7 paşi spre Consumul responsabil de alimente · Şcoala gimnazialĂ “mihai eminescu”, roman,...
Embed Size (px)
Transcript of 7 paşi spre Consumul responsabil de alimente · Şcoala gimnazialĂ “mihai eminescu”, roman,...

1
7 paşi spre Consumul responsabil de alimente

2
Introducere
Dragi profesori,
Metodologia cuprinsă în manualul pe care îl ţineţi acum în mână a fost creată ca parte a Proiectului
Mănâncă Responsabil. Scopul său este de a ajuta tinerii din noile țări membre ale UE să înțeleagă legătura
dintre obiceiurile lor alimentare și provocările globale ale generațiilor viitoare și de a acţiona cât mai bine
pentru a promova un mod de viață durabil în ceea ce privește lumea înconjurătoare.
Mijloacele de producție, distribuție și consum de alimente au un impact enorm, nu numai asupra sănătăţii
noastre, ci și asupra resurselor naturale, a schimbărilor climatice, pierderii biodiversității și asupra mediului
în schimbare. Acestea influențează calitatea vieții oamenilor din diferite zone ale globului. În fiecare zi
facem alegeri care au un impact asupra lumii din jurul nostru. Cu o alimentație responsabilă putem contribui
la modelarea lumii pe care dorim să o vedem în jurul nostru. Cum să facem asta? Când mâncăm trebuie să
fim siguri că ceea ce ne-am pus în farfurie ne ajută nu numai pe noi, ci şi pe cei de lângă noi. Puteți citi
despre modul în care micile schimbări în obiceiurile alimentare pot avea un impact mare în Meniu pentru
Schimbare.
Metodologia Proiectului Mănâncă Responsabil utilizează experienţa conceptulului celor 7 paşi folosit la
nivel international de Programul Eco-Şcoala. Proiectul aduce un subiect nou, atractiv şi de actualitate, aflat în
strânsă legătură cu alte teme ale Programului Eco-Şcoală. Scopul său este de a vă oferi dumneavoastră,
profesorilor, sprijinul pentru a include tema alimentaţiei responsabile în procesul educaţional. Se pune accent
pe înțelegerea profundă a problemei și sunt oferite metode specifice pentru a dezvolta subiectul cu elevii.
Suntem conştienţi de vastitatea subiectului referitor la alimentaţia responsabilă şi că nu este posibil ca el să
fie acoperit în întregime. Acesta este împărțit în 6 subteme: Produsele alimentare locale și de sezon,
Agrobiodiversitatea, Deșeurile alimentare, Alimentele procesate și uleiul de palmier, Consumul de carne
și Mijloacele de producție bio, comerțul echitabil.
Sperăm să vă placă să lucraţi cu metodologia din acest manual!
Ca parte a Proiectului Mănâncă responsabil ("Mănâncă responsabil! Un program global de acțiune orientat
spre învățarea pentru EYD 2015 și mai departe"), au fost create următoarele documente:
• Site-ul Proiectului Mănâncă responsabil: www.eatresponsibly.eu
• Pagina naţională de Facebook: https://www.facebook.com/manancaresponsabil/
• Pagina internaţională de Facebook: https://www.facebook.com/weeatresponsibly/
• Meniul pentru Schimbare

3
Conţinut
Simboluri:
Metodologia este proiectată pentru toate categoriile de vârstă școlară. Textele pentru fiecare categorie sunt
conexate cu pictograma specifică.
Pictograma unui hamster – text pentru grădiniţe
Pictograma unui fermier – text pentru școlile gimnaziale
Pictograma unui film – text pentru licee
Adresăm mulţumiri tuturor școlilor pilot care au ajutat și testat metodologia pe parcursul anului școlar
2015/2016.
6 GRĂDINIŢE: GRǍDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT “TIC-PITIC”, MIOVENI, JUDEŢUL
ARGEŞ, GRǍDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT “MAGNOLIA” / STRUCTURĂ ŞCOALA
GIMNAZIALĂ “EMIL RACOVIŢĂ”, ONEŞTI, JUDEŢUL BACĂU, GRĂDINIŢA NR. 26 /
STRUCTURĂ ŞCOALA GIMNAZIALĂ “ALEXANDRU IOAN CUZA”, BACĂU, JUDEŢUL BACĂU,
GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT „JUNIOR“, SLOBOZIA, JUDETUL IALOMIŢA,
GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT „ŢĂNDĂRICĂ”, SUCEAVA, JUDEŢUL SUCEAVA,
GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT, “MICUL PRINŢ”, RĂDĂUŢI, JUDEŢUL SUCEAVA.
25 de ŞCOLI GIMNAZIALE: ŞCOALA GIMNAZIALĂ “TUDOR VLADIMIRESCU” / STRUCTURĂ
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 2, PITEŞTI, JUDEŢUL ARGEŞ, ŞCOALA GIMNAZIALĂ “ALEXANDRU
IOAN CUZA”, BACĂU, JUDEŢUL BACĂU, ŞCOALA GIMNAZIALĂ “OLTEA DOAMNA”, ORADEA,
JUDEŢUL BIHOR, ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 197, SECTOR 6, BUCUREŞTI, ŞCOALA
GIMNAZIALĂ NR. 165, SECTOR 4, BUCUREŞTI, ŞCOALA GIMNAZIALĂ “GEORGE BACOVIA”,
SECTOR 4, BUCUREŞTI, ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 7, BUZĂU, JUDEŢUL BUZĂU, ŞCOALA
GIMNAZIALĂ NR. 11, ORADEA, JUDEŢUL BIHOR, ŞCOALA GIMNAZIALĂ “MATEI GR.
VLĂDEANU”, CÂNDEŞTI VALE, JUDEŢUL DÂMBOVIŢA, ŞCOALA GIMNAZIALĂ COŞOVENI,
JUDEŢUL DOLJ, ŞCOALA GIMNAZIALĂ „CONSTANTIN GH. MARINESCU”, GALAŢI, JUDEŢUL
GALAŢI, ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 29, GALAŢI, JUDEŢUL GALAŢI, ŞCOALA GIMNAZIALĂ
„ACADEMICIAN MARIN VOICULESCU”, GIURGIU, JUDEŢUL GIURGIU, ŞCOALA GIMNAZIALĂ
BĂIŢA, JUDEŢUL HUNEDOARA, ŞCOALA GIMNAZIALĂ „I. D. SÎRBU“, PETRILA, JUDEŢUL
HUNEDOARA, ŞCOALA GIMNAZIALĂ “GARABET IBRĂILEANU”, TÂRGU FRUMOS, JUDEŢUL
IAŞI, ŞCOALA GIMNAZIALĂ “IORDACHE CANTACUZINO”, PAŞCANI, JUDEŢUL IAŞI, ŞCOALA
GIMNAZIALĂ “ALICE VOINESCU”, DROBETA-TURNU SEVERIN, JUDEŢUL MEHEDINŢI,
ŞCOALA GIMNAZIALĂ “MIHAI EMINESCU”, ROMAN, JUDEŢUL NEAMŢ, ŞCOALA
GIMNAZIALĂ “TOMA CARAGIU”, PLOIEŞTI, JUDEŢUL PRAHOVA, ŞCOALA GIMNAZIALĂ
“HENRI MATHIAS BERTHELOT”, PLOIEŞTI, JUDEŢUL PRAHOVA, ŞCOALA GIMNAZIALĂ
“BOGDAN VODĂ”, CÂMPULUNG MOLDOVENESC, JUDEŢUL SUCEAVA, ŞCOALA
GIMNAZIALĂ “ION IRIMESCU”, FĂLTICENI, JUDEŢUL SUCEAVA, ŞCOALA GIMNAZIALĂ
“BOGDAN VODĂ”, RĂDĂUŢI, JUDEŢUL SUCEAVA, ŞCOALA GIMNAZIALĂ“REGINA
ELISABETA”, RĂDĂUŢI, JUDEŢUL SUCEAVA.
18 COLEGII, LICEE: LICEUL TEORETIC „IULIA ZAMFIRESCU“, MIOVENI, JUDEŢUL ARGEŞ,
COLEGIUL TEHNIC “COSTIN D. NENIŢESCU”, PITEŞTI, JUDEŢUL ARGEŞ, LICEUL TEORETIC
“DIMITRIE BOLINTINEANU”, SECTOR 5, BUCUREŞTI, COLEGIUL “HENRI COANDĂ”, BACĂU,

