63. Îngrijirea paliativă implică importante resurse umane pentru ...

37
Anexă la ordinul nr.__________ din ______________2010 Regulamentul cu privire la organizarea serviciilor de îngrijiri paliative pentru persoanele cu HIV/SIDA I. Dispoziţii generale 1.Regulamentul cu privire la organizarea serviciilor de îngrijiri paliative pentru persoanele cu HIV/SIDA (în continuare – Regulament) este elaborat în conformitate cu recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, „Ghidului naţional de Tratament şi îngrijiri în infecţia HIV şi SIDA”, ordinului Ministerului Sănătăţii nr.154 din 01.06.2009 „Cu privire la organizarea serviciilor de îngrijiri paliative”. 2. Regulamentul stabileşte noţiuni şi principii de bază ale serviciilor de tratament şi îngrijiri paliative pentru persoanele cu HIV/SIDA, modul de organizare a acestor servicii, criteriile de selectare a beneficiarilor, obligaţiunile funcţionale şi drepturile prestatorilor de servicii în cauză. 3. Se definesc următoarele noţiuni: 1) îngrijiri paliative pentru persoanele cu HIV/SIDA – este un concept de îngrijire, care combină un şir de măsuri, terapii, îngrijirea activă şi totală a pacienţilor, a căror boală nu mai răspunde la tratament curativ, prin prevenirea şi înlăturarea suferinţei, prin identificarea precoce, evaluarea corectă a tratamentului durerii şi ale altor probleme - fizice, psiho-sociale şi spirituale, în scop de a îmbunătăţi calitatea vieţii pacienţilor şi familiilor lor, ce suferă de infecţia HIV/SIDA, asociată cu alte maladii incurabile, care pun în pericol viaţa;

Transcript of 63. Îngrijirea paliativă implică importante resurse umane pentru ...

Page 1: 63. Îngrijirea paliativă implică importante resurse umane pentru ...

Anexă la ordinul nr.__________ din ______________2010

Regulamentul cu privire la organizarea serviciilor de

îngrijiri paliative pentru persoanele cu HIV/SIDA

I. Dispoziţii generale

1. Regulamentul cu privire la organizarea serviciilor de îngrijiri paliative pentru persoanele cu HIV/SIDA (în continuare – Regulament) este elaborat în conformitate cu recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, „Ghidului naţional de Tratament şi îngrijiri în infecţia HIV şi SIDA”, ordinului Ministerului Sănătăţii nr.154 din 01.06.2009 „Cu privire la organizarea serviciilor de îngrijiri paliative”.

2. Regulamentul stabileşte noţiuni şi principii de bază ale serviciilor de tratament şi îngrijiri paliative pentru persoanele cu HIV/SIDA, modul de organizare a acestor servicii, criteriile de selectare a beneficiarilor, obligaţiunile funcţionale şi drepturile prestatorilor de servicii în cauză.

3. Se definesc următoarele noţiuni:1) îngrijiri paliative pentru persoanele cu HIV/SIDA – este un concept de

îngrijire, care combină un şir de măsuri, terapii, îngrijirea activă şi totală a pacienţilor, a căror boală nu mai răspunde la tratament curativ, prin prevenirea şi înlăturarea suferinţei, prin identificarea precoce, evaluarea corectă a tratamentului durerii şi ale altor probleme - fizice, psiho-sociale şi spirituale, în scop de a îmbunătăţi calitatea vieţii pacienţilor şi familiilor lor, ce suferă de infecţia HIV/SIDA, asociată cu alte maladii incurabile, care pun în pericol viaţa;

2) beneficiari de îngrijiri paliative – persoanele cu HIV/SIDA, de toate vârstele, cu maladii cronice în stadiu avansat şi alte boli cu pronostic limitat, cu simptome necontrolate, care prezintă un anumit nivel de dependenţă;

3) prestatori (furnizori) de servicii de îngrijiri paliative pentru persoanele cu HIV/SIDA – unităţi specializate, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, inclusiv, asociaţiile şi organizaţiile autorizate pentru prestarea serviciilor de îngrijiri paliative, în modul stabilit de legislaţia în vigoare; 4) echipe multidisciplinare – un grup de profesionişti, cu instruire şi experienţă corespunzătoare pentru prestarea serviciilor de îngrijiri paliative pentru persoanele cu HIV/SIDA, confirmată în modul stabilit de actele normative în vigoare, componenţa cărora variază în dependenţă de necesităţile particulare ale beneficiarilor de îngrijiri paliative; 5) planul de îngrijiri paliative – documentul ajustat de prestatorul de servicii de îngrijiri paliative, împreună cu pacientul sau reprezentantul său legal, care conţine preferinţele şi necesităţile pacientului în îngrijiri paliative şi care este revizuit periodic în cadrul şedinţei echipei multidisciplinare; 6) Hospice – instituţie specializată cu paturi, pentru prestarea serviciilor de îngrijiri paliative. 7) Abrivieri:

Page 2: 63. Îngrijirea paliativă implică importante resurse umane pentru ...

TARV – tratament antiretoviral; terapia ARV – terapia antiretrovirală; TBC – tuberculoză; PTHS – persoane care trăiesc cu HIV/SIDA; HIV – virusul imunodeficienţei umane; SIDA – sindromul imunodeficienţei achiziţionate

II. Principiile de bază ale înrijirilor paliative pentru persoanele cu HIV/SIDA

4. Unitatea de îngrijiri paliative este pacientul cu HIV/SIDA şi familia lui.

5. Luând în consideraţie simptomele şi caracterul specific al bolii, îngrijirea paliativă poate începe din momentul stabilirii diagnosticului HIV/SIDA.

6. Volumul îngrijirilor paliative poate varia, începând cu consilierea şi supravegherea simplă a pacientului, colaborarea cu îngrijitorii primari, la etapele incipiente ale maladiei, până la îngrijire paliativă deplină la sfârşitul vieţii.

7. Prestarea serviciilor complete, cum ar fi:1) ameliorarea calităţii vieţii şi influenţa pozitivă a evoluţiei bolii;2) asigurarea controlului durerii şi a altor simptome;3) integrarea aspectelor psiho-sociale şi spirituale in îngrijirea pacientului;4) sprijin pacientului, pentru ca să ducă un mod de viaţă cât mai activ posibil;5) ajutor membrilor familiei pacientului, pe tot parcursul bolii acestuia, şi în perioada de doliu;6) asigurarea tratamentului medical şi altor măsuri, luând în consideraţie experienţa şi schimbul de informaţie între pacient, familie şi personalul medical, respectând deciziile şi recomandările profesioniştilor şi luând în consideraţie preferinţele, atât ale pacientului, cât şi ale familiei lui;7) afirmarea valorii vieţii şi considerarea morţii ca un proces natural, astfel, a nu grăbi şi nici a nu amâna moartea.;8) utilizarea echipei multidisciplinare, pentru a satisface nevoile medicale complexe ale pacientului;9) includerea acelor investigaţii, care sânt necesare unei înţelegeri mai bune şi unui tratament adecvat pentru complicaţiile clinice ale bolii.

III. Particularităţile îngrijirilor paliative la persoanele cu HIV/SIDA

8. Complexitatea bolii, cu decurgere imprevizibilă şi multiple complicaţii, face ca îngrijirea paliativă să balanseze între tratamentul simptomelor noi şi controlul celor vechi;

Evoluţia infecţiei HIV/SIDA este foarte variabilă şi imprevizibilă, prin numărul mare de complicaţii potenţiale. Unele persoane nu manifestă nici o simptomatologie gravă o perioadă îndelungată de timp, altele prezintă perioade

Page 3: 63. Îngrijirea paliativă implică importante resurse umane pentru ...

alternative de episoade de boli acute sau de complicaţii frecvente, care nu pun în pericol viaţa. Astfel, îngrijirea paliativă în HIV/SIDA se deosebeşte de îngrijirea paliativă în alte boli prin balansarea între controlul simptomelor acute şi acelor cronice. Persoanele suferinde, de asemenea, diferă prin răspunsul lor emoţional la infecţie, ceea ce, din nou, complică planificarea şi acordarea îngrijirii paliative.

