Marf aTreben

SAnAtatedln tarmaclaDomnulul

PLANSA I

Turi!a-mare(Ag ri rno n i a e u pato ri a)

Cimbrul(Thymus serpyllum)

Satyq. .€€l$rri

l'SdV*a olt'mu'lanrs,,

l[" r"acte-oFbfurl,lurcarcafla@;r

PI.ANSA II

(Allium ursinum)

Filimica(Calendula officinal

Ofgarca, iinzienele(Wrn)

(Taraxacu m off i c i nal e)

Cagul-popii, nalpa(Malva vulgaris)

ffr.€'

(

f ;

Podbalul Brusturele(P qbs ites otri c i n al i s)

Pedicufa(Lycopodium clavatum)flussilago fartan)

PLANSA III

Uzica(Urtica dioica)

Titlneasa(Sym phytum offici nal e)

Coada-goricelului(Achi I I ea mi ll efol i u m)

Porumbul(Zea mays)

Ciubolica-cucului(Primula officinalis)

(Equisetum aruense)

Creligoara(Alchemilla vulgaris)

Mugelelul(M atri c ari a cham o m i I I a)

PTAN9A fV

Pufu I i!a-cu-flori-m ici(Epilobi um paruifloru m)

Uzica-moart5-galbend(Lamium galeobdolon)

(Veroni ca offi c i nal i s)

(Acorus calamus)Splinula(Soli dago vi rga-au rea)

Sunitoarea(Hypericum pertoratum)

Abcese 1 1,17,24,53,1 19- ale cavitAlii bucale 56,102- ale coapsei30- dentare 56

accese:- de isterie 58,72- de nebunie 20

aciditate gastrica 38acnee 35,40,88activitate:

- biliarA 39- cardiacd 19,73- hepatica 39,64- intestinald 22- renald22

adenom 119agitatie 73alcool (interdiclie stricte) 82alergie 66,99

- facial i 11alunite 80,99,1 15amenoree 33amigdal i t i 1 1,1 9,56,1 02amnezie 19anasarcd 48,69anchilozd 20anemie 24,64,66,84anghin5 64

- pectorala 22,86anxietate 73apoplexie 14,16,60,88

- atac de 55,88- metode profilactice 89

arsuri 10,24,28,59,84- de soare 58- la stomac (piozis) 22,32

arteriosclerozi 1 9,31,71,72arterite 66artrite (guti) 1 0, 1 6, 1 7,36,39,44,

48,60,66,71 ,79,89artroza 89atrof ie m uscu lari 1 4,24,62,63,90auz slab 34,78,81avoft 13,24,90

Balonare 31,33,55- intestinala 36- stomacala 22,36

bdtdturi 53,67,80,84belie 14,84bilbiiali 79boli (afectiuni, maladii):

- ale aparatului digestiv 60- ale aparatului respiratot 14,41

INDEX ALFABETIC

- ale auzului datorate rdcelii 90- ale bronhi i lor 47- ale cdi lor ur inare 44,65,69- ale fum5torilor 47- ale gingiei35- ale glandelor 42- ale lar ingelui35- ale m5duvei osoase 22- ale mdduvei spinirii 55- ale muschiului cardiac 24- ale organelor pelviene

(genitale) 23,33,44,56,69- ale pancreasului 94- ale singelui 66- ale uterului (uterine) 26- articulare (ale incheieturilor)

24,44,77- biliare (ale veziculei biliare)39,

53,66,80- cardiace (de inimi) 16,73,86,

91- cardiovasculare 32- circulatorii (ale circulatiei

singelui) 91- cutanate (de piele)

25,26,27,31,53,71- cronice 31,32,70,71

- de astm 47- brongic 14,41,42,46- cardiac 81,97- pulmonar 41,42

- de gft 35,56- de gugd (ale glandeit i roide)

25,26,97- de ochi 22- de prostate 49- gastrice (de stomac) 80,82- gastro-intestinale 29- hepatice (de ficat) 29,39,42,

53,64,65,66,71 ,80- intestinale 56- maligne (canceroase) 29,80,

83,122- musculare (ale mugchilor)

24,62- nervoase (de nervi) 13,25,58- pulmonare (de pldmini) 46,47,

66- renale (de rinichi) 17,26,53,

56,64,65,69,80- specifice femeilor 24,69- splenice (de splinl)

39,64,66,71- vezicale (ale vezicii urinare)

17,42,56,64

brongitd 1 1,42,46,47,60,7 1- cronicS 14.19.46

Calcul (piatrd) 17,42,48- bi l iar 39.91 .103- renal 18,102- vezical ' l 6,18. '1 02

cancer:- al esofagului 1 13- al f icatului 118- al gangl ioni lor l imfat ic i 111- al glandei t i roide 117- al glandelor 42- al intest inelor 37,80,81,111- al laringelui 12,27,113- al l imbi i26,113- al oaselor 113- al organelor pelviene 21,114- al ovarelor 1 14- al pancreasului 1 14- al pielii 26,29,53,54,114- al pl5minului 22,37,1 1 5- al prostatei 50- al r in ichiului 115- al s inului 28,118- al stomacului 32,68,116- altesticulelor 117- al uterului 114- alvezici i ur inare 50- mijloc profilactic contra 19,74

catar vezical 48cataracta 53,92cdderea pdrului35cdlcii cu strat cornos 18celiachie 36chist 1 19cicatrice 75,84

- de pe urma operaliei29- de pe urma rdnilor (semnele

rinilor) 75,84ciclu (menstruatie) 1 3,22,23,33,

62,69,73,83,101- in pubertate 23,62- neregulat 21,58,73

cirozl hepaticd 44,64,1 1 Iciumd 84circei45

- la picior 45clorozd 25.36.66coj i35colicd:

- apendiculard 93- renaf5 44,48,79

col ic i 31,36,80,82- la sugari s icopi i i mici33,58

colite de putrefactie 35comedoane 25concentratia colesterolului (in

singe) 70congestie cerebr ala 22,7 3conjunctiviti 33constipatie 31,35,44,82.93, 1 02contuzii 14,29,60copii:

- bolnAviciosi, debili 14,24,41- cu tulbureri de vorbire 109- handicapali 108- mongoloizi 108- paralizali, cu spasme 108

cord mirit 64coree 25coxartrozd 89crampe:

- abdominale14,33- menstruale 14- musculare 45- stomacaf e 1 4,22,29,66,82

crdpdturiale pieti i42cresterea pdrului:

- excesivd 54- frumoasd 94

crispare 13,76crize',

- bi l iare 19,78; de epilepsie 14,28- hepatice 19

cruste 115- in nas 30,82- la ochi 108

curi depurativi 16,30,31 ,67curatirea:

- ficatului 35.53- singelui (depuratie) 16,19,22,

29,29,32,35, 39, 53, 55, 65, 69,70,71 ,90,1 13

- stomacului35,g6

Debilitate nervoasi 71deceplii5Tdeformdri 44,76,77degerdturi 28,35,37,7 zdepresiune 1 4,20,31,58,83deregldri:

- ale ficatului 104- ale rinichilor 20- de pigment 99- glandulare 36,55

dezlipire de retina 53,79desosare (retragerea gingiei) 56,

94

diabet zaharat 24,35,99,7 2, 80, 94diaree 30,31,33,38,56,58,75dilatarea:

- intestinelor 64- stomacului64

dinli:- mobi l i56.94- stricali 102

discopatie 1 9,20,60, 1 0Bdizenterie 73durer i :

- abdominale (de burtd) 38,58- ale organelor pelviene 14- afe testiculelor 44- articulare 71- artritice 17,60,71- biliare 82- cardiace incipiente 86- de cap 16,65,67,76,80- de dinl i33,82- de discopatie 20- de ochi22,34- de prostata 49,51- de spate 22,59- de stomac 19,33,38- de tot felul 79,82- de urechi47,83- dupd amputare (la piciorul-

fantomd) 60,96- in ceafi 60- la inghilit 82- la oase 60- menstruale 69- nevralgice 17

- faciale 13- postnatale 83- renale 44,48,79- reumatice 17,22,60,7 1,94- spastice 17,83- vezicale 50

Echimozd (vindtaie) 77,78,84eczeme 29,32,39,4'1, 53, 65, 67, Z0

- la cap (la sugari) 35edeme 48,97emfizem pulmonar 11,1 4,M,97entorsa 10,14,60

- a glezneiS0epididimitd 33epif epsie 1 O,1 4,24,25,7 2,2 8,Bgepuizare 33,66erizipel 46,83,97erupf ii cutanate 1 8,32,33,35,39,

41,69,82escara 29,45

excrescente ale cdrnii 83expulzare (mai ugoari) a

placentei33elitraclie dentare (dupd o) 24

Faringitd 46,56,64febrd 10,24,33,34,83

- din cauza leziunilor 24.33ficat marit (umftat) 80fimozd 98fistule 1 8, 1 9,28,84,99

- faciald (pe obraz) 67,98flebiti 1 1,28,30,47,8Oflux diuretic 13focar de puroi:

- in ureche 80- la dinli (abces dentao s6

formarea:- de calcul (formatie litiazicd)17,

42,49- de nodul i 1 16- gusei 98

fortificarea fibrelor uterine 24fracturd 11,60furuncule 25

Gastrita 1 1,80gaze 82genunchi:

- ?nfepenit 80- umflat g0

gingivitd 19,35,56glaucom 92greate22,83gripi (mdsuri profilactice) 79guturai34,79

- de fin 66.99

Hemangiom 29,80,99hematom 29,58,60,119hematopoeze 22,53,65hematurie 29hemofilie 99hemoragi i 17,18,62

- dupS nastere (metroragiipostpartum) 73

- intestinale 56,62,73,81- menstruale (menoragii) 62,Tg,

101- nazale 19,22,62,73- pufmonare 19,22,73- renale 62- stomacale 1 9,22,60,62- uterine neregulate

(metroragii) 19,62

hemoroizi 1 8,1 9,22,34,44,53,62,80,83

hemostaza 17,19,22,73hepatitd 39,44hernie 24

- inghinal5 24,63hidropizie 1 6,1 8,25,29,31,36, 66,

82hipertensiune aneriala

31,45,62,73hipertrofia prostatei 49hipometabolism (metabolism

scdzut) 36hipotensiune arteriali 62, 73hipotonie (lenevie):

- intestinalA 36- stomacall35

lcter 32,35,39,53,71,75,83, 1 20,121

- infeclios 28,29inapetenla (lipsa poftei de

mincare) 22,35,36- la copii 100

incontinenla urinard 1 9,21,48,58,100

infarct miocardic 91infeclii bacteriene 29,66inflama!ii:

- ale bazinetului renal 18- ale burseisinoviale 19,46,79- ale cavit5lii bucale 56,64- ale cdilor urinare 65- ale colonului29,30- ale faringelui 56- ale ganglionilor 29,39,58

- limfatici59- ale gftului64- ale mtrduveiosoase

(osteomielitl) 109- ale sfircurilor 1 16- ale miocardului 16- ale mucoaseibucale 19,64- ale mucoaseloi 11,33- ale ochilor 33- ale organelor pelviene 24- ale ovarelor 21- ale pielii picioarelor 60- ale prostatei4S- ale traiectului stomacal gi

intestinal22- articulare 60- cu supuralii purulente 81- de tot felul33

- la venirea laptelui 83- purulente ale patului

unghii lor 18,100insecte (produse contra) 35insomnie 1 5,1 6,24,31,33,58,69,

84insuficien!d:

- cardiacl86- respiratorie 1 0,44,46,73,97

intoxicalie cu carne 75irigare:

- renald 57,69- sangvind 60,66

isterie 25,58,72istovire 79

inghelarea diferitelor pa4i alecorpului72,84

ingrijirea:- (cosmeticd a) tenului33- pdrului33,94

intlrirea:- facult5lii vizuale (vederii) 29,

53,54- memoriei 31,71,80,82

in1epdturi24,53- de insecte 56,77- deviespe 42,77- la inimd 86

Junghiuri intercostale 25

Keratozi senild (pete debetrinete) 29,99

Lapsus 71laringitd 1 1,12,35,46ldcrimare 22,101liuzie 83leprd 13legin 83leucemie 53,66,118leucoree (scurgeri, poal5

albi) 19,21 ,23,35,83leziuni24,60,71

- ale coloanei vertebrale 101- ale lesuturilor 46.-cerebrale 81- de pe urma rdzboiului45- de pe urma unuiaccident 45- nervoase 58- postnatale 24- ulceroase ale sinului23- ulceroase canceroase 10

limbd:- b5gici pe 82- saburald (inclrcatd) 101

l imbric i 31,110lipsa chefului de munci 73lumbago 58,64,67lupus 18luxalie 10,60

Manii (ideifixe) 20matreate 19melancolie 71,83melanom 119meningitf 79menopauzd (indispozilii de) 21,

22,23,62,73,101metastaza 112,114micozA (ciuperci):

- in zona vaginalS 29- la picior 29,30- la unghii 67

migreni 16,22miom22mirosul guri i 101miini:

- inghelate 8+- reci37- umflate 11

mincdrimi:- ale pielii 18,39,67,70,78-vaginale22

molegeald 73mugcdturd 42,84

- de ciine 42,84- de garpe 42

mucozit{i36,55

Nas inghelat 72nefritd 32,48,69,102neliniste interioard 22,31nervozitate 71neurodermita 105,106nevralgie 17,34

- faciald 13,1012- a trigemenului 58

nevritA22,67nevrozd 58nisip:

- la rinichi 17,18,25,44,65,102- la vezicd f;n cdile urinare) 17,

18,25,65,71,102noduli27,43

- hemoroidali 18- mici gitari pe piele 115

obezitate 24,94,96oboseald 34,66,67ochi:

- injectali32- sldbit i36- suprasolicitati 53,79

ocluzie intestinalA 75osteite (puroi la os) 60osteoporozA 17,1 8,22,30,9soxiuri 1 10

Paloare 41palpital i i73panariliu (suget) 103paralizie 1 3,1 4,47,7 6, 80, 83, 88,

120- a corzilor vocale 26- a membrelor 34,60- a vezicii urinare 69

paraplegie 60paratifos 29parkinsonism (boala lui

Parkinson) 39,103patima:

- beliei 14- fumatului36

pAduchi de cap 35pecingine 18pete:

- pe cornee 53,82- pe piele 29,67,80,99,1 15

picioare:- care transpird 19,35- ?nghetate 8+- ranite de prea mult umblat 1O- reci37- umflate 11,46

pionefritd (puroi la rinichi) 18,26,102

pldgi usturitoare 10pleurezie 46,60pneumonie 14,76polipi 19predispozilie la riceti 66prolaps:

- intestinal63- uterin (histeropioz e) 21 ,24,69,

100prurit senil (mincdrimi de

bitrinele) 70psoriazis 104

- rogu 104pustule 29,83

- de ciumi 84

- de v5rsat 82

Racordare la rinichi artificial 57,69rahitism 35rdceald 14,22,66,79r5celi vezicale 17,69rdgusealS 11,41,46,47rdni:

- care nu se vindecd 18- care se vindecd greu 31- de pe urma unei arsuri 84- de pe urma unei lovituri 58- de pe urma uneioperat i i29- deschise 42,45,58,91,1 1 4- de tot felul 11 ,24,2s,29,30,42,

60,64- dureroase 28,33- la cap79- la mini 81- necrozate 17,84,114- pe bonturile rimase dupi

amputare 42- prin impugcare 84- purulente Z4,gO,gg- singerinde 62- vechi 18,83,84- vindeciri de 28,42,58,84

relaxarea:- organelor pelviene

(genitale) 24- sfincterului63

- intest inalSlretenlie:

- de apA 122- in pericard '18- in pleur l 18

- urinard 25,65.69retina poroasa 79reumatism 1 4,1 6,1 7,22,32,99,44,

49,59,60,64,66,7 1,79,94- articular 34,60,71

rezultate gcolare slabe 106rofii (coji) 35ruptura musculari 29

Sarcini 83scabie (riie) 29,35scaun 22,93schilodire 76sciaticd 58,66,67sclerozi:

- in pldci (multipli) 14,24,107- renal i 26,57,69,1 15

scrofulozi 32,35, 64, 69

seboree 80secarea secretiei lacrimale 11secrelii abundente:

- ale aparatului respirator 41,66- ale bronhii lor 14- ale mucoasei nazale 102- intestinale 36- pulmonare 1 1,31- stomacale 33,36,66,70

semne din nastere 29,90,99senzatie de apdsare (la cap) 31sinuzitd 34

- frontale 76- purulentd 76

singe:- fluid 39- ingrosat 35,39- prost 41

singerarea:- gingiei 19,56- retinei53,79

s?niumflati62sldbiciune:

- a organelor digestive 36- generali 19,55,79- musculard si articulard 24- oamenislabi36

somn nelinist i t 58,109somnambulism 58spasm 55,72,83,

- alorganelor genitale 14-vascular 22- vezical45

stAri:- de epuizare 33,66- emolionale 57- melancolice 71- sufletesti5T

- stresante 57stenozd mitrali 66sterilitate 73stimularea circulatiei singelui 2g,

80stomatite ulceroasi 1 9,35,64suc gastric 38,39,102sughit 109suplrdri33supraponderali 48suprasolicitare intelectuald 71supuratii:

- purulente 24,81- maxilare 82

surescitare nervoasi 1 4surmenaj60

surzenie 81,83 tumefieri: - intlrite ale bratelor sau ale

soc arectiv s7 -fl?E:x3*'"'* "oJ:':?:i!"J

(ererantiazis) 111

- la incheieturile miinilor 60 - vinete 35TAieturi 24,42,75,84 - (reumatice) ale muqchilor 60 unghii:ten: tumoare 1 19 - accidentate 100

- aspru 58 - la cap 120 - friabile lcasante) t oo- ofil it 25 - la organele pelviene 1 12 - purulente 18,35,100

tenie 83,1 10 - la spl ind 66 uscdciunea:, tifos 13,73,75 - la tesutul conjunctiv al - gitlejului, gurii si nasului 12

topirea substanlei osoase 109 ficatului 44 - gurii 1 1transpiralie nocturnd 55,109 - malignd 19,27,30,42,53,68,120 - ochilor 12tremurul membrelor 55,84,1 10 - papilard 1 19trombozd 43,80 tuse 1 1,41,46,47 Varice 28,60,64,69tuberculi intestinali 37 - convulsivd 14,41 varicelS 83tuberculozA pulmonard 19,31 ,41 , varsat 82

46,83 Tiuit in urechi 80, vdrslturi 75tulburdri: - cu singe 17

- ale circulatiei singelui22,73 Ulcer: vedere slabd 53- ale irigaliei sangvine 60,66 - duodenal 38 vertii (ameleab) 22,31,71,73,79,- ale sistemului limfatic 25 - gastric (stomacal) 11,29,60, 80,82,83- cardiace 31,73 61,66 verucd (neg) 29,53,80,83,99- de metabol ism 39,72 - intest inal 1 1,66 viermi intest inal i 29,31,32,83,110- de vedere 18,73 - scrofulos 46 virozd 29,66- de vorbire 58,79,109 - varicos 1 1,18,28,30,42,43,60 viji it in urechi 53,73,80,83- digestive 32,35,64,69 ulceralii 69- hepatice 22,32 - ale gambei 64 Zona zoster 110- hormonale 72 - canceroase 10,18,26,27,29, zone albe de piele delimitate gg

- intestinale 37,56,70 30,32- in ritmul activitAlii cardiace 73 - purulente 29 Cifrele tiperite aldin se referd- menstruale 23,33,69 umfldturi 14,19,29,60,77,83,119 la prezenterile detaliate de la- nervoase de tot felul 16 - ale genunchiului 90 capitolele "Sfaturi pentru diferite- renale 18,20 - din cauza relinerii de lichid in boli" gi "Sfaturi .pentru boli de- stomacale 37 tesuturi 97 naturtr canceroasd"!

PrefatdDin Sf. Scr ipturS, Sirach 38, volumul 4:

?; fl' ;i,li :;,x::' 3i :7: ; : :"1:" a d i n P a m i n'[

in ciuda numeroaselor atacuri din diverse pd(i la adresa persoanei mele si a sfaturilormele din brogura ,,Gesundheit aus der Apotheke Gottes" (Siiniitafe ciin farmaciaDomnului), mulfimea de scrisori primite de la oameni sdndtogi gi bolnavi, de la medici sitdmddu.itori din tard 9i strdindtate. m-a determinat sd-mi pun ,si

'mai departe la dispozilib

oamenilor cunostintele si cele mai noi experienle in legaturd cu plantele medicinale, intr-onoui editie, imbunaitAgtd gi largite, a Orogurii mehlionatE.

lntr-o epocd in care atft de mulli oameni se indepilteazd tot mai tare de modul deviald.naturist si sint ameninlali de boli grave din cauza unei false atitudini in fala vielii, artrebui sd regdsim drumul ce duce spre plantele noastre medicinale, pe care Dumnezbu nile ddruieste din timpuri strdvechi prin bundtatea LUl. Preotul Kneipp scrie in ca(ile sale ,,ciPln-tru fiecare boald a crescut o mici planti!" Astfel, oricare om $i poate ajuta propriasdndtate, dacd va culege cu griji gi la timp plante din ,,farmacia Domnului", dacd va beazilnic sau in timpul curei infuzia lor (sub formi de ceai), dacd le va intrebuinta extractele cafreclii sau comprese, inhalalii sau adaos la apa de baie. Cel ce se decide de intrebuintezeplante medicinale ar trebui sd inceapd cu cele depurative (care curSld singele), cum'ar fileurda, urzica, ventrilica, papddta 9i patlagina. Astfel de cure urmate eiact dupd prescriplienu pot face niciodatd rdu. Dacd ele nu aduc alinare gi ajutor sau le aduc doar foarte timid,este posibil sd existe in locuintd sau la locul de muncd zone geografice de perturbare.Atunci ar trebui chematd o persoand care cauti surse de apd subter-ane sau zdcdminte cuajutorul unei nuiele, pentru a gdsi nigte zone fdrd radiatii.

ln caz de indispozilie serioasd, de febrd 9i alte simptome clare de boalS trebuie cerutneap6rat sfatul medicului, consultindu-l la timp pentru stabilirea diagnosticului.Bineinteles cd desfdgurarea unei boli grele 9i consecinl6le eitrebuie urmdrite s6rupulos decdtre medic.

Faplul cd medicina predatd la facultate incepe treptat si se intereseze gi de medicinanaturistd reiese din cel de-al XXV-lea Congres International de Perfeaiondre al CamereiFederale Germane a Medicilor si al Camerei Austriece a Medicilor, dih rnai 1g80, de laBadgastein (landul salzburg), la care au participat in jur de 1500 medici.

Profesorul universitar dr. CarlAlken (Universitatea din Saarland, R.F.G.) argumenteazdo indreptare tot mai puternicd a medicinii predate la facultate spre fo(ele tdmdduitoare alenaturii in felul urmdtor: ,,Dupd cel de-al doilea rdzboi mondial, medicii s-au aflat practicneputinciogiin fala tuberculozei sau, de exemplu, a proasteifunctiondri a rinichilor. A urmatmarea schimbare o datd cu introducerea antibioticelor, iar astdzi trebuie sd ne luptimde.19 ctl urmirile negative ale utilizdrii parlial exagerate, pa(ial gregite a acdstor.$inefdcitori". La aceasta se adaugd o cregtere de fo4a unei avalanse a micozelor de-clangate de o perturbare a echilibrului biologic normal, de prea multe medicamente Si dealte influenle ale mediului."

Urmdresc de ani de zile sesiuni si congrese medicale ale cdror rezultate apar giin co-tidiene. Multi medici cu consJiinta 'respo-nsabilititii pun in gardi in fata r.inei iolosiriexcesive a hedicamentelor.'Se'aratd lnai ales cft'dd pericrikoaJJ pot deveni catman-tele. Ele sint luate de nenumdrati oameni fdrd control medical gi pot dduna foarte seriosdiferitelor organe. Medicamentdle pentru scdderea tensiunii, 'd'e exemplu, luate timpindelungat, provoacd la femei cancer mamar, dupd cum au constatat trei grupe de cei-cetdtori care au lucrat independent unele de altele, la Boston, Bristolsi Helsinki.

A9 dori acum sd dau acces bolnavilor la forta lecuitoare si actiunea unor plante im-portante, prin experienla mea din ultimii doi ani si jumdtate, adicd din timpul scurs de la

aparitia broSurii ,,sdndtate din farmacia Domnului", 9i sd le intind mina pentru a seirisdn'6toqi. Este inilldtor ca omul sd poatd iegi din disperarea pricinuitd de boal5, P|i1 0ro-priile saleiforle gi propria sa voinld, gralie ajutorului divin al plantelor noastre medicinale.A-si recuceri'sdhitatea, a purta 6ingur hceastd rdspundere ridicd demnitatea omului intr-omdsurd care il scoate pe bolnav din lipsa de speranli a vietii sale.

Sint intrebatd tot mereu de undq mi-am dobindit cunogtinlele despre plantele medici-nale. Nu pot da un rdspuns precis. in copilirie imi petreceam vacanlele qcolare la familiaunui inspector silvic. Aici puteam trei gi simfi intens corelaliile din naturd.intr-un mod cedepigei posibilitdlile virstei mele. Astfei, copil fiind, eram deja in stare sd deosebesc oricepldntd, gtiinOu-i gi'numele; nu-i cunogteam insd impo$anfa ca plantd medicinald. Mamamea, o 'adeptd 6ntuziastd a lui Kneip'p, se strdduia sd ne creascd pe noi, copiii, in modnaturist, fdrd influenld chimici.

Doud evenimerite mi s-au intipdrit in mod deosebit in minte gi viala pe cind elam copil.O vdduvd in virstd de aproximatv +O de ani, mami a trei copii si bolnavd de leucemie,flsese trimisd acasd de ia spital ca fiind un caz incurabil. Mediciiii mai diduserd trei zile detrdit. Sora ei, gindindu-se disperatd la copiii ce urmau sd rdmind odani, a dus urina bol-navei la o vinzEtoare de buruibni de leac din apropiere de Karlsbad. Degi aceastd femeie aexclamat speriatS: ,,Abia acum veni!i!" - ierburile date au ajutat. La un consult clinic efectuatzece zile mai tirziu nu s-a mai gisit nici urmd de leucemie'

Un caz asemdndtor s-a inr=implat cu o femeie de 38 de ani, mami a patru copii. $i aiciera vorba de leucemie si medicii n-au mai dat nici o speranld. Femeia a cdutat sfat tot la ovinzdtoire de plante medicinale, procurindu-gi ierburile corespunzdtoare $i-a^ Prpgarqlzilnic cfteva ce$ti cu ceaiuri. De fiecare datd cind trecea prin {a!a lor lua gite o inghititurdzdravdnd. Chiar dacd n-ajutd, n-are nici ce sd-mi strice, s-a gindit. Zece zile mai tirziu, re-zultatul examenului medical a fost. Nici o urmi de leucemie!

Din aceste exemple se poate recunoagte cft de important _egte ga se bea in timpulzilei o mare cantitat'e de ceai in cazul bolilor ce par incurabile. Mie mi-a fost clar deatungi cd plantele pot ajuta chiar giin bolile foarte grave, cum ar fi cele canceroase.

in 1961 . de ziui Intririi Maicii Dbmnului in biserici, a murit buna mea mamd. De atunciam avut sentimentul precis de a fiimpinsi citre fitoterapie. S-au addugat noi experienlegi treptat m-am integrat tot mai put6rnic in problemq plantelor medicinale din farmaciaDomnului. Era ca 9i 6um m-ar fi dirijat o forld mai inaltd, mai ales.Maicq Domnului, mareasalvatoare a tuturbr bolnavilor, gi

'mi-ar fi' indicat drumul cel sigur- -lncrederea in EA,

adoralia 9i rugdciunea in fala unei'icoane vechi, minunate a Fecioarei Maria, icoand ajunsdintr-un mod cludat in miinile mele 9i deciin posesia mea, au ajutat de fiecare datd in caz dedubiu.

Deci nu md strdduiesc sd indrept oamenii numai spre plantele medicinale si puterilelor, ci mai ales spre forla supremi a Creatorului in ale cirui miini se afld cuib-dritd viatanoastrd gi care o'hotardgte. t-b Et clutql ajutor gi mirng?iere, ia.r la boald grea ludm smerilisi cucernici ierburi din fai'macia LUl. De EL depinde sd ne conducd, sd ne umple cu darurigi sd;ne dirijeze viala dupd voin!-a LUI!' in incheiere ai mai vrea s'i subliniez ci m-am strdduit in toate privinlele si includtoati fraitica r"I inl.ti"tl u.r, rii revlzuita 91 goqnletati, peniru a d oferi in modfolosiior omenirii. Lirgirea voluminoasi a mateiiei o leg de- o rugiminte: Nu-mi tele-fonatisi nu-miscrielidcrisori! Nefiind medic practician, nu dau consultatii!'-"'rh.jl*rT;1il;i;;'i;;;;;";f;'d va indicd drumul corect pentru a fblosi planteleadecvate. Ag mai dori sd vd indrum spre brogura..,Maria Treben's Heilerfolge" (VindecdrileMarieiTrebe'n - Scrisori 9i relatdri despre reugite temeduitoare), apdrutd la aceeagi editurd.

giinci ceva. Nu vini plante medicinale'9i nu primesc comenzi de plante medicinale!

Grieskirchen, mai 1980MARIA TREBEN

CuprinsPrefat i . . . . . . .3

PARTEA GENERALA

Despre culegerea, pistrarea si prepararea corecti a plantelor medicinale:Culegerea.Uscarea . . . . . . .6Moduri de preparare: Prepararea ceaiului (Opdrire sau infuzie . Extract rece) .Tinctura (Esenta) . . . 7Suculproaspet.Terciulde plante'Compresele cu aburidin plante . . . . . .7Preparareaal i f i i lorgiauleiur i lor . . . . . . . . . .7Bdi ledeplante(Baiecompleta.Baiedegezut) . . . . . . . . . BCompreselecuierbur isuedeze . , . .9

PLANTELE MEDICINALE DIN FARMACIA DOMNULUI

Brusturele . . . .10 Musetelul . . . . 33 Spl inuta . . . , . .56Casul-popi i , nalba. 10 Nucul . 35 Sundtoarea . . .57Cimbrul 13 Obligeana 36 Tateneasa . . . . 59Ciubot ica-cucului . . . . 15 Pdpddia 39 Traista-ciobanului . . . .61Coada-calului . . . . . . . 17 Pdt lagina- ingusta. . . . . . . . . 41 Tur i ta-mare . . . .64Coada-gor icelului . . . .21 Pedicuta . . . .44 Urzica . . . . . . . .65Crel igoara . . . .23 Podbalul . . . .46 Urzica-moand-galbend.. . . . .69Drdgaica, s inzienele . . . . . . . . 25 Porumbul 47 Ventr i l ica . . . . .70Fi l imica 28 Puful i la-cu-f lor i -mici . . . . . . .48 Viscul . . . . . . . .72Leurda . . , . . . .30 Rostooasca . . . . . . . 52Mdcrigul- iepurelui . . . . 32 Salvia, ja legul 54

ferbur i fe suedeze ( inclusiv releta, ,Miculbi t tersuedez" s i , ,Manuscr isvechi") . . . . . . . . .74Vinulpentruinima. . . .85 Unamestecdeceaiur ipentru masadefami l ie. . . . . . . .86

SFATURI PENTRU DIFERITE BOLI

Acneea .Apoplexia (dupd un atac de apoplexie cu fenomene de paral iz ie) , . . . . . . . . 88Apoplexia (metode profilactice) .Artroza, artrita, coxartroza.Atrofia musculari ' Avorturile . Boalaorganelor auzului datoratA rdcelii . Bolile cardiace 9i circulatorii . Calculul biliar . Cataracta siglaucomul Colica apendiculard Constipalia . Cresterea frumoasd a pirului Desosarea(retractarea gingiei) si dinlii mobili . Diabetul zaharar. Durerile dupd amputare (dureri la piciorul-fantomd) . Edemele . Emfizemul pulmonar ' Erizipelul Fimoza . Fistulele Formarea gusei .Guturaiul de fin . Hemangiomul . Hemofilia ' Histeroptoza . Inapetenla la copii . Incontinentaurinari . Inflamaliile purulente ale patului unghiilor . Ldcrimarea . Leziunile coloanei vertebrale .Menoragiile . Mirosul gurii gi limba saburali . Nefrita 9i pionefrita . Nevralgiile faciale ' Nisipul larinichi 9i la vezici 9i calculul renal . Panarifiul . Parkinsonismul . Psoriazisul . Rezultatele gcolareslabe . Scleroza in pldci ' Somnul nelinigtit ' Sughilul . Topirea substantei osoase . Transpiralianocturna . Tremurul membrelor ' Viermii - Zona zoster

SFATURI PENTRU BOLI DE NATURA CANCEROASA

Cancerul gangl ioni lor l imfat ic i ' Cancerul intest inelor . . . . 111Cancerul laringelui . Cancerul limbii ' Cancerul oaselor . Cancerul organelor pelviene ' Cancerulpancreasului Cancerul pielii Cancerul pliminului Cancerul rinichiului Cancerul sinuluiCancerul stomacului Cancerul testiculelor Cancerul tiroidei Ciroza hepaticd si cancerulf icatului . Leucemia. Tumori le

Sfat important. . . . . . . . . . . .122Fermentarealact icd . . . . . . .122lndexal fabet ic. . . . .123

PARTEA GENERAI-.A

Despre culegerea., pisJrarea 9.i prepararea corectia plantelor meolclnale

CULEGEREA

Premisa culegerii este cunoagterea plantelor medicinale. Dacd ea este indeplinitd,atunci se pune problema culegerii plantelor la timpul potrivit, la locul potrivit gi inmodul potrivit.

Cele mai bune efecte lecuitoare au, conform experienlei, ierburile proaspdt culese;ele sint neapirat necesare pentru o reugit5 in cazurile de imbolniviri grave,

lerburile proaspete vi le puteli culege singuri, incepind cu primdvara timpurie,uneori deja inainte de sfirgitul lui februarie, pind prin noiembrie. Unele pot fi gdsitechiar in timpul iernii sub pitura de zdpadd, dacd li s-a relinut locul (de exemplu:rostopasca).

Pentru iarnd se face o provizie nu excesiv de mare de ierburi. ln acest scop, tre-buie sd le culegem in perioada conlinutului cel mai mare de substante active.

La FLORI aceasta este la inceputul perioadei de inflorire.La FRUNZE - inainte gi dupi perioada de inflorire.RADACINILE sint scoase din pimint la inceputul primdverii sau toamna.FRUCTELE se culeg in perioada coacerii.

A se respecta urmdtoarele indicalii: Sd nu se adune decit plante sdndtoase, cu-rate, fdrd insecte! Sd se culeagd plantele in zilele insorite, in stare uscatd, atunci cindroua s-a dus.

Nu sint locuri bunc de cules urmdtoarele: cimpurile ingrdgate chimic, cimpiile gimalurile de ape murdare, infestate, terasamentele de cale feratd 9i locurile apropiatede strizi cu circulalie intensd, de autostrizi 9i instalalii industriale.

Cruli natura! (Nu rupe plantele cu riddcind cu tot,. nu face pagube!) Unele specii- monumente ale naturii - sint ocrotite de lege. Existi destule plante medicinale cuacelagi efect care nu se afld sub ocrotire legali (de exemplu: urechea-ursului -ciubolica-cucului).

A nu se strivi florile 9i frunzele in timpul culesului 9i a nu se util iza pungi gi sacogede plastic pentru adunat! Plantele incep sd transpire gi se innegresc mai tirziu, in tim-pul uscatului.

USCAREA

Plantele nu se spal5 inainte de a fi puse la uscat, dar se taie mirunt. Ceea ce s-acules se agazd afinat pe bucdli de cirpd sau de hirtie netipdritd gi se usucd la umbrdsau in incdperi aerisite, cdlduroase (poduri) clt se poate de repede. Pentru rdddcini,scoa(e sau po(iuni foarte zemoase ale plantelor este adesea indicatd o uscare cuc5ldurd artificiald. Temperatura nu are voie sd depdseascd 35 grade. Rdddcinile caresint spdlate temeinic, viscul gi pufulila ar fi bine sd fie tdiate inainte de uscare.

6

Numai plantele foarte bine uscate pot f i pdstrate pentru iarnd. Cele mai indicate inacest scop sint borcanele sau cutiile de carton ce pot fi inchise. A se evita recipienteledin plastic 9i cuti i le de tabld! Plantele ar trebui ferite de lumind (a se folosi borcanecolorate, cele verzi sint cele mai bune).

Aprovizionali-vd doar pentru o singurd iarnd! Plantele igi pierd cu timpul forlatdmdduitoare. Fiecare an ne binecuvinteazd cu o noud generatie de plante.

Moduri de preparare

PREPARAREA CEAIULUI

Opirire sau infuzie: Se taie plantele proaspete 9i se pun intr-un vas de sticldsau alt recipient nemetalic. Se fierbe apa, se trage de pe foc 9i se toarnd peste plan-tele pregdtite. Plantele proaspete nu se lasd sd stea in vas - pentru ca ceaiul sd ,,tragd"- decit foarte scurt t imp (ajunge 112 minut)! Ceaiul trebuie si f ie foarte deschis la cu-loare: galben deschis sau verde deschis. Plantele uscate se lasd sd stea ceva maimult t imp (repaos: 1-2 minute).Un ceai astfel preparat este mult mai sindtos gi maioldcut ochi lor .

Rdddcinile se introduc in cantitatea de apd rece indicatd, se pun sd dea citevaclocote 9i se lasd sd stea 3 minute.

Ratia de ceai pentru o zi se introduce intr-un termos gi se bep din cind in cind cfte1 inghil iturd pe parcursul intregii zi le, corespunzdtor indicaliei. In general se pune 1lingurild (cu virf) de plante la 1 4litru de apa (:1 ceagcd), altfel conform indicaliei de lafiecare planti in parte.

Extract f€ce: Unele plante medicinale (de exemplu cagul-popii, viscul sau obli-geana) n-au voie si fie opdrite, intrucit gi-ar pierde forla curativd prin acliunea cdldurii.Un ceai din aceste plante se obline prin extract rece (numit 9i macerat). Cantitatea in-dicati la fiecare plantd in parte se lasd in apd rece la macerat 8-12 ore (in generalpeste noapte), apoi maceratul se incdlzegte doar ugor (pind la temperatura bund debdut), iar ratia pentru o zi se pdstreazd intr-un termos care a fost cldtit in prealabil cuapd fierbinte. Amestecul de extract rece cu infuzie este considerat cel mai bun mod deutil izare a plantelor medicinale: Plantele se lasd peste noapte la rece, in jumitate dincantitatea de apd indicatd, iar dimineala se strecoard. Plantele rdmase se opdrescacum cu cealaltd jumdtate a cantitelii de apd (fierbinte) gi se strecoard din nou. Seamestecd extractul rece (maceratul) 9i infuzia. Prin aceastd preparare a ceaiului seoblin substanlele active care sint solubile fie numai in apa rece, fie numai in ceafierbinte.

TTNCTURA (ESENTA)

Tincturile sint tot extracte oblinute de data aceasta din rachiu de secard sau defructe de 38-40%. O sticld sau alt recipient ce poate fi astupat se umple cu respec-tivele plante pini la git, fird a se indesa, iar deasupra se toarnd rachiu de fructe saude secari. Sticla este ldsatd sd stea, bine inchisd, la loc cdlduros (cca. 20 grade) 14zile sau chiar mai mult, timp in care se agitd des, apoi se strecoard, iar ceea ce riminese stoarce bine. Uz intern: amestecate cu ceai, tincturile se iau sub formd de picdturi;uz extern: frectii sau comprese.

SUCUL PROASPAT

Sucurile proaspete de plante se iau sub formi de picdturi sau se folosesc pentrutamponarea zonelor bolnave de pe corp. Se oblin cu ajutorul storcdtorului electric deuz casnic care mdrunlegte plantele, presindu-le in acelagi t imp. Sucurile ar trebuifdcute proaspdt in fiecare zi. Totugi, introduse in sticlule si bine astupate, pot l ineciteva luni dacd sint pdstrate la frigider.

TERCIUL DE PLANTE

Tulpinile gi frunzele se zdrobesc pe un fund de lemn cu ajutorul unui sucitor detdilei pini se formeazd un terci. Acesta se intinde pe o pinzd care se aplicd pepo(iunea bolnavd, se leagd cu o bucatd de cirpd 9i se menline cald. Aceastd com-presd cu terci se poate pdstra 9i peste noapte.

COMPRESELE CU ABURI DIN PLANTE

Se fierbe apd intr-o oald, se atirnd deasupra o sitd in care se introduc planteproaspete sau uscate 9i se acoperd. Dupd cltva timp se iau plantele calde, muiate, sepun intr-o pinzd cu tesdtura rard 9i se aplicd pe locul suferind. Totul este acoperit apoicu un postav de lind 9i legat strins cu mai multe cirpe. N-are voie sd apard nici un felde senzalie de rece. Foarte eficiente sint compresele cu aburi de coada-calului. Com-presele cu aburi sint ldsate sd-gi facd efectul timp de 2 ore sau chiar peste noapte.

PREPARAREA ALIFIILOR 9l A ULEIURILOR

Se mirunlesc de 2 ori cite 2 miini pline de plante, Se incing 500 grame de unturdde porc, ca gi cum s-ar pune gnilele la prdjit. Plantele se amesteci in aceastd grdsimefierbinte, se lasd si sfiriie scurt in tigaie, se amestecd in continuare, se trage tigaia depe foc, se acoperd 9i se lasd la rece peste noapte. A doua zi se incdlzegte totul u9or,se filtreazd printr-o bucatd de tifon, iar crema astfel oblinuti se introduce cit este calddin borcanele pregdtite dinainte.

Prepararea uleiurilor are loc astfel: Florile sau plantele se bagi fdrd a se indesaintr-o sticld pind la git gi se toarnd deasupra ulei de mdsline presate la rece, in a9a felincft uleiul sd acopere plantele cu un strat gros de 2 degete. Se lasd 14 zile la soaresau in apropierea maginii de gdtit.

BAIIE DE PI-ANTE

Baie Completd: Plantele respective sint puse peste noapte la macerat in apdrece. Pentru 1 b-aie este nevoie de 1 gSleatd (6-8 litri) plind cu plante proaspete sau de200 grame de plante uscate. A doua zi, cantitatea respectivd este incdlzitd, iar extrac-tul este turnat in apa de baie. Durata baii - 20 minute. Inima trebuie sd stea in afaraapei. Sd nu vd gtergeli dupd baie, ci sd vd bdgali in pat in halat sau prosop de baie casd transpirati timp de 1 ord.

Baie de gezut: Pentru 1 baie de gezut se iau numai tlz gd.leatg dt planteproaspete sau 'aproximativ 100 grame de plante uscate 9i se procedeazd ca la baia

8

completd. Apa trebuie sd ajunga pind deasupra rinichilor. Trebuie respectate indicali i lede la fiecare plantd in Parte!

Apa reincdlzitd a biii complete sau a celei de gezut poate fi folositd incd de 2 ori.

COMPRESELE CU IERBURI SUEDEZE(CoMPRESELE CU BlrrER SUEDEZ)

in funclie de dimensiunea locului suferind, se ia o bucatd mai mare sau mai micdde vatd sau celofibrd, se umezegte cu bitter suedez 9i se aplicd pe porJiunea bolnavd,care a fost unsd inainte in mod obligatoriu cu unturi de porc sau pomadd de fil imicd,pentru ca alcoolul sd nu tragd grdsimea din piele. Se poate pune deasupra_o bucatdbeva mai mare de plastic, penlru a menaja lenjeria, iar abia apoi se leagd o cirpdcald6, eventual o fa9d. Compresa este ldsati sd aclioneze 2-4 ore in funclie de.. boaldsau de modul in carb este suportatd. Dacd pacientul suportS, compresa poate fi linutachiar intreaga noapte. Dupd indepirtarea ei, pielea se pudreazd. Dacd apar totugiiritdri ale pielil ta persoanele mai sensibile, atunci compresele trebuie fo-losite timp maiscurt sau scoase din cind in cind. Persoanele alergice nu trebuie sd utilizeze plasticul,ci vor lega direct cirpele peste bucata de vatd sau celofibrS. Sd nu se uite in nici uncaz ung6rea pielii cu grd'sime inainte de aplicarea compresei! Dacd apar mincdrimi,ungeli locul cu pomadd de fil imicd.-Cu aceste comprese nu este obligatoriu sd stali la pat; dacd sint bine fixate, sepoate gedea sau chiar umbla cu ele prin casd.

PLANTELE MEDICINALE din farmacia Domnului

BRUSTURELE* (Petasites officinalis)

Brusturele creste pe maluri de riuri si piraie, in ganluri gil iziere. Se mai numegte si broscdlan, brustur, buedea-ciumei, captalan, clococean, guld-de-baltd, l ipan, podval-mare, smintinici. Este sensibil mai mare decit podbalulgalben, din a cdrui familie face parte. Frunzele sale devinmari cit pdlSria, sint ugor dinlate 9i acoperite cu un puf gripe partea inferioard. Flori le, in nuanle de la alb murdar pindla roz pal, au forma unor cogulele gi sint dispuse des peport iunea super ioard a tu lp in i i .

Rdddcinile, care au actiune antitermrcd gi au fost foartecdutate in timpul epidemiilor de ciumd, se culeg incd inaintede perioada de inflorire. Ceaiul sudorif ic se administreazdincaz de febri, insuficienli respiratorie, artriti (guta) gieoileosie. Se beau zilnic. incetul cu incetul. 1-2 cesti. Frun-epilepsie. Se beau zilnic, incetul cu incetul, 1-2 cegti. Frun-zele mari 9i proaspete se aplicd sub formd de comprese,

nu doar la entorse, luxatii 9i picioare rinite de prea mult umblat, ci 9i in orice fel dearsurd, in leziuni ulceroase canceroase si in pldgi usturitoare.

MODURI DE FOLOSIRE

Prepararea ceaiului: 1 l inguritd rasi de riddcini de brusture se pune pestenoapte la macerat in t/+ l itru de apd, se incdlzegte dimineala gi sestrecoari.

Comprese: Frunzele proaspete sint spdlate, zdrobite gi aplicate sub formd decompresd. Aceastd operatie se repeti zi lnic de mai multe ori.

CAQUL-POPIl, NALBA (Malva vulgaris - M. neglecta)

Cagul-popri cu frunze mici (M. vulgaris) - numit si bdnuli, cag, coldcel, covrigel,nalbd-sdlbatici, nalbd-rotundd, turtele - creste pe lingd garduri, margini de drum,ziduri vechi si grohotiguri de pantd, insd numai in imediata apropiere a unei regiunipopulate. Dacd este gdsit vreodatd departe de orice agezare omeneasc5, este sigurcd acolo au fost odatd o curte, o fermd sau o casd. Cagul-popii cu frunze mari (Malvagrandifolia - M. silvestris) este general cunoscut sub numele de nalb6, eventual nalbd-albd, nalba-de-cimp, nalbd-micd. Aceste plante, ca gi alte varietali de Malva, sintrdspindite prin grddinile de flori gi zarzavat. Ele conlin in frunze, flori 9i tulpini substanlemucilaginoase 9i tanante. Cagul-popii cu frunzele mici este o plantd tiritoare, pulinlemnoasd labaza rizomului. Ea are frunze cu lujer lung, zimlate rotund gi flori mici, dela violet la roz pal. Fructul rotunjor aratd ca o roatd de ca9, de aceea numele de ,,cagul-popii". Nu existi probabil decit pulini copii cresculi la tard care n-au mincat aceste

' Am trecut plantele in ordinea al fabet icd a denumir i i lor pr incipale romAnegt i . Celelal te denumir i populare de circulal ie mai

restr insd sint enumerate tot in ordine al fabet icd, in cadrul subcapi to lu lu i (ezerval f iecdrei p lante in pade (n. t r , ) ,

10

roti le de cas" sau nu s-au jucat cu ele. Flori le,frunzele 9i tglpinile se culeg din iunie pind inseotembrie. Intrucit la uscat se pierd din sub-stantele mucilaginoase, planta ar trebui uti l izatdcit se poate de proaspdtd. Dar gi planta uscatdmai are suficiente puteri t imdduitoare.

