Activitatea 7. Propunere de măsuri pentru implementarea acțiunilor nr. 3 și 7, subsumate obiectivului specific

5.2 al Strategiei Naționale Anticorupție 2016-2020

Subactivitatea 7.1. Elaborarea propunerii de măsuri pe baza analizei reglementărilor la nivelul statelor

membre UE cu privire la conflictele de interese și incompatibilitățile aplicabile membrilor Parlamentului și

candidaților la alegerile parlamentare

PROPUNERI DE MĂSURI CARE REZULTĂ DIN ANALIZA

REGLEMENTĂRILOR LA NIVELUL STATELOR MEMBRE UE CU

PRIVIRE LA CONFLICTELE DE INTERESE ŞI

INCOMPATIBILITĂȚILE APLICABILE MEMBRILOR

PARLAMENTULUI ŞI CANDIDAȚILOR LA ALEGERILE

PARLAMENTARE

Pag

e2

CUPRINS

INTRODUCERE......................................................................................................3

CONTEXTUL.........................................................................................................4

MĂSURI APLICABILE MEMBRILOR PARLAMENTULUI..........................................................8

REVIZUIREA CODULUI DE CONDUITĂ PENTRU PARLAMENTARI..................................................8 IMPLEMENTAREA UNUI SET DE INSTRUMENTE PRIVIND PREVENIREA ȘI COMBATEREA CONFLICTELOR DE

INTERESE.......................................................................................................................8 MĂSURI PRIVIND BUNURILE PRIMITE CU TITLU GRATUIT DE CĂTRE PARLAMENTARI ÎN EXERCITAREA

FUNCȚIEI......................................................................................................................10

REVIZUIREA REGULILOR PRIVIND INCOMPATIBILITĂȚILE PENTRU PARLAMENTARI.....................................11 MĂSURI PRIVIND VERIFICAREA CONFORMĂRII LA OBLIGATIVITATEA COMPLETĂRII ȘI DEPUNERII DECLARAȚIILOR DE

AVERE, INCLUSIV DIN PERSPECTIVA ACURATEȚII DATELOR ȘI INFORMAȚIILOR........................................12

STANDARDE MINIME GENERALE DE INTEGRITATE PENTRU MEMBRII PARLAMENTULUI...............15

CODUL DE CONDUITĂ...............................................................................................16

STANDARD PRIVIND CONFLICTUL DE INTERESE PENTRU PARLAMENTARI.............................................21

STANDARD PRIVIND INCOMPATIBILITĂȚILE PENTRU PARLAMENTARI.................................................21

PROCEDURA DECLARĂRII INCOMPATIBILITĂȚII.......................................................................23

STANDARD PRIVIND AVEREA NEJUSTIFICATĂ........................................................................25

MECANISMUL DE MONITORIZARE A STANDARDELOR MINIME GENERALE DE INTEGRITATE PENTRU

MEMBRII PARLAMENTULUI.......................................................................................26

STANDARDE MINIME GENERALE DE INTEGRITATE PENTRU ALEGERILE PARLAMENTARE.............28

PROPUNERE DE MĂSURI PENTRU CANDIDAȚII LA ALEGERI PARLAMENTARE...........................................28

MECANISMUL DE MONITORIZARE AL STANDARDELOR MINIME GENERALE DE INTEGRITATE PENTRU

CANDIDAȚII LA ALEGERILE PARLAMENTARE..................................................................29

BIBLIOGRAFIE......................................................................................................31

Pag

e3

INTRODUCERE

PREVEDERILE PROIECTULUI

Plecând de la rezultatele anterioare ale cercetării efectuate în cadrul

activității nr. 6, referitoare la reglementările existente la nivelul statelor membre ale

Uniunii Europene, cu privire la conflictele de interese și incompatibilitățile aplicabile

membrilor Parlamentului și candidaților la alegerile parlamentare va fi elaborată o

propunere, care va cuprinde recomandări de măsuri pentru:

(i) clarificarea și armonizarea legislativă în ceea ce privește regimul juridic al

incompatibilităților și conflictelor de interese aplicabil membrilor

Parlamentului, inclusiv din perspectiva evitării dificultăților de interpretare

și aplicare a legii.

(ii) introducerea unei cerințe de dezvăluire ad-hoc atunci când un conflict între

anumite interese private ale unui membru al Parlamentului poate apărea în

raport cu o chestiune aflată în lucru în procedurile parlamentare – în plen

sau în comisii – sau în altă activitate legată de mandatul acestuia;

(iii) asigurarea respectării normelor în materie de integritate în organizarea

proceselor electorale pentru alegerile parlamentare și facilitarea însușirii

cadrului normativ incident.

Au fost avute în vedere în dezvoltarea propunerii de măsuri:

nevoile identificate în România prin analizele GRECO (95% dintre măsuri);

bunele practici identificate la nivel internațional (eșantionul a fost format din

următoarele țări: Belgia, Bulgaria, Franța, Grecia, Lituania, Polonia), pe baza

cercetării realizate în cadrul activității 6 (inclusiv recomandările OECD);

Pag

e4

modul în care bunele practici pot fi preluate și implementate în România, dat

fiind contextul identificat prin studiu (activitatea 6).

cazuistica dezvoltată de Agenția Națională de Integritate, pe palierul asigurării

unui climat adecvat de integritate, respectiv jurisprudența derivată din

deciziile instanțelor.

CONTEXTUL

În dezvoltarea și menținerea unui climat de integritate credibil și sustenabil

este foarte important ca susținerea prin exemplul personal să vină de la cel mai înalt

nivel al instituțiilor statului: Președinte, membrii Parlamentului, membrii Guvernului,

etc 1 . Creșterea încrederii în instituțiile democratice tradiționale 2 , asociată cu

complexitatea societății moderne și mai multe scandaluri care implică

comportamente neetice ale deținătorilor de funcții politice, a forțat democrațiile

contemporane să adopte o varietate de mecanisme de responsabilitate pentru a

asigura faptul că mandatarii acționează în interes public.3 Mecanismele aplicabile

1 OECD RECOMMENDATION OF THE COUNCIL ON PUBLIC INTEGRITY: www.oecd.org/gov/ethics

2 Dalton RJ (2004) Democratic Challenges, Democratic Choices: The Erosion of Political Support in Advanced

Industrial Democracies. OUP, Oxford; Rosanvallon P (2008) Counter‐Democracy: Politics in an Age of Distrust.

