6tecuci repere culturale

Capitolul I Notiuni introductive

1.1 Oraşul Tecuci – scurtă prezentare

Istoria grupurilor omenesti ce au trăit şi s-au dezvoltat in locurile acestea coboara in negura

vremii cu mii de ani. Urmele lor zac ascunse in pamant ca intr-o vasta arhiva. Descoperirile

arheologice vin sa completeze izvorul nescris al istoriei si sa demonstreze o viata milenara, o

viata plina de eforturi si fraantari, care au stat la baza intregii omeniri. Viata omului este prea

scurta pentru constatarea acestor schimbari care se petrec de-a lungul vremii.

Tecuciul – în ciuda venerabilei sale vârste de peste 570 de ani – continuă să rămână un oraş

tânăr, care se străduieşte să-şi vindece traumele datorate regimului totalitar, să reducă, pe cât

posibil handicapul care-l mai desparte de alte aşezări similare.

Oamenii de aici ştiu să-şi preţuiască propriile valori spirituale şi să-şi primească cu bucurie

oaspeţii întotdeauna doriţi. “ Tecuciul este şi rămâne o localitate a superlativelor şi a metaforelor,

memorabila vârsta de 560 ani datorându-şi-o multiplelor condiţii naturale, aspiraţilor care l-au

fulgerat adesea ori vocaţilor ce a ştiut să şi le descopere şi să le cultive, mai apoi cu inteligenţă şi

devoţiune”.1

Asezarea acestuia este la intersecţia paralelei 45o51'06" latitudine nordică cu meridianul

27o25'56" longitudine estica la nord de Ecuator şi la Est de primul meridian, în al treilea fus orar.

Din punct de vedere administrativ-teritorial, municipiul Tecuci aparţine Judeţului Galaţi,

fiind amplasat în partea central – nord vestică a judetului. Este situat aproape de limita sudică a

Colinelor Tutovei (14 Km), la contactul cu Piemontul Poiana- Nicoreşti, ambele subunitaţi ale

Podisului Moldovei, la confluenţa râului Bârlad cu pârâul Tecuci, aproape de Valea Siretului (10

Km), în cuprinsul câmpiei de terase care poartă numele oraşului, Câmpia Tecuciului.

La nivelul localităţii se întâlnesc artere de comunicaţii foarte importante, care mijlocesc

legături rapide şi sigure pe Valea Bârladului, sau între aceasta şi Valea Siretului, deservind în

acelaşi timp întreaga zonă înconjurătoare a Tecuciului.

Localitatea se înscrie în categoria oraşelor de terasă din Moldova, fiind aşezat în lunca şi

pe terasele Bârladului2. Cea mai întinsă parte a suprafeţei urbane se află în cuprinsul albiei majore

a râului Bârlad3 etc.

1 Ştefan Andronache, Tecuci – Ghid, Editura Ptr. Literatură şi Artă, Geneze, 19992 Cernicari şi Tecuci3 Cartierele Tecuciul nou, Criviţeni, Cuza Vodă, Focşa, Gării, Zona Industrială

1

Tecuciul este unul dintre puţinele noduri feroviare ale ţării care dispune de 4 direcţii de

orientare a liniilor ferate1 şi tot atâtea pentru şosele2 cărora li se adaugă drumurile locale, spre

localităţile rurale vecine3, reliefandu-se si mai pregnant “poziţia de intersecţie a oraşului Tecuci”.

Harta judeţului Galaţi – municipiul Tecuci

Conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeana de Statistică Galaţi ca urmare a

recensamântului populaţiei si al locuinţelor, populaţia municipiului în anul 2006, totalizeaza

43.2874.

1 spre Galaţi, Iaşi, Mărăşeşti şi Fâurei2 spre Galaţi, Bârlad, Tişiţa, Tg. Bujor3 Movileni, Furceni4 Dintre care, de sex masculin -20.806 şi feminine 22.481

2

Existenţa factorilor fizico-geografici favorabili, dar si a unor cerinţe de ordin social si

economic au dus la apariţia şi dezvoltarea oraşului Tecuci în Câmpia Tecuciului. Astfel, Tecuciul

s-a dezvoltat la intersecţia unor vechi drumuri comerciale care strabateau Valea Bârladului, cele

care veneau din Valea Siretului spre Valea Bârladului; axa principală fiind dată de Valea

Bârladului, cu oraşe la distanţa de o poştă : Tecuci – Bârlad – Vaslui.

1.2 Repere istorice a oraşului Tecuci

Cercetarile arheologice intreprise pe teritoriul judetului Galati au demostrat ca primele

asezari stabile se insirau pe terasele si promontoriile ce ofereau conditii naturale sporite de

aparare, in lungul apelor.

Asezarile din aceasta parte a tarii au oferit conditii favorabile ca stabilitatea tereului,

iclinarea moderata a patelor coastelor, prispele insorite si ferrite de vanturi puternice si

dominante, prezenta si accesibilitatea vailor si a dealurilor. Timurile de restriste au impus

orgaizarea unor centre in inima codrului sau in depresiuni ferite de drumul mare.

Localitatea apare menţionată pentru prima oară la 20 mai 1134, în Diploma

Bârladeanu1, ca târg şi punct de vamă2.

Prima atestare documentarâ a aşezării dateazâ din timpul lui Ilias, fiul lui Alexandru cel

Bun, care la 1 septembrie 1435 consemneaza într-o scrisoare trimis lui Vladislav III, regele

Poloniei, ca s-a împacat cu fratele său Stefan Voievod si că i-a cedat acestuia, între altele, oraşul

Tecuci cu toate ţinuturile lui : “…Şi i-am dat iubitului nostru frate, Ştefan voievod, din ocina

noastră (…) ţinutul de la Tutova şi târgul Bârladului, si orasul Tecuci cu tot ocolul …Suceava, 1

septembrie 1435”. Din interpretarea documentului rezultă ca Tecuciul era aşezare urbană

însemnată.

Pe 3 iulie 1460, un document emis de Stefan cel Mare stabileste ca negustorii lioveni, care

vor trece postavuri in Tara Romaneasca, sa plateasca, si la vama din Tecuci, ’’cate 2 zloti de la

fiecare car.”

În ceea ce privest originea denumirii – Tecuci- exista discutii intre filologi, cei mai multi

dintre ei – I. Bogdan3, G. Weigand4 si I. Iordan5 -afirma ca ea ste slava si anume, de la slavii de

Rasarit, derivand din verbul respective, care inseamna ”a curge”. În lucrarea “Originile 1 Hrisov emis de Iancu Rotislavici2 Stefan Andronache – Tecuci – 565 ani, Bibioteca Municipala „Stefa Petica” Tecuci, 2000, p. 53 I. Bogdan – Diploma batraneasca, p. 1074 G. Weigand – Die Namen der rumanischen Judete …, p. 173.5 I. Iordan – Toponimia romaneasca, p. 93-94

3

românilor”. Istoricul Al. Philippide consideră ca avem de-a face cu o denumire cu rădăcini

pacenego-cumane : tehekuciu, care inseamnă, capătul sau marginea ţării.

Toti specialiştii sunt deacord că topicul a fost purtat întâi de pârău, apoi prin contominare

toponimică a fost atribuit şi aşezării de pe malurile lui. Aceeaşi parere o împărtăşesc şi istoricul

Ion Bogdan care spune că “ Tecuciul” vine de bună seamă din forma specială rusă a ”tekucij”1,

care înseamnă apă curgătoare, precum şi istoricul G. Weigand. Ulterior, deoarece pârâul care

purta acest nume avea un debit mic care scădea mult vara, prin diminutivare, a luat numele de

Tecucel, oraşul pastrând în continuare vechea denumire.

Următorul act referitor la Tecuci, datează din timpul domniei lui Ştefan cel Mare, care,

prin aşezământul comercial din 1460 hotăra că “cine v-a trece cu postavul în Basarabia (sudul

Moldovei) şi Ţara Românească, va plati vama la Tecuci de car doi sloţi ” . Din acest act rezultâ

câ Tecuciul era aşezat pe drumurile comerciale ale timpului, era un loc unde se percepeau

vămiile, izvor de venituri pentru visteria ţării şi pentru oraşul însuşi2.

Tecuciul este amintit frecvent în numeroase documente şi este trecut pe diferite hărti.

Astfel, în 1466, numele Tecuciului este înscris în Letopiseţiul moldovenesc scris de calugării de

la Putna. În 1475, un document emis de Ştefan cel Mare arăta că, acestuia au supravegheat timp

de trei zile şi trei nopţi de pe movila cea mare a Tecuciului retragerea turcilor peste Siret.

În 1541, oraşul Tecuci figura pe o hartă tiparită la Viena de către Georg Reichersdorf. 3 În

anul 1587 , în ziua 20 mai domnul Moldovei, Petru Şchiopul a fost oaspetele Tecuciului,

participând la nunta nepotului său Vlad4.

În relatările sale referitoare la călătoriile prin Moldova şi Valahia în anii 1652 – 1669,

Paul de Alep arată că Tecuciul era un târg aşezat pe un râu mare, fiind recunoscut ca oraş în

1659.

Oraşul este prădat şi încendiat de turci şi tătari, după lupta de la Stănileşti , în 1711,

locuitorii localităţii se refugiază la Nicoreşti, unde o parte se şi stabilesc. La numai câtiva ani, în

timpul războiului ruso-turc din 1719, oraşul a fost distrus aproape în întregime, rămânând pustiit

până în 1769.

Câtiva ani mai târziu pe harta lui Bawr, Tecuciul apare figurat cu semnul caracteristic

satelor, ceea ce indica un proces de reluarea vechii vetre de locuitori, dar in formă rurală.

1 - curgator, lichid, 2 Stefan Andronache – Tecuci – 565 ani…, p. 53 Ambasador al Ungariei la Curtea lui Petru Rareş4 Fiul fratelui său, Milos

4

După această dată, Tecuciul se reface treptat, apărând complet reconstruit în documentele

anului 1785, “iar ispravnicul de aici i s-a parut, comitelui francez d’Hauterive, un boier mai mare

in rang decat cel de la Focsani”5. Până în 1834, târgul Tecuci şi zona înconjurătoare au fost în

mare parte proprietăţi domneşti şi boiereşti- proprietaţi care au fost răscumpărate până în 1841 de

către târgoveţi şi orăşeni.

Prima şcoală publică din Tecuci, a fost înfiinţată în 1839, fiind cunoscută sub numele de

Şcoala Nr.1 de baieţi. Funcţia de învătământ este identificabilă din 1839, când în Tecuci

funcţionau cinci şcoli particulare cu circa 100 de elevi.

Documentele emise după acest an au ca semn heraldic un strugure înconjurat de spice de

grâu, ceea ce poate însemna şi o schimbare în ponderea ocupaţilor agricole, comparative cu

perioada precedentă, când semnul heraldic era un ţap.

Oraşul este supus din nou la încercari de seismul puternic din anul 1844, apoi de holera

din 1848 care a secerat o treime din populaţia oraşului.

Prima imagine fotografică a Tecuciului din secolul al XIX- lea

Hotelul “Bogdan” si Catedrala “Sf. Gheorghe”

Foto: preluată din arhiva Bibliotecii Municipale “Ştefan Petică”

Oraşul Tecuci, a cunoscut o dezvoltare înfloritoare odată cu întărirea meştejugurilor în a

doua jumătate a secolului XIX şi în mod special după construirea, în 1872, a liniilor de cale ferată

5 Stefan Andronache – Tecuci – 565 ani…, p. 12

5

spre Mărăşeşti şi spre Bârlad şi Galaţi, care i-au asigurat lărgirea legăturilor comerciale, fiind

declarat municipiu la 17 februarie 1968.

Odata cu dobândirea statutului de municipiu, Tecuciul cunoaşte o perioadă de investiţii,

ceea ce se resimte şi pe planul evoluţiei populaţiei, ajungând la 1 ianuarie 1968 la 29760

locuitori.

Cărţile de istorie pot cuprinde pagini întregi cu participarea tecucenilor la toate marile

evenimente ale neamului românesc.

În orice enciclopedie care se respectă pot fii găsite numele unor mari personalităţi

culturale, care s-au născut, au învăţat sau au lucrat în Tecuci, iar printre aceştia se afla, nu mai

puţin de opt academicieni.

Astăzi, oraşul cu oamenii săi, încearcă să-şi croiască drum pe valurile vremii, iar paginile

trecutului, ca si imaginile prezentului, pot fi repere importante spre un orizont cu multe

necunoscute.

1.3 Repere istorico – culturale a evenimentelor ce ţin de răspândirea culturii în

Tecuci

Poti spune ca un om ce nu-si cunoaste istoria, manifestarile artistice ale semenilor sai,

traditiile, obiceiurile, nu se pot regasi pe sine. Nu are unde sa ajunga, daca nu stie de unde a

plecat inzestrat in drumul vietii. Opera semenilor tai se inspira tocmai din sentimentele traite,

intamplari ce au schimbat destine, ce au modificat cursul vietii. Asadar pri cultura, se reunesc

toate “sclipirile oamenlor”, intruda acestora se intelege viata, cu toate formele ei de manifestare.

Tecucenii – care au imbogatt panteonul spiritual al tarii cu nume de isorici, filosofi,

scriitori, ziaristi, artisti plastici, actori si cantareti – s-au situat in fruntea actiunilor de ctitorire a

unor institutiinde cultura, capabile sa completeze demersurile instructive educative ale scolii sau

sa puna in miscare aptirudinile si aspiratiile tinerelor generatii.

Relatia dintre cultura si societate este una de interdependent. Legatura dintre cltura si

societate este atat de puternica, incat specialistii pun semnul egalitatii inre ele. Totusi, prin cultura

intelegem produsele ideale si material ale unui grup, iar prin societate intelegem un grup relative

autonom care se autoreproduce, ocupa acelasi eritoriu si participa la cultura comuna. Asadar, nu

exista cultura in afara unei societati si nici societate fara o aumita cultura.

6

Deceniul VIII al secolului XIX-lea marchează debutul la Tecuci al primului aşezământ de

cultură neinstituţionalizat.

Amelia Papadopol-Calimah1, soţia binecunoscutului istoric şi om politic, o “pianistă

bună” care dorind să imite moda franceză, a înfiinţat ” în lungile seri de iarnă” ale anilor 1871-

1877, în propria locuinţă, un salon literar cu lecturi ale autorilor de seamă, la care se întalneau pe

vremea aceea persoane importante ale oraşului Tecuci. Aceste serate se desfaşurau întotdeauna

într-o atmosferă caldă si tainică, fiind însufleţite de poeţii Dimitrie Olănescu-Asconio şi Teodor

Şerbănescu. Aceştia făceau literatură, citind stihurile lor şi ascultau clavirul încântător al gazdei.

Viaţa culturală a Tecuciului începe să prindă contur odată cu stabilirea unor intelectuali în

oraş, aceştia îşi desfăşrandu-si activitatea în cadrul Gimnaziului de băieţi, Prefecturii,

Tribunalului Judeţean sau Regimentelor 6 Calăraşi şi 24 Dorobanţi.

Casa lui Alexandru Papadopol – Calimah

Locul în care a funcţionat un renumit salon literar – muzical în secolul al XIX - leaFoto : preluată din cartea “Monografia Oraşului Tecuci, de Ştefan Andronache

Sub impulsul unor spectacole ale formaţiilor artistice aflate în turneu, care reuşiseră să

entuziasmeze locuitorii Tecuciului, dar şi graţie al unor conferinţe foarte interesante, precum cea

dedicată prezentării vieţii şi operei lui Mihai Eminescu pe care a susţinut-o istoricul

A.D.Xenopol, se creează o instituţie adecvată cu ajutorul mai multor oameni, printre care dr.

Constantin Petraş, avocatul Pascal Corodeanu şi căpitanul Gh. Boureanul. Astfel la Tecuci, ia

1 Fosta Plitos, care nu a avut urmasi

7

fiinţa o secţie a Ateneului Român din Capitală. Dr. C. Petraş, în calitatea sa de preşedinte,

înştiinţează conducerea aşezământului.

Acest autentic nucleu al vieţii spirituale a reuşit să polarizeze în jurul său întreaga

intelectualitate a Tecuciului.

Principalul scop a Ateneului tecucean era de a “lumina” populaţia aşezării prin

intermediul conferinţelor. Una dintre conferinţe, dedicate scriitorului Jules Verne, a apărut în

revista “Aurora Literară” în anul 1893. O altă conferinţă, “Sentimentul national”, prezentată de

Gh.Boureanul în sala Teatrului Comunal, a fost tiparită mai apoi de Gh. Balaş din Tecuci.

În anul 1893 ia fiinţă şi o filială a Ligii pentru Unitatea Culturală a tuturor românilor. Sub

patronajul acesteia s-a organizat o manifestare de simpatie şi aprobare a actului protestatar al

memorandiştilor.

Următorii ani nu au prilejuit nici un moment deosebit în domeniul cultural-educativ.

Graţie unei scrisori care a apărut în paginile ziarului “Neamul Românesc”, în anul 1907,

ziar patronat de Nicolae Iorga, înştiinţează despre existenţa unui comitet de initiativă pentru

înfiinţarea unei biblioteci publice la Tecuci1. Al.Lascarov- Moldoveanu, unul dintre artizanii

nobilului demers, oferă mai multe amanunte despre începuturile acestui dorit şi necesar

aşezământ. Lăudabila iniţiativă îi face şi pe alţi intelectuali să reacţioneze. La data de 4 martie

1908, poetul Constantin Muche scoate publicaţia enciclopedică bilunară “Provincia literară”,

care se bucură de un real suces, iar preotul Vasile Bogatu îşi tipăreşte textul propriei conferinţe:

“Razboiul în faţa moralei creştine”, pe care o ţinuse pe 16 decembrie a aceluiaşi an în amfiteatrul

Gimnaziului de Băieţi. Şi tot în acest an la Tecuci, activa o Societate Culturală a Funcţionarilor.

Între anii 1909-1911, activează la nivelul oraşului Tecuci Societatea Literară “Mihai

Eminescu”, fondată de avocaţii Ştefan Gheorghiu şi Constantin Dobos, cărora li s-au adăugat pe

parcurs elevii talentaţi din cursul superior al Gimnaziului de băieti: Pamfil Popescu Şeicaru, Ion

Dongorozi şi C.Narly. Această Societate Literară era menită să întreţină o atmosferă intelectuală

elevată, dinamizând viaţa culturală locală prin organizarea de conferinţe, şezători literare atât în

oraş, cât şi în suburbiile acestuia.

Membrii fondatori a Societaţii Literare “Mihai Eminescu” au scos şi prestigioasa

publicaţie literar-ştiinţifică “Freamătul”, care a apărut la Tecuci în anul 1911. În paginile revistei

erau consemnate şi activităţile societăţii.

1 Neamul romanesc, I, nr. 11, 10 iun. 1907, p. 172.

8

La 6 ianuarie 1912, a avut loc un festival artistic, important, în programul acestuia

figurau muzică şi reprezentările comediilor a maestrului I.Luca Caragiale “D-ale carnavalului”.

Manifestarea mai beneficia şi de concursul preţios al tenorului Brăescu.

În anii ce au urmat 1913 şi 1916-1918, activitatea culturală a intrat într-un con de umbră

din cauza razboaielor care au avut loc.

În anul 1920 se întemeiază Societatea Culturală ”Ştefan Corodeanu” , de către cadrele

didactice şi elevii de la Şcoala Normală de băieţi din localitate.

Cea mai importantă realizare de după primul război mondial a fost însă Ateneul Cultural

“Ştefan Petică”, instituţie cu statut şi publicaţie proprie, care graţie efortului preşedintelui său, dr.

Grigore Tăbăcaru, profesor la Şcoala Normală de băieţi, a reuşit să strângă şi să unească pentru

un timp întreaga intelectualitate a oraşului Tecuci.

