62364992 Pompe Hidraulice

112
Lucrarea cQP~i~de ,tra~rea. pompelordevehiculare a lichidelor, sub aspeotul alegerii, explo r- tării, intreţinerii şi rcparlirii lor, acestea fiind o categorie de maşini utilizate in aproape toan ramurile de activltate economicll., fie pentru diverse ser'ficii-alimentări Cu apă. desecări, inrer- venţii la stingerea incendiilor - fie integrate in procese tehnologice industriale complexe. Constituie un indrumar necesar pentru cunoaşterea specificului tuturor categuriilor de pompe (pompe centrifuge. pompe axiale, pompe vclumicc Cu mişcare alternativa. şi rotitoare, pompe autoaspiratoare etc.). Pentru fiecare tip de pompă sint date curbele caracteristice si rxnr.' .'" . grafice ale parametrilor funcţionall pe care-i poate realiza pompa !";",ee"1<1, dind posibilit are " '0 cunoaşte limitele de utilizare corectă a acesteia in sensul exploatării raţionale şi totodată economice a instalaţie! hidruulice pe care aceasta ° deserveşte. Sint tratate atit elementele con. structbe esenţrate (in mare parte tipizate] ale fiecărei categorii de pompe, cit şi metodele de detcr- minare a parametrilor funcţionali ai pompelor fi!1;'dţim~a de pomparc, iuălţuuea de a.:-iplr~l.r" ir::l1t i :l: r ';;"c::ergct:(.a neta ia. a-prruţic .:\SPH, care reprezintă factorul care impune condiţia Iinut., de funcţionare a pornpei in afara zonei de C(\',it(\ţ:~ etc.}. Sint date noţiuni de cxploatare, întreţinere şi reparare corectă a pompelor, avind ca. cfc.~: respectarea Cu rigurozitate a indicaţiilor prevăzute de construotor in cartea pornpei. Lucrarea se adresează tehnicienilor şi inginerilor din industrie şi agricultură. personalului care exploatează pompe, putind fi folosită şi de către studenţii din fncultăţile tehnice. ,~ \ ~ .~ . ","-~, ~ t "'N ~ -.!:: (r ~ O .~. W " ~ ....,,~: Controlul Ştiinţific; Conf. dr. ing. GHEORGHE Hedactor: Ing. VICTORIA POPESCU Tehnoredactor: VALERIU M()RĂRESCU Coperta: Arh. VALENTIN VIŞAN Bun de tiţar: 25.09.1981 Coli de tiPar H,25 C.Z. 621.65/68 ZIDARU Tiparul executat sub comanda nr. :67 la fntreprlnderea poligraficA .13 Decembrie 1818" str. Grlgore Alexandrescu nr. 89-:17 BucureştI. Republlc3 Socialista Romăn!a }. 1. Xotiuni fundamentale despre pompe. . r. Rolul f)f;mneÎ i:~ i:;,,:~~l;l~iL: _. -' ;:~: (la~ifi~areâ pornpelor . " Principii de funcţionare a pom- pelor " 1.3.1. Funcţionarea pompei cen- trifuge ~ 1.3.2. Efortul axial . • \.3.3. Turaţia specifică . I l.3.i. Legea similitudinii : .. : .. ,,1.3 ..5. Funcţionarea pompe! axiale [elicoidale) 1.3.6. Funcţionarea pompelor '10- lumice 1.3.6.1. Pompe volumice cu . mişcare alternati·ilI. 1.3.6.2. Pompe volumice Cu mişcare rofitoare !_~ ", Fn nctionarca pompelor .. . autoaspiratoare 1.3.7.1. Pompe autoaspiratoare Cu canal lateral ~ 1.3.7.2. Pompe de vid cu inel de lichid 1.3.7.3. Pompe periferiale •••• 1.3.7.i. Pompe autoaspiratoa- re cu bazin ,.. I.i. Curbe caracteristice ..•••.••.• 1.4.1. Curbe caracteristice la pom- pele centrifuge •. l.i.2. Curbe caracteristice la pom- pele axiale .oi.3. Curbe caracteristice la pom- pele volumice I.-!.~. Curbe caracteristice la pom- pele cu canal lateral ~ l.i.5. Curbe caracteristice la pom- pele de vid cu inel de lichid >1: 1.5. Elemente constructive ...•.• , 1.5.1. Elemente constructive la pompele centrifuge x 1..5.2. Elemente constructive la pompele axiale 1.5.3. Elemente constructive la pompele volumice 1.5.3.1. Pompe volumice cu mişcare alternativă C u p r nsu 7 1.5. .1.2. Pompe ',olumice cu JIl1SI.~.1ft.: r0lltOarC 1.5.i. Elemente constructive la pompele autoaspiratoare 1..5.4.1. Pompe autoaspiratoare cu canal lateral 1..5.1.2. Pompe de ',id cu inel de lichid 10 10 13 17 18 2. Utilizarea pompelor in instalatii .• 2.1. Determinarea caracteristicilor instalaţiei 2.1.1. Noţiuni fundamentale de hidrodinamică 2.2. Alegerea pompei şi acordarea curbelor caracteristice cu cerinţele instalaţiei 2.2. 1. Parametrii Iuncţionali ai pompelor ~.2. 1. 1. Debitul pompat (] .... 2.2.1.2. Înălţimea de pompare H 2.2.1.3. înălţimea de aspiraţie a pompei 2.2.1.4. Cavitaţia .....••...•. 2.2. 1..5. Caracteristica N PSH. 2.2.1.6. Greutatea specifică a Iichidului 2.2.1. 7. Viscozitatea lichidului. 2.2.1.8. Putere. Randament •. 2.2.1.9. Viteza de antrenare .. 2.2.1. 10. Valoarea pH . 2.3. Relaţii intre furnizor şi bene- ficiar 2.3.1. Garanţiile furnizorului .. 19 20 21 22 30 30 31 33 ,1'1 35 36 ;0 15 47 Exploatarea şi intretinerea pompei In instalaţie 3.1. Montarea pompei in instalaţie 3.1.1. Indicaţii privind aşezarea pe fundaţie 3.1.2. Indicaţii privind centrarea agregatelor de pornpare 3.1.3. Indicaţii privind poziţia şi racordarea conductelor 3.1.3.1. Conducta de aspiraţie 3.1..1.2. Conducta de refulare 53 56 56 oli 61 6\ 63 67 67 67 71 79 ~o 80 83 83 84 96 97 103 10i 105 107 112 \17 117 118 119 121 122 124 \./

Transcript of 62364992 Pompe Hidraulice

Page 1: 62364992 Pompe Hidraulice

Lucrarea cQP~i~de ,tra~rea. pompelordevehiculare a lichidelor, sub aspeotul alegerii, explo r-tării, intreţinerii şi rcparlirii lor, acestea fiind o categorie de maşini utilizate in aproape toanramurile de activltate economicll., fie pentru diverse ser'ficii-alimentări Cu apă. desecări, inrer-venţii la stingerea incendiilor - fie integrate in procese tehnologice industriale complexe.

Constituie un indrumar necesar pentru cunoaşterea specificului tuturor categuriilor de pompe(pompe centrifuge. pompe axiale, pompe vclumicc Cu mişcare alternativa. şi rotitoare, pompeautoaspiratoare etc.). Pentru fiecare tip de pompă sint date curbele caracteristice si rxnr.' .'" .grafice ale parametrilor funcţionall pe care-i poate realiza pompa !";",ee"1<1, dind posibilit are" '0 cunoaşte limitele de utilizare corectă a acesteia in sensul exploatării raţionale şi totodatăeconomice a instalaţie! hidruulice pe care aceasta ° deserveşte. Sint tratate atit elementele con.structbe esenţrate (in mare parte tipizate] ale fiecărei categorii de pompe, cit şi metodele de detcr-minare a parametrilor funcţionali ai pompelor fi!1;'dţim~a de pomparc, iuălţuuea de a.:-iplr~l.r"ir::l1ti:l:r';;"c::ergct:(.a neta ia. a-prruţic .:\SPH, care reprezintă factorul care impune condiţia Iinut.,de funcţionare a pornpei in afara zonei de C(\',it(\ţ:~ etc.}.

Sint date noţiuni de cxploatare, întreţinere şi reparare corectă a pompelor, avind ca. cfc.~:respectarea Cu rigurozitate a indicaţiilor prevăzute de construotor in cartea pornpei.

Lucrarea se adresează tehnicienilor şi inginerilor din industrie şi agricultură. personaluluicare exploatează pompe, putind fi folosită şi de către studenţii din fncultăţile tehnice.

,~ \ ~ .~ . ","-~, ~t

"'N~

-.!::

(r

~O.~.W"~

....,,~:

Controlul Ştiinţific; Conf. dr. ing. GHEORGHEHedactor: Ing. VICTORIA POPESCUTehnoredactor: VALERIU M()RĂRESCUCoperta: Arh. VALENTIN VIŞAN

Bun de tiţar: 25.09.1981Coli de tiPar H,25

C.Z. 621.65/68

ZIDARU

Tiparul executat sub comandanr. :67 la

fntreprlnderea poligraficA.13 Decembrie 1818"

str. Grlgore Alexandrescu nr. 89-:17BucureştI.

Republlc3 Socialista Romăn!a

}. 1. Xotiuni fundamentale despre pompe.. r. Rolul f)f;mneÎ i:~ i:;,,:~~l;l~iL:_. -';:~: (la~ifi~areâ pornpelor .

" Principii de funcţionare a pom-pelor

" 1.3.1. Funcţionarea pompei cen-trifuge

~ 1.3.2. Efortul axial .• \.3.3. Turaţia specifică .I l.3.i. Legea similitudinii : .. : ..,,1.3 ..5. Funcţionarea pompe! axiale

[elicoidale)1.3.6. Funcţionarea pompelor '10-

lumice1.3.6.1. Pompe volumice cu

. mişcare alternati·ilI.1.3.6.2. Pompe volumice Cu

mişcare rofitoare! _~", Fn nctionarca pompelor. . . autoaspiratoare

1.3.7.1. Pompe autoaspiratoareCu canal lateral

~ 1.3.7.2. Pompe de vid cu inel delichid

1.3.7.3. Pompe periferiale ••••1.3.7.i. Pompe autoaspiratoa-

re cu bazin,.. I.i. Curbe caracteristice ..•••.••.•

1.4.1. Curbe caracteristice la pom-pele centrifuge

•. l.i.2. Curbe caracteristice la pom-pele axiale

.oi.3. Curbe caracteristice la pom-pele volumice

I.-!.~. Curbe caracteristice la pom-pele cu canal lateral

~ l.i.5. Curbe caracteristice la pom-pele de vid cu inel de lichid

>1: 1.5. Elemente constructive ...•.•, 1.5.1. Elemente constructive la

pompele centrifugex 1..5.2. Elemente constructive la

pompele axiale1.5.3. Elemente constructive la

pompele volumice1.5.3.1. Pompe volumice cu

mişcare alternativă

C u p r n s u

7 1.5..1.2. Pompe ',olumice cuJIl1SI.~.1ft.: r0lltOarC

1.5.i. Elemente constructive lapompele autoaspiratoare

1..5.4.1. Pompe autoaspiratoarecu canal lateral

1..5.1.2. Pompe de ',id cu inelde lichid

10

10131718 2. Utilizarea pompelor in instalatii .•

2.1. Determinarea caracteristicilorinstalaţiei

2.1.1. Noţiuni fundamentale dehidrodinamică

2.2. Alegerea pompei şi acordareacurbelor caracteristicecu cerinţele instalaţiei

2.2. 1. Parametrii Iuncţionali aipompelor

~.2. 1. 1. Debitul pompat (] ....2.2.1.2. Înălţimea de pompare H2.2.1.3. înălţimea de aspiraţie

a pompei2.2.1.4. Cavitaţia .....••...•.2.2. 1..5. Caracteristica N PSH.2.2.1.6. Greutatea specifică a

Iichidului2.2.1. 7. Viscozitatea lichidului.

2.2.1.8. Putere. Randament •.2.2.1.9. Viteza de antrenare ..

2.2.1. 10. Valoarea pH .2.3. Relaţii intre furnizor şi bene-

ficiar2.3.1. Garanţiile furnizorului ..

19

2021

2230

30

3133

,1'135

36

;0

1547

Exploatarea şi intretinerea pompeiIn instalaţie

3.1. Montarea pompei in instalaţie3.1.1. Indicaţii privind aşezarea pe

fundaţie3.1.2. Indicaţii privind centrarea

agregatelor de pornpare3.1.3. Indicaţii privind poziţia şi

racordarea conductelor3.1.3.1. Conducta de aspiraţie

3.1..1.2. Conducta de refulare

53

56

56

oli

61

6\

63

67

67

67

71

79~o80

838384

9697

10310i105

107112

\17117

118

119

121122124

\./

Page 2: 62364992 Pompe Hidraulice

6 CUPRINSUL'

3.l.i. Indicaţii privind maşina deantrenare

3.1. Punerea în funcţiune, suprave-gherea şi întreţinerea în perioada

de ezploatare3.2.1. Supravegherea în timpul

funcţionării .3.2.2. Deraniarnentc funcţionale şi

135

3.2.3.2. Etanş~rea '" . " .. "3.2.3.3. Cuplajul ••........

"i. Repararea pompelor .i.~. Repararea pornpelor centrifuge,of._. Repararea pompe1or cu pistonL3. Organizarea reparaţiei pompetor1.i. Reguli de tehnica securităţii

mHr'!diAnexa 1 ........•...••..•....•..••Anexa II .n,bi'ograj' •........................

li3

J-1.)

158159

;.2 . .1. Întreţinerea3.2.3.1. t"ng("r~a

. "':; "'; ~i

r-I

17118819519520.~216

"".!!Q220227232

1. Noţiuni fundamentale despre pompe

1.1. Rolul pompei in instalaţie

~ Pompa este o maşină care transformă energia mecanică, primită de lao sursă de antrenare, în energie hidraulică. Astfel, energia transmisă lichid uluipoate fi utilizată potrivit 'scopului dorit - alimentare cu apă, transporthidraulic, acţionare hidraulică etc. Deoarece pompele sînt destinate, maiales, transportului de lichide la distanţe şi nivele 'diferite, utilizarea lors-a im'pu~ aproape pretuti~deni u~~e. s-a ivit.~ec~sitate~ unuiastfe! -q,e'trans-p?rt. In l!ldustrl~iPO!ll.pele ~nt ut}1izţtţe~~lJloclt în ~lver~ pr~~se.tebn?lo-gice, vehiculînd o mare varietate de lichide, 'sau în scopun auxiliare pentrualimentări cu apă industrială şi potabilă. In agricultură, pompele ~utilize3.zăînsisteinele de irigaţii şi desecări, în' sistemele de alimentare cu apă a Iocali-tăţilor rurale, a fermelor, sau direct în procesul de producţie prin ataşarealorla diverse maşini agricole, cum sim LcI<.: de combaterea dăUJlătorilor. .

- - 'Deoarete ttaIiSj>'Ortlil unui ~~~id cu 'ajutorul poh1~~lrpiest}>'~fte"o'~onti-nuitate a curgerii Intre 'sursa 'de alimentare şi locul (kversării,aceasta.~ltise poate realiza decît tiitr-o' instalaţie hidraul.ică~,'0 astfel' de Instalaţie este

~:;tt:i~~'~~~ :;j~~td~i~ă~~~ •...... '. . '''·'I;r,~.ţ:::::'z' =' :::':=:"~'q-',:,şi bineînţeles pompa, ca elementprincipal. Conductele au rolul de aface legătura intre pompă şi sursade aspiraţie şi locul de refulare alichidului. Din aceste motive. con-ducta care se racordează la' rezer-vorul de aspiraţie se numeşte "con-ductă de aspiraţie" şi, înmod analog,cea care uneşte ştuţul de refulare alpompei cu rezervorul de refulare,"conductă de refulare". .'

In fig. 1.1 este reprezentatăschema unei instalaţii .hidraulicesimple, in circuit deschis. Instalaţiase compune din următoarele ele-.mente: sorbul S, montat la capătulconductei deaspiraţie CA, scufundatîn lichid, pompa P, acţionată demotorul electric EM, robinetul de reglare R şi conducta de refulare CR. Caaparate demăsură sînt ataşa te: un manovacuurnmetru M V, amplasa t pe cond uc-ta de aspiraţie, şi un manometru M, montat pe conducta de refulare a pompei.

Fig. 1.1. Instalaţ ie in circuit deschis.

Page 3: 62364992 Pompe Hidraulice

8 NOTIUNI FUNOAlIENTALE DESPRE POllPE

Manovacuummetrul serveşte la măsurarea depresiunii din conducta de aspi-raţie, iar manometrul indică presiunea de refulare la reşirea lichidului dinpompă~Jtln unele situa ii, manovacuummet ul poate indica şi suprapresiuneîn aspiraţie, cînd nivelul ichidului din rezervorul de aspiraţie este mai ridicatdecit axa pompei cu o anumită înălţime geodetică, sau cind se aspiră din spatiiaflate la presiuni mai mari decit presiunea atmosferică. Robinetul R serveştepentru reglarea debitului pomp-i în funcţie U..;consumator.

Distanţele sînt cotatecu următoarele settffilfic;aţîi:Hg,t este înălţimea gcodetică de aspiraţie şi reprezintă distanţa

pe verticală dintre nive1ullichidului din rezervorul de aspi-raţie şi axa rotorului pompei;

H,n înălţimea geodetică de refulare şi reprezintă distanţa peverticală dintre axa rotorului pompei şi axa conducteiorizontale de refulare;

HIII4I. >', - înălţimea geodetică totală, care este egală cu H"A +H,n.~f΀. 1.1 suprafeţele lichidului din bazinul de aspiraţie şidfu cel .de

refulare se.găsesc sub influenţa presiunii atmosferice. iar rezerVoarele'nu comu-nică fntre' ele, 'astfel că, pentru acest gen de ~talaţii, s-a adoptat denumireade instalaţie în circuit deschis. .Prin analogie, se' .consideră instalaţietn circuit,închis, aceea la care rezervoarele de aspiraţie .şiz:efJlll'flţ:.ştnt'pusein comunicaţi~, iar lichidul poate fi recirculat, exemplu: instalalu' q.e.răcire.

, Prin ..urmare, p:>mpaest~ unelement absolut indispensabilhiţr::QJirista-Iaţie hi~ulică, ~ar energia pe care o tra~mit~ lic:hidul!li .se ma)llfestă prinCirculaţia acestuia in conducte, Ia o anumită presiune.

Astfel, într-o instalaţie, pompa îndeplineşte următoarele atr~u,lii. princi-pale: ._ , _ .'.•.:":

- de transvazare, atunci cind lichidul este deplasât 'âe l.l"sursa·de ali-mentare pînă la consumator; . . . '._1 .... ,

- de recirculare, atunci cînd o cantitate limitată de lichid este vehiculatăin circuit inchis;",,,

- de acţionare, în cazul în care energia de presiune a lichidului este folo-sită pentru producerea şi amplificarea forţelor. .... ' , ";,' .r' "

. Din aceste atribuţii decurg şi condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească,din p.unct de vedere hidraulic, pompa amplasată într-o instalaţie, condiţiicare un un asigurarea etrilor ener etici necesari: debi .,... .

Carac errs ICIe lichidului Ve ICUat în ms a le etermină tipul con-structiv al pompei şi impun alegerea corectă şi adecvată a dimensiunilor acesteia.) 1?eoare~e . diversitatea instalaţlilor hidraulice deservite de pom,e.e este

practic nelimitată, datorită nenumăratelor domenii de activitate in careacestea îşi găsesc aplicarea, pompa trebuie să posede anumite calităţi valabilepentru orice tip de instalaţie. Dintre acestea, principalele calităţi sint:

-Siţuranţa în funcţionare, Prin aceasta se inţelege"că,.tn condiţiile uneiexploatări corecte, pompa trebuie să funcţioneze neîntrerupt o perioadă-de timp acceptabilă, pînă la opririle necesare reviziilor. Această condiţietre:buie să fie bine analizată de către proiectantul instalaţiei, la alegerea p:>m-pel,. deoare~e se ştie că, în cazul pompelor montate în instalaţii tehnologice,opnrea accidentală a ace~tora, datorită defectării pompei, provoacă pagubeca re intrec cu mult cheltiuala pentru cumpărarea acesteia.

If.t

•~e-e f'$'

t ~

• i~

~. tl,

~,-

'"'

·11

CL.•••SIF"ICAREA POlIPELOR

- Asigurarea parame~rilor hidraltli~i ~~licitaţi. ~rin .~ceasta se înţelegecă pompa trebuie să reahzeze. caractenst~clle "nommal.e .contrac.tate, caresînt cele la care pompa va funcţiona ce~ mal mare part~ d.ll~timpul el de_explo-atare. Este de dorit ca la valoarea nominală a caracteristicilor, pompa sa func-ţioneze cu un randament maxim!. realizî~du-se I?rin ac~~s!a o, e:,pl?atar~1.,.~!!r:1.jÎ\:l:;::~din punct de vcdcr: ":('.):'l:;)ol.lL. Dur 111 .i-l1.(J.L~lL~~t:Xb~a. ;:'l~Uatl~

frecvente care cer ca pompele să funcţl~)J1~~ela ,Parametn hl.drau~lcl.diferit 1fată de cei norninali, ca de exemplu: vanaţu man ale nlv~lulUJde ltc~ld pe~teli~itele prevăzute în bazinul de aspiraţie; creşterea rezlst~nţelor hidrauliccîn conducta de refulare, datorită înfundărilor sau depunerilor, te~peraturam .diului ambiant diferită de cea preconizată şi încă multe altele. Ppn urma~e,po~pa trebuie să corespundă şi acestor. s~licitări suplimentare,. Iar funcţie-narea ei trebuie să fie elastică in cadrul limitelor garantate de UZlOaconstruc-toare. -, . • "1

-lntreţinere simplă, acces uşor.. Prm aceasta ~~ mţel~ge că op~r~ţuede întreţinere care ~ efectueCl;Zăîn t~p~ exploatăm treb~l1esă. se ~lţez~la un număr cît mal redus de intervenţii ŞI la lIl;te.ryalede tt~.p CI.ţn,tal mar~.Accesul la interiorul pOlIlpei trebuie să ofere posibilitatea ve~if1căplşl t~OCUI-rii pieselor defecte pfin mâneViări siînple;'Uşor de realizat cu mijloace locale:şi efectuate într-un timp 'cit mai scurt, de preferat fără demontarea pompeldin instalaţie.·, - ';;. .!." , ., '. .' . ; :;?~, .•

, .' Diversitatea foarte mare a situaţiilor de .funcţionare .3: pom.pelo~în ~sta-laţ ii impune desigur şi ~Ite condiţii de f~ncţlOnare, specifice tipului de insta-laţie, dar acestea vor fi tratate tn capitolele următoare. .~ ,

j,:-' ~ <'1""·-'-·i"-+":~--· . ) "

, "1.2. Clasificarea pompelor

In stadiul actual ai dezvoltării industriale, soluţiile tehnic~ alese la proiec-tarea instalaţiilor prevăd utilizarea pompelor Ia transportul flUidelor.cu o marediversitate de caracteristici. Acestea determină la rindul 10: n~c.~sltatea r~a-Iizării unei game largi de construcţii de pom~, ~~zate pe p~mclpll de. f~ncţlO-nare adecvate pompării fluidelor cu caracteristicile respective. D~.al~l~pareevidentă nevoia clasificării diverselor tipuri de pompe p~ cat~go~l1dlsţ~cte,care să contribuie astfel la o clarificare a denumirilor ŞI noţiunilor utilizateîn domeniul acestor maşini. -- . . ..

In acest sensvpompele slnt clasificate dup~ ~numlte criterii, acceptatela nivelul unor organisme .internaţionale de ~peclallţate, cum. este de exempl~EUROPUMP, şi folosite ŞI~nţara noa~t~, fl.~ndlegiferate prin STAS 6868-7.)intitulat'; "Pompe pentru lichide. Clas.!flcare . - .. , .

In conformitate cu prevederile acestui standard, pompele .se clasificădupă următoarele criterii principale:

- criteriul principiului de funcţionare;- criteriul constructiv;- criterii specifice.După criteriul funcţional rezultă urm~toarele categorii de pompe: turţ>o-

pompe, pompe volumice, pompe cu fluid motor, pompe electromagneticeşi elevatoare hidraulice.

9

.:

Page 4: 62364992 Pompe Hidraulice

. __._----_ ..,._- ..•...•._--- •...•...-

10 NOTIUNI FUNDAlIESTALE DESPRE POMPE

După criteriul constructiv sint: pompe centrifuge monoetajate şi multi-etajate, pompe cu angrenaje, pompe cu piston, pompe curnembrană, pompecu rotor excentric. pompe cu canal lateral etc. .

In limbajul folosit in practica curentă se întîlnesc frecvent şi alte clasificări,făcute după criterii specifice. cum sint: criteriul destinaţiei pompei, criteriulpoziţiei de funcţionare. criteriul materialului din care sint confecţionate păr-ţile udate de lichid şi altele.

În ţara noastră a Iost elaborat STAS 7215-80. intitulat ,.Pompe Centri-fuge. axiale şi instalaţii de pompare. Terminologie, simboluri şi unităţi de mă-sură." Acesta stabileşte noţiunile de bază şi reglementează denumirile dindomeniul pompelor de vehiculare,

Din cele relatate mai înainte rezultă că. pentru evitarea confuziilorîn relaţiile tehnice sau chiar comerciale dintre mulţimea diversă a beneficia-rilor şi uzinele producătoare de pompe. este absolut necesară însuşirea de cătrebeneficiari a denurnirilor corecte ale pornpelor şi utilizarea corespunzătoarea acestora. .. . ... ';." .

1""1 ,~. ~ ~ " '" _ 4, _.

. 1.3.. Principii. de funcţi~"""re -a. pOl;l)pelor, ;(r·~f')'l':;.,::.<. 0••.

. . .... J·I·.. .ti{ ••..;.;: ;u.,tl..ţ..J;j.ii; .••,,·~~~~}#ijtt'·'7""Pentru exploatarea raţională a unei maşini sau a unui mecanism este

recomandabil şi necesar ca personalul de ..exploa.Jare-"să...P9Şţd~.;r~llminimde cunoştinţe ~le~entare ~are să-i foloseascăla întel~~ere<~p.~~iP!Y.lui.de.fl.lnc:ţionare a maşmu resf.eCtive; acest .Jucruf:vala.bU;·şl~ntrlţ.:pompe.tn1ăturaposibilitatea efectuării unor manevre greşite. sau, a unor .i.tI.treţineri necores-punzătoare. care ar putea provoca deranjaxnente .&Muru:tiqnar~Mmpei sauscoaterea ei din funcţiune. ., ..• ...". "f'(' 'l~~H;,,~,v .•..

I!1 acest sens. în continuare. sînt.p(~~ţatepr~ip'qJ,~; de,Ju~ti9narepentru cele mai răspînditetipuri de p?mpe,,' .. I;. h;'~:q191;;":...L'·.:

1.3.1. Funcţionarea pompei centrifuge .: Se' poate' ,afirma fără ca ..greşică pot;npa centrifugăeste cea·'mairăsptii'dită pompă rditt'tre:l:'t6ate.tipuriIeconstructive existente în prezent fn lume~rDeă1tfel.:ten~ţaql.ctuaJă pe plan'mondial este aceea de a utiliza astfel de pompe chiaifn'domenii fn care în mod'obişnuit se folosesc pompe cu piston ,.sau ,pom~ ·!cuangrenâje.TeSpectivîn domeniul debitelor relativ reduse şi a presiunilor ridicate, :.,. ::.

Această tendinţă se datoreşte atit simplităţii constructive a pompeicentrifuge. cît şi cheltuielilor de exploatare mai reduse. Totodată. prin uti-lizarea motoarelor de antrenare cu turaţii ridica,t!,!.s-a. 're~t să se obţinăvalori ale presiunii de refulare careanterior 'nu puteau' fi obţinute decît cupompe cu piston. ., ... ~. ., ..,'J.'i; ;~::"~ . <"

Elementele hidraulice principale ce alcătuiesc o pompă centrifugă sIntrotorul ŞI carcasa pompei (fig. 1.2). După cum se poate observa din figură,în carcasa ? care ..are anUmite forme dimensionate prin calculele de proiec-tare. se găseşte montat pe un arbore rotorul 1. alcătuit din două discuri $OIi.datizate între ele printr-un număr de palete a căror formă este deasemeneadeterminată de proiectant. în funcţie de caracteristicile hidraulice pe caretrebuie să le realizeze pompa. - .

~IY'" ..,ît

I'RISCIPII DE FUNCŢIONARE A POUPELOR 11

,.• tr

r. .

=-- !---=---- ---

S:-

Fig.' 1.2. Organe hidraulice la o pompăcentrifugl :

1- lotar; ., - .careasl.

Fig. 1.3. sChema functi-on&ll a pOmpei centrifuge:' .•.• "'

. ~. .Funcţionareă 'prdpriu~~~ a pompel are loc astfel: arborele fl!pl ă~trena tde la o sursă exterioară transmite ro~rului o mişcare de rotaţie; orice parti-culă de lichid care"~găseşte în contact cu rotorul, va fi proiectată către peri-feriaacestuia; datorită forţei 'centrifuge ..ce 'acţionează asupra 'ei .' Paletele

.au rnJ111.d.p.~·~~..•,'i.:,t.L.'.,.~::o.~~'f..r.i"l.p..articul~i.d~ lichid tnaşa. fel..'i!1.cît!la. ieşirea

I din~~;l.):~~\'(l'~~P'~.~~~.lt~n~tI~ă ca~ să p0;l.t~ f: t;.tnsfo~a~ă, apoi m·eu..:rg~fGWiţto.~de ~li!.tQ {gi,ea din ~ ,.~Q·de.lm~ld

este colectată în caracasa pompei, ..iar de afci în continuare e::'Lc.; uirijată spreconducta' de refulare.' S-a realizat astfel o deplasare a particulei de lichid

\ de la intrarea in rotor pînă la orificiul de refulare al pompei.~ce1aşi principiueste valabil şi pentru o masă compactă de lichid. care. sub .acţiwrea aceleiaşif<?rţecellţrifuge •.J>ar~u~g.etrai~c.t?rta. diptre. orific!ul d.~ aspiratie ,al. pompeiŞI cel de refulare, realizmd un circuit continuu ŞI. prm aceasta. -fenomenulde pompa te. .. . : . . . .;.; . .. ._ Din cele relatate mai înainte rezultă că la <> pompă centrifugă, pentrua putea funcţiona. lichidul trebuie să fie in permanenţă în contact cu rotorul,adică chiar de la începutul rotirii acestuia. în caz contrar deplasarea Iichidu-l·': nemaiputînd avea loc. . , ". Evidentierea principiului de funcţionare a pompei centrifuge este redată.n schema din fig. 1.3. Orificiul de aspiraţie al carcasei pompeleste pus in legă-

'tură. prin intermediul conducte! de aspiraţie CA. cu lichidul din rezervorulde aspiraţie. Din figură rezultă că nivelullichidului se găseşte la o cotă infe-rioară nivelului. axei rotorului •. iar pentru ridicarea Iui In conducta de aspi-raţie pînă la nivelul acestuia este necesară crearea unei diferenţe de presiuneIntre cele două nivele; care să acţioneZe în sensul ctirgerii lichidului spre rotor.

Operaţia prin care se efectuează punerea in contact a lichidului din rezer-vorul de aspiraţie cu rotorul se numeşte ••amorsare". Această noţiune esteîntnnită frecvent în domeniul exploatării pompelor.

\..

Page 5: 62364992 Pompe Hidraulice

12 NOŢIUNI FUNDAJIENTALE DESPRE POMPE

PRINCIPll DE Fl:SCŢIOSARE A POMPELOR

va avea suma energiilor primite în rotoar~le 1 ş~ 2: fen~mcnul re~et!ndu-sepînă la ieşirea din ultimul rotor, cînd presiunea lichidului este egala, .m modteoretic, cu suma presiunilor realizate de fiecare rotor. In mod practic, pre-siunea totală este mai mică decîtcea teoretică, datorită pierderilorhidraulice din interstiţ ii.

Astfel, construcţia multieta-jată a unei pompe cen!r~ful?eper-mite obţinerea unor înălţimi derefulare ridicate, păstrînd diame-trul rotoarelor şi turaţia de antre-nare, in limite admisibile.

Bineînţeles că la aceste. co~- -=----.. C:::) .---E:3- :='::~:::,strucţii, dimensiunea Iongitudi- -=-nală a pompei creşte corespunză-tor cu numărul de etaje. In prac-tică, construcţiile obişnuite ~udepăşesc un .număr de ..15 eţaJe.Există însă ŞI construcţii speciale,cum este cazul pompelor verticale ifolosite' in. indusg~ petroliţ!Iă. '!

unde numărul de""etaje poate -fimult mai mare.•.JIJ..fun<;ţie deînălţimea de pompare necesară. Fig. ti. Secţiune printr-o construcţie cu rotoareSpre exemplificare, -pompele cu- aşezate in serie.noscute sub denumirea de pompe .: . • • '. .REDA au pînă la 400 (patru sute) de etaje, atmgmd înălţimi ~e. po.mp~rede ordinul a 3 000 metri coloană de lichid. La astfel de constru~ţll insa, .dla~metrul rotoarelor este foarte redus, maximum 80 mm, iar lăţimea etajuluin~. ,~~~~t:,.,~,O;;i~~_~T'

.. 1.3.2. Efortul anal. No-ţiuriea de "efort axial", p, p,"împingere axială" sau "for-ţă axială", este utilizată cu-rent in limbajul din dome-niul pompelor şi reprezintă, .aşa după cum indică şi de-numirea, rezultanta unorforţe care acţionează axial,in lungul ar1>orelu.i.Ace~teforţe iau naştere din presiu-nile diferite ce se creează pesuprafeţele organelor aflateîn mişcare in masa de lichid.

In fig. 1.5 este repre- Fig. U. Reparttţia presiunilor pe, suprafeţele exterioarezentată repartiţia sarcinilor ale rotorului .

Aşa cum s-a arătat anterior, rotorul pompei centrifuge acţionează directasupra lichid ului, proiectindu-I spre periferia sa şi, în continuare, prin con-ducta de refulare GR, spre consumator. In cazul cînd rotorul nu se găseşteîn contact cu lichidul, ci numai cu aerul înconjurător, sau cu un gaz oarecare,datorită densităţii reduse a gazului, în comparaţie cu cea a lichidului, forţacentrifugă cu care este acţionată o particulă de aer spre periferia rotorului estemult mai mică, astfel că aceasta nu poate fi evacuată din conducta de aspira-ţie pentru ca lichidul să-i ia locul. De aici rezultă că pompa centrifugă prezintăincouvenienrul de a nu putea să se amorseze singură, sau în limbaj adecvat,să se "autoamorseze".

Parametrii hidraulici pe care-i poate realiza o pompă impun acesteiaanumite dimensiuni constructive .:

Se remarcă faptul că proiectarea particulei de lichid către periferia roto-rului se efectuează cu o forţă centrifugă a cărei valoare este determinată de vi-teza de rotaţie a rotorului. De aici rezultă că o pompă cu un singur. rotor _monoetajată - poate realiza o caracteristică funcţională maximă limitatăde factorul viteză periferică.

Turaţia de antrenare a pompelor a manifestat fn permanenţă o tendinţăde creştere, oferind avantajul unui gabarit redus al pompei, dar ea nu poatedepăşi totuşi anumite limite condiţionate de rezistenţa mecanică a mate-rialului din care este confecţionat rotorul. Astăzi existăîn 111ID.~pompeantre-nate la turaţii de 6000-7000 rot • min-l,dartrebuie,menţionaţcă.o tura ţieprea ~ată prezintă J~dezavantaj~ înrăutăţirii cOl}diţiilor de 3.Sl?iraţiea pompei, cu toate urmarile detavorabile pentru mstalaţle. ;PQID.pdeacţlonatede motoare electrice sint de obicei cuplate direct şi antren~~..Ia.tll!aţia nomi-nală a ..acestora. r ,;.."i-,. .,•..•..._.,.,., ...."" ...'""""'." ';' '.

, • Pentru ţările unde frecvenţa reţelei electrice este 'de5O 'Rz, turaţiile deantrenare .;....neglijind alunecarea - sint: .500,600, 750, 1 000, 1 500 şi 3 000rot ·min-l. In ţările In care frecvenţa reţelei este de 60 Hz , valorile indicatemai sus se multiplică cu 1,2. I . " .

. Mărirea' diametrului rotorului mai este limitată şi din motive de gabarit.< 'aipompei,care poate condu~e .!a dimensiuni anco~br~nte ne~;!,~oIllice.

Astfel valorile maxime ale inălţmlll de refulare ce pot fi obţmutede '0 pompăcentrifugă monoetajată, la turaţii standard de funcţionare, Se situează în limi-tele 180-200 metri coloană de lichid pompat. "

{

Pentru a realiza presiuni superioare, fără a apela la mărirea turaţiei saua diametrului rotorului, se utilizează soluţia cu mai. multe rotoare montateîn serie. Pompa centrifugă a cărei construcţie are rotoareleaşezate in serie,se numeşte "multietajată", considerîndu-se că fiecare rotor reprezintă un etaj.

In. fig. '1.4 este reprezentată o secţiune longitudinală printr-o pompăcu 'fotoare montate in serie. Din figură se vede că lichidul iese din rotorul 7cu o anumită energie şi este condus printr-o carcasă intermediară către aspira-tia rotorului 2. Deoarece rotorul2 este identic din punct de vedere geometriccu rotorul 1, el va transmite lichidului, la rîndul său , o cantitate identicăde energie, dar preluată de la nivelul produs de rotorul 1, astfel că la ieşireadin rotorul 2 lichidul va avea o presiune a cărei valoare va fi de două ori maimare decit cea realizată de rotorul 1. La intrarea în rotorulurmător lichidul

13

Page 6: 62364992 Pompe Hidraulice

~~il~~~-~=-=-,~~~==~~~-,.,~~-. ~ _~I'ftU,j;*,~

+~i:l f4 NOŢIUNI FUNDAMENTALE DESPRE POMPE

ti,..~.~o.i8

PRII\CIPII DE FCI\CŢIONARE A POMPELOR

.Jabirinţi", al căror rol ~o~stă in cr~aoreaunor i~terstiţii ţoaortemici, de ordinul. zecimilor sau chiar sutimilor de milimetru, prm care Iichidul refulat care se

reîntoarce În aspiraţie îşi reduce p;esiunea datorită larninării. Acest sistem-pe suprafaţa exterioară a rotorului unei pompe centrifuge. In timpul func-ţionării, lichidul este proiectat de rotor în carcasa de refulare unde îi creştepresiunea, în raport cu cea existentă la intrarea în rotor. O parte din lichidpătrunde prin inteţtiţii în ambele părţi ale rotorului, la o presiune mairedusă, datorită efectului de laminare.

Folosind notaţiile din figură SI' poate scrie:

1

r,= Pr : (d~ - d~);.Fl = Pa : (d~- d~) + Pr : (d; -ci;)

în careFI şi F2 reprezintă forţele ce acţionează pe ambele suprafeţe ale rotorului,iar Pa este presiunea absolută a lichidului la intrarea în rotor. Făcînd diferenţaîntre F2 şi FI rezultă forţa axială FII:-

r. ,_o o r. . r...;::..,~:;.f.~l:1-;-,.:F~"ZPr"4d~+-4t7':P.~,(d!."•..fo) 7?rP~.•4.'''?-Wţ.) 1•. ,

"f:!r-~"; fDIfi ~~:io~."..:;, ':~~ ~·.otii) {" :"-<'.t="~~:/:~::J:;?!~,~.~...' (1 )sau: iN· ••• ~.J~ 'iii'JE.'';;''':' ,'. 'P":""-Pa' »-.".;-,,;-,..... .1

", .',4 - ..".:.:Deoarece )otdeaunc(Pr .>-,pl;:forţ!l .rezultantă 'aie r'6""Walo~ .'pozitivă,iâi sensm_~i esţ~:b.!qţeptat.~.s.Pr~.,9r!tici~deaspirll;ţi~mpei"pe direcţi~axei acesteia. In realitate acea5t3;:Yorţaeste mal mică creat valoarea determi-nată cu ajutorul relaţiei (1.1),âeOarece datorită aevierii curentului d~ lichidIn rotor, din direcţia axială în cea radială, ia naştere o forţăcarepoata fi deter-minată cu ajutorul teoremei impulsâlui şi care este de sens' contrar sensuluiforţei axiale, micşodndu-se astfel efectul' acesteia.': ,.,",. r .' .

Aşa cum. rezultă din figură, .repartiţia presiunilor pe feţele. exterioare. ale rotorului, datorită antrenăriilichidului tn mişcarea de rotaţie, are loc

după o curbă care reprezintă un paraboloîd de revoluţie. Prin urmare, forţa

1lXială.sau efortul. a~, tinde ~ ~epla.se~, ro.t~m4oţIllpre~n~ -.~~.a.rbpre}~,către partea de aspiraţie a pompei, situaţie din care rezul.tă n~cesItatea eC.hdI-brării acestui efort, prin adoptarea unor soluţii constructive ~oresp~nză-toare .. " . o . ,.. .. , . . . .

În cazurile obişnuite, acest lucru se realizează de către însuşi lagărul

i pompei, care este constituit din rulmenţi cu capacitate. ~e preluare asarciniloraxiale. D..acă acestea. ating valori importante, ceea' cear conduce la uzuripremafureale rulmenţilor, se utilizează metode de echilibrare hidraulicăcare de~arcă lagărele şi ~rmit astfel reducerea dime~si!!!ill2r acestora.. .

UDeoarece efortul axlal reprezintă în multe cazuri surse de defecţiuni

mecanice, în timpul exploatării, cunoaşterea diverselor metod.e=re,caracteristice pentru anumite tipuri de pompe, poate oferi persoanelor cese ocupă cu exploatarea pompelor, posibilitatea depistării din timp a defec-ţiunilor ce pot surveni din această cauză. .'. , "

In fig. 1.6 este prezentată soluţia echilibrării axiale cu ajutorul găurilorde echilibrare. In discul posterior al rotorului sînt practicate un număr de găuria căror secţiune este determinată astfel ca presiunea A·să aibă O valoâre apro-'piată de Pa. Iri prealabil, construcţia prevede montareaunor inele c!e~umi~

il,,-, 1[_,«Fig:·1;6. î:Chilibiâr~aefortului axialFig,J. ?·Rator CII duble:' : ;

prin~glDrlae echilibrare: aspiraţie, ecbllibrat,.,lIi.:.1.i. '. ;' 'I-JDellabirillL draulic. '. .

..,.:..." ''''f·:.lt·'~~.,,:t! ".,~ -; .{., 'l'

. pr;zinti' incon~enientul că prin.găurile ~e e.c~i?rare ia naşt~r~ un curentîncirenit inchis, dinspre refulare către aspiraţie, micşorînd astfel rand~ellt~voţUmic al pompei şi"deci debitulrefulat., \' '; o." .. ~;_;,o.'Y r. '

.,În fig: 1.7, In .care e~teprezentaU schem.a echilibrării efor.tul1!'I,a~alprin! 'utilizarea' uriui "rotorcudublăasp~ti~: rotorul este perfect SlDlet~IC,astfel c~ sup~~e1e ~ .carec,acţroneaz~reslunile.,de sens co~tx:ar-.stn~egale, ~eforturile axiale vor fi ŞIele egale, ~u1î!1du-se reciproc. ~ceast~ soluţie ~.aplicăin special la rotqâ.re de dimensiuni mari, unde forţele axiale ,atmgvalorl Impor-tante:,,7 . '.. ;:•.•...:-•

.J in fig. 1.8.este prezentată o ~luţie de echilibrare ax}ală ~~~ese ap~că în _cazul pompelor multietajate. ~chilibrarea in ca.zulacest.eI ~IUţll se reallZeaz.ăprin âŞezare.asimetrică a ~n:UInu~ă: egal de rotoare. I:lchldul5ţf~at de.~tl-mulrotor din pruna grupa este trimis printr-o conducta ~e leg!'-f~ la pr~ulrotor:dhi grupa opusă, Deoarece. din puncţ de vedere dimensionăl rotoarelesint egale, sarcinile pe rotor vor fl,de asemenea egale, dar de sens opus. astfelcă forţele axiale se anulează reciproc. Rotoarele ambelor g:uPl!.sint egal~disneasîonal dar nu, sint identice, deoarece sensul de rotaţie flmd, acelaşi,t~UI paleteioi:)m~ grup de ,at?1lre este simetric fâ.ţă"~ţ!.c~l!lalt gr;ug (apareca'o}iinagine iQ;roglinâă). . ." ::'.::,,~~. ' ,:). .

O cută metddă ~ echilibrare, utilizată în special la' pruhpelţ multietajatede presiuneînaltă, turn sint. c~le.de al~~er:ta.~e ~ c~~neI~r,.'~te prez~ntat~în fig. 1.9 şi se bazează pe principiul echllIl?rarn hldra~~cţ cu ajutorul dISC~Ulde echilibrare. Din figură se observă că discul de echilibrare D este solida-rizat cu arbbrele pompei şi se roteşte odată c.u a~esta. El ~st~ mo?tat dupăultimul rotot~SPfep'aţea.de,r~ful.are a po~pel; .dlscl1ţ d este.fjxat m carcasapompei, fiind,..ampiasid .sirnetric In faţa discului mobil.

În timpulfuncţionărti pompei, lichidul refulat de rotor pătrunde în s~a-ţiul 1, iar 'de''acolo prin=interstiţiul y, în spaţiul II. Lichidul ajunge în spaţiul'~Yj . '-;'"

IS

Page 7: 62364992 Pompe Hidraulice

~,

~I ~"

j ~,

:J'5s ::i";;; ~" ~c;C '!lo "E "":l" !Ilg :ae ::s

:J.0:: ..•'CdI';ţfl:,,,.; ~·d

"" :3]14

I:;al

~S~-e>OSe c,

@

I ~:a" ~~~

~.

I .~ei> ;:.ii;

1"'1"tI

PRINCIPII DE FUNCŢIONARE A rmIPE1.0R

1I cu o presiune mai redusă faţă de presiunea de refulare deoarece a suferito laminare în interstiţiul y. Presiunea lichidului din spaţiul II acţioneazăasupra discului D şi caută să deplaseze întreg ansamblul rotitor - disc, arborerotoare - în sens opus sensului de acţionare a forţei axiale, care este îndrep-t~t spre aspiraţia pompei. Spaţiul III este racordat cu conducta de aspiraţie,depresiunea din acest spaţiu acţionînd in acelaşi sens ca şi suprapresiuneadin spaţiul II. Sistemul are avantajul că este autorcglal.il, deoarece, la u depia-sare mai mare a discului D, interstiţiul E se măreşte, iar presiunea lichid ului-cade, astfel că cliseul tinde să revină în poziţia iniţială.

Supravegherea funcţionării corecte se face prin urmărirea unui repercare indică limitele corecte între care se poate deplasa arborele. Aceste limitenu trebuie depăşite, deoarece, în caz contrar, discurile intră în contact directşi se uzează prematur. De aici provine şi denumirea de "discuri de uzură",care se foloseşte destul de frecvent, dar care nu este adecvată deoarece pompanu trebuie să funcţioneze în acest regim. Rezultă astfel condiţia ca presiuneade refulare a pompei să nu scadă sub o anumită valoare, prescrisă de cătrefurnizor la contractarea pompei.'

Dacă în funcţionare se constată că presiunea de refulare este sub limitaindicată, se va închide vana de refulare pînă ce se obţine valoarea prescrisă.In practică, există mai multe soluţii de echilibrare cu ajutorul discului, darprincipiul de funcţionare este acelaşi. 'Se tntelege că echilibrarea efortuluiaxial cu ajutorul discului se poate aplica numai la pompele destinate să func-ţione~e tn .instal~tiLdepompare -careutilizează lichide curate, fără impuri-tăţi mecanicidnsuspensie. Dacă lichidul conţine particule dure, acestea vorprovoca uzura rapidă a discurilor prin abraziune. ", '-,

1.3.3. Turaţia specifică. Aceasta este o noţiune care caracterizează per-formanţele unor rotoare asemănătoare 'din punct de vedere geometric.

Turaţia specifică se determină pentru un rotor model, ale cărui perfor-manţe hidraulice sînt: debitul Q = 1 m3/s şi înălţimea de pompare H = 1 m.

Valoarea turaţiei specifice n9 se determină cu ajutorul relaţiei• n9 = n·Ql/2·H-3/4. (1.2)

Atunci cînd turaţia specifică se raportează la puterea de 1 ep, valoarea eise determină cu relaţia

11

n,=n·PlI2·H-S/4. (1.3)Turaţiile specifice nI şi n, denumite şi cu termenul de "rapiditate" _

adoptat din terminologia turbinelor hidraulice -, constituie un criteriude clasificare a rotoarelor, utilizat în mod frecvent de constructorii de pompe.

Astfel, după valorile rapidităţii n9 şi n" rotoarele pompelor centrifugese împart în: .

- rotoare lente, n, = 9-30 n, = 33-110- rotoare normale, n9 = 30-50- n, = 110-185- rotoare rapide, n9 = 50-80 11, = 185-290Rotoarele pompeIor diagonale şi axiale au următoarele valori:- rotoare diagonale rapide l'q = 80-120 11, = 290-440- rotoare axiale rapide llq = 120-300 II, = 440-1 100

2 - Alegerea pompe lor - c. 267

Page 8: 62364992 Pompe Hidraulice

18 I>0TIUI>I FUNDAKENT.\LE DESPRE POMPE

Relaţia dintre n, şi nq, valabilă pentru pompele care vehiculează apăla temperatura mediului ambiant, este

n. = 3,65 nq• (1.4)

lfărimile utilizate la calcularea turaţiilor specifice nq şi n, se exprimăîn unităţi de măsură SI şi MKfS de aceea în forma în care sint prezentateele reprezintă mărimi dimensionale

nq[m3/1• s-3/2]

şi 1I,[kgf1/2• m-3/i • S-3/2].

Dacă se foloseşte un alt sistem de măsură, valorile turaţiilor diferă, faptcare poate conduce la erori de interpretare.

Pentru a obţine valori adimensionale, in relaţia lui nq se introduce acce-leraţia căderii libere:

n; = n· QI/2(gH)-3/'. ,., (1.5)'X.-""'.' _.,-~. ',." .i_,ţ).·4 ••.••,..,.'t.~ .', .~'.~~_.. '~',:.'o_~;.

In Ultimul timp, pent'ru acaracteriza mai sugestiv regimul optim de funcţie-nare a pompei (Q.pI' HopI' 'rJ.., .•), s-a Introdus un nou termendenumit ;,numărcaracteristic", simbolizat cu litera K şi determinat prţn .relatia, . ,"

.. _ . . ,.:.. ,.. :'-, F1~'"''";,;.t. '.~J " , .::

" . K = 2·'! QU~(gH""t3/'. ',';>;;, ,".,.V',.', (1-6)Ţ;~~~ul'~;~t~:d~. asemenea o,mărimţ ;a~eÎlsţo~~~'~;.~~~~i<j5!~t~Ţădintre K ŞI nq este ' ,.....~..,:' ;~1._.j.:...:..:,,'.i., ••';' .. '."}r~1Ir17Ji~;,'. :Y1$',X ';'''~f.:

In fig. 1.10 sint prezentate div~rse forme de rotoare caracterizate de tura-"ţia specifică. .. " . ' .

. ..~ ·~filJ• ' . •. • • ~.'''' l.~, •• _": '. - ; •• , .' 1:a.'

Dl o",, !l!._2~~~·;·'"·' iI.:12 -::!:':~~;:'.'''l7;-.. ' D. ~ .,. • Dil - • "o. - >

",-I-JII n2·30~SO nf"Sq-IO 1If-1O-12fJ 1If-11Q-3Of),.' ,'.','~ "..'",.33-IIlJ. n.,,/IO-II! nI =115-210 n, ••111-440 ".-uo'-I1Of1 "

II07URain 1I07UIt"NO/lIiAl ROrORRAPID : //OrORDlHIJNAI. RUt9RAXlAI:'·Fi!!, 1.10, 'Sch.irhil rotoarelor i:aracteritaze 'de tuiatra' spt>'cilidl .

nq(nî)· ""';' ',", ,. ." . :", ..L .» , .••• ;:.. i.(tf~r~~,··r •..~•.•••••• :-.~.t

l.~,-I. Legea similitudinii. In teoria maşini!9~'"hţ~rauIjce"s-a determinato lege a similitudinii, aplicabilă şi la pompe. Această lege este folosită la sta-bili;ea formcişl dimensiunilor unor pompe mari, iri baza rezultatelorobţlnute

ţ •• ,"

PRI:.'CI PII DE Fl,'1'ICŢI01'lARE A rOllPELOlt 19

pe un model redus, încercat ~n la~orat~r, sau pentru determinarea dime?siu-nilor unei pompe ce urmeaza a fi proiectată, pe baza rezultatelor obtmutecu o pompă model din exploatare, sau in cazuri frecvente, pe~tru determ!nareaparametrilor hidraulici ai unei pompe sU'pu,~ la un alt regim de funcţionar-(turatie diferită, lichid cu alte caracte:ls,~ICI), .. , ... . , _

Din punctul de veder~ al e;<ploataru~ legea slmlhtudt.nlJ s~ ~tillzea?:J.În ~p':cial Ia schimbarea regimului d~ funcţl01:ar;: la u pompa data, !Il s~opuldeterminării noilor valori ale curbei caracteristice. La aplicarea acestei legItrebuie să se ţină seama de condiţiile de funcţionare referitoare Ia reg~mulde curgere, care presupune ca noile \'al?ri ale cifrei Rey~ol.d?, precum ŞI alecoeficientului de cavitaţie, să fie cit mal aproape de cele iniţiale. ..

Pentru cazul funcţionării unei pompe la un regim asemănător dar Ia turaţiidiferite, relaţiile de calcul sînt următoarele:

~:=::: ~:={::r ~:={::r-., ..., . (1.7)

Din aceste relaţii rezultă că debit~ Q este direct proporţi~n~ .cu turaţia,înălţimea de pompare H este proporţională c~ pătratul turaţiei, Iar putereapompei Peste proporţională cu eubul turaţiei, " ". , ':.:.

c ,~'Prin ~are: ât~ţiela Inlocuirea motoiului de antrenare atmlci ctn,d,$e,!!:J~I/

tlJca JuraţUlpompe,; ".J; . ., ', .. ' .

. 1.3.5. Funcţionarea pompei axiaJe (elieoidale).Pompele ~eaffcăp~ta:taceastăde~#ire .datorită dir~cţiei de cur~ere a c~re~t~u~ de lichid" 7arepătrunde Şl1ese 'din rotor coaxial. Construcţia acestui tip de pompă cuprindeun rotor ce se roteşte Intr-o carcasă tubulară, realizată tehnologic dintr-oţeavăde diametru mare. RotoruI este alcătuit dintr-un butuc pe care sînt fixateun număr de palete cu profil elicoidal, Principiul de functionare a pompeloraxiale se deosebe t cel al pompelor centrifuge, pnn aceea că parametriihi aiilici o ţInuţi nu sint rezultatul acţiunii forţei centrifuge asupra parti-culei de lichid; fenomenul de pompare Ia acest tip de pompă are loc datorităcirculaţiei şi forţelorhidrodinamice ce iau naştere In jurul paletei, atunci-cîndrotorul se roteşte in lichid. .." ..' ':

Se poate face o anălOgie intre rotorulpompei axiale şi elicea de avion, de vaporsau rotorul unei suflante axiale. Astfel larotire, rotorul tinde să se fnşuiubeze inlich'id, 41", spre deosebire-de . avion, sauvapor, pompa fiind. fixă, lichidul Va fiaceIa care se va deplasa din faţă sprespatele rotorului. _

Datorită formei elicoidale a paletelorşi funcţionării analoge cu cea a elicelo~ , '. 'de avion sau vapor, aceste pompe se mal FIg. 1.11. Schema. pompe. axiale.'numesc şi "eliC!~w.aIe"~ .' ..'.. .

In fig. 1.f1 este prezentată schema unei pompe axiale.' Pompele axiale,datorită construcţiei lor, sint ca:pabile sit deplaseze cantităţi mari de lichid,corespunzătoare dimensiunii corpului (tubului) pompei. De aceea ele sint

Page 9: 62364992 Pompe Hidraulice

20 NOŢIUNI FUND,UlENTALE DESPRE POMPEPRINCIPII DE FUSCŢION,"RE A POMPELOR 21

utilizate cu precădere în agricultură, la irigaţii şi desecări, care necesită debit!"importante la înălţimi de pompare reduse.

Construcţiile moderne sint prevăzute cu posibilităţi de modificare a unghi-ului de Înclinare ~ a paletelor, in timpul funcţionării, permiţînd astfel acoperireaunui cîmp larg de caracteristici. Astfel, considerindu-se unghiul de înclinarea paletei in raport cu planul perpendicular pe axa pompoi (vezi fig, 1.1 1),la mi('~f)nrcJ. acestui unghi, debirul pompei se va reduce, iar la creşterea lui.debirul va creşte, Unghiul de înclinare a paletei variază intre anumite limite,depăşirea acestora conducînd la inrăutăţirea apreciabilă a randamentuluihidraulic al pornpei, In mod obişnuit, valorile acestui unghi (M sint cuprinseintre - 10 şi + 6 grade.

Datorită secţiunilor mari de trecere, pompele axiale permit pomparealichidelor ce conţin corpuri in suspensie, fără pericol de infundare a aspira-ţiei. Ele se montează de obicei în poziţie verticală, dar, pot funcţiona şi înpoziţie orizontală sau - mai rar - înclinată. Amplasarea verticală necesităspaţii reduse, deci construcţii de staţii de pompareeconomice.;<:;ln mod analog cu funcţionarea pompelor centrifuge, şi la Pompele axiale

"e produce fenomenul hidraulic al impingerii axiaIe, iarlaj>oID:Pelel!Şezatevertical, la acest efort se mai adaugă şi cel datorat greut3.ţii pieselor in'r<iţ~ţie _arbore~ .rator, cuplaj. La pompe!e axiale nu se pot, apli~a~cel~~i ,soluţiide echilibrare ca la pompele centrifuge, deoarece construcţlapompel nu per-mite reaIizarea"unei ,~chilibră.rLNtlra~.!l~);>e, a,<;ţ.e!'.:rţQţ~(C?nw..~ este'preluat de lagăre (crapodine) axiaIe, sau direct de ,cătreI~~~motoruluide antrenare, .a,tu~ci cind acest.uişţespecial construit cu ace~pos!bmţate.

1.3.6: Funcţionarea pompelor volumi~. Principful 'de funcţionare a pom-lor volumice se bazează pe variaţia de volum produsă de un organ al pom-

pei - in contact cu lichidul - ce execută o mişcare periodică . .Variaţiade volum (conform legii Boyle-Mariotte p ..V = const) are loc concomitentcu o variaţie a presiunii, astfel incit, Ia o mărire a volumului.dn camera delucru a pompei presiunea scade sub valoarea presi1;lnii. atmosferiqe." Dacăîn acest moment camera de lucru este pusă in cemunicăţie cu conducta careface legătura cu bazinul de aspiraţie, lichidul din bazin va pătrunde in aceastăcameră, fiind impins de presiunea atmosferică ce se exercită la nivelul săusuperior. La micşorarea volumului camerei de lucru, presiunea lichid uluiva creşte şi, dacă in acest moment se face legătura cu conducta de refulare,lichidul va fi pompat Ia consumator.. '-il'

Deci, ca şi în cazul pompelor centrifuge, organul de lucru al pompei,denumit in mod uzual "piston", transmite direct lichidului o cantitate de ener-gie care se manifestă prin deplasarea lui şi' totodată prin creşterea presiuniiacestuia.

Pentru a putea funcţiona, camera de lucru a pompei volumice nu trebuie săfie pusă concomitent in comunicaţie cu conductelede aspiraţie şi refulare.Separarea comunicaţiilor se realizează, la construcţiile actuale, cu ajutorulunor soluţii ce prevăd supape de sens (de aspiraţie şi de refulare), sau prinpracticarea unor fante ce sînt acoperite sau descoperite la momentul opor-tun, chiar de către organul de lucru.

1.3.6.1. Pompe volumice cu mişcare alternativ,ă. In fil?' 1.12 este prezen-tată schema de funcţionare a unei pompe volumice cu piston, ~uncţlOn:'lreaare loc astfel: la deplasarea pistonului P spre dreapta~ camera din faţa piste-nului îşi măreşte volumul realizî~du-se a~tfe! o dCP:,:"lu~"care produce deschiderea supape~ d~ aspI~aţle S" ş~ mC~I- f.=-~derea supapei de refulare s.. hchldyI dm ~·;tSIlI mţenort:,l.: J.,pirJ.~ in pompă ?i u?1ple sp.aţIUI degajat de piston,După termmarea cursei, pistonul Incepe, sa se deplasezespre stînga, micşorînd volumul c~mereI ,de, lucr~. S.ubacţiunea presiunii exercitate de piston, lichidul m~hidesupapa de aspiraţie şi deschide supapa de refulare ŞI esteastfel evacuat prin orificiul aceste.ia din u~~, către vas~superior. La următoarea cursă a pistonului, CIclul se repetarealizlndu-se astfel efectul de pompare. .

Pompa cu piston descr.isă mai s~s face parte .dmcategoria pompelor volumice .. c~ mişcare alt~rnatIvă.La pompele vcu'rvpiston" cu mişcare alternativă estecaracteristic faptul că spaţiul de aspiraţie este separat de ce~ de ref~-Iare nu prin intermediul pistonului ci prin s.istemul ~e distribuţie .alcăt~ltdin cele două supape de sens. Pompele ,:olumlce cu mI~are altern~tIvă, sîntactualmente realizate in nenumărate variante constructive, tn funcţie de scopşi destinaţie, tare nu po.ţ ţi pr~zent!,-te .tn ca~~«;stei lucrări, ţda: .pent~familiarizarea 'cu 'denumirile ŞI noţiunile specifice corecte se prezintă maljos principalele caracterist~ci constructive ale acestor tipuri de pompe, int~-nite mai frecvent tn practică. . .L; ..• , ."

Astfel pompele al căror piston po1;1lpează lt~hld?,l num~1 Într-un .smgursens al cursei se numesc "pompe cu SImplă acţiune . Cele la carepiston~aspiră şi refulează în am~le se~s!lri ale cursei se numesc i.pompe ~u dub~~acţiune" . .Pompele cu un smgur cilindru-de lucru se n~esc ••pompe ~lmp!ex ~cele cu doi cilindri paraleli - i.pompe ' duple::c': -' !ar cele cu trei cilmd,~1paraleli - "pompe triplex", Pompe cu patru cilindri de lucru "quadruplex ,se întîlnesc mult mai rar. ' . . .

Pompele acţionate de maşini c~ abur, la care pistonul pompei ŞI. celal maşinii cu abur sînt cuplate pe o tIJă comună se numesc "pompe cu acţiune~ct~. .

1.3,6,2. Pompe volumice cu mişcare rotitoare. Pompele volumice ale cărororgane de lucru execută. mişc~ri de rotaţie. si~t utilizat~ în mod frecven~in toate ramurile industriale ŞI in mod special 1~ domeniile ~nde nu pot fiutilizate pompele centrifuge. sa~ pompe!e CU~ISto~, ,respectiv acolo. und;se cer debite continue la presiuni relativ înalte, Iar lichidele se caracterizeazăprin viscozităţi mari. ., .

Principiul de. funcţionare. al acesţor. pompe este acel~şI ca ŞI la JX?mpelecu piston, respectiv se .bazeaza p~ .v~l.flaţla de ~o~~, dar m acest .caz plston~nu mai execută o mişcare rectilirue alten;atIva, CI,una de rotaţie. Totoda.tael nu mai are formă de disc sauplunger, CI este obţinut pe baza unor profIl~rezultate din calculele de proiectare specifi~e tipului c?nstructiv ~ ~ompeI.

La pompele volumice cu. mişc~re. rotItoar~, sp!lţlUl d~ asplr<l:ţIe. est~separat de cel de refulare chiar prin intermediul pistonului proprIu-zIS ŞI,

Fig. 1.12. 'Schemafuncţională a pompei

ca .piston.

Page 10: 62364992 Pompe Hidraulice

22 NOŢIUNI FUNDAYENTALE DESPRE PO)IPE

din acest motiv, aceste pompe nu mai sint dotate cu organe de distribuţie.care sint supapele.

Printre construcţiile cele mai cunoscute de astfel de .pompe se potenumera: pompele Clf. angrena]e, pompe cu rotor excentric '(cu palete, cu role,cu segment separator. rIt ~!lrqh excentric) şi bel multe alte construcţii speciale.

In categoria pompe/or cu angrena]«, cele mai răspîndite sînt: pompelecu roţi dinţate, pompele cu şuruburi şi. în g~nf'ral. toate pompele d~nu:nit~"cu pistoane profila te" . --

in fig. 1.13 este prezentată schema de funcţionare a unei pompe cu roţidinţate. Conform schemei din figură, funcţionarea are loc, astfel: la rotirearoţii 1, numită roată "conducătoare", insensw.indicat pe desen,roata 2, denumită roată .•condusă", 'angrenată cu roata 7, se roteşte însens invers, astfel încît camera de aspiraţie îşi măreşte volumul cu ocantitate echivalentă cu spaţiul cuprins între dinţii a - b şi a'-b' . Prinaceasta se creează o depresiune iar lichidul este aspirat în camerade-aspiraţieA, de aici pătrunde în golurile dintre dinţi şi este transportat de către aceştiaspre camera de refulare R.,· Pe măsura rotirii, volumulcamereijde -refularese micşorează cu o cantitate echivalentă cu spaţiu). cuprins intre 'dinţii c,-dşi c'-d', iar lichidul este obligat să pătrundă în conducta de refulare.Dupăcum se poate' observa, in cazul pompelor cu roţi dintaţe, dinţii acestora joacărolul pistonului ce acţionează direcţ asup.ra.lichidului..:iP-9lPpacu .I9ti di.rţţatedescrisă mai sus face parte din categoria' pompelor cu angrenare exterioară.Există însă. şi c?nstrucţi~. cu angrenare .!ttterioar~,.~.~~!l1:e~oaţa ccw.4~ .segăseşte In Interiorul roţii conducătoare, dar acestea sînt-mal,.rar înblmteîn procesele industriale. .,~l, .,",,~r : l:"'t"y'::J' fi

Pompele cu rpţi dinţate sînt destinate ,să yel1icu,lţztl.Jic1ti.de,~ente,deoarece ungerea 'angrenaj ului şia lagărelor de spr:ijin ,se'realiz~ază chiarcu lichidul pompat. Mai rar, pentru lichide neunguente--se folosesc variante

" constructive la care lagărele. se găsesc ·tn exteriorulffL.~~w.:lor-' pompei, fiind unse-separat cu ulei sau unsoare con-

sistentă. De- asemenea, există-şi construcţii la carecorpul pompei este inconjurat de o manta exterioarăcare formează cu acesta un spaţiu închis in, care seintroduce un agent <letncălzire (apă, abur) cu scopulde a micşora viscozitatea lichidului pompat, atuncicînd acesta este prea vîscos.

Debitul pompei .cu roţi dinţate are un oarecaregrad de neuniformitate (pulsaţii); datorită divizăriispaţiului de lucru de către dinţii roţilor conjugate,ceea ce reprezintă un inconvenient important pentruunele instalaţii mai pretenţioase (acţionări la ma-şini-unelte).

In afară de pompele cu roţi dinţate, care alcă-tuiesc categoria reprezentativă a pompelor volumice

rotitoare, există şi alte tipuri constructive; folosite din ce in ce mai mult indiverse domenii cu caracter specific şi care s-au impus atenţiei utilizatorilor.Dintre acestea, o categorie importantă o reprezintă pompele cu şuruburi,denumite astfel datorită formei pe care o au organele de lucru (rotoarele),

Fig. 1.13. Schema funcţi-onală a pompei cu roţi

dinţate.

PRINCIPII DE FUSCŢION.~RE A PO:.lPELOR

formă care este un profil elicoidal asemănător spirei unui şurub. Acestetipuri de. pompe ~e co~struies~ î~ două variante ~~ bază: cu două şu(ubur~şi cu trei şuruburi. EXIstă însa ŞI unele construcţii speciale, care au malmulte rotoar= dispus- rirr"hr, dar utilizarea lor este limitată.

n-~tM ~rf~~ __

Fig. 1.1i. Pompa cu două şuruburi. cu angrenare directii.

In fig. 1.14 .este pfeze~tată "const~ucţi~ .u~~i pompe cu 'do~ă şuruburi.Pompa este alcătuită dintr-o carcasă, în interiorul căreia se rotesc cele douărotoare (şuruburi), dintre care unul este conducător, iar celălalt condus.Transmiterea mişcării de la şurubul conducător la cel condus se realizează prinangrenare directă astfel că flancurile spirelor sînt in contact permanent, iarlinia de angrenare asigură o etanşare .ermetică continuă între, spaţiul de aspi-raţie şi cel de refulare. . ...' ". Pentru qangrenare corectă, profilulflancurilor spirei în secţiune normală

pe axa şuruburilor este, 9 curbă epicicloidă. ',r ,. ',., ,,', ,j

Fig. 1.15. Pompă cu două şuruburi, cu angrenare prin roţi dinţate.

o altă soluţie constructivă folosită la pompele cu două şuruburi este prezen-tată în fig. 1.15. La această pompă, transmiterea mişcării de la şurubul condu-cător la cel condus se realizează prin două roţi dinţate fixate la capetele arbo-rilor. La această construcţie, flancurile spirelor nu sînt în contact, între ele

23

Page 11: 62364992 Pompe Hidraulice

24 NOŢIUNI FUNDAMENTALEDESPRE PO~!PE

existind un interstiţiu foarte mic prin care are loc o recirculare a debitului delichid din spaţiul de refulare spre cel de aspiraţie, fapt care are ca efect redu-cerea randamentului volumic al pompei.

Profilul flancurilor spirelor in secţiune normală pe axa şuruburilor este deformă riglată (dreptunghiuIară sau trapezoidală), ceea ce favorizează proiec-tarea şi execuţia sculelor de prelucrare, deci se obţine o reducere a costurilorde fabricaţie. La aceste pompe, uzurile flancurilor spirelor sint practic inexi-stente, dar presiunea maximă ce poate fi realizată nu depăşeşte 20 bar.

O altă variantă de pompă cu şuruburi este construcţia cu trei şuru buri,prezentată în fig. 1.16. Pompa este asemănătoare cu cele descrise anterior, darorganele de lucru sînt alcătuite din trei rotoare (şuruburi), dintre care celmedian este conducător, iar celelalte două sint conduse. Prin această amplasare,se creează posibilitatea obţinerii unui debit sporit intr-o construcţie compactă.La pompele cu trei şuruburi, transmisia mişcării de la şurubul conducătorla cele conduse se realizează numai prin angrenarea directă a flancurilor spi-relor, deci pe baza unui profil epicicloidal. Angrenarea prin roţi dintate exte-rioare ar conduce la construcţii complicate şi la dificultăţi d~ sincronizare aroţilor şi a şuruburilor. '0·0 •••.•. .,. ".>' ~ ,-,.'J ~w1""~ ~'"''' :

Datorită liniei de angrenare ermetice, pompele cu şuruburi cu profil epici-cloidal pot realiza presiuni pînă la 80 bar, iar unele c6nst~ucţii speciale atingvalori de 200 bar. La aceste pompe, uzura rotoarelor estcrniai rapidă, iaHehno-logia de fabricaţie mai complicată. Fenomenul de pomPai"eareloc la rotireaşuruburilor datorită deplasării spaţiilor. volumice cuprinse Intre .. spireleşuruburilor şi peretele interior al carcasei pompei; ·umplerea'Jpaţiilor' Se rea-Iizează tn perioada de aspiraţie, cind, prin deplasarea spirelor, volumul ca-merei de aspiraţie creşte. În .mod analog, refularea lichidului se datoreştemicşorării volumului camerei de refulare cu o cantitâfe echivalentă cu volu-mul ocupat de sire. De fapt spira' joacă rolul unui piston fără sfîrşit, iar lun-gimea ei (numărul de spire) determină gradul de etanşare a pompei şi prinaceasta presiunea maximă ce poate fi realizată. -

Pompele cu şuruburi se utilizeazăla vehicularea lichidelor unguente, cu vis-cozităţi pină la 15000 cSt. Cele cu două şuruburi şi angrenare ,exterioară potpompa şi lichide neunguente sau corosive. ' , ,,"

Debitul acestor pompe este continuu, fără pulsaţii, fapt pentru care sîntutilizate ca pompe de ungere pentru lagăre de motoare sau turbine şi ca pompede acţionare a maşinilor-unelte.

a altă categorie de pompe volumice rotative este aceea a pompelor cupistoane profilate, denumite astfel datorită formei organelor de lucru e , Acestepompe se utilizează mai ales pentru pomparea lichidelor foarte vîscoase,,spumoase sau cu tendinţă de coagulare. .

În fig. 1.17 este prezentată schema unei pompe .cu pistoncu o singură.aripă. Pompa este alcătuită din două rotoare profilate asimetric (cu o singurăaripă), amplasate într-o carcasă comună, Transmiterea mişcării de la rotorulconducător la cel condus se realizează prin două roţi dinţate montate pe cape-tele arborilor. Profilele nu sint în contact, dar interstiţiile care separă spaţiul-de aspiraţie de cel de refulare sint foarte mici, de ordinul 0,05 mm, astfel-că pierderile de debit sînt reduse.

In fig. 1.18 este prezentată schema unei pompe cu piston cu două aripi.

I

PRINCIPII DE7UlfCŢIOlf,"RE ." PO~IPELOR 25

°E•.'I.'~ .. ·

c.s"'a,

1l>g,oos ,-co.=E '.o o;l..8•...

..:

Page 12: 62364992 Pompe Hidraulice

26 NOTlmil FUNDA)JENT.~LE DESPRE POMPE

La această pompă rotoarele au aripi simetrice, iar profilul acestora esteastfel conjugat încît interstiţiu} se păstrează constant în orice poziţie. Feno-menul de pom parc are loc datorită variaţiei de volum, create prin rotireapistoanelor.

În fig. 1.19 este prezentată schema unei pompe cu piston raclor. Pompaeste alcătuită dintr-o carcasă În interiorul căreia se Toteşte un rotor de formăeliptică. Tot în carcasă se mai găseşte un braţ oscilant care are o muchie Ce

s~ r~azcmă p'~cOllt~rul_exteri?r ~l rotorului. Pompa este utilizată la pomparealichidelor ce manifesta tendinţă de aderare la suprafeţele metalice.

În categoria pompelor cu pistoane profilate mai există şi alte tipuri deconstrucţii cu mai multe aripi, dar utilizarea acestora este limitată.

O altă categorie de pompe volumice rotitoare, care au o caracteristicăcomună, este cea a pompelor cu rotorul plasat excentric în carcasă. In fig. 1.20este prezentată schema unei astfel de pompe, denumită cu "p ale t e cu} i-s a n t e", Pompa este alătuită dintr-un rotor al cărui ax ·este decalat faţăde axul carcasei, cu o anumită valoare denumită "e.xcentricitate:!. astfelîncît intr-e pOziţie determinată rotorul este tangertna ~cartasă. ~ln-rotor sîntprevăzute fante radiale, în care pot culisa liber două sau mai multe paletelamelare. Datorită amplasării excentrice a rotorului, în carcasă apare unspaţiu in fornîă de seceră, care se măreşte de la poziţia de tangenţă a rotoruluipînă la poziţia diametral opusă, unde atinge valoarea maximă apoi se micşo-rează in mod simetric. La. rotirea rotorului, paletele sîntproiectcite spre peri-feria carcasei şi alunecă pe conturul interior al acesteictf1~ep~ spaţiul de:spiraţie de cel de r~fulare. Aspiratia se face în zon~;te:ţ!~{t~ ..".,.sp.aţiului10 formă de seceră, Iar refularea in zona de reducerea;.iCes1U.lll: .•...

Pom p ele ciu pal e t e tndeplinesc în nlQSf9trŞ-;-;;it~u"iJtincţiuniprincipale: funcţia de pompă de acţiosare, atunci cin,~~pompeâză lichid în

,,,..•.

Fig. 1.19. Pompa. cu pistonraclor. Fig. 1.20. Pompă cu palete culisante.

diverse sisteme de transmisii hidraulice, realizînd presiuni de ordinul a 100 barşi funcţia de pompe de vid, atunci cînd vehiculează gaze; cu o etanşare cores-punzătoare ele pot realiza valori ale vidului de 10-2 mbar.

PRINCIPII DE FUNCŢIONARE A POllPElOR

În fig. 1.21 este prezentată construcţia unei pom p e cur o le.Şi la această pompă, rotorul este plasat excentric în carcasă, dar, În loc defante, el este prevăzut cu alveole În care se introduc role cilindrice. La roti-rea rotorului, rolele sînt proiectate spre exterior şi se rostogolesc pe conturulinterior al carcasei, Prin această soluţie, se înlocuieşte frecarea de alunecare- existentă la pompele cu paIete - cu o frecare de rostogolire, ceea ce are caefect reducerea uzurilor pieselor aflate în mişcare.

Deoarece şi aici ia naştere un spaţiu În formă de seceră, principiul dL'functionare este identic cu cele al pompelor cu palete, relele realizînd sepa-rare; dintre celulele cu presiuni diferite.

Pompele cu role se utilizează pentru vehicularea lichidelor corosive saucu viscozitate mai mare, in instalaţii care necesită debite mai reduse la presiunimedii de ordinul 20-25 bar. Un exemplu tipic de utilizare a acestor pompe îlreprezintă maşinile de combatere a dăunătorilor în vii şi livezi, unde pomparealizează presiunea necesară pulverizării agentului de lucru.

O altă construcţie. cu rotor excentric faţă de axul carcasei, este pompa- cu s e g m e n t s e p li r citor, prezentată in fig. 1.22. Rotorul acestei

pompe, avînd axul decalat faţă de axul carcasei, este prevăzut la partea su-perioară cu un corp de ghidare care poate oscila într-un locaş al carcaseipompei. Mişcarea rotorului in carcasă este o mişcare de rostogolire pe pereteleinterior al acesteia, iarspaţiul în formă de seceră este in funcţie de deplasarearotorului, care, ln punctul, de contact cu c~~casa,~şepl!-răspaţiul de aspiraţiede cel de 'refulare. Acest tip de pompă se utilizează mal. ales ca pompă de vid.

.O altă construcţiecu rotor excentric este prezentată In ţJg.l.23, fiinci detipul cu şu:r_u b.... e·x.~:e.,t;lfi' i c, Aceasta."se compuneJn.'princip.al dintr-ocarcasă tubulai[;,Ji'eifiiZată..de oQicei din ţeavă, care îmbracă prin vulcanizarestatorul pompei, 'co~iifecţioRatdintr-un cauciuc special, rezistent la abraziuneşi coroziune. Cavitatea statorului este de formă elicoidală, fiind generată dedouă elice cu originile diametral opuse (două inceputuri). Rotorul, plasatexcentric faţă de axa statorului, este un arbore cu profil elicoidal, avînd pasulegal cu 0,5 . din pasul. elicei statorului. La rotirea rotorului, _spirele sale exe-cută o mişcare de rostogolire şi, tndeplasarea lor, fac să varieze continuuvolumul cavităţii statorului, realizînd astfel procesul de aspiraţie şi refulare,deci pomparea lichid ului. Dacă În timpul funcţionării pompei, o particulăsolidă este prinsă Între rotor şi stator, ea va fi presată şi va deforma l?calcauciucul, după care va reveni În curentul de lichid fără a fi provocat strică-ciuni (~uri). , . ... . . .•

Datorită acestei calităţi, pompa este foarte potrivită pentru pomparealichidelor cu conţinut de particule în suspensie. Ea se mai utilizează şi lapomparea lichidelor vlscoase: siropuri, pulpe de fructe, melasă, nămol et~.Presiunile maxime pe care le poate realiza o astfel de pompă sînt de ordi-nul 10-24 bar. ~

Un alt tip de pompă volumică rotitoare este pompa cu rotor elastic pre-zentată în fig. 1.24. La această construcţie rotorul este confecţionat tn tntr~-gime din cauciuc avînd paie tele dispuse radial. El este amplasat concentricîntr-o carcasă, care este teşită la partea superioară, astfel că, În timpul ro-tirii, paletele elastice sînt deformate in această zonă. Sensul deformării pale-telor este contrar sensului de rotaţie al rotorului, astfel că, la ieşirea din zona

21

Page 13: 62364992 Pompe Hidraulice

28 NOTIVlIl FUNDAMENTALE DESPRE POMPEPRINCIPII DE Fl·XCTIOX.\RE .\ POllPELOR 29

teşită. are loc mărirea volumului, deci aspiraţia lichidului, Iar la intrareaîn zonă, rnicşorarea volumului, deci refularea. #

Acest tip de pompă are o utilizare mai restrînsă, ea neputind realizapresiuni prea mari (de ordinul 3-4 bar), dar poate vehicula lichide puterniccorosive, deoarece organul înmiscare - rotorul - este COll-fec'ţionat din cauciuc special.

În fig. 1.25 este prezentatăschema unei pom p e per i-sta Iti c e. Pompa este alcă-tuită dintr-o carcasă, in inte-riorul căreia se află un tubelastic. Rotorul este formatdintr-un dispozitiv cu role, careîn timpul rotirii presează asupratubului elastic, deformindu-l.Lichidul aflat în tub va fi refu-lat în conducta de refulare, intimp ce lichidul din vasul deaspiratie va pătrunde în tubdupă revenirea acestuia la for-ma iniţiată:' "

.Pompa are o utilizarelimi-tată, dar este foarte potrivităîn special pentru cazurile incare lichidul nu trebuie să vinăîn contact cu organul de lucru(exemplu: pompă de singe în laboratoarele medicale).

Pe plan mondial se cunosc nenumărate soluţii constructive, bazate peprincipiul funcţionării pompelor volumice, dar acestea sînt construcţii spe-cifice anumitor procese, au un caracter special şi o utilizare limitată, astfelcă nu pot fi cuprinse în cadrul acestei lucrări. )(

Pompele volumice, spre deosebire de pompele centrifuge, sînt capabilesă evacueze singure aerul din conducta de aspiraţie, nefiind necesară amorsare alor din exterior, prin urmare ele sînt pompe "autoaspiratoare". Această cali-tate se datoreşte tocmai principiului de funcţionare, bazat Re variaţia de vo-lum, precum şi etanşării superioare a organelor de lucru. In comparaţie cupompele centrifuge, randamentul volumic al pompelor volumice este netsuperior. ~

O altă caracteristică a acestor pompe este aceea că ele îşi pot menţinepresiunea de refulare constantă la debite .variabile. Debitul lor este directproporţional cu turaţia, iar presiunea, care depinde de rezistenţa creată deconsumator în refulare, poate creşte nelimitat deoarece lichidele sînt fluidemcompresiblte, In practică valoarea acestei presiuni este limitată doar derezistenţa materialelor din care este confecţionată pompa.

Spre deosebire de pompele centrifuge, pompele volumice sînt capabilesă vehiculeze lichide cu viscozitate foarte ridicată, Datorită acestor caracte-

Fig. 1.25. Pompă peristaltică.