9. Complexitatea tratamentului poate suprasolicita serviciile de sănătate;Actualmente diverse tratamente sunt disponibile persoanelor cu HIV/SIDA.

Medicaţia antiretrovirală şi-a demonstrat eficienţa sa înaltă în controlul evoluţiei infecţiei HIV. Persoanele bolnave pot face multiple infecţii oportuniste şi alte simptome, care atât stresează sistemul de sănătate, cât şi creează probleme de complianţă, când tratamentul are efecte adverse nedorite. Deoarece persoanele cu HIV/SIDA trăiesc mai mult, aparţin unei generaţii mai tinere şi pot avea diferite istorii în comportament, inclusiv utilizare de droguri intravenos, ele pot deveni mai dependente de lucrătorii medicali, ceea ce poate crea probleme psihologice atât lor, cât şi celora ce au grijă de ele şi, uneori, pot complica îngrijirea paliativă.

10. Stigmatizarea şi discriminarea;Bolnavii, care suferă de HIV/SIDA, se confruntă cu un şir de probleme

psihologice specifice. Mulţi sunt nevoiţi să suporte stigmatizare şi discriminare. Persoanele în cauză nu doresc să fie sincere în privinţa statutului lor HlV-pozitiv, astfel, dezvoltându-şi sentimentul de izolare, iar cei care-i îngrijesc, pot fi îngrijoraţi de descoperirea seropozitivităţii la HIV.

În comunităţile cu infecţia HIV rară, persoanele HlV-pozitive, în majoritatea cazurilor, fac parte din grupuri minoritare sau marginalizate, cum sunt utilizatorii de droguri intravenos, femeile care practică sex comercial, etc. Pentru ei reţeaua de susţinere poate fi insuficient dezvoltată, confruntându-se cu dis-criminarea, în caz de suspecţii la seropozitivitate HIV.

11. Distingerea întregii familii, prin infectarea ambilor parteneri;HIV/SIDA are un efect major asupra familiei, în special, în regiunile cu o

prevalenţă înaltă a infecţiei, unde majoritatea persoanelor sunt tinere şi economic independente. Ambii parteneri, prin relaţii, pot fi infectaţi, sau, mai des, partenerul unei persoane HlV pozitive poate fi nesigur, dacă el (ea) este infectat(ă). Dacă un copil este seropozitiv, atunci unul din părinţi vor fi, de obicei, infectaţi. Problemele financiare cresc, dacă persoana care întreţine familia, este HIV infectată şi nu este în stare să muncească.

Când pacienţii HlV infectaţi sunt incapabili să lucreze pentru a-şi întreţine familia, ei pot reveni la părinţi, pentru a fi îngrijiţi, în ultimul stadiu al bolii. Persoanele vârstnice rămân a purta grija de nepoţi. In alte cazuri, copiii sunt principalii îngrijitori de părinţi, fraţi sau surori bolnave. Aceştia, de asemenea, au nevoie de un suport special emoţional şi de protecţie (fenomenul schimbului de roluri în familie).

12. Suprasolicitarea lucrătorilor medicali, care prestează asistenţă medicală şi sunt supuşi „sindromului arderii”.

Persoanele, care au grijă de pacienţii cu HIV/SIDA, înfruntă stări de stres, unice în felul său, ei se confruntă cu decesul acestor persoane în stadiul terminal al

Page 4: 63. Îngrijirea paliativă implică importante resurse umane pentru ...

bolii. În cele din urmă, lucrătorii medicali pot deveni închişi în sine, retraşi şi obosiţi de multiplele pierderi şi necesităţi complexe de îngrijire ale persoanelor, creând sentimente de inutilitate, datorită faptului că lucrătorii medicali au foarte puţine posibilităţi de a oferi ajutor persoanelor în plan de tratament. In îngrijirea paliativă sănătatea mintală este vitală pentru personalul medical, dacă el doreşte să rămână compătimitor şi util în acordarea ajutorului.

IV. Tipurile de îngrijiri paliative

13. Îngrijirea paliativă a persoanelor seropozitive HIV devine tot mai importantă pe măsură ce boala progresează. În diverse stadii ale bolii pot fi acordate variate tipuri de îngrijire paliativă pacienţilor, acestea fiind în dependenţă de etapele bolii, disponibilitatea TARV şi necesităţile pacienţilor şi a familiilor lor.

1). Îngrijirea clinică este oferită de personalul medical. Acest tip de îngrijire prevede un spectru larg de tratament şi îngrijire, inclusiv: reducerea durerii şi altor simptome, consilierea individuală, identificarea timpului potrivit pentru a începe terapia ARV şi susţinerea pacienţilor în aderarea la această terapie, prevenirea şi tratamentul infecţiilor oportuniste, prevenirea HIV şi schimbarea comportamentului.a) Serviciile medicale sunt asigurate de un medic calificat, licenţiat în medicina

generală, care are perfecţionare în îngrijiri paliative. Serviciile medicale cuprind: decizia medicului de preluare în îngrijire, evaluarea iniţială, stabilirea planului de tratament şi îngrijire, reevaluarea şi monitorizarea, supervizarea medicală, consilierea, transferul, externarea/scoaterea din evidenţă, comunicarea şi educarea pacienţilor şi familiei/îngrijitorului, promovarea îngrijirilor paliative, instruirea personalului, cercetare.

b) Serviciile de nursing se asigură de către asistenţi medicali calificaţi, instruiţi în îngrijiri paliative. Activităţile de nursing cuprind: acordarea îngrijirilor, observarea/ evaluarea pacientului, întocmirea şi adaptarea continuă a planului de îngrijire, comunicarea cu pacientul/ familia/ îngrijitorul şi echipa, educarea pacientului şi a familiei, supervizarea infirmierilor/voluntarilor, consilierea, promovarea îngrijirilor paliative, educaţie. 2) Tipurile de intervenţii (în dependenţă de prezenţa sau absenţa

simptomelor clinice):a) Îngrijirea clinică asimptomatică este orientată pentru persoane care nu

manifestă simptome specifice ale infecţiei HIV. Acest tip de intervenţie prevede: monitoringul de rutină şi evaluarea clinică,

inclusiv determinarea timpului optimal pentru iniţierea terapiei antiretrovirale; activităţi de prevenire a tuberculozei şi a altor infecţii oportuniste; consilierea şi evaluarea regimului alimentar; evaluarea stării igienice din locuinţă şi explicarea aspectelor igienice, atît personale, cît şi pentru gospodărie, evaluarea problemelor de ordin psihologic, oferirea sfaturilor suplimentare privind îngrijirile de bază.

b) Îngrijirea clinică simptomatică este prevăzută pentru persoane care au probleme cu sistemul imun şi manifestă simptome ale bolii SIDA.

Page 5: 63. Îngrijirea paliativă implică importante resurse umane pentru ...

Acest tip de intervenţie include: tratamentul manifestărilor simptomatice - înlăturarea/diminuarea durerii şi altor simptome întîlnite la pacient, prevenirea TB şi altor infecţii oportuniste, evaluarea regimului alimentar şi consiliere, evaluarea stării igienice şi a problemelor de ordin psihologic, acordarea îngrijirilor medicale elementare (inclusiv, dar nu numai, evaluarea şi monitorizarea simptomelor şi aderenţa la medicamente, suportul în procesul efectuării igienei personale, îngrijirea plăgilor, a cavităţii bucale şi a pielii, pregătirea pentru iniţierea şi tratamentul ARV).

3) Îngrijirea în ultimele etape ale bolii şi după decesul pacientului este prevăzută pentru pacient şi membrii familiei lui. Îngrijirea terminală este parte integră a îngrijirii paliative şi se referă la

îngrijirea pacienţilor a căror moarte este iminentă şi poate interveni în decurs de cîteva ore sau zile. Aceasta include controlul simptomelor şi a durerii, îngrijirea propriu zisă a persoanei.