Timp de 7 ani, această instituţie a desfăşurat demersuri susţinute pentru răspândirea

cărţilor, pentru ridicarea nivelului de cunoştinţe, pentru educarea patriotică şi moral-cetaţenească

a publicului.

Membrii aşezământului de cultură, Ateneul Cultural, au întemeiat Şcoala Comercială de

băieţi din reşedinţa judeţului Tecuci, au comemorat cu mare fast pe poetul Ştefan Petică şi au

ridicat în Grădina Publică bustul din bronz al folcloristului Tudor Pamfile.

În vara anului 1925, tinerii studenţi evrei Avram Goldstein, Mayer Mandel şi Beno

Herscovici au întemeiat Societatea artistică şi culturală “Amicii Teatrului”. Pricipala menire a

acestei Societaţi artistice şi culturale a fost de a cultiva gustul pentru teatru al tecucenilor, dar şi

de popularizare, prin intermediul conferinţelor, a înaltelor valori ale spiritualitaţii europene.1

La data de 12 septembrie a anului 1931, un grup de profesori din învăţământul liceal au

hotărât să înfiinţeze Biblioteca Comunală, iar in ziua de 27 mai 1932 s-a creat pe lânga Şcoala

Comercială de băieţi, un Muzeu Regional. Însă decizia oficială care consfinţea fondarea

bibliotecii şi a muzeului avea să fie emisă de Primărie, abia la data de 20 mai 1934, atunci când

acestea şi-au găsit un adăpost comun în palatul donat de Teodor Cincu2.

Apogeul activităţii culturale are loc în anul 1938, desfăşurat în perioada interbelică. În

acest an pe 20 ianuarie, s-a constituit Căminul Cultural Oraşenesc, preşedinte fiind desemnat

prototopul Nicolae Conduratu.

1 În deceniul al IV din secolul XX au fost puse bazele unor instituţii de cultură ale oraşului, unele dintre ele funcţionând şi astăzi.2 Astazi Spitalu Municipal Anton Cincu Tecuci

9

Căminul Cultural Oraşenesc împreună cu Biblioteca Comunală şi Muzeul de Arheologie

s-au implicat în organizarea expoziţiei “Luna Tecuci” ( 8-30 iunie 1938), ce a reunit operele

originale ale artiştilor, a bunilor gospodari si negustori din judeţ . Cu această ocazie, s-au

omagiat scriitorii şi artiştii tecuceni.

La data de 27 iunie s-a dezvelit o placa comemorativă la casa părintească din Buceşti a

poetului Ştefan Petică.

În sala de recepţie a Primăriei s-a vernisat expoziţia “Tecuciul Cultural şi Artistic ”, iar la

Teatrul Comunal s-a ţinut o conferinţă despre personalitaţile tecucene şi rolul lor în dezvoltarea

spiritualităţii româneşti.

În cadrul Căminului Cultural “Calistrat Hogaş ” au avut loc multe manifestări

expoziţionale, în scopul apropierii publicului de creaţile plastice, dar şi festivaluri cu caracter

muzical, în cadrul cărora s-au produs interpreti de valoare din localitate. Şi tot sub egida sa s-au

organizat primele întâlniri cu intelectualii oraşului, prilej cu care tecucenii i-au putut asculta pe

scriitorii Al.Lascarov-Moldovanu, Eugen Boureanul sau pe jurnaliştii Pamfil Şeicaru şi Romulus

Seisanu.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial au aparut “Tecuciul literar” 1, o excelentă

lucrare de referinţă elaborate de profesorul G.Ursu, şi revista de cercetări istorice “Analele

Moldovei”2, care au reuşit să publice contribuţile cercetătorilor locali şi să se bucure, în acelaşi

timp, de aprecierile unor specialişti din ţară.

După terminarea celui de-al Doilea Război Mondial, a urmat o perioadă de totală

alcamie, cauzată în special de denigrarea şi marginalizarea intelectualitaţii.

Aşezămintele de cultură îşi reiau treptat, treptat activitatea fiind de această dată obligate

să facă nenumărate compromisuri dictate de emisarii puterii politice.

Pe 14 martie 1943 se constituie Cenaclul Literar “George Cosbuc” care, ulterior va

prelua numele ilustrului scriitor Calistrat Hogaş, “fiu al Tecuciului”

Tot în acest an s-a înfiinţat Societatea Culturală “Calistrat Hogaş ”, instituirea

prestigiosului festival -concurs de folclor moldovenesc “Cântă de răsună lunca, precum si

organizarea unor intălniri cu iluştrii intelectuali ai oraşului Tecuci 3 .

Galeriile de Artă din centrul oraşului au găzduit numeroase expoziţii cu valori de

patrimoniu, între care şi două retrospective, una dedicată lui Gheorghe Petraşcu, şi alta lui

Dimitrie Hârlescu.1 19422 Ianuarie 1941 – decembrie 19433 Ion Petrovici, Mihai Berza, Iorgu Iordan, N.N Matei

10

Deşi în ultima perioadă viaţa culturală a oraşului Tecuci a înregistrat o diminuare a

pulsului său firesc din cauza convulsiilor prin care trece societatea românească, temperării

entuziasmului diverselor categorii de intelectuali şi agresiunii mesajelor mass-media, există

semne – debuturi literare frecvente, concursuri diverse, simpozioane ştiinţifice, schimburi

culturale, etc, care admit că aceasta, chiar dacă nu se mai afirmă la dimensiunile şi configuraţia

unora dintre etapele anterioare, va cunoaşte noi ipostaze la fel de benefice, precum şi afirmarea şi

satisfacţia tecucenilor.

In paginile urmatoare enumeram cateva aşezăminte de cultură în Tecuci si manifestarile

culturale în cadrul acestora

-Ateneul Cultural “Ştefan Petică” : După Întregirea României a avut loc o creştere a

energiilor creatoare ale intelectualităţii tecucene, care s-a străduit să conceapă demersuri culturale

bogate şi diverse, necunoscute înca în trecut.

În 1920 s-au înfiinţat : Societatea Culturală “ Ştefan Corodeanu ”, în cadrul Şcolii Normale

de Băieţi şi Societatea de Educaţie Naţională de pe lângă Cercul Militar.

Tot în anul 1920, în acelaşi timp, Teatrul Comunal devenise gazda numeroaselor şezători,

conferinţe sau concerte. La organizarea acestora contribuiau nu numai cadrele didactice, corpul

clerical, ci şi avocaţii, medicii sau ofiţerii aşezării. Ateneul Cultural a fost înfiinţat din iniţiativa

dr. Grigore Tăbăcaru , numit în anul 1923 ca profesor la Şcoala Normală din Tecuci, împreună cu

un grup de intelectuali1. Principalul scop al Ateneului era acela de a contribuii la îmbogăţirea

culturii naţionale, sociale, juridice, religioase, morale, cetaţeneşti, artistice şi ştiinţifice a maselor

populare din reşedinţa şi satele judeţului.

Statutul Ateneului prevedea prin art. 3:

-realizarea unor conferinţe generale şi profesionale

- fondarea unei biblioteci populare

- invitarea unor personalitaţi importante din ţară pentru a ţine conferinţe

- organizarea de expoziţii anuale de artă şi industrie naţională, şezători, conferinţe, concerte,

serate şi teatru popular.

Societatea a primit un sprijin real de către buletinul periodic omonim din care au aparut

doar două numere, unul pe 6 decembrie 1923, şi un altul pe 1 ianuarie 1924. În paginile sale erau

reflectate toate evenimentele din viaţa instituţiei, se popularizau programele sau se reproduceau

chiar fragmente din conferinţele cele mai importante ale membrilor acesteia.

1 Avocaţii Virgil Mironescu, V.G.Beldie şi Traian Corodeanu, profesorii St.Corodeanu şi Antoaneta Bogdan, institutorii Gh.Popovici şi Zoe Tuchel, căpitanul I.Diea şi prototopul N.Conduratu

11

Principalele forme de informare şi educaţie ale Ateneului Cultural “Ştefan Petică ” au fost

conferinţele cu ajutorul intervenţiilor dr.Grigore Tăbăcaru, avocaţilor Şt. Gheorghiu şi V.S.Radu,

ale institutorilor V.Avram, I.Beldie şi C.M.Gheorghiu , precum şi pe cele ale preoţilor

N.Conduratu şi G.Panaitescu, organizate atât pentru publicul larg, cât şi pentru membrii corpului

didactic şi elevilor din clasele superioare . Membrii Ateneului au ajutat şi la întemeierea Şcolii

Comerciale Elementare de Băieţi, la înălţarea statuii Cercetaşului şi la pregătirea festivităţilor

ocazionate de comemorarea a două decenii de la trecerea în nefiinţă a poetului Ştefan Petică ,

pentru acesta s-a organizat şi un pelerinaj în comuna natală Buceşti . În acel moment diriguitorii

instituţiei au hotărăt ca Ateneul să-i preia numele.

La data de 25 decembrie 1923, Ateneul Cultural a făcut apel la public să doneze cărţi de

orice fel şi scrise în orice limbă , pentru mărirea numărului de cărţi din bibliotecă1.

Apelul Ateneului Cultural nu a rămas fără ecou şi biblioteca populară, atât de dorită de comitetul

acestuia, s-a înfiinţat, ajungând să aibă în dotare, numai după un an de la întemeiere, peste 2000

de volume.

Dr. Grigore Tăbăcaru, principalul înfăptuitor al Ateneului, din dorinţa de a face cât mai

cunoscută opera literară a unor scriitori de valoare natională , a tipărit în 1925, următoarele

cărţi :”Ştefan Petică ”. Note biografice, amintiri şi “Ion Creangă ”.Opere complete, aceasta din

urmă fiind o ediţie populară destinată lecturii oamenilor nevoiaşi şi elevilor lipsiţi de posibilitaţi

materiale.

Intensitatea activităţii instituţiei de cultură din Tecuci, a scăzut în momentul plecării dr.

Grigore Tăbăcaru, la Bacău. Singurele elemente componente ale acesteia, ce continuau să

funcţioneze, erau biblioteca, formaţia corală şi orchestra de cameră de amatori 2.

Ultima realizare de prestigiu a membrilor Ateneului Cultural “Ştefan Petică” din Tecuci a

fost bustul folcloristului Tudor Pamfile, inaugurat pe 17 iunie 1928, în Grădina Publică a

oraşului. Printre membrii cei mai activi ai Comitetului de iniţiative pentru ridicarea acestuia s-au

numărat şi câţiva din liderii spirituali ai Ateneului: V.S. Radu, Traian Corodeanu şi Gheorghe

Popovici.

Timp de 7 ani, Ateneul Cultural “Stefan Petica” a incercat sa suplinească lipsa unor

institutii de cultură specializate în Tecuci, străduindu-se, pe cât posibil, să contribuie la

îmbunătăţirea climatului spiritual local.3

1 Biblioteca Publică urma să fie pusă la îndemână tuturor doritorilor de a citi.2 Dirijată de Vasile S. Radu şi I. Britican3 Ştefan Andronache, Monografia Tecuciului, p.15

12

- Caminul Cultural Orasenesc “Calistrat Hogas”: În perioada interbelică au mai existat

tentative de identificare şi coordonare a energiilor creatoare ale intelectualităţii în scopul ridicării

nivelului de cunoaştere şi educării oamenilor din localitate.

Căminul Cultural Orăşenesc s-a întemeiat la data de 20 martie a anului 1938, de către un

grup de cetăţeni ai oraşului, ce reprezentau toate categoriile sociale.

Conform procesului-verbal, încheiat cu acest prilej s-au stabilit: Sediul căminului să fie la

Fundaţia Culturală “Theodor şi Maria Cincu” din oraşul Tecuci; Căminul Orăşenesc să poarte

numele scriitorului Calistrat Hogaş; Conducătorii acestui Cămin să fie în număr de 21 persoane.

Căminul Cultural Orăşenesc Central “ Calistrat Hogaş ” începe să funcţioneze din data de 21

aprilie 1938, având ca preşedinte pe protopopul Nicolae Conduratu.

Realizarea unui ciclu de conferinţe publice, ţinute în sala Teatrului Comunal de către

conferenţiari din localitate şi din afară, în urma căruia s-au procurat cărţi pentru Biblioteca

Comunală ; a fost sprijinit Comitetul de construcţie a noii Catedrale, dar şi la crearea unei

secţiuni artistice lângă Cămin, în care coruri şi jocuri caracteristice pentru religia noastră să fie

studiate şi popularizate.

În cursul anului 1940, activitatea Căminului Orăşenesc Central “Calistrat Hogaş” nu a

fost prea bogată, din cauza evenimentelor care au avut loc în acest an : pierderea Basarabiei şi a

părţii de Nord a Bucovinei, precum şi mulţimea de refugiaţi şi a oamenilor săraci. În această

perioadă membrii Căminului în colaborare cu autorităţile de stat , au reuşit să mai uşureze aceste

dureri , în masură suficientă . Căminul a lucrat în aceeaşi perfectă armonie cu autorităţile de stat

la trecerea fără sacrificii peste momentul când a avut loc cutremurul groaznic din noiembrie

1940.

Imprimarea şi răspândirea în cercuri largi a lucrării “ Monografia şcolilor publice” din

oraşul şi judeţul Tecuci ”, de C.A. Stoide, cu scopul da a ajuta la lucrarea Căminului şi

construcţia noii Catedrale a oraşului , precum şi crearea cercului “Fii Târgului” pentru antrenarea

acestora la ridicarea nivelului cultural, economic şi naţional al Tecuciului.

Anul 1942 a fost unul din cei mai benefici pentru Cămin. Datorită activităţilor bogate,

ziarul local “Curierul Tecuciului” a inaugurat o pagină dedicată Căminului Cultural, în care erau

prezentate principalele sale realizări:

Diversele şezători literare, expoziţia de pictură a profesorului I.N.Peiu, conferinţele

(“Permanentele politicii româneşti ”, de Pamfil Şeicaru , fost elev al Gimnaziului “D.A Sturdza şi

Pentru ce luptăm dincolo de Nistru?”, susţinută de scriitorul de origine tecuceană AL. Lascarov-

Moldovanu.

13

Cele mai palpabile realizări ale Căminului Cultural sunt, cele două lucrări fundamentale :

“Tecuciul literar. Studiu de istorie şi geografie literară ” a lui G.Ursu şi “Monografia

învăţământului public primar ” din judeţul Tecuci, de C.A.Stoide.

Toată activitatea Căminului Cultural este oprită brusc de către evenimentele din luna

august a anului 1944 şi ele nu au putut fi reluate decat în toamna anului 1945.

În anul 1946 , se produce o adevarată revigorare a activităţilor acestei instituţii:

Corul Căminului Cultural alcătuit din 30 persoane, susţin un concert la Radio Bucuresti,

repertoriul său incluzând cântece religioase, populare şi patriotice.

În ziua de 6 decembrie 1946, Căminul Cultural Orăşenesc “Calistrat Hogaş ” a

comemorat împlinirea a şase ani de la moartea lui Nicolae Iorga . Preotul N. Conduratu a oficiat

un parastas, împreună cu un sobor de preoţi la Biserica “ Sfântu Nicolae ”, catedrala oraşului din

aceea perioadă. La acest parastas, preotul N.Conduratu a vorbit despre împrejurările în care

marele savant şi cărturar a fost asasinat , şi a scos în relief ”uriaşa operă ştiinţifică şi culturală

datorită căreia atăt numele lui , căt şi a cel al ţării noastre ajunsese cunoscute până în cele mai

îndepărtate ţări ”.

Activitatea Căminului Cultural Orăşenesc “Calistrat Hogaş” a durat aproape un deceniu.

Deşi instituţia a fost nevoită să-şi desfăşoare demersurile sale educative într-o perioadă extrem de

grea, în care războiul, sărăcia şi ocupaţia sovietică şi-au pus din plin amprenta, ea s-a dovedit a fi

nu numai un continuator al înaintaşului său, care a fost Ateneul Cultural” Ştefan Petică ”, dar şi

un puternic argument pentru trasmiterea prerogativelor sale Casei de Cultură a oraşului Tecuci.

-Biblioteca Municipală “Ştefan Petică” Problema înfiinţării unei biblioteci accesibile şi

omului de rând, a fost la începutul secolului nostru din cauza populaţiei din Tecuci care crescuse

într-un ritm considerabil.

Stimulaţi de iniţiativa bârlădenilor care, în anul 1906, au întemeiat Biblioteca “Stroe S.

Belloescu”, Alexandru Lascarov-Moldovanu, viitorul prozator, şi Constantin M.Gheorghiu, un

distins instituitor, au stabilit un plan de acţiune pentru crearea unei biblioteci.

Pentru finalizarea acestui plan au avut nevoie de dr. Constantin Petras, cel care i-a

sprijinit chiar şi din punct de vedere financiar. Pentru început, aceştia se adresează cărturalului

Nicolae Iorga, unde îi explică iniţiativa lor de a înfiinta o bibliotecă şi făcând apel la bunăvoinţa

acestuia şi îl roagă să înzestreze biblioteca oraşului Tecuci cu operele sale sau cu cărţile vechi

care nu-I mai folosesc.

În următoarea perioadă au determinat şi pe alţi câţiva intelectuali din ţară, precum şi pe

unii din Tecuci, să contribuie la îmbogăţirea primei biblioteci publice a oraşului.

14

Din nefericire , nici această bibliotecă nu a avut o activitate prea îndelungată, din cauza

lipsei personalului de specialitate şi insuficienţa fondurilor de achiziţii, care au determinat, încă

din 1927, închiderea sa.

În anul 1931, conformându-se ordinului Ministerului Instrucţiunei şi Cultelor, -Primăria

oraşului se decide să ducă orice acţiune pentru înfiinţarea unei biblioteci comunale.În acest scop,

în ziua de 12 septembrie 1931 au fost prezenţi, în sala de recepţie a Primăriei , profesorii I.

N.Dianescu, Al. Alexinschi, Constantin Solomon, Elena Ruta Pelin, Maria Vartic, doctorul Savel

Carlan şi protoiereul N.Conduratu, pentru a fii deacord cu înfiinţarea unei biblioteci comunale.

Problema principală cu care se confrunta Comitetul de organizare , a fost ceea a

procurării fondului de carte necesar. Norocul acestuia au fost membrii din conducerea Ateneului

Cultural “Ştefan Petică ”, care tocmai îşi încetase activitatea şi au hotărât ca la data de 23

octombrie 1931, să cedeze biblioteca Primăriei.

Donaţia a fost preluată pe bază de inventar, la 15 ianuarie 1932, ea ajungând să fie

adăpostită pentru moment în cabinetul ajutorului de primar. Timp de aproape doi ani, cărţile au

trebuit să stea închise, fără a da posibilitatea celor lipsiţi de mijloace financiare să citească o carte

bună , motiv pentru care învăţătorul Emil Hâncu s-a adresat primarului în scris pe 30 august

1933, pentru a ajuta la alcătuirea unui cămin cultural care să administreze biblioteca.

La 20 mai 1934, Primăria oraşului Tecuci emite decizia de înfiinţare a muzeului şi a

bibliotecii sub egida “Fundaţiei Culturale Teodor şi Maria Cincu” . Dar abia la 1 aprilie 1935,

Biblioteca Comunală se instalează, alături de Muzeul de Arheologie şi Ştiinţele Naturii “ Mihail

Dimitriu” , în palatul donat special pentru acestea de cătreTeodor Cincu.

În luna aprilie a anului 1937, Biblioteca Comunală -după o organizare cât de cât adecvată,

este în sfârşit , deschisă publicului, avănd ca bibliotecar pe Mihalache D. Naum, pregătit special

la Bucuresti.

Conducatorul proaspetei instituţii de cultură , avocatul Vasile S. Radu împreună cu

primarul C. Condrache, declanşează o campanie pentru identificarea unor posibili sprijinitori ai

bibliotecii tecucene, din motivul că fondul preluat de la Ateneul Cultural era insuficient, iar

resursele financiare pentru achizitii erau destul de limitate. Aceştia au trimis scrisori unor

importante aşezăminte de cultură şi edituri din Capitală, din Iaşi, Craiova.

