomofunc]ional@ a unei mi}c@ri este reprezentat@ de arcul neuro-musculo-osteo-articular. Organele care particip@ ^n locomo]ie apar]in sistemului nervos,osteoarticular }i muscular.

Se nume}te for]@ orice cauz@ care tinde s@ modifice sau modific@ starea de repaussau de mi}care a unui corp.

Prin intrarea ^n ac]iune a aparatului locomotor, comandat de sistemul nervos, sedeclan}eaz@ o serie de for]e interioare care conlucreaz@ la realizarea mi}c@rilor.

For]ele interioare sunt obligate s@ ^nving@ o serie de for]e exterioare care se opunmi}c@rii.

Page 65: 70210465 Artrologie Si Biomecanica

Energia necesar@ mi}c@rii este produs@ ^n organism prin metabolizarea glucidelor,lipidelor }i proteinelor.

2.1. For]ele interioare ale locomo]iei

Succesiunea for]elor interioare care intervin ^n realizarea mi}c@rii este urm@toarea:impuls nervos, contrac]ie muscular@, p$rghia osoas@, mobilitate articular@.

P$rghiile osoaseP$rghia de ordinul I (cu sprijinul la mijloc). Ex. Articula]ia atlantooccipital@. Punctul

de sprijin ^l constituie articula]ia condililor occipitali cu atlasul. Rezisten]a estereprezentat@ de greutatea corpului care tinde s@ cad@ ^nainte, iar for]a este reprezentat@de mu}chii cefei care opresc c@derea capului.

P$rghia de ordinul II � este una singur@, atunci c$nd corpul se ridic@ pe v$rfuldegetelor. Punctul de sprijin este reprezentat de capetele metatarsienilor, for]a estereprezentat@ de mu}chiul triceps sural, iar rezisten]a de proiec]ia centrului de greutatecare cade la nivelul articula]iei talocrurale.

P$rghiile de ordinul III sunt cele mai numeroase. Sunt p$rghii de vitez@ care permitprintr-o for]@ redus@ s@ imprime segmentului o deplasare foarte mare (ex. cot � flexiaantebra]ului pe bra]).

For]a muscular@ se descompune ^n dou@ componente:• una muscular@, de ac]iune;• alta articular@, de men]inere ^n contact a suprafe]elor articulare.

Unii mu}chi prezint@ ac]iuni a c@ror direc]ie nu corespunde direc]iei for]elor deac]iune ale fasciculelor musculare, deoarece tendonul s@u ^}i schimb@ direc]ia. Deexemplu, capul lung al bicepsului brahial, lu$nd drept hipomohlion capul humerusului,se a}eaz@ lateral fa]@ de axul de mi}care }i devine abductor.

Mobilitatea articular@Articula]iile dirijeaz@ direc]ia }i sensul mi}c@rilor, limiteaz@ amplitudinea lor.Articula]iile efectueaz@ mi}c@ri ^n concordan]@ cu axul de mi}care. Acesta este linia

^n jurul c@ruia unul dintre segmentele osoase se deplaseaz@ fa]@ de [email protected]]iile prezint@ diverse amplitudini de mi}care, cele mai ample apar]in$nd

articula]iilor sinoviale.Amplitudinea mi}c@rii este ^n func]ie de v$rst@, sex, preg@tire fizic@ }i de calit@]ile

morfologice ale aparatului capsuloligamentar. %n practic@ se m@soar@ cu goniometrul.Pozi]ia func]ional@ a articula]iei este acea pozi]ie a articula]iilor ^n pozi]ie

ortostastic@. De exemplu: pozi]ia func]ional@ a genunchiului este rectitudinea, pozi]iafunc]ional@ a articula]iei talocrurale este c$nd piciorul formeaz@ cu gamba un unghi drept.

Page 66: 70210465 Artrologie Si Biomecanica

Mi}c@ri active }i mi}c@ri pasive

Mi}carea activ@ este mi}carea executat@ de subiect cu ajutorul propriilor grupemusculare, sub control voluntar.

Mi}carea pasiv@ este mi}carea efectuat@ de o for]@ exterioar@ (examinator, aparat)f@r@ ca subiectul s@-}i utilizeze propriile grupe musculare. %n cazuri de paralizie muscu-lar@, hipotonie, au amplitudine mai mare dec$t cele active.

Mi}c@rile pasive ̂ mpiedic@ apari]ia redorii postoperatorii, cu ele se trateaz@ redoareaarticular@ deja instalat@, se deblocheaz@, sub narcoz@, o articula]ie.

Sensul mi}c@rii ^n func]ie de a}ezarea mu}chilorMi}c@rile fundamentaleSensul unei mi}c@ri este ^n func]ie de a}ezarea liniei de ac]iune a mu}chiului fa]@ de

axele de mi}care ale articula]iei. Planul mi}c@rii este perpendicular pe axul mi}c@rii. %nacela}i plan se pot efectua dou@ mi}c@ri de sens opus, pentru realizarea c@rora exist@ celpu]in dou@ grupe musculare antagoniste.

Mi}c@rile fundamentale, sunt perechi pentru fiecare ax de mi}care.%n planul de mi}care sagital mi}c@rile au loc ^n jurul unui ax transversal; ele se

numesc flexiune-extensiune.%n planul frontal mi}c@rile au loc ^n jurul unui ax sagital; ele se numesc abduc]ie-

adduc]ie ^n cazul segmentelor perechi }i ^nclina]ie lateral@ pentru segmentele neperechi(cap, g$t, trunchi).

%n planul orizontal mi}c@rile se produc ^n jurul unui ax longitudinal; se numescprona]ie-supina]ie, rota]ie ^nafar@-^n@untru.

Mi}carea de circumduc]ie nu este o mi}care fundamental@. E rezultanta execut@riisuccesive a mi}c@rilor fundamentale.

Mi}c@ri speciale

• ridicare-cobor$re (ex. mandibula);• dilatare-constric]ie (ex. sfinctere).

Exist@ posibilitatea ca un mu}chi la nivelul unei articula]ii s@ aib@ mai multe ac]iuni,c$te una ^n raport cu fiecare ax articular.

2.2. For]ele exterioare ale locomo]iei

Sunt for]ele care se opun for]elor interioare }i ele sunt: greutatea corpului sausegmentului respectiv, for]a gravita]ional@, presiunea atmosferic@, rezisten]a mediului,iner]ia, rezisten]ele exterioare diverse.

Greutatea corpului }i a segmentelor sale care sunt mobilizate ^n mi}care sunt efecte

Page 67: 70210465 Artrologie Si Biomecanica

ale gravita]iei. Indiferent de pozi]ia corpului, gravita]ia ac]ioneaz@ de sus ^n jos, fiinddirect propor]ional@ cu masa, densitatea, lungimea sau num@rul corpurilor aflate ^nmi}care.

Valoarea for]ei exterioare se poate reduce la mas@. Pentru aceea}i for]@ motric@,viteza corpului care se mi}c@ este invers propor]ional@ cu greutatea sa.

Masa se calculeaz@ dup@ formula:Masa = Volumul x DensitateaCu c$t masa este mai mic@, corpul este mai pu]in dens }i viteza de deplasare este

mai mare.La corpul uman intr@ ^n calcul }i valoarea masei musculare, care poate modifica

aceast@ lege.For]a gravita]ional@ intervine hot@r$tor ^n realizarea mi}c@rilor prin atragerea

continu@ spre sol a corpului.%n cursul evolu]iei filogenetice, for]a gravita]ional@ a reprezentat factorul esen]ial

de des@v$r}ire a mi}c@rilor, mi}carea put$nd fi considerat@ ca o reac]ie a materiei vii latendin]a gravita]iei de a imobiliza corpurile pe sol.

La ^nceput, mi}c@rile elementare s-au produs ^n mediul lichid, unde se efectueaz@mai u}or (corpurile pierd din greutate ̂ n func]ie de volumul lichidului ̂ nlocuit). Pe uscat,organismele vii s-au t$r$t pe sol, apoi au devenit patrupede }i ulterior bipede.

Mu}chii care la un moment dat }i ^ntr-o anumit@ pozi]ie a corpului sau a unui seg-ment al s@u, prin ac]iunea lor se opun gravita]iei se numesc mu}chi antigravita]ionali.

For]a gravita]ional@ ac]ioneaz@ vertical, de sus ̂ n jos. %mpotriva ei ac]ioneaz@ for]eleinterioare cumulate, ^n direc]ie de jos ^n sus.

For]a gravita]ional@ se aplic@ ^n centrul de greutate al segmentului respectiv, iar^nvingerea ei presupune un mare consum de energie muscular@.

Forma superioar@ de mi}care care ^ncearc@ s@ ^nving@ gravita]ia este s@ritura ^n^n@l]ime. %n condi]ii de imponderabilitate ac]iunea gravita]iei este nul@ }i s@riturile sepot efectua cu mare u}urin]@ }i la mari distan]e cu o for]@ muscular@ numit@ for]@ absolut@

de contrac]ie. %n condi]ii prelungite de imponderabilitate, mu}chii antigravita]ionali sepot atrofia, iar oasele se rarefiaz@ prin lipsa excitantului fiziologic al ]esutului osos,contrac]ia muscular@.

Presiunea atmosferic@ este for]a exterioar@ care apas@ asupra corpului cu ointensitate direct propor]ional@ cu viteza de deplasare.