CUP, Cambridge, UK.

3 Olsen JP (2017) Democratic Accountability, Political Order and Change. Exploring Accountability Processes in

An Era of European Transformation. OUP, Oxford.

Pag

e5

demnitarilor politici aleși au dobândit o importanță deosebită, întrucât „factorii de

decizie” sunt, de asemenea, „cei care respectă deciziile”4.

Cu alte cuvinte, membrii Parlamentului reglementează adesea în domenii

sensibile, cum ar fi stabilirea incompatibilităților și interdicțiilor aplicabile membrilor,

respectiv salariile lor sau regimul beneficiilor oferite de terți.

Extinderea reglementării eticii și a integrității a făcut obiectul multor dezbateri

la nivel național în zeci de țări, dar și la nivel internațional, cu implicarea

organizațiilor interguvernamentale, cum ar fi Organizația pentru Cooperare și

Dezvoltare Economică sau Consiliul Europei, care efectuează studii și formulează

recomandări în acest sens.

Între timp, diversificarea reglementărilor de integritate 5 se află în plină

expansiune și arată că diferitele democrații aleg mecanisme de reglementare specifice

pentru a-și dezvolta și reglementa regimul conflictelor de interese.

Sensibilitatea sporită a eticii parlamentare ca arie țintă de reglementare a

devenit vizibilă prin cerințe noi privind transparența, registrele sau crearea unor noi

„birocrații etice" care să aplice astfel de reglementări.

Aceste evoluții nu evidențiază doar o complexitate tot mai mare a

reglementărilor referitoare la Parlament, ci indică o anumită suspiciune față de

demnitarii aleși, care (cel puțin parțial) reglementează ei înșiși, inclusiv zonele

4 Streeck W, Thelen K (2005) Introduction: Institutional Change in Advanced Political Economies. In: Streeck W,

Thelen K (eds) Beyond Continuity: Institutional Change in Advanced Political Economies, pp. 1–39. OUP, Oxford.

5 Rose-Ackerman S. (2014), Corruption and Conflict of Interest in Auby,B., Breen, E. and Perroud, T. (2014),

Corruption and Conflict of Interest, Edward Elgar, London; Demmke C, Henökl T (2007) Managing Conflicts of

Interest ‐ Ethic Rules and Standards in the Member States and the European Institutions. EIPASCOPE 2007(3), 35–

41.

Pag

e6

sensibile, cum ar fi stabilirea salariilor de deputat sau regulile de acces la buget și

utilizarea cheltuielilor, subvenții parlamentare sau fonduri pentru partidele politice

(de exemplu, Demmke și Henökl 2007: 35, Clark 2015: 2, vezi, de asemenea, Biezen

și Kopecký 2008, Allen 2011, Casal Bértoa și alții, Allen și Birch 2015).

Referitor la prevenirea corupției, raportul GRECO emis în cadrul rundei a patra

de evaluare (2015), remarcă faptul că „România are nevoie în prezent să facă eforturi

hotărâte pentru a dezvolta un sistem de prevenire mai robust şi mai eficient, care să

vizeze situațiile problematice chiar înainte ca acestea să se transforme în conduite

penale. România are tendința de a adopta şi a cumula numeroase reguli şi acte

normative referitoare la integritate şi prevenirea corupției, care sunt deseori

incoerente sau redundante, dar nu vizează neapărat diversele elemente dezirabile de

politică în materie. 6”

Mai mult decât atât, Parlamentul pare să fie un punct nevralgic al politicilor

privind prevenirea corupției. „În ceea ce privește membrii Parlamentului, România se

află într-un stadiu incipient de implementare a unor asemenea politici preventive.

Acestea încep cu procesul legislativ, care trebuie să devină mai transparent şi să

limiteze utilizarea procedurilor de urgență”, conform aceluiași raport.

Din rațiuni similare, regulile existente cu privire la incompatibilități și conflicte

de interese nu sunt eficiente în practică, întrucât atunci când există decizii definitive

ale instanțelor, s-a constatat că uneori acestea nu sunt respectate.

Trei sferturi dintre români consideră că țara se îndreaptă într-o direcție

greșită din cauza corupției, iar 85% dintre români consideră că instituția publică

6 GRECO, 2015, Raportul aferent rundei a IV-a de evaluare. România, p. 4.

Pag

e7

unde fenomenul este cel mai răspândit este Parlamentul, conform unui sondaj

privind „Percepțiile și atitudinile populației privind conflictul de interese", realizat

la inițiativa Agenției Naționale de Integritate (ANI) și Institutului pentru Politici

Publice7, în anul 2017.

Totodată, sondajul arată că 78% dintre români consideră conflictul de

interese, oricum ar fi definit acesta, ca fiind un act de corupție, iar 86% dintre

respondenți susțin că nu ar vota pentru un primar cercetat pentru conflict de

interese. 50% dintre respondenți se declară interesați sau foarte interesați de

problema conflictului de interese, în timp ce 17% nu sunt deloc interesați de acest

subiect. Cu toate acestea, doar 6% spun că sunt foarte bine informați, iar 33% bine

informați despre problema conflictului de interese.