După decesul pacientului cu SIDA, membrii familiei beneficiază de suport, sfat şi sprijin. Serviciile în perioada de doliu cuprind: suportul familiei după decesul pacientului, consiliere individuală şi familială, corespondenţă/ telefoane/ vizite în familiile îndoliate, consiliere spirituală, legătură cu alte surse de sprijin din comunitate, înclusiv grupuri de sprijin a PTHS. Împărtăşirea experienţei, spre exemplu, prin grupurile de sprijin a PTHS, poate fi foarte utilă pentru asemenea situaţii.

Serviciile in perioada de doliu sunt asigurate de către membrii echipei şi voluntari, care activează în colaborare cu personalul medical şi asistenţii sociali, avînd o instruire specială.

14. Suportul psihologic al pacienţilor şi familiilor acestora. Acest tip de intervenţie include: consilierea privind starea psihologică şi mintală a pacientului, consilierea familiei şi prietenilor; suportul psihologic acordat pacientului şi membrilor familiei, oferirea către grupurile de suport, susţinerea confidenţialităţii, suportul acordat după deces, dezvoltarea şi implementarea iniţiativelor orientate spre suportul psihologic, tratamentul dereglărilor psihologice provocate de HIV, cum ar fi depresia şi starea de nelinişte, riscul de sinucidere , etc.

Consilierea este oferită de către fiecare membru al echipei interdisciplinare. Pentru probleme psihologice complexe se va asigura accesul la profesionişti calificaţi.

15. Suportul spiritual/religios este oferit în momentele critice din viaţa

persoanelor cu HIV/ SIDA. Serviciile de suport spiritual/religios cuprind: consiliere, rugăciune, servicii şi ritualuri religioase specifice, ascultare activă, meditaţie, participare la servicii funerare. Intervenţiile în aceste cazuri sunt efectuate ţinînd cont de apartenenţa la religie, cultura şi obiceiurile persoanei date sau a comunităţii, şi include (dar nu se rezumă): analiza şi evaluarea vieţii, consilierea individuală, avînd în vedere temerile şi speranţele persoanei, sentimentul de vină, evaluarea scopurilor în viaţă.

Page 6: 63. Îngrijirea paliativă implică importante resurse umane pentru ...

Persoanele care acordă îngrijire trebuie să fie informate despre necesităţile spirituale ale pacientului şi asigură sprijinul şi vizita la preot sau la alte persoane de cult, cînd există o asemenea necesitate.

Serviciile de suport spiritual/religios sunt asigurate de slujitorii bisericii. 16. Suportul social este acordat indivizilor şi familiilor acestora pentru a-i

ajuta să menţină legătura între ei, pentru a preveni raspîndirea infecţiei HIV şi pentru a asigura aderarea la TARV.

Acest tip de intervenţie prevede: evaluarea psiho-socială, participarea la stabilirea şi implementarea planului de îngrijire, relaţii cu alte servicii, educaţie, protecţia drepturilor pacientului/ familiei, sprijin pentru organizarea serviciilor funerare, suportul familiei în perioada de doliu, participarea la selectarea voluntarilor, promovarea îngrijirii paliative, supervizare, cercetare, formarea grupurilor comunitare de suport şi ajutor reciproc, inclusiv pe principiul „ de la egal la egal”, mobilizarea comunităţii şi dezvoltarea organizaţiilor neguvernamentale, inclusiv acelora, în care activează persoane ce traiesc cu HIV/SIDA, reducerea stigmatizării, acordarea serviciilor legale, inclusiv în alcătuirea documentelor notariale (cum ar fi moştenirea etc.), acordarea ajutorului în îngrijirea la domiciliu, sporirea conştientizării publicului privind îngrijirea persoanelor HIV-pozitive, prevenirea răspîndirii HIV, alte activităţi care ar consolida familiile şi comunităţile afectate.

V. Aspectele îngrijirilor paliative a pacienţilor seropozitivi HIV

17. Prestatori de servicii de îngrijiri paliative pentru persoanele cu HIV/SIDA asigură controlul infecţiei prin:

1) elaborarea şi implementarea măsurilor de combatere şi prevenire a infectării cu HIV şi infecţiilor oportuniste, în scopul identificării şi diminuării riscurilor de infectare a personalului, pacienţilor şi familiei,

2) pregătirea personalului în cunoaşterea şi aplicarea măsurilor universale de protecţie împotriva infectării cu HIV şi altor infecţii transmisibile prin sînge,

3) asigură protecţia personalului cu echipament şi condiţii adecvate de muncă, 4) instruirea pacientului de către personalul medical (si membrii familiilor lor)

privind metodele de prevenire a infectării cu HIV, 5) asigură eliminarea deşeurilor medicale în conformitate cu actele normative

în vigoare, 6) respectarea actelor normative si legislative in domeniul tehnicii securităţii şi

protecţiei muncii, bazate pe principii standarde de control a infecţiei. 18. În procesul acordării îngrijirilor la domiciliu a persoanelor HIV pozitive, personalul medical va furniza consultaţii şi educaţie membrilor familiei în îngrijire, care este inofensivă pentru familia lor, iar riscul contaminării este foarte mic, în cazul respectării următoarelor reguli:

1) îmbrăcarea mănuşilor de latex în timpul contactului cu sîngele sau cu lichidele biologice;

2) aplicarea obligatorie a bandajelor pe rănile de pe piele, dacă bandajul

Page 7: 63. Îngrijirea paliativă implică importante resurse umane pentru ...

este îmbibat cu sînge sau cu lichide biologice, el trebuie înlocuit şi distrus;

3) înlăturarea petelor de sînge, fecale şi urină se va face, aplicînd pe mîini mănuşi de latex;

4) hainele şi lenjeria de pat sau corp murdară, pătate de sînge, excremente, urină sau alte lichide biologice, trebuie păstrate, dezinfectate şi spălate separat;

5) hainele sau lenjeria de pat sau corp vor fi atinse doar utilizînd mănuşi sau o bucată de plastic,

6) se interzice utilizarea aceleiaşi periuţe de dinţi, lamelor de ras, ace sau al altor obiecte ascuţite, ce sunt utilizate de o persoană HIV pozitivă,

7) spălarea pe mîini cu săpun, după contactul cu hainele, lenjeria de pat murdară de sînge sau după orice contact cu lichide biologice,

8) contactele obişnuite cu o persoană seropozitivă HIV sunt inofensive (nu necesită îmbrăcarea mănuşilor),9) utilizarea lichidelor obişnuite, la curăţarea veselei de bucătărie,

precum şi pentru curăţarea obiectelor sanitare. 19. Tuberculoza este cea mai răspîndită infecţie oportunistă întîlnită la

persoanele cu SIDA. Intervenţiile pentru prevenirea răspîndirii HIV/SIDA şi tuberculozei reprezintă un component integral al îngrijirilor paliative în HIV/SIDA, prin:

1) diagnosticarea, tratamentul şi îngrijirea persoanelor cu HIV/SIDA şi tuberculoză activă;

2) acordarea consilierii şi testarea tuturor pacienţilor implicaţi în îngrijire în cadrul programelor de tuberculoză;

3) acordarea îngrijirii persoanelor HIV-pozitive, diagnosticaţi cu tuberculoză;

4) asigurarea aderenţei la TARV a persoanelor cu HIV/SIDA şi coinfecţie cu tuberculoză.

20. Îngrijirea paliativă a copiilor se acordă după modelul adulţilor şi răspunde la

aspectele clinice, profilactice, psihologice, spirituale şi sociale, cu excepţia unor particularităţi:

1) copiii sunt în proces de creştere, metabolismul diferă de cel al adulţilor, prin urmare şi manifestările infecţiei HIV sunt diferite;

2) îngrijirea paliativă a copiilor începe din momentul cînd fătul este expus la HIV (în uter, în procesul naşterii, şi/sau în timpul alăptării);

3) îngrijirea este oferită pînă la stabilirea diagnosticului şi continuă toată viaţa;

4) familia este unitatea, care în primul rînd, acordă îngrijire pentru copil şi lucrul cu familia este important în îngrijirea copiilor HIV infectaţi;

5) identificarea tuturor membrilor din familie seropozitivi şi îndrumarea lor la specialişti de diferite profiluri, pentru a beneficia de un spectru larg de îngrijire, cum ar fi prevenirea răspîndirii HIV, tratament, supraveghere, consiliere şi planificarea familiei.