%n repaus, la o suprafa]@ corporal@ de 1,8-2 m2 ac]ioneaz@ o presiune de 20.000 Kg.,repartizat@ uniform, adic@ aproximativ 1 kg/cm2.

Aceast@ presiune men]ine ^n contact suprafe]e articulare. Presiunea din torace }iabdomen realizeaz@ un echilibru cu presiunea exterioar@.

Rezisten]a mediului are importan]@ at$t ^n aer c$t }i ^n ap@. Viteza v$ntuluiinfluen]eaz@ decisiv sportul de performan]@ ^n aer liber. Dac@ dep@}e}te 114 km/h omulpoate fi ridicat ^n aer.

Page 68: 70210465 Artrologie Si Biomecanica

Pentru ^not, la un curent al apei mai mare de 1,66 m/sec, ^not@torul r@m$ne pe locsau este dus de curent ^napoi.

Iner]ia este tendin]a corpurilor de a r@m$ne pe loc sau de a continua mi}carea.Datorit@ interven]iei iner]iei, un corp aflat ̂ n repaus tinde s@ r@m$n@ ̂ n repaus = iner]ia derepaus. Un corp aflat ^n mi}care tinde s@ se deplaseze ^n continuare = iner]ia de mi}carec$}tigat@.

%n momentul startului for]ele interioare trebuie s@ ^nving@ iner]ia de repaus. %nmomentul termin@rii unei mi}c@ri trebuie s@ se opun@ iner]iei de mi}care c$}tigate.

Rezisten]a for]elor exterioare diverse sunt reprezentate de diverse obiecte asuprac@rora organismul trebuie s@ ac]ioneze: greut@]i, obiecte de lucru, iar ^n sport obiectelecare se arunc@. For]ele interioare trebuie s@ fie superioare ca intensitate acestor rezisten]e}i s@ ac]ioneze ^n sens invers cu for]ele exterioare.

2.3. Clasificarea mi}c@rilor ^n locomo]ie

Primele mi}c@ri care apar pe scara filogenetic@ sunt acte reflexe simple,necondi]ionate, de ap@rare }i orientare.

Odat@ cu dezvoltarea sistemului nervos, locomo]ia uman@ se perfec]ioneaz@ }i putemdistinge dou@ feluri de mi}c@ri:

• voluntare, care au ca punct de plecare impulsuri interioare;• involuntare, care sunt acte reflexe necondi]ionate sau condi]ionate de un excit-

ant din mediul extern.

Mi}c@rile se pot clasifica din mai multe puncte de vedere. Astfel:[in$nd cont de participarea grupelor musculare, care depinde de for]a, amplitudinea

}i pozi]ia ^n care se execut@ mi}carea:• mi}c@ri de tensiune slab@, ca mi}c@rile de fine]e, de ^ndem$nare, scrisul;• mi}c@ri de tensiune rapid@, cum sunt mi}c@rile de for]@-vitez@;• mi}c@rile balistice (aruncarea, lovirea);• mi}c@ri de oscila]ie (pendul@ri).

%n func]ie de direc]ia mi}c@rii exist@:• mi}c@ri rectilinii;• mi}c@ri curbilinii;• mi}c@ri rotatorii.

%n raport cu axul de mi}care }i planul mi}c@rii exist@:• flexiune-extensiune;• abduc]ie-adduc]ie;• rota]ie intern@ }i extern@ (prona]ie-supina]ie);

Page 69: 70210465 Artrologie Si Biomecanica

• circumduc]ie (segmentul descrie un con cu v$rful spre axul de mi}care).

Sincronizarea ac]iunilor musculare

Grup@ri func]ionale, cupluri de for]@ }i lan]uri cinematice

%n efectuarea unei mi}c@ri particip@ mai multe grupe musculare, repartizate pe

func]ii, ^n jurul unei articula]ii.Sinergi}tii sunt mu}chii unui grup func]ional ce efectueaz@ o mi}care de acela}i

sens ^ntr-o anumit@ articula]ie. De exemplu, ^n cazul articula]iei cotului, to]i flexorii ^ntreei sunt sinergi}ti, iar to]i extensorii ^ntre ei sunt tot sinergi}ti.

Termenii de agonist }i antagonist se refer@ la o ac]iune simultan@; sunt termenii derela]ie ^ntre dou@ grupe musculare opuse. De exemplu, ^n mi}carea de flexiune a cotului,flexorii sunt agoni}ti, iar extensorii antagoni}ti. %n mi}carea de extensiune rolurile seinverseaz@. Agoni}tii }i antagoni}tii ac]ioneaz@ ^ntotdeauna simultan. De exemplu, ^nflexiunea cotului, flexorii se scurteaz@ ^nving$nd rezisten]a antebra]ului, iar extensoriiintervin prin sc@derea gradat@ a tensiunii lor }i prin cedare progresiv@ ^n lungime.

Alte grupe func]ionale ar fi: mu}chii de fixare, care sus]in segmentul ^n pozi]ia ceamai util@, conferind for]@ mi}c@rii, }i mu}chii neutralizatori care intervin dup@ terminareami}c@rii.

Gruparea func]ional@ a mu}chilor se poate face ^n 4 tipuri:1. Grup@ri func]ionale periarticulare;2. Chingi musculare;3. Lan]uri musculare;4. Lan]uri cinematice.

3.1. Gruparea func]ional@ periarticular@

%n timpul diverselor mi}c@ri se realizeaz@ at$t for]ele active c$t }i cele contrarii, care^mpreun@ alc@tuiesc cupluri de for]@. Cuplul de for]@ este format din dou@ for]e paralelecare ac]ioneaz@ asupra p$rghiilor osoase ^n direc]ii opuse. De exemplu, la articula]iacotului, ^n flexiune, flexorii ac]ioneaz@ dup@ principiul unei p$rghii de gradul III. %nextensiune p$rghia este de gradul I.

Cupluri cinematice. %n biomecanic@ dou@ segmente mobile apropiate alc@tuiesc uncuplu cinematic, care asigur@ mi}carea segmentelor respective.

%n biomecanic@ se ^nt$lnesc dou@ tipuri de cupluri cinematice:• de rota]ie, cele mai numeroase; cel mai mobil este cel dintre antebra] }i m$n@;

Page 70: 70210465 Artrologie Si Biomecanica

• helicoidale, de exemplu ^n articula]ia gleznei.

Un rol important ^n cadrul mi}c@rii la nivelul cuplului cinematic ^l au mu}chiiantagoni}ti. Ei controleaz@ efectuarea uniform@ }i lin@ a mi}c@rii, av$nd rol de fr$n@ mus-cular@ elastic@, de protejare a articula]iei. %n cazul ^n care func]ioneaz@ insuficient se potproduce accidente articulare }i musculare. Antagoni}tii regleaz@ viteza, amplitudinea }iprecizia, care rezult@ din jocul echilibrat dintre agoni}ti }i antagoni}ti.

Coordonarea celor dou@ grupe musculare opuse � agoni}ti }i antagoni}ti � se faceprin mecanism nervos: inerva]ie reciproc@.

3.2. Chingile musculare

Chinga muscular@ poate avea form@ de ans@ sau de V. E format@ din doi mu}chi cuinser]ia distal@ apropiat@ sau chiar comun@ }i cu capetele proximale divergente.

Aceea}i ching@ poate ac]iona, dup@ caz, cu punctul fix a}ezat distal sau proximal.Un exemplu de ching@ foarte important@ este cea format@ de mu}chiul peronier

lung }i tibial anterior (baza primului metatarsian }i I cuneiform), cu rol sus]inerea bol]iiplantare, suspend$nd piciorul ca ^ntr-o }a cu punctul fix superior.

3.3. Lan]uri musculare (cinematice)

Mai mu]i mu}chi se asociaz@ prin grupare ^n sens longitudinal de-a lungul unuilan] articular (cinematic) form$nd un lan] muscular sau motor.

%ntinz$ndu-se peste mai multe articula]ii, mu}chii lan]ului, prin contrac]ia lorsimultan@ sau succesiv@ solidarizeaz@ ^ntr-o ac]iune comun@ mai multe segmentecorporale, chiar }i la distan]@ mare.

Un lan] cinematic poate fi:• deschis, atunci c$nd se termin@ liber (exemplu membrul inferior balant ̂ n timpul

mersului);• ^nchis, c$nd ambele capete sunt fixate de sol sau de un obiect fix (exemplu

membrul superior ^n munca fizic@ sau membrul inferior ^n sta]iune).

La nivelul membrului inferior, ^n jurul celor trei mari articula]ii, se formeaz@ dou@lan]uri musculare antagoniste:

• lan]ul triplei flexiuni;• lan]ul triplei extensiuni;• lan]ul spiral de solidarizare a trunchiului cu membrul inferior.

%n cadrul fiec@rui lan] mu}chii sunt a}eza]i alternativ ̂ naintea }i ̂ napoia articula]iilor.

Page 71: 70210465 Artrologie Si Biomecanica

Lan]ul triplei extensiuni este cu mult mai important }i mai puternic din cauzaortostatismului. Ac]ioneaz@ preponderent antigravita]ional. Este format din gluteul mare,cvadricepsul femural }i tricepsul sural.

3.4. Lan]uri cinematice

Mai multe cupluri cinematice legate ^ntre ele, ^n sens longitudinal, formeaz@ unlan] cinematic, format din mai multe segmente }i mai multe articula]ii.