Nalba se dovedegte beneficd mai ales subformd de ceai in inflamatii le mucoaselor din in-teriorul organismului, in gastrite, in inflamalii lemucoaselor vezicale (ale vezicii urinare),gastro-intestinale 9i ale caviti l i i bucale, ca gi inulcerele gastrice (stomacale) 9i intestinale. Inacest scop se poat^e prepara o supd din frunzeamestecate cu orz. Intii se lasd orzul sd fiarbS, iarcind s-a rdcit, se adaugd frunzele de nalbd.

Nalba este indicatd gi in caz de secretiepulmonari abundenti, bronsiti, tuse gi

rdgugeald puternicd (deci in laringitd), amigdaliti 9i gu16 uscatd. Ca sd nu se dis-trugi'suOstanlele mucilaginoase, planta se lasi peste noaptein apd re-ce, pentru a qeforha aga-numitul extracl rece. Ralia pentru o zi este de 2-3 cegti celdule, biute ininghilituii mici. Chiar 9i in cazul unui emfizem pulmonar rebel, considerat adesea in-cu-ia6il, care provoaiS grele insuficienle respiratorii, nalba are un efect lecuitor. Sebeau minimum 3 cegti pe zi, dupd cum am menlionat mai sus, iar frunzele 9i florile,zdrobite, strecurate $i Oine incdlzite, se pun peste noapte sub formd de comprese inzona bronhiilor 9i pe piept.

Excelente sd dovedesc bdile de ochi gi compresele la ochi fdcute cu ceai de nalbdc6ldu!, pentru cazurile rare cind apare o secare a secretiei lacrimale, care creeazdbolnavului o oarecare indispozitie 9l senzalia de neajutorare.

Spdldturile cu nalbi cdldutd sint benefice in alergiile tenului, care provoacdmincdrimi gi usturimi faciale. Nalba este folositd, extern, pentru rdni, a_bcese,^picioaresau miini umflate provenite de pe urma unor fracturi sau a unor flebite. ln acestecazuri se prescriu bdi de picioare sau de miini (a se vedea ,,Moduri de folosire").

Aceste bdi au dat in practica mea rezultatele cele mai bune. Ele sint foarte indicatetocqnai dupd o fracturd la picior, cind acesta este tot mereu suprasolicitat 9i se umfld.

in vecindtatea noastrd locuia o femeie care-gi rupsese cu nigte ani in urmd glezna.Avea permanent probleme cu piciorul gi intr-o zi a trebuit sd se interneze iardgi- inspital. Am inti'lnit-o dupe ce a fost externatd, gchiopdtind tare, iar piciorul era umflatpind peste genunchi. Degi mergea cu baston, inainta intr-un ritm de melc. Am luatimpreund nalbe proaspete. A doua zi gi-a inceput bdile. Nu exagqrez cind povestesccd dupd o sdptdmind n-a mai avut nevoie de baston -si

piciorul alafa din nou normal.La fel a fost 9i cu o altd femeie care-gi fracturase incheietura miinii drepte s, t qce-asta ojena tot merbu. Ce gospodina 9i mamd i9i poate me^naja mina dreaptd? In fiecarehoapte, mina ii zvicnea gi mult timp i s-a umflat zilnic. intilnind-o, am sfdtuit-o sd facdbdi de nalbd. $i acest caz s-a ameliorat grabnic.

Un picior Lrmflat cu ulcer varicos nu trebuie neglijat,. nici chiar la bdtrinele. $i_aiciajutd bdile de nalbd combinatd cu frunze proaspete de pdtlagind. Acestea din urmd sesilala bine 9i se aplicd umede pe rana deschisd. Rana se inchide pes_le noapte 9i nusb mai deschide, chiar dacd era veche de 10-15 ani sau 9i mai mult. Dacd vi chinuilicumva cu o astfel de rani deschisd, urmafi-mi sfatul in legdturd cu frunzele proaspetede pdtlagind. Veli fi surpringi cft de repede se va inchide leziunea. 9i !u v-e!i mai gindi,citind ac-este rinduri: ,,Aici doamna Treben exagereazd rdu de tot!" Dacd afirm toateacestea, este in urma experientei adunate in ultimul timp.

11

Acum vreau sd relatez o istorioard care, degi pare miraculoasd, corespunde totusirealitdti i : Este realmente uimitor ce performanle poate avea aceastd miculd plantdmedicinalS care se tirdgte pe pdmint. Sedeam intr-o zi in Linz, singurd la o masd acazinoului teatrului, pentru a minca de prinz. O doamnd s-a asezat la masa mea si,intrind in vorbd, am aflat cd-si face grij i in legdturd cu sotul ei care trebuie sd se ih-terneze periodic in spital, iai Oe cuiinO gi-a"pierdut gi vbcea. Medicii tot evitau sdrdspundd la intrebdrile ei si i i era teamd sd nu fie vorba despre un cancer laringian.,,Nu fi l i descurajatd", i-am ipus. , incercati cu plante medicinale. Doar existd minunatanalbi care ajutd in laringite. Se face cu ea gargard de mai multe ori pe zi, iar resturi leplantelor din care s-a preparat ceaiul - amestecate cu faina de orz - se aplicd pestenoapte sub formd de comprese calde cu terci." Aceasta s-a intimplat intr-o joi. Lamasd ne-am imprietenit 9i am fdcut schimb de adrese. Sdptdmina urmdtoare, miercuri,respectiva doamnd mi-a telefonat: ,,Un inger pdzitor v-a scos in calea mea gi m-a trimisla masa dumneavoastrd. Sotul meu este mai bine. Am fdcut exact asa cum ali spus.Fiica noastrd este medic la Viena. l-am comunicat intenlia mea de a-l dcoate pe'taidl eidin spital, ca sd incerc sd-i tratez cu plante medicinale. ..Dacd asta te l inigtegte,mamd, incearcd!"mi-a spus. Apoi am vorbi t cu doctorul nostru care a z is 9i e l cdn-are in principiu nimic impotriva plantelor medicinale. Deci mi-am luat solul acasd; elfdcea gargard, iar eu ii puneam compresele calde la git. De citeva zile si-a recipdtatchiar gi glasul." Dupd o sdptdmind a venit un al doilea telefon: ,,So1ul meu e bine gisperd s5-9i poatd relua curind orele 9i sa-gi l ind cursurile. As vrea doar sd vi maicomunic ce a zis medicul primar care-l consultd pe bdrbatul meu, cind i-am povestittotul: <<Femeia aceasta meritd o medalie de aur!r,"

^ Buna noastrd nalbd nu este deci eficace doar in laringite, ci gi in cancer laringian.In astfel de cazuri se prepard un extract rece, lSsind peste noapte cantitatea de plantenecesard dozei pe o zi sd stea la macerat in 2il2 l i tr i de apd (1 l ingurild cu virf deplante la 114 litru de ape) Dimineala, maceratul se incdlzeste usor si se tine intr-uniermos cldtit in prealabil iu apa fierbinte-. Se beau 4 cegti pe pariursut zitei, incetul cuincetul, iar cu iestul se face gargarS. in cazul unei u'schciuni a gurii, gttlejului 9inasului, care stirnegte deseori o puternicd nervozitate a bolnavului, se face tot gar-gara gi se cldtegte gura de mai multe ori pe zi cu ceai de nalbd. $i contra usciciuniiochilor se folosesc cu succes bdi 9i comprese cu acelagi ceai.

Nalba, care cregte mai ales pe l ingd gospoddrii le ldrdnegti, este alungatd tot maimult in zilele noastre din aceste locuri. In strddania de a indepdrta umezeala simurddria gi de a da casei un aspect plScut 9i in exterior, se toarnd deseori o figie debeton in jurul casei sau un pavaj pentru scurgerea apei de ploaie. Atunci i se ia insdnalbei locul ei mogtenit de generali i. A9a dispare tot mai mult acest mare ajutor alomeniri i, pentru care n-avem cuvinte destule sd-i mullumim Domnului!

MODURI DE FOLOSIRE

Prepararea ceaiului: Numai ca extract rece! Se pune '1 lingurild (cu virf) deplante la tlc litru de apd, se lasd sd stea peste noapte la macerat, di-mineala se incdlzegte ugor.

Bii de picioare si miini: 2 miini pline de nalbd se lasd peste noapte in apd re-ce, intr-un recipient de 5 litri. A doua zi se incdlzegte totul atit cit suportdmiinile si picioarele. Durata beii - 20 minute. Apa, reincdlzitS, poate fifolositd incd de 2 ori.

12

Comprese: Resturile de plante de dupd prepararea ceaiului se incSlzesc ugorin pulina apd gi se face un terci, amestecindu-le cu fdina de orz; terciul seintinde pe o bucatd de pinzd gi se aplicd local, cit e cald.

CIMBRUL (Thymus serpyl lum)

Numit g i buruiand-de-balsam, c imbrigor, c imbru-de-cimp, cimbru-sdlbatic, iarba-cucului, lamiila, sirpun, tdmiild,timian, cimbrul cregte pe pdguni insorite, pe povirniguri gipe l iziere inguste 9i preferd muguroiul mic de furnici de pecimpii. Are nevoie de multd cdldurd qi mult soare; de aceeaii plac suprafelele pietroase gi pSgunile alpine unde cdldurapdnlintului radiazd in mod special.

ln arsila soarelui amiezii, din pernilele flori lor violete serevarsd un parfum foarte aromat care atrage insecte gi al-bine. Dintotdeauna m-au ademenit aceste flori minunate cumireasma lor cu totul aparte; simpatia 9i dragostea mea leapa(ine incd din copildrie.

Cimbrul a venit la noi in secolul al Xl-lea din ldri lemediteraneene, iar specii le cultivate 9i iardgi sdlbdticite se

gasesc in gradinile noastre mai cu seamd ca cimbru-de-gridind (Thymus vulgaris),numit 9i cimbru, cimbrigor, cimbru-mirositor, iarba-cucului, lamiiJd. Acesta, spredeosebire de cimbrul-de-cimp, ajunge pind la o indll ime de 50 centimetri. Ambele auacelagi efect curativ.

Cimbrul era renumit incd din antichitate. Traditia spune: ,Cimbrul este mai alesrepezit, infierbintat gi aprins. El stimuleazd fluxul diuretic gi ciclul lunar, accelereazdavorturi le, iar la o nastere normalS grdbegte iegirea piuncului din trupul mamei.Bdutura preparatd din el curdld pirt i le interne ale organismului."

Starela Hildegard von Bingen menlioneazd cimbrul ca leac tmpotriva leprei, aparaliziei 9i a boli lor de nervi. Cine bea diming-at? in loc de cafea o ceagcd.cu ceaide cimbru'va resimli curind efectul sdu binefdcdtor: o prospelime a spiritului, osenzalie pl5cutd in stomac, l ipsa tusei de dimineald gi o stare generald bund.

Cimbrul, mugelelul gi coada-goricelului culese in soare gi aplicate ca pernd uscatide plante, la caie'se bea simultan un ceai fdcut din aceste plante, ?juta in alinareadurerilor nevralgice faciale. Dacd acestea sint insolite de crispdri ale felei, sefolosegte suplimentar o pernd uscatd de pediculd. Un ldran in virstd de 79 de anisufer,eb de 27 de ani de o gravd nevralgie faciali. Fusese operat deja de cfteva ori lafa1a. i9i atrdsese boala cind venise intr--o zi acasd ud leoarcd de la cimp gi, fiind che-mbt in calitatea sa de primar la p gedinli urgentd, nu avusese timp sd-gi schimbehainele, plecind cu ele ude pe el. In ult imele luni ale boli i, gura i se retrdsese cu durerimari aproape pina la ureche. Compresele cu ierburi suedeze i-au adus la inceput ougoard ameliorare. Abia cind plantele enumerate mai sus gi cul-ese in soare i s-au apli-cat ca pernd, s-a vdzut fulgerdtor o schimbare in bine. A mai bdut din acest fel de ceai

9i dupd ce i-a trecut nevralgia faciala.' Cind copilul meu avea vreo 4 ani, nu se putea reface dupa un tifos. Doi ani am tot

incercat fdrd rezultat diferite metode. Dupd o singurd baie de cimbru, cu durata de 20minute, la care fusesem sfdtuitS, a iegit un alt copil din cadd. Ca 9i cum s-ar f i apdsatun buton, a cdzut de pe el tot ce era bolnav asemenea unui palton gi din acea zi ainceput sd infloreascd in mod vizibil.

13

Cimbrul se culege in perioada infloriri i, din iunie pind in august; cel mai bun estecel cules in soarele amiezii. Florile pot fi puse intr-o sticld umpluta pind la gft gi ldsate10 zile la macerat in ulei sau se poate face un sirop. Uleiul de cimbru se foldseste con-tra paraliziei, in apoplexie, sclerozd in pldci (multipld), atrofie muscularS,'reuma-tisnl 9i entorse.

In cazul crampelor abdominale, stomacale si menstruale, ca 9i in spasmele or-ganelor pelviene (genitale), este indicat cimbrul'atit in uz intern cit'si in uz extern. Sebeau 2 cegti pe zi. Florile culese in soargle amiezii si uscate se aplicS'extern sub formdpe perne de plante in cazul crampelor. inainte de iulcare, aceastd pernd se incdlzesteintr-o tigaie si se pune pe stomac sau bazin. Se recomandd pernele de plante si' inumfldturi, contuzii si reumatism vechi

Asociat in parti. egale cu pdtlagina-ingustd, cimbrul si-a dovedit eficacitatea incombaterea afectiunilor cii lor respiratorii, a secletii lor abundente ale bronhiilor sia astmului broniic, ba chiar a tusbi conuuliiue. inii o ceagcd

", "piiiJr'ori"' i i ' iX:troduc o felie de ldmiie si 1 lingurila de amestec cimbru-pdt[agind. Repaos: 1/2 minut.Ceaiul trebuie bdut foarte fierbinte si in inghilituri mici. Se prep=ara probspat de 4-5 oripe zi, dacd ameninld pericolul unei pniuinonii, acest ceai luat din ord-n ord ininghilituri mici nu-gi va rata efectul. Din-fericire, mai existdincd multe mame care n-auuitat cimbrul. De foarte multe ori nu se tine insd seama de faptul cd dacd se dd copiilorbduturd direct de la_frigider se poate ajunge la o bronsitd cronic6, iar aceasta dube inanii urmdtori la emfizem cu grea insuficienld respiratoiie.

Tinctura de cimb.ru (a se _vgdea ,Moduri de folosire") serveste ca frectie pentrufortificarea membrelor la copiii slab dezvoltali; dar gi bolnavii ite sclerozbii plici(multipl6) ar trebui sd apeleze la aceastd frictioriare.

De cft chin ar putea fi crutate unele familii 'dacd un copil bolnav ar fi tratat la timo cucimbru, fie sub formd de ceai, fie de bdi. Mulli copii agitati sau nervogi au cdpdtdt unsomn sdndtos printr-o baie de cimbru. Dar si oamenii suferind de surescitire ner-voasi 9i depresiuni se insdndtogesc la scurt timp dupd ce fac asemenea bii.

N-ar trebui trecut cu vederea faptul cd aceastd planta medicinalS este un remediuindicat contra patimei betiei. Se toarnd. 1 litru de apd clocotitd peste 1 pumn plin decimbru, se acoperd si se iasa 2 minute in repaos. ieaiul se pune intr-un termos si sedd alcoolicului la fiecare sfert de ceas cite '1 lingurd plina. lJrmeazd greturi, vdrsdturi,purggjie gi urindri puternice, valuri de sudoare, o mare poftd de mincale ii senzatie desete. In caz de recidive, care la inceput sint inevitabile,'iar mai tir.ziu tot rhai rare. curase repetd.

. -9i i l crizele de epilepsie se recomandd cimbrul. Ceaiul, 2 cegti pe zi, nu se bea in

crizd, gi pe tot parcursul anului sub formd de curd de 2-3 sdptdmini, gu intreruperi decite 10 zi le. Minunat gi foarte prielnic este siropul de i imbru. in r icel i , 'el seadministreazd inaintea meselor.

MODURI DE FOLOSIRE

fnfuzie: O lingurila{cu virf) de plante este opdritd cu i lqlitru de apa proaspdtfiarta 9i se lasd sd stea putin.

Adaos la baie: Pentru 1 baie completd - 200 grame de plante (a se vedea,,Bdi complete" la capitolul ,,Partea generalS").

Tincturi de cimbru: Cu inflorescentele culese in soarele amiezii se umple osticla pind la git, fdrd a se indbsa, se toarnd rachiu de secari sau defructe de 38-40% si se lasi sd stea 14 zile la soare.

14

Ulei de cimbru: Cu inflorescentele culese in soarele amiezii se umple o sticld,fdrd a se indesa 9i se toarnd deasupra ulei de mdsline presate la rece, inaga fel incit uleiul sd stea peste flori intr-un strat gros de 2 degete. Selasd 1 4 zile la soare sau in apropierea maginii de gdtit.

Perni de plante: Se umple o pernd cu plante 9i se insdileazd.Sirop de iimbru: Florile 9i tulpinile culese in soare se umezesc cu miinile ude

la introducerea intr-un borcan. Se pun in straturi cu zahdr nerafinat si seapasd pentru a se indesa in borcan. Se lasd totul cca. 3 sdptdmini la locinsorit. La filtrare, florile 9i tulpinile imbibate cu zahdr. trebuie spdlate doarcu pulind apd, care se toarnd apoi la sirop. Se pune siropul la foc mic sdse evapore fdri a-l ldsa sd fiarbS. Siropul n-are voie sd devind nici preasubfire, nici prea gros, deci este ldsat sd se rdceascd o datd sau dedoud ori, pentru a se face o Prob5.

CIUBOTICA.CUCULUI(Primula cifficinalis - P. veris)

Florile galben-aurii ale acestei specii de ciubolica-cucului rdspindesc o mireasmd pldcutd, asemdndtoaremierii qi formeazd o umbeld dispusd pe o tulpind inaltdde 10-20 centimetri, care se ridicd din centrul uneirozete. Aceastd varietate se mai numegte gi aglicd,anghelind, calce, cinci-foi, cizma-cucului, talpa-gigtei,tila-caprei, !i!a-oii, urechila-ursului. Ea cregte cuprecddere pe cimpiile din zonele deluroase 9iprealpine.

Foarte rdspindita Primula eliator, cunoscutd tot subnumele de ciubotica-cucului, dar 9i de aglici, agrigelsau lifa-vacii, cregte pe mai toate cimpiile, la margini depiduri gi sub tufiguri 9i poartd pe tulpina inalti o um-beli florald de un galben deschis, cu un parfum slab.Fo(a ei curativd este egald in valoare cu cea a Primuleiofficinalis, putind fi folositd exact in acelagi fel.

O alti subspecie, Primula auricula, cunoscutd subdenumirile cje urechea-ursului, ciubolica-cucului,ciubolica-ursului, urechea-goarecelui, urechiuge, este oplantd alpind, care se afl6 sub stricta ocrotire a legii,neavind deci voie sd fie culeasd.

Aflindu-md intr-o societate, vecinul meu Qe masd mi-a povestit cd este la Gallspachla curd. Aceasta fusese ultima sa speranld. intrucft cura se apropia de sfirgit probabilfdrd nici un rezultat, nu stia ce sd mai facd. In ciuda somniferelor foarte puternice, nuputea dormi. Neurologii din Linz gi Viena nu l-au putut elibera de acest calvar: Cind seintinde seara in pat, mort de oboseald, il cuprinde o durere de parcd i-ar stinge cinevao ligard aprinsd pe partea anterioard a labei piciorului. Din aceastd cauzd este fizic 9isrflEtegte'la pdmint ii in pragul disperdrii. l-am spus ci gtiu un c_eaiexcelent contra in-somni6i. Dai va ave'a el oare efect imediat din pricina administrdrii indelungate a unorsomnifere dintre cele mai puternice? - A incercat. Am fdcut cunogtinld pe 7 decembrie1976. $apte zile mai tirziu am mers in vizitd la nigte amici de-ai lui care mi-au comuni-

15

cat incd din ugd bucuria cd prietenul nostru comun igi recapdtase somnul. in acelasitimp_ fi dispiruse s, i durerea din laba piciorului. Ceaiul i l ajutase s5-9i regdseascbsdndtatea in cel mai scurt t imp, inldturind si toate tulburiri le nervoase. Medbul care-ltrata l-a rugat apoi sd-i dea reteta acestui ceai special contra insomniei:

Se opdregte 1 linguritd (cu virf)din acest amestec cu 114litru de apd9i se lasd sd stea 3 minute. Ceaiul sebea foarte cald, in inghil ituri mici,inainte de culcare. Se poate indulcicu pulind miere dupd gust.

Ceaiul ar trebui preferat oricdrui somnifer chimic. Acestea din urmd distrugsistemul nervos, in timp ce ceaiul inldturd toate tulburirile nervoase.

Mama mea culegea in fiecare primdvard ciubofica-cucului pentru cd gtia ce influ-entd linistitoare are asupra inimii gi a nervilor. Se aduni intreaga umbeld florald su-perioard. Preotul Kneipp a fost un mare adept al acestei flori. Exista o fotografie de-alui in care poate fi vdzut cu ciubotica-cucului in min5. Prin efectul ei depurativ,ciubolica-cubului elimind toate subsianlele toxice care duc la artriti tgutei'gi aoiireumatice. Preotul Kneipp afirmS: ,,Cine are predispozilie spre boala articulafii lbr sauafecliunea membrelor (intelege prin aceasta artrita 9i reumatismul) sd bea zilnic o pe-rioadd mai lungd de timp una pind la doud cegti cu ceai de ciubotica-cucului. Durerileputernice se vor atenua 9i cu timpul vor dispdrea complet."

Ceaiul de ciubofica-cucului este in plus gi un mijloc excelent de intdrire a nervilor side tonifiere a inimii, 'calmeazd migrena 9i di.rrerile de cap pe bazd nervoasi, are uhefect iegit din comun asupra inflamatiei miocardului, a hidropiziei gi a tendinlei spreapoplexie. O fierturi de rdddcini, amestecatd cu miere, dd un ceai pentru rinichi careajutd la eliminarea calculului vezical (pietrei la vezici).

Se recomandi urmdtorul ceai depurativ de primivari:Se folosegte 1 lingurild (cu virf) din

acest amestec la 114 litru de apd, plan-tele se opdresc gi se lasd sd stea 3minute. Se beau in timpul zilei 2 cesti,inghifiturd cu inghiliturd; ceaiul se

50 grame de ciubotica-cucului25 grame de flori de levdnlicd10 grame de sundtoare15 grame de con de hamei5 grame de rdddcini de odolean

50 grame de ciubofica-cucului50 grame de mladite de soc15 grame de frunze de urzici15 grame de rdddcini de papddie

indulcegte eventual cu pulind miere.(Prin mlSdife de soc se inleleg mugurii tineri, care tocmai rdsar primivara!)

Performanle foarte bune in afectiunile inimii realizeazd vinul de ciubolica-cucului,pe care ni-l puiem prepara singuri piimavara. Se umple o sticld de 2 litri cu flori proas-pete de ciubofica-cucului (umbelele florale intregi), fdrd a se indesa, iar deasupra setoarnd vin alb natural, curat. Florile trebuie sd fie acoperite. Sticla se lasd, astupatdugor cu un dop de plutd, si stea 14 zile in soare. in afeiliunile cardiace se ia Oin 'cinOin.cind cfte 1 inghititurd de vin, cardiacii pot sd bea pind'la 3 linguri pline pe zi.

MODURI DE FOLOSIRE

lnfuzie: Se opdregte 1 lingurild (cu virf) de plante cu 1t4litru de apd gi se lasdse stea pulin.

16

Vin pentru inimi: Modul de fabricare gi folosire se cautd la fragmentulrespectiv din text!

Ceai pentru dormit: Modul de amestecare si de uti l izare se cautd la fragmen-tul respectiv din text!

Geai de primivari (depurativ): Modul de amestecare si utilizare se cautd lafragmentul respectiv din text!

COADA-CALU LU | (Equisetum arvense)

Denumiri populare: barba-ursului, bota-calului,brddigor, coada-iepei, coada-minzului, noddficd, opin-tici, pirul-porcului, siruglild.

Primdvara timpurie, din rizomul care creste adincies mai intii tulpinile fructului, colorate maroniu, rodr-toare gi purtdtoare de spori. Abia mai tirziu apar frun-zele verzi gi inalte de pind la 40 centimetri, care seaseamdnd cu nigte brdduli cu formd regulati, Coada-calului se gdseste pe cimpuri, terasamente de caleferati gi povirniguri. Acea varietate care cregte pepdmint argilos este cea mai tdmdduitoare. Conline, infunclie de locul de amplasare, 3-16% acid silicic careproduce un efect curativ foarte bun. Bineinleles ci seva evita planta de pe ogoarele ingrdgate chimic.Coada-calului cu rdmurelele foarte fine creste cuprecidere in pdduri gi liziere. Si aceastd varietate areputqre de leac.

ln medicina populard, aceastd plantd medicinald afost apreciatd incd din timpuri indepdrtate, in specialdatoritd fortei sale hemostatice (care are proprietatea

de a opri hemoragia) qi a reugitelor in cazul bolilor renale si vezicale grave. Totusi,ea a fo'st data uitaiii in becursJl vremurilor. Chiar preotul Kneipp, mareleiostru medicnaturist popular, a fost acela care a readus coada-calului la importanta sa anterioari.El o declard drept ,,unic5, de neinlocuit gi inapreciabilS" in cazul hemoragiilor, alvirsiturilor cu singe, al afecliunilor vezicale si renale, al pietrei 9i nisipului. ,,ln omie de afecliuni", scrie el, ,,io rini necrozate, chiar in abcese canceroase sauosteoporozi, coada-calului obline performanle iegite din comun. Ea spald, curdtd,dizolvd, arde, indepdrteazd tot ce este stricat. Adesea, planta umedd, caldi esteinvelitd in cirpe ude 9i pusd pe locul care trebuie sd se vindece."

Preotul elvelian KUnzle afirmd ci toli oamenii incepind de la o oarecare virstd artrebui sd ia zilnic ca b5uturd permanenti o ceagci cu ceai de coada-calului. Atuncitoate durerile reumatice, artritice si nevralgice ar dispdrea, fiecare om ar avea unapus de viald sdndtos. Povestegte cd un bdrbat de 86 de ani a fost eliberat datoritdunei bdi cu aburi de coada-calului de o durere ingrozitoare provocatd de o formarede calcul 9i cd a mai trdit incd mulli ani. Preotul elvefian mai spune: ,,Cele mai puter-nice hemoragii 9i virsituri cu singe le va vindeca planta, luatd intern sub formi decear, in timp scurt, ba chiar aproape pe loc."

In cazul ricelilor vezicale si al durerilor spastice nu existd un remediu mai bundecit o infuzie de coada-calului ai cdrei vapori'sint lasali sd aclioneze asupra vezicii,invelindu-se bolnavul 10 minute intr-un halat de baie. Repetind aceastd proceduri de

17

citeva ori, se produce o disparil ie treptatd a rdului. Bdtrinii care deodatd nu mai poturina s,i se zvircolesc de durere, intrucit urina nu iese deloc sau doar picdturd cupicdturd, sint eliberali de chin gralie acestor aburi f ierbinli de coada-calului, fdrd camedicul s6-i sondeze.

i ,In cazul n is ipului la r in ichi , a l calculului renal s i vezical (p ietrei la r in ichi s i lavezicd) se fac bdi de gezut f ierbinli cu coada-calului, bindu-se in acelasi t imp ceai caldde coada-calului in inghil ituri mici gi l inindu-se urina, pentru a o goli in cele din urmdcu presiune. In acest fel, piatra se elimind de cele mai multe ori. In legdturd cu acesteindrumdri am orimit scrisori care nu fac decit sd confirme cele de mai sus: Metoda adus la eliminarea calculului renal, respectivii oameni se simt bine gi nu-i mai leneazdnimic.

in situali i in care alte mijloace diuretice nu au avut efect, coada-calului a ajutat, cade exemplu in retenli i le de api in pericard, in pleuri sau in tulburiri le renale dedupd scarlatind 9i alte boli infeclioase grele cu deregldri in eliminarea apei. Dupd cebolnavul a suferit de una din aceste boli, un tratament cu coada-calului este un mijlocexcelent atit intern cit si extern pentru a ajuta funclionarea normald a rinichilor gi avezicii urinare.

O singurd baie de gezut cu coada-calului face minuni in inflamalii le bazinetuluirenal si in pionefritd. Pentru aceasta se folosegte - deci numai ca uz extern - coada-calului cea inaltd, care are nigte tulpini de grosimea degetului s,i cregte in cimpii lemldgtinoase gi pdgunile alpine gi care aduce o ugurare in cazul acestor maladii. Obund cunogtinld de-a mea a zdcut sdptdmini si luni intregi in spital la Innsbruck cu ogravd inflamalie a bazinetului renal. Neintrezdrind nici un sfirgit al suferinlei, mi-a trimisde-acolo un semnal de alarmd. Am sfdtuit-o sd faci o baie de sezut cu coada-calului.La puline zile a sosit o scrisoare: ,,Mi-ai salvat viafa. Sint acasd. Baia de gezut cucoada-calului mi-a luat tot rdul, dindu-mi forle noi. ' Coada-calului cea inaltd, cu tulpinigroase cit degetul, culeasd de pe cimpii mldEtinoase gi pasuni alpine are voie sd fiefolositd numai pentru bdi de gezut. Pentru uz intern, deci prepararea ceaiului, se ianumai planta culeasd de pe ogoare, drumuri de lard 9i l iziere.

Dupd o nagtere grea se poate intimpla ca la tinerele mame sd apard tulburiri devedere, cauza constind bineinleles in faptul cd la nagterea unui copil rinichii femeii auavut de suferit si ei. Bdile de gezut cu coada-calului aclioneazd din exterior in sensulprovocdrii unei ir igiri sangvine a rinichilor, care trage presiunea rinichilor din ochi, ina9a fel incft tulburiri le de vedere dispar treptat.

Marele medic german dr. Bohn, adept al lui Kneipp, laudi coada-calului 9i puterilesale: ,,Pe de o parte, coada-calului este un mijloc impotriva hemoragii lor, pe de alta -gi aceasta in mdsura cea mai mare - un leac pentru rinichi. Dupd consumul infuziei decoada-calului se elimind cu ugurinld gi din abundenld o urind inchisd la culoare. ln cazde hidropizie este un remediu rapid 9i eficace." Cind nici un alt mij loc diuretic nu-gimai face efectul, se dau deoparte toate celelalte ceaiuri de plante gi se beau 4-5 zile (incazuri rer,lre pind la 6 zile) in gir cite 5-6 cegti cu ceai de coada-calului, dar numai ininghil ituri mici, repartizate pe parcursul intregii zi le. Practica aratd ci in cele mai multecazuri urina se va elimina.

in cazul unor erupti i cutanate (de piele) insolite de mincdrimi, chiar dacd sint cucruste sau cu puroi, ajutd spdlituri le gi compresele cu infuzie de coada-calului.Spdldturi le gi bdile cu coada-calului sint de folos 9i in cazul inflamalii lor purulente alepatului unghii lor, in cel al picioarelor cu ulcer varicos, al osteoporozei, al rinilorvechi si care nu se vindecd, al ulcerali i lor canceroase, al stratului cornos de lac6lcii, l l f istulelor si pecinginei 9i al altor eczeme, clt 9i al lupusului. Se poate aplica

9i planta opSritd, invelit i caldd in cirpe. Pentru a combate hemoroizii durerogi_9inoduli i hemoroidali se aplicd un terci de plante proaspete, care se face astfel: Se

18

spald coada-calului proaspdta si se fdrimileazd bine pe un fund de lemn pind seforn^reazd un tercr., l,n. hemora.gii nazale continue se pune o compresd cu infuzie rdcitd de coada-c.alului. Ca. miiloc hemostatic, ea ajuti in hemoragii le pulmonar",

-in r"tioldi(hemoragii uterine neregulate), in h-emoragii lg stofiacal'e si ale hemoroizilor. Aici

::11T",919,,,1'1":1", de un ceai mai concentrit. ln mod normdt se tatiuteaza pentru Icea.gca (1/4 litru) 1 lingurifa cu virf de plante, in cazul hemoroizilor se pun insd i-C iin-gurite cu virf la '1 ceascd. Coada-caluiui ajutd, combinatd cu ventriti i", in .orOaGr"uarteriosclerozei gi a.amneziei prin efectul.ei depurativ. Poate fi caracterizatd drepimijlocul cel mai bun de prevenire a cancerului.Tinctura de coada-calului este 9i un- remediu deosebit de bun contra picioarelor

care transpird (a se vedea ,,Moduri de folosire'). picioarele spdlate 9i uscate bine sintfriclionate -cu aceastd tincturd.. in plus, trebuie s5 se bea zilnii, diminbala, pe stomaculgol,.tlz oriinaintede micul dejun, 1 ceascd cu ceai de coada-calului. t-d tel de bine

?jyta contra transpiraliei picioarelor.si bdije de picioare cu coada-calului (a se u"O.i,,Moduri de folosire'). Pentru a combate mitreata, pdrul se spall =ifnic cu infuzie decoada-calului, dupd care se maseazd cu ulei be'mdsline cje calitaie. Mdtreata vadispdrea foarte curind.

Coada-calului amestecatd cu sunitoare, ppiriti si c-onsumati 1-2 cegti peparcursul zilei, in timp ce seara se mdnincd hrand'soliOd, 'aluta impotriva incontinenieiurinare. se recoma.ndd ca apd de gargard in amigdalitb, intrjrmitii; i;;;;;3;;bucale, stomatite ulceroase, singer5ri i le gingigi.gi gi1gi"it", nliuie 9i poiifi i" ;;:rul gurii gi 9ft: Femeile care au sculgeri ar treibui-sd facE oXi oe s"rri cu coada-calului.

Nu trebuie uitat cd aceastd planta medicinald este unul Oin feacurile pulm;;;cele mai bune, atit in caz de bronsiti cronici, cit si de tuberculozi putmdnara. piinconsumul regulat de ceai se obfine,g insanatogire a ptdminut;ii"b;;dtos prin jportride acid silicic, dar gi inldturarei sldbiciunii gLn"iai" existente in decursut bolii pul-monare.

Noile rezultate ale cercetdrilor indreptdlesc, conform botanistului austriac RichardWillfort, sd se.presupuni cd prin util izarea mai indelungatd a ceaiului de coada-calului,Hn9t,j9,ffli^O1e sint stopate in creqterea lor si in c6le din urmd fdcute sa dispari.Unlar polipii organelor^pelviene sau cei rectali 'sau inflamatiile bursei sinoviaie Jecombat in acest chip. in plus, se folosesc in anumite cazuii comprese cu aburi decoada-calului si bdi de gezut cu coada-calului. Aceste comprese iu aburi ajutd 9i indurerile stomicale spa'stice, in ciizeig ft.p"tirJ (Ae tcat) si biliare (ale veziculeibiliare) si in blocajele dureroase care ddune'azd activiti l i i carOiace prin presiunea lorascendentd.

La 19 decembrie 1977 am primit un telefon de prin zona Steier. Era vorba de unfermier de 49 de ani, cdruia ii^apdruse in talpd o umfleturi tare Cirei pricinuia dureriTSI| , N{mai putea sd calce. ln spital.a fost'tinut citeva zile gi trimii iardgi acasd. L-amsfdtuit s5-rsi Ouni comprese- cu aburi de ccjada-calului care dizolvd chiar gi tumorile[1i91::Y1 Oyteli ima^gina cit am fogt de surprinsd cind mi s-a tetefonat pe 22 decem-brie, deci 3 zile mai tirziu, cd umfldtura dispdruse complet. Pielea era nitel flascd simoale la.pipdit, iar umfldtura tare nu se mai simtea. Un nou miracor Jin i"h;ihDomnului!

.Am putut constata din experienld cd 9i cele mai grave discopatii dispar foarterapid cu ajutorul Pdilor de..gezut cu'coada-calului, dac? nu au-fuli nlgterd prin blo-carea unui nerv. Radiografiile aratd coloane vertebrale uzate din cauza virstei, fi careinsd nu se vede nici o Cauzd care sd stirneascd dureri. Presiunea unui rinichi deiegiit,care, dupd cum a dovedit-o experienfa, actioneazd ascendent, se plaseazd in nervii Oela suprafald care- melg de-a lungul girei spinarii gi pricinuiesc acbste dureri. Deci nueste vorba de discurile intervertebrdle, ci de prdsiunea exercitatd de rinichi asupra

19

nervilor care sint deschigi. O baie de sezut cu coada-calului indepdrteazd imediat, prinefectul sdu in profunzime asupra rinichilor, presiunea lor ascendentd.

O femeie in virstd de 38 cie ani se trata de trei ani de dureri de discopatie. in locsd simti o ameliorare, durerile se accentuaserd 9i femeia a inlepenit atit de tare inzona umeri-git, inc$ dimineata nu se mai putea ridica din^ pat decit cu ajutorul uneibare pe care solul ei i-o fixase de plafon deasupra patului. In perioada aceea am linuto prelegere la Steyr gi cu aceastd ocazie am cunoscut-o. Vd veli mira desigur aflind cdfemeia a scdpat, dupi o singurd baie de gezut cu coada-calului, de toate durerile 9i deanchilozi.

Acelagi lucru este valabil in legiturd cu discopatia pricinuitd de mersul cu trac-torul. Migcdrile zguduitoare nu vit imeazd discurile intervertebrale, ci rinichii sint ceidereglali din cauza acestui ritm sacadat. la nagtere de indatd o presiune ascendentd,pe care biile de gezut cu coada-calului o indepdrteazd.

O doamnd din Elvefia era de ciliva ani leapdnd ca un bd! din cauza vertebrei cervi-cale. Curele anuale la dr. Zeileis din Gallspach au adus o ameliorare pasagerd, nici pedeparte insi o vindecare. Am cunoscut-o din intimplare. Mi-a promis pe un ton nufoarte convingdtor cd va face o baie de gezut cu coada-calului dupd intoarcereaacas6. Foarte repede a sosit apoi telefonul, plin de bucurie. Dupd numai 10 minute debaie caldi de gezut cu coada-calului a trecut orice anchilozd. $i nici n-a mai revenitvreodatd, dupd cum am avut ocazia sd aud dupd mulli ani.

Marele neurolog, dr. Wagner-Jauregg, spune in scrieri le sale: ,,Doui treimi dintoli bolnavii de nervi nu ar aiunge in sanatorii, daci rinichii lor ar f i sinitogi," D€atunci am putut sd sfdtuiesc mulli oameni nefericifi, care din cauza deregldrilorrinichilor sufereau de depresiuni, manii (idei f ixe) 9i accese de nebunie, s5 facd bdide gezut cu coada-calului gi sd-i feresc de spitalul de boli nervoase. Aici trebuie folositintern, pe l ingd urzicd gi coada-goricelului, gi ceaiul de coada-calului, dimineala qiseara cfte 1 ceagcd.

In tulburiri le renale grave insolite de toate efectele lor secundare trebuieintrebuinlatd pentru bii le de gezut coada-calului proaspdtd; cel mai bine, dupd cumam mai mentionat, cea inalti de pe cimpiile mldgtinoase. Pentru 1 baie este necesardo gdleatd de 5 l itr i plind cu plant^e (a se vedea ,,Moduri de folosire" ca gi ,,Bdi de sezut"din capitolul ,,Partea generald"). In timpul bdii de gezut, rinichii trebuie sd stea sub apd- durata bii i : 20 minute! A nu se gterge dupd baie, ci a se intra in halatul de baie gi atranspira 1 ord in pat, abia apoi a se imbrdca lenjeria de noapte uscatd. Reincdlzitd,baia de gezut mai poate fifolositd de 2 ori.

MODURI DE FOLOSIRE

Infuzie: 1 lingurild (cu virf) de coada-calului la 1 litru de api - se opdreste, selasd sd stea pufin.

Compresd cu aburi: 2 mfini pline de coada-calului se pun intr-o sitd care seagale peste un recipient cu apd clocotit5. Cind plantele sint fierbinli gimoi, se invelesc intr-o pinzd de in gi se aplicd pe locul suferind. A seimpacheta neapdrat cald! A se lisa sd aclioneze mai multe ore saupeste noapte.

Tincturi: 10 grame de coada-calului se lasd la macerat cu 50 grame derachiu natural de secard. Se lasd sd stea 14 ztle la soare sau alti sursdde cdldurd. Se agitd zilnic!

20

Bii de sezut: '100 grame de coada-calului se lasd peste noapte in apd rece,in ziua urmdtoare maceratul se infierbintd pind'dd in clocot gi se adaugdla apa de baie. Durata beii - 20 minute. A nu se gterge dupd baie, ci a seintra umed in halatul de baie, a transpira '1 ord in pat. Apa baii trebuie sdacopere rinichii.

Compresi cu terci: Coada-calului proaspdtd este spdlatd bine 9i farimilata peun fund de lemn oind se formeazi un terci.

COADA-SORICELULUI (Achi l lea mil lefol ium)

Alte denumiri: alunele, brdddtel, ciuresicd, crestdtea,crivalnic, garva, iarba-oilor, iarba-strdnutdtoare, prishel,rotdtele-albe, sorocind.

Coada-goricelului este o plantd medicinald cdreia nuputem sd nu-i rezervdm un loc in viata noastrd. Desi eaconstituie sprij inul nostru de bazd in unele maladii grave,este consideratd in primul rind o plantd de leac pentru fe-mei. Nu am cuvinte suficiente ca sd recomand femeilorcoada-goricelului. Preotul Kneipp este de pdrere in scrieri lesale: ,,De multe nenorociri ar f i crutate femeile, dacd arrecurge din cind in cind la coada-soricelului!"

C5 este vorba despre o fatd tindrd care are tendintespre un ciclu neregulai sau de o femeie mai in virstd aftaidin plind menopauzi sau care a trecut de aceastd perioadd,pentru oricare, fie tindrd, fie bdtrind, este important sd beadin cind in cind cite o ceagcd cu ceai de coada-goricelului.El influenleazd in toate privinlele in mod favorabil organelepelviene (genitale) ale oricdrei femei, aga cd o femeie nupoate face nimic mai bun pentru sindtatea ei decit sd-si

culeagd, cu ocazia unei plimbdri prin pddure gi cimpie, un buchet proaspdt de coada-soricelului. Ea creste in cantitdli mari pe cimpii gi drumuriinguste de tard, pe la marginide pdduri gi de lahuri de cereile. Fldrile sini albe sau trandafirii si au in soare un par-fum aromatic, acrisor. Florile trebuie culese in soare puternic, cdci atunci le cregtecontinutul in uleiuri volatile si deci forta lecuitoare.

bunosc o tindrd hangilb despre care s-a spus deodatd cd ar avea cancer la or-ganele pelviene. I s-au prescris raze cu cobalt. Rudele sale au fost ingtiinlate demedici cd boala este incurabild. M-am gindit la preotul Kneipp gi la indicalii le sale inlegdturd cu tulburdrile organelor pelviene gi i-am recomandat tinerei femei sd bea atitaceai de coada-goricelului pe zi cit putea sd suporte. Ce miratd am fost cind am primit,nici trei sdptdmini mai tirziu, prin pogtd vestea cd se simte excelent 9i ca incet, darsigqr, a inceput sd-gi recapete greutatea normald!

in cazul unei inflamalii a ovarelor se intimpld adesea ca prima baie de gezut cucoada-soricelului sd si alunge durerile, iar inflamalia sd se retragd treptat. La fel deeficiente sint aceste 6ai in incontinenla urinard a bamenilor bdtrini 9i a copiilor, ca 9iin feucoree (poal6 albd, scurgeri). In aceste cazuri trebuie sd se bea suplimentarceai de coada-goricelului, gi anume 2 cegti pe zi.

$i la prolaps uterin se fac o perioadd mai indelungatd de timp bdi de gezut cucoada-goricelului, se beau in plus 4 cegti cu ceai de creligoard pe parcursul intregii

21

zile, inghititurd cu inghititurd, gi se maseazd cu tincturd de traista-ciobanului zonapelviand, pornind de la vagin in sus.

Miomurile sint fdcute sd dispard cu ajutorul bdilor zilnice de sezut cu coada-goricelului continuate o perioadd mai lungd de timp, pind ce controlul 'medical va con-stata retragerea lor total6.

O tindra fatd de 19 ani nu avea ciclu. Medicul specialist ginecolog i-a prescrispilula. Ciclul tot nu i-a venit, in schimb i s-a mdrit enorm volumul sinilor. A refuzat sd iain continuare pilula. Ingrijoratd, mama ei a venit la mine. Am sfdtuit-o sd-i dea fetei.zilnic, dlmineala pe stomacul gol, o ceascd cu ceai de coadg-soricelului. Dupd patrusiptdmini, totul a fost in regulS 9i asa a r'dmas gi pina astdzi. imi amintesc 9i de o altdsituatie asemindtoare, care a ajuns insd un caz pentru spitalul de boli nervoase caurmare a faptului cd nu i-a folosit nici una dintre doctorii le administrate. Din pdcate, pevremea aceea n-aveam atita experientd in materie de plante medicinale.. 9i in menopauzd femeia ar trebui sd recurgi hotdrit la ceaiul de coada-goricelului.Ar f i crulatd de neliniste interioari gi de alte stdri nepldcute. Si bdile de sezut cucoada-goricelului au iniluenfd favorabi' ld asupra sdndtdti i. Baile db picioare ci.r adaosde coada-goricelului fac bine si in nevritele de la brafe si picioare. Coada-qoriceluluitrebuie insd culeasd la ora insoritd a amiezii. ln cele mai multe cazuri, aceste bdi aiutadeja dupd prima dati, luind toate durerile,,cu mina".

Ceaiul de coada-goricelului este recomandat de Dr. med. Lutze in cazul

"congestiei cerebrale insotite de dureri de parcd ar vrea craniul sd pocneascd, apoiimpotriva ameteli i, a greluiitor, a boli lor dd ochi insotite de l5crimdri, a dureriloracute de ochi si a hemoragii lor nazale..." O migren6, cauzald de schimbarea vremiisau de foehn, este inldturatd de o singurd ceascd cu ceai de coada-so,;celului, bdutdfierbinte. si incetul cu incetul; consumindu-se acest ceai in mod regr lat, migrenapoaJe sd treacd de tot.

Intrucit coada-soricelului este numita in vechile carli despre plante medicinale,,leacul tuturor relelor", ea poate fi folositd acolo unde orice altceva pare a fi de prisos.Ea va alunga din organism prin forla ei depurativi diferite boli care se instalaserd deani de zile. Totul este sd se facd incercarea.