III

Page 14: 62364992 Pompe Hidraulice

-

30 xortuxr FUND.\1IESTALE DESPRE POMPE

ristici, domeniul de utilizare a pompelor volumice se limitează la debite rela-tiv reduse ~ în .comparaţie cu cel al pompelor centrifuge - şi la Înălţimide pompare marr,

! .J.7. Funcţionarea pcmpelor autoaspiratoare, Pompele autoaspiratoarereprezintă o categorie de pompe distincte, al căror principiu de functionare,diferit de cele descrise în pan':;o:\fdc :::: t.rioarc, le conferă calitatea de aputea elimina singure aerul sau gazele din conducta de aspiratie, realizîndastfel ceea ce se numeşte în mod obişnuit "autoamorsarea". '

Datorită acestei calităţi, pompele autoaspiratoare sînt utilizate în in-stalaţ,iile unde realizarea etanşării este mai puţin pretenţioasă decît la pompelecentrifuge - t~asee de conducte c~ multe îmbinări şi racordări care potprezenta locuri neetanşe - precum ŞIla pomparea lichidelor cu conţinut bogatde aer sau gaze !n co~.poziJie. În funcţie de tip~ ales, ele pot fi folosite şipentru crearea vidului m diverse procese tehnologice, Deoarece randamentulmaxim al acestor tipuri de pompe nu depăşeşte, Iaconstrucţiile curente, va-loare~ de 50%, ~le se ,utilizează in divetse combinaţiiconştructivecu pompelecentrifuge, realizînd amorsarea acestora, . ..'

Celemailă.spîn~iteconsJfUcţ~ -,de .pompe .auţoaspiratoare .sîpţ;..,pompelecu canalla~eral, pompele de VId cu inel de Iiehid, pompele perife~ şi pom-pele cu bazin, ': .

1.~.7.1. Pompe a~t0a.sfiratoar<, .:It canal lateral. 111fig. !,26,.~, ~!lJepre-~eI,1tată.sc~eIl}<I.de PrII19P!,~'; 'Y}P,,~mpe ~u canal lateral. 'Du~.;~ ~e-~~~J~,. :pJ.5.!~a.:'h!m:~~/a ~mper cu. ~a,~)'.lţeral este' ~CătUltădintr-un rotoc~cu.palete.flXe; In formă de stea, montat intre două celuleuna de aspi;raţie ~d~ceaJaltăAi r~ful~e Ca; InF~I~gld}I(Pfclct!.catăfanta A pnn care se realizează aspiraţiafluidului. L~.perifer~ceIuler Czeste prevăzut un canal Circular c, a căruisecţiune'transversă1ă âre-.o'anumită~orm~. Canalul lnc.epe !n .punctul. 1, car~ se găseşte la' riivelul .suprafeţeiinterioare a celulei, adîncimea lUI creşte treptat pînă în punctUl 2, apoirămîne constantă pină 1n punctul 3,' de unde lncepesă 'desereasâ pînă înpunctul 4 care se găseşte situat la. nivelul aceleiaşi suprafeţe, ca şi punctul l.Totodată fn celula Cz se găseşte ŞI fanta de evacuare E..

1/

aFig. 1.26. Pompă cu canallate~: .

• ....:.schema constructivA; ,'-schema circulatiei cureatuluJ turblonar,.. J

Funcţionarea are loc astfel: se umple iniţial pompa cu lichid; la rotirearotorului în se~sul indict pe figură, lichidul este proiectat la periferia celuleişi formează un inel de o anumită grosime; o parte din lichid pătrunde în cana-

PRINCIPII OF. Fl'XCTIOXARE A POllPElOR 31

lul lateral, astfel că grosimea inelului de lichid nu rămîne constanta pe Întreagaperiferie ci creşte sau se micşorează proporţional cu , secţiunea .canalul~i.,\(01,) unde secţiunea este mal mare, suprafaţa mtenoară a inelului se depăr-tează de centrul rotorului, iar în porţiunea undeadîncimea rnnalului (ksrreştc. marginea ineluluise apropie de centrul rotorului. Situaţia se pre-zintă ca în fig. 1.27.

Din figură, se remarcă poziţia excentrică ainelului de lichid. Prin aceasta volumul spaţiilor a,b, c, d şi e, determinate de palete şi suprafaţainterioară a inelului de lichid, variază crescind dela începutul canalului pînă În planul axului ori-zontal, iar apoi descrescînd pînă la terminareacanalului. Astfel aici se repetă principiul de func-ţionare al pompelor v.ol~mice, rolul piston~lu! fiind Fig. .I.~!'. Sche~ ~~tieijucat de inelul de lichid. Paralel cu variaţia vo- . grosimu Inelului de lichid.lumului, Între celulele rotorului şi canalul lateral,se formează un eurent turbionar (vezi săgeţile din fig. 1.26, b), datorită dife-renţei de presiune existente- între cele două spaţii învecinate, care provoacăo mărire a energieilic}:Udului, manifestată prin creşterea presiunii acestuia.De aceea, pompele cu canal lateral realizează presiuni de refulare apreciabilmai mari decit pompele .cent~if1,lge C;U ,.,rot-oare-,de diJI)ensiunicompa-rabile. . .. : ,... . , ... ..

Pompa este astfel concepută -r- gurile de aspiraţie şi refulare sint. indrep-tate în SUS - incit, la oprirea din funcţiune, ea rămîne.plină cu lichid, astfelcă la următoarea pornire nu mai este necesară o nouă umplere.

Pompele cu canal lateral se construiesc numai pentru debite destul demici, deoarece randamentul lor volumic este redus, el neputind creşte pesteanumite limite datorită umplerii nesatisfăcătoare a celulelor rotorului. Prinurmare, utilizarea acestor pompe: este recomandabilă în domeniul debitelormici şi al presiunilor mijlocii (20-30 bar) şi mai ales acolo unde este necesarăautoamorsarea. De regulă, se utilizează construcţii multietajate. .

1.3.7.2. Pompe de vid CII inel de.licl,id. O altă categorie de pompe, al cărorprincipiu de funcţionare se asemănă foarte mult cu cel al pompelor 'cu canallateral, este reprezentată de pompele de vid 'cu inel' de lichid. Aşa cum leindică de altfel şi denumirea, aceste pompesînt destinate in special pentrucrearea vidului industrial În diverse Instalaţii.rdar sînt folosite din ce În ce maimult şi ca suflante sau compresoare de joasă presiune. 'Această ultimă uti-lizare se datoreşte mai ales faptului că debitul de aer refulat este continuuşitotodată lipsit de vapori de ulei', cum este in cazul compresoarelor cu.piston.

Pompele.de vid cu; iqef de lichid pot' vehicula şi lichide, .dar ~ţqizarea lornumai in acest scop nu este recomandabilă deoarece randamentul este. neco-respunzător; iar puterea, absorbită creşte foarte mult, ceea ce poate provocadefectarea motoruluide antrenare. Construcţia acestor pompe se aseamănăÎntrucîtva cu cea a pompelor eu-canal lateral, dar. rolul canalului îl "joacă:aicipoziţia excentrică a rotoruluifaţă de carcasă.' . ~ . . . '"

Page 15: 62364992 Pompe Hidraulice

ftlI, it

32 XOŢIUNI FUNDAMENTALE DESPRE POMPE

j

f.1

PRI~CIPII DE Ft:NCŢIO:URE A rOllPELOR 33

In fig. 1.28 este prezentată schema de funcţionare a unei astfel de~om~e. Pompa. este. alc~tuită d~ntr~o ~arcasă. cu secţiune circulară c,fixată lateral prin discurile de distribuţia dl ŞI d2 • In interiorul carcasei

R se găseşte rotorul R, montat P" un.//.z:i~z,,<: . ti, arbore deplasat faţă de axa carcasei cu

excentricitatea e. Rotorul poate culi-'3. Il" arbore în limita jocurilor s dintrelăţimea sa şi lăţimea carcasei mărginit.;de discurile de distribuţie. In discul tii

este practicată o fantă a de o anu-mită formă, care este pusă în legăturăcu conducta de aspiraţie, iar în disculd2 - o altă fantă T, de asemenea de

Fig. 1.28.Schema funcţională a pompei de O anumită formă şi care comunică cuvid cu inel de lichid. conducta de refulare.

. . .Funcţ!onarea se petrece astfel: la rotirea rotorului in pompa umplutăiniţial cu Iichid, acesta este antrenat de palete şi proiectat la~jYeriferiacarcasei,unde, asemănător ca Ia pompele cu canal lateral, ia forma unui inel de lichidde ? ~numită grosime constantă, concentric cu carcasa pompei, Datorităpoziţiei excentrice a rotorului, întreacesta şi faţa in..terioarăa inelului de lichid,se formează un spaţiu în formă de seceră, divizat în mai multe 'celule -"'-7, 2,3, 4,5 - de către paletele rotorului. În sensul de rotaţie indic~t;pefigură,volumul celulelorcreşte pînă in dreptul axului vertical al pomPei, realizîndastfel depresiunea' necesară aspiraţiei.Din dreptul axUlui vertical, volumulac~stor celule se reduce, iar aerul aspirat începe să fie comprimat şi este refulatprm fanta de evacuare. ,:,.)' ,';"." r-, ••.

Prin urmare, şi la această categorie de pompe, procesul de pompare sedatoreşte variaţiei de volum, la care rolul pistonului este preluat de inelulde lichid, •

Spre deosebire de pompele cu canal lateral, unde secţiunea canaluluilateral limitează dimensiunile pompei şi deci şi parametrii hidraulici, lapompele de vid cu inel de lichid, dimensiunile nu mai sint limitate, astfel căaceste pompe pot vehicula cantităţi de fluid foarte însemnate. Deoarece trans-portul lichidelor cu astfel de pompe se face cu un randament scăzut, aşa cums-a mai arătat, ele sint folosite în special pentru evacuarea aerului sau gazelordin diverse recipiente şi instalaţii.

Din figură se observă că, odată cu evacuarea aerului din celule, prin fantade refulare este eliminată şi o anumită cantitate de lichid, ceea ce conduce lamicşorarea grosimii inelului de lichid şi la o funcţionare defectuoasă a pompei.Rezultă deci că, pentru completarea cantităţii de lichid evacuat şi deci pentrumenţinerea grosimii constante a inelului de lichid, este necesar să se aducăîn pompă, de Ia o sursă exterioară, o cantitate de lichid echivalentă cu ceaeliminată.

In acelaşi timp, datorită procesului de comprimare realizat în celulelepompei, aerul se încălzeşte, iar cea mai mare parte din căldura degajată estepreluată de inelul de lichid. De aceea, cantitatea de lichid care o înlocuieştepe cea eliminată are şi rolul de a răci inelul încălzit, astfel că alimentarea tre-

buie să se facă de la o sursă care are temperatura corespunzătoare. Din acestmotiv, lichidul de alimentare se mai numeşte şi lichid de răcire. In ~nele lu-crări de specialitate sau in prospecte ale fabricilor constructoare el mal poartădenumirea de "lichid auxiliar" .

Curbele caracteristice ale pomp-Ier nI' vid cu ind uc E~hiJ sînt illl.iicClll:..le Iuru.zori la o valoare a temperat urii lichidului de alimentare de 1:1 T ~iele suferă modificări În funcţie de variaţ ia tomperaturii acestuia. .

in marea majoritate a cazurilor, acest" pDmpe au ca agent lichid apa,e.: aceea ele se întîlnesc şi sub denumirea de "pompe cu inel de apă", darbine înţeles că se pot utiliza şi alte lichide, cu condiţia ca acestea să nu intrein combinaţii chimice cu mediul ce trebuie evacuat. .

Din punct de vedere constructiv, pompele se execută în două varIante:cu un singur rotor - monoetajate - pentru vid mediu pînă la 160 Torr ŞIcu două rotoare aşezate in serie - bietajate - pentru vid Înalt pînă la 25 Torr.De aici au rezultat şi denumirile de "pompe de vid mediu" şi f,pompede vidinalt". ,'. ..... "-

Trebuie făcută distincţia între pompele de vid pentru vehiculate, la. cărevid inalt (25 Torr) reprezintă un .vid industrial şi pompele de vid înaintat(10-8 Torr] utilizate în Iaboratoarş şi inelectronică. Acestea din urmă repre-zintă construcţii de poinpeVolumice speciale. . . ' . . .

Pentru .~.obţi~ed~M~ .f.C!~te~~"l,a .1;1~.regim cie,~jnd~tljU~:roţQ~~rele poIllpelor de Vid ttpnel ,~f!JlchIdPOJ.lI montate în "paraler,a-ryncl. a~pl-

. raţia pe ambele părţi, pentru a îmbunătăţi umplerea celulelor ŞI deci a randa-mentului volumic. . . .. ... .., .,; "1:-.'. .....

Vidul maxim ce"pO~te :fi'obţinut cu pompele de vid cu inei de lichid:::inge valori de 15-10 Torr, dar la acest regim debitul scade practic la zero.

Pentru a obţine un vid mai inaintat cu acest tip de pompă, se utilizeazăun dispozitiv cu ejector, care se montează pe flanşa de aspiraţie a pompel,obţinîndu-se cu ajutorul său valori ale vidului de pînă la 5 Torr.

Pompele de vid cu inel de lichid se utilizează in diverse procese tehnolo-gice (uscare sub vid) sau ca pompe de amorsare centrale pentru staţii de pom-pare. Elemai pot fi folosite şi ca suflante sau compresoare de joasă presiune,atunci cînd presiunea de aspiraţie este chiar presiunea atmosferică. Astfelpompele cu un singur etaj realizează presiuni de refulare de maximum 2.5 bar,iar cele bietajate pot atinge valori de 6-7 bar. Pentru obţinerea acestorparametri, pompele se livrează cu discuri de distribuţie speciale, avind fantelemodificate. Dacă s-ar folosi aceleaşi discuri cu care este echipată pompa de vid,s-ar obţine caracteristici inferioare şi randamente mult reduse. Totuşi, inmulte locuri din exploatare, ele funcţionează in aceste condiţii, fără incon-veniente de ordin funcţional-mecanic. '

Pompele de vid cu inel de lichid se folosesc şi în combinaţii constructivecu pompele centrifuge, care au prevăzută o carcasă specială în care este am-plasat rotorul de vid ce realizează amorsarea. Astfel de pompe se .numesc"pompe centrifuge autoaspiratoare".

1.3.7.3. Pompe perifeTiale. Pompele de acest tip se asemănă constructivcu pompele cu canal lateral. In fig. 1.29 este prezentată construcţia unei pompeperiferiale. Pompa este alcătuită dintr-un rotor amplasat între două carcaseavînd fiecare cîte un canal lateral identic. Canalele fac legătura directă între

- Alegerea pompelor - c. 267

I

IlII

Page 16: 62364992 Pompe Hidraulice

34 :-iOŢIUNI FUNDAllENTALE DESPRE POMPE

()rifici~l de aspiraţie şi cel de refulare. Rotorul are forma unui disc prevăzut laperiferie, pe ambele părţi, cu un număr mare de palete realizate prin freza re;:\u matriţare. , . ,

Fig, 1.29, Schema pornpei pcrifcrrale, Eig. 1.30,Schema funcţională a pompei periferiale.

Funcţionarea are loc astfel: pompa fiind umplută 'irtiţi~(cu'lichid, Iarotirea rotorului, lichidul este proiectat spre periferia carcasei şi aici capătăo mişcare circulară În formă de spirală - Între canalul lateral ~ipaJete - ,avansind continuu de la aspiraţie spre refuIare:.Celulele, alc;~tulţ~.4e paIeteşi pereţii late"ra~i ai carc~~!or joacă .rolu:L~?r~t~jetn~ca~~:~x;]{ ;' li Ipd~uise acumuleaza ŞIse ampliflcasubformăde'preSlUnea~tfelcăp9mpae ','pabilăs~~.r~alizf!z~la. dÎ.D:l~siun~ reduse presi9~:de.refu.w.-~':II?-~lt ~m:fi0.,. i~iţlecîtpompele centnfuge asemănătoarexăstfel pompele periferiale pot realiza înăl-ţimi de poinpare de 250 metri coloană de lichid, cu un singurroţ()r ..J( ,,i, Schema principiului}e f~8tio~ase.e~ţ,e r~d~tăJpJ~!,}}4'ţ~,; :;":f,' ','

._" '" ,P()mpele penfenaIe se mal numesc ŞI pompe "tur-ff' 'bionare", denumire datorată circulaţiei turbionare a

~::', lichidului in pompă. Ele sint pOlp.peautoaspiratoare,tf::.::..:;)~::.., ?~r ~a~acitatea lor de aspiraţie este redusă, nedepăşindi" I ",' înălţimide 2-3 m. , ", ",,' , .. " ' .r

I Pompele' periferia1e seutÎlizează ,Îndeosebi În in-l dustria chimică şifarmaceutică)i acolounde sînt ne-cesare debite foarte mici, de ordinul 0,,5 - 4 ~3/h lalnăl ţimi de pompare relativ ridicate. Atit rotorul cît şi car-casele sepretează a fi realizate din materiale anticorosive.

1.3.7.4. Pompe autoaspiratoare e~.bazi1ţ. Principiulde funcţionare al acestui tip de ,pompă constă în pro-ducerea unei turbulenţe care are ca efect degajareaaerului sau gazului conţinut În lichid. Acest principiueste ilustrat în fig. 1.31.

Pompa este prevăzută cu un bazin de decantare aIichidului, în care are loc separarea aerului de lichid,

Fig. 1.31. Pompă auto- funcţionarea are locastfei; .Iavrotirea rotorului,aspiratoare cu bazin. în masa de lichid se produce o" turbulenţă puternică,

avînd ca efect crearea unui amestec de lichid şi aer.Acest amestec este .refulat în bazin unde întîlneşte un spaţiu mult mai li-niştit, astfel că bulele de aer, fiind mai uşoare, se ridică Ia suprafaţă; iarlichidul se întoarce in rotor prin orificiul de retur şi ciclul se repetă.

CURBE CARACTERISTICE 35

Lichidul din pompă este în contact permanent cu aerul din conducta de,,"piraţÎc. iar, pe măsura funcţionarii. acest aer se dizolvă în li,ch~dşi înlocuieştetreptat aerul evacuat in conducta de refulare. Locul aerului din conducta deaspiraţie este luat de lichidul din rezervorul de aspiraţie. care_umple, înt~eg-raseul pînă S(' produce arnorsarva pomp_'1. In C'lntllluarc, dup;! n', se: 1I1Cll1Jt~

orificiul de retur. p'Jmpa funcţionează CI n pompă c(~ntrrfll!.:''-ll)!lI~nul~:!...

Timpul de amorsare la acest,! tipuri de p()mp'~ este d(,"t!!1(l<> l-mv. vu iin.!intre 3-7 miri. Pentru' a obtine o amorsare cît mai eficientă, este r,:-comandabil ca vanele de pe conducta de refulare să fie complet deschiseastfel încît să opună o rezistenţă cît mai redusă în calca aerului evacuat.Această categorie de pompe este utilizată dvstul de frecvent pentru diverseservicii: irigatii, evacuări de ape uzate din incinte. alimentări cu apă cu carac-ter local, int'ervenţii la stingerea incendiilor etc. În funcţie de cara~terulexploatării, pompele se echipează cu rotoare adecvate. Pen~ru aputea s~tbfaceastfel de cerinţe.lele se monteazăpe.şasiuri cu rOJişi siI?-ţantre~aţe cu aJut0m!motoarelor termice. Această -soluţie le confera mobilitate ŞI independenţăfată de surse de energie electrică, calităţi apreciate mai ales în cazuri de in-tervenţii 'râpide. :.' '1'" . ,... " ,;<.'.' , ,

Principiile de funcţionare descrise în cadrul acestuic,!-pitol ~ referă I~tipurile de pompe cu cea mai largă aplicaţie pe plan mondial.: EXIstă Însă '!ilalte, categorii de pompe, 'al' căror principiu de funcţionare se ~azează, ~e:.ufl-lizarea unui fluid motor - apa. aerul. aburul - dar domeniul de ut!Ir:::-.r;:al acestora este limitat Ia scopuri speciale: irigaţii cu caracter local, asan~rl,denisipări de puţuri etc. :"q - """':, " ",.'-';~~

Aceste!"construcţli sînt 'cunoscute sub denumirea de transformatoare hi-draulice, dintre care cele mai cunoscute sînt: injeelorul de apă, ejectorul,berbecul hidraulic, pompa ?fumul, pldsometrzel ele abu» şi apă salt cu gaze ş:,1pă.

Injectorul şi ejectorul sînt aparate Ia ca~e principiul de funcţionare esteidentic, dar denumirea lor rezultă in funcţie de modul de aplicare. Astfelaparatul se numeşte injector, atun~i cînd este f~los~t p~nt~ p~m~area su~presiune, şi ejector, cînd este folosit pentru aspiraţia lichidului din puţuricu nivele adînci.

Deoarece din punctul de vedere al exploatării, utiliza~ea acest?r' apar~leeste limitată, în comparaţie cu celelalte tipuri de. pompe, la~ d.escnerea prIn-cipiului de funcţionare este prezentată în Iucrările de speclallt~te .•pre,zentalucrare îşi propune să le trateze numai în cazuril~ în care sînt folosite in diversesoluţii combinate cu pompele de largă circulaţie.

lA. Curbe caracteristice

Criteriile după care pot fi apreciate calităţile unei po~pe sînt parametriifuncţionali pe care-i poate realiza aceasta, supusă la dIver5~ regImUrI, defuncţionare. Expresia analitică sau grafică a acestor pa~amet~I ?feră pOSIb~-litatea beneficiarului pompei de a alege pompa cea mal potrivită sCOPUlUI,de a-i cunoaşte limitele de utilizare corectă, asigurîndu-şi astfel exploatarearaţională şi totodată economică a instalaţiei hidraulice pe care aceasta o

Page 17: 62364992 Pompe Hidraulice

~ f• !_ i

36 NOŢIUNI FUNDAMENTALE DESPRE POMPE

deserveşte. În practica curentă relaţiile dintre aceşti parametri sînt exprimatepe cale grafică, sub formă de diagrame, care cuprind diverse curbe ce au căpă-tat denumirea de "curbe caracteristice".

!.oi.!. Curoe caracteristice la pompele centrifuge. Parametrii funcţionaliai unei pompe sînt: •

Q - debitul de lichid pcrnpat, exprimat de regulă în m?oră, lll~/~eCUnu.:"sau Imi/secundă, litri/minut;

H - Înălţimea totală de pompare. exprimată în metri coloană de apă(mCA) sau metri coloană de lichid (mCI);

n - turaţia de antrenare a pompei, exprimată în rotaţii pe minut(rotjmin, sau rot-rnirr t) :

"1) - randamentul total al pompei, exprimat în procente (%) sau înnumăr subunitar;

N PSH - înălţimea energetică netă la aspiraţie, exprimată în metri;P - puterea absorbită la arborele pompei, exprimată în kW. ..

,Curbe1ecaracteristice ale pompei se determină de către uzinele ~nstruc-toare pe standurile de probă, prin măsurători directe, efectuate pe prototipuri,iar după introducerea acestora în fabricaţia de serie, fiecare exemplarse veri-fică pentru un anumit număr de puncte funcţionale şi se compară cu curbeleomologare. Pentru pompele care se lncadrează ~n limitele toleranţelor admise,uzina eliberează certificatul de calitate corespunzător. .'ii,La anumite categorii de pompe centrifuge sau la alte tipuri ţie pompe

care seexecută în serii foarte mari, deci avînd o fabricaţie binetnsuşită, nor-mele pot prevedea ca verificările să fie făcute prin sondaj, pe Ioturi.

Măsurăfile. efectuatepestand!U'ile deproM ale. uzinel~ţ;;c~msţructoarese fac,tIi mar"ea majoritate aciiZriiil:~i,. ~ll apă. (cu y d: '1 OOO:'kgf{m3) şi 1<1;temperatura mediului ambiant. Numai In cazun cu totul speciale se fac ŞIprobe cu alte medii, identice cu cele din exploatare, dar în certificatul de cali-tate furnizorul prevede în mod expres acest lucru. /-

"(m) . In fig. 1:32 este prezentată_ 'Il". o dia:grain1\.ce conţine curbele

,-( JJ carltcterlsfice ale runei j:)()Înpecentrifuge. Dindiagrama pre-zentată în figură se observăalura curbelor caracteristice ale

P(k~/) pompei centrifuge, alură Ce

reprezintă sensul de variaţiea parametrilor funcţionali infuncţie de variaţia debitului Q,

Astfel, Se poate remarca:LLJl.......!.-t::t:::I::l-L.-L...L...L...L.LLLY.!::m:- pe măsura creşterii debitului, /

Q(m3/h) înălţimea totală de pompare.Cl/s}

Fig. l.32. Diagrama curbelor caracteristice ale pompe] ,H, scade, puterea absorbită, P,centrifuge. creşte şi de' asemenea valoarea

, N PSH creşte. O alură mai de-osebită este cea a curbei d~ randament "1), care la început înregistrează o creş-tere pînă atinge o valoare maximă, apoi, pe măsura creşterii debit ului, începe

.să scadă sensibil" Analizînd alura curbelor rezultă că alegerea pompei tre-

CURBE CARACTERISTICE

I.uic astfel făcută încît aceasta Srt funcţioneze o perioadă cît mai îndelungatăîn zona randamentului de valoare maximă. Parametrii corespunzători punc-tului (j,> fn:'('ţ;nnan' din a"('ast~ 7.{Jn~~(' nurn.-sc pararnetri "n()minali". iarpunctul se numeşte la rîndul său "punct nominal".

Deoarece însă În multe cazuri ',"_'această situaţie nu poate fi obţinută. se t" .. ,ad11liL' folosirea pornp«i într-o zonă.:():'esp:lllz~'ttoareunor valori acceptabile 'di n punct de vedere al randamentului.Această zonă este marcată în diagramăprin două linii frînte. PC?mpapoate func-ţiona şi în afara acestei zone, ~ar rczul-tatcle nu sînt satisfăcătoare ŞI exploa-tarea se face neeconomic.

Zona de presiune maximă din pa~-tea sffiigâ a domeniuluI recom.andateste de obicei o zonă de funcţionareinstabiIă,. d~~.!!YL.yariază de~f,!j~d Fig. 1.33. Diagrama H =J(Q) pentru di-p,;!,lsatoJ,Î?,fapt p: se răsfrinl?e negativ verse turaţii.asupra instalaţiei. Zona <ţm---PUtea . . .' ..dreaptă. .a d0lll:~niuluI, ~9.~spUIlZăt?r dC!b~telor maXlme,.afecteaza c~n~lţiile

\ de aspha:ţie, favoriztnd fUiicţlOn3:I'eaîn..t;!~l are ca efect distru-, gerell p,enlatld a organelor hidraulice a~e ~ • .

Curbele caracteristice prr,untate în. diagrama din fl~.. 1.32 sînt ~eterml-''1late la o '9lluinită ,'turaţie n,' de .val0a:e .constanţ1\.. Va:laţla turaţiei atrag,:

după sine variaţia: curbelor ca;actenshce ale pOI?pe~. S~a d~~onstrat. 11

experienţele au confirmat, teona după car: curbel~ de sarcI~a !f = 1(1)sînt parabolecongruenteacăro!axăeste.paralela cuabscl~a, astfel ca avind curbadeterminată pentru o anumită turaţie se poate o~ţln~ curba corespunză-toare unei alte turaţii prin deplasarea paralelă a pnm,el curbe, ','

In fig. 1.33 sînt prezentate curbele de sarcină aleunei pompe centrifuge,la diverse turaţii.

Punctele Al'" A3' A~ ... A;, A~ ... :1; se l?ăsesc situate pe cîte o parabol~de gradul II, iar coordonatele lor se obţin cu ajutorul ~ormulelor (1.5) d~ter:n~~nate de legea similitudinii. Această lege nu se aplică în cazul funcţlOnarn~~pei în regim de .cavitaţie., ~.

Eumplu numeric: O pompă centrifugl!.este determinată prin curba de sarcină H =!(Q)trasată prin punctele cunoscute I. II, III, (fig. ~.34).Ea este antren~t:}e un motor electricavind o putere de 0.75 kW la o turaţie de funcţlOnare de 1500rot-rnm . . .

Pentru folosireaaceleiaşi pompe într-o instalaţie in care sint necesare un debit ",,:uo lnăl-time de pornpare mai mari, se poate inlocui motorul electric de a.ntrenare cu. altul avind o tu-~aţie de 3000 rot·min-1• Pent,:, noua turaţie se calculează valorile celor trei puncte:

fi, 3000 3jhQII = QII X - = 2 X -- = i m ;'''1 1.500

QII; = Q1l1X ~ = ix 2 = 8 m3/h.;. .. "1

37

Page 18: 62364992 Pompe Hidraulice

'it· ..'".'i"o,:

i ~xortcx: FliI'iDA)[ESTALE DESPRE POMPE •38

Fig. 1.34. Caracteristica desarcină a unei pompe centri-fuge la turaţiile de 1500 "

3.0.0.0 rot-mtn-".

-l- - ----

II

II

I

//

//

/,! .

2 6 '8

H.I .= Hll-X( ~. }2 "= 8l5"'{'> 00.0 )" = .32. m;... \-: , '. ~1 ": 1.5.0.0

:'~:II·=.!i~;;(::r';'28 m :

H.ITI = HlIIIX' (:: r =2.0 m.

S-.:.u obţinut punctele 1',Il', Il!' prin c~re'se poate trasa curba' de sarcoină corespunzăroaro noii turaţii.

Puterea absorbită la arborele porupei se determină în. mod analog folosind relaţia

<led: 1'.= i'lX("')' = .0,75:< (.~OOQ)'l = 6 k\\·.- "1 r 5.0.0

Prin urru.u-e se 'Ia alege un motor electric c.lin gama standardizată care trebuie să acopere ne-ccsarul de (j k\Y. Trebuie precizat insă că la modificări importante ale turaţ iei , randarnentelepompei nu-şi păstrează "/u]orile iniţiale. Pentru obţinerea unor parametri Iuucţionali inter-rnediari. ~ 'Ia calcula turaţia de antrenare corespunzătoare şi se va utiliza in acest scop o trans ..misie prin curele sau. un reductor. '.

- De obicei, în majoritatea cazurilor, pompele centrifuge sînt antrenate demotoare electrice asincrone, care au o turaţie practic constantă, prin urmare

"variaţia turaţiei nu mai este posibilă. Totuşi pentru_obţinerea unor caracte-ristici diferite, se poate modifica viteza periferică arotorulu], prin strunjirea

.~- -........

CCRBE CARACTERISTIBE 39

. diametrului,exteri9r, ..soluţie care se practică de toţi fabricanţii de -pompe.Prin aceasta se obţine o lărgire-a: cîmpului de utilizare a aceluiaşi tip depompă. Strunjirea. r?torului est~ limitJ.r~ de forma. construt ivă a acestuia,admiţîndu-se o diminuare a diametrului cu aproximativ ~o.

In construcţia modernă a pornpelor se manifestă pregnant tendinta tip

:il':(;t[f' hi.lraulică şi cunst,·ucti'.:L ;btLl ca Uil .ium.ir cit m.u reUlb dl' [lP,,-

d!~nensiuni să poată satisface dom-nii ,1., ut ilizan- cit mai largi. nt" J."'_'(':I. (': :-i-~ .es~e interes.it să cunoas~;l toate posibilit.itii« p(JlTrp(:i.pentru a putea stabili ŞI recomanda limitele el de utilizare. In acest scop Instandurile de încercări ale uzinelor constructoare, pompele sînt supuse unorprobe complexe, ale căror rezultate sînt consemnate Într-o diagramă numită"caracteristica universală" a pompel_

In fig. 1.35 este pr'CZcn:tattr-caracteristica universală a unei pompe cen-trifuge.

In această diagramă sînt reprezentate curbele de sarcină H = l(Q) pentru -un număr de diametre de rotor variabile între limitele 0,75 D __'. 1,2 D(uIl~lediagrame redau curba de 'sarcină funcţie de' variaţia turaţiei), curbele randa-mentelor -r" curbele puterilor P şi curbele înălţimii energetice ne te la aspiratieNPSH., , ...--neterminarea valorilor din diagramă se face astfel: punctul B, corespun-zător debituiui Os şi în';ţIţimii totale de pcimpare HB,' se află situat pc ~ttr~<I:desarcinăQ-H apompel cu rotorul de diametru 0,95D. RandaInentul acestulpunct este cupjins - intrevalorile.0,751)..::...·0;801)şi se aprecieazăprinjn-terpolare, '. '.

Punctul corespunză-tor valorii puteriiabsor-bite la arborele pompeieste situat Între c.urbele0,6 P şi'0,8 :P,'urmîndsă se aleagă puterea p/'care este acoperitoare ... ,

Punctul B este situat HsÎntre curbele 1,2 NPSH_ ..-.. I,jNPSH. Se va alege1,5 NPSH ca valoareacoperitoare.

Punctul A din dia-gramă corespunde valoriirandamentului maxim. '. QB'

In concluzie, pentru Fig. 1..3.5_ Diagrama caracteristicli universale a unei pompepompele centrifuge Se va centrifuge.reţine că alura curbeloreste următoarea: pe măsura creşterii debit ului, înălţimea de pompare scade.iar puterea absorbită creşte. Cînd vana de refulare este complet închisă, decila debit nul, puterea absorbită este minimă. De aici rezultă recomandarea

H(m),- t

_J

,

,1

Page 19: 62364992 Pompe Hidraulice

r>0TIUXI FUXDAlIEXTALE DESPRF. PO~IPE

ca pornirea pompe/or centrifugesăse efectueze la ualori cît.t!Jai m!u§.~.ale debi-til!ui, dacă este posibil. chiar cu r~bin.~tldde refulare tnchis. Această manevră nurepreiinfâ-ri.ici iiiipericol pentru pompă. dacă se face pe o perioadă de timplimitată, fără. a depăşi ~~ minute. astfel ca lichidul din pompă, care esterccirculat, s:, nu se încălzească peste măsură. Imcdiat dnpă amorsarca pornpei,acest robinet trebuie deschis treptat.)t înălţimea energetică. netă riecesat'ă"1aaspiraţie creşte de asemenea odată

cu fT',,'!rca dcbitulu i. Dri-, urmare, la ace.aşi pompă, dehitele mari influen-tcaz« i.i mod nefuv.ir.d.il conditiile de: aspiraţie, fapt care se explică prin aceeacă la ' instalaţie d,ită, p~ masura creşterii debirului creşte şi viteza lichiduluişi implicit cresc şi rezistenţele hidraulice.

în general. reprezentarea curbelor caracteristice se face cu ajutorul dia-gramelor care. utilizează sistemul de coordonate carteziene, avînd în abscisăvalorile debitului, iar în ordonată valorile înălţimii totale de pompare.

Firmele constructoare utilizează. însă în prospectele de 'prezentare ale,familiilor de pompe tipizate, reprezentarea în diagrame Ia scară logaritmică,în care abşcisa reprezintă logaritmul valorilor debitului, iar ordonata logaritmulvalorilor înălţimii totale de pompare.rPrin acest fel de .reprezentare se oferăposibilitatea cuprinderii unui cîmp caracteristic mult, mai larg. . .;

,', ",",~p,fig. 1.36es~e pte~entaf~ÎmpuI carâctedstIc' al urieîfarfiilii de pompe;centrrfugcmo~octaJate... . . ", ", J. ". .•fOO~_ .:.,

'~ ~-JIQ,50 '~

H(In) "',20

10

.r'

2~~~~~~+-~~~++~~~--~rr++H+~f,52L-J-~5~UUt~'----~20~~~S~0~~~~~Q~~~~~~~~

Fig. 1.36. Diagrama cîmpului caracteristic al unei familiicentrifuge, reprezentată la scară logaritmică.

1.4.2. Curbe caracteristice Ia pompele axiale. C~~b~ie caracteristice alepompelor axiale cu o alură deosebită faţă de cele ale pompe1or centrifuge.Astfel la pompele axiale, în zona corespunzătoare debitelor de valori reduse,

CliRBE CARACTERISTICE

Ia o ::-!:lmită valoare limită se produce o între:upere a debitării concomitentcu o scădere bruscă a în~ţimi.i d.e pompare. Fenomenul. se datoreşte întoar-cerE parţiale a curentului de lichid Între paiele rotorului.

, .. fig. 1.37 este preze!lt~tă Hrm'diagra:na curbelor .caracterrstlceale unei pompe axiale.

: '~:l (lid..:)r~llll:l ~L poate re-mar:.. porţiunea de instabilitatea cun-ei de sarcină Q-H situatăin zona debitelor mici.

Spre' deosebire de pOI?pe1ecL',ltriiuge, puterea absorbită laarborele pompei creşte pe mă-sura reducerii debit ului 'pompat

~ si din acest motiv, este recoman- "')d~bilcapo;;nireâ:'P.~P!f2r.aXii/lr 'I s~ se ef~eZ!...'i"1c.,.0JJ4~'!itel?,-~uVz~~'1J:{lls1:~ftl.i~C~ ~ţ.~--F-ig-·.-I-.3-7-~-b':i=ag=r=~·-m""·a-c-~-;be-:;:""I~-~~-'';;'-l-~r~;;:.t;:;rwl~:-';~:':'·~-C7:'~L.IC';-,'''''I.,el

trebuie realizată cu o 'rezistenţă ' pompe axiale, s

minimă în'refulare, asffel ca pom- _. ' .PJ. să ajqlh,'i;~~t1p~iim)e.d~ tI.lP9rHunea~~.<;~ba sţa~llă: . _ _

f • tri'fig~-t.38 este pretentaf uri exemplu de mstalaye~~esefVlta d.e o pOfUpaaxială, Instalatiaesţe:prev~~ută la capăţp.!.c0n~uc.t~I ~~ r~fular~ cu o dap~tăde ~:::ţiner'&, C:i.te'1mpiedică"s~~~~fea ina~?l ~lichld!1l.1.udin ba,zlIlW~şupenot:-

! '_: _', "'._c,ol,"" •.•••••• ~".,+....( _'to~ '. -' 9"'.J,: I,._a.oprir~~.. pC!.rnpel,_,

lichidul aflat ln conductad..: refulare se scurge prinpompă inapoi in bazinulde aspiraţie ..,şi ,pr~~ceef setul de -rotire În sensinvers a rotorului, ceeace poate conduce la deşu-rubarea filetelor organe-lor de fixare a pieselor Înmişcare. de rotaţie. Vne!-epompe sint prevăzuteprmconstrucţie cu un'dîspozl-tiv de oprire a rotirii însens invers. Multe pompeînsă nu sînt dotate cu unasemenea mecanism. deaceea proiectantul insta-laţiei trebuie să prevadăsoluţii care să Impiedecerotirea pompei în sensinvers. La următoarea

~"..

P 'N"l%

NPSH(mi

Fig. I.jS. Pompă axialâ

41

Page 20: 62364992 Pompe Hidraulice

42 KOŢIUNI FUNDAlfE:':TALE DESPRE POlIPE

~gOrollmin

7'7a,

NP 'H(m)

I" fO 1---~ h87%

8l< 86

•11r18

IT.

7UZ

O2

-6 4

-8-10

3

2

LJ.. p. ~40

I 2e

2'-4"

-6'

/3-fO

2

Debito! - Metri cub; e 'tecuntlii

Fig. 1.39. Caracteristica universală a pompei ' axial»,) ;.',

3

Ct:I!BE C.~RACTERISTICE 43

pornire,,: I!0mpei. conducta d.e refulare fiin~, ~olită .. porni:e~ se face fa:~,rcziste!lţa rn refulare. respectmd astfel condiţiile unei porntrt corecte. DindiJ.gramă se mai observă alura curbei randamentului. care atinge valoriI11Cl:\imt tot În zona debitdor mari.

;::: l.i pompele axiale se Întocmesc diagrame de caracteristici universale.ascm:Il1,'ltoare cu cele prezentate la pompele centrifuge. La pompele cu palet e

:1:~ -. (,:l!:':1Ct'~i~i!iC:l '~1;1~·;,-~:·.:;:.l:L.~t; LL·l(,."-;:"~ll:~ pi.'Illru Ji\\.·r."JI...· ungllluri (le.:

indi:"li'l' a palctei.h; ii.:;. 1.3'J ,'sle prczentut.i caracteristica universală a unei astfel de

pul11;x.Variaţia curbelor de sarcină Q-H este stabilită în funcţie de unghiul

de rq.Jaj al paletelor p. Dacă pJmpa cu palete reglabile este antrenatăla t1!;"c.ţil diferite, caracteristica universală se determină pemru fiecare turaţie

în pan:o.1..1.3. Curbe caracteristice la pompele volumice. Forma curbelor carac-

teristice ale pompelor volumice este mult diferită de cea a pompelor Cfnţri,-fuge şi axiale. ., ," '

Din: descrierea'principiului de:funcţionare a acestor categorii de pompe,a rezultat că debitul este independent de înălţimea de pompare. variaţia luidatorîndu~se numai variaţiei'turaţlei de antrenare a pompei. Presiunea de refu-lare este determinată de rezistenţa creată de consumator, astfel că pompelevolumice au posibilitatea de a debit a cantităţi de lichid variabile, la presiuneconstarită, sau' cantităţi de lichid constante, la presiuni variabile. Teoreticcurba de sarcină Q-H este reprezentată în diagramă sub forma unei, drepteparalele cu abscisa, dar iri mod practic. pe măsura creşterii presiunii derefulare,ea se abate de la linia dreaptă. Acest fenomen se explică prin faptul că. paralel(li creşterea presiunii. cresc şi pierderile prin neetanşeităţi, deci are loc o redu-cere a debitului pompat. ' '

in fig. l.40 este reprezentată diagrama curbelor caracteristice ale uneipompe volumice. După cum se poate remarca din diagrp.mă. reprezentareacoordonate~or ~st.e d~ferită faţăqe cea ilpom-'~[m1/h) "pelor centrIfuge ŞI axiale, abscisa reprezentind 'presiunile, iar ordona ta. deţJitcle. La pompele 1----..;:---- - -â-volumice se foloseşte de obicei în notaţii; ter- ~mcnul de "presiune de refulare". exprimat în "1.",

bar, în locul înălţimii totale de pomparc.exprimată in metricoloană de lichid. "

In fig. 1.40 curba de sarcini, Q - p se ~abate de la linia dreaptă teoretică. care este p

reprezentată prin linie punctată. curba Q-P -prezentind o alură descendentă in zona pre- L- ---:_p_("'~-.,.).,-L---'

siunilor mai ridicate. Curba de putere absor- Fig. t.so. Diagr;ma curbelor carac-bită P este continuu ascendentă. pe măsura tcrist lce la pompele volumice,creşterii presiunii. De aceea este recomandabiica pomirea pom peTo~!!oJ~t!EŢj.(rL~!.4~E!!~:::::'._i.!.~...;.9JH!_~!~.~~_!.~e.

Curba. de' randament )) prezintă iniţial o porţiune ascendentă. atingeo valoare maximă. apoi devine descendentă in zona presiunilor ridicate.

Page 21: 62364992 Pompe Hidraulice

44 N<YJ1UNIFUNDAlIllNTALE DESPRE POMPE

Deoarece debitul pompelor volumice este determinat de turaţia pompei,curbele caracteristice din cataloage sau prospecte se prezintă în funcţie d. acestparametru.

În fig. 1.41 este prezentată diagrama caracteristică a unei pompt" volu-rnice h (IJn('ţi" d,~ variaţia turaţiei. Curbele sînt date totodată pentru diverse

valori ale presiunii de refulare.D,'n~~('('r> r'l',<;CJri:.t pompelor volumice este alrutuită

dintr-o mare diversitate de tipuri construct ivc, cu ,ic,~ti-naţii speciale, curbele caracteristice nu sînt reprezentatetordeauna pentru apă, de aceea la alegerea lor trebuieacordată atenţie acestui lucru.

Pompele volumice acoperă în general domeniul depompare a lichidelor cu un anumit grad de viscczirate,domeniu ce nu poate fi deservit de pompele centrifuge,astfel că în practică pentru pompele volumicese întîlnesc!~~:~11.r;;~~~~~frecvent diagrame cu caracteristici avînd paraznetri deter-

funcţie de turaţie, la miraţi în funcţie de viscozitate·,J1.?,{,.~#i~)~.'~ 'diverse presiun.i, la ,1.4.4. Curbe caracterisţic;e J~..PQInP~I~tcu..ca~a~

pompevolumice. lateral. Pompelecu canal ~at~.r~se cOI,lstrUlesc~ţ;oblcel.' .:': c cu mai multe etaje, Jns~QPul obţinerij.,unQr valori

mal. mari ale înălţimii de pompare. Reprezentarea div.erşilor,,.parametri!n. ~a~.ame se face însă pentru un singur rotor, iar_pţ!Hţru".Q.ţţj;~~!1<.lreamălţ~ll t.otale ,4.epQlP,pareşi a P1,lţţrii;absorbite tgtalese)nUltiplidi ~valorile?e b~z1{:cu numărul de etaje corespunzător. Se ştie că d.ebituLnuya~'iazălr: fun~J!e <1<:n.uIll~ul,d~et~jt)~ A.~eas~ ,soluţi,e,a.4,qliţ~înşă uu.gr!J.<1,9.~,iWro-XPR.'iţ~,.c!~ar~~~! ~;tu cre.şter:ea'numărulqi~j!,.etaje, .t;especţiv a pre-~Iunude retuţare, cresc şi pierderile prin interstiţii, astfel că presiunea totalăreală este mal redusă decît cea teoretică rezultată prin multiplicare.' Pentrudeterminarea caracteristicilor reale, uzinele constructoare efectuează măsură-

H(m} tori în standurile de probă, pentru toatevariantele constructive - atît ca număr de

PlkW) etaje cît şi ca materiale din care se corifecţio-nează pompa. Materialele pieselor cu funcţiunihidraulice ale pompei determină valorile inter-stiţiilor acestora şi prin aceasta influenţeazăparametrii finali.

În fig. 1.42 este prezentati diagrama carac-teristică a unei pompe cu canal lateral, m'J!1O-etajată. .'

. ~urba de sarcină Q-H şi cea a randamen-tului lJ au forme asemănătoare cu cele Întîlnite"la pompele centrifuge. Curba puterii absorbiteP are o alură asemănătoare cu cea a pompeloraxiale. Valoareaputefii maxime este situată

tnz()n~. presiunilor ridicate şi a de~itelor mici, prin urmare pornirea acestorcatego~u~e pompe este recomandalnl să se efectueze în zona debitelor mari şia preswmlor reduse. Pompele cu canal lateral sînt utilizate frecvent la vehicula-

,

~n rotmin~1

, ,. q(mJlhJFig. l.iZ. 'Diagrama caracteristicăa unei pompe cu canal lateral,

monoetajată,

CURBE CAR.~CTERISTICE

rea hl'hidelor corosive; in consecinţă materialul din ca~e este. confecţi~nată~mnd trebuie să corespundă din punct de vedere al r~zIstenţel l~ corozlUn~.h., ,},ieei, În astfel de ca7.1l:i.p!esel: udate a,le', ;,"~pel se confecţIonează nid

anullllte calităţi de oţel uri moxIdablle s~u aliaje din bronz.('onstrucţiile ţin seama însă de cali- J{ , >'/-

" "'. ,:" dlltilriqiune ale materialelor con- ImJr mt>,,__ l~;:'::. ':i în functie de acestea. se stabilesc '9,7 n=15~Ororml;"\J •••• , •. , , d'.iu,a~';j~si dimensiunile pieselor care deter- I "'.f>;"8~n:nă.p~rametrii hidraulici; cotele rezul- 100~'-s:-".:",~,?--=~-;-;;--i---1tate diferă' faţă de cele ale eonstrucţici ", '6.5:;tanuard. Curbele caracteristice ale acestor 80 <:",,,,._.1.' ~ c-r-~~''':'<o----lpompe sînt prezentate în prospecte, în %

di:lgrame separate.De asemenea, la pompele de con-

strucţie standard care sint de~ti~a~e săpompeze .IichideSI.! ,JeIllperatu~!, ridicate,interstiţiile hidraulice ~înt mal man .d~-torită 'dilatărilor ŞI ca atare caracteristi-cile vor fi mai reduse. . 2oi---+--?-..;;;;;::-ii;:-~

În fig. 1.43 este repre~entată dia-gra..-na caracteristică a unei pompe ~ucanal lateral cu mai Ip-ţtlte etaje. ln~la: oL-.:L----2~~:..:---:--7.':::3ii:gr2.m5., pentru fiecare c~rbă de ..sarcina Flg, 1.-13.Diagrama,caracteristi~ a ,unei(j-H, sint indicate v~orile puteru ~'t>sox:.-'pi)mpe cu-can~l ;Ia.teral, ;lUl,l!uetaJatâ,bite la diverse'deblte." Astfel,. 'pentru .• '. ul . dpompa alcătuită din trei etaje, puterea corespunzatoare debit Ul e1 m3ih este de 3,7 kW, pentru 2 m3jh este 3.2,k\V şi ~şa mal dep.arte.Se observă că puterea absorbită necesară a'1Lren;,[l! pJmpel scade pe masurareducerii înălţimii de pompare, . . " -

Randamentul total al pompelor cu canal lateral ~~te inferior, In cOI?pa,a-ţie cu cel al pompelor centrifuge. Astfel la c::>nstrucţlll=actuale. valorile ma-xime sint de ordinul 40-50 %. . ... -,- ,,--"-:- "d P et ';. '. 1 4 5 Curbe.caracteristictna pompele de vid cu inel de Iichid, aram. rufun~ţ~~iLii pompelor de vid cu, inel de lichid sint: . ~. 3. '.

Q _ debitul de aer. aspirat la s~ar~a de_~ompar~. em Ih., '.P _ vidul sau presiunea absoluta, LTorrc' .lmmHg], [mmH!Oj,p puterea absorbită la arborele pompei, [kWJ; . ,'1) randamentul total, [OoJ: .(, - debitul de lichid auxiliar (de răcire) fl:mm]. .,ln' fig. 1.44 este reprezentată diagrama curbelor caracterIstIce ale unei

pO'l1pCde vid cu inel de lichid. '. La această categorie de pompe, poziţionar;~ ~oordonatel?r. este ase-

mănătoare cu cea a pompelor volumice (prezentata In fig. 1.40). adica ordonatareprezintă debitul, iar abscis'a-presiunea. '. f" d

" b d i ă Q-P are alura unei curbe de pompă volumică, l~n"ur a e sare n t ., '1 l i dennmdar.ilelă initial cu axa abscisei, apoi, pe măsura creş ~rH v:( u t! '. '.'"fIl'~rendent:;. Şi aici faptul se explică prin creşt;rea pierderilor In l<Iter~~lţ:1la regimuri de vid mai înalt. Puterea absorbit a creşte paralel cu creş erea

45

Page 22: 62364992 Pompe Hidraulice

XOŢll.:Xl Ft:XDAldEXTALE DESPRE PO~rp!lELEME~.;TE CO!\"STRt'CT1VE

vidului, iar alura curbei randament ului este asemănătoare cu cea a celorlaltecategorii de pompe prezentate anterior, adică la început este crescătoarepînă cc atinge o valoare maximă, după care devine descendenta. Randamentuttotal al pom pela!' de vid cu inel de lichid este de asemenea redus, în comparatie

construcţia acestora este diferită la pompă faţă de cornpresor, restul pieselorfiir..l comune, " "1 1 d ,',1

r 'nelc firme constructoare prezintă caracteflstlcl.e pomp~ ar re \ I~, cuinel .~elichid sub formă tabelară, sau sub forma unor diagrame' Ul care debiruleste determinat în kg aer .::,p:,:: 1:' ':".~":leL furie-ticnare. h fi;:;, 1.46 estePL'j:lntat:, o astfel de dia,;:rc.'n;1.Dur:' cum sepoateremarca, diagrama esteconstruită Ia scară loga-ritmică, iar debitul esteexprimat în kg aer/oră.Familia este alcătuită dinpo»: p.: m0110~ta[ate, pen-tru. vid 'mediu ptnă laaproximativ 160 mmHgabsolut, pompe bieta jaie,pentru vid înalt pînă la25 Jn;;lHg absolut. şipom-pe combinate ele ejector ' Fig. l.i6 •.Diagrama cimpului caracteristic ':1 uner familii '-<,de' aer, pentru v,id pînă ..de pompe de vid cu in~1de lichid. .la 5 mmHo absolut. . . .

Notă: Curbele caracteristice ale pompelor periferiale au .. aceeaşi alur~cu cele ale pompelor cu canal lateral, prin urmare consideraţiile de la capi-rolu: respectiv sînt valabile şi pentru această categorie de pompe.,.

p-»

as Prr4r:.,NI",,')p0mp4 ~ ~id COmţJrflGr .". i >. ~.,:.j, J_ .

·Fig;~~La!l·-Di:1g~~a~~~I~~ck~~~r1~:Lt:ealeunei maşini cu in':-I de lichid pentrii dorcenrje :

pompă de vid şicomPreSor.:

~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ "Pi1Ds"""!Ig

fig. J.H.cDiagrama "curbelor caracteristiceâle unei pompe de vid cu inel de lichid.

cu cel al pompelor centrifuge, atinglnd la construcţiile>-actuale ,valori ce nudepăşesc'fO %. Debitul de lichid a.uxili~r este 'coi1~ta?~'f>n.zo~a d~ vid illC;diu,

.dar. creşte odată cucreşterea .vidului. "Caractenshcllemdlcate"'de ,uzmeleconstructoare'stnt considerate la presiunea barometrică de 760 mmHg şio temperatură a lichidului auxiliar de 15°C. 'Debitul de 'aei' aspirat este consi-derat destins la vidul resj>ectiv.lnacţste,condiţii tolqranţa acceptată pentrudebit este de 10%. Caracteristicile,pompei 'pot fi indicate şi pentru stareanormală a gazelor - 760 mmHg şi O°C--.:dar fn. practicâ curentă se folosescvalorile corespunzătoare stării de funcţionare. Transformarea valorilor pentrustarea normală se face cu ajutorul legii Boyle-Mariotte, respectiv cu relaţia:pV = constant. '

Curbele caracteristice determinate pentru funcţionarea pompeica su-flantă sau compresor sint trasate în partea stîngă a axei ordonatei,astfel căpe o diagramă generală pot fi prezentate ambele funcţiuni ale maşinii cu inelde lichid.

în fig. 1.45 este prezentată diagrama curbelor caracteristice ale uneimaşini cu inel de lichid, în ambele situaţii de funcţionare: pompă de vidşi compresor.

Din diagramă rezultă că domeniul optim de utilizare este diferit la pompade vid faţă de compresor. Astfel pentru pompa de vid, zona randamentuluioptim corespunde unei turaţii de 1600 rot . min-1, pe cînd la cornpresorturaţia corespunzătoare creşte pînă la valoarea de .2000 rot . min-r. Prinurmare, folosirea unei pompe de vid .ca suflantă s~u. co~pr~~or, fără mi?djfi-c~i constructive şi la aceeaşi turaţie se poate face 'numai fn dauna randa-mentului maşinii, deci exploatarea devine neeconomică.

In scopul obţinerii unor parametri satlsfăcători constructorii determinăforme speciale ale orificiilor din discurile de aspiraţie şi refulare, astfel Încît

1.5. Eiem~nte constructivePompele sînt maşini hidraulice al~ă~ui~e di~tr-un ansamb~~ de elem~n~~

mecanice 'care asemănător altor maşini din diversele domenii ale. tehnicii,în decur;ul timpului, au căpătat den~~iri specit.ice,.utiIiza!e astăzi pe planmondial. Paralel cu dezvoltarea tehnicii, domeniile de utIlIza~e a pomp;lorau devenit din ce în ce mai numeroase, ceea ce a condus la real~area de ,catreconstructori a unor varietăţi de tipuri noi de pompe care satisfac ,;ennJelesi conditiile impuse de instalaţiile moderne. Dar extinderea e~agerata .a ţIPU-~iIor constructive devine neeconomică, astfel că a apărut tendmţ.a de hmlta:~a :1:1"11;lfUluiconstrucţiilor, căut indu-se în acelaşi t!mp ca: prin dlver~ SOIUţll,să S·' obţină extinderea şi diversifica:-ea ~ome~lUI~1~e Utl~Izar~a unei pompe.Astfel, sistemul modern de concepţie ŞI fabricaţie m domeniul pompel~r sebazează pe principiul tipizării hidraulic~ şi ~onstr,uctive. P:In aceasta se m.t~-lege. că acoperirea unui anumit do~enlu hldrau~lc ,se realizează cu o: fam~l~de pompeasemănăto~re g~n:etnc, l~carC,va:laţla .paraI?etriIor h.'draul~c~se-obtine în general pnn modificarea dnuL'nslUml?r ~I~~aullce sau pnn v~natia t uraţiei de antrenare. Totodată în cadrul familiei respective, t~ndinţa~S(f~ 'C:l un număr cit mai mare de repere să fie. comune pentŢ'~ mai multedimensiuni de pompe, ceea ce cer duce la o fabricaţie economicu "acestora.

Page 23: 62364992 Pompe Hidraulice

48 :-IOT/U:-IlFlr.'ID.\)IENTALE DESPRE PO)IPE

~

. 1.5..1. Elemente co?Structive la pompele centrifuge. Soluţiile construc-tive aplicate la e~ecuţla pompelor centrifuge sînt numeroase şi variate, iaradoptarea lor depinde de scopul urmărit În cadrul instalaţiei În care urmează

~ r--"=,'~,=r="~ să fun~ţi5>nezepompal_ L...,__ --:--y} respectivă. In lucra-~~ : '3 '. rea de faţă, Se pre-fR'l ' 1 zintă numai solut iile(' •. i ce au nn caracter! " I general. aplica te de

constructorii de pom-pe din toată lumea,scopul fiind însuşireade către beneficiari adenumirilor corecte siuzuale a părţilor co~-

p~ ponente ale pompelor.,tn fig.i lA7 este

~;'ntrifllgă monoetajată. prezenta:trl!o' Sectiune'. '. lorigitudiii~f:pri;ltr-o

pompă centnţuga .. de C011~trucţlC.n?rm~ă (s~andard) .. .; .~'.~~.,,,,,'Confo~ figurii, pompa este alcătuită din urmatoarele eIementeprmcipale:,

rotorul Lfixat la cap~tul ~rb.orelui~ în interio~ carcasei 3 ;'arborele'!?,se spri-Jm~ pe dOI rulmenţi radiali cu bIle, ~ont~ţl In corpul lagăm!ui 4:XClrpUllagar este asamblatcu carcasa pompel prm prezoane. Etanşarea'arboreluila ieşirea din c~lTCasă,este as~guraţ~ pringarniturile n"Ioi5, de~ecţiu~e;pătrâtă,presate în locaşul presetupei decătre capacul 6. La 'partea anterioară carcasaest~ închisă d~ capacul de aspiratie, 7, care face legătura cu conducta' de aspi-raţie. In acest capac, precum ŞI In 'Carcasă sint presate.două inele labirint 8.al căror rol e:te de a reduce .pie~derile datorat: scurgeIii lichidullIt-din spaţiul-de refulare catre cel de aspiratie. Corpul lagar este Incrusla ambele capetecu capacele 9, prevăzute cu garnituri din pîsiă, pentru protejarea interiorului

~

lagărt:I~~,împotriva pătrunderii impurităţilor. Pe corpul lagăr este p.revăzutun onfl~1Uin ~are se m.şurubează u? ~op transparent!.Q..J:.e serveşte la verifi-:area !lIVelI1;lUl: de 1!lel.• Inelul asvîrlitor 77 are rolul de a opri pătrundereaIn lagar. a lIchld~lul ~capat pe la pr~setupă şi care se prelinge de-a lungularborelg], Pe capatul liber al arborelui se montează cupla de antrenare a oom-p~i. In fl~ş~ :apacului de aspiraţie şi in cea a carcasei de refulare sir:.t pre-văzute orificii In care se montează aparatele de măsură, respectiv vacuurume-trui şi manornetrul. Lichidul scăpat pe la presetupă este colectat în cuva?e la partea inferioară a corpului lagăr şi de aici, printr-un orificiu, este' diri-jat către canalizare. La artea" carcasei se ăseşte un do c..~ ser-veşte pentru golirea pompei de lichid, in cazul cînd exis per. e w"het.R?t?r~ po~pei este de tipul "închi~", deoarece paletele sînt cuprinse 1ntiedo~a <!iSCurl lateral~. Pompa prezentată este .de construcţie orizontală mono-"etajată cu rotorul In consolă.

În fig. 1.48 este prezentată o secţiune longitudinală printr-o pompăcentrifugă multietajată.

ELEMEl\TE COXSTRl:CTl\'E

După cum se vede din figură, pompa este alcătuită din următoarele'elemente: un arbore 1 pe care sînt fixate un număr de rotoare 2 separateîntre ele prin bucşele de distanţare 3. Arborele este sprijinit la arnb-l- qPf>tf'

" ~~"