Lan]urile cinematice principale ale corpului omenesc sunt:a. Lan]ul cinematic al capului, g$tului }i trunchiului este format din articula]iile:

atlantooccipital@, intervertebrale, ale coloanei cu bazinul. Permite mi}c@ri de flexiune-extensiune, ^nclinare lateral@, rota]ie, circumduc]ie.

b. Lan]ul cinematic al membrului superior este format din centura scapular@,articula]ia scapulohumeral@, bra], articula]ia cotului, antebra], g$tul m$inii, m$n@. Execut@mi}c@ri complexe:

• ridicarea }i cobor$rea bra]elor prin lateral (abduc]ie-adduc]ie), prin ^nainte }i^napoi (flexiune-extensiune) sau prin orice alt@ direc]ie intermediar@;

• r@sucirea ^nauntru }i ^nafar@;• rota]ia (circumduc]ia);• apucarea, ^mpingerea, lovirea, aruncarea;• c@]@rarea ^n m$ini;• amortizarea c@derii pe m$ini;• sus]inerea corpului ^n pozi]ia at$rnat sau st$nd pe m$ini. Realizeaz@ mi}c@ri

de fine]e, precizie, amplitudine.

c. Lan]ul cinematic al membrului inferior este format din centura pelvian@, }old,coaps@, genunchi, gamb@, glezn@, picior. Efectueaz@ mi}c@ri ca:

• sus]inerea corpului ^n diverse pozi]ii;• propulsia corpului ^nainte, ^napoi }i ^n sus (mers ^nainte }i ^napoi, fug@, salt);• amortizarea c@derii pe sol ^n cazul c@derii pe picioare;• r@sucirea ^n@untru }i ^nafar@;• dep@rtarea }i apropierea membrului inferior; (abduc]ie-adduc]ie);• rota]ia pe unul sau pe ambele picioare, pivotarea;• lovirea cu sau f@r@ pendulare;• ^mpingerea, apucarea (la cei antrena]i);• s@ritura cu forfecare.

%ndepline}te ^n principal func]ia de sprijin }i este mai dezvoltat dec$t lan]ul cin-ematic al membrului superior.

Ac]iunea de totalitate a celor trei lan]uri cinematice principale, ^mpreun@ cu lan]uri

Page 72: 70210465 Artrologie Si Biomecanica

mai mici, are ca efect ^n sport ob]inerea unor performan]e deosebite prin r@sucirea ^n aera ^ntregului corp (la s@ritura cu pr@jina, gimnastic@, s@rituri ^n ap@).

Deprinderile motrice complexe

Sunt mersul, fuga, saltul }i arunc@rile. Sunt comune majorit@]ii sporturilorindividuale }i colective. Ele sunt ac]iuni biomecanice complexe care permit locomo]iadiferitelor segmente }i ale corpului ^n ^ntregime.

%nsu}irea }i perfec]ionarea deprinderilor motrice

Mersul }i fuga sunt mi}c@ri ciclice, deoarece ^n timpul efectu@rii lor membrele repet@fazele mi}c@rii.

S@riturile }i arunc@rile sunt mi}c@ri aciclice deoarece membrele }i trunchiul execut@mi}c@rile respective doar o singur@ dat@, repetarea nefiind obligatorie.

Deprinderile motrice apar ̂ n cursul ontogenezei, chiar ̂ n cavitatea uterin@, embrionul}i apoi f@tul execut$nd o serie de mi}c@ri ^n lichidul amniotic, care sunt percepute demam@ ^ncep$nd din luna a IV-a. La na}tere nou n@scutul execut@ mi}c@ri dezordonate,^nl@n]uiri ale unor reflexe primare.

Dup@ primele s@pt@m$ni de via]@ copilul, dac@ este sus]inut, poate realiza mi}c@rialternative cu membrele inferioare = mers automatic primar, care dispare dup@ 10-12luni. El este ^nlocuit cu un mers titubant, cu picioarele ^ndep@rtate pentru a-}i m@ripoligonul de sus]inere.

Perfec]ionarea ulterioar@ a mersului se realizeaz@ prin intermediul analizatorilorcutanat }i kinestezic.

%nsu}irea }i formarea unor deprinderi motrice trece prin patru faze:• faza de mi}care necoordonat@, caracteristic@ primei copil@rii sau ̂ ncep@torului ̂ n sport;• faza de diferen]iere, ^n care ^n timpul mi}c@rilor organismul caut@ s@ transforme

sistemul s@u cu mai multe grupe, ^ntr-unul dirijat, care duce la o execu]ie rigid@ }ist$ngace;

• faza de concentrare, ^n care se concentreaz@ sistemele de fr$nare, se sistematizeaz@mi}c@rile utile }i sunt eliminate cele inutile. Mi}carea devine u}oar@, rapid@ }i pre-cis@;

• faza de perfec]ionare, ^n care, ^n urma repet@rilor se ajunge la apari]ia mi}c@rilorstereotipe. Prin repetare, perfec]ionarea continu@.

Sportivul ajunge s@ se integreze total ^n mediul ^n care lucreaz@ }i s@ considerematerialele cu care lucreaz@ drept prelungiri ale membrelor sale. S@ritorul va face corpcomun cu pr@jina, arunc@torul cu ciocanul, suli]a, discul sau greutatea.

Prin repetarea ^n diferite variante a unei mi}c@ri se l@rge}te num@rul deprinderilor

Page 73: 70210465 Artrologie Si Biomecanica

motrice, ^nsu}irea unui alt stil, a unei tehnici mai avantajoase.Urm@torul pas este des@v$r}irea stilului la care particip@ }i condi]iile speciale de

antrenament.Planul general de analiz@ a unei mi}c@ri simple sau a unor deprinderi motrice este

urm@torul:1. Denumirea mi}c@rii;2. Exerci]iile fizice ^n care se ^nt$lne}te mi}carea;3. Fazele mi}c@rii:

• enumerarea fazelor ^n succesiunea lor;• descrierea fiec@rei faze ^n parte;• for]ele exterioare care trebuie ^nvinse:Ø rezisten]a solului }i presiunea asupra solului;Ø rezisten]a aerului;Ø greutatea segmentelor;Ø alte rezisten]e exterioare.

• baza de sus]inere;• traiectoria centrului de greutate;• men]inerea echilibrului }i rolul posturii;• p$rghiile osoase;• grupele musculare ^n travaliu dinamic.

4. Variantele mi}c@rii:• legate de mi}care;• legate de caracteristicile individuale.

5. Ierarhia calit@]ilor fizice.

%n evaluarea unei deprinderi motrice trebuie s@ se ]in@ seama }i de integritateasistemului nervos, a bra]elor aferent }i eferent ale reflexului.

4.1. Mersul

Mersul este deprinderea motric@ prin care se realizeaz@ ^n mod obi}nuit locomo]ia,iar ^n sport probele de mar}.

Evolu]ia ontogenetic@ a mersului. Copilul ^ncepe prin a se t$r^, a merge �de-abu}ilea�, apoi se ridic@ ^n picioare }i face primii pa}i. Mersul poate ^ncepe mai repededac@ un copil este sus]inut sau ]inut de m$ini.

%n primii ani copilul merge cu baz@ mare de sus]inere pentru a putea men]ine centrulde greutate al corpului ^n interiorul poligonului de sprijin. Copilul se leag@n@ pentru a-}i putea men]ine echilibrul, imit$nd mersul maimu]elor antropoide. %n jurul v$rstei de 4ani, mersul copilului ^ncepe s@ semene cu cel al adultului }i evolueaz@ odat@ cu v$rsta.

%n evolu]ia sa filogenetic@, ̂ n mers au trebuit s@ fie respectate dou@ cerin]e: stabilitatea

Page 74: 70210465 Artrologie Si Biomecanica

}i mobilitatea.Stabilitatea este esen]ial@ deoarece balansarea }i echilibrul trebuie sus]inute ^n

timpul acceler@rii }i oscila]iilor care se produc la fiecare pas.Mobilitatea rezult@ din coordonarea ac]iunilor musculare a gravita]iei }i a iner]iei

sistemelor de p$rghii pentru dirijarea diferitelor segmente ale corpului.

Fazele mersului

Mersul se realizeaz@ cu ajutorul pa}ilor. Pasul corespunde seriei de mi}c@ri ce sesucced ^ntre cele dou@ pozi]ii identice ale unui singur picior.

%n timpul efectu@rii pa}ilor exist@ urm@toarele momente mai importante:1. debutul dublului sprijin;2. dublul sprijin;3. sprijinul unilateral, cu:§ semipasul posterior;§ momentul verticalei;§ semipasul anterior;

4. debutul dublului sprijin ulterior.

%n orice mi}care primul impuls porne}te din apropierea centrului de greutate.Trunchiul se apleac@ ^nainte pentru ca proiec]ia centrului de greutate s@ treac@ ^nainteabazei de sus]inere. Concomitent membrul de sprijin se extinde iar cel@lalt devinependulant, p@r@se}te solul, apoi este proiectat ^naintea membrului de sprijin, fiind fixatdin nou pe sol. Mi}carea se repet@, cu rolul membrelor inversat.

1. Debutul dublului sprijin se efectueaz@ cu:• membrul inferior propulsat ^nainte, av$nd piciorul la unghi drept pe gamb@,

genunchiul extins }i coapsa la 30° fa]@ de vertical@;• membrul inferior situat posterior are calcaneul ridicat de pe sol, genunchiul ^n u}oar@

flexie }i }oldul ^n extensie de 15°.