Nu_este in general cunoscut faptul cd aceasta plantd are o influenld pozitivd asu-pra miduvei osoase si cd stimuleazd acolo hematopoeza (formarea singelui). Eabluta in afectiunile mdiuvei osoase, in care orice i lt medicament clacheazd si chiarin osteopere,z6, dacd se fac cure de ceai de coada-soricelului, bdi gi frecli i cu tincturide coada-goricelului. Aceasti plantd medicinald esie un mijioc hemosiatic bun inoprirea hemoragii lor pulmonare 9i poate vindeca, impreund cu rddicina de obli-geani, cancerul pulmonar. Radacinile de obligeand sint mestecate pe parcursul zilei,iar din ceaiul de coada-soricelului se bea dimineata si seara cite o ceasc6, inghil iturdcu inghifitur5. Ceaiul esie de un ajutor foarte ra[io pentru hemoragii ie stoiratale,pentru he^moroizii care singereazd puternic, ca 9i pentru greuti l i le si arsurile lastomac" In riceli, dureri de spate sau reumatice trebuie biui ceai de coada-goricelului in cantitate mare gi cit se poate de fierbinte. Ceaiul stimuleazd 9i activitatearenali regulatd, inldturd inapetenla, baloniri le si crampele stomacale, tulburiri lehepatice, inflamalii le traiectului stomacal si integtinal, stimuleazd activitatea intes-tina_ld gi are astfel 'gri jd ca scaunul si f ie re!ulat. intrucit ajutd 9i in tulburiri circula-tori i 9i sp?sme vasculare, poate fi recomandat cu multd cdldurd in anghina pecto-rali. illincdrimile nepldcute din vagin se indepdrteazd prin efectuarea rinor sjeteturigi bai de gezut cu infuzie de coada-goricelului.

Pentru tratamentul hemoroizilor se poate prepara o alif ie deosebit de bund dinflori de coada-goricelului (a se vedea,,Moduri de folosire',).

22

MODURI DE FOLOSIRE

Infuzie: se opdregte 1 l ingurild (cu virf) cu jt4 l i tru de apd gi se lasd pulin inrepaos.

Tincturi: Flori le de coada-soricelului culese in soare se introduc, fdrd a leindesa, intr-o s!i9]e pina la git, se toarnd deasupra rachiu de secari saufructe de 38-40%; se rasd sd stea 14 zile in loare sau in aprop,"r"urnaginii de gdtit.

Alif ie de coada-soricelului: Se infierbintd bine g0 grame de unt nesdrat saude unturd de porc, se adaugd 15 grame dellori de coada-soiicelutuiprlaspete si tdiate mdrunt si 15 grame de frunze de zmeurd tdiate fin, s^elasd sd sfiriie scurt^in grdsime, se amestecd si se dd tigaia Oeoplrte. lnziua urmdtoare se incdlzeste totul usor, se stbarce print-r-o Oucdte de ti-Ign ?i se introduce in borcane uscaie, pregdtite dinainte. n se pastra lafr ig ider!

Bdi de sezut: A .^" ldsa 100 grame de coada-soricelului (intreaga plantd)peste noapte in apd rece, a se da a doua zi ' in c locot 9) Jr" iodrg","apa de baie (a se vedea gi ,,Bdi de gezut' la capitolul ,,partea g"noaia,,;.

CRETISOARA (Atchemii la vutgaris)

cunoscutd in limbajur popurar si ca brumdrie, cretdrer,faina-de-.in, palagca, pleagcd, rdiunjir, umbra_muntelui,umbrarul-doamnei, crelisoara cregte mai ales la marginide paduri 9i drumuri, povirnisuri gi 'c impi i umede din zonemai inalte. gi muntoase. planta dre frunze semicirculare,cu 7-9 lobi, o tulpina tare care nu este foarte inaltd si florigalben-verzui fdr6, strdlucire, ce pot fi vdzute din iprilieoing il.iunie 9i ch.iar mai tirziu. De ziua Trupurui oomhutui(Joia Verde - sirbdtoare a bisericii catolice, n. tr.) seimpletesc in anumite regiuni coronite din ea, p"nti, uimpodobi apoi fruntea -Mintuitorulii i,

acasd,' in coltulicoanelor. Frunzele creligoarei stau uneori culcate la sbl,iardimineala se vedg in mijlocul lor o piciturd de roud,strdlucind ca o perld. La indllimi de peste 1000 metrigasrm o varretate a creligoarei care are partea inferioard aIt^rl::Pr_q_e _o;tielgcire argrntie si care inftoregte

"tirt p"teren calcaros, cit^9i pe cel de rocd primard. in timpul iinorrrif print"

"rt" ;Lr"}a"i.intregime, iar mai ti iziu numai frunzele; plantele sini ttsate apoi sd se usuce in poO.-

Cretigoara este renumitd mai ales ca plantd de leac pentru femei (in germana ."numeste 9i ,,Frauenmantel" : mantou de damd, ,Frauenkraut,, : ptania femeilor sau,Frauenhilf" : ajutorul femeilor). Cretisoara n-ajutd numai in tultiurdri menstruale,leucoree (poali albi, scurgeri), afecliuni.ate organetor petvi;i l j inaispozili i rJvjrsta menopauzei, ci, luatd la inceputul pubertdlii impreund cu coada-soricelului, in-fluenleazd benefic aceastd perioad5. Pentru cazriile tinerelor fete cdrora nu le vine ci-clul menstrual in ciuda medicamentelor prescrise de doctor, cretisoaru i,rp*uni .,coada-soricelului (amestecate in pdrli egale) vor fi cele care vor'rbglementa aceastdproblemi' Crelisoara are efect astringeht si vindecd foarte rapid,

-Jsie totosita si ca

23

#iff"*tetic si cardiotonic, in febri pricinuitd de teziuni, rini purutente si abcese

In urma unei extractii dentare este foarte indicat ceaiul de cretigoard. Dupd maimulte cldtiri ale gurii, rana se inchide in oeCuii;t ;*i;it;. i l i;r de creligoardfix"ffiu""zd

slibiciunile musculare laoinamiir!,'rtopatiite) gi articutare gi ajutd inin leziunile postnatale, in relaxarea organelor pelviene ale femeilor care au avutnagteri srele r"'l:p,::1::pgiril

"qre uygrtrrt (pentru fixarea ."r"inii; 9i fortificareafibrelor uterine, cretigoara este de_mare toroJ.lri lpind cu luna a treia, astfel de femeiar trebui sd bea ceai de cretisoard..Este ,n rnijro-J atottdmdduitoi in toate bolile defemei si ajutd, impre^und cu iraista-ciobanutui, ;hL; m nirtri"p,*a lprotaps uterin)si hernii inghinale. in aceste cazuri se consuma irn timpur zir'ei-incetul cu incetul, 4cegti cu ceai de creligoard pregdtit.pe cit se po"t" oin ptanie;t;;p; cutese. In afardoe aceasta, se maseazd locurile afectate cu'tincturd de traista-ciobanului (a se vedea

"Moduri de folosire", la articolul ,Traista ciooanutur, pag.-o+), iar in cjiurite de prolapsuterin se incepe frictionarea extern, $i1 z91i u"ginlrr' i in sls ni.iu. folosesc, supli-mentar' bai de sezut cu coada-goricelului lsint neEesare i 00 grame de plante pentru 1

flHl|r,:li, . bai pe

'epiilffi, cdci aira oe-b;;,,.intariiu, rJi-po"te ri utirizatdstrimosii nostri..intrebuintau ?.ceste plante atit intern cit si extern, pentru vinde-carea rdnilor, la epilepsii si hernii. latd Ln ciiai Jintr-o carte foarte veche de plantemedicinale: ,,Dacd un om a avut o hernie, fie el tindr sau bdtrin, sd pund sd fiarbd un

ffIl de creligoard intr-o mdsuri de apa'atit cit rugi rn ou tare sii fiarbd 9i sd bea fier-

in medicina populard actuald,, aceastd plantd igi ocupa iar locul binemeritat. inspecial medicul naturist gi preotul.elvel ian'xJnzte-relevd aceasta: , ,Doud treimi dintoate operatiile femeiegti ar deveni d_e oribos, d;;t ptanta asta de leac ar fi fost folositddin timp si vreme mii indelungatd;'cdci ea vinleca toate inflamalii le organelorpelviene, febra,.lrs.Yra'. supurilia purulenti, abcesele si herniile. orice lauza artrebui sd bea 8-10 zile din acest'ceii; multi copii-ar mai avea parte de mama lor simulti viduvi de sotii le lor, dacd ar fi cunoscut acest dar dumnereiesc. npri."i?'"1t"1.'-zdrobitS si fdcutd.compresd - crelisoara vindecd rini, inJepituri, ti ieturi. copiii care,in ciuda alimentatiei bune, ",

o tirtculaturd rr"oa, se intdresc prin uzul continuu alacestui ceai."Crelisoara care-cregte la indllimi maimarr si are partea inferioard a frunzelor argin-tie se intrebuinteazd mAi ales in obezitate: z-s cegti zilnic au un efect deosebit de fa-vorabit. Ajut6 si ta.ins.om"1i; 9i d-iab.dii-"i,[[ri ra u." des din acest ceai. Gopiiidebili gi bolndviciosi se fortifice vezirnd

", o"[ii Ja"a li se adauga in apa de baiecrelisoard' La 1 baie se folosesc cca. 200 grame oelerouri (" t" orJ1i,,Bdi complete,,,la,,Partea generald").

Combinatd cu traista-ciobanului, _dupd cum este explicat in capitolul ,,Traista-cio-banului", cretisoara ajutd contra atrofiei'musculare-gi in bolile rr!.rr"re grele, in-curabile' Aceastd plantd medicinald extrem d;;ro;asd se toroseiie 9i in sclerozamultiplS.Mi s-a relatat dintr-o zond a tirii cd ceaiul de cretiso ard (uz intern - se bea; uz ex-tern - se fac sodldri in zona.inlmii; a adus o

"r"riorii" substanliala a starii bolnavuluiin cazul unor graue afecliuni

"ie itrgchiurui cardiac.

creatorul nostru, in hita sA neniirginiti, a rirai ra creascd pentru fiecare boaldcite o plantd; n-o sd putem niciodatd sa:i ;;i i; 'mTnoe"irns pentru aceasta.

?-4

MODURI DE FOLOSIRE

Prepararea ceaiului: Se folosegte 1 l ingurild (cu virf) de plante la tlq l i tru deap5, se opdregte doar, se lasd sd stea putin.

Compresi cu plante: Se spald o cantitate corespunzdtoare de plante proas-pete, se zdrobegte pe un fund de lemn cu un sucitor de taitei si se aplicdsub formd de compresS.

Adaos la baie: Pentru '1 baie completd se iau 200 grame de plante uscate sauciliva pumni de plante proaspete, se lasd intr-o gdleatd in apa rece pestenoapte, se incdlzegte totul a doua zi gi se toarnd l ichidul peste apa debaie (a se vedea 9i ,,Bdi complete la Partea generald").

Toate flori le amintiteacelagi mod.

DRAGA|cA, SiNztEN ELE (Gatium)

Existd mai multe soiur i de Gal ium: l ip ic ioasa (Gal iumaparine), numitd 9i asprigoard, corndtel, iarbd-lipitoare, turitd,este rdspinditd pe ogoare, cimpii gi de-a lungul gardurilor, f i indde aceea combdtutd de ldrani cu erbicide. Atinge o indltime de60-160 centimetri, are rdddcina frunzelor vertici latd (agezata injurul unei axe la acelasi nivel) si umbele alb-verzuipedunculate. Datoritd tulpinii cu pdr aspru, aceastd plantd esteo cdtdrdtoare", f i ind numitd de aceea ,,l ipicioasa" sau ,, iarba-lioitoare".

Dr igaica (Gal ium verum), numitd s i f loarea- lu i -Sf. - lon,inchegdtoare, sinziene, sinziene-galbene, smintinicd, preferdine[imile, se l ine drept, ajunge la o inall ime de 30-60 centimetri9i are flori galben-aurii cu mireasmd puternicd de miere. Plantainfloritd este culeasd in iulie.

Sinzienele (Gatium mollugo), numite si drbgaicd, peteala-reginei, sinziand-albd, au flori le delicate, de culoare alb-gdlbuie, asemdndtoare flori i-miresei, un parfum amintind usormierea si se inti lnesc foarte des pe povirniguri gi margini dedrum, mai mult culcate la sol decit in picioare in timpul infloriri i .

sint aproape identice in puterea lor lecuitoare. Se gi uti l izeazd in

Planta aceasta care creste in cantitdli mari a fost datd tot mai mult uitdrii. Dartocmai ei ar trebui sd i se acorde o atenlie mai mare intr-o vreme in care bolile de can-cer fac ravagii. $i aici trebuie sd accentuez cd forla curativa a plantelor proaspete estesubstantial mai mare, deci folosirea lor, in cazul bolilor grave, trebuie sd aibd loc instare proaspitd $i in timpul iernii se pot gesi fire proaspete de sinziene albe pe locurifdrd zdpadd, sub iarba uscatd.

Ceaiul de sinziene curdld rinichii, ficatul, pancreasul si splina de factorii pato-geni. Cei ce suferd de tulburdri ale sistemului l imfatic ar trebui sd bea zilnic din acestceai. El este indicat gi in clorozi, hidropizie 9i junghiuri intercostale. Folosit extern,ajutd foarte repede in toate bolile de piele, in rini, furuncule si comedoane.Spdliturile calde ajutd la intinderea tenului ofil it. $i sucul proaspdt stbrs dd rezultatebune, dacd se ung zilnic cu el porJiunile de piele bolnave gi se lasd sd se usuce.

Medicina populard recomandd drigaica gi in epilepsie, isterie, coree, boli denervi, retentie urinar6, nisip si piatri la rinichi si in urind. $i la bolile gugei ajutd

acest ceai dace se face zilnic foarte. multd gargard. O femeie mi-a relatat cd a scdpatastfel d.e guga, de boala glandei t iroide. -Mi inti lnesc anual, intr-un hotel al bailor Kneipp, ,cu o pereche din Viena/Molding,

cu care sint prietena. Cind ne-am revdzut in anul i bzg, am constatat ce solia fdcuse[gu?e destul de vizibild. Se temea de operalie. l-am recomandat draqaica. Se face in-fuzie 9i se folosegl.t ."Jdg ca gargara abincd de foarte rrrt" orip" z]in rrna februarie1980 ne-am inti lnit, iardsi_gi iatd, guga dispdruse. Mi-a povestit, in culmea fericiri i , cdsolul eii i adusese des drdgaicd piodspdta; incd de ta incepuir-fir" cum i se micsoragugp, pind ce a dispdrut complet . ' - - - -" " ; ' - - - '

In ult ima perioadd de timp s-au inmullit cazurile de paralizie a corzilor vocale. Separe cd ar f i vorba aici de o viroz5.. Gargara 9i cldtitul cu ceai Oe Oragaicd sint de unrapid ajutor. oyp?. p.reoJu] elvelian Kunzle, ac'est ceai este un leac de'incred"r"i i lncele mai grele boli de rinichi.sau pionefrite (puroi la rinichil, crriaiatrn"i

"Tn|"i; i ;altceva nu mai dd nici un rezultat. Foarte eficaiie este amesteiul de drdgaicd, spfinuli-de-pddure gi, urzicd-moarte-galbenS in pdrti egale. in acest caz, efectul se manifestiroane lute. t l vorbegte d9 14 zile. Se face infuzie de drdgaicd si se bea riz ceagcd pe:::f::: i9:l l0-minute

inainte de micul dejun, iar restuf pe pbrcursut zitei, inghiit, j i icu lngnltltura.ln caz de boali grea trebuie consumate 4 cesti pe zi.Drdgarca a fost foarte apreciatd in vremurile strdvechi de femeile cu afectiuniuterine. Ea li se punea femeiior in pat cind se declansa nagterea, pentiu ir" ri i .!"i ldurerile facerii. Aceastd credintd s-a transpus apoi

'asupi-a Fecioarei-ftfr* M:;;;Domnului a folosit dra-gaica in lob de paie pentru culcusul di sfint. S" r"t spune cd ar f ipus pruncului lsus drdgaica in loc de pernd moale in iesle. O legJndJ din Silezia rela-teazd cd Sfinta Fecioard a luat drigai'cd pentru cd este singura pe care mdgarul n-omdninca. Asta este adevdrat. Desi dragaiia este cdutatd de Vaci, borcii gi mdg-arii o re-fuzd.'

Preotul KUnzle istorisegte in scrieri le sale despre un bdrbat de aproximativ 45 deani care suferea de o grava boald de rinichi ce be tot inrautatea- in'cete din urmd atrebui t sd- i f ie scos un r in ichi . Si celdlal t r in ichi se ump_luse de'prroi r l n, mai puteafunctiona normal. Atunci omul s-a pus pe o curd oe olagiLd. A-#;i l i tni" 4 cesti dinamestecul de plante pentru ceaiuri qenlionat mai sus] adica dragaici, sprinria-Je-F^111i: _?' t1-zi_c3_moarta-galbend in p?rti'egale. A luat de mai muiie ori p'e zi bite oIngnltltura, lar consecinla a fost cd boala i-a trecut complet. Acelagi amestec de ceaiurise rpcomandd si in sclerozi renali sau alte boli grave'de rinichi.

In timp ce cunoscutul botanist austriac Richald Willfort "tr"g"

atenlia in cartea sa,Gesundheit durch,Heilkri iuter' (Sdndfate pri^n plantetle ,"ai"i i i t"t-asupra faptului cdbiutul ceaiului de drdgaica 9i clatitul cu ei sint un milto" excelent in cancerul l imbii si:3*?{,Proaspdt.stors 9i ainestecat cu unt gluta in utceratii CanCero;; ;;'i;i%rri:t .ln._b9li 99 piele de naturi canceroasS,- dr. Heinrich Neuthaler scrie in ,,Dal^rauteroucfi"

(Uarfea.. !espre^ plantele medicinale) urmdtoarele in legdturd cudrdgaica: ,,Drdgaica albd este in'unele regiuni recomandatd si astdzi impotiiva cance-rului, lucru nepermis cdruia trebuie sd ne impotrivim cu hotjri ie.; --- '-

. Ag dori, stima,ti cit itori, sd vd expun acum citeva dintre experienlele mete propriilegate.de dragaicd, pentru ca sd apreciati singuri. Cu aproximativ zecd ani in rr*a,5tauzit despre imbolndvirea unui medic stomat-olo_g d!n Linz de cancer al l imbii. D"p;operalie sldbise foarte tare si trebuia sd se ducila Viena pentru raze. L-am sfatuit safacd gargard cu ceai de dragaicS. o saptdminimai iirrir'"r

"iiuiJ.i".a razele nu-imal erau necesare 9i cd b_olnavului ii era mult mai bine. Curind s-a vindecat complet.

Ceva mai t i i 'ziu. am aflat despre o femeie de 28 de ani, bolnavd tot de cancer all imbii ' A fost sfdtuitd si consulte un medic din Kdrnten. Acesta i-a promis cd o vin-

. Ulele dintre denumir i le populare in l imba germand ale acestei p lante meci ic inale se referd la Maica Domnutur, cum ar f iL iebfrauenstroh, adicd, ,paiele Maici i Domnului" s i Maria Bettstroh, decr , ,paiele pentru culcusul Mariei , , (n. t r . ) .

26

decd in cinci ani complet si i-a prescris un ceai de plante pe care bolnava mi l-a ardtatla un moment dat. L-am recunoscut ca fi ind ceai de drdgaicd. Pentru a o scuti de atit iabani aruncali pe cSldtori i le la Karnten 9i pe alte cheltuieli, i-am ardtat drdgaica in naturdca sp gi-o poatd culege singurd. S-a vindecat de aceastd boald groaznicd.

lncd un exemplu: Era sfirsit de martie cind o femeie tindrd din Viena mi-a povestitcd mama ei, in virstd de 63 de ani, este grav bolnavi 9i se aflS inaintea unei a douaoperati i care trebuie sd aibd loc pe 19 april ie. Bolnavei i i crescuse deodatd, cu ojJmdtdte de an in urmd, o tumoare canceroasd pe laringe. Doctorul nu-i spuseseatunci adevdrul, descriindu-r boala ca fi ind o formare de gusd. Astfel, bolnava ajun-sese la prima operalie. Timp de gase luni totul decursese normal. Acum apdruserdinsd la bralul sting dureri fantastice, care nu conteneauzi gi noapte. Mina era umflatd,bolnava nu-gi mai simlea mina 9i bralul, nemaiputind !ine nici mdcar o foaie de hirt ie.Pentru a-i usura durerile, medicul primar care o operase prima datd propusese o adoua operat ie, care t rebuia, dupd cum am mai spus, sd aiba loc la 19 apr i l ie gi la caresd-i seclioneze un nerv dintre git si claviculd pentru a o elibera mdcar de durerile celemai insuportabile. Doctorul suslinea cd nu mai existd nici un alt ajutor medical. Totugi,eu am sfdtuit-o pe femeia respectivd sd bea ceai de drdgaicd gi sd facd gargard cu el.l-am mai recomandat un amestec - cu efect de impiedicare a formdrii cancerului - deceaiuri de plante, 9i anume 300 grame de fi l imicd, 100 grame de coada-goricelului gi100 grame de urzicd (11/2 l i t ru pezi , c i te 1 inghi l i turd laf iecare 20 minute), precum 9iungerea 9i fricl ionarea cu alif ie de drdgaicd. Va puteli imagina mirarea gi bucuria meacind am aflat cd durerile incetaserd dupd 4 zilel Inainte de 19 april ie, femeia a inceputsa-gi simta iarSgi mina gi bralul, putind sd le migte. Medicul primar a fost vizibil surprinscind fi ica ei l-a rugat sd nu mai efectueze a doua operalie. A rdmas impresionat atuncicind i-a relatat f idel despre tratamentul cu plante medicinale si i-a spus: ,,Mama dum-neavoastrd sd continue aga! Am aflat dupd citva timp cd femeii fi merge ,,strdlucit" -citez exact cum mi s-a comunicat - gi ca poate deja sd se ocupe de gospoddrie gi defamilia ei de sase persoane.

$i tratind ulcerali i le canceroase se pot obline vindecdri. In ult imul t imp s-auinmullit boli le maligne de piele care se manifestd sub forma unor pete intqnecate,bine conturate gi aspre. Se presupune cd ar f i vorba de o boald infeclioasd. In acestcaz, tratamentul cu suc proaspdt de drigaicd gi alif ie de fi l imicd dd rezultat. Simultantrebuie folosit insd neapdrat ceaiul depurativ de fi l imica, urzicd gi coada-goricelului.

O femeie din Austria superioard avea un nodul in cerul gurii, care-i pricinuia dureriingrozitoare in toatd gura. ClStindu-se cu ceai de drdgaicd, a scdpat in 4 zrle atit denodul clt 9i de dureri. Afirmalia cd folosirea drdgaicei in astfel de boli este ,,un lucrunepermis" nu poate sta deci in picioare. Este insd sigur cd nu numai plantele aduc aju-tor, ci gi atotputernicia Domnului. La urma urmei, totul este in miinile Domnului!

MODURI DE FOLOSIRE

Prepararea ceaiului: Se folosegte 1 l ingurild (cu virf) de drdgaicd la 114litru deapd, se opdregte, se lasd sd stea pulin.

Suc proaspit: Se spald drdgaica proaspdtd gi se stoarce, cit este incd in stareumedd, cu ajutorul storcdtorului electric de uz casnic.

Prepararea alif iei: Sucul proaspdt este amestecat cu unt la temperaturacamerei pind se formeazd o pastd alifioasd care se pdstreazd la frigider.

27

FlLl MICA (Catenduta of f ic inat is)

. ,. Fil imica ocupd un loc de seamd printre planteleindigene. Ea are numeroase denumir i populare, cum ar f i :boance, calce, calddrugd, coconite,

' fetigcd, f loare_

galbend, gSlbenioare, ndcolele, ochi-galbeni, rosioard,rujinicd, salomie, stincutd, tatdisi, vizdoige. Fii imicb estedintre acele plante care intervin, oferindu-gi ajutorul, incancer gi ulcere canceroase. se gdseste in unele grddinila,!ard, uneori cregte sdlbatic Ei pe grbhotisuri de"pantd.Fiind din nou cunoscutd si Obrita in popdr, avind deciiaragi cdutare gratie fortei 'ei vindecdtoar'e, n, o intitnirn"Og?l

in grddini , c i_gi pe ogoare. Fi l imica ajunge la oindltime de 30-00 centimetri, capitulele ' ei" f loralestrdlucesc in nuanle de la galben pind la portocaliu-galbui, iar tulpina gi frunzele sint zemoase gi l ipicioase lapipdit. Exlsta diferite varietit i : cu capitulele fldrale pline,cu staminele deschise sau' inchise' la culoare. Eld s in i

?,i1,11p1:-"ap turere ro, rro,."r"''srtuln""HrJ":ttiln$g'": ?,l::?f =l',?iil3il:B?'isT;fi l imjca era.,consideratd incb din secolele trecute orept barometru ' vv qveeq'

. ln medicina populard aceastd -plantd se culege 9j se utiliieazd cu flori, tulpina sifrunze cu tot. Trebuie adunatd insd pe soare" stidlucitor, cdci atunci putJrile eitimdduitoare ating ?pogeul. Filimica poate fi luatd proaspdtd'Oin gredna pihi t1rii l intoamnd,.atita timp cit n-a fost napaditb de rugind (mane).

r -'-"'Filimica se aseamdnd puternic cu arnica,-ti inOir-i insd superioard in putere curativd.Arnica n-are voie sd fie administratd intern decit sub supriveghere medicald, intruciteste posibil ca ceaiul mai degrabd sd dduneze bolnavilor de inimd Oecift Ji lefoloseascd, pe cind ceaiul de fil imica poate fi consumat fdrd a dduna. Fiind o pfinti

depurativi, ea constituie pentru noi uh ajutor prelios in iciliui iniecits. Bautul zilnica.1-2.cegti cu ceai de fil imica face minurii. ritihricb are efect o" "rijt ire,

stimuleazdcirculatia singelui si grdbeste vindecarea rinilor.Un om a intrat cu mina intr-un fierdstrdu circular si durerile de pe urma r6nii nu au

il.."lqJ nici.dupd iegirea din spital. Auzind aceasta, i-am sfatuit sd apeteze la alifia defil imicd' A fost entuziasmat db efectul acestei pomezi 9i mi-a "orrnlc"t

cd durerilecare-i pricinuiserq ryr.lt? nopli nedormite au trdcut in sburt timp. De atunci, solia iuiplanteazd iarigi fi l imicd in grddind.Aflindu-md intr-o vizit5 in Mrjhlviertel, gazda mi-a ardtat picioarele ei pline devarice. Am luat fi l imicd din grddind. g,i am -preparat alifia. Ranidsitele i le-am Jplicatim.ediat pe gambe (resturile fot fi refdlosite de 4-5 ori). pe ,tra, ]"r"iu

" intins'zilnicalifia, cu o. grosime cit muchia cutiturui, pe o- bucata de pinza p; ;;r; gi-a regat-o de

qambe. .Ve!i fi uimiti- auzind ca pairu saptamini mdi ti''iir, CinJ m-a vizitat laGrtesktrchen, varice_le ii dispdruser5. Ambele picioare aveau iardgi o piele frumoasi,netedd. O cdlugarild mi-a relatat cd sfdtuise o'femeie batrina pJ .tr" 6- ,"*"rcase pestradd din cauza varicelor deosebit de mari sd se trateze cu alifie de fil imica. A fdstsurprinsd cind acea femeie i-a ardtat, o lund mai tirziu, in cutmJi fericirii, picioarete.Toate.varicele dispdruserd gi pielea igi recapatase netezimea.

Alifia aceasta qutd foarte t?p_i.d 9i'in flebite, ulcere varicoase care nu se vindec6,fistule., degerituri si.arsuri. Riitia $i resturile de pe urma prepardrii ei se folosesc laleziunile ulceroase'ale sinului, chiir da_cd sint mdligne (cancer mamar).Unei cunostinte a trebuit, deodatd, sd i se extirp6ze iinul. in timb c" se afla incd inspital 9i toli nej teieam griji in tegeiura cu starea ei, i-am pregdtit atifie de fil imicd. Cu

aceasta alif ie gi-a uns mai t irziu uriaga rand rdmasd de pe urma operaliei, drept caremirimea rdnii s-a redus mult. Gicatricele ei au dovedit la consultul postoperator ovindecare atft de frumoasd in comparatie cu cele ale altor paciente, incit n-a mai fostnecesari decit pa(ial radioterapia.

Alif ia de fi l imicd este de mare ajutor gi atunci cind piciorul este nipidit de ciu-perci. Multe scrisori mi-au confirmat acest lucru, chiar in cazurile in care ddduserdgreg toate metodele incercate pind atunci. $i infuzia de fi l imica proaspdtd poate fifolositd cu succes in aceastd boald. Dacd o astfel de micozi a cuprins zona vaginu-lui, trebuie fdcute spdldturi sau bdi de gezut. Se iau 50 grame de fi l imici uscate sau de2 ori cite 2 miini pline de fi l imici proaspete pentru fiecare baie de gezut. O femeie dinStuttgart mi-a scris cd solul ei suferise de o ciuperci la picior. Ce nu incercaseri!Bdile, alif i i le si pudra nu ddduserd nici un rezultat. Atunci au incercat cu alif ie defi l imic5. Dupd opt zile, locurile deschise s-au vindecat gi aga au rdmas. Nu-i minunat?Pe lingd alif ie ar trebui preparatd 9i o tincturd de fi l imicd (a se cduta releta la ,,Moduride folosire'). Aceastd tincturd, diluatd cu apd fiartd, este foarte potrivitd la compreselepreparate pentru rdni, contuzii, hematoame, rupturi musculare, ba chiar pentru ul-cerali i purulente sau de naturi canceroasi, pentru rdni deschise din cauza escare-lor, pentru umflituri, abcese si pustule.

Nu numai preotul Kneipp s-a zbdtut pentru a impune fi l imica drept un mijloc fi-toterapeutic de vindecare a ulcerali i lor canceroase, ci 9i medici cunosculi ca dr.Stager, dr. Bohn, dr. Halenser si all i i . Dr. Bohn citeazd aceastd plantd ca fi ind cel maiimportant mijloc curativ in boli le canceroase, atunci cind nu se mai poate interveni pecale chirurgicald 9i recomandd sd se bea ceai de fi l imicd o perioadd mai lungd detimp. Sucul proaspdt stors al f i l imicii poate fi folosit cu mare succes chiar in cancerulpieli i . Hemangiomul uns vreme mai indelungatd de citeva ori pe zi cu suc proaspdtde fi l imica poate fi fdcut sd dispard, la fel 9i semnele din nastere (sub formd de patdcoloratd) sau keratoza senil i (petele de bitrinele) 9i petele aspre de naturi can-ceroasd de pe piele pot f i astfel indepirtate. Recent, medicul gi cercetdtorul ameri-can, dr. Drwey, a atras atenlia asupra puterii curative unice a fi l imicii la cancer; a pututconsemna reugite tdmdduitoare foarte bune.

Ceaiul de fi l imicd se administreazd intern 9i in boli gastro-inte$tinale, in crampesi ulcere stomacale, in inflamalii ale colonului, hidropizie si hematurie. Elreprezintd, de asemenea, un mare ajutor in viroze gi infecli i bacteriene. Ce efectminunat are folosirea ceaiului proaspdt de fi l imicd reiese dintr-o declaratie pe care mi-afdcut-o un medic: O feti la de doi ani gi jumdtate se cam imbolndvise dupd repetareavaccinului antipoliomielit ic; avea diaree cronicd, sldbise, se constataserd o scddereevidentd a vederii 9i tot felul de greutdli de nutri l ie. La un consult clinic se determinasein cele din urmd cd ar avea paratifos, motiv pentru care fata era linutd sub observatiemedicald. Dupd o folosire de o sdptamind a ceaiului preparat din flori proaspete defi l imicd 9i administrarea unui numdr mic de medicamente homeopatice, copilul s-arefdcut in mare mdsurd. Rezultatul analizei fdcute imediat gi repetate de 3 ori a ma-teri i lor fecale, in vederea depistdri i agenli lor patogeni ai t ifosului, a fost pentru primadatd negativ."

Deoarece fi l imica dd rezultate bune in icterul infectios, este un leac excelent si inboli le de ficat. Flori le, frunzele gi tulpina sint opdrite cu'apd clocotitd, iar ceaiul se beaneindulcit. La boli le enumerate mai sus se pot bea 3-4 cegti pe zi, aproximativ 1 l ingurdla fiecare sfert de ord. Se obline un mijloc vermifug dacd se prepard un ceai din tl+ l i-tru de apd si 1 l ingurd plind de flori de fi l imicd. Sucul tulpinilor proaspete indepdrteazdverucile (negii) 9i scabia (ri ia); dacd infuzia se fierbe 9i locurile atinse sint imbdiate inea, atunci se vindecd eczemele 9i inflamalii le ganglionilor. Ceaiul, consumat zilnic,are efect depurativ. Persoanelor care folosesc ochelari si care fac cite o baie de ochicu ceai cildut l i se intdregte vederea. SpdlSturile cu infuzie de fi l imicd gi coada-calului,

amestecate in parli.egale, ajutd-in ulcerali i si tumori canceroase, la picioarele cu ul-cer varicos, in osteoporozi, in abcesdte'coapJei gi in ;t;it;-,]rfti purutente, carenu vor sd se vindece. Se ia 1. lingurd cu virf din a'cest amestec pentru ilz ritru oe ipi :Pentru a reliefa performanlele u-nice ale ceaiului de fil imici, ag.dori sd mai ingir citevarezultate concludente: o asistentd medicald care sufJr"i' J"i" te'Jpt ani de o in-flamalie a colonului isi luase ori la un medic rp_"","tirj. A^fosi stituiia, dupa broguramea, sd ia ceai de,fil imicd..Pe parcursul a p.atru tite Joaut, incetut ",

in""trt, cite doudcegtlcu ceai de fil imicd. Nici nu i-a venit sd creadd-cind a"p;;;i jtotosire scurtdtot r-aul i-a dispdru! _-,o cdlugdrild.mi-a povestit cd suferea d; ai;rJputernicd. Desia bdut ceai de mugelel, nu s-i simlit nici'o ur"ilor"rl. noi" cind a r""rr!'i"'.!]iril'bfilimicd a fost inlaturat, rdul in timpul cet mai scurt. - o irti ;t;gd;i-;;iin B"u"ria sechinuia deja de 15 ani cu o ciupercd la picior gi avea deseori si flebite. A reusit sdajungd, in cele din urmd, prin uzul alifiei' de filimica, l";;;;"-b"rJ1'-pijr!"rlibl "1Florile de fil imicd, 2,lingurife rase la 1 ceagca c, ipi, sint un rii it iv ufor. - crustetedin nas se pot vindeca.ugor cu atifie oe dtimicd. ooi"iuufi; ffiH;ii lEu" nu suporrdunty13 de porc poate folosi la prepararea..alifiei si grdsime'vegetald de calitate. pentrua obline o pomadd mai arifioasb, se toarnd in ea bit"eiie carda"putin uiei.-

MODURI DE FOLOSIRE

f nfuz_ie: 1 lingwita (cu virf) de plante la tr+ litru de apd.Bii de sezut: De 2 ori 9,lr ? mfini pline de ptante pibi.p"t" sau 100 grame depldnte u.scate la 1 baie oe Eezut (a be vedea , Bdi de sezut,,, la ,,parteageneralS")SpSl6tu_ri:^1 lingura (cu virf) de plante la tlz litru de apd.I Inctura: Se pune 1 pumn plin de flori intr-un litru dd rachiu natural, se lasd 14zile la soare sau la cdldurd de cca. 20 grade.Afifie de fil imicez,$^! ori 2 miini p|ne,oeiiLimica (frunze, tutpini gi flori) sinttdiate mdrunt 500^grame de osinzd de porc hrbnit natural sau de unturdde porc bund se infierbintd astfel dg parcd s-ar pune gnilele ra pr"Jiilinaceastd unturd fierbinte se introduc fil imicile tdiate, se tdsd se sfilf ie bine,se amestecd si se iau de pe foc. Se acoperd gi se lasd sA stea timo oe ozi. A doua zi, prep-aratur se incdtzegte ubgr si'se tirtietza t;ir:; 'bucatede pinzd sau tifon in vase curate, pr'egetit6 dihainte.suc proaspit:_se qpata frunzete, tutpinitjgi ft;ri i; ;i se trec, in stare umedd,prin storcdtorul electric de uz casntc.

LEURDA (Ailium ursinum)

,. .Fiecare primdvard lduc9 speranle in soare gi c5ldur5. Ne simtim iardgi veseli siplini de avint, ne bucurdm de prima inverzire a naturiisi J" uoiogia'' iumii pisarilol clintlea,oa.fiinfd, c.a de un autentic dar de lJcreitoi.ln fala acestei noi sptendori verzi,ar trebui sd pdgim qpre o noud curd de primdvard, o curitire 9i depurril ie a orga;isjmului care duc la o improspdtare gi invioiare igienici d;;;'e J"'iriiiJreamd.Mai ales leurda, numitd 9i ai-ciordsc, ai-di-pddure, ai-sdlbatic, aiuti, aliu, aliu-de-iunie, leoardd sau leordd, fac6 parte dintre acesti vestitori i i p;irr;;ri l.?runzete, de unyefgq proaspdt, lanceolate, lucioase, asemdndtoare celor alb ldcrdmioarei, ies dintr-unbulb lunguiet care este inconjurat de membrane albe, transparente. Tulpina netedd,

30

de un verde deschis, impreund cu pot i ru l a lb ajungpind la o indll ime de 30 centimetri. Leurda creste nu-mai pe cimpi i bogate in humus si umede, sub tuf isur i ,in pdduri de foioase 9i alpine. I se simte puterniculmiros de usturoi chiar inainte de a zdri planta. El i-a siadus in popor numele de ,,ai" - sdlbatic, de pddure -,insemnind usturoi: acest miros exclude fdrd nici oindoial5 orice confuzie cu frunzele ldcrdmioarei saucu otrdvitoarea brindugd de toamnd.

La inceputul primdverii, multe zdvoaie sintacoperite cu frunzele proaspete, verzi ale leurdei. Elerdsar din pSmint in april ie si mai, uneori chiar maidevreme. Flori le devin insa vizibile abia pe la mijlocullui mai sau in iunie. Puternice forte vindecdtoare zacin ea 9i se spune ci gi urgii o cautd cind ies dinhibernare, pentru a-si curdla stomacul, intestinele gisingele. Leurda conline in esenld proprietdti leusturoiului nostru, numai ci are o putere curativd multmai mare. Este, de aceea, deosebit de indicatd incurele depurative de primdvard si ajutd la vinde-carga bol i lor cronice de piele.

Intrucit frunzele isi pierd forlele lecuitoare in stareuscatd, in cura de curdlire 9i depurafie de primdvardele se folosesc proaspete. Se pun, tdiate mdrunt, pepfinea cu unt; tocate fin, in loc de alt condiment(nefierte) in supa zilnicd, pe cartofi, in perigoare,

chiftele sau alte mincaruri al cdror gust estg imbundtdtit altminteri cu pdtrunjel. Frun-zele pot fi preparate 9i ca piure sau salatd. Intrucit folosite in cantitdti mari au un gustinlepdtor, dr tr'eOui amestecate in piure cu frunze de urzici.

Frunzele tinere se adund in aprilie si mai, deci inainte de inflorire, iar bulbii lasfirsitul verii gi toamna. Bulbii de leurdd pot fi folosili la fel ca usturoiul. Este indicat capersoanele cu stomac sensibil sd toarne lapte cald peste frunzele si bulbii tdiatimdrunt, sd lase totul sd stea 2-3 ore, apoi sd bea acest lichid, inghititurd cu inghititura.

Pentru a avea pe tot parcursul anului leurdd in casi 9i a beneficia de puterea eitemeduitoare, se prepard o tincturd de leurdd (a se vedea ,,Moduri de folosire"). Dinaceastd tincturd se iau zilnic 10-12 picdturi in pulind apd. Aceste picdturi ajutd la omemorie excelentd, previn arterioscleroza gi alungd multe alte afecliuni gi indispozili i.

Leurda are un efect foarte favorabil asupra aparatului digestiv. Se recomandd atftla diaree acuti si cronicd, chiar dacd aceac.a este insolitd de baloniri si colici, clt gila constipalie, dacd aceasta se bazeazd pe spasme interne sau pe lenevirea in-testinelor. Viermii intestinali, chiar gi l imbricii, mor la citva timp dupi folosirea leurdei.O datd cu imbunititirea activitdlii intestinale dispar si acele indispozitii care apar ade-sea la oameni virstnici sau la gurmanzi din cauza intestinelor lenese, inactive sau preapline. Insomnia, tulburdrile cardiace provocate de stomac, indispozili i le provenite dinarteriosclerozd sau hipertensiune arteriald - ca vertijul (ameteala), senzatia deapdsare (la cap), de neliniste 9i depresiunile - vor ceda. Suprapresiunea scadetreptat. Vinul de leurdd (a se vedea ,,Moduri de folosire') este un preparat minunatpentru toli bdtrinii cu vegnice secrelii pulmonare abundente gi greutil i in respiralielegate de acestea. Chiar in cazurile de tuse rebeld indelungatd se scapd de flegma side insuficienla respiratorie provocatd de ea. Acest leac este indicat in tuberculozdpulmonard 9i hidropizie, de care suferd deseori cei bdtrini. Frunzele folosite in stareproaspdtd curdld rinichii si vezica, favorizind urinarea. Rinile care se vindeci greu,

u_nse cu suc proaspdt de leurdd, se vor inchide rapid. Chiar gi starea bolnavilor car-diovasculari se amelioreazS.

Leurda este un mijloc depurativ incd neapreciat la justa sa valoare, care se dove-d.eqtg bun. mai alers pentru epiderma cronii suferinil i . Medicul naturist gi preotulelvelian Ktjnzle..a..ldudat.in mod special aceastd plantd: ,,Ea curdld intregul orgjanism,face _singele sdndtos, alungd si distruge substanlele otrdvito"rej per.oanele mereubolndvicioase, cele cu eczeme si cu tenul fdinos, sbrofuloSii Si reumaticii ar trebui sdvenereze leurda asemenea aurului. Nici o planta o" p" pihi'ii il;;i; atft de eficacepentru curdlirea stomacului, a intestinelor si a singelui. Tinerii ar inflori ca niste roze sis-ar deschide ca un con de brad la soare!" KUnile aratd mai incolo ca gtib famili i aicdror membri erau..inainte ,,tot t impul anului bolndviciosi, mergeau din doctbr in OoCioi,gl qilld_q gruplii si eczeme, scrofulogi pe tot corpui, patizi de parcd ar fi zdcut deyain groapi g! i-a1 fi qiciiJ gdinile iardgi atard de sub pdmint 9i caie s-au insdnatosit ;iinvlorat dupd o intrebuinlare mai indelungatd a acestui dar niinunat al Dumnezeiri i ' , .

MODURI DE FOLOSIRE

sub formi de condiment: Frunzele proaspete de leurdi se mdruntesc capdtrunjelul sau ceapa gi se presard pe piine, in supe, sosuri, s'alate simincdruri cu carne.

Tincturd de leurdd: Frunzele sau bulbii tdiali mdrunt se introduc intr-o sticldpini la git fard a se indesa, se toarnd'deasupra rachiu de secard sauorice alt rachiu de 38-40% fdcut in casd si se lbsa 14 zile in soare sau inapropierea maginii de gitit. Se iau de 4 ori pe zi cfte 10-15 picdturi inputind apd.

Vin de leurd6: Se ia 1 pumn de frunze tdiate mdrunt, se lasd sd dea citevaclocote in tl+ litru de vin alb, se^indulcegte dupe gust cu miere sau siropgi se bea din acest vin peste zi, incet, inghitituid c[ inghititurd.

MACRIgUL-IEPURELUI (oxalis acetoseila)

Este denumit in limbajul popular gi macris-de-pddure, macrigul-caprei, mdcrig-pasaresc, mdcrisor-tri-foios, mdcrigul-cucului, pita-cucului, trifoiu-acru.

. Mdcrigul-iepurelui acoperd solul pretutindeni inpadurile noastre de foioase si conifere cu un covor defrunze de un verde deschis, bresdrat cu flori albe. deli-cate. Priveligtea sa este extrem de placutd ochilor. Cindmerg sd culeg ciuperci, mi se intimpla uneori sd mdaplec dupd o frunzd si si o mdninc. Florile le adun incantitdti mai mici pentru un amestec de ceaiuri pe careil citez la pag. 87.

Mdcrigul-iepurelui nu se usucd, ci se intrebuinteazddoar in stare proaspdta. El inliturd pirozisul (arsurile la stomac) gi tulbuierile d;p;:tice 9i digestive ugoare.- Pentru aieste indisi:ozilii, el se bea su'b'forme de ceai rdcitln prealabil, in porlii de cite 2 cegti. pp zi. Contra icterului, a nefritei, a eruptiilor cu-tanate si a viermilor, doza respectivd se bea caldd._ Medicina populard recomandd sucul proaspit stors pentru cancerul incipient la

stomac, tumorile si ulceralii le canceroase interne si externe. Sucul proa'spdt se

32

obline cu ajutorul storcdtorului electric de uz casnic. Se iau 3-5 picaturi o datd pe ord,diluate in apd sau ceai de plante. Pe ulceralii le canceroase externe sucul proaspdtstors se unge direct.In parkinsonism (boala lui Parkingon), sucul se prescrie in doza de 3-5 picdturipe ord, luate intr-o infuzie de coada-soricelului, iar extern se folosegte pentrufriclionarea girei sglner1i, Diluarea 9i dozarba trebuie respectate cu stricte!. ttt rI ."n-cere de stomac, ulceralii si tumori, cit si la boala lui parkinson.

MODURI DE FOLOSIRE

Prepararea ceaiului: Se opdregte 1 l ingurd de frunze proaspete cu l l2litru deapd gi se lasd sd stea putin.Suc proaspit: Se spald fruhzele gi se storc cu ajutorul storcdtorului electric deuz casnic.