4
JUDEŢUL BACĂU, COLEGIUL TEHNIC “GRIGORE COBǍLCESCU”, MOINEŞTI, JUDEŢUL
BACĂU, COLEGIUL NAŢIONAL ECONOMIC “ANDREI BÂRSEANU”, BRAŞOV, JUDEŢUL
BRAŞOV, LICEUL “VOIEVODUL MIRCEA”, TÂRGOVIŞTE, JUDEŢUL DÂMBOVIŢA, LICEUL DE
ARTE “IONEL PERLEA”, SLOBOZIA, JUDEŢUL IALOMIŢA, LICEUL TEHNOLOGIC “SFÂNTA
ECATERINA”, URZICENI, JUDEŢUL IALOMIŢA, LICEUL TEHNOLOGIC “CEZAR NICOLAU”,
BRĂNEŞTI, JUDEŢUL ILFOV, COLEGIUL AGRICOL ŞI DE INDUSTRIE ALIMENTARĂ“VASILE
ADAMACHI”, IAŞI, JUDEŢUL IAŞI, COLEGIUL TEHNIC “GHEORGHE CARTIANU”, PIATRA
NEAMŢ, JUDEŢUL NEAMŢ, COLEGIUL NAŢIONAL “EUDOXIU HURMUZACHI”, RĂDĂUŢI,
JUDEŢUL SUCEAVA, COLEGIUL TEHNIC “PETRU MUŞAT”, SUCEAVA, JUDEŢUL SUCEAVA,
COLEGIUL ECONOMIC “DIMITRIE CANTEMIR”, SUCEAVA, JUDEŢUL SUCEAVA, COLEGIUL
NAŢIONAL “ANASTASESCU”, ROŞIORI DE VEDE, JUDEŢUL TELEORMAN, LICEUL PEDAGOGIC
”MIRCEA SCARLAT”, ALEXANDRIA, JUDEŢUL TELEORMAN, LICEUL TEORETIC “EMIL
RACOVIŢĂ”, VASLUI, JUDEŢUL VASLUI.
O ŞCOALĂ SPECIALĂ: CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ “SF. ANDREI”, GURA
HUMORULUI, JUDEŢUL SUCEAVA.
Material realizat de: Zuzana Jakobová, Jitka Krbcová
Partenerii slovaci (capitolul Împlementarea în Curriculum)
Traducerea din limba engleză şi adaptarea: Răzvan Dincă, Cornelia Dincă
Metodologie comentată de profesorii din unităţile şcolare pilot: Filofteia Daniela Stoica, Daniela Carmen
Mîrzac, Victoriţa Nicolescu, Carmen Gabriela Minulescu, Camelia Guler, Angela Nuţă, Valeria Purcărea-
Ciulacu, Nicoleta Călin, Ioana Bîzdoacă, Alina Mariana Pintilii, Tatiana Nămoloşanu, Iulia Tora, Iustina
Boambă, Jana Rugină, Maria-Simona Todirică, Claudia Cornelia Enache, Ştefana Stanciu, Cătălina Butoi,
Andreea Silvia Tudor, Irina Constantinescu, Angela Chiroşcă, Aurelia Florescu, Petra Ţogoe, Liliana
Gheban, Iosif Dorin Crişan, Anca Daraban, Liliana Ştefănescu, Valentina Frunzuc, Marioara Stoian, Cornelia
Şchiopu, Ionela Daniela Popa, Nicoliţa Vlăduţu, Eleonora-Lidia Neagu, Emilia Lupei, Emilia Ciomârtan,
Mihaela Enache, Nela Vlad, Cornelia Hatnean, Nicoleta Petronela Bogoş, Gheorghe Liviu Hatnean, Simona
Olga Tofan, Carmen Suliman, Gela Ţofei, Andreea-Ramona Chiper, Elena-Ancuţa Balan, Niculina Ciosnar,
Brînduşa Leucă, Emanuela Luptaciu, Angelica Oprea, Aurelia Nedelcuţă, Mădălina Streja.
Acest proiect este finanțat de Uniunea Europeană

5
PROIECT: DCI-NSAED/2014/339-207
7 paşi spre Consumul responsabil de alimente
COMITETUL ECO-ȘCOALA organizarea unei echipe potrivite pentru tema Consumului
responsabil de alimente;
împărțirea echipei și definirea rolului fiecărui membru;
motivarea pentru noua temă ECO.
ANALIZA CONSUMULUI DE
ALIMENTE
analiza problemelor privind alimentaţia și aplicarea unor
chestionare acasă;
evaluarea rezultatelor și luarea unei decizii cu privire la ce poate
fi îmbunătățit.
PLANUL DE ACȚIUNE
îmbunătățirea punctelor slabe referitoare la Consumul
responsabil de alimente, descoperite pe baza analizei și a
chestionarelor;
punerea de acord asupra a ceea ce trebuie schimbat în mod
specific;
realizarea unui plan de acțiune anual pentru a aborda
îndeaproape subiectul Consumului responsabil de alimente.
MONITORIZARE
ȘI EVALUARE
punerea de acord asupra înregistrării și evaluării progreselor
obținute pe parcursul implementării Planului de acțiune;
monitorizarea continuă și evaluarea pașilor / progreselor.
INTEGRAREA ÎN
CURRICULUM
încercarea de a înţelege perspectiva globală sau consumul
responsabil de alimente.
INFORMARE ȘI IMPLICARE
informarea celorlalți din cadrul și din afara școlii despre
progresul cu privire la Consumul responsabil de alimente.
Învățarea modului de a interpreta activitățile și rezultatele,
scrierea de articole, crearea unui avizier, a unui poster, a unui
site web și realizarea de activități de informare prin intermediul
rețelelor sociale;
conceperea unui eveniment, pe tema Consumul responsabil de
alimente, adresat colegilor de școală, părinților și publicului larg;
cooperarea cu părinții, publicul larg, experți în hrană sănătoasă,
fermieri, bucătari, vânzători ...
CODUL ECO – codul
consumului responsabil de
alimente
punerea de acord asupra a ceea ce este important pentru noi cu
privire la tema Consumului responsabil de alimente și integrarea
în CODUL ECO al unităţii școlare.

6
Cum să motivați COMITETUL ECO -ȘCOALA pe parcursul celor 7 pași
Este important ca elevii să se simtă bine pe durata proiectului, să dorească să continue și să treacă bine peste
părțile mai dificile sau mai puțin atrăgătoare ale proiectului. Scenariul activităților motivaționale care leagă
cei 7 pași îi poate ajuta în acest sens.
Cum să motivați elevii să investigheze problema Consumului responsabil de
alimente
Scenariu motivațional pentru preșcolari
Aceasta este o poveste în care un animal intră în necazuri cu privire la hrană și îi roagă pe copii să-l
ajute. Copiii vor ajuta în mod gradual la crearea poveștii și o vor susține prin ilustrații, pe măsură ce
proiectul avansează. Rezultatul va fi un poster uriaș cu ilustrații însoțite de un text sau o carte ce va
cuprinde desenele și povestea creată de copii.
Animalul protagonist din poveste este Domnul Hamster, aflat în căutarea unui loc potrivit pentru familia sa,
în care să poată fi fericiți. Un astfel de loc trebuie să le asigure o hrană bună, de calitate superioară. Familia
Hamster știe că hrana lor trebuie să fie suficient de bună pentru ei și pentru mediul lor, încât să poată trăi
fericiți. Deci, ei vor să știe cum pot cultiva propria lor hrană. Ce altceva trebuie să știe înainte de a se muta?
Grădinița voastră este un loc potrivit a găzdui familia Hamster? Un hamster apare și vine în vizită înainte de
fiecare pas și discută subiectul fiecărei activităţi, precum și ceea ce poate fi făcut cu copiii...
Scenariu motivațional pentru școli
Un fermier din trecut, ce avea o fermă pe terenul actualei locații a școlii, intră în contact cu elevii prin
intermediul scrisorilor. Cu ajutorul unei oglinzi a viitorului, moștenită de la strămoși, acesta vede ce se
întâmplă în prezent în actuala locație, odinioară ferma sa. Prin intermediul benzilor desenate și al
scrisorilor, fermierul începe să descopere, cu ajutorul elevilor, ce s-a întâmplat încât câmpurile sale au
dispărut, ce mănâncă elevii, de unde provine hrana lor şi cine o produce, cine găteşte pentru ei...
Elevii publică rezultatele, răspunsurile lor la întrebările și la cererile fermierului, utilizând un carnețel de
însemnări și apoi le vor procesa sub forma unui jurnal, de exemplu.
Scenariu motivațional pentru licee
Responsabilitatea elevilor de liceu este de a realiza un scurt film (10 minute) pe tema Consumului
responsabil de hrană, pe baza rezultatelor din cadrul Analizei consumului de alimente. Aceștia vor selecta o
problemă specifică din cadrul punctelor slabe identificate și o vor integra în filmuleț, pe care îl vor face
public la final pe site-ul Proiectului Mănâncă Responsabil!

7
1. Comitetul Eco-Școala
Membrii Comitetului Eco-Școala pentru Proiectul „Mănâncă responsabil” vor varia ca număr și vor depinde
de condițiile din cadrul școlii. Puteți folosi Comitetul deja existent sau puteți forma un sub-comitet pentru a
se ocupa de subiectul Consumul responsabil de hrană.
Cum să motivați elevii să investigheze problema Consumului responsabil de
alimente
Activitate motivațională pentru unități preșcolare - Comitetul Eco-Şcoală
SARCINĂ: În cadrul primei întâlniri, prezentați copiilor situația: un vizitator nou și neașteptat a apărut la
grădiniţă și le-a lăsat un mesaj. Puteți oferi copiilor o ghicitoare (descrieți un hamster și ei vor ghici
animalul) sau puteți învăța împreună o poezie sau un cântec despre un hamster. Apoi puteți căuta împreună
locul în care a apărut hamsterul, descoperind mesajul prin care Domnul Hamster se prezintă pe sine și familia
sa și cere ajutor. El le cere copiilor să îi prezinte comitetul, membrii individuali și rolurile acestora (cum să
distribuim rolurile în cadrul unei echipe).
CE TREBUIE PREGĂTIT:
Un loc în cadrul grădiniței, preferabil locul în care se reunește Comitetul Eco-Școala, acolo unde
hamsterul își va face apariția în mod regulat, lăsând în urmă mesaje și materiale ajutătoare și
unde copiii îl pot vizita. În acest loc puteți afișa rezultate și informații referitoare la acest proiect.
Exemplarul tipărit al mesajului nr. 1 și ilustrația cu familia hamsterului (Anexa nr. 1).
Pentru prezentare, folosiţi ilustraţi cu Familia Hamsterilor (Anexa nr. 2). Puteți plasa
ilustrația Familia Hamsterilor la avizier și lângă ea copiii ar putea crea posterul lor cu Comitetul Eco-Şcoală,
marcând pe o fotografie numele lor și ce rol au în echipă. Notarea rolurile ar trebui să fie precedată de
împărţirea rolurilor pe echipă - cine este responsabil pentru ce, ce roluri ar fi necesare, cine este bun şi la ce.
Activitate motivațională pentru școli - Comitetul Eco-Şcoală
SARCINĂ: În cadrul primei întâlniri, oferiți elevilor prima filă din benzile desenate. Îndemnați-i să caute
cutia poștală în care vor găsi o scrisoare cu mai multe informații. După citirea scrisorii, efectuați activitatea
de Atribuire a Rolurilor şi puneţi rezultatele la avizier. Elevii vor trebui să răspundă la anumite ȋntrebări. Ei
ar trebui să folosească Avizierul Eco pentru răspunsuri, acolo unde vor putea fi văzute atât de fermierul din
trecut, cât și de toată lumea din şcoală.
CE TREBUIE PREGĂTIT:
• Exemplarul tipărit al benzii desenate „Străinii din Oglindă” - Anexa nr. 3.
• O cutie poștală, pe care ar trebui să o amplasați în apropierea Avizierului Eco și în care veți pune
scrisorile rând pe rând.
• Un exemplar tipărit al primei scrisori - Scrisoarea pentru „Străinii din Oglindă” - Anexa nr. 4.