7 ANI și IPP, 2017, Percepțiile și atitudinile populației privind conflictul de interese la nivel central și local, în România, disponibil la http://www.ipp.ro/perceptiici/. Sondajul de opinie a fost realizat față în față, între 10 si 24 martie 2017, pe un eșantion de 1.085 de subiecți de 18 ani și peste și a fost implementat prin Programul de Cooperare Elvețiano-Român

Pag

e8

MĂSURI APLICABILE MEMBRILOR PARLAMENTULUI

REVIZUIREA CODULUI DE CONDUITĂ PENTRU PARLAMENTARI

1. Titlul măsurii: Revizuirea Codului de conduită pentru parlamentari8

2. Justificare: contribuie la atingerea Obiectivului specific 3.3 din Strategia

Națională Anticorupție 2016 – 2020 - Creșterea integrității, reducerea

vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în activitatea membrilor

Parlamentului.

3. Descriere:

(i) îmbunătățirea codului de conduită pentru membrii Parlamentului (Vezi

anexa 1), astfel încât acesta să conțină prevederi explicite cu privire la

regimul incompatibilităților și al conflictelor de interese;

(ii) asigurarea existenței unui mecanism de monitorizare și actualizare a

acestuia atunci când este necesar;

(iii) promovarea și menținerea unui climat de integritate la cele mai înalte

standarde.

IMPLEMENTAREA UNUI SET DE INSTRUMENTE PRIVIND PREVENIREA ȘI

COMBATEREA CONFLICTELOR DE INTERESE

1. Titlul măsurii: Implementarea unui set de instrumente privind prevenirea și

combaterea conflictelor de interese

8 Hotărârea nr.77/2017 privind Codul de conduită al deputaților și senatorilor -

http://www.cdep.ro/pls/dic/site2015.page?den=act6_1

Pag

e9

2. Justificare: contribuie la atingerea Obiectivului specific 3.3 din Strategia

Națională Anticorupție 2016 – 2020 - Creșterea integrității, reducerea

vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în activitatea membrilor

Parlamentului

3. Descriere:

(i) clarificarea implicațiilor pentru membrii Parlamentului ale prevederilor

existente în materia conflictelor de interese indiferent dacă un astfel de

conflict poate fi pus în lumină și de către declarațiile de avere și de interese

și stabilirea în concret a situațiilor de conflict de interese aplicabil

parlamentarilor.

(ii) identificarea unor mecanisme de asigurare cu celeritate a respectării

deciziilor instanțelor în materia conflictelor de interese – luarea măsurilor

care se impun după rămânerea definitivă a unui raport de evaluare întocmit

de Agenția Națională de Integritate.

(iii) revizuirea actelor normative secundare și/sau terțiare în materia

incompatibilităților, interdicțiilor și conflictelor de interese și armonizarea

acestora cu legislația primară; necesitatea adoptării unor clarificări

legislative (modificări sau completări a unor acte normative-ex: Legea

nr.161/2003, care la art.70 și art.71 enunță doar principii, nu prevede și

situații de conflict de interese specifice parlamentarilor, și care creează

dificultăți de interpretare și aplicare) în ceea ce privește regimul

conflictului de interese aplicabil parlamentarilor.

(iv) transparentizarea altor informații relevante precum: venituri care nu sunt

obligatoriu de declarat, care sunt relevante pentru justificarea averii, dar

pe care persoana dorește să le menționeze în declarația de avere și de

interese (fonduri APIA, îndemnizația de creștere copil etc.).

Pag

e10

(v) cooperare interinstituțională prin realizarea unor baze de date integrate,

care să permită ANI o verificare sistematică a plauzibilității informațiilor

declarate, asemenea sistemului PREVENT în ceea ce privește prevenirea

conflictelor de interese în achizițiile publice. În acest sens, este necesară

conectarea informațiilor din declarațiile de avere și de interese ale

parlamentarilor ce cele din toate bazele de date care pot oferi informații

relevante.

MĂSURI PRIVIND BUNURILE PRIMITE CU TITLU GRATUIT DE CĂTRE

PARLAMENTARI ÎN EXERCITAREA FUNCȚIEI

1. Titlul măsurii: Măsuri privind bunurile primite cu titlu gratuit de către

parlamentari

2. Justificare: contribuie la atingerea Obiectivului specific 3.3 din Strategia

Națională Anticorupție 2016 – 2020 - Creșterea integrității, reducerea

vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în activitatea membrilor

Parlamentului

3. Descriere:

(i) Definirea condițiilor în care un parlamentar poate primi cadouri: Deputații

și senatorii nu acceptă cadouri sau avantaje similare în exercițiul funcției,

cu excepțiile prevăzute de Legea nr. 251/2004 privind unele măsuri

referitoare la bunurile primite cu titlu gratuit cu prilejul unor acțiuni de

protocol în exercitarea mandatului sau a funcției, cu respectarea pct. VI al

anexei nr. 1 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea

funcțiilor şi demnităților publice, pentru modificarea şi completarea Legii

nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea şi funcționarea Agenției

Pag

e11

Naționale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor

acte normative, cu modificările ulterioare.

(ii) Declararea cadourilor, participării la acțiuni de protocol, a favorurilor, și a

altor beneficii: Deputații şi senatorii au obligația să declare orice cadouri

sau avantaje primite în exercițiul funcției în termen de 30 de zile de la

primire.

(iii) La nivelul Parlamentului se declară toate cadourile primite și se întocmește

o listă care va fi publicată pe site-ul instituției în regim de date cu caracter

deschis.

(iv) Asigurarea că un astfel de sistem este înțeles și aplicat în mod corespunzător

prin adoptarea unei proceduri privind declararea bunurilor primite cu titlu

gratuit. Desemnarea unei comisii de inventariere a cadourilor conform Legii

nr. 251/2004.

REVIZUIREA REGULILOR PRIVIND INCOMPATIBILITĂȚILE PENTRU

PARLAMENTARI

1. Titlul măsurii: revizuirea regulilor privind incompatibilitățile pentru

parlamentari

2. Justificare: contribuie la atingerea Obiectivului specific 3.3 din Strategia

Națională Anticorupție 2016 – 2020 - Creșterea integrității, reducerea

vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în activitatea membrilor

Parlamentului

3. Descriere:

(i) realizarea unei evaluări adecvate a regulilor privind incompatibilitățile, mai

ales a coerenței și asigurării respectării acestora în practică, pentru a

Pag

e12

identifica rațiunile lipsei de eficiență percepută și operarea schimbărilor

necesare.