M U9ETELU L (Matricaria chamomiila)

^ Yd

- 11t9, denumiri: mamorili, mdrariul-ciinelui, matricea, morund,

._X .il T" mu9€let_oe_ctmp, roman, romanitd, romagcd.-qM f ,Cregte.pe ogoare, soluri argiioase, cfmpi!, luminiguri, costise,

_*Xlc=-f" I / pe lanuri de cereale, cimpuri d-e porumb, trifoi, cartbti gi steiri.

ffi \\ W''"?1"#ruii.TyJ J'Hl?L?#.:ii'ia?"#lJl"L Tru T:nslJil';qffi :x'Tlil'Jile:"?iJ:;"3#1i,,ifi1i,"33,?l'J!JH"X1ig.l',xi3i,"J

qNY t spre deosebire de al musetelului sdlbatic, concav, mirosulitN[df deosebit de aromat 9i plicui. Nu cred ca'este necesard o

+MLTft , 7| descriere mai aminuntitd a acestei flori atft de cunoscute. Capi-'4/f( \}ffi tulele florale terminale'se cotecteaza din-m"i pn* ir ;ili, 5;-h" preferat in soarele amiezii. Nu este o exagerare da6e iitez'\\ nl'h?iiJy,i:X?U; j""%:i5:'iX;#?i,"$JT5,:*#," T?rales contra crampelor .9i a durerilor abdominale (coiici1. et ajutd gi in uf-iohari,

9j:l::-' eruplii, dureri db stomac 9i secrelii stomaial" i6rno;i;, tirroureri men-struale (cum ar fi amenore.ea) 9i aite afecliuni ate organetor Fa"i;h;; in inio,iiiii,epididimitS, febrd, dureri de pe urma riniior si dureride dinti.Mugelelul are efe.ct sudoiific, calm.ant, antispasmodic, ie_zinfectant si antiin-flamator in inflamalii de.tot felul, mai ales ale'mucoaselbr. Extein, mugelelul seadministreazd sub fo.rmd de comprese gi spSldturi in conjunctivi=ie-Ji'alte inilamatiiale ochilor, in eruptii cutanate *re prd.voacd mincdrimi 6;r srpl;riii, .]ig;;il;;l;

9ltptilg de,d.i1!i, prircum gi-la spSlarea rinilor. Cind avem Jupiilii,1-i'fi bin" si bemoe Tlecare data cite. o ceas, cd cu infuzie_de mugetel; ne-am linisti inainte ca inima sd nefie afectatd. Foarte indicati este o pernd uscati iu mugefel, a$licatd cjtOa local.,^."9?iP

tl=:P:Ftrrile cu fuqgtgl au un efect calmarit,'cu ihftuenld benefici asupraIntregulul sistem nervos. Oup4 boli grele sau stdri de epuizare vd veti simti cuiindmai bine. s,l linigtili sufletegte. in ingri;irea dumneavoasird cosmeticei sa fi, ijiijimugetelul. Dacd face,ti sdptdminal o 6ai6 a fetei cu infuzie de mugeleL veli veoea cuiltenul dumneavoastri infloreste si culoarea ielei se improspr6'a;t.'gi'in r"giiii*"

33

pirului ar t rebur sd fo losi l i infuzia de mugelel , mai ales dacd avel i parul b lond.Spdlindu-vi astfel pe cap, pdrul vd va deveni vaporos gi va cdpdta un luciu frumos.

Mugefelul usureazd scaunul fdrda avea efect laxativ gi este astfel indicat indirectintratamentul intern al hemoroizilor, care pot f i tratali si extern cu alif ie de mugelel.Aceastd pomadd poate fi folosita gi pentru vindecarea rdnilor. Guturaiul 9i sinuzita seamelioreazd repede dacd se inhaleazd vapori de mugelel. Dupa un astfel de tratamenttrebuie stat, bineinteles, la cdldu16.

Uleiul de mugelel era folosit incd din antichitate ca freclie contra nevralgii lor si areumatismului ar t icular. La vechi i egipteni , musetelul era considerat , dator i td puter i isale de a scidea febra. drept f loarea zeului soarelui . Numele de Matr icar ia este der i -vat din latinescul ,,mater" : ff l?ffId, deoarece mugelelul era uti l izat in boli le mamelor 9iale femeilor in generall In vechile cdrli despre plante medicinale se poate cit i cd uleiulde muselel alungd oboseala membrelor, iar mugelelul f iert in apd gi aplicat pe vezicabolnavd calmeazd durerile.

Medicul naturist Johann Kunzle relateazd despre o femeie din sat, numitdvrij i toarea mugelelului gi foarte cdutatd de bolnavi; a ajutat cinci persoane cu auzulslab sd-gi recapete auzul, prajind o ceapd-de-mare, Urginea marit ima (care se cultivdin horticulturd), in ulei de musetel 9i picurind de mai multe ori uleiul cald in ureche.

Aceastd ,,vrdjitoare" fdcea sd se migte iardgi membrele paralizate, cu ajutorulfrictiunilor cu ulei de musetel. Contra durerilor de ochi punea la fiert mugelel in laplesi i l 'apl ica sub formd de'c6mprese calde pe ochi i inchigi , care se v indecau'cur ind. in6ontinuare, preotul Krjnzle istorisegte. ,Un lesdtor nu mai putea dormi decit gezind; alt-fel avea senzatia cd se sufocd. Femeia l-a privit pe om drept in ochi gi i-a declarat cd elnu poate urina, ceea ce omul i-a confirmat. l-a spus sd-gi pregdteascd imediat o sticldmare cu vin pe care sd-l f iarbd cu mugefel, din care sd bea un pahar plin dimineala giunul seara. Urmarea a fost cd a reusit sd elimine o cantitate incredibild de urind, maiintfi tulbure, apoi tot mai clard; in opt zile era vindecat."

MODURI DE FOLOSIRE

Prepararea ceaiului: Se opdregte 1 linguritd (cu virf) de flori de mugelel cu 114litru de apd 9i se lasd sd stea pulin.

Adaos la baie: Pentru bdile in cadd se iau de 2 ori cite 2 miini pline, pentrubdile fetei 9i spilatul pdrului cite 1 pumn plin de flori de mugelel; canti-tatea respectivd se opdregte gi se lasd sd ,,tragd".

Comprese2 1l4litru de lapte in clocot este turnat peste 1 lingurd (cu virf) demugefel, se lasd sd stea pulin, se strecoard 9i se fac comprese calde.

Aburi de muselel: 1 lingurd (cu virf) de mugelel este opdritd cu 1 litru de apiin clocot, Vaporii se inhaleazd stind cu capul sub un prosop.

Perni cu plante: Se umple un sdcule! de pinzd de in cu flori uscate demugelel 9i se insdileazS. Se incdlzegte bine intr-o tigaie uscatd 9i seaol icd local.

Ulei de mugetel: Se umple o sticld pind la git, fdrd a se indesa, cu flori pfoas-pete de mugelel culese in soare 9i se toarnd peste ele ulei de mdslinepresate la rece. Uleiul trebuie sd acopere florile. Sticla se lasd, bine astu-patd, 1 4 zile in soare. Se pdstreazd la frigider!

,J+

Alif ie de musetel: 200 grame de grdsime de porc se infierbintd capentru a frige ceva 9i se adaugd 2 mfini pline de flori proaspete demugetel; vor da in clocot, ridicindu-se spumegind. se amestecd, se aco-perd 9i se pune totul peste noapte intr-o incdpere rdcoroasi. A doua zrse incdlzegte incd o datd ugor gi se stoarce printr-o bucdlica de pinzd dein. Din experienld a reiegit cd cel mai bine se procedeazi astfel: Se puneo bucdlicd de pinzd de in intr-o sitd, aceasta se lixeazd peste un vas cucioc gi se sto-arce. Pasta alifioasd este amestecatd apoi uniform, dupdcare se toarnd in borcane curate.

NUCUL(Juglans regia)

Nucul, numit in popor si nucar sau nuc-costeliv,infloregte in luna mai incd inaintea formdrii gi aparitieifrunzelor. Frunzele proaspete se adund in iunie, nucileverzi la mijlocul lui iunie, atita timp cit mai pot fiinlepate ugor, cojile verzi de nucd pulin inainte de a secoace 9i de a deveni maro, iar fructele coapte inseptembrie.

Ceaiul din frunze de nuc este un mijloc eficace intulburirile digestive, deci in constipatie gi in inape-tenli (l ipsa poftei de mincare), precum qi incuritirea singelui. De asemenea, el se intrebuinteazdcu bune rezultate in tratamentul diabetului si contraicterului .

O infuzie din frunze de nuc ca adaos la baie estebund contra scrofulozei si a rahitismului, contra os-

leopolgzei 9i a umfl6turilor la os, ca 9i a unghiilor purulente de la miini si picioare.Spalali in caz de eczemi la cap (mai ales la sugari), rofii (coii) si scabie (rii i) locurilerespective cu infuzie din frunze verzi de nuc si veti vedea curind iezultatul!

Spdliturile, respectiv biile cu ace^st adaos' ajutd in acnee, "rrptii

purulente,transpiralia picioarelor 9i leucoree. Se cldtegte gura cu aceastd infu2ie'in caz destomatiti ulceroasd, afectiuni ale gingiei, gitului 9i laringelui.

O infuzie concentratd din frunze de nuc, addugatd la apa de baie, vindeci de-gerdturile $i in cazul unei cideri masive de pir se poate ajunge la rezultate bune,masindu-se mult pielea capului cu acest lichid. El este un produs natural exceptional siimpotriva piduchilor de cap reapdruli in ultima vreme. Frunzele proaspete allnga gialte insecte nedorite.

Din nucile verzi culese inainte de Sinziene, deci aproximativ pe la mijlocul lunii iunie(nucile trebuie sd poatd fi inlepate ugor), se poate prepara o tincturi de nuci carec.urele.stomacul,.ficatu!gi singe_le giinldturd hipotonia (lenevia) stomacald si colitade putrefaclie. Aceastd tincturd este, de asemenea, un remediu excelent contrasingelui ingrogat.

35

MODURI DE FOLOSIRE

lnfuzie: Se opdregte 1 l ingurita (cu virf) de frunze de nuc tdiate mdrunt cu 114litru de apd proaspat f iarta si se lasd putin sd stea.

Adaos la bii si spdldturi: 100 grame de frunze pentru bdile complete, iarpentru spdtdturl_t l ingurita (c"u virf) de frunze maruntite la 114litru de apd(a se vedea ,,Bei complete", la ,,Partea generald"). pentru o infuzieconcentratd se ia o cantitate dubla.

Tincturd de nuci: Aproximativ 20 nuci verzi sint tdiate in sferturi si introduseintr-o sticld cu git larg; se toarnd deasupra 1 l itru de rachiu d6 secard, inaga fel inclt sd acopere nucile cu un strat gros de 2-3 degete. Sticla, bineastupatS, se lasi intre 1 4 zile 9i 4 saptamini la soare sau la cdldurd. Dupascurgerea acestui t imp, continutul se strecoard si se introduce in sticle.Se ia cite '1 l ingurila plind in funclie de necesitate. Puteli obline un l ichiorde nuci foarte gustos dacd addugali la nucile verzi 2-3 cuigoare, 1 bu-cata de scorlisoard, 1 baton mic de vanil ie gi coaja spdlatd, netratatd cusubstante chimice a unei jumatali de portocald. 500 grame de zahdr sefierb in 114 litru de apd, se iasd sA se rdceascd si se tolrnd peste tincturafi ltratS.

OBLIGEANA (Acorus calamus)

Alte denumiri: buciumas, calamar, calamuz, calmend, crin-de-apd, paporotnec, papurd-ro9ie, speriband, speteazd, tar-tarachi, trestie-mirositoare. Aceastd plantd acvaticd esterdspinditd mai ales pe l ingd bdll i, lacuri, mocirle gi pe malulapelor l inistite. Din milul de pe mal se ridicd vertical rizomul, dincare rdsar numeroase frunze in formd de spad5, care ajungpind la indll imea de 1 metru. Tija, presatd plat, are in mijloc unpisti l conic, in nuante de la verzuliu la maro-gdlbui. Rdddcinaeste groasa cit degetul, creste pini la o lungirie de 1 metru giare, in stare proaspdtd, un gust amar, puternic condimentat.Uscind rdddcina, aceasta igi mai pierde din aromd si tdrie. Seculege in primdvara timpurie sau in toamna tirzie.

Rdddcina obligenei nu este uti l izatd numai datoritd puterii eiintdritoare in cazul unei slibiri generale a organelor diges-tive, in balondri stomacale si intestinale, precum gi in colici,ci ea ajutd gi in deregliri glahdulare 9i arti"iti. Rad'dcina con-tribuie foarte mult la curdtirea de mucoziteti a intestinelor sistomacului cu secrefi i ' abundente. Esie indicatd Ei fnhipometabolism (metabolism sc6zut), in hipotonie (lenevie)intestinali, in clorozi si hidropizie.

Oamenii neobisnuit de slabi, care au pierdut in greutate nu din lipsa unei hranebune, ar trebui sd bea ceai de obligeana si sd faca din cind in cind cfte o baie com-pleti cu adaos de obligeanS. Oblig1eana inldturd inapetenta, se recomandi in cazulfuncfionirii proaste a rinichiului si este un mijloc bun de curdlire pentru organism.Ceaiul este de folos chiar copiilor alergici la gluten, suferind de celiachie, maladie totmai frecventd in ultimul timp. Rdddcina uscatd, mestecatd incet, i l poate dezobignui pefumdtor de patima. de fumat. Ochii sldbili pot fi intaril i dacd se ung de mai multe ori

36

pleoapele inchise cu suc proaspat stors din rddacina de obligeand. Sucul se lasdciteva minute sd-si facd efectul, apoi pleoapele sint spdlate cu ap5 rece.

Adesea am putut aduce un ajutor substantial in degerdturi sau cind ingheatidiferite pd(i ale corpului, recomandind bdile cJe oblige5na. Rdddcinile sint 6jgliepeste noapte in apd rece, iar a doua zi se pun sd dea in clocot. Se iau de pe foc s-i selasd sd stea 5 minute. Se scaldd locurile bolnave 20 minute in infuzia nu prba fierbinte.Lichidul respectiv poate fi reincSlzit si refolosit maximum de 4 ori. Bdile au o actiunebeneficd 9i asupra miinilor si picioarelor reci, dar in acest caz ele trebuie fdcute itt sepoate de fierbinli.

Un birbat de 36 de ani nu se putea restabil i dupa indepdrtarea unei tumori hepa-tice. La intervale de cite 4-5 sdptamini fdcea puseuri de temperaturd. Pacientul urmasa fie dus din Linz intr-o clinicd din Viena. Soacra sa mi-a povestit ingrijoratd despreboala lui fdrd ganse de vindecare. Se constatase deja existenta unor tuberculi intebti-ngl.i care_ provocau febra mare. Si aici a ajutat rdddcina de obligeand. Este firesc faptulcd ip boli atit de grave ceaiui trebuie bdut citeva sdptdmini - ba chiar luni - in sir.

ln t impul unei excursii de la Weissenbachtal la Postalm am inti lnit un cuplu din Badlschl, care pornise pe munte echipat cu rucsacuri grele. Cei doi voiau si petreacinigte zile l inigtite intr-o caband cu aprovizionare proprie. La un popas am intrat cu ei invorbi si am aflat urmdtoarele:

Bdibatul, inalt de 1,85 metri si in virstd de cincizeci si ceva de ani, sldbise, de un anincoace, tot mai tare, fdrd a descoperi insd cauza. Cind a ajuns la 48 kilograme, a sur-prins, impreund cu asistenta medicald care-l insotea la clinicd, o convorbire telefonicddintre medicul lui 9i alt medic. A auzit. ,,Vi-l tr imit acum pe pacientul meu cel mai l ipsitde speranle - cancer pulmonar!" A aflat astfel, fdrd sa vrea, diagnosticul. Dupd aceeaa fost sfdtuit de cineva sd mestece cu sirg radacini de obligeand, pentru a-l ajuta inacelagi t imp sa se lase 9i de fumat, iar dimineala 9i seara sd bea ceai de coada-goricelului. Treptat, a inceput sa ia in greutate si, simlindu-se mai bine, nu s-a mai dusla doctor. Abia peste vreo jumdtate de an a fost iar la consultatie la medicul sdu.Acesta s-a ridicat brusc de pe scaun, cu miinile sprij inite de masa de lucru, uit indu-semut de uimire la cel pe care il credea de mult in groapa. Ce-ati fdcut?" a fost tot ce aputut articula. ,,Afi'l mestecat rdddcini de obligeand si am baut ceai de coada-goricelului. ' ,,Rdddcini de obligeand? Pe unde se gdsesc?" ,,Nu trebuie gdsite, domnuledoctor, se cumpdrd in orice magazjn de plante medicinale cu cil iva gil ingi!" Omul i9iredobindise atunci deja greutatea iniliali de 86 kilograme, iar jumdtate de an mai tir.zii.ra fdcut, cu un rucsac greu in spinare, excursia cu ocazia cdreia l-am cunoscut.

Ori de cite ori imi amintesc de urmdtoarea intimplare de demult, f ie pomenind-o inprelegerile mele, f ie notind-o pe hirt ie, ca acum pentru dumneavoastrd, ea imi apareca o providenla divina 9i sint intotdeauna migcatd pind in adincuri. Mama mea era gravbolnavd, avea nigte crize intestinale de nedescris 9i medicul mi-a spus intr-o zi cd artrebui sd md agtept la ce-i mai rdu: cd ar f i cancer intestinal. Era pe vremea cind incdnu md ocupam decit rareori de plante medicinale, degi gi pe atunci recurgeam doar lametode naturale si nu luam niciodatd doctorii. Aceastd comunicare a medicului m-auluit. De-abia mai eram in stare sd-mi vdd de treburile cotidiene.

Contrar obiceiului meu - ziua mea incepe de reguld la ora 6 dimineala gi seincheie de cele mai multe ori la 11 noaptea - m-am bdgat in pat imediat dupd ora 8seara. Tocmai reflectam la situatia disperati a mamei, cind a intrat sotul meu gi a pusun radio portativ l ingd mine, spunindu-mi: ,,Ca sd nu mai f i i atit de singurd!" Pulin dlpeaceea am auzit o voce la radio: ,,Vd vorbeste medicul casei. Rdddcinile de obligeanivindecd orice tulburare stomacali si inteit inali, oricit ar f i de veche si de realchiarmalignd. Se ia 1 ceagcd cu apd reie, se pune in ea 1 l inguritd rasd de rddacini deobligeand, se lasd sd stea peste noapte, se incdlzegte ugor a doua zi, se strecoard sise bea cfte 1 inghil iturd inainte si dupd fiecare masd. Acebsta inseamni 6 inghitituri pb

37

zi; mai mult nu este voie. De fiecare dati, ceaiul trebuie incdlzit la bain-marie. Acesttratament se referd la intregul traiect stomacal si intestinal, inclusiv la ficat, bile,splini si pancreas." Fericit5 la culme, i-am relatat mamei in dimineata urmdtoarb celeauzite, ea insd mi-a spus, fdcind cu mina un gest de resemnare: ,,Pe mine nu md maipoate ajuta nimeni.gi nimic!" lt4l"n procurat ridAcine de obligeand gi i-am dat-o exactaqa cum am descris mai sus. Veti fi de acord cd ce vd povestesc se'apropie de un mi-racol ,c indvel i af lacddejadupg l4zi lepemaman-amai jenat-enini ic. 's iptaminal ainceput sa ia in greutate clte 400 grame, dupd ce inainte staOise foarte muit. Datoritaacestei intimplari m-am_gcupat tot mai mult de fitoterapie si am putut fi de folos inmulte cazuri disperate. Rddacina de obligeand dd tot mereu iezultate uluitoare.

Cind aciditatea gastrici lipseste sau se afla in exces, rdddcina obligenei va gti s-oregleze in ambele cazuri.

O femeie din Vorarlberg q suferit timp de doi ani de dureri de stomac 9i a ajunssd nu mai poatd rezista nici o zi fdrd medicamente. La sfatul meu a luht ceie 6inghilituri de ceai din riddcind de obligeand si in trei zile i-au pierit orice dureri: nici nus-au mai repetat de atunci.

O altd femeie din Austria inferioard a suferit ani de-a rindul de ulcer duodenal.Pentru a putea suporta durerile, trebuia sd ia mereu medicamente. Nu mai tolera delochrana solidd, n-avea, oricum, nici pofta de mincare. Indicindu-i-se rdddcina de obli-ggane, a luat zilnic cele 6 inghilituri, drept care durerile s-au tot diminuat, dupd cincisaptdmini au trecut complet, i-a'revenit apetitul gi a putut suporta, ca gi ceilalli membriai familiei, o mincare de casd simpld dar consistentd.

Un bdrbat mai in virstd a suferit ani de zile de diaree. Se invdtase cu gindul cd nuva scdpa niciodatd de acest chin. Luindu-se dupd sfaturile mele dih cart ), 6 inceput sdbea zilnic din acest ceai. in scurt timp, intestinur i s-a vindecat.

Un bdielel care avea mereu diaree in ciuda unui regim alimentar sever a scdpat de9" gyPe 6 inghilituri din acelagi tip de ceai, recdp-dtindu-gi pofta de mincare giIngrastndu-se cu citeva kilograme, spre fericirea mamei sale.

Zece ani s-a chinuit un bdrbat cu diaree cu singe, de 30-40 ori pe zi. Prietenul sdupi-a povestit cd omql vesel, plin de viala de odinioard se transformase, este firesc,intr-unul ve,snic_trist. Tot ce incercase in'acesti ani ddduse greg. A fost pensionat re-lativ de tindr. Pe la Pasti a inceput, mai intii destul de scJptic, sd bea zilnic cite 6inghilituri 9q g.-"1 din radacind de obligeana, pe lingi care lua gi 2 cegti cu ceai defil imicd opdritd. Mare n ri-a fost mirarea cind mi-a scris solia lui cd lb inceputul lunii iuniea aceluiagi an omul si-a reluat lucrul.

MODURI DE FOLOSIRE

Prepararea ceaiului: Ceaiul din rdddcini de obligeand se prepari doar ca ex-tract rece. 1 lingurild ra-sd de rdddcini se rasd peste npapte in tlq litru deapd. Dimineala se incdlzegte ugor 9i se strecoard. inainte de folosire,ceaiul se incSlzegte in bain-marie.

Suc proaspit: Radacinile proaspete se curdtd cu grijd gi se trec prinstorcdtorul electric de uz casnic cit sint incd i.rmede.- '

Adaos la baia completi l Cca 200 grame de rdddcini se lasd peste noapte larece in 5 litri de apa. A doua zi se dd totul in clocot, se tiage de pe foc,se lasd sd stea pulin 9i se adaugd la apa de baie (a se ved6a ,,Bdicomplete" din,,Partea generald").

38

PAPADIA (Taraxacum officinale)

Pdpddia se numegte in l imbaj popular 9ibuh5, cicoare, crestdtea, f loarea-mdlaiului,f lori-galbene, ldptucd, l i l icea, niparticl i, papa-gdinii, pui-de-giscd. Aceastd plantd, vdzutd pepajigti gi toate intinderile de iarbd 9i con-sideratd de mulli o buruiand supdrdtoare,reprezintd pentru omenirea suferirldd o plantdde leac deosebit de valoroasd. Infloreste inapril ie-mai pe toate pdgunile, l izierele, cimpii lesi orice suprafati cu iarbd - un covor floralgalben care ne entuziasmeazd an de an.Planta evitd locurrle foarte ude. Are doud pro-prietdli remarcabile: Ajutd in boli le bil iare giin cgle hepatice.

lnainte de inflorire se colecteazd frunzele.prrgndvara sau toamna rdddcinile, iar tulpinile

in timpul infloriri i. Intreaga plantd are efect temeduitor. Euinsdmi mi-am creat un obicei din a pune, cum se faceprimdvard, intreaga plantd pe masd in formi de salati sau dea prepara la cind o salatd de pdpddie amestecatd cu cartofi sigarnisitd cu oud cleioase. Cind am fost in lugoslavia la curd,pacienli i primeau zilnic la masd, pe l ingd alte feluri de salate

proaspete, gi un castronag cu salatd de pdpddie. Medicul, un renumit specialist inboli le de ficat, a rdspuns la intrebarea mea referitor la aceastd problemd ca pdpddiaare o influenld cit se poate de beneficd asupra ficatului. Astdzi stiu cd tulpinile proas-pete, din care se consumd 5-6 pe zi in stare crudd, ajutd rapid in hepatita cronica(durere foarte acutd pinS sub omoplatul drept). Ele sint de folos 9i in diabet. Diabeticiiartrebui sd mdnince aceste tulpini, pind la 10 pe zi, atit t imp cit pdpddia este infloritd.Se spald tulpinile cu flori cu tot, abia dupd aceea se indepdrteazd floarea 9i semestecd incet tulpina. Aceasta are la inceput un gust amirui, este acrigoard 9izemoasd gi se aseamdnd cu andivele. Oamenii permanent bolndviciogi, care se simtabdtuli 9i obosil i, ar trebui sd facd o curd de 14 zile cu tulpini proaspete de pdpddie.Se vor minuna de efectul lor extraordinar.

Ele ajutd insd 9i in alte afecliuni. Ne scapd de mincdrimi, eczeme 9i erupti i,imbundtdlesc sucul gastric 9i curdld stomacul de tot felul de substanle care seelimind greu. Tijele proaspete pot dizolvafdrd dureri calculul bil iar, ele stimuleazd ac-tivitatea hepatici 9i bil iari. Pe l ingd sdruri minerale, pdpidia conline substanle cura-tive gi de sintezi foarte importante pentru inldturarea tulburdrilor de metabolism.Datoritd efectului sdu depurativ, ajutd gi in artrit i si reumatism; inflamalii le gangli-gnilor se retrag, dacd se line pina la sfirgit cura de 3-4 sdptdmini cu tulpini proaspete.In icter gi in afecliunile splenice, pdpddia se folosegte, de asemenea, cu succes.

Rdddcinile de pdpddie, mincate crude, la fel ca gi cele uscate servite la ceai auefect depurativ, de stimulare a digestiei, sudorif ic si diuretic, precum 9i stimulant.Ele fac singele foarte fluid, f i ind considerate un mijloc excelent contra singeluiingrosat.

Vechile cd(i despre plante medicinale istorisesc cd femeile foloseau ca produscosmetic infuzia preparatd din opdrirea plantei 9i a rdddcinii. Obignuiau sd-gi spele cuea ochii si fa!a, sperind sd capete astfel un ,,chip mai luminos". Pdpddia face parte dinacele plante care nu ,,hiberneazd", ci le cresc frunze gi in anotimpul rece.

39

, In fie-care-primdvard imi prepar un sirop din flori de pipadie, care are un gust ex-celent, fiind in acelagi timp gi .in profitut 'sanatalii. La tlrt'a dulce pe care o fac deCrdciun, folosesc numai sirop de pdpidie. ' -

I MSma mea s-a inti'lnit odatd cu o'femeie care-si umpluse gorJul cu flori de pdpddie.Intrebind-o ce face cu ele, a aflat releta p.entiu prepararea' deliciosului sirop depdpddie, pe care, la rirndul meu, o transririt mbi d"p"i",Se pun de 2.ori cite 2 mfini pline de.flori oe iapaoie intr-un litru de apd rece. Sepule la foc mic-pind inc-epe sd fiarbd, se lasd sd cjea citeva croJote-uri", .. ia oala depe foc gi se lasi totul sd stea peste noapte. A doua zi, se g"rrqt" ."niinrtrr intr-o iita,se scurge, iar florile se storc bine cu ambele miini. Sucul-se amesGii cu 1 kilogramde zahdr nerafinat, la care se adaugd o jumdtate oe lamii"laiiia t"iiii"o"i" se aruncddacd a fost tratatd cu substante chi-imrce). uai *rlta l-mii; #;gi; ;iJa tare. oata sepune fdrd capac p,e ,T3pi,na de gdtit. Peniru

" r" piitia toate vitaminele, se dd ta foculcel mai mic. Astfel, lichidul s,e evapora fird a tierbe. Siroprr ;;iln;]" ricit o datd,maximum de doud ori, ca sd i se poatd stabili adevdrata considten.td. N-are voie sdoe,v11e prea gros, cdci s-ar zaharisi dupd o pistrare ;; iil;;;gdG, dar nici preasubfire, cdci atunci ar incepe sd ferment'eze dupd un timp. freouieiidevini ,n .lropadevdrat, viscos, care, uns pe chifla sau pfinea cu unt ob ta rorf oe;un, este absolutdelicios.

Odatd lucra la noi un timplar ciruia ii pregdtisem pentru cind un platou cu hrandrege, i1 timp ce familia mea se delecta,cu'feliide piine cu unt unse cu acest sirop depdpidie proaspdt preparal $i tirrnplarul nostru a avut poftE sa gusie. brescdtor de al-bine fiind, nu m-a crezut cd am fdcut singurd ,,mierea'j. A fost iicintat si mi_a ,prs .asiropul putea fi doar cu greu deosebit ddmierea veritabild- n9 Ooriia'mai remarc cdbolnavii de rinichi 1u- suporti bine aciditatea mierii naturale, in timp ce siropul depdpddie este md sindtos si le prieste.Aceastd plantd medicinald valoioa.sd ocupd un loc insemnat in medicina populari.

Din pdcate, ea este cunosc_ut5 gregit de cea mai mare parte a populalidi gi con-side^rati o buruiani incomodd. -Intr-o procesiune de Joia Verde m-a frapat un fldcdiag care era stegar gi avea faladesflgurati de acnee. l-am atras mamei lyi'atenlia asuprb efectului oefiurativ al urziciigi pdpddiei. Mama 11ci nq gtia care-i pdpEdia, ddgi era departe de a fi 'o tocuitoare demetropold, ea triind irn ordgelul nostru. C]nd i--am bxplicat ilespre

"" pt"nta este vorba,mi-a declarat revoltatd ci cioar n-o sd-i ofere fiului ei'asemenea buruieni.

MODURI DE FOLOSIRE

Prepararea ceaiului: se pune p-este noapte 1 lingurild (cu virf) de rdddcini in1/4 litru de apd rece, se incdlzegte ^a

doga 1i Oina'iniepe s8 tarO- gi se fil-treazd. Aceastd cantitate se bea, inghiliturd'cu inghiliturd, 12 oii'inainte

_ gi Iz ord dupd micul dejun.Salati: Din frunze 9i rdddcini-crude, proaspete (a se vedea fragmentul respec-

tiv de text).fulpini: A se mesteca bine si a se minca zilnic s-10 tulpini crude, spilate.Prepararea siropului: A se vedea fragmentul respectiv de text!

40

iAruClrun-iTCUSTA (ptantago tanceotata)

Din marea abundenld a plantelor noastre medicinale voi alege in continuare unacare pare sd fi fost la fel de rdspinditd in vremurile indepartate cum este gi in zilelenoastre 9i care s-a bucurat de-atunci incoace de un renume remarcabil. Termenul

german* este format din wege + rich. Ultima silabd, asemd-ndtoare sirbescului ,,reiks", se inrudeste cu cuvintul latinesc ,,rex": Iege. Deci pdtlagina era regele drumurilor** gi

" crescut incd

din timpuri strdvechi spre binele si binecuvintarea omeniri i. Oi rugdciune anglosaxond, care evoci noud plante si se gdsegteil intr-un manuscris datind probabil din secolul al Xl-lea, se

, ,Situ, pdtlaginl,Mami a plantelor.deschisd catre est,outernicd in interior:Peste tine huruie carule,peste tine au cdldrit femei,peste tine au cSlSrit mireseoeste tine au sfordit tauri.Tuturor le-ai rezistat,s i l i te-ai impotr iv i t .Rezisti deci si otravii.gicontagiuni i ,gi riuluicare strabate tara!"

Astdzi este la fel ca atunci. Rdul strdbate lara 9i avem nevore de plante medicinalecum este pitlagina-ingusti - intilnitd 9i sub denumirile de iarbatdieturii, l imba-oii,l imba-bdlfilor, l imba-broagtei, pdtlagini -, mult apreciatd in vechile cdrti despre plantemedicinale, pentru a combate acest rdu. Ruda sa, pitlagina sau pitlagina-latd(Plantago major) - care mai este cunoscutd gi ca iarbd-grasd-de-grddind, iarba-bubei,iarbS-mare, limba-boului, l imba-oii, mama-pddurii, pldcintica-vacii -, nu-i este cu nimicmai prejos gi se folosegte exact la fel. Ambele cresc pe toate cimpiile, marginile dedrumuri de !ard, pdgunile, povirnigurile, l izierele, in ganluri gi pe terenurile umedenecultivate, fiind practic rdspindite in intreaga lume.

Pdtlagina se folosegte in primul rirnd impotriva maladiilor aparatului respirator,mai ales in cazul unor secrelii abundente ale mucoaselor, in tuse, tuse convulsivd,astm pulmonar, ba chiar in tuberculozd pulmonard. Preotul elvefian KUnzle, mediculnaturist popular 9i cunoscdtorul marii puteri de leac a plantelor noastre, scrie:,lntrebuinlare gdsegte intreaga pdtlagind in toate varietdlile ei, cu rdddcind, tulpind,floare gi siminld cu tot. Ea curdld stomacul ca nici o altd plantd, este de aceea indi-catd pentru acei oameni care au singe pulin sau prost, ficat 9i rinichi bolnavi,infil igare palid6, care fac eruptii, eczeme, care mai 9i tusesc putin, sint rigugili,slabi ca nigte ogari, chiar dacd i-ai bdga in unt. Ea-i ajuti sd se puni pe picioare pecopiii firavi, bolniviciogi, care nu se dezvoltd ca lumea in ciuda unei hrane bune."

Eu insdmi am putut fi de ajutor multor persoane suferind de astm pulmonar sibrongic, prescriindu-le pdtlagini-ingusti amestecatd cu cimbru in parli egale (a se

**" Pdtlagina se nume?te in l imba germand Wegerich (n.tr. \ .Wege : drumuri in germand, de gdsit sub forma wegain vechea germand de sus, adicd in dialectele din sudul Germaniei,

d intre anir 750 si 1050 (n. t r . ) .

41

vedea ,,Moduri d.e foloslre"). O astfel de infuzie este foarte recomandabild 9i in boli lehepatice. si vezicale. Peniru a combate cu efect extraordinar bronsita, astmul pul-monar si bronsic, geqiul se prepara dupd cum urmeazd: Se prn. r"t"rt 1 ceascd cu?Pd rece cu 1 felie oe Iamle io"5a """u.ta

a fost tratati cu substant" Jr'-i"i"":'ffi,;;fard coajd) gi 1 l ingurila plina de zahdr c-andel maro, se taia;t;;;;-5 ctocote, se ia9" P" foc si abia dupa aceea se adaugd 1 l inguri!5 plind din amestecul de ptanie. Selasdtlz minut in repaos. in cazurile mai grave, ceaiu'l trebuie pregdtit-proaspdt de 4-5ori p-e zi. se bea, inghiliturd cu inghifiturd, cit se poate de fierbinte] '

Dupd cum se poate cit i 9i in vech.ile.carli bespr-e plante medicinale, siminla depatlagind combate formarea calculului, dacd'se iau 8 jrame zitnic. Aidturi se bea ceaide pdtlagind' Siropul de patlagind-ingustd curSla singe'ie de impuritdti, toxine si virusi.Ar trebui utilizat pentru o adevaratd curd, luindu-se z-itnic inaintS; iidili;;# ;it;'i'l jngurd (copiii - cite 1 linguriti). (A se cduta prepararea siropului la ,,Moduri defolosire".)Printre larani este cunoscut cd pdtlagina este incd din timpuri indepdrtate un foarteapreciat leac contra rinilor. Odatd, un 1a1an s-a rdnit ta bimp Cu't un"ahe; spieuimirea mea, a luat frunze proaspete de pdilagind, le_a tarn niiit i i gif ._" pus pe ran6.Degi frunzele erau nespdlate, locul nu s-a'inflariat. Frunzele proaspete, ferimldi;, ;iltein cripituri, tiieturi, inlepdturi de viespe, oa chiar in mJgcit,iril"'0" ciine tl-riJi,de animale veninoase.si 9erpi, pe;rtru utiimii numai in caz d'J;;;s'tate, dacd nu seafld nici un medic la fata'locului. intr-o veche carte despre plante medicinale scrie:,,Dacd o broasci este muscatd de un pdianjen, se greol;gte'lJpatragina. ACeaita oajutd.'

, Frunzele proaspete, frecate intre ambele miini, amestecate cu ceva sare gi aplicatela git vindecd de gusi. Frunzele de pdtlagind puse in fantoti vrndecd bisicileprictnuite de prea mult umblat sau plimbqt 6 tunioare, fie'ea chiar il ig"{T;;;;dacd este tratatd..cu frunze proaspete fdrimitale. Frunzele ajutd, aplcate -pe iocurilebolnave, 9i in bolile canceroase de glande. in aceste cazuri este insd nine sd iepuni mqghiran proaspdt (1n cazuri uigente se poate folosi 9i maghiran ,scai; timacerat in ulei de mdsline. Se introducdmaghirani.rl intr-o "ticta,

se toZrni utei Oejsu-pra gi se lasd sd stea 10 zile la loc cdlduro!. Uleiul oe maghir'"n-oognrt se unga in1?X g]Tdelol bolnave, se pun frunzele fdrimitate deasuprali se teagd locul cu o bu-catd_de pinzd. In scurt timp se va simfi o ameliorare.

Cu ocazia unei prelegeri l inute ld biserica parohiali a orasului Linz am ardtat cdfrunzele farir"nrfate de pdtlagind ar putea vindecb orice ,ane, "riiafoJ"! "" ",,

fi vechede zece ani. Cind am vorbit, cinci luni mai tirziu, in sala gcoiii de cdlugdrile din Li;t, ;femeie a cerut cuvintul: ,,La vremea respectivi am pus la indoiilS afirmatia dum-neavoastrS' cA frunzele de patlagina vindecd orice rarii, oricft de veche ai ii. Vecin"mea avea de 17 ani ulcer varicos la picior, din cauza cdruia nu mai putea de mult sdiasi din casi. Chiar a doua zi i-am

'adus frunzele gi i le-am pus, iiupa inOrumirife

dumneavoastrd, pe piciorul bolnav. Trebuie sd-mi reirag orice bubiu: Fiana s-a inchisrepede gi nu s-a mai deschis in cele cinci luni care au tretut., '.Un alt.exemplu: Un invalid de rdzboi cu o protezd la picior cdpdtase rini deschisepe bontul piciorului ?Tputat, care s-au datorat unei canicule pretungite. Acestea nuvoiau sd se vindece nici cu alifi i, nici cu raze, nici cu injeclii. Cind gi-iaplicat frunzelede pdtlaginS-ingustd, rdnile s-au inchis peste noapte gi'omul a [rtirt sa]si Jioii"iigi

de ritmul normal al muncii si vielii sale.Eu insdmi m-am ajutat odata rapid cu suc proaspdt de pdtlagind-ingustd. Cu ani inurmd, nepolelul meu, _care avea pe-atunci un an 9i pe iare-l"lineari i; br;G, ;_;muscat din neastimpir de obraz, deasupra collr-ilui gurii. Lobul mugciturii mi-apricinuit cfteva zile nigte dureri foarte mari.'L-am tdmpoiat din cind in JinO cu-"r"nta

de pritlagind-ingustd. lmi fdceam griji sd nu se' formeze intr-o zj o nnt"riiria

42

canceroasd. La sfirgitul lui april ie, am participat cu sotul meu la o sesiune in Freistadt.Deodatd am sim{it pe vechiul loc al muscdturii un nodul intir it, cit un bob de mazdre,care se formase in timpul nopli i. lmediat mi-am cules de pe pajiste un pumn de frunzede pdtlagind-ingustd, le-am frecat intre ardtdtor gi degetul mare si am tamponat de maimulte ori in acea zi locul respectiv. Seara, intdritura de-abia se mai simlea; in diminealaurmdtoare dispdruse complet, spre bucuria noastrd. Nu este deci o exagerare atuncicind preotul Kneipp afirmd in scrieri le sale cd pentru fiecare boald a crescut o planta.Cu cit md adincesc mai mult in tainele fitoterapiei, cu atit trdiesc mai multe miracole.Mull i oameni mor anual in chinuri din cauza unor astfel de abcese canceroase, desiexistd remedii sub forma plantelor medicinale. Am putea fi cu toti i mai sdndtosi si maibucurogi de viald, dacd am ardta mai multd intelefciune fald de planlele noistre deleac. Bineinleles, in ochii negtiutori lor ele sint doar nigte buruieni. lncepeti sd vdocupali mai mult de aceste plante gi veli scdpa treptat de tot ce vd supdrd.

Aceste rinduri ale mele trebuie sd dea curaj 9i mingiiere tuturor bdtrinilor caresuferd de ani de zile de ulcer varicos la picior. Rdnile lor se vor inchide curind si sevor vindeca prin aplicarea frunzelor de pdtlagind. Wsta nu conteazd aici. Dacd existdsi o umflSturd puternicd, atunci piciorul se imbdiazi in extract rece de nalbd sau in in-fuzie de coada-goricelului. Marginile rdnii se ung dupd baie cu alif ie de fi l imicd (a secduta la ,,Fil imicd", la ,,Moduri de folosire"). $i pentru combaterea trombozei se reco-mandd cu cdldurd frunzele de pdtlaginS.

Aceste exemple aratd clar: Ne mai putem bizui pe farmacia Domnului - farmaciaverde - si atunci cind bolnavul s-a resemnat in legiturd cu orice posibil ajutor medical.

MODURI DE FOLOSIRE

Infuzie: '1 linguritd (cu virf) de plante la |q litru de ape - se opdregte, se lasdpulin in repaos.

Amestec de ceaiuri: 1 lingurild de frunze de patlagind cu cimbru in pdrti egaleeste opdritd cu 1l+litru de apd (a se vedea fragmentul respectiv din text).

Compresi de frunze: Frunzele proaspete de patlagina-ingustd sau depdtlagind-latd sint spdlate gi zdrobite pe un fund de lemn cu un sucitor detiifei, p?nd se formeazd un terci care se aplicd local.

Sirop, releta nr. 1: De 2 ori 2 miini pline de..frunze de patlagina spdlate se trecprin magina de tocat carne. Se adaugd acestui terci de frunze putind apaca sd nu se intdreascS, 300 grame de zahdr nerafinat si 250 grame demiere. Se lasi totul sd fiarbd la foc mic, cu amestecare continud, pind cindse formeazd un lichid viscos, care se toarnd fierbinte in borcane 9i sepdstreazd la frigider.

Sirop, reteta nr.2z Frunzele spilate se pun in straturi cu zahdr nerafinat intr-rln' borban de murdturi gi se'apasd ca be se indese. Astfel, totul se va aseza. inzilele urqrdtoare punerea in straturi se repetd, pini nu mai incape nimic inborcan. Intr-un loc ferit in grddind se sapd o gaurd, in care se introduceborcanul bine astupat cu 3-4 straturi de celofan. Se asazd deasupra oscindurd gi se pune o piatrd pe ea. Totul se astupd cu pdmint. Scindura gipiatra trebuie sd rimind insi vizibile. Datoritd cildurii constante, zahdrul sifrunzele fermenteazd, formind un sirop. Dupd cca. 3 luni, borcanul sescoate, sucul se stoarce printr-un storcdtor de fructe (nu printr-o pinzd), sepune sd dea citeva clocote gi se trage in borcane foarte bine astupate.Cine nu poate efectua acest fel de fermentatie sd lase borcanul in soaresau in apropierea sobei, pind ce siropul se asazd la fund. Si acest sirop sepune sd dea citeva clocote bune.

43

PEDICUTA (Lycopodium clavatum)

. PedicJlla este numitd in limbajul popular brddigor, brinca-ur-sului, brirul-vintului, bunceag, chindicutd, coad'a-alor-de-vint,corndlel, cornigor, crucea-pdmintului, netotd, pcelecd, piciorul-lupului, praful-strigoilor, talpa-ursului. Aceastd plantd,'asemd-nitoare mugchiului 9i vegnic verde, se tiriste pe sorur pddurii cunigte vrejuri lungi de 1-2 metri, avind rddicini micule, fine gisublrri. Din vrejuri cresc nigte tulpinife lungi de 7-10 ientimetri,moi-la pipdit 9i ramificate, care seamdnd cu iarba-neagrd, darau frunzele mai moi si mai dese. cind planta are palru ani,formeazd vara pisjiluri 'gdlbui care conlin polen, numit gi fdina-vrdjitoarei. Aceastd fdind se intrebuinleizd homeopatic, in cazulpo(iunilor de piele roase si rdnite.

Pedic_ula este o plantd de leac conlinind radiu. Ea po'ate fideosebitd u,sor de celelalte soiuri de mugchi datoritd vrejurilorlungi, as_emdndtoare unor sfori si a polenurui garben al pistilu-rilor ei. cregte numai in liziereld pddurilor gi i i peourile'inaltedrnspre nord, de la o altitudine de 600 rhetri in sus. Dupdtdierea copacilor (defrigiri), planta se usucd gi dispare in celedin urmd de tot, cdci igi pierde puterea de viald sub acliunea di-rectd a soarelui.

, Dacd_gtili in cercul dumneavoastrd de cunostinte un caz de cirozd hepaticd, chiarde este fdrd speran!5, dali curaj acelui om 9i indreptati-l spre pedicuta noastrd atft deimportantdin fitoterapie, Chiar gi oamenii care au boli 'grave de ficatrpot fi redati vieliidatoritd pedicutei.

ln Austria 9i Germania, pedicula este strict ocrotitd de lege. Recomand de aceeaca necesarul de plante si fie procurat din farmacii si magazine specializate in plantemedicinale. ComerJ.ul cu plante medicinale aduce peioicutl din tdrile nordice, a$ iilfteste garantatd o calitate buni.

Pentru reumatici 9i bolnavii d-e artriti, chiar gi atunci cind prezintd deja modi-ficiri ale formelor. articulatiilor, (incheieturilor), i:re_gum 9i in 'caz Oe conitip;iiecronicd si hemoroizi, recorhand cu cea mat mare cdldurd'ceaiul de pedicutd.'per-soanele care suferd de diaree trebuie si intrebuinteze insd ceaiul cu mlne precautie,ca sd_nu le provoace spasme intestinale. Pedicula n-are voie sd fie fiarti, ci doaiopdritd cu apd in clocot. Ceaiul se intrebuinteazd si in toate bolile ciilor urinare si aleqrga.netgl gen!!+, la duregi 9i tumefieri'ale tdsticulelor, ia ioimuleJ niripul"ii;rinichi 9i la colicile.renale. ln hepatite, la tumori ale tesuiului conjunctiv ai ficatu-lul, chlar dacd sint deja maligne, pedicula este indisperisabild. Ea-l aiutd pe convales-cent sd ge pund repede pe picioare cu forle depline.

-.So!ul unei femei mai in virstd pe care o cunosc a suferit ani- de zr,€ ds o grea in-

suficienli r^espiratorie.in timpul nopfii, tratatd ca astm cafdiac. ii era tot mai rXu, pindce s-a dus intr-o zi iar la doctor. ,,DabA nu incetati luc-rul imediat, in opt zile sinteii unom mort!" Medicul l-a trimis sd se interneze la spitalul Grieskirchen. nm aflat de la sotiabolnavului cd avea cirozd hepatici in ultimul stadiu. Cu ciroza hepatici merge mineTnmind o insuficienld respiratorie nocturnd. Dupa cftva timp, omul d fost trimis acasd cafiind pe moarte. La sfalul .mgu, solia sa a fdiut rost de pediculd,

""r" 9i-" fdcut rapidefectul. Nu considerali gi .dumneavoastri o minqne daca vd spun id Oupa prihaceagcd cu ceai de pedicule 9[rl a scdpat de sufocafii le cumplite din timpul noplii cucare se chinuise ani de-a rindul?

44

lntr-o excursie cu scop didactic pe care am fdcut-o prin pddure in Austria supe-rioard cu un mic grup, i-am atras atenlia insolitorului meu, botanistul dr. Bruno Wein-meister, asupra timaduitoarei pedicule in materie de cirozd hepaticd gi cancer la ficat.Drept care mi-a povestit urmdtoarea intimplare. Student fi ind, a fdcut cu cil iva prietenio excursie in munli. In drumul spre caband a gdsit printre jnepeni un vrej de pedicufd,pe care si l-a infdgurat amuzat in jurul pdldriei. Cind au ajuns sus la caband, unul dintreprieteni a fdcut un circel la picior, atit de dureros 9i de puternic, incit piciorul i s-asucit din incheietura genunchiului. Degeaba au incercat ceilall i sd-l ajute. Cabanierul aadus rachiu de drojdie gi piciorul a fost masat cu el fard nici un succes. DeodatS,tindrul Weinmeister a avut inspiralia sd-gi ia vrejul de pedicula de pe pdlarie gi sdinfdgoare cu el piciorul, de jos pind sus. Piciorul gi-a revenit pe loc la pozil ia normald.Dr. Weinmeister s-a gindit cd ar f i vorba de o coincidenld. Poate circelul ar f i trecut 9ifdrd pedic{d. ln drum spre casd a cules pentru gazda lui, care avea des circei lagambi, un pumn de pedicufd. Aceasta a scdpat-o imediat de circei. Dupi ani de zile,dr. Weinmeister i-a relatat unui medic specialist aceastd intimplare. De la el a aflat cipedicula este o plantd care conline radiu. De atunci au fost vindecali mull i oameni deastfel de crampe musculare cu ajutorul unor perne umplute cu pediculd.