8
(amplasați-l în cutia poștală înainte de reuniune, pentru ca elevii să se poată deplasa la cutie și să îl
găsească imediat ce au citit banda desenată).
Activitate motivațională pentru licee
SARCINĂ: Efectuați activitatea „Ce consider a fi hrană responsabilă?” împreună cu elevii, după cum
urmează. După ce ați definit conceptul de hrană responsabilă, să vedem cum ne conectează mâncarea
noastră cu lumea înconjurătoare, pe baza acestei definiţii. Încurajaţi elevii să descopere ce poveşti ascund
alimentele lor, să realizeze un scurt film pe această temă şi să-i antreneze pe ceilalţi să caute solutii. Pentru
mai multe detalii urmăriţi filmul Şi-a riscat viaţa pentru a salva ziua ( https://youtu.be/i8MSzc1WWBE)
Activitatea: Ce consider a fi hrană responsabilă?
OBIECTIV: o primă reflecție asupra subiectului consumului responsabil de hrană și a descoperirii a ceea ce
elevii consideră a fi hrană responsabilă - un punct de început cu care se va lucra de-a lungul proiectului.
TIMP: 20 – 30 de minute
CE TREBUIE PREGĂTIT:
alimente ce urmează a fi degustate de toată lumea, alături de o declarație cu privire la hrana
respectivă;
o coală mare de hârtie sau o tablă pentru redactarea definițiilor.
SARCINĂ: Înainte de prima reuniune a Comitetului Eco, rugați elevii și alți membri să aducă alimente pe
care le consideră, din orice motiv, „responsabile”. Aceștia ar trebui să aducă îndeajuns de multe alimente
pentru ca toți membrii să poată gusta din fiecare. Elevii vor pregăti și câte o foaie cu câte o declarație scurtă
(poate fi anonimă) cu privire la motivul pentru care consideră alimentul respectiv ca fiind „responsabil”.
În cadrul reuniunii se pregătește un mic bufet, cu mâncarea și declarațiile însoțitoare, iar la momentul potrivit
toată lumea va avea șansa de a gusta din toate alimentele aduse de ceilalți. De-a lungul degustării, membrii
Comitetului Eco vor citi declarațiile. Cereți elevilor să inventeze, pe baza declarațiilor cu privire la alimente,
propriile definiții ale „Consumului alimentar responsabil” (ce își imaginează că înseamnă la momentul
actual) și să le pună pe hârtie.
Este posibil ca acum, la începutul proiectului, elevii să își bazeze opiniile pe ceea ce le este la îndemână și pe
ceea ce cunosc. Aceștia probabil că nu vor putea include toate aspectele Hranei responsabile, după cum sunt
descrise în capitolul de introducere. Totuși, acesta nu este un lucru rău. Dimpotrivă, este bine că definiția le
aparține în totalitate, fiind creată în baza gândirii lor actuale cu privire la subiectul de față.
Puneţi deoparte definiția și folosiți-o din nou la evaluarea finală a proiectului (sau într-un moment adecvat pe
parcursul proiectului) și atunci solicitați elevilor să îi mai adauge elemente. Pe parcursul proiectului, aceștia
vor descoperi cu siguranță alte viziuni asupra hranei responsabile și repercusiuni pe care le putem lua în

9
calcul în momentul Consumului responsabil de alimente. Discutați cu ei asupra modului în care viziunea lor
s-a schimbat și ce lucruri noi au descoperit.
FILM: Informați-i pe elevi de faptul că, pe parcursul proiectului, vor pregăti un film cu subiectul Consumul
responsabil de alimente, în baza rezultatelor Analizei consumului de alimente. Drept exemplu, le puteți arăta
un film: Şi riscat viaţa pentru a salva ziua (folosiți legătura https://youtu.be/i8MSzc1WWBE) sau găsiți un
alt film adecvat.
Totuși, înainte de orice, la fel ca în toate filmele, este nevoie ca toți membrii Comitetului Eco să aibă un rol
clar, responsabilități evidente, potrivite pentru aptitudinile fiecăruia și pentru modul în care fiecare poate
contribui la funcționarea echipei în condiții normale.
Efectuați împreună cu elevii activitatea de Atribuire a rolurilor. În acest caz puteți folosi termeni din
industria cinematografică (bucătar-șef = regizor, furnizor = scenarist, manager = producător etc.)
Cum să distribuim rolurile
Munca în echipă necesită implicarea tuturor membrilor, iar diferitele lor roluri pot avea o importanță
fundamentală pentru succesul echipei în general. Rolurile ajută elevii să devină conștienți de propriile calități
și să își asume responsabilități pe cont propriu, pentru activitățile echipei.
Cum putem descoperi la ce se pricepe fiecare
Pentru ca o echipă să fie eficientă, fiecare membru ar trebui să îndeplinească un rol care i se potrivește ca o
mănușă, pentru care este cel mai potrivit. Dar care este acesta?
Activitatea „Atribuirea Rolurilor"
OBIECTIV: Elevii își împart rolurile în cadrul Comitetului Eco, în baza propriilor preferințe.
Lucrul în echipă necesită participarea tuturor membrilor și toate rolurile lor ar putea avea o semnificație
crucială pentru succesul echipei. Rolurile îi ajută pe elevi să-şi pună în evidenţă calitățile și să își asume
responsabilitatea pentru activitățile echipei. Pentru o mai mare eficienţă este necesar ca fiecare să-şi atribuie
un rol care i se potrivește cel mai bine. Dar care este acel rol? Acestea ar trebui să aflam din această
activitate.
TIMP: 30 de minute
CE TREBUIE PREGĂTIT:
• Descrierea rolurilor, pentru ca fiecare elev să aibă unul. Anexa nr. 5.
• Ilustrația „Comitetul Eco în Bucătărie”, a se vedea Anexa nr. 6 pentru fiecare grup.
• Cărți de vizită cu atribuţii Anexa nr. 7, pentru ca fiecare elev să aibă o carte de vizită.

10
DESCRIEREA ACTIVITĂȚII:
Fiecare elev primește o bucată de hârtie cu un rol (la întâmplare, astfel încât rolurile că nu fie văzute -
acestea pot fi trase la sorți).
1. Fiecare elev citește în liniște caracteristicile rolului dat și stabilește dacă rolul i se potrivește; dacă
rolul respectiv îl caracterizează sau nu.
2. Elevii formează grupuri conform rolurilor primite (bucătari, furnizori etc.). Fiecare grup primește
ilustrația „Comitetul Eco în Bucătărie”, în care toate rolurile sunt numite și descrise. Pentru
fiecare rol, inclusiv cel propriu, ei nominalizează o persoană din cadrul Comitetului (rolul poate fi
potrivit mai multor persoane) pe care o consideră a fi adecvată. Regula este cea conform căreia toți
elevii din Comitet trebuie să primească un rol.
3. Toată lumea din grup alege și unul dintre rolurile oferite pentru propria persoană, rolul care
corespunde cel mai bine propriilor capacități și aptitudini și rolul pe care fiecare își dorește să-l
îndeplinească.
4. Fiecare grup prezintă întregului Comitet rolul ales prima dată, persoana/persoanele propusă(e)
pentru îndeplinirea funcției respective și declară motivele alegerii respective. Celelalte grupuri
numesc apoi și ele persoana pe care ar desemna-o în rolul respectiv. Persoanele vizate declară dacă
au ales rolul cu pricina și dacă ar fi mulțumite să îndeplinească funcția respectivă. În final, toată
lumea ajunge la un acord și rezultatul este înscris. (Toți elevii au dreptul de a refuza un anumit rol,
dar, în final, vor fi nevoiți să aleagă unul dintre rolurile rămase disponibile.)
5. Odată ce rolurile au fost distribuite, fiecare elev își creează propria carte de vizită, pe care o
afișează la avizier. Cărțile de vizită vor include simbolul și titlul rolului dat, numele și fotografia
elevului ce deține rolul respectiv, iar fiecare elev alege atributele și caracteristicile din definiția
rolului, care îl descriu cel mai bine, adăugând pe scurt responsabilitățile pe care le va îndeplini
efectiv. Un rol poate fi îndeplinit de mai multe persoane, iar fiecare dintre acestea poate avea
calificări oarecum diferite pentru rol (ex.: Furnizorul George are abilități de comunicare, poate
reacționa rapid în situația dată și se pricepe la clasificarea datelor... Furnizorul Elena este o persoană
curioasă, căreia îi place să caute informații din diferite surse și care se pricepe la alegerea celor mai
importante lucruri ce trebuie împărtășite)... Întregul Comitet Eco va fi astfel prezentat la avizier sau
într-un alt loc.