2. Dublul sprijin

• membrul situat anterior ^}i a}eaz@ planta pe sol, gamba face cu verticala un unghi de10°, apoi se verticalizeaz@. Genunchiul se ^ndoaie u}or, apoi se destinde;

• la membrul situat posterior, de la 15° flexie dorsal@, piciorul trece ^n unghi drept,apoi ^n flexie plantar@ de 30°, cu primele falange ^n hiperextensie. %n acest momentambele picioare sunt ^n contact cu solul. Apoi genunchiul de flecteaz@ p$n@ la 50°,hiperextensia }oldului se reduce }i piciorul p@r@se}te solul.

3. Sprijinul unilateral este perioada ̂ n care membrul situat posterior p@r@se}te solul}i devine pendulant (semipasul posterior) trece pe l$ng@ membrul inferior de sprijin

Page 75: 70210465 Artrologie Si Biomecanica

(momentul verticalei) }i devine anterior (semipasul anterior). %n acest moment, membrulde sprijin este blocat vertical cu }oldul }i genunchiul ^n hiperextensie sub ac]iuneamu}chilor care alc@tuiesc lan]ul triplei extensii: glutei, ischio-gambieri, cvadriceps.

Ulterior, c$nd piciorul de sprijin se desprinde de pe sol, v$rfurile degetelor ^mpingcorpul ^nainte, membrul de sprijin devine oscilant, av$nd genunchiul ^n flexie, datorit@mu}chilor gemeni. Mu}chii adductori ai coapsei }i gluteii mijlociu }i mic men]in bazinulorizontal, nel@s$ndu-l s@ cad@ spre membrul oscilant.

Linia centrului de greutate cade ^n imediata apropiere a piciorului de sprijin.Echilibrul corpului ^n mers este men]inut }i cu ajutorul mi}c@rilor de pendulare a

bra]elor; fiecare bra] penduleaz@ pe r$nd, ^napoi, c$nd membrul inferior de partea sa este^mpins ^nainte.

Deplasarea centrului de greutate ^n mers

Fiind o deprindere motric@, mersul de bazeaz@ pe ac]iuni biomecanice. Corpulomenesc este considerat un mobil al c@rui centru de greutate este }i el ^n mi}care. Asupracentrului de greutate ac]ioneaz@ for]a gravita]iei care ̂ l trage spre sol }i rezisten]a aerului,care i se opune din fa]@. Aceste dou@ for]e dau for]a rezultant@ care trebuie ^nvins@ defor]a de deplasare. Pentru a fi posibil@ deplasarea, for]a de deplasare trebuie s@ fie maimare dec$t for]a rezultant@.

Deci, mersul este influen]at de o serie de for]e exterioare, dintre care gravita]ia }irezisten]a aerului se aplic@ asupra centrului de greutate, sub forma unei for]a rezultante.Toate aceste for]e exterioare trebuie ^nvinse de for]ele interioare, reprezentate de grupelemusculare }i de sistemul de p$rghii osteoarticulare.

Dup@ ce mi}carea a fost pornit@, centrul de greutate se deplaseaz@ datorit@ a doifactori, viteza de propulsie }i iner]ia, care pot suplini p$n@ la un moment dat chiar }i ofor]@ muscular@ deficitar@. Viteza de propulsie este }i un factor de echilibru care limiteaz@deplas@rile laterale.

Mu}chii motori ai mersului

%n mers intervin numeroase grupe musculare apar]in$nd pelvisului, coapsei }igambei, aceste grupe intervenind ^n anumite faze ale mersului.

Mu}chii posteriori ai pelvisului care intervin ^n mers sunt:Mu}chiul gluteu mare este un mu}chi prin excelen]@ antigravita]ional. Ac]ioneaz@ ^n

sta]iune }i locomo]ie de pe membrul inferior fixat, asupra bazinului, ̂ nving$nd greutateacorporal@. %n sta]iune vertical@ comod@ }i ^n mersul obi}nuit este inactiv. %n sta]iuneintervine ̂ n momentul ̂ n care corpul este u}or ̂ nclinat ̂ nainte, ̂ mpiedic$nd c@derea ̂ naintea trunchiului pe coaps@ (contrac]ie static@ cu punctul fix pe coaps@). %n mers intervinenumai c$nd subiectul poart@ greut@]i, urc@ o pant@ sau merge pe teren alunecos.

Mu}chii gluteu mijlociu }i gluteu mic ac]ioneaz@ ca abductori, cu punctul fix pe femur,devenind antagoni}ti ai adductorilor, ^mpreun@ cu care asigur@ balansarea pelvisului ^n

Page 76: 70210465 Artrologie Si Biomecanica

plan frontal. %n contrac]ie unilateral@ la nivelul membrului de sprijin, devin indispensabili^n mers }i ^n sta]iunea asimetric@. %n mers, ^n faza de sprijin unilateral, contrac]ia lor^mpiedic@ c@derea pelvisului de partea membrului oscilant, produc$nd chiar o u}oar@^nclina]ie a lui de partea membrului de sprijin. Prin aceasta, greutatea trunchiului esteadus@ deasupra sprijinului, asigur$ndu-se echilibrul, iar membrul oscilant c$}tig@ spa]iulnecesar pendul@rii. %n paralizia lor, mersul devine foarte greu, pelvisul �c@z$nd� la fiecarepas de partea opus@. C$nd sunt paraliza]i bilateral, mersul devine leg@nat (ca de ra]@).

Mu}chii anteriori ai pelvisuluiMu}chiul iliopsoas are ca ac]iune principal@ flexia coapsei pe pelvis. Cu punctul fix

pe coloan@ }i pelvis, intervine indispensabil ^n mers, duc$nd coapsa membrului oscilantdinapoi ^nainte. Lungimea psoasului este hot@r$toare pentru lungimea pa}ilor }i as@riturii. C$nd iliopsoasul este paralizat, mersul devine aproape imposibil.

Mu}chii regiunii anterioare a coapseiMu}chiul cvadriceps femural are rol ^n mers, at$t ^n contrac]ie static@ c$t }i dinamic@;

ac]ioneaz@ asupra articula]iei coxofemurale }i asupra genunchiului. Cu punctul fix pegamba membrului de sprijin, prin contrac]ie static@ stabilizeaz@ genunchiul ̂ n extensiune}i transform@ membrul inferior ^ntr-o coloan@ rigid@ necesar@ sprijinului ^n timpulmersului. La nivelul membrului oscilant ac]ioneaz@ succesiv: produce flexiunea coapselorpe bazin, c$nd coapsa este dus@ din faza pasului posterior ^n cea a pasului anterior, ^nfaza a doua extinz$nd brusc gamba. Contrac]ia cvadricepsului contribuie la lungireapasului prin extensiunea brusc@ a genunchiului. %mpreun@ cu ceilal]i mu}chi ai lan]uluitriplei extensiuni, cvadricepsul femural intervine ̂ n mersul pe teren ascendent }i ̂ n urcatulsc@rilor.

Mu}chii regiunii posterioare a coapsei sunt cei trei mu}chi ischio crurali:semimembranosul, semitendinosul }i bicepsul femural, care sunt flexori ai gambei pecoaps@.

Mu}chii regiunii anterioare a gambei sunt tibialul anterior, extensorul lung alhalucelui }i extensorul lung al degetelor. Prin ac]iunea lor de flexiune dorsal@ a piciorului,intervin ^n mers: la nivelul membrului de sprijin trag gamba ^nainte; pe membrul mobilac]ioneaz@ de pe gamb@ }i ridic@ piciorul, asigur$nd scurtarea membrului necesar@pendul@rii. Prin ac]iune static@ stabilizeaz@ glezna ^n faza de sprijin.

Mu}chii regiunii laterale a gambei, lungul }i scurtul peronier, sunt stabilizatoriilaterali ai piciorului }i gleznei, activitatea lor mecanic@ fiind ^n timpul c$t calcaneul esteridicat de pe sol.

Page 77: 70210465 Artrologie Si Biomecanica

Mu}chii regiunii posterioare a gambeiMu}chiul triceps sural este cel mai puternic flexor plantar al piciorului. La nivelul

membrului de sprijin tricepsul ac]ioneaz@ de pe picior asupra gambei, ^mpiedic$nd^nclina]ia ei ^nainte sub ac]iunea greut@]ii corporale; este un important stabilizator alarticula]iei talocrurale. %n mers, aplic@ cu for]@ planta pe sol, dezlipe}te apoi planta p$n@pe capetele metatarsienilor }i realizeaz@ ̂ n continuare desprinderea complet@ a picioruluide pe sol, d$ndu-i propulsia necesar@ locomo]iei. Este unul dintre cei mai importan]imu}chi ai mersului.

Mi}c@ri asociate mersului

%n timpul mersului mai intervin activ o serie de grupe musculare, care determin@mi}c@ri ale umerilor }i membrelor superioare }i oscila]ii ale corpului ^n ^ntregime.

Mi}c@rile umerilor }i membrelor superioare. %n timpul mersului umerii }i membrelesuperioare sunt proiectate ^nainte }i ^napoi, prin torsiuni ale coloanei, ^n acela}i ritm cudeplasarea membrelor inferioare, dar ^n sens invers. Proiectarea bra]ului ^nainte pune ^ntensiune mu}chiul latissim, iar rota]ia trunchiului fibrele mu}chiului intern alabdomenului, iner]ia creat@ ajut$nd la progresia }oldului ^nainte. Mi}c@rile trunchiului}i balansul membrelor superioare ajut@ ritmul de ^naintare prin men]inerea centrului degreutate ^ntr-o pozi]ie convenabil@.