O cunogtinld de-a mea a fost internatd la spital, nemaiputind urina. Bralul era dejaputernic umflat de la umdr la cot. Cind a iegit din spital, starea ei era aceeasi cainainte. Din fericire, tocmai aveam nigte pediculd in casd, cdci soacra mea de 86 deani suferea deseori de circei la gambd. Supozifia mea cd ar putea fi vorba la aceacunogtinld de un spasm vezical s-a confirmat in momentul in care i-am pus un sdculelcu pedicutd uscatd in regiunea vezicii urinare gi dupd doud minute a putut urina iardginormal. A mai purtat acest sdcule! cu pediculd citeva zile in regiunea vezicii; edemelede pe brale s-au retras treptat.

Eu insdmi am suferit ani de zile de hipertensiune arteriald. ln cele mai multecazuri ea provine dintr-o hiperfunclie renald. Deci mi-am pus la un moment dat pestenoapte un sdcule! umplut cu pediculd in regiunea rinichilor. A doua zi, tensiunea meaarteriald scdzuse de la 200 la 165. De atunci, imi aplic din cind in cind in zona rinichi-lor qn sdcule! umplut cu pedicufd proaspdtd.

in cazul circeilor la gamb6, pedicula se pune intr-o bucatd de pinzd care se leagiin jurul gambei. Se pot face insd gi bdi la picioare, iar pentru spasmele vezicale bii degezut, folosind pedicula (a se vedea ,,Bai de sezut", la ,,Partea generald", Pag. 8):

Dupi leziuni de pe urma rizboiului sau a accidentelor rdmin adesea cicatricecare provoaci spasme. Un invalid de rizboi avea pe spate o cicatrice in care puteaisd bagi mina de adinci ce era. Aceasti cicatrice ii provoca tot mereu spasmedureroase, care aveau drept consecinld valuri de transpiralie pe intreg corpul. Durerilese intindeau pind la pielea capului. Dupd 30 de ani de grea suferinld, l-am putut eliberape acest om de chin prin perne umplute cu pedicula 9i bai cu pedicufi.

Fdina-vrijitoarei (polenul de pediculd) ii ajuta pe cei grav bolnavi care au fdcut es-care si l i se inchidi leziunile in timpul cel mai scurt. Fdina-vrdjitoarei se presard, dis-tribuind-o cft se poate de fin si cu multd gri jd pe locurile cu rdni deschise. De obiceiapare o ugurare simlitoare chiar dupd prima uti l izare. (Alte vindecdri reugite cu ajutorulpediculei pot f i cit ite in brogura ,,Maria Treben's Heilerfolge", apdrutd la editura WilhelmEnnsthaler, A-44O0 Steyr, Austria.)

Dacd cineva este atit de strins legat cum sint eu de plantele de leac gi obline prinele succese tot mai multe ce ating aproape miracolul, nu poate sd nu se gindeascd laCreatorul universului, care ne agterne toate aceste minuni la picioare. Din pdcate, mull ioameni se impiedicd de ele fird a le acorda nici o atenlie gi nu simt niciodatdatotputernicia Cerului.

45

MODURI DE FOLOSIRE

Prepara-rea ceaiului: 1 l inguritd rasd de pedicutd se opdregte cu 114litru deapd in clocot, apoi se lasd sd stea putin. se bea-numai '.1 ceagcd pe zi, gianume dimineata.,..pe_ s^tomacul gol, t lz ord inainte de micut' dejun,inghititurd cu inghitrtura. in caz de -cuozd

hepaticd sau de cancer hepatrc,se beau zilnic cfte 2 cesti.

Pernd cu pediculd-: Cu peciicula uscatd (in functie de dimensiunea locului cuspasme sau ci 'rcei se iau 100, 200 sau 300 grame) se umple o pernd carese pune noaplga peste respectivele porliuni dureroase. Aceastd pernd isimentine eficacitatea timp de cel mult un bn.

Baie de sezut: A se vedea partea generald", pag. g.

PODBALU L (Tussitago farfara)

Denumit si bruscinis, brustan, brustur-alb. brustur_de-n'u, cenusoard, gdlbinele, guga-gdinii, l imba_vecinei,tapoget, papalunga, podbeal, rotungioare. Atunci cindcrmpule gi poviinigurile noastre n-au incd nici un pic deverdeald de primdvard, iar ochiul de-abia Oaia re_cunoaste cite o umflSturd foarte timida de mitisor desalcie, podbalul este primul care-si scoate Ia tr,imina tainceputul primdverii potirele galbene.

Pe soluri umede, povirniguri plesuve, cariere depietrig, pdmint inlelenit, ogoare pdrdginite gi grohotisuride panta se gdsesc perne intregi de flori de podbal,care apar din pimint cu mult inaintea frunzelor. La elei9i cauta albinele gi alte insecte prima lor hrand. pod-

balului i i prieste numai pamintul argilos, lutos, el reprezintS, ca sd ii-um agi,caracteristica solurilot^dg argila 9i lut. S-int primele flori pe care ni ie putem culege pen-tru provizia de iarnd. Datoritd proprietdlilor ler-expectoiante si antiinilamatorii, te"putemfolosi cu mare succes la.brongiti, larihgit_i, faringiti, astni oioniic qi pteurezie, oachiar la tuberculozd pulmondrd incipieite.'Cei c-u tuse reoefi gi nef,igeafa inihuitoare ar trebui si bea de mai multe ori pe zi ceai fierbinte Oe pbOOai amestecat cumiere.

Mai tirziu, in 1u.13 _mai, cind apar gi frunzele linoase, verzi sus gi alb-argintii pepartea de jos, le util izdm, din cauza^continutului lor bogat in vitamina C, ca vtrOedfiq:!YY sYpa si salatd de primivarS. intrubft frunzele con:1in mai mutte substante activeoeclt tlorlle, sint culese si pentru a se putea folosi un amestec de flori si frunz6 la pre-pararea ceaiului. De la medicii naturigti ai antichitdtii si pina la preotul Kneipp, poddaluleste prefgit^in mod unanim. Frunzele_sale proas$etb bi spdldte, puse pe pi'ebt ca ,nterct,-ajutd in orice lgtlq gre_a de .plimini, in drizipdl s'i leziurii ale'tesuturilor iJumflituri vinetii si chiar in inflamalii ale birrsei siriovidle. Rezultatele acestor com-prese cu terci sini uimitoare Compiesele cu infuzie concentratd din frunze de podbalsint utilizate in ulcerul scrofulos. Vaporii de podbal, atit de la flori cirt gi de la trunze,trebuie inhalali de mai multe ori pe zi in gazul brongitelor cronice cu acbese dese si inil:!"j.lla.lespiratorie sufofanta. in cet mai'scurt tmp se u" rrlii1ffi ri?;uqurare. Picioarele umflate ar trebui scdldate mai des inti-o fierturd preparata dinfrunze de podbal.

46

).

Siropul pe care ni-l putem fabrica din frunze de podbal se dovedeste foarte bun inbronsite si alte afecliuni pulmonare. Intr-o oald de lut sau un borcan de murdturi seintrocjuc alternativ un'strat'de frunze si un strat de zahilr nerafinat, se lasd sd se agezegi se umple pind ce nu mai e loc in vis. Apoi se leagd cu 2-3 straturi de celofan si sepune in grddinS, la loc ferit, intr-o gaurh fdcutd in pamint. Se asazd o scindurd deasu-pra gi se acoperd cu pdmint. Cdldura constantd stirnegte un proces de fermentafie.

'Dupd 8 sdptdmini se dezgroapd iardgi oala sau borcanul, iar siropul de podbal astfeloblinut se lasd sd dea 1-2 clocote. Dupd ce se rdcegte, este turnat in sticle mici, cugitul lat. Acest sirop este mijlocul nostru de apdrare cel mai bun in timpul iernii gi alepiQemiilor de gripd. Se ia cu lingurila.

In astm, in afecliunile permanente ale bronhiilor 9i ale fumdtorilor sint de marefolos, primdvara, 2-3 lingurile de suc de podbal proaspdt stors turnate intr-o cand cusupd limpede de carne sau cu lapte cald.

Pentru combaterea flebitelor se poate prepara o masd alifioasd din frunze proas-pete zdrobite 9i smintind proaspdtd, care se aplicd pe po(iunile inflamate gi se leagdusor cu o bucatd de cirpd. Sucul stors proaspdt din frunze de podbal si picurat in ure-che este eficace in duririle de urechi.

'

CEAI PENTRU TUSE

Dacd vretl un ceai expectorant, amestecali flori 9i frunze de podbal, flori delumindricd, cuscrigor (numit 9i mierea-ursului sau pluminiricd) si frunie de patlagind-ingustd in pa(i egale. Din acest amestec de plante se iau 2 lingurite la 114litru de apdgi se opiresc. Se beau zilnic, calde, inghiliturd cu inghititurd, 3 cesti cu acest ceaiindulcit cu miere.

MODURI DE FOLOSIRE

Prepararea ceaiului: Se folosegte 1 lingurili (cu virf) de flori (mai tirziu, cindapar gi frunzele, se pun frunze 9i flori amestecate in parti egale) la r/+ litrude apd, se opdregte doar si se lasd pulin in repaos.

Comprese: Frunzele proaspete se zdrobesc gi se freacd pind iese un tercicare se aplicd sub formd de comprese.

Inhalalie: Se opdregte 1 lingurd (cu virf) de flori 9i frunze gi se inhaleazd vaporiisub o cirpd. Se repetd de mai multe ori pe zi.

Bii de picioare: 2 miini pline de frunze de podbal se fierb intr-o cantitate deapd corespunzdtoare; se lasd sd stea putin. Durata beii - 20 minute.

Suc proaspit: Se stoarce sucul din frunzele proaspat spdlate, cu ajutorulstorcdtorului electric de uz casnic.

Sirop si amestec de ceaiuri contra tusei 9i a rigugelii: A se vedea fragmen-tele respective de text.

Alte denumiri:penche, tenchiu,

PORUMBUL (Zea mays)

cdlambuc,^ cocenagi, colibag, cucuruz, girnigor,tengheri. In ultima vreme s-a raspindit foarte

mdlai , pdpugoi ,mult cultivarea

porumbului. In timpul infloriri i, din tecile lungi 9i asculite ale frunzeloratirna in afard stigmatele sale firiforme. EIJ sb numesc gi mdtasea-porumbului si constituie partea cea mai curativd a plantdi. perioadade inflorire se intinde din iunie pina in august. Mitasea-porumbuluieste tdiatd inaintea polenizdrii gi uscati rapid la umbrd.

Dacd aveti nevoie de un produs diuretic confirmat, atunci betiacest ceai de mdtasea-porumbului, care este qi un mijloc de sldbir6eficace gi inofensiv (actual pentru numerogii suprapoirderali din so-cietatea bunastarii). Dacd mitasea-porumbului esta depozitatd timpmai indelungat fdrd a fi complet uscatd, atunci igi pierdb efectul diu-retic gi devine laxativd.

Ceaiul de mdtasea-porumbului este la fel de eficient in bolile ciilorurinare cu formatie lit iazici (formare de calcut), in edeme gi ana-sarci (edeme geineratizate), da 9i in nefritd, catir u.ii*i,

"iritj'iireumatism. El poate fi folosit cu succes irlpotriva incontir.ientei uri-nare la copii gi batrini gi a colicilor renale. in toate aceste boli se ia lafiecare 2-3 ore ctte 1 lingura plind de ceai de mdtasea-porumbului.

MOD DE FOLOSIRE

Prepararea ceaiului: €e opdregle 1 l ingurila (cu virf) de mdtasea-porumbuluicu 114litru de apd fierbinte. se lasd pulin in repaos, nu se indulbegte.

PU FU LITA-C U-FLOR I.M IC I(Epilcibium parviflorum)

Am primit odatd o scrisoare de la un tatd de familie incare scrie textual: ,,Vd implor cu miinile impreunate gi ridi-cgte, poate imi mai puteli indica un drum inapoi spresdndtate gi ddrui familiei mele, care suferd din greu aliluride mine, un tptd sdndtos." lnainte imi evoba drumulsuferin,t_ei s?le: In anul 1gO1 devine acuti o prostatitdcronicd (inflamalie cronicd a prostatei) din cauzb imbdieriirntr-o apd care conlinea radiu. A umblat din spital in spital,dar nici un medic nu l-a operat; era disperat. La fiecarescaun elimina singe gi puroi. Din cauza numeroaselormedicamente a cipdtat ulcer duodenal si o afecliune gravdIa ficat, iar flora intestinald i-a fost distrus'd. Era niai aproapede moarte decit de viald si a trebuit, la indicalia doitoruiui,sd suspende orice medicament. Apoi a fost operat, dupicum scrie,_pe cale electricd. ln ciuda operafiei, inflamalii le aurdmas pind astdzi. Medicamentele 9i injecfiile i-au inr'dutilitdin nou starea. A recurs la ceaiul de urzici si la ceaiul diu-retic care i-au ameliorat boala in aga mdsr-ird, incft astdzipoate lucra din nou. De acest drum chinuitor ar fi fost

probabil crulat mult incercatul tatd de familie dacd ar fi gtiut de pufulila-cu-flori-micicare poate vindeca din temelie bolile de prostati.

Pufulita-cu-flori-mici, necunoscuti pinl acum ca plantd medicinalS gi nementionatdin nici o 6arte obignuita despre ptante medicinate, r intr"i

"o]i il; 6;";;i;r;;i;

48

prima edilie a brogurii mele ,,Sdndtate din farmacia Domn-ului" intr-un adevdrat marstriumfal ca planta medicinald contra bolilor de prostati. in cel mai scurt timp a delvenit cunoscutd in intreaga Europd gi in afara ei, nu^in ultimi instantd din cauzd cd aajutat deja mulli oameni in maladiile susmenlionate. In ultima vreme apare gi in carliledespre plante medicinale si revistele de specialitate.

Din cauza numeroaselor varietdli ale acestei flori s-a ivit insd o anumitd incertitu-dine. Dintre subspeciile cu acliune temeduitoare trebuie insirate urmdtoarele: cirligeisau rdcitoaicd (Epilobium roseum), pufulita-cu-flori-mici lepitonium parvifloru[-r),pttfulila (Epilobium montanum), numitd gi fa!d-n-fa!5, pufulita-verde-inchis(Epilobium obscurum), pufulila lanceolatd (Epilobium lanceolatum), pufulita-de-colini (lpilobium collinum), pufulila-de-mlastini (Epilobium palustre), Pufulifa-de-pietrig (Epilobium fleischeri) gi pufuli!a-alpini (Epilobium anagallidifolium). Varietiti letdmdduitoare se recunosc toate dupd florile lor mici in culori rosietice, roz pal sau al-bicioase. Ele stau ca bdtute-n cuie pe silicvele (fruct capsuld) lunguiele, inguste, dincare lisnesc la plesnire seminlele pavoazate cu peri albi, asemdndtori bumbacului. inTirol, pufulita este cunoscuti in mod surprinzdtor sub numele de ,,Frauenhaar" = pdrulfemeii.

Din varietdlile enumerate si care au putere lecuitoare se colecteazd intreagaplanti, deci tulil inS, frunze 9i flbri, cu grija ca planta sd fie culeasd din mijloc - dealtfel, ea se rupe foarte ugor -, pentru ca sd poatd forma noi mlddite laterale. Ceea ces-a cules se taie cit este in stare proaspdtd. Din ceaiul de plante se beau, si in cazurilecele mai grave, numai 2 cegti pe zi, gi anume 1 ceagcd dimineafa, pe stomacul gol, gi1 ceagcd seara. Acest lucru nu inseamnd insd cd se poate renunta la controlulmedical. Oricum, sfatul medicului trebuie cerut in orice boald grea.

Doud subspecii de Epilobium, care pot fi doar cu greu confundate cu celelaltesoiuri cu flori mici, nu au voie sd fie colectate. Este vorba de cea numitd riscoage,limbricag, pufulild sau sburdtoare (Epilobium hirsutum) si de sburdtoare (Epilobiumangustifolium). La prima dintre ele, florile ajung de mdrimea unghiei degetului mare gistrSlucesc purpuriu. Ea se gdsegte adesea in stocuri mari, stufoase, pind la 150 centi-metri indllime, in gi lingd apele pulin adinci; tulpina si frunzele sint cdrnoase giacoperite ugor cu pdr pe partea inferioard. Cunoscutul botanist austriac Richard Will-fort, care cunogtea foarte bine pufulila ca plantd de leac, nu o menlioneazd in carteasa. Ar putea, dupd cum a suslinut el, sd fie confundatd cu rdscoagele (Epilobium hir-sutum); acestea au, ins5, spre deosebire de pufulila-cu-flori-mici, nigte flori cel pulin decinci ori mai mari, ti je gi frunze mai cdrnoase, o indllime sensibil mai mare gi de-clangeazi un efect contrar. - Sburitoarele (Epilobium angustifolium) cresc inalte de150 centimetri gi preferd luminigurile, l izierele gi vecindtatea tufigurilor de zmeurd.Florile mari, de culoarea purpurei, sint dispuse in ciorchini lungi, piramidali, neindesalipe o tulpind rogieticd la bazd. Florile acestei varietdli foarte des intilnite strSlucesc intimpul infloririi, formind nigte suprafele rogii ca focul. Denumirea germand populard,,Unholdenkraut" : iarba-diavolului este, qred, un indiciu destul de clar cd nu poate fifolositi contra prostatitei. -

Eram femeie tindrd cind socrul meu a murit in puterea virstei de hipertrofie aprostatei, deci de o mdrire patologicd a prostatei. Un vecin care era expert in materiede plante medicinale mi-a ardtat aceastd pufulild-cu-flori-mici, spunindu-mi: ,,Dacdsocrul dumneavoastrd ar fi bdut ceai din aceastd plantd, astdzi ar mai fi fost in viatd.Jineli-o minte! Sinteli femeie tindrd gi puteli ajuta mulli oameni cu ea." Dar dupd crimse intimpld cind egti tindr gi sdndtos, nu m-a mai preocupat aceastd plantS. Nu la fel afdcut gi mama! Ea a cules-o in fiecare an gi a ajutat mulli oameni suferinzi de veziciurinari 9i de rinichi. Fo(a sa curativd este atft de mare, incit adesea inldturifulgeritor toate supirdrile 9i durerile legate de bolile de prostatS. Au existat cazuricind oamenii se aflau ?n preajma operaliei gi nu puteau urina decft picdturd cu

picdturd; o singurd ceascd a si adus o_ ugurare. Ceaiul trebuie bdut, bineinleles, maimult timp, pentru a oblirie o reald insdndtosire.

Mi-a relatat odinioare mama mea.desp.le yn pacient care suferise deja trei operaliide cancer vezical - cancer vezical dovedit clinic - si care se gdsea intr-o stare ,fizicdfoarte proastd. L-am sfdtuit sd bea ceai de pufulitd. Am aflat uftlrior de la medicul sducd s-a vindecat. Era pe vremea cind incd nu me ocupam de plantele medicinale.Aceastd vindecare m-a impresionat profund. Mama med m-a rugat deseori s6 nu uitniciodatd sd culeg ac^eastd plalta medicinald cind ea n-o sd mai-fie in viat6. in 1g61,de ziua lntrdrii Maicii Domnului in bisericd, a murit mama mea cea dragd 9i

'eu am uitaiin vara aceea sd adun pufulile.

In cabinetul de consultatii al medicului meu am aflat cd un bdrbat pe care-lcunogteam zdcea!5ra sperarile in spitalul nostru, bolnav de cancer vezical. ,,Nu,,, amexclamat, ,,dceSt bdrbat vrednic n-are voie sd moard!" M-am gindit la pufulil i. Medicul,degi avea o atitudine pozitivd fata de plantele medicinale, a f5st de pbrere'cd in ucesicaz nu mai putea ajuta nimic. Eu nu culesesem insd pufulite gi m-am gindit cu groazdcd la mijlocul lui octombrie totul o fi ofil it si uscat. M-am dus'totusi sicaut. Stiam unloc unde infloreau in timpul verii.. N-am mai gdsit, ce-i drept, decft.citeva tulpini vegtejite, pe care le-am cules totusi,le-am tdiat mdrunt gi le-am trimis soliei bolnavului. t-d O'at si bea 2 cesti pe zi, rna di-mineafa gi una seara, si dupd 14 zile am aflat de la medic, printr-un anlni teleionic, cdin starea bolnavului survenise o mare schimbare in birie. Mi-a spus'rizind: ,,O"iiplantufa ta ajutd!" De-atunci am putut ajuta sute gi sute de oam6ni, asa crm imispusese odinioard bdtrinul din locul meu natal: ,,Tineli minte aceastd plbntd; puteliajuta multi oameni cu ea."

Un farmacist din Mtinchen mi-a ardtat intr-o carte veche gi groasd de farmacie lo-cul in care in jurul anului 1880 pufulita mai era consemnatd in'm"od oficial. Medicamen-tele chimice au izgonit-o total. Prin prelegerile mele, drumelii le in scopul descopeririiplantelor medicinale^ 9i publicalii le mele, pufulita a devenit dih nou cunoscuti in toaterind.urile populaliei. lndrumdrile mele gds'esc e'cou puternic in sufletele multor oameni,cdci pretutindeni unde qjyn-g cy so!r] ryeu in drumelii le noastre, fie in munfi, pe dru-muri de pddure, la margini de piraie, fie in luminiguri vbdem, spre bucuria nodsti-e, cd afost culeasd numai.mlldila geltralg a pufulifei, ' in scopul de a crula planta. Oricinecunoagte aceastd plantd medicinald o apreciaza gi o apdrd de pieire, culegind-o astfelcu multd bdgare de seamd. Planta mai cregte, dupd cules, incd de 2$6ri. Dacd ri-zomul rimine in pdmint, atunci va inmuguri din nou in primdvara urmdtoare.

Aflu cu bucurie din scrisori cd in multe glddini fufulifa-cu-flori-mici cregte acumprintre cdpguni, legume -9i arbugti decorativi.-inainte era 6mulsd din pdmint' ca oriceburuiand supdrdtoare. Cftor suferinzi le-ar fi putut aduce in acest rdstimp vindecare 9iun nou curaj de a infrunta viatal De curind am avut posibilitatea de a iluta un predtcare era corisiderat de medici' incurabil, avind cancei fa proiiate.,i h vezicd gi'carese dedici astdzi din nou cu intreaga putere de muncd proiesiei sale.

O scrisoare din Schwarzwald: Cumnata mea a fbst tratatd de un cancer al or-ganelo_r pelviene cu raze care i-au ddunat, provocindu-i o fisurd in intestin Si in vezicd.A cipdtat asemenea dureri vezicale, incft medicul a fost nevoit sd-i presciie morfind.Atunci am ciutat dupd ilustralia dumneavoastri din ..Farmacia Domnului,' pufulila-cu-flori-mici, am descoperit-o si dupd o sdptdmind de curd cu ceai, toate durerile audispdrut. Acestea sint minunile din farmacia Domnului!" - Despre alte vindeciriobtinute putefi citi in brogura,,Maria Treben's Heilerfolge", apdrutd'la editura WilhelmEnnsthaler.,, .UYttt dintre cei,care,suferd de-prostati se pot insindtogi cu ajutorul pufuli!ei-cu-flori-mici, deseori chiar fdri sd mai fie nevoie sd ie opereze. tjacd operatia b-a efbctuat

50

deja, ceaiul de pufuli ld inldturd usturimile gi celelalte inconveniente care se ivesc demulte ori ulterior. Trebuie consultat insd in orice caz medicul.

Un bdrbat vindecat de o boald a prostatei scrie din Coburg: ,,Pufulita-cu-flori-micim-a ajutat in durerile mele de prostati. Zdceam in spital in Coburg, bolnav de infarctmiocardic. Pe lingd aceasta, aveam dureri de prostatd si nu puteam fi operat dincauza stdri i proaste a inimii. Mi s-a spus cd mi se va pune o sondi permanentd, dacdsituatia mi se va inrdutSli. - Am aflat des,pre minunata pufulifa-cu-flori-mici care a ajutatpe atilia in suferinle asemdndtoare. Am inceput sd beau citd S cesti pe zi; in citeva zileam scdpat de orice dureri de prostatd. Acum mai beau pentru ia sd md refac cite 2ce$ti pe zi. - l i mullumesc lui Dumnezeu din toatd inima. Vd doresc, doamnd Treben,sd mai ajutali cu pufuli la-cu-flori-mici mull i oameni care suferd de acelasi chin. Este in-credibil cd plantele medicinale ale Domnllui aduc - cind medicina nu mai are soluti i -un ajutor atit de mare."

MOD DE FOLOSIRE

Prepararea ceaiului: Se opdregte 1 l inguri!5 (cu virf) de plante cu 114litru deapd 9i se lasd sd stea pulin. Numai 2 cesti pe zi - prima, dimineala, pestomacul gol, iar a doua, seara, i lz ord inainte de cind.

Pufulila ajuti (de dr. Dirk Arntzen, Berlin)

o scrisoare de la dr. Arntzen, medic practician, antropozof: ,,L? bazaurmdtoarei evocdri std o inlelegere a plantelor, asa cum a fost ea stlmulata de RudolfSteiner gi dezvoltatd in continuare de diferil i biologi gi botanigti. Aceastd inlelegereeste de fapt o imagine si se numeste: ..Omul invers triarticulat,,. Asta inseamnd cdrdddcina corespunde organizdrii nervi-simluri, deci mai ales capului omului, zona frun-zelor - sistemului central, ritmic, iar zona flori-fruct, pdrfii metabolism-membre.

Aceastd reprezentare, ca toate lucrurile vielii, nu se poate aplica mecanic. Ea tre-buie prelucrati in mo{individual pentru fiecare plantd in parte gi invers, 9i pentru fie-care pacient in parte. Dar, odatd existentd, chiar dacd este inlelbasd mai ?ntii doar pebaza citorva exemple, ea oferd un fundament solid, temdinic pentru inlelegerea.<elafii lor" dintre om gi plantd, care altfel rdmin intotdeauna pulin neclare.

Principiul acestui procedeu va fi i lustrat pe baza unui exempiu. Sa luim Hamamelisvirginica. Aici, florile apar iarna direct din scoartd. Nu are loc legdtura normald prinfrunzd. Scoa(a trebuie consideratd ca apartinind'zonei minerale aiAoAcinii. Avem iiecio. sit-uatie in care ..principiul..metabolic" al florii dd direct de .4crincipiul nervi-simluri"al rddicinii si scoarlei, fSrd a trece prin echilibrarea .cdndtoasS, normald" prinfrunzd. Aceaita situaiie existd si la om (gi natural, la animal), de exembt, in cizul r5nii,dar mai ales in zona'anald. Hdmamelis'este un model peniru rana, pentru hemoroizi.Aceastd plantd poate trdi cu aceasti situalie o viald intreagd, fard sd insemne ci seimbolndvegte; s-ar putea chiar spune cd ea triiegte din 9i prin aceastd situatie de ex-ceplie. De aceea, planta poate deveni un mijloc de leac pentru noi. Cdci ne drati cumputem jongla o viald intreagd cu o situatie anumitd, care existd, tdrd a ne imbolnivi. giintrucit astfel de .aituatii>> sint realitili ale vielii, deci deja ceva spiritual, nu este atft d'emult vorba de materialitate, de substdnld, ceda ce poat'e da o eiplicalie pentru efectuldiluirilor homeopatice (poten!e).

$i acum referitor la Epilobium, pufulita Mariei Treben. Aceastd plantd se carac-terizeazd mai ales prin faptul cd ceea ce este considerat la inceput drept o tulpind

51

f loral6,micd gi nevinovatd este in realitate un ovar de fruct hipogin care, asa cum enormal la un fruct, se umfld sensibil dupd inflorire, se decoloreazd-si creste in lunoime.Toamna sint eliberate apoi seminlele inconjurate in abundentd de'bumtjac. pufuirta intoate varietati le sale este o plantd relativ rdspinditd. Planta in?loreste si rodeste d6stulde puternic, adicd se desfdsoard destul de puternic in acest domeniu; ' f runzeie, tu lp inagi radicina devin in schimb mai putin importante, mai neinteresante in comparatie cuaceasta.. To_tul raportat la om inseamnd: Putem cduta efectul principal in pariea cie josa omului, din care fac parte in mod esenlial organele urinare gi de reproducere. Prinalte reflecli i se poate oarecum exclude zona intestinald (acestea sint mai cu seamdplantele cu gust amar).

Ovarul de fruct ca parte esentiald, bdtatoare la ochi se afld spre induntru. Prinacgst lucru se poate intelege faptul cd in el se vede clar un raport pozil ional cuprostata. Dezvoltarea fructului toamna te duce cu gindul si la toamna omului, om-niprezenla sa - la o ..boald,> cam la fel de frecventd.

Ceva foarte asemdnitor se inti lnegte la pepene, la dovleac: ovar de fruct hipogin,mdrire uriagd dupd inflorire si, ca sd spunem asa, in mod necesar, actiune asupra or-ganelor ur inare. La fel s i la pard (Pyrus). $ i pentru special igt i : Hypoxis rooper i are totovar de fruct h ipogin.

Demn de remarcat este fenomenul cd anumite plante urogenitale importante, caplopul, c-a bumbacul (Gossypium), prezintd si ele o formatie

-cu aspect de bumbac

puternicd, bdtdtoare la ochi. Explicalia acestui fenomen incd nu s-a gdsit.Cea mai eficace, asa cum scrie si Maria Treben, este prepararea ceaiului. Acest

mod de preparare aromat, apos dd puterilor t imdduitoare si directia speciald cdtrepartea de jos a omului cu aparatul sdu urinar.

.9i, ceea ce este cel mai important, pufulita ajut6! Multe multumiriredescoperitoarei acestei plante medicinale din farmacia Domnului, pind acumnegli jate.

ROSTOPASCA (Chet idonium majus)

Alte denumiri sint: ai-de-padure, buruiand-de-cele-sfinte, bu-ruiand-de-pecingine, buruiene-sfinte, calce-mare, crucea-voinicu-lui, gdlbinele, iarb6-de-negi, iarba-rindunicii, laptiugd, negelaritd,oiascd, paparund, sdl6lea, scinteifd, tdtdrcele. Dacd ne gindim lafaptul cd rostopasca se intilneste adesea in vechile cd(i despreplante medicinale sub numete Oe ,,buruiand-de-cele-sfinte" sauburuiene-sfinte", ne putem imagina de ce prestigiu se bucura

odinioard in popor aceastd plantd medicinali consideratd astdziadesea drept o buruiand otrdvitoare. Aversiunea eoocii noastremoderne fatd de rostopascd mi-o pot explica doar prin faptul cdla inceputul' industriei medicamentelor au fost condamnate si re-negate cu hotdrire toate plantele medicinale valoroase, pentru aindeparta poporul de plantele de leac gi a-l indrepta spre lea-cur i le oe bazd chimicd.

Rostopasca se dezvoltd ramificat, atingind o indltime intre 30-80 centimetri. Ea infloreste, incepind din luna mai, pe tot

parcursul verii gi pina in toamn5. Frunzele sale dint zimlaie si se aseamdnd cu iele destejar. Din tulpine si rizom izvordgte o sevd galben-portocalie si destul de viscoasS.Rostopasca preferd vecindtatea zidurilor, a gardurilor, a grohotigurilor de panti, pre-cum gi livezile sudice. Oricit ar fi vara de secetoasd gi marginile de sud ale pddurilor deuscat'e, din planta tot va curge sucul gros, galben-pbrtoca-iiu, in cantitdfi suficiente. Dar

52

gi in timpul iernii, cind zdpada acoperd tot, putem gdsi rostopasca dacd ne-am intipdntin minte locul unde cregte.

Planta aceasta este depurativi (deci curdld singele) gi hematopoetici (deci ajutdla formarea singelui). Eu ag recomanda-o, asociatd cu urzicile si mladitele de soc, inleucemie. Numai cd t rebuie sd se bea minimum 2l i t r i pe z i d in acest amestec deceaiuri, pentru ca el sd poatd da rezultate bune.

Rostopasca este un leac de incredere in boli le hepatice grave, dacd se folosegtein formd homeopaticd. Curdlind atit singele cit gi f icatul, ea are o influenld dintrecele mai bune si asupra metabolismului. Aceastd plantd medicinald este folositd cusucces in afecti lnile bil iare, renale si hepatice. pu'se in vin (30 grame de rostopascdimpreund cu r 'edecini le se [asd 1-2'orein t tz l i t ru de vin dtO;,- in lSturd foarte rapidicterul. Este indicatd gi in tratarea hemoroizilor care dau arsuri in zona anusului, incombaterea inlepiluri lor si a senzatiei de ,,cutit€" in timpul urindrii, ca 9i contravij i i tului in urechi. In toate aceste cazuri se pot bea cite 2-3 cegti cu ceai (care nu seprepard prin fierbere, ci doar prin opdrire) pe parcursul zilei, in inghitituri mici. Acestaeste folosit extern contra boli lor de cancer la piele, contra bit ituri lor, a verucilor(negilor) 9i a eczemelor care nu vor si se vindece. Cataracta si petele pe corneedispar treptat. Sucul ajutd chiar in cazul singerdrii retinei 9i a dezlipiri i de retin6. Seia o frunzd de rostopascd, se spald, iar tulpina ei fragedd se zdrobegte intre degetulmare gi degetul ardtdtor umezite in prealabil. Zeama astfel obtinutd este unsd cuardtdtorul, t inind ochii bine inchigi, inspre coada ochiului. Desi nu este pusd direct inochi, acfiunea ei se comunicd totusi ochilor. Acest lucru se poate incerca pentru atrata cataracta, vederea slabd 9i in'mod preventiv pentru ocnii sdndtosi dar supraso-licitati. Eu insdmi fi resimt efectul binefdcdtor cind trebuie adesea sd stau pind noapteatirziu'ca si rezolv corespondenta. Cind sint istovitd, iau o frunzd de rostopascd dingrddind gi i i aplic zeama cdtre coada ochilor, in modul pe care l-am ardtat mai sus. Amde fiecare dati senzalia deosebit de agreabild cd mi s-ar f i tras un vdl din fala ochilor.In medicina homeopaticd se prepard din aceastd planta o tincturd din care se adminis-treaz6, in cazul afectiunilor mentionate mai sus, de 2-3 ori zi lnic cite 10-15 picdturi inpulind apd.

Cu cil iva ani in urmd mi s-a povestit despre o femeie care avea pe pleoapa infe-r ioard dreaptd un abces rogu de mdrimea bur icului degetului cel mic. Ocul istului lacare s-a dus ca sd-i prescrie o reletd pentru ochelari nu i-a pldcut ce-a vdzut - aVeaabcesul deja de 7-8 ani fdrd s-o fi supdrat vreodati - gi a trimis o probd la analizd. Eracancer de piele. Pentru tindra femeie a fost - dupd cum vd puteli imagina - un soccumplit. Cum familia ei face parte din cercul nostru de cunostinte, am putut sd reco-mand rostopasca. Era luna februarie 9i, din fericire, o iarnd blinda. Rostopasca trecebine peste iarnd gi rdmine verde. Sfatul meu a fost sd scoatd planta din pamint curddacind cu tot 9i s-o planteze intr-un ghiveci, pentru a o avea la indemina. Femeiaurma sd-gi tamponeze de 5-6 ori pe zi locul bolnav cu seva galben-portocalie. Cumabcesul era plasat pe pleoapd, i-am atras atenlia cd seva nu era nocivd pentru ochi.Am mai sfdtuit-o sd meargd o datd pe luni la tratament cu raze Rcjntgen, asa cum iiprescr isese medicul , degi aceste i radier i nu alungd tumori le mal igne, c i se maiintimpld sd distrugd porliuni de epidermd incd sdnitoasd, ba adesea chiar 9i oasele.Scurt t imp inainte de sdrbdtorile de Crdciun am trdit marea bucurie ca abcesul can-ceros sd dispard. Femeia mi-a fdcut o vizitd si mi-a sdrit de git chiar de la usd. Mediculoftalmolog ld care fusese si inainte a intrebatlo mirat ce fdcule. La rdspuns,,i l ei: ,,Lunarla Linz pentru raze", doctorul a spus: ,,Dacd asta a reugit Rcintgen-ul, e intr-adevdr unmiracol." Mi-a mai mdrturisit cd nu ar fi rezistat sufleteste vizind felele mincate pind laos ale celorlalte paciente pe care le intilnea la raze, dacd nu ag fi inarmat-o eu cu atitacuraj, credinld in Dumnezeu gi incredere in sine.

53

" ,9i agym rugdmintea mea pe care o adresez tuturor celor care cltesc acesterlnourl: AJutatl 9i dumneavoastrd intr-un caz similar si crulali-i astfel pe semenii dum-neavoastrd de un sfirgit cumplit! in trmpul nostru jtit'de pbtirat ""

ingr"midesc cazu-rile in care din negi inrogili si care inc'ep deodatd sd creascd se formeazi cancerulpiel i i .. Firele {e pdr

"!e .qe obral gi cregterea excesivi a pdrutui pe brale gi picioare lafemei indica o tulburare renald. Locurile. respective se ung cu suc de'rostopisce,obfinut cu ajutorul storcdtorului electric (sucul se menlin. [roarp-i in trigio.l m"ii-muT. tlz an); este ldsat sd actioneze ciieva ore, apoi'locul se'spali cuiun sdpunemolient, iar pie.lea care s-a gscbt pulin se tratei4i cu alifie Oe iifirnria, ,rri Or musetelsau sundtoare (a se vedea ,,Moduri de folosire"). in afari Oe acJJsta,'tr"Or" ta"lj16'6curd de ceai de urzici - cel putin 3-4 cegti pe ii -, precum si bdi de sezut cu coada-calului pentru o irigare mai bund a rinictriloi (a se iiti si artiCotui d;;t?; ,,Coada-calu-lui") .O cunostintd din zona orasului Mainz folosea in timpul plimbdrilor sale zilnice sevade ro*opadcd'aga cum am ;iet;i. Un ciine lup J.rirr be batrin ii era insofitor credin-cios. Odatd i-a dat in gluma_gi lui cu pulina sevd pe ochi, ceea ce se pa're cd i-ar fifdcut foarte bine ciinelui, cdci de-atuncl se postb de fiecare data rigitor- in ialastapinului sdu, cind acesta folosea rosrooasca.]1tr-o parohie din Austria superioard in care am tinut o prelegere in luna noiembrie,am fdcut cunostintd cu un paraclisier care purta ochelari. Cind ri-am intors in februjriela aceeagi par6lrid, paraclisierul nu mai pui-ta ochelari; dupd cum singur mi-a povestit,

lYt?lg.toritd faptului cd din noiembrie mi-a urmat zilnic sfatul legat d"e cura cu zeamdoe rostopasca. In plus, acum vedea mult mai bine decit inainte cu ochelari. Fiindi,arnd., ,trebuia sd-gi ia frunzele de rostopascd de sub pitura Oe zapadd. Mentionezacest lucru numai pentru a sublinia cd anumite plante medicinale poi ti gdsite proas-pete chiar 9i in anotimpul rece cind mai orice vegetalie pare a fi moartd.

MODURI DE FOLOSIRE

fllfyzie: 1 lingurild rasd de plante la 1t4litru de apd - se opdregte doar.Suc proaspdt: Frunzele, tulpinile 9i florile se spald si se trec'in stare umeddprin storcdtc,,rrul elecJric (pentru folosirea externd).Tincturi: A se- pro^cura din faimacii, fi ind un preparat homeopatic.Macerat de vin: Se toarnd llzlitru de vin ain $este 30 grame de rostopascd

cu rdddcini cu tot si se lasd sd stea 1-2 ore, apoi sd filtreazd si se bea ininghilituri mici.

SALVIA, JALESUL (Satvia officinatis)

Citeva denumiri ale Salviei officinalis.-cilvie, jale, jales, jaleg-bun, jaleg-de-grddind,:?lYig,,salvie-de-grddin4 salet, galvir, gerlai. Salvia, iuncisiuta ca o plania diri familialabiatelor, provine din Euiopa de syQ'gi se gultivi la noi in gradinil Flanta jtind ;indllime de 30-70 centimetri, florile ei vioiete sint dispuse verticilat, deci in cerc, in]rrrrunei axe comune; frunzele sale opozite, alb-linoase'sclipesc argintiu 9i emani un [ai-fum-usor amar, aromatic. Salvia-de-gridind trebuie sa aiOa part6a ei cJe grddini inti--unloc ferit, insorit. Pe parcursul iernii,-eu o acopar ,9or cu brengi de mblid, deoareceeste deosebit de sensibild la ger.

54

O alta subspecie, Salvia pratensis, cunoscutdsub denumir i le de buruiana-mi lcedului , coada-vaci i ,gavdt, jale, 1ales, jale,<-sdlbatic, jaleg-de-cimp, jaleg-de-pddure, salvie, salvie-de-cimpuri, salvie-sdlbati-c5, se gdsegte pe povirnisuri, pdsuni si cimpii. Dedeparte se vdd strdlucind flori le-i albdstrui-violetecare rdspindesc o mireasma pl ina de arome. De laaceastd specie se folosesc flori le, de cele mai multeori numai pentru gargari sau pentru fabricareaotetului de salvie - 1 pumn plin de flori este ldsatla' macerat in olet naturil si acesta seintrebuinteazd ca freclie binefdcitoare in timpulunei boli mai lungi in care se std la pat. Frunzele secolecteazd inaintea perioadei infloriri i , in mai 9iiunie. lntrucit plantele dezvoltd in zilele insorite siuscate uleiuri eterice, frunzele sint culese numai insoare, preferabil la ora amiezii si apoi sint puse laumbrd ca sd se usuce.

Mai curativd decit Salvia oratensis este insdSalvia officinalis, citatd mai sus si de care md voi

, ̂ ^^ r .+, , \ , , -uuupd ' | \ - . . r i rLrrruale pe larg. Inca de pe vremea strdbuni lor nostr i , salv ia era o plantd

medicinald deosebi t de laudatd s i oretui td. Un versulet d in iurul anului 1300 spunea:,De ce'sd'moard omul,Cind in grddind cresfe salvia?"

Chiar gi numele oglindegte marea apreciere de care s-a bucurat aceastd plantd deleac din partea oamenilor inca din timpuri indepdrtate. Denumirea de salvia derivd dincuvintul latinesc ,,salvare" (a vindeca, a insandtogi).

Dintr-o frumoasd carte veche despre plante medicinale reiese cit de mult era sti-matd pe vremuri salvia: Cind Maica Domnului a trebuit sd fugd cu copilul lsus in fatalui lrod, a rugat toate flori le de cimp s-o ajute; dar nici una nu i-a oferit addpost. Atuncis-a inclinat cdtre salvie 9i iat5, aici a gisit refugiu. Sub frunzele sale dese, ocrotitoare,s-a ascuns pe sine insdsi gi a addpostit pruncul in fata aprozilor lui lrod. Acestia autrecut pe l inga ei fdrd a-i vedea. Dupd ce pericolul a fost depisit, Maica Domnului aiegit din ascunzdtoare 9i a vorbit afecluos salviei. ..De azi inainte si pind in vecii vecilorvei f i o floare preferatd a oamenilor. l l i dau putere sd vindeci oamenii de orice boald;salveazd-i de la moarte, cum ai fdcut si cu mine"." De-atunci, salvia infloreste origicindintru salvarea 9i ajutorarea oamenilor. - Cind ai fdcut ani de-a rindul experienle cuplante medicinale gi ai cerut adesea in clipe grele ocrotirea si ajutorul multiubitei SfinteFecioare, atunci simti din credinld adinci 9i incredere adevdratd cum igi intinde miinileocrotitoare peste plantele noastre medicinale.

Ceaiul de salvie, bdut mai des, fortif icd intregul organism, ne feregte de atacuri deapoplexie si are un efect foarte favorabil asupra paralizi i lor. ln combatereatranspiratiei nocturne este singura plantd medicinald, in afara levdnlici i, care vineoamenilor in ajutor; ea vindecd maladia care provoacd aceastd transpiralie in timpulnopli i si indepdrteazd prin puterile ei inviordtoare marea sldbiciune care insolegteboala. Multi doctori au recunoscut proprietit i le remarcabile ale salviei. ei o adminis-treazd in sirasme, afectiuni ale miduvei spinerii, deregldri glandulare^ si tremurulmembrelor (tremurituri le extremitit i lor) cu cele mai bune rezultate. In afectiunilemenlionate mai sus, se beau 2 cegti pe p6rcursul zilei, inghititurd cu inghil iturd. Ceaiulare un efect benefic 9i asupra ficatului bolnav, inldturind baloniri le gi toate indis-pozil i i le legate de deregldri le funcliondrii f icatului. Are acliune depurativd, elimind mu-coziti l i le prea abundente din aparatul respirator si stomac, stimuleazd pofta de

mincare gi combate tulburdrile intestinale,9i diareea. - pe intepdturile de insectese aplicd frunze de salvie fdrimitate cit de mdri.rnt.Ceaiul de salvie se recomahdd extern in moo deosebit in-amigdalite, boli de git,abc. ese (focare de puroi) dentare, inflamhlii ate iarinleiut-gi iauiialii uucal; i;mulli copii gt adulli nu s-ar fi fjuls la.operafie de amigdale-dacd 's-ar fi intervenit la timpcu salvie. Dacd lipsesc amigdalele, care'in calitatia lor de poriibii ai organii*urrigplqqc su.bstanlele otrdvitoare si le_prelucreazd, acestea se'incir-bapta oirect cdtrerinichi' o infuzie

9?:?tYi: "jrl3'9i dintii .aie-J" nlqre, gingiite care singereazd,degosirite (retragerea g,ingieil, ibces'ete denrare s6-;b6;iJg*il" tacetaigafisau se aplicd tampoane de vatd imbibate in infuzie.

- 19"11" lmportant. ar fi pentru oamenii slabi de nervi 9i femeile care suferd deafectiuni aleorganelor-peiviene sd facd din cind in cind citei o oii" J" gezut cu satvie(a se vedea,,Moduri de fblosire").ling^a folosirea cu rezultat'e bune a salviei ca planti medicinald, ea nu trebuie ui-tatd nici in calitatea .sa de plantd aromaticd (mirodenie) f;;ie

'gustoasd. Seintrebuinteazdin porfii^foarte mici, asemdndtor cimbrului, la rin"arrii-grase, cum ar fifriptura de porc, de,gis^ra sau de curcan. Si vinatul devine n"t"i grrt5s prin adaosulunei frunzulite de salvie..in prepararea brinz'eturilor amestecate cu verdeturi (cu miro-ggll) 9i a^sdsurilor condimentdte ar trebui sd ne gindim la salvie mdcar din motive desdndtate. In anumite zone se. coc ,,prdjituri si cozdnaci de salvie,'. La Joca se adaugdfrunze de salvie tdiate foarte fin, asemenea anasonului.