Page 8: 63. Îngrijirea paliativă implică importante resurse umane pentru ...

21. Pentru persoanele seropozitive HIV sunt importante măsurile de prevenire

a acestei infecţii pentru cuplurile, unde unul din parteneri este seropozitiv, care includ:

1) consilierea şi testarea voluntară; 2) crearea sau aderarea la grupurile de suport din comunitate; 3) testarea partenerilor; 4) asigurarea confidenţialităţii; 5) utilizarea prezervativelor şi respectarea fidelităţii.

22. Sprijinul cu produse alimentare este un component important în îngrijirea paliativă a persoanelor cu HIV/SIDA. Suportul alimentar este acordat numai în cazurile prevăzute de actele normative în vigoare, implicând alte organizaţii, inclusiv non-guvernamentale în aceste activităţi.

VI. Modul de organizare a serviciilor de îngrijiri paliative pentru persoanele cu infecţia HIV/SIDA

23. Criteriile de selectare a beneficiarilor sunt pacienţii infectaţi cu HIV, indiferent de statutul asigurat sau neasigurat, care corespund următoarelor criterii:

1) pacienţi infectaţi cu HIV în stare avansată de boală, care nu răspund la tratament curativ sau progresează, pe fondalul tratamentului specific;

2) pacienţii infectaţi cu HIV, cu prognostic limitat la speranţa de viaţă (este sub 12 luni), care necesită tratament în condiţii de staţionar şi prezintă un anumit nivel de dependenţă fizică;

3) pacienţii infectaţi cu HIV, alte maladii oportuniste, prezenţa unor simptome necontrolate, suferinţă psihologică sau spirituală semnificativă sau/şi un anumit nivel de dependenţă

24. Serviciile de îngrijiri paliative pentru persoanele cu HIV/DIDA pot fi prestate:

1) la domiciliu;2) în hospice; 3) în secţiile de îngrijiri paliative şi de echipe mobile specializate în îngrijiri

paliative din cadrul instituţiilor medico-sanitare spitaliceşti;4) în ambulatorii de îngrijiri paliative.

25. Serviciile de îngrijiri paliative la domiciliu:1) servicii nespecializate sau convenţionale includ servicii comunitare de

îngrijiri la domiciliu, servicii prestate de medici de familie, de cămine rezidenţiale. Implicarea voluntarilor, persoanelor afectate cu HIV/SIDA în prestarea serviciilor nespecializate este benefică şi face ca societatea să se implice în îngrijirea persoanelor seropozitive HIV, crescând conştiinţa şi promovând toleranţă şi acceptare. 2) serviciile specializate sînt prestate de echipe multidisciplinare specializate, la domiciliul pacienţilor eligibili, cu status de performanţă modificat, care face dificilă deplasarea acestora, în conformitate cu actele normative în vigoare. Echipele de îngrijire paliativă la domiciliu (medic, asistentă medicală, lucrător

Page 9: 63. Îngrijirea paliativă implică importante resurse umane pentru ...

social, psiholog, voluntari, slujitor de cult) sunt cele mai eficiente, asigurînd prin resurse materiale şi umane, relativ reduse, accesul unui număr mai mare de bolnavi la asistenţa de specialitate. În plus, mediul de familie este mai agreat şi mai puţin traumatizant, asigură locul cel mai potrivit, unde se poate afla persoana pe parcursul bolii şi în ultima perioadă a vieţii. Echipa este invitată de către medicul de familie sau de către persoana care necesită îngrijire. Componenţii echipei implică membrii familiei în procesul de îngrijire, prin acordarea de sfaturi şi suport. Acestea prevăd diverse tipuri de îngrijiri ale pacienţilor cu HIV/SIDA la domiciliu, accesibile pentru bolnavi şi familiile acestora, care sunt îndreptate la:

1) diagnosticarea şi îngrijirea clinică, inclusiv controlul durerilor şi a altor simptome, prevenirea infecţiilor oportuniste, etc.;

2) administrarea medicamentelor şi implementarea altor intervenţii clinice la domiciliu;

3) îngrijirea medicală de bază, inclusiv menţinerea igienei personale şi în locuinţă, prevenirea răspîndirii infecţiei HIV;

4) îndrumarea şi însoţirea pacientului în alte instituţii medicale pentru diagnosticare, îngrijire şi tratament, etc.;

5) oferirea comunicării, inclusiv educarea pacientului privind măsurile de prevenirea răspîndirii infecţiei HIV, aderare la tratament ;

6) oferirea lucrului în echipă multidisciplinară , pentru a soluţiona problemele de ordin fiziologic, psihologic şi spiritual al pacienţiilor;

7) alte proceduri de acordare a unei îngrijiri calitative.

26. Îngrijirea în instituţiile medicale (staţionar sau ambulator) oferă o îngrijire mai avansată pentru pacienţii HIV pozitivi. Acestea prevăd accesul la serviciile medicale de bază oferite de specialişti calificaţi în diagnosticarea şi tratamentul simptomelor acute sau cronice ale infecţiei HIV, precum şi a infecţiilor oportuniste. Specialiştii din aceste instituţii stabilesc legătura de mai departe cu îngrijitorii la domiciliu.

27. În staţionare (hospice şi secţie/paturi) de îngrijiri paliative din cadrul instituţiilor medico-sanitare spitaliceşti se prestează servicii de îngrijiri paliative în regim de spitalizare pentru pacienţii eligibili, inclusiv cu plasamentul temporar al pacienţilor pentru a da răgaz prestatorului de îngrijiri paliative la domiciliu şi/sau familiei.

1) Hospice - instituţie autonomă de sănătate / spital, în care persoanele sunt internate în ultimele luni ale vieţii pentru a atenua simptomele bolii şi a primi sprijin psihologic, spiritual şi social. Acordă suport îngrijitorilor în timpul crizelor bolii pacientului şi după decesul muribunzilor. Sunt admise persoane care nu pot fi ajutate la domiciliu, din considerente medicale sau sociale. Personalul hospice-ului este alcătuit din lucrători medicali profesionişti şi voluntari, special antrenaţi în îngrijirea paliativă, care acordă asistenţă în regim de 24 din 24 ore. Bolnavul este internat pentru perioade limitate de timp în vederea administrării de tratamente şi proceduri medicale, care necesită supraveghere continuă în staţionar. Specificul acestor unităţi este de a asigura bolnavului un mediu cît mai „neinstituţionalizat”, mai aproape de cel casnic şi de a crea bunăstarea fizică, psiho-emoţională şi spirituală prin controlul adecvat al simptomelor.

Page 10: 63. Îngrijirea paliativă implică importante resurse umane pentru ...