11
Împărțirea responsabilităților cu ajutorul sistemului celular
O distribuție foarte strictă a responsabilităților poate fi adesea înlocuită cu o distribuție indirectă a rolurilor,
în cazul în care sarcinile sunt împărțite pe grupe de elevi - sau celule - la fel ca în exemplul următor folosit la
o școală gimnazială din Rezekne, Letonia. Aceasta ar putea fi o opțiune bună pentru școlile mai mari, în
cazul în care elevii se simt mai bine în grupuri de lucru. "Funcțiile" celulelor sunt similare cu cele ale rolurile
propuse pentru elevi, după cum se vede mai jos:
ORGANIZARE
Organizează și
direcţionează
activitățile legate
de Comitetul Eco IMPLICARE
Informează despre Comitetul Eco şi implică elevii în
activităţi
MANAGEMENT
Conduce Comitetul
Eco şi coordonează
munca tuturor ARTĂ
Creează imagini
vizuale ale activităţilor
şi postere MEDIA
Cu fotografii şi filme, pregăteşte articole
pentru şcoală şi media locală
VIDEO-FOTO
Creează filme şi
fotografii pentru a
documenta
activităţile
CERCETARE
Desfăşoară analiza consumului alimentar și face sugestii pentru
planul de acțiune

12
2. ANALIZA CONSUMULUI DE ALIMENTE
Dacă vrem să facem o schimbare, este bine să ştim ȋn ce situație ne aflăm la momentul actual și să ne bazăm
pașii următori pe această constatare. Acest lucru este adevărat și în cazul consumului responsabil de
alimente. Astfel, începem cu o Analiză a consumului de alimente. Puteți găsi fişele de lucru cu întrebările la
care dvs. și Comitetul Eco veți încerca să răspundeți în versiunea electronică (CHESTIONARUL).
Ce veți găsi în cadrul f işelor de lucru pentru Analiza consumului de alimente?
Întrebările sunt împărțite în trei secţiuni în funcție de locul despre care veţi fi întrebat - cantina școlii, bufetul
școlii/aparatul automat cu mâncare și domiciliu. Întrebările pentru cantina școlii sunt împărțite la obligatorii
și opționale. Întrebările obligatorii sunt pentru a ne face o idee generală despre cât de bine lucrează școala
voastră cu subiectul nostru: consumul alimentar responsabil. Întrebările opționale ar trebui să vă ajute să
obțineți informații mai detaliate despre subiectul pe care l-aţi ales.
Întrebările referitoare la consumul responsabil de produse alimentare la domiciliu au fost proiectate sub
forma unui chestionar. Este recomandată distribuirea acestui chestionar către cât mai multe dintre familiile
elevilor. Ca parte a acestui document există, de asemenea, un document care ar trebui să ajute elevii să
evalueze chestionarele.
Cum putem motiva elevii să participe la Analiza consumului de alimente?
Activitate motivațională pentru grădinițe
SARCINĂ: În cadrul întâlnirii, citiți copiilor un mesaj de la Domnul Hamster. Apoi parcurgeți lista de
întrebări alături de copii, inclusiv modul în care vor afla răspunsurile, cine va întreprinde o activitatea sau
alta, stabiliți un termen limită pentru Analiza consumului de alimente.
CE TREBUIE PREGĂTIT:
• Exemplarul tipărit al mesajului nr. 2 (Anexa nr. 8).
• Fişele de lucru pentru Analiza Consumului de Alimente – CHESTIONAR.
Activitate motivațională pentru școli
SARCINĂ: În cadrul întâlnirii, oferiți-le copiilor următorul capitol al benzilor desenate, numit „Multe
Întrebări”. După ce îl citiți, îndrumați elevii către cutia poștală în care ați amplasat scrisoarea denumită
„Multe Întrebări”, înainte de întâlnire. După ce o citiți ȋmpreună, împărțiți fişele de lucru pentru Analiza

13
consumului de climente. Parcurgeți lista de întrebări împreună cu elevii și stabiliți cum veți afla răspunsurile
și cine va întreprinde o activitatea sau alta. Stabiliți un termen limită pentru Analiza consumului de climente.
CE TREBUIE PREGĂTIT:
• Banda desenată „Multe Întrebări” - Anexa nr. 9.
• Exemplarul tipărit al scrisorii „Multe Întrebări” - (amplasați scrisoarea în cutia poștală a
Comitetului Eco înainte de întâlnire) - Anexa nr. 10.
• Fişa de lucru pentru Analiza consumului de alimente - (CHESTIONAR).
Activitate motivațională pentru licee
SARCINĂ: În cadrul întâlnirii Comitetului Eco, discutați cu elevii despre următoarea sarcină:
Comitetul Eco, realizator de filme, a împărțit rolurile și acum trebuie să găsească un subiect bun pentru
scenariu. Pentru a răspunde la întrebarea „Despre ce va fi filmul nostru?” ne vine în ajutor Analiza
consumului de alimente, o listă de întrebări care vă vor ajuta să aflați gradul de consum responsabil de
alimente al celor din școală și al familiilor voastre. Apoi vom alege un domeniu pe care îl vom acoperi în
cadrul următorilor pași, pe care se va baza filmul nostru.
Apoi împărțiți fişele de lucru pentru Analiza consumului de alimente. Parcurgeți lista de întrebări împreună
cu elevii și stabiliți cum veți afla răspunsurile și cine va întreprinde o activitatea sau alta. Stabiliți un termen
limită pentru Analiza consumului de alimente.
CE TREBUIE PREGĂTIT:
• Fişele de lucru pentru Analiza consumului de alimente – (CHESTIONAR).
Cum putem descoperi punctele tari și punctele slabe și cum putem selecta un
domeniu pentru analiza ulterioară?
Acum este momentul să aflăm unde stăm bine și ce trebuie să îmbunătățim în continuare.
Grădinițe
SARCINĂ: După completarea Analizei consumului de alimente, întâlniți-vă cu copiii pentru a discuta despre
rezultate și motivați-i să mai lucreze un pic:
Domnul Hamster așteaptă cu nerăbdare raportul copiilor - cum arată mesele de acasă? Dar, uitându-se la
raport, descoperă că nu știe cum să îl descifreze. Oare nu îl pot ajuta copiii să interpreteze rezultatele Analizei
consumului de alimente? Ce i-ar plăcea Doamnei Hamster și ce anume nu ar mulțumi-o? Domnul Hamster a
pregătit mai multe emotigrame pe care copiii le pot folosi în funcție de rezultat. Fețele zâmbitoare vor fi
folosite acolo unde sunt mulțumiți de rezultat, iar fețele încruntate vor fi folosite acolo unde situația poate fi
îmbunătățită.
CE TREBUIE PREGĂTIT:
• setul de emoticoane (față zâmbitoare, față încruntată).

14
• fişele de lucru completate pentru Analiza consumului de alimente (CHESTIONARELE).
Școli și licee
SARCINĂ: În cadrul întâlnirii, după ce s-a făcut Analiza consumului de alimente, împărțiți elevii în grupuri
și alocați-le întrebările, astfel încât fiecărui grup să-i revină aproximativ acelaşi număr (de exemplu, grupa 1
are întrebările 1-14 pentru cantina școlii, grupa 2 întrebările 15-28 pentru cantina școlii, grupa 3 întrebările
pentru bufet / aparat automat cu mâncare și Grupa 4 întrebări cu privire la domiciliu).
Fiecare grup primește un set de semne: degetul mare în sus și degetul mare în jos și împreună le atribuie în
funcție de faptul dacă sunt mulțumiți de rezultat (degetul mare în sus) sau dacă ei cred că rezultatul este
nesatisfăcător și ceva trebuie să fie făcut (degetul mare în jos).
Atunci când toate întrebările au fost marcate, grupurile se reunesc și revăd Analiza consumului de alimente,
apoi discută împreună întrebările care au pus probleme.
Veţi folosi întrebările selectate, mai târziu, în planul de acțiune.
CE TREBUIE PREGĂTIT:
• fişele de lucru pentru Analiza consumului de alimente completate pentru grupurile individuale
(fiecare grup va evalua o parte din Analiza consumului de alimente);
• seturile de semne aprobatoare (degetul mare în sus) și dezaprobatoare (degetul mare în jos), pentru
fiecare grup.

15
3. PLANUL DE ACȚIUNE
De ce ar trebui să învățăm elevii să planifice?
Un plan bun este ca o hartă bună. Ne ajută să realizăm obiectivul. Cei mai importanţi paşi pentru
activitățile de învățare și rezolvarea cu succes a problemelor din viața de zi cu zi a oamenilor includ
analizarea modului în care vom acționa, ce vom face și ce cale vom alege pentru a ne ȋndeplini obiectivele.
Ce ar trebui să nu uităm în drumul nostru?
• Punctul de plecare – Locul în care ne aflăm la momentul actual și din care pornim în călătoria
către destinația noastră - este stabilit folosind Analiza consumului de alimente.
• Obiectivul – un loc bine determinat în care dorim să ajungem - ce dorim să câștigăm cu privire la
problema dată.
• Planul de Acțiune (traseul) – un număr de pași (stadii ale drumului) care trebuie efectuați pentru
a realiza obiectivul cu succes - cine va fi responsabil pentru o activitate sau alta, cum vor fi
efectuați pașii respectivi și până când (termenul).
• Activitate – implementarea planului – pornirea.
• Evaluarea activității – oare pașii aleși au fost cei adecvați? Am ales o călătorie prea dificilă? Am
întâlnit obstacole neașteptate? Și dacă da, reușim să luăm măsuri în legătură cu acestea? Ar trebui
să propunem un traseu diferit către aceeași destinație? Ne-am îndepărtat de obiectiv pe parcursul
călătoriei? De unde știm că am ajuns la destinație?
Cum să alegem întrebările pentru Planul de Acțiune
În cadrul pasului precedent, Analiza consumului de alimente, am ales un domeniu care prezintă probleme în
special în cadrul subiectului referitor la consumul responsabil de alimente și care are cele mai multe puncte
slabe. Planul de Acțiune necesită alegerea unor întrebări specifice asupra cărora ne vom concentra în
continuare. Vom încerca să sugerăm modalități de îmbunătățire a situației din școală (pentru punctele slabe)
sau de menținere a situației actuale (în cazul în care alegem o întrebare care se dovedește a fi un punct tare).
În momentul pornirii, recomandăm alegerea, de exemplu, a unui punct slab și a unui punct tare și formularea
unor obiective și a unui Plan de Acțiune pentru acestea. Este mai bine să îndeplinim două obiective bine
formulate decât mai multe obiective care vor avea nevoie de mult timp pentru a fi îndeplinite.
NU UITAȚI:
Atunci când pregătiți Planul de Acțiune, includeți planificarea Evenimentului Public, care ar trebui să
reprezinte încununarea eforturilor depuse pe timpul întregului an (a se vedea Planul de Acțiune dat ca
exemplu, pagina 18 - Cum ar putea arăta un Plan de Acțiune?).
Activitate motivațională pentru grădinițe - Planul de Acțiune
SARCINĂ: Parcurgeți alături de copii întrebările din cadrul Analizei privind consumul de alimente care au
primit cele mai multe fețe încruntate și discutați pe marginea a ce se poate face pentru ca familiei de hamsteri
să îi placă aici. Puteți găsi și o activitate pe care o efectuați corespunzător și pe care ați dori să o păstrați la