multietajată,II) .z. II

Fig. 1.48. Secţiune printr-o pompă

pe doi rulmenţi cu bile montaţi i~ ~ouă corp,:ri de .lagăr 4.~otci~rele .sî~,tamplasate în interiorul unor corpuri directoare :1, numlţeuzu~ ŞI:dIrectTlce "Acestea sînt prevăzute c~ ~alete, a căror orientare este Inv~rsa faţa ~e paI~t~erotorului. Rolul COrpUlUIdirector-este acela de a reduce VIteza vmei de Iichidcare trece din rotor Iacarcasă, realizind astfel transformarea energiei cineticeîn energiepotenţialli ...Paletele corpului director sint destinate. să dirijezelichidul fără pierderi mari de energie, pentru a nu diminua randamentulglobal. al pompei. Rot~arele, î~preună c~ c?rpurile directoare, ~înt plasat~în interiorul carcaselor intermediare ~, alcătuind astfel cîte un etaj al pomper,Interiorul carcasclor intermediare, are o formă specială numită "canal de în-'toarcere", care permite Iichiduluiece iese din rotor să fie întors din nou spreaxa pompei şi adus astfel la orificiul de aspir~ţie .al rot?rului etajului ur:llător.Lichidul intră în pompă prin carcasa de aspiraţie 7, ŞI este evacuat prm car-casa de refulare 8, ambele amplasate Ia cele două extremităţi ale pornpeipropriu-zise. Asamblarea carcaselor intermediare cu carcasa de aspiraţie şicu cea de refulare se face cu ajutorul tiranţilor 9. Etanşarea separaţiilor dintreetaje se realizează cu inele din cauciuc de tip "O", denumite uzual O-ring.Etanşarea arborelui la ieşirea din carcasă se face prin garniturile 'moi 70,din azbest grafitat, care sînt presate în corpul presetupei de către capacele 77.Garniturile freacă pe ~~.!le?'Eur~ 1.t c,!-re.protej~~~ă astfcl.arborc:le în po~-ţiunea de lucru. Reducerea pierderilor prin interstiţii este a~lgu:ata .de Iabi-rin ţii 73. Locaşurile celor două presetupe sînt puse în comunicaţie pnn ţea\"ad" eg~~resiunii l4. Inelele asvîrlit oare 75, împiedicăplit~nderea ap~lprelhlse de la presetupă spre lagăre. Fiecare celulă, care alcătuieşte un etaj:are prevăzut la partea inferioară cîte un dop 16, care se~veşte la golirea pompeide'lichid in caz că există pericol de îngheţ. Rulmentul din lagărul aflat la extr~"~,mitatsa părţii de refulare a pompei este fixat împotriva deplasării aJ(ial~•. ",:"preluînd t?todată şi efortul axial hidraulic. Rulmentul opus este n~:.' ~§~'n.

~~~f~:tt4 - Alegerea pompelor - c. 267

Page 24: 62364992 Pompe Hidraulice

~~ ,

'I'~·':" ',' !,'••

" j,,, /'

,,' li.j; ;'

tf~

t

50 NOŢIUNI FUXDAlfEXTAUl DESPRE POMPE

la inelul exterior. permiţînd astfel deformarea axială a arborelui datorităvariaţiilor de temperatură. .

. Prin construc i.c....narma· stţ-.înţeleg~.{!;'{ecuţia pompei din materialeob:şnul, pect1v ~pentr.l Iese e urna e I otelul ,,'

, •• , " C' n' I',;t a ttt ,:1 C::.: tarea matcrialuliji ca-re trebuiesă coresp~~dă condiţijlor in:I;lUsed~natura Iichidului pornpat, 'cît şi Ia diver-sele SOIUţllconstructive utilizate ŞI al.t'trnr scop ',~steprehingi:c'_' L~lll;;dbid funcţionar.. a p.nnpei. Astfel, pentru pomparea lichidelor corosivo; s~ ut :-l:z':~I.{L cu precădt;re oţelurile- inoxidabile şi bronzul, pentru lichide abrazive.s" .oloscse materiale rezistente Ia uzură - fontă cu nichel fontă cu crorn['J:1:{. cu siliciu, ?ţel n~an~~nos - iar. pentru .ape menajere::care conţin cor~pun de diverse dimensiuni In suspensie, se utilizează anumite forme de rotor "care înIăt.u:~ posibilitatea d:; î?fundar.e a. P~i1:l~. ;l.. .,..,..,," .-

Condiţiile de .amplasare In ll~stalaţIe. sînt aCdea ~are determină conceptiaa.•ll~m~roase vafI~nte. cOilstructl;e. derivate ?-.tît d!n pompeleriionoetajatc:ClLŞI din cele multietajate, cum sînt : construcţule onzontale, cele cu transmi-si", \'~rtic!llă, submersibile, ,:nono.bloc e~c. Elem\!nţ~le hidrfl~ce~e~p1peiproprm-zrse - rotor, carcasa -l.. sînt la nndul Ior adaptate astfeffudfsă cores-puadă cerinţelor impuse de mediul vehiculat. Cîteva exemple ilustreazădiverse solutii alese.

1 .rn• fig.. '1.49 sî~t rcprezentat~ două ~~cţiuni pri?tr-un rotorobişnuit,ue tip Inchis, al unei pompe centrifuge, .utilizat la vehicularea lichidelor' fărăimpurităţi. ' ' , " """'''''':;,''

. Secţiunea med!an~ d!n fig:~ 1.4.9, 11;'yealizată tn~lunguI paletei;""aratăcă rotorul este alcat.U1t din ?OUadl.scu~1 mtre care sînt amplasateechidis-tant pal~tele-respecbve.'·Secţl~~e::t. din f~g. 1:49,.b este realizată~nţI:~rr.pl~nperpendicular peaxa.rot9ru!ur ~aratăFiorma ŞI traseul paletelot.DlscU;'Ilc~atera1e sî~ţ prevăzute cu do~ă .pr~guri A, pe ~are se fixează •prin presareInelele labirint. Cota D; reprezintă diametrul de Intrare al rotorului, iar D _

lJ2 'diametrul de ieşire. Cota b2 reprez[ntăIă\imea canalului rotorului şi mări- --mea ei. determină debitulpompeirespective. . ' ,;' :;;;',",

, In marea majoritate a cazurilor,rotoarele sint piese realizate printurnare din fontă, oţel sau bronz.deci discurile laterale împreună cu

:paletele ,şi' butuculvrotorulni alcă-, tuiesc un corp comun. Există însă

şi situaţii cînd, din motive tehnolo-il. b gice, sau în cazuri dc reparaţii, pale-

Fig. U9. Rotor'-tle pompă centrifugă, de tip tele se execută separat şi se asam-Inchis. blează cudiscuriIe prin nituiresau

.. " sudare. Deoarece curgerea Iichiduluip:In canalele rotorului trebuie să fie cit mai co~tinuă, spre' aetit'a pierderilehidraulice, traseul paletei nu trebuie să prezinte deviaţii bruşte. ..' .

-Construcţia paletelor-se realizează prin trasare cu ajutorul arcelor de cerc.sau prin puncte in coordonate polare. Paletele pot fi cu simplă curbură sau

• A

ELEME!HE COSSTRUCTI\'E SI

cu dublă curbură. Acestea din urmă au muchia de intrare prelungită-în zona.de aspiraţie, iar prin curbura du~Iă (în.sp~ţiu) .se.n:aliz~a~ă c.anale.de t:ccere'mai largi, micşorîndu-se astfel viteza Iichidului ŞI implicit pierderile hidrau-lice. În consecin+ă rotoarele cu p;,] .•.. ,1111,h!('\!rb,t" .u: randarncntc superioare,faţă de cele cu simplă curbură, dar confecţionarea lor este mai dificilă din punctde vedere tehnologic. , , .' , ,

La rotoarele turnate, datorită n-part inci nouniformc de material III ma-aoiesei, 'aparmase'neechililmlle, c.ir« il! [!tnqi"!!arc pr?duc .\'il>r::tii (L'LULltO,ll'C

organelor pom,eei. P?~tru c\·ita.rea u~or ;stf,d ..de .s~tuaţ.::.. I:~,:non:aj ':>.'~'rotoarele trebuie echilibrate, atît static Cit.!iI,.<1mamIC.Ecll1I.lJ,arc~.Sc.lacL.pe dispozitive sau maşini speciale .. PEincreg~~e _~~m'!Lr.ar .C"' prin adău-

, ~are de material; .. '.. 1

. In fig. 1.50 este reperczcntată c secţiune printr-un rotor lL' tIP SCITIluc',; ..

chis. .Rotorul din fig. 1.50 se numeşte ..semideschis'' deoarece are doar un singur

disc lateral, de care sînt fixate paletele.Rolul celuilalt <iisceste'pre.lua~A~ cap-eul de aspiraţie al pompei. >etanşatea' dintre 'spaţiile de "asp!Taţle ŞI refularerealizindu-se prin interstiţiul s creat între paletele rotorului ŞI, capacul res-pectiv, aşa cum este prezentat în fig. 1.5 i., '. . .'. ' , .

Rotoarele de tip semidcschi~ se f?losesc Ia ~'~hlcul~ea hc.hl~.eI~r,C?rosIVC:unde, .pe măsura, 'uzării palet:l~. eX1:t~ pos~ilitat~~. ef;ctuărl! :IplUI,regla}care oapropie ele capac. astfel mcit m.anmea l!lterst~ţl~~1 s}'ăInI.qe ~9~15~an:ţ~şi permite funcţi(;m.~reap<?~peiîn c?ntmuare~lm~etnţel~s.cu uzi ~eb~r~a! fedus,dar care satisface ttotuşi mstalaţla~ Reglajul jocului se realizeaza fie pnnvariaţia numărului de garnit~ri gale <capacului .de':~piiaţ~e:{~e ):ir!nt;'~ cln\s-trucţiespecială a, lagăru1uipompei care face posibilă deplasa~ea ax~a .a'tntre-gului ansamblu arbore-rotor. Avînd în vedere că mărimea jocului s influen-ţează direct caracteristica pompei, utilizarea. ac.estei soluţii est~ rec~mand.a~bilă numai în cazurile în care limitele de variaţie ale parametrilor hidraulicisint mai puţin riguroase. Rotoarele sernideschise sînt mai uşor de realizat

) r, ..,.,,:~,"

.:!;'

Fi",. 1.50. Rctor de pompăcenrrifugă, de tip semi-

deschis.

-I<aE1!--t -1. ,1"''I=m1~'" Fig. 1.51. Rotor 5,.,.:';<1 ee-

chis montat într- o pon I a.centrtfugă.

din punct de vedere tehnologic, decît ~ele închis~, da~ ran~ament~ lor ~steinferior randamentului rotoarelor închise, datorită pierderilor mal man ceau loc prin spaţiul s.

Page 25: 62364992 Pompe Hidraulice

52 NOTIUNI FUNDAloIEHTALE DESPRE POMPE

@@~~Domeniile de utilizare a

" ~. pompelor cu rotoare semides-. ~ chise sint: industria chimică,

" industria alimentară. industriaconstrucţiilor de maşini (pentru

o b C d răcirea motoarelor termice),Fie. 1.52. Diverse construcţii de rot oare 0" tin industria energetică (pentru

"l·:.dH~. circulaţia apei in schimbătoare

~ ~

de căldură etc.

"

Pentru pomparea lichide-o zx Q lor încărcate, abrazive, a pas-+ ~ .~ telor, a pulpelor de fructe. '-;t:

. folosesc pompe prevăzute C'!

rotoare de tip "deschis".a . b c In fig. ,1.52 sînt prezen-

Fig. l..'iJ. Diverse tipuri de rotoare pentru ape menajere. tate maitnulte roţoare de"""., ., . .{~.. .~.a~esttip::;l~":;;;:;~·i;'}"~"'·

Rotoarele de Hi;des~his se 'caraCterizează .f'rl; ;lceea~ă.I~.·~pS~~c9Ill-plet,sau, aproape "complet, ..(:hsc,ur1I~).laterale,t ;~p,tIVul,.~ 'Jţxplic,\ ,prm;ll!lptul căIichidele vehiculate ?;u o VlSCO?;lt"te~~e,şlJez;işteJ?ţe).e ,creat,e.,PMfrecareacu discurile rotorului sint mult mai mari aecit în cazul Iichidelor Obişnui~;.:,

Tl:l~isi~iI~~a~~i~ţ~~~r!lr&!~~f!.t~~~~lliU~ţ1~~â~l!I{~~~~:E~~:iî~~~dezavantajoasădin punct de vedere .al rezistenţei mecanice, deoarece eforturilesînt mai mari datorită viscozit~ţii, Pentru evitarea unorşoliCitări excesive~,ţ?I9,sesc soluţiile a, b, c şi ti din fii·T.52.~Laomparea apelor' menajere careconţin particule grosiereîn suspensie, .se, utilizează diverse construcţii derotoare a, b, c, aşa cum sînt prezentate în fig. 1.53-, '~" .

Rotoarele prezentate se caracterizează prin secţiuni largi de trecere şinumăr redus de palete, care nu permit înfundarea pompei cu diverse obiecte.Rotorul d din fig. 1.52, datorită formei sale speciale, a căpătat denumireade rotor ••mînecă". Lichidul centrifugat de rotor este colectat într-o carcasăC2re-1dirijează către conducta de refulare. Formacarcasei trebuie să satisfacăatit cerinţele hidrodinamice, cît şi cerinţele instalaţiei. La pompele care nuau corp director, carcasa trebuie astfel realizată Încît să suplinească şi rolulacestuia, adică să reducă viteza lichidului şi să transforme astfel energia luicinetică. în energie de presiune. In acest scop. partea de refulare propriu-zisă a carcasei are forma unui difuzor în care se petrece transformarea amin-tită. '. .

în fig. 1.54 sînt prezentate diverse forme de carcase de pompe centrifuge.Construcţia a reprezintă o carcasă spirală ~d gura de reIulareairipTh-

sată tangential, în timp ce la construcţia b aceasta este orientată pe direcţieradială. In varianta c este re rez t • carcasa unei pom e cu r lă~aţie. e reI:>.a .e e carcas~ sînt exec~ta e m oua ucăţi, respectivpompa este secţionată m planul orizontal AA. La partea superioară, carcaseleau prevăzut un orificiu care serveşte la umplerea pompei cu lichid în vedereaamorsării sau la evacuarea pungilor de aer, iar la partea inferioară sint pre-

ELEMENTE CONSTRUCTIVE 53

văzute cu un orificiu de golire. În exploatate. datorită formei sale spiralc,carcasa mai poartă şi denumirea de ..mclc_ul_~ompci", denumire ce este reco-mandabil a fi evitată. " -

coFig. 1.5-1. Diverse construcţii de carcase Pentnrpompe"C;;~trifuge. .:

-, ,'1

Alegerea soluţiilor constructive ale 'carcaselor est~,ţ~t~iiiiliiâ1~'i~d~condiţiileimpuse de caracteristicile instalaţiei, precum ş,;Jlţ ~}.:"l!.e.l:iChldululvehiculat. Există situaţii destul de frecvente in care f?rma car~i nu ~steconformă (u cerinţele. hidrodinamice ale. c~rţerii .lichldelor. dar !$Ii: schimboferă o siguranţă maximă in exploatare ŞI o întreţinere comodă. 4stfel, c~r-casele pompelor de ape ~enajer~ .a~,~~ţi~i la~gi de .tr~~fx:ep~ntrti1apermltecirculaţia 'obiectelor solide ~de'Qlm~nslUm ;mal m~l, ~arJ~e!e ale,pompelorce vehiculează lichide abrazive sfnt'prevăz';1te cu b~md3.Jeqm?fate4a1~.foartedure> rezistente -Ia abraziune; care 'pot fl

Jînlocuite pe..Et~ ,u.făf.llr .fără

a înlocui şi'cartasa. Accesulla"iritetiOrul âcestor pompe seJ~ce~cu uşurmţll.,în multe C'azuri"nî!fiindnecesară demcntareapompei din'f.hstalaţle.

Carcasele pompelor centrifuge multietajate au forme,.p?oseb~te. de celea~e pompel?r monoeţaj:-te. In fi~. 1.55 sint re~rez~ntate car~asa de ref~lare.SI carcasa intermediară ale unei pompe multietajate, ;;-,. După cum se observă, carcasele nu mai auforma spirală, inUinită la cele monoetajate, de-oarece aici transformarea energiei cinetice înenergie potenţială se realizează cu ajutorul cor-purilor directoare. Carcasele intermediare au oformă celulară, care împreună cu profilul cor-pului director alcătuiesc canalul de întoarcerepentru aspiraţia lichidului de către etajul urmă-tor. Carcasele de la extremităţi au orificiul de ,a. baspiraţie. respectiv de refulare, orientat în dire- Fig. 1.55. Ca~'caSt'lepompel.mutti-cţie radială. Acestea mai sînt prevăzute cu un . etajate :numărde urechi cugăuri prin care trec tiranţii de .-carc.!Îll 'de' relulare; b -e-carcasă .

, • ,. J Intermediară.de pompare stringere şi asamblare a pompei. , o.!, -:- ~

1.5.2. Elemente constructive la pompele axiale .. J.\':~a,cum~a>răiat anterior,pompele axiale (elicoidale) sînt pompe pentru debite mari şi înălţimi de pom--parc reduse, fiind destinate să descrvească instalaţii c~re funcţionează la acest

Page 26: 62364992 Pompe Hidraulice

54 NOŢIUNI FUNDAMENTALI'; DESPRE PO~!PE

8

gen de parametri; astfel, se folosesc lairigaţiidle~efi:i,ri, ca pompe de circulaţieîlCceIiiralele termice etc.. In fig. 1.56 este prezentată o secţi-une printr-o pompă axială de construc-ţie verticală. -'.

rnmpa (.o.::tn 11r'î.tl.~it:id~:1'.::'~~:"~~(,;rele părţ j componente: bu turul rotor 1,./pc care sînt fi.\~!I(;palctclc clicoidalc, l/este montat pc arborele 3, cuplat cutransmisia rigidă 4. Arborele pompeipropriu-zise, precum şi arborii transrni-siei, sînt ghidaţi în lagărele interrne-diare 5, Carcasa pornpei este alcătuitădin pîlnia de aspiraţie 6, camera roto-rului 7, camera statorului 8 şi corpul derefulare 9. Atît ~rQqrl!le.poII}.pţi,,(;Ît şi

.,,"transmisia, s.int,ptot,ejaţ~i!ÎlJ;1potrivacontact ului cu lichidul pompat prin

, tubulde pn)tecţie ,10,;E(9.rţ.P!!r,axial,rezultat atît, ",ţ:linJmpinge~ţ(:a;tială .

, " Ăidra.ulicăilc,!ţ.,Şi;..;din ~~:~ieşeloraflate Jnxoţ~,ţie,~~_t~ prelu~~~;Jagă-

"..;',.ru!motorului electric de an trenare; careeste dimensionat linc.o~s~ţă.: Unge-

• j,,, ţ~ )Jlagăre.l9r,:lse .Aea14e~ .i,q,,1I.,pă"~!-;:icu@tă,:iIlcazul ctlld :SUP01:htl· acestora

este confecţionaf'din cauciuc, sau cu, ulei, cînd .se-foloseşte'compoziţie delagăre. ' -;:,-" c . •

Unele tipuri 'de pompe sînt prevă-zute şi cu un mecanismde acţionare,cl! aj utorql •căruia se 'poate "efecţt;â'reglajul u~hiului paletelor în timpulfuncţionării- pompei. La alte construc-ţii, acest mecanism lipseşte, astfel căunghiul paletei este fixat la montaj decătre constructor şi el nu mai poate fimodificat. In fig. 1,57 este prezentatăo soluţie constructiyă,siţnpI;t,a. unuimecanism de modificare .. a ungl}i)iluipalatelor în timpul,funcţionăriL

, Funcţionarea mecanismului are loc

J ..:a.s.t~~l;p.r!~,_,~~S~,~r~a,~ij;L!t:.;~4b9;".,",_ ~ ~ .~'.:.~ _~,t~>q; ".~'. "

.

Fig, 1.56, Pompă axială de constructie ver-ticall1, -

'/

ELE)/ENrE CO""STRUCrl\'E

Page 27: 62364992 Pompe Hidraulice

56 NOŢllJM FUNDA:IIENTALEDESPRE POllPE51

r:le 2 poate fi deplasat pe verticală iar odată cu el prin l' t di 1 lţil: di li 'al 3 . -J 1 '.' , n erme IU ru rnc-6' B:aaţe~: ~~XI .15 Ş.I t sle ( eplaseazâ ş~ bucşa 5 care se roteşte odată cu rotorul

. cşei SIn egate excentric prin şuruburile 7 de cap" t 1 fi 1ovale 8,. solida:i~ate cu paIe tele 9 prin bolţurile 10 Deplasarea aX~;ă a;:şe o~t:a1n.im1Ite10mişcare de. rotaţie flanşelor, iar odată ~11;rr'~I.,,, «. "",a, .~l' ,UC?elCt1 n~1 .,".-. (It" "-~ r 1,· • . • '. ' ~ .-~ ~/~'-"11.."-Y uUI.U-- , .. , .•.••• -,•• " ~., UllolllUl <le <lesdJl(lere al acestora oat fi 1 'necesl~d.ţ1. ~ceastă s~luţie, constructivă prezintă incom'~ni(~~tlll r~~.~t ~.~~~prem.a,n[l·a.!rt1l'11htll1f,r0,r,,), .•i. 1 Il -'.1" ...•..ta t: . .', . !.,." ,:",:,,"v" c.c C:'C olLureaza patrunderii apei cu impn-r~.:1,,~.~~blt pietriş - prIn ,Inelele de ctanşar ..: şi care provoac.i dd.:('·tan'~o'~';c .: ••.•IUl.. 1: pre~~ent, ~XIsta. pe pla~ mondial numeroase solutii moci, ~!.;.ma. CfJm!?h~aLe, care realizează transmiterea mişcării prin interior l b 1:p'uml~el, ten~d articulaţiile d~ .contactul cu apa. Cursa axială e;t~Uli~~t~;~ rl

~l~;~ care sa asigure o modificars. a unghiului paletelor de ordinul _ lOC .~

Pompele axiale pot fi realizate şi în construcţie orizontală sau ' '1' FRlottoafr::e P?mpelora.·dale sîn~ realizate după două solutii con;~~~~tv::

cu pa e e ixe ŞI cu palete reglabtle. \ r. , ..ln fig. 1.5.8 este prezentat In două poziţii - d~schis~tnchi$;~ t l

unei pompe axiale cu pâlete regIabile. ' '.. . ,." ro or.ur faletel~ se toarnă sepap~ţ, iar după prelucrarea definitivă sefixefitt~'bl1 t~

c':l rotorulUl. Prelucrarea profilului paletclor Se face e ma inis . . -plat, ~are u.rmăresc pr?filul modelului. Calitatea fin!t1ia s~pdn~tal~d{ ~o-

;;- ~:~~;~s~~~o~~gozltate ~ît mai red~tsgustruite), ~r~~~u f,l;b;f~;~â~: .

.' .CorpUl pompeî esţ~executat sub formă de tronsoanş dinJ,eavă de dimSJUl1legal.e cu cele ale condut:~ei de refulare. La unele ti nil de ~ÎÎl~ Iri ...• e~-el se realiza sub tor~.jie plesă, turnată-din fontă RPflil . J:..; Pţ", ~,rechl:realizată sub un.1ijriahrde 90° sau 600 f ţă d .. .e. area ~mpel pqate fibeneficiarului P'tl.nJa de a-:--ţ·· '. a f e ~erhcaIa,J!l funcţie de instalaţia

• ".' " ~ r • . sI?lra le are o orma care favorizează condiţ iile daspiraţie. Statorul este o piesă turnată din fontă şi ar ăzut .1 e "e

"' ;de pal~te care dirijează curentul, de lichid pe direcţie a~ifI~~vazu 1,11). numar.. 1:":.3. Elemente constructive la pompele volumice' A "

anterior, pompele. volumice sint grupate in două categ6rii pş~i~~impals~~~rat~t.' ',- e. cu mrş-

c~re alternativă şi cu mişcare de rota-ţie, In stadiul actual de dezvoltare a teh-nici.i, ca urmare a cerinţelor extrem devariate, soluţiile constructive adoptatela pompele volumice cunosc o marediversitate, multe din ele fiind înregis-trat? sub formă .de patente; din acestmotIv. în prezenta lucrare se prezintănumai construcţiile clasice cele maifrecvent întîlnire. , •

1.5.3.1. Pompe volumice cu mişcare alternativă Din această c t . fParte pompele c . t ţi di ".' .a egone ac. ." ~ pis on cu ac JUne irectă ŞI cele cu piston antrenate .sistem bielă-manivslă, Acestea din urmă sînt antrenate atît d t PIrIne ma oare c ee-

o bFig. 1..'58. 'Rotor axial :

a -cu palete deschise; b -cu palete închise.

ELE~IENTE CONSTR1:CTIVE

, trice cit şi de motoare termice, iar cuplarea lor se realizează. prin intermediulunui reductor de turaţie, în limitele valorilor admise atît pentru viteza mediea pistoanelor, dar mai ales pentru randamentul volumic dterminat de umple-rr-a cu lichid a cilindrilor.

l>"mpele cu acţiune directă sînt folosite în special pentru alimentareacazanelor de aburi, deoarece ele pot utiliza pen t ru actionar.' chiar :1111:r',·b i;;CI, •. ..r.orui pe care-i dcscrvesc, Ele sint mall utilizate şi în industria petre-b'r:'l.

l'.Hnpek cu antrenare prin sistem bielă-manivelă ce [:;1",."" m.ii a:_·."ca pompe de intervenţie, pentru evacuări de ape din incinte, pentru alimen-tări ca apă în locuri izolate, la grupuri hidrofoare. ca p.)mpe ele acţionarepentru prese etc.

(3. tipuri constructive se disting următoarele categorii;- pompe simplex, avînd un singur cilindru de lucru;- pompe duplex, avînd doi cilindri de lucru, aşezaţi paralel;- pompe triplex, avind trei cilindri de lucru, aşezaţi paralel.Din punct de vedere funcţional, se deosebesc: pompe cu simplă acţiune

şi pompe 'cu dublă acţiune. Există şi alte construcţii care reprezintă diversevariante ale celor două sisteme şi anume pompe cu acţiune cvadruplă saudiferenţială, dar acestea sînt de fapt soluţii care au ca scop uniformizareadebitului, deoarece la pompele cupiston debitarea are un regim pulsatoriu. _.>

Elementele principale care ,alcătuiesc o pompă, ,cu piston cu acţiunedirectă sint prezentate ,!n3ig. 1.59.', '" ·:'l..:lr > ' •

Pompa este alcătuită din urmă toatele părţi principale distincte: corpulpompei 1 solidarizat de m~ina de antrenare 2 prin intermediul corpului ..de legătură 3. Pi~oliulpQUl~L{.estefbcatpe)mul din capetele tijei 5, pe celă-v-"lalt capăt fiind aşezat pistenul maş(nii de abur 6. La partea superioară a cor-pului pompei se găseşte camera 7, care conţine supapele de aspiraţie 8 şi celede refulare 9. Sistemul de distribuţie se compune din suportul distribuţiei 10,tija de legătură 11, sertârul 12, braţul 13, şi cutia de distribuţie 14. Ungereamaşinii de abur se realizează cu ulei pompat de către pompa de ungere 15,acţionată de axul de. distribuţie 16. Deasupra corpului pompei este montatrobinetul 17, care serveşte la evacuarea aerului acumulat la partea superioarăîn momentul amorsării pompei. La partea inferioară a maşinii de abur sîntamplasaţi robineţii de purjare 13. Etanşarea tijei pistoanelor la ieşirea dincilindri se face în camerele presetupelor 19, prin garniturile moi din asbestgrafitat 20. Funcţionarea pompei are loc astfel: sub acţiunea agentului de forţă.respectiv aburul sau aerul comprimat, pistonul maşinii de abur execută, prinintermediul mecanismului de distribuţie, o mişcare alternativă. care estetransmisă direct, prin tija comună, pistonului pompei. La deplasarea aces-tuia într-un sens, de exemplu spre dreapta, în spaţiul din partea dreaptăare loc compresia şi refularea lichidului, în timp ce în spaţiul din partea stîngăse produce o depresiune şi deci aspiraţia acestuia. La inversarea sensuluicursei pistonului, spaţiul din stînga este cel care se micşorează, iar cel dindreapta se măreşte, astfel că fazele se petrec în sens invers. Sistemul de supapede aspiraţie şi refulare pune în comunicaţie la momentul oportun spaţiilerespective, cu conductele de aspiraţie şi refulare. Pistonul maşinii de aburare forma unui disc de o anumită lăţime şi este prevăzut cu canale în care

Page 28: 62364992 Pompe Hidraulice

~)~_ .._---_.-

ELEMENTE CONSTRUCTIVE 59

se introduc se'mlcnţii de etanşare. Pistonul pompei poate fi executat În diversevariante. În fu~cţie de condiţiile de lucru şi de .caracteristicile ~ichidului'pompat:

~:: ;:~. 1.60 .ilnt pr,.'zc:lt~t~ cîteva variante cousrructrve ale pistonuluipornpei.

,.

qE._... _.}d

Q CF:g. 1.60. Variante constructive ale pistoam Ior pornpelor volumice cu mişcare

alternativă ..•..

Varianta a reprezintă'o soluţie de pist<rif ctisegmenţi ~desecţlune drept:unghiulară, care pot fi confecţionaţi din metale - fontă, alamă, oţel - sau dinrnaterialefîemetalice - tcxtolît. lemn. teflon. Varianta b reprr-zintă un pistonprevăzut cu o garnitură conică din cauciuc, cu strîngerereglabilă prin interme-diul rondelelor g. Varianta c"repreiln'f:ăun"piston cu garriitură "t!p;,man-şetă", confecţionatădinpiele sau cauciuc.' Arcul lamelar r menţine' periferiagarniturii în contacf'permanent cu pereţii cilindrului. Varianta constructivă dreprezintă. un. piston de tip "plunger" . Acesta se caracterizează printr-olun~ime mare,rn,';ra:Ii~rt ~u. dia~etr;U,. iar et:,-~şare~'in, aceg~ ~~~cn~.,ş,e~airealizeazăcu segmenţi, CI numai prin interstiţiul creat Jntre diamefrui cilin-drului şi cel al pistonului, astfel încît jocul radial să nu depăşească valori maimari de 0,01 mm. Acest joc se obţine printr-o prelucrare foarte fină, urmatăde rodarea pistonului în cilindrul său. Cilindrul propriu-zis al pofupeiesteexecutat Într-un bloc din fontă sau oţel, aşa cum este reprezentat fi fig. 1.61.

Blocul cilindriJor este. de regulă o piesă ·tumati·avînd·anumfte· fOhneinterioare care alcătuiesc camera de aspiraţie" şi camera de refulare 2. In corpsînt prevăzute şi locaşurile su- .papelor de aspiraţie şi refulare.Cilindrul propriuzls este alcă-tuit dintr-o bucşă 3 presară încorp. care poate fi Înlocuitădupă ce s-a uzat. '

Pompele cu piston de con-strucţie normală pot vehiculalichide cu temperat uri maximede 250cC şi presiuni de refulare Fig. 1.61.Sectiune prin blocul cilindrilor unei pompemedii pînă la 50 bar. Prin cu doi cilindri paraleli, tip "duplex".construcţie normală se înţelegeconfecţionarea blocului cilindrilor din fontă. Pentru temperaturi şi presiunimai mari decît valorile indicate mai sus, corpul pompei se execută din oţelturnat, iar pentru presiuni foarte mari, din oţel forjat.

Page 29: 62364992 Pompe Hidraulice

60 /WŢIlmIFUNDAMENTALE DESPRE POMPE

a·1.5.3.2 .. Pompe uolumice Ctt mi~:~re rotitoare. Şi in această categorie există./) mare dlvers~ta~t: de: construcţu, ~ar cele mai cunoscute şi utilizate sîntpompele cu roţi dinţate, cunoscute ş~sub numele de "pompe cu angrenaje",r'az;.aiel cu a_ce:tea ~~au d:svo~tat ŞI alte tipuri de construcţii. care treptata.u In.c~put :a fie utIltza~t! I? diverse domenii speciale. 111;\iales la Vehicularealichidolor vtscoa«- sau Ip.carcate. Dintre acestea, se pot enumera: pompelecu şuruburi. pompele cu palete, pompele cu rotor elicoidal, pompele cu rolepompele cu rotor <'!;lSt:r ,1, .re rrm hi!;: alt.Ic, .

1;\ ii.dust ri« există două categorii de pompe cu roţi dinţat« si auurnc :pomp;' pentru tran'.\·'·l.itr<:de lich~de şi po.mpe pentru acţionări hidr~ulict; .

. .1on:pdt: l)L'Il.trutr~n:vazare SInt destinate, aşa după cum le indică şi denu-mir-a, şa vehl,CUIL'ZeŞI sa transporte lichide vîscoase şi unguentc, m.i i alesproduse petrol.Ierl'. ronstrucţi~ lor. este astfel realizată încît să poată 2,COpL'ridebite relativ Importante - pînă la 100 m3/h - şi presiuni reduse - max, 40bar .. POI?pl'le de ~cţionări hidraulico s~nt destinate exclusiv pentru creareapres:u~l1 necesare in diverse sisteme d~ instalaţii hidraulice, pentru actionarean~ecal11sm~lcrdcservlte. de acestea, Ele se caracterizează prin. debite reduseŞI presium de refulare.malte.,-.- pînă la 300 bar, ' .', ."::'~

)n.;ţig ..:l:6?-.Hţ~..pre1i91ţa,t~;o secţiune printr-o pompt 'cli: roţi dinţatedestm~ţa transvazării de produse petroliere. ..... . . ".' ;

:;Powpa este alcătuită din următoarele elemente: roata 'dinta tă 1, executa tădintr-o buca tă cu arborele, careeste În acelaşi timp şi rO,tat<l;·.lllot.9~re,angre-

';4' '3"6' r' '5'2'" nată c.u rotata .d~llJ~t.ă2tA , " care .este roata . antrenată;

acestea sfni'mcnt;itCiil cor-pulpompei 3, închisîntr-opar:ţy,~ţ~~P'!-S~4, "iar înpartea opusă cu corpul la-găr 5, care este prevăzut cu

1I-E=::::::::3-1J- un picior. suport ce fixează~~~~~~~~~~~~~L""===:JJ pompa pe postament. Fe-

ţele laterale ale roţilor din-ţate sînt în contact cu plă-cuţele de uzură 6. Arboriiroţilor se sprijină în lagăreleprevăzute cu bucşele de alu-necare '7; ungerea acestorase realizează chiar cu lichi-dul pompat. Etanşarea ar-borelui se face cu garniturinoi din azbest grafitat. Su-prafeţele de separa ţie A se

. , _ .. f~llisc~ză prin tuşaro. reali-Fig. 1.6_. Pompa cu roţi dinţate, pentru transvazare. zînd astfel etanşarea nece-". " . .. ...' .. ' "",' ~~~~.. 1\~piraţia şi refularea

l~c~l~ulwSP face prin onflclJle ~~terale;afe cdrpului pOI?pel.Pompa este rever-sibilă, ceea ce presupune ca prin schimbarea sensului de rotaţie se schimbăşi sensul curgerii. ' '.

ELEMENTE CONSTRUCTIVE 1)1

Pompele cu roţi dinţate pot fi con.st~ite în ~r~ăt?areţe var}ante: c~ angre-nare exterioară sau interioară, cu dinţi drepţi. înclinaţi ~au I~ forma de V,

LI unul sau mai multe rotoare aşezate în paralel, cu lagare interioare sau exte-C rioare. Ca tip de lagăr se utilizează at.î.tcele de clunecar-:

cit si cele J..: rostogolire. La construcţiile la care distanţadintre axe este mică. se folosesc lagăre de alunecare saurulmont i ('11ilr".

In 'timpul funcţionării. lichidul p;Hr~!Il(!"între bO•

lurilc dintre dinţii aflaţi ÎI1 an;;renare ŞI ca u:ma~'l' ~variaţiei volumului spaţiului cuprins între. aceş~la, lIdu-dul este comprimat. ceea ce produce eforturi suplimentareasupra organelor pompei, unconsuntexagyrat de puter ...:şi debitarea lichidului in regim pulsatoriu. Pentru ey~~tarea acestor inconveniente se adoptă diverse soluţii

~

constructive care constau în punerea în cornunicaţiea// " spaţiului cuprins între dinţi. cu cavitatea tle asp1:aţ1e

~;;sauTeJulare. O astfel de rezolvare este prezentata înFig. 1.63.Schema dega- fig. 4 .63..~~ - .,' .. ,. ~ , 'jărilor pentru descărca- După c;'m se remarcă din figură, la mijlocul distan-rea presiunii Iichidului - ţeldintre axe, respectiv în porţiunea de angrenare, pedi Il o.:ra tiile dinţilor an- 1 . . 1

grenaţi. feţele laterale ale c?rp~lui ~i ca~acu UI PO~P~L sau areplăcuţelor de uzura, sut F::\:tlcatc degajările a: pr!.1

care lichidul ce se găseşte în golurile dintre dinţi este evacuat în cavitateade aspiraţie sau refulare. . . ... "-. . . . .' .

Corpul, capacul şilagărul pompei sînt c6~fecţlonatedm fon~ă, Iar ~ .cazunde presiuni ridicate, din, qt.e1tur~at. R,:ţ~e .d~ţate.sî!1~.confecţlOn,aţeiWxJ..ote;-Iuri aliate; tratate ..ternîlc;'tn scopul manrn durităţii suprafeţelor 4e cqn-tact. O soluţie modernă pentru 'pOmpe1ede tr~nsv:uat. o const~tUle confecţ!o-narea roţilor dinţate din fontă sau' din oţel?rI obişnUite: ne~ltate, care s~ntsupuse după uzin~r: la un tr~taI?ent de sUYI~a!e.operaţ~e 'prIn c~re se obţineo rezistenţă sporită la uzura Şl o iI?bunatat,lre a .c~eţ~clen.tului de frecareÎntre suprafeţele de contact. Pentru mlcşqrarea .mt~n~ltaţll zgomotelor de angr~-nare, dinţii roţilor se prelucrează la dimensiuni foarte p:eclse, ~ar rugo~l-tatea suprafeţelor de lucru trebuie să fie foarte redusă. Cu titlu de mfo_~aţle,se precizează că nivelul maxim admis pentru zgomotele datorate angrenaru estede 35 decibeli. .

1.5.4. Elemente constructive la pompele autoaspiratoare. Pompele auto-aspiratoare, aş~ cum le indică şi ~elll!IIlirea: au proprietatea d~a ,eyaf1J~~singur- aerul din conducta de aspiraţie, deci de a se auto~mo=~a. De. ~~ddecurge şi avantajul.că. fu~cţionarea lor poate av~a loc chiar m condiţiileîn care conducta de aspiraţie nu este perfect etanşă.

Cele.mai cunoscute pompe din această categorie sînt pompele cu canallateral şi pompele de vid cu inel de lichid.

1.5.4.1. Pompe al,toaspiratoare eli canal lateral. In fig. 1.64 este repre~zentată secţiunea printr-o pompă cu. canat lateral.

Pompa din figură este alcătuită din următo~rele elemente: ,arborele 1sprijinit la ambele capete pe lagărele cu rulmenţi 2; pe arbore S1l1taşezate

Page 30: 62364992 Pompe Hidraulice

62 ~OTIU)i/I FUliID.~llE)i/T.\LE DESPRE POI[PE

cu un ajustaj alunecă tor, rotoarele J, cuprinse între carcasele intc'rmedl<m.:de aspiraţie 4 şi cele de refulare 5, care formează etajul sau celula po.npei,La o extremitate a pompei se găseşte carcasa de aspiraţie (j, iar În partea opusă,

7/

12

;',\...-~~.--~- ----=-.J...~)ic;:-~,~ '~=e:,-

'i, 1/ f(J

"1 Fig. 1.64. 'Pompă autoasplratbare 'cu' canatlateral.

. .cea de reiuh~ef'Et8.~şar(,l arb~~clui Ia: ieşirc:a din carcasă este a;:;lo,;racăprin garniturile moi din .<p:~e,sţgr\lWat.~\ sţr,însţf c:.upreset~pa" p. Locaşurilepresctu1?elof,~e,la c~!e doua.~~tr~I~llţăţi sl~tpuse. In c,omUI11Caţleprin ţeavade egabzare 10. Carcasele intermediare SInt etanşate în planul de contactprin garniturile plate 71, confecţionate di,p,rţarton de grosime absolut cons-rantă. Asamblarea pompei este realizată cu ajutorul tiranţilor 72. Pentruubţinerea unui randament satisfăcător. jocul axial între rotor şi pereţii Iato-rali .ai celulei ~u tr~by.}e 51.depăşe<l;Sc~.O,I.nun la construcţiileştandard.In tImpul, funcţlOnăru, rotorul are, posIbilItatea să se 'autocentreze, dar la apa-riţia unor forţe neechilibrate, el poate să frece pe una din feţele laterale alecelulei. Din acest motiv, pompele cu canal lateral nu trebuie să whi.:ulezelichide ce conţin particule abrazive în suspensie, deoarece acestea ar provocauzura prematură a suprafeţelor de contact, ceea cear avea caefectdiminuarcaperformanţelor pompei. ,'. ',,' "," ".'

In fig. 1.65e"~te reprezentat rotorul unei pompe cu canal lateral. Rntorulo;'ste de tipul deschis, deoarece feţele laterale nu sînt acoperite de discuri,ca la pompele centrifuge. El este executat sub formă de piesă turnată din bronz,iar în anumite cazuri speciale, din oţel sau fontă nodulară (de exemplu în cazul':ehiculării amoniacului). Cuplul de materiale în contact, rqtor-carcas.l, tre-buie astfel ales încît în timpul funcţionării să nu apară fenomene de gripaj.Aceste tipuri de rotoare, datorită formei lor -'palete radiale incastrate înbutuc - au căpătat denumirea uzuală de "rotoare stelate".

In fig. 1,66 sînt reprezentate carcasele intermediare de aspiraţie şi refu-lare ale unei pompe cu canal lateral. Performanţele pompei depind În 'maremăsură de forma şi dimensiunile canalului lateral şi a ferestrelor de aspiraţie

f of:l'

ELEIIE~TE CO~STRUCTl\'E 63

, 1'" 1 66 s observă forma teşită a orificiului de aspiraţieŞI refulare. n fIe'. ti d' a te f T 1 66 b se vede forma canalului lateral din' zona pe care se 111 In e. nIl;. . , . '1 dc I t'ŞI e rl p'fl1hr" <i <înt date ('11 titlu informativ unghiuri e e Incepu ~Ir~rr:l a (' " c::::,sfîrşit ale acestuia. . .

1.5.4.2, Pompe de V1.d CIt mei'~\de iichid. Aceste pompe sînt cunos- ,fi.

<'lI:', În general sub denumirea Jl' ~\,,;;:',~p('mpe de vid", deşi ~le pot func- \;'(.;:; /;/t iona şi pentru comprimarea aeru- ~"~ -/lui ca suflante sau compresoare. , ~"C;:-7

De' aceea <ţer:umi~ea lor ~or~c~,rl i~.C..':\,,::-=-: . 'este: .maşmi cu. ineldC"l1chld . ~ \ ~;~ / " f---:-~TEle se folosesc în mstalaţll.pentr~ }}>':'0-Y/~ ---i. '.;absorbţia de aer sau gaze ŞInumai ~ .. -:; ( , ~in mod accidentalpot re~lll~, ~en- '. '''. ~r~~;; <. I Itru perioade scurte, ŞI 'Iichide, .' \~ I \bineînţeles cu performanţe mo- , L-J

deste. " . ' .' c ...4 . ,,' ""In fig." 1.67 este prezentat.li l . t .

d Eig. 1.65. Rororul pompei cu cana .a era"O sectiune printr-o pompă de ~I,7;"" .. ~, "cu in~l de lichid." , ,,' - ", ' 1 1 d tip

Pom a este 'alcătuită din "următoarele e!emente:rot~ru , e .

st~~;i~~~ffn~ri~~c~~c:l~iS;~e~~~~~~~o;, î~~h~~b(l~~~r~' ~~l~~tr~;ili~~u:i~~~e distribuţie" 4 şi 5. Discul 4 conţine fereastra de aspiraţie ŞI fa~e!egăt~r~

e 'c'arcasa de asp iratie 6 Discul 5 contine fereastra de refulare ŞIIcomlU

dn1C

ăcu ,',.. AbI P i se sprijină a ce e oula rindul său cu carcasa de refulare 1. r ore e pom e b Iui t asi

~~;~~i~;I~~~~~~;rl~~ies: ~:;~~~ţ~~if~~::.~~~~Şe~~~ i~c~~;Ea;e~s~=şare. Asamblarea pompei se realizează cu ajutorul nranţ O; t" d alimentateaţie este prevăzută cu orificiul 9, pentru racordarea con uc el e x _

: inelului de lichid. In orificiul 10 se monteaz~ v":.cuu~me~rul ~entru masurare~ vidului. Poziţia corectă a discurilor se asigura })rl1?- ş!lfttur~e de c~~t~~~~77, Dopurile 72 servesc pentru golirea pompe! de lichid 111 penoadele I

, -r I

a bFi;;: 1.66, Carcase intermediare ale unei pompe cu canal lateral:a- Carcasă de aspiraţle: b- carcasă de refulare; : - Iereastr ă de aspiraţie:

2-canal lateral;" 3- Iereastrâ de refulare.

Page 31: 62364992 Pompe Hidraulice

64 :>;OŢIL":>;1 Ft'XDAlIENTALE DESPRE PQ)IPE

7

, ..•.

. , F'tg. 1.67. Pompă. de vid' cu inel de lichid.

;r:isr:i p,;r~col de îng~eţ. Carca,sele, discurile şi lagărele seconfecţioneazăIn.ontă, Jar rotorul din .br0!1Z'sub formă de piese turnate. In anumite cazuri

sp~iale, cînd nu se admit ples~ din ~ateriale neferoase in componenta DOD-pei, rotorul se poate exec~ta du; fonta nodulară sau oţel.' .

!,er,fo~anJele pompei depind de Jocul axial dintre rotor şi disearil,;d,~~lstnbuţle, JOccare nu trebuie s~ depăşească valoarea 0,1 mm la construc-~IL stf~dar~. L~ pompele co~fecţlOn~re.din materiale ~peciale,rle exemplu

n oţe ~oXlcţabiI, satr la folosirea ca Iichid de etanşare a unul lichid mai vîs-cos - ule.l- Jo~~rile pot creşte într-o anumită măsură, dar aceasta are dreptconsecmţ!i modlftca:~a pe,I!0rmanţelor pompei.. In t~mI?111functlOnam, rotorul poate culisa pe arbore autocentrindu-seIn carcas,: ŞI deoare~e el.poate: veni În contact cu discurile, feţele sale lateralep:ecum ŞIc~le a~e discurilor sînt prelucrate foarte fin, pentru a obţine o rugo-zIt~,te redusa: ~m acest .motiv, ca şi la pompele cu canal lateral, pompa de vidc~ }~el de .1~C~ldtrebuie să funcţioneze numai cu lichide _sau gaze curate~ara ~mp~:ltaţR mecanice. Astfel gazele care conţin praf vor fi filtrate înaint~

-f ea. sor ire, otorul pompelor de vid cu inel de lichid este asernănă tor caorrna cu cel. al pompelor cu canal tateral, dar diferă prin numărul de alcte

care este mal redus ŞI pnn lăţImea acestora, care este mai mare In fif 1 68este prez;ntat un rotor de pompă de vid cu inel de lichid. _ .. . o··

Dupa. cum se observă dit; figură, palctele sînt inclina te spre inainte~ore~punzatr se~sulu~ ~e rotape a pompei şi sînt rigidizate prin nervuri. Bu~~cu are o ?r:z.nacomca, cu vîrful conului În planul median, ceea ce imhună-

tă ţeşte condiţiile de scurgere a fluidului şi de umplere a celulelor, favori-

,

ELDIJ,;:>;IE COXSTRLCTlYE

aFig. 1.69. Discuri de distributie la pom-

pa de vid cu inel de lichid:II - dix de aspi~tie; b - dIsc de ff'fulare.

Fig. 1.68. Rotorul pompei de vid cu inelde lichid.

zînd totodat! ş~te~~~g~i~.1e t~~~re_~_:p;~sei. În băf~c ~siI!ţ~re~~z~e.~~~i~rr·de uşurare '. _. .. o" .• ". '. •. •••. _ __ _ -- ' .••• _

In fig. 1.69 sint reprezentate discurile de distribuţie aleaceleiaşi pompe.Fantele de asplraţieşi refulare din discuri sint dimensionate de constru~-

tor avind in vedere destinaţia maşinii, respectiv utilizarea ei ca pompă de VIdsau compresor.. L~ unele .cor:stfu.cţi~,fan tele de aspirat~~ şi r~plare ~înt. prac-ticate in acelaşi dISCde distribuţIe. Iar in acest caz pompa de VId are o singurăcarcasă la care gurile de aspiraţie şi refulare sint separate printr-un peretedespărţitor. Această soluţie este prezentată in fig. 1.70. L--.:; _o •

Aşa cum s-a mai preci~~t anterior, pen~ru re~ea. unui. vid ~amt3ltde ordinul20-25Torr se utilizează construcţia cu doua etaje montate in ser~e,în care rotorul etajului doi preia fluidul refulat de primul etaj la caractens-ticile realizate de acesta, transmiţindu-i in continuare energia sa. In fig. 1.~1este prezentată construcţia unei pompe de vid cu inel de lichid cu două etaje

mon~:.eot~~~~~ăJ~tinî~a l"ot6rUluipHniUIui etaj este apreciabil m~i'mii~decît cea a rotororul.ui celui de al doilea etaj. Explicaţia constă in aceea că

Fig. 1.70. Piese componente ale pompei de"lid cu inel de lichid.

a- disc de distribuţie cu Iaute .de aspiraţie ti refulare;b - carcasa aspiratie sau refulare.

n b

la dimensionare se ia În considerare alura curbei caracteristice a pompei, dincare rezultă că debitul de gaz aspirat de rotorul II, la presiunea de refularea rotorului 1, este totdeauna mai mic decît debitul aspirat de primul rotor,Traseul curentului de fluid la această pompă este următorul: aspiratia flui-

5 - Alegerea pompelor - c. 267

Page 32: 62364992 Pompe Hidraulice

!I:OŢIUX! Fl:XOAlIEXTALE DESPRe POlIPf.

2. Utilizarea pompelor În instalaţii

2.1. Determinarea caracteristicilor instalaţiei

SuD denumirea de instalaţie hidraulică se înţelege complexulde e!C:ITII:n('!alcătuit din conducte, racorduri, robineţ i., clapete, filtro ctc., prin care circulăun fluid vehiculat de o pompă.

În funcţie de dimensiunile şi natura instalaţiei, aceasta poate fi descr-vită de una sau mai multe pompe, pe care proiectantul instalaţiei le prevedela întocmirea proiectului, astfel incit să. se asigurţ obţinerea caracteristicilorsolicitate. Pentru aceasta este'necesar's1l se defennine eft rriaiprecîs'bii putinţă'parametrii pe care trebuie să-i atingă instalaţia respectivă.

2.1.1. Noţiuni fundamentale de hidrodinamică. într-o instalaţie în carecirculă un fluid, au loc fenomene de natură hidraulică ce pot fi inţelese numaipe baza cunoaşterii principiilor generale ale. hidrodinamicii. l~lacest .scop,în continuare sînt .PI:~zenta.ţflnoţiunilefundamentale şi legile care guverneazăcurgerea Iichidelorv.: ..' o: "r .. ,.... "f,,'

Intr-o conductă. (fig. 2.1) prin care curge un lichid considerat .perfect,deci incompresibil şi fărăviscozitate.iavînd 9 mişcare pennaIlţ.Iltă şi unregimde curgere staţionar, adică în aceleaşi puncte viteza nu variază cu timpul,cantitatea de fluid care trece In unitatea de timp prin diverse secti~Urans-:,versale ale conductei este constantă şi poate fi exprimată prin produsul dintre,aria secţiunii respective şi viteza de curgere. în acea secţiune:

, I •

4 .','/1, 6 ['··S·. I "2 . ').j ':o!!. Iri'.; l.:;:<ifig."{·i!'. Î'o.ripiI.·de·;}jet1cJinei de lichid, ~u douil.1t~je.

.~ •• ,...••••. ; ••••••. )'.1 •.• L.;:.;·) ll~-:·.:.:,;.; :.)'

d~~i Seoface prinorifi~iui. d~ .~spi~~ţit!:I:ir'.t,iF?~sef(;Q.~~~·'bat,J~ac:esta ~stedirijat către ~ISC~ de distribuţie 2, preirăzui: cu' fillHe~ttea~pfrâţteşrreftiJ.are.In, celula etaJ.ulul 1, curentul s~ îm~arte ţndouă pă,rii: o cantitate defluidşe).mtoa~cq>r1l?-.fanta. ~,e..l'eful,ar~o~a.~ISC~UI:2,î~ca~~cţ~;tifi.~R4,#~ieY.â,C'qat1l,prin şţut~ de refular.e al acesteia ŞIconducta de !eg'ăt~t[ 3, 'către 'oruiCiul~e. aspiraţie alcarcas~1 4; ~ea ~e a doua cantitate de fluid pătrunde prin ori-fICIUlde refulare al dISCulUI5 Intr-o cameră intermediară, de unde este aspi-rat. de către rotorul ~l pr~n.~rific!ul de. aspiraţie al discului 6, Din etajul IIfl~ldul ~~t~refulat prm orificiul dISC~UI7 în carcasa 4, de unde este evacuatprin orificiul de refulare al acesteia.' '. "',

_Prin ..~~re, etl!-jul .I .aspiră printr-un singur orificiu şi refulează prind.ou<lOfltl~U, Iar e~a)l~lII aspiră pri~ două orificii şi refulează printr-unulsingur. Prin aceasta dispunere, se obţin performanţe îmbunătăţite deoareceumplerea celulelor rotorului II este favorizată. '

. Alirnentarea rotor~lui pe ambele părţi este o soluţie ce se practică de obi-.c~1la pompele de debite m.an, care necesită o lăţime mai mare a rotorului.şl.la care.allmentarea pe o singură parte ar lungi neeconomic drumul curentu-lUIde fluid, conducin.,dla o umplere neunifo~ă ~ celulelor şi la un randamentV?IlIml: necorespunsător. La pompele de debite Importante, pentru a se evitadlml'nSll~1l1de rotor prea mari, deci dificil de manevrat Ia montaj, se utilizeazăca solutie aşezarea rotoarelor în paralel. reducindu-se astfel lăţimea pe rotor.

.... , -.Şl··~l = Ss'Vs9' 53, V3 = const.'0,' o"~, ,',' •• ' '.. _." \ ! j •

Această relaţie poartă numele de "ecuaţia continuităţii" şi cu ajutorul eise pot calcula debitele ce trec prin diverse conducte, atunci cînd se cunoaşteviteza de curgere şi secţiunea conducteî, .?21f ...

:. S'}J Fig. 2.1. Schema curgerii lichidelor perfecte.

In realitate, datorită faptului că lichidul .l,1u este perfect, .avînd un llnu";mit grad de viscozitate, viteza reală variază atît în secţiune cît şi în lungulconductei, de aceea în calculele practice se apreciază o viteză medie. ,

Curgerea Iichidului în conducte se consideră .Jaminară" atunci cînd parti-culele de lichid au ° mişcare paralelă cu axa conductei şi "turbulentă", cîndmişcarea este dezordonată, în direcţii diferite.

(2.1)

Page 33: 62364992 Pompe Hidraulice

1i8 l'TILlZ.-\REA POlIPELOR 1/\ I~STALATII

In fig. 2.2 sînt prezentate cele două regimuri de curgere.V.,. ti.,,;;',/////~,////''III' '.»---~ -~ -

1'" • /'

a bFilţ. 2.2. Schema f(',gimului-Ie curgere a lichidului

In conducte:ti - regim de curgere laminar;b - regim de curgere turbulent,

Fqţ. 2.3. Schema repartiţiet vitezelorin conducte:

• - ngim laminat; b - regim turbuler:.t.

Pentru determinarea regimului de curgere s-a stabilit un criteriu adi-mensional, cunoscut sub numele de ••numărul Reynolds", notat cu simbolulRe şi a cărui valoare se calculează cu ajutorul relaţiei:

\. o , .~; $tI":'" it," s,

• '",U, ;""" r ';":'",f,ii,;,~, "V~ d".,'.,· , .r .."L;;t,. ,'. . I~::'o.,,( .;. o (2.2)

~ ".:~!:~!,,).I' __~ lL,·"j~.:i·~«{:.t ~)(: ";~ .~~~<:-!n -;

în care: v reprezintă viteza medie de curgere, în tnţs ; ,o.' ,<., .• "d diametrul interior al conductei.xîn :ni":> ·,!S·t.V - viscozitatea, cinematică a)Jchidului:'.Ât ''iiil/s..~~}'f·

J~a' dem?nstrat experimental 'că regimul de 'curgeYe e'ste laliiin~r pe'ittruval?rI ale lUI Re< 2200: .. 2 .100. I?eI:ăşire~ acestor valori ÎIldică.Ull regimde curgere turbulent.,-EXlStă fnsă.lsltuaţu cind·regimillpoăte"Să ~înălaminar .ŞIper,tt~ valori mai 'mari, de ordinul Re ~. 3 000 ... 4 000, 'dar pentrua~easta trebuie mlăturate cauzele care provoacă perturbaţia in fluxul de curent~I care dau naştere la turbioane. ,. '1' . ,

Din formulă se ob~rvă .că regim~ ~e menţine .lami~ar la viteze şi dia-metre r~duse, precum ŞI la curgerea lichidelor cu viscozităţi mari,

)n f~.2.3 este repr~ze~t~tă,sch~ma repartiţiei vitezelor in regi~ de curgerelaminar ŞI turbulent. , o. ,o'h'~f"'"

După c~~ se ,Poate ~emarca ~in figură, in regim laminar rep~'tiţia vitezeies ~eparabol.lca, viteza fund ma~~ă in axa conductei şi nulă la peretele aces-teia. In regim turbulent repartiţia se face după o curbă diferită de prima'a:t~~l, UngăPl;reţ!i conductei curgerea rămine laminară, dar pe măsura depăr~tării de pereţi, VIteza creşte brusc, .

În regim laminar, valoarea vitezei medii este Vmtd ~- ~m~z , iar în regim2

turbulent v••••••= (0,78... O,84)vm.:C'

In tin:tp~ curgerii pr.in con~~cte, da,torită frec~~ilor inten;e între parti-cul~le de l1~hld, ~recum ŞI ţrecăm aces.tula <;'Upereţi! conductei, apar diverseI~zlst~nţe hldra~lce denumite uzual "plerden de sarcină" sau "pierderi de pre-slur,te : In f~?cţIe de, cauz~ care ~; provoacă,.acest.ea l~ rîndul lor pot fi pier-deri "lmear! sau. ,~plerden locale . ~atu=a plerden~or lineare depinde de regi-mul de curgere ŞI într-o oarecare masura de rugozitatea pereţilor conductei.

DETERm:-;.\RE.\ C,\R.\CTERISTKILUR I:oiST.\L.\ŢIEI 69'

Pierderile locale se datoresc modificărilor subite ale direcţiei şi sensului vit~-zei de curgere a lichidului, modificări c~re..au loc atunci cîn~ s~.întîlnesc c?tun,ramificaţii. supape etc., sau apar vana.ţu bruşt~ ale ~ecţIUnJIcon.ductcl.

Relaţiile teoretice pentru determmarea p,~rd~rIlo~ de ~r~mă servescproiectanţilor de instalaţii la calcularea traseulu~ ŞI a ,dI,mensl~mlor .condu~-telor. Aceste relaţii sînt următoarele; - pentru pierderi lineare m regim larni-

!...2h, = j,-_...':..:.- cm:, (2.3)d- 2g

în care i. este un coeficient de rezistenţă al conductei şi are valoarea;64 90

A=-"'-Re Re

Pentru. ţev.i drepte~~ .consi,deră~ A':"',]5/Re."~ ,,; .•..• .Pierderile hneare in regim turbulent se calculează cu relaţia (2.3), In care

coeficientul A se inlocuieşte cu coeficientul de rezistenţă in regim turbulentAI şi care se determină aştfţ,1:;. >

I~= ~log:"(Re. i);,) -::;.,9 •.8,.. pentru Re <3,4' 108;

~~=0:3164.Re--0-3.::"7t.ii~;;'pentni·Re =(0,8--3):"105;

A,= 0,0032 + O,~I'R.e-O·237.pentru conducterugoaseşiIăs«; Re < 10'.·,'.t.", ..,.:;:t I _ .:''___ '; -, -. '< •

In diagr:ifua' A -- tabelul 2.1 -:- sînt "prezentate pierderile de sarcinălineare in conducte drepte. .' . .' .

Pierderile de sarcină datorate rezistenţelor locale se calculează cu relaţia-" . .-VZ

h,=~·- [m], (2.-4)', \"'2g ,/"'~~.il "; )- ..

în care ~ este un coeficient de rezistenţă locală, determinat pe <;,aleexperime~-'tală şi depinde de forma corpurilor care provoacă aceste rezistenţe (cotun.-robinete, clapete etc.). ' ~.,

In calculele practice, se utilize~ă in~ă ~oţiunea de ::lungime ec~ivalent~notată cu t; şi care corespunde unei lunglm~ de c?nducta ce d~termmă o sca,:--dere de presiune egală cu cea datorată pierderilor locale dintr-o conductareală.

\' aloarea lui l. se calculează cu relaţia

~ 1 ~ )1: ~- = A -!. •- , (2.5 .2g d 2g

de unde

(2.6}·

Page 34: 62364992 Pompe Hidraulice

'10 l'IlIZ.\REA PO~IPELOR tx IXSTAL.\TII---------------------------------------------------------------In lucrările de specialitate, valorile lui t,sint date în tabele sau nomograme.

Astfel in diagrama B din tabelul 2.1 sînt indicate valorile lui 1. pentru dire-rite armături.

Tabe11J12.1I Armiifuri On

Robm~!c" - A_va1!t/ des" a--~c/'" compltl

DIr1'JNlmll B

PIEROERIOE SARCINÂ LOCALEL:'JnJ,m~~de condoctddr:(]IJ/rj CII aceeas/p'trder~ d~ sarcina

( m)

SIJI), -i '110 'i:

350300

i~175150

..IZS _

fi" r',70 '60SO~o3025 r v t ,

, 20""IS'iti ;'

Sorb1000

50a~oo300200150100

'504030'l1J

\,,,\\'\

\\\\

O/am. cond. 0"(mm)lIobln~ltI' 5

col( CII •• ,,'"ti,sch,scompl" •,. ,

C/ap4fâ ~re!lntrt 1J-.-.-iI--

T." t:n.f '

• (rql,rt·· -- """""'..-,. -: brll$ţti

,'< )

cât g(J~

.-,

Principiul general al conservării energiei, aplicat la fluide, este reprezen-tat' în hidraulică printr-o expresie matematică cunoscută sub denumirea de"ecuaţia lui Bernoulli". Cu ajutorul acestei ecuaţii, care este considerată dreptlegea fundamentală a hidrodinamicii, se poate studia mişcarea unui lichid îndiverse conducte sau canale',. .: Pentru exemplificare, se consideră o particulă de lichid în mişcare pe otraiectorie între punctele 7 şi 2, conform fig. 2.4.

Page 35: 62364992 Pompe Hidraulice

72 UTILIZAREA PO:.IPELOR ,,, INSTALATII

. Faţ~ de t;>lanul de referinţ~ O-O, .parti~ul~ se gă.~şte la î~ălţimile "1ŞI IJ~.. av ~nd vitezele VI. ~e5pectlv v: ŞI presiunile PI ŞI PZ' Considerîd cazulunui lichid perfect, deci lipsit de forţe de frecare, într-o mişcare permanentă.

oFig. 2.1. Schema deplasării particulei de lichid

in lungul unei linii de curent.

energ!~ totală a .~arti~ule~ de ~ichid est~ constantă şi se compune din sumaenerglllor. de poziţie, cinetice ŞI de presiune. Astfel ecuaţia lui Bernoulli sepoate scne: .

ht+.,~+1'~i.f:'1i?+;Ji).ţ.:P2 ~'~~iisr;;.,c",~'-tJ;' (2.7),;",... , ":20' -:;-ii''':'! ';'r, ,.,~:, " . '" """~.jt' o:\).:_ .. ~:,.".-:~'_ .> ..,',',' J , __ , __ '

Dar În cazul lichidelor reate apar forţe'de frecke tntt'e m6ieculeiecareal~~tl'ie~ li~hidul, precum şi într: aces:t.\l,.~r~ţii c~nductei,'c'~ului sauonflcl~ulPr.tI1.car~ ..are loccurge~~ .•Acesle . "nabsOrb.o earititate de energiec~e'~ t1-"aPr~~o~J~c.@~~~,~~~n~l\~pdFo.~~pg~ţ~~n~rgia xpeca:nică. :.Ijo.ttn'd,'fţ~~pr1!ţ·pleraerea 'ae energie 'Intre, p~n.c'teYe"1 şFZ, ecuaţia luiBernoulh devme, " '. ;.,... ,".oi':":'>· "}'" .:.," '#,'..,.\.." .

,. ": ,', '. "~~ • ~' •• ~o ;.v -:',~:';'" ,:.::~,'\:f~~:~ <o ~" ~

• • 'h"'i['1!.\".P{~~h ·x,;J!j ri:~PI +:'),~.",~y.'\.~;;;'E:." (2 8)1 T, 2-"~ 2 ţ"'2'" '1-1' ,.' _g."1 . "gr,:r '. "'_l~.' .,,~ .

• ':. ,... , ,,;..,... ".' , ,$ .~!. ~ r ~Termenul h, 1-2 poartă denumirea me!1ţionată anterior decpierdere de sarcină" .

.tn~ormula (2.8) dimensi~ll1ile termenilor sint, e~primatein:.11 [rn", p(da~/m2J" v.~~f~h,YC<l~N/~3t,ş~~Jn;!~ozJ.,c:l*".,.~:pr~tt}c;.a:cqr.!:Rtă!-aadeseoriselIldIC~,preslunea: ·in.~aNi~~;şI,;grrut;!.t~\;ŞpecifICăy In)i~~[~, :ast~l căraportul Pir.' ţ~ebUlemultIpbcat cu valoarea 10000/1000 = 10,'.iar ecuaţiasepoatescne:,:·.',. :'" r.,. ,:: . • ';r;: \'~> :

.' ' P [daN/cm!] v2 [m/s]2 ' ,',.~.~'h(m) + 10 + = const. , e-

, . , ,:".. y,[daN/dm3J. 2g[m/s2] . ;':.:' \ \' .. :: ... ',~~ " .:~.'r.-·- ", _..:' '. ~ ...• -. .~ . :'~ '!",,-:;:"'.--- '

Noţiunile şi 'formulelehidraiilice prezentate 'permit proiţttantului insta-laţiei .să determine caracterlsticile.z.funcţionale aleacestei~:-astfel încît Înexpl~atare .il].s.talaţia să funcţioneze î~ condiţii cît mai' 'apropiate de celeprevazute 1Illţlal... ,,' .., ''''-.

Pentru acest scop, se întocmeşte mai întîi o schemă a instalaţiei, stabi-lindu-se numărul de consumatori cu debitele maxime respective, precum şipunctul sau pun~tel~ de alimen.tare. Se. sta?ileşte apoi numărul şi tipurileadecvate de arrnături necesare ŞI se leaga prm conducte punctele de alimen-tare cu cele de consum. După stabilirea schemei se determină debit ele maxime

DETER~":\.\RE.\ C.\R.\CTERISTICII.OR I:\ST.\I..\ŢIEI 73----------------------------------------------------------------de lichid, care urmează să circule pe fiecare porţiune de conductă, dintredi\'crs,:k noduri, Dimensionarea diametrelor interioare ale conductelor seface akgÎndu-se viteze de curgere convenabile, astfel Încît pierderile de sarcinăsă. fie cit mai reduse, fără a exagera alegînd conducte prea mari. deci 11t>l'CO-

nunul': ,În tabelul 2,2 sînt prezentate valorile uzuale ale vitezei de curgere

pentr .. "pOl. produse pr-trol icr,: ~i abur.

Viteze medii de curgere in conducte (01/5)

Fluidul

ConductaProduse petrol iere Abur

Aspiraţ ie 1-2

Refulare I.5- j

Diametrul interior al conductei se calculează cu ajutorul ecuaţiei decontinuitate:

1td~.' V ' • V4QQ= .i. [m3/s~ Iar d= _..:'[mJ .... "(2.9)

în care: d reprezintă diametrul ini:erior al conductei, in In;v viteza medie de' 'curgere a 'llchidiilul, "tri;rÎt/s.' ~.~;.~

Valoarea diametrului determinată astfel se încadrează apoi în dimensiu-nile standardizate ale conductelor, alegîndu-se limita superioară.

Se determină apoi pierderile de sarcină ale instalaţiei, cu relaţia

1 v2IIr = )..--.-- [ml,

d 2g -

reprezintă lungimea echivalentă totală a conductei, în m;lungimea efectivă a conductei, în m;lungimea echivalentă corespunzătoare pier-derilor locale, în m .

Valorile lui ), şi le se calculează cu relaţiile prezentate anterior. Pentruuşurinţa calculelor, în practică se utilizează diverse nomograme şi abace,cu ajutorul cărora se determină direct pierderile de sarcină 'ale elementelorcomponente ale instalaţiei.

Presiunea, exprimată în metri coloană de lichid, pe care trebuie să orealizeze pompa pentru ci.deplasa licaidul În instalaţie, se compune din pre-siunea necesară pentru ridicarea lichidului la înălţimea geometrică respectivă,presiunea necesară pentru învingerea sarcinii rezistente suplimentare la capă-tul conductei de refulare (în cazul refulării Într-un spaţiu ce se găseşte la un

în care:

Page 36: 62364992 Pompe Hidraulice

t:TiLIZ.\RE.\ l'O.\II'ELOR tx I:-':ST.\L\TII

regim de presiune superior presiunii atmosferice). precum ~i din presiuneanecesară învingerii rezistenţelor hidraulice ale instalaţiei:

H = ZI + Z2 +P2 - il + rh,l + rlt,2 (2.10)

in carr: -1 :;'1 _ reprezintă înălţimile geometrice ale nivelelor lichidului înconducta de aspiraţie şi refulare. faţ:'t ci,· "::'0;jnn1~~~,prcsiur-:a la capătul condurtci <1., a"pinţ i.:;presiunea la capătul conducu-i de refulare :suma pierderilor de sarcină datorate rczisten-ţelor hidraulice din conducta de aspiraţie;suma pierderilor hidraulice datorate rezisten-ţelor hidraulicc din conducta de refulare:

dar h,= ;':2(A";'+~I'+~2+ .... +~n) şi v=~-; deci2g d 7td2, ,-;,

H = ZI + =2+pz-: PI + 2~~~~(AI~I + z ~I)+ _z~~: (Â2dl2 + r. ~2)·(l.ll)

i 1: 1, . g 1 ",. 2 g l " . .

Din formula (2.11) se.ob~rvă că presiunea necesară deplasării lichiduluiin conductă variază proporţional cu pătratul debitului. Această relaţie se

,foloseşte,pentr~q,t)te.rq:tinarea punctului de funcţionare a pompei în instalaţie.,In fIg. 2.5 este reprezentată metoda de determinare a acestui punct.

Procedeul este următorul: intr-o diagramă. aleasă la o scară convenabilă,se trasează curba variaţiei rezistellţelorhidra~lice ale instalaţiei în funcţiede -debit, respectiv curba 'C, 'denumită ·.şi "caracteristica "conductei": înaceeaşi diagramă se trasează şi curba caracteristică a pompei O":"H. Punctulde intersecţie x reprezintă punctul de funcţionare al pompei.

H Q-H(m) r-r-r-

Fig. 2.5. Determinarea punctului de funcţionare in instalajiea unei pompe centrifuge.Q(m'lll}

Din diagramă se observă că înălţimea totală de pompare se compune dinsuma înălţimii geometrice Hg. care este constantă pentru aceeaşi instalaţie,şi a înălţimii dinamice H4, variabilă în funcţie de debit. Construcţia acesteidiagrame este utilă in special pentru cazurile de funcţionare în "paralel" adouă sau mai multe pompe in aceeaşi instalaţie. Pentru exemplificare, se ana-lizează situaţia unei instalaţii, in care două pompe centrifuge, de caracteristicidiferite, debitează într-o conductă comună.

DETER)!JSARE.\ C.\R.\CTF.RIST!CILOR ISST.\L.\TIEI 75

în diaU'rama din fig. 2.6 se trasează separat curbele de funcţionare alecelo!"două ep:>mpt'. numerotate ClI 7 şi 2; în aceeaşi diagramă se traseazăcurba caracteristică a instalaţiei. C.

:J/ ..r-

I~ .:

I Q,. Q(m'/h)'--02-' it aa.-r---=.-aJFig. 2.6. Determinarea punctuluide fifncţlartare1n instalaţiE.'a doua pompe centr ifugvdiferite, mon'tate in paralel.

I~-j fi? 10J J Q(m'/II)

Fig. 2.7. Diagrama punctuluide funcţionare in instalaţiea unei pompe C:J pistonşi a unei pompe centrifuge.

montate in paralel .'. ', .

În continuare se' trasează 'turba rezultată din suma debitelor curbel~r. 1şi 2, pentru diverse tnălţimi de pompare. Punctul de intersecţie .t'3 reprezintăpunctul de funcţionare în instal2:ţie al celor două. pompe m~ntate tn paralel.Din diagramă se observă că debitul corespunzător punctului .t'3.de pe curberezultantă este mai.mie decît suma debitelor celor dou~ pompe •.da~a acest~.~ar funcţiona separat (03:< Oi +02)' Dacă rezistenţele hidraulice ii;I~I~stalaţl~1sînt mai mari, respectiv secţiunile de ~ece;e sî~t mai .reduse, ..cî.ştIgn! de debitse reduce simţitor,.~pentru. ·curba C dI~ dla~rama, el fiind nem~emna~.La instalaţiile; cu secţiuni .de trecereIargi, ~ebltu.t total creşte considerabilcurba C" din diagramă, răminlnd totuşi mal mic decît 01 + O~:Ace~t lu~ru esteexplicabil, deoarece în ac.e~a~iins~al~ţ!e. p~ .măsura creştem debitului, cre~teşi viteza ·.p.e·deplasare a Ilchidului ŞI ImplICIt.cresc ŞI rezlstenţele hidrauliceIn consecinţă, atunci cînd se prevede funcţlOnar.e~. U/lO;, p~mpe ,în. p<l;ralel.într-o instalaţie existentă, este necesar să se verifice minuţios secţiunile .detrecere ale conductelor acesteia şi numai după aceea să se aleagă pompelecorespunzătoare.. '.. ' .• .

Determinarea punctului de funcţionare, la un montaj In p<l;r~elal uI?-elpompa.centrifuge şi al uneiacupistoncare~ebitea~ă In ~ceeaşi Instalaţie.este ilustrată in fig. 2.7. Pentru a reprezenta Intr-o diagramă comună curbelecaracteristice ale celor două pompe, se convine ca ŞIpentru pompa cu piston,abscisa să reprezinte debitul, iar. ordonata .înălţi~ea. de pompare ..

în diagrama <defig. 2.7, ..debitul pompel c~ piston, care. teoretl(,; nu d~-pinde de variaţia presiunii, este reprezentat prin dreapta 1, .paralel~ la ax~ordouatei. Curba 2 reprezintă caracteristica Q-H a pompel centrl~uge. .

în cazul funcţionării simultane a ambelor p~mpe, curba pompe.l centrt-fuge este deplasată spre.dreapta. cu cantitatea OI' I~r ~unctul de funcţlO.nar~ :'(3

se găseşte la intersecţia. curbei 7 -+ 2 ~u c~racte.nstIca C a ~onductel. ~1 macest caz, debitul rezultat Q3 este mal mic decit suma debitelor QI ŞI Q<!:

Page 37: 62364992 Pompe Hidraulice

'16 UTILIZARE." PO~f>n()R is iSSTALAŢII

In anumite situaţii. într-o instalaţie existentă se iveşte necesitatea dea pompa lichide la o presiune superioară faţă de cea prevăzută initial. Inacest caz, rezolvarea constă În montarea a două pompe "În serie". .

H(m)

l'i(m)

Fig. 2.8. Diagrama punctuluide funcţionare in instalaţie'a două J;>0mpe.centrifuge identice, '

montate în serie.

Fig. 2.9. Diagrama punctului de functionarein instalaţie a două pompe. centrifuge

•diferite, montate in serie.

~. , ,;~L.,.; ;,:(;;:, dl· i)<-~J;;i~;HI.t1 ~,~,~~t·j"';'1":lr~:n _f

, t~ fig,2,g este reprezenta!ă int:-o di.agramă c~racteristica unei instalaţiideservite de două pompe centrifuge identice, montate in serie.. "In :~!agraIP:ă.se.tr~sează. c~beIecaracteristice' ale celor două pompe, 7

ŞI 2. Fllndidenhce. curbele se suprapun. Dacă in reţea ar debita numaipompa 7. s~u .numai po?Ipa ~. punctul de.funcţionare rezultat din intersecţiacu .caracten~b~a reţelei ar fi XI' respectiv Xa,' cărora le corespund debiteleQl =: Qz· Pr10 adunarea ordonatelor celo: două curbe se determină şi setrasează curba rezultantă 7 +.2. Intersecţia aceste.ia cu cara~teristica reţeleiCare !oc in pu~ctul~3' căruia il corespunde ?ebltul Q3' D10 diagramă, seremarca faptul ca debitul Q3 este mal mare decît QI sau Qz, astfel că in reali-t~te ..il!.noua situaţie. fiecare pomp~ va funcţiona de fapt la un debit sporit,caruta II corespunde o putere absorbită mal mare.

Prin urmare. in cazul cînd se intîlnesc astfel de situaţii, este necesarsă se verifice următoarele elemente:, - rezistenţa conductelor şi arrnăturilor, pentru noile condiţii de pre-~M: -

- rezistenţa pompelor la presiunea totală: pentru aceasta este necesarsă se obţină avizul fabricii constructoare;

- supraîncărcarea motoarelor de antrenare (sporul suplimentar deputere necesară).. În sit~aţiile Îl1 care nI! există po,sibilitate.a de a monta două pompeIdentIc,:,.diagrama de ~U!?cţlOnarese va intocmi după acelaşi principiu, darconcluzll.lese vor refen 10 mod. separat, pentru. fiecare pompă.

In fig. 2.9 este prezentată diagrama de funcţionare a două pompe centri-fuge, avînd caracteristici diferite, montate în serie.

ACORD.\RE,\ CURilEUJR CARACTERISTICE Cl' CERI"TELE IXSTAL.\ŢIEI

in diagrama Q-- H se trasează curbele pornpelor 1 şi 2 precum şi car.ack-ristica C a instalaţiei. Apoi se trasează curba rezultantă 1 + 2 determinatăpril>ladunarea ordon~telor curbelor I şi 2 .. Intcrsecţ ia c.aracter~~~ic.iiC cucurba 1 + 2 reprezintă punctul de funcţionare .\'3 al instalaţiei In nouasituaţie.

După cum se observă din diagramă. debitul Q:l este mai mare decît de-bitul () sau decît Q" dar mai mic decît suma lor. De asemenea. înăltimca dePUll1p~l~eH3 este ma-imare decît HI şi decît H2• dar mai mică decit suma aces'tora.

2.2. Alegerea pompei ,i acordarea curbelor caracteristicecu cerinţele instalaţiei

Intr-o instalaţie hidraulică, pompa reprezintă elementul motor a~ aces-teia. de aceea dotarea instalaţiei cu tipul de pompă adecvat este de Impor-tanţă capitală pentru o funcţionare corectă. '

Pentru alegerea pompei, proiectantul instalaţiei trebuie să aibă in vederecîteva criterii care pot fi grupate in două categorii principale: criteriigeneraleşi criteriis~cifice. Este ~e la ~inei~ţ:les că îna!nt.e.de alegerea ~ompel. t.~e-buie determinate cit mal precis posibil caracteristicile generale ŞI condlţ.lllede lucruăle instalaţiei.Dupăstabilirea acestora, se iau in considerare crite-riile cu caracter specific"şi 'ânunie: sdomeniul de utilizare 'recomandat' deconstructorul pompei, curbele caracteristice raportate la greutatea specif~căa lichidului ce urmează a fi vehiculat. viscozitatea, temperatura de fu,ncţl0-nare, natura lichidului (compoziţia chimică, conţinutul de s~peiîsi'i,· 'înfia":mabilitatea), alura curbei pompei, posibilităţile de reglare a caracteristicilor,influenţa debitului (uniform sau pulsatoriu) etc.

Debitul şi înălţimea de refulare a pompei trebuie să satisfacă valoril~maxime ale debitului şi înălţimii de pompare cerute de consumator. Aceştiparametri determină alegerea tipului de pompă adecvat '. Astfel pompelevolumice cu piston şi cu angrenaje se recomandă a fi utilizate pentru debitemici şi mijlocii, pînă la 150 m3/h 'şi presiuni de refulare ridicate. ·100-150 bar.Pompele centrifuge se folosescîn zona debitelor şi presiunilor mijlocii, respectivpentru debite maxime de 500-600 m3Jh şi înălţimi de refulare pînă la 200-250 metri coloană de lichid. Pompele centrifuge cu rotor diagonal se folosescpentru debite mari, de ordinul 4 000-5000 m3/h şi înălţimi de pompare mici,20-25 metri coloană de lichid. Pompele axiale se folosesc pentru satisfacereadomeniilor de debite foarte mari. pînă la 80 000- 100 000 m3/h şi înălţimi depompare reduse, 6....,.15metri coloană de lichid. , . '.

După stabilirea tipului pompei şi a caracteristicilor acesteia. trebuieconsiderate criteriile cu caracter general şi anume: siguranţa în funcţionare,calculul economic. situaţia pompei din punctul de vedere al tipizării, respectivposibilităţile de procurare a pieselor de schimb, etc. : .F, ' ••

Din cele expuse mai sus. rezultă că nu există limite precise de utilizarea diferitelor construcţii de pompe. prin urmare alegerea tipului celuimai potri-vit pentru instalaţia respectivă depinde de competenta şi experienţa proiec-tantului acesteia.

77

Page 38: 62364992 Pompe Hidraulice

118 ~TILlZARE.\ PO:.IPELORI~ 1:-i5TALAŢII

Alegerea pompci din punct de vedere economic trebuie făcută cu multăatenţie, pentru fiecare situaţie separat, fiind de cea mai mare importanţapentru viitoarea exploatate - cheltuieli de întreţinere, reparaţii, personaletc .. Astfel, pentru o funcţionare continuă. se va al!'gl' pomp;c r:\re. i:: ,:,'i:"

l':cr;;m.ctr;l". ~ul;cilati, oferă valori maxime ale randamentului, chiar dacăcostul ei iniţial este mai ridicat. Evident că pentru o pompă cu tiu'l) tit-;uuLţiuna,'L' redus (pompă de intervenţie). problema randament ului devin"mult mai puţin importantă. În unde situaţii, se preferă utilizarea unor pumpL'ni randament inferior, dar care oferă o mai mare sigurantă în functionare,faţă de altele cu randament superior, dar care prezintă po~rbilităţi d~ 'detec-tare mai numeroase, deoarece, ţinînd seama decarăcternl instalaţie! deservitc,oprirea acesteia pc perioada în care pompa este scoasă din funcţiune poateconduce la crearea unor pagube ce depăşesc cu mult valoarea pompei respec-tive, ,.",u

, In general, tendinţa beneficiarilor este: de a indica valori pentru debitşi înălţime'de pomI!are maipla# decît cele efectiv necesare, in scopui6bţin~rii.uIl!>~;Jţ~it,e~,e,;s~u?n.tă a~ppe~+tRare~dC:l.l;.:~d~~~Ş~J~xploaţat:e,a4~ţ~~ se do~"vedese nejustificate, atunci se produce o nsipăde energie continuă, deci outilizare, .neeconomică a obiectivului exploatat. Această. situaţie, poate fievitată numai prin determinarea cttmai .reală âcohdiţiilor 'de funcţionare şia caraCteristidlor pe care trebuie să Ieaslgure inst,alaţia." '. ,. ,' ...•

. _,.... ; .. ,:. ",; -r i, " I ~ ••• :,._ •.~ ..~.! o., ....•.. ".!." ,1l~_'~'l,~.• )fA.,· ••-').~11f'i' •. i,._,

. ',,, I~st~cIţu,t ;a<;tual.~~.' t~hniţ:ji.:mondiale,.• .există ' tendinţa .de, i a diminuanumărul de pompe dintr-o instalaţie, cu. scopul de' a obţine o exploata reavantajoasă din punct de vedere 'economic; In cazul unor variaţii importantede debit, devine necesară utilizarea unui număr mai, mare de pompe, carese determină prin tmpărţireatcurbe! caracteristice a inst'alaţiei in:m~(multeporţiuni, deservite fiecare de o pompă corespunzătoare. Această soluţie esteavantajoasă deoarece instalaţia va funcţiona cu un randament superior faţăde cel realizat de o singură pompă, caz în care se acoperă variaţiile de debitprin reglarea vanei de pe conducta de refulare.

La alegerea pompei va trebui să se ţină seama de alura curbei acesteia,care trebuie să Se acorde cu cerinţele instalaţiei. Astfel pentru o instalaţiela care debitul variază în mod substanţial, dar presiunea rămîne aproximativconstantă, se va alege o pompă cu ° curbă cît mai plată (cazul pompelor dealimentare a cazanelor de abur). ' .

Pentru variaţii mari ale înălţimii de pompare, la care corespund variaţiineînsemnate ale debitului, se va alege o pompă a' cărei' curbă H = f(Q) areo alură căzătoare (cazul pompelor de ape menajere, de spălare a filtreloretc.),

.\C,«PARE.' CURBELOR CARACTERISTICE Cl' CERI:-OŢI>LEl:-os'nUŢIEI 79

h fi" 2 tu este prezentată diagrama curbelor caractenstl~e .~l~ uneiD·. d ti tă a fi utilizată intr-o instalaţie cu variaţii nnpor-pompe centrifuge . es ma a

'rante ak debltulUl.

1··p,

j ~-iL--==----'Fig. 2.10. Alegerea pompei in funcţie

de:,alura c.urbei, ~

Fig. 2. l l, Schema funcţională .:a instalaţicivpentru, definirea .paramet~\lpr,: PO!llPCi.

In diaaramă au fost trasate curbele H =/(Q), 'Il =/(Q) şi"1j =/(H).Du ii cum ~e observă, alura curbei, H= /(Q) este pla.tă Ji pri~ urmare unorvaJatii importante" ale debitului ~e core~putnd variaţii ne!~seţ~~tnatei~:tnăltimii depompare şi ale randamentulul. n cazul unor v~rla 11 ~ar~ ăltimii H variază sensibil şi randamentul (curba punctata), deci pomp~In. '. tivă ~ste otrivită numai pentru instalaţii in 'care pr~s.lune~ nece.s,:~a~::~:~ăîn limit~ reduse. Rezultă deci că, între c~racterist.lc~«: ŞI. condiţiilede lucru ale instalaţie! şi parametrii funcţionali-constru~tIVl t Pdm~el,există o dependenţă directă, care trebuie ,analizată cu atenţie la aza e e-gere a pompei. ...,'.,..,. . . tT

~.2.1.Parametrii' Cuncţion'ali ai po~pelor .. Pen~ru. msuşirea ŞI u 1 izareacorectă a noţiunilor privind parametrii funcţional! al p.ompelor, în cele .ceurmează se prezintă modul de determinare a acestora din schema de prm-cipiu a unei instalaţii hidraulice. .:. .;

.În fier 2.11 este arătată o astfel de schemă cu ajutorul căreia se pot defI~1O' S· t·pompăcentn-parametrii ce servesc la alegerea pompelor: c~ema repre~m a o " . .

fuaă care aspiră lichid de la un nivel inferior şl-I refuleaza la un nnelsupenor.Înt>principiu, schema este valabilă pentru orica:c alt tip de,pompă: d:~ pentruuşurinţa înţelegerii, raţionamentul se va referi la o pompa centrifugă.

Page 39: 62364992 Pompe Hidraulice

80 UTlLIZ.\RE.\ PO~IPELOR 1:<01I:<olST.\L.\TlI

Xotaţiile folosite sînt următoarele:Q reprezintă debirul grupei;H, distanţa geodetică Între nivolu] lichidului din rezervorul infe-

rior şi nivelul lichidului din rezcrvorul superior;Hg.~ distanţa dintre axa flanşei de aspiraţie a pompei si suprafata

lichidului din rezervorul inff'r;r;'f; ,H distanţa dintre faţa flanşoi de refulare a pompoi ,i suprafaţa

\ichidului din rczervorul superior; ,z distanţa dintre axa flanşei de aspiraţie a pompei şi faţa flanşei

de refulare'P.~şi Pn - presiunile relative măsurate la nivelul flanşei de aspiraţie, res-

pectiv de refulare a pompei;v.~ şi ,'n - vitezele lichidului la intrarea În flanşa de aspiraţie, respectiv

la ieşirea din flanşa de refulare;PI şi P2 - presiunile . r~lative la suprafaţa lichidului din_r.~.zeryorul~fe-

nor, respectiv cel supenor ; ...-:--r-'"'Aşi h'R=" ~'pi~derile de sarcină in conducta de aspiraţie, respectiv de

refulare. »<r '

Conform schemei din fig. 2.11 şi a notaţiilor indicate, parametrii funcţie-nali ai pompei pot fi definiţi astfel: -.

2.2.1. 1. Debitul pompat Q. Debitul pompei este cantitatea de lichid pecare o vehiculează (o transportă) ..pomp~ în un!tatea de timp. Unităţile demăsură pentru debit sînt: [m3fh],~[m3/s],[l/minJ, [Ils]. Uneori SI' utilizeaz;\ şiunităţile [kg/h] şi [t/hJ. . .... .

Relaţia dintre' debitul volumle Q şi debitul gravimettic GesteQ= E.., y fiind greutatea specifică a lichid ului.

y '. , . ,In literatura .de specialitate se distinge un "debit teoretic", care este

determinat de elementele constructive ale .pompei şi de ,turaţia acesteia, şiun. "debit real", care ia în conSiderare pi~r~erilepdn interstiţii .Şi}leetanşei-tăţi, .•. . .' -. .

. Debitul unei pompe se caracterizează printr-un anumit grad de unifor-mitate, în funcţie de tipul constructiv al acesteia. Astfel, pompa al căreiorgan de lucru are o mişcare de rotaţie continuă prezintă un grad mai scăzutde neuniformitate a debitului, pe cind la pompa cu mişcare alternativă li-chidul este debitat în regim pulsatoriu. .

Prin grad de neuniformitate s.~(:i~~elegeraportul dintre diferenţa debite-lor instantanee maxime şi minime şi debitul mediu, .8 = Qm.x - Qmi z...

QmmIn practică este de dorit obţinerea unui debit cît mai uniform.2.2.1.2. lnăiţimea de pompa,,, H. Această noţiune reprezintă creşterea deenergie hidraulică, exprimată în metri coloană de lichid, a masei de un kilo-gram de lichid, la trecerea acestuia prin pompă.Algebric se poate scrie expresia

H = PR - P.{+ i.'~ - V1 +z. (2.12)j 2g

~ •..~~~----------------------------------------------

.\CORDARE.\ CURBELOR C.\R.\CTFRl';TIC[ lT CF.Rl:>TEI.E I:>ST.\L.\TIEI 81

PR vi H +' + P2 . (2.14)-+-= ,R II,n -y 2g 0,

Se adună cele două expresii şi se adaugă la. fiecare cota z

PI + PR+ vi +~= H•••+k'A+ PA+ v~ +Hn + lZrn+ pz +z{jY v .. 20' ,';..;: .., ,y .2g .,:i.;...;, i;."fT.'?·'l .

'-1 .: "". b

. q_.~ , ,PZ~Pl (2.15)sau PR-P~+ Vjiv.4+z~HgA+HR+Z+h'A+I"R+ .y; ;', .y ·i· 2g.,

. e" 2

Dar PR-PA+V'R-VA+Z=H din (2.12)y 2g

ŞI' H + H + z = H din fig. 2.11.,A R , . 1 .

It + h = /, reprezintă suma pierderilor de sarcină de-a lungul traseu U1

c~~ductclor de .aspiraţie şi refulare. . " _Dacă diametrul de intrare al pompei este egal cu cel de r~fular~, atunci vite

, d . f t 1 iIR - VA devine nul.zele de intrare ŞI Ieşire sînt egale, eCI ac oru 2g

Prin urmare, înlocuind expresiile de m~i sus, în~lţi~ea tottlţa-.de pompare nece-sară a fi realizată de o pompă poate fi determinată cu re a la

H pz - PI +H. + Iz,. (2.16)1,1 •.,;

• . de i.i ălţime manometricăIn practică, se obişnuieşte să se f~loseasca. noţll!-nea. e :,1: iilor manometrului.totală" deoarece aceasta se stabileşte prin citirea lI~d}c.ţ . t ică

Reiaţia dintre înălţimea totală de pompare H ŞI înălţimea manome rtotală Hma. este următoarea:

HH =-- :m:.

m.n 1000(2.17~

6 - Alegerea pompelor - c. 267

Page 40: 62364992 Pompe Hidraulice

82 l:TlLIZ.\RE.\ POlIPELOR tx IXST.\L.\ŢII

Relaţia (2.16) este va.labilă pentru schema din fl'a 2 II adică p t, 1 d bită .. • o' ., ca en ru;azu e I <tril Intr-~lI n:ze~\'or aflat .Ia presiunea P2' Dacă refularea are locI~tr-un ~a~al a~lat 1~1 ~t'r liber. sau Intr-un rezervor în care p" = i> iarviteza Iichidului LI rcşrrea <1111 conducta de refulare are valoarea ::'~tul1ci

N", = }alm - '6... + H • .i, It,+ c2• (2.1)i

': 2g

Dacă rezcrvoru! de aspiraţie este deschis. deci şi Pl = A'in' atunci

c"H,•,= H. + Ilr+_· (J 19)2" -,"

Dac.~rezcrvorul d~ asp~raţie ~e~ă~eşte la o presiune inferioară presiunii atrno-~fer:ce, cazul aspl:aţ~el unui lIch~d af~at sub vid, atunci Pl = P.,m _ ',H~n "are H, reprezrntă valoarea vidului exprimată în metri coloana' d a'p"vIar e a,

H = P2 - (A,,,, - yHr) + 1.1 + 1 + c2,./ g II, - • (2.20)

, Y 2g

:res~unea de refulare a.pompei este indicată de mano~etr~, iar rizade masura se găseşte pla~ată m mod obişnuit în flanşa de refulare. Dacă nÎano-metrul ~ ~nşurub~.ază direct iZ; fl~nş~, astfel ca axul cadranului să fie la ni-velul p~el. atunci presiunea Indicata de el este chiar presiunea de refulare~ pomper, Dac~ racordarea se face printr-o reducţie, aşa cum se arată Înfig. 2.12, atunci presiunea de refulare va fi dată de 'relaţiâ ' '

p, = Pm •• ± yltm \ (2.21)

sau Înălţimea de refulare este HR = Pma. ± Iim' în care Itm se consideră

poziti~', atunci cîn~ .ax~ cadranului se glseşte deasupra axului prizei, şinegativ, pentru poziţia inferioară a manometrului. '

Fig. 2.12. Racordarea rnanometrulut la flanşa de refulare, a pompei,

• Pr~~iunc'a de aspiratie P.I ~e c.iteşte pe cadranul vacuummetrului, neluindIn considerare pOZIţIa acestuia fată de priză deoarece d t . d1 • tură l' - ., con uc a "a et'g-a ura este p 111~1 cu aer, a cărui greutate poate fi neglijată.

'\CORD.\REA CURDELOR CARACTERISTICE cu CERI:>:ŢELJ: I:>:~T.\L.\TIEI 83

2.2.1.3. Inălţimca de aspiraţie a pompci. în relaţiile curente dintre fabri-can.ţii de pompe şi beneficiari, cu ocazia alegerii pompelor, aceştia din urmănun frecvent întrebarea: "de la ce adîncime poate să tragă pompa"? Aceastăintrebare este incorectă deoarece ..trăgînd" de UllIiciud el se va rupe, dat fiindcă forţele de coeziune moleculară a lichidelor sînt mult mai reduse în comparaţiecu cele ale solidelor. În schimb lichidul poate fi .,îlllpill~", (lc-f'l.i~~ll".ilui putind1: realizată numai în acest mod (prin Împingere).

în scopul clarificării noţiunii de ..Inălţinu. Je aspiratie". precum şi adcmentelor legate de ea. se consideră din nou fig. 2.11, în care se observă că,pentru a avea o continuitate a coloanei de lichid Între nivelul de aspiraţieşi cel de refulare, trebuie mai întîi ca lichidul să ajungă de la nivelul inferior,la nivelul de intrare în pompă. Acest lucru este posibil numai în cazul în carepresiunea Pl' care apasă asupra suprafeţei lichidului din rezervorul de aspi-raţie, este mai mare decît presiunea PA existentă în flanşa de aspiraţie apompei. --

In acest, sens, noţiunea de "fnălţime de 'aspiraţiev sedefineşteconformurmătoarelor expresii:

- înălţime de aspiraţie geodetică, H'A;=- Inălţime de .aspiraţle, H.!.;-înălţime de aspiraţie vacuumetrică, H••e-

HgA reprezintă înălţimea geodetică, exprimată în metrict>loanldelichid. dela nivelullichidului din rezervorul inferior, pînă la ax~ pompei;

HA - suma tn~ţimii geodetîce H,d şi a pierderilor de sarcină în conductade aspiraţie 'h,.!.: H.!. =. Hg .• + le,.• ; , .. ':,;,.~'c '·'iI;,''(t' ..'iC.''·

j ~;

indicaţia vacuiiimetruluifiiontat înflanşa de aspiraţiea pompei,Î11metrî coloană de lichid.

Aplicînd ecuaţia lui Bernoulli Între nivelul lichidului din rezervorul deaspiraţie şi axa flanşei de aspiraţie a pompei, se obţine

", Pl _ P.~ + t~ +', H"-;-,y 2g II, •• + gA (2.22)

sau

(2.23)

Din această relaţie se observă că H.. creşte pe măsură ce PA scade. Darvaloarea lui PA nu poate fi mai mică decît presiunea de vaporizare a lichid uluiP<, la temperatura la care are loc pomparea, deoarece, în cazul atingerii aces-tei valori, lichidul începe să se evapore şi atunci în pompă are loc un fenomennedorit, cunoscut sub numele de "cavitaţie".

2.2.1.4. Cavitaţia. Această noţiune, utilizată frecvent În limbajul curentdin domeniul exploatării pompelor, este definită de un fenomen ce poatea vea loc În timpul funcţionării pompei şi care este determinat de transformareaîn vapori a Iichidului din conducta de aspiraţie.

Page 41: 62364992 Pompe Hidraulice

84 lrTILIZAREA PO)lPELOR tx I!\STALATl!

Procesul de apariţie a cavitaţiei in cazul pompelor are loc astfel: in anu-mite condiţii (inălţime de aspiraţie mare, temperatura lichidului ridicată,presiune atmosferică redusă la altitudini mari). presiunea lichidului din con-ducta de aspiraţie şi din interiorul pompei poate atinge, în unele zone, valorireduse, corespunzătoare presiunii de vaporizar- a lichidului respectiv, Seproduce astfe:! !uL.!l vaporizarea Iichidului, prin degajarea unor bule de aercare creează goluri (cavităţi) in masa de lichid. La pătrundr-ron acestora înzone cu prr-siun i mai ridicate, are luc un lenomen de "implozie" insoţit decondensarea vaporilor con ţinuţi in bulele de aer. Ca urmare în masa de lichidse produc şocuri hidraulice locale şi suprapresiuni ce pot atinge valori impre-sionante, de ordinul sutelor sau chiar miilor de atmosfere. Cavitaţia se manifestăîn exterior printr-o funcţionare defectuoasă a pompei, prin zgomote puterniceşi vibraţii caracteristice, debit pulsatoriu, creşteri bruşte ale puterii absorbiteetc. Totodată, in zonele in care se produc şocurile respective, suprafeţelepieselor pompei sînt SUpuse unor solicitări puternice care creează deformaţiiale materialului, fisuri, desprinderi de particule. Astfel, suprafaţa unei piesecare a funcţionat in regim de cavitaţie se prezlntă cu m\Uţf;lgăW'i.şi cscobituri,caracteristice care evidenţia~ă f~nomenul. In afară de efectele datorate acţiu-nilor mecanice, materialul este supus şi unei coroziuni intense, deoarece aeruldizolvat în lichid are un conţinut mai mare de oxigen decit aerul. atmosferic.Rezultatele combinate ale acestor acţiuni - mecanică şichimică -conducin ~in~ la disţrugerea rapidă a yieselor pompei ce func.ţ.io.n.e.a.ză•. In regim decavitaţie. . " .. _•.. J. .,' •

Cauzele principale care potdetermina apariţia cavitaţiei sint următoarele:creşterea înălţimii geometrice ae~ aspiraţie; scăderea. presiunii atmosfericela altitudini superi~are; aspiraţia lichidului din rezervoa~e aflate sub regimde' depreslune : creşterea' temperaturii Iichidului pompat; creşterea viscozi-tăţii lichidului pompat; creşterea turaţiei pompei ; creşterea rezistenţelorhidraulice în conducta de aspiraţie (număr mare de armături, traseu dirnen,sionat incorect). .

Din numeroasele cercetări ~xperimentări efectuate în scopul determi-nării cauzelor cavitaţiei şi lămuririi fenomenului,a rezultat că inceputulcavitaţiei este precedat de o creştere a randament ului pompei şi a înălţimiide pompare. Prin urmare, cunoaşterea caracteristicii de cavitaţie a pompeidevine necesară, deoarece prin alegerea judicioasă a acesteia se pot obţineregimuri de exploatare optime din punct de vedere economic.

Cazurile de funcţionare În regim de cavitaţie sînt mult mai numeroasela pompele centrifuge, deoarece turaţia de antrenare a acestora este multsuperioară în comparaţie cu cea a altor tipuri de pompe. .

2.2.1.5. Caracteristica N PSH. In cadrul capitolului 1 s-a arătat că unuldin parametrii funcţionali, caracteristici pompelor, este "înălţimea energeticănetă la aspiraţie" simbolizată cu termenul NPSH. Aceste iniţiale reprezintăprescurtarea din limba engleză a definiţiei: "Net Positive Suction Head",denumire care este generalizată astăzi în limbajul tehnic mondial din domeniulpompelor. Din acest motiv, ea este acceptată sub această formă şi în ţaranoastră şi este utilizată din ce În ce mai mult in relaţiile dintre beneficiarişi fabricanţii de pompe.

e~~.-1

.\CORD.\REA CIJRBEI.OR C.\R,\CTERISTICE cu CERISŢEI.f. ISSTAL\ŢIEI 85

ţ. . ste întîlnităîn literatura tehnică de specia~it~te. ac:~strl,,~O JUne mal e..;1 .ub forma următoarelor simboluri ŞI semnificaţii: .' ţ' .' ~ ." tă absolută la aspiraţie; H,,, - rezerva .de: ca\ It.a le;ss, !!."~r:d:r~~I~i~ar::ică a presiunii interioare; :111,- supraqrCl:;~l exterioară

la aspiraţie. teri ntru l'a ""lexistr- o contin uitat" a cunrr-riiD • arătat an enor pe ,',,' , 'd'upa cum s~a , ., .1 ., de as irarie este necesar ca presiunea In

cv!uanl'l Ul' lichid III COllUU.Ct,l .. p. . . " 1"1 din [lansa de aspiratie a1 d . tie ''-l fie superIoara prl'sllIn , ,r.-zervoru e aspIra, C ,. '. d I . t a în pompă o {'re-

po;npei. În acest scop. licţlid~l t.rel}lIlC~~!r~se r~si~~~ ~~r~'aporizare la tem-siune absolută, ca:e trebUie. sa fIe ~uP.t'r ac~astă resiune absolută şi pre-peratura de funcţionare. DIferenţa dI.ntre . d P t 1 VPSH adicăsiunea de vaporizare este reprezentata tocmai e parame ru • ,

SPSH = P.t+ ~ _ P.,1. 2g O(

presiunea abso'lută" totală - statică plusreprezintă

dinamică - la intrarea Jn pompă, exprimatăîn metri [m}:

presiunea de vaporizare a lichid~l~i la tem-

,peratura de f~~cţionare; exprimată inmetri [m], '.. ' hidrodi amică

Din formulă, rezultă că'termen~1 N~SH n::.: o ::;~~eon:"de ddiniţi~a cărei valoare se măsoară !n metn. t~ne~t: factoJ care impune condiţiaparamedtrulfuiNţ.PSH, rez;~paei~n a~;:ra zonei de cavitatie. De .aceea trebuielimită e unc ionare a p . NPSH ' şi NPSH Ibfl

deosebite două feluri de noţ~utI?-i:VdP SH ~ ~~~clusiv d'~«tipul şi cons~':~~ţiaN PSH este o caractens ica epen e d. nipe

!I'C. al d termină de către uzinele constructoare e pa ,pompei, Iar v oarea sa se e . d b A a după cum s-a arătat lape cale experimentală, ÎI?-s.tandun e prol t;. NŞPSH este reprezentată în

it lul 1 curba de variaţie a parametru UI ""capI o , .. • .diagrama caracteristică ~ p~mdel. NPSH prin aceea că el se referă numai

NPSH.I&P se dC?~ e~.e ~ 1 ." m ăla condiţiile instalaţle\llln~t~nt~~~~~t î~eaka ~~nei .de cav~ţaţie,. este

Pentru ~~!!Impa NPsH.. Practic la proiectarea instalaţiilor hIdra:necesar ca N. dl," >~"PS·H'" "fie' mai mare cu cel puţin 0,5 metriulice se are 111 vedere ca iv dl6l' sa

decîtI~Yf~~~~t3 şi 2.14 s~nt !lustrate grafic :ele două valori ale parametruluiS PSH, (pentru ins.talaţle ŞI pentruulp?mK~PH se scrie ecuaţia lui

Pentru determinarea parametr UI tlIIP,.. fl şeiBernoulli între nivelul lichidului din rezer\"orul

ldde~SPtiraţIAŞI}~po~npă

. . onsiderind că în planu e 111 rare - ,de aspiraţie a podmpel

1,c . bsol~tă permanentă, la mişcarea relativăare loc trecerea c a mişcarea a

permanentă.

(2.24)

• PA t1In care"'~+-2.

'( g

Page 42: 62364992 Pompe Hidraulice

:::

-'--.:-.:~~ I~lo 1~ ~ ~l J'U /lSdN

~ 1, ~"":;, .~ l~ !'1V

:t: .eel ,~'f' 1it 'ti CIlr~...• "1 :;._~ ,-(; ..< "C s.~ CIll;;

= ~j' ~tjOfIlISU/ liE ~" ·d$.'PHSdN.~ ;:

Ci ~e1 .. '

::1'"'t

'tll·

'1

.\cORD.\RE.\ CIJRBELOR C.~R,\CTER1STlCEcu CER1:>ŢrLE I:>STAUŢJEl 81

Astfel: Po T.J..I = PA + V~ + H9.l + lz'J' (2.25).: j' 2;;

în care Pl reprezintă presiunea atmosfcrică : ceilalţi termeni îşi păstreazăsen11"!Î fie:1 ~~!l" J.i1 tl.'l"!'.;arlo.

".' PDar conform expresiei (2.H): i-.! + ;::i = N P S H + ss .••, ') (1 ~. ...,

ILoa:T(\." <ecllaţia~-;l aplicat p,', tra,:·~l liniei ek cun:nt pin.i la intrarea!~1pimpă. rezultă C"l .\·!'Sfl se rdt'r:"l numai la ill't:daţi,', ''''''i

.v PSH'"HP = l~_lJ. - (Hu + 1Ir.j) - p, , (2.261

Termenii din expresia (2.26) definesc următoarele mărimi :

Pi'._ + El reprezintă înălţimea piezomctrică absolută la intrarea în con-'r ducta de aspiraţie:

H ,.t + 11,.1 tnălţimea de aspiraţie H,j'Relaţia (2.26) ttanspusă în fig, 2.13 arată variaţia termenilor respecuvi.Astfel dacă la temperatura tI' NPSHdl.1> = NPSHn;. rezultă că, pentrutemperaturi superioare, pentru a satisface condiţia NPSHdl611 ~ NPSH.".trebuie micşorată ,;aharea H.!·. respectiv n., şi i.; ~

La temperatura '2' HgA devine nul, iar pentru temperaturi mai maridecît t