MODURI DE FOLOSIRE

fnfuzie: Se opdregte 1 l ingurila de plante cu 114litru de apd si se lasd sd steapu! in.Olet de salvie: Se umple o sticla-pina la git (fara a o inoesa) cu flori de salvie-

de-cimpuri fiale), se toarnd deasu-pra otet natural in asa fei incit sa-acopere flori le gi se lasd sticla sd stea 14 zile la soare sau lb cahura.

Bii de sezut: se pun de 2 ori 2 miini pline cu frunzebeste noapte in ap6 recela macerat' A doua zi, totul se incdlzegte pina Oa in clocbt, iar exrractulincdlzit se adaugd la apa de baie (a se'vedea ri gai oe gezul la ,,parteagenerald") .

SPLIN UTA (Sotidago virga-aurea)

Este numitd .in l imbaj popular 9i f loare-boiereascd, f loare-buiaca, mdnunchi,smeoaicd, splinaritd, vargd-de-aur. Aceastd plantd medicinald p gai;g1e ti maigini jepddtgi, i1 ganluri c.u apqr pe povirnisuri 9i locuri defri,sate de pddure. Tulpina, stufoasd,P,t^":,1t1t_e c_u lujeri cu. flori galben-aunr, a1unge ta o inalli"l;;;1"". 80 centimetri.Florl le se pot aduna din iulie pinain octombrie. Se uti l izeizdin boli le gi rremoiigii leintestinale. .Splinuta este apieciatd insd c, prebil"clie ca plantd de'leac impoiriuabol i lor renale.

. Florile gi frunzele creeazd o senzatie rdcoritoare si intrucit planta deshidrate azd, eaeste recomandatd in afectiunile renale 9i vezicali. Marele medic naturist, preotul5!!3", istoriseste in scrierile sale despre un barlcai de 45 de ani care suferea de oooala grea de rinichi ce se tot agrava. in cele din urmd a trebuit s6-i f ie scos un rinichi.$i celdlalt rinichi avea puroi si nu-mai, put,eg funclionJ normal. Atunci omut s-a pus pe ocurd cu splinutd. A amestecbt splinuta, dragaica (sinziene) 9i uri icl-moarta-galbend in

bo

pdrti egale, si-a pregatit din ele un ceai gi a baut 3-4 cegti int impul z i le i , in inghi t i tur i mici , drept care boala i -a t recut com-plet, dupd cum singur a declarat, in 1 4 zile.

Splinula are efect impreund cu drdgaica si urzica-moartd-galbend sau albd chiar si in scleroza renali, in ir igarea re-nald gi la racordarea Ia r in ichiul ar t i f ic ia l . In toate cele t re icazuri am putut obtine succese prin tratamentul f itoterapeuticindicat. Astfel, un bSrbat in virstd de 52 de ani, considerat dedoctori a avea sclerozi renald incurabila gi pensionat deboald, a venit gif i ind si asudind la mine, dupd ce a urcat scarapina la etajul intii si s-a trintit - rdsuflind din greu - intr-un fo-toliu. Dupd numai o sdptamini in care a bdut zilnic cite 3 cegtid in amestecul de ceaiur i menl ionat, i -a mers deja v iz ib i l maibine. Folosea insi toate plantele proaspete, din natura. Dupaa treia sdptamind nu- l mai supdra nimic.

Toate incorddrile nervoase de pe urma diverselor stdrisufletesti ale omului se descarcd prin rinichi. De aceea, dupaun soc de ordin afectiv, f ie moartea subitd a cuiva apropiat gidra(;, f ie orice altd nenorocire, se gtie cd rinichiul este cel carbsuferd mai mult. Splinuta se dovedeste a fi o plantd medicinald

care influenleazd ctt se poate de pozitiv viala afectiva. Ca atare, ceaiul de splinula artrebui consumat neapdrat in cazul unor deceptii si al altor stiri sufletesti stresante.

i , ! - l - , - f - : -^^-r : - r^ ^.^.-^.^, . 'Ingerul pdzitor al plantelor medicinale se gdsegte in imediata apropiere a splinutei.Simlim efectul ei de echil ibrare in stir i emolionale grele, asemenea unei mfini caremingiie, consoleazd 9i calmeazA. Dela priveligtea splinu{ei in mijlocul naturii aclioneazdasupra noastrd l inistitor. Ar trebui sa fim recunoscdtori cd gtim in apropierea noastrd oplantd care aduce atita mingfiere.

MOD DE FOLOSIRE

Prepararea ceaiului : Se opdregte 1 l ingur i ld (cu v i r f ) de spl inuld cu 114l i t ru deapd gi se lasd sd stea pulin. - Din amestecul de ceaiuri deja menlionatse ia tot 1 l ingurild (cu virf) gr se pregdtegte ca mai sus.

SU NATOAREA (Hypericum perforatum)

Aceasta plantd care infloregte la margine de drumuri gi piduri, pe dealuri 9i cimpii,d in iu l ie pind in septembrie, se mai numegte in l imbaj popular 9i buruiand-de-ndduf,buruiand-de-pe-rozor, crucea-voinicului , drobigor, f loarea- lu i - loan, hemei-de-pdmint,lemnie, inchegdtoare, osul-repurelui, pojar, pojarnild, sburdtoare, sunaicd, sovirvarild.

Planta atinge o inil l ime de 25-60 centimetri, are o tulpind lunga 9i'ramificat6 9iinfloregte in cime galben-aurii. Pentru a o recunoagte siguq, zdrobil i o floare completdeschisd, va curge astfel din ea o sevd rogie. Planta infloritd este culeasd pentru a sepregdti din ea ceai gi bdi, in t imp ce pentru uleiul de sundtoare se folosesc numaif lor i le.

Credinta populari veche punea seva de culoarea pingelui si cu acliune balsamicda flori lor in legiturd cu singele gi rdnile Mintuitorului. Intr-adevdr, uleiul de sundtoareeste cel mai bun ulei pentru rdni, cdci are efect calmant, anti inflamator gi cicatrizant. Olegendd despre aceastd plantd povestegte: ,,Cind apostolul preferat ai Fiului Domnului

57

pacate, aceaste traditie nucroase.

se af la sub cruce, mihni t de moarte, a adunat cu gr i ja plan-tele str,opite cu singele sfint, spre a le ddrui ca" imintirescumpd credrnciosi lor evlaviosi la moartea Mintui torului .seva rosie a aromdtei prante rabd tainic impresia ia in suo-stanta purpur ie a f lor i lor galben-aur i i ar t rd i ascuns unstrop din s ingele Mintui torului nostru.

In z i de s inziene, s imborul for te lor sf inte ale lumini i s icdldurii, sundtoarea straluceste in tbata spiendoar"u

"i iro-

rald unicd. Pe vremuri , fetele ' impleteau orn ea coronrte iarcine dansa in jurul focului in noaptea de sinziene treouia #poarte o cununitd din sundtoare - coroana de sinziene. inaceasta noapte plina de mister, fecioarele presdrauramurele de sundtoare pe apd, spre a vedea din inf lorrreaflori lor ofi l i te cum va fi la anul cu petitorul lor.*

, In Austr ia ^super ioard, tdranul punea, dupd un vechi

obicei, planta intre doud feli i de piine si o ddciea vitelor cahrand, pentru ca animalele sale sa f ie 'crutate de bol i . Dinmai este urmatd astdzi decit izolat, in anum'ite famili i credin-

Din cele spuse rezultd cit de apreciatd a fost sundtoarea incd din timpuri strdvechi.Ceaiul de sunitoare se foloseste in leziuni n"ruous" 9i boli nJruou"" de tot felul, inrdni de pe urma unor lovituri 'si vitdmiri prin riJ.it. El este insd si un leac excelental d iareei . ' I

._,^ Igut"lg.ia trigemenului.poate fi si ea combdtutd cu sun6toare, daca se beau zil-nic 2-3 cesti cu ceai de sundtoare 9i be-freacd (extern) cu ulei oe sunatoare timp-maiindelungat'_locurile atectate. trte'putem face singuri o tincturd de sundtoare care areefectin boli de neli,nevroze 9i astenie insoti i6 de insomnii. Tinctura este folositd,extern,..caf5e.91ie, iar intern, se iau o datd.pe zi 1'0-.15 picaturi inir-o fingure cu apd.Tulburdrile de vorbire, somnul agiiat, arce"ele de isterie, ,"ornurbulismulsint vindecate cu ajutorul sundtoarei, l; fel 'si in.*tin"n1" ,i inil i ! i depresiunile.Din practica mea am observat ci in toate aceste boli, in afara inireolintarri interne ac.e.aiuri lor, pot aduce_un ajutor eficace si baile de gezut cu sundtoare'(a r" u"0""Moduri de folosire ). Ele se fac o datd pd saptamind,'f i ind urmate de 6 bal oe pictirein celelalte zile ale saptaminii. Aceastd bura de recomandd in stdri le nervoase de oricefel .

Fetele tinere, aflate la virsta de cregtere, ar trebui sa bea pentru un timp cite 2 cegticu ceai de sundtoare. zilnic;.el s.pri j ina dezvoltarea organelor genitale la femei gi a,rit l ;inldturarea deregliri lor ciclului '.Un leac natural foarte ldudat este uleiul de sundtoare. N-ar trebui sd l ipseasci din

Ilgl_-o flos^podirie- Poate fi preparat foarte usor in casd (a ," u.d"" ,,Moduri detolosire ' ) .^ lg i ment ine puterea curat ivd t imp de'doi ani g i este ut i l izat cu succes nunumai in ingrij irea rinilor deschise, a riniri lor proaspete, a hematoamelor, a infla-matii lor ganglionilor si. a tenului aspru, ci este s.i un-produs eficace Oe fricl ionurr i.ncazul durer i lor de spate, de lumbago, 'de sciai ic i " i

rerrai ism. p"ntru a avea laindemind un leac casnic contra arsrri ioi 9.i a op-ii ir itor, ru l in f lori le in ulei de in. Acestulei se fo loseste s i la arsur i le de soare.. Sug-arii cui oJreri oe ourii (toli"i l se l inistesc daci burtica le este masatd cu uleide sundtoare. - O tdranca pe care o cunosc'vindecd toate rdnile, chiar 9i pe cele aleanimalelor ei de casd, cu acest ulei. Bdrbatul sdu a fost odatd ranit gr;v la mind de ounealtd. Compresele cu ulei de sunitoare au inlaturat curind toate direrite, iar rdnile i

ln l imba germand, sunatoarea se numeste Johanniskraut, adicd planta s inzienelor" , rar z iua de sinziene, Johar jn istag.A nu seface in l imba romAnd confuzie cu planla care poartd s i denumirea ie s inziene, care este drdgaica adice Gatrum (n. t r . )

58

s-au vindecat fdrd probleme. - Un alt ldran a tratat cu succes o rand externd gravd dela piciorul calului sdu cu ulei de sunitoare.

Un doctor a constatat la o fetitd de 8 ani o inflamare a ganglionilor l imfatici ab-dominali. De fiecare datd cind frigul actiona asupra fetei, iniern-sau exrern, ea aveadureri de burtd, in cele din urmd zilnic, in special dimineata. Mama ei a cit it in brosurdcd uleiul de sundtoare poate fi folosit cu succes in inflamiri ale ganglionilor. A inceputsd frece burta copilului de fiecare datd cind se vdita de dureri. In scurt t imp, acesteai-au trecut.

TATANEASA(Symphytum officinale)

Este denumita in l imbajul popular 9i barba-tatei, bo-racioc, iarbd-intdritoare, iarba-lui-Tatin, gavd!, iarba-tati i,iarba-neagrd, lutatind, nddai, plosnitoasd, rdddcind-neagrd, tacin, tatand, zlac, iar in englezd comfrey.Aceastd planta de leac este una dintre cele mai bune giindispensabi le pe care ni le pune natura la dispozi l ie.Cregte pe cimpii unde este umezeald, la margini de cimp,in santur i umede gi de-a lungul apelor. O putem gdsi s ipe'l ingja garduri si pe grohotiiuri de pantd, ihttorinO"pe tcitparcursul verii. Frunzele sint aspre si foarte asculite la virf.Rdddcina care tri iegte mai multi ani - in exterror este ma-ro inchis pina la neagrd, in interior alba pina la gdlbuie -are grosimea degetului mare, iar dacd o desfaci estefoarte cleioasd, unsuroasd 9i l ipicioasa la pipait Fiind oplantd cu riddcini adinci, tdtdneasa nu prea poate fi dis-trusd. Rdddcinile sale sint smulse din pamint primdvarasau toamna. Li se poate veni de hac doar cu ajutorul uneicazmale ascutite. Planta proaspdtd este culeasi inainte si

MODURI DE FOLOSIRE

Prepararea ceaiului : Se opdregte 1 l ingur i la (cu vkf) de plante cu 114l i t ru deapd gi se lasd putin sd stea.

Ulei de sunitoare: Flori le culese pe vreme insoritd se introduc intr-o sticlutdpind la git fdrd a se indesa gi se toarnd ulei f in de mdsline peste ele. Uleil ltrebuie si acopere flori le. Sticla, bine astupati, se lasd citeva saprdmini insoare sau in apropierea maginii de gatit. Dupd citva timp, uleiul capatd oculoare rogie. Se fi l treazi printr-o bucatd de tifon, se storc^bine resturi le siuleiul de sunitoare se trage in sticle de culoare inchisa. i 'n cazul uti l izaii isale la arsuri, se poate recurge pentru macerare la ulei de in in loc deulei de mdsl ine.

Tincturd de sundtoare:2 miini pline de flori culese in soare se pun intr-un l itrude rachiu 9i sticla se lasd 3 sdptdmini la soare sau altd sursd de cdldura.

Bii de sezut: 1 gdleatd plind cu sunitoare (tulpind, frunze 9i f lori) se lasd pestenoapte in apd rece. Inaintea baii, conlinutul se dd in clocot si se adaugdla apa de baie. Durata bei i - 20 minute (a se vedea Bai de sezut ' d in, ,Partea generald ' ) .

in t impul perioadei de inflorire.Tinctura de tdtdneasd, pe care v-o puteli face usor singuri, ascunde in sine o fo4d

minunatd. Bolnavii care au fost tratali ani de zile impotriva reumatismului 9i a in-flamatii lor articulare cu tot felul de leacuri excelente, fdrd a se vindeca, gdsesc unajutor rapid in tinctura de tdtdneasS.

O femeie care de-abia se mai putea servi de bralul drept (incheietura umdrului eraaproape inlepenitd, tar medicul constatase deja o parezi) gi-a frecat zilnic, la sfatulmeu, incheietura 9i bralul drept cu aceastd tincturS. Din zi in zi a simlit cum i se alindsuferinlele. Astdzi articulalia are mobil itate normald si femeia se poate ocupa iar degospoddrie. Dar si frunzele tdtdnesei, opdrite 9i aplicate ca terci cald pe membreleparalizate, ajutd peste noapte, atunci cind maladia provine din surmenaj, luxatie,entorsd sau apoplexie.

Mdtuga solului meu a fost trintitA jos pe stradd de un motociclist. S-a internat inspital cu fracturd coxo-femurald. La operatie i s-a bdgat un cui si a fost trimisd acasddupd ce s-a fdcut bine. Cuiul trebuia scos peste un an. Dupd ce s-au potolit durerile sia putut merge iardgi normal, a negli jat consultul medical prevdzut dupd scurgereaanului. Totul pdrea in perfectd ordine, pind ce s-a trezit intr-o zi cu nigte dureri in-suportabile. Abia acum s-a dus sd-gi scoatd cuiul si s-a constatat cd se formase dejaosteita (puroi la os). Degi injecli i le au calmat temporar durerile, supuratia n-a trecut.ln acest stadiu a venit la noi in vizitS, f i ind un munte de disperare. Pot spune, ldrd aexagera: Comprese calde cu terci din fdind de tdtdneasd au ajutat-o peste noapte. Adoua zi, femeia putea deja sd stea asezatd sau intins6, fdrl a avea dureri. Avind in ve-dere cd in magazine nu se gdseau decit rdddcini tdiate mdrunt, mituga a avut inspi-ralia sd le usuce in cuptor, dupd care le-a mdcinat cu o rignild veche de cafea. Si-apus aceste comprese cu terci (a se vedea Moduri de folosire") pind ce locul n-a maisupdrat-o.

$i tumefieri le la glezne si la incheieturi le miinilor se retrag cu ajutorul acestuiterci. A9 vrea sd atrag atenlia in mod deosebit asupra faptului cd aceste comprese potaduce alinare chiar 9i in caz de paraplegie. Compresele calde cu terci ajuta 9i in ulcervaricos, in tumefieri reumatice ale muschilor, in noduri de artritd, in umflituri, indureri in ceafd, in inflamatii ale pieli i piciorului 9i calmeazd durerile de dupd am-putiri.

Din radacini se poate pregdti 9i un ceai care este folosit intern in bronsite,afecliuni ale aparatului digestiv, hemoragii stomacale si pleurezii. Se beau pestezi, inghil iturd cu inghil itura, 2-4 cegti. Pentru a combate ulcerut gastric se recomanddun amestec de plante pentru ceai. 100 grame de tdtdneasd, 50 grame de fi l imicd gi 50grame de troscot (a se vedea Moduri de folosire ).

lnci o datd vreau sd menlionez tinctura de tit ineasd. Se uti l izeazA cu cel mai bunrezultat sub formd de comprese la leziuni externe 9i interne, rdniri de tot felul, con-tuzii, hematoame 9i fracturi.

Frunzele tit5nesei se intrebuinteazd nu numai pentru comprese, ci si ca adaos labdile complete in caz de dureri reumatice, artrit6, dureri de oase, tulburiri aleirigaliei sangvine si discopatie. Totugi, pentru tulburdrile ir igaliei sangvine a pi-cioarelor, pentru varice 9i pentru tratamentul suplimentar sau postoperator al frac-turi lor, se fac bai de gezut (in cada) cu adaos de titdneasd.

In anumite zone geografice se moaie frunzele de tdtdneasd in aluat de clatite,dupd care se coc, beneficiind in acest mod toatd familia de substantele active aleacestei niinunate plante medicinale.

60

MODURI DE FOLOSIRE

prepararea ceaiului de riddcini: Se pun peste .noapte la rece 2 l ingurile de' riddcini tdiate mdrunt in 1 4litru de apd, dimineata se incdlzesc ugor 9i se

strecoard. Se beau inghititurd cu inghil itura.Amestec de plante pentru ceai (la ulcere gastrice): Se folosegte 1 l ingurild

(cu virf) 'din

amdstecul respectiv la l14litru de apd, se opdregte 9i se lasiih repaos 3 minute. Se beau 3-4 cesti pe parcursul zilei, calde, inghil iturdcu inghititurd

GompresJ cu terci: Rdddcinile bine uscate sint mdcinate fin, sint amestecaterepede intr-o ceagcd cu apd foarte fierbinte si citeva picdturi de_ulei ali-mbntar pind se formeazd un terci, acesta se intinde pe o bucelice depinzA, se aplicd local in stare calda 9i se leagd.

Comprese de frunze (proaspete): Frunzele proaspete se spald,..se zdrobescpe un fund de lemn cu un sucitor de tdilei, se pun pe locurile afectate 9ise leag5.

Comprese de frunze (opirite): Frunzele de tdtdneasd sint opdrite cu api clo-cotitd gi sint aplicate calde.

Adaos la 6aile complete: 500 grame de frunze proaspete sau uscate detdtineasd se lasl peste noapte la rece in cca. 5 l itr i de apa. A doua zi sepune totul la f iert, iar l ichidul se adaugd in apa baii (a se vedea ,,Bdi com-plete", la ,,Partea generald").

Adao's la bii le de gezut: La fel ca la bdile complete, insd numai 200 grame defrunze.

Tincturi de tdtdneasi: Se spald rdddcinile de tdtdneasd 9i se curildt cu operie, se taie mdrunt 9i se introduc intr-o sticld pind la git fdra a se indesa,be toarnd rachiu de sbcard sau de fructe gi se lasd 14 zile la soare sau inapropierea maginii de gatit. Rachiul trebuie sd acopere rdddcinile._

Alif ie Oe ieteneasi: +-O rdddcini (in funclie de mdrime) de tdtdneasd proas-pete gi spdlate sint tdiate foarte fin, prijite. iute in cca. 250 grame de un-iura iurata din intestine de porc, ldsate si stea peste noapte, incdlzite adoua zi,apoi f i l trate gi presate printr-o bucatd de pinzd. Se introduc ime-diat in recipiente mici gi curate 9i se pdstreazd la frigider. Pomada poate fiintrebuintai| in locul' unei comprese cu terci. Este indispensabild intratarea rdnilor la oameni 9i animale!

Vin de tdtineasd z 2-5 rdddcini proaspete 9i spdlate sint tdiate fin 9i ldsate 5-6sdptamini intr-un l itru de vin alb natural. Un mijloc excelent in tratareaboli lor de pldminil

fRAISTA-CIOBANULUI (Capsella bursa-pastoris)

Aceastd plantd medicinald foarte valoroasd, care se intilnegte peste tot pe drumuri,cimpii, pdminturi intelenite, ogoare paraginite, ganluri, povirnigurr, cimpuri si gr.ddini dezar)av)turi, este consideratf in general o buruiand incomodd. De-abia se adund un-deva o movil! de pdmint - mai ales cin^d se construiesc case - 9i imediat apare,aproape peste noapte, traista-ciobanului. in l imbajul popular i se mai zice 9i arior, bu-ruianS-de-friguri, coada-pisicii, pdsdlel, pdsculd, pagtele-cailor, punga-babei, pungl-popii, pungu-iite, rapdn, straila-popii sau tigculL!d. Frunzele ziplgtp neregulat tormeazd- dserhanitor pdpddiei - o rozetd. Tulpina ajunge pind la o inall ime de 40 centimetri.

61

Perioada de infrorire: martie-noiembrie. Frorire, foarte mici,de un alb murdar, sint umbeliforme, if""trro oinflorescenla in formd de ciorchine; oe trrpinipe subtiriatirna micile pdstal (fruct capsura) sub formd oe inimiiliegi amintind la pipait de pierea pierucratd. ordtdniire au opreferinld speciald pentru traiita-ciobanului. irn"Ji"t cet-9p39" 19 top:tte.9i vremea se incdtzeste, aceastd plantdrasare proaspdtd si verde.ceaiul de traista-ciobanului, din care se consumd zilnic2-3 cesti, se intrebuinleazd cu mare succes in toiG iiourirede hemoragii, ca.. de. exemplu in nemorigiile'-nlzate,

stomacale, intestinqle 9i in_ metroragii- (hemoragii!l1l1" neregurare). in cdzur riniror singtiini",'li."r"srngete nu vrea sd se opreascd, infuzia de traista_ciobanu_lui are un efect hemostatic uimitor.

l.-::l:'^f:strua!iitor abundente_, se beau, timp deB-10 zile inainte de vdnirea cictutui, =lrhiJ.it;-t '".,[ ;;naai {nlnai^-J { l : -^ . . - :L= t

, _, , , , ,v vrrv 4 vvatt Lfs:ceai, folosind 1 ringurild (cu virf) de traista-cioolnuLi ra rceagcd. Acest ceai^seivegte gi la reglarea ciclului p. pur-,9:I:y] pubertdlii t1 fimpyr henopluzei, de ardmrnra,flecare remere ar trebui sd bea 4 saptdmini de-a rindul cfte

repete periodic acest tratament.2 cegti zilnic, sd intrerupd apoi pehtru s saptamini-si sa

Pentru hemoroizii care singereazd, se fac mici clisme intestinale, bii de gezut sauspdldturi cu infuzie caldu!5 de tiaista-ciobanului. Mamete "are

uu i inii umlati in t impulaldptatului ar trebui sd-9i'incalzeasci r" uoriilnnii-o'sita) tiii.ii-"iooaiutui proasp'td,s-o pund intre pinz-e _9-r r?.si-o apric.e_ rocar caioi, ;rb l'J;t;, ;;;rese. se reco_mandd cu succes in cazul l^iemoiaglilor renalJi'""!,, pe zr cu un amestec de ceaiuridin traista-ciobanului,si coada_calulii in paili eg"l".

-'Traista-ciobanului'este insd - asemdnatbr iiscului - Ei o plant6 medicinald care re-gleazd circulatia singelui, fi ind indicatd deci in moo o"orboit Ehr ilt"rtip"rtensiune cft sila hipotensiune artbriali. spre deosebire de ceaiul oe vrsc, care se i;;;H1ft;:r€

{squl p-este noapte if "p9

la rece, acest ceai se pregdtegte opirind traista-ciobanului.9".i?Y 2 cesti pe z.i si.sd. intrerupe consumul de ceaiatunci ciho circrr{'a s-a normali-zat' un efect curativ la fel de bun ca.gi viscul il are traista-cioo*rrriJn hemoragiilemenstruale. si in _acest caz, ceaiul se bea numai o perloaod d;i^;.-Aceastd $lantd meoiclnale o" t"re valoare esie de un real ajutor la toate bolilemusculare externe. Este interesant ci despre il.rt lucru nu s-a scris nimic inaproape nici o cafie modernd de plante medi'cinale. nCum c[iu"-a'ii,-rn domn betrinmi-a ddruit o carte veche de planie medicinale, cu gravurr 9i'oesen. ,ni"r. Dar, aga:YT.t-t 1nlilnBta cind ziua ti-e-plina de diminJ"ii'qi pii" seara, n-am putut rdsfoi carteadecit o datd. lntr-o noapte, cdtre ora doudsprezebe, im sirit JeooatSoin ro1nn; mi s-apar.ut qe a? fifost tt9.=? ugor de umeri. grusi,-mi-iirecut prin minte ideea: ,,Ai aceasticarte de plante medicinale dgja,Qe o jumdtate oe an-gi in[a n, i.-ii'i"cupat serios deea nici mdcar o singurd datdli ' M-am'trezit ca lumea bin somn, rir-r"ulat din pat,am luat cartea si'm-am agezat mai comod in cimera de zi. nm deJcnis-o si mi-au siritimediat in ochi biteva rinouri-,,qirn"t Cino;i;b ;;rn^ai aluta in atrofia muscutari. luatiurmdtoarele: traista-ciobanului tdiatd mdrunt se rasa 10 zile cu rachiu-il-;;:r;i5:9ar9 .saq il apropierea. maginii de gdtit, se fnqioneiia ro.rrir.;rG;tre de cfteva oripe zi, iar intern - 4 cegti^cu 'ceai

dJcreiigoara.i' Ct;i cum tot ce-mi doream ar fi fostsd citesc aceste citeva rinduri - atunci hici nu mi-im'oat seama de asta -, am inchiscartea, am pus-o la loc, m-am bdgat in pat_gi curind am adormit. Citeva zile mai tir.ziuam fost sunatd din Viena: ,,Md priteli alutiz'nm sz oL anl, sint oe piojesie asistentd62

medicald 9i sint pensionatd medical de doi ani. Sint complet neajutoratd din cauzaatrofiei musculare!" l-am recomandat reteta mentionatd, iar cind a venit insdnatositadupa trei sdptimini la mine la Grieskirchen, am aflat cd la data la care fusesem trezitddin somn in miez de noapte, ea fdcuse un peler inaj la Maica Domnului la San Damianoin ltalia. La intoarcere, in autobuz, un domn, vdzind-o atit de neputincioasd, a trimis-ola mine. Curind dupa aceea s-a simtit atit de refdcutd si intdritd, incit si-a putut reluaservic iu l .

Un alt apel telefonic, de data aceasta din Steyr, Austria: Am 62 de ani. Din cauzaunei relaxdri a sfincterului am fdcut anul trecut un prolaps intestinal si am fostoperatd. ln aceastd toamnd treaba s-a repetat; dureri neintrerurpte, z! Ei noapte,intinzindu-se de la buric spre ambele golduri, ca si cum as fi fost tdiatd de unfierdstrdu. Medicii din spital au respins ideea unei a doua operati i, suslinind cd nu maieste nimic de fdcut. M-am g?ndi t pe loc ia t ra ista-ciobanului cea tr imisd de Dumnezeu,am sfdtuit-o sd ia zilnic cite 4 cegti cu ceai de creligoard, care intdregte musculatura ininterior, iar extern sd se fricl ioneze cu tincturd dp traista-ciobanului, din care sd pund giin ceaiul de crel igoard de 3 or i c i te 10 picdtur i . In rdst impul celor 10 zi le necesare pre-pardrii t incturi i de traista-ciobanului, am indemnat-o sd-gi puna comprese cu ierburisuedeze. Mare mi-a fost uimirea cind femeia mi-a telefonat dupd un timp cd n-o maijena nimic. Prolapsul intestinal se retrdsese complet, mugchii sfincterului funclionauiardsi normal, ia i dureqle chinui toare din goldur i incetaserd chiar a doua zi dupdinceputul tratamentului. Intrucit la telefon imi pierise, de uimire, glasul, femeia a venit lamine doud zile mai t irziu pentru a-gi manifesta direct bucuria.

Nu se poate spune decit atit: Ce mult ajuta plantele din farmacia Domnului! Cineface astfel de minuni? Este numai si numai indurarea Creatoruluil

O femeie din Austria inferioard, din apropiere de Karlstein, scrie: ,Dupd oprelegere, v-am cerut sfatul in legdturd cu o hernie inghinali. Aceasta era lungd decca. 10 centimetri, groasd 9i latd de 3-4 centimetri. Pind ce traista-ciobanului a fostgata, am pus comprese cu ierburi suedeze. Dupd ac-eea am inceput si ung locul,frecindu-l cu tincturd de traista-ciobanului gi am bdut zilnic 4 cegti cu ceai decreligoard, t imp de 6 sdptdmini. Fiind agricultoare, nu_mi- puteam . menaja - eravremea secerigului -, aga cd am purtat la lucru un corset. Qrpa 12 zile de tratament nuse mai vedea nimic din hernie, insd tot mai aveam dureri. Dupd 2 luni mi-au dispdrut gie le. Hernia. inghinald am putut s-o v indec fdr i operal ie."

Rdpositul medic-sef dr. Rcjhling, fost director al sanatoriului biologic din Mitten-wald de l ingi Garmisch/Bavaria superioard, care mi-a fdcut odatd o vizitd 9i-_a cit it cuacea ocazie scrisoarea respectivd, a fost vizibil impresionat. Mi-a spus cd hernii leinghinale nu au putut f i vindecate pind acum cu mijloace medicale decft prin operalie.-

4 cegti cu ceai de cretisoard (intern) 9i frecti i cu tincturd de traista-ciobanului(extern) ajutd si la histeropioza (piolaps'uierin). '(Fricfionarea trebuie sd inceapd inacest caz de la vaginEi sd se co'rit inue peste pintece.)'Subliniez in pod deosebit cdaceastd tincturd tre-buie preparatd din traista-ciobanului proaspdtd. in boli musculareatit de grave nu ajutd rapid gi sigur decit plantele proaspetel

MODURI DE FOLOSIRE

Prepararea ceaiului: Se opdregte '1 lingurili (cu virf) de planteapd 9i se lasd sd stea Pulin.

Bdi de sezut: A se vedea ,,Bei de sezut" la ,,Partea generald".

cu 114l i t ru de

63

Comprese cu aburi: Se pun 2 miini pline de traista-ciobanului, daci se poateproq_spat6, intr-o sitd care se tine peste abur. Planta muiatd la abur sebagd-intr-o bucatd.de nin_za cale se aplicd local sub formd de compresd.

Tincturd de traista-ciobanului: Traista-ciobanului proaspdtd, cu flori, ' frunze,tulpind gi pdstdi, se taie mdrunt 9i_se introduce intr-o sticld pine la gilt, ietoarnd deasupra rachiu de secard sau de fructe de 3B-a0% (plantele safie acoperite) si se lasd sd stea 14zile la soare sau la cdldurd. "

TURITA-MARE(Agrimonia eupatoria)

Poartd gi denumirile: asprisoard, boitoreand, buruiand_de.-friguri, canipoald, coada-racului, corndtel, dumbravnici,l ipici, matculi, scdigor, turifd. prin turita-niare avem la dis-pozilie o plantd medicinald magnifica, numitd in qermand,,regele tuturor plantelor". Ea creste in locuri insdrite, us_cate, .pe margini de drumuri, 'cimpuri

9i peOuri,' pepovirniguri, dealuri gi pante, in luminiluri gi plintre ruine.Florile mici, galbene alcdtuiesc, ca sl ti tumindrici, o inflo-rescenfd in formd de ciorchine lung. intreaga planti esteacoperitd cu peri moi, frunzele mar-i pot atiige o lungrmede 10 centimetri si sint penate. planta ajunge pind Ia oinallime de 80 centimetri gi apartine aceldia-s)" tamitii ca slcretisoara. Turila-mare est6 culeasd in timpui infloririi, intrblunile iunie 9i august. lstoria acestei plante medicinaledateazd, ca gi la multe altele, din trecutul indepdrtat. Eracunoscutd incd de pe vremea vechilor egipteni. Turita-mare posedd un puternic efect curativ- bentru todte

il11iT,?!ii!^gi!.r]:isi ale gurii; deci la eaar trebui sd ne gindim in caz'de anghini,tarlngita' stomatitd ulceroasi sau alte inflamatii ale mucoasei bucale. Olmeniicare, datoritd profesiunii, vorbesc sau cintd mult ai trebui si facd, preventiv, infieCarezi gargard cu ceai d-e.!urit?-Tra_r_e. Frunzele au un efect excelent in'anemie,'rini, ieu-matism, lumbago,^tulburiri digestive, cirozi hepatici, in scdderea aciivitatii tre-patice, precum si in bolile splenice (de splina). be pof bea zilnic pinj ra z certi-.,ceat.

Fiecare ar trebui sd-gi dea osteneala sd facd o dati sau de doud ori pe an o baiecu adaos de infuzie_de.turild-mqre (a se vedea ,,Moduri de folosire"), iar cbpiii scrofu-losi ar trebui sd facd zilnic o astfel de baie., Turifa-mare este una dintre plantele noastre medicinale cele mai bune, datorite

efectului sdu astringent gi a componentelor curative. Dr. Schierbaum spune: ,,Cite 1ceagcd cu ceai de 3 o_ri pe zi vindecd emfizemul pulmonar, cordul mdrit, dilaiJreastomacului si a intestinelor, apoi bolile renale si irezicale, dacd remediul este folositun timp maiindelungat." Alifia be tuiila-mii" .L'i"tomandd cdtduros in varice si ul-!9.raliil9 g?Tbrei.(a se vedea ,Moduri'de folosire") 9i se intrebuinleaza asemenitcir afi-tlel de fil imica. In bolile hepatice se foloseste un amestec de ceaiuri de plante, astfel:100 grame de turitd-mare, 100 grame de drdgaicd si 100 grame de vinaiitd (numitd simama-pddurii). Se bea zilnic dimineala, pe slomaiul golJcite 1 ceagcd,'iai in reituizilei se beau 2 cesti, incetul cu incetul.'

64

-tr

1W#

,v&\

MODURI DE FOLOSIRE

Prepararea ceaiului: Se foloseste 1 l ingurila de plante la 114litru de apd, se- opdreste gi se lasi sd stea bulin.

Baie de plante: 200 grame de plante pentru 1 baie completi (a se vedea,,Beicomplete", din,,Partea generali").

Amestec de ceaiuri contra boli lor hepatice: Turifa-mare, drdgaica gi vinarilasint amestecate in pdrti egale. Se folosegte 1' lingurile (cu virf) lb 1/4 litiude apd, se opdregte 9i se lasd sd stea pulin.

Prepararea alif iei: 2 miini pline de lrunze, f lori 9i tulpini taiate mirunt la 250grame de unturd de porc (a se vedea ,,Prepararea alif i i lor", la ,,parteageneralS").

URZICA (Urtica dioica)

Un medic a ardtat odatd intr-un discurs la radio cdurzica - numitd si urzicd-creatd, urzicd-mare sau urzicd-de-pddure - este una dintrej cele mai bune plante oeleac pe care le avem. Deci dacd oamenii ar sti ce efecttdmdduitor are, n-ar mai cultiva decit urzici. Din pdcatesint foarte pulini cei care cunosc acest lucru.

Urzica este curativd incepind de la riddcind. con-tinuind cu tulpina si frunzele gi terminind cu flori le.

Incd din antichitate se bucura de multi apreciere.Albrecht DUrer (1471-1528) a pictat un inger carezboard cdtre tronul Atotputernicului tinind urzica inmin5. Preotul elvetian Kunzle aratd in sciieri le sale cd ur-zica ar fi fost distrusa de mult dacd nu s-ar fi autoapdraturzicind; insectele 9i alte animale ar f i facut-o de mult sddispard.

Am putut sfdtui odatd pe o mamd a gapte copii,care de la glt ima nastere tot fdcea eczeme, sd bea ceaide urzici. In scurt timp acestea au dispdrut, la fel gidurerile de cap care o chinuiau si ele tot de-atuncrincoace lntrucit urz,caajuta-in"#itlil%5?,S,iir."?i',ii.ii?T [i li"? "'j? J3'rffj,.t5ir1

pus cd ferneia ar avea dupa ultima nastere probleme cu'rinichii, am sfdtuit-o sd beaacest ceai. Mina in mina cu bolile renale merg adesea durerile puternice de cap. inscurt timp au disparut atit eczema cft gi migrenele. Eczemele, avind de cele mai multeori o cauzd internd, trebuie tratate din interior cu plante care curdtd singete.

Urzica este cea mai bund plantd de leac depurativd 9i hemdtopoEtice. Avind gi oinf lu_enta pozit ivd asqpra pancreasului, ceaiul de urzici 'scade nivelul gl icemiei ' (alzahirului .din singe)..E| vindecl gi bol i le si inf lamati i le ci i lor ur inare, plecum si re-tentia urinari patologici. Avinb in aceiagi timp 'si efect usor laxaiiv, este ieco-mandabil mai cu seamd pentru o curd de primdvard.

De cind am aflat ce efect curativ au urzicile, mi-am creat un obicei din a face o curdde patru saptamini cu ceai de urzici, primdvara din plantele tinere 9i toamna dupdotavd, cind rdsar iaragi fire tinere pretutindeni. Beau dimineala pe stomacul gol' 1^ceqqca,

tlz_ord inainte de micul dejun si 1-2 cegti pe parcursul zilei, inghilituid cuinghifitura. $i ceaiul dinaintea micului deiun trebui'e bdut in inghitituri micil pbntru a-i

miri efectul. Dupd o astfel de curd de ceai md simt extraordinar de bine gi am de fie-care datd senzalia cd pot realiza de trei ori mai multe lucruri ca pind atunci. Familiamea 9i cu mine n-avem nevoie de ani de zile de medicamente, iar eu md simt plind demobilitate gi tinerele. De altfel, ceaiul nu-i deloc rdu la gust. Se bea fdrd zahir. Ceisensibili pot insd adduga ceva muselel sau mentd pen[ru imbundtdtirea gustului. inmedicina populard, cura cu ceaiul de urzici este propusd pe o duratd de mai multesdptdmini in afectiunile hepatice, biliare si splenice (chiar in cazul tumorii la splini),la secrelii abundente ale stomacului si aparatului respirator, la crampele 9i ul-cerele stomacale, la ulcerele intestinale si bolile de piept. Pentru a mentine valo-roasele substanle active, ceaiul se prepard doar prin opErird. Ca mijloc profilactic ins5,se bea o singurd ceagcd cu ceai de urzici zilnic, tot timpul anului. Este de mare ajutorgiin viroze 9i infeclii bacteriene.

De la o anumitd virstd incolo se diminueazd cantitatea de fier din organism. Aparde aceea stiri de^ oboseal6, chiar epuizare, omul se simte betrin gi cu mai pulinaputere de muncd. In acest caz, urzica proaspdtS, care conline fier, poate fi folositi cumare succes. Ea ne ajutd sd depdgim acest punct critic. Dupd o curd de urzici nesimfim, relativ repede, mai bine din punct de vedere fizic, energia gi puterea de muncdne revin, renagtem giinflorim vizibil.

O tindrd femeie din Urfahr a venit odati la mine, anemicd, bolnavd de stomac giveziculS biliard. Ca fenomen secundar permanent manifesta dureri puternice de cap.Am sfdtuit-o sd recurgd la ceaiul de urzici. Dupd un timp am intilnit-o din nou in modintimpldtor. Radiind de fericire, mi-a povestit ce repede o ajutase urzica. Intreaga eifamilie s-a indreptat de atunci spre aceasti plantd medicinald.

In hidropizil, urzica ajutd prin extragerea puternicd a apei din lesuturi gi cavitdlilenaturale ale corpului. Datoritd substanlelor sale active hematopoetice, este de folos giin cloroze, anemii si alte boli grave ale singelui. Asociatd cu alte plante medicinale,urzica este folositd cu succes si contra leucemiei (a se vedea articolul despre,,Leucemie", pag. 118). Celor ce suferi de orice fel de alergie (si guturaiul de fin intrdaici), le recomand sd bea ceai de urzici o perioadd maiindelungatd.

Urzica anihileazd predispozilia la rdceli 9i combate afecliunile artritice si reu-matice. O doamnd din Eichstdtt a stat timp de trei ani sub tratament medical, avindsciatici gi dureri puternice. in decursul a jumdtate de an a scdpat de dureri, dupd cea fdcut 6 bdi complete de urzici cu cfte 200 grame de plante.

Cu citva timp in urmd am fdcut cunogtinld cu o femeie de circa 50 de ani care tre-buia sd poarte perucd din cauza pirului foarte rar. I s-ar fi distrus astfel 9i ultimelerdddcini de pdr. Am sfdtuit-o sd se spele pe cap cu infuzie de urzici proaspete gi su-plimentar cu infuzie din rddicini de urzici. Mi-a urmat sfatul gi s-a putut vedea pesdptdmini ce trecea cum pdrul s-a regenerat, incepind sd creascd gi sd se indeseascddin nou. Foafte bineficitoare pentru orice pdr este tinctura de urzicd, pe care ne-oputem face singuri din rldScini de urzici scoase din pimint primdvara sau toamna (ase vedea la ,,Moduri de folosire": ,,Spilatul pe cap" gi ,,Tinctura de urzicd"). Eu insimiimi masez zilnic pielea capului cu aceastd tincturd, pe care o iau cu mine chiar gi in ex-cursii sau cind cdldtoresc ca sd lin prelegeri. Efectul este evident: pielea capului n-aremdtreald; pirul este des 9i mdtdsos, cu un luciu frumos.

Urzica ajutd excelent giin arteriti. Mulli oameni suferind de aceastd boalS ar puteasd scape de o amputare de picior daci ar face la timp bii de picioare cu riddcini deurzici (a se vedea ,,Moduri de folosire").

^ Orice spasm, indiferent de unde provine, induce tulburiri ale irigaliei sangvine.In aceastd situalie se recomandd spdldturile gi bdile cu infuzie de urzici. Acelagi lucrueste valabil 9i in cazul special al stenozei mitrale. Se apleacd bustul deasupra cdzii,se spald regiunea inimii cu infuzie cilduld de urzici, masind ugor in acelagitimp.

66

O femeie din Bavaria in virstd de 51 de ani a suferit timp de 28 de ani de pe urmaunei fistule. Profesorul consultat a consider^at o operalie ca fiind problematicd, intrucitfistula era plasatd pe obraz, pe osul molar. In anul 1978, aceastd femeie nefericiti s-aadresat unui tdmdduitor, care i-a ardtat mai ales foarte multd infelegere. l-a prescrisalimentalie vegetariani cu fructe gi legume crude gi gimnasticd respiratorie. Starea ei adevenit mai suportabild, l6rda fi insd vorba de o insinitogire. In mai 1979, a inceputsd adune primele urzici proaspete, bind zilnic 3 cegti cu ceai amestecate de fiecbredatd cu 1 lingurild de bitter suedez. A scris: ,,Dupd exact 14 zile, fistula mea din obrazse vindecase gi nu mai aveam nici o durere. $i aga a rimas pind azi" (28.11.1979).

Aud tot mereu cu bucurie despre cit de mulli oameni au cunoscut gi simlit asuprapropriului lor organism puterea lecuitoare aurzicii. Astfel, mi-a scris de curind o femeiecd luni de-a rindul a biut zilnic ceai de urzici. Nu numai cd a scdpat de orice senzafiede obosealS, de epuizare, in ciuda muncii grele de zi cu zi, dar i-a dispdrut gi obititurd purulentd, care ii pricinuise nigte dureri ce se intindeau pind in coapsd, decare n-avusese insi timp sd se ingrijeascd din cauza muncii excesiv deimpoviritoare; la fel gi o ciuperci la unghii, la a cdrei indepdrtare prin operalie nu seputea decide. Da, aga poate ajuta buna urzicd depurativd gi hematopoeticd, pe careoricft ag recomanda-o, tot n-ar fi suficient. O alti femeie mi-a scris cd urzica a vinde-cat-o de o eczemi care o chinuise ani de zile. Astfel de scrisori sint raze de lumini inviala mea. Ele-mi arati cd ne putem baza pe bunele noastre plante de leac, oriundele-am folosi.

Odatd a venit la mine, plingind, un birbat mai virstnic. Cu trei ani in urmd seimbolndvise de gripd. De atunci, urina sa era maro inchis 9i suferea de nigte dureri decap insuportabile. Nu i-au folosit nici numeroasele medicamente administrate, nici in-jeclii le (in ultimul timp in regiunea capului). Dimpotrivd, migrenele au devenit tot maiacute, incft omul era in pragul sinuciderii. l-am dat curaj, indrumindu-l spre urzicileproaspete. Urma si bea 2112litri de ceai, repartizali pe parcursul intregii zile. Dupd pa-tru zile m-a anunlat telefonic cd durerile de cap ii trecuserd total. Ceva mai tirziu mi-atransmis printr-o femeie cd se simte mai bine acum declt inaintea gripei. Folosili 9idumneavoastre urzicile proaspete, tinere, in special primdvara, 9i faceli cu ele o curidepurative! Va veli minuna de efectul lor binefdcdtor.

O cdlugdrild din ordinul Elisabetinelor din Klagenfurt mi-a urmat, de asemenea,sfaturile si s-a mirat de rezultatul oblinut. Pete, care nu voiau sd se vindece, apdrute inregiunea abdominald 9i lombard 9i insolite de mincirimi puternice, au dispdrut in tim-pul cel mai scurt, datoriti ceaiului de urzici gi a unei diete pentru ficat. $i la alt cazasemdndtor ajutase rapid ceaiul de urzici.

Dintr-o scrisoare din Dellach in Kdrnten aleg urmdtoarele rinduri: ,,Vd mullumescdin toatd inima gi Dumnezeu sd vi aibd in paTd pentru ajutorul inestimabil de care amavut parte datoriti sfaturilor dumneavoastrd. In decursul bolii mele care a durat 19 aniam fost internatd prin toatd Austria in multe clinici de neurologie. Nici un medic nu mi-aputut spune ce am de fapt, darmite si-mi fie de vreun folos. O siptdmind intreagd ambdut ceai de urzici 9i ca printr-o minune boala a trecut de parcd nici n-ag fi avut-ovreodat6." Din faptele menlionate reiese cit de repede ne pot ajuta plantele noastremedicinale. Este adevdrat cd aici nu este suficientd o ceagcd pe zi, ci, in bolile grave,trebuie sd se bea minimum 2litri in timpul zilei, in inghilituri mici.