Îngrijirea în bază de hospice este creată pentru a ajuta persoanele în stadiul terminal al infecţiei HIV/SIDA, este utilă pentru persoanele care sunt singuratice şi /sau la care simptomatologia răspunde cu greu la tratament sau simptomele cărora sunt acute şi /sau greu de controlat. 2) Secţia de îngrijire paliativă face parte din spitalul general sau de profil, cu personal instruit în îngrijiri paliative. Unitatea de bază este alcătuită din 7-10 paturi unde vor fi internate persoane în condiţii critice până la îmbunătăţirea stării lor sau până la deces. De asemenea, sunt admise persoane şi din alte unităţi spitaliceşti sau de la domiciliu, pentru acordarea îngrijirilor paliative mai complexe. 3) Echipe multidisciplinare de îngrijire paliativă din spitale sunt create ca răspuns la insuficienţa pregătirii personalului medical din spitale în faţa necesităţilor specifice ale bolnavului terminal şi pentru integrarea conceptelor specifice îngrijirii paliative în ansamblu practicii medicale standarde. Aceste echipe oferă sfaturile necesare şi pregătesc îngrijitorii la domiciliu, prin educarea pacienţilor, familiei şi prietenilor şi altor îngrijitori. Ele sunt formate din personal cu pregătire specială în îngrijirea paliativă (medic, asistent medical, asistent social, preot, voluntar, psiholog, etc.), care asigură asistenţa la patul bolnavului, în secţiile spitalului, la solicitarea medicului curant. 4) Centre-hospice de îngrijire paliativă de zi sunt destinate bolnavilor în stadii relativ stabile şi mai puţin avansate ale bolii. În orele petrecute în centrele de zi, bolnavul beneficiază de consult, tratament medical sub supravegherea specialistului, reabilitare, resocialiazare, sprijin social. Aceste Centre pot fi or-ganizate pe lîngă hospice sau unitatea de ambulatoriu. Persoanele suferinde vin acolo pentru a se întâlni cu altele, a comunica, a se dedica hobiului, a face masaj, a se odihni sau a face un control medical şi măsuri de resocializare. Colaboratorii principali sunt voluntarii sub conducerea unui lucrător medical profesionist. Voluntarii joacă un rol foarte important în îngrijirea paliativă, ei sunt selectaţi din rândurile comunităţii şi a persoanelor cu HIV/SIDA şi instruiţi prin cursuri speciale, fiind în continuu susţinuţi şi supravegheaţi de profesionişti.

28. Echipele mobile specializate în îngrijiri paliative din cadrul instituţiilor medico-sanitare spitaliceşti sînt formate din personalul propriu al instituţiei respective, sau al unei alte organizaţii de îngrijiri paliative subcontractate, instruit şi certificat în îngrijiri paliative, care intervin la solicitare şi asigură prestarea acestor servicii pentru pacienţii eligibili internaţi.

29. Selectarea beneficiarilor pentru internarea în staţionar (hospice, secţia) de îngrijiri paliative (în continuare – staţionar), se efectuează de către medicul infecţionist din teritoriul de reşedinţă a pacientului, de medicul infecţionist din cabinetul teritorial de tratament ARV, în baza criteriilor de selecţie a beneficiarilor, cu completarea biletului de „Trimitere – extras 027-e”, sau pacientul poate fi transferat din secţia HIV/SIDA sau din alte instituţii medicale, în conformitate cu prevederile prezentului regulament.

30. Programarea pacienţilor pentru internarea în staţionarul de îngrijiri paliative se efectuează de către şeful secţiei respective, prin înregistrarea lor pe lista de aşteptare.

Page 11: 63. Îngrijirea paliativă implică importante resurse umane pentru ...

31. Îndreptarea pentru internarea pacienţilor în staţionar se va elibera doar după coordonarea cu şeful secţiei respective şi consultaţia, în prealabil, a medicului infecţionist, în limita capacităţilor secţiei şi în conformitate cu prevederile prezentului Regulament .

32. Internarea în staţionar este posibilă doar cu consimţământul pacientului sau a reprezentantului său legal (în cazul pacientului fără discernământ), în formă scrisă, în conformitate cu actele legislative şi normative în vigoare.

33. În staţionar nu vor fi internaţi pacienţii infectaţi cu HIV, cu suspecţii sau diagnostic confirmat de TBC, maladii psihice, chirurgicale, cardiologice acute, cu dependenţă de substanţe psihoactive (droguri, alcool). 34. Medicul din staţionar informează pacientul şi membrii familiei sau reprezentantul său legal, privind modul, periodicitatea şi volumul de acordare a serviciilor de îngrijiri paliative, prevăzut de planul îngrijirilor paliative prestabilit de comun acord cu echipa multidisciplinară.

35. Evidenţa îngrijirilor paliative efectuate pentru fiecare pacient se asigură prin îndeplinirea fişei medicale – formular 003/e, cu toate anexele prevăzute de actele normative în vigoare, inclusiv de prezentul Regulament (anexă la prezentul Regulament). 36. În cadrul staţionarului poate activa echipa multidisciplinară mobilă. Echipa mobilă efectuează vizite planificate la domiciliu.

37. Beneficiarii vizitelor la domiciliu sunt pacienţii infectaţi cu HIV, cu un anumit nivel de dependenţă fizică, cărora li se prestează îngrijiri paliative la domiciliu şi necesită corijarea tratamentului, instruirea prestatorilor în îngrijiri paliative, consultaţia medicului specialist în HIV/SIDA, cu o frecvenţă nu mai mare de 1 dată/lună.

38. Beneficiarii, rudele sau persoanele, care îi îngrijesc, vor solicita şi vor planifica vizitele la domiciliu, prin consultarea medicului infecţionist, care coordonează cu şeful secţiei de îngrijiri palliative.

39. Solicitarea vizitelor la domiciliu se înregistrează în Registru de înregistrare a solicitărilor medicului la domiciliu (formular nr. 031/e), cu alcătuirea ulterioară a graficului de vizite, fixat în planul de îngrijiri palliative a pacientului.

40. Vizitele la domiciliu se înregistrază în Registru de înregistrare a solicitărilor medicului la domiciliu (formular nr. 031/e), care include informaţii despre medicamentele şi consumabilele utilizate.

41. Echipa mobilă este dotată cu automobil specializat, destinat vizitelor în teritoriu.

42. Serviciile de îngrijiri paliative în cadrul staţionarului se acordă pînă la decesul pacientului, transferarea în altă instituţie, externarea la domiciliu sau în

Page 12: 63. Îngrijirea paliativă implică importante resurse umane pentru ...

cazul pacienţilor internaţi cu scop de răgaz pentru prestatorii de îngrijiri paliative la domiciliu şi/sau familiei, după aflarea în secţia menţionată nu mai mult de 15 zile.

43. Ambulatoriile de îngrijiri paliative sînt organizate în cadrul hospice-ului, instituţiilor medico-sanitare spitaliceşti, a altor instituţii medicale sau socio-medicale sau desinestătătoare şi prestează servicii de îngrijiri paliative pentru pacienţii eligibili mobili. 1) Un singur pat-hospice poate fi adăugat la unitatea de ambulatoriu sau unitatea medicală specializată pentru urmărirea efectelor introducerii planului de tratament paliativ nou în scop de alinare a durerii.

2) Echipa multidisciplinară de îngrijiri paliative la domiciliu este invitată de către medicul de familie sau de către persoana care necesită îngrijire. In dependenţă de nivelul de dezvoltare a programului, obiectivele acestuia sau de nevoile particulare ale anumitor pacienţi, echipa poate coopta şi alţi specialişti: psiholog, fizioterapeut, terapeut prin joc, terapeut ocupaţional şi alt personal.

Pacientul şi familia sunt membrii cei mai importanţi ai echipei multidisciplinare. Membrii echipei multidisciplinare sunt instruiti să recunoască situaţiile dificile, simptomele precoce ale sindromului ”de ardere”, limitele personale şi să utilizeze metode efective de reducere a stresului.

44. Serviciile de îngrijiri paliative (la toate etapele) se prestează conform protocoalelor şi standardelor naţionale şi internaţionale în domeniul HIV/SIDA, cu respectarea actelor normative în vigoare privind prestarea serviciilor medicale.

45. Programarea pacienţilor pentru acordarea serviciilor de îngrijiri paliative, prin înregistrarea lor pe lista de aşteptare, se efectuează individual de către fiecare prestator, în baza biletului de trimitere.

46. Prestatorul preia pacientul în ordinea de înregistrare în lista de aşteptare, ţinînd cont de pronosticul beneficiarilor, în baza unui protocol de selecţie şi în limita capacităţii prestatorului.

47. Întocmirea planului de îngrijiri paliative şi prestarea acestora se realizează în baza rezultatelor examinării complete a beneficiarului, efectuată la prima vizită de către echipa multidisciplinară, care vor fi incluse în fişa personală de evaluare împreună cu pronosticul bolii.

48. Planul de îngrijiri paliative cuprinde, în mod obligatoriu, prognosticul bolii, enumerarea problemelor, obiectivelor şi intervenţiilor necesare de îngrijire, sarcinile fiecărui membru din echipa interdisciplinară, medicaţia prescrisă, echipamentul şi consumabilele necesare, consimţământul pacientului sau a reprezentantului său legal şi prognozarea următoarei revizuiri a acestui plan.