16
fel? Cum? Încercați, alături de copii, să alegeți problemele la care vă veţi referi în continuare, ce ați dori să
faceți pentru a le remedia, ce ar trebui să mențineți și ce ar trebui să schimbați, în mod realist și pregătiți
Planul de Acțiune pentru anul școlar.
CE TREBUIE PREGĂTIT:
• Întrebările completate pentru Analiza Consumului de Alimente.
• Hârtie, creioane, creioane colorate pentru efectuarea Planului de Acțiune.
• Ilustrarea Planului de Acțiune al Domnului Hamster. Vezi Anexa nr. 11
Profesorul se poate juca cu un hamster de pluș, de exemplu: Hamsterul vorbește cu copiii – ... aici este foarte
frumos, Doamnei Hamster i-ar plăcea foarte mult să... (profesorul sau părintele completează această secțiune
sau chiar și copiii pot sugera răspunsul care a primit cele mai multe fețe zâmbitoare în cadrul Analizei
Consumului de Alimente), dar D-na Hamster este foarte atentă mai ales la...... (învățătorul, părintele sau
copiii completează cu răspunsul care a primit cele mai multe fețe încruntate în cadrul Analizei consumului de
alimente - puncte slabe.)
Puteți să îndepliniți cerințele Doamnei Hamster? De ce vom avea nevoie pentru a face o schimbare... în
bine? De cât timp vom avea nevoie? Câtă energie va trebui să investim? Chiar avem puterea de a efectua
schimbarea?
După ce dvs. și copiii alegeți întrebările despre care veți discuta, încercați să formulați împreună un obiectiv
și să creați Planul de Acțiune pentru a ȋndeplini obiectivul respectiv. Amplasați-l la avizier sau într-un loc
vizibil din cadrul școlii, pentru a permite copiilor să aibă acces la el și să lucreze cu ajutorul său pe parcursul
proiectului. Puteți folosi drept exemplu planul pregătit de Domnul Hamster. Anexa nr. 11
Activitate motivațională pentru școli – Planul de Acțiune
SARCINĂ: În cadrul reuniunii Comitetului Eco, înmânați banda desenată cu „Un plan bun” elevilor și nu
uitați să puneți în cutia poștală scrisoarea care îi va motiva să meargă mai departe. Reamintiți-le elevilor ca,
atunci când prelucrează rezultatele Analizei Consumului de Alimente, să aleagă un domeniu de care să se
ocupe mai în amănunt și care necesită atenția lor. Acum, le va reveni sarcina de a selecta întrebări punctuale
(unul dintre punctele slabe, unul din punctele forte), de care se vor ocupa suplimentar (se poate folosi
Punctul de separare din cadrul activității, vezi pag. 18 sau Activitatea suplimentară, vezi pag. 19).
Formulați obiectivele pe care doriți să le realizeze pentru întrebările alese. Apoi, elaborați un Plan de Acțiune
care duce la aceste obiective (se poate folosi activitatea Atelierul viitorului).
CE TREBUIE PREGĂTIT:
• O foaie imprimată a benzii desenate cu „Un plan bun” - Anexa nr. 12.
• O foaie imprimată a scrisorii cu „Un plan bun” (trebuie pusă în cutia poștală înainte de întâlnire
pentru ca elevii să poată merge la cutie și să o găsească înăuntru, după ce au citit banda desenată).
Anexa nr. 13.
• Analiza consumului de alimente cu punctele forte și punctele slabe marcate.

17
Activitate motivațională pentru l icee – Planul de Acțiune
SARCINĂ: Reamintiți-le elevilor că, în capitolul privind Analiza consumului de alimente, au ales un
domeniu care merită toată atenția lor și, astfel, un subiect pentru filmul lor. Acum, ei se concentrează pe
alegerea unor întrebări punctuale din respectivul domeniu de care se vor ocupa în continuare (vezi Punctul
de separare sau Activitate suplimentară), pe formularea obiectivelor pe care doresc să le realizeze și pe
crearea unui Plan de Acțiune detaliat pentru a le ȋndeplini (de exemplu, prin intermediul activității Atelierul
viitorului, vezi Anexa nr. 14). Atrageți-le atenția elevilor că filmul lor va fi inclus în Planul de Acțiune, dar
realizarea acestuia nu ar trebui să pună în umbră problema reală pe care vor să o abordeze privind consumul
responsabil de alimente. Filmul ar trebui să vină ca o introducere în problemă, de exemplu. Poate trasa lucrul
în cadrul proiectului sau poate documenta o situație actuală care intervine în timpul activității.
Activitate pentru selectarea unei soluții – Punctul de separare
OBIECTIV: Un consens la nivelul grupului și discutarea diverselor sugestii. Această activitate ajută la
desăvârșirea opiniilor și argumentelor, la discutarea pe marginea temei în mod clar și concis, la aflarea
modului în care putem accepta argumentul altei persoane, la conștientizarea dinamicii discuției și a întregului
grup și la demonstrarea bunăvoinței în vederea unui acord.
TIMP: 30 – 45 de minute
CE TREBUIE PREGĂTIT:
întrebările de la secțiunile selectate ale Analizei consumului de alimente (inclusiv punctele slabe și
punctele tari completate) tăiate în fâșii.
SARCINĂ: Pregătiți un set de întrebări (cu punctele tari și punctele slabe completate) din domeniul pe care
l-ați ales în cadrul Analizei consumului de alimente, pentru care să alegeți întrebări pentru Planul de Acțiune.
Notați fiecare întrebare (sau tăiați fiecare întrebare) pe o fâșie separată de hârtie, astfel încât fiecare pereche
de elevi să aibă un set complet de întrebări. Sarcina constă în a conveni asupra unui clasament al întrebărilor
de la cele pe care le consideră a fi o prioritate de vârf la cele care nu sunt atât de importante. Apoi, perechea
de elevi va decide asupra limitei dintre întrebările care trebuie neapărat tratate și cele pe care le consideră de
importanță minoră. Acestea vor rămâne sub „punctul de separare”.
După lucrul în doi, perechile se reunesc în grupuri de câte patru și activitatea se repetă. Fiecare pereche vine
cu propriul clasament și încearcă să cadă de acord asupra unei soluții comune. Putem repeta această activitate
cu tot colectivul. În cele din urmă, vom avea un clasament al propunerilor asupra căruia am căzut cu toții de
acord.
REFLECȚII: Cum v-ați descurcat la compararea priorităților? Ce anume a fost ușor și ce anume a fost
greu? Cum a fost când a trebuit să vă puneți de acord cu un alt grup? Sunteți mulțumiți de rezultat?
Bazat pe: http://www.respektneboli.eu/pedagogove/archiv-metod/bod-zlomu
Activitate suplimentară pentru elevii mai mari (din școli și licee)
În activitatea precedentă, am ales întrebări din Analiza consumului de alimente pe care le considerăm
importante (am ales un punct tare pe care am vrea să-l păstrăm și unul slab pe care am vrea să-l îmbunătățim)

18
și am conceput un Plan de Acțiune detaliat pentru ele. Le-am ales pe baza criteriului importanța problemei.
Acest criteriu este doar unul dintre multiplele la care ne-am putea gândi la momentul alegerii.
Altele includ:
1. Nevoi financiare – Cât ne va costa soluționarea problemei? Avem suficienți bani? Ne stă în puteri
să strângem suficienți?…
2. Resurse umane – De câți oameni va fi nevoie pentru a rezolva cu bine problema? Avem suficienți
sau putem găsi suficienți?…
3. Timpul necesar – Suntem în stare să rezolvăm problema în intervalul dat?…
4. Fezabilitatea schimbării – Putem schimba ceva privind problema sau, realist vorbind, ne
depășește?…
Analizați împreună întrebările selectate (sau faceți asta în grupuri – fiecare grup poate primi un criteriu pe
baza căruia va evalua întrebările selectate) încă o dată și încercați să discutați dacă, realist vorbind, Comitetul
poate răspunde întrebărilor alese. Conveniți asupra întrebărilor pe care le veți transforma apoi într-un Plan de
Acțiune.
Cum ar putea arăta un Plan de Acțiune?
Scopul Planului de acțiune este o finalitate pe care sperăm să o realizăm, după împlinirea diferitelor sarcini.
Este concret, realist și ușor de înțeles pentru elevi. Explicați-le elevilor cum să stabilească un obiectiv și
prezintaţi-le câteva exemple (de exemplu: la bufetul şcolii se vând numai produse fără ulei de palmier; elevii
aruncă mai puțin de mâncare în cantina școlii.)
Atunci când formulați un obiectiv, încercaţi să-l puneţi în acord cu modul în care aţi făcut măsurarea. Este
important ce informaţii veţi folosi când veţi evalua activităţile.
Pentru a îndeplini obiectivul, trebuie să fie realizate mai multe sarcini. Plănuiţi în detaliu când aveți de gând
să faceți activitatea, cine este responsabil pentru ea, cât de mult va costa și, de asemenea, stabiliţi termene. În
timp ce faceţi monitorizarea, nu uitați să specificaţi faptul că sarcina a fost îndeplinită sau că nu ați reuşit să o
finalizaţi.
OBIECTIV: Cantina trebuie să ofere mâncare pe baza a ceea ce este specific fiecărui anotimp.
Cum știm că obiectivul a fost realizat? Primăvara și toamna, cantina școlii include mâncare cu ingrediente de
sezon cel puțin de două ori pe săptămână.
Pasul 1. Explicaţi celor din şcoală ce legătură are consumul de alimentele locale şi sezoniere cu
sustenabilitatea şi propuneţi-le schimbările respective la nivelul şcolii (de exemplu, în cantina...)
Responsabil: Ema, ajutată de clasa a IX-a; Nevoi financiare: .... lei. Termen: sfârşitul lunii noiembrie;
Finalizare: steguleț înfipt ca dovadă a realizării.
Pasul 2. Vorbiți cu cei de la cantina școlii pentru a vedea dacă aceștia ar fi dispuși să coopereze și prezentați-
le planul.
Responsabil: Maya; Ajutor de la: Chris, Peter; Nevoi financiare: 0 lei.; Termen: sfârșitul lunii noiembrie;
Finalizare: steguleț înfipt ca dovadă a realizării.