Oscila]iile corpului ̂ n timpul mersului sunt:• Oscila]iile verticale, ̂ n medie 5 cm., sunt maxime ̂ n momentul verticalei }i minime ̂ n

perioada de sprijin bilateral. Exist@ persoane la care oscila]iile verticale au oamplitudine mai mare: mersul �s@lt@re]�.

• Oscila]iile transversale, ^n medie 4 cm., corespund ^nclin@rilor alternative aletrunchiului de partea membrului de sprijin; au rol ̂ n echilibrarea centrului de greutate^n mers prin apropierea sa de poligonul de sprijin.

• Oscila]iile anteroposterioare. %n faza anterioar@ a sprijinului unilateral trunchiul se^nclin@ ^nainte, iar ^n faza posterioar@ a sprijinului unilateral se ^nclin@ ^napoi. Acesteoscila]ii sunt completate cu u}oare mi}c@ri de rota]ie ale bazinului ^n jurul unui axvertical.

4.2. Alergarea

Alergarea este o form@ a locomo]iei care ajut@ la deplasarea rapid@ a corpuluiomenesc. Ea const@ ̂ n trecerea succesiv@ }i rapid@ a unui membru inferior ̂ naintea celuilalt,cu sprijin alternativ pe membrele inferioare. Spre deosebire de mers, alergarea nu prezint@perioada de sprijin dublu; ̂ naintarea se realizeaz@ prin mici s@rituri, separate prin perioadade sprijin unilateral.

Fazele alerg@rii

Page 78: 70210465 Artrologie Si Biomecanica

Alergarea are dou@ faze principale: faza de sprijin unilateral }i fuleul.a. Faza de sprijin unilateral ^ncepe din momentul c$nd membrul inferior ia contact cu

solul }i se termin@ ^n momentul ^n care membrul inferior se desprinde de sol. Aceast@perioad@ reprezint@ momentul de sprijin }i se ^mparte ^n cinci faze secundare:

• ^nceputul sprijinului;• cursa membrul inferior pendulant spre momentul verticalei;• momentul verticalei;• cursa membrul inferior pendulant dup@ momentul verticalei;• sf$r}itul sprijinului.

%nceputul sprijinului reprezint@ contactul membrului anterior cu solul, contact careeste diferit ̂ n func]ie de tipul alerg@rii. Pentru sus]inerea greut@]ii corpului, prin contrac]iamu}chilor membrului inferior devenit de sprijin, se formeaz@ o coloan@ rigid@ care^mpinge capul femural ̂ n cavitatea acetabular@. Bazinul, coapsa }i articula]ia genunchiuluifiind blocate, ^ntreaga for]@ de presiune se transmite bol]ii plantare, sus]inut@ detendoanele tibialului anterior }i peronierului lung. Cel mai solicitat este mu}chiul tibialanterior, el devenind dureros mai ales la persoanele neantrenate.

Cursa membrului pendulant spre momentul verticalei reprezint@ faza de sprijin-fr$nare.

%n momentul ^n care membrul inferior de sprijin s-a fixat, ^ncepe ^naintareamembrului pendulant, care ajunge ̂ n dreptul membrului de sprijin � momentul verticalei� apoi ^}i continu@ pendularea }i preia func]ia de sprijin, permi]$nd celuilalt membru s@continue ^naintarea. Membrul inferior de sprijin are }i rol de formare prin intrarea ^ncontrac]ie izometric@ a mu}chilor lan]ului triplei extensiuni, cu ac]iuni de amortizare. Pel$ng@ musculatura frenatoare, la amortizare particip@ }i oasele, cartilajele articulare, cap-sula }i ligamentele, ^n special ale articula]iei genunchiului.

b. Fuleul este momentul alerg@rii ^n care ambele picioare, de}i uneori ating solul, nuse sprijin@ pe el. Fuleul este cu at$t mai mare, cu c$t articula]ia coxofemural@ este maimobil@ }i este urmat imediat de ^nceputul sprijinul membrului pendulant.

Deplasarea centrului de greutate ^n alergare

Ca }i ^n mers, ^n alergare centrul de greutate se deplaseaz@ ^n func]ie de interven]iacelor trei for]e principale: for]a muscular@ (F), greutatea corporal@ (G) }i rezisten]a aerului(A). Deplasarea centrului de greutate respect@ principiul paralelogramului for]elor.

Dac@ viteza este constant@, cele trei for]e se men]in ^n echilibru: for]a care exprim@greutatea corporal@ ac]ioneaz@ ^n jos, for]a muscular@ ^n sus }i se opune celorlalte for]e(gravita]ie, greutate, rezisten]a aerului), iar for]a A ac]ioneaz@ orizontal.

Dac@ viteza scade, rezisten]a aerului se mic}oreaz@ }i for]a muscular@ se reduce.Dac@ viteza cre}te, cre}te propor]ional }i rezisten]a aerului }i for]a de frecare, iar for]a

Page 79: 70210465 Artrologie Si Biomecanica

muscular@ trebuie s@ ating@ valori mai mari, pentru a ^nvinge aceste for]e exterioare.%n alergare, pe l$ng@ deplasarea rectilinie, centrul de greutate se deplaseaz@ verti-

cal }i lateral. Dac@ se calculeaz@ distan]a parcurs@ de subiect ̂ n alergare, ea nu corespundetraiectoriei parcurse de centrul de greutate, care este ^ntotdeauna mai lung@. Acest lucrueste explicabil prin deplasarea sinusoidal@ pe vertical@ a centrului de greutate, care esteproiectat ^n sus }i ^nainte, apoi ^n jos }i ^nainte; centrul de greutate se deplaseaz@ totdup@ o traiectorie sinusoidal@ }i lateral. %n timpul unei curse de 100 m. plat, centrul degreutate are o traiectorie de 105-113 m., ^n condi]iile unei tehnici de alergare corect@. Cuc$t tehnica de alergare este mai deficitar@, cu at$t lungimea traiectoriei centrului degreutate cre}te.

Caracteristicile alerg@rilor de vitez@ }i de fond

%n timpul alerg@rilor de vitez@ subiectul �fuge dup@ propriul s@u centru degreutate�, care cade ^ntotdeauna ^naintea poligonului de sprijin. Trunchiul alerg@toruluieste aplecat ^nainte, for]a muscular@ este mai mare }i direc]ia ei de ac]iune este mai^nclinat@. Fa]@ de mers, ^nceputul sprijinului difer@ prin faptul c@ atingerea c@lc$iului desol este superficial@; planta nu se a}eaz@ pe sol ca un t@v@lug, ci numai �mu}c@� solul. Sedisting dou@ momente de rulaj plantar: la ^nceput dinainte ^napoi, p$n@ ce c@lc$iul atingesolul, iar dup@ ce s-a dep@}it momentul verticalei, planta ruleaz@ invers, dinapoi ^naintepentru a participa la propulsia corpului ^nainte. La alergarea ^napoi � �cu spatele� �planta nu atinge solul ̂ n totalitate, deoarece alergarea se realizeaz@ �pe v$rfuri�, ̂ n schimbcentrul de greutate cade ^n interiorul poligonului de sprijin. C$nd subiectul alearg@ cutrunchiul aplecat ̂ napoi, centrul de greutate cade ̂ naintea poligonului de sprijin (^naintea�alerg@rii�).

%n timpul alerg@rilor de fond, centrul de greutate se plaseaz@ ^n permanen]@ ^ninteriorul poligonului de sprijin. Alergarea de fond este o alergare economic@: trunchiulsubiectului alege pozi]ia cea mai comod@ }i cea mai pu]in solicitant@; for]a muscular@necesar@ deplas@rii este mai mic@, direc]ia de ac]iune mai apropiat@ de vertical@, ̂ nceputulsprijinului se realizeaz@ cu c@lc$iul, iar ^n perioada de sprijin unilateral planta ruleaz@pe sol dinapoi ^nainte, pe toat@ suprafa]a de contact, realiz$nd o mi}care de tip t@v@lug.

Viteza de alergare

%n alergarea de vitez@, subiectul nu poate alege pozi]ia cea mai pu]in solicitant@, cipozi]ia care-i permite s@ ^nving@ mai u}or frecarea aerului, pentru a c$}tiga ^n [email protected] trunchiului ^nainte reprezint@ o pozi]ie aerodinamic@, ^n care trunchiul ^n atac}i suprafa]a de sec]iune se mic}oreaz@, ^n consecin]@ se mic}oreaz@ }i rezisten]a aerului.Viteza de deplasare este condi]ionat@ de caden]a fuleelor pe secund@, de lungimeafuleului, de factorii meteorologici, de calitatea echipamentului etc.