49. Serviciile de îngrijiri paliative includ acele investigaţii, care sunt necesare unei mai bune înţelegeri şi unui tratament adecvat pentru complicaţiile manifestate clinic ale bolii.

Page 13: 63. Îngrijirea paliativă implică importante resurse umane pentru ...

50. Prestatorul asigură evidenţa serviciilor de îngrijiri paliative efectuate pentru fiecare pacient în modul prestabilit. 51. Asigurarea cu medicamente şi consumabile necesare pentru prestarea îngrijirilor paliative se efectuează din mijloacele fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală şi din alte surse destinate în acest scop.

52. Raportarea despre finalizarea cazului asistat se efectuează de către prestator, în modul şi termenii stabiliţi de actele normative în vigoare (Centrului Naţional de Management în Sănătate, Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină).

VII. Drepturile şi responsabilităţile beneficiarilor de servicii de îngrijiri paliative în domeniul HIV/SIDA

53. Beneficiarii de servicii de îngrijiri paliative au dreptul la:

1) reducerea suferinţei şi atenuarea durerii, provocate de infecţia HIV/SIDA, prin toate metodele şi mijloacele legale disponibile, determinate de nivelul existent al ştiinţei medicale şi de posibilităţile reale ale prestatorului de servicii de îngrijiri paliative;

2) asistenţă religioasă, conform confesiunii fiecăruia şi a dorinţelor acestuia;3) îngrijire terminală, demnă de o fiinţă umană;4) securitatea vieţii personale, integritate fizică, psihică şi morală, cu asigurarea

discreţiei în timpul acordării serviciilor de îngrijiri paliative;5) informaţii exhaustive cu privire la propria boală, metodele de îngrijire,

precum şi la riscul potenţial şi eficienţa acesteia;6) atitudine respectuoasă şi umană din partea prestatorului de servicii de îngrijiri

paliative, indiferent de vîrstă, sex, apartenenţă etnică, statut socioeconomic, convingeri politice şi religioase;

7) informaţii cu privire la prestatorul de servicii de îngrijiri paliative, profilul, volumul, calitatea, costul şi modalitatea de prestare a serviciilor respective;

8) examinare, tratament şi întreţinere în condiţii adecvate normelor sanitaro-igienice;

9) opinie medicală alternativă şi primirea recomandărilor altor specialişti, la solicitarea sa ori a reprezentantului său legal, în modul stabilit de legislaţie;

10) asigurare de asistenţă medicală (obligatorie şi benevolă), în conformitate cu legislaţia;

11) exprimare benevolă a consimţămîntului sau refuzului la îngrijiri paliative şi la participare la cercetarea biomedicală (studiul clinic), în conformitate cu legislaţia;

12) asistenţă medicală gratuită în volumul stabilit de legislaţie;13) alte drepturi prevăzute de legislaţia în vigoare.

54. Beneficiarii de servicii de îngrijiri paliative au următoarele responsabilităţi:1) să comunice lucrătorului medical informaţii complete despre bolile suportate

şi cele curente, despre maladiile sale ce prezintă pericol social;2) să respecte regulile de comportament stabilite pentru pacienţi în cadrul

serviciilor de îngrijiri paliative, precum şi recomandările medicului în acest scop;

Page 14: 63. Îngrijirea paliativă implică importante resurse umane pentru ...

3) să excludă utilizarea produselor farmaceutice şi a substanţelor medicamentoase fără prescrierea şi acceptul medicului şi să informeze personalul medical despre alte tratamente alternative sau consumul cronic de alcool sau psihotrope;

4) să respecte drepturile şi demnitatea altor pacienţi, precum şi ale personalului medico-sanitar.

55. În cazul încălcării de către pacient a regulilor de tratament şi de comportament în instituţia medico-sanitară, încălcare ce are drept consecinţă daune materiale şi morale, acesta poartă răspundere în conformitate cu actele legislative şi normative în vigoare.

VIII. Drepturile şi obligaţiunile prestatorilor de servicii de îngrijiri paliative pentru persoanele cu infecţia HIV

56. Prestatorii de servicii de îngrijiri paliative au dreptul:1) să colaboreze cu unităţi similare, în scopul schimbului de experienţă în

domeniu;2) să participe la cursuri de instruire, conferinţe, seminare, mese rotunde şi alte

activităţi, organizate în Republica Moldova şi în alte ţări, cu tematică relevantă în domeniul de îngrijiri paliative;

3) să solicite informaţia necesară de la instituţiile medico-sanitare şi asistenţă socială, pentru realizarea obligaţiunilor de funcţie;

4) să încheie contracte de colaborare cu alte instituţii;5) să aibă acces egal la finanţarea publică, indiferent de natura lor juridică;6) să accepte beneficiari, în funcţie de capacitatea sa organizaţională, fără a

compromite calitatea serviciilor şi în funcţie de grupul de patologii stabilite, ca fiind eligibile.

57. Prestatorii de servicii de îngrijiri paliative sînt obligaţi:1) să asigure condiţiile necesare (sediu/încăperi, mobilier, telefon, echipamente,

truse medicale, medicamente şi consumabile necesare pentru realizarea manoperelor de îngrijiri paliative, conform standardelor stabilite, şi altele) pentru prestarea serviciilor de îngrijiri paliative;

2) să utilizeze materiale sanitare sterile de unică folosinţă, iar în cazul instrumentelor reutilizabile să asigure evidenţa, păstrarea şi sterilizarea materialelor sanitare conform cerinţelor actelor normative în vigoare;

3) să asigure gestionarea corectă şi evidenţa contabilă separată a medicamentelor şi consumabilelor destinate pentru prestarea serviciilor de îngrijiri paliative;

4) să angajeze pentru prestarea serviciilor de îngrijiri paliative personal, care deţine diplomă de studii şi instruirea corespunzătoare activităţii pe care o desfăşoară şi să aprobe obligaţiunile de funcţie pentru fiecare persoană angajată, cu precizarea nivelului de pregătire, a competenţelor şi a atribuţiilor;

5) să asigure instruirea continuă a personalului angajat şi evaluarea gradului de competenţă, în conformitate cu actele normative în vigoare;

6) să acorde servicii de îngrijiri paliative în volumul prevăzut în Programul unic al asigurării obligatorii de asistenţă medicală, precum şi în „Ghidul naţional

Page 15: 63. Îngrijirea paliativă implică importante resurse umane pentru ...

de tratament şi îngrijiri în infecţia HIV şi SIDA”, în baza biletelor de trimitere eliberate de către medicul infecţionist;

7) să asigure respectarea planului de îngrijiri paliative, în conformitate cu protocoalele şi standardele în domeniu (în orice zi, inclusiv sîmbăta, duminica şi în timpul sărbătorilor legale);

8) să organizeze activitatea personalului, desemnat pentru prestarea îngrijirilor paliative, în afara orelor de muncă de bază;

9) să asigure monitorizarea fiecărui pacient, care primeşte îngrijiri paliative, conform unui sistem de monitorizare a evoluţiei pacientului aflat în îngrijire (fişa personală de evaluare);

10) să organizeze evidenţa serviciilor de îngrijiri paliative conform formularelor de evidenţă medicală primară, aprobate în modul stabilit;

11) să acorde servicii de îngrijiri paliative tuturor pacienţilor cu HIV/SIDA, indiferent de statutul asigurat/neasigurat, fără nici o discriminare;

12) să asigure confidenţialitatea întregului personal al prestatorului faţă de terţi (conform reglementărilor în vigoare) privind datele de identificare şi îngrijirile acordate pacienţilor cu HIV/SIDA;

13) să efectueze instruirea pacientului, membrilor familiei sau reprezentantului lui legal, lucrătorului social, în domeniul îngrijirilor paliative cu implicarea lor, după caz, şi să recomande măsuri de respectare a regimului sanitaro-epidemiologic;

14) să acorde asistenţă psihologică şi suportul necesar personalului şi membrilor familiei, care prestează servicii de îngrijiri paliative;

15) să implice administraţia publică locală, lucrătorii sociali în rezolvarea problemelor sociale ale beneficiarului, care influenţează nemijlocit rezultatele îngrijirilor paliative prestate;

16) să asigure accesul la informaţie pacientului sau a reprezentantului său legal despre serviciile de îngrijiri paliative prestate şi să organizeze accesul beneficiarilor la un registru de reclamaţii şi sesizări, numerotat şi parafat, conform actelor normative în vigoare.