2• Hg.i devine negativ, deci pompa va trebui să funcţioneze j:u înecare

în aspiraţie, .0 ~.!h ,,'" , .• , .. , ' •

Pe~tru det~pninarea ,par~ineţrului. 1\:PSH.eee ! se pr~cedeaz~ astfe~~se consideră un punct M situat pe paleta rotorului (fIg. 2.,14)ŞI se sene ecuaţIalui Bernoulli tnrte 'axa flanşei de' aspîraţe şi acest" punct

'PA+W~-'-te~_P.If'+. ,wjf-tl~+"_ - - "'.UT IZrA-Jlty 2g y 2g

(2.27).

este viteza relativă în secţiunea de intrare în pompă;,viteza. relativă. în punctul M;,. .,viteza periferică a unei particule de lichid din secţiunea.de intrare tn pompă;viteza periferică a unei particule de lichid în punctul 111 ;pierderile de sarcină din secţiunea de intrare în pompă.pînă în punctul JI;

Z.l1 _ distanţa pe verticală dintre axul rotorului şi punctul AI;:Adunînd relaţiile (2.25) cu (2.27) şi considerînd PI = O, se obţine

in care: w.t.W.It1~A

POT PA+~ -u~" 2g

PA+ ~ +H + k +PM + Z +w1-1I!j,+h2

•.4 ,.t M 2 r"-:II"( t: y g

sau. ordontod termenii şi ţinînd cont că H'A + h,.4 = HA'

P'I _ (Po H) (W3.r - /IiI w~ - II~ + t'~ + ' . )- - - - .1 - - - /1,,1-.\1 + ~.\I ''i '{ 2g 2g 2g

(2.28),

Page 43: 62364992 Pompe Hidraulice

88 U'TlLIZARE.\ PO)IPELOR tx I!\ST.\L.\ŢII

pacă 7 fo.nside.ră ~ă. în pun~tul M apare presiunea minimă. corespunzătoareIncepu U}'I ca~·ltaţlel. atu~Cl. P.Il devine Pmin'

bS~ăZInd din ambele parţi ale ecuaţiei (2.28) presiunea de vaporizarese o ţine ~ P,.

Pmin- p, = (P~_ - p,. _ H )_("'3/-U}! 1"~ - II~ V2)•• " .1 2" -'-'2- + IlrA_.1I + Z.ll + -.:!. . (2.29)" b g 2g

Di? .relaţia (2 ..29) se observă că grupajul termenilor din partea dreaptă rr n ;lită tii este astt l . t I . e a a eba

'.D S ~ .~ranJa mcrt pnma paranteză conţine elementele care depindnumai de ~o~dlţl1l.e ext::noare pornper: înălţimea de aspiraţie geodetică tem-peratura lichidului veh~culat, altitudinea locului în care funcţionează pompacaracteristica conductai de aspiraţie etc Cea de a doua p t - tielemente 1 g t d . teri 1 .' aran eza con me. e a e e In enoru pornper: construcţia rotorului şi rezirnul dfuncţionare. e e

în literatura de specialitate, pentru simplificare se utilizează notatiile

tlh Po - Pc _ H _ ;\TPSH . A 1 u'j[ - UJ2f U'~ - 112 'e = A - " dl,P. :.Jo111= - ., A + II + Z

"y., 2g '2g r' .rA-lI M'

în care ~/I. reprezintă suprasarcina ~xter!o~:ă. A raportatâJa pr~siunea de, ..,. yapo.r~r.e,. .disponibllă m secţiunea de .mIrare în

pompă; '.căderea dinamică. interioară ~ presiunii totale, carese~ato~ţază. ;vaqaţiiJ.oJ,', pe viteză, .respectiv .accele-

,ro ,,: 'r' raţiilor parhculeleirde' lichid 'pe traseul de la in-. ,. ,tr:ar~!l)~ ~otor pînă-la punctul M. .: .:

Înlocuind valorile ~;tll:ţiilor Il". şi Il", în relaţia (2.29). rezultă

Pmi. - P.· = ,\1 _ (AI Vl)'-"II, :.Joll1+ _ .,) 2g

~~tntţ:u. sidt':laJia de funcţionare a pompei la condiţia limită de evitarea cavi a Iei a ica P .' - P NPSH' ci " ;., " •egal- NPSH •••n - " . . dl,I'.. evine o vaioars minimă ŞI este. acu .• rc » ••

In acest c~z. relaţia (2.30) se poate scrie

NPSHdl,p = tlh. = ~"j+ <'1 =.VPSH .. 2g arc,

• pnn urmare,1) <) .') <)

N PSH ~ ,\ '1 + V:i _ lt'.'it - tt:ir /i.':i - 1I~ _,,2nec - .:..l" I - - - ., , !. + + l2a 2a 2 T 1,,(_.1[ z.l1 ....:...•

D b g ~Dar valoarea N PSH nu po t fi d t '. . .(232) d .. eee a. ele: errnmată teoretic cu ajutorul relaţiei

. 1 eoarec.e POZlţl~ punctulUI .l;f nu este precizată; valoarea sa se determinăpe ca e e:<penmentala m standul de probă.

. In literatura de. specialitate sînt indicate cîteva metode pentru det _mmarea pararnetrnlul :l/zl' e er

(2.30)

(2.31)

(2.32)

ACORD,\RE.~ CI.'RBELOR C.\R.\CTERISTlCE ce CERIXŢELE I:OOST.\L.\ŢIE! 89

Astfel, ţinînd cont de turaţia specifică II, = 3,64/1 . Q 1/2. H-'J!~, se introduceun coeficient de cavitaţie CI = IllldH, denumit coeficientul lui Thoma, acărui valoare după unii autori este următoarea: CI = 2,29· 1O-~' lI!,a (dupăStepanoff); CI = 0,001' ns(I.1 + 0.01'11,) - 0.02 (după Dorin Pavel).

YPSH-,l,'i1#1;Hl1mJ1 (mi

Rtgl.'n IIps'! d~ Fu"cfIlJII~rt in"rIIa", • 1 ca,t/aTit

~Zi

O~6T~I.IQ/SzqJQtQSIJ, 1fIQ1SIJ1OO38Ij(J(J 11IOO

Fig. 2.15. Diagrama relaţiilor dintre parametrii Fig. 2.16. Determinarea mornen-Q-~~" "ţ'.' .;1'.. ... tului de incepere a cavitaţ ici.

In fig. 2.15 este p~!ze~;iQ]:l~gfa~~ tâ;~stabileşte relaţia dintre debit.turaţie şi căderea dinamică a presiunii interioare (Q - 11 - ilhi) .

Diagrama poate fi utilizată fie pentru determinarea parametrului Il""la un debit şi o turaţie date, fie pentru alegerea turaţiei maxime la carepoate funcţiona satisfăcător pompa, atunci cînd se cunosc debitul şi înălţi-mea de aspiraţie disponibilă a instalaţiei. Valorile indicate în diagramă au foststabilite pentru regimul de randament maxim al pompel. .In practică, uzineleconstructoare determină valoarea lui .\'PSH.re pentru fiecare; tip de pompă,pe cale experimentală, pe baza relaţiei, '

NPSH.re= Po:, Pl (~: +P·~.7jn),~~.. (2.33)j i •

în care P d •••in reprezintă înălţimea piezometricăminimă la aspiraţie (fig. 2.14),Y măsurată cu manovacuummetrul .

Determinarea lui NPSHn« se realizează în două moduri şi anume:în instalaţii de probă în circuit deschis, prin variaţia nivelului apei dinrezervorul de aspiraţie, sau în instalaţii în circuit închis, prin modificareapresiunii din rezervorul de aspiraţie cu ajutorul unei pompe de vid. Rezultatelese transcriu în diagrama caracteristică a pompei sub forma unei curbeN PSH.,c = /(Q). aşa cum s-a arătat la paragraful 1.4.

Dacă într-o diagramă comună se trasează curbele }.;PSH.tc = /(Q)şi NPSHdl,p = /(Q). se obţin zonele în care pompa poate funcţiona în afararegimului de cavitaţie sau în cavitaţie, Această situaţie este ilustrată înfig. 2.16.

Page 44: 62364992 Pompe Hidraulice

90 I:nL/Z.\RE.\ PO)IPElOR I~ I~STALATII

• Di.n dia~ram~ rezultă că ~e,gimul de funcţionare este lipsit de cavitaţieatlt~ tr.mp Cit .\ PSHd16•lI >!'-l sn.; Inceputul apariţiei fenomenului deca vitaţie c~respunde deblt~lu191' und~ ~de d(;mă valori sînt egale. Prin urmare,pentru proiectarea corecta a instalaţiei, proiectantul acesteia trebuie să dis-p~nă d~cur~a. Y."SH., ,., a pomp.ei pe. care o alege, iar instalaţia trebuie astfeldimensionată incit 1"1 P:,Hdi,P sa satisfacă Întotdeauna valoarea f.,'PSHrespectiv să fie mai mare cu cel puţin 0,5 metri. ...'

Îl! cde e<; urmează se prezintă cî[c"u exemple de determinare a valorii.\,PSH,Ii.,P pentru diverse situaţii de pornpare.

Exemplul 1. Cazul aspiraţie) la ll;«l hber inferior pompeî,

in fig. 2.1: este prezent~t:l o _~chemă in care pompa aspiră apă din tr-r.n riu sau rezer-·/'.f aflat la presiunea atmosferică . Xivelul suprafeţei apei este inferior nivelului axuluipompei.

.w:r.• .:t

.-=.-= -0,-- .

:r:

• J .•.

Fig. 2.17. Schema Instalaţie! cu aspiraţie la nivel liber.

Date cuucscute :Debitul maxim al pompei, Q = 30 m'/h;Altitudinea faţă de nivelul mării, A = 60 rn ;Presiunea atmosferică corespunzătoare altitudinii, Po = 1 daN/em';Temp!'ratura mediului ambiant, t = 20°C;Greutatea specifică a apei, y = I kgf!dm';înălţimea de aspiraţie geodetică, H g.4 = 3 m;Diametrul nominal al conduc tei de aspiraţi e. Dn = 75 mm.

ACORO,\RE.\ ClJRBElOR CARACTERISTIC •. CI: CERI:\TEU, II\ST.\L\ŢIl':I

Determinarea valorii ~VSPHdl.1p se face cu ajutorul re laţ iei (2;26), ţinînd cont de ordinulde mărime al renneuilor respec tiv i. Pentru si t uaţ ia iusralaţic. din fi·~. 2.1"", relaţia f!.26) sescrie

Itl.~.

hrA=ltrAlb-7- hr.llv(")l rcpn-z in ră suma pit'nlcriluf d(' :-.J,.r..:tr.;l ii.iiare ~i locale ÎI! cc.tduc ta di~aspiraţie,1I,A. u. se determină din diagrama pierderilor de sarcină ; 'Iezi dia.grama.-I, taocluI2.l) in con-ducte lineare astfel: din punctul corespunzător debit ului de 30 m'jh sau 500 I/min, se ridică odreaptă paralelă Cu ordonata. care intersectează diag-onala corespunzătoare diametrului C0n-

ductei de fZI 75 mm; din punctul de' intersecţie. se duce o paralelă la axa abscisei, care inter-secrează ordonata in dreptul cifrei 6, ceea ce corespunde unei pierderi de sarcină echivalentăcu 6 m/IOOm lineari de conductă.

Lungimea tctală a conductei de aspiraţie. din schemă, este ;,2 m, iar pierderea de sar-6·7"cină lin~rl va. fi iorA II. _ --'-- == O,i.3 m.

. :''-''-)~;l' f H t" J,OO t: ,", .Viteza .de,c;W'8er~a a~,~ conduc~.?e aspiraţie, corespunzătoare punctului de intersecţiecu diagonala, care. reprezintă. diametrul,conductei. este de aprcximativ 1,9 m/s.

in continuare, se deter~ină valoarea parametrului itrA loc. Pentru aceasta, se utilizeazănomograma pierderilor de sarcinâ locale 'diagrama B, tabelul 2.1), care stabileşte lungimilede conductl ce au pierderi de sarcin~ ~echÎ'lalente cu cele produse de armăturile şi nodurileinstalaţiei:, eqrb, coturi,vane,. cJapete:·~tc.'Pentru situ~,- din schema din fig. 2,17, pc dia-grarna B, tabelul 2. 1. se procedează ~~tfel:. r I ,';;", . ,..;._ ,:. '.:.,

- se uneşte cu o dreaptă punctul, c:orespul)~ătorjjl.!briL9iametruluiconductei de I;Jl' nun,de pe ~ diametrelor, ~u punct~l,j core~!,un~~or sorbului ;

- de la intersecţia acestei drepte cu scara 'lungimllor de conductă, se citeşte valoareacorespnn~~;.in,C8Z:uţ~em.ei dilji:1ig. 2.17, val~eşte 2O;m; .

~ se procedează identic pentru' coturile de 90° şi 120'; ~ .." - pentru cot :de 90°,1<0114. tchl~. = 1,7 m;

..::.pentI;;:cot de 120°, 1C()f14. UA;":= I m.

P· 1 20+ l'II'21 2"'" ia •.... - ... 6·23,7 1:,~2nn urmare, <clafo. -= ': ," .. '.. ;;:"~ .., mi .. ,r·. ~rAllN. = ~,., .~_:~::;,.>:..:j1.i .~:';"i

- :-

deci lirA = 0,4.3 + 1,42 = 1,85 rn,Din tabeluÎ' 2.3, ;'e determină valoarea P. corespunzătoare tcmperaturii de 20'(: Pc.;'" 0,02daN/cm".Iiltroduci~d ;/alorile respective in' formula (2.J~) se poate scrie:

l\' PSH'f'l1';' 10 - (3 -7- 1,85) - 10·0,02 = 10 - 5,05 = -1,95 ro .•. 1'

1'IPSHdl'11 rezultat se compară cu NSPHn ea cerut de pompă, iar in cazul cind acesta din urmănu poate fi satisfăcut, se va modifica instalaţia micşorindu-se inăiţimea H,.. pină la valoareanecesară. astfel ca .\' PSH disp ~ N PSH ne. -7- 0,5 m.

Exemplul 2. Cazul asţiiraţlci la nivel liber, s"l~tricr pompei.

Într-o astfel de instalaţie, pompa se găseşte la un nivel inferior faţă de nivelul minim al apei.iar alimentarea sa se face prin "cădere", sau în limbaj uzual se spune că pompa este "înecată".

'In fig. 2.18 este prezentată o Instalaţie de acest gen.Pentru această schemă, calculul valor ii XPSHdl~~ se '/a face luînd în considerare situaţia

cea mai defavorabilă, care corespunde nivelului minim din bazinul de aspiraţie.Deoarece în această schemă, nivelul geodetic de aspiraţie este situat deasupra axului pom·

pei şi acţionează in acelaşi sens cu. presiunea atrnosferică, reprezentind o contrapresiune, tC1'7

91

(2.14)

m;

Page 45: 62364992 Pompe Hidraulice

92 UTILIZAREA PO~PELOR IN INSTALAŢII

.vl'SHdl''P = 10 p. -+- Pl + Hg.4 -

menul H ,A se introduce in formula (2.26) cu semnul .devine: mmus, astfel că relaţia de calcul

Din diagrama pierderilor de sar-cină (diagrama A - tabelul 2.1).rezultă, pentru debitul de 15 m3/hşi conducta cu diametrul !ll 50 mm~ pier?ere de sarcină de 12 m/lOO ,,;hnean de conductă. Lungimea to-tală a conductei de aspiraţie este2,65 m. Se remarcă conform figu-rii. că în calculul lungimii conduc-tei nu a fost inclus cotul de as-piraţie al pompel, deoarece acestaf~ce parte c?mponentă din pompăŞI este luat in considerare la sta-

. bilirea NPSH"" al pompei.(diagrama B, tabelul 2.1), se determină

y

o,,~ ni.,., m061m 't"~0;- ------~,'.'."

.'Fig. 2.18. Schema instalaţiei cu pompă montată sub

nivelul de aspira ţi e.

lt'A - 10 Puy

Date cunoscute:Oebitul maxim al pompei,

Q = 1.5 m3/h;Altitudinea instalatil'i fată

de nivt-Iu l mării, A = l' 000 ~.Presiunea at mosfcrică corcs:

punzătoarc altitudinn de 1000 mPo = 0,92 daN/cm2; •

Temperatura mediului am-biant, t = 1.5°C;

Lichidul pompat: apă cususpensii,

Greutatea specifică, y = 1,1. kgf/dm3;

înălţimea de aspiraţie geo-detică, H'A = 0.5 m;

,'. Diametrul nominal al con:ductei de asJiiiaţie.'D.= 13 .5Omm;

. Aspiraţia are loc la presiuneaatrnosferică, Pl = O.

.• Pentru determinarea terme-nilor necunoscuţi se procedează caşi In cazul de la exemplul 1: ,

~o'f';' ;"'hi;! ')":,_

"11,.4 = "'A 1/.+ "'A /0<:'

Din nomograrna pierderilor de sarcină localelungimile de conductă echivalente:Ico_. fMlu" pentru sorb, 13 m;l,ood. r<hlv .• pentru cot la !IO°. 1 m;1,.""._dl •• pentru robinet cu ventil deschis complet 16 m,deci se poate scrie; ,

h,.t = "'A li. -'-h,.4/0C = 0.12 (2.6.5 + 13 + 1 + 16) = 3.92 m.

Presiune~ de :,aporil~re a apei la t.empera:turade 150C este Pu = 0.017 daN/cm' (din tabelul 2.3).Introducind 10 relaţia 2.35 valorile obţinute, se obţine:

N;PHdi'P = ~00.92 + 0,.5 - 3.92 _ 10 0.017 = 478 m,1.1 1.1' .

Prin urmare această valoare trebuie să satisfacă N PSH." al pompei.

(2.3.5)

.\CORD.\RI;.\ CtiRBELOR C.\R.\CTERISTICE cu CERIXŢF./.l: IXST.\l.\ŢI(1 93

Comparind valoarea obţinută. cu valoarea N PSH"lrp din primul exemplu, se observăcă acestea sint aproape egale, deşi in cazul al doilea pompa este inecată. Acest lucru se explicăprin faptul că, În exemplul 2, pierderile hidraulice in instalaţie, datorate mai ales sorbuluişi robinetului cu ventil. sint mult mai importante, de aceea :-'1..' recomandă ca acolo unde esteposibil să se evite astfel de arrnături.

Tabelul ,'_ . .)~

Presiunea de saturaţie a vapor ilor de apă U' c: şi ;;rellt::ltl"J. "pecifie:! a apei (,:,

1 P. '( 1 P 'Y 1 t" 1 r- 'Y'C uaSicm' kghlml 'C dal'/cm: k~f/dm~ -c daX COl: k;lomJ 'C d~;\·(nj: ktj1idmJ

O 0.0062 0.9998 il 0.0793 0.991/ 82 0,5234 O,9~05 170 8.016 O,S'J7 3I 0.0067 0,9999 42 0,0836 0.9913 83 0,5447 0.9698 175 9.10 I 0,8920

2 0.0072 0.9999 43 0.0881 0.9909 84 0,5667 u,9693 180 10,225 0,118693 0.00i7 1,0000 44 0,0928 0.9905 115 0.5894 O,96~7 185 1\.456 O,IISI-Ii 0.0083 1.0000 45 0.0917 0.9900 86 U,6129 0.9680 190 12,80U 0,87605 0,0089 1,0000 46 0.1028 0.9898 87 0,6372 0,9673 195 14.26.5 0.87036 0.0095 0.9999 47 0.1082 0.9893 88 0.6623 0.96Q? 700.:'11.5.857 0.86467 0.0102 0.9999 48 0.ll.38 0.9889 89 0.6882 0.9659 205 17•.58.5 0,85878 0.0109 0,9998 49 0,1197 0.9885 90 0,7149 0,96.53 210 19,4.56 0.8.5281) 0,0117 0,9997 .50 0,1258 0.9880 91 0,"-125 0.9646 215 21.417 0.8465

10 0.0125 0.9996 .51 0.1322 0.9876 92 0,1710 0,9640 220 23.6.59 0.8403II 0.0134 0,9995 .52 0.1388 0.9871 93 0.8004 0,9632 22.5 26.007 0.833912 0.0143 0.999-1 53 0.14.57 0.9866 9-1 U.I!307 0.9625 230 28 •.531 0.8272

.13 0.01.53 0,9993 54 0,1530 0.9861 9.5 0.86 19 0.96.19 23.5 31,239 0.820614 0,0163 0.9992 5.5 0.160.5 0,98.57 96 0,8942 - 0.9611 ,240 34,140 0,81361.5 O,Ot74 0,9990 .56 0,1683 0.9852 97 0.9274 0.960-1 "24.5 37,244 0,806416 0.0185 0.9989 57 0,1765 0.9847 98,-p,96 16 0.9596 .. ':2.50 -.4O:.~0 0.799217 0,0197 0.9987 58 0.1850 0.9842 99 0.9969 0.9590 25.5 44,100 0,791818 0.0210 0.998.5 59 0,1939. 0.9836 . 100 '1,0332 0.9.583 260 47.870 0.7SiO19 0.022-1 0.9984 60 0,2031 0.9831 102 1,1092 0.9.568 26.5 .51,880 0,17.5920 0.0238 0.9982 61 0.2127 0.9826 104 1.1898 0.95.54 270 .56,140 0.767821 0,02.53 0,9979 62 0,2227 0,9821 106 1,2751 0.9.540 275 60,660 0.7.59322 0.0269 0,9917 63 0.2330 0,9816 108 1,36.54 0.9525 280 65.460 0,7.506~. 0,0286 0,997-1 64 0,2438 0,9810 110 1.4609 0,9.510 285 70,540 0,741(,-~24 0,030-1 0,9972 65 0.2550 0,9804 112 1,5618 0.9;95 290 7.5,920 0,732325 0,0323 0.9970 66 0,2666 0,9800 "114 1,6684 0,9479 29.5 81.6000.722726 0.0343 0.9966 67 0.2787 0,9794 116 '1.7809 0.9464 300 87.610 0.712427 0,0363 0,9964 68 0,2912 0,9788 . 118 1,899.5 0.9-148 30.5 '93,9.50 0.701728 0,038.5 0,9961 69 0,3042 0,9782 120 2,021.5 0.9431 310 100,640 0.690629 O,OiOS 0.9957 70 0.3177 0,9717 122 2.1561 0.9;1-1 315 107,690 0.679330 0,0432 0,995.5 71 0.3317 0.9171 124 2.29;7 0.9398 320 11.5.130 0.667131 0,0-158 0,9952 72 0.3463 0.9765 126 2,;;0; 0,9381 32.5 122.950 0,65-1032 0.0485 0.99;9 73 0,3613 0.9759 128 2,.593.5 0,936.5 330 131,180 0,640233 0,Q513 0,99-16 74 0,3769 0.9754 UO 2.7.5;; 0.9348 33.5 139,8.50 0.625734 0,0.5;2 0,99H 7.5 0.3931 0,97;8 1.>5 3,1920 0,9305 .140 1;8.960 0.609335 0,0573 0,9939 76 0,4098 0,97-12 140 3,6850 0.9260 34.5 1.58•.540 0,.591036 0,0606 0,9934 77 0,4272 0.9737 145 -1.1370 0.9216 3.50 168,630 0,.572'137 0,06-10 0,9932 78 0,4-151 0,9730 150 ;.8.54U 0.9169 3.5.5 179,240 0,.5.51238 0.0675 0.9928 79 0.4637 0,972-1 155 .5.5-100 0,9121 360 190,;20 0.524339 0.0713 0,9925 80 0.4829 0,9718 160 6,3020 0.9073 36.5 202,210 0.492640 0.0752 0.9921 81 0,5028 0.9712 165 7.1460 0.9023 370 214,680 0.H84

Exemplul 3. Ca:,,1 aspiraţiei dintr-un reUrt'or îllchis cart· se află la o presiune diferită de presi-""ea atmosferică.

În fig. 2.19 este prezentată schema unei instalaţii de pompare la care pompa aspiră dintr-unrezer-lOr aflat sub presiune.

Page 46: 62364992 Pompe Hidraulice

94L"TILIZ.\RE.\ PO)[PELOR 1:0;lXSTAL.~nl

, " o astfel de instalaţie, la car~ conducta de aspiraţie are o lungime foarte mare, se utili-zeaza de exemplu .Ia pomparea lichldt'lor Inflamabile, unde se impune condiţia ca electropompasa" motopompa sa '" găsească 1.t o anumită dlsta~ţă faţ{, de rezervorul de aspiraţie., ,

,: ..--f--~I ~ ~.__

" ,,

Pentru calculul NPSHrJ1<p ~ ia in considerare nhelul minim 'din rezer'/or::l'de aspiraţie.Dale CIWOSCttte: .

DeLitul inaxim al pompei, Q = 10 m3jh;.\Ititudinca faţă de nbelul mării; A = 300 In;Lich!dul vehiculat:., benzină, Y,,=: 0,8 kgf/<4n"; ".'.., f,

Pres,?neaat~~sfen~ă corespunzl1t<la!e altitudinii, Pe == 0,968 daX/em';fnălţ,mea de aspiraţie geodeticll, H,.I = 3 m; ,DIa~etruI nominal al conductei de aspiraţie, Dn = iO mm;PresIUnea la suprafaţa lichidulu; din rezervor, Pl = I daN/cm!;Temperatura mediului ambiant, t = j3eC;Lungimea totală a conductei de aspiraţie, l= I-'I,i m.

Pentru determinarea lui NPSHdi•p• se aplică relaţia \2.3i):,

NPSHdhp = 10 po + Pl - (Hg.4 + Itr.4.)_ 10 Pvy y

nrA = 1".4. lin + ",.4. loc

Din diagrama pi,:,rderilor de sarcină (diagrama A, tabelul 2.1), rezultă, pentru debitul de 10 m3fh

ŞI conducta cu dlametrul flJ iO mm, O pierdere, a cărei valoare este 17 m/100 m Iinearj de con-ductă

Din diagrama B, tabelul 2.1 rezultA:lto" •••«hf., pentru c1apetă de reţinere, of rn :lto"". <thlt', pentru cot la 120°, 0,3 m.

lirA = 0,17· (Dt,i -:-i + 2· 0(5) = 26,58 m,

, ,

Al-,;<U ....RI-:.\ fL"RHELlJR C,\H..\CT:·::usncE ("'" (J·:RIXTl.d.E IXST.\I.X!'Ir·:r95

Presiunea de '/aporizart' a benzinei, corespllnz.\toare tempcraturiide ,lYC, este: PI' = 0,4 daX!cm',Introducind valorile termenilor in formula i2,Ji) se obţi:tc:

O,()n~ L f) .J

.\ l'.)lIţji"p = I() - (.'iT' 2!J,5.'» - 10 ~= .li.6 - j(),).'> = -ll,~" m.0,8 0,8

Rezulta n.: "!'ţ;",,, are" vnloare negati',:" "vva 1" 1111 ",tr- 1"",;,;1, .j"""J'("" (('rr!lend .\ i'";!,,, p

este o măr irne fi,:lC;-l n-ală : de aceea tre-buie acţÎonat a~nrra<"l{'rn('Jlt('lor instalaţn-] astfel c;~valoarea sa să de"/illtL poziti",ă.

Din ecuaţ ;«. >e observă că pierderea ele sarcin" cea mai importantă este determinat:'de lungimea şi diametrul couductet. Deoarece lungimea este impusă, se poate acţiona numaiasupra diametrului interior al acesteia. Dacă se alege Dn = ~~Onun, picrdcrr-n de !o'urcin.l (r,.respunzăroa-s este, conform diagrarnei A, tab"!lll 2.1, de 6 m/100 In lÎiwari de cOrldlll.:!;~. Pier-derile echivalenrs pentru armături sint:lcC1Ul. echiv .• pentru claperă de rcţtuere, 6 m;IcoM, ,cAi." pentru cot la 120', 0,75 fir,

",.4. = 0,06· (I-'l.i -:- 6 + 2·0,75) = 9,-'-' m.

Deci: ]VPSHdl,p = 101,968 - (' + 9,33) _ 10 O,i = ',07 m. '. ,;"

" 0,8 ' '., .: :' 0,8 '~'

Prin urmare, se impuue soluţia utilizării unei conducte de, aspiraţie, a'dnd diametrulinterior egal cu jQ mm.

' Dacă rezervoru] este amplasat la un .nivel sUp';rior pompei, aşa cum este reprezentatpunctat in fig. 2.19, atunci, pentru determinarea valorii JVPSHţjlap, se utilizeazA relaţia (2,.35!.

' Există situaţii in care'pre<iunea din rez('norul de aspiraţie cS'c iu!eri"" r:' prcsiunu ",..mosfer-ice, adică aspiraţia se face sub vid. Relaţiile utilizate pentru calcurul lui N PSHtll,p laastfel de instalaţii sint: ,:1:<:;'1 t" C .,,!.~ ~r,'~ .

-; pentru rezervor aflat la nivel illfer!or ,axului pompei: ,-;'T,

(2,.3fi)

- pentru rezervor situat la nivel superior axului pompei:

. , p. +(- 1>,) P..\ 1SHdl,p = 10 ' - (- Hg.4. + "r,4) _ 10 _ • (2.37)Y Y

O.attă situaţie e~te'a:ce~a încare preslunea lasup~afaţa; lichidriiui estechiar presiunea de vaporizare a acestuia - cazul pompării lichidelor care seaflă în stare de fierbere. Atunci formula de determinare a valorii NPSHdt.peste:

NPSHalsp=.H • .4. - h,.4.- (2.38)De aici rezultă că, în astfel de cazuri, pompa trebuie să fie plasată sub nive-lul lichidului din rezervorul de aspiraţie, adică Înecată.. " ,' Din exemplele prezentate mai sus, rezultă că proiectantul. instalaţiei

este dator să determine cît mai exact posibil valoarea N PSHdl,p a instalaţiei,valoare care-i serveşte la alegerea corectă a pompei, asigurînd astfel de laînceput funcţionarea acesteia într-un regim lipsit de cavitaţi-,

Din cele expuse anterior, se desprind cîteva concluzii cu 'caracter general,care trebuie respectate la instalareapompelor şi care pot fi rezumate astfel:

- Pierderile de sarcină din conducta de aspiraţie trebuie să fie cît maireduse, ceea ce impune utilizarea unor conducte cu traseu cît mai scurt,annături cît mai puţine şi diametre nominale largi (în limitele impuse de cal-culul economic).

Page 47: 62364992 Pompe Hidraulice

96 UTlLIZ.UU:.\ PO)!PELOR tx IXST.\LAŢII

-: Înălţimile de. aspiraţie geodetice H'A trebuie să fie cît mai reduse.C~unle. fa,,:o~ablle ~Inţ ace~ea în. care pompa se găseşte Ia un nivel inferiornivelului rrurum al lichidului, deci este în permanenţă înecată,

- Temperaturilc lichidului pompat, să fie de asemenea cit mai redus».ceea ce ar cor~spunde unor .nl~ri m,iei.alep~'l:siulliide vaporizare P.,

2.2: I.~. (.J~cutatea Speciflc~ li ţ!chtdulul. Greutatea specifică a unui lichidse exprrma prin greutatea unităţii de volum a acestuia şi Se măsoara uzualîn kgf!dm3 sau în kgfim3, Ea se nOkaz;t cu simbolul v.. _ ~;reutatea specifică a lichi~ului vehiculat nu influenţează debitul saulI1<llţllIle.ade pompare a pomper, deoarece nu intervine în relaţiile teoreticecare de,Emescaceşti parametr!. Ea îşi manifestă influenţa numai asupra puteriiabsorbite la arborele pompei În a cărei formulă apare şi termenul y: P,. =

Q'''' H= IO~ '1: [kWJ.

Într-adevăr, calcu~elc teoretic.e, precum .şi. ex~rienţele practice, demon-str:a~a ca, la. o tura ţ~e consţan,ta a pompe 1, înălţimea de pompare măsu-rata in "mejn, ,coloan';l ~eh~hld" este ,totdeauna aceeaşi, indiferent degreutatea speclflc~ a Iichidului, Cu alte: cuvinte, înălţimea de pompare pecare o poate realiza o pompă, la turaţle constantă, nu se modifică atuncicînwdse vehiculează Iichide ,cu ..greutăţi specifi~ediferite, spre exemplu,apa sau mercur. Dar indicaţiile mancmetrului se .modifică deoarece Inprezent manometrele sînt etalonate in metri coloană de apă sau kgf/cm2.I?e ~cee~, este necesar. să. sţ!.coreleze aceste indicaţii în funcţie de 'naturaIichidului pompat. Acest lucru este prezentat în exemplul de mai jos:

.. - O pompă vehiculează cîteva lichide avînd unriătbarele greutăţi spe-cifice : .

apă, y = 1 kgf/drri3;benzină, y = 0,8 kgf/dm3; .saramură, y = 1,4 kgf/dm3• '

.Dacă pompa realizează o înălţime totală de pompare de 32 metri coloanăde l~ch~d,la un anumit debit, atunci manometrul, gradat în mCA. sau'~/cm2va indica următoarele valori:' .. '."")". t : •. 1.' ..'. n' .' "''r','

'- pentru apă: 32 "l"~'hinCA =' 3,2 kgf/cm2; , . .

- pentru benzină, 32 . 0,8 = 25,6 mCA 'P 2,56 kgf/tm2;- pentru saramuă, 32. 1,4 = 44,8 mCA = 4,48 kgf/cm2•

Dacă Ia aceeaşi pompă, presiunea maximă de aspiraţie, indicată de mano-\'acuu.mmvet~ulmonta~ în flanşa d~ a~piraţie a pompei, este de 0,75 kgf/cm2,~tUI.tClrnălţ~mea maximă de aspiraţie pentru fiecare din cele' trei feluri delIchide va fi: ' "

- pentru apă, hA =' 0,75 kgf/cm2 = 750 crn = 75 m :0,001 kgf/cm3 ' •

0,75 kgf/cm2- pentru benzină, JiA = = 937cm = 9,37 m;

0,0008 kgf/cm3

- pentru saramură, hA = 0,75' kgf/cm2 = 535 cm = 5,35 m,0,0014 kgf/cm3

ACORDAREA CURBELOR CARACTERISTICE cu CERI~ŢELE IXSTALAŢIEI 97

In scopul evitării confuziilor, toate curbele caracteristice ale pompelor,prevăzute în cataloagele firmelor furnizoare, sînt valabile pentru apă cugreutatea specifică y.~ 1 kgf/dm3.., , . ..•

I"flut.:ll~a greutaţu spccince a lichidului vehiculat asupra putem absorbitela arborele pornpei se manifestă prin creşterea valorii puterii absorbite, pro-nortional cu creşterea greutăţii specifice. Prin urmare, pornparca unui lichidcu greutate specifică mare va necesita un motor de antrenare mai puternic.

2.2.1.7. Viscozitaiea licltidului, In hidraulică, lichidele incompr-sibilc şilipsite de viscozitate sînt considerate ..ideale" sau ..perfecte". in realitate,În masa lichidelor există forţe interne de frecare Între molecule şi, de asemeneaforţe de frecare între lichid şi pereţii conductelor. Aceste forţe opun rezistent.ela curgerea lichidelor, iar pentru învingerea lor este necesar un consum supli-mental' de energie.

Caracteristica lichidelor, Ia care odată cu apariţia mişcării iau naştereforţe de frecare, se defineşte cu noţiunea de "viscozitate". Această caracte-ristică a lichidelor este de ornare importanţă in tehnică, atît prin avantajelepe care le creează in cazul menţinerii filmului delubrifiant, la ungerea organelorde maşini, cît şi prin dezavantajele care însoţesc curgerea lichidelor prin ori-ficii şi conducte. De aceea, in decursul timpului. problema viscozităţii a preo-cupat un mare număr de cercetători, dar pină in prezent nu a fost definitivatăo teorie care să elucideze complet fenomenul. In practică, măsurarea visco-zităţii se efectuează după mai multe metode, dar in principiu se consideră c~unitate de viscozitate absolută forţa cu care acţionează reciproc două straturide lichid, avînd fiecare o suprafaţă de 1 mi, aflate la distanţa de 1 metru,unul faţă de celălalt şi care se deplasează cu o viteză relativă de 1 mfs.

Dacă acest principiu se aplică la o suprafaţă elementară dA, atunci forţatangenţială care apare la deplasarea a două straturi situate la distanţa dyeste

dvdF = lJ'- ·dA, (2.39)dy

în care :; este gradîentul de viteză pe normala la suprafaţa dA, iar 1)

este un coeficient care depinde de natura, temperatura şi presiunea lichidului.Coeficientul 1) se numeşte "viscozitate dinamică", iar unitatea sa de mă-

sură în sistemul internaţional SI este [m-l. kg· S-I].In practică, in sistemul CGS, lJse măsoară în ..poise" sau mai frecvent în

"centipoise", simbolizat cu "cP".Tot aici se mai distinge şi noţiunea de ..viscozitate cinematică", notată

cu v şi care este raportul dintre viscozitatea dinamică şi densitatea lichiduluila temperatura şi presiunea respectivă.

I,

v =ll. [m2. S-I] (2.40)El

In sistemul CGS, viscozitatea cinematică 'i se măsoară în "stokes" sauin ..centistokes", simbolizată cu "cSt".

7 - Alegerea pornpelor - c. 267

Page 48: 62364992 Pompe Hidraulice

98 UTILlZARIlA POllPIlLOR Il! INSTALAŢII

În practica industrială din ţara noastră, viscozitatea se exprimă de obicei îngrade Engler, avînd simbolul °E.

Gradul Engler reprezintă raportul dintre timpul de curgere al unui anu-mit volum de lichid, printr-un orificiu calibrat şi timpul de curgere a unuivolum identic de apă distilată, la temperatura de 20°C.

Viscozitatea cinernatică poate fi determinată din viscozitaten ('xprimat:-Iîn :{-::(~CE:~c:kr. «u aju.orul relaţiei

10.· 'J = 7,31 °E _ 6~~1 [m2JsJ.

O mare influenţă asupra viscozităţii o are temperatura lichidului şianume: viscozitatea scade pe măsura creşterii temperat urii. Curbele de va-riaţie a viscozităţii cu temperatura, pentru diverse lichide, sînt prezentatesub formă de diagrame în diverse manuale de specialitate.

Teoretic, variaţia viscozităţii în funcţie de temperatură poate fidetermi-natăcu. relaţia aproximativă . . .. . "

v = Vo (to + 17,78k). (2.42)

, .'. t +17,78

(2.-1.1)

în care Vo este viscozitatea cinematica la temperatura lo "C şi k ~- 2.5 ...... 3.25 este un exponent care depinde de natura Iichidului., .. , ;' ,,,

Deoarece în multe ţări industriale se utilizează alte unităţi de măsurăa viscozităţii, este necesar ca acestea să fie cunoscute cu denumirile respec-tive, iar utilizarea lor trebuie să se facă numai în baza valorilor convertibileprezentate în diverse tabele. Dintre unităţile folosite iz?,mod frecvent se reţin:secunda Redwood 1 (R), secunda Redwood-Admiralty II (RA), secundaSaybolt-Univsrsal (SSC), secunda Saybolt-Furol (SF), grade Barbey (OB) şialtde.

În lucrare este prezentat tabelul 2.4, care conţine valorile convertibileale diverselor unităţi de viscozitate,

.Viscozitatea lichidelor influenţează fenomenul de pompare, dar, ţinîndseama de principiul de funcţionare al pompelor, această influenţă se manifestăîn mod diferit. Astfel, la pompele centrifuge şi axiale, debirul. presiunea şirandamentul scad pe măsura creşterii viscozităţii în timp ce puterea absor-bită la arborele pompei creşte proporţional cu yiscozitatea.

Inălţimea de pompare a pompelor centrifuge este funcţie de turaţia şidiametrul rotorului, dar pierderile prin frecarea cu discurile rotorului sîntapreciabil mai mari decît cele cauzate de mărireaturaţiei. De aceea, la vehi-cularea lichidelor vîscoase (cu pompe centrifuge), se preferă utilizarea unorturaţii sporite în locul unor rotoare cu diametre mari. Creşterea rezistenţelorde frecare conduce la scăderea înălţimii totale de pompare a pompei.

Curbele caracteristice ale pompelor, furnizate de uzinele constructoare,se referă de regulă la pomparea apei reci aflate la temperatura mediului ambiant(15'C), astfel că pentru pompa rea unor lichide cu viscozităţi diferite estenecesara recalcularea parametrilor pompei pentru lichidul în cauză.

Recalcularea noilor curbe se face cu ajutorul unor coeficienti de corecţie,fJl,fQ şif~, stabiliţi pentru poziţia de randament maxim. '

ICORDARE.\ CVRllELOR CAR.ICTERIST!CE CI,; U;RIXlELE IXST.\LAlIEI 99

Tabd"l2.-I

TJnitMi de conver-siune a \'iscol.itâP~

Grade Secunde Secunde SecundeEUS;<fT Redwocd I Redwood Il Sevbott-

l:\dlllinJtvl t"n·i·,·'·r~:1 !

l.r', 27 ~,I.-! 39 j i21,~ .51 7 57

2,2 6.5 8 73Z,R 77 la 903,0 91 It 1053,-l 104 12 121., 128 15 150-r._5.0 l.5i . 17 IlS)

6,0 185 20 218;,0 217 23 ... ' 2.5.58,0 218 26 292~n 279 29 329

10,0 311 32 36512.0 37.1 38 4381.5,0 466 17 5i820,0 621 /i2 73025.0 776 h 9U30,0 932 .'/~ /1/93 109540,0 1242 124 ' 146050,0 1.5.53 15.5 182.570,0 2174 ·217 2.5.55

100,0 310.5 311 36-'0150,0 4660 -'166 ' 3480

200,0 6210 621 ,300250,0 7760 776 9130

SecundeSaynolt·Fuf',I·

Vi!OCozir:t[f'Cinf"!il.lric::.

1315161720222.529323.53946567\lI!

'UO14618325636.5.5i873091.3

i5,0.53,060,868,-176,091,2

114.0

190,022S,030:i,0380,0.532,0760,0

11-10,01520,1)1900,0

în fig. 2.20 este prezentată diagrama variaţiei coeficienţilor respectivi,funcţie de debit şi viscozitate. '.

Pentru utilizarea diagramei se procedează astfel: se fixează pe abscisăvaloarea debitului Q pentru care se face recalcularea şi se ridică o verticalăcare intersectează într-un punct linia oblică a înălţimii de pompare corespun-zătoare debit ului respectiv; din punctul de intersecţie se duce o dreaptă ori-zontală în sensul în care intersectează linia oblică a viscozităţii lichid ului ceurmează a fi vehiculat; din acest punct. se ridică din nou o verticală careintersectează curbele factorilor de corecţie, determinînd astfel valorileacestora.Exemplu: O pompă, avînd următoarele caracteristici valabile pentru apă:Q = 250 m3h, H = 40 m şiYj= 0,72, vehiculează un lichid avînd viscozitateacinematică li = 1600E sau 1217 eSt şi greutatea specifică y = 0,8 kgf/dm~.Aplicînd metoda indicată mai sus din diagramă rezultă următorii factoride corecţie: I« = 0,75; fH = 0,79; I; = 0,33.Noile valori caracteristice sînt: Q. = 0,75' 250 = 187,5 m3/h; H. = 0,79·40 = 31,6 m; 'Ylv = 0,33 . 0,72 = 0,237.

Q 'Y'H 1875·800,316Puterea necesară va fi Pc =. V=' , = 54,47 kvV.102Yj. 3 600· 102·.0,237 \.---

Page 49: 62364992 Pompe Hidraulice

~20

150 100 JI1) ~ 54(J6IJO 6IJ(J1000 1500 2QOOQmJln

Fig. 2.20. Diagrama variaţiei factorilor de corecţie a viscozifăţj},

Pentru determinarea unei curbe complete. se procedează identic, luînd înconsiderare valorile: 0,6 Q, 0,8 Q, 1 Q, şi 1,2 Q, precum şi mărimile Hşi "Il corespunzătoare. ; .

Se întocmeşte apoi un tabel în care se înscriu valorile afectate de factoriide corecţie şi apoi se trasează noua diagramă a caracteristicilor.Exemplu

Parametrii pompei 06 Q 08Q I Q 12 Q

Q m3fh 33,6

I44,8 .56 I 67,2

ApA H m 35 33 30

I27

"1] 0,6 0,67 0,695 0,692p k\V ',3-1 I 6.0 6,6 7,11

v °E .50JQ 0,82JH 0,89 0,86 0,83 0,78J~ 0,4

Ulei Q.JQ m3jh 2i,5 36,7 4.5,9 .5.5,1H'JIl m 31,1 28,4 24,9 21,1'r,'h 0,24 0,268 0,278 0,276Y kgf/dm3 0,8p k\\' 7,76 8,48 8,9.5 9,18

.\(()RfHREA C\:RIlELOR CARACTERISTICE cu CERIXTELE IXSTAL\TIEI 101

}/(m]~j -... .•..." Qu/~Î 1'730 ...•...

<,25 <, f

<, Q9

20 "-0.8

~0.7 PWlj

150..

PIJI~Î _. __ - 0.5 10

la _..--- .••• - Papă O.~ 8..~ 0.3 6-- - .... 0.'1 •50.' '1

10 20 ia 40 50 60 10 Q (m'/h)

Fig. 2,21. Diagrama caracterisficilor unei pompe recalculată pentr~viscozitatea de jOGE, apă .........•.....•. ule r.. . .

Valor ile obţinute astfel se inscriu in dia3rama din fig, 2.2 1.Coeficienţii decoreCţieJq; !H'şi f.•.•sint ·preientaţi in unele lucrA.ri de specialitate in

funcţit" de un coeficient analog număi ului Rf'ynolds şi anume:

Re=~,••·D .

in Care Q este dcbitul pompli in punctul de randament maxim, in m3js;D - diametrul rororului, in metri:v _ ·,iscozitn.tea cinematică, in m2Js.

in di,,~rama din fill. 2.22 este prezentată '/3rialh acestor coeficienţi.

Q {Yilm1/ue finSfOA<t 4,

1-- f-(q.(Hpfr(infv«!ierit Rt=- cu "QillmJ/ttc sau Qtn cmJlsec

1-- f- lZO Dinm Dincm

I I I

i I iI

I

fH /' I I ~ I

1.-1.. ~ II ,V I I I

I,

I1

V I IfV i i

I 1

LI I I

O!

%10090,O706050

."J(J20la

/O' 1 3.5671910' 1 3456/89/0' 1 345616910 2 3456I69JSR.

Fig. 2.22. Variatia coeficienţi lor de corecţie fQ' JH şi f~ in [u ncţ ie de Re,

Page 50: 62364992 Pompe Hidraulice

102 UTILIZAREA POllPELOR IN INSTAI.AŢII

Pentru pompe-le flulo:lspiratoart- cu canal lateral. det("~minarea factorilor dl' cort·.cţ~e:,c r.n « pc baza UrlOT formule stabilite empiric pentru un debit dat. Aceste formule ,1U valabi-litate intr-un domeniu care satisface condiţiile:

v = 10 ... 'lOoE şi Q/Q" = 0.2' ... 0,75.

in care Qu este dcbit ul maxim corespunzător unei inălţirru ne pomparp nule.

Astfel JH =.0,9 - 0,06 (E - 101C(Q/Q.)' + 0,09]: 12.~')

(j(J,,1 r- 1,2 I!J/(J,,)'.

Îi! c, IJ,')_oor,·20jO,'.5)1.;.. O.09~ 0.12. 'l' ~ 1.012 ~ O,OZ·20(O,J -,.0,'51

-'- 1.2 ro, 751' = 2,1.

La pompele cu piston, drumul parcurs de lichid :ste f?arte. î.ntortoch~at,datorită supapclor care provoacă schImbar:aJr~c\'~n_ta. a direcţiei de curS'f~r~.Totodată, lichitlul este supus unor accclerări ŞI frînări repetate, corespunza-toare vitezei de deplasare a pistonului. Toate acest~. p~rtur?aţi~. a~tr~neaZ~lpierderi de sarcină care sporesc pe măsura creştem. v~s:ozItăţll hC~I~U~UI.Creşterea acestor rezistenţe cond~c~ la o umple~e ne~a~1Şf~c~t~ar~a cavităţilorde aspiraţie şi deci in:tPlicltla o dI~muare ~ de~lt~luI şI.a ma.lţImu de po,?pa:e.

La aceste tipuri de pomp~, m. ~nun:tlte.hmI.te. v.lscozlt~tea ar~ ş~i .o m-fluenţă favorabilă ~eo~rece. scapările pr~ jocurIl.e dmtre ~)Iston şI.cIlind~use diminuează cu Cit viscozitatea este mal mare, Iar etanşeitatea se îmbună-tiU'este, ceea ce are ca efect creşterea valorii înălţimii de pompare,

, 'ta pompele cu angrenaje, fenomenul se ~etrece analo~ ca la.cele c~ pistop,dar aici pierderile sînt mai mici, deoarece debitul este contmuu, Iar:schimbările

de direcţie ale curentului de lichidsînt mai reduse. Dat fiind că jocurilefrontale şi radiale sînt mici, creştereaviscozităţii conduce la o diminuare apierderilor de debit, deci devinefavorabilă în anumite limite defuncţionare. _.

In diagrama din fig. 2.23 esteprezentată variaţia curbelor carac-teristice ale unei pompe cu roţi din-ţate, în funcţie de viscozitate.

Din această diagramă rezultăurmătoarele constatări:

Debitul creşte paralel cu creş-terea viscozităţii, indiferent de pre-siune, pînă la o anumită limită,după care rămîne constant;

La viscozităţi reduse. mărireapresiunii de refulare atrage dupăsine o diminuare a debitului;

Randamentul este mai redus la lichidele mai puţin vîscoase, valoareasa maximă depinzînd de presiunea de pompare ..

.KORlJ.\REA CURIlELOR CARACTERISTICE CU CERI~ŢELE IXST.\LATIEI lO;J

Rezultă că este dificil să se fixeze limite generale de utilizare valabilep~ntru toate mărirnile de pompe cu angrenajc, l?e aceea, în baza experienţelo~efectuate. a rezultat că, pentru o bună funcţionare a unei pompe cu roti

vicozitate (cst) "dintate, este necesar să se respecte raportul:·· --.----- ..=:": .: '. . ",C,.'L. creşterea presiunu (da:\ icm2)2.2. l.S, Putere. Randament. Lucrul mecanic util p" C;Jr"-l ,·f,·,·t., :::-:

\."..-".,.,:::,.:~.:::~!r:~:~~~~l() Ld.ll~~~,li..t' elI' iJei\ltl (d-/ Lt () iIl~~dtirnc'Inar:'J/l~t.trictlH. in timp de () secundă. poate fi e xprirnat sub forma

t., = Q' i' rr (da\'·m). (2.'13)

sau, exprimat în unităţi de putere,Q·'r·f{ Q·v·}[

p = --- (CPj sau P = --'._- (kW), () -16u 75 u 102 -. >

în care Q, În m3js; /' în kgfjm3.3 H, în m. _. .Dar pompa este antre~at.a d~ un motor ,a carul 'putere treb~le să ac.op~re

atît puterea utilă a pompei Cit ŞI puterea consumata pentru tnvingerea rezrs-tentelor datorate pierderilor interioare şi exterioare.

, Prin pierderi. inter~oare se inţelege suma tuturo.r l?ienl~rilor. provocatede rezistenţ~le hldrauli~e, care apar la curgere~ li~hldulu~ P!I? P?l!lPă,.şi a pierderilor volumice care se ~toresc sca~ărIlor .l!r~n m,~;·,~;ţIl ş~neetanşeităţi şi care. au ca t:ezul~t v~hicul:uea U?eI cantităţi de Iichid malmari decît cea debitată util. Prin pierderi exterioare se inţeleg cele datoratefrecărilor mecanice În lagăre, garnituri, glisiere etc.

Prin urmare, puterea absorbită la arborele pompei este mai mare decîtputerea utilă, iar raportul dintre .cele două puteri reprezintă tocmai randa-mentul total al pompei, notat cu simbolul 'Il'

Deci formula puterii reale va căpăta forma

p = Q' Y' H (CP) sau P = Q'/' H (k\V). (2.-17)75 l) 102 l) . .

Cu ajutorul acestor relaţii, Se poate calcula putere~ r~~Iă necesa~ă pentr:rantrenarea unei pompe, atunci cind se CU~lOSccaract~rIst~cil~ acesteia: debitmaxim, înălţime de pompare corespunzatoare debitului ŞI randamentul lapunctul respectiv.

Randamentul total 'Il, care influenţează puterea reală a pompei, poate fidescompus într-un număr de factori ~dependenţi, care se datoresc pierderilorinterioare şi exterioare arătate anterior.

Dacă se notează cu simbolul h. valoarea presiunii necesare pentru învin-gerea rezistenţelor hidraulice, create de curgerea lichidului prin pompă, atuncilucrul mecanic al pompei este

LA = Q' y(H + he);

'IlA= L••= Q·y·H =_H __LA Q'y(H+he) H+h.

reprezintă randamentul hidraulic al pompei.

(2.-18)

(2.49)

Page 51: 62364992 Pompe Hidraulice

104 UTILIZAREA PO}!PELOR Is INSTALAŢll

După cum s-a mai arătat, debitul real Q al pompei este mai mic decîtdebitul teoretic Q., datorită scăpăriior prin interstiţii şi neetanşeităţi.

De aici. rezultă randamentul volumic .Ij, = lI.Q,

Lucrul mecanic interior necesar pentru vehicularea debitului teoretic Q.la înălt im.:a H _L b ",t.,

L, = Q". ·:(H ~ It,); (2.50)

t; Q H'r,1 = -= _. = "lJv· ·fu. (2.51)

Li Q. H + ţi,

reprezintă randamentul interior al pompei.Pentru învingerea rezistenţelor exterioare provocate de frecarea în

lagăre, pistoane, cilindri, garnituri etc., este necesar un lucru mecanic exte-rior L., care, împreună cu lucrul mecanic interior Li>reprezintă tocmai lucrulmecanic total L, efectuat de pompă. . , '

LI1j", = - (2.52)

L,reprezintă randamentul mecanic al pompei.

Randamentul total al pompei este raportul dintre lucrul mecanic utilşi lucrul mecanic total " ill"

L LI·"IJ·1J.\"1/ = -!. = • = "1/•• "IJA. "1/".. (2.53)

. L" Ld"l/m --',~Prin urmare, aşa cum rezultă din relaţia (2.53), valoarea randamentului

total ~ unei pompe este produsul randamentelor hidraulice, volumice şimecanice.

Randamentul hidraulic "1/.\ foloseşte pentru determinarea presiunii mano-metrice dezvoltate de pompă, în comparaţie cu presiunea teoretică rezultatădin calcul.

Randamentul volumic "11. permite stabilirea debitului real faţă de celcalculat teoretic.

Randamentul mecanic "1Im foloseşte la determinarea puterii necesareînvingerii rezistenţelor exterioare.

Randamentul total "1/ se utilizează în calcule pentru determinarea puteriimotorului de antrenare. •

Randamentul total este deci unul din cei mai importanţi parametri carese iau în considerare la alegerea pompei şi de aceea valorile lui, care diferămult in funcţie de construcţia şi tipul pompei, se obţin pe cale experimentalăîn standurile de probe ale uzinelor constructoare.

2.2.1.9. Viteza de antrenare. Pompele sînt maşini ale căror organe de lucruexecută mişcări transmise de către o maşină de antrenare. Aşa după cum s-aarătat .la capitolul 1, aceste mişcări pot fi de rotaţie sau translaţie alternativă.. V.lteza de antrenare a pompelor este o caracteristică esenţială a acestora

ŞI ea influenţează în mod direct parametrii funcţionali: Q, H, P şi '1), dar

ACORDAREA CURBELOR CARACTERISTICE CU CERINŢELE INSTAUŢIEI 105

a~'castă i,nfl!-l~nţăse maniţestă în mod dif~rit, în funcţie de tipul constructiv• ŞI de pnnc,lplUl de functionare al pompe!. Astfel, la pompele centrifuge şi

axiale, variaţia caracteristicilor pompei În functie de turntie estr- n:lFt d-relaţia (1.5), determinată, pe baza criteriilor d~ similitudirie in capitolul 1al lucrării: '

(lL'Q2 = /11/112; H[! H2 ~-=(n1(1Z2)2; [',1 !'2 = (n,!1l2,3.lk aici :ie remarcă următoarele reguli:

- ~ebi~ul pompei variază proporţional cu turaţia :- înălţimea de P?mpare variază proporţional cu pătratul turaţiei;-:-,puterea absorbită la arborele pompei variază proporţional cu eubul

turanci,'În .ce~a ce priveşte randamentul, pentru variaţii reduse de turaţii, se

poate considera că "1/1 = "1/2.

. Pentru variaţii importante de turaţie, determinarea valorii randamentuluise face cu ajutorul unei relaţii stabilite empiric

"1/2 = 1 - (1 - '1)1) (n1/n2)1/10. (2.54)

Din formula (2.~4), se poate constata că, la creşteri importante ale turaţiei,rand~n:entul se ~mbunătăţeşte; de asemenea, se observă că influenţa variaţieituraţiei este mal accentuată în zona randamentelor inferioare._ .Este ~ec:sar ~ se"a.Îbă în vedere că, paralel cu mărirea turaţiei, creşte

Şl viteza Iichidnlui fI?cond~cta de ~piraţie ~i.~mplicit pierderile hidraulice,ceea ce conduce. în final la înrăutăţireacondiţiilor de aspiraţie a pompei.

~~re de~seble de c:lelalte til?uri de .pompe, la pompele volumice, v~iaţiaturaţ:el nu I~fluenţ~aza teoretic presiunea de refulare, aceasta depinzîndpractic numai de rezistenţa pe care o opune consumatorul la capătul conduc-tci de refulare. •. La po~pele .vol?mice cu mişcare alternativă, viteza de antrenare esteincomparabil mal mică decit la celelalte tipuri de pompe, deoarece organelede l?cru.al~ acestora sint mai volurninoase, iar în mişcare dau naştere la forţede inerţie Importante, care solicită în mod nedorit materialul pieselor. Deasem~nea, datorită forţelor de inerţie care apar in lichid, viteza de antrenaretrebuie redusă, pentru a evita apariţia cavitaţiei.

2.2.l.l0. Valoarea pH. Pompele utilizate în activitatea industrială sîntpus: in situaţia d? a vehi~ula lichide de natură foarte diferită, şi pe dreptcuvînt se poate afirma .că.Industria chimică oferă, din acest punct de vedere,un domem? practic nelimitat. Dar în procesul de pompare, organele de lucrua~ePO~P~I care vin in contact cu lichidul sînt de multe ori atacate prin coro-ztuno ŞI distruse într-o anumită perioadă de timp, care depinde de azresivitatea:lg-entulmr~~pectiv şi de con~iţiile în care are loc pomparea. Din a~est motiv,constructon~ de pompe trebuie să cunoască cît mai amănunţit posibil compor-t.are.a m~tenalelor din care se confecţionează pompa la acţiunea diverselorlichide ŞI să aleagă materialele corespunzătoare, astfel încît pompa să ofereo siguranţă maximă in exploatare. Coroziunea metalelor este un fenomen care~e produce datorită acţiunii agenţilor chimiei asupra suprafeţelor cu care vin!Il contact, provocînd modificarea formei şi structurii acestora. Fenomenulpoate avea loc Într-un ritm lent sau foarte rapid, Procesul se datoreşte reacţiei

Page 52: 62364992 Pompe Hidraulice

106 UTILIZAREA POMPELOR IN INSTALAŢII

chimice care se stabileşte Între metal şi lichidul pompat. în funcţie de naturaacestui proces, coroziunea poate fi chimică sau electrochimică.

Coroziunea chimică este provocată de acţiunea (reacţia) directă a lichi-dului asupra metalului. . .

Coroziunea elecrr-vhim !c';i ('ct,~ provocată de prezenţa unor rnicropileelectrice care se formează În mediul respectiv şi care se datoresc mai multorcauze: utilizarea unor rr1aj"('r;alf~ rlift'rit:. r'1 na rnr.i : pp.'7;r'!lţ~t:~ !';~::.. l:\·diiu.rcru c : lll"(jlll,)!;,~nitatea materialului; diferenţa rugozităţii suprarcţelor :eforturi mecanice dir-rit«: incluziuni ~i pori în material.

:'Ll,ura[~a efectelor coroziunii se face prin aprecierea "vitezei de coro-ziune", care exprimă pierderea de material (în greutate) a unei piese, raportatăla. suprafaţa pe care se exercită acţiunea de corodare, într-o anumită perioadăde timp.

Astfel grosimea stratului corodat ~t se determină cu formula t:..t (mm/an) =

= 365 (zile)' 24 (ore)' ;j.p, în care: t:..preprezintă pierderea în greutate, îny

m.\"/m2h şi y este greutatea spec~fic~.a materi~ului,. în. kgf/m3• • ..Din punct de vedere al acţiunii lor corosrve, lichidele pot fi clasificate

in următoarele categorii: acide, alcaline şi neutre. Aceste noţiuni caractcri-zează de fapt lichidul respectiv, prin concentraţia sa în Ioni de hidrogen.Astfel apa neutră la 20°C are o concentraţie de ioni de hidrogen a căreivaloare este de 10-7• Din motive de simplificare, s-a convenit ca, în mod prac-tic, in loc de concentraţia propriu-zisă să se indice 'logaritmul negatiV al acesteivalori, atribuindu-i denumirea de pH.Astfel valoarea PH, pentru apă cu-rată la20°C; este 7.' ' . .;: ,

Lichidelecarea:u eoncentraţii de ioni inferioare celei a apei, adică 10-',10-9 etc., ceea 'ce':reprezirită'valori' aIe'pH-ului~iIpeti6are'dfrei 7: sînt lichidealcaline. Lichidele cu valori ale PH-ului inferioare cifrei 7, sînt Iichide acide.

Neutralitatea lichidelor nu este constantă ci variază în funcţie de tempe-ratură, aşa cum este prezentat în diagrama din fig. 2.24.

Valoarea PH a unui lichid poate. servi în mod orientativ la alegerea

materialului pompei, conform urmă-toarelor recomandări:Pentru PH = O '" 4 (acid puternic con-centrat). se utilizează oţelul inoxidabil :pentru PH = 4 ... 6 (acid slab concen-trat), se utilizează bronzul;pentru PH = 6 .., 8 (lichide aproxi-mativ neutre) se utilizează fonta;pentru PH > 8 (lichide alcaline) seutilizează fonta sau oţelul.

Aceste recomandări au un carac-ter general, iar în cazul particular al.

unui anumit lichid, trebuie să se ţină seama şi de celelalte elemente: tempe-ratură, concentraţie, prezenţa aerului etc., care pot modifica În mod substan-ţial proprietăţile acestuia.

I

Alcl1/ine

....•.• r- Neutre

Acid.

1

11109

:t:8Q; 7t! 6~.li! 5~ .

32

o 50 100 150 200 250 300°cTemperl1furl1

Fig. 2.2~. Variaţia limitei de neutralitateîn funcţie de temperatură:

RELATII INTRE FlJRXIZOR ŞI IIEXEFICIAR 107

iIl tabelul 2.5 sînt prezentate materialele cart' se comportă satisfăcă torSI care sînt recomandate pentru construcţia organelor pompelor, în funcţie:te lichidul vehiculat.

f)"');l;rc'·. În !!,·neral. IJl:tll,:J.l,·;" l':l.i;-;'~nte la coroziune sint cldicilan~ şideci nt'economice: pe plan mondial au avut loc investigaţii. care În prezent~H! luat () arnnlo.ir.: d',,):-::;,l,jt~ ~""I"nl!'l! ,I,,-.:"()'[",r-;.-, ... :" ':- .i...'; :-:;l~ • i"J.'.I~',_t.~ll.

tl't'lil· '. car" s;i pro[,~j,'ze pIJlJlpl.'k cun('qi{)llat,~ din rnateriak- ()hi~r;llik.j)!"()ct'dl'I'll~ tt'hnolugicl' 11»<1!'rn,·. de' prott'Cfll' a nt icorosivă. constau in

:"")pt'rirt'a suprafeţelor expuse'. cu pclicule metalice (crom.rrc. uichclarc,!')C,{<ltare),plastice. ceramice etc. Totodată, Î:1 cxploatare. se utilizează dince în ce mai mult metoda de prelucrare a lichidului vehiculat, prin adaosuride inhibitori, care au propric.atea de a incetini sau chiar opri acţiunea dec0:-()(!~~rl'.

2.3. Relaţii intre furnizor şi beneficiar

Pompa este o maşină indispensabilă în orice domeniu de activitate in-U!lstrhl-economică. Astfel, începînd de la industriile de .bază şi terminînd cumica gospodărie domestică, pompa fşi îndeplineşte rolul' el, :uneori mai im-portant. alteori mai modest, satisfăcînd cerinţele celor ce o utilizează. '

Beneficiind deci de serviciile pompelor, în limbajul uzual al. c~-!lstru~-torilor !1~pompe, cei .ce le exploatează sint denumiţi ;;beneficiari".,,"' ; ~

În comparaţie cu alte tipuri de maşini, sistemul constructiv' al pompe1oreste în sine un sistem destul de simplu şi uşor de înţeles, în ceea ce' priv;eştefunctionarea, iar această situaţie prezintă avantaje pentru cei ce efectueazălucr~ri de exploatare şi intreţinere. Dar În contrast cu această simpl.icit~te,alegerea şi montarea corectă a un~i p0ll?-I:e,adecvată .pe?ţru o .anumItă 'InS-talaţie, comportă cunoaşterea amănunţită a caracterIstIcIlor. ŞI elementelorinstalatiei În cauză, astfel încît pompa aleasă să poată funcţiona in exploa-tare in' condiţii cît mai apropiate de cele prevăzute iniţial. Omiterea unoramănunte, care par mai puţin importante la prima vedere,poat~ conducela o funcţionare defectuoasă a pompei urmată de o degradare rapidă a aces-teia. In practică, se cunosc destule cazuri cînd pompe identice, montate îninstalaţii asemănătoare, se comportă În mod diferit tocmai datorită unoramănunte care au fost omise iniţial: altitudinea locului de instalare. tempe-ratura mediului ambiant, natura lichidului etc. Datorită unor astfel de si-tuaţii, apare necesitatea c.a între beneficiar şi l~roducTlto;'.Sflexi~t~ o relaţiede colaborare care să asigure alegerea pompel celei mal potrivite pentruinstalaţia respectivă. Totodată beneficiarul are datoria de a informa uzinaconstructoare asupra comportării în exploatare a pompei alese, contribuindprin aceasta la îmbogăţirea experienţei constructurilor de pompe şi im-plicit la ridicarea gradului de calitate a acestora.

Informaţiile pe care le poate obţine beneficiarul despre pompe, în specialproiectantul instalaţiei •. sînt preluate din prospectele şi cataloagele firmelorfurnizoare. În mod obişnuit, documentaţia de prezentare conţine minimulnecesar de date pe baza cărora beneficiarul poate să-şi proiecteze instalaţia.Datele respective se referă de obicei la diagrama curbelor caracteristice ale

Page 53: 62364992 Pompe Hidraulice

,Aac

Tubrl ul 2,5 ...Alegerea materialului pentru piesele udate ale pompe] Qco

ludulâlria ,'IDdu5lriaInduIUI.1. i Iucn.strta

Denunure •• Indultria Indultria bidrocarburiloc I Iudusşrţa de t cx tite IndustriaNr. crt. lUa~rrialului procJuseJor alimentară de 00101'&011 de.Slpun ,i sintetice fi cciuloze! na tur.de fi Iarmaceutfcă

indicat de bazA şi lacuri COI'pur i gra. cauciuculu! OIrtiLdaJe

Aliaje Acid acetic \ Acid lac tic Acid acetic Acizi graşi Apă acidll Acid for- .-h'id rormic Acid IormicCr-Ni-Mo Acid iosforic Bere Acid formic Acid oleic pentru mic Apll lUi tit: t inc- Ant ibiorice

Acid sul- Ape Ester acid ,GrAsillli spălat gaze oxigenată I tură ,"!,Il Produsefurie minerale Produse vegetalc Soluţie de I.esi i sul- I oxigcll;ltă iIIt ermcdiareAlealii nitrate alcuztd cald fati"c Pulpe I :\itror -lu- e::Amestecuri celulozice 1 In/il Y1SCUlC

-lr:acide t ~01II Il" N-.-.- _._ .._---

lIiP":lori~-1

:.-:00

.! Foute cu Acid clor- Extrase Acizi Acizi graşi Hă i cit, con- Hrom '":.-Si (15%) hidric de carne diverşi Alaun (sulfat gdan' Clorolx-nzol ."Noricid Acid nitric hidrolîzate de cupru I 1I:,i ti,· prc· o~

Aciz] orgu- şi acide saupi.i\tră. cipit arr -e

'"nici vtnătă) I li Jltlcl, -rit ...Acid sulfuric ~itro/t O

:00Cloruri. ~E lectroliţiSăruri acide :2

"'. __ 1 -l-- ---- ;..r-

3 AJiajc de Acid azotic Bere Coloranţ i GÎicerină Hidrocarbnri Suffură Sulf ură L'ngueuţ]:.-

aluminiu concentrat Pulpe În dispersie Uleiuri Alcazid •.fe ca r 0011 tic l'arL.11I Parfumuri ~Acid surf- Gernuri volatile rece Latex Viscozc Uleiurihidric Parfumuri volatileNitra'[l

"neutrij.,

i',-4 Bronzuri Acizi slabi Alcool Fenoli Soluili de Ulelur] Pulp« ce- ll,"\i arid,' Fuugicidc

Lichide Distilate Solvenţi sare de Esenţe Iulozice culora uţ i Iusertici.lcorganice Pulpe bucătărie Benzol acideSoluţii mineralesăr~~ţţ Siţr~uIIHră.

_.--------- ._----_.- I

Plumb Alaun - A Iau Il Ajaun AlaunIlL.ullit Hisultit Bisullit r

durilicat Bisulfit 1du ",,,liu , .Ic', sodiu de sodiude sodiu Acid sul- Acid sul- iAcid sul- Acid sul-furie stins feric stins, furie stins furie stins

Plast ifianţi

---- ------ ---,Materiale Acid Iluor- - Acid Iluor- Acid fluor- Acid olor-

dure. pe hidric -40% hidric -40% hidraulic hidric

bază de Acizi Acizi -40% Acid sul-

grafit, neoxldanţt neoxidarrţl Acizi furie stins

carbon sau Compuşi Compuşi neoxidanţi Soluţii să-

răşini orgauici organ ici Compuşi rate mine-

fenotice Soluţii Soluţii organici ralcsărute sărate Soluţii

sărate

Cauciuc dur Aci •• Sararnuri Acid clor- Acid clor-

moale clorhtdric pentru hidric hidricsau

Acid Acid sulfuric Acid sulf'uricsau ebonită salatef1uorhidric Soluţii - stins stinsAcid sul- acide de Saredeamo- Solutii săra-furie stins sare de niac te mineraleDecapanţi bucătărie Soluţii sl\-FI noruri aci- rate mine-de raleSoluţii desăruriminerale ------

Fontă cenu- Acid sul- Alcool Anilină Alcooli Esenţe

şie sau Ion- furie con- dellaturat Lacuri Glicerină Gaz lichefiat

tă cu grafit . centrat Pulpe diluate , Carbonat Ujeiuri

sferoidal Hidrocar\luri neagrestve Solvenţi de sodiu Latex

Leşii de Uleiuri,i Alea.idpotusă Sarnmură Hidrocarl\l1ri grAsiml rece

Leşii de sodă rece ciclice J,eşii de sodă

Soluţiisăra h" neutre

5\cicl SIII-

uri c qjus.t:'!;'ii th~uăl blre

6Acizi ne-oxidauţiCompu-iorganiciSoluţiisărate

7usii deînălbirePaste ce-lulozic('agresive

Paste elecelulozăneutrePasle dehirtieueut rc

8

Aci rl sul Acid ~111-

(111"11 <t ru • furir -a iu-,1l,'Ii tk Hisullil decoagula!"t sodiuJl[1Î dl'Jln','ipita, {'

---------Aci/i IIl'· Acid f!uor-Qxidauli hidr ic ill%Soluţii Aciai neoxi-~firalt..: dauţ i '"'"Compu~i Compuşi e-

or~ani\.'i organici ~1I,\i tit> fi",j Soluţii -sarate z..;

:;:- ._-_ ..- '"."

Băi acide Acid clor- e::~de (."oloraI.!Î Iu dr-ic :.o:

Leşi: tit' Acicj fluoro- NO

iu?Llhirt' si licic ~Add sul· ~furie stins \:!SI,lutii '"Zsărate mi- '"."nerale r:;

>::e-----

Emulxi i tit- Alcool]nuu criulc graşisint et ice CetonăSolve-nţ i CI(,rofnrm11('111 ri Ett'ri ~i\'i~l'P/t' !"t't I t~st(.,'i

...Q~

Page 54: 62364992 Pompe Hidraulice

110 UTILIZAREA I'OMI'ELOR tN iNSTALAŢI!

pompelor, valabilă pentru apă rece 15' ... 20°(, precum şi la dimensiunile'de gabarit şi amplasare. În cazul cînd datele din catalog satisfac cerinţelebeneficiarului, acesta poate comanda direct pompa, indicînd denumirea eiexactă, conform indicativului din catalog. Acesta este cazul cel mai des În-tilnit la alegerea pomp-Ier de uz general, iar beneficiarul poartă intreagarăspundere pentru tipul de pompă ales.

Pentru categoria pomn-lor r!r> 117 [;(>n'·,,,-1. în ~o:adiul ;.tc[uul ai Uez\uLtarllieidl:u:. există o experienţă suficientă care asigură alegerea pompoi f{,r;'i ris-curi. cazurile de nepotriviri fiind din ce În ce mai rare şi considerate ca acci-dente.

Datorită însă avintului industrial. manifestat pe plan mondial În ultimaperioadă. procesele tehnologice devin din ce în ce mai complicate. solicitîndIa rîndul lor realizarea unor instalaţii la fel de complicate, ce impun construcţiispeciale dc pompe, care de multe ori se încadrează organic în procesul res-pectiv, astfel Încît cunoaşterea comportării acestora se poate stabili numaipe baza unor experienţe vaste, atît de laborator cît şi de exploatare, De aicis-a născut necesitatea ca relaţiile dintre producător şi beneficiar să fie directe.adică beneficiarul este Îndemnat să se adreseze nemijlocit producătorului,să-I consulte. iar acesta din urmă să-i recomande pompa cea mai potrivităpentru instalaţia dorită. Deşi constructorii de pompe se străduiesc să întoc-mească un material documentar cît mai complet, ei nu uită să menticn-zeîn cataloage şi in prcsppd,' ~:~, în cazurile unul' instalaţii speciale, be_neficiarii,sînt invitaţi _să, consulte specialiştii întreprinderii." '; ~- .-,,:? :

. In scbpul~yitării unor confuzii ce ar putea -avea loc tn relaţiile dintrebeneficiari şi producători, aceştiaidin urmă au simţit nevoia de a introduceanumite. tipuri de formulare, denumite în limbaj uzual "chestiQnare" sau"cereri de ofertă", prevăzute cu diverse rub rici referitoare la instalaţie. li-chidul vehiculat, maşina de antrenare etc., care trebuie să fie completat desolicitanţi. Formularele astfel completate sînt înapoiate serviciului compe-tent al fabricii constructoare, unde sînt analizate de specialiştii acesteia şiapoi primesc un aviz tehnic.

Pentru a veni în întîmpinarea dorinţei beneficiarilor din ţara noastrăde a alege pompa cea mai potrivită, la întreprinderea de pompe AVERSAdin Bucureşti funcţionează un compartiment special pentru relaţii tehnice,alcătuit din specialişti cu înaltă calificare în de meniul pcmpelor şi care potfi consultaţi pentru orice situaţie de alegere a unei pompe. Compartimentulanalizează din punct de vedere tehnic cererile beneficiarilor şi recomandăpompa corespunzătoare instalaţiei ale căror caracteristici au fost indicate înformularele chestionar. Deoarece caracteristicile pompei recomandate potdiferi Într-o anumită măsură faţă de cele solicitate, în funcţie de sortimentulde fabricaţie, beneficiarul are obligaţia să verifice avizul şi numai în cazulîn care soluţia avizată il satisface, poate să emită comanda fermă de exe-cu~~ .

In fig. 2.25 este prezentat un model de formular chestionar utilizat deîntreprinderea de pompe AVERSA, Bucureşti.

Formularul din fig. 2.25 este valabil pentru pompe centrifuge şi axiale,

RELATII INTRE F!:RXIZOR ŞI BF.!'\EFlCIAR 111

FOAIE DE DATE Nr. ~I __POMPE CENTRIFUGE

--

.m'":Con,hnvl//Jd~ sus ~n II

t. 'PH

;~i~~~~Z/~::O;;~~-19 r~tJ'(llef1,f,~ci ied

. "re/fi"'" lfU. :r,

.2.' 1~:f:'Z;':e'~:/:~:::f:-

r,t/mJIt,KWKNKW~..

.) TOiOli men',um/~invltlfJObserva II

:nfOcmil :,~,-. ieal: Semndt AprOMf:

Fig. 2.25. Formular pentru alegerea pompclor centrifuge.

Pentru pompe de vid cu inel de lichid, care vehiculează gaze; chestionaruldiferă în ceea ce priveşte conţinutul rubricilor. aşa cum se arată În fIg. 2.26.

După completarea rubricilor din formular. at'es~a este a~a.lizat !n corn-partimcntul de relaţii tehnice, după care se transmite beneficiarului oferta.

Page 55: 62364992 Pompe Hidraulice

112 l"TJI.IZ.\REA PO~IPELOR I~ IXSTAI..\nl-----_.A Dale privind gazul vel>iculal :8. Oale privmd lichIdul auxiflar

Otnt/m.

FormulociI/mica1-=-.-':-r:.>-"-~;:II nu/uraSI.lSD~n..................... . : .'

l'empera/ura ac

C Oafe privind pompa D Maşina de antrenare

Fig. 2.26. Formular pentru alegerea pompelor de vid cu incI c.e lichid.

2.3.1. Garanţiile furnizorului, După alegerea pompei, pentru a o obţinebeneficiarul trebuie să emită o comandă fermă către furnizor, iar apoi intrecele două părţi se încheie un contract în care sint prevăzute atît condiţiiletehnice referitoare la obiectul contractului, cît şi la termenele de Iivrare.

Referitor la condiţiile tehnice se precizează că, aşa cum rezultă din celedescrise în capitolul 1, funcţionarea pompelor este elastică între anumitelimite, conform curbelor caracteristice respective, de aceea in formulare seindică numai valorile corespunzătoare parametrilor energetici ai punctuluinominal.

În practică, la verificarea pompei în standul de probă. sînt foarte rarecazurile cînd punctul contractat se situează chiar pe curba caracteristică.De regulă, poziţia lui se abate in anumite limite, faţă de curba determinată,iar acest lucru se datoreşte, pe de o parte erorilor rezultate în timpul rnăsu-rării, pe de altă parte, abaterilor provenite din imprecizia de uzinare a pompei.

Pe plan internaţional, există diferite norme care reglementează categoriilede erori şi abateri admisibile, astfel încît furnizorii au posibilitatea să oferegaranţii pentru o anumită zonă, care cuprinde şi valorile punctului nominal

REL\TII I:':TRE FURXIZOR ŞI BEXEFICIAR 113

în care pompa poate fi considerată corespunzătoare. in privinţa realizăriiparametrilor energetici.

(';\t"vCJriik d,· erori si abalc:i aLcqJlale sint urmatoarele:_ erori tolerate la măsurare, datorate aparatelor de măsură şi metodelor

de măsurare:_- dlJri tolerate datorate intcrdependenţei parametrilor Q, H şi 't;; .._ erori tolerate datorate abaterilor rezultate din irnpreciz ia de execuţie ar;tJmpei .. Valorile erorilor tolerate la măsurare sînt indicate în tabelul 2.6 .

. Tabelul 2.6

Valori pentru erori tolerate la măsurare

Denumireaparametrului misura~

Erod tolt:'te..".-Denumirea metodei de măsurare

I

I MAsurllri cu manometre cu lichid in tub U ' .J.. 1MAsurllri cu aparate cu Itemp. ~ 200cC ;; l,j

: ,e~l:.e::.m~c::.n:.t~e:.::la=s:.:.ti~c~ .!., t::e:::m.:!p:.:...:;;'::...:2:.:0:.:0~c.:.C -=±:.2:...__-------!-:\I':""I";'ri cu rezervoare etalonate ±O,iI MAsurllri prin cjntărire -L 1

! ~lâsurări CIt dispozit ive de strangular e ± 1i ~IAsuril.ri cu deversoare l' ±± :

IMAsurllri cu debitmetre

___ ------~~~I:As~u~r~ll~ri~cu~m~or~i~~~i.~h~i~d:.:ra:.:u:.:l=iU=- -=.J..~2:...__

::IIăsurări cu dinamometre de torsiune Ii ~'Iăsurări cu motoare basculaute

}Iăsurllri prin metode indirecte

Presiune

Dehit

Putere

Turaţie_L I+l,5!\Iăsurări cu contoare cu cronometru

Măsurru-i cu tahometru centrifugale

Greutate specifică

::IIăsurări pentru apă cu tempo ~ looce~Iăsurări pentru apă cu tempo ;;. JOoce sau lichide

cunoscute din punct de vedere chimic!\Iăsurări pentru lichide necunoscute din punct de

-zedere al compoziţiei, sau pentru lichide cususpensii

=.0

='0,5

Erorile datorate interdependenţei para~etrilor en~rŞ'etici s!nt. cauzatede abaterile turaţiei faţă de valoarea sa nO~l1nală. pe aICI r.ez,:lta ca pentruaprecierea corectă a performanţe~or pompel,. t.rebUle să se la in considerareinfluenţa totală a erorilor factorilor respectivi,

Legea de propagare a .erorilor .p~ev.ede ~ă eroarea totală,. dete:m!n~tăde erorile relative ale factorilor p~rţlalt al U!lUIprodus, este. egala c~ .radacm~pă trată din suma patratelor erorilor factorilor care concura. De aICI, rezultacă eroarea tolerată totală pentru debirul Q este

TQ

T = .JT~+ T,~. (2.55) ,

8 - Alegerea pompe lor - C. 267

Page 56: 62364992 Pompe Hidraulice

114 lJT!L1ZAREA POMPELOR tII ll/ST/.LAŢ!!

iar pentru înălţimea de refulare H (care se modifică cu pătratul turaţiei):

TH T = Jn -+- 4 T;;, (2.56)

în care TQ• TH şi T. sînt erorile tolerate la măsurarea r]f'hitullli. pw-;inn;isi turat ir-i <i 11,' ,,-,~:,~ ·;~tl(jj; ~iii,indicate 1U tabelul 2.0, În functie de metodafolosită, " '

În mod asemănător '''·0''.r·-: tr)!. r~l~:,lJcillru randanicnt se dct -rrnin.cce; relaţia

., , [0-~:::-n-:::Ti, + T{, (2.57)

erorile măsurate la măsurarea puterii, respectiv

T "în care Tp şi T; reprezintăa greutăţii specifice.

Eroarea tolerată pentru putere se determină cu relaţia

(2.58)

In ceea ce priveşte abaterile limită. datorate impreciziei de execuţie.normele internaţionale stabilesc în general următoarele limite:- pentru debitul corespunzător înălţimii de refulare Hno"'ln.l şi nllOml•• 1

(2.S9)- iar pentru randament:

Il.

'. 1,A~ = - (1 - 'Ilnomin.I)'

IS(~.60)

Datorită erorilor şi abaterilor descrise mai sus, şi care sint acceptatepe plan internaţional, rezultă că garanţia furnizorului se referă la o zonăşi nu la un punct nominal,

Pentru debit şi înălţimea de refulare, această zonă are forma unui drepturi-ghi. avînd în centru punctul nominal şi ale cărui laturi rezultă din însumareaerorilor tolerate şi a abaterilor respective.

Astfel: ÂQ = 2(Tq T + AQ) Q.omi.al (2.61)

(2.62)

Pentru randament, domeniul garantat este limitat de un segment în direcţiaordonarei. avînd valoarea:

llYj = A'l + T". (2.63)

in fig. 2.27, este prezentată diagrama caracteristică a unei pompe centri-fuge, cu domeniul garantat pentru valorile nominale ale parametrilor ener-get ici. . ...

Conform diagramei din fig. 2.27, domeniul garantatde furnizor pentrucurba H = f (Q) este dreptunghiul avind laturile ÂQ şi tlH, iar pentru curba'i) = f(Q) , limitele garantate sînt date de segmentul Â't;.

RELAŢI! INTRE FUR:>I!ZORŞI BE!'iEFICIAR 115

În această situaţie, pompa este considerată corespunzătoare, dacă curbelerespective intersectează sau sînt tangente la dreptunghiul ÂQ - ÂH, respec-tiv la segmentul tl"lJ.

tUr",)N.'l'nl

1"I -W' ~~

I

~

l~19'. .2.2'7. Donn-niul garall-rar pell~ru parnme-tr ii no-i;;i:!ali <li unci por::lpe cen-

trifuge.

~!

Q(m'fo)

Exemplu. Pentru o pompă centrifugă care vehiculeaeă apă curată, punctul nominal con-tractat are următoarele valori: .Q = 12 m'/h; H = 15 m; '7J = 67 %; I = 3.5'C.

Pentru determinarea domeniului garantat se utilizcaz;l relaţiile: j,Q = 2(TQT + AQ}Q.;.).H = 2TRT' H.; C1'7J = A'l + T'l')[ăsurarea. parametrilor s-a realizat astfel:

Debitulînălţimea de refulareTuraţiaPuterea

- prin CÎntărire;- cu manometru Cu elemen t elastic ;- cu tahometru mecanic centrifugal;- cu motor electric basculant etalonat.

Din tabelul 2.6. se determină valorile :

TQ = ± 0.01. TH = ± 0,015. Tn = ± 0,015. Tp = ± 0.01.5, Ty = O;

.:r'.I·1ueÎ:.lÎ •.'.';..:e!o:.tc "/ulori in formule. se obţine:

TQT= ./T'â + T;; = '/0.012 + 0.0152 = 0.018;

THP= ,'TiI + -11";; = '/0.0152 + 4.0.0152 = 0,0335;

,iQ = 2(0,018 -;- 0,0.5)· 12 = 1.632 m"/h;

!!.H = 2·0,0335·15 = 1,005 m;

!., ., ., 2 IT, = " 1Q + TiI.j.. Ti>+ Ty = VO.012 T 0.0152 + 0.0152 = 0.0235;

1ll1) = - (1 - 0.67) + 0.0235 = 0.0~55 sau ~'7J = ~.55%,

15

în continuare, prin punctele obţinute la măsurare. se trasează diagrama curbe lor caracteris-tice şi se '/':!rifică dacă acestea satisfac condiţia de in n-rsec tare a zonei respective,

Page 57: 62364992 Pompe Hidraulice

116 I:TILlZAREA PO)IPELOR 1:.0 IliSTALATII

In ceea ce priveşte pompele volumice, pînă în prezent nu există o regle-mentare internaţională care să stabilească limitele de garanţie a parametrilor.Acest lucru se explică prin aceea că randamentul volumic al acestor pompeeste net superior faţă de cel al pompclor centrifuge şi axiale. Totodată pre-siunea de refulare nu depinde de turaţia pompei, astfel încît ea poate ating"valori foarte ridicate. în functie rjr. rezistenţa consumatorului şi calitateamaterialului pornpei. Totuşi, neconvenţional, se admit abateri de ± 5';;, faţăde caracteristicile nominale.

La pompele de vid cu inci de lichid, constructorii acestor tipuri de pompeprevăd o toleranţă de 10% pentru debitul de aer rarefiat, aspirat la vidulcorespunzător, cu condiţia ca ternepratura lichidului de alimentare să nudepăşească ISOC.

Mn••••---------------------

3. Exploatarea şi Întreţinerea pompeiÎn instalaţie

Exploatarea reprezintă totalitatea operaţiilor care se efectuează În scopulutilizării eficiente a parametrilor unui utilaj sau a:i unei maşini, în vedereamenţinerii lor la valori acceptabile pe o perioadă cît mai lungă de timp. Ace-astă cerinţă se aplică şi în cazul pompelor, care sînt maşini relativ simpledin punct de vedere constructiv, dar care, pe Iingă.:o alegere judicioasă,. mainecesită şi o exploatare care trebuie să respecte cu .rigurozitate indicaţiileprevăzute de constructor in cartea tehnică â maşinii. Aceste cărţi sint elabo-rate de producător şi cuprind indicaţii specifice. pe tipuri constructive depompe. De regulă, ele sînt transmise beneficiarului odată cu pompa, iar res-pectarea prevederilor devine obligatorie chiar de la recepţionarea pompei.

Experienţa demonstrează ~ă, de multe ori, cauzele unor defecţiuni impor-tante, constatate in timpul exploatării, s-au datorat nerespectării sau neluării.în considerare a unor indicaţii cepăreau lipsite de importanţă la prima vedere.Un exemplu, frecvent intUnittn exploatate, li constituie neverificarea sensu-lui de rotaţie al agregatului la: pornire, avind de multe ori ca rezultat distru-gţrea pompel.idatorită deşurubării rotorului, sau neobţinerea parametrilorenergetici necesari.- Pentru evitarea unor astfel de situaţii, precum şi din dorinţa de a oferi.unui număr cît mai mare de persoane, care vin în contact cu pompele, posi-bilitatea de a-şi însuşi un bagaj de cunoştinţe în acest domeniu, în cele ce-urmează se prezintă regulile generale şi recomandările ce stau la baza unei.exploatări raţionale 'a pompelor. Dar in paralel cu însuşirea acestor reguli,pentru obţinerea unor rezultate cît mai bune. este necesar ca personalul deexploatare să posede o calificare tehnică adecvată. Acest personal are urm;t-·toarele atribuţii: executarea operaţiilor pregătitoare în vederea pornirii pro-priu-zise a pompei; supravegherea funcţionării agregatelor; respectarea regi-.murilor de funcţionare prescrise; efectuarea manevrelor şi reglajelor necesare;'sesizarea avariilor ; notarea constatărilor făcute în timpul funcţionării incarnetul de bord al utilaj ului ; executarea operaţiilor de întreţinere; respec-.tarea regulilor de protecţia muncii.

3.1. Montarea pompei in instalC\ţie

De obicei schema de montare a pompei în instalaţie este concepută de·proiectantul acesteia, astfel că traseul conductelor şi dimensiunile acestorasînt precizate în documentaţia tehnică de execuţie. Dar, pentru instalaţiilehidraulice, există anumite condiţii specifice, care de cele mai multe ori nusînt precizate În documentaţie, fiind considerate ca reguli cunoscute de către,

1

Page 58: 62364992 Pompe Hidraulice

118 EXPLOATAREA ŞI I:-iTREŢI~ERE.\ POl/PE/ 11\. /I\STALAŢ/!c

personalul care execută rnontajul, În mod obişnuit, pompele se livreazăde' către furnizor ambalate în lăzi închise sau stelaje, care le protejeazăde deteriorări În timpul transportului. Gurile de aspiraţie şi refulare sîntacoperite cu capace de protecţie, care Împiedică pătrunderea corpurilorstrăine în interiorul pornpci. Se recomandă ca, În măsura posibilităţilor, pompasă fie procurată la timpul oportun pentru montarea ei în instala tie, c\'itÎ;]-du-se p-r ioad •., prea lungi de depozitare sau stocaj. Dacă acest lucru nu esteposibil. ea se va păstra ambalată, fără a i se îndepărta unsoarea o" prnt,r::,',1'::O:::11';!:U"':l ~" v.. fac(' numur .i t unri cind se începe montarea efl'ci':,',.ia;' '.'ap:lr<'le de pmtl'rţ;" se vor k!:-llura numai În momentul racordării cun--<.bctdur la rlanşele de legătură. In situaţiile în care pompa a fost depozi-tată o perioadă mai îndelungată (2-3 ani), înainte de montare se va faceo verificare a aspectului pieselor principale şi se va înlocui unsoarea rulmen-ţilor, atit la pompă cît şi la motorul electric de antrenare.

- 3,1.1. Indicaţii privind aşezarea pe fundaţie. Agregatele care sînt desti-nate să funcţioneze în instalaţii stabile - staţii de pompare, instalatii teh-nologice - se vor aşeza pe fundaţii turnate din beton, care frebuie astfeldimensionate . încît să poată prelua trepidaţiile normale ce"apar!n timpulfuncţionării. Forma fundaţiei este aceea a unui paralelipiped ale cărui mar-gini ale suprafeţei de aşezare trebuie să le depăşească pc cele ale plăcii de' h:l7.:-'a agregat ului cu aproximativ 80-120 mm. . "

La tu~narea blocului de beton, în acesta se v'br pre;';edea locaşuri cusecţiunea .de 100X 100 mm şi adîncimi corespunzătoare, (250-500 rnm),.În care urmează să se' introducă buloanele de fundaţie. Suprafata' .superioară.a fundaţiei se nivelează, după care se lasă să se întărească,'b.etonul; dupăin rărire (cea. 6,8 zile, dela .tuqare) .~~ ,~ntroduc ?t4R!l;~eţţ de (1;1ndaţie şi sefixează poziţia acestora astfel Încît să corespundă cu găui-ile de trecere din placade bază. ţinînd seama ca partea filetată să fie suficient de lungă pentru apermite strîngerea piuliţelor de fixare. Apoi, În locaşurile buloanelor se toarnămortar de ciment în proporţia: o parte ciment şi trei părţi nisip şi se lasă.să se întărească. După întărire, se aşază agregatul pe fundaţie şi se verificăorizontalitatea plăcii de bază cu ajutorul unei nivele cu bulă de aer, care seva aşeza pe placa de bază în două direcţii perpendiculare. Eventualele încli-nări ale plăcii se corectează cu ajutorul penelor din oţel care se introducsub placa de bază, cit mai aproape de buloanele de fundaţie. Se recomandăca înălţimea, .spatiului- rezultat ca urmare a introducerii penelor să nu de-păşească 50 mm, Operaţia următoare constă în verificarea stării de contrarea agregatului (conform cu indicaţiile de la subcapitolul 3.1.2).

După această operaţie, în ..vederea rigidizării plăcii de bază, se toarnălapte de ciment, prin găurile special prevăzute pentru acest scop în placă,:şi se verifică umplerea acesteia, care trebuie să fie cît mai uniformă, mate-rialul ocupînd .întregul volum disponibil.

După întărirea laptelui de ciment, piuliţele buloanelor de fundaţie se:string uniform - în cruce - şi cu un efort moderat, după care se verificădin nou centrareaagregatului.

i,f11~' ..

MONTAREA POl/PE/ rx IXST,\L\ŢIE 119

În fiţ;' 3.-'. este prezentată o secţiune prin fundaţia unei clcctropompc.în. situaţiile în care pompele sînt amplasate pe planşeul unei clădiri,

fundaţia se va turna astfel ca axul său longitudinal să se suprapună pe unadin grinzile de rezistenţă ale clădirii,sau să se sprijine la capete pe douăgrinzi transversalc.

Pornn-l-. Cln .......i.:l n: nt.it.. dirf.'rtpc constructii metalice (rczcrvoar.-.chcsoanc-). se vor amplasa in porţiuni!-cele mai rigide, Dacă acest lucru nueste posibil datorită construcţiei. atuncise vor execu ta lucrări speciale d-rigidiza re .

La pompele care urmează să vehi-culeze lichide fierbinţi. stringerea buloa-nelor de fundaţie se va face ferm numaispre partea de antrenare .,,:pompei.Spre partea opusă strîngerea se va facemoderat astfel încît să permită micideplasări datorate dilatărilor ITi con-

tracţiilor, Dimensiunile găurilor de trecere pentru buloane sint suficient delargi pentru a prelua aceste deplasări.

3.1.2. Indicaţii privind centrarea agregatelor de pompare. Turaţia de func-ţionare a pompelorcorespunde în majoritatea cazurilor cu turaţia nominalăa rnotoarelor electrice sau a motoarelor termice curente, astfel încît transmi-terea mişcării de antrenare se face de obicei prin cuplare directă. Pentru pompede dimensiuni reduse,' se utilizează construcţia monobloc, la care rotorulpompci şi cel al rnotorului electric sînt calate pe un arbore comun. Aceastăsoluţie prezintă avantajul unui gabarit redus, al unei funcţionări mai liniş-tite şi. ceea ce este mai important, nu necesită operaţii de centrare în timpulexploatării. Dar cea mai răspîndită metodă utilizată pentru antrenarea pom-pelor constă în realizarea cuplării între arborele maşinii de antrenare şi arbo-rele pompei, prin intermediul unui cuplaj elastic. în acest fel şocurile provo-cate la pornire sau în timpul funcţionării sînt preluate de elemente elasticedin cauciuc care le amortizează, protejînd astfel arborele şi lagărele pompei.Este de la sine înţeles că obţinerea unei mişcări uniforme, liniştite, fără tre-pida ţii, depinde de precizia coaxialită ţii dintre arbcrele me tor şi arborelepompei,

Operaţia care are ca scop alinierea celor doi arbori se numeşte în limbajuzual "centrare" şi ea se execută iniţial de către uzina constructoare, atuncicînd livrează pompele cuplate cu maşina de antrenare.

în timpul transportului însă, precum şi în perioada de montare în instalaţie,la racordarea conductelor sau la strîngerea buloanelor de fundaţie, pot apăreaanumite deformări care au ca efect descentrarea agregatului. De aceea, estenecesar ca după montarea sa definitivă în instalaţie să se procedeze la veri-ficarea centrării şi, dacă este cazul, să s~ corecteze.

Verificarea stării de centrare se efectuează asupra cuplajului respectiv,folosind mai multe metode, dintre care cele mai uzuale sint prezentate în

~ '2

{(8) .. j'~, -'::::/

5/

Fig. 3,1: Secţiune prin fundaţia uneipompe: . . '

l-rompl; 2 - placA d~ ~z;;i;·-j:::Japte·d~~ciment;.1- buion de fundatie; 5-adaosuri metalice; 6-mor-

tar de clmeat ; 7 - fundaţie.

Page 59: 62364992 Pompe Hidraulice

120 EXPI.O.HAREA ŞI INTRETINERE •.••PO)IPEI IN INSTALATIE

exemplele următoare. Astfel În fig. 3.2, 3.3, 3.4 şi 3.5 se arată. procedeul de veri-ficare a centrării cu rigla şi trusa de calibre:

Procedeul de verificare cu rigla este următorul: se aşază rigla paralelcu axa celor doi arbori, astfel Încît se se sprijine pe generatoarele celor douăsemicuple; operaţia se efectuează în mai multe puncte de pe circumferinţa

pos!l1men! m.elo cuDU/tide II"

Fig. 3.2. Verificarea centrării cu rigla plană.Centrare corectă.

.:1';Fig. 3.3. Centrare defectuoasă.

i~"""" " . "", '.-,-', ';""=:: ' =~~~- - -.-,~-~="", :: ==

r,' ',,: (' '1

i.~...J ~_.Jcorect incorecr

Fig. 3.5. Verificarea centrăr iiunei cuplaj. cu trusa de calibre,

Fig. 3.1. Centrare defectuoasă.

cuplaj ului, rotind cu mîna ansamblul (în prealabil se slăbesc şuruburile de strîn-gere a presetupei). Se consideră că centrarea este corectă, dacă rigla esteÎn contact pe toată lungimea generatoarelor, în toate punctele circumferinţei(fig. 3.2). Dacă situaţia se prezintă ca în fig. 3.3 sau 3.4, centrajul trebuiecorectat. Corecţia se face prin deplasarea corespunzătoare a pornpei sasmotorului - în sensul dorit - şi prin introducerea de adaosuri metalice subtălpile acestora. Şuruburile de fixare a pompei şi motorului pe placa de bazăse vor strînge numai după ce cuplajul este corect centrat. Concomitent cuverificarea efectuată' cu rigla, se controlează şi distanţa dintre cele douăsemicuple, cu ajutorul trusei de calibre. Această distanţă trebuie să fie egalăpe toată circumferinţa cuplaj ului. Procedeul este prezentat în fig. 3.5. '

După efectuarea operaţiilor de centrare, rotind cuplajul cu mîna, se ob-servă vizual dacă distanţa dintre cele două suprafeţe frontale ale semicuple-

MONTARE..••POMPEI IN ISSTAL.\ŢIE 121

lor este constantă pe toată circumferinţa. In caz contrar, se reface din noucentrajul.

La pompele care vehiculează lichide fierbinţi, centrarea se face în douăetape: iniţial se execută centrarea atunci cînd agregatul este rece, apoi sep()rnl'~t.. :,"mp'! !"t<Înd-!) să funcţioneze: pînă ce at::- ..;c tcuipci atura ue regim;

se opreşte agregatul şi se verifică din nou,·tgl.j:;/qfiIJ Cl'ntrarf':l F.,f"_. p().s!~i! C:J.. ac:..::1j:a "-;:1. r..,

mai corespundă din cauza dilatărilor ne-uniforme, iar in acest caz se efectueazăcorecţiile necesare, cu multă atenţie,agregatul fiind fierbinte.

In unele situaţii, turaţia de antre-nare a pornpei diferă de turaţia nominalăa motorului, astfel că antrenarea se poaterealiza printr-o transmisie cu curele sau

Fig. 3.6. Centrarea unei pompe antrenată printr-un grup reduc tor-multiplicator. Laprin transmisie cu curele. O transmisie prin curele, arborele pompei

şi cel al motorului trebuie să fie perfectparaleli, iar roţile de curea trebuie să fie coplanare, aşa cum este prezentatîn fig. 3.6.

Verificarea coplanarităţii roţilor de curea se face cu ajutorul unei rigleplane, sau, pentru curele mai lungi, cu o sfoară bine întinsă. Centrarea se con-sideră corectă dacă rigla sau sfoara fac contact pe toată lungimea planuluiexterior al celor două roţi. La acest gen de transmisii trebuie prevăzută tot-deauna posibilitatea de întindere a curelelor. Acestea se întind astfel încîtsă nu patineze şi totodată să nu solicite in mod inutil lagărele.

).f.- 3.1.3. Indicaţii privind poziţia şi racordareâ conductelor. După cum este, cunoscut, pompa are misiunea de a prelua lichidul de la o sursă şi a-l trans-

porta la consumator. Transportul lichidului se face prin conducte, care, îm-preună cu pompa şi armăturile respective, alcătuiesc instalaţia propriu-zisă.

Conducta care face legătura intre sursa de lichid şi orificiul de aspiraţieal pompei se numeşte "conductă de aspiraţie", iar cea care face legătura întreorificiul de refulare al pompei şi consumator; "conductă de refulare".

Conductele se racordează la pompe prin flanşe strînse cu şuruburi, şimai .rar prin îmbinări filetate. Etanşarea îrnbinării se realizează cu garnituriplate, confecţionate din cauciuc sau marsit (klingherit).

Pentru toate pompele sînt valabile următoarele indicaţii generale pri-vitoare la conducte:- axele flanşelor conductelor 'trebuie să coincidă cu cele ale flanşelor la carese racordează, iar flanşele trebuie să fie paralele între ele. Prin aceasta seevită obturarea secţiunilor de trecere a lichid ului şi crearea de rezistenţehidraulice suplimentare;- racordarea trebuie astfel realizată încît conductele să nu creeze solicitărimecanice în flanşele pompei. In acest scop, se vor folosi diverse elemente

Page 60: 62364992 Pompe Hidraulice

122EXPLOATAREA ŞI IYTRETlYERE.~ POMPEI IY INSTALAŢIE

corfet

incorect

Fig. 3.8. Montarea conductei ele aspiraţie.

•MONT.\REAPO)IPEI tx IXST.\L.\ŢIE

123cordarea se va face printr-o reducţie excentric;l. aşa cum este arătat înfig. 3.9.

Dacă prin construcţie nu se poate evita formarea pungilor de aer, atimciÎn locurile cele mai de sus ale zonelor respecth'e se vor monta robineţi de aeri-

sire. Este recomandabil să nu se montez:'van» rp r('ndl!"·') r!., 'L"i):i"aţlt'. Jt:U~LL\'Ll.'

acestea 1lJ;"[l"SC pi,·rderilc hiuraulice şi tot,odat;'l pot prol'Uca (.kzamors{lri ale pompei,datorit;l neetanşcit{lţilor. Vana se "a montanumai în cazul în care pompa se găseşte laun nivel inferior faţă de cel din rezervorulde aspiraţie. cu scopul de a permite demon-tarea pompei pentru revizie sau reparaţii.

Este interzisă utilizarea vanelor de aspiraţie pentru reglarea parametrilor

pompei. d bil f' ă ~ 'b~ d tă . ' . d .Este recoman a ca iecare pomp sa aI a o con uc proprIe e aspi-raţie. Dacă această soluţie nu se poate aplica, se "a folosi atunci o conductăcomună, dimensionată corespunzător, aşa cum este arătat în fig. 3.10.

Dimensionarea conductei de aspiraţie se va face ţinînd cont că, pentruo funcţionare a pompei în limiteţ~ unui randament acceptabil, este necesarca viteza lichidului la intrarea în pompă să nu depăşească valorile: 1...'1,2m/s.In funcţie de siSf~inU1.!de;aih~rl;âre,()lacap[iui cond~ct~(de"aspirafie se mon-

tează un sorb cu clapetă sau' :numaiun grătar simplu, Qestinatsă împiedicepătrunderea impurităţilor în pompă.

Pentru e\·itarea unor deranjamentede aspiraţie, la montarea sorbului. sevor respecta următoarele prevederi:- distanţa' de la fundul bazin ului deaspiraţie pînă la sorb, tre,buie Să fiede cel puţin 0,5 metri; .- distanţa de la flanşa de ,racordare

. a sorbului pînă la suprafaţa lichid ului,atunci cînd acesta atinge nivelul minim;trebuie să fie de cel puţin 0,5 metri;- distanţa de la axa sorbului pînă laperetele cel mai apropiat, trebuie să fiede cel puţin 2 D (D fiind diametrulsorbului). .

Aceste condiţii sînt ilustrate sche-matic în fig. 3.//.

Dacă fundul bazinului de aspiraţieeste nisipos, pentru a se evita .pătrun-

derea în pompă a particulelor abrazive. antrenate de curentul creat de aspi-raţie, sorbul se va instala într-o cuvă special construită, aşa cum este pre-zentat în fig. 3.12. •

Fig. 3.9. Rcdllcti~ (It- rat:0rdan~.

corect

incorect

Fig. J.IO. Conductă de aspiraţi7 comună,

de susţinere, aşa cum Se arată în fig. 3.7; este absolut interzisă realizareaîmbinării prin strîngerea forţată a şuruburilor flanşelor; "- la instalaţiile la care lichidul vehiculat are temperatura rIdIcată: ~e yorlua măsuri pentru evitarea eforturilor ce ar putea lua naştere datOrIta dlla-

tării conductelor. In acest scop,acestea vor fi prevăzute ClIc:)mpcn-satoare de dilatare şi reazenu- deal1

1I1Crarc. Tnt0dat:t cOl~d::(~~,·L ~':"J'-binţi se vor izola termic. pentru apreveni acciJentde prin arsuri e,: arputea avea loc la atingerea lor;- traseul 'conductelor va fi ales cîtmai judicios, astfel Încît să permităaccesul Uşor la pompă în timpulinca",! corect funcţionării;

Fig. J.7. Susţinerea conductcJor. _ de cîte ori este posibil, instalaţia, va fi astfel concepută .tnctt să per-mită demontarea pompei ..qm,rin,stalaţie fără demontarea con~uctelor;

- modificările de direcţie se Vor realiza prin racordări largi, eVltîndu-se co-turile bruşte;

- se vor evita montajele care permit formarea pungilor de aer;--.:înainte de racordarea pompei, se va proceda la curăţirea interioară a