Un om de afaceri mi-a povestit cd-gi ia in excursii 9i cdldtorii de afaceri ceai de ur-zici intr-un termos, cdci se increde orbegte in performanlele sale gi in ajutorul sdu. Nunumai c5-!i taie cel mai bine setea, dar te giinvioreazd 9i-!i alungi orice oboseali.

lnci o indicalie deosebitd: In sciatici, lumbago, nevrite la brale gi picioare, sefreacS f o a r t e u g o r locurile dureroase cu o urzicd proaspitd. La sciatici, deexemplu, se atinge foarte incet piciorul cu planta proaspdtd, incepind de la gleznd, pepartea exterioard pind la gold, iar pornind de aici, de-a lungul pdrlii interioare a

picioruluiPjna la cdlcii. Acest lucru este repetat de 2 ori, iar in incheiere se trece urzicade la gold in jos peste gezut. Se procedeazdlafel si cu alte porliuni afectate. La urmdse pudreazd pielea pe lbcurile respective

Nu trebuie oare sd multumim Domnului pentru indurarea LUI de a ne fi diruit o atitde miraculoasd planti mebicinald? in viata lor trdite rapid, oamenii trec pe fingl eanepdsdtor, preferind sd recurgd la calmahte si sedative, care sint luate excesiv. Daradesea nu pot ajuta in mod real decit bunele nbastre plante de leac, cdzute Oin pacaiein uitare.

- in final as vrea sd mai adaug o intimplare care m-a impresionat in mod deosebit. in

ordgelul nostru am ficut cunostintd cu o bdtrind care mi-a povestit cd medicul consta-tase cd are tumori canceroabe ia stomac. Nu se putea decide sd se opereze dincauza virstei inaintate. Atunci cineva a sfdtuit-o sd bea ceai de urzici. Cind's-a dus lamedic 6uP9 un timp, acesta a intrebat-o mirat: ,,V-a!i operat? Dar nu se vede nici ocicatrice!" Excrescenlele disparuserd complet gi femeia a mai putut beneficia de unamurg sdndtos al vielii. Nu trebuie sd ajungem atiit de departe. Niciodatd nu se poateforma_ceva malign, dacd pe l ingd faptul-cd o preluim pe buna noastrd urzicd, i iasimilim puterea minunatd, in intervale regulate de timp, sub forma ceaiului.

lncd un sfat bun:,lncepeli chiar astdzi o curd de urzici. Planta uscatd o gdsiti inorice_ magazin specializat. Invitali plantele noastre medicinale iar in casd! Echipali-vaprimdvara cu foarfece si minusi si iesit i la aer l iber, in natura lui Dumnezeul

'Esie o

mare pldcere sd culegi'urzicile i ingur, sub cerul l iber al Domnului! Cu cit sint uti l i iatemai proaspete, cu atit mai mare este, conform experienfei, reugita curativd. Ginditi-vdatunci 9i la o provizie_ pentru iarni, in vederea cdreia ar f i cei mai bine sd culegeliurzicile de luna mai. Bucurati-vd sd puteli face astfel singuri ceva in folosul sanaiatiidumneavoastrd!

" 's-" '

Un cit itor din Westfalen scrie: ,,Vecinul meu uti l izeazdurzica 9i pentru stirpirea in-sectelor gi a diundtorilor din gradina sa. Pune o cantitate mai maie de urzii i intr-unrecipient cu apd, care are- in jur de 300 litr i (dar se poate muia si o cantitate mai mica)si lasd urzicile la macerat induntru ceva mai mult t imp. Cu aceasia apd de urzici isi ud6apoi tot mereu plantele, pe care le poate avea astfel fard diundtori, fari a intretiuintasubstanle chimice. Niciin morcovi nu mai intrd atunci viermii!,,

Daci vreli sd vd informati in legdturd cu alte uti l izdri eficiente ale urzicii, cit it ibrogura ,,Maria Treben's Heilerfolge", apirutd ra editura w. Ennsthaler.

^ Pe de altd parte, existd azi unii agricultori care stropesc cu diferite solulii pentru

sti i 'pirea buruienilor urzicile care cresC pe margini curate, inverzite de pdduri 'si 'cimpii,pepqrte.de gosele 9i alte_medii poluante. Otrdvurile nocive pentru om ajung deci pindin collurile neatinse ale pddurilor. Nici nu se gindesc aceste persoane ci dis-trug astfel,simultan, pdsiri gi insecte. Multi l irani nu-gi mai gdsesc timp pentru a cosi urz-icile cusecera. Cft de orbi am devenit noi. oameniii

MODURI DE FOLOSIRE

Infuzie: A se folosi 1 l ingurila (cu virf) la t lq l i tru de apd; a se opdri doar gi a seldsa si , , t ragd" put in.

Tincturi de urzici: Riddcinile, scoase din pdmint primdvara sau toamna, sintspdlate cu o perie si tdiate mirunt. Se umple cu ele o sticld pina la gft. Setoarnd deasupra rachiu de secard de 38-40% si se lasd sd stea t+ zile laloc cilduros.

68

Bii de picioare: Cite 2 miini pline de rdddcini bine spdlate 9i periate gi de ur-zici proaspete (tulpina 9i f lori) se lasd peste noapte in 5 l itr i apd gi seincdlzesc a doua zi pind dau in clocot. Se introduc picioarele in baiaficutd cit de fierbinte se suportd gi se l in 10 minute. Urzicile rdmin in apain timpul bdii. Aceastd baie de picioare poate fi folositi incd de 2-3 ori,dacd este reincdlzitd.

Spilat pe cap: De 4-5 ori cite 2 miini pline cu urzici proaspete sau uscate sepun intr-o oald de 5 l itr i cu apd rece 9i se incdlzesc incet, pe foc mic, pindla fierbere. Se trage oala deoparte 9i se lasd sd stea 5 minute. Dacd sefolosesc rdddcini de urzici, se pun 2 miini pline de rdddcini sd stea pestenoapte in apd rece, se incdlzegte totul a doua zi pina da in clocot gi selasd sd stea 10 minute. Pentru spdlatul pe cap ar trebui intrebuintat inacest caz sdpun medicinal.

U RZICA-MOARTA.GALBENA(Lamium galeobdolon)

Aceastd plantd poartd si numele de gdlbinild,sugel-galben, urzicd-galbend, urzicd-moartd, zebrea.Ea cregte in pdduri umede 9i ganluri, sub tufi-suri, l ingdgarduri gi garduri vi i, printre ddrimdturi, pe locuriumede,^umbroase 9i pretutindeni unde se inti lnegte 9iurzica. Infloregte in lunile april ie 9i mai, iar in zonelemuntoase chiar si mai t irziu. Rizomul vivace (caretrdieste mai mult de un an) formeazd tulpini verticale,inalte de pind la 50 centimetri, frunzele sint dispuseincrucisat in serii la niveluri diferite, avind forma unui o.,si sint crete, f lori le stau intr-un vertici l fals la subsuoarafrunzei. Se colecteazdfrunzele si f lori le.

Ca gi urzica-moartd-galbend, urzica-moartd-albd(Lamium album) - purtind in l imbaj popular si numele

de fala-mi1ei, mierea-ursulur-cu-flori-bdldi, sugel-alb, urzicd-albd, urzicd-creald, urzicd-moartd - este gi ea o plantd medicinald remarcabild. Ea infloregte ca buruiand din maipind in octombrie pe drumuri, printre ddrimdturi gi terasamente de cale feratd. Seculeg gi frunzele, insd in primul rind florile. Ceaiul preparat din ele ajutd in bolile greleale organelor pelviene gi in tulburdrile 9i durerile menstruale, dacd se iau 2 cegti peparcursul zilei. Are gi efect depurativ, combate insomnia pe bazd nervoasd si este unremediu eficace in cele mai diferite maladii ale femeilor. Femeile cu vegnice afectiuniale organelor pelviene gi fetele tinere ar trebui sd aprecieze mult acest ceai.

Florile gi frunzele urzicii-moarte-galbene se folosesc in maladii asemdndtoare, maiales in retentie urinari, boli ale ciilor urinare, usturimi la urinat, boli renale gravegi anasarcd.'Florile sint indicate in tulburiri digestive, scrofulozi gi eruplii cutanate.In acest scop se bea o cand cu ceai dimineala. Contra ulceralii lor 9i a varicelor ajutdcompresele cu infuzie.

Urzica-moartd-galbend este recomandati impotriva paraliziei vezicale la oameniibetrini, in ricelile vezicii urinare gi in nefrite. O baie de gezut cu adaos de urzicd-moqrtd-galbend este deosebit de binefdcdtoare.

In sclerozd renald incurabilS, irigare renali si racordare la rinichi artificial, urzi-ca-moartd-galbend, amestecata in pdrli egale cu drigaicd gi splinutd, aduce rezultate

lecuitoare dintre cele mai bune. Dacd nu poate fi procuratd urzica-moart6-galbeni,atunci se poate adduga si urzicd-moartd-alba.

MODURI DE FOLOSIRE

f nfuzie: 1 l inguril i (cu virf) la 114 litru de ape - a se opdri doar, a se lasa putinIn repaos.

Comprese: 3 l ingurite (cu virf) la 112litru de apa - a se opdri, a se ldsa pulin inrepaos. A se umezi cirpe cu infuzie 9i a se aplica astfel comprese calile.

Adaos la baia de sezut: A se vedea,,Bei de sezut ' la, ,partea'generald, ' (sefolosegte intreiga plantdl ).

Amestec de ceaiuri: A se amesteca urzicd-moartd-galbend, dragaicd gisplinu!5 in pdrti egale. A se opdri 1 linguritd (cu virf) din acest amestec cu1/4 l itru de apd. A se ldsa sd stea pulin.

VENTR I LICA (Veronica officinatis)

Cind romanii au ocupat odinioard tara in care se stabi-liserd germanicii, au fdcut cunostintd prin bdgtinagi cu plantamedicinalS cea mai apreciatd td germanici, v'entrii ica. Ea eranumitd ,,leacul fundamental al tuturor relelor" (,,3rundheit atterSchdden"). $i romanii trebuie si se fi convins Je marea saputere curativd, dupd cum am citit odatd intr-o carte vechedespre plante medicinale. Daci voiau sd facd un complimentmai deosebit unui prieten sau cunoscut, atunci fi spuneau cdare la fel de multe calititi ca si foarte apreciata ventrilicd.

Mi-am amintit de acbastd vorba inir-o zi cind un domn mi-are_latat despre concentratia crescuti a colesterinei in singelesdu. Din aceastd cauzd'fusese internat de mai multe oii inspital. l-am indicat ceaiul de ventril icd, 2 cegti pe zi. Mare mi-afost bucuria cind mi-a povestit, o jumdtate de an mai tirziu, citde mirali au fost medicii, nemaigdsind, la un consult recent,colesterolul crescut.

Ventril ica, numitd gi buruiand-de-perit, buruiand-de-cel-perit, mdtrice, strdtoricd, gopirlaila, ventricea, vindrilicd, cregtein pdduri, pe locuri defrigate, lingd maraciniguri, tufiguri, gbr-duri 9i ganfuri, pe drumuri gi in liziere. Are o tulpind piroasd,care se tirdgte pe pdmint, frunze mici, zimtate, cu un luciu ar-

gintiu, care se termind in spice ce stau in sus, avind flori de la albabtru deschis pind laviolet. Frunzele cad ugor la atingere. Perioada de inflorire: din mai pind in august. Secolecteazi inflorescenlele (ansamblul florilor dispuse pe axa centralS). Cele md efi-ciente sint acele plante care cresc la margini de piduri gi sub stejari.

Aceasti plantd medicinald mogtenite de noi din timpurile sirivechi constituie unadaos indrdgit la ceaiurile depurative gi este de ajutor, impreund cu virfurile proas-gele gle urzicilor, la vindecarea eczemelor cronice. La supdrdtorul prurit senil(mincirimi de bdtrinele) n-ag mai inceta sa recomand ventrilica. Persoanble care sint9$Oi.t_e 9i sensibile o suportd intrucft este un leac bun pentru stomac, avind o acliuneblindd, care stimuleazd gi digestia. Ea indepdrleazd sicretiile stomacale abund6nte,precum 9i tulburirile intestinale.

As dori sd accentuez mai ales faptul cd ventril ica are un efect vindecdtor excelentin combaterea nervozitdtii care provine din suprasolicitare intelectuale. O ceagcdbdutd seara, inainte de culcare, face adevdrate minuni prin acfiunea sa linigtitoare.Preotul elvetian Kunzle recomandd celor care trebuie sd depund o activitate intelec-tuald deosebitd sd ia acest ceai calmant inainte de culcare. El de o memorie bund qiindepdrteazd senzatii le de ameleali. Amestecat cu riddcind de telind, inlaturd de-bilit6tile nervoasa gi stdrile meiancolice. Chiar si in cazul icterul'ui, ai nisipului inurinE, il durerilorahiculare reumatice 9i artriticd, ventril ica dd un rezultat grbzav.

Un preot mi-a declarat: ,,Lapsusurile mele mari au dispdrut in 14 zile in mod sur-prinzitor datoritd ventrilicii amestecate cu coada-calului (in pdrli egale, 2 cegti pe zi).Chiar in timpul predicilor imi scdpau cuvinte importante. Devenisem nesigur si nervos.Plantele m-au ajutat incredibil de repede."

$i la brongitele vechi, uscate, ventril ica a produs adevdrate minuni. Pentru ceaiulpectoral se folosegte un amestec de cuscrigor (numit gi mierea-ursului sauplumindricd), frunze de podbal, pdtlagind si ventril ica in parli egale, care se indulcestebu pulind miere sau se opdresc plantele cu apd in clocot in care a fost dizolvat zahdrcandel.

Contra icterului, ca si a afecliunilor hepatice gi splenice recomand urmdtorulamestec de ceaiuri: 50 grame de rbddcini de pdpddie,25 grame de flori de cicoare, 25grame de vinarild (numitd 9i mama-padurii) si 25 grame de ventril icd. Se amestecd6ine aceste plante. Se beau'incetul cu incetul in timpul zrlei2 cegti neindulcite (la tl+ li-tru de ape - 1 lingurifd cu virf de plante).

Din planta infloritd se poate prepara 9i un suc proaspdt, indicat in bolile cronicede piele, mai ales la eczeme (a se vedea ,,Moduri de folosire"). Se ia din acest suc de2-3 pri pe zi cfte 1 lingurifd plini.

intrucit ventril ica este ldudatd in cd(ile vechi despre plantele medicinale 9i ca oplantd care vindeci rdnile, o recomand pentru leziunile inflamate si care se vindecibr;u;in special in apropierea tibiei (a fluierului piciorului). Rdnile sirit cletite mai intfi cuo infuzie; apoi se pun in timpul noplii peste rdni comprese imbibate in prealabil cu unceai proaspdt preparat 9i se invelesc ca sd rdmind calde.

Bolnavii de reumatism 9i artritd ar trebui sd incerce o datd tinctura de ventril icd,pe care gi-o pot prepara u$or singuri (a se vedea ,Moduri de preparare').Aceastdtincturd sb folosegte bxtern ca frecfie, iar intern se iau de 3 ori pe zi cite 15 picdturi inceva apd sau ceai.

Beli neapdrat in fiecare an o perioadd de timp ce.ai de ventrilicd proaspdt culeasd!El nu rbduce numai arterioscleroza, ci o previne 9i dd organismului o noud elasticitateprin efectul siu depurativ. De aceea, rugdmintea mea: Jineli seama de acest sfat!

MODURI DE FOLOSIRE

Prepararea ceaiului: A se folosi 1 l ingurild (cu virf) la 114litru de ap5, a se opdridoar, a se lSsa sd stea pulin.

Suc proaspit: Se spald inflorescenlele proaspete gi se preseazd incd umede-prin dtorcdtorul electric de uz casnic, se toarrrd sucul in sticle mici gi se

pdstreazd la frigider.Tincturi: 2 miini plin-e de plante inflorite 9i tdiate mbrunt se pun intr-un litru de

rachiu de secard de 38-40% gi se lasi 14 zile la soare sau in apropiereamaginii de gatit.

Amestec'de ceaiuri: 1 l ingurild (cu virf) la 1/4 l itru de apd. Se opdregte doar gise lasd sd stea pulin.

71

viscur-(Viscum album)

z Cine nu cunoaste acea plantd care trdieste casemiparazit pe foioase 9i conifere, fixatd cu alutorulrdddcinilor sale sugdtoare si imprdstiate gi pe care n-omai putem indepdrta din viata noastrd'gralie puteriisale timdduitoare? Ea cregte'sferic pe rimurile plan-tei-gazdd. Frunzele vegnic verzi sint pieloase. fructetein forma unor bobife, sint albicioase, putin sticloase, ininterior viscoase 9i lipicioase. pasiiriie rdspindescsdminla.cleioasd, frecind-o cu ciocul de crengi saueliminind-o nedigeratd in excremente. Numai as-a esteposibil i inmullirea plantei, cdci s-a doveclit ce semintaei- nu ajunge sd incolleascd nici pusd in api, nici inpdmint.

Viscul se mai intflneste invdsc-de-pdr, vdsc-de-OrdO.

popor 9i sub alte denumiri, cum ar fi: stoletnic, vdsc,

Viscul a fost o plantd de leac gi farmece incd de pe vremea strdmosilor nostri. Esteinvdluiti de mister. Druizii (preolii 'cerfi) o considerau o pt-ntisfini;, ;;6J;;r;;lce putea sd inldture orice rdu. Preolii o tdiau cu cutite gi seceri de aur in caOrut lnoiceremonii festive. Vechii medici naiurigti foloseau viscul ca un mijloc excelent si cuacliune sigurd in ggmpgterea epilepiiei. Aceastd forld lecuitoare straveitre d *cunoagte gi adeptul lui Kneipp, dr. Bohn. in zilele noastie el recomandd viscul contiaspasmelor cronice si a acceselor de isterie.

Frunzele si tulpinile.micu!9, care se taie_ mdrunt pentru a fi uscate, se culeg numaidt ,l3 iqceputul luhii octomni'i6 pina la mijloCut tu;ii decembrie si in tunile martie siaprilie. ln celelalte luni viscul n-are puterd de leac. Plantele c, bel r"i r"r" lortbcurativd sint considelatg cele de p^e stejari si.plopi; dar gi cele de pe prazi, pinl ri 61i1ifruc-tiferi au putere vindecdtoare. incd-o iridicatie legatd de culei: in tuniie mbrtie siaprilie, viscul nu prea are bobife. Pasdrile i le-au 6uigulit pe timpul '"rnii.

O""i rbprocedeazd mai. ug.or la tdiatul frunzelor gi al tulpiiiteloi', intrucit se scapd decolectarea bobilelor lipicioase, care din luna dctombrie pihd in OecemOrie mai bint peVISC.

Am fost adesea intrebatd de ce laud atft de mult viscul, cind de fapt se spune cd arfi otrivitor. Wscul - adicd frunzele 9i tulpinile - nu este deloc otriviior, ini' i-UoOiGfr,administrate intern, sint. Dar dacd si'nt amestecate cu unturd de porc pinA se formeazio alifie (a s.e vedea,,Moduri de folosire'),.care se intrebuinteazd dxtern cinO tti ingh;;itsau degeri o parte a corpului, ele aiuti foarte mult.

Unei femei ii inghe!! nasul in fiecare iarnd. in lunile cu ger de-abia se maiincumeta sd iasd din casi cu nasul ei vegnic vindt. Aceastd situaliE i-a inrdutalii in Oean. Am sfdtuit-o sd pund peste noapte pe nas un terci proaspdt din bobite de visc.Chiar dacd sund aproape incredibil, trebuie sd certific totugi cd'in citevu

"f.'n"irl i;-;

vindecat.Wscul influenfeazd pozitiv funclionarea intregului siqtem glandular gi realizeazdperformanle excelente in stimular6a metabolis-mului. in ace]asi timp, aclrunea sa

gsupl? pancreasului este atit de bund, incft la o curd continud be ceai de'visc dia-betul igi pierde cauza apariliei. Oamenii care suferd de tulburiri cronice de metabo-lism ar trebui sd faci o dat'6 incercarea de a bea in mod regulat timp de cer puiin tjumdtate de an ceai de visc. Dacd avefi tulburiri hormonalE, recurjeli ta visC -'u"ti99tin9 un rezultat extraordinar. in acedt caz se prescriu minimum Z"cbgti pe zi, unlbdutd dimineala 9i una seara.

72

Viscul este un leac exceplional contra arteriosclerozei, este foarte apreciat si re-comandat in apoplexie, la care rareori s-ar mai f i ajuns dacd s-ar f i bdut inainte in'modregulat ceai de visc. Dacd s-a ajuns totugi la un atac de apoplexie, se beau timp de 6sdptdmini zilnic cite 3 ce9ti, t imp de 3 sdptdmini zilnic clte 2 cesti gi t imp de 2 saptaminizilnic cite 1 ceascd, 9i anume prima ceagcd inainte si dupd micul dejun, a doua ceagcdinainte gi dupd'masa de prinz, iar a treia ceaqcd inainte si dupa ciha,'de fiecare d'atdnumai cite o jumdtate.

Ceaiul de visc este folosit si ca mijloc hemostatic. Tras rece pe nas, oprestehemoragii le nazale, consumat ia ceai opreste hemoragii le pulmonare si inieit iniledin timoul t ifosului sau al dizenteriei.

Viscul este leacul cel mai stimulant al functiunii cardiace si circulatori i. in oravetulburdri circulatori i nu poti inceta sd tot re6omanzi viscul. intrucit viscul are-sub-stanle active care normalizeazd funclionarea intregului organism, el produce inimagi-nabilul - adicd scade tensiunea arteriald la hipertensivi si o creste la hipotensivi.

Se calmeazd astfel inima agitata si se fortif icd activitatea cardiacd, viscul avindefect cardiotonic. Toate fenomenele secundare legate de o tensiune arteriald anor-mald - cum ar fi congestia cerebrali, senzatii le de ameteali, vi j i i tul in urechi 9i tul-burdrile de vedere - sint indepartate. Viscul contracareazd, in acelasi t imp, toateafectiunile cardiace, aga cd se poate afirma pe drept cuvint cd este de un ajutorindisilensabil in toate tt i lburdrile cardiace si circulatori i. Epoca noastri contempo-rand, in care se trdiegte intr-un ritm rapid, care impune oamenilor cele mai mari so-licitdri 9i i i streseazd cu o crizd de timp violentd, are realmente nevoie de astfel deajutoare.

Din multe scrisori ce-mi sint adresate reiese cd oameni cu hipertensiune arterialS,tulburdri serioase ale circulatiei singelui, moleseald, tulburdri cardiace, deci 9i cutulburiri in ritmul activit i l i i cardiace, verti j , l ipsi de chef de munci au scdpat inscurt t imp de aceste supdrdri gralie viscului. S-au simlit iaragi bine, recdpatindu-si bu-curia de a munci. Zilnic 3 cegti cu ceai de visc preparat in asa-numitul extract rece sibdut incetul cu incetul vd vor normaliza gi inima, si circulalia singelui, realizind astfel oputere mai mare de muncd. De altfel, ar trebui efectuati mdcar o datd pe an o curi de6 sdptdmini cu ceai de visc, astfel: Se beau timp de 3 sdptamini cite 3 ceqti pe zi, t impde 2 sdptdmini cite 2 cegti pe zi gi t imp de 1 saptaminA cite 1 ceascd pe zi. Circulaliasingelui gi tensiunea arteriald s-au refdcut in aceste 6 sdptimini. Pentru ca starea bundsd se menlind constant, ar f i propice ca timp de un an sd se bea in continuare in fie-care dimineald cite 1 ceagcd cu ceai de visc.

Un domn din regiunea Mainzului suferea de ani intregi de hipotensiune arteriali,care se manifesta atit de acut in anumite zile, inctt de-abia putea sd mai facd fatamunci i sale ca morar. Consul tase medici renumif i nu numai din Germania, c i g i d inElvetia, insi fard rezultat. A primit plin de scepticism afirmatia mea cd viscul este celcare ar mai putea ajuta cind este vorba de tensiune, f ie cd aceasta este scdzuti, f ie cdeste ridicatS. Eram tocmai in luna april ie gi viscul, delinind inca forle de leac, putea filuat din copaci. Citeva luni mai t irziu, la una din prelegerile mele dintr-un ords,el dinAustria superioard, morarul nostru din frumoasa zond a Mainzului s-a asezat in primulrind 9i a relatat intregului auditoriu cd tensiunea lui, altadata atit de joasi, se normali-zase total datoritd viscului.

$i femeile ar trebui sd apeleze la ceaiul de visc. Normalizarea circulaliei singeluiaduce dupd sine o incetare a deregldri lor menstruale, mai ales a menoragii lor (ahemoragii lor menstruale puternice), precum si a metroragii lor postpartum (dedupd nagtere). In cadrul indispozil i i lor din timpul menopauzei, insolite de palpitati i,stir i de agitalie, anxietate si insuficienli respiratorie, ceaiul de visc ar trebui ad-ministrat cil iva ani la rind. Toate aceste stdri nepldcute dispar si femeia nu rnai aresenzatia cd se aflS la menopauzd. Sucul proaspdt de visc poate inldtura sterilitatea

femeii. Viscul trebuie^spdlat bine 9i presat, cit e incd in stare umedd, cu ajutorulstorcdtorului electric. Se iau din acest suc cfte 25 picdturi in pulind apd, dimineala pestomacul gol, tlz ord inainte de micul dejun, gi seara inainte de iulcare.-

Cu cftva timp in urmd s-a publicat in presd o comunicare din Londra in legiturd cufaptul cd trei grupe de cercetdtori au ajuns, independent unele de altele, la ioncluziacd la femeile in virstd de peste 50 de ani se formeazd intr-un procent mare cancer lasin dacd au folosit in tratamentul hipertensiunii arteriale o perioadd indelungatdmedicamente pentru scdderea tensiunii. De ce si ne asumdm acest risc cind aVemminunatul visc?

De scurtd vreme, viscul se util izeazd si medicinal ca un mijloc ce previne cancerulgi combate cancerul. Experienfa aratd tot mereu ce efect ciepuratiii 9i profilactc auplantele medicinale. Recurgeli la aceste ajutoare, pentru ca sindtatea dumneavoastrdsd se consolideze gi sd se mentind pentru totdeauna!

MODURI DE FOLOSIRE

Prepararea ceaiului: Ceaiul de visc se pregdteste doar ca extract rece. Sepune peste noapte la macerat 1 lingurila (cu virf) de visc in r/+ litru deap5, dimineata se incdlzegte ugor gi se filtreazS. Dacd este necesard ocantitate mai mare pe zi, atunci ceaiul ar trebui sd fie pdstrat intr-un rer-mos cldtit in prealabil cu apd fierbinte sau sd fie incdlzit de fiecare dati inbain-marie.

Tincturi: Picdturi de visc gata preparate se pot cumpira de la farmacie.Suc proaspit: Frunzele 9i tulpinile proaspete sint spdlate 9i presate in stare

umedd cu ajutorul storcdtorului electric.Prepararea alifiei: Bobilele proaspete, albe ale viscului sint amestecate (la re-

ce) cu unturi de porc, pind ce se formeazd o alitie (se folosegte extern ladegerdturi ).

IERBURILE SUEDEZE

MICUL BITTER SUEDEZ

10 grame de aloe.5 grame de smirnd0,2 grame de gofran

10 grame de foi de sena (s iminichie)10 grame de camfor**10 grame de rdddcind de revent (rabarbdr)10 grame de rdddcind de curcumd (gofran-de-lndia)10 grame de mand10 grame de Theriak venezian5 grame de rdddcind de lemnul-Domnului

10 grame de rddicind de anghelicd

" in loc de aloe se potfolosi gi rdddcind de genliand sau praf de pel in (n. a,)Este voie sd se foloseascd doar camforul natural (n. a.).

74

lerburile suedeze se pun la macerat in ltlz litru de rachiu de secard sau de rachiu bunde fructe de 38-40%, intr-o sticld de 2 litri cu gftul larg gi se lasd sd stea 14 zile in soare sauin apropierea maqinii de gdtit. Se agitd zilnic, de asemenea inainte de filtrarea intr-o sticldmicd sau inainte de intrebuinlare. Cealalti cantitate poate rimine timp nelimitat pesteplante. Se toarnd lichidulin sticle mici care se astupd bine gi se pdstreazd la rece. Astfel sepoate pdstra acest elixir mulli ani. Cu cft std mai mult, cu atft este mai eficace.

Releta a fost gdsitd dupi moartea renumitului medic suedez, rectorul Facultiti i demedicihd, dr. Sairst, printre scrisorile sale. Dr. Samst a'murit intr-un accident decdlSrie la virsta de 104 ani. Pdrinlii 9i bunicii lui atinseserd 9i ei o virstd venerabild.

Sund aproape ca o poveste gi totugi s-a intimplat intocmai: Pe cind eram femeietinird, am ajuns foarte grav bolnavd in apropiere de Lembach. Fiind izgonitd dinpatrie, m-am imbolndvit intr-un lagdr bavarez de tifos abdominal, o intoxicalie cucarne, la care s-au adiugat un icter gi o ocluzie intestinali. Am zdcut peste ojumdtate de an in spital. Cind solul meu ne-a adus pe mine, pe copilul nostru gi pemamele noastre in Austria, de-abia mi lineam pe pjcioare. Noaptea incepeau durericare parcd imi strdpungeau organismul cu o sabie. ln acele momente, nu puteam sdstau nici pe scaun, nici intinsd, nici in picioare, nici sd merg; concomitent se declangauvdrsituri si diaree. Eram o adundturi neajutoratd de oase. Medicul a recu-noscut aicidureri uftdrioare tifosului, care de multe 6ri se continud inci ani de zile. intr-o bundzi, o femeie strdind mi-a adus o sticluld cu un lichid maro inchis, cu miros puternic.Aflase de boala mea si voia sd md ajute. Mi-a spus cd aceste ierburi suedeze osalvaserd gi pe ea de la o boald grea. A adus 9i copia unui ,,Manuscris vechi" in carese explica in 46 de puncte cum vindecd aceste picdturi orice boald. Refeta proveneadin mogtenirea unui renumit medic suedez. Dupd cum scrie acolo, toli membrii familieisale au atins o virstd neobisnuit de inaintatS. Bitterul suedez vindecd, conformpunctului 43, 9i ,,buboaiele gi pustulele de cium5, chiar dacd s-ar afla deja in git". Maiintii am bdgat picdturile in duldpiorul de medicamente. Pur si simplu nu mi-a venit acrede cd aceste picdturi modeste mi-ar putea reda sdndtatea, atunci cind insugidoctorul nu-mi mai putea aduce nici un ajutor. Dar curind am aflat cd nu era nici pedeparte a9a. Tocmai gedeam lingd un cog cu pere rdscoapte cdrora trebuia urgent sdli se gdseascd intrebuinfare, cind am fost cuprinsd de o noud crizd. Cum fusesemasiguratd cd picdturile puteau fi folosite nu numai intern, ci gi extern ca nigtecomprese, n-am stat pe ginduri gi mi-am pus o bucatd de vatd umezitd cu picdturi -peste care am aplicat un sdculel de nailon - sub formd de compresd pe burtd, am trasdeasupra portjartierul ciorapului gi m-am apucat iar de treabd. Peste corpul meu s-arevirsat o senzalie caldd, pldcutd 9i deodatd am avut impresia cd cineva ar trage dintrupul meu cu o singurd migcare de mind tot ce era bolnav. Vd asigur cd am scdpat cuaceastd compresd unicd, pe care am purtat-o toatd ziua sub portjartierul ciorapuluimeu, de toate durerile gi indispozili i le ultimelor luni. Boala a zburat, ca suflati de vint,si niciodati n-a mai survenit o noui criz6.' Cind fiul nostru avea 6 ani a fost atacat de un ciine lup gi mugcat ingrozitor deobraz. Nigte cicatrice rogu-inchis i-au apirut mai tir.ziu p.e fala de lg nas in josinspregurd. in ,,Manuscrisul vechi" se poate citi la punctul 33 cd picdturile indepdrteazd toatecicatricele, chiar dacd sint vechi, semnele rinilor si tiieturile, dacd acestea sintumezite cu ele pind la de 40 de ori. Prin urmare, am umezit zilnic cicatricele fiului nos-tru, seara inainte de culcare. Foarte curind au dispdrut fdrd urmd, chiar gi cele careajungeau pini adinc in nas.

Avind aceastd experienfd, am sosit in anul 1953 la Grieskirchen. Fdcind o vizitiintr-o gospoddrie ldrdneascd, am intilnit lSranca tindrd, mamd a doi copii mici, la mulsin grajdul de vaci. ,,Dacd mi pui la perete, md las pe loc impugcatd de tine", mi-a spus

in loc de salut. Avea de sdptdmini intregi dureri de cap insuportabile si, cum mediculuiii era teamd de o tumoare l-a cap, trebrlia sd plece la Linz r5 i"Ca f"tb'n,intgen. L-amtrimis chiar in aceeasi s_ea1a pe fiul meu la ea cu o sticluld de bitteriuedezl ca sd fiemdca.r noaptea eliberatd de durerile de cap cu ajutorul compresei cu picdturi. Cft desurprinsd am fost cind m-am trezit la ora sapte- dimineala cu solul ei ia ugd. Ce i-aitrimis nevestii-mi?_Dupa ce gi-a pus vata uinedd a scapdt in dou'a minute de durerilecumplite de cap. Dimin-e1la s-au scu_rs apoi prin nas in'git doud dopuri maro-roscate,g.roase cft degetul mic." Era o sinuziti fiontali neglijaticare a tosiirnleturatd piintr-osingurd compresd. Aceastd tdrancd se increde si istazi orbegte in Oitterut suedez. Aputut s-o scape cu ani in.urriri ?Lpgfetita ei^d9b fn"uroni6 foarte rrlti *lrrtorricompreselor respective 9i are grr15 sd nu'reminA niciodatd fdrd acest leac in case.

O femeie a suferit mai multe luni in sir de o sinuzitd frontald purulenti dureroasd.Respiratul prin nas era imposibil. in paialel avea dureil oJCap inluportaoire. Antibioti-:?19 prtgfnice si. razele n-au ajutat -o $i-a aplicat atunci peite nobpte comprese cubltter suedez pe.frunte,.ochi gi,nas. A simlit o usurare inca de la prima util izard. Dupa 3comprese puse in noplile urmdtoare, cdile respiratorii i s-au destupat, iar prrn nas s-auscurs dopuri mari cu puroi.

, Cuno.gteam din vedere o femeie tjndrd care dupd nasterea celui de-al gaselea copilpdrea a fi umbra celei de altidatd. Am abordat-o si asifel am aflat cd momentan numai putea si mdnince nimic. A fost nevoitd se-ii dea copiii cuiva in ingriiir;. n;sfdtuit-o sd incerce cu ierburile suedeze. Aproximativ trei 'saptimini mai"tii'ziu amrevdzut-o; era iardgi o feme_ie-sdndtoasd, probspdta. Mi-a spus cd picdturile au fdcutminuni. Putea din nou sd mdnince tot gi-gi aduse'se copiii iar acasd. ,,A fost de parcd arfi sdrit un animal din mine", mi-a afirmat'9i mi-a mai povestit cd mama ei era'in Jfitatdin.cauza unui picior umflat foarte tare gi'cd umbla cieja de mult cu baston. 75 de in-jeclii n-au fost in stare sd dea nici un rezultat. l-a trimis mamei sale manuscrisul,sfdtuind-o sd recurgi la bitterul suedez care si-a fdcut foarte rapid efectul. Piciorul estedin nou normal 9i bastonul a devenit de priso's. ' - '- ---

-.lntr-o zi am primit o scrisoare din Germania in care o cunostinte md ruga sd port

sufletegte de griji nepoatei ei care era in momefitul acela la curd in Gallspich. Cindlinirq a venit pentru p_rima datd la mine la Grieskirchen, m-am speriat foarte tare. Afost ridicatd din mag_in5, i s-au impins sub brate doud cir.je, iar corful infirm tot a avutl?Yolet,.in 9iY9" sprijinului, de peste un sfert d'e ora pind'la locuinti mea aflatd la etajutintii ' Articulatii le ambelor picioare erau deformate, degetele miinilor crispate 9i incapa-bile sd lindieva. in timput mersului picioarele erau tirftt, iar partea superioard a corpu-lui aruncatd in fatd cu smucituri. Stdtgam in uga apartamentului cu miinile apdsate'peinimd gi nu am putrt articula decit: ,,Cum i1i i jrni'Orrnr"uorstrd, femeie tindrd, la oastfel de boald ingrozitoare?" ,,Peste noapte, dupd al patrulea copil" mi-a rdspuns.Brusc, ca si zicem ?g? ,,pesto noapte", femeia aceasta tinare 9i driguld a devenit in-firmd. A fost dusd in Germania din doctor in doctor, nimeni n-a'putut-slo ajute. Veneade patru ani, periodic, de doud ori pe an, la Gallspach la dr. Zeiieis, care a trebuit sd-ispund cd putea doar sd-i atenueze starea, nu s-o vindece. Halul in care arita cind aapucat.ceagca de cafea cu laturile exterioare ale miinilor ei schiloade mi-a strdpunsinima. Am sfdtuit-o sd ia bitter suedez, care se putea procura atunci in Germania subdenumirea de ,,Crancampo". Astdzi l in multe farmacii gi Orogherii bitterul suedez dupdIeteta indicatS. l-am spus sd se agale de el ca de un pai. Asla a fost in februarie 1g64.ln luna septembrie a aceluiasi an am primit un telefon din Gallspach din partea tinereifeme_i, rugindu-md sd vin s-o iau in Grieskirchen de la autobuz. intii am rdmas per-plexd, apoi extraordinar de miratd cind din autobuz a coborit o femeie tinirS. rizinO sinumai sprij inindu-se in baston-. Crisparea 9i schilodirea miinilor dispdruserd, la fel gio mare parte din deformirile de la picioare. Numai la piciorul sting mai aveagenunchiul 9i glezna umflate. $i aceste umfldturi s-au retras total pina [e 3 august

76

1965, deci un an mai t irziu. A venit atunci pentru ult ima oard la Gallspach,ldrd baston9i complet refdcutd. La naqterea celui de-al patrulea copil, suferiserd gi rinichii gi eideclansaserd peste noapte aceste deformdri ingrozitoare. Pusese de 3 ori pe zi 1lingurd de bitter suedez in pulind apd cdldute gi il bduse repartizat in porlii, inainte gidupd fiecare mas5, in inghil ituri mici. Degi ierburile erau macerate in rachiu de secard,rinichii au suportat alcoolul.

Vreau sd mai ingir 9i alte rezultate ale acliunii incredibile a bitterului suedez. Amaflat de la sora mea care trdiegte in Germania cd o cunogtinfd din Leipzig si-a petrecutdeja 15 ani in scaunul cu roti le. Aceasta a locuit in t impul rdzboiului la Praga 9i in 1945a fost gonitd in pivnila casei - soarta a mii de germani. Acolo a trebuit sd rdmindsdptdmini intregi fdrd sd aibd paie sau altceva de pus sub ea. Mai tirziu a ajuns cusolul ei la Leipzig. Curind i s-au ivit nigte deformiri foarte grave ale articulaliilor.ffnd la urmd nu i-a mai rdmas decft o viald dusd in scaunul rulant. Am aflat de aceastdtragedie abia atunci cind birbatul ei a murit brusc, ldsind-o pe sdrmana paralit icisingurd; femeia a trebuit sd-gi pardseascd locuinla gi sd se mute intr-o alt i camerdmobilatd. Nu este permis sd se trimitd din Austria in R.D.G. plante medicinale sau alteproduse asemdndtoare unor medicamente. Trebuia deci sd predau de fiecare datdierburile suedeze cdtre Leipzig dintr-o localitate bavarezd de granild, o datd la doudluni. Curind am primit scrisori pline de incredere. Bolnava lua de trei ori. pe zi in pulinaapd cite o lingui-d de solulie repartizatd inainte si dupd fiecare mas5. incet-incet, de-formdrile au inceput si se retragd si incheieturi le au devenit mai mobile. Ne rugam luiDumnezeu, ea din Leipzig gi eu din Grieskirchen. Dupd trei sferturi de an schimbareaa fost de aqa naturd, incft cea care odinioard era imobild, iar acum in convalescenlilentd gi-a pdrdsit pentru prima datd locuinla dupd 15 ani de scaun cu roti le. Seindrepta spre bine. Putea din nou sd-gi spele singurd geamurile gi sd se ocupe de altetreburi zilnice pe care pind atunci i le fdcuserd divergi oameni sdritori. Cit de mare afost increderea sa in Dumnezeu in timpul bolii cumplite aratd urmdtoarea intimplare:Un tei din fata ferestrei a devenit in t impul boli i bucuria vieli i ei. lnverzirea gi inflorireapomului, ingSlbenirea frunzelor gi agitafia veseld a pdsdrelelor printre ramurile golagein vreme de iarnd i-au fost o sursd de mare bucurie. l-a mullumit vegnic Domnului pen-tru aceastd mild a SA.

Fdceam odatd baie in Offensee 9i irgrebuinlam o bucatd de lemn lunguiald gi cucanturi pentru a md ageza pe ea la mal. Intr-una din zile, aceastd birnd era sprij inita deun gard care imprejmuia o pdgune. Ldsasem sacoga de baie in imediatd apropiere.i 'nainte de a porni spre casd, mi-am rinduit in ea, indoitd din mijloc, lucrurile de baie.Deodatb parcd m-ar fi lovit trdsnetul: birna cea grea imi cdzuse direct pe picior. M-aminvinelit de la genunchi in jos gi mi s-au format doui umfldturi mari cit pumnul. Am fostcdratd pina la magind 9i apoi pind sus in camerS. Solul meu a vrut sd cheme mediculdin Ebensee, eu insd l-am rugat sd-mi facd o compresd cu ierburi suedeze. Dupdaproximativ o jumdtate de ord am putut cobori iardgi singurd treptele pind la sala demese, iar in ziua urmdtoare piciorul era neted ca inainte. Nu se vedea nici cea maimica porliune echimozati (vindtd), iar umfldturi le mari cit pumnul dispdruserd-gi ele.

A maiavut loc un necaz cit am stat la Offensee. O fetild de 4 aniqori a fost inlepatdla bra! in timp ce se scdlda de o specie de viespe mare, foarte veninoasd. Bralul s-aumflat, devenind diform. M-am dus sd iau bitterul suedqz. Inainte ca pdrinli i gi copilulsd fi apucat sd se imbrace, am gi venit cu compresa. In timp ce feti la mergea spremagini, i-am pus vatd umeziti pe locul umflat. Cind am ajuns la magind - aproximativtrei minute de mers -, umflitura scdzuse deja. N-a mai trebuit consultat medicul.

Culegind odatd zmeurd, m-a inlepat la degetul mare o insectd veninoasi, Degetuls-a umflat pe loc, devenind gros clt un cirnat. Ducindu-md la cumpdrdturi, o doamnd aremarcat ingrozitd: ,,Mergeli imediat la spital, o astfel de inlepituri vd poate fi fatald."

fegte noapte mi-am pus o vatd umezitd cu bitter suedez 9i dimineala degetul eraiardgi normal.Am avut odatd mlle g_hinion pe cind md aflam in spdldtorie. Era pe vremea cind

magina de spdlat spdla fdrd a l impezi. Rufele destul de incilcite inire ele trebuiauscoase cu alutorul unui bdt de lemn. Felul meu este sd le rezolv pe toate rapid gi cumult elan. Ciestele a alunecat si m-a pocnit cu o putere extraordinard direct in ochiuldrept. inneburiite de durere gi pe jumatate orbitd, 'am

bljb1t bhd l; "i"rrf

intii. Cum ampus pe ochi compresa udatd cu bitter suedez, au gi incetai durerile cumplite. O clipdmai tirziu m-am uitat.in oglindd sd-mi admir isprava. Ochiul era inconjurat de vindti i.Tinind o vatd umedd pe ochi, izolatd cu un sdculet de plastic gi legjata cu un baticimpdturit, m-am dus dupa un sfert de ord iar in_ spalaiorie.

'Citev a )ite li rind ri-# pr;

peste noapte comprese cu bitter suedez ca sd impiedic sd se poatd forma ceva rdu infundul ochiului .

Anua_l merg la curd la baile Kneipp din Muhllackel. in t impul uneia dintre gederi,sora-sefd mi-a adus o femeie, care a intrat in cameri in urma ei, cocogati de ciurere.Se chinuia cu crize bil iare puternice gi voia sd-i dau un sfat. Numeroasele medica-mente administrate nu-i fuseserd de nici un ajutor 9i medicul i-a recomandat si seopereze neapdrat. Am rugat-o sd se dezbrace si i-am aplicat o compresd cu ierburisuedeze pe regiunea bil iarS; la astfel de- comprese, pielea trebuie unsb in preataOiic,unturd. de porc sau cu alif ie de fi l imicd, intrucit altfel 'alcoolul ar ,."" pi"l"i. Se pun obucatd de vatd umezitd 9i bine stoarsd pe locul dureros, una de vatd uscata ai u;; d;plastic deasupra, pentru a asigura izolalia termicd 9i se leagd cu o cnrpia. Orpiscoaterea compresei, pielea trebuie pudratd, pentru a evita o iniosire sau minciri ir itTocmai voiam sd-i trag femeii portjartierul peste

-compresd, cind r-l inOt"ptat din gale,exclamindl ,,Mi-a trecut orice durere!" A scdpat in timpul cel mai scurt de tot rdul. Maitirziu a folosit picaturile nu numai sub forma de comirese, ci 9i intern, gi anume luindde 3 ori pe zi cite 1 l inguril i in pulind apd sau pulin ceai oe piante si criza nu s-a mairepetat.

Aveam de ani de zile.gri j5^de-o femeie singur5. Numai cdinlelegerea noastrd eraingreunatd de auzul ei slab. in ,Manuscrisul vlchi" scrie: ,,Ele rbad-uc 9i auzul pier-dut." Deci, la cerinla mea, a trebuit sd-gi umezeascd in mod sistematic urechea cubitter suedez. Degetul ardtdtor umezit cu picituri este introdus in ureche. Nu trebuieinsd nici uitat sd .se picure in repetate rinduri pulin ulei in urectre, pentru a evitamincdrimile' Femeia gi-a umezit concomitent gi pbrtjunite din jurul pavil ionului urechii,din jurul ochilor, apoi ti'mplgt._ql fruntea. Deodati a inceput sd'audi iardgi gi, in lcefagitimp, obrazul i-a intinerit, cdpdtind prospetime. Fiind odatd trintitd la coObrirrea dintr-uhautobuz gi diind

-cg faJa de pimint, tot ier6urile suedeze au fost acelea care au pus inordine obrazul vinit. La 1 februarie gi-a aniversat a 89-a zi de nastere. Acum aude dinnou gi ne putem inlelege bine. De atitea ori imi relateazd oamenii care-mi ascultdprelegerile cd datoritd bitterului suedez gi-au putut ldsa deoparte aparatul auditiv, cdciaud iardgi normal. Picdturile ajutd deci in'caz de auz slab 9i feste tot acolo unde, iie in-tern, fie extern, ap.ar dureri. O irigatie sangvind bund realizitEt datoritd acestor picdturiinldturS.foarte rapid durerile din lonele bolnave. De aceea este indicat sd li se apliceepilepticilor comprese cu bitter suedez pe regiunea occipitald. Cauza crizelor deepilepsie rezidd adesea in primii ani ai vieti i; poate fi vorba de o cddere in cap sau J"un goc din copildrie.

Cu ocazia unei prelegeri t inute la Gallspach a venit la mine un tindr care suferiseun accident de magind groaznic - fracturd dubli a bazei craniului. Dupd vindecareardnilor a inceput sd aibd zilnic citeva crize de epilepsie. L-am sfdtuit s6-9i puna com-prese cu bitter suedez in regiunea occipitald si dd bba zilnic 4 cegti cu ceai de urzici in

78

care sa toarne 2 linguri de bitter suedez. In crizele grave de epilepsie este importantca pe lingd aplicarea compreselor in regiunea occipitald sd se bea 9i ceai de urzici.