19
Pasul 3. Aflați de unde pot fi achiziționate fructe și legume proaspete de sezon și faceți o listă cu aceste
locuri. Aflați prețurile bunurilor oferite.
Responsabil: Tom; Ajutor de la: Roberta, Jacob, Sara Nevoi financiare: 0 lei; Termen: noiembrie – februarie;
Finalizare:.....
Pasul 4. Întocmiți un calendar cu fructele și legumele de sezon și atârnați-l în școală și la cantină.
Responsabil: Cynthia; Ajutor de la: Luke, Tony, Rachel; Nevoi financiare: .... lei; Termen: noiembrie –
martie; Finalizare: ......
Pasul 5. Elaborați un plan detaliat pentru un eveniment public (piața agricolă cu degustări ale mâncărurilor
cu ingrediente de sezon) şi creaţi fluturaşi de informare despre impactul alimentelor de sezon şi locale asupra
modului de a trăi sustenabil.
Responsabil: Dora; Ajutor de la tot Comitetul; Nevoi financiare: .... lei Termen: sfârșitul lunii ianuarie;
Finalizare: steguleț înfipt.

20
4. MONITORIZAREA ȘI EVALUAREA
Ar fi minunat dacă totul ar merge așa cum am plănuit. Dar, dacă revenim din lumea fanteziei înapoi la
realitate, vom constata că, destul de des, chiar și cele mai bune planuri se confruntă cu un obstacol neașteptat
sau cu o provocare nouă, care trebuie abordat(ă) și depășit(ă). Cel mai bine este să ne bazăm pe faptul că
astfel de situații vor apărea și să stabilim din timp anumite criterii în funcție de care putem evalua cum ne
descurcăm în îndeplinirea planului nostru. Și, dacă ceva nu merge conform planului, este bine să știm ce să
facem în acest sens.
Cum se poate evita dezamăgirea ca urmare a eșecului neașteptat?
1. Stabilind modalitatea în care vom monitoriza și evalua activitățile noastre din timp și integrând
aceasta în Planul de Acțiune.
2. Evaluând în permanență proiectul pentru a stabili din timp dacă ceva nu funcționează așa cum ne-
am propus și pentru a reacționa în acest sens.
3. Vizualizând evaluarea noastră, de exemplu, folosind fețe zâmbitoare și fețe triste, semne
aprobatoare sau dezaprobatoare (degetul mare în sus sau în jos), stegulețe sau alte pictograme – un
sistem clar de evaluare ajută să aflăm ce merge și ce nu.
4. Evaluarea ar trebui să facă parte din fiecare întâlnire a Comitetului Eco – evaluarea activității
noastre, cooperarea, comunicarea, pașii individuali, cum ne îndeplinim obiectivele....
Nu uitaţi! Evaluarea include, de asemenea, evaluarea sondajului tip chestionar pe care îl realizează elevii, ca
parte a Analizei consumului de alimente.
Metoda PDCA
It is a method of continuous circle of activities that lead to effective solutions. The circle is suitable for any
problem solution or searching of new ways while planning. Four basic steps PDCA can be constantly
repeated. Be their repetition the spiral of gradual improvement stars spinning.
Este metoda în cerc continuu a activităților care conduc la soluții eficiente.
Metoda cercului este potrivită pentru orice problemă care necesită o soluție sau pentru căutarea de noi
modalități de planificare. Cei patru pași de bază PDCA pot fi repetaţi în mod constant. Repetarea lor în
spirală conduce la îmbunătăţirea graduală a activităţii şi soluţionarea problemei.
Metoda PDCA constă în patru paşi:
P – Plan (Planifică) - colectarea de informații și planificarea activităților.
D - Do (fă/realizează)- realizarea sarcinilor planificate.

21
C – Check (Verifică) - monitorizarea rezultatelor obținute și compararea acestora cu planul. Pentru a
verifica dacă sunteți pe calea cea bună cu privire la obiectivul stabilit.
A – Act (Acţionează) – dacă nu veţi reuşi în îndeplinirea sarcinii sau scopului, cautaţi cauza problemei și
ajustaţi planul pentru a-l realiza mai bine.
Activitatea „Piedicile”
OBIECTIV: Copiii numesc o problemă şi propun soluţii.
TIMP: 30 – 45 de minute
CE TREBUIE PREGĂTIT:
un număr suficient de cutii, postit-uri, creioane.
SARCINĂ: Întâi, aduceți Comitetul Eco în starea de spirit potrivită: în timpul monitorizării și evaluării, se
pare că nu putem să îndeplinim unul dintre pașii propuși. Care ar putea fi cauza și cum putem rezolva
problema? Așezați mai multe cutii în mijlocul camerei (de exemplu, cutii de pantofi), care vor reprezenta
piedicile – posibile cauze ale problemei. Lipiți bucăți de hârtie pe cutii dinainte. Fiecare elev primește ceva
cu care să scrie. Cereți-le elevilor să se ridice în picioare și să traverseze centrul camerei din loc în loc și să-și
imagineze că aceste cutii sunt piedicile. Ori de câte ori se împiedică de una, ar trebui să se gândească la ce
reprezintă respectiva piedică și care ar putea fi motivul pentru care nu pot să finalizeze sarcina. Ei își vor
scrie sugestia pe hârtia de pe cutie. După ce elevilor nu le mai vine nimic în cap și toate piedicile au fost
denumite, ei reiau jocul. Diferența este că, acum, de fiecare dată când elevii se împiedică de o cutie, ei citesc
problema și scriu pe bucata de hârtie o sugestie privind modul de rezolvare a problemei, pe care o aruncă
înăuntru. Pot exista mai multe soluții.
La final, membrii Comitetului Eco vor deschide cutia împreună, vor citi soluțiile propuse, le vor discuta și
vor decide care măsuri sunt realiste, eficiente și de dorit. Împreună, vor ajunge la un consens.
Această activitate este o versiune modificată a unei metode preluate din publicația: Podpora participácie
žiakov v programe Zelená škola [Sprijin pentru participarea elevilor la Programul Școlilor Verzi]. Publicat
de Zivica, 2012.

22
5. INTEGRAREA ÎN CURRICULUM
Oamenii lucrează mai bine atunci când știu de ce fac un lucru și când pot decide să realizeze un lucru sau
altul bazat pe informații. Tot așa și elevii au nevoie să dobândească anumite informații cu privire la tema
consumului responsabil de alimente pentru a planifica și a realiza schimbări în propria dietă alimentară. De
aceea, acest pas este inclus în Programul Eco-Școala.
Tema privind consumul responsabil de alimente poate fi inclusă în cadrul mai multor subiecte de lecţii.
AICI VOR FI COMPLETARI

23
6. INFORMARE ȘI IMPLICARE
Exagerând un pic, am putea spune că cine nu se face auzit, aproape că nu există. Dacă ai nevoie de sprijin
pentru planurile tale, trebuie să spui lumii despre ele. De asemenea, trebuie să-i informezi constant pe ceilalți
pe parcursul proiectului. Încearcă să-i ții pe ceilalți în alertă ca să știe că încă se întâmplă ceva în care se pot
implica. Ai reușit să-ţi ȋndeplineşti obiectivele? Atunci informează pe toată lumea care te-a ajutat sau doar te-
a urmărit că proiectul tău a fost un real succes și ce anume ai realizat.
Nu uita să spui şi altora de ce te-ai decis să te ocupi de tema consumului alimentar responsabil și să încerci
să-i atragi să aleagă produsele alimentare într-un mod mai responsabil.
Activitate motivațională pentru grădinițe – informare și implicare
SARCINĂ: La începutul întâlnirii, citiți-le sau prezentați-le într-un alt mod copiilor (de exemplu, printr-o
dramatizare) mesajul Domnului Hamster. Mesajul ar trebui să-i motiveze pe copii să-i informeze pe alții cu
privire la activitatea lor în cadrul proiectului atât în cadrul grădiniței, cât și în afara sa. După ce ați citit
mesajul, cereți-le copiilor să propună modul în care i-ar putea informa pe ceilalți despre ceea ce se întâmplă
cu proiectul și despre mâncare și influențele acesteia asupra sănătății și lumii din jurul nostru. Pe unele
mijloace de informare le folosesc deja – panoul informativ, expoziția de imagini..., dar pot veni și cu alte
idei.
Puneți-vă de acord cu copiii asupra unui eveniment public pe care îl veți organiza și includeți pregătirile
pentru acesta în Planul de Acțiune. Puteți pune în aplicare propria idee sau puteți alege una dintre opțiunile
prezentate în secțiunea „Listă cu idei pentru un mic eveniment public”, vezi pagina 27. În cadrul
evenimentului public, ar putea, de asemenea, să aibă loc prezentarea oficială a unității preșcolare pentru
doamna Hamster și familia acesteia.
CE TREBUIE PREGĂTIT:
Scrisoarea printată Mesaj 3 din Anexa nr.15
Activitate motivațională pentru școli – informare și implicare
SARCINĂ: La începutul întâlnirii, dați-le elevilor banda desenată și, înainte de întâlnire, puneți ultima
scrisoare în cutia poștală. După ce ați citit scrisoarea, cereți-le elevilor să propună moduri în care ar putea
informa oamenii din cadrul și din afara școlii cu privire la ceea ce se întâmplă cu proiectul privind consumul
responsabil de mâncare și impactul acesteia asupra sănătății noastre și lumii din jurul nostru. Împărțiți-i pe
cei care vor fi responsabili pentru diferitele tipuri de informare și înmânați-le fișa de lucru pentru
instrumentul dat pe baza acestui fapt.
Puneți-vă de acord cu copiii asupra evenimentului public pe care îl veți organiza și includeți pregătirile
pentru acesta în Planul de Acțiune. Vă puteți pune în aplicare propria idee sau puteți alege una dintre
opțiunile prezentate în secțiunea Listă cu idei pentru un mic eveniment public, vezi pagina 27.
CE TREBUIE PREGĂTIT:
• O foaie imprimată cu banda desenată „Vreți să aflați ceva?” - Anexa nr. 16.