S-a apelat şi la profesorul Nicolae Iorga, omul care mai ajutase, cu trei decenii în urmă , la

crearea primei biblioteci publice din localitate.

Multe instituţii au urmat exemplul marelui nostru istoric, editurile “Adevărul”, “Cartea

Romănească ”, Fundaţiile Culturale Regale, Academia Română, Aşezămăntul de Cultură “I. C.

15

Brătianu “, etc, precum şi Eugen Mărculescu, consilier la Curtea de Apel din Craiova, oferă

1.040 volume sau din Tecuci1 au făcut donaţii substanţiale ce au condus la sporirea numărului de

cărţi ale modestei instituţii.

În anul 1939, Biblioteca Comunală – Tecuci a ajuns să deţină 7.684 volume, graţie

sprijinului manifestat şi de alţi intelectuali din localitate (C. Narly, Gh. Nechita, C.A. Stoide,

Maria Vartic s.a)

Din acest moment, Biblioteca Comunală – Tecuci a putut să primească elevi , studenţi,

profesori şi funcţionari, oameni simpli pasionaţi de literatură şi ştiinţe.

Căminul Cultural Orăşenesc “Calistrat Hogaş”, s-a implicat şi el în campania de

îmbogăţire a patrimoniului acestei instituţii.

Începând cu luna ianuarie 1939, s-a organizat un ciclu de conferinţe publice în sala

Teatrului Comunal unde au activat conferenţiari din localitate şi din afara , iar din venitul obţinut

s-a ajutat în proporţie de 80% în procurarea de cărţi la biblioteca oraşului.

Biblioteca Municipală şi-a desfăşurat activitatea conform unor criterii specifice înscrise şi

în “ Regulamentul pentru funcţionarea Fundaţiei Culturale “Teodor şi Maria Cincu”

Biblioteca a vizat următoarele :

-răspândirea şi adâncirea culturii

-aceasta să fie deservită de un funcţionar, ce are obligaţia să îndeplinească sarcina de

bibliotecar, până când oraşul putea să acopere financiar pentru remunerarea unui bibliotecar titrat.

-citirea şi studierea cărţilor şi revistelor să se facă numai în bibliotecă, împrumutul era

interzis la domiciliu. Biblioteca punea la dispoziţia cititorilor săi o sală de lectură care era

deschisă în timpul săptamânii câte 5 ore, după-amiaza, excepţie facând perioada de iarnă,

programul se limita la numai 3 ore.

Pe 4 aprilie 1944, în vremea refugiului, vagonul în care se aflau colecţiile cele mai

valoroase ale muzeului, dar şi a bibliotecii - a fost complet distrus în urma unui bombardament

efectuat de aviaţia anglo-americană asupra zonei Gării de Nord din Bucureşti.

După razboi, biblioteca a suferit de pe urma celor care au prădat-o şi răvăşit-o, stând

căţiva ani închisă.

La data de 5 mai 1947, preşedintele Căminului Cultural Orăşenesc “Calistrat Hogaş ”,

N.Conduratu se adresează printr-un memoriu primarului localit[ţii solicitând să i se cedeze

Căminul Cultural pentru conducerea celor două instituţii a căror activitate stagnaseră.

1 Doctorii Alexandrina şi George Vrabie cedează 736 volume

16

În perioada 1948-1951, fondurile bibliotecii au fost de multe ori epurate. O parte din

cărţile acesteia au fost preluate de Biblioteca Centrală de Stat din Bucureşti, iar o parte cantitativă

au fost interzise de autorit[ţile comuniste, precum şi cărţile scrise de intelectualii oraşului1 nu au

putut sa fie cruţate.

Instituţia a fost instalată într-un alt imobil, situat în strada Republicii, la nr. 9 şi

funcţionează din 18 decembrie1952, sub titulatura de Bibliotecă Centrală Raională, ea preluând

şi prerogativele îndrumării activităţii bibliotecilor comunale de pe teritoriul raionului Tecuci.

În anii 1961 – 1963 a avut loc organizarea sistematico – alfabetico a colecţilor , conform

CZU, şi împrumutul de carte în baza accesului liber la raft, perioadă în care biblioteca s-a instalat

definitiv în actualul local din str. Republicii nr 11.

Instituţia şi-a preluat atribuţiile anterioare în anul 1968, odată cu noua împărţire

administrativ – teritorială. Ca Bibliotecă Municipală, aceasta va satisface nevoile de cultură şi

studiu populaţiei din localitate.

În 1969, numărul colecţilor a sporit prin achiziţionarea bibliotecii istoricului şi

cercetătorului literar local Constantin Solomon ce conţine ediţii princes ale unor scriitori români

şi mai multe valori de patrimoniu, între care şi un exemplar al “Cărţii româneşti de învăţătură ” a

lui Varlaam, apărută la Iaşi, în anul 1643.

Instituţia mai adăposteşte (din 1980) donaţia prozatorului Eugen Boureanul, alcătuită din

piese de mobilier, 1400 cărţi, numeroase tablouri.

llustrul profesor Anghel N. Rugină, din S.U.A, a oferit în dar Bibliotecii Municipale 362 de

volume, căr’i şi reviste, apărute în primele decenii ale secolului nostru, din dragoste şi respect

pentru biblioteca de altădată a Tecuciului, ceea care i-a facilitat în anii adolescenţei accesul la

sursele esenţiale ale cunoaşterii umane.

Biblioteca Municipala “Ştefan Petică ”2 din Tecuci deţine astăzi aproximativ 120.000

volume, ce sunt consultate anual de peste 5.000 cititori de vârste şi profesii diferite. Aceştia

beneficiază de serviciile a două secţii de împrumut (una de copii şi o altă de adulţi) , de o sală de

lectură spaţioasă cu 52 de locuri la mese, precum şi de ale unei galerii de artă, în ambianţa căreia

se rulează nenumărate expoziţii.

Biblioteca s-a remarcat în ultimele decenii prin evantaiul bogat şi diversificat al

manifestărilor cultural-educative: “Artis”- club, “Zilele bibliotecii “, Personalităţi culturale

tecucene”, “ Interferenţele artelor” , Clubul cititorilor adolescenţi s.a, precum şi prin unele

1 Ion Petrovici, Al. Lascarov-Moldovanu, I.Dongorozi, Romulus Seisanu2 Numele poetului i-a fost atribuit din noiembrie 1994

17

demersuri moderne cu caracter audio - vizual, inspirate de creaţile de excepţie ale literaturii

naţionale sau ale picturii universale.

Specialiştii instituţiei sunt preocupaţi, la momentul actual, de diversificarea servicilor

oferite beneficiarilor, în intenţia lor stând crearea unui centru de informaţii şi transformarea atât

a bibliotecii într-un centru de animaţie modern şi dinamic, capabil să satisfacă cerinţele de ordin

spiritual ale tecucenilor şi să dezvolte aptitudinile creatoare ale beneficiarilor săi, pregatindu-i,

astfel pentru schimbările majore din societatea românească.1

-Muzeul Mixt – Tecuci: Ideea creării unui muzeu în oraşul Tecuci a venit în momentul

când s-a descoperit în acest ţinut multe resturi antice de acum două mii de ani, precum şi a altor

ramăşiţe mult mai vechi, datând de la sfârşitul epocii de piatră.

Importanta din punct de vedere arhitectonic este data de stilul constructiei, cu evidenta

inspiratie din arhitectura neoclasica, având o serie de adaptari si particularitati specifice , care se

regasesc si la alte câteva constructii similare din oras si din zone învecinate. În anul 1930, în urma referatului Secretariatului Comisiei Monumentelor Istorice adresat

prim-ministrului, s-a hotărât să se organizeze un muzeu regional la Tecuci, cu sediul în casa

Şcoalei Comerciale, destinată pentru conducerea scolii.

Profesorul Constantin Solomon, cercetator al istoriei zonei Tecuciului, a identificat

obiectele cu valoare arheologică şi le-a clasificat dupa principii ştiinţifice.

Muzeul regional a fost fondat pe 27 mai 1932 ; acesta era vizitat de diferiţi specialişti, de

public şi de elevii şcolilor din localitate.

Profesorul Constantin Solomon, directorul acestei instituţii, viza realizarea unui muzeu

de mari dimensiuni, capabil să înglobeze şi colecţiile valoroase ale lui Mihail Dimitriu, ori ale

entomologului Al. Alexinschi, pentru ca această instituţie să poată să infatişeze o sinteză a vieţii

trecute şi de azi a întregii regiuni.

În această perioadă , la Tecuci fiinţa şi “muzeul particular”, mult mai spaţios şi metodic

aşezat de către un colecţionar amator , Mihail Dimitriu , care devenise din pasiune cercetător.

La data de 13 iunie 1934, Comisia interimară a Primăriei din Tecuci, hotărăşte să

înfiinţeze un muzeu comunal în oraşul Tecuci prin întrunirea unei singure colecţii acelor două

muzee. Acest muzeu urma să se numească Muzeul Comunal “Mihail Dimitriu”, dacă acesta

accepta ca toate colecţiile sale sa fie instalate în acest muzeu, a carei proprietar urma să rămână .

1 Ştefan Andronache, Monografia Tecuciului, p.10

18

La începutul anului 1934, Mihail Dimitriu îşi retrage oferta, din cauza opinilor divergente

privind denumirii noii instituţii , precum şi lipsa unui spaţiu adecvat pentru expunerea integrală a

colecţiilor.

Casa lui Teodor Cincu (imobil donat comunităţii tecucene)Foto : Preluata din dosarul evenimentelor Tecuciului de la Biblioteca Municipala “Stefan Petica”

Importanta donaţie făcută de marele proprietar Teodor Cincu , la data de 16 iulie 1934,

care consta în punerea la dispoziţia comunităţii tecucene a imobilului din strada Carol nr.12, a

rezolvat definitiv problema spaţiului necesar funcţionării instituţiei . Mihail Dimitriu, revine

asupra deciziei sale şi îsi instalează aici colecţia. În această instituţie îşi găsesc adăpostul şi

exponatele concepute de profesorul Constantin Solomon, de la Şcoala Comercială de băieţi. În

acest moment, Muzeul Regional îşi încetează activitatea.

Inaugurarea oficială a Muzeului Comunal “Mihail Dimitriu”de Argheologie şi Ştiinţe

Naturale a avut loc la 21 noiembrie 1935 , o dată cu cea a statuii lui Spiru Haret , din faţa

Liceului de fete “Elena şi Tache Anastasiu”, în prezenţa ministrului Instrucţiunii Publice , dr. C.

Angelescu, şi a prof. univ. I. Simionescu.

Regulamentul de funcţionare a Fundaţiei Culturale “Teodor şi Maria Cincu”, ( în cadrul

căreia funcţionau şi muzeul şi biblioteca comunală ). În capitolul acestuia includea prevederi ce

vizau în mod direct activitatea Muzeului Comunal “Mihail Dimitriu”. Acestea erau :

-Conducerea , conservarea şi îmbogăţirea acestui muzeu îi erau încredinţate lui Mihail

Dimitriu, până la sfarşitul vieţii acestuia.

19

-Primăria înscria în bugetul sau anual sumele necesare pentru întreţinerea imobilului,

cercetări arheologice şi achiziţii de materiale.

-Muzeul era deschis pentru vizitare în fiecare joi şi duminica între orele 16- 19 de la 1 mai

- 1 octombrie şi de la 15 – 17 de la 1 octombrie – 1 mai.

În anii războiului, această prestigioasă instituţie de cultură a Tecuciului a fost vizitată de

personalităţi ca istoricul C. Giurescu, Paul Goma - rezidentul regal al regiunii Dunărea de Jos şi

de către ministrul Radu Portocală.

Spre sfârşitul celui de al Doilea Război Mondial, muzeul a avut mult de suferit Din

“Scurtul istoric al Muzeului tecucean” - care se pastrează la Muzeul Mixt de astăzi şi care poartă

semnătura lui C.D. Filimon - aflăm că pe vremea aceea “autoritatile locale au luat masuri de

evacuare” . În câteva vagoane au fost încărcate o parte din valorile muzeului. La fatidica dată de

4 aprilie 1944, trenul ajunsese în Gara de Nord din Capitală , unde l-a prins cel mai groaznic

bombardament efectuat de aviaţia Americană din ţara noastră ”.

În momentul acela totul a fost distrus, însă ca prin minune au scăpat ceramicele şi

fosilele.

Muzeul, numit între timp şi mixt , a cunoscut, de-a lungul anilor, nenumărate prefaceri,

ultima sa restaurare şi reorganizare de proporţii a fost în perioada anilor 1966- 1967 urmărind,

reconstituirea cât mai bună a interioarelor clădirii, dar şi dezvăluirea caracterului predominant

arheologic al materialului colecţionat ( peste 30.000 piese ) ce este rulat periodic prin cele 7 Săli

în cadrul unor expoziţii reprezentative.

Constituit pe baza criteriului tematico -cronologic , Muzeul Mixt prezintă azi vizitatorilor

săi valoroase mărturii, descoperite în urma unor sistematice campanii de săpături efectuate la

Poiana, Toflea, Negrileşti, Munteni, Barcea s.a.,ce oferă o imagine globală asupra felului de

viaţă , a gradului de civilizaţie şi a întregului context social – economic în care au trăit oamenii de

pe meleagurile fostului judeţ Tecuci.

Printre valorile incontestabile ale acestei instituţii se numără : vasele din ceramica dacică ,

vasele tip Kantharos, ulciorul cu chipul zeului Dyonisos, paharul din sticlă cu inscripţie grecească

, monedele greceşti, romane şi bizantine din argint şi bronz, etc.

Muzeul mai deţine şi 60 de lucrări de pictură modernă sau contemporană românească ce

sunt rulate, periodic, în cadrul expoziţiilor de artă plastică organizate la Galeria de Artă “

Gh .Petraşcu”, care aparţine aceleiaşi instituţii.

20

-Casa de Cultura - Casa de Cultură din Tecuci este continuatoarea tradiţiilor frumoase ,

instituite de-a lungul ultimului secol de ateneele, societăţile şi căminele culturale create la Tecuci,

din necesitatea de a suplinii lipsa unor instituţii artistice locale cu caracter profesionist.

Casa de Cultura Raionala a fost întemeiată în luna august a anului 1953, menirea sa fiind

aceea de a contribuii la răspândirea culturii şi artei printre oamenii de rând, dar şi de a coordona

prin corpul său, metodic demersurile educative şi artistice iniţiate de căminile culturale.

Odată cu împarţirea teritorial – administrative din anul 1969, instituţia şi-a diminuat multe

din atribuţii, din acel moment fiinţând numai în postură de Casa de Cultură a municipiului.

Instituţia a funcţionat peste 30 de ani în clădirea cu etaj de pe strada 13 septembrie colţ

cu str. Republicii. Pentru asigurarea unor spaţii mai adecvate pentru activităţile specifice, precum

şi pentru găzduirea spectacolelor formaţiilor artistice profesioniste aflate în turneu, s-au mai

construit în preajma acesteia o sală de teatru cinematografic cu 430 de locuri (1960) şi un teatru

de vară cu 700 de locuri (1959).

În anul 1978, Casa de Cultură s-a instalat în cladirea Primăriei vechi aflată pe strada 1

Decembrie la nr.62, pe care a preluat-o de la Casa Agronomului.

Din momentul constituirii şi până azi, Casa de Cultură şi-a deschis larg porţile tuturor

cetăţenilor Tecuciului de vârste şi profesii diferite, oferindu-le acestora posibilitatea de a-şi

completa cunoştinţele dobândite în şcoală, de a se califica în unele meserii, de a se afirma în

domeniul interpretării şi al creaţiei literar – artistice, ori de a-şi sensibiliza gustul pentru frumos.

În sprijinul acestora pe lângă Casa de Cultură au fiinţat de-a lungul anilor formaţii de teatru , de

dansuri şi muzică populară sau uşoară, cercuri literare şi de creaţie plastică, căt şi nenumărate

cursuri ale Universităţii Populare.

Din iniţiativa acestui prestigios aşezământ de cultură s-au reluat tradiţionalele “Întâlniri cu

Fii Tecuciului”(1967), s-a organizat Festivalul – concurs moldovenesc “Cântă de răsună lunca ”

(1968) şi s-au pus bazele Societăţii Culturale “Calistrat Hogaş”.

CAPITOLUL II Manifestari culturale la nivelul municipiului Tecuci

2.1 Clasificarea manifestărilor culturale la nivel de Tecuci

21

La nivelul municipiului Tecuci, în perioada 2000-2007 s-au desfăşurat şi încă se mai

realizează unele manifestări culturale care atrag persoane de toate vârstele.

În cadrul acestei localităţi se realizează numeroase evenimente culturale menite să

omagieze diferiţi scriitori, să sărbătorească “Zilele Copilului” până la spectacole în cinstea

persoanelor de vârsta a III- a, să identifice talentele persoanelor care se încumetă să participle la

diverse concursuri cu diferite teme etc.

Manifestarile culturale la nivel de Tecuci :

Nr.

crt.

Denumirea

Manifestării

Categoria din care

face parte

manifestarea

Organizarea şi locul

desfăşurării

Perioada

desfăşurării

manifestării

1

“Iar timpul creste-n

urma mea…”

Spectacol muzical –

literar pe versuri din

creaţia lui Mihai

Eminescu

Casa de Cultură Tecuci

Sala “Studio”

Ianuarie

Perioada

anilor:

2000-20007

2

“Din zilele Unirii” Spectacol Casa de Cultură Tecuci

Prezentat la statuia

Domnitorului A.I. Cuza

Ianuarie

Perioada

anilor:

2000-2007

3

“La steaua care-a

răsărit..”

Omagiu

(Eminescian)


şi Cenaclul Literar

‘Calistrat Hogaş”

La Sala “Studio

15 Ianuarie

Perioada

anilor:

2000-2007

4 Tecuciul si Unirea Concurs(de istorie) Casa de Cultură Tecuci

Sala I . Studio

Ianuarie

Perioada

anilor:

2000-2007

5

“Drogurile şi

alcoolul – vicii

ucigătoare ale sec.

Conferintă publică Casa de Cultură Tecuci

La Sala “Studio”

Februarie

În anii:

2002, 2004,

22

XXI ? 2006

6 Dragobetele –

sărbătoare populară

la români

Şezătoare populară Casa de Cultură Tecuci


25 februarie

2004

7

. “Omătuţa” Spectacol – concurs

(de interpretare

pentru tinerii solişti

de muzică populară)



26 Februarie

În anii:

2003, 2004

8

“Misiunea

Filozofului”,

de Ion Petrovici

Lansare de carte Casa de Cultură a

Municipiului Tecuci


18 Februarie

2001

9

“Un zâmbet, un

mărţişor şi un

cântec”

Spectacol Casa de Cultură Tecuci


1 Martie

Perioada

anilor:

2000-2007

10

“Ovid Caledoniu –

un singuratic al

poeziei exilate…”

Expoziţie (dar şi

evocare)

Casa de Cultură

Tecuci


Martie

2004

11

Geometrii

successive – artă

cinetică

Vernisaj (lucrari

realizate de elevii de

Şcolile oraşului

Tecuci -profesor

coordonator Ştefan

Buţurcă)

Primăria Municipiului

Tecuci şi Casa de

Cultură Tecuci

În Sala de spectacole

“Ion Petrovici”

8 Martie

2005

12

“Floare de April” Spectacol -concurs

pentru promovarea

tinerilor interpreţi de

muzică uşoară din

Judeţul Galaţi


La Sala de spectacole a

Casei de Cultură

Tecuci

Aprilie

2000-2007

13

Sfântu Mare

Mucenic “Sfăntu

Gheorghe”

Manifestare

religioasă


Tecuci, Consiliul Local

Tecuci

22 – 23 – 24

Aprilie

23

În centrul

localităţii ;Sala Mare ;

Sala Studio ;

2000-2007

14

“Mari campioni,

mari glorii ale

sportului românesc”

Întălniri (cu

personalităţi

culturale,

universitare, sportive,

care s-au născut sau

au studiat în Tecuci)

Casa de Cultură a

Municipiului Tecuci


8 Mai

2004

15

“Ziua Europei” Spectacol muzical –

coregrafic


La Sala de spectacole a

Casei de CulturăTecuci

9 Mai

2004

16

“Flori de Mai” Spectacol (de dans

sportiv)


în colaborare cu Clubul

Elevilor

La Sala “I. Petrovici”

Mai

2004

17

“Doina” Recital de poezie si

muzica

Casa de Cultura Tecuci

La Sala de Spectacole

“I. Petrovici

Mai

2001

18

“Europa la noi

acasă”

Conferintă publică Casa de Cultură Tecuci


20 Mai

2005

19

Concurs de Poezie

Naţională “Costachi

Conachi”

Concurs (naţional de

creaţie poetică)

Ministerul Culturii şi

Cultelor; Centrul

Cultural “Dunărea de

Jos” ; Primăria Mun.