IX. Resursele umane şi instruirea

58. Instruirea este parte integrantă a îngrijirii paliative şi este asigurată la un nivel corespunzător pentru profesionişti, pentru persoanele seropozitive HIV, voluntari, membrii familiei, îngrijitori. Este important ca toţi îngrijitorii, la toate nivelurile, să obţină instruire, precum şi recunoaşterea îngrijitorilor şi accesul la îngrijirea paliativă a îngrijitorilor care suferă şi ei de HIV.

59. Furnizorii de servicii de îngrijire paliativă asigură instruirea continuă, care să cuprindă tematica specifică respectivă. Instruirea în îngrijirea paliativă a persoanelor seropozitive HIV se face pe baza unei programe avizate, care cuprinde subiecte ca: filosofia hospice-lor, etica, comunicarea, controlul durerii şi a altor simptome întîlnite la pacienţii cu HIV/SIDA, pierderea apropiatului şi doliu, sprijin psihologic, social şi spiritual, roluri în echipa interdisciplinară.

Page 16: 63. Îngrijirea paliativă implică importante resurse umane pentru ...

60. Elementele de bază de consiliere sunt integrate în instruirea şi practica tuturor profesioniştilor implicaţi în îngrijirea paliativă. Furnizorii de îngrijire paliativă participă la programe de supervizare şi instruire continuă.

61. Serviciile de îngrijire paliativă sunt încurajate să promoveze educaţia în

îngrijirea paliativă şi să coopereze cu instituţiile de învăţămînt mediu medical, universitar si postuniversitar, implicate în formarea personalului necesar acestor activităţi. Accesul tuturor specialiştilor la educaţie şi instruire în îngrijirea paliativă este esenţial.

62. Sunt necesare cîteva categorii de îngrijitori pentru un program eficient de îngrijire paliativă. Fiecare categorie de instruire îşi are rolul său.

1) Asistenţa medicală. Rolul îngrijitorilor, care fac parte din personalul medical (medici, asistenţi medicali), constă în evaluarea, prevenirea, diagnosticarea, tratamentul, reducerea/alinarea durerilor şi a altor simptome. Pentru a-şi îndeplini sarcina, îngrijitorii necesită instruire specială, privind standardele şi procedurile de control a durerii şi a altor simptome, de diagnosticare a tuberculozei şi infecţiilor oportuniste. Specialiştii trebuie să fie capabili pentru a stabili diagnosticul şi tratamentul, sau să consulte alţi medici. Personalul medical necesită instruire în diagnosticarea şi tratamentul infecţiilor oportuniste, conform practicilor şi standardelor naţionale .

Serviciile medicale se asigură de un medic calificat, licenţiat în medicină generală si avînd specializare /perfecţionare în îngrijiri paliative.

Serviciile de nursing se asigură de către asistenţi medicali calificaţi, instruiţi în îngrijiri paliative minim 6 săptămîni şi supervizaţi minim 3 luni de către asistenta coordonatoare.

2) Asistenţa socială Lucrătorii sociali oferă evaluarea şi consilierea psiho-socială, îngrijire şi

suport pentru a adera la TARV, sfaturi privind drepturile pacientului, determinarea necesităţilor şi acordarea suportului social.

Serviciile sociale se asigură de către asistenţi sociali calificaţi, cu instruire de minim 4 săptămâni în îngrijiri paliative si supervizare de minim 3 luni de catre asistenta coordonatoare.

3) Asistenţa psiho-emoţională Suportul psihologic este acordat de către psihologi calificaţi cu diplomă

universitară în domeniul psihologiei sociale sau medicale, instruiţi în îngrijire paliativa timp de 4 săptămâni şi 4 săptămâni supravegheaţi de coordonatorul echipei. Asistenţa include: consiliere pentru individ/familie/grup, intervenţie în caz de criză, consiliere după decesul pacientului.

4) Suportul spiritual/religios

Page 17: 63. Îngrijirea paliativă implică importante resurse umane pentru ...

Serviciile de suport spiritual/religios sunt asigurate de slujitorii cultelor (sau persoane cu experienţă şi calificare similară), instruiţi în îngrijirea paliativă minim timp de o săptămână.

5) Activităţi de voluntariat Serviciile de voluntari includ: munca directă cu pacienţii şi familiile acestora

(de ex. companie, cumpărături, transport, menaj, sprijin în perioada de doliu, etc.), activităţi administrative (de ex. lucrări în oficiu, activităţi de acumulare de fonduri, ajutor în organizarea evenimentelor speciale, lucrări de construcţie şi întreţinere).

Voluntarii îşi desfăşoară activitatea fără a primi beneficii materiale. Activitatea voluntarilor se bazează pe un contract scris, care include specificarea programului şi a activităţilor desfăşurate. Voluntarii care activează în servicii de îngrijire paliativă beneficiază de instruire de bază şi supervizare din partea coordonatorului de voluntari.

6) Implicarea persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA în îngrijiri paliative. Succesul programelor de îngrijiri paliative depinde de implicarea altor

persoane care trăiesc cu HIV/SIDA. Luînd în consideraţie experienţa personală, persoanele care trăiesc cu

HIV/SIDA pot contribui la o înţelegere mai profundă a necesităţilor pacienţilor şi pot sugera careva soluţii pentru programele de îngrijire paliativă. Persoanele care trăiesc cu HIV/SIDA, deseori, sunt cei mai buni consilieri şi educatori pentru acei infectaţi cu HIV/SIDA şi membrii familiilor lor.

Toate programele de îngrijire paliativă trebuie să se concentreze asupra recrutării acelora infectaţi cu HIV/SIDA.

Personalul programelor de îngrijire paliativă, în care sunt şi persoane care trăiesc cu HIV/SIDA trebuie să beneficieze de îngrijirea paliativă la acelaşi nivel cu reprezentanţii programului.

63. Îngrijirea paliativă implică importante resurse umane pentru asigurarea accesibilităţii, continuităţii şi calităţii îngrijirilor medicale.

64. Îngrijirea paliativă are nevoie de resurse suficiente pentru a asigura

medicaţia, consumabile şi echipamente medicale, personal instruit şi calificat pentru a satisface nevoile de îngrijire şi a asigura continuitatea în îngrijire.

65. Normativul de personal pentru serviciul de îngrijire la domiciliu este:- o unitate de asistentă medicală la 10-15 pacienţi;- o unitate de medic la 4 asistente medicale;- o unitate de asistent social la 20-30 pacienţi,- o unitate de psiholog la 45-50 pacienţi;- un slujitor al cultelor la 60 pacienţi.

66. Normativul de personal pentru unitatea cu paturi este:- o unitate de asistentă medicală la 5 pacienţi pe schimb;

Page 18: 63. Îngrijirea paliativă implică importante resurse umane pentru ...

- o unitate de infirmiera la 5 pacienţi pe schimb;- o unitate de medic la 10 pacienţi;- o unitate de psiholog la secţie;- o unitate de asistent social;- un slujitor de cult (poate fi voluntar).

67. Personalul auxiliar si administrativ este angajat, conform fişei de post a fiecărui serviciu, fiind în dependenţă de necesităţile pentru a asigura buna funcţionare a serviciului.

X. Reţele, conexiuni şi integrări în serviciile de îngrijiri paliative

68. Reţeaua prezintă un sistem de îngrijiri paliative, ce prevede îngrijirea primară, secundară, terţiară şi la domiciliu. Reţelele pot fi construite prin integrarea îngrijirii paliative în toate programele existente de prevenire, tratament şi îngrijire a pacienţilor cu infecţia HIV, sau prin conexiunea cu îngrijitorii la domiciliu, în instituţiile medicale şi hospice.