24
• O foaie imprimată cu scrisoarea „Vreți să aflați ceva?” (nu uitați să puneți scrisoarea în cutia
poștală înainte de întâlnire, pentru ca, după citirea benzii desenate, copiii să o scoată) Anexa nr. 17.
• Fișe de lucru pentru instrumentele informative - Anexele nr. 18-21.
Activitate motivațională pentru l icee – informare și implicare
SARCINĂ: Spuneți-le elevilor că succesul unui film depinde în parte de o bună promovare. Fiecare
producător bun încearcă să sensibilizeze lumea cu privire la un film, chiar și în perioada în care acesta încă se
turnează și se folosește de diverse instrumente în acest scop.
Cereți-le elevilor să sugereze modalități prin care pot informa oamenii din cadrul și în afara școlii cu privire
la ceea ce se întâmplă cu proiectul privind mâncarea și impactul acesteia asupra sănătății noastre și a lumii
din jurul nostru. Împărțiți-i pe cei care vor fi responsabili pentru diferitele tipuri de informare și înmânați-le
fișa de lucru pentru instrumentul dat pe baza acestui fapt.
Puneți-vă de acord cu elevii asupra evenimentului public pe care îl veți organiza și includeți pregătirile
pentru acesta în Planul de Acțiune. Vă puteți pune în aplicare propria idee sau puteți alege una dintre
opțiunile prezentate în secțiunea Listă cu idei pentru un mic eveniment public, vezi pagina 27.
Ați turnat, editat și terminat deja sonorizarea pentru film și sunteți gata să-l lansați? Atunci, a venit timpul să
informați lumea despre el. La proiecție, furnizați informații suplimentare cu privire la proiect și tema
consumului responsabil de alimente, cu privire la cercetare și schimbările pe care le-ați realizat. Informați și
inspirați publicul. Aveți posibilitatea să faceți cunoscut filmul pe rețelele sociale și pe paginile web (site-ul
școlii, site-ul proiectului etc.). De asemenea, îl puteți folosi ca parte a evenimentului public planificat, de
exemplu, pentru a atrage oamenii la eveniment, ca invitație sau puteți utiliza filmul la începutul sau în timpul
evenimentului public propriu-zis (de exemplu, ca parte a evenimentului Cafeneaua regională, filmul ar putea
fi proiectat, fiind urmat de o discuție cu experți etc.).
De ce instrumente de comunicare dispuneți?
Pentru fiecare instrument, veți găsi o fișă de lucru în anexă. Fișele de lucru conțin îndrumări pentru utilizarea
corectă și sunt menite a fi date direct elevilor care vor fi responsabili pentru instrumentul respectiv.
• Panou informativ – Puteți folosi panoul eco deja existent sau puteți crea unul nou pentru subiectul
consumul responsabil de alimente. Prezentare: Cum să creăm un panou informativ atractiv
vizual, Anexa nr. 18.
• Articol – pentru un ziar, pentru o revistă a școlii etc. Prezentare: Cum să scriem un articol
interesant, Anexa nr. 19.
• Internet – a scrie articole pentru Internet presupune reguli specifice și necesită experiență. Chiar și
așa, este bine să încercați să scrieți un astfel de articol și să aflați cum se scriu astfel de articole.
Prezentare: Cum să scriem un articol on-line, Anexa nr. 20.
• Prezentare – unul din instrumentele care vă pot ajuta să vă prezentați proiectul publicului. Acestea
sunt expuneri scurte, simple, ușor de înțeles și, mai presus de toate, distractive și interesante în care
prezentatorul joacă rolul principal și diapozitivele vin ca sprijin vizual. Îl puteți folosi pentru a

25
prezenta proiectul la o conferință, reuniune școlară sau evenimentul public. Prezentare: Cum să
facem o prezentare, Anexa nr. 21.
• Eveniment public - eveniment atractiv prin care prezentaţi publicului subiectul consumului
responsabil de alimente în legătură cu munca voastră. Mai multe informații despre aceasta sunt
incluse în capitolul Cum planificam evenimentul public.
Implicarea
De ce este atât de important să implicați oamenii? De exemplu, pentru că ne pot ajuta să realizăm lucruri pe
care nu am putea să le realizăm singuri sau care ar necesita un efort mult mai mare din partea noastră pentru
a le realiza. Puteți lansa tuturor invitația la implicare în activitățile voastre, dar puteți alege, de asemenea,
anumite persoane (reprezentanți municipali, experți, sponsori etc.), pe care trebuie să-i abordați direct. Pe
oricine ați vrea să-l faceți să se implice, este întotdeauna bine să aveți deja o idee concretă despre aspectele în
care aveți nevoie de ajutor. Atunci când o persoană știe ce vrea de la ei, oamenilor le este mai ușor să se
decidă și să se implice.
O formă de implicare este ca toți colegii de școală să completeze chestionarul sau să propună posibile
îmbunătățiri. Dacă faceți așa ceva la școală, nu uitați să le mulțumiți și, de asemenea, să-i informați despre ce
ați făcut cu opiniile lor. Puteți utiliza tabelul de mai jos:
Tu ai spus Noi am făcut (În această coloană, elevii notează ideile privind
lucrurile care trebuie schimbate sau făcute în cadrul
proiectului)
De ex.:
Vrem snacks-uri fără ulei de palmier la bufetul şcolii
(În această coloană, Comitetul Eco scrie ce a făcut în
acest sens)
De ex.:
Am vorbit cu vânzătorul de la bufet şi acum se vând
snacks-uri fără ulei de palmier
Șablon luat de pe pagina web a Consiliului Școlilor Inteligente: http://www.smartschoolcouncils.org.uk/
Cooperarea dintre școli
Doriți să vă împărtășiți experiența cu cineva care lucrează la un subiect similar? Vă chinuiți încercând să
rezolvați o problemă cu proiectul? Sau doriți să implicați mai multe persoane în pregătirea evenimentului
vostru public? Atunci poate că ar fi de ajutor dacă ați lucra împreună cu o altă școală din apropiere, care se
confruntă cu probleme similare. Ar putea fi o altă Eco-Școală din cadrul proiectului „Mănâncă responsabil”
(o listă se găsește la www.ccdg.ro) sau chiar o „școală non ecologică”, în cazul în care se confruntă, de
asemenea, cu tema consumului responsabil de alimente.
Cum să promovăm Proiectul Mâncăm responsabil?
Pe parcursul proiectului, toate ieșirile de date trebuie să includă logo-ul și formularea corespunzătoare despre
sprijinul UE. Logo-ul și formularea de promovare pot fi găsite la www.ccdg.ro