Dac@ se ia ^n considerare numai lungimea }i frecven]a fuleului, f@c$nd abstrac]ie defor]a muscular@ }i de rezisten]a aerului, viteza de deplasare reprezint@ produsul dintre

Page 80: 70210465 Artrologie Si Biomecanica

lungimea fuleului (L) }i frecven]a lui (N), exprimat@ prin formula V=LxN.Viteza se m@re}te dac@ cre}te numai frecven]a fuleului, dac@ cre}te numai lungimea

fuleului sau, ideal, dac@ cresc ambii factori. Frecven]a este legat@ de caracteristicileneuromusculare ale subiectului, unde este inclus }i startul. Cre}terea lungimii fuleului

se realizeaz@ prin trei modalit@]i: m@rind intensitatea for]ei de extensie a piciorului desprijin, m@rind unghiul fuleului (unghiul femuro-femural, cu v$rful la nivelul articula]iilorcoxofemurale) sau pendul$nd c$t mai ^nainte gamba. Aceste trei modalit@]i au numaivaloare teoretic@, deoarece unghiul femuro-femural nu poate fi m@rit ^ntr-o alergareeficient@, iar pendularea ̂ nainte a gambei duce fie la pierderea echilibrului, fie la alungireaprea mare a fuleului, care este ̂ nso]it@ de sc@derea frecven]ei. Singura modalitate eficient@r@m$ne cre}terea intensit@]ii for]ei de extensie a piciorului de sprijin, care se poate dezvoltaprin antrenament.

Cre}terea frecven]ei implic@ ameliorarea impulsurilor nervoase motorii (viteza deexecu]ie) }i senzitivo-motorii (viteza de reac]ie). Cre}terea vitezei de reac]ie, important@^n cazul startului sau a ruperilor de ritm, este extrem de greu de realizat, dat fiind caracterulei constitu]ional. %n schimb, cre}terea frecven]ei se poate realiza prin ameliorareaexcitabilit@]ii arcurilor reflexe de tip somatic, de exemplu prin alergarea pe plan ^nclinat}i medica]ie neurotrop@ adecvat@. Exerci]iile de alergare pe un u}or plan ^nclinat (8-10°)u}ureaz@ biomecanica deplas@rii }i cre}terea frecven]ei. Dup@ numeroase repet@ri,frecven]a poate fi men]iunut@ }i pe teren plat.

4.3. S@riturile

S@ritura sau saltul este o deprindere motric@ prin care corpul uman realizeaz@ odesprindere momentan@ de sol, ^nving$nd for]a gravita]iei }i greutatea proprie.

S@riturile sunt dependente de o serie de factori lega]i de constitu]ie, ras@, influen]amediului etc.

S@riturile se utilizeaz@ ^n domenii diferite, de la exerci]iile simple din }coli, p$n@ las@ritura cu pr@jina, prob@ atletic@ deosebit de dificil@. S@riturile se ^nt$lnesc ^n atletism(lungime, ^n@l]ime, triplu salt, pr@jin@), ^n gimnastic@ }i jocuri sportive.

C$t timp corpul omenesc se afl@ situat pe sol (iner]ia de repaus) asupra sa ac]ioneaz@dou@ for]e egale }i de sens contrar, ale c@ror efecte se anuleaz@ reciproc. Aceste for]e sunt:ac]iunea gravita]iei (for]a de ac]iune) }i rezisten]a solului (for]a de reac]ie). Pentru^nvingerea iner]iei de repaus este necesar@ interven]ia for]elor interioare, care trebuie s@fie mai mari dec$t ^n mers sau alergare, deoarece intervine desprinderea de sol.

%n timpul s@riturii se disting urm@toarele faze: elanul, preb@taia, zborul }i aterizarea,prezente la toate tipurile de s@ritur@ din mi}care. La s@riturile de pe loc, aceste faze semodific@ calitativ }i cantitativ.

Elanul este una din fazele premerg@toare s@riturii propriu-zise. %n s@riturile dinmi}care el const@ dintr-o alergare cu accelera]ie progresiv@. La s@riturile de pe loc, elanul

Page 81: 70210465 Artrologie Si Biomecanica

se ob]ine prin bascularea membrelor superioare }i flexiuni repetate ale membrelorinferioare.

Preb@taia este faza ^n care segmentele corpului se flecteaz@, preg@tind b@taia, iarcentrul de greutate al corpului coboar@. %n tipurile de s@ritur@ unde elanul este reprezentatde alergare, preb@taia este de fapt ultimul fuleu, de regul@ mai mic, ^nso]it de un mo-ment de concentrare nervoas@ maxim@.

B@taia reprezint@ un moment de extensie maxim@ a segmentelor corpului careparticip@ la salt, proiect$nd centrul de greutate ^nainte }i ^n sus (sau ^napoi }i ^n sus lastilul �flop�). Membrele superioare sunt �aruncate� }i ele pe direc]ia s@riturii, u}ur$ndpropulsia.

Forma calitativ@ de manifestare a momentului b@t@ii, ^mpreun@ cu energiadezvoltat@, reprezint@ ^nceputul detentei.

Zborul reprezint@ momentul plutirii ̂ n aer }i difer@ de detent@, care reprezint@ numaicomponenta ascendent@, p$n@ la ̂ n@l]imea maxim@ a s@riturii. %n zbor, traiectoria centruluide greutate al corpului omenesc poate fi asem@nat@ cu o curb@ balistic@ descris@ de unproiectil. Ea reprezint@ rezultanta for]elor care au ac]ionat ^n etapele [email protected]}c@rile suplimentare ca forfecarea aerului ̂ n zbor sau �aruncarea� membrelor inferioare^nainte, ^n apropierea locului de aterizare, nu influen]eaz@ traiectoria, ci m@resc iner]ia,prin reducerea frec@rii sau prelungirea locului de contact cu solul.

Aterizarea este ultima faz@ a s@riturii }i reprezint@ din punct de vedere biomecanicefortul final al gravita]iei, iar din punct de vedere al performan]ei, randamentul [email protected] exercitat@ asupra solului la aterizare este maxim@, dep@}ind pe cea dinmomentul b@t@ii. Acest lucru se explic@ prin ad@ugarea iner]iei corpului ^n c@dere liber@.

Accidentele ^n timpul s@riturii sunt mai frecvente ^n momentul b@t@ii }i ateriz@rii.%n timpul s@riturii, pe tot parcursul plutirii, traiectoria centrului de greutate se poate

^nscrie grafic ca o linie curb@ cu forme variate, ^n raport cu tipul s@riturii }i cu sportul ^ncare se practic@. Forma ei este legat@ de m@rimea for]ei de plecare (impuls), de greutateacorpului ^n mi}care, direc]ia impulsului, intensitatea v$ntului, rezisten]a aerului. V$ntuldin spate lunge}te traiectoria s@riturii }i performan]a nu se ia ^n considerare dac@ vitezav$ntului dep@}e}te 2 m/sec.

Men]inerea echilibrului ^n timpul s@riturii se realizeaz@ ^n afara oric@rui punct desprijin. El este realizat prin gruparea diferitelor segmente ale corpului ^n jurul centruluide greutate aflat ^n mi}care.

4.4. Detenta

Detenta este o modalitate specific@ de salt, motiv pentru care se va descrie separat,av$nd ^n vedere }i implica]iile ei ^n sportul performan]@.

Detenta reprezint@ o declan}are brusc@ a energiei fizice acumulate la maximum,urmat@ de distensie brusc@. %n salt, detenta depinde de viteza de detent@, care pune ^n

Page 82: 70210465 Artrologie Si Biomecanica

valoare urm@torii factori:Viteza elanului. Elanul influen]eaz@ net calitatea detentei, mai ales la s@riturile cu

elan, dar }i alte probe atletice sau jocuri sportive. Un elan bun, un ritm }i o aprecierecorect@ a penultimului }i ultimului pas, precum }i o apreciere corect@ a traiectoriei uneimingi de fotbal, permite o lovitur@ cu capul a ei, din s@ritur@, cu maximum de randament.

Unghiul de s@ritur@ influen]eaz@ ̂ n@l]area centrului de greutate. Unghiul de s@ritur@este unghiul sub care axul gambei la membrul inferior de b@taie (detentor) p@r@se}tesolul. Acest unghi depinde de natura s@riturii. Dar, un corp mai greu dec$t aerul va aveao vitez@ ini]ial@ mai mare � viteza cu care p@r@se}te solul -, dac@ unghiul de s@ritur@ se va^ndep@rta de 90° }i se va apropia de orizontal@. Dac@ pentru un unghi de 90° s@ritorultrebuie s@-}i ridice centrul de greutate drept ^n sus (gravita]ia fiind maxim@) utiliz$nd oanumit@ for]@, la aceea}i greutate, sub un unghi de 45° for]a va sc@dea la jum@tate, iar subun unghi de 0° (startul la ^not) va fi egal@ cu viteza ini]ial@ maxim@ dezvoltat@ deposibilit@]ile organismului respectiv.

Lungimea membrelor inferioare influen]eaz@ detenta mai ales la s@ritura ̂ n ̂ n@l]ime,deoarece atunci c$nd membrele inferioare sunt mai lungi, centrul de greutate este situatmai sus, deci mai aproape de ^n@l]imea care trebuie trecut@.

Forma bol]ii plantare. O bolt@ plantar@ mai ad$ncit@ favorizeaz@ s@ritorul, spredeosebire de o bolt@ plantar@ mai aplatizat@, care-l defavorizeaz@. Cu c$t raportul dintrebra]ele p$rghiei piciorului (axa transversal@ a gleznei }i tuberozitatea calcaneului) estemai mare, cu at$t for]a de propulsie cre}te.

Ritmul ultimilor doi pa}i. %n raport cu viteza de alergare m@rit@ }i cu apreciereacorect@ a distan]ei, acest factor influen]eaz@ detenta la sporturile ^n care sunt necesariace}ti pa}i.