69. Legăturile şi integrarea lor prevede coordonarea şi colaborarea între furnizori prin referire. Sistemele de reţea se asigură prin relaţii funcţionale între îngrijitori, pentru a crea un sistem complex de îngrijire, care include:

1) conexiunile între programele de prevenire HIV, instituţiile unde se acordă îngrijirea paliativă şi integrarea programelor de suport a persoanelor cu HIV/SIDA;

2) integrarea îngrijirilor paliative în instituţiile, unde se efectuează tratamentul antiretroviral.

70. Reţeaua prevede o coordonare şi colaborare strînsă între grupuri şi organizaţii care oferă îngrijire adiţională. Acestea pot fi spitale, clinici, organizaţii guvernamentale şi non-guvernamntale, echipe ce oferă îngrijire la domiciliu şi în comunitate, grupuri din comunitate, servicii legale, furnizori de produse alimentare, grupuri de suport ale persoanelor ce trăiesc cu HIV/SIDA, organizaţii ce oferă suport orfanilor şi copiilor vulnerabili, organizaţii ce oferă consultaţii.

71. Reţeaua în domeniul ocrotirii sănătăţii persoanelor HIV-pozitive constă

dintr-un sistem de programe clinice şi non-clinice de îngrijire a persoanelor cu HIV/SIDA şi a familiilor lor. Organizaţiile guvernamentale şi non-guvernamentale, comunitare şi religioase, companiile private sau consorţium-urile pot fi parte componentă din reţea.

XI. Managementul informaţiei

72. Activitatea serviciilor de îngrijiri paliative este documentată şi raportată sub forma şi în modul stabilit prin regulamentul de funcţionare si organizare a îngrijirilor paliative.

Page 19: 63. Îngrijirea paliativă implică importante resurse umane pentru ...

73. Furnizorii de servicii de îngrijiri paliative pentru persoanele cu infecţia HIV asigură evidenţa completă, corectă şi confidenţială a documentaţiei referitoare la serviciile prestate, indiferent de locul în care este îngrijit bolnavul.

74. Serviciile de îngrijire paliativă pentru persoanele cu infecţia HIV se prestează în conformitate cu prevederile prezentului Regulament şi altor reglementări aprobate, referitoare la conţinutul, păstrarea, securitatea şi accesul la evidenţele clinice.

75. Documentaţia referitoare la serviciile de îngrijiri paliative, acordate pacientului cu infecţia HIV cuprinde: date biografice, anamneză, evaluarea iniţială (medicală, nursing, socială, spirituală), evidenţa derulării îngrijirii acordate de toate disciplinele din cadrul echipei – de la admiterea în program şi pînă în perioada de doliu, evidenţa medicaţiei, alte servicii implicate în îngrijire, alte documente, conform legislaţiei în vigoare.

76. Evidenţele clinice cuprind un rezumat al scoaterii din evidenţă (epicriza)

pentru fiecare pacient ieşit din îngrijire.

XII. Managementul organizaţiei

77. Managementul serviciilor de îngrijire paliativă pentru persoanele cu infecţia HIV este asigurat de organele prevăzute de statutul/regulamentul organizaţiei.

78. Indiferent de modul de organizare si statutul juridic a prestatorilor de servicii, este preferabilă delimitarea activităţii strategice de cea executivă.

79. Toate posturile din organizaţie au fişe de post cu specificarea calificării necesare.

80. Fiecare serviciu de îngrijiri paliative activează în baza unui regulament intern de funcţionare elaborat, conform prevederilor prezentului Regulament.

81. Serviciile de îngrijire paliativă pentru persoanele cu infecţia HIV se desfăşoară în conformitate cu legislaţia şi normele în vigoare din Republica Moldova.

XIII. Dispoziţii finale

82. Soluţionarea litigiilor se efectuează conform actelor normative în vigoare.

Page 20: 63. Îngrijirea paliativă implică importante resurse umane pentru ...

Anexă la Regulamentul serviciilor de îngrijiri paliative pentru persoanele cu infecţia HIV (ordinul MS nr.______________

din ___________________2011)

Foaia de anexă la formularul nr. 003/e pentru îngrijiri paliative a bolnavului cu HIV/SIDA Numele, prenumele bolnavului _________________________________________

Fişa medicală a bolnavului de staţionar nr. _________, salonul nr. _________

1. Prescripţii a îngrijirilor paliative

Data

Gradul de dependenţă

       

Băida/nu

       

Masaj,număr.

       

Diureza,ml 

consumat: eliminat:

 

consumat: eliminat:

 

consumat: eliminat:

consumat: eliminat:

consumat: eliminat:

consumat: eliminat:

consumat: eliminat:

consumat: eliminat:

 Scaun,da/nu

 

       

Greţuri ,vomă,număr,

cu ce s-a jugulat

       

Administrareamedicamentelor conform schemei

da/nu

       

Prelucrarea tegumentelor

Prelucrarea cavităţii bucale

Bărbieritul

Page 21: 63. Îngrijirea paliativă implică importante resurse umane pentru ...

2. Aprecierea escarelor Scara Waterloo de apreciere a gradului de risc al dezvoltării decubitusurilor

 Constituţie: masa

corporală în raport cu înălţimea

punctaj Tegumente punctajSex,

vîrstă,ani

punctaj Factiri de risc deosebiţi punctaj

MedieMai înalt de medieObezitateMai jos de medie

0123

SănătoaseHîrtie de ţigarăUscateEdematoaseLipicioase(temperatura mărită)Schimbarea culoriiFisuri, pete

0 111  123

MasculinFeminin

14-49

50-64

65-74

75-81

> 81

1 2

1

2

3

4

5

Dereglarea nutriţiei pielii: caşexie terminalăInsuficienţă cardiacăBoala vaselor periferice AnemieTabacismAlcoolism

8

5

5213

Incontinenţa punctaj Mobilitate punctaj Pofta de mîncare punctaj Dereglări neurologice punctaj

Control deplinControl prin cateter

Periodică/ prin cateterIncontinenţă de fecaleIncontinenţă de fecale şi urină

 0 1

2

3

4

MobilMobilitate limitatăImobilizat

012

 

satisfăcătoareLipseşte(anorexie)Prin sondăParenterală

0123   

Polineuropartie,scleroză multiplă

ictus,dereglări motorice dereglări senzitive

 4

  6 5 4 

  Intervenţie chirurgicală extensivă/traumă punctaj  Ortopedică – mai jos de centură,coloana

vertebrală;Mai mult de 2 ore pe masa de operaţie

 55

  Terapie medicamentoasă punctaj  Remedii citostatice 4  Doze înalte de steroizi 4  Antiinflamatorii 4

   

Punctajul conform scării Waterloo se adună, şi gradul de risc se determină conform următorilor indici finali:

a)  nu există risc                                           1-9 puncte,b)  există risc                                             10 puncte,c)  grad înalt de risc                       15 puncte,d)  grad foarte înalt de risc                       20 puncte.

Page 22: 63. Îngrijirea paliativă implică importante resurse umane pentru ...

3. MODIFICAREA APRECIERII RISCULUI APARIŢIEI DECUBITUSURILOR

 

Număr Punctaj Modificări Îndeplinit Semnătura

                           

4. Aprecierea durerii  

Data

Intensitatea durerii

conform gradaţiei de 10

puncte

Durere doar la mişcare

Durere în repaos Ce atenuează durerea Obiecţii

                                 

5. Prescrierea medicamentelor analgezice 

Timpul / preparate,

doza

6

 

7

 

8

 

9

 

10

 

11

 

12

 

13

 

14

 

15

 

16

 

17

 

18

 

19

 

20

 

21

 

22

 

23

 

24

 

1

 

2

 

3

 

4

 

5

 

                                                 

Semnătura medicului 

                                               

Semnătura asistentei medicale 

                                               

Page 23: 63. Îngrijirea paliativă implică importante resurse umane pentru ...