' '. conductelor, ,prin, spălare cu,j'·".("';;~iJ'l 1 ., ·apă d~la"o'iută sursă; elimî-:",/ nîndu'-se' astfel impuriUlţile ră-

.,'mase din timpul sudării.'3.1.3...1. :Condutta''lfe aSpi?'ajie.Este recomandabil ca lungimeaconduCtei de aspiraţie să fiecît mai redusă, cu scopul dea se micşora pierderile hidrau-lice. Pentru a se evita formareapurigilor de aer, porţiunea deconductă orizontală se vamontaastfel încît să aibă o pantă con-tinuă pînă la pompă (mini-mum 2%).

In fig. 3.8, este prezentatăschema de montare a unei con-ducte de aspiraţie.

Diametru! conductei deaspiraţie trebuie să fie celpuţin egal cu cel al orificiuluide aspiraţie al pompei. în cazulunor diametre superioare. ra-

":':1>.'. ';.,

Page 61: 62364992 Pompe Hidraulice

•124 EXPLO.\T.\RE.\ ŞI IXTREŢIXEREA POllPEI Ili INSTALAŢIE

. .. Deoarece .foarte ~ult.e deranjarncnte de amorsare se datoresc neetanşei-t~ţl.1conduct~1 de aspiraţie, este necesar să se acorde o grijă deosebită îrnbi-nărilor acesteia. In acest sens, este de preferat ca îmbinările să se fad prin

Fig. 3.11. Schema poziţiei Fig. 3.12. Schemade montaj a unui sorbsorbului. cu cuvă de.protecţie.

flanşe cu garnituri plate, moi, care asigură o etanşare superioară in compara-ţie cu îmbinările prin filet. .. ' .

8.1.3.2. Conducta de refulare. Diametru! conducte! deret'ulare'frebuie să fiecel puţin egal cu c~l al orificiului de reful~re al pompei. In caz)1l utilizăriiunor conducte cu diametre superroare, îmbinarea se va realiza prin reduc ţiic ),nce~tric~, a ~ăror ~onicitate nuva depăşi raportul 1 :' 10.'Conducta de refu-lare trebuie dlmen~lOnatăcorespu~zăto~, în fun<:ţie de presiunea maximăpe care? poate realiza pompa. Daca lun~mea verticală ~ conductei depăşeşte10 metri, se r~comand~ Iponţ,,:rE;aunei ~lapete de reţinere care protejeazăpompa. împotriva şocurilor provocate prm intoarcerea lichidului, la oprireapompei. Pe conducta de refulare este recomandabilă montarea unei vanecare serveşte la pornirea pompei şi la reglarea debitului în timpul funcţionării.Conductt;le verticale vor fi rigidi~ate prin colie.rede.susţinere montate în drep-t?l.cotunlor. La pompele volumice, unde presiunea poate atinge valori foarteridicate, se va monta între conducta de refulare şi cea de aspiraţie o supapăde siguranţă (numai in cazul cind pompa însăşi nu este prevăzută cu o astfelde supapă). Supapa se va regla pentru presiunea de descărcare, astfel ca in cazde depăşire a valorii stabilite, ea să declanşeze şi să pună in legătură conductade .refulare cu cea ~e aspiraţie, p:otejind prin aceasta atît pompa cit şi insta-laţia, Supapa de siguranţă trebuie astfel aleasă încît să poată permite recir-cularea debitului maxim al pompei. '

Deoarece in perioada de execuţie a instalaţiei, in interiorul conductelorse acuI?ulează diverse impurităţi, rezultate din activitatea de şantier, pentrua se evita pătrunderea acestora in pompă, este necesar ca înainte de racordareapompei să se procedeze Ia curăţirea tuturor conductelor. Această curăţirepre~intă o importa~ţă deos.ebită, mai ales la instalaţiile deservite de pompeechipate cu etanşări mecanice, la care pătrunderea impurităţilor între inelelefrontale poate provoca rizuri pe feţele aflate in contact ale acestora, conducindastfel Ia degradarea etanşării şi pierderea etanşeităţii. Curăţarea se poaterealiza cu apă sub presiune preluată de la o pompă auxiliară.

MOSTAREA pmlPEI Il' INSTALAŢIE 125

. La dimensionarea co.nductei de refulare, care uneori poate atinge lungimiImport~n~e, .se va av<:.aIn :edere re~o~a~d~rea ca sum~ tuturor pierderilorde sarcina sa nu depăşească 10% din înălţimea geodetIcfl de refulare.

3, .1'7' Indicaţii privind ~aşina de .a~tr~n:l!'~. I'u"'t-'c:lICt-'Ijlll<.:~eenergiamecanica de antrenare de la diverse maşiru de forţă, a căror denumire provinede la cea a agenţilor energetici utilizaţi r!p arpst{>~

In. prezent. p'.'lItru antrenarea pompeIor.. se folosesc următoarele maşini.de forţa: motorul electric, motorul termic. ma~lI1aeu abur şi turbina cu abur.P.entru .c~nstrucţii cu caract~r sţ>ecialse mai ţoloseşte turbina cu gaze, turbinahidraulică, motorul pneumatic Şi motorul eolian. .

La alegerea maşinii de antrenare a unei pompe trebuie să. se ia în consi-derare un. număr d: .factori, ~ căror i~fluenţă este determinantă pentru obţi-nerea unei exploatări avantajoase. Din acest punct de vedere, Ia alezereacelei n:ai convenabile maşini pentru o situaţie dată, se vor analiza urmltoriifactori:- rentabilitatea instalaţiei, ţinînd cont de balanţa cheltuielilor iniţiale şiale celor de exploatare; , .- timpul diurn de, funcţionare a instalaţiei;- existenţa energiei de acţionare disponibilă la faţa locului - combustibiliuşor de procurat, energie electrică, hidraulică etc.;- ~a?ul ~e siguranţă necesar în funcţionare - întreruperi accidentale,pornm rapide; ,- posibilităţi de tntreţlnere ...:...cadr.ecalificate;- c?-racteristici spe~i~ice tipulu.i }=onstr.u<:tival pompei, care pot determinamaşma d~ antrenare fără a' ţme seama de ceilalţi factori.

Analiza economică poate fi reprezentată într-o diagramă ca cea dinfig. 3.13.

După cum se remarcă din diagramă, curbele cheltuielilor prezintă o pantăc~ns.tantă, considerînd că preţul combustibilului sau al energiei consumater~mme constant pe întreaga perioadă analizată. Salturile verticale repre-zintă cheltuielile de întreţinere, dobînzile şi amortismentele. .

Astfel, curba A reprezintă un cost iniţial ridi-cat, avînd cheltuieli de combustibil şi întreţinerereduse. Curba B reprezintă un cost in iţial ridicat,c~eltuieli reduse pentru combustibil, dar între-ţinere scumpă. Curba C reprezintă un cost iniţialmijlociu şi cheltuieli mijlocii pentru combustibil

\ şi întreţinere. Curba D reprezintă un cost iniţialI redus, dar ulterior cheltuieli ridicate pentru com-I bustibil şi întreţinere.: Din diagramă, se mai observă că punctele de

L-_-~""o.:-,,-dt:-r.:-un-C":-iOfl...lo-re intersecţie determină precis momentul din care oFig. 3.13. Diagrama ~nalizei maşină de antrenare devine neeconomică, în corn-cheltuielilor privind alegerea para ţie cu altele. '

maşinii de antrenare. . Dintre toate maşinile de antrenare utilizate. în prezent, ponderea covîrşitoare o reprezintă mo-

toarel~ ele~t~l~e,d~oarece ele sînt mai economice din punct de vedere' alcosturilor iniţiale ŞI al cheltuielilor din perioada de exploatate.

t

Co.f10/./

A

Page 62: 62364992 Pompe Hidraulice

126 EXPLOATAREA ŞI blTRETINEREA POMPEI IN DISTALAŢIF.

.Mo!oar~le termice se folos~sc de o?icei .în .situaţiile în care nu poate fireah~ata alimentarea cu energie el~ctncă:. ŞI din acest punct de vedere elesuphnesc cu su~ces mo~~arele electrice, Fund surse de energie independentă,~otoar~le !ermlc~ se uhlIze.ază cu precădere la agregatele de pompare, mobile,In speCIa! ~n agnc u1.tură, ~I ca gru~uri de intervenţii la stingeri de incendii,la evacuart Of' ano In PPrIO;Jr!p d" inundatii etc .. . •Pentru antrenarea pomjJd?r, ~e folos~sc atît motoare cu aprindere prin,c~nLl·I':.. rlimentate cu bcnzin.i, CIt ~I motoare cu aprindere prin compresie(diesr-l}, alimentate cu runtorină. .. Alegerea tipului de motor se face pe baza unei analize tehnica-economice

ţmÎn~ con.t de.avantajele şi deza\'~ntajele pe care le prezintă fiecare cOllstruc~ţie. S~ ştie ca .motoarele .cu aprindere prin scînteie, în comparaţie cu celecu ap:mde:e pnn compresie, prezintă a\'a~taje c~: gabarite şi greutăţi reduse,puteri marr ra~ortate la greutatea rnotorului, porniri uşoare, costuri initiale mairedu~ela ţ>uter.Iasemă?ătoare: Deza\:antaje~e lor con~t<;u~n:combustibil scump,uzun m~I :a,PIde, pericol de Incendiu sporit, puteri limitate; Datorită acestorcaracte.nshcI, motorul cu a~rinăere prin scînteie este folosit la antrenareagrupunloŢ de pompar~ J?oblle, uşor transportabile, a căror durată diurnăde funcţionare este IImItată.-.;; ",," . .' .

Av~ntaje!e. mctoarelor cu aprindere prin compresie sint: "~~ndamentenergetic su~enor, consum mic de combustibil, preţul combustibilului maired1!s, intreţlnere uşoară, uzuri mai lente in timp. De aceea; ·;motorul cuaprmd.ere pnn comp:esle se ~retează a fi u.tilizat la antrenarea pompelor mari,alcă~umd agre?,ate fixe, cu timp de funcţionare diurnăfoartenîăre sau chiarcontinuu. Deşi au un cost iniţial ridicat, cheltuielile globale sjnt mai redusecu 1/3 sau 1/4. faţă de cele ale unui motor cu benzină care antrenează ace-eaşi pompă. Din acest punct de vedere, ele concurează cu succes instalaţiiasemănătoare echipate cu motoare electrice. .' ,

" M<l:şinil~.cu, abur sau turbinele cu abur se folosesc la antrenarea pompe-lor In sItu.aţIile In car~ acest. age~t esţ~ disponibil Ia faţa locului. Astfel, pom-pele cu piston cu actiune directă, utilizate la alimentarea cazanelor de aburf?losesc pentru antrenare chiar .0 parte din aburul produs de cazanul respec-tIV. De ll:semenea, pOJ?pele centrifuge de înaltă presiune, folosite în centra-lele termice pent~u alirnentări de cazane, sint antrenate de turbine cu abur,agen~ preluat. c~Iar de la cazanele pe care le deservesc. Aceste pompe sîntfolosite de obicei ca pompe de rezervă care pot intra 'rapid în funcţiune incaz de intrerupere a curentului electric._

~otoarele cu aer comprimat au un domeniu limitat d~'~tilizare, În ceeac~ priveşte ant~enarea pompelor, ele înlocuind motoarele electrice în instala-tiile care funcţionează în mediu exploziv - mine şi rafinării.

Motoa!,ele e~liene sînt rar folosite astăzi, deşi în trecut au fost utilizatecu succes m agricultură. (In Olanda au adus servicii importante fiind pusesă antreneze pompele de eva~u~re a apei din incintele îndiguite.) Funcţionarealor este legata de prezenţa ŞIvIt~za v~ntului, <:~eace l~ face improprii pentruantrenarea pompelor care au regtmun defuncţIOnaredmrnămarisaucontîniu.

Din cele relatate mai sus rezultă că motorul electric este maşina de forţăcare întruneşte majoritatea calităţilor necesare pentru antrenarea pompelor

MONTAREA POMPEI IN INSTALAŢIE 127

şi de aceea utilizarea lui în acest scop s-a impus pe plan mondiaL Din acestmotiv, este necesar ca atit proiectantul instalatiei cît şi personalul Gt' •...xplo-atare să posede suficiente cunoştinţe în acest domeniu, astfel ca alegereatipului de motor electric, montarea în instalaţie şi exploatarea ";l rOf/'spund:icît :",,; lULlif'let scopului urmarit. '

Curentul electric este de două feluri: continuu şi alt crna tiv. Curentulalte-mariv este un curent electric caracterizat de variatia periodică a parame-trilor săi. Prin denumirea de "perioadl", notată cu simbolul T, se înţelegetimpul după care un fenomen îşi repetă ciclul. Inversul perioadei se numeşte"frecvenţă." , notată cu f (f = lJT).

Ca unitate de timp se ia în considerare secunda, deci frecvenţa va repre-zenta numărul de perioade efectuate de variaţia curentului într-o secundă.In ţara noastră, precum şi în majoritatea ţărilor europene, frecvenţa estenormalizată la valoarea de 50 perioade/secundă (50 Hz). ln S.U.A., Canadaşi alte ţări ale continentului american, valoarea frecvenţei este f = 60 Hz.

Reţelele de distribuţie ale curentului electric sint monofazice şi trifazice.Cele monofazice sint destinate alimentării diverselor aparate electrocasniceprecum şi iluminatului electric:'Reţelele trifazice slnt destinat: să alimcntczecu c'nc·ri)'i..:electrică de forţă consumatorii industriali. Reţeaua monofazicăfurnizează curent electric la tensiunile de 120 V şi220 V. Tensiunile'uzualela reţeaua trifazicăsint de 220-"380 V, pentrureţeaua de joasă tensiurie,şi 6 000-10 000- V, pentru reţeaua de înaltă tensiune. Puterea medie trans-misă in decursul unei perioade a curentului alternativ monofazat se numeşte"putere activă" şi se determină cu relaţia ' '. .; - . -

. p = U . Lcos ţi.' (3.1)în care C reprezintă valoarea efectivă a tensiunii;

1 valoarea efectivă a curentului;'P unghiul de defazaj dintre tensiune şi curent.

Din formulă, se observă că Pare valoarea maximă atunci cînd cos <il = 1,deci 'P = O, respectiv atunci elndtensiunea şi curentul sînt în fază.

Termenul cos <il se numeşte "factor de putere" şi reprezintă unul din ceimai importanţi parametri ai instalaţiilor electrice de forţă. Prin urmare,rezultă că transmiterea unei anumite puteri electrice este cu atît mai economicăcu cit valoarea factorului de putere este mai apropiată de cifra 1.

La reţeaua trifazată, consumatorii pot fi racordaţi în două moduri:în ..st-a" sau în "triunghi".

3--...-"!!"'--..,.

J--r-~~~~~~~2~~~~----~~~Fig. 3.15. Schema conexiunii în triunghi

1-..J..__ L-.:.!...:...-4

Fig . .1.H. Schema conexiunii in stea.

In fig. 3.14 şi 3.15, sint prezentate schemele celor două feluri de cone-xiuni.

1,

Page 63: 62364992 Pompe Hidraulice

128 EXPLOATAREA ŞI INTRETI!'IEREA POMPEI IN I!'lSTALATIE

Curenţii de linie sînt curenţii care circulă prin conductorii reţelei trifazice.Curenţii de fază sînt curenţii care circulă prin circuitul propriu al consuma-torulŢui. . . d 1" A t "1 . t t A t d ă hti..l ţi'ensium e mie sin tensiuni e exis en e m re ou = a e re e el.Tensiuni de fază sînt tensiunile existente la bornele consumatorului.

Din schemele prezentate mai sus se pot determina următoarele relaţii:

_ la conexiunea în stea).. { 1: =;!. :[1=,,3'U,

(3.2)(3.3)

• A • hi {I = ,'3 . 1, (3.4)- la conexiunea In triune 1 t:,. 1

e U1 = [7, (3.5)

Din cele relatate mai sus se observă că la conexiunea în stea, tensiuneade fază este mai mică decît cea de linie, iar la conexiunea în triunghi, curentulde fază este mai mic decît cel de linie. /: ',.",.,';". ' .

Aceste proprietăţi rezultate din cele două feluri de COneXIunIservesc laracordarea convenabilă ac,?~sumatoril~r, în,!!lncţie de caracteristicile specificeale acestora. . "'". "'

Puterea activă absorbită de la o reţea trifazată nu. depinde de modulcum este conectat consumatorul, iar valoarea ei se ~,~t~rmină cu expresia

p = ,f3 . UI cos cp

în care U şi 1 reprezintă tensiunea şi curentul de linie, ale căror valori sintuşor măsurabile.

Puterea motorului de antrenare trebuie astfel aleasă încît să fie cel puţinegală cu cea absorbită de arborele pompei la regimul normal de funcţionare.

Deoarece în exploatare pot interveni Însă situaţii neprevăzute, datorită'modificărilor condiţiilor iniţiale de funcţionare, care pot provoca suprasarcinisuplimentare, este recomandabil să se aleagă un motor cu o rezervă de puterecare să poată satisface solicitarea suplimentară.

În tabelul 3.1, valabil pentru pompe centrifuge, sînt indicaţi coeficienţiicu care trebuie multiplicată puterea absorbită de pompă, faţă de care se va alegemotorul electric corespunzător.

Tabelul 3.1Coeficienţi de multiplicare a puterii absorbite de pbmpă,

pentru alegerea motorului electric de antrenare

Puterea. abscrbităla arborele pempeila regimul Dominal

kW

1,801,601,4-'1,40

~

Coeficient de multiplicare a puterii,funcţie de variaţia tnllţimil de refulare

H 0,8H 0,5H

1,2-'1,181,1-'1,121.09

1,501,401,3-'1,301,25

0-33,-'-7,5

8-37,538-75

peste 75

(3.6)

!dONTARE." PO~!PEI Ix lSST,IL.\TIE 129

~rotoarele electrice sînt realizate în diverse tipuri constructive, determi-nate de natura curentului electric utilizat. După acest criteriu, ele pot fiîmpărţite in următoarele categorii:- motoare de curent continuu;- motoare de curent alternativ monofazat :- motoare sincrone de curent alternativ trifazat :- motoare asincrone de curent alternativ trifazat.

În industrie, utilizarea motoarelor de curent continuu este limitată dincauza dificultăţilor de transmitere la distanţă a energiei electrcmagne t iccsub formă de curent continuu. De aceea, astfel de motoare şi-au găsit utilitateala antrenarea pompelor montate în instalaţii care dispun de acest gen de ener-gie la faţa locului: locomotive, nave.

La alegerea motoarelor de curent continuu trebuie să se ţină seamade caracteristica lor de variaţie :a turaţiei tn funcţie de cuplu, deoarece, aşadupă cum se şt!~;~va!,i~.ţiaturaji~i~!e in_~penţe asupra parametrilor energeticiai pompei. .

Din electrotehnică se cunoaşte că alura curbeide variaţie a turaţiei în func-tie de cuplu, la-motorul cu excitaţie paralel.iesfediferită de cea a motoruluicu excitaţie serie. I ., ' • -

În fig. 3.16 sînt reprezentaţe diagramele de variaţie a turaţiei,în funcţiede cuplu, la cele două categorii de.motoare.

Din figură Se observă că,'la motorulcu excitaţie paralel, variaţia turaţieieste neînsemnată, iar 'aceasta se axplică prin aceea' că, la acest tip de motor,curentul de excitaţie se menţine aproximativ constant. La motorul cu exci-taţie serie, datorită faptului că curentul de excitaţie este egal cu curentulrotorului, variaţia turaţiei In funcţie de cuplu devine importantă şi, prinurmare, trebuie să se ţină seama de .ea. :.

Din cele descrise mai sus rezultă că motoarele cu excitaţie paralel sîntpreferate pentru antrenarea pompelor, deoarece pot asigura menţinerea uneituraţii constante. Motoarele cu excitaţie serie sînt preferate ca motoare de trac-ţiune, fiindcă, la turaţii reduse, au valori mari ale cuplului, deci demarajeputernice. Motorul cu excitaţie serie nu trebuie lăsat să funcţioneze în gol

sau la sarcini reduse, deoarece aşa cumt:~... se vede din diagramă, turaţia creşte

~

foarte mult, ceea ce poate provocadefecţiuni mecanice datorită acţiuniiforţelor centrifuge care ating valorimportante.

Sensul de rotaţie al motoarelor deIt " It curent continuu este stabilit de fabrica

a constructoare în conformitate cu co-Fig. 3.16. Variaţia turaţiei In fun~ţie de manda beneficiarului. În exploatare,

cuplu, la motoare de curent contrnuu : . .• - motor cu excltatle In paralet: b _ motor cu ex- sensul poate fi Inv~rsaţ astfalel:

l.

citalie terfe. - la motorul cu excitaţie par' e se in-versează sensul curentului de excitaţie;

- la mororul cu excitaţie serie se inverseapă sensul curentului de alimentarea rotorului. '

9 - Alegerea pompelor - c. 26i

Page 64: 62364992 Pompe Hidraulice

130 EXPLOATAREA ŞI r:-;rREŢI~ERE.\ POlIPEI rN INSTALAŢIE

In fig. 3.17 şi 3.18 sint prezentate schemele legăturilor pentru inversareasensului de rotaţie la aceste categorii de motoare.

+----.-, -----

Fig. J.17. Schema conexiunilor pentru inversarea sen-sului de rotaţie la motorul cu excitaţie paralel,

+------~------- +-------T-------

t,CI

Fig . .3.18. Şcbema. conexiunilor pentru inversarea sen-"sului de rotaţie la motorul cu excita ţie sene.

.'",' . . '.,. ',} J". "

Notaţiile ,au următoarele semnificaţii:. , ...-Al şi A2- inceputul şisfîrşitul înfăşurărlî rotorului:': . _BI şi B: - _inceputul şi sfîrşitul Infăşurării de excitaţie paralel;el şi c 2 - începutul şi sfîrşitul lnfăşurării de excitaţie serie;DI şi D: -inceputul şi sfîrşitul polilor auxiliari; _.,R,1 - reostat de pornire ; - ._ _R. -:- rezistenţă _reglabilă a curentului de excitatie.Terminaţiile capetelor de legătură se numesc borneşi se găsesc pe o placă

de borne prinsă de corpul motorului,La motorul de curent continuu această placă are forma din fig. 3.19.

Pornirea motoarelor de curent continuu prezintă uneledificultăţi, deoarece curentul de pornire are o valoarefoarte mare, ceea ce poate provoca încălzirea excesivăa bobinajului, Pentru evitarea unor astfel de situaţii,pornirea se face cu ajutorul unor reostate de pornire careintroduc in circuit o rezistenţă-suplimentară ce limiteazăvaloarea curentului. înainte de a pomi motorul, manetareostatului se aşază în poziţia corespunzătoare rezisten-ţei maxime, apoi se face contactul electric şi,pe măsură ce

turaţia creşte, se reduce treptat rezistenţa, astfel ca la atingerea turaţiei deregim aceasta să devină nulă.

Dacă curentul de excitatie are o valoare redusă, motorul se ambalează,turaţia crescînd vertiginos,' ceea ce poate provoca deteriorarea acestuia.Ca măsură de protecţie, pentru evitarea acestui fenomen, în circuitul de exci-

Fig. 3.19. Placa. deborne a motoruluide curent continuu.

~IO:-'TAREAPOMPEI r:-. I:-'ST.~L.\ŢIE 131

taţie se introduce o rezistenţă reglabilă care permite să se obţină turaţianecesară.

La motoarele de puteri reduse, bobinajul este în general supradimensio-nat de aceea ele pot fi pornite direct, fără folosirea rezistenţelor reglabiIe.

, :\Iotoarc-le electrice de curent alternativ mcnofuzat, denumite in limi.ajuzual "motoare monofazice", reprezintă o eategori,> de motoare mai rar uti-lizate in industrie, deoarece puterea lor este limitata, În general nedepăşind1 kW. Din acest motiv, ele şi-au găsit o largă utilizare la acţionarea unormaşini şi aparate electrocasnice. în acest domeniu, ele sînt folosite la antre-narea unor pompe de grădinărit precum şi a grupurilor hidrofoare de ali-mentare cu apă a gospodăriilor individuale, care nu sînt racordate la reţeauapublică de distribuţie a ,?-pei.Din punct de vedere elestric, mont~re<l:lor În ~nsta-latie este foarte SImpla, racordarea Ia reţea efectuindu-se prm SImpla intro-d~cere a ştekerului in priza de curent. Deoarece aceste motoare se construiescpentru tensiuni de 120 V şi 220 V, la racordare se va verifica în prealabilcorespondenţa dintre tensiunea reţelei şi cea a motornlui electric. Rotorulmotorului electric rnonofazic este supus acţiunii a două cupluri egale darde sens contrar, determinate de cimpul magnetic al înfăşurării monofazate.De aceea, atit timp cît rotorul se găseşte în stare de repaus/cele două cuplurise anulează reciproc şi mişcarea nu poate avea loc. Dacă se imprimă Însăo mişcare de rotaţie într-un sens oarecare, atunci cuplul corespunzător s-;n-sului de rotaţie devine preponderent, astfel că rotorul se .va roti datontăacţiunii cuplului rezultant. De aceea motoarele monofazice, pentru a puteafi pornite, au nevoie de un dispozitiv care să le asigure rotirea iniţială in sensuldorit. Soluţia constructivă ce se adoptă în acest sens constă în prevedereaunei înfăşurări auxiliare În sta tor, care este alimentată de un curent defazatfaţă de cel din înfăşurarea principală. Această defazare se obţine cu ajutorulunui condensator de capacitate corespunzătoare. Prin urmare, la aleger~aunui motor monofazic trebuie să se aibă în vedere că sensul său de rotaţie 1este stabilit de fabrica constructoare şi el nu poate fi modificat în exploatare .•

Motoarele electrice sincrone de curent alternativ trifazat sînt denumiteastfel datorită faptului că turaţia rotorului este egală cu turaţia cimpuluimagnetic rotitor produs de curentul ce trece prin înfăşurările polilor respectiviai statorului. Rotorul motorului sincron este alimentat cu un curent de exci-taţie de la o sursă exterioară de curent continuu. Funcţionarea acestui tipde motor este stabilă numai la turaţia de sincronism, deaceea el este utilizatcu precădere în situaţiile în care este necesară menţinerea unei turaţiiabsolutconstante. La motoarele sincrone, variaţia curentului de excitaţie atragedupă sine variaţia curentului absorbit de la reţea, astfel încît acesta poate fidefazat înainte sau înapoi faţă de tensiunea U. Această proprietate este folo-sită pentru îmbunătăţirea factorului de putere, care poate atinge valoarea 1,deci transmiterea puterii devine economică. In practică, domeniul de utili-zare al motoarelor sincrone se situează in zona puterilor mari, peste 300 kW,deoarece în zona puterilor mici, datorită complexităţii construcţiei faţă de ceaa motoarelor asincrone, cheltuielile iniţiale sînt mai ridicate, nefiind compen-sate de economia datorată factorului de putere. Cuplul activ al motoruluisincron trebuie să fie mai mare decît cuplul rezistent al maşinii antrenate,

"deoarece nerespectarea acestei condiţii face ea motorul să iasă din sincronism

Page 65: 62364992 Pompe Hidraulice

132 EXPLOATAREA ŞI !I>TREŢII>ERE.\ PO~IPEI !:-I INSTALAŢIE

şi să se oprească. Pornirea motoarelor sincrone este dificilă, fiindcă rotorultrebuie adus iniţial la o tura ţie apropiată de cea a cimpului magnetic rotitor.Acest lucru se realizează de obicei prin două metode:- antrenarea mecanică de către un alt motor de construcţie asincronă ;- executarea unei înfăşurări suplimentare, in colivie, asemănătoare cu ceacI" la mntn'lr('k asincron- şi car: serveşte numai la pornire.

r------------------,TABLOU I

IIIIII

t R. Iq:II_______ J

A, 8,

Fig. 3.20. Schema de pornire cu ra-cordare directă la reţeaua de ali-

menţare:E - oscilatoare J c~ - reoiaIenl1 la descIr·care; R. -r- rezistenti de'excltatle; T~- trans·

clorm.alol'c de curent J' K "7;OODIIII&Iol'. '

Fij(3.2l. Schema 'de pornire cu ra-c cordare .prin autotransformator:

E - ezCitatoare, TP - autotnD.formllor depornire, Ro-rezlstoDl'4e uc:ltalio, T.--trail:

r__ lloemalct' de curent. .~ ..'."\

, , .0,

Schimbarea sensului de rotaţie poate fi obţinută prin schimbarea a douăfaze din stator sau prin inversarea sensului curentului de excitaţie.

în fig. 3.20, 3.21 şi 3.22 sînt prezentate cîteva exemple de conexiuniale unuimoţorsincll()n tipM,SL " ,;,'e.,.', ;

Motoarele asincrone sint cele mai răspînditemotoare electrice utilizatein toate domeniile de acţionate, iar acest lucru este explicabil prin faptul că

1 ele au o construcţie extrem de simplă,sînt robuste, iar caracteristica lor func-ţională poate satisface cele mai variatecerinţe. Denumirea de .••asincron" ilus-trează modul lor de funcţionare, carese caracterizează prin aceea că viteza derotaţie a rotorului este diferită de ceaa cimpului magnetic rotitor. Din punctde vedere constructiv, după modul deexecuţie al rotorului, aceste motoare

Fig. 3.22. Schema conexiunilor la placa se construiesc în două variante prin-de borne.

cipale1. Motoare cu rotor ..în colivie", denumite şi motoare în scurt-circuit.2. Motoare cu rotor ..bobinat", denumite uzual motoare cu inele colec-

toare.

MOI>TAREAPO~IPEI 1:-; I:-;SU,r..qIE 133

Prin noţiunea de alunecare se înţelege

(3.7)

în ca.'. C'!l :"_Fczintl turaţia cîmpului mai511dicrot iu.r :ii~ turaţia rotorului.

Valoarea alunecării se exprimă de obicei in procente şi indici astfelreducerea turaţici rotorului în raport cu cea a cîmpului magnetic.

La motorul asincron, totdeauna 112 < nI' iar alunecarea creşte proporţio-nal cu sarcina.

La acest tip de motor, funcţionarea este posibilă numai pînă la o anumităvaloare a alunecării, corespunzătoare cuplului maxim. Dacă cuplul rezistenteste mai mare decît cuplul maxim, alunecarea creşte foarte mult, funcţionareadevine instabilă şi motorul are tendinţa să se oprească.

In fig. 3.23, este prezentată diagrama de variaţie a cuplului in funcţie dealunecare. _ '

Din diagramă se observă că la pornire, cînd s = 1, valoarea cuplului esteredusă, iar pentru s = O, corespunzător situaţiei de sincronism, valoareacuplului este nulă. Funcţionarea este stabilă numai pe porţiunea O-A, adicăîn zona în care cuplul creşte propq,rţi0l!al cu alunecarea, de aceea la alegereamotorului, se va avea in vedere ca valOarea cuplului nominal de funcţionaresă nu fie prea apropiată. de cea a cuplului maxim. In acest fel, se vor puteaevita deranjamentele provocate de suprasarcini temporare. ,: . . \ . J "

In mod practic, valoarea cuplului nominal se alege de 2 ... 5 ori mai micădecît cea a cuplului maxim., '

La pornire, motorulasincron prezintă următoarele particularităţi defuncţionare, care diferă de regimul nominal:- Cuplul de pornire are o valoare redusă la tura ţie redusă, deci pornirease realizează într-o situaţie dezavantajoasă;

- Curentul absorbit la pornire are o valoare mult mai mare decît curentulnominal (Ip = 4-71,,), ceea ce provoacă şocuri in reţeaua electrică de ali-

N mentare, şocuri ale căror efecte defavorabile sîntresimţite de ceilalţi consumatori;- Decalajul dintre tensiune şi curent este mare,deci factor de putere redus. -" Aceste dezavantaje sţntacceptatela motoa-

rele în scurt-circuit de putere redusă, care solicitămai puţin reţeaua de alimentare şi oferă in schimbposibilitatea unei cuplări simple, direct la reţea.

Orientativ, pornirea prin legare directă la reţeapoate fi permisă dacă se realizează condiţia

I.p 3 + .puterea, instalată-~-IfI 4 4 X (puterea motorului)

$" I •

Fig. 3.23. Variaţia cupluluiunui motor asincron, funcţie

de alunecare.

(3.8)

Pentru preîntîmpinarea neajunsurilor descrise mai sus, la pornirea mo-toarelor asincrone în scurt-circuit de puteri relativ mari, se utilizează diverse

Page 66: 62364992 Pompe Hidraulice

134 EXPLOATAREAŞI I~TREŢIXERE.\ PO)IPEI IN IXST.\UŢ1E

soluţii al căror principiu se bazează pe reducerea curentului sau tensiunii dealimentare a statorului. .

Metodele de pornire generalizate sînt următoarele:- pornire prin racordare stea-triunghi Y - t:.;

y - pornire prin autotransformator :-~-- - pornire cu b<:bin~ trifazate de in~ucţi.e. .

--r--+-+---- Schema lega tnrilor r',:!~tru pcrmr..a ru ruou tajstea-triunghi este prezentată în fig. 3.24.

Conform schemei, comutatorul conecteazăiniţial infăşurările de fază în stea, iar după cemotorul a ajuns aproape de turaţia nominală, seefectt;ează. fără pauză, trecerea pc poziţia tri-unghI.

_______: A Aplicînd relaţiile determinate anterior psn-?Jrn;r, tru cele două moduri de conexiuni, se obţine;

- pentru cuplarea în stea Y:Fig. .3.2i. Schema couexlunilcr . ~ U' ',. r

la pornirea stea-triunghi. I,y = [rr = =~;, (3.9)- - ! ,,3 ,Zk

- pentru cuplarea in .triunghi I:!.: ., :,:". ..,oi

hA = li .@=.f3 ~, ,• • •• ~. -...>'" ~f • 'l

in care I" 1, sint curenţii de linie, respectiv de fază; , .U, - tensiunea de linie (reţea);ZJ: - impedanţa unei faze a Infăşurării statorice.

Din cele două egalităţi, rezultă ,.,'Ji .i.''>''', . ,'~ "

ZJ:= U,= ..f3,U,e..f3· [,Y [u.

(3.10)

(3.11)

sau.' 1I,y= - .II.l (3.12)

3Prin urmare, la conectarea motorului în stea, valoarea curentului este de

trei ori mai redusă decit la conectarea în triunghi. 'Pornirea prin conectare în sistemul stea-triunghi prezintă însă deza

vantajul reducerii valorii cuplului de pornire, .tot înaceeaşi proporţie {~deoarece acesta este proporţional cu pătratul tensiunii pe fază, la conexiuneaîn stea. , . ,.,'

Pornirea prin utilizarea unui autotransformator esteprezentată în schemadin fig. 3.25. .

, Dacă se notează cu K ••raportul de transformare al autotransformatoruluiaplicînd relaţiile stabilite în electrotehnică, se obţin următoarele rezultate- valoarea curentului absorbit de la reţea este de K1 mai mică decît la cuplarea directă; .- cuplul de pornire se reduce de K~ ori faţă de cel realizat prin cuplare directă

PI:J.iEREA IN FUNCŢII:Jo:EŞI !~TRET1~ERE.\ fOMPEI IN EXPLOATARE 135

Prin urmare, şi prin aceast metodă, se obţine un curent redus la pornie.dar dezavantajul întîlnit la conectarea stea-triunghi se păstrează deoarececuplul de pornire este mai mic decît cuplul nominal, iar acest lucru trebuiea\'ut În vedere la alegerea motorului.

W w=~~~l, Fig. 3.26. Schema conexi-

unilor pentru pornirea cu bobină de inducţie trifazată.

Fig. 3.2.5. Schema cone-xiunilor la pornirea cu

autotransformator.

Pornirea motoarelor asincrone în scurt-circuit prin intermediul uneibobine de inducţie trifazate are la bază acelaşi principiu de reducerea ten-siunii in faza iniţială. Schema acestei metode de conectare este prezentatăîn fig. 3.26. . ," ,

• Alimentarea motorului la acest montaj se face cu un curent mairedus,"deoarece in interiorul bobinei are loc o cădere de tensiune. În paralel, se pro-duce şi o micşorare a cuplului de pornire, deci dezavantajul înttlnit la:,~etd-" "deIe anterioare .se~păs?,ează.,.. ...... .,.. " .;i' '.;" ;"'1-.;" .~

Pornirea motoruhii asincron cu inele colectoare se realizează cu ajutorulunui rcostat de pornire care introduce În infăşurările de fază ale rotoruluirezistenţe reglabile;legate in serie cu acesta: Prin aceastase reduce curentulde pornire, dar cuplul nu este afectat, deoarece, conform tebriei maŞinilor'asincrone, valoarea cuplului nu depinde de rezistenţa rotorului. Pe măsurăce motorul se accelerează, rezistenţele se scurtcircuitează, iar la atingereaturaţiei de regim, acestea se scot complet din circuit şi periile sînt ridicate depe colector, motorul funcţionînd ca un motor in scurtcircuit. '"

Acest motor prezintă avantajul unui cuplu mareIa pornire ceea ce firecomandă să fie utilizat la acţionarea maşinilor şi mecanismelor la carecuplul rezistent atinge valori importante.

Motoarele asincrone au o turaţie practic constantă, deci convenabilăpentru antrenarea pompelor.

Din cele descrise anterior rezultă recomandarea ca pornirea pompelor să ,se efectueze la sarcini reduse, iar aceasta se poate obţine prin manevrareacorespunzătoare a vanelor instalaţiei, in funcţie de tipul pompei utilizate.Schimbarea sensului de rotaţie a motorului poate fi obţinută foarte simpluprin inversarea a două legături de la reţeaua de alimentare, ceea ce echivaleazăcu inversarea cîmpului Invîrtitor statoric. '. ':

3.2.Punerea in ftmcţiu,!e, ~upravegherea fi Intreţinereain perioada de exploatare

Punerea în funcţiune a unei instalaţii hidraulice poate fi definită ca fiindtotalitatea operaţiilor ce se execută în faza de trecere de la starea de repaus,

Page 67: 62364992 Pompe Hidraulice

136 EXPLOATAREA ŞI !XTREŢIKEREA POliPEI IN INSTALAŢIE

la cea de funcţionare. Ea reprezintă pentru beneficiar momentul importantîn care instalaţia poate fi solicitată să satisfacă cerinţele pentru care a fostconcepută. Inainte de punerea in funcţiune, este absolut obligatoriu ca perso-nalul de exploatate să studieze cu atenţie şi să-şi însuşească indicaţiile cuprinseîn instrucţiunile de exploa tar. alt; fabricilor constructoare, emise pentrufiecare tip de pompă în parte şi livrate împreună cu acestea. Verificările ('p

se efectuează înainte de pornirea ~r()v;·.!·zisJ. au ca scop să ofere garanţiaînr1";--!iniriit ut uror conditiilor necesare unei functionări corecte J. instalatiei,

Aceste verificări, \'aiabil,~ În general pentru' toate pompele industriale,se vor efectua În ordinea următoare:- :.)~irealiberă (valabilă numai pentru pampele cuorgane ln mişcare de rotaţie);- sensul de rotaţie (valabil numai pentru pompele cu organe în mişcare derotaţie) ;- sistemul de ungere;- sistemul de etanşare;- circuitele auxiliare; , ." .._ amorsarea. ". . ""._,.' . ,.:' .,: ' ,•.: .I< .

Rotirea liberă este prima operaţie ce se execută inainte de pornirea pompeişi are, ca scop să verifice in ansamblu corectitudinea montaj ului pieselor r~ti-toare. Pentru aceasta, se slăbeşte stringerea presetupei şi apoi se roteştecuplajul cu mina. Rotirea trebuie să se facă uşor şicontinti~. Dacă pe anumiteporţiunise întlmpină rezistenţe sau înţepeniri, se va verifica centr~wa cu-plajului. Prin această verificare,seJ>revin~pom~~ nniji'poinj>itblocate din'ailHw-.itXv-w.,0tive.,care;:(~alt~,poate' 'conduce 'Iau defectarea unor 'J?iese.

, t'Operaţ'ia' se "poate exectifa' şi la pompele de dimensiuni mari; pentruaceasta se apucă cuplajul cu ambele mîini, de cătie .una'sai{i;!0Ul perSoane şise roteşte citeva: ture.' Mişcarea' este posibilă de'oarece frecarea in lagăre şi îngarniturile de ebiIlşare este redusă.' t • .,.' .

Ca exemplu se prezintă următorul caz: o pompă verticală de adincime,de tipul PAD, destinată hidrocentralei de la Porţi1e'delFier, avînd o lungimede 50 metri (alcătuită <lin tronsoane), fiind acţionată .prfntr-o transmisie ri-gidă, sprijinită pe lagăre de alunecare, a fost rotită de ,osingură persoană îndouă situaţii diferite: în poziţie orizontală, la asamblarea pompei, şi ln po-ziţie verticală, după ce p:>mpa a fost montată în instalaţie. Efortul de rotirea fost moderat. . . .

La pompele care funcţionează în condiţii atmosferice neprielnice, expusepericolului de îngheţ, operaţia de verificare a rotirii se va executa de fiecaredată cind se porneşte pompa. La aceste pompe, tn perioada de iarnă, dupăfiecare oprire, se vor deşuruba dopurile prevăzute la partea inferioară a car-casei, cu scopul de a evacua apa din pompă şi a pr.eveni astfel tngheţarea ei.

". Sensul de rotaţie a pompei are o mare importanţă asupra bunei funcţio-nări a instalaţiei, atît in ceea ce priveşte obţinerea parametrilor energetici,cît şi pentru prevenirea deteriorării agregatului, Este obligatoriu să se veri-fice dacă sensul de rotaţie al motorhlui de antrenare corespunde cu cel indicatde săgeata de sens a pompei. Această săgeată este aşJzată întotdeauna într-unloc uşor vizibil şi este realizată fie direct din turnare, apărînd proeminentăpe piesa respectivă, fie sub forma unei plăcuţe prinsă cu nituri. Pentru a atragemai uşor atenţia, culoarea ei se deosebeşte de cea a pompei - se vopseşte

1',

......•....... " .•... - {~;'.'. .. ':i

,

PUNEREA IN Fl"XCTIlJKE ŞI !xn:;:lIXEREA POl/PEI IN EXPLOAT.\RE 131

În.-I!:.!. :';:tlb~n s.iu negru. \',"rificare~ sensului de rotaţie se face n~mai ~apompele antr~nate de motoare. electrice ",de?arece . acestea P:Jt funcţiona inam' .[" :;',n'llr1. .\[otoardt; termice de torţă, in afara de cel~ navale: au ~~suldeterminat prin construcţie, astfel că În exploatare el nu mal poate fI.mo,dlf!Clt~.

Op~ra.ţia de Vf'rifkar,' propriu-z.isă ~" [ace yornl?-d .mot~rul I~'.llllt~ caac... la sa tie cuplat cu pompa. La pompele de dimensiuni mICIŞI mIJlOCII,seV",:., pJl'1li m.itorul pentru o fracţiune de t!mp foarte .scur~ă (cu pompa cu-ph:,'l:, astfel încît să se poată obs~rva. ten~mţ.a de rotire ŞI ~ensul. ..

La pompele echipat~ cu .gar':lturI mOI.din azb.esţ grafltat.. venflca:ease:1sului se va face numai dupa ce.m prealabil s:a~ slabIt. şuruburile ~~ st.rm-"ere a presetupei. La pompele echipate cu etanşărt mecanice. se va verifica ma-inte de pornire prezenţa lichidului de un~~re-spălare, În s.paţiul destinat acestuia.

Este interzis a se proceda la verificarea ~e:u'~lui cu motorul cuplat, .lapompele la care rotorul este fixat pe arbore p!m infile?re, deoarece o. porrureîn sens invers poate provoca deşurubarea sa ŞI Inţepenirea in carcasă, Aceastăinterzicere este totdeauna subliniată în instrucţiunile de exploatare (cartea.tehnică a maşinii). ., . ,". .

La aceste tipuri de pompe: pentru verificar~~ tsensului, se .proce~eazlastfel: se decuplează în prealabil motorul, se v:eriţIcă sensul la~ersul li?- ~olşi se corectează ~ac~este, cazul~~. cUJ?le~ apol~tn ~o~••e.~~~a ~~~,~e~lcăcentrarea cuplajulul ..... .,~:.,h •••.!L, ,;..,q', ..•... ,. .

. Lagărele pbmpei slnt unse'cu ulei sau cu unsoare consistentă. Inainte denornire se va verifica sistemul de ungere astfel: la pompele care au .lagăreleunse cu ulei, nivelul acestuia trebuie să se găsească în dreptul semnului denivel prevăzut pe lagăr, de obicei un vizor transparent. Dacă pompa esteechipată cu un ungător de nivel constant, se va verifica nivelul uleiului dinpaharul basculant. . '

La pompele la care ungerea se face cu unsoare consistentă, ~u este nece-sar să se verifice gradul de ung~re, deoarece lag~rele ~u rw.m~nţl ale acestorasînt unse în timpul procesului de asamblare din uZI?ă Ş! bv~a:e ca atare.Numai în cazul în care p:>mpa a fost stocată pe o perioadă mal îndelungată,mai mult de un an, astfel încît calităţile unsorii nu mai pot fi garantate, se vordemonta capacele rulmenţilor, s~ va îndepărta un?oarea veche şi se va înlo~uicu unsoare nouă. Aceeaşi operaţie- se' va executa ŞI asupra motoarelor electriceeate nu au funcţionat o perioa1li mai. lungă. . .

Excluzînd unele construcţii speciale, etanşarea arborelui pompelor in- tdustriale se realizează cu garnituri moi, sau cu etanşări mecanice. In aceastăprivinţă Înainte de pornire, se vor lua următoarele măsuri:

.: l~ pompele echip'.lte cu garnituri moi s~ vor strill§'e ~~uliţe1epresetup~icît mai uniform cu putinţă, Stringerea va fi moderata, fund recomandabila se efectua cu mina liberă;'

_ la pompele echipate cu etanşare mecanică, se va, verifica dacă în lo-caşul presetupei ~xistă lichid de. ungere-spălare. . .. . .

Unele tipuri de pompe sînt prevli~ute ~u InstalaţII. a~xlltare - derăcire, ungere, egalizare - al căror rol ŞI funcţionare trebuie bine cunoscutde personalul de exploatare.

In acest sens, înainte de pornire, se vor manevra robineţii respetivi, în, .conformitate cu indicaţiile prevăzute în instrucţiunile maşinii. .

Page 68: 62364992 Pompe Hidraulice

138 EXPLOATAREA ŞI IKTRETD."EREA POMPEI IN INSTALATIE

Cea mai importantă operaţie de car~.este condiţionată bun,,: funcţionarea instalaţiei o reprezintă verificarea stăm de amorsare a pom~el. .

După cum s-a arătat in capitolul 1, pentru a putea tra~smlte o can~ltateoarecare de energie lichidului, organul de lucru al. pomper - rotor, plst~n,naletă - trebuie să vină în contact cu acesta, realizînd amorsarea propnu-~isă. Din acest punct de vedere, există două categorii de pompe:- pompe care nu se pot arnorsa singure (neautoamorsante);- pompe care se amorsează singure, denumite autoamorsante sau auto-aspiratoare.

In general, toate pompe~ \"olumic~, atit cele .cu mişcare alternativăcît şi cele cu mişcare de rotaţie, au calitatea de a fi aut<;amorsante.

Pompele centrifuge şi axiale nu posedă această proprietate, ceea ce re-prezintă marele lor dezavantaj.

Avînd în vedere importanţa fenomenului de amorsare la puner~~ înfuncţiune a pompelor, in continaare sînt prezentate cîteva procedee utilizatemai frecvent la diverse instalaţii:a. Procedeul amorsării prin "cădere" sau "lnecare". Acesta constă in amp~-sarea pompei in instalaţie astfel ca nivelul lichid~ui din rezervorul de aspr-raţie să fie situat la un nivel superior faţă de nivelul la ~~rese&ăse.~teax~rotorului pompei. In acest fel1ichidul ajunge la pompă datont.ă acţ~unl1forţeide gravitaţie, asigurînd in mod permanent amorsarea acesteia. Diferenţa. denivel trebuie astfel aleasă incit să satisfacă NPSH-uJ. necesar al pomper,

..Schema de funcţionare a unei astfelde .Instalaţii teste prezentată' înfig. 5.27.'1;' .r·;,- '. .....

.<:t"

".; ..

Fii. 3.27. Schema insta-laţliei de amorsare prin sis-tem gravitaţional (prin că-

dere, sau Inecare).

Acest procedeu prezintă dezavantajul că necesită execuţia unei construc-ţii speciale - coborirea pompei sau ridicarea rezervorului de aspiraţie-scumpind costul instalaţiei.

P{;XEREA IN FUNCT!UXE ŞI !NTRETIXEREA PO)!PE! IN EXPLO,UARE 139

b Procedeul amorsării prin sorb CII clapdJ. Soluţia este ilustrată în fig. 3.28,din care se remarcă faptul că nivelul lichidului din rezervorul de aspiraţieeste inferior nivelului axei rotorului pompei. Sistemul funcţionează astfel:inainte de pornirea iniţială. prin pîlnia rlPumplere, situată la partea sup.eri~ară.a pom-pei, se umple conducta de aspiratie ŞI pompacu lid,iJ care <ipaS<iasupra clapetei ŞI o rnen-tin= închisă. Pompa se consideră umplutăatunci cînd lichidul ajunge la nivelul pîlniei,după care se înşurubeaz~ dopul de închi~er:.

La pornirea pompel, coloana de lichidfiind continuă, amorsarea poate avea loc,clapeta deschizîndu-se sub acţiunea c~re~-tului de lichid. După oprirea pompei dinfuncţiune, sensul curgerii se inversează, ela-peta se închide şi păstrează astfel coloanade lichid pentru o nouă amorsare. ,

Acest sistem presupune realizarea uneietanşeităţi perfecte a clapetei, care să .asi-gure menţinerea permane!ltă. a coloanei delichid in conducta de aspiraţie. Eventualele \scăpări datde0ratestării necoreSj>utnzăft.oarea '~'\~~~~fS1~!2Isuprafeţei ,etanşare, care poa e I coro- ~dată, lovită sau :zgtriată,' conduc la go- Fig. 3.28. Schema ins~ţiei .:"de'a-lirea conductei de aspiraţie, avind drept morSl!Ze,prln sorb c.uclapetă:",consecinţă nearnorsarea pompei la pornirea , _ pilnie;,- sorb cu clapetă.

următoare. " " .Această deficienţă reprezintă deza,:antaj~ prmcip.al. al sl~temulul.

Un alt dezavantaj, din punct de vedere hidraulic, il consţltule însăşi clapeţa;care introduce o rezistenţă suplimentară, ceea ce defavorizează caracteristicade aspiraţie a pompei.,," '.} :L 'c. Procedeul de amorsare prin vid. Acesta se realizează cu ajutorul unei sursecare poate crea in cond~7ta de aspiraţie. o d~presiti~e. • ."

Există diverse soluţii de creare a VIdulUIcare-şi gasesc aplicarea înfuncţie de caracterul instalaţiei. ,'

Pentru staţiile de pompare dotate cu un număr mare de pompe, saupentru pompe de dimensiuni mari, es.te,rentabil să se folosească o p~mpă devid racordată la conducta de aspiraţie a pompelor. " I ,[ 1

. In fig. 3.29 este prezentată sche~a a.cestuiprocede~.Funcţionarea are loc astfel: se mchide in prec:Iabil ~a~a de r,:ful~re,..se

deschide robinetul de vid de pe conducta de aspiraţie, urmărindu-se indicaţiilevacummetrului. Cind depresiunea atinge o valoare stabilă, determinată d~înălţimea geodetică de aspiraţie, lichidul ajunge la. nivelul J?rizeide vid ŞIdeci pompa poate fi amorsată, Se porneşte pompa ŞI se deschide treptat vanade refulare.' ....

Acest sistem de amorsare este raţional, nu are dezavantajele înt1ln~tela sistemele anterioare, iar astăzi este utilizat din ce în ce mai mult, în specialîn staţiile de pompare.

~I-':'---~:=I~

- )

s

Page 69: 62364992 Pompe Hidraulice

140.

EXPLOAHREA ŞI INTRETINEREA POMPEI IN INSTALAŢIE

, , Utilizarea sistemului de amorsare prin vid, la pompele axiale este con-dlţlOna,tll.de alura curbei caracteristice a puterii acestora, care a a 'du li.cums-a mal arătat, creşte pe măsura creşterii presiunii de refulare. DeŞaici,~ezultă

că pompele axiale nu pot fi pornite cuvana de refulare închisă, astfel că sepa-rarp;a ~onductei de refulare de cea dea~plraţle nu poate avea loc, iar crearea~ld,U!Ulîn aceste condiţii nu mai este po-sibilă. La aceste pompe nu se aplică nicipro5edeul de amorsare prin sorb şi ela-p~ta, d~oa!ece conducta de aspiraţie aredimensiuni foarte mari şi umplerea s-arface într-un. timp prea îndelungat. Dinace~te motIve, la staţiile de pompareechlpa.te cu pompe axiale se utilizează

"i~-;;~~=~!!"exclusiv pr~cedeuld~ amorsare prin îne-'f:. c'.'Ie. Totuş~ la unele staţii, "situate la

distanţă mal m~e de sursa de apă, amor-:> .sarea se face prmtr-o conductă' sifon,Care

se u;nple tot cu ajutorul unei pompa.de VId.'" . '" " .,; ln:afară de .sistemele descrise -mai:s~s, l~~umite tipuri de pompe se uti-Iizează .di~er~e..soluţii ,constructive" ba-

Fig. ~.29. Schema instaIaţiei de amor- . zate pe, prmcipn de funcţionare diferite:• sare prin Vid: - ··astfel.indt pompele devinautoamorsante.

M,-manometru. MI'-:-manC>VaCuummetru. Folosirea acestor c~n~trucţ~i este impusă. .' in general de condiţia de siguranţă (agre-

gat~ de mterv~nţii la stingerea Incendiilorvpompş navale, procese tehno-. Iogice automatIzate, etc). De obicei, randamentul lor este inferior faţă de

cel al pompelor obişnuite.. ..~ 'regulă generală, înainte de pornire, toate pompele autoamorsante

trebuia um~lut~ cu licJ;ridulde. lucru care realizează etanşarea interstiţiilorŞI în acelaşi timp evită uzurile datorate frecării suprafeţelor nelubrifiateDupă efectuarea tuturor operaţiilor pregătitoare în vederea punerii in func~ţiune, se poate proced~ la po~rea propriu-zisă a agregatului. Manevrele carese f~c cu !lce~tă ocazie trebuie să ţină seama de tipul pompei, precum şi departicularităţila constructive ale acesteia.

In .~elece urmează, se prezintă regulile valabile la pornirea principalelorcategoru de pompe.Pompe centrifuge- ~eînchi~e. complet vana de refulare, cu SCO~ulde a· obţine un cuplu-rezistent ~mtm, conform curbelor caracteristice ale .pompelor centrifuge.- Se deschide vana de pe conducta de aspiraţie, la instalaţiile care sînt echi-pate cu astfel de vane.- Se deschid robinetele cir~uitelor de .răcire, ungere sau etanşare.- Se porneşte pompa, acţionînd maşina de antrenare respectivă.

-----~

Spre .,6It rid

Pl:NEREA 1:01FUl>CŢlmiE ŞI INTREŢI:oIERE.\ POMPEI IN EXPLOAT•.••RE 141

După atingerea turaţiei de regim se urmăreşte indicaţia manometruluim')nht în flanşa de refulare a pompei; dacă acesta este stabil şi indică u pre-siune superioară faţă de cea nominală, pompa este amorsată şi se poate des-chide vana de refulare.

,i' Nu este nici un pericol dacă pompa funcţionează o perioadă de timp limi-i tara (1-2 minute) cu vana de refulare complet închisă, deoarece organele(.pompei sînt dimensionate să reziste la o presiune mai mare decît presiunea

obţinută in acest punct. Totuşi pompa nu trebuie să funcţioneze prea mult înacest regim, deoarece, datorită frecărilor cu organele pompei, lichidul se poateîncălzi excesiv şi poate atinge punctul de fierbere, ceea ce ar avea ca efectdezamorsarea pompei.

Dacă după pornire manometru! nu indică presiune în refulare, aceastaeste un indiciu că pompa nu este amorsată. In această situaţie, se va opr]pompa şi se va verifica din nou starea de amorsare. ' ... ,.', .r, .;;

Dacă pornirea pompa! s-a efectuat în condiţii normale, in continuare, seva regla regimul de funcţionare în scopul obţinerii parametrilor doriţi. Inmod practic, la instalaţiile curente se procedează astfel:"- Se deschide vana de refulare, nrmărindu-se concomitent indicaţia manome-trului pînă ce acul indicator se opreşte in dreptul diviziunii corespunzătoarepresiunii dorite. La o instalaţie calculată corect din punct de vedere hidranlic,această situaţie trebuie să coincidă cu deschiderea completă, a vanei derefulare. ,.,' . >

- Se urmăreşte" funcţionarea etanşării: presetupa' cu' garnituri moi se vastringe astfel incit să permită o picurare necesară răcirii şi ungerii gamiturilor .- La pompele antrenate de motoare electrice Se citeşte indicaţia amperme-trului, avîndu-se în vedere ca;. la sarcina respectivă, să nu' se depăşeascăvaloarea curentului nominal înscris pe plăcuţa de caracteristici a motorului •

In exploatare, pot apărea situaţii diferite, în care pompa este pusă Să'1iiiiC-ţioneze la alţi parametri decît cei prevăzuţilaconlractare.Dinacestpunct devedere, pompa centrifugă poate satisfaceun domeniu cu limite suficient de largi,dar se va ţine seama că, in general, motoarele recomandate de fabrica con-structoare nu satisfac caracteistica puterii absorbite pe toată lungimea curbei-- procedeu raţional şi economic - astfel că, la o anumită valoare a debi-tului, motorul devine supraîncărcat, iar funcţionarea în asemenea regimtrebuie evitată. '

În marea lor majoritate, instalaţiile nu sînt dotate cu debitmetrepentru măsurarea debitului vehiculat, iar acest lucru nici nu este necesaratîta timp cît cerinţele beneficiarului sînt satisfăcute. Dacă se apreciază ~nsăcă debitul este nesatisfăcător, privind jetul de lichid la capătul conductei derefulare, atunci se poate improviza o măsurătoare cu ajutorul unui vas ata-lonat, de exemplu un butoi de capacitate cunoscută. Rezultatele măsurătoriisînt aproximative, dar ele pot oferi o imagine asupra ordinului de mll.ri~ea debitului, care, fiind comunicată producătorului în caz de rsclamaţie,poate reprezenta pentru acesta o informaţie preţioasă. Se inţelege că astfelde măsurători se pot aplica numai la pompele cu debite mici şi mijlocii, deter-minate de capacitatea vasului de măsură.

Page 70: 62364992 Pompe Hidraulice

142 EXPLO,IT.IRE,": ~I l:-orREŢI:-OEREA I'OMPEI 1:-0I:O>ST.\L\ŢIE

, la pompele cu debite .importants, se vor utiliza debitmetre adecvateIar pentru alegerea metodei de măsurare si a tehnicii ~ -. ". 'c"'::snIta manualele de specialitate. .,.. ,. . ". " ~'-', O" \ Of

P~nt~ oprirea pompei din funcţiune se va proceda astfel:- :p lnrhf<11' 't'~1n~l de P(~ conducta CI; ~-t;f:.ildrt:.- ::.e deconectează maşina de antrenare.- Se inchid roLindple circuitelor auxiliare Dac' xist ă " 1~e goleşte pompa. . '·'.l t'. , d pe!lcu d/;: ingllteţ

(Pompe axiale

- ~e deschide complot vana de ~efulare.--: Se ,deschide vana de pe conducta de aspiraţie. dacă instalaţia o are pr _văzută. ' e

- ~e deschid r~~i~etele circuitului de alimentare cu lichid pentru unzerlagarelor transmisiei, .' '01:' ea- Se porneşte pompa.- DU~ă atingerea turaţieids regim, se va manevra vana de refulare înă ces~ obţme. presiunea .dorită. Aici se va avea în "edere ca reglajul p;esiuniisa se ~eallZeze astfelmcît să nu se depăşească valoarea nominală contractatăcare, In caz contrar, ar putea conduce la supraîncărcarea maşinii de antre~nare,.; ".' ;)J,WT f'.~

-:- Se verifică stringerea presetupsl cu garnituri moi, astfel ca f~ funcţio~aresa se asigure o sc~rg~re ~ub formă de picături. .-". ~ urmăresc Indicaţiile aparatelor de control: manometre vacummetredebitmetre, cunpermetre. l' Y.... ." ,. .' , •

Deoarece .pomp~ţe axiale nu pot fi pornite cu vana de refulare închisăfuncţionarea .lo~ fiind I?stabID: în zon~ debitelor reduse şi a înălţimilor d~pompare ~al ridicata, Instalaţia trebuie astfel concepută încît să nu creezerezistenţa !mportante la pornire .. In acest sens, clape ta de' reţinere nu se vamonta decît la ~apătul conductel de refulare. astfel încît pornirea să SI' facăcu conducta golită de apă. c, J

Oprirea pompei din funcţiune se face astfel:- Se deconectează maşina de antrenare.- Se închid robineţii circuitelor auxiliare.- Se deschide complet vana de refulare dacă aceasta a fost închisă parţialîn timpul funcţionării. ' '

Pompe volumice

To~te pompele volumics, indiferent de felul mişcării - prin rotaţie sautranslaţia - se pornesc cu vana de refulare complet deschisă, deoarece, Iaaceste p?mpe, puterea c~)Jlsumată creşte pe măsura creşterii presiunii de refu-lare. Prin u~are, pornirea lor are loc astfel:- Se deschida vana de refulare....:..Se deschide vâna de aspitaţie. •- Se deschid robineţii circuitelor de ungere şi răcire.- Se porneşte pompa.-: D~pă atingere~ regim~l?i nominal, cu ajutorul van ei de refulare se regleazăvalorile parametnlor solicitaţi,

Pm.'EREA IN FUNCŢIUSE ŞI INTREŢISERE." POllPEI IN EXPLOAT."RE 143

Oprirea se face astfel:- Vana de refulare rămînînd deschisă, se deconectează maşina de antrenare.- Se închid robineţii circuitelor auxiliare.- Dacă există pericol de îngheţ, se goleşte pompa.- Vana de pe conducta de aspiraţie poate rămîne în poziţie deschisă.~ 3.2.1. Supravegherea în timpul funcţionării. Supravegherea agregatuluiin perioada de funcţionare are scopul de a asigura exploatarea normală a aces-tuia şi de a preveni producerea unor defecţiuni sau deranjamente datorate

; unor cauze accidentale.f. . Pe parcursul funcţionării, se urmăresc următoarele elemente:"r Funcţionarea liniştită a agregatului, care trebuie să aibă loc fără zgomote

~normale sau vibraţii puternice. Dacă regimul este silenţios. aceasta este oindicaţie că montajul şi centrajul au fost corect efectuate. La pompele al.căror arbore este sprijinit pe lagăre cu rulmenţi, se aude un uruit continuu,a cărui intensitate este în funcţie de calitatea rulmenţilor. Acest zgomo(nuestetm indiciu de funcţionare anormală. De regulă, astfel de' pompe nu semontează în instalaţiile clădirilor de locuit. deoarece zgomotul este supărătorpentru locatari. In astfel de cazuri, se instalează pompe prevăzute cu lagărede 'alunecare, a căror funcţionare este mult mai silenţioasă.; '." :

Vibraţiile 'şi trepidaţiile puternice stnt determinate' fn majoritatea cazu:I rllor de un centraj defectuos.

Dacă tn timpul funcţionării 'a:parzgomotepnternice, 'Sub formă de lovi-I turi sau pocnituri, se opreşte iniediat pompa, se cercetează cauza. setnlătură'. defecţiunea şinumai după aceea se poate pomi din nou agregatul. . ' .:

- Temperatura uleiului din lagărul pompei ntiitrebuie 'să depăşească Cumai mult de 50°C, temperatura mediului ambiant. Pentru aceasta, se va urmărica nivelul de .ulei din lagăr să corespundă cu reperul marcat pe indicatorul denivel. Dacă uleiul are un nivel mai redus, faţă de reper. se va completa cu uleide aceeaşi calitate. . .' , .. ' "'. ,. .

.. Este contraindicată funcţionarea .~u ~x9ţlSAe PIei••deoarece aceasta i>ro- ,voacă un consum suplimentar de energie ŞI, în acelaşi timp, conduce la o Incăl-zire excesivă a uleiului, datorită frecării acestuia cu piesele aflate in rotaţie.

Dacă lagărele pompei sînt unse cu unsoare consistentă, completarea seva face periodic. în funcţie de tipul pompei, tipul constructiv al rulmentului,precum şi de mediul în care funcţionează ansamblul. Intervalele de completaresau înlocuire totală a unsorii sînt precizate în instrucţiunile de exploatareemise de către furnizor. ,

Temperatura de funcţionare a rulmenţilor se verifică de obicei atingîndcu mîna porţiunile de lagăr din dreptul acestora. Orientativ se precizează cădacă mina poate suporta cîteva secunde contactul cu părţile respective. fărăsenzaţie de arsură, încălzirea poate fi considerată normală (40-50°C). Veri-ficarea se va face după cel puţin 1/2 oră de funcţionare, deoarece in această.perioadă de timp se poate aprecia că regimul termic s-a stabilizat. Dacă tempe-ratura continuă să crească şi după acest interval, atunci se va opri pompa, seva cerceta cauza şi se va remedia. Temperatura diverselor părţi ale corpuluipompsi poate fi măsurată cu precizie cu ajutorul termometrelor de suprafaţă,care ar fi recomandabil să existe în dotarea unei staţii de pompare.

Page 71: 62364992 Pompe Hidraulice

144 EXPLOATAREA ŞI lSTRaTINEREA POMPEI I~ I~STALATIE

- Etanşarea arborelui la ieşirea din carcasă trebuie să asigure o funcţionarefără pierderi abundente de lichid, la presetupele echipate cu garnituri moi,iar la cele echipate cu etanşări mecanice, să împiedece complet scăpările.

La etanşările moi, piuliţele pr-setupslor, se strîng moderat, la. început cumîna liberă, astfel încît să permită o uşoară scurgere de lichid, sub formă depicături, necesară răcirii şi ungerii garniturilor. O strîngr>p~ prcJ. pu~,_~:.iC~lare ca «foct încălzirea excesi va a acestora, încălzire care se manifestă prinapariţia unui fum negru în zona prssotupsi, arderea inelelor respectiv= şideteriorarea etanşării.

la pompele ale căror utanşări sînt prevăzute cu circuit exterior de răcire,spălare sau etanşare, robinetul care alimentează acest circuit se va regla astfelca presiunea Iichidului auxiliar să depăşească cu 1-2 bar presiunea Iichiduluipompat,

In principiu, la pompele echipate cu etanşări mecanice, nu sînt admisescăpări de lichid. Dacă totuşi se constată astfel de situaţii, se va opri pompaşi se ~a ~erifica ~acă n;ontajul etanşării a fost executat in .conformitate cuprescnpţille furnizorului. i'" r , ..i " .. !' '; ',ni .,' i; .. :' •.."..,..A,paratelede măsură şi control trebuie observate în permanenţă, iarvalorileparametrilor obţinuţi se notează în registrulde exploatare, la. anumite ,inter-vale sţabilite infupcţie .~e C;~Cl.cterul~t~ţiei.:Qaţ:A ,indic~ţiile aparatelorsint sub formă de pulsaţii sau oscilaţii, rezult~ c1\ rl'gimul dp pompareesteneuniform, prin urmare. tre.buie,.JePisţat~-ta~za'i~AjîE1~tffi'.lIrt~~,;ar ,.,.,."." ."w.~. iP.~~ vQlumI~e ~plston; dup~ cum rezUlti. (firi p~nciplUl defuncflonare, regimul debitării este pulsatoriu, Jar pentru a proteja aparatele,acestease, v.qr racorda prin intermediul unor amortizciare' de.pUlsaţii., '.' _ .." Corespyn~âto.~ st~âi~U!~~ţ~# .de ,c!esvQltare a ~~di,,iţi~t;uatiile mailIDportanfestnt antomatizate, astfel inc:1t pompele pot funcţiona ,Ş~fără .0supraveghere strictă din 'partea personalului. Astfel, instalaţiile' dotate cupompe antrenate "de 'motoare electrice se pretează in mod deosebit la auto-matizare, datorită uşurinţei de transmitere electrică la distanţă a comenzilor..Cel mai simplu dispozitiv de comandă electrică este contactorulelectromagnetic,care, are rolul de a astgura r~~ţIideIea_şau dsschidsreaIclrcuitului electric dealimentare a motorulul, Comanda automată a pcmpelor centrifuge este foarteuşor de realizat deoarece, spre deosebire de pcmpele volumice, între pompăşi motor nu intervin cupluri rezistente care să se opună in mod brusc la pornire.

Avantajele principale ale autcmatizărf pot fi rezumate astfel:- Eliminarea posibilităţii efectuării de manevre greşite, in timpul funcţio-nării, element care devine foarte important in special la agregatele de puterimari.- Protecţia motorului este asigurată în mod automat in timpul cit agregatulse află in funcţiune: ....;..Economie de personal de supraveghere calificat. .

In principiu, aparatele şi dispozitivele de automatizare trebuie să semna-lizeze şi să întrerupă funcţionarea pompelor în următoarele situaţii:- dezamorsarea pompei: .'- scăderea presiunii de refulare sub limita pentru care s-a reglat funcţio-narea;- depăşirea temperaturii uleiului din lagărul pompei, peste limita admisă;

rt.::':EREA IN FUNCŢIUl'iE ŞI I:-OTRE1J:':[RE.\ PO)Il'EI 1:> EXPLOAT.\RE 145

_ supraîncărcarea maşinii de antren.are;scăparea lichidelor toxice în exterior. , d 1

- Tn practică automatilarpa instalatiilor r!P, pomp~rp, 1~,,-UIll}~p~oce ee efolosite, se baz~ază pe principiul variatiei 'param~trllor .energe~lclt al dagre~~=tului: de resiunea in conducta de aspiratie, pres!1.~nea !TI con uc a e reiare, 'Jebiful rciulat, intensitatea curentului. electric de alimentare, ni\~~:=limită ale Iichidului din rezervorul de aspIraţIe sau rtfularp, temperalagărelor etc. . . .

De obicei variaţia nivelului este folosită pentru ~ornlrea ŞI oprl:ea. agre-gatului, iar v;riaţia presiunii, temperaturii şi Intensităţii, pentru opnre !TI cazde avarii. tir -

Soluţiile construtive bazate p~ variaţia nivelului sî.nt cele care u fzeazacomanda prin flotor sau electrozl.. . '. .

Flotorul este un corP plutitor ghidat pe un cablu \'e~lcal ŞIcare urm~reşt~i ia nivelului lichidului între două limite, un~ l!lferl(~ară,altl1;.supenoaiă,

var aţ t f'l t du ă dorinţă Cînd nivelul hchidului creşte rn rezervor,care po I reg a e p . . ind' 1 limita superioarăplutitorul (flotoru1) se ridică odată cu acesta ŞIc ajunge a '. 1 IIi hid luistabileşte contactul electric şi POdmeşltetJ?OtmPla..Pbeom:~urăşic~i:d\ ~fing~· ~ita

sca e, pUI oru co a , ..

e ; 2. 2 ? 2 U .: 7 ? ~ ~J1, !f},~e.•.~~~a!tgl.î,~t.X;~,U~ft~?~p~~~hM~cr~r~~i"l~est~ir'}:J .. "..- .. ,. . "dispozitjv. ',.'''' ... "V ,1),,,:i;.l,,.<H.\fl J~:H':';;

•••••• .1-'>:'1\ .Co.mă.n~:piln, eledroZl"S!l. J;.e~~ c't.aJu-, toi-ui ~doi electrqzi suspen$ţl J>1:.IIi,~b.I~ ele<:-''tdte 'iZ'oI3:te, la. două nivele difer.ite ale lichi4~11l''tn rezervoi:Ul de aspiraţie: Acest sistem ·se.ba~ează'pe prinCipiul conductibilităţi~ electrIce a lichIdelor, impure ŞI de a~eea es~~ u'tilizat .cu precădere la

automatizare a mstalaţlilor, de. pomp~e a apelor.menajere .şi .lichidelor ce conţm particule in sus-·pensie. , ,~' . . ..

În momentul contactului electro~ului <:u u-chidul, se stabileşte ~n curent de slabă mtensl~ate,care, prin intermediul un~l releu, e~te capabil. sătransmită comanda electrică de pornire sau oprire." ''3.2.2. Deran)amente filDcţion~e ..şi metodede remediere. În perioada exploată.rIl, .la . agre-~~atele de pompare pot apărea anU:IIute incidentefuncţionale care au ca efect un re&lm d~ l~cru de-fectuos a1instalaţiei, sau chiar opnrea el din func-ţiune., ,.".'

Defecţiuriile ce' se ivesc in func,tlOnarea. m-stalaţiei il nemulţumesc totdeauna pe ţ>enefi~iar, iar practica confirmătendinţa acestuia de a acuza pompa, deci furnizorul. .

Pentru ca relaţiile dintre beneficiar şi furnizor să nu ~ufere datorită unorinterpretări sau informaţii eronate, estl' bine să se precizeze cadrul acestor

t

Fig. 3.30. Schema automati-zării cu dispozitiv cu flotor:

K - comuta.tor; il - ung~,~or.'

,.,

10 - Alegerea pompelor - c, 267

Page 72: 62364992 Pompe Hidraulice

146 EXPLO.H.\RE..\ ŞI tSTREŢI:.rERE.\ PO)[PEI IN INSTALAŢIE

relaţii, privind principalele ~ondiţii de Iivrare a pompelor, care, in perioadaact~al~ de desv?lta:e tehnică, au un ~aracter de valabilitate acceptat demajoritatea furnizorilor de pompe, la nivel mondial. Astfel trebuie cunoscutcă inainte de livrare, pompele sint supuse unui control final In standurile deprobă ale uz!nelor exe.cutante, control care are ca scop să verifice compor-tarea pompei in funcţionare precum şi realizarea caracteristicilor hidraulicepre\:ă.zute în d<?Cument~ţia tehni~ă. Pompele care sint admise primesc uncartificat de calitate I!mlSct" furnizor, care este înmînat beneficiarului odatăcu livrarea pompei. Prin acest certificat se atestă faptul că uzina a livrat unprodus care corespunde condiţiilor stipulate în contractul incheiat cu bene-ficiarul.

In ţara noastră, dealtfel ca şi In multe alte ţări, uzina furnizoare acordăanumite termene de garanţie, in funcţie de tipul constructiv al pompei,in cadrul cărora se obligă să remedieze sau să înlocuias~ă piesele defecte, dato-rate unor cauze imputabile executantului - defecte de' material, defecteascunse etc. .

In general, termenele de garanţie acordate de uzinele ~ucătoare, pen-,tru pompele: de uz general,' sint de .6"; 12luni de funcţionare; dar ele nu depă-şesc12.....!.18luni de la livrare..' I ..", r-~-::-""" •. _..,_.. __ .

. Prin I~iniare, se re~otD.andă·ca:, tn c'c\ZU! uri6r.defe~ţiurii de fuÎlcţlonare.beneficiarul să verifice' in prealabil dacă din punct ,de vedere.al instalaţieia~ fost r.esp.ect~~ec~ st.*t~ţ~ r , to~te ~~Il;~ţilleprev;ă,z't\ţ~.ÎIli~ Ş~~d.au fosturmate !~~l~ţiile ~ -,l:1lStrUcţl1l1:itteiie exploatare ale pro~ui7Dacl dupăace.~tă.y~ri:f2ca,r~,ţef~?tul.~~ţ~ 1l~con9udent s.. 1I9 ya~ilipţa:,::furnizoru1,c~ 1se vor transmite info.~aţii~ţ.~ai, ~ţ4illţe as~pra,sţ~aţiei eJţistente.Dacă pe-ih;ua ·,acestor infonnaţii specialiştii uzinei pot depista ,cauza defec-ţiunii, ei vor informa beneficiarul, recomandtnd tn acel~i. tiÎnp măsurilenecesare in vederea remedierii; Dacă informaţiile nu sint sUfiCiente, fumizorulare datoria de a trimite un delegat competent sau echipa de "service", careva analiza situaţia la fata locului şi va indica modul de remediere.rcare pOatesă privească pe beneficiar sau uzina constructoare, Rezultatele cerceU.rUorefectuate in prezenţa beneficiarului, precum şi constatările, •se. coasem-nează ţntr-ull proces, verbal. Dacădefecţiunea se. prOduce .după scurge-rea termenului de garanţie,' furnizorul nu mai are obligaţii legale de reme-diere, cu ~xcepţia~vrării contra cost a pieselor de .schil;nb comandate de'benefic~ar;·Totodată beneficiarul este nevoit să 'stabilească prin personalulsău deexploatare, care trebuie să posede cunoştinţele adecvate, cauzeledefecţiunilor şi să execute remedierile necesare cu mijloace proprii. Pentrua oferi personalului de exploatare posibilitatea de a depista operativ cauzelecare conduc la funcţionarea necorespunzătoare a instalaţiilor hidraulice, tncontinuare se prezintă principalele defecţiuni ce se intilnesc mai frecvent inexploatarea pompelor, precum şi recomandări pentru remedierea acestora.

Deranjamentele ce apar într-o instalaţie pot fi împărţite în două ca-tegorii distincte:

1"..1"/;",'

••••.•.•.•.e. h(

PCl\'P.REA IN FUXCŢIUNE ŞI IXTREŢI!\ERF.\ rOMPEI I~ EXPLOAHRE 147

_ deranjamente privind pompa;_ deranjamente privind maşina de antrenare.. ,. _

Deoarece natura deranjamentelor funcţional-liidraulice este comunapentru marea majoritate a diverselor categorii de pompe, ele pot fi grupatedupă aceleaşi criterii, fapt care prezintă avantajul unei depistări rapide acauzei care le provoacă. .

Indicatiile se referă în special la pompele o-ntrituer-. d,>()~,rpCf· :l(I'S~f':l srrit(ele mai răspîndite, particularităţile specifice anumitor tipuri de pompe fiindtratate separat.

A, PO)IPA

1. Pompa nu se amorsează_.,.: .. -:--. <'. -

Cauze Remeâieri.1. Sorbul cu clapetă a. Se demontează. sorbul şi se verifică starea supra-

nu :indeplineşte feţelor de e~nşare ale clapetei şi ale sor~ului: Dacăcoadiţia de' etan-.. acestea .presintă urme .de corodare, zgtrieturl sauşeitate, astfel că lovituri, se vor remedia prin prelucrare sau şlefuireump1erea .pompei cu şmirghel fin, in funcţie de mărimea, forma şicu lichid nu mai adîncimea rizurilor, Se verifică dacă c1apeta nupoate fi asigurată. lămtIie blocată In 'poziţia "deschis", datorită uzu-

rilor articulaţiei clapetei. Dacă se constată nzuri maipronunţate, se vor înlocui piesele uzate.

b. Traseul conductei b. Se verifică etanşeitatea conductei de aspiraţie, cude asp!raţie de la scopulde ~ preyeni pătrund~rea. aerului î~ sistemulsorb pînă la gura de aspiraţie pnn eventuale fisuri sau pon, Aceastăde aspiraţie a pom- verificare este deobicei greu de realizat, din cauzapei nu este etanş. poziţiei 'dificile a traseului conductei de aspiraţie

. (puţuri, rezervoare închise), astfel că în majori-+tatea cazurilor se poate verifica doar execuţia ·imbi-nărilor, stringerea şuruburilor flanşelor, racordarearobineţilor şi aparatelor de măsură (vacuummetre,manometre), stringerea presetupei . etc.Dacă accesul la conducta de aspiraţie este simplu,atunci aceasta se umple cu apă şi se verifică dacăprezintă scurgeri. Lichidul se toarnă prin orificiulde umplere al pompei, iar nivelul său trebuie sădepăşească marginile acestuia. Dacă apar bule deaer, se continuă umplere a pînă ce acestea dispar.

c. La sistemul de a-c. Se porneşte poinpa de vid şi se observă indicaţiamorsare prin insta- vacuummetrului, care trebuie să arate o valoare delaţie de vid nu se 'cel puţin -0,6 bar. Dacă vidul nu poate depăşirealizează vidul ne- o anumită limită, se închide robinetul de legăturăcesar amorsării. dintre conducta de aspiraţie şi instalaţia de vid,

Page 73: 62364992 Pompe Hidraulice

148 EXPLO.H.\REA ŞI l!lTRETIXEREA POMPEI lN INSTALATIE

se opreşte funcţionarea acesteia şi se urmăreştepoziţia acului vacuummetrului. Dacă se constatăo reducere treptată a valorii vidului, rezultă cătraseul de aspiraţie nu este etanş şi deci trebuieverificat, Iniţial se Va verifica strîngerea garnitu-rilor presetupei pompei şi ale celor de la tija vannide refulare. Dacă şi dupa aceste măsuri vacuummetrulcontinuă să indice o reducere a vidului, conducta deaspiraţie trebuie demontată şi verificată separat petronsoane.Dacă vidul se menţine constant, dar sub limita mi-nimă necesară, defecţiunea se datoreşte neetanşei-tăţilor sau uzurilor pompei de vid sau a instalaţieirespective şi în consecinţă acestea trebuie verificate.

d. Valoarea NPSH""l1 d. Din diverse motive, valoarea NPSH"lt1) poate săeste mai mică decit r difere faţă de S~a, pr\lvă.zl1t~la~ontractare, astfelNPSHrHc' "~ndt 'NPSHrH; să nu mai poată fi sifi'sacut şi de

aceea amorsare a nu mai poate fi realizată. Pentrudepistarea acestei cauze se procedează astfel: .

'.' ..;' j.c 'se:'V~'ri!ică. dacă :Sit~:s6~b~ui.nll.esf~ ţnfundată şi. .:~',.: '.~iz!ă l~puptăţilEjldin·ochlUrile sitei ; "-;;1',

," ,:r, .,' "::.....se ventică. caracteristicilE? lichiâuIui: enieÎil1iră:.. "'."'. , ~.,lu'~. ;'visCOzitâ:te:,'1gteutate['Specifică''ŞfI se' ia~ . n&suri c~

acestea să se incadreze în limitele valorilor avizatelaconfractare;.. . ,le; ,

. .:....d~~ă' ';tivelul' iniIiim ' 'ar ;Ilchidului din rezervorul deaspiraţie este mai scăzut decît cel pentru care s-aay'~~t pompa, în funcţie de situaţie, se vor luamăsuri pent~u, restabiliraa condiţiilor iniţiale, saudacă acesţ lucru, nu ,eşt~"posibil, se va proceda lamodificar.e;t /~ţ~aţi~~,;~ sensul creşterii valoriiNPS!l"IQ . .În acest scop se va acţiona în specialasupra înălţimii geodetice dintre nivelul lichiduluidin rezervorul de aspiraţie şi axa sau planul roto-rului pompei (vezi paragraful 2.2.1.5). Dacă condi-

. 'ţiile eXistente nil pot fi' schimbate, iar instalaţiaeste dificil de modificat, se va proceda la înlocuireapompei cu o alta adecvată pentru noua situaţie;In multe cazuri, această soluţie se dovedeşte a ficea mai economică.

. . . In pract.ică se întîlnesc destul de des cazuri în care pompa se amorseazăiniţial, .funcţlOnează o perioadă, iar apoi se dezamorssază, Această defecţiunese manifestă prin oscilaţii ale debitului, care se transmit direct aparatelor demăsură (vacuumetre, manometre, ampermetre), regimul devine instabil,Iar zgomotul uniform al pompei se modifică.

Pl:XEREA lN FUNCTIUNE ŞI lXTRETl:fEREA PO)!PEI tx EXPLO.n.\RE l~~

II. Pompa se dezamorseazăCauze Remedieri

a. Debitul pompei este a. Se verifică nivelul lichid ului în rezervorul de. aspi-mai mare decît raţie şi ~e. iau măsuri ~a. ~cesta să nu scadă subdebitul de colec- nivelul mmim prevăzut iniţial.tarc !!1 rczorvorulde aspiraţie. astfelcă la un momentdat sorbul rămînedescoperit, permi-ţînd pătrundereaaerului în conductade aspiraţie. .

b. Pătrunderea aeru- b. Se verifică etanşeitatea îmbinărilor conductei delui in sistemul de ..aspiraţie şi ,se strîng şurubu~ile .~anr~}o~:,aspiriţ~,. "';~'dato';;'~"";" •.:JLu. .,-,,,.1'''0''. " ,,' .' .. , ',1••. ",I.v

rită "unor cauzeaccidentale - fi-suri, deteriorăriale garniturilorflanşelor, :~:sIăbiriale, strîngerii flan-şelor etc. - provo-eatede trepidaţii,l~.",. •. ,,,_agregatului.... ...' : ': .;',bu ; .....:.iI <, "",;H"" .,.-. .

c. Creştere~' btălţirnii c. Se verifică ~acă .s~ta . sorb.~ui ni; este ~ndaţă ŞIvacuummetrice : dese înlătură Impurităţile din ochiurile ..eI. . 'asp.iraţie .pes.te.'.'. li.'::('seJ

• verif.ică· da•.c.ă.'indicaţia. .,manom.et.ruluI, c~res.-mita admisă' de punde, valorii presiunii Ventru care a fost avizatăpompa r~spec'tivă:'" po~pa~: ma.i;te~îndu-se. v~a d\!, refulare pîn~: c~ ,~

. -i.. •. obţine p!eSIUnea nominală, .,. . ~In funcţie de alura curbei, la o reducere a presiunii de refulare c()re~ll;1ld!:

o creştere a valorii' debitului, ceea ce poate avea ca efect creşterea înălţimiide aspiraţie peste limita po:;ibi~ităţilor p'ompei. Aceasta poate con~uce la ofuncţionare in regim de <:aVltaţle sa~ c~~ la dezamorsare!l pompei. .

Funcţionarea tn regim 'de cavltaţlemtensă poate _~~ uşor d~plstatădeoare~e:-ea-'se1nmufest~ prţntt-::r:wot caracterISuc'Jt,·ocat-d.e:-. ~aerulUl'însorb;-pecum'Şl pInI fv rsa unei pilrill,de lic d în Juiţltţondueter-deaspu--;ifie:- " '-"-'- :~'---"""'~ .'. .' ...•

:~-rracaPompa funcţione~ă înt~-un regi~ ~e ~avitaţi~ ~ puţin mteIls:care corespunde unei zone din vecinătatea hm.lteI.de aspiraţie, de m~t~ 0;1acest fenomen nu mai poate fi sesizat din exterior, Iar efectele apar mal tIrZIUsub formă de defecţiuni mecanice ale pieselor hidraulice ale pompei..

Dacă la demontarea pompei, cu. ocazia reviziil?r: se.~~mstată .u~Ur1dato-rate cavitaţiei, atunci se va interveni ip.·s~ns~ modlflc~ru m~talaţIel, astfel caînălţimea de aspiraţie să se incadreze in limitele valorilor avizate, Dacă acest

,'r' ..

;-, ..7:~1'.~.

!.

Page 74: 62364992 Pompe Hidraulice

150 FXPLO.\BRE.\ ŞI II>TREŢi:"-ERE.\PO)(PEI IN INSTALAŢIE

luc~u nu est~ posibil. nu se va mai folosi pompa deoarece ea se va distrugerapid. Soluţia corectă constă in înlocuirea ei cu o alta adecvată condiţiilorreah.

I?ezan::.orsarease mai I;>0a.tepr.oduce şi în. situaţia în care, pe parcursulfuncţionării, temperatura lichidului creşte, atmgind valori la care incepe săse producă vaporizar-a lichidului.

Ca mijloc de remediere se recomandă intercalarea in circuitul instalaţie!a unor răci toate, care să menţină temperatura lichidului din rezervorul de aspi-raţie în limitele prevăzute iniţial.

Pompele volurnice, pe baza principiului lor de funcţionare, sînt toatepompe autoamorsante şi de aceea ele prezintă rareori deranjamente de amor-sare. In general, înainte de pornire ele trebuie umplute cu lichid, cu scopulde a micşora uzura datorată frecărilor uscate şi de a îmbunătăţi etanşarea.

In situaţia in care o pompă de tip volumic nu poate fi amorsată, cauZei;prezentate ,4..poxp.pelecentrifuge. rămtn._valabile, ,urmrna .Să se verifice Inp.lus gra~ul de uzură al pieselor liidraulice. Dadi~terStiţ~e'âuc~esCut dato-rită uzurn, etanşarea nu mal este corespunzătoare Iar piesele in cauză trebuie

'înlocuite. ,17J .• ··

.';,~,;i~III. Pompa nu realizează debitul , ~ţlw. . :

t Deranjamentele privind această caracteristică se constată atunci cînddebitul este nul sau insuficient.L';::

De obicei, in majoritatea cazurilor instalaţiile nu s~tJ>~evăzute cu apa:rate pentru măsurat debitul, astfel că valoarea acestuii'se apreciaiă vizual,obssrvlndu-se variaţia ni;:elului lichidului în rezervoruI de aspiraţie sau formaietului la capătul conductei de refulare. . l,·'.J· ,',' •

Astfel, 'dacCnivelullichiduluidiii; rezervorul de aspix:ăţie creşte în per-manenţă, se deschide complet vana de refulare şi se observă capătul conducteide refulare;je94. de,lichid, tr~bUie'să ~i~.J?~1,~~~!in1iu~~aconţine bulede aer, de grosime egală cu diametral interior' al conductel de refulate. Dacăşi într-o astfel de situaţie nivelul lichidului continuă să crească, rezultă căpompa nu poaţe satist~ce caracteristica instalaţiei şi decia fost nepotrivitaleasă. Ea trebie înlocuită cu o alta adecvată sau completată în paralel de oaltă pompă suplimentară. ,. ) .. ,;', o o o •

In catul în care pe măsura deschiderii vanei de refulare apare un ~gom.otcaracteristic de cavitaţie, se va Inchide din nou vana plnă la dispariţia com-

o pletă a zgomotului.. Dacă la capătul conductei de refulare debitul .este nul Sau insuficient

(jetul este anemie, pulsatoriu, conţine mult aer şi are o grosime mult mai micădecît diametru! conductei), cauzele care pot provoca o aceste deranjamentesînt următoarele: \ .. ;,,,

. r ;.

Cauze Remedieria. Lipsa lichidului în a. Se verifică nivelul lichidului în rezervoru1 de aspi-

rezervorul de aspi- raţie şi se iau măsuri ca sorbul să nu rămînă desco-raţie perit. .

'- ------~---------------

Pl:NEREA IN ruxcrruxs ŞI I~TRETI"EREA POMPEI I~ EXPLOAURE

b. Amorsarea pompei b, Se verifică dacă pompa este amorsată [varia de re-nu este realizată. fulare fiind închisă, manometrul trebuie să indice

presiunea maximă ..c. Vana de refulare a c. După amorsarea pompei se verifică vana de refulare

fost uitată în po- şi se deschide corespunzător necesităţilvr.ziţia închis.

d. Sita sorbului este d. Se verifică sorbul şi se desfundă ochiurile sitei.înfundată cu $US-

pensii.e. Clapeta sorbului e. Se verifică funcţionarea clapetei şi se înlocuiesc

este blocată în piesele uzate şi garnitura din cauciuc..poziţia închis, da-torită uzurilorarticu1aţiei sau "" ~"'i';'!) < '_;n, C"!

Iipirii de garniturade cauciuc. ., .

~f. Sens de rotaţie in- f. Se' verifică sensul de rotaţie a maşinidide.antre~adr.eL versat: -r- •. ,şLse iaumăsuri ca acesta să cor~spun ă cu cel In I-V o: 'Cat 'de săgea;a <l~sens a pomper,

g. Se găsesc pungi de g. Ssverifică modUl.de execuţie a traseului de aspi-aer pe traseul de raţ~e; ~acă acesta ~~teastfel cO,nstruit încît creeaz~aspiraţie.' - posibilitatea formării unor pungI de aer, se va ma<;ll-

, fica instalaţia in conformitate cu recomandărilereferitoare la condiţiile conductei de aspiraţie.

II. Turaţia nominală a s. Se verifică turaţia pompei ~u ajutorul u~ui tc:h0metrl!'pompei nupo~te La~mpel.e antrenate pr~ ~.uplare directă, turaţiafi realizată datorită este identică cu cea a maşlnll de antrenare, care areunor defecţiuni '!alear~rel~ prevăzut ~u,o gaură coni~ă în care se in-maşinii deantrenare traduce c~:pătul pr~el tahometrului, . .sau sistemului de La acest sistem de cuplare, scăderea turaţiei, dacătransmisie (de nu este 'provocată de o defe~ţiun~ a maş!n!! de an-exemplu: patina- trenare, se datoreşţe exclusiv suprasarcmu createrea . curelei la o de pompă. Ca remediu, se recomandă să ~e~anevrezetranSmisieprin cu- vana de refu.lare pînă ce ~anometruI indică o pr~-rea) siune apropiată de cea avizată la contractare. Prin

aceasta, puterea absorbită la arborele pompei estereadusă în limitele pe care le poate satisface maşinade antrenare. Dacă nici prin această operaţie nu seobţine o reducere a sarcinii, rezultă că defecţiunease datoreşte unor cauze mecanice (strîngere preaputernică a gamiturilor presetupei, ~ipaje ~n.lagăre:cuplaj descentrat etc.), care trsbuie venflcate. ~~înlăturate. La pompele antrenate pnn transmisncu curele, se verifică atît turaţia motorului cit şi ceaa pompei, pentru a se constata diferenţa datoratăalunecării curelelor. Valoarea turaţiei măsurate a

,151

Page 75: 62364992 Pompe Hidraulice

152 EXPLOAT.\REA ŞI Il'TREŢIXERE.\ PO~PEI IN INSTALAŢIE

pompei nu trebuie să depăşească toleranţa de ±40rot/min, faţă. de cea avizată la contractare. Alune-carea curelelor poate fi datorată unei întinderi insu-ficiente, imbîcsirii cu ulei a roţilor de curea, saudepăşirii efortului pentru care a fost dimensionatătransmisia. Ea se constată relativ uşor, deorece semanifestă prin degajare de fum cu miros de ars,datorat încălzirii excesiva a curelelor.în vederea remedierii se iau următoarele măsuri:

- Se curăţă de unsoare atît roţile de curea cît şi cu-relele şi se presară cu praf de talc sau sacîz. Dacă cu-relele sînt prea imbîcsite se înlocuiesc cu altele noi.

- Se întind curelelemoderat; o îtindere prea puternicăuzează lagărele în mod inutil. ....

- Se evită crearea de suprasarcini.~C·i.. Funcţionare în re- i, Funcţionarea in regim intens d.e:ca,vI.·ta.ţie se.mani-

gim intens de ca- festă prin zgomote caracteristice, asemănătoare cuvitaţie. . . cele provocate de o avalanşă de pietre sau de un

.' . fi~r~tF.ă,: c!r~ular~.J~ această situaţie, pompa se. va opri imediat, urmmd să se procedeze la Inlătu-

..~area .cauzel~t: car~.g.~~~~e~~,.f~cţionarea într-un'asHel de regim: înălţime '"deaSPlŢaţie ce depăşeşte

;. -t: ,!,p.o~ibilitat~a~e.3.?p.4;~ţiea,pompe.i, femperat.urap~ea"' . ridicată a Iichidului, creşterea rezistenţelor hidraulice

f j. uzuH';:pţori~n\~t~ j.·~a~i ~J:~ttr;J~~l~i:~cdin m~teriale normale,; la rotoare şi ~a- dar funcţionează cu lichide care :au în suspensie

(birinţi. particule abrazive, uzurile vOIfLmult mai rapide,in special la'rotor şi inelele labirint,' ceea ce conducela creşterea cantităţii de lichid ce trece din camera.de refulare către' aspiraJie.Prin. aceasta, debitul, total de lichid se mi~ş6r~.azăapreciabil,Ca remediu,"se recomandă trilocuirea pieselor uzate cu altele dinmateriale adecvate, rezistente la "abraziune. _

k. Caracteristicile' li- k. Dacă lichid~ vehiculat diferă prin caracteristicilechidului diferă faţă sale, faţă de cele avizate de furnizor, de exemplu:de c'ele·avizate. viscozitate mai mare, 'debitul se va reduce în mod

1. corespunzător: În această situaţie, dacă noile carac-teristicinu sîntsatisfăcătoare, singura soluţie constăîn înlocuirea pompei cu alta, adecvată lichiduluivehiculat. J

La pompele volumice cauzele defecţiunilor sînt în principiu aceleaşi,în plus însă, la anumite categorii prevăzute cU supape de siguranţă pentrulimitarea presiunii, reducerea debitului poate avea drept cauză chiar funcţio-narea defectuoasă a supapei. Astfel dacă supapa rămîne blocată în poziţiadeschis, o mare parte a debitului este recirculată intre refulare şi aspiraţie,iar debitul total de lichid este mult redus. /":

PL"l<:EREAIN FmiCŢlUNE ŞI Il<:TREŢlZiEREAPO:.fPEI tx EXPLOATARE 153

Ca remediu, se recomandă, inainte de alte măsuri, verificarea funcţio-nării supapei, reglarea corespunză~oar~ ~n funcţie, de ~re~iunea de de~lanşa;e~i asigurarea reglajului efectuat prm sigilate sau inscripţionare care sa atragăatenţia.

IV. Pompa nu realizează înălţimea de refulareDefecţiunile privind înălţim-ea ~e. f:,fulare se C Jlblată simpl~, citil~d indi-

catiile manometrului racordat la orificiul de refulare al pompei. .\cesta tre-buie să indice o valoare apropiată d2 cea avizată la cont~actare. . .

Cauzele defecţiunilor care determină nerealizarea debitului, sint valabileşi pentru înălţimea de refulare. . •

Astfel dacă m~nometml nit iwlcă nici It}! fel de presnme, CI/tel ,,'alla derefulare este complet încllisă • cauzele pot fi:

c->Cauze Remedieri

a. Lipsa lichidului ~ a. Se verifică nivelul lichidului şi se iau,măsuri cores-rezervoru1 de aspl- punzătoare. .raţie.

b. Amorsarea pompei b, Se aplică măsurile descrise,la capitolul privind ~efec-nu este realizată. ţiunile de amorsare .

c. Sita ~rbui~ieste c.Se desfundă sita sorbului.complet înfundată.

d. Clapeta sorb~~i d. Se verifică clapeta şi se debfochează.blocată în poZIţia ",inchis.

Dacă ~ci~a'de refulare este comPlet tnchisă, iar manomeirul indică o pre-siune redusă, cauzele pot fi:

Cauze Remedieria. Sens de rotaţie in- a. S~ y,erifică sensul şi se'c;orelează cu cel indicat de

versat. . săgeata de sens a pompei.i. Turaţia pompei este b. Se .măsoară turaţia po:opei şi d:'Lcăse co~stată aba-

apreciabil mai re- ten faţă de cea nominală, se tau măsun_ de rem~-dusă faţă de va- diere conform indicaţiilor arătate la capitolul pn-loarea nominală. ' vind turaţia. ..

c, Pungi de aer neeli- c, Se deschid robineţii sau dopurile plasate în "cocoa-minate pe trase~ ~ele·t inst:Ua}iei. Ace~tea s~ închid numai după ceconductei de aspi- jetul de Iichid nu mal conţine bule de aer.raţie.

d, Funcţionare în d. Se aplică măsurile indicate la capitolul care tra-regim de cavitaţie. tează cavitaţia.

e. Uzuri pronunţate e. Se înlocuiesc piesele uzate.ale pieselor hidrau-lice.

Page 76: 62364992 Pompe Hidraulice

154 EXPLOATAREA ŞI INTRETINEREA POMPEI IN INSTALATIE

j. Ca~acte~isticile li- f. Se verifică caracteristicilechidului, In special pe cît posibil.g~e~tatea specificăŞI viscozitatsa, sîntdiferite faţă de ce-le prevăzute ini-ţial.

Iichidului şi se corectează

B. }IAŞIXA DE AXTREXARE

În timpul exploatării, pot surveni unele deranjament al . .. d;~~~enare care determină o funcţionare necorespunzătoare : Înt~e~~~t~~re=

. Avînd în. vedere că antrenarea pompelor se realizează î .