Tecuci, Casa de

Cultură Tecuci

21 – 22 Mai

Perioada

anilor:

2000-2007

20

“Căderea după

Cioran”, de Ionel

Necula, studiu

asupra generaţiei

anilor

Lansare de carte Casa de Cultura

Tecuci, Cenaclul

Literar “Calistrat

Hogaş”

La Sala “Studio

Iunie

2006

24

‘30

21

Ziua Copilului Spectacol Casa de Cultură Tecuci

La Teatrul de vară

1 Iunie

Perioada

anilor:

2000-2007

22

Gala Teatrului

Şcolar


şi Casa Corpului

Didactic Galaţi

La Teatrul de Vară

Iunie

2000-2007

23

“Ziua Drapelului

Naţional”

Evocare Primăria Municipiului

Tecuci în colaborare cu

Comandamentul

Judeţean de Jandarmi

Galati

Iunie

Perioada

anilor:

2000-2007

24

Gabriel Drăgan –

100 de ani de la

naştere

Evocare

( personalităţii

poetului şi istoricului

literar )


La Sala “Ion Petrovici”

8 Iunie

2004

25

“ZileleTudor

Pamfile”

Simpozionul Casa de Cultură Tecuci

; Centrul Cultural

“Dunărea de Jos”

Galaţi


18 iunie

2000-2007

26

“Ştefan cel Mare –

47 de ani de glorie”

Film documentar Casa de Cultură a

Municipiului Tecuci


18 iunie

2004

27

“Ziua

Cercetaşului”

Manifestare

Cultural - Sportivă

Vasile Ghica – cercetaş

de onoare, Centru

Local Tecuci, , cu

sprijinul Primăriei

Tecuci.

Pe “Insula

25 – 27 iunie

Perioada

anilor:

2000-2007

25

Cercetaşului”

28

Stagiunea estivală Spectacol- Gala

formaţiilor de muzică

pop, rock

Casa de Cultură TecucI

La Teatrul de Vara

Iulie

Perioada

anilor:

2000-2007

29

Ziua Drapelului

Naţional

Spectacol (dar şi alte

manifestări specifice

de cunoaştere a

simbolurilor

naţionale


şi Primăria

Municipiului Tecuci

În faţa Primăriei Tecuci

şi la Teatru de Vară

Iulie

Perioada

anilor:2000-

2007

30

Stagiunea estivala Spectacol (de cantece

si dansuri populare )

Casa de Cultura Tecuci

La Teatrul de Vara

Iulie

Perioada

anilor:

2000-2007

31 Dimitrie Hârlescu ,

un precursor al

picturii româneşti

modern

Expozitie- evocare Casa de Cultură

Tecuci, Biblioteca

“Ştefan Petică” Tecuci

În Sala “Studio”

14 Iulie

2005

32

Ziua Imnului

Naţional

Spectacol (evocare) Primăria municipiului

Tecuci ,Comandament

ul Judeţean de

Jandarmi Galaţi

În centrul localităţii

29 Iulie

Perioada

anilor:

2000-2007

33

“Mărie de ziua

ta…”(Ştefan cel

Mare)

Târg al meşterilor

populari


La Teatrul de Vară

August

2003

34

“Cultura română ,

azi”

Conferinţă publică

(evocare a

personalităţii

istoricului tecucean,



August

2003

26

Mihai Berza)

35

“Cântă de răsună

lunca”

Concurs

(interjudeţean de

folclor pentru tinerii

solişti vocali,

instrumentişti şi

rapsozi populari)


La Sala de spectacole


Septembrie

Perioada

anilor:

2000-2007

36

Zilele Tecuciului Manifestare

Cultural - Sportivă


Tecuci, Consiliul Local

Tecuci, Casa de

Cultură Tecuci

La Sala “Studio”;

Muzeul Mixt ; Sala de

Festivităţi a Primăriei ;

Centrul Localităţii

1 – 3

Septembrie

Perioada

anilor:

2000-2007

37

“Imagini

Tecucene”

Expoziţie de

fotografii



Septembrie

2006

38

“ Patimile

cuvântului” , de

Sevastre Ghican

Lansare de carte Casa de Cultură Tecuci

şi Cenaclul Literar

“Calistrat Hogaş”

La Sala “Constantin

Solomon”

Septembrie

2001

39

“Trei poeţi, trei

destine – Ştefan

Octavian Iosif,

Natalia Negru, D.

Anghel

Simpozion Casa de Cultură Tecuci

; Colegiul Naţional

“Calistrat Hogaş”

La Biblioteca “Calistrat

Hogaş”

27 septembrie

In anii:

2002, 2003,

2004, 2005,

2006

40

41

“Am strâns

toamnă,

după….toamnă”

Ziua Eroilor

Spectacol muzical cu

ocazia Zilei Mondiale

a Vârstei a Treia

Manifestare

religioasa




Tecuci

Octombrie

In anii:

2004, 2006

Mai

In perioada

27

anilor :

2000-2007

41

“Debutul meu” Concurs de

fotografie

Casa de Cultură

Tecuci, Biblioteca

Municipală “Ştefan

Petică”, Clubul

“Creativ”

Octombrie

2005

42

“Galbenă Gutuie” Spectacol – concurs

(promovarea

interpreţilor de

muzică folk)


La Sala “I. Petrovici”

Octombrie

In anii:

2002, 2003,

2004

43

Ziua Mondială a

vărstnicilor “Am

strâns toamnă după

toamnă”



Octombrie

In anii:

2004, 2006

44

“Ştefan Petică –

primul poet

simbolist roman

Evocare ( vieţii şi

operei poetului, cu

ocazia împlinirii a

unui secol de la

moarte)

Biblioteca Municipală

“Ştefan Petică” în

colaborare cu Casa de

Cultură Tecuci

La Sala “Ion

Petrovici”)

14 octombrie

2004

45

“Tecuciul la

estradă”

Spectacol Casa de Cultură Noiembrie

2004

46

“Dimitrie Hârlescu

– 80 de ani de la

moarte

Conferintă publică

(simpozion)


în colaborare cu

Muzeul Mixt Tecuci


Noiembrie

2005

47

“Armonii

Mozarţiene”

Serată Muzicală

(anul Mozart la

Tecuci)



10 Noiembrie

2006

Ziua Mondială a

Filozofiei

Simpozion (Ion

Petrovici –


La Sala “Studio

17 – 18

Noiembrie

28

48 personalitate de mare

prestigiu a Culturii

Române)

2005

49

Nichita Stănescu

( a prezentat prof.

Dionisie Duma )

Evocare (întâlnire

de lucru)

Casa de Cultură

Tecuci, Cenaclul

Literar “Calistrat

Hogaş”


29 Noiembrie

2005

50

Gala Teatrului

şcolar (stagiunea de

iarnă a formaţiilor

de teatru din şcolile

municipiului)


în colaborare cu şcolile

municipiului

Decembrie

2000-2007

51

“Ceres “ şi “La

răscruce”

Publicaţii de poezie Grupul Şcolar Agricol

În incinta Grupului

Şcolar Agricol

4 – 5

Decembrie

2000

52

“G. Apostu” – un

artist plastic de talie

europeană”

Evocare Casa de Cultură Tecuci

în colaborare cu

Muzeul Mixt Tecuci

8 Decembrie

2004

53

“Cele 10 porunci” Vernisaj expoziţiei

(Mircea Cojocaru)

Casa de Cultură Tecuci 20 Decembrie

2000

54

Revoluţia din

Decembrie ’89 –

momente tecucene

Expoziţie foto

documentară


în colaborare cu

Biblioteca Municipală

“Ştefan Petică”

22 Decembrie

2004

55

“Pământul, Omul

şi Dumnezeu” ( a

prezentat Cezar

Ungan- “O posibilă

localizare a

Colocviu Asociaţia Culturală

“Ion Petrovici” şi Casa

de Cultură

În Sala “Studio”

23 Decembrie

2005

29

potopului în

Bazinul Mării

Negre ; E.

Paraschiv –

Modificari ale

climei pe Terra)

Manifestarile culturale la nivel de Tecuci, se pot clasifica :

După natura lor

- spectacole - cultural – sportive

- spectacol – concurs - târguri

- omagii - festivaluri

- concursuri - vernisaje

- conferinţe publice - întalniri

- şezătoare populară - recitaluri

- lansare de carte - religioase

- evocări - colocvii

- simpozioane - filme documentare

După frecvenţa lor

1. anual :

- Ziua de naştere a poetului naţional Mihai Eminescu ( 15 Ianuarie )

-Unirea Basarabiei cu România (26 Martie)

-Concurs “Floarea de April” (Aprilie)

- Zilele sărbătoririi patronului spiritual al oraşului, Sfântu Gheorghe (24 Aprilie)

- Ziua Eroilor ( 19 – 20 Mai )

- Ziua Cercetaşului (25 – 17 Mai)

-Concurs Naţional de Poezie “Costachi Conachi” ( 24 – 25 Mai)

-Ziua Copilului : “Copilul – primăvara vieţii”, (1 Iunie)

-“Ziua Drapelului Naţional” (Iunie)

-Gala Teatrului Şcolar (4 Iunie)

- “Cântă de răsună lunca”( 9 – 10 Iunie)

30

-“Zilele Tudor Pamfile” (11 – 12 Iunie)

- “Ziua Imnului Naţional” ( Iulie )

- Stagiunea estivală ;Gala formaţiilor de muzică pop, rock, ( Iulie)

-Stagiunea estivală ;Spectacole de cântece şi dansuri populare (August)

- “Ştefan Cel Mare” , apărătorul creştinităţii ( Iulie – August)

-“Armonii de toamnă”, închiderea Stagiunii estivale (15 Septembrie)

- Gala Teatrului Şcolar.;Stagiunea de iarnă, (Decembrie)

- “Am plecat să colindăm”, (Decembrie)

- “Zilele Tudor Pamfile” ediţia de iarnă, (Decembrie)

2. la câţiva ani :

- Concurs de interpretare pentru tinerii solişti de muzică populară “Omătuţa” 26 Februarie, în

anii 2003 şi 2004

- “Drogurile - un viciu al secolului XXI ? Februarie , în anii 2002, 2004 , 2006

- Ziua Internaţională a Femeii , 8 Martie, în anii 2003 , 2004

- Ziua Internaţională a Rromilor. “Comunicare , convieţuire, toleranţă”, 8 Aprilie, în anii 2003

si 2004

- Cultura, română, azi” ( evocarea academicianului Iorgu Iordan, lingvist de dimensiune

europeană ) August – Septembrie 2002, 2003, 2004,2005, 2006

- “Galbenă Gutuie”, Septembrie, 2003, 2004

- Galele Folk, 28 Octombrie 2002, 2003, 2004, 2005,

- Am strâns toamnă, dupa….toamnă” Octombrie 2004, 2006

- “Trei poeţi, trei destine. Evocarea vieţii şi operei poeţilor Şt. O.Iosif, Natalia Negru şi Dimitrie

Anghel, Noiembrie 2003, 2004, 2006

3. la câteva luni :

- Stagiunea estivală (Gala formaţiilor de musică pop, rock), Iulie, 2000- 2007

-Stagiunea estivală ( Spectacole de cântece şi dansuri populare ) August, 2000- 2007

- “Tecuceni la ei acasă”, în Aprilie, August, Septembrie, Noiembrie , în 2004

- Gala Teatrului Şcolar. Stagiunea de iarnă, Decembrie, 2000-2007

4. doar într-un anumit an :

31

- “ Doina” (recital de poezie) , Mai 2000

- “Ceres” şi” La răscruce” ( lansari de carte) 4 – 5 Decembrie 2000

- “Cele 10 porunci” (expoziţie) 20 decembrie, 2000

- “Misiunea Filozofică “ , de Ion Petrovici, 18 Februarie 2001

- “Patimile cuvântului “, de Sevastre Ghican, Septembrie 2001

- “Mărie de ziua ta”, August 2003

- Vizita de documentare la monumentele de la Marăşeşti, Mărăşti, Soveja. August, 2003

“Cultura romană, azi” ( evocare a personalităţii istoricului tecucean academicianul Mihai Berza),

August 2003

- “Casa de Cultură – 50 de ani de existentă”, Septembrie 2003

- “125 de ani de la înfiinţarea liceului “Calistrat Hogaş”, Noiembrie 2003

- “ Dragobetele ”, 25 Februarie, 2004

- “Ovid Caledoniu – un singuratic al poeziei exilate….”, 22 Martie 2004

-“ Gabriel Drăgan – 100 de ani de la naştere”, 8 Iunie 2004

- “Ştefan cel Mare “, 47 de ani de glorie ( film documentar ), 18 Iunie 2004

- “Ştefan Petică – primul poet simbolist român” ( evocarea vieţii şi operei poetului cu ocazia

împlinirii a unui secol de la moarte ), 14 Octombrie, 2004

-“ Tecuciul la estrada “, 11 Noiembrie, 2004

- Geometrii successive – artă cinetică, 8 Martie 2005

- “Europa la noi acasa” 20 Mai 2005,

- “Ce-am facut în ultimii 570 de ani”?, 2 Septembrie 2005

- “Debutul meu”, Octombrie 2005

- “D. Hârlescu – 80 de ani de la moarte, Noiembrie 2005

- “Pagini de Filozofie Românească” ( prezentare de carte) 17 Noiembrie 2005

- Evocare Nichita Stănescu, 29 Noiembrie 2005

-“ Pământul, Omul si Dumnezeu”, 23 Decembrie, 2005

- Revoluţia din Decembrie ’89 – momente tecucene, 22 Decembrie 2004

- “ Căderea după Cioran”, de Ionel Necula, Iunie 2006

-“Imagini Tecucene”, Septembrie 2006

- “Armonii Mozarţiene”, 10 Noiembrie 2006

Dupa atractivitatea turistica

32

Prin turism se întelege, în primul rând, ansamblul de activităţi prin care omul îşi petrece

timpul liber călătorind în altă localitate sau ţară pentru a vizita oameni şi locuri., monumente şi

muzee, pentru a-şi îmbogăţii cunoştinţele generale, pentru a se distra şi a face sport, pentru

odihnă sau tratament, pentru a vizita rudele şi prietenii, mitinguri, conferinţe etc1.

Manifestările culturale la nivel de Tecuci , nu au ajuns într-un stadiu atat de avansat încat

să atraga turisti in mod direct. Nu sunt recunoscute decat prea puţine înafara planului local, însă

acestea sunt centru polarizator pentru tecuceni, locuitorii din comunele şi satele apropiate,

precum şi a unor locuitori din Galaţi.

Cu toate acestea, unele manifestari culturale atrag persoane din toată ţara, dar şi din alte

tari2, aceştia devin turişti în acest oraş, desfăşurând circuite turistice în Tecuci vizitând

principalele obiective turistice din această localitate ( Monumentul Ceferiştilor”, Muzeul Mixt

Tecuci, Catedrala “Sfântu Gheorghe, etc.), pe lângă activităţile organizate în cadrul concursurilor

pe care le realizează în cadrul manifestărilor la care iau parte.

2.2 Principalele manifestări culturale din oraşul Tecuci.

2.2.1 Manifestare cultural – sportivă

Zilele Tecuciului

Dacă întrebi orice tecucean de când nu a mai văzut un spectacol, răspunsul e invariabil:

de la Zilele Municipale, atunci când în Piaţa Publică din centru vin şi cântă formaţii şi solişti de la

Bucureşti.

Ziua de 1 septembrie, este pentru tecuceni, precum şi pentru cei care stau în satele şi

comunele din apropierea localităţii, este o zi de sărbătoare, una de suflet, aniversară .

Cu ocazia aniversării a 567 de ani de atestare documentară a municipiului Tecuci , Casa

de Cultură a organizat, în anul 2002 un spectacol literar – muzical, “Hrisov de boierie “. Şi-au dat

concursul formaţiile artistice ale Casei de Cultură conduse de Mariana Enache şi Mircea Călianu.

Cu acest prilej a fost editat un pliant color, oferit gratuit spectatorilor prezenţi, prin care au fost

1 Definitie data de profesorl elvetian W. Hunziker in anul 19402 “Ziua Cercetasului” şi Festivalul National de Poezie “Costache Conachi”

33

readuse în atenţia publicului căteva simboluri tecucene: stema localităţii, foişorul, documentul de

atestare documentară, opiniile specialiştilor în legătură cu denumirea localităţii şi o listă a celor

mai importante personalităţi locale.

De patru ani (din 2003) s-a creat o frumoasă tradiţie ca la 1 septembrie, să fie sărbătorită

prima atestare documentară a municipiului Tecuci (care a avut loc în 1435, adică acum 573 de ani

când Ilias Voievod l-a înştiinţat printr-o scrisoare pe regele Vladislav al Poloniei că s-a împăcat

cu fratele său şi ca semn de preţuire, i-a oferit acestuia mai multe ţinuturi din sudul Moldovei

între care şi oraşul Tecuci ) prin tot felul de evenimente.

Prima ediţie s-a desfăşurat în condiţii mai mult decât modeste, pe o scenă improvizată în

faţa Casei de Cultură. Abia de la a doua ediţie, s-a apelat la scene profesioniste şi s-a mers tot

timpul progresiv. Practic, audienţa de care s-a bucurat, a obligat pe organizatorii acestui

eveniment să ducă spre un alt standard şi să aducă în fiecare an ceva în plus faţă de primul.

Actualmente, la desfăşurarea evenimentului există două ecrane cu retroproiectoare, care

să permită şi persoanelor care stau mai în spate să vadă ce se întampla pe scenă . A fost

diversificată şi gama acţiunilor şi numărul de cântăreţi 1. De asemenea, a fost permis comerţul

stradal pentru ca orice tecucean şi cei din împrejurimea Tecuciului, să poată sta la o terasă, să bea

un suc şi să asculte în acelaşi timp şi muzică.

Bugetul pentru acest eveniment a crescut de la an la an, cu ajutorul Consilului Local iar

restul de la sponsori.

Tot ce şi-a pus în gând, legat de Zilele Tecuciului, primarul a reuşit să facă : a reuşit să

aducă dintre cele mai bune formatii2 , reuşind să iasă din zona în care în Tecuci nu se întâmplă

nimic.

La împlinirea celor 572 de ani de la atestarea municipiului Tecuci ca oraş, autorităţile

locale au oferit tecucenilor trei zile de sarbătoare pur românească. Începută de vineri, în ziua de

30 august, sărbătoarea a cuprins activităţi de la cele culturale până la concerte în aer liber.

Prima zi a “fiestei” a început la orele 10:00 cu o expoziţie fotografică sub denumirea

“Culorile lentilei” ce a putut fi admirată în incinta Casei de Cultură, urmată de activitatea

culturală ce poartă denumirea de “Dialoguri Poetice” susţinută de membrii cenaclului “Calistrat

Hogaş”. Cei care au fost prezenţi au mai putut admira operele de artă ale artistului – pictor Sava

David din cadrul expoziţiei de pictură “Artiştii gălăţeni”.