Lungimea fibrelor musculare. Pentru detent@ este important@ lungimea fibrelormu}chilor care fac parte din lan]ul triplei extensiuni, acest lan] muscular realiz$ndextensiunea cu o for]@ cu at$t mai mare cu c$t apropierea capetelor de inser]ie alemu}chiului este mai mare.

Elementele ajut@toare au un caracter auxiliar, dar trebuie luate ^n considera]ie.Acestea sunt mi}c@ri complexe, cum ar fi extensia membrului inferior de b@taie, aruncareamembrului inferior pendulant ^nainte }i ^n sus, ac]iunea bra]elor.

Viteza cu care sunt pu}i ̂ n ac]iune factorii de mai sus este numit@ viteza de detent@,care, cu c$t este mai mare cu at$t detenta cre}te.

4.5. Aruncarea

Aruncarea este o mi}care complex@, care const@ ^n propulsarea unui obiect oarecarec$t mai departe de cel care arunc@. Obiectul poate fi suli]@, disc, greutate, ciocan, minge.

Aruncarea are patru faze principale: preg@tirea, ghemuirea, explozia }i echilibrarea.Preg@tirea sau elanul const@ ̂ n prinderea obiectului ce urmeaz@ a fi aruncat, plasarea

Page 83: 70210465 Artrologie Si Biomecanica

corpului pe locul de aruncare, pozi]ionarea lui ^n vederea arunc@rii }i concentrarea.Ghemuirea reprezint@ punerea sub tensiune a tuturor lan]urilor musculare

extensoare.Explozia reprezint@ extensia lan]urilor musculare extensoare ale membrelor

superioare care execut@ aruncarea, ^nso]it@ de extensia de propulsie }i sprijin din parteamembrelor inferioare }i a trunchiului.

Echilibrarea este revenirea corpului ^n vederea men]inerii echilibrului, deoarece ^nmomentul exploziei corpul se dezechilibreaz@. Pentru echilibrare intervin to]i mu}chiicare particip@ la reflexele statice }i statokinetice.

Formele arunc@rii

%n general, arunc@rile se pot ^ncadra ^n trei tipuri: prin destindere, prin arcuire, prinpiruet@.

Arunc@rile prin destindere au ca prototip aruncarea greut@]ii }i se realizeaz@ pringhemuirea corpului }i extinderea lui brusc@, de jos ^n sus.

Arunc@rile prin arcuire au ca prototip aruncarea suli]ei. Efectuarea arunc@rii cuprindeextensia trunchiului }i a membrelor, prin a c@ror destindere obiectul este aruncat. %n aceast@form@ de aruncare un rol important ^l au mu}chii drep]i abdominali.

Arunc@rile prin piruet@ au ca prototip aruncarea ciocanului. Se pot efectua trei saupatru piruete, ̂ n care corpul este folosit ca un ax care se ̂ nv$rte}te. Randamentul arunc@riicre}te odat@ cu viteza de ^nv$rtire.

Traiectoria centrului de greutate

Traiectoria centrului de greutate trebuie s@ fie c$t mai eficient@. %n orice mi}care dincadrul deprinderilor motrice complexe, echilibrul tinde s@ se rup@ datorit@ deplas@riicentrului de greutate. Acest fapt trebuie utilizat ^n folosul arunc@rii }i pentru cre}terearandamentului ei.

Pentru realizarea unui randament sporit al arunc@rii, mi}c@rile se studiaz@ }i secorecteaz@ cu ajutorul cinematografiei sau videocasetelor care permit oprirea }i analizareapozi]iei respective. S@ analiz@m acum aruncarea mingii de handbal la poart@. %n momentularunc@rii �din plonjon�, echilibrul centrului de greutate (situat la nivelul vertebrei L5) se�rupe� inten]ionat, prin aruncarea corpului ^nainte. La realizarea mi}c@rii contribuie oserie de mi}c@ri succesive. Mi}carea ^ncepe din pozi]ia vertical@ cu corpul ^n echilibru,preg@tindu-se pentru aruncare, sportivul flecteaz@ genunchii, ajung$nd ^n pozi]ia �pev$rfuri�. Baza de sus]inere se reduce, centrul de greutate tinde s@ coboare, se proiecteaz@^nc@ ̂ n mijlocul bazei de sus]inere, care este ̂ ns@ redus@ ca suprafa]@. Ridicarea membruluisuperior st$ng ^nainte }i a celui drept ^napoi, ajut@ ^n acest moment la men]inereaechilibrului. Prin accentuarea flexiei gambelor }i deplasarea trunchiului ^nainte, centrulde greutate continu@ s@ coboare }i proiec]ia lui cade ^naintea bazei de sus]inere, astfel^nc$t echilibrul se rupe }i corpul cade ̂ nainte. %n momentul pierderii echilibrului, gleznele

Page 84: 70210465 Artrologie Si Biomecanica

}i genunchii se destind brusc }i toat@ for]a membrului inferior se transmite trunchiului,care este proiectat ̂ nainte, ̂ mpreun@ cu centrul de greutate. Membrul superior drept care]ine mingea se ^ntinde }i �biciuie}te� aerul, arunc$nd mingea. For]a cu care este aruncat@mingea este o for]@ combinat@ (FC ), calculat@ astfel:

FC = F1 + F2 + F3,^n care F1 este for]a membrului inferior, F2 este for]a trunchiului ^n c@dere, F3 este for]amembrului superior.

La aceste for]e se adaug@ coeficientul ce ]ine de rezisten]a }i elasticitatea solului,unghiul de aruncare }i valoarea accelera]iei for]ei gravita]ionale (9,81 m/sec2).

%n cadrul oric@rui tip de aruncare intervine }i presiunea cu care plantele apas@ asuprasolului (PN). Aceasta variaz@ ca intensitate }i se calculeaz@ din formula:

PN = PD + PS,unde PD = presiunea plantei drepte, PS = presiunea plantei st$ngi.

La aruncarea greut@]ii cu m$na dreapt@ PD variaz@ ̂ n func]ie de traiectoria greut@]iiaruncate.

For]a de aruncare

For]a de aruncare (FA) reprezint@ energia dezvoltat@ de organism ^n vederearealiz@rii arunc@rii. %n biomecanica arunc@rii, FA = FC x V, unde FC este for]a de contrac]ie,V este viteza de aruncare � contrac]ie).

For]a de contrac]ie rezult@ din combinarea unor elemente anatomice ce ]in de aparatullocomotor cu o serie de propriet@]i fiziologice ale masei musculare. Aceste elemente sunt:

• num@rul de lan]uri musculare angajate ^n mi}care;• num@rul de lan]uri articulare care particip@. Cu c$t lan]ul musculoarticular

cuprinde mai multe segmente, cu at$t for]a de aruncare cre}te.• sec]iunea transversal@ a maselor musculare. For]a de contrac]ie a unui mu}chi

este propor]ional@ cu sec]iunea sa transversal@;• elasticitatea muscular@. Prehensiunea unui obiect care urmeaz@ s@ fie aruncat

realizeaz@ o punere ^n tensiune a unor grupe musculare (mu}chii flexori aiantebra]ului }i m$inii) urmat@ de alungirea lor. Alungirea se realizeaz@ pe bazaelasticit@]i musculare, mu}chii av$nd ac]iunea unui amortizor elastic, destins.%n momentul arunc@rii mu}chii se contract@, dar tensiunea elastic@ a fibrelorcare se scurteaz@ se reduce treptat. Rela]ia dintre alungirea fibrelor (prindep@rtarea capetelor de inser]ie ̂ n momentul prehensiunii) }i scurtarea lor (prinapropierea capetelor de inser]ie ^n momentul contrac]iei) se adaug@ for]eicontractile din momentul arunc@rii;

• lungimea p$rghiilor osoase. Cu c$t aceste p$rghii sunt mai mari, cu at$t for]ade contrac]ie cre}te.

Viteza de contrac]ie (viteza de explozie) este al doilea factor de care depinde for]a

Page 85: 70210465 Artrologie Si Biomecanica

de aruncare. La arunc@ri, viteza are important@ mai mare ̂ n arunc@rile cu piruet@ dec$t laarunc@rile simple. Rezisten]a }i elasticitatea solului }i unghiul de aruncare sunt factoriexteriori de mare importan]@. Unghiul de aruncare trebuie s@ fie c$t mai favorabil.Randamentul arunc@rii depinde }i de calitatea solului; dac@ acesta nu are rezisten]@suficient@ o parte din for]a de aruncare se pierde.