(ii) reafirmarea voinței referitoare la implementarea procedurilor deja

existente pentru a accelera şi asigura respectarea hotărârilor judecătorești

în materia incompatibilităților.

(iii) revizuirea regimului de sancțiuni administrative și disciplinare, astfel încât

să se realizeze o armonizare a legislației.

(iv) declararea de către parlamentari a tuturor activităților desfășurate în afara

funcției publice, orice ocupație, orice avantaj substanțial din care ar putea

rezulta o incompatibilitate cu demnitatea publică, atât la începutul

mandatului, cât și pe parcursul acestuia.

MĂSURI PRIVIND VERIFICAREA CONFORMĂRII LA OBLIGATIVITATEA

COMPLETĂRII ȘI DEPUNERII DECLARAȚIILOR DE AVERE, INCLUSIV DIN

PERSPECTIVA ACURATEȚII DATELOR ȘI INFORMAȚIILOR

1. Titlul măsurii: Măsuri privind verificarea conformării la obligativitatea

completării și depunerii declarațiilor de avere, inclusiv din perspectiva

acurateții datelor și informațiilor

2. Justificare: contribuie la atingerea Obiectivului specific 3.3 din Strategia

Națională Anticorupție 2016 – 2020 - Creșterea integrității, reducerea

vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în activitatea membrilor

Parlamentului

3. Descriere:

(i) Completarea, depunerea și înregistrarea online a declarațiilor de avere,

precum și asigurarea publicității acestora din perspectiva transparentizării.

Pag

e13

(ii) Arhivarea declarațiilor într-o bază de date electronică.

(iii) Verificarea conformării la prevederile legale ce normează completarea și

depunerea declarațiilor:

a. Scopul verificării: Scopul este de a constata existența declarațiilor

depuse de către toți membrii Parlamentului și dacă acestea au fost

depuse în termenele stabilite de lege

b. Eșantionul: Minim 80% dintre declarațiile de avere și de interese ale

membrilor Parlamentului

c. Etapele analizei:

1. Stabilirea, actualizarea și monitorizarea listei cu toți

membrii Parlamentului care completează și depun

declarații

2. Verificarea conformității declarațiilor depuse de către

membrii Parlamentului

(iv) Verificarea formală:

a. Scopul: Verificarea formală asigură faptul că toate câmpurile

relevante din formularul de declarație sunt completate în / cu

categoria corespunzătoare de date.

b. Eșantionul: Minim 80% dintre declarațiile de avere și de interese ale

membrilor Parlamentului

c. Etapele analizei:

Toate câmpurile relevante sunt completate?

Fiecare câmp relevant conține toate datele necesare?

Se potrivesc datele câmpului respectiv?

d. Urmărirea

Pag

e14

1. Cooperarea cu parlamentarii

2. Sancțiuni

(v) Controlul plauzibilității

a. Scopul: Verificarea plauzibilității se concentrează pe substanța

declarației, utilizând ca sursă declarația actuală, cele anterioare,

precum și orice alte date disponibile (în principiu orice date accesibile

printr-o verificare rapidă pe Internet sau echivalent). Scopul este de

a identifica indicii privind prezumtive diferențe semnificative

existente în avere, în raport cu veniturile obținute

b. Eșantionul:. Un procent de minimum 40% dintre declarațiile depuse.

Se recomandă selectarea unui eșantion aleatoriu și asigurarea faptului

că în fiecare an se alege un eșantion diferit. Astfel, în decursul

timpului, un număr semnificativ de declarații poate fi verificat.

c. Etapele analizei:

1. Verificarea tuturor informațiilor relevante.

d. Urmărirea:

1. Cooperarea cu parlamentarii

2. Sancțiuni

Măsuri aplicabile candidaților care participă la alegerile parlamentare

Acțiuni principale/ Măsuri :

1. Organizarea periodică de către ANI și Autoritatea Electorală Permanentă a unor

sesiuni, formale sau informale, de instruire și conștientizare a cadrului normativ

incident pentru toate persoanele care își fac cunoscută intenția de a candida.

Pag

e15

2. Dezvoltarea și implementarea unor documente flexibile / suple, cu caracter

educativ, adresate tuturor categoriilor de persoane care își fac cunoscută

intenția de a candida.

3. Oferirea de asistență / consultanță în materia înțelegerii cadrului legislativ în

materia integrității și conformarea la acesta.

STANDARDE MINIME GENERALE DE INTEGRITATE PENTRU MEMBRII

PARLAMENTULUI

SCOPUL ACESTUI STANDARD ESTE:

Să ofere îndrumare membrilor Parlamentului cu privire la standardele de

conduită așteptate de la aceștia în vederea îndeplinirii sarcinilor parlamentare.

Să asigure deschiderea și responsabilitatea necesară pentru a consolida

încrederea opiniei publice în modul în care parlamentarii își îndeplinesc

atribuțiile.

Să asigure dezvoltarea și promovarea unui climat de integritate la cele mai

înalte standarde.

Pag

e16

CODUL DE CONDUITĂ9

ARTICOLUL 110

Principii generale

(1) Codul de conduită al deputaților și senatorilor reglementează normele

și principiile de conduită parlamentară în exercitarea mandatului încredințat.

(2) În exercitarea mandatului, deputații și senatorii sunt în serviciul

poporului, promovând cele mai înalte standarde în materie de integritate.

(3) Deputații și senatorii au obligația să acționeze cu onoare și disciplină

ținând cont de principiile separației și echilibrului puterilor în stat, transparenței,

probității morale, responsabilității și respectării reputației Parlamentului.

ARTICOLUL 2

Independența

(1) Mandatul imperativ este nul.

(2) Deputații și senatorii nu trebuie să încheie nicio înțelegere prin care

să condiționeze votul exprimat în exercitarea mandatului de vreun avantaj financiar.