~~~~t:r: s~a~~;;;~r~:ic~~~el:~~~~~: :f;~~~i~e~!e:;~{~mentele ~e~~~aî:C~~=

- I. Motorul DU poate fi pornit i '.:.

Cazeze Remedieria. Linia de alimentare a Se verifică dacă lini d al' ,. .

e~te lipsită de ten- . tiv sub tensiune; \"e:lfic~~:t::eias~egăISaeştboerenfecI-siune mtrul'lt"" ee. o o UIe ec ric cu ajutorul unei lămpi de control.

Dacă. aceasta nu se aprinda se va interveni la postulde alImentare

b. Con~~unile sînt b. Se verifică dacă conexiunile~xe~'~tate corespund cu.'greşi executate bobinajul motorului electric .. Dacă acestea sînt

greşite, de exem}?lu: tensiunea reţelei este 3 X 380VŞI tensl1:nea nominală a bobinajului statoric indicatăpe }?laca e~te 3~OY ~au 380/220, iar conexiunea sereallZează.m triunghi Â, atunci după cum se ştieputer~a ŞI curen~ul cresc de trei ori, bobinajul s~supramcălzeşte ŞI se poate deteriora ..pac~ .la aceeaşi tensiunea reţelei, tensiunea bobina-jului indicată pe placă este 380 Â sau 380/660 iaconexiunea se realizează În stea y .atît timp' {puterea a~sorbită nu depăşeşte puterea motorul~ico.r':.spunzato~e .conexiunii în stea (care este mailuca de trei ori), funcţionar~a decurge normal,bnb~azt?ulrncare P >»; motorul nu porneşte iar

. . o ma) se supraîncălzeşte." 'c. Legăturile borne- c Se v T W t

lor sînt slăbite sau . Da ăen lC~ s a~ea contactelor la legarea bornelor,murdare c ace~ ea .Sll~t murdare, se curăţă de praf şi

. _ unsoare, Iar piuliţsls se vor strînge ferm, cu chei,r . adecvate (nu cu cleştele pa-tent). ".

d. d~~ni~f;~~~~~:-~~~ d. ~~t~~~a~ele ţrifazicre se velrif!că dacă t?ate fazeletorului . ensruns. n cazu cînd una din faze nu

. este alimentată, la efectuarea contactului se aude

Pl::-iEREA Il' Fll:-;qIU~E ŞI IXTRETIXEREA POliPEI tx EXPLOATARE 155

"un zgomot de intensitate mt:.!:~, de forma unuiblziit", care încetează la întreruperea contactului.În practică, se spune că motorul electric este În"două faze", iar deranjamentul poate fi datoratlipseide tensiune într-una din fazele liniei de alimentare,sau unei întreruperi accidentale într-o înfăşurarea statorului, In acest din urmă caz, motorul electrictrebuie trimis la atelierul de reparaţie.La sesizarea zgomotului caracteristic de alimentareîn două faze, contactul trebuie întrerupt imediat,deoarece, în caz contrar, bobinajul se va arde.

e. Contacte murdare e. La motoarele cu colector, se verifică starea con-sau perii uzate, la tactelor periilor pe inelele colectoare. Contactele mur-motoarele cu colec- dare se curăţă de praf şi unsoare, apoi se şterg cu otor. cîrpă curată, pentru a îndepărta impurităţile. Pe-

r" r- riile uzate se înlocuiesc.f.· Scurtcircuit în tnfă- f. Se verifică starea bobinajului rotorului, la motoarele

şurările rotorului, cu colector, iar dacă acesta este întrerupt, se trimitela motoarele cu co- la atelierul de reparaţii. 1

lector.g. Valoarea rezistenţei g. Se verifică poziţia manetei reostatului de pornire,

reostatuIui de por- la motoarele care sînt pornite cu ajutorul acestuinire nu este adsc- dispozitiv. Maneta trebuie să se găsească în poziţiavată. corespunzătoare .unei rezistenţe de valoaremaximă.

;.1. Caracteristicile reostatuluî ales trebuie să fieadec-" vate pentru motorul respectiv, deoarece la o .rezis-

tentă de valoare mare, curentul de pornire, res-,petiv cuplul, sînt mult reduse, iar motorul nu maipoate porni.

II. Momentul rezis- h, Pentru a obţine o pornire normală, cuplul rezistenttant depăşeşte va- trebuie să fie mai mic' decît cuplul de pornire alloarea cuplului de motorului electric. Dacă rezistenţele mecanice sintpornire a motoru- prea mari, ele pot fi provocate de următoarele cauze:lui electric. - Stringerea prea puternică a garniturilor pompei;

se remediază prin deşurubarea piuliţelor de strîngerecu citeva ture;

- Lagăre gripate, rulmenţi blocaţi; se verifică monta-jul iar piesele defecte se înlocuiesc (se verifică prinrotirea cuplaj ului cu mîna);

- Arborele pompei deformat, datorită tensiunilor pro-vocate de racordarea incorectă a conductelor laflanşele pompei;se verifică şi se corectează montajulinstalaţiei;

- La pompele volumice, vana de refulare uitată înpoziţia inchis; se deschide vana de refulare.

Page 77: 62364992 Pompe Hidraulice

156 EXPLO.UAREA ŞI !NTRETI)<lEREAPO:lII'EI 1.'11INSTALATIE

II. Motorul se supraincălzeşte

In practică, gradul de încălzire a unui motor electric se verifică de obiceiextrem de simplu şi anume prin palpare a carcasei acestuia cu mîna.

Se consideră că Încălzirea este perfect normală dacă temperatura carcaseinu dppă~pştp 50-60°C. iar ~r":1<t:1 SP apreciază prii: a'('('a că, la at inyr-ro.mina nu simte o senzaţie de arsură. Totuşi în multe situaţii motorul poatefuncţiona la temperat uri superioare, cea. 80cC, fără a prezenta deranjamentedin acest punct de vedere, astfel că aprecierea temperaturii cu mîna estedestul de relativă. În această privinţă, STAS 1893-78 reglementează limitelemaxime admise pentru temperatură, în funcţie de clasa de izolatie a motorului*~. '

în condiţiile exploatării curente principalul element care poate oferi obază reală pentru aprecierea încălzirii unui motor fi constituie variaţia tempe-raturii într-o anumită perioadă de timp. Astfel, începînd de Ia pornire seurmăreşte încălzirea motorului.: cel mai frecvent prin atingere cu mîna, îninterval de 1-1,5 ore. Dacă regimul termic se stabiIizează ~ acest răstimp,funcţionarea se consideră normală. Dacă însă temperatura manifestă o ten-dinţă de creştere continuă, motorul trebuie oprit, uri:iiînd 's~ se 'depistezecauza defecţiunii şi să se remedieze. '. .' .".. ., '

,i~edt.~c:i ~~~~:t se~călze~t.El,4e.l~ început fo~t~,~~.!~~ •.•~.~~~ui!l oprit

': Este important de ştiut că Un 'motci:~î~tt~i~~~fla't~:'i~~i~~e, al căruirotor esteimobiIizat dintr-un motiv oarecare, absoarbe un curent de o inten-sitate foarte mare 'şi piinurmare bobinajul, care nu este dimensionat pentruastfel de sarcini, se încălzeşte puternic şi poate fi deteriorat într-un timp foarte

,scurt - mai puţin de un minut. De aceea se recomandă ca într-o astfel desituaţie să se întrerupă imediat contactul electric, să se depisteze cauza şi săse remedieze.

, Încălzirea anormală a motorului electric se manifestă sub formă de încăl-zire foarte puternică, localizată în diverse porţiuni, sau sub fqrmă de încălzireuniformă a bobinajului, dar care depăşeşte cu mult limita de temperaturăadmisă.

Supraîncălzirile locale pot fi datorate următoarelor cauze:

Cauze Remedieri

a. Scurtcircuit in pa- a. Se porneşte motorul şi se lasă să funcţioneze În gol,chetul de tole. verificîndu-se valoarea tensiunii de alimentare;

dacă tensiunea corespunde cu cea nominală, darmotorul se încălzeşte totuşi peste limită, deranja-jamentul este datorat unui scurtcircuit al tolelor(tole cu bavuri rămase de Ia matriţare, pătrun-derea unor corpuri străine etc.).Remedierea se poate face numai de către atelierulde întreţinere specializat.

PlJ'SEREA IN FUNCŢIUNE ŞI INTRETINEREA POliPEI IN EXPLOATARE 157

Contacte necores- b, Se verifică starea contactelor pentru a se constatab. unzătoare intre dacă lipiturile sint corect executate. In caz ~e'tinc.?-

bob:n~le statorului. zire puternici a lagăturilor, se V0!' r~fac~ lipituri P..

Scurtcircuit între c, Scurtcircuitul .spirelor u~ei. bobine se _~anifes~c. spirele unei bobine. printr-o încălz iro ?ute:n.lca. Iar ~otorul ~coated!u,~,

. datorită. arderii izolaţiei. DefecţIUnea se reme Iazanumai Ia atelierul de reparaţii.

D.lCă încălzirea este uniformă, cuprinzînd treptat bobinajul rotorului saustatoruIui, cauzele pot fi:

Remedieri

a. Se verifică elementele pompei care 'pot. crea supra-sarcini: strînzerea presetupel, corectitudinea monta-[ului pie,selol'~i a Instalaţiel etc. şi se corectează aşa

, cum s-a arătat anterior.Ventilaţie defic'itară ~.'Se ~~rifI:l.~~cţionarea ventilatorului . motorului

b. (numărul de pale trebuie să fie complet, Iar acesteanu 'trebuie să fie deformate). .•Dacă motorul e,ste amplasat ţntr-un. spaţiu str~mt,închis, fără posibilitate de Circulaţie a ~erulUl, s~vor prevedea orificii în. p~retele lz;1căperu,care sapermită ,intrarea..aeruIUl dinexte?OftW(f,." I

~

Starea"":ae 'cUr!fe'rueia' motorului .poate.influenţaîn mod considerabil regimul de răcire, de ac~ea.spa-ţiile dintre aripioarele carcasei ~rebUl~să fie h~ere

, şi curate, pentru a permite CIrculaţIa aerului de~k~ .. , ..

Tensiune de ali- c, Se verifică valoare~ tansiunii de ali?le.ntarella boţr:c. tare d să ne Dacă aceasta este redusă sub limita to eran elmen are re U .' • 1" 1 curen-admise, pentru transmiterea ace uiaşi cup U,

tul absorbit va creşte, faptcare poa.te conduceIa încălzirea exagerată a înfăşurărilor. LIte~atura despecialitate recomandă ca tensiunea de allm~ntareIa borne să nu depăşească l~itele .tol~ranJel d.e.l.5'X faţă de tensiunea nominală indicată p~ e~l-_ motorului. In. practică, se acceptă }imlteceva mai largi, '±10%, în funcţie de condiţiile deexploatare. ..,....

'; d. Contacte slăbite d. Se verifică contactele sistemului colector şi se curăţă) sau murdare de murdărie sau unsoare. .'V . Se verifi:ă co~ta~tele Ia legar~~ aparatulUI de pornire

şi se strtng piuliţele respectiv e.greşit e. Se verifică corectitudinea consxiunilor şi se reme-

diază aşa cum s-a arătat anterior.

Cauze

a. SupraincărcareamotoruIui.

'\

\

\

e. Conexiuniexecutate.

Page 78: 62364992 Pompe Hidraulice

158 EXPLOAT.\REA ŞI IXTP.ETIXEREA pmlPEI tx IXSTALAŢIE

j. Dereglări de ordin j. Se verifică t~mperatura lagărelor prin atingereamecanic (lagăre porţiunilor din dreptul ruImenţilor cu mîna'neunse, curea de dacă se simt» Cr.~7''':, 1 ",_, ,,"" •

transmisie prea de lagăr şi se ~o-~plet~az~~~~-~~'W~~u~~;~:~~~~~~:~eslăbită sau prea La agr~~atele car.e. ~înt antrenate prin curele de'întinsă. vibratia mo- t -, ransn:15Ie, se venf!ca dacă intinderea acestora -stetorului), :o~e~ta. In cazul In care cureaua nu este întinsă

~uficIent,. ea. v~ aluneca pe roţile de transmisie si vaprovoca încălzirsa excesivă a acestora, precum' şi amo.t<?X:U.UIde a!ltre~are. O intindere prea puternicăsohcI~a in ~od inutil lagărele, provocînd de asemeneasupratncălairea lor.. Dacă agregatul funcţioneazămtr-;m regim de vibraţii sesizabil cu ochiul liber,pe .lmgă ce~elalte mconveniente legate de aceastamal apare şI~enomenul de supraîncălzire.Pentru remediere se recomandă'

- Verificarea cent:ţ"ajuluiansambl~ui'- '; erificarsa r~gidizării acestuia pe iundaţie; ,- ,} erificarea pieselor c.e se rotesc şi luarea de măsuri

ca acest~a să nu pre~mte mase excentrice în m~careade rotat!e (palete lipsă Ia ventilator, şuruburi lipsăla cupla] etc.). -

II'~,Mc>-t~l,!l]n.udezv~It(putţi~a ,n~cesară .• '_' ',_ , _, - -o •• : • ,_',,'. ;,

Cauze Remeiieri

a. Tensiunea de ali- a. Se măsoară tensiunea la borne şi se iau măsuri cament~re. este redusă aceasta să se încadreze în limitele t 1 ţ lofsub limita admisă. admise. o eran e ,

b. La ~otoarele cu b, Se verifică dacă toate cele trei faze ale înfăşu • .,co.nexIu!lea ~ în triunghi ale. bobinajului sînt alimentate. In c~~~;triunghi, una din în care una dI~ faze este întreruptă, se spune căfaze. este Intre- motorul funcţIonează în "triunghi deschis". Astfelrup~ cuplul pe care~l realizează va avea o valoare mai

redusă ~ din cuplul nominal).

c. Dacă ampez:m~trul .fu~cţionează cu pulsaţii, aceastapoate constitui un I!ldIC.lUcă m bobinajul rotoruluis-a p;odus un sc~rtCIrC':1It.Se verifică deci bobinajulcu a]utoru~ unei I~PI de control. Remedierea seface numai Ia atelierul de reparaţii.

~.2.3. Intretinerea Prin noţiunea de întreţinere se înţelehge în generaltotalitatea operaţiilor de verifi~are, reş"l~re, ungere, curăţire, ce se efectuează~u sco~ul.de ~ menţIn~. Ia un .nIvel .satIsfacător calitatea funcţională a maşiniis~u utilajului. Operaţiile de Intreţinora care se aplică în domeniul pompelorsînt asemănătare pentru majoritatea tipurilor constructive cunoscute astăzi,

c. Scurt circuit înbobinajul rotoruluila motoarele cu co-lector.

~,-p

PUXEREA tx Fl'KCŢIl'SE ŞI INTREŢINEREA POMPEI IN EXPLOATARE 159

de aceea personalul de exploatare trebuie să posede calificarea necesarăpentr? a l~ înţelege ~i a le efectua cu. toată conştiincio~~tatea, îI?-scopul ob-ţineriI unei exploatări cu rezultate maxime. Pentru a facilita însuşirea de către

Iace,st personal a unor cunoştinţe temeinice, privind operaţiile de întreţinerespecifice pompelor, acestea sînt prezentate în continuare in funcţie de ele-mentele constructive principale care alcătuiesc pompa.

I 3.2.3.1. Ungerea. După cum s-a arătat la începutul lucrării, organele delucru ale pompei pot efectua mişcări de rotaţie sau translaţie. Indiferent denatura mişcării, părţile metalice aflate reciproc in mişcare relativă nu trebuie

'

să vină in contact direct, deoarece atunci are loc o frecare uscată care provoacăuzuri exagerate într-un timp foarte scurt. Pentru a se evita această situaţie,între suprafeţele de lucru se introduce un lichid de ungere care creează opeliculă

IIce împiedecă contactul suprafeţelO,r, iar frecarea devine hi"d,rodinamică, Prinurmare locurile de ungere ale pompei sînt determinate de această necesitate,iar organul principal care necesită operaţii de Intreţinere, din acest punct devedere, fi reprezintă, la pompele cu mişcare de rotaţie, lagăru1. La pompelecu mişcare de translaţie, ungerea se aplică pe suprafeţele '1fegli'idare ale miş-cării.

( In principiu,lagăru1 unei pompe cu mişcare de rotaţie este alcătuit dintr-un, corp suport în care sînt prevăzute locaşurile pentru ruImenţi - Ia lagărele

( de rost~lire - , sau pentrubucşele lagărelor - la cele de alunecare. Acestellagăresusţin arborele pompei şi piesele ce se rotesc împreună cu, acesta.

In tehnica actuală, marea majoritate a construcţiilor de pompe utilizeazălagăre cu ruImenţi, deoarece ac~~tia Csinto/:eme?t~ de maşini ~tandar~~te,care se pot procura uşor.vnecesitînd m ad~laşl timp o mtreţlDere minimă .Dezavantajul folosirii lor constă într-o funcţionare mai puţin silenţioasă.

In continuare se prezintă citeva dintre cele mai răspîndite soluţii con-structive de lagăre, precum şi metodele curente de ungere utilizate astăzipe plan mondial. '

In fig. 3.31 este prezentată o secţiune longitudinală printr-o pompăcentrifugă avînd arborele sprijinit pe doi rulmenţi radiali cu bile, intregansamblul fiind susţinut de un corp lagăr. ,

b Efortul axial este preluat de către rulmentul 7din partea dinspre pompă.care se sprijină cu inelul exterior în umărul capacului de lagăr 2, iar cu ine-ul interior în umărul arborelui J. Intre faţa frontală a inelului exterior al

rulmentului din partea dreaptă 4 şi umărul capacului de lagăr 5, se prevede unjoc de 0,2-0,3 mm, ,careClre scopul de a prelua deplasările rulmentului dato-rate dilatării arborelui în timpul funcţionării. Ungerea rulmenţilor poate firealizată fie cu unsoare consistentă, fie cu ulei. In acest scop, corpul lagăr 6este prevăzut cu un orificiu de nivel 7, in care se găseşte inşurubat un doptransparent ce permite cu uşurinţă să se verifice nivelul de ulei din baie.Completarea cu ulei se face prin orlficiul prevăzut la partea superioară,protejat impotriva pătrunderii impurităţilor de către dopul 8, iar golireauleiului se realizează prin deşurubarea dopului 9. La anumite variante con-structive, lagărul este dotat cu un ungă tor de nivel constant, care are rolulde a menţine constant în permanenţă nivelul uleiului.

O intre ţinere satisfăcătoare din punct de vedere al ungerii se poate obţineprin alegerea adecvată a lubrifiantului, care trebuie să ţină seama de următorii

Page 79: 62364992 Pompe Hidraulice

160 EXFLOAnREA ŞI IXTREŢIXEREA PO}IPEI IS' ISST.\L\ŢIE

'., f '1 <'),~" '

Irr~~"1~' ~-rA,",e~~~ 1·~-'-t01l.j

'0;.

PUXEREA 1:>1I'UXCŢ!UNE ŞI b1TREŢI:>1ERE.\ pmlPEI IN EXPLOATARE 161

factori: dimensiunile rulment ului, turaţia, sarcina, temperatura, modul deetanşare, rentabilitatea etc.

Este important ca lubrifiantul să pr~:'intf' (\ roz.istcnţă de frecare cît ruairedusă, pentru a se evita creşterea exagerată a temperaturii, care după cum -se stie îi modifică substantial viscozitatea si calitătil •. de un~ere.Tot În sconulevitanl unor mcălziri, doz:lrea cantităţii d~ Iubrifiant trebuie să ţină cont' dr-capacitatea de înrnagazinaro a camerelor de ungere.

Temperatura de regim a lag-ărului, la care ~~ ajunge după o anurnit.iperioadă de funcţionare, trebuie să fie intotdeauna sub limita maximă atemperaturii admise pentru un anumit tip de lubrifiant.

Pentru alegerea raţională a lubrifianţilor utilizaţi la pompele prevăzutecu lagăre cu rulmenţi, se fac următoarele recomandări:- Ungerea cu unsoare consistentă este indicată a se aplica în cazul rulmenţilorcare trebuie să suporte sarcini mari la turaţii relativ reduse : .- Ungerea cu ulei se aplică lâ rulmţloţii ce suportă sarcini mijlocii şi reduse,la turaţii mari şi foarte mari. .. -. - '

Ungerea cu unsoare consistentă prezintă avantajul unei construcţiimai simple, deoarece soluţiile de etanşare au O complexitate redusă, In com-paraţie cu cele utilizate la ungerea cu ulei. '

Pentru lagărele de pompe, intervalul de ungere cu unsoare consistentăeste de regulă mai mare decit perioada de funcţionare Între două revizii saureparaţii curente, astfel Că:-in.acest-timp riu este necesară completarea unsoriidin lagăr. Din acest motiv multe construcţii de lagăre nici nu au prevăzutedispozitive de 'allmeritare, cum ar fi gresoarele, Intervalul de ungere sereducemult însă, dacă temperatura de regim a. lagărului are o valoare ridicată.Aceasta conduce la îmbătrînirea prematură a unsorii şi la pierderea calităţilorde ungere. In această situaţie, completarea se face la intervale mai scurteşi numai cu unsoare de aceeaşi calitate, care se introduce în rulment astfelîncît să o înlocuiască pe cea veche.

La pompele care nu au dispozitive de ungere, se demontează capacelede lagăr şi se introduce unsoarea, care se presează cu degetul sau cu o lopă-ţică, direct în locaşurile dintre hilele rulmentului. Completarea se va face,moderat, astfel încît cantitatea totală do unsoare. ce se află in carcasa de ungeresă nu depăşească 2/3 din volumul camerei acesteia. Practic, unsoarea trebuiesă acopere părţile frontale ale rulmontului, iar capacul lagărului se umplepînă la jumătate din volumul său. .

în situaţiile cînd rulmenţii se demontează cu ocazia efectuării reparaţiilor,este recomandabil ca aceştia să fi spălaţi în petrol sau soluţie de tricloretilenă,pentru a se îndepărta unsoarea veche, să fie şterşi cu o cîrpă moale şi umpluţicu unsoare proaspătă.

De regulă, temperatura unui lagăr cu rulmenţi nu trebuie să depăşeascăcu mai mult de 50°C temperatura mediului ambiant. Aprecierea se face prinpalparea corpului de lagăr cu mîna, în dreptul rulmentului unde nu trebuiesă se simtă o senzaţie de arsură .

.. Ungerea cu ulei se aplică la lagărele pompelor care funcţionează la tu-raţii foarte ridicate şi prin urmare au un regim de temperatură ma i înalt.

11 - Alegerea pompelor - c. 267

Page 80: 62364992 Pompe Hidraulice

162 EXPLOATAUA ŞI fNTREŢlNEREA POMPEI fN INSTALATIE

Ai.ci,pe lîngă unger~, ~lei~l mai ar~ Ti rolul de ~ n.ei lagăr.ele respect.ive, pre-luînd căldura degajata ŞI transmiţînd-o mediului înconjurător pnn toatămasa corpului lagăr.

De aceea, este recomandabil să se folosescă ungerea cu ulei În special lapompele care un regim de funcţionare continuu.

Uleiul de ungere trebuie să satisfacă următoarele condiţii:- să nu producă spumă în timpul funcţionării;- s~ nu ~ie corosiv, să n.u aibă tendinţe de oxidare şi să nu formeze depuneri;- \"~scozltatea sa trebuie să corespundă ternperaturii de funcţionare a lagă-rului.

Nivelul uleiului din baie nu trebuie să depăşească mijlocul bilei sau roleidin. partea cea mai de jos a rulmentului, deoarece o cantitate prea mare deulei conduce la creşterea temperat urii lagărului, datorită frecărilor, precum şila scurgeri de ulei ~are apar in zonele de ieşire ale arborelui din corpul lagăr.

.P~ntru a se .evlta ~ventua!el.e erori în această privinţă, precum şi în scopulsporr.;ll gradul~I ..de s~gu~a~ţa In exploatare, lagărele' pompelor ce funcţie-neaza in c~>ndlţll ~aI. dificile (pompe pen.tIl! procese ,tehnologice, pompep~nt~ yehiculare.a lichidelor cu t~mperaturt ridicate) smt prevăzute cu un~ISPO~Itly de~umit ,,!IDgător de ruvel con~tant't, al cărui rol este, aşa după'cu~ In~IC~ŞI d;numtrea, acela de a menţine in permanenţă constant nivelululsiulul din bale. . . .,: In. fig. 3.32 este prezentat un astfel de dlspozitiv.. , . '.

l!ng~toru~ de nivel cCl~tallţ estealcătuitdintr-unrezervor 7, confecţio-n~t di.n lIla;erlal transparent, o ţeavă 2, tăiată inclinat la un unghi de apro-xunativ .60., r~cord.~ 3,~e se. Iaşurubează in locaşul pre,:ăzut în corpullagărulul 4, articulaţia 5 şigarnitura de etanşarejî.v-Funcţionarea are lOCastfel: inainte de punerea in funcţiune se umple cu ulei baia lagărului, ungă-

Fig. 3.3:!. Ungător de' nivel constant.. .

'torul fii.n~ .în pO,:iţie închisă .. pînă ce uleiul pătrunde în rezervor şi devineastfel vizibil : se Intrerupe alirnentarea, se basculează rezervorul şi se toarnăulei prin ţeava oblică; se aşază din nou rezervorul în poziţie verticală şi se

n::\1cREA IN FI:l\CnI:XE ŞI IXTRETIl\ERI!A POMPEI Ix EXPLO,HARE 163

urmăreste nivelul uleiului. Dacă acesta scade mai mult de 2/3 din volumulrezen·o~ului. se repetă operaţia pîn ce nivelul rămîne constant.

Din figură se observă că marginea superioară a tăieturii ţevii se găSeştela acelasi niv-I cu mijlocul bilci rulmr-ntului. In cazul cÎnJ nivelul uleiului dinlagăr, scade d~ţorit~. pier~er!lor prin- nsetanşeităţi, uleiul eli~ere~ză pa.rt~a.'11T1p,·'n;>răa 'al"tllrIi tr-vu ŞI 1"1"'1111" ('1 ,·antltat,· .1,. ,_,.1' -:t p:tfrunda Il!corpul rezpn·onIllli. cer-a ce ar- ca rf(ct ~curgprl'a urui cant ită ţi de IubririantÎn bai- . .\ceas(~l scurg-I'n) durează !JÎn:l în m..m-nt ul in «ar« t":l':a ('stI' elinnou acopE'rită cu ulei. restabilindu-se situaţia de echilibru.

Completarea uleiului sau înlocuirea lui depinde de condiţiile de funcţio-nare a pompei. Astfel dacă lagărul funcţionează cu sarcini mari. care au caefect crpştPrea temperaturii lag:lrului. completarea sau schimbarea se vorface mai frecvent.

Din acest punct de vedere. în cazul lagărelor de pcrnpe se admite catemperatura de funcţionare să atingă limita de 50°C peste temperaturamediului ambiant, dar .cu condiţia ca suma acestora să .nudepăşească 80°C.

De asemenea pentru lagărele de pcmpe unse euuleiosereomandă ca înlo-cuirea eompletăa cantităţii de ulei din baie să se facă la maximum un ancalendaristic.'-· _

în fig. 3.33 este prezentată o secţiune printr-o pompă care arc arborelesprijinit pe lagăre de .~unecare. ; . ,i', -".

Fig. 3.33. Pompă centrifugă cu arborele sprijinit pe lagăre de alunecare şi rulment <lepreluarea efortului axial,

Lagărele de alunecare 1 preiau efortul radial. Ungerea acestor lagăre serealizează numau cu ulei, cu ajutorul inelelor d ~ ungere 2 care vehiculeazăuleiul din baie. Efortul axial, în cazul prezentat, este preluat de rulmentul 3,montat special pentru acest scop.

Page 81: 62364992 Pompe Hidraulice

EXPLOAT.\RE.\ ŞI INTRETINERr::.\ 1'01IPI\1 IN INSTALATIE164 l'e~EREA I~ FUNCŢIUNE ŞI INTREŢISEREA POMPE! IN EXPLOATARE 16S--La alte construcţii, se utilizează pentru preluarea acestui efort un lagăraxial de alunecare, astfel cum este prezentat în fig. 3.34.

O altă importantă categorie de lagăre o constituie cea a pompelor deconstrucţie verticală, utilizate la puţuri de diverse adîncimi. Aici lagărulare rolul de a prelua pa de o parte efortul axial rezultat din suma efortuluihidraulic şi a maselor pieselor aflate în mişcare de rotaţie, iar pe de alta dea ghida arborii de transmisie. Avind în vedere că aco-sul Ia acesta p0mpe ~stedificil, d-oar=c.. eL) sint montate in puţuri adinci şi inguste, soluţiile de ungerew'/Juifl astfel adoptate Încît să prezinte o mare siguranţă în exploatate.La majoritatea construcţiilor de astfel de pompe, efortul axial este preluatde un lagăr cu rulmenţi, care poate fi inclus în construcţia motorului electricde antrenare, sau alcătuieşte o construcţie separată denumită "crapodină".Lagărele verticale intermediare sînt lagăre cu rulmenţi sau lagăre de alunecareşi au rolul d,) a ghida arborii de transmisie. în fig. 3.35 este prezentată o pompăverticală pentru ap i m majore, montată in puţ uscat.

Soluţia de montaj din fig. 3.35 se utilizează pentru pompele prevăzutecu lagăre intermediare cu rulmenţi, deoarece. oferă ..A1n-acces "uşor peatruungerea acestorachiatln timpul funcţionării. In acest scop, corpurile lagărelorsînt prevăzute cu orificii astupate cu dopuri; acestea se deşurubează şi înlocul lor se montează gresoare adecvate, ungerea realizîndu-se cu ajutorulunei pompe de ungere manuală (tecalemit). .:

In fig. 3.36 este prezentată o pompă verticală pentru apa menajere,imersată în lichid.

Această schemă se utilizează în situaţiile în care spaţiul este limitat,nepermiţînd construcţia în parelel a unei camere uscate. Soly,ţia este mai eco-nomică din punct de vedere al investiţiei, dar mai dezavantajoasă din punctc'.! vedere al exploatării.

Pompele verticale pentru apa menajere, irnersateş sînt prevăzute culagăre de alunecare intermediare, ungerea acestora realizindu-se cu ansoareconsistentă trimisă sub presiune de către o pompă de ungere antrenată de laarborele principal al pompsi prin intermediul unei curele de transmisie salial unui angrenaj melcat. ..- . .

In fig. 3.37 este. prezentată o astfel de pompă de ungere; -care este de tipvolumle, cu pistonaşe axiale.

Funcţionarea pompei de ungere are loc astfel: în rezervorul 1S3 introduceunsoare consistentă care este presată de paleta 2 prin găurile prevăzute încorpul pornpei 3. Cuplul do rotaţie este realizat de anrenajul melcat 4, iarmişcarea este astfel sincronizată încît canalele prevăzute în distribuitorii 5,acţionaţi de axul dinţat 6, se găsesc în dreptul orificiilor din corpul distribui-tor 7 în momentul în care paleta profilată 8 presează unsoarea în acestea. Înaceastă fază pistonaşul 9, comandat de cama profiIată 10, execută cursa deaspiraţie, iar unsoarea pătrunde în cilindrul 11. La sfîrşitul cursei de aspiraţiedistribuitorul se roteşte cu 1800

- astfel cum se vede la cilindrul opus - iar1:1 cursa de întoarcere a pistonaşului unsoarea este trimisă prin canalele 72către racordurile 13, iar de aici, prin conducte separate, Ia punctele de ungereale lagărelor intermediare. Reglarea 'cantităţii de unsoare necesară fiecăruipunct de ungere se realizează cu ajutorul şuruburilor de reglaj 14, care permitmodificarea cursei pistonaşolor Între valoarea maximă şi zero, în dependenţă

I~'" .,'t

'f"

~.r·.··,,""""----------------

Page 82: 62364992 Pompe Hidraulice

166 EXPLOATAREA ŞI Il'(TRETINERE.\ I'O.\IPEI IN INSTALATIE

aFig. 3.3'. Pompă verticală montată in incintă uscată:•• - schema amplaslrii fn jostaJalie; II - secţiune prin pompă.

directă de profilul carnei de acţionars. Astfel, pentru a obţine o cursă de va-loare nulă, se deşurubează şurubul pînă ce, Ia o rotaţie completă a camei,aceasta nu-I mai atinge. în. această situaţie, pistonaşul rămîne imobilizatîn poziţia superioară, datorită adeziunii unsorii, iar cursa de aspiraţie esteanulată. Pompp.le de ungere de acest tip sînt prevăzute cu un număr de

rt:;-';EREA I~ FUNCŢlU~E ŞI I~TRETINERE:\ POl/PEI IN EXPLOATARE 167

Fig. 3.36. Pompă '/ertical! montată in incinta' urncdă :(1- schema amplasărf in lnstalcţlc : b - secţiune prin pompă,

Page 83: 62364992 Pompe Hidraulice

168 EXPLOATAREA ŞI INTREŢINEREA PO~IPEI IN INSTALAŢIE

-4-16 racorduri de ungere. Dacă numărul punctelor de ungere este inferiorfaţă de posibilităţile pompei, racordurile suplimentare se astupă cu dopuri.iar pistonaşele respective se reglează pentru cursa nulă. Unsoarea care se

utilizează trebuie să fie suficient de fluidă, deoa-rece, în caz contrar, aspiraţia se realizează dificil.In cazul unei unsori df'osphit d" viscoas«. aC·i·~I.;t;l

poate ii tluidrzată prin amestec cu ulei.P~ntru evitnroa oricăror neplăceri. se recoman-

dă să Se utilizeze numai unsoare de calitatea celeiprescrise de fabrica constructoare.

Inainte de prima punere in funcţiune, pompa.6 de ungere trebuie amorsată, iar conductele de le-

gătură umplute cu unsoare. Aceste operaţii seexecută iniţial de către uzina furnizoare, dar cu~.miIJ~1~m~r3ocazia reparaţiilor ce se efectuează la pompe, eletrebuie repetate de către personalul de exploatare.In vederea arnorsării, unsoarea se presează ma-nual prin orificiile de la partea inferioară a rezer-vorului, rotindu-se în acelaşi timp axul central, pînăce pompa 'începe să refuleze: Pentru a se evitadezamorsa rea pompei in funcţionare, cantitatea dpunsoare din rezervor nu tre~1\ să .scadă mai multde 3/4 din capacitatea 'acestuia. lInsoarea care 'Sefoloseşte trebui!' să fie de .bună calitate, să fielipsită de impurităţi sau particuleL;abrazive.

--1fz:z:?:ZF''F'rrIJI''lI Pompele cu transmisli Verticale. în specialPompă ··cr.;·ru~gcre cele imersate în ape menajere. au o fiabilitate

pentru unsoare consistentă. redusă tocmai datorită uzurii lagărelor de ghidare,care sint pretenţioase din punct de ved-re al asi-

gurării unei ungeri corecte şi al menţinerii etanşeităţii, -Din acest motiv, în. ultima vreme ele au început să fie înlocuite cu o categorie de pompe de.eonstrucţiexmonobloc", care înlătură sistemul de transmisie alcătuit dinrronsoane de diverse lungimi.

În fig. 3.38 este prezentată o pompă de acest tip.După cum se poate observa din figură, rotorul pompoi este montat direct

pe arborele rnotorului, iar corpul pompei este fixat de asemenea direct pe-carcasa motorului, Ansamblul pompă-motor este imersat in lichid, care asi-.gură totodată şi răcirea motorului. lnstalaţia este prevăzută cu un sistem deghidare care permite scoaterea pompei la suprafaţă, pentru lucrări de între-ţinere şi desfundare, fără a fi nece~ară.demontarea instalaţiei. Pompa se racor-.dează la conducta de refulare prm simplă basculare.

În fig. 3.39 este prezentată schema acestei instalaţii .In construcţia de pompe verticale se utilizează în mod frecvent lagăre

-de alunecare avînd cuzineţi din cauciuc. a căror ungere se realizează chiar culichidul vehiculat, care însă trebuie să fie neutru faţă de rnaterialul lagărului..Acest gen de construcţie se aplică de obicei pentru lagărele intermediare de.ghidar€', care preiau sarcini moderate.

, .il

~'··..•..·..'..···f·[··. . '}r;; '. '

; t."~.t 1

t·'l.l.

. ':.' ~.c

~{~;;

>~, ~.~f'1h

b

Fig. :3..38. Pompă monobloc, pent r u ape menajere.

Page 84: 62364992 Pompe Hidraulice

170 EXPLOAHREA ŞI tNTRETJ:-;ERE.\ PO~PEI tN INSTAL.qJ~:

I

Fig. 3 ..39. Schema instala"ţiei pentru pompaimersatlL.

; " 1 ~

Fig. '3.40.Po.nplL verricală cu transmisie., ghidaU pe lagăre din cauciuc.

In fig. 3.40 este prezentată o pompă verticală de adîncime avind lagăreleintermediare din cauciuc,unse cu apă. '

La pornire, ~oloana':'de refulare a pompei trebuie umplută cu apă înscopul de a se evita frecarea uscată în lagăre. Dacă această cerintă nu esteîndeplinită, cuzinatnl din cauciuc se mcălzeşte puternic şi materialuÎse degra-dează. In perioada de staţionare, coloana de apă este menţinută în conductăde so~bl!.l~u. clapetă, montat p.e conducta de aspiraţie a pompei; în timpulfuncţionărli, ungerea se face chiar cu apa refulată de pompă. Apa trebuie săfie curată, lipsită de impurităţi mecanica (nisip, pietriş), care ar putea provocauzura ril:I!ldăa arborilo~ .de trafismi~ie. t~ c~Ul în care apa conţine un pro-cen~ n;al msemI?-atde nisip sau alte tmpuntăţ], pompele se echipează cu cuzi-n~ţ~dl~ bronz, Ia~ ?ngerea se face cu ulei şi în această soluţie arborii de trans-rmsre smt montaţi in coloane de protecţie, etanşate faţă de lichidul vehiculat.Etanşarea se realizează cu inele de etanşare - siemering.

Pl'liEREA tN FUNCTIUKE Ş! tKTRETINEREA POMPE! IN EX PLOATARE

în fig. 3.41 este prezentată con-strucţia acestei pomnp•

Pompele volumics cu mişcare dprotaţie au în principiu aceleaşi tipuricoustructiv- de lagare - cu rulmenpsau d- alun-cara, ca şi pompele centri-fuge. În afară de aceasta, ungereaorganelor de lucru - pistoane, palete.rotoare - se face chiar cu lichidul Vt'-hiculat, de aceea materialul din care seconfecţionează piesele în contact culichidul se alege astfel încît să nu intrsîn reacţii chimice cu acesta.

3.2.3.2. Etanşarea, Vehicularea li-Ichidelor cu ajutornl tpompelor presu-.tpuns adoptarea unor soluţii construc-

tive care permit să se obţină un anumitgrad de separaţie intre fluidul pompatşi mediul exterior. Din acest punct devedere, etanşarea pompelorreprezintăunul din cele mai importante 'criteriide care depinde buna funcţionare' li.acestora. ; .

Deoarece organele de lucru alepom-pelor, care sînt in contact cu lichidul.preiau mişcarea de antrenare de lasurse exterioare, prin intermediul unortransmisii mecanice - arbori sau tije- etanşarea porţiunii în care acesteapătrund în corpul pqmpei se realizeazăCUajutorul unor elemente care compunansamblul a ceea ce în limbaj uzualpoartă denumirea de "presetupă".

La pompe se utilizează în principaldouă moduri de etanşare şi anume:- etanşare moale, la care presstupaeste prevăzută cu garnituri moi, subformă de inele, confecţionate din mate-riale corespunzătoare condiţiilor impusede natura lichidUlui vehiculat.- etanşare mecanică, la care presetupaeste alcătuită din elemente mecanice -inele, arcuri, burdufuri - , diferită caprincipiu de funcţionare faţă de prima.

Fig. J.i t. Pompă 'rerticală cu transmisie ghidatăîn lagăre unse cu ulei.

171

Page 85: 62364992 Pompe Hidraulice

172 EXPLOATAREA ŞI INTRETIXEREA POMPEI IN INSTALATIE

1",''.·.·.,c

~i~ f.

. In afară de ~cest;a exist,ă şi,unl"!~l?O~Pf' de construcţie specială, la careel<l.nş:rea se reallz~aza numai pnn Iabirinţi, sau la care motorul de antrenareeste lI~corpora,~chiar în corpul pompei Ji lichidul circulă şi prin interiorulacestuia, ele fiihd cunoscute sub denumirea de "pompe ermetica"., Etanşare~ ~oale. Etanşarea moale este o etanşare Clasică şi ea se uti-

IjIZ;!lzăde obicei la pornp-Is la care nu se impun condiţii de etanşeitate abso-UlU.

Pr~ncipiul, de funcţ ionar« este următorul. un inel din garnitură moale,confecţionat din azbost grafitat, cinepă, bumbac sau alte materiale adecvatee~te deformat în .locaşul presetupei da,to:ită comprlmărli exercitate de o bucşitŞI, astfel preseaz~ suprafaţa arborelui, Imp~edecînd scurgerea lichidului spre~xt.eno:, In reaht~te forţa de presare trebuie aleasă astfel încît căldura dega-jată prin fre.care sa nu pr?voa~~ degra~~rea gamituriişi a suprafeţei arborelui.Pentru a evita ~stfel de sltu,aţu, se utilizează diverse soluţii constructive carea? ca scop sahsfa~e,~e~ cerinţelor de, ~mgere şi răcire a presetupei, precumŞI a celorlalte condiţii J,lIlp'us~;de,sp'ec,hcul exploatării. 1"'. 1.

'. , In scopul cun?aşteru principiilor de funcţionare a etanşărilor utilizatela pompe: in con~muare sînt prezentate cîteva din cele. mai uzuale soluţiic;pnstnu;tl\T~._!'.l; ',' ,..j'!~;', "" ,~;, ,,'

, . In ~g. 3.42 este arăt~tă schem~ unei etanşări cu garnituri ~oi, care seu,~II,Izeazal.a po.rn.p.ele de Joa.să presiune ce \·ehiculează.,...~.i..cb-ide făr.ă impuri-tăţr mecflmce.. ,': ,; '.' ':/ ''t;.?.,;;~pt, 11'. După cum s~ ob?erv~ din figură. rotorul p~inpei nu"ai:e g~~ri de echi-

h!=>ra.rea efortului ~XI~, pompa fiind de joasă presiune, astfel că in spaţiuldinaintea pr~set!lpeI, Iichidul care a sc~pat prin labirint se găseşte Ia o pre-siune a cărei v~oa~eeste :c.u ceva ~aI redu?ă decît presiunea din carcasade. refula~e a pompel, dato~Ita e~ect~~1 de Iaminars, şi a~e tendinţa de a curgeprm s~aţlul dln~r~.arbore ŞIgarnituri, m exteriorul pompoi. Pentru funcţionareacorecta a etanş,:ru~ este !1ece~r ca strîngerea piuliţelor presetupei să se facămoderat, aS:fell/lClt să permită o.uş.oară,scurgere de lichid, sub formă de pică-tun, care sînt cqlectata la partea Infe!lO~ră a lagărului p?]ll~ei .şi evac~atela reţeau<l;d~ canallz.a~e. În acest fel, lichidul care scapă coritribuis la răcireap~es~tupel.şI 1<1;luJ:>rlf~ereasuprafeţelor de frecare, micşorînd uzura acestora.Lichidul trebuie să fie curat, fără impurităţi - nisip, particule dure etc.,pentru,a .nu uz~ prematur arborele şi garniturile. Acest lichid trebuie să fie lipsitde nocivitate pentru a nu dăuna mediului înconjurător.