Page 86: 70210465 Artrologie Si Biomecanica

Bibliografie selectiv@

1. Baciu C. Anatomie func]ional@ }i biomecanic@, Ed. Sport-Turism, Buc.1977.2. Baciu C., Aparatul Locomotor, Ed. Med. Bucure}ti,1981.3. Baciu, C. � Anatomi a func]ional@ a aparatului locomotor, Ed. Stadion, Bucure}ti, 1972.4. Br@tucu, L.S. - Anatomie func]ional@, vol.I-III, Ed. UBB Cluj-Napoca, 1994.5. Cordun, Mariana � Kinetologie medical@, Ed. AXA, Bucure}ti, 1999.6. Diaconescu, N., Veleanu, C., Klepp, H.J. � Coloana vertebral@, Ed. Medical@, Bucure}ti,

19777. Dumaulin, I., Bisschop, G., Petit, B., Rijn, Ch. � Dossier de kinesiologie et biomecanique,

Ed. Masson, Paris, 1991.8. Enoka, R. � Kinesiology, Human Kinetics, 1994.9. Gardner, D.L. � The nature and cause osteoarthosis, Br. Med.I, 1983, 286, 418-423.10. Goubel, Fr. � Biomécanique, Ed. Masson, Paris, 1998.11. Gerry, Carr � Mecanics of sport, Human Kinetics, 1997.12. Papilian, V. - Anatomia omului, vol. I-II, edi]ia a VI-a, Ed. All, Bucure}ti, 1992.13. Robacki, R. � Anatomie func]ional@, Ed. Scrisul Rom$nesc, Craiova, 1986.14. Sbenghe, T. � Kinetologie profilactic@, terapeutic@ }i de recuperare, Ed. Medical@,

Bucure}ti, 1987.15. Sbenghe, T. � Bazele teoretice }i practice ale kinetoterapiei, Ed. Medical@, Bucure}ti,

1999.16. Thépaut-Mathieu, C. � Biomecanics X-A, Human Kinetics, Champaing, Illinois, 1987.17. Zuuvbier, C.J. � Influence of muscle geometry on shortening speed of fibre,

aponeurosisand muscle, I. Biomecanics, 1992, 25, 1017-1026.18. Zamora, Elena � Anatomie func]ional@ - aparatul locomotor, vol.I, Ed. Risoprint, Cluj-

Napoca, 2000.

Page 87: 70210465 Artrologie Si Biomecanica

Cuprins

Artrologia11. Generalit@]i1

1.1. Clasificarea articula]iilor 11.1.1. Articula]iile fibroase 11.1.2. Articula]iile cartilaginoase 1.1.3. Articula]iile sinoviale 2

1.2. Elementele anatomice care particip@ la biomecanica articular@ 31.2.1. Mi}c@rile ^n articula]ii 8

1.3. Conducerea ^n articula]ii 91.4. Lan]ul articular sau cinematic 10

2. Articula]iile capului 102.1. Articula]ia temporomandibular@ 10

2.1.1. Elemente descriptive 102.1.2. Biomecanica articula]iei temporomandibulare 12

3. Articula]iile capului cu coloana vertebral@ 153.1. Elemente descriptive 15

3.1.1. Articula]ia atlanto-occipital@ 153.1.2. Articula]ia atlanto-axoidian@ 15

3.2. Biomecanica articula]iilor capului cu coloana vertebral@ 164. Articula]iile coloanei vertebrale 18

4.1. Elemente descriptive 184.1.1. Articula]iile vertebrelor adev@rate 184.1.2. Articula]iile vertebrelor false 20

4.2. Biomecanica coloanei vertebrale 205. Articula]iile toracelui 23

5.1. Elemente descriptive 235.1.1. Articula]iile capetelor coastelor 235.1.2. Articula]iile costotranversare 245.1.3. Articula]iile costocondrale 245.1.4. Articula]iile condrosternale 255.1.5. Articula]iile intercondrale 255.1.6. Articula]iile sternului 25

5.2. Biomecanica toracelui 256. Articula]iile membrului superior 28

6.1. Articula]iile centurii scapulare 286.1.1. Elemente descriptive 28

6.1.1.1 Articula]ia sternoclavicular@ 286.1.1.2. Articula]ia acromioclavicular@ 296.1.1.3. Sindesmoza coracoclavicular@ 296.1.1.4. Ligamentele proprii ale scapulei 30

6.1.2. Biomecanica centurii scapulare 306.1.2.1. Articula]ia sternoclavicular@ 306.1.2.2. Articula]ia acromioclavicular@ 316.1.2.3. Articula]ia coracoclavicular@ 316.1.2.4. Articula]ia scapulotoracic@ 326.1.2.5. Biomecanica centurii scapulare ^n totalitate 32

Page 88: 70210465 Artrologie Si Biomecanica

6.2. Articula]ia scapulo-humeral@ 336.2.1. Elemente descriptive 336.2.2. Biomecanica articula]iei scapulo-humerale 34

6.3. Articula]ia cotului 366.3.1. Elemente descriptive 366.3.2. Biomecanica cotului 38

6.4. Articula]iile radioulnare 396.4.1. Elemente descriptive 39

Articula]ia radioulnar@ distal@ 406.4.2. Biomecanica antebra]ului 41

6.5. Articula]iile m$inii 426.5.1. Elemente descriptive 42

6.5.1.1. Articula]ia radiocarpian@ 436.5.1.2. Articula]iile intercarpiene 446.5.1.3. Articula]ia mediocarpian@ 446.5.1.4. Articula]iile carpometacarpiene 45

Articula]ia carpometacarpian@ a policelui. 45Articula]iile carpometacarpiene ale degetelor II-V 45

6.5.1.5. Articula]iile intermetacarpiene 466.5.1.6. Articula]iile degetelor 46

Articula]iile metacarpofalangiene 46Articula]iile interfalangiene 46

6.5.2. Biomecanica articula]iilor m$inii 476.5.2.1. Biomecanica g$tului m$inii 47

Articula]ia radiocarpian@ 47Articula]ia medio-carpian@ 47Flexiunea � extensiunea 48Adduc]ia-abduc]ia 49

6.5.2.2. Biomecanica articula]iilor metacarpofalangiene 506.5.3. Biomecanica ultimelor patru degete (II, III, IV, V) 51

Flexiunea-extensiunea degetelor 51%nclinarea marginal@ 52

6.5.4. Biomecanica policelui 52Flexiune-extensiune 52Abduc]ie-adduc]ie 53Circumduc]ia 53Opozi]ie-repozi]ie 53

6.6. Prehensiunea 541. Prehensiunea ^ntre dou@ din ultimele patru degete 552. Prehensiunea dintre ultimele patru degete (^mpreun@ sau izolat) }ipodul palmei. 553. Prehensiunea ^ntre police }i restul degetelor sau a palmei 55

6.7. Prinderea 566.8. Alte func]ii ale m$inii 56

7. Articula]iile membrului inferior 577.1. Articula]iile centurii membrului inferior 57

7.1.1. Elemente descriptive 577.1.1.1. Articula]ia sacroiliac@ 577.1.1.2. Simfiza pubian@ 587.1.1.3. Ligamentele sacroischiadice 58

Page 89: 70210465 Artrologie Si Biomecanica

7.1.2. Biomecanica bazinului 597.1.2.1. Rolul bazinului ^n static@ 597.1.2.2. Rolul dinamic al bazinului 59

7.1.3. Articula]ia }oldului sau coxofemural@ 607.1.3.1. Elemente descriptive 607.1.3.2. Biomecanica articula]iei coxofemurale 62Flexiune � extensiune 62Abduc]ie � adduc]ie 63Circumduc]ia 64Rota]ie intern@ - rota]ie extern@ 64

7.2. Articula]ia genunchiului 657.2.1. Elemente descriptive 657.2.2. Biomecanica articula]iei genunchiului 66

7.2.2.1. Rolul ligamentului patelei 697.2.2.2. Rolul ligamentelor ^ncruci}ate 697.2.2.3. Rolul rotulei 71

7.3. Articula]iile tibiofiburale 717.3.1. Elemente descriptive 71

7.3.1.1. Articula]ia tibiofibular@ 727.3.1.2. Sindesmoza tibiofibular@ 727.3.1.3. Membrana interosoas@ crural@ 73

7.3.2. Biomecanica articula]iilor tibiofibulare 737.4. Articula]iile piciorului 74

7.4.1. Elemente descriptive 747.4.1.1. Articula]ia talocrural@ 747.4.1.2. Articula]iile intertarsiene 74

7.4.1.2.1. Articula]ia subtalar@ 757.4.1.2.2. Articula]ia talocalcaneonavicular@ 757.4.1.2.3. Articula]ia calcaneocuboidian@ 767.4.1.2.4. Articula]ia transversal@ a tarsului 76

7.4.1.3. Articula]iile tarsometatarsiene 767.4.1.4. Articula]iile intermetatarsiene 77

7.5. Articula]iile degetelor 777.5.1. Biomecanica articula]iilor piciorului 78

7.5.1.1. Biomecanica articula]iei gleznei 787.5.1.2. Statica bol]ii plantare 787.5.1.3. Biomecanica sprijinului plantar 797.5.1.4. Biomecanica celorlalte articula]ii ale piciorului 80

Capitolul II 82Pozi]iile sau posturile 82

1.1. Planul general de analiz@ a pozi]iilor 821.2. Pozi]ia vertical@ 841.3. Pozi]ia orizontal@ 841.4. Pozi]ia }ez$nd 85

For]ele interioare }i exterioare ale locomo]iei 852.1. For]ele interioare ale locomo]iei 862.2. For]ele exterioare ale locomo]iei 882.3. Clasificarea mi}c@rilor ^n locomo]ie 90

Sincronizarea ac]iunilor musculare 91Grup@ri func]ionale, cupluri de for]@ }i lan]uri cinematice 91

Page 90: 70210465 Artrologie Si Biomecanica

3.1. Gruparea func]ional@ periarticular@ 923.2. Chingile musculare 933.3. Lan]uri musculare (cinematice) 933.4. Lan]uri cinematice 94

Deprinderile motrice complexe 954.1. Mersul 974.2. Alergarea 1034.3. S@riturile 1074.4. Detenta 1084.5. Aruncarea 110

Bibliografie selectiv@ 114Cuprins 115