ARTICOLUL 3

9 Hotărârea Camerei Deputaților și Senatului privind Codul de conduită al deputaților și

senatorilor: http://www.cdep.ro/pls/dic/site2015.page?den=act6_1

10 Completările aduse Codului de Conduită de către experții din cadrul proiectului LINC

(Agenția Națională de Integritate și Transparency International România) sunt evidențiate prin

culoarea galben.

Pag

e17

Obiectivitatea

În exercitarea mandatului lor, deputații și senatorii trebuie să dea dovadă

de obiectivitate. Deputații și senatorii au îndatorirea de a acționa cu competență și

corectitudine în exercitarea atribuțiilor și în aducerea la îndeplinire a obligațiilor ce

le revin.

ARTICOLUL 4

Responsabilitatea

Deputații și senatorii au obligația de a participa la activitățile

parlamentare, de a fi în contact cu cetățenii și de a exercita într-o manieră

transparentă mandatul lor.

ARTICOLUL 5

Probitatea

Deputații și senatorii au obligația să facă cunoscut orice interes personal

care ar putea influența acțiunile lor publice, prin declararea anuală a interesului sau

ad hoc, după caz și să se abțină de la procesul de legiferare dacă interesul public

interferează cu interesele personale de orice fel.

ARTICOLUL 6

Conduita

(1) Deputații și senatorii trebuie să asigure prin atitudine, limbaj, conduită

și ținută solemnitatea ședințelor parlamentare și bunul mers al activităților

desfășurate în cadrul structurilor parlamentare.

Pag

e18

(2) Parlamentarii trebuie sa aibă o ținută vestimentară decentă și să nu

folosească expresii sau cuvinte jignitoare, indecente sau calomnioase.

(3) Deputații și senatorii nu acceptă cadouri sau avantaje similare în

exercițiul funcției, cu excepția celor oferite din curtoazie care au o valoare

aproximativă sub 200 EUR sau a celor oferite din curtoazie atunci când reprezintă

Parlamentul în mod oficial. Cadourile primite în mod oficial se depun la Comisia de

evaluare și inventariere a cadourilor conform Legii nr. 251/2004 privind unele măsuri

referitoare la bunurile primite cu titlu gratuit cu prilejul unor acțiuni de protocol în

exercitarea mandatului sau a funcției.

ARTICOLUL 7

Informarea cetățenilor

Deputații și senatorii au obligația să informeze cetățenii despre acțiunile

pe care le întreprind și despre inițiativele legislative sau punctele de vedere pe care

le susțin în exercitarea mandatului lor.

ARTICOLUL 8

Regimul declarațiilor

(1) Deputații și senatorii au obligația de a depune declarații de avere și de

interese în condițiile prevăzute de lege.

(2) Deputații și senatorii au obligația să declare orice cadouri sau avantaje

primite în exercițiul funcției, cu excepțiile prevăzute de Legea nr. 251/2004 privind

unele măsuri referitoare la bunurile primite cu titlu gratuit cu prilejul unor acțiuni de

protocol în exercitarea mandatului sau a funcției, cu respectarea pct. VI al anexei nr.

1 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților

Pag

e19

publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea,

organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru

modificarea și completarea altor acte normative, cu modificările ulterioare.

(3) Deputații și senatori sunt obligați să facă declarații publice ad-hoc în

plen, pe propria răspundere, prin care parlamentarul să anunțe atunci când are un

interes personal în problema supusă dezbaterii (în plen, în comisii sau în altă activitate

legată de mandatul său) și să se abțină de la participarea la luarea deciziei în scopul

prevenirii încălcării regimului juridic al conflictelor de interese. Aceste informații se

vor consemna în prealabil într-un registru al intereselor.

ARTICOLUL 9

Procedura de soluționare a sesizărilor

(1) Orice sesizare în legătură cu nerespectarea prezentului cod de către

deputați sau senatori revine spre soluționare comisiilor juridice ale celor două

Camere, după caz.

(2) Oricine poate sesiza în scris comisia prevăzută la alin. (1) cu privire la

suspiciuni de încălcare a prezentului cod sau de neaplicare a prevederilor acestuia.

Acesta îl va informa și pe președintele Camerei Deputaților sau al Senatului asupra

sesizării, după caz.

(3) Comisia întocmește un raport în termen de 30 de zile calendaristice de

la momentul depunerii sesizării. În cazul în care se constată că un deputat sau un

senator a încălcat prevederile prezentului cod, prin raport se propun măsuri de

sancţionare în conformitate cu Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al

senatorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sau cu

regulamentul fiecărei Camere, după caz.

Pag

e20

(4) Comisia are obligația să invite la audieri deputatul sau senatorul în

cauză pentru a-și prezenta punctul de vedere.

ARTICOLUL 10

Sancțiuni

(1) Sancțiunile aplicate pentru abaterile disciplinare, pentru încălcarea

interdicțiilor, a incompatibilității ori a conflictelor de interese, sunt: cele stabilite în

Constituție, cele stabilite prin cap. IV și XII din Legea nr. 96/2006, republicată, cu

modificările și completările ulterioare, precum și cele stabilite prin Legea nr. 176 /

2010.

ARTICOLUL 11

Promovarea integrității

(1) Deputații și senatorii vor fi consiliați periodic cu privire la implicațiile

încălcării normelor existente și a celor care vor fi adoptate în materia integrității

parlamentarilor, inclusiv prezentul Cod de conduită.

(2) Deputații și senatorii au obligația de a dezvolta și promova un climat de

integritate la cele mai înalte standarde.

(3) Prezentul cod de Conduită va fi actualizat periodic, cel puțin odată pe

an, sau ori de câte ori este nevoie.

Pag

e21

STANDARD PRIVIND CONFLICTUL DE INTERESE PENTRU PARLAMENTARI

Prin conflict de interese se înţelege situaţia în care persoana ce exercită o

demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură

patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care

îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative.

Principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea

demnităţilor publice şi funcţiilor publice sunt: imparţialitatea, integritatea,

transparenţa deciziei şi supremaţia interesului public.

Instituția competentă să evalueze încălcarea regimului juridic al conflictului de

interese de către parlamentari este Agenția Națională de Integritate.

În situaţia în care Agenţia Naţională de Integritate a finalizat un raport de

evaluare privind existenţa unui conflict de interese a unui deputat sau senator,

raportul de evaluare se comunică în termen de 5 zile de la finalizare persoanei în

cauză, precum şi Camerei din care aceasta face parte, în conformitate cu art. 21

alin. (4) din Legea nr. 176/2010, cu modificările ulterioare.

STANDARD PRIVIND INCOMPATIBILITĂȚILE PENTRU PARLAMENTARI

Calitatea de deputat sau de senator este incompatibilă cu exercitarea oricărei

funcţii publice de autoritate, potrivit Constituţiei, cu excepţia celei de membru al

Guvernului.

Prin funcţii publice de autoritate, incompatibile cu calitatea de deputat sau de

senator, se înţelege funcţiile din administraţia publică asimilate celor de ministru,

funcţiile de secretar de stat, subsecretar de stat şi funcţiile asimilate celor de secretar

de stat şi subsecretar de stat din cadrul organelor de specialitate din subordinea

Pag

e22

Guvernului sau a ministerelor, funcţiile din Administraţia Prezidenţială, din aparatul

de lucru al Parlamentului şi al Guvernului, funcţiile de conducere specifice

ministerelor, celorlalte autorităţi şi instituţii publice, funcţiile de consilieri locali şi

consilieri judeţeni, de prefecţi şi subprefecţi şi celelalte funcţii de conducere din

aparatul propriu al prefecturilor, funcţiile de primar, viceprimar şi secretar ai

unităţilor administrativ-teritoriale, funcţiile de conducere şi execuţie din serviciile

publice descentralizate ale ministerelor şi celorlalte organe din unităţile

administrativ-teritoriale şi din aparatul propriu şi serviciile publice ale consiliilor

judeţene şi consiliilor locale, precum şi funcţiile care, potrivit legii, nu permit

persoanelor care le deţin să candideze în alegeri.

Calitatea de deputat sau de senator este, de asemenea, incompatibilă cu

exercitarea următoarelor funcții (Legea nr. 161/2003 actualizată):

a) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director,

administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la societăţile

reglementate de Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi

completările ulterioare, care desfăşoară sistematic şi efectiv activităţi comerciale,

inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele

financiare şi la instituţiile publice;

b) funcţia de preşedinte sau de secretar al adunărilor generale ale acţionarilor sau

asociaţilor la societăţile comerciale prevăzute la lit. a);

c) funcţia de reprezentant al statului în adunările generale ale societăţilor

comerciale prevăzute la lit. a);

d) funcţia de manager sau membru al consiliilor de administraţie ale regiilor

autonome, companiilor şi societăţilor naţionale;

e) calitatea de comerciant persoană fizică;

Pag

e23

f) calitatea de membru al unui grup de interes economic;

g) o funcţie publică încredinţată de un stat străin, cu excepţia acelor funcţii

prevăzute în acordurile şi convenţiile la care România este parte;

h) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, secretar şi trezorier al federaţiilor şi

confederaţiilor sindicale.

PROCEDURA DECLARĂRII INCOMPATIBILITĂȚII

(1) Deputatul sau senatorul care, la data intrării în exerciţiul mandatului, se

află în una dintre situaţiile de incompatibilitate prevăzute în prezentul statut sau în

alte legi speciale are la dispoziţie un termen de 15 zile pentru a notifica Biroul

permanent al Camerei din care face parte cu privire la starea sa de incompatibilitate.

După expirarea acestui termen, deputatul sau senatorul va opta, în termen de 30 de

zile, între mandatul de deputat sau de senator şi funcţia ori funcţiile incompatibile,

demisionând potrivit opţiunii sale. Demisia deputatului sau a senatorului se aduce la

cunoştinţa Biroului permanent al Camerei din care acesta face parte.

(2) Deputatul sau senatorul care nu şi-a exprimat opţiunea potrivit

prevederilor alin. (1) rămâne în stare de incompatibilitate. Biroul permanent al

Camerei din care face parte sesizează comisia care are în competenţă analizarea

situaţiilor de incompatibilitate în vederea întocmirii unui raport, în termen de 15 zile

de la sesizare. Comisia competentă solicită punctul de vedere al Agenţiei Naţionale

de Integritate, care va răspunde solicitării în cel mult 5 zile. Raportul comisiei se

înaintează Biroului permanent al Camerei Deputaţilor sau Senatului, care îl va informa

pe deputatul sau senatorul în cauză şi va supune în prima şedinţă a plenului Camerei

din care face parte un proiect de hotărâre de constatare a stării de incompatibilitate

şi de încetare a mandatului.

Pag

e24

(3) Deputatul sau senatorul aflat într-o stare de incompatibilitate survenită

în timpul exercitării mandatului aduce la cunoştinţa Biroului permanent al Camerei

din care face parte această situaţie, în scris, în termen de cel mult 15 zile de la data

intervenirii acesteia. La împlinirea termenului de 30 de zile de la notificare,

prevederile alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

(4) Deputatul sau senatorul se poate adresa Biroului permanent al Camerei

din care face parte, în vederea clarificării unei eventuale stări personale de

incompatibilitate. Biroul permanent înaintează solicitarea comisiei care are în

competenţă analizarea situaţiilor de incompatibilitate, în vederea întocmirii unui

raport, în termen de 15 zile de la sesizare. În cazul în care din raportul comisiei reiese

existenţa unei stări de incompatibilitate, deputatul sau senatorul are obligaţia ca în

termen de 30 de zile să opteze între calitatea de deputat ori de senator şi funcţia sau

funcţiile incompatibile. Prevederile alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

(5) Prevederile referitoare la declararea stării de incompatibilitate

prevăzute la alin. (1) - (4) se completează în mod corespunzător cu cele ale

regulamentului fiecărei Camere, precum şi cu cele ale Legii nr. 144/2007 privind

înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, republicată,

cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 176/2010, cu modificările

ulterioare.