1 Dacă în primul an , manifestarea s-a desfăşurat într-o singură zi , pe parcurs , numărul de zile de spectacole a crescut la trei2 Cele care cântă în special live

34

Orele 20:00 au dat startul pentru cântec şi voia bună. Pe scena din Piaţa Publică au urcat

membrii ansamblului folcloric “Ţara Vrancei” din Focşani ce au întreţinut atmosfera de

sărbătoare timp de o oră . Pe aceeaşi scenă au mai urcat nume mari ale muzicii populare

româneşti, Laura Lavric, Irina Loghin sunt doar o parte din cei care au încântat sufletele

tecucenilor, precum şi celor prezenţi.

A doua zi de sărbătoare a oferit cetăţenilor tecuceni o dezbatere literară sub denumirea de

“Convorbiri despre Mircea Eliade”, vorbindu-se de viaţa marelui prozator Mircea Eliade, ce s-a

ţinut în incinta Casei de Cultură. La orele 13:00 tecucenii au putut admira în incinta Protoeriei

Tecuci o expoziţie de icoane – “Icoana mărturie a iubirii şi a credinţei”.

Seara muzicală a început în jurul orei 19:00 cu un spectacol muzical coregrafic oferit de

copii din cadrul Casei de Cultură Tecuci, spectacol denumit “Lumea Copiilor” , şi a continuat la

ora 20:00 cu invitaţi din trupele româneşti.

În ultima zi a manifestării “Zilele Tecuciului s-a inaugurat noul sediu al Clubului Sportiv

AKIKAI care se gaseşte în incinta fostei unitaţi militare. Seara a continuat cu un spectacol

muzical şi coregrafic oferit de formaţiile din cadrul Casei de Cultură, formaţii ce au caştigat

numeroase concursuri de muzică şi dans din ţară sau de peste hotare.

Pe tot parcursul celor trei zile de sărbătoare, toţi cei prezenţi în Piaţa Publică, s-au putut

delecta cu produsele din comerţ , nelipsite de la această sărbătoare. Acestea au fost oferite contra

– cost, de comercianţii care au închiriat spaţii din domeniul public pentru a-şi instala

“minirestaurantul”.

Manifestarea “Zilele Tecuciului “s-a încheiat târziu , dupa ora 23:00 cu un foc de artificii

dedicate tuturor tecuceniilor, precum tuturor care au fost prezenti .

De patru ani, această sărbătoare câstigă devotamentul tuturor tecucenilor, precum şi celor

din apropierea localităţii, care aleg să-şi petreacă trei zile într-o atmosferă de sărbătoare, precum

să-şi îmbogăţească mintea şi sufletul cu numeroasele activităţi culturale.

“Ziua Cercetaşului”

Primele formaţiuni de cercetaşi au apărut în România la Blaj, Braşov şi Bucureşti, în 1912

la 12 mai 1914 are loc constituirea oficială a Asociaţiei “Cercetaşii României”

în timpul primului razboi mondial, cercetaşii participă activ ca voluntari la ajutarea răniţilor

în 1922 ia fiinţă O.M.M.S. România prin A.C.E.R. a fost membru fondator al acestui

organism .

35

în anii 1930, 1932, 1934, 1936 au loc la noi în ţară 4 Jamboree .

la 24 ianuarie 1937, Carol al-ll-lea desfinţează asociaţia din considerente politice .

în 20 iunie 1990 se reînfiinţează Asociaţia Cercetaşilor din România; această denumire a

fost schimbată la 17 noiembrie 1993 în Organizaţia Naţională Cercetaşii României

în prezent organizaţia are aproximativ 3000 de membrii în peste 35 de localităţi de pe tot

cuprinsul ţării .

Scopul cercetăşiei se bazează pe o serie de principii – legi şi reguli fundamentale – ce

trebuie să transpară în întreaga activitate şi să reprezinte un cod de comportament pentru toţi

cercetaşii.

Organizaţia Naţională “Cercetaşii României” este o organizaţie educativă, apolitical,

neguvernamentală şi nonprofit, bazată pe voluntariat, deschisă tuturor copiilor, adolescenţilor şi

tinerilor din ţara noastră, fără deosebire de sex, rasă, credinţă, naţionalitate sau condiţie socială .

Este ceea mai mare organizaţie de tineret din România, nu o organizaţie pentru tineri, şi acest

lucru se poate remarca prin vârsta liderilor adulţi implicate direct în programul pentru cercetaşi

(copii şi tineri între vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani).

Această organizaţie îsi propune să contribuie, alături de familie şi şcoală , la educarea

copiilor, adolescenţilor şi tinerilor în vederea formării lor ca cetăţeni responsabili ai patriei

noastre, ca membrii demni ai comunităţi locale, naţionale şi internaţionale, pe baza principiilor

fundamentale şi metodei cercetăşiei. Proiectul vizează punerea în legătură a cercetaşilor din toate

colţurile României pentru ca aceştia să lege prietenii, să afle despre proiectele altora şi să simtă că

sunt membrii ai aceleiaşi organizaţii mari.

Se aşteaptă ca prin implementarea unei strategii pentru comunicarea în interiorul

organizaţiei să se stimuleze însuşirea de către membrii tineri ai organizaţiei de cunoştinţe legate

de viaţa în natură, de respectarea acesteia, de ocrotirea ei, dar şi alte jocuri specifice fiecărei

ramuri de vârstă, în armonie cu natura, cu locul în care acestea se desfăşoară , precum şi

îmbunătăţirea activităţii grupurilor de cercetaşi existente şi formarea de noi grupuri, ceea ce

înseamnă cercetăşie de calitate pentru mai mulţi tineri. Întotdeauna s-a urmărit realizarea unei

colaborari mai strânse între grupurile de cercetaşi din tară, desfăşurarea de proiecte regionale şi

naţionale mai multe şi mai bine pregatite, şi de asemenea realizarea unei legaturi mai strănse între

nivelele locale şi cel naţional al organizaţiei la nevoile grupurilor de cercetaşi.

Principalul scop al acestui proiect este legarea de noi prietenii şi întreţinerea celor

existente printr-un contact neîntrerupt între cercetaşii de pe tot cuprinsul Romăniei şi între aceştia

şi cercetaşii din toată lumea.

36

Proiectul “Zilele Cercetăşiei” este un proiect care nu poate fi susţinut din resursele

organizaţiei. Şi de aceea se caută surse de finanţare externe pentru aceasta, precum şi colaboratori

dispuşi să îl sprijine printr-o contribuţie financiară, materială sau logistică.

Prin faptul ca pune bazele stabilirii unor relaţii între cercetaşii tecuceni şi cercetaşii din

alte colţuri ale tării, acestui proiect îi pot urma altele prin care ei pot comunica, să se poată

întălnii pentru a face schimb de idei, informaţii, de noi proiecte.

“Prin ridicarea în 1095 a primului monument din Europa închinat cercetaşilor români

căzuţi în Primul Război Mondial. Tecuciul a devenit pentru mişcarea cercetăşească ceea ce este

Alba Iulia pentru Marea şi Sfânta Unire a românilor”. 1

“Ziua Cercetaşului”Foto:preluată de la Ziarul local Semnalulul

În perioada 25 – 27 iunie, la Tecuci are loc tradiţionala manifestare intitulată “Zilele

Cercetăşiei”. Evenimentul reuneşte pe “Insula Cercetaşilor” tineri din toată ţara2 , aceştia fiind

invitaţi de cercetaşii tecuceni.

În prima zi a manifestării – 25 mai 2008 a avut loc sosirea invitaţilor din toată ţara.

Cercetaşii reuniţi pe Insula Cercetaşilor au participat la un amplu eveniment ce a debutat cu

intonarea imnului, continuând cu jocuri de cunoaştere , activitate ce a intersectat trei ramuri de

vârstă : “lupişorii” – clasele I – IV, “temerarii” – clasele V-VIII şi “exploratorii” – liceenii.

Prima seară a continuat cu un eveniment deosebit , momentul spiritual în cadrul căruia s-a intonat

imnul apoi, cu torţe aprinse, cercetaşii au format un cerc – simbolizând continuarea prieteniilor ce

se vor lega. A urmat un discurs ţinut de Teona Tudorici – “ explorator”, elevă a liceului “Spiru

Haret”, care a explicat ce înseamnă Cercetăşia :” Este o mişcare a tinerilor care vor să se bucure

de viaţă, să fie puternici, curajoşi, angajaţi în realitate, pricepuţi şi să cunoască farmecul

prieteniei adevarate”.1 A consemnat Vasile Ghica, comandant de onoare al Centrului Local Tecuci2 Bucureşti, Brăila , Iaşi, Buzău, Tulcea, Tecuci şi din localităţile Tudor Vladimirescu, Matca, Ţigăneşti

37

Tinerii prezenţi au descifrat apoi taina cercetăşiei, iar în încheiere cercetaşa Teona a rostit

îndemnul fondatorului Cercetăşiei – lordul Baden Powel :” Vreau să las lumea un pic mai bună

decât am gasit-o şi nu întâmplător, pe cuvânt de cercetaş , să fiu o garanţie pentru toţi cei care vor

să creadă în tine”, cuvânt ce au deschis Câmpul “Promisiunea 2008” Tecuci.

Programul zilei a doua, a fost foarte bogat în evenimente, tinerii cercetaşi deplasându-se

în pădurea Furceni unde au desfăşurat activităţi pe ateliere, pe cele trei ramuri de vărstă. În

mijlocul naturii, talentaţii cercetaşi şi-au demostrat abilităţile creative prin desene, îndemânarea şi

orientarea prin jocuri cercetăşeşti, spiritul de observaţie şi cunoştinţele din istoria cercetăşiei şi şi-

au dovedit eficienţa în ajutorul sanitar. Evenimentul a continuat pe Insula Cercetaşului cu un

spectacol oferit de Clubul Copiilor din Tecuci, în cadrul căruia au fost decernate premii

participanţilor merituoşi.

La secţiunea orientare Diploma de excelenţă a fost adjudecată de Orchideele Tecuci ,

Floarea de Colţ şi Rebelii – Zimbru , premiul II ; Descurcăreţii – Floare de Colţ şi premiul III

Steaua – Zimbru şi Invincibilii – Viva. La secţiunea primul ajutor, premiul I a fost cucerit de

Rebelii – Şcoala nr. 1 Tecuci, locul II- Şoimii – Matca şi locul III - Ştrengarii – Şcoala nr 11

Tecuci .

Căstigătorii sectorului de creaţie au fost pentru locul I – Ştrengarii – Şcoala nr. 11

Tecuci şi Şoimii – Matca , premiul II: Jaguarii, Invicibilii – Şcoala nr 11 Tecuci şi Rebelii –

Şcoala nr. 1 Tecuci, locul III: Cobrele – Şcoala nr.8 Tecuci, Orchideea – Matca şi Şoimiii –

Ţigăneşti.

Cea de-a doua seară a evenimentului s-a încheiat cu un foc de tabăra urmat de o proiecţie

video, reprezentând istoricul cercetăşimii.

Ultima zi a culminat cu depunerea Promisiunii la Statuia Cercetaşului Tecuci.

( localnicii se mândresc cu statuia Cercetaşului, nu doar fiindcă e singura de acest fel din Europa,

ci şi pentru că prezenţa ei evidenţiază bogata activitate a cercetaşilor din localitate) , urmată de

discursul organizatorilor şi de depunerea de coroane şi jerbe la monument. Printre cei prezenţi s-

au remarcat Iulian Popescu – secretarul general al organizaţiei.

Proiectul a fost coordonat de o echipă de lideri formată din : Vasile Ghica – cercetaş de

onoare, Viorica Sava – şef Centru Local Tecuci, Ortansa Munteanu – lider Unitatea Pinochio,

Viorica Varlaam- lider Unitatea Zimbrul, Oana Gheorghe – lider Unitatea Spiru Haret, Livia

Tudorici – lider Unitatea Anghel Rugină, Maricela Lăpuşneanu – lider Unitatea Ţigăneşti, cu

sprijinul Primăriei Tecuci

38

Printre oficialităţile prezente s-au numărat Vasile Ghica, Elena Paraschiv, Dan

Bogdănoiu, Octavian Cerchez, precum şi părinţii tinerilor cercetaşi.

An de an la Tecuci, cu ocazia “Zilelor Cercetaşilor”, au loc întâlniri între tineri din toată ţara pe

“Insula Cercetaşilor”, unde se desfăşoara un întreg şir de evenimente culturale, au loc concursuri,

activităţi pe ateliere, jocuri de cunoaştere ; toate acestea cu scopul de a lega noi prietenii şi

întreţinerea celor existente printr-un contact neîntrerupt între cercetaşii de pe tot cuprinsul

României şi între aceştia şi cercetaşii din toată lumea.

2.2.2 Manifestare cultural - religioasă

Zilele patronului spiritual al Tecuciului, Sfântul Mare Mucenic Gheorghe

Data de 23 aprilie a anului 1995, a fost ziua în care Sfântul Mare Mucenic Gheorghe a

fost ales drept patron spiritual al oraşului Tecuci, prin hotărârea nr. 15 /1995 a Consiliului Local.

Semnalul de început al manifestărilor dedicate Zilelor patronului spiritual al Tecuciului,

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe s-a consumat în seara zilei de 22 aprilie a anului 1993 în

Catedrala Sf. Gheorghe, unde preotul prototop Gheorghe Joghiu, împreuna cu alţi slujitori ai

bisericii, a oficiat o scurtă slujbă de pomenire. Au asistat membrii Consilului Local,

reprezentanţi ai Primăriei, în frunte cu dr. ing. Gheorghe Lazăr, primarul urbei de atunci,

reprezentanţi ai armatei, cadre didactice, elevi , precum şi oameni de rând a municipiului Tecuci,

dar şi cei din satele şi comunele de lângă Tecuci.

Pe terasa amenajată în zona centrală , dl. Gheorghe Lazăr, primarul Tecuciului de atunci,

le-a vorbit celor adunaţi despre sărbătoarea de suflet a oraşului, despre perspectivele imediate şi

mai îndepărtate ale municipiului.

Programul artistic a fost deschis de copiii de la Grădiniţa Nr. 14, cu un apreciat spectacol.

În continuare a avut loc spectacolul ce a avut ca generic “Prouru lui Sfântu Gheorghe”

(obiceiuri locale legate de această Sărbătoare) unde s-au desfăşurat prestigioasele formaţii de

muzică populară ale Casei de Cultură Tecuci.

A doua zi – dimineată, oficialităţile locale şi-au aşteptat oaspeţii gălăţeni în faţa

monumentului lui Alexandru I. Cuza. Tecucenii au fost onoraţi de prezenţa P. S. Casian Crăciun

, episcopul Dunării de Jos şi de dl prof. V. Ciuchină, inspector şcolar general . S-au depus

coroane la statuia lui Alexandru I.Cuza, soldaţii au defilat prin faţa imensei mulţimi şi a

autorităţilor, adunate în preajma Bisericii "Sf. Gheorghe". Şi-au făcut apoi apariţia, în aplauzele

39

publicului, cercetaşii reuniţi în cohorta "Oltea Doamna". Membrii Centrului Şcolii Nr. 8

(comandanţi Violeta Trofin şi Natalia Pricopi) stârnind admiraţia tuturor datorită costumaţiei.

Aflaţi într-o activitate de perfecţionare în judeţul Galaţi, inspectorii de istorie din MEN

şi cei din toate judeţele ţării au facut o descindere şi la Tecuci . Pentru început , reprezentantul

CCD Tecuci şi membru al Consiliului Local au rostit un cuvânt de bun venit, i-au rugat pe

oaspeţi să se integreze în programul manifestărilor şi le-a prezentat un scurt istoric al Tecuciului.

Au urmat lecţiile susţinute de profesoarele Adina Câmpeanu1 şi Aura Chebac.2 .

Nu era de conceput ca nişte istorici, veniţi din toate colţurile tării, să nu viziteze

importantele colecţii arheologice ale muzeului tecucean.

După prezentarea generală făcută de prof. Nicu Mircea, directorul Muzeului Mixt,

distinsa dna Stela Ţau a încântat asistenţa prin docta şi sugestiva expunere susţinută. Apoi, o

surpriză. Prof. Gh. Chiscop ( Liceul "S. Haret" ), avănd specialitatea, evident, tot istoria, "a

dirijat" o sesiune de comunicări, la realizarea căreia şi-au dat concursul opt membre ale cercului

de istorie.

Tecucenii le aduce la cunoştinţa vizitatorilor că la Ţigăneşti s-a consumat un foarte

important moment istoric la jumătatea secolului trecut. Este vorba de temerarul gest al Cocuţei,

fiica poetului Conachi, care a sustras din seiful soţului său, caimacamul N. Vogoride, nişte

scrisori din care rezulta că acesta intenţiona să falsifice rezultatele apropiatelor alegeri.

Ajunse în mâinile unioniştilor, scrisorile au fost publicate în Occident, iar intenţiile lui Vogoride

s-au risipit. Cocuţa şi-a sacrificat căsnicia, dar a grabit înfăptuirea Unirii Principatelor din 1859.

Oaspeţii s-au arătat deosebit de interesaţi de istoria familiei lui C. Conachi..

Galeria de Artă "Gh. Petraşcu " a găzduit un eveniment special , o expoziţie de icoane.

Cele mai multe exponate sunt obiecte de patrimoniu aduse din colecţiile judeţului . Ele ilustrează

arta iconografică românească în secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea . Pe un panou sunt expuse

lucrările " meşterilor " de la Clubul Copiilor îndrumati de maestrul Bebea Ioniţă . Unele dintre

exponatele acestora au fost premiate la ultimele concursuri naţionale ale elevilor.

Din iniţiativa preotului V. Jalbă , tecucenii au beneficiat de un adevărat regal musical . Şi-

au dat concursul corurile reprezentative ale: Seminarului Teologic " Sf. Andrei" din Galaţ i,

Şcolii de Cântăreţi Religioşi din Brăila şi Şcolii de Căntăreţi Religioşi " I. Damaschinul " din

Tecuci. Toate formaţiile au primit substanţiale premii din partea Protoieriei şi Primăriei Tecuci.

1 Şcoala "Elena Doamna"2 Liceul "Spiru Haret ’’

40

O bucurie imensă pentru tineret a constituit-o amplul spectacol ( pe parcursul a şase ore)

susţinut în centrul oraşului . Şi-au dat concursul formaţiile Clubului Elevilor ( dans modern) ,

Liceului "C. Hogaş " (recital de muzică şi poezie, solişti de muzică populară şi uşoară ), Liceului

" S. Haret " (formaţiile de muzică uşoară şi solişti), Casei de Cultură (solişti de muzică populară

şi uşoară ). S-a cântat şi s-a dansat cum de mult nu s-a mai întâmplat la Tecuci.

După consumarea manifestărilor, Primăria a acordat diplome tecucenilor care au

contribuit la concretizarea şi realizarea activităţilor, precum şi sponsorilor.

După 15 ani, tradiţia sărbătoririi zilelor patronului spiritual al oraşului, Sfântul Mare

Mucenic Gheorghe, se mai pastrează. Evenimentele au demarat cu câteva zile înainte, ocazie cu

care au avut loc mai multe activităţi.

Programul manifestărilor culturale organizate cu prilejul sărbătoririi praznicului Sf. Mare

Mucenic Gheorghe, patronul spiritual al municipiului Tecuci, a demarat la data de 18 aprilie, cu

Festivalul interjudeţean de muzică uşoară pentru copii şi adolescenţi “Floare de April” – sala “Ion

Petrovici”

În continuare a avut loc o întâlnire cu elevii Colegiului Naţional de Economie şi

Agricultură, unde s-au purtat discuţii pe teme istorice, sub genericul “Tecuciul – trecut, prezent şi

viitor “.