26
Evenimentul public
Cum să planificăm evenimentul public?
În etapele anterioare, ați ales ceea ce doriți să îmbunătățiți în domeniul consumului responsabil de alimente
și, de asemenea, ați început deja să lucrați la asta. Evenimentul public vă va ajuta în eforturile de a deveni
mai vizibili și de a promova proiectul; poate vă va ajuta chiar să găsiți noi membri și noi ajutoare și să sporiți
gradul de conștientizare a publicului cu privire la problema dată.
În primul rând, va trebui să decideți ce fel de eveniment veți organiza. Evenimentul ar trebui să fie punctul
culminant al eforturilor voastre de pe tot parcursul anului privind proiectul și să se bazeze pe Planul de
Acțiune și să se refere la problema pe care o abordați. Manifestarea ar trebui să arate publicului o dimensiune
globală a acestui subiect.
Cel puțin întreagul Comitet Eco ar trebui să fie implicat în planificarea evenimentului, plus alte părți
interesate. Acest eveniment va necesita o planificare separată și trebuie să vă gândiţi să aveţi suficient timp
pentru pregătire și realizare. Planificați-vă evenimentul de la începutul proiectului, imediat după stabilirea
obiectivelor și sarcinilor și includeţi evenimentul în Planul de acțiune.
De ce trebuie să țineți seama în cadrul planificării
Recomandare: Înainte de a începe planificarea unui eveniment public, notați obiectivele din Planul de
Acțiune (pe tablă, de exemplu), astfel încât să le aveți în față.
Puneți-le elevilor întrebarea: Ce fel de eveniment doriți să organizați? Folosiţi metoda brainstorming și
notați ideile. Discutați cu elevii care dintre evenimentele propuse se referă cel mai mult la obiectivul stabilit
de ei în Planul de Acțiune. Acordând punctaje diferite, selectați evenimentul pe care urmează să-l planificați.
Ce vrem cu toții să facem la eveniment?
Putem folosi brainstorming-ul și discuția ulterioară pentru a decide ce vom face.
Împărțiți elevii în grupuri. Grupurile vor prezenta ceea ce doresc să împărtășească și care activități ar fi
adecvate (de exemplu: 1. Ei doresc să informeze școala cu privire la caracterul sezonier al legumelor și
fructelor locale și despre distanţele de la care provine mâncarea - o idee ar fi să fie distribuiţi fluturaşi cu un
calendar al fructelor și legumelor de sezon, pe de o parte, dar și o rețetă făcută din aceste ingrediente pe de
altă parte.Elevii ar putea lucra, de asemenea, la punctul de prezentare unde vizitatorii vor avea sarcina de a
distribui fructele și legumele în funcție de lunile în care se coc. 2. Ei vor să arate că le plac mâncărurile
făcute cu aceste ingrediente – pregătesc mostre de mâncăruri folosind ingredientele de sezon. 3. Vor să arate
că există ferme în jur care vând legume de sezon de calitate – invită fermierii din apropiere și organizează o
piață, pregătesc o hartă cu fermele din apropiere și informații despre ce se poate găsi acolo...).
Grupurile ar trebui să-și prezinte reciproc activitățile și să le înregistreze pe toate pe o bucată de hârtie. Apoi,
ar trebui să încerce să conceapă un program pentru eveniment, folosind activitățile propuse și, eventual să
hotărască, de asemenea, care activități nu vor putea fi incluse.
Pe cine ar trebui să invităm? – Gândiți-vă pe cine doriți să invitați, cui vreți să arătați ce ați realizat și pe
cine vreți să inspirați. Luați în calcul faptul că oamenii trebuie invitați din timp pentru a nu-și umple agenda
cu alte lucruri.

27
Când și unde va avea loc evenimentul? Planificați o dată și o oră potrivite pentru organizarea evenimentului.
Folosiți-vă de o zi importantă pentru mediu (Ziua Pământului, Ziua Mondială a Mediului, Ziua
Suprasolicitării Pământului) sau pentru mâncare sau folosiți o zi importantă pentru școala sau pentru
municipiul vostru. Ar trebui să alegeți, de asemenea, data și ora ținând cont de disponibilitatea celor pe care
doriți să-i invitați.
De cât timp va fi nevoie pentru eveniment și pregătiri? Creați un calendar pentru întregul eveniment,
inclusiv pregătirile:
• Cât va dura efectiv evenimentul public?
• Cât va dura fiecare dintre activitățile planificate?
• De cât timp va fi nevoie pentru organizarea activităților individuale și cum se potrivesc unele
cu altele?
De ce vom avea nevoie? Notați ce trebuie să organizați (de exemplu, standuri, spațiu în fața școlii, hârtie
pentru pliante, imprimare...).
Cât va costa evenimentul? Încercați să estimați de câți bani va fi nevoie și să aflați dacă veți putea să-i
strângeți din propriile resurse sau dacă va trebui să găsiți sponsori.
Cine va fi responsabil pentru ce? Împărțiți rolurile și responsabilitățile pentru pregătirea și implementarea
evenimentului. Gândiți-vă cine va fi responsabil pentru crearea fiecărei activități și cine va mai fi implicat?
Cum aflăm dacă totul se pregătește așa cum ar trebui? Planificați întâlniri ulterioare în cadrul cărora să
vă țineți la curent reciproc pe parcursul lucrului. Stabiliți termene pentru când trebuie să fie gata lucrurile și
supravegheați pregătirile astfel încât să știți din timp dacă ceva nu merge conform planului și să puteți
rectifica situația la timp.
Listă cu idei pentru un mic eveniment public
Cafeneaua regională/Ceainărie regională – pentru o zi, transformați-vă școala într-o cafenea intimă,
deschisă tuturor, poate chiar în aer liber, care să servească mâncăruri și băuturi delicioase din ingrediente
locale, regionale. Nu numai că invitații cafenelei vor primi gustări delicioase, dar și o mulțime de informații
interesante de la personalul cu experiență – elevii.
Piața agricolă – invitați fermierii și producătorii locali de alimente la școală și organizați o piață agricolă,
combinată cu standuri unde oamenii pot afla tot ceea vor despre produsele locale și de ce este bine să
cumpere de la fermierii locali. O hartă pe care vizitatorii pot găsi o listă cu fermele și producătorii locali de
alimente ar putea fi utilă.
Traseul educațional – crearea unui traseu educațional interesant cu „mâncare”. Puteți face aceasta în mai
multe feluri, de exemplu, sub forma unui traseu de la sămânță la alimentul final sau a unui drum către
mâncarea responsabilă... Evenimentul public ar putea fi conectat, apoi, cu deschiderea traseului educațional.
Înființarea unei bănci de seminţe - Crearea unei bănci de seminţe, un spațiu pentru stocarea și schimbul de
diverse soiuri de semințe. Puteți să cooperaţi cu un ONG existent sau puteţi stabili o nouă platformă de
cooperare cu comunitatea locală, alte școli, agricultori etc. Planificaţi o întâlnire specială în care să explicaţi
publicului că doriţi să aveţi o contribuție la conservarea biodiversității și oricine poate să facă asta. S-ar putea
realiza chiar un schimb de semințe.
Sesiune de informare despre constituirea comunității care sprijină agricultura - Planificaţi un
eveniment în școală în care să introduceţi noua activitate de sprijinire a agriculturii de către comunitate.

28
Introduceţi subiectul și importanţa sa în privinţa principiilor consumului alimentar responsabil pentru public
și conectați evenimentul cu o sesiune de gătit din legumele recoltate.
Petrecere în grădină – organizarea unei degustări publice a fructelor din grădina școlii, prezentarea lucrului
la proiect și a frumuseții grădinăritului. Informați publicul cu privire la culturile locale și pregătiți câteva
rețete, care pot fi realizate cu acestea.
Curs de gătit – organizarea unui curs de gătit pentru public la școală. Puteți să-l combinați cu o degustare și
o prezentare a proiectului și a subiectului legat de consumul responsabil de alimente. Aduceţi în discuţie
originea produselor alimentare și impactului acestora asupra mediului.
Mic dejun echitabil - Planificaţi evenimentul public de Ziua Internațională a Comerţului echitabil, care este
în mod tradițional celebrată în fiecare a doua sâmbătă din luna mai de către ONG-uri din toată lumea.
Planificați pentru invitaţi un mic dejun echitabil și informaţi-i despre acest subiect.

29
7. CODUL ECO – Codul consumului responsabil de alimente Codul consumului responsabil de alimente este un ansamblu de reguli create de către elevi și pe care
aceștia încearcă să le urmeze ca exemplu și sursă de inspirație pentru ceilalți. Într-o situație ideală, ar trebui
creat nu numai de către elevii din Comitetul Eco, ci de cât mai mulți elevi ai școlii. Acest lucru înseamnă că
mai mulți oameni vor identifica regulile. Regulile trebuie afișate la vedere în școală, astfel încât să fie la
ȋndemâna elevilor. Un loc adecvat ar fi Panoul Eco-Scoală..
Cum să creăm Codul consumului responsabil de alimente?
Activitatea „Consumului responsabil de alimente în Școala noastră”.
CE TREBUIE PREGĂTIT:
bucată mare de hârtie pentru fiecare grup (clasă), creioane colorate
SARCINĂ: În funcție de numărul de persoane, fie va lucra întreagul Comitetul Eco împreună, fie acesta va fi
împărțit în grupuri mai mici. Fiecare grup va primi o bucată de hârtie și câteva creioane colorate
Desenați pe hârtie cum credeți că arată un consumator responsabil din școala noastră. În jurul său, notați tot
ceea ce vă vine în minte că ar face un astfel de consumator responsabil, lucrurile cărora le acordă atenție, ce
mănâncă, cum se comportă...
Reamintiți-le elevilor sau scrieți undeva la vedere domeniile cărora li se aplică subiectul consumului
responsabil de alimente: produse alimentare locale și de sezon, agrobiodiversitatea, deșeurile alimentare,
produsele alimentare prelucrate și uleiul de palmier, consumul de carne, moduri de producție - bio, comerțul
echitabil etc. Elevii ar trebui să propună reguli pentru toate aceste domenii. Codul eco rezultat trebuie să aibă
cel puțin o regulă pentru fiecare domeniu.
Dacă lucrați în grupuri, revizuiți toate sugestiile împreună, după aceea. Desenați un consumator responsabil
pentru întregul Comitet și selectați dintre sugestii pe cele care par a fi cele mai importante din punct de
vedere al consumului responsabil de alimente. Apoi, reformulați-le și creați un Cod al consumului
responsabil de alimente, care să fie specific, clar și realist. Formulările trebuie să fie pozitive, atractive și
creative.
Recomandare! În vederea participării a cât mai multor persoane la conceperea regulilor, ar fi bine să repetați
această activitate în sălile individuale de clasă. Reprezentanții clasei din cadrul Comitetului s-ar putea ocupa
de asta. Fiecare clasă va avea sarcina de a crea o propunere colectivă a unui consumator responsabil.
Reprezentanții Comitetului ar aduce propunerile la şedinţa Eco și, împreună, ar alege cele mai frecvente
sugestii. Acestea ar include, de asemenea, propunerea lor în cadrul selecției, apoi ar formula și crea Codul
consumului responsabil de alimente.
Recomandare! Puteți utiliza, de asemenea, această idee pentru evenimentul public, vizitatorii putând, de
asemenea, scrie propriile sugestii pentru consumul responsabil de alimente, pe un desen deja realizat.

30
Acest proiect este finanțat de Uniunea Europeană
PROIECT: DCI-NSAED/2014/339-20