(6) În situaţia în care Agenţia Naţională de Integritate a finalizat un raport

de evaluare privind existenţa unei incompatibilităţi a unui deputat sau senator,

raportul de evaluare se comunică în termen de 5 zile de la finalizare persoanei în

cauză, precum şi Camerei din care aceasta face parte, în conformitate cu art. 21 alin.

(4) din Legea nr. 176/2010, cu modificările ulterioare. Biroul permanent al Camerei

Pag

e25

din care face parte persoana în cauză o înştiinţează de urgenţă pe aceasta, punându-

i la dispoziţie o copie a raportului.

STANDARD PRIVIND AVEREA NEJUSTIFICATĂ

Parlamentarii vor declara averea personală, a soțului / soției și a copiilor aflați în

întreținere.

Agenția Națională de Integritate este competentă să evalueze averea dobândită de

aceștia, iar raportul de evaluare prin care Agenția Națională de Integritate a constatat

caracterul nejustificat al averii sau al unei părți din aceasta se comunică în termen de

5 zile de la finalizare persoanei care a făcut obiectul activităţii de evaluare şi, după

caz, organelor fiscale, celor de urmărire penală şi celor disciplinare, precum şi

comisiei de cercetare a averilor prevăzute în Legea nr. 115/1996 pentru declararea şi

controlul averii demnitarilor, magistraţilor, a unor persoane cu funcţii de conducere

şi de control şi a funcţionarilor publici, cu modificările şi completările ulterioare,

precum şi cu cele aduse prin prezenta lege. În cadrul organelor fiscale şi de urmărire

penală se desemnează persoane responsabile pentru relaţia cu Agenţia, care asigură

declanşarea de urgenţă şi cu precădere a procedurilor specifice în cadrul acestora.

Pag

e26

MECANISMUL DE MONITORIZARE A STANDARDELOR MINIME GENERALE DE

INTEGRITATE PENTRU MEMBRII PARLAMENTULUI

Comisia de disciplină va întocmi un raport anual care va cuprinde:

Numărul sesizărilor privind încălcarea codului de conduită.

Numărul sesizărilor soluționate.

Măsurile dispuse.

Gradul de cunoaștere de către parlamentari a codului de conduită și

standardelor de integritate.

Numărul de activități de formare privind codul de conduită.

Numărul de parlamentari care au fost instruiți prin intermediul acțiunilor de

formare.

Numărul de măsuri administrative adoptate pentru înlăturarea cauzelor sau

circumstanțelor care au favorizat încălcarea codului de etică..

Numărul de parlamentari care au săvârșit abateri disciplinare.

Numărul de persoane care au săvârșit în mod repetat abateri de la codul de

etică.

Numărul parlamentarilor care au întârziat depunerea declaraților de avere și

interese în termen.

Numărul declarațiilor de interese ad hoc.

Numărul incompatibilităților.

Numărul conflictelor de interese.

Numărul avertizărilor de integritate soldate cu o sancțiune.

Numărul de sesizări primite de parlament de la terțe persoane cu privire la

existența unui conflict de interese.

Numărul de decizii ANI prin care s-a constatat starea de conflict de interese.

Pag

e27

Numărul de sesizări ale parchetului privind posibila săvârșire a infracțiunii de

folosire a funcției pentru favorizarea unor persoane.

Numărul de condamnări privind săvârșirea infracțiunii de folosire a funcției

pentru favorizarea unor persoane, conform art. 301 Cod Penal.

Numărul de hotărâri judecătorești, care vizează regimul conflictelor de

interese, incompatibilităților sau al averilor nejustificate, neduse la

îndeplinire.

Măsuri luate pentru ducerea la îndeplinire în cel mai scurt timp a hotărârilor

judecătorești amintite la punctul anterior.

Numărul sancțiunilor pe tipuri (conflicte de interese, incompatibilități, avere

nejustificată, cadouri, hotărâri judecătorești neduse la îndeplinire, altele).

Publicarea pe pagina de internet a Camerei Deputaților sau a Senatului a

raportului și a parlamentarilor care au încălcat codul de conduită și sancțiunile

primite ca urmare a încălcării acestuia.

Numărul de cadouri primite şi înregistrate în registrul cadourilor.

Publicarea anuală a inventarului cadourilor pe site-ul Camerei deputaților sau

a Senatului.

Numărul de situații în care s-a achiziționat cadoul.

Valoarea cadourilor achiziționate.

Valoarea cadourilor primite (per cadou și în total).

Valoarea cadourilor valorificate.

Valoarea averilor nejustificate recuperate.

Numărul de acțiuni / materiale de informare și responsabilizarea în materia

integrității, promovate / dezvoltate.

Numărul de propuneri de lege feranda cu impact în materia integrității,

rezultate în urma consultărilor și observațiilor emanate / primite, dacă există.

Pag

e28

STANDARDE MINIME GENERALE DE INTEGRITATE PENTRU ALEGERILE

PARLAMENTARE

SCOPUL ACESTUI STANDARD ESTE:

Să ofere îndrumare partidelor și candidaților la alegerile parlamentare cu

privire la standardele de integritate pe care aceștia trebuie să le respecte în

îndeplinirea sarcinilor parlamentare.

Să asigure deschiderea și responsabilitatea necesară pentru a consolida

încrederea opiniei publice în sistemul democratic și în rezultatul alegerilor

parlamentare, prin respectarea cadrului de integritate.

Să responsabilizeze potențialii membrii ai Parlamentului în ceea ce privește

conformarea și promovarea unor standarde înalte de integritate.