A doua zi a manifestărilor, vineri, 19 aprilie, începand cu ora 10:00, a avut loc un concurs

pe teme religioase la Protoeria Tecuci, apoi s-a desfăşurat un recital muzical de colinde de Florii

“O minune sfântă ”, la Sala Studio, în incinta Casei de Cultură Tecuci.

Între 21 – 28 aprilie, orele 9:00 si 17:00 tecucenii au putut admira o expoziţie de grafică “

Patrimoniu “, cu lucrări din colecţia de artă a Muzeului Mixt Tecuci.

Biblioteca Municipală “Ştefan Petică ” Tecuci – Galeria “Helios”, a găzduit vernisajul unei

expoziţii de artă plastică , au expus – membrii cercului “Atelierul Fanteziei” şi prof. Ioniţă Bebea

, tecucenii au putut admira această expoziţie în ziua de 23 aprilie la ora 12:00. În aceeaşi zi, la ora

16:00 au avut loc convorbiri filozofice “ Duhul sărbătorilor româneşti în concepţia filozofului

Vasile Băncilă”, organizat de Protoieria Tecuci şi Casa de Cultură Tecuci . Clubul Copiilor

Tecuci, a organizat un concurs de iconografie – etapa judeţeană “ Ucenici la porţile credinţei”.

Şirul activităţilor a continuat cu expoziţia de artă plastică – “Florile copilăriei”, organizat

de Biblioteca Municipală ‘Ştefan Petică” în colaborare cu Clubul Copiilor .

Ziua de 25 aprilie, ora 10:00 a demarat cu simpozionul “Ziua Veteranilor”, organizat de

Casa de Cultură Tecuci în sala Studio.

41

Ziua de 27 aprilie debutează de la ora 00:00 cu slujba religioasă – Sfânta Liturghie, iar de

la ora 12:00 a avut loc Vecernia Specială (Învierea Domnului), care a adunat mulţi credincioşi la

Catedrala “Sfântu Gheorghe” din centrul localităţii.

Ultima zi a întregului şir de evenimente a demarat cu slujba religioasă care a avut loc la

Catedrala “Sfântul Gheorghe “, urmată de expoziţia de etnografie “Ornamente populare

tradiţionale din zona colinară a Podişului Moldovenesc “, ce a fost găzduită de Galeriile de Artă

“Gheorghe Petraşcu”, iar la ora 12:00 a avut loc spectacolul muzical – coregrafic organizat de

Clubul Copiilor Tecuci – “ Copiii şi primăvara “. O oră mai târziu, la 13:00, Primăria Tecuci a

organizat o acţiune filantropică – Tabăra de sinistraţi.

Şirul manifestărilor culturale organizate cu prilejul sărbătoririi praznicului Sf. M.

M .Gheorghe, patronul spiritual al municipiului Tecuci, s-au încheiat printr-un concert de muzică

religioasă : “Hristos a Înviat”, Corala preoţilor – dirijor prof. Olimpiu Zagrean.

Activităţile celor zece zile organizate cu prilejul sărbătoririi praznicului Sfântu Mare

Mucenic Gheorghe, patronul spiritual al municipiului Tecuci au fost organizate de Primăria

Municipiului Tecuci, Consiliul Local Tecuci, Protoieria Tecuci, Casa de Cultură Tecuci, Muzeul

Mixt Tecuci, Biblioteca Municipală “Ştefan Petică”, Clubul Copiilor Tecuci. Strădania acestor

instituţii au adunat mii de oameni care au luat parte la slujbele religioase oficiate în Catedrala

“Sfântu Gheorghe”, din centrul localităţii , precum şi la un număr important de expoziţii de că ,

artă plastică şi de etnografie , precum şi la spectacole , concursuri etc.

2.2.3 Manifestare de tip spectacol – concurs

Festivalul de poezie “Costache Conachi”

a. Aspecte istorice a locului de desfăşurare a Concursului de Poezie “Costache Conachi”

Palatul “Costachi Conachi”

Palatul “ Costachi Conachi “de la Ţigăneşti - obiectiv de patrimoniu naţional - este unicul

edificiu impozant din zona Tecuciului rurală, care aminteşte de grandoarea unor vremi demult

apuse. Palatul de la Ţigăneşti nu arata aşa pe vremea poetului logofat Costache Conachi. Aici

au călcat, de-a lungul istoriei a 300 de ani, cele mai marcante personalităţi ale vremii: domnitori,

42

regi, preşedinţi de stat, şefi de guverne şi de partide, înalţi demnitari, artişti, poeţi, sportivi şi

oameni simpli care au venit să găsească, în reşedinţa de odihnă de la Ţigăneşti, liniştea de care

orice om are nevoie. Aici se adună şi astăzi, în fiecare an , la Festivalul de poezie "Costache

Conachi", reprezentanţi ai scriitorimii şi ai culturii gălăţene în general.

Si, totuşi... deşi este obiectiv de patrimoniu, nimeni nu s-a gândit să pastreze, într-o cameră

măcar, un statu quo al epocii Costache Conachi.

În 1778 , se naşte aici Alexandru Costache Conachi - comisul, ispravnicul, logofatul de

mai târziu şi, bineînteles, aşa cum ştim, poetul precursor al poeziei moderne româneşti . El a

devenit , în 1805 , proprietar de drept al moşiei Ţigăneşti, în 1828 (17 august) , Conachi din

satul Ţigăneşti - unde vor fi înmormântaţi Costache şi Cocuţa (Prinţesa Catherine Rupsoli, dupa

a doua căsătorie). Cocuţa, fiica poetului Conachi, care a sustras din seiful soţului său,

caimacamul N. Vogoride, nişte scrisori din care rezulta că acesta intenţiona să falsifice rezultatele

apropiatelor alegeri. Ajunse în mâinile unioniştilor, scrisorile au fost publicate în Occident, iar

intenţiile lui Vogoride s-au risipit. Cocuţa şi-a sacrificat căsnicia, dar a grabit înfăptuirea Unirii

Principatelor din 1855.

b. Festivalul de Poezie “Costache Conachi”

Festivalul a fost fondat în anul 1993 de către Lucian Vasiliu – scriitor şi om de cultură

ieşean , redactor al revistei “Dacia Literară ”, de Sterian Vicol, membru al Centrului Cultural

gălăţean şi de Ion Necula, om de litere din Tecuci . Festivalul Naţional de Poezie “Costache

Conachi” are rădăcinile în dorinţa de a descoperii şi de a da o şansă tinerelor talente care până

atunci se aflau în anonimat.

Actualmente acesta , este organizat de Ministerul Culturii şi Cultelor prin Direcţia pentru

Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Galaţi , Centrul Cultural "Dunărea de Jos " Galati,

Muzeului Literaturii Române Iaşi , Primăriei Municipiului Tecuci şi Casa de Cultură din Tecuci.

Manifestarea îşi propune să contribuie la promovarea talentelor autentice din domeniul

creaţiei poetice, precum şi la cunoaşterea şi valorificarea literară a operei şi personalităţii poetului

tecucean Costache Conachi. (Ovidiu Vintilă) .

La această manifestare culturală naţională pot participa tineri creatori de poezie, din

întreaga ţară, precum şi din Republica Moldova şi Ucraina , dornice de afirmare, în vârstă de

până la 35 de ani, care nu au publicat înca un volum. Pentru participarea la acest concurs,

concurenţii trimit un număr de zece poezii, în câte cinci exemplare, care vor purta fiecare acelaşi

43

motto de identificare. Într-un alt plic închis, pe care va fi scris motto-ul de la poezii, participanţii

vor introduce o fişă cu câteva date personale cum ar fi : numele şi prenumele, data şi locul

naşterii, domiciliul, ocupaţia , studiile, distincţii literare, telefon , etc . Plicurile cu fişa personală

se vor deschide după jurizarea poeziilor şi stabilirea premiilor. Lucrările se expediază pe

adresa : Casa de Cultură a municipiului Tecuci, str. 1 Decembrie 1918, nr. 62, cod 805300,

judeţul Galaţi, cu menţiunea " Pentru Concursul Naţional de Poezie Costache Conachi".

Lucrările expediate pe adresa organizatorilor vor fi apreciate de un juriu care va fi constituit din

personalităţi ale criticii literare româneşti şi ale vieţii culturale, care desemnează laureaţii

festivalului.

Concurenţii stabiliţi câştigători vor fi invitaţi la Tecuci în zilele de 21 şi 22 mai , la

manifestările organizate cu prilejul Festivalului Naţional de Poezie "Costache Conachi".

Organizatorii vor acorda următoarele premii în numerar : Marele premiu - 5.000.000 de lei,

Premiul -4.000.000 de lei, Premiul II - 3.000.000 de lei şi Premiul III - 2.500.000 de lei. Alte

premii vor fi oferite de către unele edituri şi reviste literare. Juriul îşi rezervă dreptul de a

redistribui în mod excepţional unele premii. Cazarea, transportul şi masa vor fi suportate de către

organizatori.

Laureaţii vor fi prezenţi personal la Tecuci pentru a primiii premiile stabilite de juriu şi

pentru a participa la manifestările organizate cu prilejul Festivalului – concurs de Poezie

“Costache Conachi”.

Festivalul de Poezie “Costache Conachi”, adună anual , de 15 ediţii , aproximativ 50 de

concurenţi, tinere talente, cu vârste cuprinse între 17 şi 35 de ani, din România, Republica

Moldova şi Ucraina, dornice de afirmare.

Festivalul Naţional de Poezie “Costache Conachi” are rădăcinile în dorinţa de a descoperii

şi de a da o şansă tinerelor talente care până atunci se aflau în anonimat.

Astfel , de la 30 de concurenţi care se înscriseseră la prima ediţie, s-a ajuns ca la cea de-a XV- a

numărul lor aproape să se dubleze. Dacă în 1993 , participanţii erau în marea lor majoritate din

zona Moldovei, după 15 ani festivalul a ajuns cunoscut pe întreg teritoriul României şi chiar

dincolo de graniţe, concurenţii sosind din centre culturale ca Oradea , Constanta, Satu – Mare,

Bucureşti, dar şi din Basarabia şi Ucraina.

Ediţia din acest an a Festivalului s-a desfăşurat pe parcursul a două zile , începând cu

data de 25 mai, momentul declanşator fiind festivitatea de deschidere şi primirea invitaţilor.

44

Deschiderea festivalului a avut loc la liceul “Calistrat Hogaş”, printr-o întâlnire a

invitaţiilor cu elevii şi cadrele didactice, prin discuţiile purtate fiind realizat un benefic schimb de

păreri şi idei, legăndu-se noi prietenii literare.

La orele 18:00 festivalul s-a mutat în Sala Studio a Casei de Cultură, unde a fost făcută

prezentarea juriului a invitaţilor şi a premianţilor de anul trecut, urmată de expoziţia de artă

fotografică a două eleve din clasa a IX- a, coordonate de Nicu Sburlan – profesor de fotografie la

Centrul Cultural “Dunărea de Jos” Galaţi

Seara a continuat cu lansarea volumului de poezii “De mâine până mai ieri, alaltăieri”, al autoarei

Angela Baciu Moise, seara încheindu-se cu un recital poetic al invitatului de onoare, Cezar

Ivănescu.

Cea de-a doua parte a festivalului, care s-a desfăşurat în ziua de 26 mai a început la ora

10 :00 în foaierul sălii de spectacole “Ion Petrovici” cu lansarea cărţii “Poeţi la castel”, o

antologie a premianţilor ediţiei de anul trecut, urmată de recitalul de muzică şi poezie ‘Inimă mai

ai rabdare”, susţinut de cantautorul Mircea Călianu şi actorii Daniela Nistor, Gabriel Enache.

La finalul Festivalului Naţional de Poezie “Costache Conachi”, Casa de Cultură a

municipiului Tecuci, cât şi Protoeria din Tecuci a oferit o Diplomă de excelenţă si un dar poetului

Cezar Ivanescu, astfel incepand festivitatea de premiere si de recunoaşterea talentelor tinerilor

participanţi. Ca noutate în acest an, la festival a fost decernat şi premiul poeziei cu tentă creştină,

acordat de Protoeria Tecuci.

Spre final, Casa de Cultură Tecuci, reprezentată de directorul executiv Mariana Enache, a

primit din partea Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Culte Galaţi o “Diplomă de merit “ pentru

toată activitatea în cele 15 ediţii ale festivalului.

Dificila misiune de a juriza pentru primele trei locuri cele mai bune poezii intrate în

concurs festivalului din acest an au fost : Valeriu Stanciu , poet şi preşedinte al Uniunii

Scriitorilor, filiala Iaşi, preşedintele acestui festival, împreună cu cei cinci membrii ai juriului –

Lucian Vasiliu – scriitor şi redactor al revistei “Dacia Literară” Iaşi, Dan Mircea Ciprian –

scriitor şi preşedinte al secţiei “Poezie” – Asociaţia Scriitorilor Bucureşti, Corneliu Antoniu –

poet şi preşedinte al Uniunii Scriitorilor, filiala Galati – Braila si Florin Zaharia – poet, redactor

sef al revistei “Dunărea de Jos Galaţ i” şi Dionisie Duma – poet şi preşedinte al Cenaclului

Literar “Calistrat Hogaş” Tecuci.

Timp de 15 ani, localitatea Tecuci este onorată să prilejuiască Festivalul Naţional de

Poezie” Costache Conachi”, manifestare ce dă o şansă tinerelor talente care până la fondarea

acestui festival se aflau în anonimat.

45

2.2.4 Alte manifestării culturale la nivel de oraşul Tecuci

Ziua de naştere a poetului naţional Mihai Eminescu – spectacol musical pe

versuri literar.

Ziua de naştere a poetului naţional Mihai Eminescu , 19 ianuarie nu trece neobservată în

oraşul Tecuci. Manifestările dedicate acestei zile debutează încă de dimineaţă la statuia lui Mihai

Eminescu situată în Parcul Central, locul unde elevii mai mulor şcoli şi licee tecucene depun flori

în amintirea “poetului nepereche”.

Evenimentul se continuă la Casa de Cultură Tecuci . Aici Cenaclul literar al Colegiului

“Calistrat Hogaş” , împreună cu elevii liceului “Calistrat Hogaş”, susţin în sala de spectacole

“Studio”, specatcole cu teme eminesciene.

La manifestare poate participa orice doritor de activităţi culturale susţinute în memoria

marelui nostrum poet naşional, Mihai Eminescu.

“Floare de April” - manifestare de tip festival-concurs

De 15 ani încoace, s-a format o frumoasă tradiţie, ceea de desfaşurare a festivalului -

concurs “Floare de April”. La eveniment perticipă tineri talentaţi din mai multe judeţe ale ţării,

aceştia reprezentând oraşele Iaşi, Bacau, Buzău, Neamţ, Brăila, Vaslui şi Galaţi.

În concurs se înscriu 50 de concurenţi, care evoluează pe două categorii de vărstă, cuprinse între

8 şi 19 ani.

Acest eveniment cultural – artistic este organizat de către Casa de Cultură a municipiului

Tecuci şi are loc în sala “Ion Petrovici”.

Alături de concurenţii festivalului, pe scena sălii “Ion Petrovici” evoluează şi trupe de dans ale

Casei de Cultură Tecuci, precum şi interpreţi de muzică uşoară, colaboratori ai Casei de

Cultură tecucene, elevi ai profesorului Mircea Călianu.

Această manifestare are menirea să cultive talente din mai multe judeţe ale ţării, chiar pe

teritoriul Tecuciului, cu scopul de a se oferii sprijin în lansare tuturor celor care participă la acest

eveniment.

46

Ziua Eroilor - manifestare religioasă

Ziua Eroilor, amplu sărbătorită la nivel naţional, nu trece nemarcată nici la Tecuci. Cu acest

prilej, la monumentul eroilor neamului, aflat în Cimitirul “Eternitatea” din Tecuci se aduna atât

oficialităţile, cât şi simpli cetăţeni. Printre cei aflaţi la solemnul eveniment se numără primarul

municipiului Tecuci, consilieri locali, reprezentanţi ai Poliţiei Tecuci, ai partidelor politice,

veterani de război, precum şi elevi şi cadre didactice de la mai multe unităţi de învăţământ de pe

raza oraşului. De la eveniment nu lipsesc nici reprezentanţii instituţiilor de cultură tecucene. În

deschiderea evenimentului, un sobor de preoţi oficiază o slujbă de pomenire în cinstea celor

căzuţi pe câmpul de luptă, după care urmează câteva discursuri ale oficialităţilor prezente şi un

moment de reculegere. La finalul evenimentului, cei prezenţi depun coroane şi jerbe de flori la

statuia eroilor neamului.

“Ziua Copilului” la Tecuci – spectacol

Zâmbetul unui copil te îndeamnă să încerci macar pentru o zi să vezi lumea prin ochii

lui. Din dorinţa de a vedea cât mai multe zămbete pe chipurile celor mici “Clubul Copiilor”,

alături de Casa de Cultură a municipiului Tecuci organizează in fiecare an de Ziua Copilului

spectacole de muzică , dans şi desene, atât pentru cei mici, cât şi pentru însoţitorii acestora.

Evenimentul se desfăşoară în Parcul Central al oraşului.

La acest eveniment participă şi talentatul cor de copii Angelii şi ansamblul Omătuţa.

În finalul acestui spectacol au loc concursuri de desene pe asphalt, unde cei mici îşi pot exprima

liber talentul de mic artist spre încântarea şi aprecierea spectatorilor.

Eforturile celor mici sunt răsplătite cu diplome de recunoaştere a meritelor.

47

Capitolul III Cadrul legal

3.1 Cadrul Naţional Legal pentru Patrimoniu Cultural

In mod firesc, directiile strategice vizate la nivel national pornesc de la instrumentele

juridice internationale in domeniu, urmarindu-se actualizarea si imbunatatirea permanenta a

reglemetarilor si metodologiilor de aplicare a diverselor acte normative precum si creaea si

dezvoltarea unui cadru normative specific, compatibil cu cel European si international,

susceptibil sa asigure sustinerea si realizarea startegiei, politicilor si programelor asumate prin

progamul de guvernare.

Rigoarea pe care o presupune activitatea istitutiilor din domeniul patrimoniului cultural

national este indisolubil legata de realizarea evidentei stricte a tuturor bunurilor mobile si imobile

clasate, a priectelor sectoriale, a stadiului de realizare a programelor, a costurilor si a tuturor

surselor ce finantare.

La nivel national s-a instituit un cadru legal pentru patriomiul cultural fie prin aderarea la

conventii internationale, fie prin legi noi. Astfel au aparut legi in:

48

-Domeniul patrimoniului cultural national mobil care este reglementat de o serie de

legi ca: Legea nr. 149/19971 pentru ratificarea Convenţiei UNIDROIT privind bunurile furate sau

exportate ilegal, adoptată la Roma la 24 iunie 1995; Legea nr. 182/20002, privind protejarea

patrimoniului cultural naţional mobil; Legea nr. 311/20033 a muzeelor şi a colecţiilor publice;

ordine ale ministerului: O.M.C. 2035/2000 pentru aprobarea Normelor metodologice privind

evidenţa, gestiunea şi inventarierea bunurilor culturale deţinute de muzee, colecţii publice, case

memoriale, centre de cultură şi alte unităţi de profil; O.M.C.C. 2008/2001 pentru aprobarea

Normelor de acreditare a conservatorilor şi restauratorilor. O.M.C.C. 2009/2001 pentru

aprobarea Normelor de acreditare a experţilor; O.M.C.C. 2044/2001 privind instituirea

Registrului bunurilor culturale mobile distruse, furate, dispărute sau exportate ilegal, aflate în

proprietatea şi/sau gestionarea unor personae juridice de drept public şi privat şi se aprobă

Metodologia pentru înscrierea în Registrul bunurilor culturale mobile distruse, furate, dispărute

sau exportate ilegal, aflate în proprietatea şi/sau gestionarea unor persoane juridice de drept

public şi privat, cuprinsă în anexa, parteintegrantă a prezentului Ordin; O.M.C.C. 2053/2002

pentru aprobarea Normelor de clasare a bunurilor; O.M.C.C. 2112/2002 privind aprobarea

regulamentului de organizare şi funcţionare a Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor;

O.M.C.C. 2274/2004 pentru aprobarea modelului ştampilei de identificare a funcţionarilor

publici de la direcţiile judeţene pentru cultură, culte şi patrimoniul cultural naţional, respectiv a

municipiului Bucureşti care vor întocmi certificatele de export şi listele anexate acestora;

O.M.C.C nr. 2297/ 2006 pentru aprobarea Criteriilor de acordare a avizului prealabil în vederea

înfiinţării muzeelor şi colecţiilor publice; ORDIN nr. 2057/2007 pentru aprobarea Criteriilor şi

normelor de acreditare a muzeelor şi a colecţiilor publice si hotarari H.G. 1420/2003 pentru

aprobarea Normelor privind comerţul cu bunuri culturale mobile; H.G. 1546/2003 pentru

aprobarea Normelor de conservare şi restaurare a bunurilor culturale mobile clasate;

H.G.216/2004 pentru aprobarea Normelor privind autorizarea laboratoarelor şi atelierelor de

conservare şi restaurare; H.G. 518/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind

exportul temporar al bunurilor culturale mobile.