Pentru pompele de presiune medie sau înaltă se utilizează soluţia de etan-şare prezentatăIn fig. 3.43.. . Seh.em,apre~entat~ se. u,tiIi7.eazăde asemenea la pompele ce vehiculează

lichide lipsite de rmpurităti. Spre deosebire de solutia anterioară. aici rotorul 1esţe prevăzut. cu ~rLUri2 de. echilibrare a impingerii axiale, iar lichidul circulăpnn canalele I?terIO~re ~, ~In~ l~ inelul 4. denumit}n limbaj uzUal "bternou",c~re .~es~arţe In doua părţi distincta setul de garnituri 5. In acest'fel în spa-ţiul dinaintea presetupei se stabileşte un regim de presiune care poate' da naş-tere Ia următoarele două situaţii:, --- . ....-: Presiunea ab~<:lută din acest spaţiu are o valoare mai redusă decît pre-siunea atrnosferică - c~zul pompelor care aspiră de la nivele inferioare, saurezervoare aflate sub Vid. In această situaţie, curentul de lichid de spălare

Pl:Z'EREA IN. FI1NCŢIUNE ŞI INTRETINEREA:PO)(PE( IN IlXPLOATARE 173

S? desparte în d:e~tul inelului l!lte.rnou în d?uă s~nsu~i opuse, astfel c.ă? pa!t~reintră în pompa, Iar alta scapa catre ext~r':.O!:(sag:eţl~edesenate cu. ht;le plinăîn figură). Aici, pe lîngă rolul de ungere ŞI racire, lichidul este folosit ŞIpentru

;. ;

- .. . , .Fig. J.42. Etanşare cu garnituri, moi

din azbest grafitat.

~ .Fig. 3.43. Etanşare cu garnituri moi ~i

circuit intern de spălare.

etansarea pompei împotriva pătrunderii aerului din afară, împiedicînd astfeldszamorsarea acesteia. Din acest motiv, lichidul mai poartă şi numele de .Jichidde etanşare". .- Presi~nea absolută din spaţiul respectiv are o valoare mai mare decîtpresiunea atmosferică - cazul pompelor montate sub nivelul lichidului dinrezervorul de aspiraţie, sau care aspiră din vase aflate sub presiune, Atuncicurentul de lichid de spălare va avea un singur sens (săgeţile desenate cu linieîntreruptă în figură). Bineînţeles, în ambele cazuri, strîngerea presetupeise va face moderat pentru a permite scurgerea lichiduluisub formă de pică-turi. ", , " , .

Pompele care vehiculează lichide 'Cu suspensii sau impurităţi, care potpătrunde în spaţiul dintre arbore şi garnituri, folosesc scheme de etanşarede felul celei prezentate în fig. 3.44.

Aceste tipuri de pompe au arborele protejat cu o bucşă denumită "bucşăde protecţie" sau "bugă de uzură", confecţionată din m<l;teri~e. rezisten~ela uzură. Lichidul de spălare este adus de la o. sursă exterioară ŞI el trebuiesă. fie lipsit de impurităţi. Presiunea acestuia se alege astfel încît să depă-şească cu cel puţin 1 bar presiunea maximă pe care o poate realiza pompa.Din figură se observă că inelul laternou este plasat înaintea gar,nit~nlo~de etanşare. Această poziţie a fost aleasă astfel deoarece aurentul lichid ului

,,

Page 86: 62364992 Pompe Hidraulice

174 EXPLOA'fAREA ŞI 1NTREŢlXEREA POMPEI 11'1INSTALAŢIE

de spălare, care are o presiune mai maredeCÎ.tcea a Iicbidului pompat, se divid» Înd?u~ :en:,un opuse, din care o parte îm-PI~dIC~patrunderea impurităţilor şi pro-~eJ('aza ~'tanşa:ea, iar cealaltă se scurgeIn exteno.r, a~lg?rînd ungerea şi răcireapre~etupel. LIchIdul de spălar0 ;,n ::!""'CleCa III pompă cu lichidul vehiculat r]/.acee~.el trebuia s~ ~ie neutru pentru ~ nu

_ r- modifica propnetatIle acestuia.r-miji!2~[2~F~'i La pompele care. vehiculează lichid'.

cu tem~era.tu.ri ridicate, peste I05'C, est~nec~sara .I"<lclreapresetupei. Aceasta seobţIne. pnntr-? construcţie prevăzută CIl:a~era de răcirs, aşa cum este prezentatăIn fig. 3.45. -

. '. Etanşărilş cu garnituri 'moi necesităanl!mlte operaţii de întreţinere care tre-buie efectuate cu·. copşffinciozitate Je

FIg, J,~i. Etanşare cu garnituri moi şi personalul dedeservire; deoarece negli-CIrCUJtde spălare exterior. jarea celor mai mici amănunte poat

pompei. În mod obişnuit it a':'leaca efect .t~ncţion<irea defectuoasă :Ii hi -(, garru un e mal utilIzate la ,.;ppm 1 t/c Ide ~drmale ~int cOnfecţionat,? din azbest grafitat, impl.rtit di~ ~at~~l~ire, av.n o secţIUne transversală pă.!.l'atăşi care, din punct de vedere dimen=

I

A-A

Fig. 3.i5. Etanşare cu garnituri moi şi cameră de răcire a presetupei.

Pl"NEREA IN FUNCTIUNE ŞI 1NTREŢII'EREA P01IPEI IN EXPLOATARE

sional, trebuie să se potrivească perfect cu golul locaşului din corpul prese-tupei. Fabricile producătoare livrează garniturile sub formă de inele gataconf€c'ţionate la diverse dimensiuni, sau sub formă de şnur continuu, infăşuratÎn colaci. Garniturile se montează in locaşul presetupei numai sub formăd" iud.:, iar operaţia trebuie efectuată astfel: mai întîi se introduce inelulde fund, dacă presetupa este prevăzută cu un astfel de inel, apoi se introducg1rnit,,~!L: m JL inclul latornou, car" trebuie sl fie aşezat il! dreptul orificiuluiIichidului de etanşare, precum şi restul garniturilor. Fiecare inel de garni-tură se introduce separat şi se impinge în locaş pînă ce opune rezistenţă,lmpingersa se realizează cu ajutorul capacului presctupei sau utilizind un îrn-pingător ca cel din fig. 3.46.

Inelele se vor aşeza cu tăieturile decalate la 90°_120°, în funcţie de numă-rul garniturilor. Dacă garniturile nu pot fi procura te sub formă de inele.situaţie care ar trebui evitată ori de cite ori este posibil, atunci acestea se vorconfecţiona din şnur, cu ajutorul unor dispozitive care trebuie să le asiguredimensiunile şi forma corectă .

Secţionarea inelelor se poate face intr-un plan' vertical, perpendicularpe axa garniturii sau inclinat la 45° faţă de aceasta. Prima soluţie se utilizeazăde obicei in cazul gamiturilor mo], fără inserţii metalice, care sint Plai ~ordeformabile,' destinate etanşărli pompelor cu presiuni reduse. Tăietura oblicăse foloseşte la garniturile moi cu inserţii metalice, destinate pompelor ce f!1nc-ţionează in condiţiidepresil1n~ .şi.,temperatură, ridicată .. ,,' :'., ' "

Pentru tăierea corecti i 'gamiturilor, se'intrebuinţeazădiverse dispo-zitive, simple şi practice ill: acelaşl timp. , .' .,. ,

In fig. 3.47 este prezentat iun dispozitiv pentru tăierea ;garniturilor,perpendicular pe axă. ' ., ,

Dispozitivul este alcătuit dintr-un arbore auxiliar avind diametru! identiccu cel al arborelui pompei (poate fi folosit in acest scop chiar arborele pomp.ei,cînd aceasta este demontată, sau arborele de rezervă al acesteia, sau chiar

Fig. 3.-16. Împingător pentru garniturimoi.

Fig. 3.47. Dispozitiv pentru confecţionatinele de garnitură cu tăietură dreaptă" : '

un dorn confecţionat din lemn). Pentru a nu deteriora suprafaţa arborelui,acesta se protejează in porţiunea respectivă cu 1-2 straturi ,de hîrtie ceratăsau hîrtie pergament.

175

Page 87: 62364992 Pompe Hidraulice

176 EXPLOATAREA ŞI INTRETINEREA POllPEI IN INSTALATIE

~nurul. <ţe garnitură se înfăşoară strîns pe acest arbore, apoi se tragecu creta o linie dreaptă longitudinală, după care, cu un, cuţit foarte bine ascu-ţit, se taie fiecare garnitură in parte.

_ Tăierea oblică a inolelor se realizează de asemenea cu ajutorul unui arbor»an xiliar. :'!~a '~tlnl ~I' ;::-:~~:li~ fig. 3.48.. .. :;;~urul se înfăşoară strîns pe arbore, apoi se trasează longitudinal două

111111 distantat» între pl" ('1.1 () va lnar= ug":1L'i, ,....: !:""tţin1i;;i _jiiulului ~l'ib' .~.î'). \l)~

cfup;l car.. s,> taie cu un cuţit fiecare inel. p~ diagonala dintre cl'l,' dUll~'l linii(fig. 3.4S. /;). ~e obtine astH un segment secţionat la 45'.

ln alt dispozitiv pentru confecţionat garnituri cu tăietura oblică esteprezentat În fig. 3.49.

Dispozitivul este alcătuit dintr-un jgheab de lemn, avînd dimensiunilecor~spunzrttoare cu ('el>-al" s-cţiunii şnurului, El este prevăzut cu o faţetăoblică, la 45', pe care se face tăierea şnurului sub formă de segmenţi. Lunei-mea acestora se stabileşte anterior, după o garnitură model, sau prin măsurareacircumferinţei arborelui.

,~:,Montan~a garniturilor se face numai după ce în prealabil s-a efectuato ver~fica~e minuţioasăia locaşului presetupei şi ,a suprafeţei de etanşare~ arborelUi,.care trebuie să fi~ perfect curate. Fiecare inel se montează separat,Iar. pentru ~ntrod4~nrElape ,!:+,borţl,.fărărfsCul.unei deformări permanente sauChIa! rupen, se va proceda. astfel: se apucă cti ambele mîini cele două capeteale. Ine~ului şi. se .desc~idr~diaI, i>~1lăc~ distanţa 'dintre capeto dr-vin- (>C;~J;l~uJum~ate din dla"?-,eti:u1arborelui, apo!.c~pe~('IeSţ.desfac axialşi seintroduceinelul pe arbore.iaşă cum sEilarată in fig. 3.50. ,. '<'# " "

Capetele inelelor trebuie să se atingă fără a se încăleca ... ; ";'il•După montarea' întregului pachet de garnituri, se roteşte arborele cu mîna

p~ntru .a ~ verifica dac~ string!rea. g.a:niturilor pe arbore nu este prea puter-mc~. Piuliţele presetupel se stnng iniţial cu mina, astfel încît presarea garni-turilor ~ permită o uşoară scurgere, sub formă de picături, a Iichidului pcrnpat.Se admit de regulă 40-'-:60picături într-un minut. Pe măsura uzării garniturii,care se constată :,-tunc~cînd s~urgerea devine abundentă, piuliţele prcsetupei.se strîng cu cheia, uniform ŞI moderat, pînă se restabileşte regimul iniţial,

. ~a urm.are a s~rîngerilor succesive, lungimea axială a pachetului de gar-nituri se micşoreaza, astfel că, la un moment dat, etanşarea nu mai poatefi asigurată, iar garniturile trebuie înlocuite .. Ca regulă se recomandă inlo-cuirea întregului pachet de garnituri atunci cînd rtingim~a acestuia s-a reduscu o valoare ce depăşeşte cu 1,5 ori lăţimea unui inel de garnitură. Pentruaceasta se procedează astfel: se opreşte pompa, se scot garniturile uzate şis~ .curăţă b.inc locaş~l ~resetupei. şi suprafaţa arborelui de care au rămaslIpIte resturi de garmtura; operaţia se execută cu atenţie pentru a nu se zgî-ria suprafeţele de etanşare. Pentru scoaterea garniturilor, se interzice utili-zarea. unor scule improvizate - şurubelniţe, sîrme - deoarece acestea potdeteriora suprafaţa arborelui sau locaşul presetupei. Se recomandă că aceastăoperaţie să se ef;ctueze cu ajutorul unor scule speciale - tirbuşoane - de mă-nme corespunzatoare, aşa cum este prezentat în fig. 3.51.

Tirbuşoanele se introduc diametral opus în locaşul presetupei, se înşu-rubează în materialul garniturii şi apoi se trag cu atenţie afară astfel cumeste arătat în fig. 3.52. '

b.... .••.•....:-'-- _

PUXERE •.••IN FUNCŢIUNE ŞI INTRETINEREA POMPEI IN EXPLO.\_T_'\_R_E 171

Inlocuirea separată a unui singur inel de garnitură este eontraindicată.deoarece deformare a acestuia va fi diferită faţă dp inelele mai \'"du. decişi presiunea. de etanş~r~ va fi diferită, ~eea.ce are ca ('.fect uzarea neuniformă" 'llnnf.-.r"1 a,],,,r(,ll1l In rl,"ptnl garmturll')!' r(·~p:'c::·;('.

Fig. 3.i8. Dispozlt r pentru con.Ie~jip'!Il! .iri~le ,de garnituri 'cu tăietură 'Oblică.

Fig. 3.;9. Dispoziti" pentru tăierea Î11' ,clinată a, garniturilor. .

ţ;itIg;;; . - -.-;6~~ Incorect

Fig. ,l.5t1. :\lo11tarea pe arbore a inelelorde garnituri.

-----4Fig' . .l.51. Tirbuşon pentru ext ra e-rea

garnituri!or.

Fig .. 3.'2. Extragei ea 'garnlt uri!orajutorul tirbuşo~ului.

Fig. 3.'3. Inel laternou.

Inelul laternou este prevăzut prin construcţie cu două deg~j~ri carepermit introducerea unei tije, îndoite la un capăt ŞI scoaterea acsstuia m afarapresetupei, fig. 3.53.

Temperatura de resim a presetupei co~st~t,:~e, în cazul pomp:,rii Ii.chi-delor reci, un criteriu de apreciere a funcţionăru corecte a a~esteIa. Astfeldacă o presetupă este strînsă prea tar~, presiune~ de <;ontact dlI~tre ga..rnttu:lşi arbore devine prea puteI?ică, deg.aJ1n~.o cantt!ate Imp~rtanta de caldura,ceea ce conduce la un regim termic ridicat al intregului ansamblu. Acestlucru se poate constata în mod foarte simplu: atingînd cu mîna corpul pre-setupei şi apreciind aşa cum s-a arătat anterior, temperatura. De asemenea

Page 88: 62364992 Pompe Hidraulice

178 ExrLOATAREA ŞI Il\TRETISEREA POlfPEI IN Il\SHLATIE

dacă se observă că presetupa fumegă şi se constată un miros specific de ars,rezultă că strîngerea este prea puternică şi deci trebuie slăbită. Dar simpladeşurubare a piuliţelor de stringere nu-şi face întotdeauna efectul deoareces~ întîn:PIă frec\'enţ ca întregul pachet de garnituri să se deplasez~ fără îr.~:"s~ se micşoreze presiunea de etanşare. De aceea, dacă se constată în continuareca presetupa este prea caldă, se vor scoate separat inelele şi se vor reintroducede asemenea separat, strîngerea piulitelor făcîndu-se cu mîna cît mai uniform.f)_up:,pu~nirea po:nrei, se va urmări intensitatea scurgerilor şi se va reglaastfel stnnger.ea 'p~na .ce. se. obţme o scurgere sub formă de picurare. Acestlucru ~ste un indiciu ca lichidul de etanşare circulă şi deci funcţionarea estecorecta .

. •O.etanş~re,. care a fos.t prea strînsă încît a scos fum, este practic compro-~Isa ŞIgar.mtunle.respecÎl\"e nu mai pot fi utilizate. De aceea, se recomandăsa s:: scoat~ to~te ~nelele, să se cureţe cu grijă locaşul şi arborele şi să se intro-duca garnituri nOI.

. Pentru siguranţa funcţionării, este contraindicată folosirea unor gami-tll;l. d~ ~ecţl!l~e.~.!!core~pu~~ătoare cu locaşul inelar din corpul presetupei(nici ma! ~a:I,. mei mal mici], .deoarece. o garnitură. cu grosimea prea mare iva trebui s,a fie mtrodusă forţat m locaş ŞIva avea ca efect o presiune de etan-şar~ n~umformă. De asemenea, dacă garnitura are 'tin diametru exteriorn:al m:c dec~t cel ~. loc~şului presetupe!, ea nu v~ umple complet spaţiul;ŞInu va realiza presrunea de etanşare uniformă necesară. Procedeul de a mărid.imensiu~il~ garnituri.i pri~ lăţire.a ei cu lovitul'Lde. 'eiocan .este total greşit'ŞI contr~m~Icat, deoarece firele din care este alcătuită garnitura nu rezistă"la ŞOCUrIŞI aceasta se degradează rapid. .;' ,

Alegerea corectă a dimensiunilor gamiturii trebuie făcută conform sche-mei de principiu din fig. 3.54. '.

Grosimea garniturii se stabileşte cu ajutorul relaţiei:

D-dS=-- (3.13)

2

în care: ~ esţe diametru! arborelui şi D - diametrul Iocaşulul presetupei.• <?arn!t~rIlemoi se confecţionează din fire subţiri de bumbac sau de azbest,

răsucite ŞI Impregnate cu seu sau unsoare grafitată. -

~0J, .. I c::.r "b. -7 Fig. 3.54. Schema pentru-.''-10;--' __ o alegerea dimensiunilor gar-I . j-- niturilor.

< .

Şnurul se obţine din împletirea acestora în diverse forme care trebuiesă cores~undă condiţi~lor impuse de sistemul de etanşare. '

Secţiunea şnurului este un pătrat cu margini rotunjite.

<,Pt:~ERE.\ 1); F.uNCŢIt:NE ŞI INTRETJ:>EREA POMPE! IN EXPLO.H.\LE 179

în fig. 3.55 sînt prezentate cîtpva modele ci,· garnitui'i moi, clt! diferiteforme.

Etanşarea mecanică. Etanşarea mecanică. ""!!'!mit:t ,:7.;::,: ;: ,,1'''' td)",mecanic:i" reprezintă o soluţie constructivă modernă, aplicată cu precă-dere la pvlllpe şi ea se utilizează în special în situaţiile de pxploatar~ c~reimpun condiţii severe, în ceea ce priveşte scăpările către pxtpri(Jr: 11C)qcl.·

~i)_\.;('f'. ,~ :-t·:,i\·t'. i.ul.unabii«, radic-aruve ptc.

Fig. 3..5.5.FO,r~e .,şi' modele de garnituri mei.

in comparaţie cu sistemul de etanşare cu garnituri moi, etanşările meca-nice prezintă avantajul unei depline siguranţe în funcţionare, necesitînd ointreţinere minimă, cu condiţia ca etanşarea să fie corect aleasă şi montată.

Page 89: 62364992 Pompe Hidraulice

180 EXPLOAHRE.\ ŞI I:-;TREŢISEREA POMPEI IN INSTALAŢIE

Din punctul de \'f·dere al caracteristicilor constructive şi funcţionale,domeniul de aplicare a etanşărilor mecanice cuprinde următoarele limite:- diametrul arborelui: D = 5-500 mru, pentru etanşări cu inele executate

dintr-o bucată;D = pînă la 1000 mm, pentru etanşări cu inele

executate din două bucăţi;- domeniul presiunilor: p = 10-5 Torr - 250 bar;- domeniul temperaturilor: t = - 200'( ... + 450'C. Pot fi utilizat- şi

la temperaturi mai ridicate, dacă SI' aplicăo răcire suplimentară;

- domeniul vitezelor de rotaţie: v = pînă la 100 taţs.Din prezentarea datelor de mai sus rezultă că etanşările mecanice răs-

pund practic la toate cerinţele impuse de exploatare.In principiu, o etanşare mecanică se compune din două inele în contact,

aşezate perpendicular pe axul pompei, din care unul este fixat în carcasă,iar celălalt se roteşte împreună cu arborele. Inelul rotitor este apăsat de un arc,iar etanşarea se realizează intre cele două feţe de .alunecare, aşa .cum est~prezentatiI!§ShemCl din fig. 3.56.""t •••.~·:1:t:"::.::"'·~)"'··. ,.

:Contorm~:figurii. )nelul rotitor 1 este. montat Pe arbore cu un ajusta]suficient de larg, care-i perrii"iteo deplasareaxială. Etanşarea pe arbore se rea-lizează cu ~n·.ele~llt ~~t,i~ ~,\!lc.a~illc de~·;.!.(t: .•;T,!~si1}i,J.eaarc11l~ise. re-glează cu ajutorul OPI:lţoriilI;l14l•.f~tpearbOre cu.unş.~rub: Valoat:ea~<lţel defixar~ 'este . dată in' câtatoâgel~ l~elor producă toa~~ E~a,~t.re~ul(~~spectat.~cu ngurozlt~te. ~. .. .'J,4", •...r~h,.;."...<:.,.;~.:,i",.L .. ....

Etanşarea lichidului âflat sub presiune Si' realizează pe suprafaţa A,care reprezintă locul de contact al celor două inele, Din acest motiv, supra-feţele <ţe.alunecare ale' acestora trebuie. să fie absolut plane şi să aibă o rugo-

. .: 4 " 3 f' zitatc minimă. Finisarea lor se obţine

I 21 pria lepuiro pe maşini de lepuit, iar ve-rificarea calităţii suprafeţelor se face cu

, dis~zitive spe~i~e de control optic .. Overificare expeditivă se poate face chiarde către monfor/ prinpresarea manualăa celor două 'inele (unul către altul) pesuprafeţele de etanşare; acestea trebuiesă se lipească prin adeziune şi să opună ooarecare rezistenţă la incercarea de a ledesprinde. Din expunerea mcdului de func-ţionarereisse că"itI1t!,~suprafeţele de alu-necare"ale melelor, ,ipate o forţă de frecarecare conduce la o încălzire a etanşării şi înfinal la uzarea inelelor. În scopul preintim-pinării acestor inconveniente, trebuie luatemăsuri de lubrifiere a suprafeţelor respec-

tive şi de evacuare a căldurii degajate. Pentru micşorarea forţei de frecare,materialele din care sînt confecţionate inelele se aleg dintre cele care au uncoeficient de frecare redus, dar totodată este necesar să se ţină seama şi denatura lichidului vehiculat, care nu trebuie să le influenţeze comportarea.

Fig. 3.56. Schema etanşăr ii mecanice:., - inel rotltor : 2 -- inel fix; 3 - arc e! Icoidal ;

J - cpr itor,

Pt:~EREA IN FUNCŢIUNE ŞI ISTREŢIXERE.\ PO~IPEI tx EXPLOATARE 181

În acest sens, materialele cele mai uzuale din care se confecţionează inelelesînt:_ pentru inelul rotitor: cărbunel~ realizat prin sinterizare Jiu di\"t.·r~en'ţt'lede amestecuri ce au la bază grafitul; ... .. .._ pentru inelul fix: fenta, bronzul, oţr-lul ::1:;.\:J;lL1I, t,·xtu!;t:ll '(1 un ..,l~';

- materiale ceramice de duritate foarte mare.Li eranşările destinate să echipeze pompe ce \~ehi.cul;ază lich!de ~?raziH',

inelele se confecţionează din materiale ce au la baza diferite combinaţii de car-buri metalice.

Lubrifierea suprafeţelor de alunecare se realizează oarecum asemănătorca şi la sistemul de etanşare cu garnituri moi ..:\~~f,,!,~acă î,n spaţiul ~n carese găseşte montată ~tanşare<l:' valo~re~ p.reslUnll.llchlduIUl este mal maredecît presiunea exterioară, o parte din Iichid v~ patrunde. in~re feţele de alu-necare ale inelelor şi va asigura ungerea. Cantitatea de hEhld care p~,t~ndeintre cele două feţe este extrem ~.ered!1să. iarspaţiullamit.tar ~reează o scădereputernică a presiunii. care poafţ' atmge v~oarea pr~slUnll de. vaţlOr~area lichidului, astfel că in e.xteno!, au loc scăpări subformă de v.a~ofl care prac-tic sînt imperceptibili. . r '. .'. • , • •

În .teIlWcă sint ·~'W-0~ute. p~trl:l:feluri de frecărij,~ată, .limită. mixtăşi lichidă. :i.~.... 0_1.;;;1, •• U.;,-c<.l;i1';lf'. !f'J';;, ...•.,...•...• ,:~·";;ţ!Tl!).'f':I!'·:;: ...•

i . La frecarea uscată. -între suprafeţele ce se află in contact nu există un filmde'lubrifiant cars să reducă coeficientul de trecare. astfel că cele două supra-feţe sint supu~' unui proces de uzură intensă, tnsotiţde:ciupituri şi fisuri.La frecarea.limită •.filmul de lubrifiant este parţial intrerupt. iar local, in anu-mite porţiuni ~re loc o. frecare u~at~. Fr~~area ~ixtă este asemăn.ătoarecu frecarea limită, dar viscozitatea Iichidului Joacă In acest caz un rol Impor-tant coeficientul de frecare se reduce, iar uzura este minimă. La frecarealichidă suprafeţele de alunecare sîntjseparate printr-un film de lubrifian.tcare le ~piedică .ş~ vinăJn. contact, astfel încît în mod pr~ctic nu apar UZUrl.

Din punct de.v~dereal fr~cării, et.a~~rile mecanice ~ ·tn~adrează tn cate:goria de frecare limită sau mixtă, adica in anumite porţiuni frecarea uscatanu poate fi evitată.

În cazul in care calitatea suprafeţelor este necorespunzătoare şi prezintădenivelări, pori sau fisuri, sCllrgex:,eadevine abun~entă .iar etanşare~ fu~cţio-nează defectuos. Practica' arată ca, in general, pnn efectuarea unei perioadede rodaj, cele două suprafeţe de al~nec~e ~e adaptează rec!pioc, astţel.că scur-gerile se reduc progresiv. Se precizeaza ca pe plan mondial nu există normecare să reglementeze valorile limită admise pentru scurgerile de lichid la etan-sările mecanice. Firmele constructoare de etanşări mecanice nu admit scur-geri sub formă de picături, susţinind că in asemenea situaţii cauzele se dato-resc unui montaj defectuos. unei manipulări neatente a stanşării in timpulmontării, care poate provoca deteriorarea suprafeţelor de alunecare, sau ale-gerii necorecte a etanşării. În mod tacit însă, se recunoaşte că termenul "scu:-gere zero" nu trebuie considerat ca o noţiune absolută, astfel că în funcţiede situaţia din exploatare se pot admite anumite valori ale scurgerii, chiarsub formă de picături.

"

Page 90: 62364992 Pompe Hidraulice

182 EXPLO.H.\REA ŞI lliTRETlliEREA POllPEI IN INSTAU.TIE

Conform datelor din literatura de specialitate, cantitatea de lichid carese scurge sub formă de vapori, la o pompă de mărime medie, este de ordinula 10-12 cm3/oră.

.Dacă pres.iun~a din .spaţiul d? etanşare are o valoare mai redusă decîtpresiunea ':le~hu!uI exterior, .atunci est~ necesară aducerea în spaţiul de etan-ş~re a unui lI~~ld cu o presiune superioară, care serveşte la răcirea şi Iubri-fierea etanşării,

.I?in punct ?e veder~, constructi\'-funcţional, etanşărilo mecanice se potclasifica In două categorii:- etanş~lr! fără e~~ilibrarea presiunii, denumite şi "etanşări neechilibrate" ;- etanşări cu echiltbrarea presiunn, sau "etanşări echilibrate". .

,La et.anşarea fără echilibrarea presiunii, suprafaţa de alunecare esteechivalentă cu suprafaţa pe care se exercită presiunea Iichidului ce trebuieetanşat: pri~ urmare şi presiunea specifică este aceeaşi cu cea a lichiduluir~s~ctIv. Din !lc,est motiv, etanşărils neechilibrate nu pot fi folosite Ia pre-~IUnIprea mari, deoarece forţa de apăsare a celor două inele capătă valoriImportante, ,~t,~el5~ tem'p~r~ţ,ura ~r~şte i?e~te li~itele l>ermise, iar etanşareâ ..se uze~ prematur.PractIc,etanşăriIe din această categorie pot fi utilizatepentru p.resiuni ce nu depăşescvaloarea' de la bar.' . . .'1", o •

In fIg. 3,57 este prezentată schema unei etanşări mecanice neechilibrate.. .Dup~ c,umse observă din figură, supi-Maţa A pe care acfioneitZl presiunea

h.chld~ul dm. pompă este echivalentă cu suprafaţa B a inelului fix. 1n aceastăsituaţia, o presl1!ne!'-pe .faţa de cont~ct dinţre cele, două o inele este egală chiar,~u pres~unea Iichiduhri ce trebuîe et!lnşat. l? exemplul prezentat nu s-a luatIn considarars forţa ar~ulul care .acţlonează In ac~isens -cu,presiunea' lichi--dului pompat.ţn 'realltate,presll~nea de c~ntact dIntre 'cele două feţe are-o val~area mal mare decit: presiunea :Iichiduluî; '~ato~tă:'tOCmai acţiuniioarcului, . 'o o";;! ("

. In fig. 3.58 este pr~zentat~ sche~a~nei etanşări mecanice Ia .care supra-faţa A, pe care se exercită presiunea Iichidului de etanşat, este mal mare decît.suprafaţa B de contact" În această situaţie, presiunea de contact este mai mare-decît presiunea lichidului de o etanşat cu .0 valoare determinată de raportul-celor două suprafeţe.

///'Fig. 3.57. Schema etansărjţ

rnecanice neechiIibra t~,Fig. J,jS: .Etanşare neechili-brată cu presiune specifică

'm1rită. 1 • ,,',

Etanşările mecanice neechiIibrate se utilizează în numeroase situaţii-de exploatare, care impun condiţii mai uşoare, datorită construcţiei lor simple.în raport Cll cea-a etanşărilor echilibrate,

/PUSEREA Is FUNCŢIUSE ŞI ISTRETISERE.~ POMPEI Is EXPLOATARE

(3.li)

La presiuni superioare valorii de 10 bar, utilizarea unei etanşări neechi-jibrate nu mai este raţională, datorită presiunii m~ri. de cont!lct dintre cel:două feţe de alunecare. Pentru înlăturarea acestui inconvenient se adopta

o soluţie constructivă. h o" ,:' .i:::~:: ;:. c : ~ el"om;v",ta",hi""". v: . / -.~1 contact este determinată de presiunea diferenţială apompa . • hid I . d tA -,": :/"" o hc I UUl l' etanşa , .. _ .

După cum SI~ remarcă din flg, 3.)9. presiunealichidului ce acţionează P" suprafaţa A rezultă ca odife~enp dillt:-e presiunile d~ p~ feţf'le. opuse, al: ine-lului rotitor ŞI ea se transmite inelului fix pnn Inter-mediul suprafeţei Bl' Dar contactul dintre cele două

Fig. 3.59. Schema etanşării inele se realizează pe o suprafaţă alcătuită din su-mecanice echilibrate, ma B, + B2' echivalentă cu suprafaţa B a inelului

fix, Rezultă, prin urmare, că presiunea pe sUfrafe-ţele de contact este mai mică decît presiunea lichidului de etanşat ŞI estedeterminată de raportul:

l·BI ABl +B2 B

Acest raport, exprimat în procenţ~.indică gradul de echilibrare aetanşărli.Alegerea etanşării mecanic~ c~e urmeaz~ să echipeze l??mpa, respec.ti:

determinarea. tipului constructiv ŞI a materialului etanşării este o sarcinaa constructorului depotnpe.tcare Posedă datele de bază şi condiţiile de func-ţionare în exploatare furnizate de beneficiar in formularul cerere de ofertă.-=====:=:g:fu::-;:'n ;. o Totuşi, cu ocazia reparaţiilor capitale, sau in- . "'cazUl cind beneficiarul doreşte ca la o pom-

pă să inlocuiască etanşarea moale cu unamecanică, el trebuie să aleagă etanşarea cea

'mai potrivită şi, in acest sens, este recoman-dabil să consulte specialiştii fabricii cons-

o tructoare de pompe. ~i" Inscopul dea Inlesni cunoaşterea şiînsuşirea cunoştinţelor referitoare la etanşă-rile mecanice, în continuare sînt prezentatecîteva din construcţiile caracteristice pom-pelor uzuale.

Schema din'fig. 3.60 reprezintă soluţiade montaj a unei etanşări simple, nsechili-brate, la care circulaţia Iichidului de răcirese face prin exteriorul pompei. Priza delichid este situată pe carcasa de refulare, iarlichidul preluat la presiunea de lucru s.eintroduce în locaşul etanşării printr-un onoficiu . a cărui poziţie se găseşte In planulcelor două feţe de alunecare ale inelelor etan-şării. După cum se observă din schemă,etanşarea suprafeţelor inelelor de alunecare,

Fig. 3,60. Schema de montaj a etan-sării mecanice neechilibrate, cu cir-. culaţie exterioară. şi inel rotitor .

Page 91: 62364992 Pompe Hidraulice

184 EXPLOAT,\RE,\ ŞI INTRETI!'OERE,\ POMPEI IN INSTALAŢIE

nu poate fi realizată direct cu lichidul aflat în spatele rotorului, deoarecedatorită gaurilor de echilibrare prevăzute in acesta, camera presetupei estepusă în legătură directă cu conducta de aspiraţie şi prin urmare se găseştela un regim de depresiune.

i''~FFig. 3.61. Etiln~lre m"G1JlICJ.. cchiliLrat.~L.

cu inel fix, Fig 3.62, Eranşarea mecanică dublă,neechlltbrară, montaj spate in spate.

....•.In schema prezentată, elementele etanşării - inelul de grafit, arcul

de presare, manşonul din cauciuc şi carcasa metalică desprijin _ sint solida-rizăte împreună cu arbJreb şi se rotesc odată cu acesta: în timp ce contra-inelul este fix în carcasă: ' 'i " " .'.

. In fig., 3.61, este arătată sch~~a. d~ montaj 'â. u'~ei:,~·t.~L,mec~.~cesimpla, J,acareelemeteb,p:l'esettipel sînţ.{lxe in carcasă iar contramelul se ro-teşteedată cu arb6'tel'l. Această etanşarp'este d-numită uzual ..cu inel rotitor",

În !?ituaţii în care parametrii exploatării impun condiţii mai dificile;vehicularea de Iichlds cu particule solide in suspensie, toxice, inflamabile etc.,se utilizează ca soluţie de montaj etanşarea mecanică dublă. De obicei aceastaeste alcătuită din două etauşări simpla aşezate: ..spate in spate", ..faţă în faţă",in "tandem" sau "combinate",

In schema din fig. 3.62 este prezentată soluţia de montaj a unei etanşăriduble aşezată "spat~ în spate", utilizată la o pompă pentru lichide abrazive.

Lichidul d: etanşars şi spălare se introduc- din exterior, prin două orificii.amplasate în planul suprafeţelor de alunecare ale inelelor respective. EI tre-buie să fie lipsit de impurităţi şi să aibă o presiune superioară cu aproximativ1-2 bar faţă de presiunea d,' lucru a pomp-l. In fplul acesta, între feţelede ahmecare, se creează un film de fluid care împiedică pătrunderea particule-lor abrazive şi asigură protecţia împotriva uzurii prematura,

In cazul vehiculării unor lichide cu toxicitate ridicată sau foarte infla-mabile, etanşarea dublă are rolul de a impiedica scăparea acestora în atmos-fera exterioară. în acest scop. se utilizează montajul "faţă în faţă" sau "com-binat",

În fig, 3.63 se prezintă schema de montaj a unei etanşări duble, combi-nate. alcătuită dintr-o etanşare simplă, neechilibrată, şi una echilibrată.

După cum se observă din figură, etanşarea echilibrată este montată spreexteriorul cutiei presetupei, deoarece oferă o singură sporită împotriva pier-derilor.

Pt:XEREA IN FUI>CŢWNE ŞI II>TREŢII>ERE.o\P01IPEI Ix EXPLO.\TARE 185

F r~. ':;.6.3. Etanşare meca-nică dublă, combinat", rnon-

-cj .. ",pille 111 -pai..".

Etanşaroa dublă dispusă în sistem ..ta.nd.:m" eS,te l~tilizată ~e o?iceila pompele ce vehiculează .lichide c~ au. t~nd~~ţa de cristalizare, polimerizaresau cracare. Această soluţie .este aratata ~n flo; 3,~:d. .,

Exemplele descrise mal sus nu epulze~za dlversel~ soluţii de mo.ntarea etan ărilor mecan~ce, .mai<!l).Ej~",,9!14~':' ţm~;se~a ŞI de marea vafletat:de forJe 'constiucHve'a:aoptateCl~ :f~~flcil~ produ~atoare. De aceea, .s~ recemandăcaalşgersa Ş~uţ~liz~x:e<!.unei etanşări me~amce ~ se facă numai In con-formitate cu prescriptiile din cataloagele furnizorului. ;

Fig. 3.64. Etanşare mecanică dispusă în tandem.

Aşa după cum s-a ~ră'tat anterior, etanşare a m.ec~nică nu ~ecesită prac,ti;operaţii de întreţinere, Iar dacă a fost corect aleasa ŞI mon.tata .va .da deplinăsatisfacţie în exploatare. Di,n ac~st punct de v~dere se prec~eaz.a ca montar~aunei etanşări mecanica reprezintă o operaţie foarte delicata, care trebuie

----_ ..•.•.~_----"_.__ .,'"

Page 92: 62364992 Pompe Hidraulice

186 EXPLOAHRE.\ ŞI INTRETINEREA POMPEl 1:. INSTAL.~ŢIIl

executată cu multă răbdare şi fineţe, respectînd cu stricteţe toate prescrip-ţiile furnizorului.

In acest sens, în continuare, sint prezentate cîteva recomandări careau o valabilitate cu caracter general, avînd ca bază indicaţiile cuprinse în ins-trucţiunile emise de diverşi furn izori:

- înainte de începerea montajului propriu-zis sînt necesare cîteva ope-raţii pregătitoare, caro .i ;·ded. la urganizarea locului de muncă - spaţiulde montaj, masa de montaj, sculele folosite etc .. Astfel, încăpersa aleasăp=ntru montarea etanşării mecanice trebuie să fie situată la o distanţă sufi-cient de mare faţă de atelierul mecanic de montaj, unde se efectuează operaţiide prelucrare prin aşchiere sau polizare, aşa încît să se poată asigura o atmos-feră lipsită de impurităţi (praf, murdărie etc.). Chiar şi hainele şi mîinilemontorului trebuie să fie curate. Pompa se va aduce la camera de montajdupă ce în prealabil a fost suflată cu aer, iar locaşul presetupei curăţat cu îngri-jire.

- Etanşările se livrează ambalateîn cutii închise, iar suprafeţele Inelelorde alunecare, care sint lepuite, stnt protejate cu un 'strat din. material plastic •.Din acest motiv, desfacerea din ambalajul original se va face numai în m;9:;"mentulcîndetanşarea se montează In pompă. Mane.vrarea se face cu deose-bită atenţie, iar stratul protector se va îndepărta prin dezlipire, avînd grijăca suprafeţele de etanşare să nu fie zgiriate sau lovite.

- Arborele trebuie să aibă pe IJlng~meade montare a etanşării o supra-faţă netedă, obţinută prin rectificare., Toate degaj ările , muchiile şi pragurile,peste care trece etanşarea în tlmpul montăr!i, trebuie teşite şi rotunjite la ceteleindicate in cataloage. In 'Iocurile de trecere .peste canale de.pană, se vor intro-duce pene din lemn, care se vor ajusta, la nivelul diametrului arborelui. În tim-pul rotirii, arb6rele trebuie să fie lipsit de yibraţii perceptibile. Pentru uşurinţamontajului, se recomandă ca suprafeţele peste care se introduceetanşareasă fie unse mai înainte cu un strat de ulei foarte fin.

In cataloage se indică cotele de montaj precum şi toleranţele admisibilepentru fiecare tip.ds etanşara.Se tnţeIjg~ că .acestea vor trebui respectatecu rigurozitate.··:' .- ~-,~ ,-- '.-'

Pentruexemplificare, in contiriuare, \se prez~tă dt~va tipuri de etanşărimecanice - cote de montaj, dimensiurii şi toleranţe'~ pen-tru diametrul nomi-nal al arborelui D" = 26 mm, cuprinse în diverse cataloage de etanşări.

Valorile corespunzătoare literelor sînt (fig. 3.6.5): D = 26 ± 0,0.5 romD1 = 32mm; Da"'; 40 ± O,O.5nim;Da = 47mm; D4 = .50mm;B = 2.5 rom;H = 13 mm; F= 10,5 mm.

Etanşareadin fig. 3.6.5 este o etanşare de tip T 2 (fabricată de firmaCRANE-Anglia), neechilibrată, utilizată la pomparea lichidelor neagresivs.

Valorile numerice indicate au fost obţinute prin transformarea unităţilordin ţoli în milimetri.

In fig. 3.66 este prezentată o etanşare mecanică tip T2 dublă, neechili-brată, pentru diametrul nominal al arborelui D" = 70 mm .. Ea poate fi uti-lizată la pompele ce vehiculează lichide ce conţin particule în suspensie, saupentru lichide toxice şi inflamabile.

Pl·SF.RF..-I.IN FU!\CTr{;NE ŞI !STREŢrNERE.-I. POMPEr IN EX PLOATARE 187

; I

t IL_.:.....::.~====~Fig. J.6j. Etanşare mecanică simplă, tipT2, fabricată de firma CRANE-Anglia.

,il

.[_.

Fig . .3.66. Etanşare mecanică, tip T2. dublă, nee-chilibrată, fabricată de firma CRAXE-Anglia.

Valorile corespunzătoare literelor sînt (fig. 3.66):D = 70 ± 0,05 mm;-·D1 = 81 mm; Da = 95 ±O,05 mm; D3 = 100 mm:D = 108mm'F= 16mm;H~ 19mm;}=98mm. .

~ Pentru a proteja elementeledin c~uciuc la t~e~erile p~.ste umă~ arbo-relui, Se recomandă pentru arbori de dlam~tre m.lcl, ~tu~Jlrea muc~lllor cuD rază de cel puţin 0,8 mm, Pe?tr~ arbori ~e dimensiuni mal mari, se vorexecuta teşituri conform cotelor indicate in fig. 3:67. ". .

Aceeaşi condiţie de rotunjire se i~pune ŞI pentru muchi~le locaşuluiîn care se montează inelul de etanşare fix, aşa cum se arată t~ f~g. 3.68.

Montajul propriu-zis al etanşării cuprinde două etape d.lStmcte: .'- montarea inelului fix; " \" . ,- .•... ."_ moritareaansamblului ratitor.· . .... "

.Inelul fix este alcătuit din inelul de alunecare ŞI garnltur~ de etanşare.In vederea montării, se procedează astfel: se desface a~balaJl1;l,. se ~oat~inelul fix şi se îndepărtează cu atenţie s~ratul ~rotect~r (pnn dezlipire ŞI ~nm-ciun caz prin răzuire). Se introduce ga:mtura dl[l caucIUc.pe pragul de ghldar~al inelului, se unge apoi cu un strat fl~ de sulei la exterior (nu se recomandăunsoare consistentă), şi se 'presează, ansamblul cu mîna. în locaşul respectiv.Dacă opune o rezistenţă destul de mare, se poate folo~1o bucş~ de presar~,

cu marginile teşite, care se aplică pe tsşitura melulul:_ 6.5 :1!!>. astfel ca să nu deterioreze suprafaţa de alunecare (vezi

fig. 3.68). După montare, suprafaţa de alunecare seunge cu un strat fin de ulei. Ansamblul rotitor se mon-tează pe arbore, iar, pentru a uşura alunecare~ bur-dufului de cauciuc, se unge .C~. un strat subţire. deulei suprafaţa arborelui. Se impinge apoi a~m-blul cu mina pe arbore, pînă ce inelul. de sprlJI.n.a.larcului se' reazemă pe umărul arborelui. Se verificădacă ir~ul s-a aşezat corect şi se tncearcă tensiuneacu mina.'Se Verifică dacă suprafeţele de alunecare ale

inelelor sînt aşezate perpendicular pe .arbore. ~e unge şi suprafaţa de alune-care a inelului roti tor cu un strat fin de ulei. . .. .

Ansamblul etanşării montate trebuie să respecte cotele de monta] indicateîn catalog.

Fig. .3.67. Dimensiuni derotunjire ale umărului ar-

borelui.

Page 93: 62364992 Pompe Hidraulice

188 EXPLOAHRE.~ ŞI IliTRETISEREA POMPEI 1:-1I:-ISTALATIE

~in punct .d.?v~dere al sig~ranţei în f~ncţion.are, este esenţial să se cu-noasca. faptul ca înainte de pornirea pompe! trebuie să se asigure alimentaroacu lichid de ungere-răcire a presetupei. Pentru aceasta, dacă circuitul de răcire

j.,~~-----~-~..------.- -t--r-----,---In--~)

U/h I, i .-----,

t"6te .ext!~ior, se verifică preze,:ţa lic~idului de,alimentare. Dacă circuituleste mteno~, pompa se va ~o~.m'numai după ce a fost umplută cu lIchid.

In stadlulact~al al ~ehn~<;ll,? etanşare x.nec.anic~'lco[e~t,ale.~ăşi montată;poate avea o du~ata de viaţă cuprm~ intre citeva mii de ore şi cîteva zeci de miid.e ore de. fun~ţl~nare. ~ceasta depinde de c~nd~ţiile de f,!I}~ţionare, precumŞI de mediul lichid vehiculat. De re&uIă,cu, CIt ~Ic!licţu!esţţt mai ;,curat,şiareo temperatură norma1:ă, cu aUt mal lungă va fi durata de utilizare.

. Ca ~xemplu:' în fig. ~.69 este prezentată diagrama' de uzură a ineluluidin grafit al uneloetan.şă~1 mecanice care a ţuncţiona,ţ, cuapăcurată la tempe-ratura de 55-90 C, presiunea 3,5__5,bar ŞIla viteza de alunecare il = 2 m/s

. Deoa.rece în mod normal uzura .admi~ă!. pînă la scoaterea' produsuluidlI.lfuncţiune ~ste.2 mm~ rezultă că încondiţiila date, această etanşare poateatinge o dura.ta ~e funcţionare de ordinul a 100000 ore.

, Pentru lIchl.de curate, ţără particule in suspensie, durata de utilizarese poate determina cu relaţia:

L~.!!.. 'A'

în care L este ?~rata~} fu~cţionare; a ~ tnălţimea:piaguiui de uzură disponibil.~entru. eta~şanle obişnuite, a = 2-5 mm; A - uzura medie orară-a mate-rialului mal moale. ,~-,.', '

3.2.3,3.. Cupl~jul. Trans~iterea mişcării de ia sursa de putere la pompăse poate realiza prin: cuplare directă, reductor mecanic sau transmisie cu curelel:lti~ele două soluţii se folosesc atunci cind turaţia motoarelor 'de antrenar~diferă de cea a pompelor antrenate; '-. ". ' ,. Cuplarea. directă, ~are este ce~ mai răspîndită, se foloseşte in situaţiile111.ca:e turaţl~ pom~el este aceeaşI. c~ turaţi~ motorului şi ea se realizeazăprin intermediul unui organ de maşma denumit "cuplaj". Condiţia esenţială,

(3.15)

PliNERE.-\ IN FUNCŢIUNE ŞI INTRETINERE,-\ POllPEI IN EXPLOATARE '189

care trebuie îndeplinită în acest caz, constă În obţinerea unei coaxialităţi cîtmai corecte, Între arborele pompei şi cel al motorului. Din acest punct de ve-dere, cuplaj ele utilizate la pompe se împart în două categorii: cuplaje rigide'ii cuplaje elastice.

Cuplajele rigide presupun realizarea unei coaxialităţi perfecte între ceidoi arbori, nefiind admise în mod practic abateri. Dacă această condiţie nup0atr> fi îndeplinită, urmarea este uzura prorr.atur; şi J,,[,,<.:t ••rva L6'·:~"I,);~de susţinere a arborilor respectivi. In practică. obtinerea unr-i eoaxialit ăt i[;tr,"tabateri este ansvoiasă. de aceea utilizarea cuplajelor rigide la pomp';e,te limitată .

Cel mai răspîndit tip de cuplaj este cuplajul elastic, la care, aşa dupăcum indică şi numele, transmiterea momentului se face prin intermediulunor elemente elastice ce preiau atît abaterile de coaxilitate - în anumitelimite - cît şi şocurile transmise de către maşina de antrenare. Actualmentein tehnica mondială sînt cunoscute o sumedenie de soluţii constructive de cu-plaje elastice, dar dintre toate, cele mai utilizate sînt: cuplajul cu bolţurişi cuplajul cu gheare şilamele din cauciuc.

In fig. 3.70 este prezentat un cuplaj elastic cu bolţuri.El este alcătuit din semicuplele cu butuc 1 şi 4, bolţul din oţel 2 şi buc-

şele 3,confecţionate din cauciuc sau piele. Se observă că momentul transmisde semicupla 1, prin intermediul bolţului 2, este preluat de bucşele elastice 3.

Cuplajul cu gheare şi lamele din cauciuc reprezintă o soluţie mai modernă,avantajoasă din punct de vedere alrepartiţiei presiunilor pe lamele •.precumşi din punct de vedere economic, deoarece bolţurile prelucrate sint înlocuitecu gheare obţinute direct din turnare. . .r. ; y~ !

Infig. 3.71 este prezentat un cuplaj cu gheare şi lamele din cauciuc.Acesta este alcătuit din semicupla pompei 1, seinicupla 'motorului 2

şi lamelele din cauciuc 3. Momentul de torsiune este transmis prin intermediul• ..'l

2 3 4! /

..,.JFig. 3.71. Cuplaj elastic cu gheare şi lamele din

cauciuc,Fig . .3.70. Cuplaj elastic

cu bolţuri.

lamelelor, care fiind elastice, pot prelua anumite abateri de.coaxialitate, amor-tizînd totodată şi şocurile de transmisie.

Lamelelc sînt confecţionate din cauciuc cu inserţie de pînză şi au o formăparalelipipedică (fig. 3.72).

Page 94: 62364992 Pompe Hidraulice

190 EXP1.0.\TAREA ŞI I:oITREn:olEREAPOMPEI IN INSTAL~TIE

Dimensiunile lameh'lor sînt normalizate, iar introducerea lor În locasurilerespe;tive ale semicup~ci trebuie să se facă fără joc, printr-o presare uşoarăcu rnma. Între lam ele ŞI gheare se asigură un joc, aproximativ 1 mm, cu scopulde a facilita montarea semicuplei cu gheare.

1t).....~.4srf•, . . ,

Fig. J.72. I.ameJă Fig. 3.1J.Cuplaj elastic cu Ci Fii.- 3.74.'Cuplajcu tr~n'son'i~ter~ediardin cauciuc. gheare, cu inel demontabil. ',. ,,> ,., .;:: .. ..,

" J

, ~~nţ.ru ape~mite rotirea -motorului de antrenare separat, in vederea\'e:~fIC~rII sensului de rotatIe, sau p.e~tru efectuarea unor reglaje, în caz i.lacţionaru ~u motoare termice, se util4e~ un alt tip de cuplaj cu gheare.care ~rmite decuplarea, ce~or' două semicuple fără-a fi necesară deplasareap~JI11p'eI~au a rnotorului din poziţia centrată. '.' .',. ',.

In fIg. 3.73 este prezentat un cuplaj cu gheare cu inel intefmediar careoferă această posibilitate.. . "". ',.;. i: :"~' "

. Cuplajul. este alc~tuit din 'semicupla pompei 1, inelul cu gheare 2, fixatp~m ~uruburl de sem~c.upla 3 a motorului şi lamelele din cauciuc 4. Cuplajuldin fIg. 3.73 este utilizat cu precădere la agregatele de dimensiuni marideoarece operaţiile de centrare ale acestora: 'sînt mai dificile. '

... Un alt tip de cuplaj care se foloSe§te la pompele ce fui!ftf2uează in con-diţii grele de exploatare, cum sint pompele de proces din. Industria petro-~hi!Di~ă, est~ .cuplajul cu tronson interm~diar. Acesta este :astfel conceputîncît sa permită d~m.ontarea.suban~amblulullagăr ŞI a rotorului, fără a demontacarcasa pompai din instalaţie. În fIgura 3.74 este prezentat un astfel de cuplaj.El este alcătuit din. următoarsls elemente: semicupla motor 1, şurubul de strîn-gere 2~ tronsonul lI~termediar 3, discul din cauciuc 4,şurubul de păsuire .-;ŞI semicupla pompai 6. --,... _

La de.montare,. se desfac. şuruburile 2, şi 5, se scoate discul elastic 4 şitrons~>nul intermediar 3, apoi .se poate demonta lagărul pompei fără a Se des-face instalaţia, Această operaţia este prezentată în fig. 3.7.5.

Din punct de vedere al exploatării, cuplaj ele descrise anterior nu necesităpractic operaţii de întreţinere, Însă la manipularea lor trebuie să se respecteurmă toarele recomandări:- Cu ocazia montării sau demontării se va evita contactul lamelelor din cau-ciuc ~u diverse produse petroliere. În timpul funcţionării, se verifică periodicfuncţionar-a cuplajului, observînd ca acesta să nu producă vibraţii sau bătăi.

5

Pl::\EREA IN FUNCTIUNE ŞI tl\TRETISEREA POMPEI 1:\ EXP1.0ATARE 191

Dacă se constată asemenea fenomene,se opreşte agregatul şi se controleazăcentrajul, aşa cum s-a arătat la sub-canitolul 3.1.2.- 'In cazul in care o lamelă este fisu-rată, ea trebui" înlocuită imediat. UzuraIameleior se manirestă prin detaşar-uunor particule de material de dimensi~uni varia te, ca urmare a fenomenuluide Imbătrlnire a cauciucului după operioadă de funcţionar~. în~elunga~ă,sau datorită unor solicitări termiceexcesive. In această situaţie, se vaînlocui întregul set de lamele.- Montarea semicuplelor pe arbori seface cu ajutorul unor dispozitive de pre-sare, pentru cuplaj ele de dimensiunimici şi mijlocii, şi prin încălzire, la celede dimensiuni mari.- Ajustajul dintresemic~le şi arboreeste un ajustaj intermediar, de tipulH6 . t . d t--, de aceea se .in erzice emon area'6s~u montarea prin lovituri de ciocan,deoarece acestea pot deforma arborele

----,f-+ 'sau distruge lagărele' cu 'nilmenţi.In fig. 3)6.este arătat modul de

depresare a unei cuple de pe arbore,cu ajutorul unei prese cu gheare.

Fig. J.75. Demontarea cuplajului cu tron- Semicuplele sint stru)tiiteja exte-son intermedilli' şi a Iagă~ului pompei, fără rior.cu scopul de ~ permite efectuarea

demontarea instalaţiei. ' operaţiilor de centrare'cu ajutorul riglei.,' plane. De aceea, ele trebuie manipu-

late cu grijă, ferite de lovituri care ar putea provoca deformarea acestor supra-feţe şi ar conduce astfel la erori de centrare. .

Pentru montarea cuplaj ului cu tronson intermediar, se procedează astfel:- Se introduce tronsonul intermediar pe umărul de centrare prevăzut In acestscop la semicupla motor, se introduc ş~ruburile d~ st~îngere şi s~ ~trîng în dia-gonală, cu un efort. uniform, preferabil cu o cheie dmamometnca.- Se introduce apoi discul din cauciuc şi se strînge în mod asemănător,cu şurub urile de păsuire.- Se face 'apoi verificareacentrajului cu ajutorul riglei plane, care se aşaz~pe generatoarea cuplaj ului h~ trei ~oziţii de:alate ~a .12~o.,Se măsoară a~O\cu ajutorul unei lere de grosime, distanţa dintre ngla ŞI diametrul extenoral celor două semicuple. Aceasta nu trebuie să depăşească valoarea 0,05 rnm ,

I

iIIII~I

Page 95: 62364992 Pompe Hidraulice

192 EXPLOATAREA ŞI I~TRETIXERE.\ r osn-sr tx DISTALAŢm

o importantă categorie de pompe este aceea la care acţionarea se reali-zează de la distanţă. tn această categorie intră pompele de construcţie verti-

, Fig. J.76. 'Demontarea unei semicuplecu ajutorul presei cu gheare.

Fig. 3.77. Cuplaje pentru albcr]' velti~-caii .ge transmisie.

cală, care funcţi~mează introduse '~ puţuri sau rezer~oareşi la c~r.llpompaţrebuie să fie situaţă cît mai aproape de nivelul de lichid sau chiar ilJlersată,Iar motorul de acţionare este aşezat la suprafaţă. ',', '., ,'.," .

La aceste construcţii, transmisiamişcării se faceprintr~iirisistem de arboriintermediari, cuplaţi rigid între ei, astfel încît să realizeze coaxialitatea dintrearborele motorului şi ce} al, pompei, " :. . "";, , ' " :(:.

Există nUI]lero~se sOlufil .deciiplare a arborilor de transmisie, din careîn fig. 3.77 sînt prezentate cîteva din cele mai răspîndite. '

Cuplajul a este un cuplaj cu manşon filetat.rde construcţie simplă,alcătuit dintr-o bucşă filetată în care se înşurubează capetele celor doi arbori.Pentru asigurarea unei coaxialităţi cît mai bune, filetele se execută cu o pre-ciziemărită, iar la montaj capetele ,arborilor' trebuie să se găsească în cori-tact pe toată suprafaţa frontală. Momentul este transmis prin spirele filetului.In exploatare, acest cuplaj prezintă dezavantajul că se poate deşuruba atunci,cînd agregatul este pornit în sens invers. Prin urmare, la astfel de pompeînainte de pornire trebuie verificat sensul de rotaţie, cu motorul decuplat.

Cuplajul b este de tipul cu "inele conice". El este alcătuit din douăsernibucşe 'cilindrice la partea' interioară şi conice la exterior.· Solidarizareaacestora cu cei doi arbori se realizează prin două inele care au aceeaşi coni-citate ca şi bucşele. Inelele se presează pe partea conică a bucşelor şi realizeazăastfel strîngerea. La această construcţie, momentul de rotaţie este transmisprin pană.

Pentru obţinerea unor stringeri eficiente, execuţia bucşelor şi inelelortrebuie să fie îngrijită şi să asigure conicităţi identice. Dacă din prelucrareau rezultat conicităţi diferite, în exploatare există pericolul slăbirii strîngeriişi deteriorării cuplaj ului.

UNS ŞltNTRETINEREA FOMPEI tx EXPLOATARE, e , !'"" ~ţ!REA 'IN PUNCTI

193

Cuplajul c este un cuplaj alcătuit

~

~ dintr-o bucşă in care se introduc capetelearborilor astfel încît ghidajul să asi~rncoaxiali,t;tea prescrisă. Cupl?l de rot~ţlel' se

,,' '1' el ·plasarea axia a a

\

transllllte prm pal,,,-, la." .' Iiţbucşei es'te limitată de catre doua pili 1 e

'secţionate. ".. _, Din jJUllL:de \ ,·Jdt' al explo~tarll, c,u.

~~==B.~"j§.==~;=!. . . - s nu necesită lucranplajele dcscnse mal su 1 tde intreţinere, deoarece accesul aulaces ~cu la' e este dificil şi de. cele ma~ m, !e oriiaf o~ibil (cazul transmlSlel realtzata. m tubîndtis). Verificarea lor se face cu o~~la revi-ziilor periodice, cînd se de~~:mteaza ŞIpompa:Din acest motiv, operaţiile de montare ŞIdemontare trebuie să fie ~xecu~~te cu multtă

. fi' d ule şi dispOZItive adecva eatenţlC, o osm, ,Ş;f, . " •. 1 lor Să se." (nu se recomandă ca presarea me ~facă rin lovituri de ciocan), iar piesele v~rf ~ atit la interior ett şi la exterlor cu uns~:at subţire de unsoare c~nsis~entă. Aceast~,

. măsură uşurează montarea ŞI, de~on~areâ, şi protejează ~t~-o •.o~re,c~~ P.lasur~ l>le.~:~~

I'! "..., '''inÎpotnva coroziunu. ,;" ,1.I: al" . :Pentru anumite slt,uaţll. la care ml~

.. " rborllor de' transmisieJ. este foarte ~l-rea ar . 'd t' ' danic'. ficilă se foloseşte cuplajul e. ip car. /

, rmite realizarea unui monţaJ cu~tr:te~importante de coaxilitate- In flg. 3.~8este prezentată o poml>ă.. acţldnat.ă Pl~intermediul unei transmlSll car aI!-lce.,\crările' de intreţinere necesare ~el pompe

! chipate cu transmisie cardaDlcă c~n~~~~'fu. verificarea funcţionării ansamblulUl ~l.~I

. . ~ngerea' periodică a articulaţiilor transmlslel;:. Deoarece acest tip de pompe se monteaza

Fig. 3.78. Pompă,~rticală a~ţionată wnai in incinte uscate (pompa ~u esteprin transmISie cardanicL • ~""v i Iichid) accesul este lejer. In, .~ lmersaLa n, . tă

, ". . .' ',!< I • 'i~'se va presa unsoare conslsten cuca~ul ârttc'ul.aţiilor prevll.z~te c(ugra1:O:it)', iar ungerea se va face moderat,ajutorul unei poll;lpede mînă t~c L articulaţiile care nu sint dotateevittndu-se excesul de ufar~. n~mai cu ocazia reparaţiilor, cînd se de-cu gresoare, unge.r~a se va e ee uamontează transmlSla'.

1

I

II1,,r

13 _ Alegerea pompelor - c. 267

Page 96: 62364992 Pompe Hidraulice

4. Repararea pompelor

Parametrii funcţionali-hidraulici ai 111"'<.; rC'Y!~rr; nu-şi J.-ă"lr""â valoriler0,:"t:l:;~0 1:" LV",;! uurala ti de viaţă, iar acest lucru $p explică prin faptulcă, În mod asemănător altor maşini, pi.·se!" care alcătuitoc pompa se Uzeazăîn timp, datorită acţiunii unor fac,tori mai mult sau mai puţin previziblli.

în cazul pompelor, natura uzurii este de două feluri: mecanică şi chimică,dar in foarte multe situaţii din exploatare ea se manifestă printr-o acţiunecombinată, astfel încţt este destul de dificil să ~e determine Uzura care areinfluenţa cea mai puternică,

Uzura mecanică a pompelor se datoreşte forţelor de frecare ce aparatunci cind două piese aflate tn contact au o deplasare relativă una faţă de alta,Evident, cu cit forţele de frecare Vor fi mai mari, cu atît uzura va progresamai rapid, Această formăde'uzurll,'tâ. şi tii'cazul altor maşini, poate fi amelic-rată - Incetinită -..;.prin a:JegereacorespUniătoare a ma teri!!leJorpieselor udatede lichidul vehiculat, 'prinasfuurareauritii ajustaj cit m~xorect, printr-un8:ra.d Malt He firiisâre'a supra~efeloide c9Îltact, dar mai ales prin lubrifiereasu];>r.ifeţeloide lucru,' astfel moft să se elimine frecarea uscată, O altă formăde uzură mecanică este cea provocată prin ,abraziune şi ~a..se datoreşte acţi-unii unor particule dure;. aflate fn lichidul vehiculat, care lovesc cu anumiteviteze suprafeţele de curgerp' alepiesc1ur pompei. Ea .iiemanifestă prin ero-ziunea materialului, respectiv, prin zmulgerea unor particule de AiJ:nensiunix:eduse.'care' cu timpul modifică forma iniţială a piesei şi in acelaşi timp sub-ţiază peretele, putînd ajunge pînă .la străpungerea lui. "', .

Uzura chimică se datoreşte acţiunii intime dintre elementele chimiceale unui lichid şi cele ale metalului cu care vine in contact. Ea este cunoscutăîn general sub denumirea de "coroziune" şi se manifestă de asemenea prinîndepărtarea unor particule minuscule dÎI\ metalul piesei, câre trec în soluţiade lichid şi stnt eliminate' odată cU,acesta, " :', Foarte adesea, tn cazul Pompelor, Uzura mecanică este msoţită de cea

chimică. astfel tnctt la alegerea materialelor pompei trebuie- sit se ţină seamade toate condiţiile impuse de specificul instalaţiei.

Această situaţie este evident reIiefată de regimul de cavitaţie. intilnitdestul de des tn funcţionarea pompelor şi la care Uzura mecanică este produsăde presiunile locale foarte scăzute, ce provoacă fenomene de implozie insoţitede desprinderi de material, precum şi de coroziunsa rnetalului aflat sub acţi-unea oxigenului degajat din lichid"

Indiferent de natura uzurii, aceasta are ca efect modificarea formelorgeometrice ale pieselor precum şi schimbarea caracterului ajustajelor, ceeace se reflectă in final in variaţia parametrilor funcţionali-hidraulici ai pompei.In mod practic nu există vreo pompă şi probabil nici alt gen de maşină caresă funcţioneze fără uzură, dar cerinţa este ca aceasta să se producă într-un timpcît mai îndelungat, astfel încît să poată fi considerată ca o uzură normală.

REPARAREA PO~IPELOR CEXTRIFl'GE 195

, fi .r, t o alegere corespunzătoare a pompei,Acest lucru se poat~ obţm~ ,IC pI,l,l.r- , roa e de realitate, fie printr-oîn ra~ort cu natura ll1~talaţlel, d~C\I~I~:~~r~;itat~ cu prescripţiile fabri~ar:-întreţinere permanenta, efectl~at it limite în care valorile caracteristi-tului. în cxploatare SI' accpp,a ~numI.e d~n unct de vedere mecanic, sintcilor hidraulice, pr~cum ŞI t~n~ţlO~~n:'dd. ~~Bln=ntru unul din ('f.]n r!01!;), f- ăt D ca aceste Iimit» smt (.D•.. it!'satis aca oare. a ." .: ,., _.' ' .. '::~" ,tiUr1~ si trimisă la reparat, deoarece' .' ') Plpa trebuie OpIl',l CHil, .•..• " , , , id si teklll"l.cl', 1 u - _ '" , " .. I uzura pro<rrp,;t'az~lrapI ŞI poa (~~'"0 cunoscut ca, de la un anumit ,~H'" '"

,~~,~'\'ncadeteriorarea gra\'ă a pomp~;, stabilirea parametrilor energetici- Prin repararea pornpelor se urmarsşte re, 1 furnizate la pune-ai instalaţiei, în cadrul unolr valori cît ~a~b~1~~P~~i~~~r~~t~rca jocurilor şi di-rea ei în functiune, Acest ucru ,se P?a P', d tehn ologice astfel Încît' " ' '1 t m diverse proce ee , ,mensiunilor piese o~, uza e, pr ti - st să se încadreze in limitele toleran-la terminarea operaţiilor de rrulepara,lea~eR:;tiltă deci că reparaţia'unei ,pompetelor prescrise de constructo ~ompel" , , "~' a se mcr~dÎnţează~u poate avea un caracter tie '.1..Il1prO\:IZaţldey !g~"'â1f:ţtee't~"S:ş'I·':frebule..te1:tuâtăinersorialului ... . osed1lcl.lnoştmţe e specI l a e t. " ~numai p~rson~. ~ ~~ăp """';~'d vate capabile să realizeze precizia nece-în ateliere, care dIsp~n ed~aşm: 'dc, st~mente de măsură corespunzătoare.sară;AtelIerul trebuie să tspuna ŞI e In ,

4,1, Repararea pompelor centrifuge . . ",

b if . , 1 c le mai expuse la uzură, atît abrazlvăcît r~oi~~~~l~î~~~t;~t~~~;, 1~b~~t:~~i:'arborele, bucşa ,de p~btecţie ~ ,arb01'el~li(buJp de uzură), eta~lşa~';'1~}tecamc'I, garniturue 1~Ot ŞI l~~a~eleiesede uzură.

1 C~rcdaspedreeţdl,eI''mas~~r~ii şg\~eş1u~~~~t~~'=~~1~~a~~~,;hicUflări! unotrpe avin .' , t bl' daje con ecţiona eIichide pu~ernic abrazive, _c~rcţ:e:= ~~rr~~~:r:l ~~pre~?ntă una dintre celedm, I?atenale cu ~are reZISenpj j de aceea se recomandă ca, în caz de c?ns-~~~::ru~~~~i~!a~~s;~:~~e1s~r; î~iocuiaScft ("dUalltuflOriş'inal'aprpol,ceusa;adted~~hi~l' - e a urmzor c t _•

In acest 'fel,se asigură ~n con,tI,::-nuare caracteristica hidraulicăiniţială a pornpei. t~zura, ro~o~-lui se manifestă pnn ciupituri,stirbituri, discontinuităţi ale ,for:mei, -subţieri de pereţi, ~)\'allzănale alezajului buţuculUl, ?efor-mări ale canalului de pan a eţc_

, În fig. 4,1 se observă uzurileprcvccato la rotorul unei, pcmpecentrifuze utilizată la. vehicularea

'" id' apelor de mină, uşor aCI ~' ~uFig, 4,1. Rotorul uzat al unei pompe de mină, conţinut de particule abrazive Insuspensie. Rotorul a fost confecţionat din oţel turnat, nealiat, tă I figură•. Durata sa de viaţă, pînă a ajuI?s În starea în c.are se .pre:~n.a ,m ziunii:a fost de şase săptămîni, Cauzele uzuru s-au datorat atit corozrunn CItşi ero

IJ - Alegerea pompelor - c. 267

Page 97: 62364992 Pompe Hidraulice

196 REPARAREA pmlPELOR

Fig. '1.2 prezintă rotorul unei pompe centrifuge utilizată într-o instalaţiechimiei, unde a vehiculat o soluţie de acid sulfuric cu o concentraţie de 3--:1 '~o,conţinînd şi resturi de minereu în suspensie. .

Fig. 4.2. Rotor;'l uzat al unei pompe pentru. "produse chimice.

Rotorul este confecţionat din oţel-turnat înalt raliaf;'cuftt6m şi nichel,de tipul Y-tA. Durata de viaţă a fost de aproximativ trei luni, Cauzele uzurii:coroziune, ,eroziune şi cavitaţle. '; Y : ",~ . .

In fig. 4.3 este prezenta: rotorul unei pompe utilizate laapei de răcire într-o centrală termică. ... .i ' ">'-'

':.:.'RotOJ;l!-l.este .confecţionat din fontă, iar uzura se datoreşteşi coroziunii. ., "', . ..

, Este eviderit că rotoarele prezentate în figurile de mai sus nu mai potfi reparate şi trebuie înlocuite cu piese de schimb originale.

În caz de forţă majoră, cînd nu se pot procura piese de schimb în modoperativ, se poate . .încerca .confecţionarea unui rotor din, piese sudate dintablă de otel. Pentru aceasta, se procedează asfek ';;. .,. .~se secţionează piesa uzată în' plan perpendicular pe axul bntucului.rastfelîncît să se detaşeze un disc şi să poată fi determinată forma, paletelor. Se înde-părtează apoi discul dinspre partea de aspiraţie. Acest 'procedeu se aplicăla rotoarele de tip închis: . ,,", .- se decupează apoi două discuri din tablă de. oţel, -de grositpe şi dimensiunicorespunzătoare piesei model. Pentru rotoarele semideschise se decupeazănumai un singur disc: .. ",- se execută un şablon după forma paletelor, respectînsIu~se pe cît posibillăţimea, grosimea şi traseul paletei (unghiurile de" ·tntrare şi ieşire), iarcu ajutorul acestuia se confecţionează numărul necesar depalete;- se conflcţionează din oţel laminat, butucul rotorului:.-:- se sudează apoi discul corespunzător pe butuc, se repartizează pale tele'pa' disc, conform modelului şi se sudează pe. ambele părţi ale paletei, la bazade aşezare.

Pentru rotoarele sernideschise, asamblarea elementelor este terminată,iar rotorul urmează să fi,>prelucrat 1:1. cetele finale.

REP.~R.~REA PO}IPElOR CE:STRIFl:GE 197La rotoarele inchise nu există posibilitatea sudării palatelor pe discul

opus, deoarece accesul este dificil sau chiar imposibil. De aceea fixar •.a acestuidisc se face prin nituire, aşa cum SI' arată 1:1 fig. -1.-1.

fi'1J'I <' ,. ,"

Ţ ~~, I

11Fig.. ,.4. Rotor centriIugal executat prin sudare şi Fig. -1.5.Toleranţe şi calităţi ale supra-

. nituir~. feţelor larctorut pomj>ei,eentri,fuge,_

În prealabil, niturile confecţionate din oţel sînt la rînd~ lor sudat'~ p~muchia pal~.tei,.iar ~,4ist;,.sînt .practicate găurile. de ţrtl~e~!l;coresPunzătoari'.după care mturile se cipuIesc ..Rotorul astfel obţinut urmează. să. fie prelucratpe strung, la dimensiunile finale, care trebuie să fie cit mai apropiate de ::~bale piese~ origin~~. _H>.t~lf?se, dţltermină .prin mă;;~rătOl:i"pe. pies~ model.

In fig. 4.5 smt date toleranfele de dimensiuni, formă şi poziţie şi calită-ţile suprafeţelor prelucrate ale unui rotor de pompă centrifugă de uz general.

Indiferent de procedeul de confecţionare a unui rotor, fie prin turnare, fieprin sudare-nituire, materialul din care este alcătuită piesa nu poate fi per-fect omogen, astfel încît în timpul rotirii apar mase neechilibrate, care în func-ţionare dau naştere la forţe şi ~omimte ce, provoacă vibraţii ale întreguluiansamblu. ~Efectele' unei 3., Sti,!'l de' iunc'ţionări se manifestă negativ asuprapieselor pompei şi conduc în finall~ uzura prematură a acestora şi la Între-ruperea funcţionării. Pentru a evita apariţia acestui fenomen este necesarca după prelucrare, fiecare rotor să fie supus unei operaţii de echilibrare.

I La rotoarele pornpelor, ca de altfel şi la alte piese care au o mişcare de rotatie,\ există d~uă. fe~uri de echilibrare şi anume.: :tatică ş! .d4tamic~. . _ '.

'. Daca atelierul nu este dotat cu o maşina de echilibrare dinamică, atuncise procedează la echilibrarea statică, care poate fi realizată de orice atelierde reparaţii, deoarece ea nu necesită utilaje complicate. Acest gen de echili-brare se realizează astfel:- se confecţionează un dispozitiv alcătuit din două prisme ce se aşază pe doisuporţi care permit rotirearotorului: .:- rotorul se introduce pe un arbore executat special pentru această operaţie,Iar ansamblul se aşază cu fusurile arborelui pe cele două prisme;- se imprimă rotorului o mişcare de rotaţie şi se Iocalizează zona care revirieîn poziţia cea mai de jos. Se marchează cu o cretă locul respectiv, din care

Page 98: 62364992 Pompe Hidraulice

198 REPARAREA POMPELOR

11',f'lN'

urmează să se îndepărteze apoi o anumită cantitate de material. Aceastăoperaţie se realizează prin frezare, cu ajutorul unei fraze deget, după careansamblul se verifică din nou pe dispozitivul cu prisme. Operaţia se repetăpînă ce învîrtind rotorul, acesta rămîne Într-un echilibru indiferent. în scopuldeterminării precise a cantităţii de material ce trebuie îndepărtată, pe cir-cumferinta rotorului se pot asăta sau lipi div-rse mase. pînă la obt ineroaechilibrului indiferent. L-lterioc;.'acestea se cîntăresc şi se' stabileşte astfelcantitatea de material ce trebuie Îndepărtată. Degajar~a materialului prinfrezare provoacă o subţiere a peretelui discului rotorului, care nu trebuiesă depăşească în nici un caz mai mult de jumătate din grosimea acestui disc.

Pentru obţinerea unei schilibrări cît mai corecte, dispozitivul trebuiesă satisfacă următoarele condiţii:- prismele trebuie să fie perfect paralele şi orizontale. Suprafaţa. lor de lucr::trebuie să fie suficient de lată, pentru a nu lăsa urme pe fusurile arborelui,la rotoarele mai grele. Totodată, în scopul reducerii coeficientului de frecare,~ sup.raf~tă ,trebui~ finisată prin .şlef~!,r.e..: ,,; <. "". <' '!-''''''- arborele trebuie (le asemenea să albă fusurile bme şlefuite ŞI executatecu o mare precizie. De exemplu ovalitatea maximă admisă este de 0,01 mm.In fig. 4.6 este prezentat un dispozitiv de echilibrare statică a rotoarelorpompelor centrifuge.

Dezechilibiul dinamic este pus în evidenţă numai întimpul funcţionăriirot0ru.Iui 1<1;t}lr~ţi~ q~)ucru şi el se d~tor~şte mon:,eqtelof ~E~aţe de fOţ'ţel~,;centrifuge ale unor mase concentrate, SItuate în planul axuhii, dar În acelaşitimp şi în plane perpendiculare pe a~, mai mult sau m~i l?uţin di:tanţate .'unul faţă de alt~,. aşa CUm se,ar~.ta î~ flg, 4}. Se ob~er.vă~1?-.frgurăcă ~.func-ţionareapar~un cupludeterminat .(le proă~sul ~mtre masele neechilibrateşi distanţa dintre ele. Acest cuplu provoacă vibraţii ale pompel, care se trans-mit întregului agregat, inclusiv postamentului, putînd avea ca efect desprin-derea de pe placa de fundaţie sau ruperea unei piese. .

Soluţia de echilibrare dinamică care ~eimpune, c9Hstă î~ cr~area volu!1tară.a unui cuplu, egal ca valoare, dar de sens contrar, care sa anuleze acţiuneaprimului cuplu. Acest lucru 'serealizeaăăprin degâjarea sau adăugarea unormase de material, precis determinate, concen~~ate în două plane paralele, perpen-

porlillne din cqru~ .ii/(/~pdrlelmj 11I(1I"i(11

Fig. 1.G. Echilibrarea static:" a unui Fig. 1,'7.Schemadezechilibrului dinamic.rotor de pompă centrifugă ..

diculare pe axa rotorului. Echilibrarea dinamică poate fi realizată numaicu ajutorul unor maşini speciale de echilibrat dinami~, care indică ?ir;"valoarea maselor neechilibrate. Acestea au o construcţie complexă ŞI sînt

REP.~R.\RE"\ POlI PELOR CESTRIFl'GE 199

dimensionate pentru diversa mărimi de rotoare. Din punctul de vedere al dotăriiunui ~tel!er ~e repar~ţii pentru po~pe, achiziţionarea unei astfel de maşinitrebuie facuta numa.l, pe baza unei analize temeinica, care să ţină seamade ponderea ~pp,:raţlllor ,d~ roto~re, p~e.cl!mşi de t,ipu.l şi. dimensiunile lor,deo~rece,~e ştie ca cheltuielile de investiţie sint apreciabile, Iar maşina trebuiesă fIP utilizată la întreaga pi rop~rit;tt(>. E(·hiJibr~,rr.::t dinamică r,,':.~ j'J.7tifi(a:~-,practic la pompele ce au rotoare cu diametre mari sau care functionaază13. turaţii foarte ridicate, deoarece aceste elemente determină valoarea fortelorcentrifuge neechilibrate. De aceea un roror de dimensiuni reduse, sau 'carefuncţione~ă la turaţi~.moderat~ - 1000-1 500 rot/min - confecţionat În-t:-un atelier de reparaţii, poate .f~montat mtr-o pompă şi utilizat cu suficientăsiguranţă, chiar dacă a fost echilibrat numai static.

O altă piesă importantă a pompelor centrifuge, care determină duratadi?-tre,două rel?araţii, este arborele. Părţile cele mai supuse la uzură ale aces-tura sint .porţiunea pe care freacă garniturile de etanşare (la arborii car~nu sîn,t prev~zutic~ buc.şă.d~ pro~ecţie)".porţi~nilepe ,careJreacă~e1ele\de ~ta~şare ~ caucI~c(slemermgurile), precum ŞI părţile care vin în contactcu !lchidul vehiculat ŞIcare sint supuse uzurii prin coroziune. Totodată arborelemal, suferă def~l1ll!lţ.ii,de încovoiera şi torsiune." . ' ." p

Repararea unui arbore, in cazul în care nu a fost procurat ca piesăde schimb, poate fi realizată în două moduri:-prin confecţionarea cl,l~ ~l;>oIJ~nou;".,· •.. "/'f~!i; " ,••' .... "t-prin recondiţionarea arborelui vechi. , ,

, Desi&"Ir;c~nfe.cţi~n~reatinui arbore nou este preferabilă,mai ales la pom-'pele: de. dimensiunimici, deoarece acest lucru este uşor ode realizat în cadrulunui atelier de repal'aţii;rcare dispune de cîteva maşini unelte universale e-strung, fre.ză. Prelucrarea se ,,:a face numai pe baza unui desen de execuţie,car~ trebuie procurat de la uzma constructoare, iar dacă acest lucru nu esteposll;>Il,. se întocmeşte un desen după model, măsurîndu-se cît mai precisporţiunils uzate. '

"r.· ;;;'I3fl],loI40'11$lO'1~ o,: J1:IJI.!:::!', : ': '.

I

~---!ŢI

.~

1[!]

Fig. 1.8~Toleranţe şi calităţ] ales~prafeţelor ia un arbore de pompă centrifugă.

. In fig. 4.8 este prezentată schiţa uriui arbore de pompă centrifugă rnonoeta-lată, la care s-au indicat toleranţele de dimensiuni, formă şi poziţie precumşi calităţile suprafeţelor. Indicaţiile din figură se referă la arborii pompelor

Page 99: 62364992 Pompe Hidraulice

200 REPARAREA P/)',!PELOR

de uz general. Aşa după cum se observă, arborele trebuie prelucrat cu multăatenţie, deoarece, in funcţie de precizia realizată, se obţine un montaj corectşi o echilibrare precisă a întregului ansamblu roti tor.

Astfel suprafaţa L de aşezare a rotorului şi suprafaţa R de aşezarea cuplaj ului trebuie să fie perfect concentric", cu suprafeţele de aşezare alerulnienţiior 5 'ii T. U' asemenea, abaterea de la cilindricitats a suprafeţelorfuncţionale nu trebuie- să depăşească valoarea de 0,02 mm, pentru pompelede dimensiuni mici şi mijlocii. Suprafeţele L, S, T şi R precum şi cele pe caresp aşază inelele de etanşare se finisează prin rectificare la calitatea o'~

Din punct de vedere tehnologic, obţinerea preciziei necesare este posibilăprin prelucrarea cît mai multor porţiuni dintr-o singură prindere pe maşină.Materialul arborelui se alege în funcţie de condiţiile de lucru ale pompei.Astfel pentru pompele de uz general, care vehiculează lichide necorosive,se foloseşte oţelul OL 50.1, iar pentru cele destinate instalaţiilor în care mediile4e,I~l=.t;tsî~trc9fOşiYJ' ,s.B,r,e,c9m",ndă0te~ul"m.:0xig~b~l.~enţru,,~~U:nite..fon-Strili!ţil de'pompe speclâle'sefolosesc ŞIaltematenale; cumStnt ofeluiile car-bon 'de calitate, la care se .aplicăun trata.Illent de hnb~tA.ţire. 7',

Un arbore poate să se defecteze in timpul.funcţionărlidatodtăunorcauze accidentale - şocuri la pornire, variaţii bruşte ale sai-anU de refUlare -.:şi să capete astfel deformaţii permanente care influenţează negativ compor-tarea agregatului (vibraţii, zgomote), De obiceÎ, aceste deformaţii reprezintătncovoieri ale arborelui,tn diverse plane,' iar remediul constă tn tndreptareaacestuia cu ajutorul unor prese mecanice cu şurub, sau a unei prese hidra,u-.lice.·tnfuncţie de natura şi mărimea deformaţiilor, indreptarea se poate facela rece sau Ia cald, prin Incălzlrea arborelui. Această tncălzire trebuie să se facălocal, în porţiunea in care săgeata este maximă, iar în acest scop se utilizeazădispozitive cu curenţi de inducţie, de genul celui prezentatIn fig. 4.9.