PROPUNERE DE MĂSURI PENTRU CANDIDAȚII LA ALEGERI PARLAMENTARE

Depunerea declarațiilor de avere și de interese de către candidații la alegerile

parlamentare.

Respectarea obligativității de suspendare / încetare a raportului de muncă, de

către funcționarii publici, funcționarii publici de conducere și înalții funcționari

publice pe durata desfășurării campaniei electorale, în conformitate cu

prevederile legale incidente.

Dezvoltarea unui cod de conduită pentru candidații la alegerile parlamentare

de către Agenția Națională de Integritate în parteneriat cu Autoritatea

Electorală Permanentă.

Pag

e29

MECANISMUL DE MONITORIZARE AL STANDARDELOR MINIME GENERALE DE

INTEGRITATE PENTRU CANDIDAȚII LA ALEGERILE PARLAMENTARE

Organizarea de către Agenția Națională de Integritate împreună cu Autoritatea

Electorală Permanentă, la cerere sau periodic, a unor sesiuni de formare pentru

reprezentanții partidelor politice cu privire la legea electorală și conduita necesară

pe perioada derulării campaniei electorale.

Agenția Națională de Integritate va asigura publicarea declarațiilor de avere și

de interese, în termenul prevăzut de lege, aferente candidaților la alegeri și va pune

la dispoziția cetățenilor și a tuturor părților interesate o secțiune pe pagina de

Internet, destinată alegerilor, care va cuprinde:

- Subsecțiune destinată semnalării unei nereguli în declarațiile de avere sau de

interese depuse;

- Subsecțiune destinată consultării declarațiilor de avere și de interese depuse

de către candidați;

- Ghiduri utile pentru candidați;

- Legislația în vigoare privind cadrul de integritate.

ANI va monitoriza procesul electoral din perspectiva respectării cadrului de

integritate, pe parcursul campaniei, iar la finalul acesteia va pune la dispoziția

publicului un raport care va cuprinde:

Numărul de candidați aflați sub interdicția de trei ani, de a ocupa o demnitate

publică, ca urmare a încălcării cadrului de integritate.

Gradul de cunoaștere de către candidați a standardelor de integritate

Numărul de activități de formare privind standardele de integritate

Pag

e30

Numărul de candidați care au fost instruiți prin intermediul acțiunilor de

formare.

Pag

e31

BIBLIOGRAFIE

Strategia Națională Anticorupție (SNA) 2016-2020: http://sna.just.ro Hotărârea Camerei Deputaților și Senatului privind Codul de conduită al deputaților și senatorilor: http://www.cdep.ro/pls/dic/site2015.page?den=act6_1

CODUL DE CONDUITĂ A DEPUTAŢILOR ÎN PARLAMENTUL EUROPEAN ÎN MATERIE DE INTERESE FINANCIARE ŞI CONFLICTE DE INTERESE: http://www.europarl.europa.eu/pdf/meps/Code%20of%20Conduct_01-2017_RO.pdf Code of Conduct for Members of the House of Lords Guide to the Code of Conduct Code of Conduct for House of Lords Members’ Staff: https://www.parliament.uk/documents/lords-commissioner-for-standards/HL-Code-of-Conduct.pdf

Codul de conduită al Adunării Naționale Franceze: http://www2.assemblee-

nationale.fr/qui/deontologie -a-l-assemblee-nationale#node_28545

Practitioner manual on processing and analysing income and asset declarations of public officials- 5.4 Follow-up and sanctions: https://rm.coe.int/16806db62d

GRECO (2014), Fourth Evaluation Round concerning Corruption prevention in respect of

members of parliament, judges and prosecutors: Belgium, Council of Europe, Strasbourg,

p. 4 https://www.coe.int/en/web/greco/evaluations/round-4

GRECO EVALUATION REPORT ON ROMANIA: http://www.acts-project.eu/P42A205C160S163/GRECO-evaluation-report-on-Romania.htm

Recommendation Rec(2003)4 of the Committee of Ministers to member states on common rules against corruption in the funding of political parties and electoral campaigns https://rm.coe.int/CoERMPublicCommonSearchServices/DisplayDCTMContent?documentId=09000016806cc1f1

https://www.oecd-ilibrary.org/governance/identification-and-quantification-of-the-

proceeds-of-bribery_9789264121652-en

https://read.oecd-ilibrary.org/taxation/bribery-and-corruption-awareness-handbook-for-

tax-examiners-and-tax-auditors_9789264205376-en#page3

https://read.oecd-ilibrary.org/governance/behavioural-insights-for-public-

integrity_9789264297067-en#page52

Pag

e32

https://read.oecd-ilibrary.org/governance/identification-and-quantification-of-the-

proceeds-of-bribery/conclusion_9789264121652-7-en#page1

https://www.oecd-ilibrary.org/governance/post-public-employment_9789264056701-

en?_ga=2.6944753.2135301334.1548754026-827687664.1444150162

https://www.oecd-ilibrary.org/economics/benchmarks-for-integrity_oecd_papers-v7-

art18-en

https://www.oecd-ilibrary.org/governance/lobbyists-governments-and-public-trust-

volume-3/integrity-in-public-decision-making_9789264214224-6-en

https://www.oecd-ilibrary.org/governance/oecd-integrity-review-of-mexico/cultivating-a-

culture-of-integrity-instilling-integrity-values-and-managing-conflict-of-

interest_9789264273207-5-en

https://www.oecd-ilibrary.org/governance/government-at-a-glance-2017/institutional-

arrangements-for-public-sector-integrity-systems_gov_glance-2017-51-en

https://www.oecd-ilibrary.org/governance/government-at-a-glance-2017/monitoring-and-

evaluating-public-integrity-systems_gov_glance-2017-53-en

https://www.oecd-ilibrary.org/governance/government-at-a-glance-2017/co-ordination-

mechanisms-for-implementing-integrity-policies_gov_glance-2017-52-en

https://www.oecd-ilibrary.org/governance/trust-and-public-policy/the-influence-of-

integrity-on-public-trust_9789264268920-4-en