-Domeniul patrimoniului cultural national imaterial: LEGEA nr. 410/20054 care are

drept articol unic adoptarea Convenţiei privind salvgardarea patrimoniului cultural imaterial,

1 Publicata in MO nr. 176 din 30 iulie 19972 Modificată şi completată prin OUG 16/2003, Legea 105/2004 şi Legea 314/20043 Publicata in MO, Partea I, nr. 528 din 23 iulie 20034 Publicata in MO, Partea I, nr. 17 din 09 ianuarie 2006

49

adoptată la Paris la 17 octombrie 2005 cultural immaterial; O.U.G. nr. 118/2006 privind

înfiinţarea,organizarea şi funcţionarea activităţii aşezămintelor cultural; O.G. nr. 19/2007 privind

patrimoniul cultural imaterial.

- Domeniul monumentelor istorice, reglementat de legi: LEGEA 157/19971 privind

ratificarea Convenţiei pentru protecţia patrimoniului architectural al Europei adoptată la

GRANADA la 3.10.1985 şi semnată de România la 22.06.1996. Statele membre ale Consiliului

Europei, semnatare ale prezentei conventii, considerând ca scopul Consiliului Europei este acela

de a realiza o uniune mai strânsa între membrii sai, îndeosebi pentru a salvgarda si a promova

idealurile si princnipiile care sunt patrimoniul lor comun, recunoscând ca patrimoniul arhitectural

constituie o expresie de neînlocuit a bogatiei si a diversitatii patrimoniului cultural al Europei, o

marturie nepretuita a trectului nostru si un bun comun al tuturor europenilor, având în vedere

Conventia culturala europeana, semnata la Paris la 19 decembrie 1954, si îndeosebi primul -

articol al acesteia, având în vedere Carta europeana a patrimoniului arhitectural, adoptata de

Comitetul Ministrilor al Consiliului Europei la 26 septembrie 1975, si Rezolutia (76) 28 cu

privire la adaptarea sistemelor legislative si a reglementarilor nationale la exigentele conservarii

integrate a patrimoniului arhitectural, adoptata la 14 aprilie 1976, având în vedere Recomandarea

nr. 880 (1979) a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei cu privire la conservarea

patrimoniului arhitectural, tinând seama de Recomandarea nr. R (80) 16 a Comitetului Ministrilor

catre statele membre privind pregatirea de specialitate a arhitectilor, urbanistilor, a inginerilor

constructori si a peisagistilor, precum si Recomandarea nr. R (81) 13 a Comitetului Ministrilor

privind actiunile ce urmeaza a fi întreprinse în favoarea unor meserii amenintate cu disparitia în

cadrul activitatii artizanale, adoptata la 1 iulie 1981, reamintind importanta transmiterii unui

sistem de referinte culturale generatiilor viitoare, a ameliorarii conditiilor de viata urbana si rurala

si a favorizarii în acelasi timp a dezvoltarii economice, sociale si culturale a statelor si a

regiunilor, afirmând importanta punerii de acord a principalelor orientari ale unei politici comune

care sa garanteze salvgardarea si punerea în valoare a patrimoniului arhitectural, au convenit

asupra patrimoiului arhtectural ce trebuie protejat; LEGEA 5/20002 pentru aprobarea Planului de

amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a III-a – zone protejate. Legea evidentiaza zonele

naturale protejate de interes national si identifica valorile de patrimoniu cultural national, care

necesita instituirea de zone protejate pentru asigurarea protectiei acestor valori3; LEGEA 1 Publicata in MO, nr. 274 din 13 octombrie 10072 Publicata in MO nr. 152 din 12 aprilie 20003ART.2 LEGEA Nr. 5 din 6 martie 2000 privind aprobare a Planului de amenajare a teritoriului national -

50

422/20011 privind protejarea monumentelor istorice, cu modificările şi completările ulterioare;

LEGEA 564/20012 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 47/2000 privind stabilirea unor

măsuri de protecţie a monumentelor istorice care fac parte din Lista Patrimoniului Mondial; H.G.

1258/20013 privind organizarea Oficiului Naţional al Monumentelor Istorice, functioneand ca

institutie publica cu personalitate juridica în subordinea Ministerului Culturii si Cultelor si este

finantat din venituri extrabugetare si din alocatii de la bugetul de stat; LEGEA 451/20024 pentru

ratificarea Convenţiei europene a peisajului adoptată la Florenţa la 20.10. 2001, hotarari: H.G.R.

262/2002 privind organizarea Institutului Naţional al Monumentelor Istorice; H.G. 1309/2002

pentru aprobarea Normelor metodologice privind cuantumul timbrului monumentelor istorice şi

modalităţile de percepere, încasare, virare, utilizare şi evidenţiere a sumelor rezultate din

aplicarea acestuia; H.G. 610/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind procedura de

acordare a creditelor necesare efectuării de lucrări de protejare la monumentele istorice deţinute

de persoanele fizice sau juridice de drept privat; H.G. 1430/2003 pentru aprobarea Normelor

metodologice privind situaţiile în care Ministerul Culturii şi Cultelor, respectiv autorităţile

administraţiei publice locale, contribuie la acoperirea costurilor lucrărilor de protejare şi de

intervenţie asupra monumentelor istorice, proporţia contribuţiei, procedurile, precum şi condiţiile

pe care trebuie să le îndeplinească proprietarul, altul decât statul, municipiul, oraşul sau comuna

(M.O. nr. 905/18 decembrie 2003); H.G. 493/2004 pentru aprobarea Metodologiei privind

monitorizarea monumentelor istorice înscrise în Lista Patrimoniului Mondial şi a Metodologiei

privind elaborarea şi conţinutul-cadru al planurilor de protecţie şi gestiune a monumentelor

istorice înscrise în Lista Patrimoniului Mondial, si ordine: O.M.C. 2032/1999 pentru înfiinţarea

Comisiei de atestare în domeniul monumentelor istorice şi aprobarea normelor şi criteriilor de

atestare a experţilor în domeniul protejării monumentelor istorice şi a specialiştilor în domeniul

conservării şi restaurării monumentelor istorice; O.M.C.C. 2039/2002 privind înfiinţarea

Comisiei de avizare a constituirii agenţiloreconomici care au ca obiect de activitate efectuarea de

cercetări, proiectarea şi executarea de lucrări asupra monumentelor istorice, precum şi aprobarea

regulamentului de organizare şi funcţionare şi a componenţei acesteia, cu modificările şi

completările ulterioare; O.M.C.C. 2043/2002 privind aprobarea Regulamentului de Organizare şi

Funcţionare a Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice; O.M.C.C. 2086/2002 pentru

Sectiunea a III-a - zone protejate1 Publicata I 18/07/2001, Republicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 938 din 20/11/20062 Data publicarii in M.O.: 01.11.20013 M.O.: 20.12.20014 Publicata in MO nr. 249 din 15 aprilie 2002

51

aprobarea criteriilor de avizare a constituirii agenţilor economici cu activitate în domeniul

monumentelor istorice; O.M.C.C. 2535/2003 pentru instituirea Registrului agenţilor economici

autorizaţi să desfăşoare activităţi în domeniul protejării monumentelor istorice, cu modificările şi

completările ulterioare; O.M.C.C. 2682/2003 privind aprobarea Normelor metodologice de

clasare şi evidenţă a monumentelor istorice, a Listei monumentelor istorice, a Fişei analitice de

evidenţă a monumentelor istorice şi a Fişei minimale de evidenţă a monumentelor istorice, cu

modificările şi completările ulterioare; O.M.C.C. 2684/2003 privind aprobarea Metodologiei de

întocmire a obligaţiei privind folosinţa monumentului istoric şi a conţinutului acestuia.

- Domeniul argheologiei, vizeaza actiuni de promovare si valorifiare cultural a

patrimoiului arheologic ce presupun un sistem articulat si coerent de actiuni, masuri si programe

realizate prin parteneriate cu alte structuri, si este reglementat de: LEGEA 150/1997 privind

ratificarea Convenţiei pentru protecţia patrimoniului arheologic, adoptată LA VALETTA la

16.01.1992 şi semnată de România la 22.06.1996, prin aceasta statele membre ale Consiliului

Europei si celelalte state parti la Conventia culturala europeana, semnatare ale prezentei

conventii, considerând ca scopul Consiliului Europei este acela de a realiza o uniune mai strânsa

între membrii sai, pentru a salvgarda si a promova idealurile si principiile care sunt patrimoniul

lor comun, numai statului direct interesat, ci si tuturor tarilor europene, în vederea reducerii

riscurilor de degradare si pentru a promova conservarea lui prin încurajarea schimburilor de

specialisti si de experienta, constatând necesitatea de a completa principiile formulate de

Conventia europeana pentru protectia patrimoniului arheologic, semnata la Londra la 6 mai 1969,

ca urmare a evolutiei politicilor de amenajare teritoriala în tarile europene, au convenit asupra a

proteja patrimoniul arheologic ca sursa a memoriei colective europene si ca instrument de studiu

istoric si stiintific. Fiecare parte se angajeaza sa puna în aplicare, potrivit modalitatilor specifice

fiecarui stat, un regim juridic de protectie a patrimoniului arheologic; LEGEA 378/20011 pentru

aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi

declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional; LEGEA 462/20032 pentru

modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi

declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, orde: O.G. 43/20003 privind

protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes 1 Textul modificat al OG 43 din 2000, cu modificarile pubicate in MO nr. 394 din 18 iulie 20012 Publicata in MO nr. 820 din 19 noiembrie 20033 Textul modificat al OG 43/2000, cu modificările şi completările introduse prin Legea 378/2001, publicate în Monitorul Oficial nr. 394 din 18 iulie 2001, precum şi cu modificările şi completările introduse prin Legea 462/2003 publicată în Monitorul Oficial nr. 820 din 19 noiembrie 2003

52

naţional; O.M.C. 2072/2000 pentru instituirea Registrului arheologilor din România; O.M.C.

2061/2000 privind aprobarea regulamentului de organizare şi funcţionare a Comisiei Naţionale de

Arheologie; O.M.C. 2071/2000 pentru instituirea regulamentului de organizare a săpăturilor

arheologice în România.

3.2 Consideraţii generale privind patrimonial imaterial

Patrimoniul imaterial poate include toate acele aspecte culturale diferite ale vieţii

moştenite din trecut care definesc modul de viaţă al diferitelor societăţi. Acestea pot face referire

la practice locale, obiceiuri şi credinţe şi deseori sunt exprimate în şi prin limbaj , activităţi

sociale politice şi economie şi prin activităţi simbolice şi ritualuri ale diferitelor comunităţi.

În accepţiunea general recunoscută a termenului, prin patrimoniu cultural imaterial se

înţelege ansamblul de practici, reprezentări, expresii, cunoştinţe, abilităţi pe care comunităţile,

grupurile şi indivizii le recunosc ca făcând parte din moştenirea lor culturală, transmisă din

generaţie în generaţie şi recreată în permanenţă.

Patrimoniul cultural imaterial se regăseşte în special în următoarele domenii:

1. .tradiţii şi expresii orale - limba ca principalul lor vector;

2. .artele spectacolului;

3. practici sociale, ritualuri şi evenimente festive;

4. cunoştinţe şi practici legate de natură şi univers;

5. artizanatul tradiţional ş.a.

Patrimoniul cultural imaterial reprezintă un domeniu de interes pentru politicile culturale,

materializat la nivel legislativ prin stabilirea de responsabilităţi specifice pentru o serie de

instituţii şi aşezăminte de cultură (muzee, cămine culturale, centrul naţional şi centrele judeţene

pentru conservarea şi promovarea culturii tradiţionale, şcoli populare de artă, case de cultură,

universităţi populare, formaţii şi ansambluri artistice) şi prin crearea unei reţele de instituţii de

învăţământ formal pentru arte şi meserii tradiţionale.

53

3.3 Recomandări şi obiective strategice în domeniul Patrimoniului

O Strategie Naţională a Patrimoniului Cultural Naţional ar trebui să includă o cât mai

generoasă definire a dimensiunii culturii şi patrimoniului, astfel încât toţi cei interesaţi, precum şi

organismele active din domeniul cultural sau patrimonial, publice sau private, să-şi poată regăsi

domeniul propriu de activitate şi modalitatea de a şi-l păstra sau îmbunătăţi. O astfel de Strategie

trebuie să contribuie la generarea de performanţe crescute în cadrul operaţional al

managementului patrimoniului cultural precum şi la creşterea calităţii sectorului patrimonial prin

investiţie durabilă în conservare, training şi management al siturilor.

Cultura este un factor fundamental al vieţii sociale:

- dezvoltă potenţialul intelectual la nivel naţional şi capitalul uman în special;

- creează, prin afirmarea diversităţii culturale, o societate deschisă şi conştientă de

valoarea celuilalt;

- este mediu al integrării sociale;

- este esenţă a identităţii naţionale;

- este fundamentală pentru cooperarea şi comunicarea interumană;

- este mediu al transformării sociale (mentalitate);

- reduce disparităţile economice între diferite categorii sociale;

- este o dimensiune a civilizării şi civilizaţiei.

Ca factor al dezvoltării economice, cultura determină:

- creşterea calităţii vieţii şi atragerea de investiţii;

- dezvoltarea activităţilor turistice;

- crearea unor noi pieţe de muncă;

- crearea unor industrii culturale;

- dezvoltarea economică prin relaţia sa cu capitalul social;

- definirea funcţiilor economice ale unor regiuni sau oraşe;

- favorizarea migraţiei capitalului uman spre diferite regiuni economice.

Aderarea României la Uniunea Europeană aduce cu sine şi o responsabilizare deosebită a

factorilor decizionali la nivel naţional în ceea ce priveşte patrimoniul cultural, parte integrantă a

patrimoniului cultural european. În acest context se poate vorbi de o dimensiune mai vastă a

patrimoniului cultural implicând, dincolo de prezervarea acestuia, politici speciale de promovare

şi receptare, de creaţie şi afirmaţie culturală. Astfel, în noul context geo-politic, politicile şi

54

strategiile naţionale sunt în strânsă legătură cu politicile formulate la nivelul european, ele nefiind

izolate de politicile economice sau sociale.

Deşi lipsit de o tradiţie în spaţiul nostru naţional, rolul important jucat de ONG-urile

implicate în sfera patrimoniului cultural sau instituţiile de profil locale nu trebuie neglijat. În

acest context Strategia se doreşte a avea un rol important şi în atragerea şi apoi creşterea rolului

oferit unor astfel de stakeholderi. Strategia va acorda o deosebită importanţă grijii şi conservării

resurselor culturale, incluzând colecţiile de muzeu, arhivele, siturile şi peisajele şi va atrage

atenţia asupra importanţei folosirii resurselor culturale într-un mod durabil şi echilibrat vizând

moştenirea patrimonială destinată generaţiilor de mâine. Participarea activă a tuturor actorilor

implicaţi, de la nivel public sau privat, va căuta să asigure implementarea integrală a Strategiei.

Patrimoniul cultural este indispensabil pentru o viaţă echilibrată şi completă, orice

cetăţean român şi vizitator al României are acces la patrimoniul cultural naţional, dar şi datoria de

a proteja patrimoniul cultural şi dreptul de a beneficia de el prin învăţare şi recreere, fiecare

generaţie are datoria de a proteja acest patrimoniu şi de a-l face accesibil pentru generaţiile

viitoare şi pentru întreaga omenire, ca bun universal.

Ministerul Culturii şi Cultelor, precum şi alte autorităţi centrale avizate au datoria

menţinerii instituţiilor administrative cu scopul asigurării că patrimoniul este protejat,

administrat, conservat şi accesibil, în cea mai potrivită manieră cu putinţă.

Aceste instituţii ar trebui să garanteze:

- reducerea birocraţiei în domeniul administraţiei privind documentele patrimoniului cultural;

- urmărirea şi adaptarea cadrului legislativ la nevoile reale şi actuale, inclusiv la normele

internaţionale din domeniu;

- supravegherea şi monitorizarea acţiunilor din domeniu.

Ministerul Culturii şi Cultelor, prin instituţiile abilitate, va trebui să se asigure dacă

protecţia, promovarea şi accesibilitatea patrimoniului cultural reprezintă o prioritate în ceea ce

priveşte deciderea politicilor publice din toate domeniile de activitate din România. Nevoia de

investiţie în întărirea capacităţii administrative în sectorul patrimonial trebuie susţinută.

Cheltuielile de investiţie în resursele patrimoniale (inclusiv pentru personalul aferent) ar trebui să

crească pentru a satisface nevoile financiare ale sectorului patrimonial cultural prin evidenţierea

în studii sau alte tipuri de informări privind importanţa sectorului şi efectele sale benefice asupra

altor sectoare economice, precum turismul sau contribuţia sa la bunăstarea socială şi

educaţională.

55

Protejarea patrimoniului cultural impune cercetarea, studierea, interpretarea şi prezentarea

acestuia, astfel încât să se găsească formula optimă de apreciere a sa şi de recunoaştere a

aportului adus la nivel incluziunii sociale şi al creşterii economice.

Pentru ca patrimoniul cultural să devină o bază a acţiunilor prezentate este nevoie ca el să

fie îngrijit, documentat, protejat, conservat şi făcut accesibil, la nivel fizic şi intelectual. De

aceea, se impun măsuri de prevenire şi punerea în aplicare a unor măsuri împotriva deteriorării

patrimoniului cultural.

Conform unor sondaje, în domeniul patrimoniului imaterial, s-au identificat o serie de

recomandări:

Artizanatul şi celelalte forme de exprimare a tradiţiilor trebuie susţinute în vederea

reinserţiei lor în cotidian şi ca element al modului de viaţă comunitar

Turismul cultural trebuie să valorizeze în mai mare măsură această resursă.

Artizanatul reprezintă o industrie culturală ce poate fi dezvoltată cu succes în multe zone,

ca mijloc de dezvoltare economică şi culturală a regiunilor şi localităţilor

Cultivarea specificului zonal şi revitalizarea unor meserii tradiţionale este o pârghie

pentru promovarea diversităţii, pentru dezvoltarea ofertei şi pentru extinderea consumului

acestor produse de la comunitate la un public mai larg, ce poate fi atras prin turism şi prin

forme complexe de comercializare.

Stakeholderii în sectorul patrimoniului imaterial sunt foarte diverşi: de la instituţii

specializate în sectorul patrimonial până la universităţi şi agenţii de promovare a turismului sau a

imaginii României, dar se pot include şi cluburi, organizaţii culturale, ONG-uri şi Consiliile

Locale.