Pentru ca arborele să devină.maleabil Ia cald, el trebuie încălzit .local .pînă la temperatura de 600 '" 800°C. După atingerea temperaturii necesare,se îndepărtează inductorul şi se presează arborele în zona săgeţii maxime,

După presare se execută operaţiile de verificarecu ajutorul unui compa-rator, aşezat pe masa presei de îndreptat. Operaţia se continuă pînă ce bătaiaarborelui se tnscrie in limitele toleranţei de 0,01-0,02 mm,

În fig. 4.10 se prezintă schematic modul de îndrep-tare a unui arbore. ••••

Nu este recomandabil ca încălzirea locală să se facăcu flacără oxiacetilenică, deoarece viteza de încălzire esteneuniformă, iar arborele rămîne cu tensiuni internepericuloase,

Canalele de pană deformate pot fi reparate fie prinpracticarea unui alt canal în partea opusă, fie prin lărgi-rea canalului uzat, ceea ce impune utilizarea unei alte Fig. 4.9. Dispoziti"pene. De acest lucru, trebuie să se ţină seama. şi la piesa de l~căI.zire ~ocalicare se montează pe arbore: rotor, bucşă, cuplă. prm Inducţie.

La arborii pompelor centrifuge, zona cea mai afectată de uzură o repre-zintă suprafaţa pe care freacă garniturile de etanşare ale presetupei. De aceea,la construcţiile moderne, arborele este protejat în această zonă cu o bucşăde uzură care poate fi lesne înlocuită.

REP.~RARE.' PI))IPELOR CE~TRIFt'GE 201

ţ)lCt:-,-:l~··-2

Fig, 4, !O, Indreptarea arborelui prindeformare termică, /

Fig. 4, Il. Toleranţe şi calităţi alesuprafeţelor la o bucşă de uzură,

In fig,'4,l1.~ste.prezentată schiţaunei bu'şe deuzură,la caie S-a"; indi-cat toler~nje~e ~l c~lţtăţile suprafeţelor. După cum se observă, feţele frontaleau rugozlţaţl dlfer~te, în fUnCţl~ de co.ntact~ cu piesele conjugate. Bucşelese confecţionează dlI?-oţel. car~on de calitate.riar suprafaţa de uzură se cemen-t~ază cu scopul de ~-l m,ăn duritatea. In unele cazuri, bucşele se confecţioneazădin oţel carbon obişnuit ŞI se cromează dur la exterior.

O al!ă pieSă '9: pompei 's~ptl~ ja uzură este tnelul lalnr:'1it.;sdiipru. (~ueste ~m~nător cu~el al bUCŞ~1~~ uzură, el prctejînd pragurilecarcaseide aspiraţie a,po,~pe.l!lrec?m.ş~,z?rn:,- ,de .:t~nşare dintr~ carcasă ~i, ro.to.ţ...,

Inelullabirmtse i(zează datorită acţiunii partictrlelor abrazîve 'tare cirdulăprin i~terstiţiu~ form~t. de }ne~şi.r,otor, Uzura lui conduce la creşterea debituluip,arazltar prin ~tershţlU,şI P~lI:,ac;ea~ta,la înrăutăţirea caracteristicilor bidraii-lice ale pompsr. El poate fi. InlOCUItcu uşurinţă.

. ___. In..,~l~u~a ''1,12 este prezentată secţiunea printr-un: J2 ~.tI''''''..:I m~tr:l,~bJrInt,: cu toleranţele şi calităţile suprafeţelor

~ respectIve.;~I ~' In;lele lab.irint Se co.nfecţionează din bucşe din fontă

turnat a, ~au din bu~şe din bronz. Dacă nu se pct pro-cura ca piese de schimb, inelele labirint se vor executape ~n ?trunp universal pe care-I posedă orice atelier, .dereparaţii. '

.. U~ alt ~~gan al pompei centrifuge, care este supusFig, 4. U. Toleranţe acţl\:nl1 uzurn, esţe pr~setupa,. Dacă etanşarea se reali-,i calitări ale supra- zeaza c.u garmllln .mo~, atunci, aşa după cum s-a arătatfeţelor la un inel 1 t lul

labirint. a c;~~ 9 respectiv, acestea sînt supuse ,uzur~i datorită_ ., , frecării c:ar: loc la conta~tul cu suprafaţa bucşei de uzură,

Daca lichidul vehiculat c/;te încărcat cu particule .abrazive, uzura gamiturilorprogresează rapid şi acestea trebuie înlocuite foarte des. Avantajul garnitu-ri!?r moi co,?stă în faptul că ele pot fi procura te şi înlocuite cu uşurinţă, fărăa ti necesara în acest scop demontarea pompei; confecţionarea inelelor sepoate face chiar la locul de exploatars.

;:.-.. '

Page 100: 62364992 Pompe Hidraulice

-..--~------=._=---_~----~~_-----202 REPAR.\RE.\ POl(PELOR

Dacă etanşarea folosită este o etanşare mecanică, uzura se produce pesuprafeţele de frecare ale celor două inele - mobil şi staţionar. Etanşareamecanică nu se repară ci se înlocuieşte cu alta identică .

. In afară de piesele de, mare uzură d-scris- anterior. la o pompă centi-lug~, ~zura se manuestă ~I la '<lgâr';/rJ de sprijin ale arborelui. In marea lormajoritate, pompele centrifuge sînt prevăzute cu lagăre cu rulmsnti, iar uzura~l' ;Li, ,,,.:... " eil.c·;,.ur";": llI",lit':~L:l asupra iHldur ŞI a căilor de rulare. Lzurarulmont ilor se poate datora următoarelor cauzr-: sarcini prea mari, tu-raţii prl'a ridicate, u.ngere insufici-ntă, montaj necorespunzător (ajustaj-prl'::t strînse care conduc la deformarea căilor de rularei etc. Trebuie subliniatcă şi o ungere excesivă conduce indirect la uzură, deo~rece introducerea uneicantităţi de.lubrifiant mai mari decît cea prescrisă are ca efect supraincălzireaansaI?blu!tu lagă~, t~p!:ea lubrifiantului şi pierderea calităţilor sale de ungere.In timpul funcţionării, uzura rulmenţilor se manifestă printr-un zzornot~'stul de p;rţe:-nic: spec~fic, î~soţit de trepidaţia agregatului. Starea r~men-ţilor se verifică an de cite on se efectuează o reparaţie la pompă.

Verificarea jocului În rulment se face astfel:sedecuplează pompa de mo-tor~l ~~ anţren~e, se a~ucă cupla pompei cu ambele miini, aşezate opus la180 ŞI I se Impr~m~ o mişcare de cuplu in 'planul axului. Se roteşte cupla cuun sfert, de,rotaţie ŞIse repetă operaţia. Dacă se constată un joc' oricit de nein-semnat, ~e procedează astfel: se controlează, ajustajul cuplei pe arbore; obser-

.vind -dacă aceasta are joc şi se mişcă. Cupla trel>uie să fie fixă pe arbore,de:>arece ea se montează Cu uq ajustaj intermediar de tipul H7/j6.Dac~.ajus- 0,0"

tajul ..este corect şi cupla nu se mişcă, atunci jocul nu se poate datora-aeeit "uzuru r~qlenţilor. Se demontează lagărul şi se. scoate arborele împreună cu ,rulmenţii, Sespală ansamblul in petrol sau.tricloretUjlnă pentrua"se tndep'ărta ~"unsoarea, se usucă şi apoi se verifică manb.âl. La rotirea căilor de rulare nutrebuie să se simtă nici un fel de rezistenţă, iar jocul radial şi axial (la rul-~enţii radi~.li cu ~ile) trebuie să fie practic imperceptibil. Căile de rulare 'şibilele trebUie să fie în perfectă stare, fără urme de zgîrieturi sau ciupituri.In cazul cînd .~n rulment nu satisface a~este ~ondiţii, el trebuie înlocuit.Perso~~ul califlca~t care execută ~eparaţla uner pompe trebuie să posedeexperienţa necesara pentru a aprecia starea de uzură a unui rulment.

. C? import~nţă categorie de pompe centrifuge este acţionată de la distanţă,prin .mtermedlul unor transmisii mecanice sprijinite pe lagăre intermediare,soluţie care este aproape generalizată la pompele verticale. Datorită lungimiirelativ mari a transmisiei, este dificilsă se respecte o coaxialitate corectă aarborilor d~ acţionare, 'ceea c~ pr~v?acă apariţia unor eforturi suplimentarecare, combinate cu o ungere insuficientă, conduc la uzuri premature ale pie-selor active. ale lagărului.

La transmisiile sprijinite pe lagăre cu rulmenţi - la pompele care funcţio-nază în camere uscate - în caz de uzură se înlocuiesc rulmenţii respectivi.

Pompele care funcţionează imersate in lichid sînt prevăzute cu lagărede alunecare, iar la acestea trebuie restabilit jocul corect al pieselor ce alcă-tuiesc lagărul propriu-zis. '

. În fig. 4.13 este prezentată secţiunea unui astfel de lagăr şi toleranţeleajustajelor.

REPARAREA PO:,IPELORCEXTRIFl'GE

. Bucş~ ~e .protecţie 3 se confscţiom-ază din oţel carbon de calitate, detipul 0I:C1J ŞI se cementează la exterior. Ea se introduce presat pe arbore,Ctl o strîng-re moderată. Bucşa l.ag;l~2 se co~ecţionează din bronz de tipul

Bz 14T ŞIse introduce m corpul lacărului dp aspmp-nea cu un ajustaj cu stringere moderată.

, Cele d,ouă,bucşe pot fi realizate pe un strungUtl~\ uo"l Ulil U'J'art;J. ~lll;:."c,'l't;r Li", r-paraţu UDIŞ-nuit. Este recomandabil, uin punct d,' vedr-re t.•hno-logic. ca suprafaţa interioară şi cea exterioară săse realizeze din aceeaşi prindere, pentru a se obtineo concentricitate corectă. '. D~că pomp~ nu mai dă satisfacţie în instalaţie,

fie prin nereahzarea parametrilor hidraulici, fieprintr-o funcţionare defectuoasă din punct de vedere~ecanic, ea tr~buie demonta.t~ din acea instalaţieŞI du~ă la at~her pentru verificare. Această operaţie!lecesItă; r a~roap'e:: tlltotdeauna demontarea pompjli

Fig. -1.13. Toleranţele ajus- In părţile el componente şi verificarea individuală atajelor şi calitatea suprafe- fiecărei piese. .,' ,ţelor pieselor unui lagăr dealunecare la o transmisie ,Deoarece cu ocazia demontării se pot produce

verticală: .~_~~~~l c~~~_3lSP~te.a:on~uce!a ~eterio:a~ea,unor piese,l-corp Iaglr; Z - buqllaglr, este recomandabil ca operaţiile de demontare şi

3 - bueşă de protecţie. ...montare sa se efectueze Într-o anumită ordine sta-bilită printr-un proces tehnologic"tntocfuit pe baza desenului de ansamblu alpompei. De cele mai multe ori .Î!lsă atelierul nu dispune de un astfel dedesen, ceea. ce creează .suficiente7.dific}iltăţ~,cuocciziadetpOlitării şi poaţeconduce chiar la deteriorarea unor piese bune. Pentru a evita astfel de 'situa-ţ~!,ln continuare sint prezentate cîteva reguli de bază, privind ordinea opera-ţiilor de demontare, care pot fi aplicate la pompele centrifuge monoetajate.

In acest se.ns, În fig. 4.14.esf.eptezentat~ o.secţiut;e longitudinală printr-oastfel de pompa, l~ care s-au indicat totodata ŞI austajele pe care trebuie să lerespecte construcţia după asamblare. _ .

Demontarea pompei in părţile ei componente se face în ordinea urmă-toare :

- se demontează semicupla de pe arbore cu ajutorul unei prese cugheare;

- se desfac piuliţele ce fixează capacul de aspiraţie 7 de carcasa derefulare 2. Dacă acest 'capac este prevăzut cu două sau trei şuruburi dedepresa:-e, prin strîngerea. acestora, capacul se îndepărtează de carc~ şipoate fi extras de pe porţiunea de centrare. Dacă nu sînt prevăzute şuruburide depresare, în special la pompele de dimensiuni reduse, scoaterea capaculuise face prin lovituri uşoare"aplicate prin intermediul unei bucăţi de lemn saumetal moale, pe spatele flanşei capacului, de jur imprejur, trăgînd în acelaşitimp capacul spre exterior;- se desface piuliţa 3 care fixează rotorul pe arbore;

203

Page 101: 62364992 Pompe Hidraulice

204 REPAR.\REA PO~IPELOR

- se scoate apoi ruterul de pe arbore. DI.' r-gulă acesta se extrage relativuşor, deoarece rste montat cu un ajusta] aluns cător. Există mai multe soluţiide extragere a rotorului şi anume:

~==~-=-")j'72S

II

~I

!

(

Fig .. i. li. Jccuri şi toleranţe la o pompă centrifugă mcncetajatL.

. , . . !: ~."'·'.J·,:l~ ~L ~t ,::r l,' ,t,!,~4. Dacă situaţia o-permite, se introduc îri-spatele discului rotor d6\tă Ievieresubţiri sau două şurube1niţe, diametral opuse, şi se extrage spre exterior, aşacum se arată în fig. 4.15: li' "", ,;. '''''.'';;,;. â .• ",

,In timpul âcţionării cu cele aouă 'şurubelniţs, o altă persoană; prin inte'r-,mediul unei bucăţi de lemn sau de metal moale (bronz, aluminiu), aplică incapătul arborelui lovituri ferme de ciocan, fără a seexagera.b, Dacă construcţia pompei nu permite introducerea- .şurubelniţelor, se COI1-fecţionează două cîrlige care se introduc în găurile de echilibrare ale rotorului ;apoi rotorul se extrage spre exterior. concomitent cu aplicarea loviturilor deciocan, aşa cum s-a arătat şi in primul caz. /. ,., ,. .',c. Dacă rotorul opune totuşi rezistenţă şi nu poate fi extras prin metodeleindicate anterior, aceasta se datoreşte unui ajustaj iniţial realizat prea strîns.sau ruginirii suprafeţelor de centrars : în acest caz pentru demon tare seprocedează astfel: se desfac piuliţele care fixează carcasa 2 a pompei delagărul 4, apoi se deşurubează piuliţele presetupei 6 şi s,e strîng şuruburilede depresare ale lagărului. Dacă pompa nu este prevăzută cu astfel de şuruburi,se aplică lovituri de ciocan, numai prin intermediul unei bucăţi de lemn saumetal moale, în carcasa pompei, pentru a o scoate de pe pragul de' centrare.După anularea interstiţiului dintre discul posterior al rotorului şi carcasă,rotorul se va sprijini direct pe carcasă şi va fi scos concomitent cu aceasta.Lagărul împreună cu arborele rămîn ca un subansamblu separatda pompă,iar demontarea lui se face astfel: se desfac şuruburile de fixare ale capacelorde lagăr 5 şi se scot capacele respective. ,Se aplică apoi lovituri de ciocanÎntr-unul din capetele arborelui, de asemenea numai prin intermediul unei

,REPARAREA POllPI!LOR CENTRIFUGE

bucăţi de lemn sau metal moale, pînă ce rulrnenţii sînt scoşi din ~ezajele ~ecentrare al•• lagărului. In continua~e, 5: scot: presetupa. 6, garniturile d~azbest grafitat sau etanşarea mecanică, melullaternou 7 ~1.bucşa de ';lzu!~.

- Demontarea inelelor labirint este mal difi-cilă deoarece ele sint presare in locaş; de

~I -... ace~a dacă se constată o uzură pronunţată,- II care impune înloCl:ir":l, de o' 2'J~ t:J.ia cu

tA

n' atenţie cu ajutorul unei dălţi,

.-f'r Demontarea rulment ilor d" pe arbore,~ ,!q! dacă si-tuaţia o cere, s,~fa~e conform regulilor

~

' ;t~ _~ generale de demontare a rulmenţilar,. car.1..:: '" se aăsesc în cataloagele de rulmenţi s~u

~ ...., .. ,.~. - in ~anualele de specialitate şi care în pnn-\~ 'U·'f'.8:.' "~ ~~~iţ~~comandă respectarea următoarelor- transmiterea efortului, de la scula dedemontare la unul din cele două inele, nu,r .', ',"se va' face prin intermediul corpurilor de

~ -"..' ,rulare; ."." i;,·,'.iN. b',:seva acţiona întotdeaun;l..asupra:,~elu-

Fig. ~.1'. Demontarea.,;~otor,,:\~l.,\Uui .care este montat cu -strîngere, fie pe.- ','.! :,' ""'"l>iv",;·[fjitbore.fieJncarc;a~;;.;. . .. ' "J

- este ~e.comaiÎ~biJ!~t~~~fc!!.selor cu gheare, On ,de CIte ori construcţiao permite, . ,il< =": .'

Trebuie menţioIţat,.~ in ţe~c:,- mo?~rnă, .mont:,-~eaş~den:ont~~e,!: n;U-menţilor se face cu ajutam!. U~.P.lSPO,zlt~ye hidraulice, denUtn1teşl "pIuliţehidraulice". . y~ '. " T; , •.

In fig. 4.16 şi 4.17 sint pr~~entate Sol~ţlile corecte ~~ demontare a rul-:nenţilor de pe arborele unei pompe centrifuge monoetajate. '.

Fig. 4.16. Demontarea rul-menţilor prin lovituri de

ciocaa.

Fig. 4.17. Demontarea rulmenţilorcu dispozitiv de depresare cu

gheare.

După demontarea rulmenţi1?r, operaţiile vde d~montare ~ pompei 'potfi considerate terminate. In continuare, se curăţă ŞI se spală piesele cu pe~rolsau tricloretilenă, apoi se verifică starea fiecăreia. Piesele uzate se inl~culesccu piese d•• schimb originale, sau se repară aşa cum s-a arătat anterior,

7

~.iII~""'*"- ••••••• -~.

- , .,' - .~

Page 102: 62364992 Pompe Hidraulice

286 REPAIUREA r'G~IPELuR

Montarea pompei se face in ordinea inversă a demontării. Pentru rulmenţisînt valabile aceleaşi reguli generale, prevăzute şi la demontare, dar aici maipot fi aplicate şi alte procedee, de exemplu incălzirea în băi de ulei la tempe-ratura de 70--80cC.

Instalaţia de încălzire este destul de simplă şi ea poate fi confecţionatăîn cadrul oricărui atelier de reparatii. Ea se ce mpunp dintr-o cuvă ce contin»uleiul ii"rulIit" in care ~•.. introduc rulment ii. asezati pe suporţi adecvati.Incălziroa SI' rp,,!izpaz;\ I'lectric cu ajutorul ~::.,ir~zistpnţc montat- la parteainferioară a cuvei, Rezistenta nu trebuie să vină în contact cu uleiul.

Demontarea şi montarea pompelor centrifuge multietajate se face deasemenea Într-o ordine tehnologică stabilită dinainte şi ea este exemplificatăprin pompa de uz gpneral prr z=ntată în fig, ~,!8.

Pentru dsmontare se procedează astfel;- se deşurubează piuliţele de fixare ale capacului de lagăr 1, după care seîndepărtează capacul şi se deşurubeazăpiuliţa de strîngere a rulmentului 2;- se deşurubează piuliţele de fixare a lagărului 3, de corpul carcassi de aspi-raţie 4" . .:' . , '.- se extrage manual lagărul de pe arbore, iar dacă se constată o oarecarerezistenţă, se pot aplica Iovituri uşoare, indirecte, prin intermediul unei bu-căţi de lemn, pînă ce lagărul se desprinde din pragul de centrare;- se aşază capătul arborelui rămas liber,pe cale de sprijin şi apoi se deşuru-bează piuliţele de stringere aletiranţilor.â.şi racordurile ţe"iLde .egalizare 6;-':s'e'deinonfeaZ~ preseîupa 'c~rcasei de aspiraţie 4 şi ~p6i 'se -extrage şi car-'casa' ". . ' '.' . "o:;;:' ·1'- s:'d~şurUbeaZăbu~şa de pr~te~ţi(7,~'~oi se ixtiage 'cfi:ăjut(jrttI .~ d~uă'cîrlige primul rotor 8, concomitent ctJ bucşa de distanţă 9 ;"" ·,·r-,;-,o- în continuare, se extrage carcasa intermediară la, împreună cu corpuldirector 71 şi se' continuă astfel, cu toate etajele pompei, pînă la carcasa derefulare; :- se demontează: lagărul opus, presetupa carcasei de refulare şi searborele 72, 'fIllpreună cu bucşa de protecţie 73.

După verificarea şi înlocuirea pieselor defecte, se execută operaţiile demontare a pompei in ordine inversă celei de demontare, respectîndu-se jocu-rile şifoleranţele recomandate în fig. 4.18.

Cîteva reguli cu caracter general, privind demontarea şi.montarea pompe-lor, se recomandă a fi msuşite şi respectate de către lucrătorii care se ocupăcu întreţinerea şi repararea lor. Cele mai importante dintre acestea sînt;- demontarea şi montarea trebuie efectuate într-o ordine tehnologică corectă,stabilită înainte de incepere a operaţiilor şi care să excludă orice posibilitatede deteriorare a pieselor pompei;- operaţiile de demontare şi montare se execută numai cu scule şi dispozitiveadecvate, evitîndu-se, acolo unde este posibil, aplicarea loviturilor de ciocandirecte, mai ales asupra' pieselor confecţionate 'din fontă,' aluminiu 'sau oţelcălit;'·"-:este recomandabil ca pompa să se demon teze şi să se monteze pe ansamblecomponente.

REPARAREA PO:,IPELOR CENTRIFI:GE_._------------------ 207

/..•.

\

",: '.

Page 103: 62364992 Pompe Hidraulice

20~RE?.\R.~RE.\ !'O~IPELORce PI5TOX

! , -:- .~oate_pies;le. conj~&ate se m~rcheaz~ prin. diverse semne - puncte,Ill~lI-. astfel 1n~lt POZiţia lor. relativă să fie precis determinată. Prin aceastămii-sura, oper~ţ111e.de n:o?~aJ vor fi mult uşurate, asigurîndu-se totodatărespectarea ajustajelor Iniţiale;- după Jemont~re, piesele se curăţă şi se spală cu petrol sau alt lichid deter-gent: pentru a li se putea aprecia cît mai real zradul de uzură:. - ?:,:.:;:,j .. ,:~ri.~li.l:::cLi.Z~i .::: [it; i..·,~,f01(,'':;~L.;SI: (ll'F~L:~.:a,::~ in CG~l.t.iil:\ •._ :-1> I.:J.:,_·C:\rf' să ]" ferească de lovituri.

., Pent.fu a e\:ita orice surprize noplăcu;e in funcţionarea instala.tiei. est-cLllga.tonu ca plesel~ repar~t~ să fie con.fecţţor:ate din aceleaiş material" dincarI'. sînt executate ŞI~e~e.ongl~~e, sa~ ~m materiale echivalente din punctulUI' vedere al caracteristicilor fizico-chimice-macanics. Dacă materialul piesei~u. este cunoscut, se vor l.u~pro.be.d!n piesa originală şi se va stabili prin ana-liza de labo.rator co.mpozlţla chimica. Dacă acest lucru nu este posibil, se vacons.u1tauzina furnizoare, care poate propune şi eventuale înlocuiri în funcţiede situaţia reală a instalaţiei beneficiarului. .;, ,

.. R~.pa:aţiile descrise anterior se refedfo.~pompele de dimensiuni mici şi'mijlocii ~I ~le pot fi e~e~utate în cadrul unti\mic atelier de, reparaţii, dotatcu un mimm de' maşini-unelte universale: strung, freză, maşină de găurit,aparat de sudură etc.:. ''-1' -\ .•..<"""'.- .••..~ . .

Pentru pompele de dimansinnimari, cum' sint pompele ~xiale, diagonalesau cele.in dublu flux, reJ?araţiile pieselor principale: rotor, carcasă, arbore:nu po~ fi ex~cutate in ~teli~r(de~cest geh':-tlle.aceea aceste piese se inlocuiescnumai cu piese. de ~hlmb p:rq$rate de l~ f:w:nizorul pompei.: .

~a aceste ~Ipun de p~mpe,se pot realiza1n cadrul unor astfel de ateliere,numai reparaţii de mică Importanţă, pentrii piese de dimensiuni mai reduse- bucşe de lagăr, bucşedeprctecţie, bucşe de distanţă, presetupe etc.

4.2. Repararea pompelor cu plstenPompel~ cu pi~ton, utilizate în domenii în care nu pot fi înlocuit>?d-

pompe cen~nfuge, ~mt dotate ~u ?rş';a~ede lucru care execută periodic mişcăride translaţie. In timpul funcţionării, între suprafeţele de ghidare ale pieselorce se a~ă. i? ca.ntactpermanent, apar forţe de frecare de diverse mărimi, caredstermină m final gradul de uzură a pcmpei.. La pompele cu piston: uzura datorată abraziunii este preponderentă,In raport. cu ~ea :pr.ovocat~ de co~ozlUne, deoarece în general pompele deconstr~cţle o~lşnulta nu sînt destinate să vehiculeze lichide corosive.• Dintre piesele ce alcăt.~iesc pompa cu piston, cele mai expuse la uzură

Sl~t următoarele: segm.enţu pistoamlor; cilindrii de lucru; pistoanele; tijapistoanelor ; ~u~apele ş~ scaunele lor; organele de distribuţie.

.Segme~lţH. s.mt organe de etanşare care au rolul de a separa rogimurile depresiune diferită de pe feţele opuse ale pistonului, Astăzi există o sumedenied~ soluţii constructive, aplicate la sşgmenti, care se referă atît la materialedin care sînt confecţionaţi aceştia, cît şi la forma lor. Astfel, ca materialelep.ent~u segm~nţi se folose~c atît materialele metalice - fanta, oţelul. alama -Cit ŞI I?atenalc. nemetahce -: cauciucul, pielea de bovine, compoziţii pe bazăde grafit, textolitul, lemnul ŞI altele. .

La pnnp-le de tip industrial, formele constructive ale segmenţilor sîntcelt' prel~ma[~ în fig. -1.19.

Forma a este caracteristică p-ntru segmc!nţii rnetalici, precum şi;)>'!,;ruc~; .lin t-xtolit, grafic sau lsmn. Formele b şi c, cunoscute sub denu-

, mirea de "manşetCi.",sint caracteristice numai pentru seg-~ mr-nţii conf~cţionaţi din cauciuc sau piele .: _1 L zur.; segm,._,apior se mannesta pt: suprafaţa <lL' cout..c ;r D, cu l.__ilindrul si ea z..pJ.re S1J.1J formă d- rizuri sac. ciupit ur i

1

(':[ ', ,.; -(f' ·id'. 1 ;I~ material. ~eea U· z,,~ca efect pi-rd-rea etan",·ităÎ:ii ir;porţiunea respectivă. În mcd normal, segm,:nţii ~e u~eaz,',;!. .," ; mai repede decît cilindrii pompelor, deoarece suprafaţa lor,

t:::..--l care se deplasează în mişcarea ele du-te-vino, rămîne îna . contact permanent cu cilindrul, p<:cînd suprafaţa acestuia

Fig..;; 19. Foru.e C0n· ia contact cu segmentul în mod intermitent, numai lastrucrrve ~e seg•. ! trecerea acestuia prin locul respectiv. Din acest motiv,

.• ,,~~;,~';",.,,_,., .,_se·refcî~.?:dAca..,s~en,ţii.me~.al~~~, să~ibă ~ ~uritate. ~upuţin. mal P.:lareaec~~~ra:;clli!i1!r.UţUI. ~Şe~enţll confecfl~na.ţl din cauciuctrebule să albă o bună rezistenţă la:uzura, precum şi la acţiunea produselorpetroliere .: Avantajul,;utiliză.rii ~or constă in aceea că prelucrarea cilindrilorpoate fi realizată cuo 'precizie mai redusă, deci mai economică, iar pe măsurauzurii segmenţilor, stringerea lor poate fi reglată, ceea ce conduce la prelua-

~~r~~;ţ~Pta1p~Vr~~1':~~~~rfă~/~~rtJt1f'~~~~r~~r~ik~Me~~~ţue~t·taliCIDUp?t ţi cqnf~f lOp,!JI, în.fa.~ril! ~.n:0r atsliere rde ~eparatll ObIŞD,Ulte,deoarece el se execut'dupll o fehnologle care presupune eXlstenţaunorm:âŞi?isped~e ~', iîif~ÎI&,~..,~l~~eţurio~· ~stfel de 'ateHere:ele~ nepiltin(i fifolosite In mod econl>tIllC'declt, fn cazul unei producţii de mare serie'. Totuşi,in atelierele mai man"târe dispun iieturnătorie, se pot realiza sl'gm~nţimetalici, confecţionaţi din fontă-specială pentru segmenţi, avînd structuraperlito-sorbitică cu grafit Iamelar, turnaţi în forme de nisip, în cochilii saucentrifugaL

(

Tel'm:brogia-of,işnuită de prelucrarea ssgmenţilor este ur-mătoarea: "-se strunjeşte bucşa Ila exterior, lăsîndu-se un adaos de0,5-1,5 mm, în funcţie de mărimea segmentului:- se strunjeşte bucşa în interior, la dimensiunea finală:_ se decupează segmentul din bucşă, lăsînd un adaos de 0,1mm pe feţele laterale:- se secţionează segmentul cu o freză disc;~ se 'execută un tratament de călire-rsvenire :

- se execută. un tratament de termofixare, conform fig. 4.20.Dimensiunea penei care determină dschiderea segmentului trebuie să fie de1,1 s (s fiind deschiderea segmentului în stare liberă);- SI' rectifică feţele laterale pină se obţine înălţimea finală II;_ se introduc segmenţii într-un calibru inelar, avînd diametrul 1,003 d şiSe calibrează deschiderea la valoarea prescrisă pentru segmentul introdusin cilindru:

Fig. ·i.~O.DL:4pozitiv pentrurealizarea des-chiderii seg-mentului printermofixare .

Page 104: 62364992 Pompe Hidraulice

210 REP,\R.\RE,\ POlIPELOR

- se rectifică diametrul exterior la cota finală d;- se strunjeşte adaosul diametrului interior, rezultat în urma comprimăriisegmentului în cilindru.

l,? fig, ~.21 este prezentat. Ul~ segment metalic pentru opompa cu piston, la care s-au indicat toleranţel- şi calităţilesuprafeţelor.

Fanta s an' rn!l1l' de :l !r!::'i,<:, ,'~, Llvc~';'<l ~':~llll:llLUluidatorită dilatărilor, - ~

,Trebuie acordată o atenţie deosebită în timpul operaţieide mtroducere a segmentului în canalul din piston, deoareceatunci apare tensiunea maximă în fibrele de la diametrul interi-or" şi care de multe ori po~te provoca deformaţii permanente sau:hlar rUI?e~easegmentului, Pentru a preveni a~tfel de situaţii,in practica se alege deschiderea segmentufu. în stare liberă:s = (3,2-3,6) . t, t fiind grosimea segmentului.A S~gmenţii din cauc.~ucsepot confecţion~ cu dest~ă uşurinţă

{6 ,m atelierele de reparaţii, -avtnd o formă constructivă relativFig. ~,21.re. simplă. Pentru 'aceasta se cobfecţioneazăo,~matriţă care să!~';~:~~~=respecte cît mai fidel, .forma "şi dimensfunile piesei originale.feţelor la un Aceasta se transmite apoi unui :atelier de vulcanizare obişnuit,segmen~ rne- spre execuţie, cerîndu-i totodată respectarea calităţii .cauciu-

t~~~;d"4cului." .' ,"~o' 'r· ,: ", ',',

:Cilindrii,de lucru ai pompelor se Uzează şi ei În tiIrip':'daiorită' In spe~ialefectului de .ero~iune şi mai puţin celui.de coro.ziu~~;.u~ura cilindrllor' pcmi>E!ies.te deten:~l1n~ta atît de c~ht.atea .mate;laluI1l1 utillzatpsntru confecţionareapieselor, Cit ŞI de natura Iichidului vehiculat. Se mţelege că, cu cît un lichidconţine un. procent mai important de particule abrazive în suspensie, cu atîtuzura devine mal pronunţată.

La pompele cu piston ca acţiune directă. uzura este mai puternică lacilin~rii pompei propriu-zise decît la cilindrii maşinii, ,cu abur, deoarece laaceştia din urmă ungerea este asigurată de către o pompă 'de unzere care tri-mite permanent în interiorul cilindrilor ulei sub presiune. Aic"i uleiul esteantrenat de agentul motor - abur sau aer comprimat ~ şi formează o emulsis-c.ar~ pătrunde în toate interstiţiile. Cilindrii pompei sînt însă unşi numai culichidul pompar, care în multe cazuri nu are proprietăţi ungusnts. De ase-n:~nea!. la pornirea pompei, pînă la amorsare, frecarea dintre segmenţi şicilindrii ~ste practic o frecare uscată. Din acest motiv, cilindrii pcmpei sînteoncepuţI sub formă de cămăşi amovibils, presate în corpul pompei. La unanumit grad de uzură, cămăşile pot fi Inlocuita cu piese de schimb noi.. Se recomandă ca, atunci cînd se înlocuiesc cămăşile, să se înlocuiască

ŞI segmenţii deoarece dimensiunile de funcţionare ale acestora alcătuiescun ajusta] foarte precis.

Repararea cilindrilor de abur şi a cilindrilor pompei se face prin alezareaacest?ra pe o maşină de alezat cilindri. La o pompă cu piston obişnuită sîntpermise trei, maximum patru, alezări ale cilindrilor, după care se recomandăînlocuirea acestora.

REP.~R.~RE.\ pOllPrLORCI.' PISTO:': 211

, In fig. 4.22 este prezentată o secţiune prin blocul ~ilindrilor unei p,ompecu piston cu acţiune directă, tip duplex, la care s-au indicat toleranţel« ajusta-Hor şi calităţile suprafetelor. .

Pistoanele pompelor industriale au ferma de disc. Iar uzura lor ,p preducen-uniform, pe părţile care vin în 'contact cu supraraţa cllmdruIU1:,:-\CIc::itlucru

, ' <h ,_;:'5JI H8:$> "~rJ6;ff..l.~- t1 ~.'

I ' ~

ii.@1

II

J

~r' f~2'--~~--~I@~o~I,~o.o.~~Z~~w[tI:-~,i.~'~:~~~~~~Fig. i.22. Toleranţe ..şi câlităff :'a!e'ft1i>iateţelor "la cilindrii Fig. ~.23. Toleranţe şi

',,' unei pompe cu piston 'cu', ~ţ1l1ne'mrectă, "calitl!:ţi ale suprafeţelor,', ' . la un piston disc,

se observă mai, uşor Ii.f,.pazJ~~'i#htiJ>m:,~'pis.ţqanelor.pcIl1P~lor orizontale.Totod.aţă are loc şi o, ~u~~l:.c;anarelor_dmplston, provocata de segmenţnmetallcl.. . ""fej' '..<J'î: ·t,,,'i' ", .... '. ;' • t

Pistoanele cir~~D:utrute~tă,~'stfeIde uzuri sînt greu' de reparat ŞI es epreferabil ca ele s~ fiefuI9-guiţ~::c~p!ese-~~ schim~ originale. Se ţJoate înc~rcao reparaţie 'prin lărgirea 'ta.n;ilelor·~dntroducerea unor segmenţi cu. Î~ălţlmemai mare. In atelierele/tie repariţIi obişnuite, car~ dispun de ma~ml-unelt;universale se pot confecţiona relativuşbr pistoane disc, aşa după cum se.aratain fiz. 4.2'3. Pistonul se poate coD.fecţiona direct prin prelucrarea unei baredin gţel laminat sau forjat, sau]:un~:disc·din ~ont.ă turnată. --_.: ._

rit« pistoanelor se uzează. ţn special pe porţmm!e p~ car~ fre~ca garmturile presetupei. Uzura se manifestă sub formă de nzun longitudinale, careinrăutăţesc etanşarea şCin acelaşi timp, uzează prematur garniturile din azbestcrafitat. b il l~ Repararea tijelor se face în mod asemănăt~r cu cea. a ar ?r or pompe o~centrifuge. Astfel porţiunile uzate se Î~carcă pn,n metalIzar: ŞI se :prelucreazaapoi la cota finală. În cazul în care atelierul nI! dlspUl~~de o.mstalaţle. de meta-lizare, se confecţionează o tijă nouă. Ca ma~~~I~1se ~t~l1~.eazaoţelul aliat care :ecomentează sau se nitrurează în vederea manrn durităţii suprafeţelor de ~zura.

În fig. 4.24. este prezentată tij~ pist?anelo~ une.ip~mpe cu acţiune directă,la care s-au indicat toleranţele aJustaJe~or ŞI ~alltaţlle sup~afe5el?r. .

înainte de efectuarea tratamentului termic, capetele ŞI părţile filetatese protejează pentru li. nu deveni cas~nte. . .... ,

Supapele au rolul de a închide ŞI.deschide con~UnICaţIadintre cilindrulpompei propriu-zise şi conducta de .asplraţ~e, res.pectl\' cea de refulare. l\I~:eamajoritate a pompolor cu piston mdustnale sint dotate cu supape av înd

1.• - Alegerea pompelor - c. 267

Page 105: 62364992 Pompe Hidraulice

212 REP.\R.\RE.\ PO~[PELOR

Il~tl~'.~.:

forma unui taler, care culisează pe o tijă de ghidare. Uzurile caracteristicis~p'apelor se manifestă pri~ ri~uri şi o.valizări pe suprafeţele de ghidare, dato-rita forţelor de frecare, ŞI prin uzun sub formă de ciupituri şi deformaţii

,,~WfJ}.~~ ,"'rI ~~ f?~~! '< ,SO,.'E @{?\\ ...C<---""-L-.., L::.t-.:~ \.v~~:~;) l'

c, S \8/----p.IO'021,V, •. _,~~')1:.;~'1- ..:...t '--- ..•

"f;g'it''''~

A:~i,;L

II

Frz. ·L~-i. Tolerante şi c'1.Iitlţ: 1.Ie suprafeţelor Ia tija u::-=i Fig. "i.25. Realizarea prm prelucra-pompe cu pisrcn cu actiune directă re din ma teria l Iarninat a sectiunii

de trecere a scaunului supapei.ale suprai~ţelor de etanş~r;, ..atît ale supapei cit şi ale scaunului. Acestea auca efect I2lerde~ea et~n.şeltaţ.ll camerelor volumics şi prin aceasta diminuareaparam~tn}9.f ]udr!l-ul.lcl debit-presiune. ' 't. '-

Snpa~ele, ghidajele ~I sc~unele supapelor sînt piese ce pot fi realizatecu uşurinţă in ca~rul ~~UI atelier de rep.araţii, .astfel încît cele.c~re sînt d,~gra-date se recomanda a fi înlocuite. M~ten~ul -din care se confecţionează acesteorgane ~~te bronzul, care are o buna rez~stex;ţă la corozi~ne şi.in acelaşi timpun coeficient ~.eţr:,care.redus .. La execuţia pieselor trebuie realizat un aj~staj;orect Î.ntre tip d~ g~l~a~e ŞI corp!Jl supa}>el, astfel ca aceasta să nu rămînălx;ţeperută într-o p:)Zlţ~e intermediară. Deasemenea' trebuie 'asigurată .sei:~~m!1~:l.d, t:',: '1" :t ,:"';l~dulu: prin sca~n~ su~apei. şi prin spaţiul inelar creat<ţend!care~ supapei la I?lilţl~~,a m~Xlma..,Atlţ supap~ ~ţt ~i.scaunul. său potfi realiza:ţe I,ncadrllţ unui atelier de reparaţn, prm prelucrare din material Ianii-nat. Secţiunea pro,flla.tă,de t:-ecer:eprm scaunul supapei, se poate executa prinfrezare, sau numai prm găurirs ŞI ajustare c~ pila, aşa cum se arată în fig. 4.25.

, Pentru one~tare, în fig. 4.26 se prezintăI ansamblul funcţional al unei supape, utilizată

curent la pompele duplex de alimentare a. cazane-'lor:de ab~r, l~ c~re s-au indicat toleranţele ajus-tajelor. ŞI ~all~ăţile suprafeţel6r:După cum sevede .dm figura! suprafeţele de etanşare ale supa-pei ŞI~scaunului trebuie să aibă o rugozitate foarteredusa. Aceasta se obţine. prin rodarea fiecăreisupape ~e scaunul său. Operaţia are loc astfel: semonteaza supapa aşa cum se arată în fig. 4.26, dar

------"-''-----; fără arcul.eli~oi4al; sepun~ pastă de şlefuit în ci-Fig. 4,26. Toleranţe şi calităţi teva, porţiuni de pe suprafaţa scaunului şi apoiale suprafeţelor la elementele - •

unui ansamblu supapă. apasa ,C~ mma s~papa pe scaun, imprimîndu-i în'. acelaşi timp o mişcare de rotaţie. Se continuă ope-

raţia a.stf:l. pJ.?trîn~ sensul de.rotaţie! ~a:periodic se şterg suprafeţele respectivecu o cirpa ~ulată In petr.?l ŞI s~ verifică aspectul acestora, care trebuie să fiemat ..Oper~pa se consideră terminată atunci CÎnd,la o apăsare cu mîna, supapase ..lipeşte pe scaunul său.

REPARAREA POlfrr:LOR cr PlSTOX 21:f

Organele de distribuţie ale pompelor cu piston cu acţiune directă sînt alcă-:uite din următoarele elemente: sertarele de distribuţie, tijele sertarelor,manivelele, culisele şi articulaţiile sistemul?i de distribuţie. Uzurile acestor

__ piese se datoresc frecărilor ce au loc între suprafeţeleactive si ele apar sub iv.,!.:1 ~e ovalizari, rizuri ele.Reparalea acestor organe poate fi executată în cadruloricărui ateli-r r1P !";:::--'~r:l:~:. f:,) ~:·:n confccţ:'~::-'..~l:·'_~:' t:~~,)rpiese noi fie prin rsconditionar-a celor uzate. Pentrurepararea distribuţiei pompe lor dotate cu sertare cilin-drice, se procedează la fel ca la cilindrii şi pistoanelepompelor propriu-zise, adică se alezează locaşul di~

partea superioară a corpului maşinii de abur, apoi se introduc sertare CI-lindrice şi segmenţi la cotă mărită.

Sertarele plane se repară prin recondiţionarea suprafeţelor de etanşareale sertarului şi ale corpului maşinii de abur, aşa cum se arată în fig. 4.27.Rscondiţionarea se,}ealţz,ea.z~,.prin tuşarea ~elor,~ouă,.s}lprafţlţ~. ~C!ni1:lgate:operaţie c.etnibtiie 'Sli?~decurgăastfel: se pun cantităţl:ţIloderate de pastade şlefuit,. îmbi~3:ţ~.tH,px:eaţ~]:)ilcu ulei, pe suprafaţ~ activă a s.ertaru~ui~ş~a corpu!uI,mil~l1111",~e~~~r; ~e~.l?Cls.ă~erta.~. p:I mma, execu~md ml~c~rvialternative înamte 'ŞI înapoî, Iar penodic Se şterg suprafeţele ŞI se verificastarea acestora. Operaţia se consideră terminată atunci cînd, la o apăsareuşoară, sertarul aderă la suprafaţa ,de lucru. . "".,,'ntArtiClllaţiile~tribuţi~i'~int.alcăt1lite din bolţuri ce se introduc în 10cC\7~

şuri cilindrice, in care execută mişcări oscilatorii, din care cauză uzura se pro-duce neuniform, respectiv -numai ,pe porţiunile active ale suprafeţelor, aşacum se arată în fig. "~.28.-ML '~' -;: 'ţ- • '.. ·"r

~ f""'..J 'It-'\;.,

în funcţionare efectul -uzurii se manifestă prin şocuri ce pot degradacomplet piesele, tnsoţittn acelaşi timp de dereglarea distribuţiei.

Recondiţionarea pieselor uzate se face astfel: se alezează locaşul cilindricpînă la dispariţia 'ovalităţilor şi se confecţionează la strung tin bolţ cu dia-metrul maimare, Dacă aceeaşi ~i~să a fost recon~iţiona~ă. de mai m~te o~i,

(, . astfel încît diametrul Iocaşului s-a marit cu aproximativ

t''20%,'se recomandă să se 'confecţioneze o bucşă din fontă

, '. tare se preseată în locaşul respectiv. Bucşa va avea'.'1 '/- diametrul găurii corespunzător bolţului original- acesta,""'. se va măsura pe porţiunile neuzate. La presare a în locaş

.. _1 bucşa se strînge, micşorîndu-şi diametrul interior, astfel~~~~~:~~~c;i~~i~ Încît bolţul nu mai poate fi introdus. Pentru a se evitabuţie In caresearată această situaţie, după presare, bucşa se alezează din nou,zonele principale de cu un alezor reglabil, astfel încît ajustajul articulaţiei

uzură să fie realizat in toleranţa H8/fS.Cu ocazia reparaţiilor capitale, pompele cu piston se demontează com-

plet, în vederea constatării gradului de uzură a pieselor. Pentru aceasta,pompa se demontează din instalaţie şi ~~ transportă la atelier. Bancul de lucŢupe care urmează să se execute operaţiile de demontare se pregăteşte specialpentru acest scop: se curăţă de' murdărie, se eliberează de piesele străine, se

?i~, ~,2~. Rcccndi--ir.narca ser tarulu i

plan prin tuşare.

Page 106: 62364992 Pompe Hidraulice

214 REP.-\R.\RE.\ POllPELOP..IlEP ..\R.\REA POY.PELOR cu PISTO:'; 215

,I

aduce materialul necesar spălării şi degresării pieselor, precum şi lădiţele în "care vor fi aşezate acestea.

Demontarea ca şi montarea trebuie să se facă într-o ordine corectă dinpunct de vedere tehnologic, folosind scule şi dispozitive adecvate, iar perso-nalul trebuia să lucreze cu mare atenţie, astfel Încît să evite deteriorarea !,i~-selor pr::-: d'::::O:1t~l·t:.

Pentru exemplificare, se prezintă, urmărind fig. 4.29, modul de demon-tar= t "".•: ?cmp~ cu pi"vll cu acţiune directa, tip duplex.

Demontarea începe cu pompa propriu-zis.î. Se desfac piuliţr-ls de fixarea capacului supapelor 7 şi se scoate capacul. trăgînd de robinetul 2 în sus:dacă se simte o rezistenţă, datorită lipirii de garnitura 3, se aplică moderatciteva lovituri de ciocan pe părţile laterale, după care acesta va ieşi uşor.Se desfac piuliţeIe flanşelor 4, care fixează scaunele supapelor de refulare 5,apoi se scot asamblate supape le de refulare, iar prin locaşurile eliberate,se extrag supapele de aspiraţie 6.

Pentru demontarea pistoanelor pompei propriu-zise, se procedeată astfel:se deplasează cu ajutorul unei bare metalice, care acţionează asupra tijeicomune.Ipistonul 8 către, ext~rior; se dem,9ntează capaceledecilindri'P, sedesdoaie siguranţele din tablă şi se d,~şu~~e,ază pin!iI~lede)~.trîngere,. il'pp,i.s~.,.introduc două şuruburi în găurile filetate, prevăzute pentru acest scop în corpulpistoanelor şi se extrag acestea în afară, :~preună cu segmenţii respectivi. ;In continuare, se slăbesc piuliţele presstupelor g şi se deşurubează piuliţele .de fixare a corpuluipompei. După aceasta pompa poate fi .eomplet separatăde maşina de abur. 'Urmează apoi demontarea maşinii de abur, care seefec-tueazăastlel: se slăbeşte şurubul de fixare a culisei 10 de pe .tija pistoanelor,se slăbeşte piuliţa presetupei 11, se desfac capacele,:4ecilindri12 şi se îm-pinge tija împreună cu pistonul de abur 13 in afară'uSa trece apoi la demon-tarea sistemului de distribuţie şi ungere. Se demontează pompa de ungere 14,împreună cu conducta de alimentare, se desfac piuliţsls de fixare a suportuluidistribuţiei 15, se desfac articulaţiile cu bolţuri, se scoate capacul distribuţiei -16, se deşurubează tija de distribuţie 17, şi sescoate sertarul 18.

În acest stadiu, pompa este demontată pe subansambls principale,urmînd ca în continuare acestea să fie la rîndul lor .demontatepe elementecomponente. " ", ,,c '<::" '.'

După recondiţionarea sau înlocuirea pieselor uzate, pompa se pregăteştepentru montaj. Ordinea de montaj raţională este următoarea: se incepe cuasamblarea maşinii de abur, apoi se montează pompa propriu-zisă, iar laurmă sistemul de ungere şi sistemul de distribuţie. Pentru: păstrarea coaxiali-tăţii cilindrilor maşinii de abur cu cei ai pompei, corpurile sînt prevăzute cuştifturi de centrare. După asamblarea completă,' pompa se racordează lainstalaţia de lucru şi se verifică corectitudinea montajului printr-o funcţio-nare fără sarcină. Această verificare se poate realiza şi pe bancul de lucru,dacă atelierul dispune de o sursă de aer comprimat, După înlocuirea pistoanelor,segmenţilor şi cămăşilor, pompa trebuie să fie rodată, conform indicaţiiloruzinei constructoare.

Page 107: 62364992 Pompe Hidraulice

216 REPARAREA PO)!PELOR

4.3. Organizarea reparaţi ei pompelor

Re~ararea unui util~j est~ o acţiun~ care se organizează cu scopul de a-lrepu~e In sta~e Ae funcţiune ŞI d" a obtine din nou parametrii functional! n»care l-a avut iniţial, ' •, Şi în cazul po~pelor, repararea acestora devine necesară atunci cînd:~mc~;~nJ.r,:a ffi<lCapid. o;,;le ue~u.re~pull~ă[~a.re, iar parametrii agregatului~u ~al satls~a: cerinţele instalaţ iei. Ca ~nnclp!U.de reparare trebuie să se aibă1:1 .\ e?ere ca ,mtotd~a,una este preferabil ca o piesă uzată să fie înlocuită cuo piesa d~ SChlI~lb.ongm~Iă, a~ea~ta constituind o garanţie din punct de vedereal materialului ŞI al d~mensluUllor. şi totodată un procedeu economic. Deace~a, este. recoman~abll ca un atelier de reparaţii să posede în permanenţăun. stoc raţional de piese de schimb, din categoria celor de mare uzură scurtîndpnn a~easta timpul de inactivitate a pompei. '. Din p~nct .de vedere .al org~n~ării reparaţiilor, la pompe, ca de altfel

ŞI la. ~te tipuri de .~aşml, ~e.~Istmg ~ouă categorii de, reparaţii: reparaţiiplanificate': reparaţl!tfepl,anIflc~t~: ,,",' - .. ," ,

!?-eparaţiile planificate' se mimssc astfel deoarece ele se stabilesc dinaintepe baza. ~or date cunosc~te şi sînt prevăzute de obicei în cadrul unui a~calend~rIsti:, Pla~ul de reparaţii se întocmeşte de către compartimentulMec~~cului Şef ŞI s!3.~e~alc~ pe ~imestre sau luni, în funcţie de perioadelestabilite pentru revizn ŞI .repar~ţl1. . '

Piesele' care intră în 'componenţ~ }\mei pompe"\.difer~' '~ubst~nţi~i" di~punct ~e vedere al.timpului de uzură, iar durata normală de funcţionare apompei este determI~tă to.cm.u,,.,4eJ?iesa):l}.a.: IJ!.;U şqlj(:iţ;lţă.la uz}Uă. Astfel~ o pompă centnfugă..-~ar~~ehiculeată ~lichide cu particule abraziveIn suspens~e, rotorul:. lab~mţu. ŞI bucşa de protecţie se vor. uza mult mai:epede decît rulmen~ll lagărului. De aceea, în practică sînt situaţii frecventem. c~: as:mene~Plese, sup~se uzurilor rapide, se înlocuiesc de mai multeon pll~ala inlocuirea !ulmenţIlor, ceea ce presupune intervenţii asupra pompei,la perioadele determinate de piesa cu cel mai scurt ciclu de uzură.. ~tunci cînd a~e~t tin:p poate. fi prevăzut dinainte cu suficientă precizie.

fIe din datele statistice din practică, fie din recomandările fabricii construc-toare, el se~eş~e la into~mirea p~~nurilor de reJ?araţii, stabilind termenele lac~re urme~a sa se f,,;cămtervenţiile. Aceste acţiuni au un caracter preventivŞI ele urmaresc menţmerea pompei in stare de funcţionare o perioadă cît maiîndelungată. . . : "• Rep.araţiile nepZanjjicate sînt determinate de cauze accidentale, ivitem .funcţ!onarea pompei, cum ar fi ruperea unui organ mecanic, cauzată de·0 mtreţmere necorespunzătoare, sau uzura rapidă, corosivă sau abrazivădatorat~ ve~.iculăr~i unor l!chide incompatibile cu materialul pompei. l~a~este situaţii, dupa reparaţie trebuie înlăturată cauza care a provocat defec-ţiunsa.

Repara~ii!e flanijicate ce ~ ~fectuează asupra pompelor se clasifică, ca şila alte maşini, In r e par aţi I cur e n teşi r e par aţi i cap i tai esau general".

ORGA.x \ZAREA llEPi'.RAŢIEII'Ol!I'ELO& ,217

Re par aţi il e cur e 11 tese caracterizează. printr-o revizie a stăriigenerale a pompei, înlocuirea sau ramedierea unui număr redus de piese sau5ubansamble, efectuarea unor noi reglaje etc. Operaţiile pot fi efectuate fiedemontind complet pompa din instalaţie, fie drmontînd-o numai parţial.Rtpara.ţ~d. curentă trebuie s:i. 4i~igu.r( fUl:cţiG::~r(z. pcmpci in cc.~diţii bunepînă la următoarea intervenţie planificată. Reparaţiile curente pot avea loc:c ma! multe ori pînă la r=para ~ia Qrit;>.lă,

Re par aţi a cap i tai ă se caractfrizează prin inlccuirea sau~E:mediereaunui mare număr de piese care alcătuiesc pcmpa, inclus iv a CI lorcare au o durată de viaţă îndelungată şi care au atins un grad înaintat deuzură, încît periclitează buna funcţionare a instalaţiei în continuare. In cadrulacestei reparaţii, pompa-se demontează complet din instalaţie, se transportăla atelier, se demontează in părţile ei componente şi se face o verificare amă-nunţită asupra stării tehnice a tuturor pieselor. Cu prilejul reparaţiei capital"se înlocuiesc sau se recondiţionează toate piesele uzate sau defecte, se resta-bilesc reglajele şi jocurile normale şi se efectuează probe de funcţionare îngol şi in sarcină. La pompele:cu piston se llxecută şi l"odajul preliminar.

Repararea pompelor se efectuează în mod obişnuit în ateliere de reparaţiice depind decomparlimentul MeC(l.llic:Şefşi in care se execută şi reparareacelorlalte utilajecu-care .este .tnî~tiatii intrepr,inderea. Aceşţe ,<~ţ~P.,eJ;e',.sîntdotate cu maşini-unelte. universale ~ strunguri, fre+~,. rabo,teze,.lP-M~i. gegăurit -la care se pot realiza majoritatea operaţiilor prevăzute In tehnologiade rsparaţie. ..•. autn d ~." ...•." La tntreprinderlle';careau,în otare un mare număr de pompe, este re-COIAetlcla?i1~~!, ÎA,f~W:jll,;.aJIl~el1l;l~i.d.e.rwa.raţie, să se'L~Jled~eze ,9~e~hip~de muncitori exclusiV pentru repararea pcmpelor. De asemenea atelierillseva utila cu cîteva mil;ŞiIJispecifice tehnologiei de fabricaţie apompelor:"::"mor-teză pentru pre1ucrat'~l!-1l~e de pană în butucul rotorului, d!-spozitiv pentruechilibrare statică(ace~ta este bine să-I. posede toate atelierele) şi o pompăcu piston pentru probele de presiune hidrostatică. La întreprinderile careutilizează în exploatare un număr însemnat de pompe cu piston, atelierul dereparaţii va fi dotat cu'o maşină de alezat cilindri. " '''1',"

Pe lîngă acestea. atelierele trebuie să dispună şi de instrumentede'măsură,necesare verificării dimensiunilor 'şi toleranţelor pieselor: şublere, micrometre,eomparatoare, truse de spioni etc. . "'<, .

In cazul în care unitatea dispune de un rezervor sau bazin cu apăindustrială, acesta poate fi folosit la încercarea funcţionării pompei, inainteca aceastasă fie' montată în instalaţie in mod definitiv. Prin aceasta -sepoate verifica coreCtitudinea asamblării pompei. " t.:

'Necesitatea de a 'asigura exploatarea raţională a maşinilor şi utilajelordin cadrul unităţilor economice din ţara noastră a condus la elaborarea unornormative cu caracter republican, prin care se stabilesc ciclurile de reparaţiişi categonaacestora. Astfel normativul pentru repararea maşinilor, utilajelorşi Instalaţiilor comune, cod 416, întocmit de Institutul de CsrcetărivşiProieCtări Tehnologice pentru industria Construcţiilor de Maşini (ICPTCM),din cadrul Ministerului de resort (MICM), cuprinde la capitolul 416.0 normeletehnice în baza cărora se efectuează reparaţiile maşinilor şi utilajelor, inaceastă categorie intrînd şi pompele de vohiculare.

t

Page 108: 62364992 Pompe Hidraulice

218 REPAR_~REA PO)[PELOR

In funcţie de tipul constructiv al pornpei şi de regimul de utilizare, nor-mativul prevede următoarele categorii de intervenţii:- revizia tehnică (Rt);- reparaţia curentă de gradul 1 (Rcl);- reparaţia curentă de gradul 2 (Rc2);

- reparaţia capitală (Rk)_':;;~mnif!c:~ţ:2.ficc:~r(l~cJ.~,_·;o~iide intL"l"~'t;~!Li:: t:.ite explicita că in nonnativ

iar acesta trebuie să stea la baza Întocmirii planului de reparatii din fiecareunitate economică ce are în exploatars staţii de pompe. '

Organizarea _raţională. a u~u~ ateli~r de. repa~aţii, doţ:!:rea lui cu maşinilenecesare, aprovizionarea operativă cu piese de schimb, calificarea personalului,sint factori care influenţează în mod direct acţiunea de reparare a pompelor,conducînd la obţinerea unui preţ de reparaţie redus şi la o imobilizare cit maiscurtă a pompei. -

4.4. Reguli de tehnica securităţii muncii• -,,1>_, .. _.;'. ~ ~ ." .• '~ •..•• .;, _, ~ '"", •

"...•.i ..•..•..s, ~ fi_"-

. Pentru evitarea acci~entelor ~e.~r pute~. avea Iocîn perioada de exploa-tare a :p.ompelor, cu ocaz~ ef~ctuarl1 operaţ~lor de întreţinara sau tu ,timpulre:pa!'lţulor, est: neces:!:: să fl~.cunoscute. clt~va reg~l cu caracter general,:PrIV~~ protecţia muncl!,· speciflcedomeniului de utilizare: a acestui gen de

~aş~ şi lâJiuteutilaje industria.!e, cauiele obişituite'car~Potprovo~~'~~~Ydentela po~pe. sînt :..calificarea necorespunzăto~re, neglije.nţ~:~:it.~eatenţia perso-na1ulw .. : -~ '~:.''1 _ . ,;';-:" ',', ;...;~-.~i:ţ~~;,ţ., ""Ci,": . -·~i- "_}-'"

-Aşa după- cum s-a '~ătatanterlor,e'kploatar~â 'pkihpelor:ttebuie încre- ~dinţată numai personalului care a primit o'calificare specială în acest domeniu.şi care şi-a însuşit un nivel de cunoştinţe. - . ,

Regulile privitoare la protecţia muncii trebuie respectate chiar de la.primirea pompei. Astfel manipularea pompel?r în tirppul descărcării din mij-locul de transport se .v~.face cu m~ta atenţie, folosind macarale. sau podurirulante adecvate sarcmu agregatulw. 1n acest scop, personalul Care le 'mane-

.vrează trebuie să cunoască cit mai exact masa ansamblului;' să foloseascănumai cabluri de ridicat verificate şi marcate şi să fie autorizat să facă prin-

-derile necesare. Aceste prinderi se vor efectua legind cablurile numai desuporţii sau găurile prevăzute special pentru acest scop. In timpul manevrăriinu este permisă trecerea sau staţionarea sub sarcină, iar manevrele se vorface lin, fără mişcări bruşte. După aşezarea pe fundaţie, pompa se racordeazăla instalaţie. In prealabil aceasta trebuie curăţată de .resturila şi impurităţilerămase din timpul sudării, impurităţi care la pornire. pot pătrunde tu pompăşi provoca astfel distrugerea ei rapidă. Inainte de pornire, se verifică dacă pepompă nu au rămas diverse scule sau dispozitive folosite la montaj, eliberindu-sepompa de orice obiect străin. Pornirea Se face respectind întocmai indicaţiile

-din instrucţiunile de exploatare ale uzinei furnizoare.În principiu, la pornirea pompelor trebuie să se respecte următoarele

reguli:

.'

REGt:LI DE r::H~IC.~ SECt:RIT-,Ţii }:l-~Cir 219

.: pornirea pompel?r c.entriţugl; se face intotdeauna cu, va~a d.,. reful~reînchisă. Ea se va deschide imediat CI; pompa s-a amorsat Şi a Intrat In regimde funcţionare la turaţia nominală; .- pornirea pomp-Ier axial« So' va f:tr, i.:lr',-·I ..auna cu vana de refulare d~s-chisă complet, respectiv cu rezistenţă mimmă pe conducta de refulare, astfelÎ!1cÎtpompa să poată d=păşi zona de instabilitate : - pompele volumice se vorporni intotdeauna cu vana d- rdul~r" ue".c:::.'.:.._. L:l lllstalaţul,;. car- _lolr)sl'~~acest gen d., pompe s'" va pr,·,--d~a III m.'el 'L,!r:o:L'~~lU°supapa d•..srguranţ,iirnitatoare de prssiun-. Prin aceasta, se p,tJ't-j~alCl atît instalaria cît Şipersonalul de deservire. _

In principiu, în timpul funcţionării pompei, nu sînt admise efectuărid,! operaţii de întreţinere, dar, în cazur~ speciale, cindJuncţ}onar.'a :1;1 ţJoatr-fi întreruptă, se pot executa doar urmatoarele operaţu: stnngerea piuliţelorpresetupei, ungerea articulaţiilor, reglar~~ desc~id:tii. ~?bineţilor, palpare apompei în porţiunea lagărelor pentru verificarea încălzirii, dar toate acestease vor .efectua cu cea mai mare atenţie, avitîndu-ss contactul cu organelemobile ale pompei.

'Curăţirea sau ştergerea pompei seva face numai cînd aceasta este oprită,folosind in acest scop lavete din bumbac. -.

Dacă pompa vehiculează lichide fierbinţi, părţile calde se vor izola Iaexterior, astfel încît să nu prezinte pericol de arsuri la o eventuală atingeredin neatenţie. ,.'"_ ,~ ,

La 'pompele 'care "vehiculează lichide toxice, se vor lua măsuri de eva-cuare a scăpărilor dela presetupă, iar la pompă se va afişa un avia vizibilcare să atragă atenţia asupra pericolului de intoxicaţie.

'La pompele care vehiculează lichide inflamabile, se vor lur'măsuri deprotecţie împotriva apariţiei scinteilor ce ar p.utea fi provocate de instala~iaelectrică sau de manevrare a unor scule metalice, De asemenea, se vor afişala locuri vizibile avize cu interzicerea fumatului.

La demontarea sau montarea pompeise vor utiliza numai chei potrivite,cu laturile în bună stare, iar presarea sau depresarea pieselor se va face' cuajutorul unor prese adecvate .

Acţionarea pompelor se realizează in marea majoritate a cazurilor decătre motoare electrice, fapt care impune respectarea normelor de tehnicasecurităţii valabile pentru instalaţiile electrice. Conexiunile motoarelor elec-trice se vor efectua numai de către personal de specialitate autorizat, iartoate motoarele electrice vor fi prevăzute cu legături la pămînt. In exploatare,se vor lua măsuri pentru protejarea instalaţiei electrice impotriva stropilorsau jeturilor de apă provenite de la neetanşeităţi. Dacă incăperea în care seaflă agrsgatul are o umezeală excesivă, se vor lua măsuri de ventilaţiecorespunzătoare. Instalaţia electrică trebuie să prevadă pentru fiecare motorelectric o protecţie de suprasarcină, evitindu-se astfel pericolul arderii bobi-najului acestora sau provocarea de scurtcircuite care pot da naştere la in-cendii.

Page 109: 62364992 Pompe Hidraulice

220

~~;~t,

"Nomenclatorul principalelor categorii de pompe de vehiculare prevAzute În programele

de fabricaţie ale industriei coustructoare de maşini din R.S. România

.-\ Pompe ceutrifuge

Tipul.~c. .. ..

"" ~--------,. ----

Pompe monoetajars, '!e uzg-eneral, tip LOTRt:-CERXA-CRIŞ.n.r-s BOTOŞ.\XI)

Cr 50Cr 65Cr 80Cr 125Cr 1.50Cr 200L 6.5L 80L 100L U5CJO.C 6.5C 80C 100C 1.50C 200

.5-1810-352.5-70

120-220100-2201.50-4.501.5-5025-'60 .;.40- 120

.120~230"'."1-20:"

c' !;5;-;,3-1, •.30 -e- 70.,4'0--'bo

120-230200-500

20-1520-1520-1590-7022-1723-10.50-.30""':40'.5S.-.425.5....;·44

. 32":''!335-2.535,2270-403.5--25 ,;33-25

.2 Pompe multietajate de uzgeneral. tip SADU:,Intrep. de pompeAVERSA Bucureşti

• Sadu 50 :g nSadu 65 x -.n

;, ;sâdu 80 x/nSadu 100 x n/

;:2"'-8:6-25

15-40 ., ..'.30-90

180-100180- ..50180-120

•. 180-100----3 Pompe monoetajate. tip

D:-i" ITX) pentru proc-s-reci şi calde'Intrep. de pompeAVERSA Bucureşti

DN .50-32-125DN .50-32-160DN .50-32-200DN .50-32-250DN 6.5-50-125DN 6.5-50-160DN 6.5-40-200DN 65-40-250DN 6.5-40-315DN 80-65-U5DN 80-6.5-160DN 80-50-200DN 80-50-250DN 80-50-315DN 100-80-125DN 100-80-160DN 100-6'-200DN 100-65-250DN 100-65-315DN i50-125-250DN 150-125-315DN 125·80-200

.-i .

.i'"

6-156-156-15

. 6-15z: 15"':30':'15-30

15-3010-3010-30.30-60

.. 30-60, 30-6030-6020-6060-12060-120

. 60-120r», ,:,.;60-120

, ~0-120120-250120.;,.250,20- 180

22-1835-305.'1-~.'5 •85.- iO22-i835-2555-'1590-70

\010-11022,.,.18, ,3:-2555-i.590-70

liO- IlO22- IS.. , ,35-.25 .55-45' .

~:90.....,'70·liO-IIO22-18,35-'-2555-~5

,\XEX\ 221

.1;zcxd (cj)!ltin~arc)

120-180 90-70 t70- 180 140- 1\04,)0 -.30u :,.;. ---15130-300 'Y)- "O

180-300 l'W"- uo250-500 22-IS250-500 35-252.50-500 55-'15250-500 90-70500-800 22-18500-800 3j-25500-800 5j-~5500-800 90-70800- 1300 '>5-25800-1300 .55-45800-1300 90-70

1300-2000 .55-451300-2000 90-70

'8-26 36-18'14-;:-60 19-1113-'-'.50 60-3328-120 35-,920-115 85-456.5-240 55-30

12-50 16 1112-72 .32-1825-1 \O i2-3812-105 9-330-180 30-1530-210 55-2830-170 10-630-215 23-730-350 35-1450-200 8-390-360 .58-22

100-450 23-8InQ-.560 38-8150-350 8-3150-500 55-28l"O-iOO 12-8350-600 8-3

6-'18 160 10018-48 160-100

I48-75 160- 10042-75 250-180

'1ii

i

Pompe ermetice standard,tip ET pentru epuismente,tntrep. de pompe ,AVERSA Bucureşti

"".,

DN U"-80-250D:-\ 125-80-3!;

~~i~;~i:~;l-=~':D:'; 125-lIJ(),'"DX 200-150,~5,)DN 200- 150-315DX 200-150-400DN 200-150-500D:\" 200-200-250DX 250-200-315DN 250-200-~00DN 250-200-500DN 300-250-315DN 300-250-400

r'DN 300-250-500DB 3.50-300-iOODN 350·300-400

ET 65 HET 65ET 100 HET 100ET 1.50H

• _<<) r;I:~.50

Pompe de racord,. ermetice,ghidate, construcţie stan-dard tip EPEG. pentruape :nenajere şi încărcate.Întrep, de pompe ,AVERSA Bucureşti

Pompe submersibile multi-etajate. tip HEBE, .pentru

. alimentări cu apă dinpuţuri adinci.Intrep. de pompe .AYERSA Bucureşti

'j EPEG 6.5-22/2EPEG 65-30,2EPEG 65-22/!EPEG80-1612-EPEG 80-30/2EPEG 80-4012

"EPEG 100-2612-. EPEG '100.26/3EPEG 100-30/2EPEG 100-30j3EPEG loo-40{2EPEG 1.50-26/2-EPEG 1.50-30/2EPEG 150-3013EPEG 150-40/2-EPEG 200-40fJEPEG 2oo-40/i

HEBE 50 X nHEBE6.5xn.HEBE 80 x nHEBE 100 :< n

Page 110: 62364992 Pompe Hidraulice

222 AXEX'\

A"'.r4

Pc:npe monoetajato, verri- \\"50-160 10-3/1 "~-28'-,',•. "in '" ~O·:GIJ' " .. .,lU-jl} 6U--!S~I1a navală. \\'-'0-2-'0 10-30 90-75Jntrep, Mecanică W 56-160 25-f)1) 1~-~~~,. -., .~

C(jiJ...l:;:"J'~'~ .v (J.)-2uu 25-60 55-15w 65-250 ~5·-(O 90- -5W 80-160 5U- 130 36-2~W 80-200 50-130 55-45W 80-250 50-130 9lJ-75W 125-315 120-250 36-28W 125-iOO 120-250 55-45\V 200-315 240-500 36-28w 200-iOO 240-500 55-15W 250-315 -150-1000 35-27w 250-400 450-1000 53-i-1

8 Pompe multietajate tip OLT 80 25-80 550-:-350':;LT, pentru alimentarea OLT 100 50-100 550-'3-'0(}lzanelor de abur.Intrep. de pompe ~~; .A"ERSA Bucureşti

9 Pompe de proces, tip-- .- - '-- TE-R..'fA,-penrru lichide __ .

fierbinţiIntrep. de pompeA '-ERSA Bucureşti

TERMA 65-22-T:ERll.\ 65-28_TERlIA 80-2~TER.\IA 80-25TERMA 100-22TE1UIA 100-2,sTERlIA 100-3-1TER.\IA 150-22

.TERMA 150-2~TERlIA 200-22TEIUIA 200-25n:1UIA 250-28

6-iO- .6-25

10-7020-8030-14030-13030-130-'0-22050-230

100''':'450100-400150-700

55-iO95-7560-2290-7062-3894-68

1i0- IlO66-i596-7-170-iO

100-50120-00----------:-----_.- _._--

10 P":npe de circulaţie, tipJD. pentru termoficareIntrep. de pompe.-\"ERSA Bucureşti

TD 300·60TD 400-75TD 400-90

800-16001500-35002200-4000

130-12095-;5

130- 105

II Pompe monoetajate, tip AH,pentru materiale consistente,in industria celulozeişi hirtieiîntrep. de pompeAYERSA Bucureşti

AH 80·.)6AH 125-36AH 150-50AH 230-50

30-12050-20090,...390

200-1000

19-11187'"3062-10

·75--'0

ASEX.\ 223

A nex d (.:0nti:1Uare)

12. Pompe monoetajare, cublindajc. tIP 1.31C.-\Zpentrupastă de ciment'?~trr."'" .ţ,.. norn n-.-\\·Ei<s.1. Buc,,~eş::

13 Pompe tip PSI. pentrustins incendiiIntrep. de pompe

A\'ERSA Bucureşti

BrCAZ 125BlCAZ UlBICAZ 200

PSI S:'PSI 16/SPSI 50/8

iO-12010-2.3l60-'100

50-7060- 120

180-400

",2-2/:~:IJ-j,.1

35-20 ,!'JO-fjj:10-70ilO-iI)

TT 80·40; ..IT 100-iO >: ::TT 150-100' '.

.\'iI1:.250-250 X n

-~'RDN 150-259RDN 150-315RDN 300-280RDN 300-315

RDT 150-315RDl' 150-iOC:RDi 150-500RDT 200-315

PCH <f0-16• PCH <f0-20

PCH<f0-2'5PCH 50-20PCH 50·25PCH 6.5-20PCH 65-25PCH 65-32PCH 80-25PCH 80-32PCH 80-40PCH 125-25PCH 125·32PCH 125-~:)

BRATEŞ 251)BRATEŞ 350BRATEŞ '100BRATEŞ 5(1)BRATEŞ 60l

1-4 Pompe multietajate, curotoare opuse, tip TT,pentru produse petroliereIntrep. de pompeAYERSA Bucureşti

10-5025-7060-160

150-400

9)1)- ~Of}

900-70012ilO-700600-500

15 Pompe monoetajate, ciirotor il: dublu flux, tipRDN, construcţie standard

Intrep. de pompe.AVERSA ;Bucureşti

-180-450250-500

1000-2000-1000-2000

80-7035-3022-1835-30

16 Pompe monoetajate curotor in dublu 'flux, tipRDT. pentru procese caldeIntrep. de pompeA VERSA Bucureşti

250-500230-500220-500'150-1000

HO-120230-180J-'O-280HO-120

17 Pompe monoetajate, tipPCH, pentru industriachimic!Intrep. de pompeAVERSA Bucureşti

2-162-162-16

10-3010-3015-3520-7015-3530-14030-6530-65

100-250120-300120-300

35-2555-4590-7055--1585-7015-990-7035-2590-703:5-2535-'1090-6535-2055-35

18 Pompe monoetajate inconsolă, cu rotor diagonal,tip BRATEŞ, pentrualirnentări cu apăÎntrep, de pompe

.-\\·ERS.\ Bucuresti

200-800500-1500800-2000

1500-300112000-iOOO

18-518-5SI-51--51--5

Page 111: 62364992 Pompe Hidraulice

224

l~ Pompe verticale cu rct crrEuqonal. tip MV, penrrr; •.•••. '_'•• LcJ.fl uu apalntrep, de pompe.\~:ERS;\ BlIc!lrr·,tî

20 Pompe monoetajate, 'Ierti-cale, tip RV, pentru irigatiiIntrep. de pompe ,AYERSA Bucureşti

-'IV .303xrv ~')2)1 v ·fU.>)IV 502'f\' "":,1 v IJO 1'1\' '''12v.v (;1")

'IV 802;,1\' 803:,1\' iCI) 1xrv IOU2xrv 2()02

R\' 70,100RY 120,1iO

AHe:.;(1 (ccnt inuare}

570- 1510'1l41)-23';U10-10-25901548-3-190,110 -_.!;~"

21(jO--i3~O2.>70-5-iI)II2160- 5i0IJ-1250-91803960-1001105i60-122-106-180-IHOO

32-100- 7200()

2500-60001600.0-30000

66-2237- H65-2237- HlJl)-";~

~2-'" 5.3"::'-1-+6/i-2237-Ii62-2222-7,5.37-1-1j~- 1.3

65-3860-38

ANEX.l, 225

..-- SI3~ ,;2-2:)SB:-' -10-60SB)r -15·8"~rl_\ Jj .•_SB:\ (;()-2~'~3); ~,!-j-S3X uo.urSB)! H\J,172.SBN 140-230"

21 Pompe verticaie cu rotoraxia1, tip DV, pentruagricultură şi centraletermice.lntrep, de pompeA\'ERSA Bucurr-şt i

DV 6-30'DV 5-30DV 6-35D\' 5-35DV.5-i1:W 6-70DV 2-87DV.5-110DV 2-110

B Pompe volumice

. 700~1200800.-:-HOO

1200-2200liOO-2300

---2000"'" 3500.3309-~poO5500...;,12000

14000-2700012000-25000

. 6-3:'8-5'8-5

12-79-56.....,3

12-6'1-1-717-10

Xr. ert, Categoria( Producător) Tipul Gama debitelor Gama presiunilor

m',h bar

Pompe cu roţi. dinţate, tipJ?L, pentru lichide unguenre.mtr ep, ENERGO-REPARAŢII Bucureşti

DL 1DL 2DL 3DL -1DL 5DL 6D' -r~ .DL 8DL 9DL 10DL 11DL 12DL 13

0,95-0,741,11-0,85

2,1-1,562.52-1,80~,47-3,5-15,64-'1,569,9-7,98

12,3-10,215-13,317,7 -15.929,-1-26,435,4-32,169-62,7

2-162-162-162-162-162-162-162-162-102-102-102-(1)2-(1)

pr):!;::'L '~,•. ;>~lrlLu~'·l,

SB:-;, pentru lichide~O-20-I.)-2u~Q-21J

~,..J'-'i/;:.~;,kr. :\ El.'.i: ~ -,"('~~~nil~a

-» Pom?',' C:I stator c.astic,tip PS. psntru lichidealimentare viscoase.Intrep. TEH:-'OFRIGCluj-Xapoca ,

-4 Pompe cupist~n cu ac-ţiune directă, tip PD,pentru alimentări de ca-zane şi vehiculări de pro-duse petroliere, ."Îrrtrep. :lmCANICACimpina .•..,. . ;,.,.,

5 Pompe dozatoare, tip PDTatrep, TEHNOFRIGCluj-Xapoca " . "Pentru acest tip, debiruleste in I/h

'5 Pompe cu canal latcrr ...,tip TC,Întrep. de pompeAVERSA Bucureşti

7 Pompe parifcr iale, tip TeÎntrep. de pompeAVERSA Bucureşti

S Pompe de 'Jid cu inel tii:lichid, tip MILInrrep, de pompeAYERSA BucureşriVidul este exprimatin presiune absolut:"

PS 30PS 50PS 80

APD 1APD 5

:'''.-\PD 6.n ~"..•.

PD 100PD 250PD 630PD 1600PD 4000

TC 25/1,6 ..TC 32/2,5 X nTC 32/4 X nTC 32/6 X fi

TC 50/Hl X nTC 50/16 >: r

Te 50/25 A r;

TU 32-100TU 32-112rt: 32-125TU 32-HrJ

~!IL 251~!IL 252~f1L 401)!IL 402)!IL 403)IIL 50 i)IlL 502)!IL 503

1,6-2.:'3,8-5,56-7.5,'),J- ~'_:,-1~-2 !

-18-5295- 10:1-15-155190-21')

...:.'- 2(~-: -1,-.: .- 1')~J-IIJ-10-1'

0,5-31,5- 13

6-50

0,~5-0,20.-1:-0.::0,';5-0,2

4-735--1060-65

32-2532-2532-2'

1,6- 129,2 350-911,4-1152,9 315-629,4-4560 315-5

236-9400 320-7953-11800 285-20

0,6-1.S ::'-350,9-3,5 250-50l.5-4,5 220-703,5-6,5 180-806-1.3 200- UO12-20 :00-60 I18-35 130-20

0,5- 3,6 100-101\0,5-3,5 163-15

0,5-6,5 210-20

I1,5-7 240-70

15 lGO Torr25 160 Torr40 160 Torr60 160 Torr

100 160 Torr160 160 Torr »>

250 iso Torr-100 160 Torr

Page 112: 62364992 Pompe Hidraulice

226 AXEX'\

4

;,GL ~ul-,dl!IL 1250:\HL 150!.\llL J.ju~:\[[L 1503~IIL -i0 1 / 2~fIL -i02 / 2~IIL -103 .: ::~IIL 501 :< 2)IIL 1000 ;' ::~fIL IjOI /' ::

6301000Imn

250')~f :(~.j

-il)(H)

100160

6301600

160 Torr160 Torr'r;n TlGO Torr11>" T r:'JU Tort30 Torr30 Ton3() TorrJ() Torr

J() Torr

8i bl iografie

1. .\ISE);STEI:\, :'1. D, Tentrobejnila nasosi dlia neftianoi promişlenostL Gost:lptehuizdat,,rosk/~, 1017,

2. .:\NTU':-':. 1. Curbe caracteristice de cavitatie la maşinile hidrau iice. Cc,m':aic-triie Confl'rinţeide Maşini Hidraulice, L?vLR - Ţirnişnara, sept, 1961,

J, DARGL\ZAN, A" ANTON, L, ANTON, V" PREDA, L încercările maşinil"r hidrauliceşi pneumatice. BucureŞti, Editura tehnică, 1959,

1, CHIMION, G, ILIŞIU, D, BRĂNIŞTEAXU, M, Pompe centrifugale. Bucurcşrj , Edituratehnică, 1964.5. DUCROS, L. Pompes hidrauliques et appareils elevatoires. Paris, Dunod, 1967.0, FUCHSLOCHER - SCHULZ, Die Pumpen. Berlin, Springer Verlag, 1959.7, ION, L IONEL, Instalaţii de pompare reglabile. Bucureşri, Editura tehnică, 1976.8. MAZILU, G., GANEA, N, Pompe anticorosive, Bucureşti, I.D.T., 1968,9. KARASSIK, 1. Centrifugal pumps. Selection, operation and maintenance. New York,

Mc, Graw-HilJ Book Comp., 1960.10, KOVATS, A., DESMUR, G, Pnmps, Fans, Compressors. London, Blakie &: Sun LTO.,1958.

11. MAYER, R Axiale gleitringdichtungen,Dusscluorf, VOI _ Verlag, 197~.12, PFLEIOERER, C. Die Kreiselpumpen ftir Fltissigkeiten nnd Gase. Springer Verlag, Berlin,1955,

13, PIETR..\REANU, E. Agenda electricianu1ui. Bucureşti, Editura tehnică, 1968.H. POHLENZ, W. Pumpen fiU Fltissigkelten. Berlin, VEB Verlag' Technik, 1970.15, ••• Pumllng manual. Trade & Technieal Press LTO. Morden, Surrey-England.16. RĂDt:Ţ, C" N1COLESCU, E., GHIŢĂ, N. Maşini electrice şi transformatoare. Bucureşti,

Editura de stat didactică şi pedagogică, 1960.17. RITTER, C. FltissigkeItpumpen. Munchen, Verlag 'Ion R. 0ldenburg. 1953.18. STEPAXOFF, A. 1, CentriCugaland axial flow pum!'s, NewYork, John WilJey &: Sons Inc.1957.19, ŢVRC.-\:-;t:, G., GANEA, N, Pompe volumice. BucureŞti, Editura tehnică, 1963.20, ••• Instrucţiuni de exploatare pentru pompe. Întreprinderea de pompe AYERSA _

Bucuresti.21, Prospecre şi cataloage de pompe.