De cele mai multe ori lipseşte totuşi o cercetare la scară largă a acestei categorii

patrimoniale.

În cele mai multe cazuri cercetările nu sunt actuale, iar această situaţie poate da impresia

generaţiilor tinere că subiectul este irelevant aplicat realităţii lor, însă, în acord cu prevederi ale

Uniunii Europene, importanţa deosebită a patrimoniului imaterial poate fi redată de interacţiunea

la nivelul comunităţilor locale aparţinând unor grupuri etnice sau străine (migranţi) sau în

definirea unei identităţi culturale naţionale sau locale.

De asemenea, este o mare cerere în cea ce priveşte redescoperirea unor abilităţi legate de

muzica tradiţională, meşteşuguri, limbă, bucătăria românească şi ritual. Lipsa de autenticitate este

probabil cea mai mare ameninţare la adresa dezvoltării acestui sector, atâta timp cât conduce la o

56

posibilă falsificare a acestui tip de produs cultural şi la o devalorizare a conceptului de patrimoniu

imaterial.

Pentru perioada 2008–2013, obiectivele strategice cu privire la patrimoniul cultural

imaterial sunt :

asigurarea viabilităţii patrimoniului cultural imaterial;

respectarea şi protejarea tuturor formelor şi modalităţilor de exprimare, inclusiv prin

prevenirea dispariţiei sau distrugerii unora dintre acestea;

revalorizarea şi reinserţia patrimoniului imaterial în viaţa comunităţilor umane şi a

indivizilor, în special a tinerelor generaţii;

protejarea originii, a originalităţii, a autenticului, precum şi a drepturilor comunităţilor în

care aceste forme de expresie culturală au luat naştere şi a artizanilor care le (re)creează,

le perpetuează şi le transmit;

În contextul procesului de globalizare, componentele patrimoniului imaterial din România pot

contribui la promovarea diversităţii, la satisfacerea „foamei de noi conţinuturi”, la dezvoltarea

dialogului între culturi şi a relaţiilor între comunităţi şi între indivizi

. 3.4 Acte normative cu privire la funcţionalitatea aşezămintelor de cultură

Căminul cultural, conform Legii 292/20031, este instituţie publică, având personalitate

juridică, fără scop lucrativ, care funcţionează în toate centrele de comună, sub autoritatea

consiliului local.

Căminul cultural poate purta numele uneia dintre personalităţile istoriei şi culturii naţionale

sau locale.

Atribuirea denumirii se face conform legislaţiei în vigoare, la propunerea consiliului

consultativ, cu avizul direcţiei judeţene pentru cultură, culte şi patrimoniul cultural naţional.

Conducerea operativă a căminului cultural este asigurată de un director numit prin concurs.

Pentru participarea la concurs, candidaţii vor trebui sa primească, în mod obligatoriu, avizul

direcţiei judeţene pentru cultură, culte şi patrimoniul cultural naţional.

Directorul caminului cultural are următoarele atribuţii :

a) asigură conducerea activităţii curente a instituţiei;

b) elaborează programele de activitate anuale şi pe etape;

c) conduce nemijlocit şi concret un domeniu distinct din activităţile de profil specifice;

1 Legea 292/2003,art.6, publicata in MO nr. 473 din 2 iulie 2003

57

d) este ordonator secundar de credite;

e) hotărăşte măsurile disciplinare sau de recompensare a personalului din subordine, în

concordanţă cu legislaţia în vigoare;

f) reprezintă instituţia în raporturile cu persoanele juridice şi fizice din ţară şi din străinătate,

precum şi în faţa organelor jurisdicţionale;

g) informează consiliul consultativ asupra realizării obiectivelor stabilite şi a prestaţiei

colectivului pe care îl conduce, stabilind împreună cu acesta măsuri corespunzatoare

pentru îmbunătăţirea activităţii .

Obiectivele caminului cultural:

a) organizarea şi desfăşurarea de activităţi cultural-artistice şi de educaţie permanentă;

b) conservarea şi transmiterea valorilor morale, artistice şi tehnice ale comunităţii locale, ale

patrimoniului naţional şi universal;

c) organizarea sau susţinerea formaţiilor artistice de amatori, de concursuri şi festivaluri

folclorice, inclusiv a participării formaţiilor la manifestări culturale intercomunale şi

interjudeţene;

d) organizarea sau susţinerea activităţii de documentare, a expoziţiilor temporare sau

permanente, elaborarea de monografii şi lucrări de prezentare turistică;

e) difuzarea de filme artistice şi documentare;

f) organizarea cercurilor ştiinţifice şi tehnice, de artă populară şi de gospodărire ţărănească;

g) organizarea şi desfăşurarea cursurilor de educaţie civică şi a celor de formare profesională

continuă;

h) organizarea şi desfăşurarea activităţilor de interes comunitar

.

Casa de Cultură conform Legii 292/20031, articolul 11, este instituţie publică, având

personalitate juridică, care poate funcţiona în oraşe şi municipii, precum şi în sectoarele

municipiului Bucureşti, sub autoritatea consiliului local.

Casa de cultură, ca instituţie de interes public, având personalitate juridică, poate

funcţiona în oraşe şi municipii şi în subordinea sindicatelor sau a altor organizaţii.

Casa de cultură poate purta numele unei personalităţi culturale sau istorice de importanţă

locală sau naţională.

1 Legea 292/2003, art.11

58

Atribuirea denumirii se face conform legislaţiei în vigoare, la propunerea conducerii

instituţiei, cu avizul direcţiei judeţene pentru cultură, culte şi patrimoniul cultural naţional,

respectiv a municipiului Bucureşti.

Obiectivele Casei de Cultură :

Casa de cultură are, în principal, următoarele obiective :

a) organizarea şi desfăşurarea de activităţi cultural-artistice şi de educaţie permanentă;

b) conservarea şi transmiterea valorilor morale, artistice şi tehnice ale comunităţii locale, ale

patrimoniului naţional şi universal;

c) organizarea sau susţinerea formaţiilor artistice de amatori, de concursuri şi

festivaluri, inclusiv a participării formaţiilor la manifestări culturale interjudeţene, naţionale şi

internaţionale;

d) organizarea sau susţinerea activităţii de documentare, a expoziţiilor temporare, elaborarea de

monografii şi lucrări de educaţie civică şi informare a publicului;

e) difuzarea de filme artistice şi documentare;

f) organizarea cercurilor ştiinţifice şi tehnice, de artă populară şi plastică;

g) organizarea şi desfăşurarea cursurilor de formare profesională continuă.

Pentru exercitarea acestor atribuţii, casa de cultură iniţiază şi organizează proiecte sau

programe culturale.

Casa de cultură funcţionează în baza unui regulament de organizare şi funcţionare, avizat

de direcţia judeţeană pentru cultură, culte şi patrimoniul cultural naţional , respectiv a

municipiului Bucureşti, şi aprobat de autoritatea tutelară.

Conducerea Casei de Cultura este asigurată de un director numit prin concurs organizat de

consiliul local sau, după caz, de autoritatea tutelară împreună cu direcţia judeţeană pentru cultură,

culte şi patrimoniul cultural naţional, respectiv a municipiului Bucureşti ; din comisia de concurs

vor face parte reprezentanţii consiliului local, ai autoritătii tutelare şi reprezentantul direcţiei

judeţene.

Atribuţiile directorului Casei de Cultură :

a) asigură conducerea activităţii curente a instituţiei;

b) elaborează programele de activitate anuale şi pe etape;

c) conduce nemijlocit şi concret un domeniu distinct din activităţile de profil specifice;

d) este ordonator secundar de credite;

e) hotărăşte măsurile disciplinare sau de recompensare a personalului din subordine, în

concordanţă cu legislaţia în vigoare;

59

f) reprezintă şi angajează instituţia în raporturile cu persoanele juridice şi fizice din ţară şi

din străinătate, precum şi în faţa organelor jurisdictionale;

g) informează consiliul consultativ asupra realizării obiectivelor stabilite şi a prestaţiei

colectivului pe care îl conduce, stabilind măsuri corespunzătoare pentru îmbunătăţirea

activităţii.

Alte categorii de aşezăminte culturale după Legea 292/2003,1 articolul 37, sunt:

Formaţiile şi ansamblurile profesioniste pentru promovarea culturii tradiţionale sunt

instituţii publice sau private de spectacol, cu personalitate juridică. Acestea îşi desfăşoară

activitatea în baza regulamentului de organizare şi funcţionare, pe stagiuni.

În alcătuirea repertoriilor, formaţiile şi ansamblurile profesioniste, în scopul promovării

culturii tradiţionale, colaborează cu Centrul Naţional pentru Conservarea şi Promovarea Culturii

Tradiţionale, respectiv cu centrele judeţene pentru conservarea şi promovarea culturii

tradiţionale, dupa caz.

Organizarea şi funcţionarea aşezămintelor după legea - 292/20032- Abrogata Conform Legii

292, adoptată în anul 2003, capitolul I “Dispoziţii generale “:

Art. 1

Prezenta lege reglementează organizarea şi funcţionarea aşezămintelor culturale.

Art. 2

(1) Aşezămintele culturale, în sensul prezenţei legi, sunt instituţiile publice de cultură care

desfăşoară activităţi şi în domeniul educaţiei permanente, organizate în afara sistemului

naţional de învăţământ formal, în colaborare cu acesta, având drept scop păstrarea şi

promovarea culturii tradiţionale.

(2) Aşezămintele culturale sunt : căminul cultural, casa de cultură, universitatea populară,

şcoala populară de arte şi meserii, centrul de cultură, formaţia şi ansamblul profesionist

pentru promovarea culturii tradiţionale, centrul zonal pentru educaţia adulţilor, centrul

judeţean pentru conservarea şi promovarea culturii tradiţionale, Centrul Naţional pentru

Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale.

Art. 3

1 Legea 292/2003, art.372 Legea 292/2003, art.1,2, 3, 4, 5

60

Activitatea aşezămintelor culturale se adresează tuturor cetăţenilor, indiferent de rasă,

naţionalitate, vârsta, sex, etnie sau religie, în vederea dezvoltării libere şi a adaptării lor la

evoluţiile majore din cadrul societăţii şi la normele generale de moralitate.

-Conform Legii 292/2003, capitolul II, “Organizarea şi funcţionarea aşezămintelor

culturale”, se prevăd următoarele:

Art. 4

Aşezămintele culturale funcţionează în subordinea autorităţilor administraţiei publice

locale sau în subordinea autorităţilor administraţiei publice centrale, după caz.

Art. 5

(1) Activităţile specifice aşezămintelor culturale se desfăşoară în temeiul prevederilor

legale în vigoare, în conformitate cu regulamentul-cadru şi normele metodologice aprobate prin

ordin al ministrului culturii şi cultelor

(3) Acreditarea aşezămintelor culturale pentru a desfăşura activităti de formare

profesională continuă, se face conform prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 129/2000 privind

formarea profesională a adulţilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 375/2002,

republicată.

(3) Activităţile pentru păstrarea şi promovarea culturii tradiţionale, precum şi cele privind

formarea unor deprinderi şi abilităţi se finalizează cu obţinerea unor certificate de absolvire emise

sub girul Ministerului Culturii şi Cultelor, cu menţionarea în mod distinct a denumirii

programului şi a instituţiei organizatoare.

(4) Activitatea aşezămintelor culturale este asigurată de către personalul de specialitate al

instituţiei organizatoare, cu statut de angajat permanent, de personal asociat sau, dupa caz, de

experţi din ţară sau din străinătate.

(5) Personalul de specialitate care desfăşoară activităţi de educaţie permanentă în

aşezămintele culturale este încadrat şi salarizat conform legislaţiei în vigoare, în funcţie de

pregătirea profesională.

(6) Pentru personalul didactic din învăţământul preuniversitar şi universitar, care

desfăşoară activităti de educaţie permanentă în aşezămintele culturale, nivelurile de salarizare se

stabilesc conform prevederilor Legii nr. 128/1997 1privind Statutul personalului didactic, cu

modificările şi completările ulterioare.

1 Legea nr. 128/1997

61

(7) Principalele activităti ale aşezămintelor culturale sunt cele din domeniul educaţiei

permanente, precum şi cele care au drept scop conservarea şi punerea în valoare a tradiţiilor

populare.

(8) Coordonarea şi îndrumarea metodologică a activitătilor se fac de către Ministerul

Culturii şi Cultelor, prin intermediul unor comisii mixte, desemnate de serviciile descentralizate

şi formate din specialişti ai Centrului Naţional pentru Conservarea şi Promovarea Culturii

Tradiţionale, ai centrelor judeţene pentru conservarea şi promovarea culturii tradiţionale şi ai

direcţiilor judeţene pentru cultură, culte şi patrimoniul cultural naţional.

Capitolul IV

Concluzii şi propuneri

În urma redactării lucrării “Manifestări culturale la nivelul municipiului Tecuci”, bazată

pe un volum important de informaţii şi prelucrari de date, am ajuns la căteva concluzii personale,

doar acolo unde experienţa şi competenţa mi-au permis acest lucru.

Prima concluzie vizează un aspect negativ, adică a existenţei unei carenţe cu privire la actele

normative ale manifestărilor culturale în România. Cu toate acestea prin documentarea ce am

realizat-o în privinţa legilor existente în România care privesc manifestările culturale am găsit

doar acte normative care privesc existenţa Patrimoniului imterial, adică a ansamblului creaţilor

unei comunităţi culturale fondate pe tradiţie, traditie recunoscută ca fiind expresia identitatii

culturale si sociale a unor comunitati sau indivizi.

La nivelul oraşului Tecuci manifestarile care fac parte din Patrimoniul imaterial sunt

acele manifestări care au loc în cadrul sărbătoririi Dragobetelor- şezătoare populară, cu ajutorul

specatacolului concurs „Omătuţa” (concurs de interpretare pentru tinerii solişti de muzică

populară, prin intermediul manifestărilor religioase- Zillele patronului spiritual al Tecuciului Sf.

M.M.Gheorghe, a Zilei Drapelului în cadrul careia se desfăşoară activităţi specifice de

cunoaştere a simbolurilor naţionale, a Stagiunii estivale (spectacol de cântece şi dansuri

populare, a concursului interjudeţean de folclor pentru tinerii solişti vocali, instrumentişti şi

rapzozi populari - “Cântă de răsună lunca”. Toate aceste evenimente includ aspecte culturale

62

diferite ale vieţii moştenite din trecut care definesc modul de viaţă diferit a locuitorilor oraşului

Tecuci.

Aceste evenimente fac referire la practice locale, obiceiuri şi credinţe şi deseori sunt

exprimate în şi prin limbaj , activităţi sociale politice şi economie şi prin activităţi simbolice şi

ritualuri ale diferitelor comunităţi.

A doua concluzie vizează una pozitivă cu privire la aşezămintele de cultură din municipiul

Tecuci.Cu privire la acest aspect, asezamintele de cultura beneficiază de o bună reglementare,

Legea128/1997 respectiv Legea 292/2003 la care s-au făcut numeroase referiri în textul lucrării.

Casa de Cultură a municipiului Tecuci este principala instituţie care organizează

majoritatea manifestarilor culturale în oraşul Tecuci în colaborare cu Primăria municipiului

Tecuci, precum şi cu alte aşezăminte de cultură din oraşul Tecuci : Muzeul Mixt Tecuci,

Biblioteca Municipală “Ştefan Petică”, Galeria de arta “Gheorghe Petraşcu”, precum şi Centrul

Cultural : “Dunarea de Jos” Galaţi. Aceste aşezăminte de cultură au interprins delungul

timpului şi înca mai realizează activităţi cu caracter cultural în acest oras. Se realizează un

adevarat sistem între instituţile de cultură ale municipiului Tecuci cu privire la organizarea

manifestărilor ce vizează cultura, un punct important pentru acest municipiu.

Aşezamintele de cultură la nivel de Tecuci interprind activităţi şi în domeniul educaţiei

permanente, organizate în afara sistemului de învăţamănt formal în colaborare cu acesta, având

drept scop păstrarea şi promovarea culturii tradiţionale.

A treia concluzie vizează tot un aspect pozitiv, acela al existenţei unui numar

impresionant de manifestări culturale raportat la cei 50.000 de locuitori ai Tecuciului. Aceste

manifestări sunt realizate anual în cadrul oraşului Tecuci, la care pot participa de la copii pana la

adulti. Se realizează evenimente culturale sub formă de spectacole, concursuri pe diferite teme,

expoziţii, lansări de cărţi, târguri, festivaluri, etc.

La aceste evenimente participă un numar important de tineri, mai ales cu ocazia singurei

manifestari de amploare în cadrul acestui oraş : “Zilele Tecuciului”, care polarizează anual din

2003 numeroşi locuitori din localitate, precum şi din satele, comunele de pe raza oraşului, şi a

Judeţului Galaţi.

Ultima concluzie vizeaza un aspect negativ care se rasfrange asupra evenimentelor

culturale. Lipsa publicitatii acestor evenimente, face ca locuitorii acestui oraş sa nu afle de unele

activităţi culturale, decăt după desfăşurarea activităţii.

Frumoasele tradiţii, mai vechi sau mai apropiate, ale tecucenilor şi celor din satele şi

comunele din apropierea urbei în nici un caz nu sunt uitate, fie că sunt spectacole, lansări de

63

cărţi, târguri sau concursuri de interpretare, dar mai trebuie lucrat la desfăşurarea lor şi la

publicitatea pe care ar putea sa o primească cu ajutorul mijloacelor mass media.

O propunere personală, ar fii aceea ca de exemplu, “Zilele Tecuciului”, să fie dublate cu

Festivalul Naţional de Poezie “Costache Conachi”, în acest mod, cei care participă din întreaga

ţară, precum şi din afara graniţelor (Republica Moldova, Ucraina ), aşa aceştia ar putea sa să

participe şi la acest eveniment, pe langa activitatile organizate in cadrul festivalului de poezie.

A doua propunere vizează Zilele Patronului Spiritual Sf. M. M.Gheorghe al oraşului

Tecuci. Ar putea să se organizeze în această perioadă un pelerinaj, având in vedere că acest

eveniment se intersectează şi cu Zilele Sfinte ale Paştelui.

Am abordat problema acestor două evenimente, deoarece acestea au ceea mai mare

audienţă din partea locuitorilor Tecuciului şi din celor care locuiesc în comunelor şi satele din

apropiere, precum si celor din orasul Galati.

64

BIBLIOGRAFIE

1. Ştefan Andronache, Gh. Gavrilescu, L. Groza, G. Nageuţ, M. Nicu, E.Paraschiv, Stela Ţau,

D. Vlăsceanu, Monografia oraşului Tecuci, Editura Ptr. Literatură şi Artă, Geneze, 1999

2. Ştefan Andronache, Tecuci – Ghid, Editura Ptr. Literatură şi Artă, Geneze, 1999

Stefan Andronache – Tecuci – 565 ani, Bibioteca Municipala „Stefa Petica” Tecuci, 2000

I. Bogdan – Diploma batraneasca

G. Weigand – Die Namen der rumanischen Judete

I. Iordan – Toponimia romaneasca

3. Dosare din presa locală, cu conţinutul evenimentelor oraşului din secolul XIX - XXI

4. Dosare de activitate ce conţin evenimentele oraţului Tecuci din perioada 1990 – 2000, de la

Biblioteca Municipală Tecuci ”Ştefan Petică ”

5. Dosare de activitate a manifestărilor culturale la nivel de Tecuci din perioada 2000- 2007, din

arhiva Casei de Cultura Tecuci.

6. Dosare de activitate ce conţin evenimentele oraşului Tecuci în ordin cronologic din perioada

1990 – 2000 de la Casa de Cultură Tecuci.

7. Articole cu principalele manifestări culturale din presa locală ale ziarelor: Monitorul, Semnal,

Imparţial.

65

6tecuci repere culturale

Documents

Transcript of 6tecuci repere culturale