Cfteva luni mai tirziu, tindrul a trecut prin fala casei mele 9i mi-a spus de la gardulgrddinii cd scdpase total de crizele de epilepsie!

Meningitele, rinile la cap prin lovire sau cdzdturi, bilbiiala 9i tulburirile de vor-bire se trateazd cu succes prin comprese cu bitter suedez puse in regiunea occipitald.Aceste comprese se pot folosi gi in inflamalia bursei sinoviale. Nu este necesar sdmai subliniez o datd faptul cd in toate aceste boli grave trebuie consultat mai intiimedicul.

Dupd cum reiese din scrisori, compresele cu ierburi suedeze recomandate demine au avut o acliune beneficd asupra ochilor in caz de dezlipire de retin6,singerare a retinei 9i retind poroasi. Toli acegti oameni se aflau in prag de orbire.Compresele se aplicd zilnic timp de 1 ord pe ochii inchigi. Nu trebuie neglijat insd sd sepund profilactic aceste comprese gi pe ochii sinitogi, mai ales pe cei suprasolicitali,in plus sd se ungd pleoapele dimineala 9i seara cu bitter suedez, sd se plimbe bitterulsuedez concomitent spre coada ochilor cu ardtdtorul. Se poate menline astfel o ve-dere buni pind la o virstd inaintatS.

Deoarece bitterul suedez este de un ajutor atit de extraordinar pentru sdndtateanoastrd, n-ar trebui sd lipseascd in nici o farmacie de casd. Picdturile n-ar trebui numaisi fie mereu la indemind, pregdtite in sticlule, ci sd fie luate gi in c5lStorii ca insolitoarecredincioase la drum. Uneori mincarea din afari ne deceplioneaz5, avem nevoie deceva pentru inviorarea stomacului 9i a bilei, alteori ne simlim slSbili, istovili 9iametiti - in toate aceste situatii, bitterul suedez aclioneazd ca un adevdrat elixir. Se iao ingjfi4iturd diluath cu pulind'apd, iar extern se fr6acd timplele, fruntea., porliunile dinjurul ochilor 9i cele din spatele urechilor gi indatd se va ivi o senzalie de revigorare aintregii condili i f izice.

Daci ne irezim brusc cu un guturai cu toate efectele lui secundare nepldcute caoboseald, lipsd de putere, senzalie de presiune in regiunea frunlii gi a stomacului, estesuficient sd linem la nas un tampon de vatd umezit cu bitter suedez gi sd inspirdmadinc. lmediat vom simli o ugurare in zona frunlii gi a nasului. Daci riceala este maiavansatd gi au fost deja atacate bronhiile, se inspiri picdturile cu gura deschisd. $i inacest caz.se va resimli rapid un ajutor. In timpul epidemiilor de gripd se ia zilnic 1 lin-gurild, uneori poate chiar 1 lingurd de picdturi cu pulini api cdldu!5; astfel, devenimimuni la gripd. Oriunde apar dureri, ierburile suedeze ajutd, luate intern sau folosite ex-tern ca freclii gi comprese.

Cu ciliva ani in urm{ m-am trezit cu o colici renali. Am chemat medicul, dartocmai er'a la consultalii. ln agteptarea lui, mi-am pus o compresd cu bitter suedez inzona renali 9i cind a sosit, durerile imi trecuserd. Eram destul de sting[eriti c5-gipierduse timi prelios venind degeab_a pind la min9. insd el a vrut numai sd gtie curirde-mi trecuse colica atit de repede. Cind a auzit ci md ajutase compresa, mi-a spus:,,Excelent,^ atunci n-are rost s5-!i mai fac- injeclie!" $i el era un adept al terburilorsuedeze. intotdeauna cind mergeam la el in cabinet, imi spunea numai atft: ,,fie nu-tiprescriu nimic, doar ai ierburile tale suedeze!" El a Jost gi gel care m-a ajutat sdbunosc maiindeaproape multe alte plante medicinale giinsemnitatea lor.

A venit odatd la mine o femeie batri,ne care mergea de mulli ani in baston. Eracomplet strimbe din cauza artritei si a reumatismului, nu-i mai folosea nici un me-dicament, era la pdmint din punct cje vedere nervos. A biut de 3 ori pe zi cfte- 1 lin-gurild de bitter suedez in ceai de urzici sau de coada-calului gi dupd trei sdptdmini amauzit cd putea deja sd meargi fird baston.

Este cunoscut faptul cd cele mai multe recviemuri sint in jurul zilei Intrdrii MaiciiDomnului in bisericd. O cintdreald din cor s-a rdnit odatd la patinaj cam in aceastd pe-rioadi. Fiind numai puline in cor, i i resimleam lipsa foarte tare. Dupd bisericd, am

intif nit-o jl qtqq Mi-a spus cd-i era imposibil sd urce scara abrupti de la cor din cauzagenunchiului intepenit Pulin mai t irziu m-am dus la ea cu echipamentul meu pentrucomprese- Cum era solie de medic, mi-a privit sceptic pregatiri lb; i s-a schimbat insdpdrerea cfteva clipe mai tirziu, cind a putut s5-gi indoaie {enuni6irt tera efor1, iar Jdoua^zi a putut urca_scara abruptd de la cor tot fdra efortllipsea insd, din pecate, oaltd cintdreald.care fdcuse o entorsd la glezni practicind gi ea atit de sanatosul nos-tru sport de iarn5.

-Se gtia deja cd era internatd in spital pentru tratament. CeaproaspStinsdndtositd insista s-o^ajut-gi pe cealaltd. Am f'dcut-o fdrd tragere de inimd

din cauza tratamentului ei clinic, insd in cele din urmd a contat faptul ca "a9 i i r"r"i i .ilY" y{l?lo?re probabil singwd ia cor. Rdnita sedea intinsd pe sofa cu giezna prier-nic umflati. In spital fusese statuitS doar sd-9i t iha piciorul ridicat pe ceva. Avea durerimari. Compresa cu bitter suedez i-a adus imebiat o ugurare. A dbua zi a venit la cor,degi pe strdzi era un polei cumplit. Durerile dispdruseri, glezna umflatd era normald sirecv^iemul nostru salvat..- In timpul unei vizite in Muhlviertel am remarcat intr-un restaurant, la masa de

aidturi, un client care stitea chircit de durere. Mai avusese de multe ori astfel de crize,medicamentele nu-l ajytau cu nimic. Am adus pqcdturile mele, am turnat o l ingura plinade bitter in putind ap_d^cdlduta si i le-am oferit. in t imp ce golea paharul, i J-a coloratfala si abia a putut sd inleleaga cum de i-au incetat ciurerilS pe ldc. O jumatate de anmai tirziu, m-am reintors in aCeastd zond.Incidentul imi iegisb Oln mint'e, cind am foitabordatd de un domn care mi-a mulfumit plin de exubeiantd. Era vizi 'Oil intinerit cunigte ani buni. isi preparase ierburile suedeie 9i te tuasel i;Ll. !,ipafurire piouJ""i.de pancreas^ 9i de gastrita acutd ii trecuserd. intrucft aceste picaturi vindecd pan-creasul, ele sint recomandate si diabeticilor. Semnele din nagiere, alunitele, negii,petele,. chiar gi hemangioam6le si seboreea oiipii o".a ilni'Jmlzite cu acestepicituri, la fel se intimpli si cu biti lurile si hemoroizii. Bitterul sueOezlnletria uiii itrf9i l iuitul in urechi, prin iniroducerea unui inic tampon de vatd umezit in urechi. Bitterulsuedez intireste memoria, dacd se umezeste db mai multe ori cu el vertebra cervi-9?la-_99t1!d singele si stimuleazi circulalia singelui, intdtura coticite gi digestiaproastd, durerile de,cap, toate afeqliuniki.gastrice si biliare, hepatice 9i 6nale(chiar dacd ar fi interdictie de alcool). in trombbze gi flebite se unge'locul cu alifie defil imicd intr-un strat gro's cft muchii culitului gi r" pun comprese cu bitter suedezdeasupra. _pqpa vindecare se fac Pal Oq picioare cu urzici pentru o bund irigarJsangvind. Picdturile inldturd lenevia intestinali, ametelile, Op'ctriar paralizii le. ,{Oucu.n ajutor prelios in toate bolile; chiar 9i in bolile de cbncer. in caz db crize acute dedurere, se ia 1 lingurd cu picdturi in pltina apd sau infuzie de plante. Daca se ia de 391f-" 11fi1ingafa, la prinz si seara, cite^1.1ingurila in ceva apd sau ceai de plante, sepastreazd sandtatea si for{a creatoare pind la virsta cea mai inaintatd. intrubft acestepicaturi se folosesc_, fdrd exceplie, in toate bolile, se poate vorbi aici despre omenlinere a sanat5lii omenegti la modul general. Ele trezesc gi ridica puterile de viatdde care avem o neJoJg atft de stringentd in epoca actuald. pasirati-va iu ajutorul aces-tui elixir minunat sdndtatea, puterea de muncd si bucuria fatd de inunca dumneavoas-trd profesionald, fald de familia dumneavoastrd bi tata de sehenii oumneavoastrd!

ln timpul unei vizit^e la o gospodarie lSraneadcd anl aflat cd fiul in virstd de 12ani alproprietarului se afla inaintea unei operalii la ureche. in spatele timpanului se formasein urma unei inflamatii un focar de puroi. Eu eram impotriva unei opera,tii, pentru cd inalte cazuri asemdndtoare s-a intimplat ca bolnavul sa-si piarda auzul. La'indrumareamea, s-au imbibat tampoane mici de vatd in bitter sued6z'gi i s-au pus baiatului in ure-che. A iegit in acest fel zilnic atit de mult puroi din ureche, incit curind durerile au oieritgi operalia n-a mai fost necesard.

Intr-o boala incurabila de cancer intestinal - era vorba de o tinird mama a cincicopii 9i medicul nu-i mai dadea decit citeva zile - am recomandat comprese in zona

BO

bolnavd, in asocialie insa cu rdddcini de obligeand care se lasd peste noapte lamacerat (1 l ingurild rasd de raddcini de obligeand la 1 ceagcd de apd - se ia cite 1inghil iturd inainte gi dupd fiecare masd) gi cu ceai depurativ de fi l imici, coada-goricelului 9i urzici amestecate in pdrli egale, din care se beau incetul cu incetul mini-mum 2litr i repartizali pe parcursul zilei. Astdzi femeia se simte deja atit de bine, incit sepoate conta pe o insdndtogire completd.

O femeie din Heilbronn/R.F.G. relateazd: Nepotul meu de 41 de ani mi-a scris cuaproximativ zece luni in urmd din Sacramento/California cd are zilnic hemoragii in-testinale puternice si diagnosticul medical este, fdrd nici o ezitare, cancer intestinal.Se impunea deci o cale de scdpare laterald. l-am trimis imediat brogura dumneavoas-trd ..Farmacia Domnului", ca 9i bitter suedez, rdddcini de obligeand 9i alte plantemedicinale cum ar fi f i l imica, coada-soricelului 9i urzica. A urmat indicali i le din brosuradumneavoastrd. Dupi un an, nepotul meu a fost iarSgi apt de muncd la intreaga sacapacitate. Hemoragii le intestinale puternice au incetat in a patra zi dupi ce a inceputsd ia plantele enumerate. Au incetat treptat 9i oboseala 9i scdderea in greutate."

In cazul unui bdrbat de 52 de ani tratat de astm cardiac de zece ani - care trebuiasd inghitd zilnic cite opt pastile, care nu mai putea dormi de ani intregi decft gezind gicare-gi arunca la fiecare pas bralele in sus pentru a lua aer, horcdind insd in acelagitimp de !i se rupea inima - am fost de pdrere cd insuficienla respiratorie nu-i provinede la inimd, ci de la ficat. l-am pus omului pe regiunea ficatului o compresd cu ierburisuedeze. lntern, a trebuit sd ia incepind de-atunci dimineli le gi serile cite 1 ceagcd cuceai de pediculd cu 1 l inguritd de bitter suedez pusd induntru. Cit de corectd a fostsupozil ia mea s-a vdzut chiar din prima noapte. A putut in sfrrgit sd doarmd iardgiintins. Greaua insuficienld respiratorie nu-l mai l6sa de ani in sir sd facd nici mdcar unpas in fala ugii casei. Bitterul suedez 9i pedicuta au realizat o ameliorare atit de rapidia stdri i sale, incit trei zile mai t irziu a putut sd umble de doud ori pe zi in jurul grddiniicasei sale. Acum se indreaptd incet spre vindecare.

O rand care nu voia sd se inchida dupi operalie s-a inchis peste noapte cind pa-cientul a luat o inghil iturd zdravdnd din sticla cu bitter suedez. Aceastd unicd inghil iturda avut drept urmare inchiderea rdnii deschise de trei ani, care trebuia ingrij i td de maimulte ori pe zi.

Alte inflamalii indelungate cu supurali i purulente, provocate de multe ori prinaccidente declangate de operali i 9i puncli i, au fost inlSturate, cum mi s-a relatat, dupiapliciri de comprese 9i uzul intern al bitterului suedez.

Menajera unei case parohiale din Burgenland mi-a povestit cd nepoata ei in virstdde 23 de ani are un defect de auz din nagtere. La un consult in clinica universitard is-a explicat cd in cazul bolii ei o operalie nu avea sanse de succes. $i-a sfdtuitnepoata sd foloseascd bitterul suedez, adicd sd gi-l introducd in ureche. Toli au fostfoarte mirali cind, in urma acestui tratament, nepoata aauzit dupd 14zrle normal.

Nu vreau sd vd tdinuiesc, dragi cit itori, o scrisoare din Graz, din zona Steier: ,,Dinintimplare sau poate mai bine-zis din voia Domnului, am purtat o disculie in autobuzcu un bdrbat foarte fericit, in virstd de 74 de ani, care gi-a recdpdtat brusc, graliebitterului suedez, auzul pe care gi-l pierduse in 1944,in urma unei grave leziuni cere-brale din timpul rdzboiuluil $i-a pus de trei ori in urechi tampoane de vatd umezitd cubitter suedez." - (Astfel de fragmente citate pot fi dovedite prin scrisoril)

Un domn din Bavaria superioard relateazi: ,,Un accident m-a rinit la minadreaptd. Bitterul suedez mi-a calmat repede durerile insuportabile. La o ureche surd6s-a realizat cu o dubld tamponare aproape un miracol: Dupa aproximativ zece ani desurzenie am auzit din nou tictacul degteptdtorului!" - Cil i surdomuli pot f i iotugi ajutaliin acest mod! $i de ar f i doar unul singur care gi-ar recdpdta astfel auzul!

Dupi o prelegere am aflat de la o ascultdtoare cd suferd de doi ani de o relaxarea sfincterului intestinal. Doctorii considerau boala ireparabild. Bitterul suedez, asociat

81

cu traista-ciobanului (aceasta se pune la macerat, taiata mdrunt, tot intr-un rachiu bungi se lasd 10 zile la loc cdlduros; vindecd atrofia musculard gi bolile musculare grave),4 cegti cu ceai de cretisoard gi 6 rdddcini de obligeand, au rbzolvat problema in-citevazi le!

Am primit un telefon din Viena, la care o voce feminind mi-a spus: Vd multumescpentru ierburi le d u m n e a vo a st r i suedeze! Mi-a povesti t cd atunci cind avea12 ani a fost lovitd din gregealS cu bocancul in obraz, in timpul unei excursii cu gcoalain munfi, de cdtre o feti!6 care mergea in fala ei. Din aceasta intimplare au rezultat indecursul a 40 de ani vegnice supuralii maxilare purulente, soldate cu peste 16operalii la maxilar gi punctii repetate. A fost nevoitd sd-9i intrerupd studiile, h-a pututimbralisa profesiunea doritd gi conducea o gospoddrie strdind avind permanentedureri in regiunea maxilarS. Dupd 40 de ani, fi ind in virstd de 52 de ani, a citit despreierburile suedeze, gi-a pus comprese in zonele maxilarelor si este in sfrrgit eliberatd detoate durerile.

Sint mereu intrebatd dacd bitterul suedez poate fi utilizat qi in caz de interdictieseveri a alcoolului. Conform unor cercetiri de laborator demne de incredere, i6r-burile inv^ing alcoolul 9i sint considerate un medicament. Deci pot fi luate gi aici faria dduna. In acest caz trebuie sd se inceapi cu 1 lingur.ifd pe zi gi si se pund mai descomprese cu ierburi suedeze in regiunea ficatului si a rinichilor (a se vedea ,,Moduri defolosire" la sfirgitul acestui articol).

, ,MANUSCRIS VECHI' '(transcriere a puterii tdmaduitoare a ierburilor suedeze)

Dacd se miros sau se trag pe nas mai des, se umezeste vertebra cervicald, sepune o cirpd umedd pe cap, ele alungd durerea si ameteala, intdresc memoriagi creierul.Ajutd contra ochilor tulburi, inldturindu-le roseata si toate durerile, chiar cind ochiisfnt injectati, impdienjeniti. Ele alungd ir'iar jretele gi cataracta, dacd seumezegte coada ochilor la timp sau se pune o cirpd umedd pe ochii inchigi.Pustulele de virsat 9i eruplii le de tot felul, de asemenea crustele din nas saude oriunde pe trup sint vindecate, dacd sint umezite des si bine.In caz de dureri de dinti, se pune in pulini apd o lingura plind cu aceste picdturi9i se line citva timp acest lichid in gurd sau se umezegte dintele dureros cu o bu-catd de cirpd. Durerea dispare 9i infecfia se retrage treptat.tsigicile de pe limbi sau alte leziuni care apar pe limbi sint umezite sistematiccu aceste picdturi, drept care se vor vindeca in scurt timp.Daci gitul este infierbintat sau rinit, incft cineva numai cu greu poate inghilimincarea 9i bdutura, sd ia dimineala gi seara din picdturi. Sd tie tisaie sd alunecbgi ele vor lua fierbinleala gi vor vindeca gltlejul.Cine are crampe stomacale sd ia la o crizd o lingurd plin5.In colici sd se ia trei l inguri pline, incet, una dupd alta, curind se va simli alinarea.Picdturile risipesc in organism gazele 9i potolesc ficatul, izgonesc toate bolile destomac 9i pe cele ale mafelor gi ajuta in constipatie.Sint gi un leac excelent pentru stomac, dacd acedta digeri prost gi nu pdstreazdmincdrurile.Tot aga ajutd gi in durerile veziculei biliare. Zilnic dimineala gi seara o lingurdplin6, iar noaptea comprese cu picdturi gi toate durerile vor pieri curind.In caz de hidropizie sd se ia sase sdptamini la rind dimineala gi seara o lingurdplina in vin alb.

at .

2.

3.

4.

5.

6.

7.L9.

10.

11.

12.

82

13.

14.

La durerile de urechi gi la v?jiitul in urechi sd se umezeasci un tampon mic 9isd se vire in ureche. Ajutd foarte bine 9i readuce chiar 9i auzul pierdut.Dacd o femeie are dureri postnatale sd i se dea trei zile la rind dimineala o lin-gurd plind in vin rogu, sd fie pusd sd facd dupd o jumdtate de ord o plimbare,dupd aceea poate sd mdnince de dimineafd, dar sd nu ia lapte. Sd nu fie luatepicdturile cind se bea lapte.Dacd se ia in ultimele 14 zile de sarcind dimineala 9i seara o lingurd, se gribegtenagterea. Pentru a scdpa mai ugor de placenti, se dd liuzei o datd la doud oreo lingurild plin5, pind ce placenta este expulzatd fdrd dureri.Dacd dupd nagtere apar inflamalii la venirea laptelui, ele sint indepdrtate rapidprin aplicarea cirpelor umede.Ele izgonesc varicela din copii. Sd se dea copiilor in funclie de virstd din acestepicdturi diluate in apd. Cind bubulilele incep sd se usuce, sd fie umezite mai descu picituri, atunci nu vor rdmine semne de la vdrsat.Picdturile folosesc copiilor gi adulli lor impotriva viermilor, chiar gi tenia este alun-gatd de ele, numai cd ele trebuie administrate copiilor in functie de vii.std, Sd selege o cirrpd umeziti cu picituri pe buric, sd se lind mereu umed5.Toate supdrdrile provocate de icter sint date curind deoparte, dacd se ia de treiori pe zi o lingurd din aceste picdturi gi se pun comprese pe ficatul umflat.Descongestioneazd toli hemoroizii, vindecd rinichii, elimind lichidele ipohondricedin organism fdrd altd curd, indepdrteazd melancolia 9i depresiunile 9istimuleazd apetitul 9i digestia.Se descongestioneazd hemoroizii gi pe diniuntru, dacd sint umezili la inceputmai des gi sint muiali prin administrarea internd a picdturilor, in special inainte deculcare. Sd se pund extern un mic tampon umed cu picdturi. Face surplusul desinge sd curgd gi ajutd contra usturimilor.Daci cineva a lesinat, i se deschide la nevoie gura, i se toarnd o lingurd depicdturi si bolnavuligi va reveni.Prin administrare internd, acest mijloc gonegte 9i durerea convulsiilor(spasmelor), aga cd vor inceta cu timpul.In caz de tuberculozi pulmonard sd se ia zilnic aceste picdturi pe stomacul golgi sd se continue cura timp de gase sdptdmini.Dacd o femeie isi pierde ciclul lunar sau acesta este prea abundent, ia acestepicdturi trei zile gi repetd asta de doudzeci de ori. Ele vor potoli ce este prea mult9i vor echilibra ce este prea pulin.Acest leac ajuti 9i contra poalei albe.Dacd cineva suferi de epilepsie, trebuie sd i se dea imediat picdturi. Bolnavul sdia apoi exclusiv acest leac, cdci el fortificd atft nervii atacali cit gi organismul 9iinldturd toate bolile.Ele vindecd paralizii le, alungd amelelile gi grelurile.Vindecd gi variola, 9i erizipelul.Dacd cineva are febri - friguri mari sau intermitente - 9i este total l ipsit de vlag5,sd i se dea o lingurd cu picdturi gi bolnavul, dacd nu gi-a impovirat trupul cu altemijloace de leac, i9i va reveni curind, pulsul va incepe sd batd normal gi, oricit demare ar fi fost febra, el se va simli curind mai bine.Picdturile vindecd 9i cancerul, pustulele vechi si negii, miinile crdpate. Dacd orand este veche gi purulentd sau are excrescenle (muguri), atunci sd se speletotul bine cu vin alb, dupd care sd se pund pe ea o cirpd umezitd cu picdturi. Eainldturd umfliturile 9i durerile, ca gi mugurii 9i rana incepe sd se vindece.

15.

18.

16.

17.

19.

20.

26.27.

28.29.30.

21.

22.

23.

24.

25.

31.

83

32. Vindecd fdrd alt pericol toate rinile, cd ar fi fost fdcute prin lovire sau inlepare,daci sint umezite de mai multe ori cu aceste picituri. Se ia o cirpd, se inmoaie inele 9i se acoperd rdnile cu ea. Ele inldturd in scurt timp durerea, nu permit nici ar-sura, nici necrozarea gi vindecd gi rinile vechi cdpdtate printr-o rinire prinimpugcare. Dacd existi gi gduri, atunci sd se pulverizeze picdturile in rana carenu trebuie"neapdrat curdlatd inainte. Prin sistematica aplicare cu o cirpd umezit5,vindecarea va veni curind.

33. Ele indepdrteazd toate cicatricele, chiar dacd sint vechi, semnele rdnilor sitdieturile, dacd acestea sint umezite cu ele pind la de 40 de ori. Toate rdnile caresint vindecate cu ajutorul acestor picdturi nu lasd cicatrice.

34. Vindecd din temelie gi toate fistulele, chiar daci par incurabile; rdul poate fi oricftde vechi.

35. Vindecd toate rdnile de pe urma arsurilor, de-or proveni de la foc, de la apdfierbinte sau de la grdsime incinsd, dacd rdnile sint umezite sistematic. Nu seformeazd nici bdgici, fierbinleala este trasd afard, chiar 9i bdgicile purulente sintvindecate complet.

36. Servesc contra umfliturilor si viniti i lor, chiar dacd provin dintr-o loviturd saubdtaie.

37. Dacd cineva nu poate sd mdnince cu poftd, ii readuc gustur pierdut.38. in anemie puternicd, readuc gi culoarea pierdutd, dacd sint luate o vreme di-

mineala. Curdfd singele gi formeazd unul nou, ii stimuleazd si circulatia.39. Durerile reumatice-din mddulare sint indepdrtate, dacd se iau picdluri dimineala

gi seara 9i se pun cirpe umede pe locurile dureroase.40. Ele vindecd miinile 9i picioarele inghelate, chiar dacd ar exista rdni deschise. Cft

se poate de des, insd mai cu seamd noaptea, si se aplice cirpe umezite cuaceste picituri.

41. Pe bitdturi sd se pund un mic tampon umezit cu aceste picdturi, iar loculsuferind sd se lind mereu umed. Dupd trei zile vor cddea de la sine sau vor puteafi indepdrtate fere durere.

42. D,acd sint inghitite, vindecd gi mugciturile ciinilor turbali 9i ale altor animale, cdcitimdduiesc tot gi distrug toate otrivurile. Sd se aplice gi o.cirpd umedd pe rdni.

43. in caz de ciumi sau alie boli contagioase este bine Oaca se ia in timpul zilei demai multe ori din aceste picdturi, cdci ele vindecd buboaiele si pustulele deciumi, chiar dacd s-ar afla deja in gft.

44. Cine nu poate dormi bine noaptea sd ia din aceste picdturi inainte sd se ducd laculcare. ln caz de insomnie nervoasd, sd se pund pe inimi o cirpd umezitd cupicdturi diluate.

45. Un om beat poate fi trezit pe loc din betie cu doud linguri de picdturi.46. Cine ia zilnic aceste picdturi dimineala si seara n-are nevoie de altd doctorie, cdci

ele fortificd trupul, improspdteazd nervii gi singele, inldturd tremurul miinilor si alpicioarelor. Pe scurt, gonesc absolut toate bolile. Trupul rdmine viguros, obrbzultindr gi frumos.

lmportant: Toate cantitdlile indicate ar trebui diluate cu ceai de plante sau apd.

Din punctele ,,Manuscrisului vechi" enumerate mai sus reiese marea si minunataputere tdmaduitoare a acestei compozilii de plante. Se poate spune pe drept cuvint cdabia dacd mai existd vreo boali la care ierburile suedeze si nu ajute; in orice caz, elesint considerate drept bazd pentru orice tratament.

84

MODURI DE FOLOSIRE

Intern: Profilactic se ia dup{ indicalia ,Manuscrisului vechi" dimineala 9i searacite 1 lingurild"diluata ln caz de indispozilie de orice fel se pot lua 3 lin-guri le di luate. In bol i le maligne se iau 2-3 l inguri pe zi dupd cum urmeazd:Cfte 1 lingurd se bea diluati cu 1/B litru de ceai de plante, distribuite fi ind1p ore inainte gi ttz ord dup{ fiecare masd.

Compresi cu ierburi suedeze: In funclie de mirimea locului se ia o bucatdmai micd sau mai mare de vatd sau celofibrd, se umezegte cu bittersuedez gi se aplicd pe locul care trebuie tratat 9i care a fost uns 9i frecatin prealabil cu unturd de porc sau alifie de fil imica. Se pune deasupra obucatd de plastic ceva mai mare ca sd nu se pdteze rufele. Abia apoi seleagd cu o bucatd de pinzd sau se infSgoard cu un pansament.

Compresa se las5, in funclie de boald, sd-si facd efect intre 2 gi 4 ore.Daci pacientul suportd, compresa se poate line si peste noapte. Dupdindepdrtarea ei se pudreazd pielea. Dacd se ivesc totugi iritali i ale pielii lapersoanele sensibile, atunci compresele trebuie folosite timp mai scurtsau trebuie renunfat la ele pentru o vreme. Persoanele alergice trebuie sdrenunle la bucata de plastic gi sd lege deasupra numai o pinzd. Sd nu seuite in nici un caz ungerea pielii cu grdsime! Dacd a apdrut deja o erupliecare stirneste mincdrimi. sd fie tratatd eventual cu alifie de filimicd.

MARELE BITTER SUEDEZ

in ciuda imboldului din mai multe pdrii de a include iardgi in brogurd gicompozilia marelui bitter suedez, nu m-am putut decide, intrucit toate reugitelemele timdduitoare prezentate au fost oblinute cu micul bitter suedez. Reletamarelui bitter suedez o inclusese primul editor al brogurii,ldrd sd md consultegi si md instiinleze gi pe mine. S-au consemnat insd gi util izdri pline de succesale marelui bitter suedez.

VINUL PENTRU INIMA

in cdrticic? ,,So heilt Gott" (Aga vindecd Dumnezeu - Medicina Sf. Hildegard vonBingen ca nou procedeu naturist de leac) de dr. Gottfried Hertzka, apdrutd la edituraelveliand Christiana-Verlag, Stein pe Rin, care n-ar trebui sd l ipseascd din cdminul niciunei familii cregtine, a fost prezentatd printre altele o reletd extraordinard pentru car-diaci, care dd rezultate cu totul neobignuite.

Starela Hildegard von Bingen a trdit cu 800 de ani in urmd (1098-1 179), a muritdeci la virsta de 81 de ani. Ca aga-numitd misticd, ii apirea cind era complet treazd unfel de televizor ceresc in fala ochilor. Aga cum explicd 9i atestd in mod expres la fineleoperei vieli i sale, toate scrieri le sale - tot ce a scris vreodatd - provin exclusiv dinaceste imagini gi cuvinte ceregti, toate boli le numite 9i medicamentele descrise i i sintdezvdluite de Dumnezeu.

Papa Eugen al l l l- lea a pus sd fie examinat darul de profelie al lui Hildegard 9i i-arecunoscut din punct de vedere bisericesc harul vizionar. Acum, dupd 800 de ani, au

fost recunoscute de cdtre medicina modernd si revelati i le sale medicale ca fi indcorecte.

Dr. Hertzka, medic de medicind generald cu procedee fitoterapeutice de vinde-care, profesind in Konstanz, la lacul Bbden, ne-a pus la dispozil ie a'cum prin cirt icicaso,,So heilt Gott" citeva dintre reletele lui Hildegard.

Releta ,,vinului pentru inimdi' a dat rezult6te foarte bune in toate insuficientelecardiace 9l boli le adevdrate de inimi 9i ocup5, dupd cum explicd dr. Hertzka,'unspaliu larg in cadrul practicii sale medical'e zilnice. Eu insdmi am bat aceastd retetd deciteva ori mai departe 9i. reugita a fost surprinzitor de bund. $i in anghini peitoralivinul pentru inimd a produs o ameliorare simtitoare.

RETETA VINULUI PENTRU INIMA

10 tulpini proaspete de pitrunjel cu trunze cu tot se pun intr-un litru devin natural, curat, la care se adaugd 1-2 linguri de otet curat din vin. Se lasdtotul sd fiarbi 10 minute la foc mic (Atenlie,Jace spuinat;. Dupd aceea se maiadaugd 300, grame de miere purd de alSine gi se lasi inca a'minute sd fiarbdu9or. Vinul fierbinte se filtreazd si se trage cit este fierbinte in sticle care au fostclhtite cu pulin alcool tare. Se 'astupd "Oinet Depunerile care se formeazd nudduneazd gi pot fi bdute s,i ele fird probleme. - La aceastd retetd as dori siadaug cd fiecare in parte poate decide dacd sa fiarbd mierea sau nu.

Dr. Hertzka afirmi: ,,Este totuna ce vin iei, cd e rosu sau alb. Numai sa fie natural...Numai sd respecli ordinea: Mierea se adaugd abia dupd primul fiert si trebuie sa fiarbdgl ea cu feqlgl Nu-!i fie teamd de fierbere... Fierbe-ti l inistit vinul tdu de pdtrunjel-mierepentru inimd!"

Mai incolo, dr. Hertzka explicdi ,,Dacd se intimpld odatd s5-!i simli inima, ia o lin-gurd, doy? linguri sau chiar trei l inguri pline pe zi, gi orice intipdtriri la inimi (dincauza schimbdrii vremii sau dupd emotii) dispar. Nu trebuie in niii un caz sa fii ingjustin vederi gi speriat, fi indci nu poli si-ti faci nici un rdu cu acest vin. Dar nu numli incazul durerilor cardiace incipiente, ci gi in adevdratd insuficienti cardiaci si alteboli cardiace te vei ajuta adesea in mod considerabil cu acest vin'de pdtrunjel-hierepentru inim5, poate chiar te vei insdndtosi odati.

Pe 21 ianuarie 1980 am primit o scrisoare de la o doamnd din landul Salzburg,scrisoare pe care.ag do_ri s-o redau aici. Femeia scrie: ,Vi comunic ci mi-am preparlivinul pentru inimi 9i ci am putut obline rezultate uimitoare. Am fost operaia icumzece ani. Mi s-a spus cd am o insuficienti cardiacd si deci voi avea intotdeaunadureri. N-aveau cum si mi le ia. Asta insemha deci cd treibuia sd md invit cu aceastiidee. Dar datoritd vinului pentru inimd, durerile mele au dispdrut dupi doud luni de tra-tament. Nu md mai simt nici sldbitd."

un excelent AMESTEC DE cEAluRl pentru masa de famitie

. Se incepe in primivara timpurie cu primele flori de podbal gi se continud culesul incele trei anotimpuri cu ceea ce natura ne ddruieste in binecuviniarea ei:

86

podbal (flori, ceva mai tirziu 9i frunze)ciubotica-cucului (capitule florale)viorel6, violete, toioiagi (flori 9i frunze)mierea-ursului (capitule florale)micrigul-iepurelui (flori)silnic (foarte pulin, doar pentru condiment - capitulele florale superioare)urzici (primele plante proaspete de primdvard)cretisoard (frunze 9i flori)ventril ici (flori, tulpini si frunze)lrunze de cdpsuni, virfuri de tufe de mure si de zmeuri (mlddite)soc (mlddile, mai tir.ziu flori)pdrdluletei (flori - culese in soare)mugelel (cules in soare)barba-popii (flori)fi l imici (flori)vinari!6 (flori, tulpini 9i frunze)cimbru (flori, tulpini 9i frunze)roinili (flori, tulpini, frunze - se poate 9i fdrd flori)mentd (flori, tulpini, frunze - se poate gi fdrd flori)coada-goricelului (culeasd in soare, insd numai citeva)luminiricd (flori - culese in soare)sunitoare (flori - culese in soare)maghiran (sdlbatic - flori 9i frunze)pufuli!a-cu-flori-mici (frunze, tulpini gi flori)virfuri de molid (muguri, adicd mlSdile foarte tinere)drigaicd (flori, frunze si tulpini)frunze de trandafiri de toate culorile (tratali cu ingrdgdminte biologice!)

Plantele se usucd de fiecare datd foarte bine si se amestecd toamna tirziu intr-unceai excelent, sdnitos, aromat si foarte gustos. Vd va imbogali iarna cina gi vd vaaminti de frumoasele ore estivale petrecute in natura l iberd a Domnului. Se folosegte 1lingurifd cu virf din amestecul de plante pentru fiecare ceagcd (r/+ l itru de apd), seopdregte doar gi se lasd pulin in repaos.

87

SFATURI PENTRU DIFERITE BOLI

ACNEEA

Este categoric o bgalS de^pubertate si este parlial legatd de un rinichi dereglat. Dinacest motiv trebuie evitate mincdrurile puternic cohOim6ntate si sdrate, salatdle pA;acrite 9i bduturile acidulate. Salatele ai trebui preparate c, ialrt.-Fentru a combateacneea se bea zilnic 1 litru de ceai de urzici loparite;, incetul cu incetul, r"p".ti="i p"intreaga zi.Uz extern: Dimineata 9i seara se aplicd pe fala udd olet de hrean si se lasd sd-sifacd efectul 10 minute. Hr6anul ras se introd'uce intr-o sticid ,riJ" toiina'o""rrpi"?di

de vin sau de fructe. Oletul trebuie sd acopere^hreanul. Maceratul "rt"

ia.uijj-rffidzile irntr-o inc-dpere cu iemperaturd modelatd. intrucit acesta este folosit direct din sti-cld, fdrd a vdrsa qlet{, ar trebui ldsat intr-o sticld oe ptasiic oezintectatd, cu capJcgdurit. Hreanul ia din tdria ofetului, oletul din cea a hreanului. Se forme azd o esentd deolet slabd, pe care o poate suporta orice ten.

APOPLEXIA (dupi un atac de apoplexie cu fenomene de paralizie)Trebuie inc_eputd mai intii o curi de visc. Se beau zilnic timp de 6 saptdmini cite 3c^egti, timp de 3 sdptimini cite 2 cegti si timp de 2 sdptdmini Cit" l-c""gia cu ceai deult" t linguri!5 (cu virf) de visc se la'sd 'pestd noapte ia macerat in lcliiru oe apd rece,dimineata se incdlzeste ugor si se strecoar5. Pentru a evita ca acest ceai sd tot fiereinc5lzii pe parcurs'ul zilei, sb toarnd intr-un termos clatit cu apa fierbinte sau seincdlzeste in bain-marie.Sunitoare, ventril icd, levinlici, roini!6 (mitdcini), rozmarin si salvie se

lT=.ttg._q in pa(i eg-ale, se opdregie l.linguriie cu virf cu tlitit iai upa iiero,ni| ri r.lasa sa stea pulin. Din acest ceai se bea in timpul diminelii si al dupS-amiezii cite tceagcd.

,^..,9:Ipr::gfg,., bitter suedez pe regiunea occipitard au grija de irigarea 9iInvlorarea celulelor cerebrale. Partea suferindd a organismului -b6te friclioiratd citesente r_evigorante de coada-soricelului, sunitoare, tiaista-ciobanului sau cimbru.

$i freclii le cu ulei de cimbru'si sundtobre-tecute-pe zonele paralizate se pot reco-manda cdlduros. Se umple o siicle pind la ojt cu ptdnt" gi se toarnd deasupra pentruesenle un rachiu natural de fructe sau secard de 38-40Vo, iar pentru uleiurile de'planteun ulei de mdsline presate la rece. Ambele trebuie sd stea peste plante timp de iO zitein sgare sau in apropierea maginii de gdtit.

In plus, se fac bii de sezut cu co--ada--goricelului si coada-calului cu 100 gramedeplante 9i bdi complete'de cimbru cu 2d0 gram" d" plante la 1 baie. pentru bdi selasd plantele in apd.pe:!e noapte, se incdlzegte apoi totul a doua zi si se toarnd in lpide baie. Durata beii - 20 minute; la baia completd, inima trebuie ." !t"i in

"tur" "#tAgl lnjf:o"intata mai poate fi turnatd de 2 oli peste plante 9i inc-riiiipentru atte bdi.sa se toloseascd sdptiminal numai o singurd specie de planie pentru bdi.Portiunile paralizate se invioreazd cu comprese de frunze calde de titdneasi,Frunzele sint opdrite, invelite cit sint calde intr--b pinza 9i aptiJJte ro.ir. NoJptea, bor

layul poate sta intins ,si gvind. sub cap o pernd umplutb cu frunze de ferig'i ,scite,fdri tulpini. O sd-i simtd efectul foarte binef'dc5tor.Bunica noastrd, in virstd de 94 de ani, a suferit un usor atac de apoplexie. Cind s-atrezit, nu mai putea vorbi, iar pleoapa stingi atirna pind pe mijlocul bchiutul. l-am pus

88

imediat de trei sau patru ori comprese reci pe frunte si ochi dupa metoda Kneipp; cinda venit medicul, totul era iardgi in ordine. La prinz a primit o hrand usoard in pat, iar ci-na a luat-o din nou la masd cu fami l ia.

APOPLEXIA (metode profi lactice)

Semne vizibile alq acestei boli sint nelinigtea, ameleala, teama, fala desfiguratd gihalucinal i i le audit ive. in acest caz, medicul trbbuie chehat urgent! Se'recomanOa maicu seamd ponderare in mincare si plimbdri incete in aer liber. Alcoolul de orice fel(exceplie o formeazd bitterul suedez), fumatul 9i consumul de cafea naturald sint strictinterzise. Se recomandd viscul preparat ca extract (macerat) rece - dimineala si searacite 1 ceagcd si infuzia de salvie - 2 cegti in timpul zilei, ca 9i compresele cu ierburisuedeze pe regiunea renald gi compresele reci si umede pe inimd.

Este indicat 9i urmdtorul amestec de ceaiuri: rddicini de anghelicd, coada-racului (iarba-gigtei), 16ddcini de odolean, cinci-degete, flori de levinticS,maghiran, gtevie-de-munte, mdrligor (cerenlel), rozmarin, salvie, viorea-cu-miros-pldcut si isop; plantele se amestecd in pdrli egale; 1 lingurild cu virf din amestecul deplante se opdregte cu 1i4 litru de cidru clocotit 9i se lasd si stea 3 minute. Aceastddozd, proaspdt pregdtitd de mai multe ori pe zi gi bdutd, poate impiedica un atac deapoplexie care a fost intuit dupd simptomele susnumite.

ARTROZA, ARTR ITA, COXARTROZA

indrumdrile urmdtoare sint valabile gi pentru inflamalii le articulare, deformirile ar-ticulare si fenomenele de uzurd. Acestea sint vindecabile, durerile dispar incetul cuincetul, chiar 9i deformdrile se retrag treptat intr-o perioadd de unul pind la doi ani.Bolnavii care merg in baston sau in cirje le lasd iarigi deoparte dupd un timp relativscurt. Se bea dimineala, tlz ord inainte de micul dejun, gi seara, tlz ord inainte de cind,1 ceascd cu ceai de coada-calului (coada-calului este opiritd gi ldsatd t/z minut inrepaoi;, iar in timpul zilei se consumd 4 cegti cu ceai de urzici (di urzicile se opdrescgi se lasd intr-un scurt repaos de i12 minut). Din aceste 4 cegti se scoate de 3 ori citei/z ceagcd gi se toarnd d'e fiecare datd 1 lingurd de bitter su6dez induntru. Cantitatease b^ea, repartizatd in porlii, inainte 9i dupd fiecare masd.

in orice regiuni ar apArea dureri, la genunchi sau alte incheieturi, se pun compresecu bitter suedez gi se lasd timp de 4 ore. A nu se uita: pielea trebuie unsd in prealabilcu unturd de porc sau alifie de fil imicd, iar de fiecare datd dupa tratament se pudreazdca si nu apard mincdrimi. Se calcd cu fierul de cdlcat frunze de varzi creatd (varzdnemleascd) sau de varzd albi, se aplicd pe incheieturile dureroase 9i se leagd cu obucatd de pinzd pentru a se pdstra calde; vor aduce alinare.

$i friclionirile incheieturilor cu esenti de titdneasd ajutd ca sd devind durerile maisuportaOiie. in caz de inflamatii articulare sint indicat6 compresele cu aburi decoada-calului (a se vedea la pag. 20).

Pe lingd frunzele de varzd se recomandd cu cdldurd mai ales compresele cu frun-ze de brinca-ursului (Heracleum sphondylium), numitd popular si crucea-pdmintului,talpa-ursului sau urechea-porcului. Aceastd plantd se gdsegte pretutindeni pepovirniguri, pante, cimpii, ca 9i in pddurile rare, umede, de foioase sau de foioaseamestecate cu conifere sau in zdvoaie, crescind ca buruianS. Planta are umbele mari,plate, acoperite intr-o nuanld verzulie sau roz-pal 9i sare in ochi pe cimpii 9i pante da-toriti mdrimii ei deosebite.

Bunica noastri in virstd de 93 de .ani a capatat brusc la genunchiul sting oumfldturi spre dreapta cu dureri puternice. Cea iare pind atunci 5e misca foarte u"goia trebuit sd recurgd la ajutorul bastonului si de-abia putea sd meargd'chiar 9i cu'ei .Iitp d-e 2 sdptdmini i-am pus ziua,comprese cu iertjuri suedeze (+"ore) ii noapt"afrunze fierbinli de varzd cdlcatd. Ce-i drept, durerile au cedat pulin, bar stingheriieilnmers a rimas. Atunci am luat lrunze de talpa-ursului 9i am avut succes cu el6 chiar dinprima zi...Am spalat frunzele, le-am 4drobit pe un fund Oe lemn si le-am aplicat pesteno-9Pt_e direct pe genunchiul bolnav. In ziua urmitoare, greutatea in mers a'dispaiut Casuflatd de vint. Numai umfldtura se mai vedea. Deci, i i seara urmdtoare am repetataplicarea compreselor gi astfel, spre bucuria noastri, a dispdrut si umfldtura. gunicJnoastrd, care intre timp a implinit 94 de ani, merge in continuare fdrd baston, Auincetat toate durerile gi nepldcerile de la genunchi.

Foarte recomandabild ar fi o datd pe luna o baie de gezut cu coada-calului, din100 grame. de plante care se lasd in apd rece sd se moaie'peste noapte; a doua zi,lo-tul se incdlzegte; durata bdii - 20 minute Apa de baie mai poate fi turnatd de 2 oriinap_oi peste plante, reincdlzitd si folositd pentru alte doud bai de $ezut.

O cdlugdrild scrie: In aprilie v-am cerut sfatul. Nu mai puteani dormi de dureie nicio noapte. La indicalia dumneavoastrd, am bdut atunci zilnic cite 4 cesti cu ceai.de ur-zici proaspete, in care am diluat 3 lingurite plus 1 linguri de bitter subdez. Trebuie sdvd comunic cu bucurie cd acum, dupd o jumdtate d! an, nu mai am nici o durere insold.gi operalia nu mai este necesard. Lucrez intr-un cdmin de bdtrini si am putut ajutamulti oameni virstnici cu aceste plante.

ATROFIA MUSCULARA

in cazul atrofiei musculare s-au dovedit bune urmdtoarele metode fitoterapeutice:Traista'ciobanului proaspdtd 9i spdlatd este mdrunfitd, introdusd intr-o siicle, setoarnd peste ea rachiu de secari sau de fructe de 40% gi se lasd 10 zile in soare sauin apropierea masinii de gatit. Se trage dupa cele 1O zjte intr-o sticlutd si se toarnddeasupra cantitatea de alcool l ipsd. Cu aceastd esenld de plante se tri 'cl icineaza Oe Sori pe. zi portiunile musculare bolnave. Intern, se iau' + cebti cu ceai d'e cretisoari,repartizate in inghil ituri mici, pe parcursul intregii zi le; dacd'este posibil, atunci'sd sefoloseascd plante proaspdt culese (a se vedea ,fraista-ciobanului"'9i Crefigoara").

AVORTURILE

Multe femei avorteazd des, cdci nu pot pdstra sarcina pind la sfirgit. Aceste femeiar trebui sd recurgd la ceai de coada-goricelului 9i de cretigoari, 2-i cegti pe zi. Dar9i tinerele_mlddi,te de carpen, care se-planteazd ia un garb'viu in jurul cisdlor, aducajutor. Virfurile tinere ale frunzelor, formate din trei frunzuiile, sint fierte in lapte. Laptelese strecoari, se bate cu telul un gilbenug de ou, se introduce in lapte, iar la urnia seadaugd yn rintag ugor. Aceastd supi trebuie servitd citeva sdptdmihi, chiar luni in gir,la cind. Rareori se va mai ivi un avon.

BOALA ORGANELOR AUZULUI DATORATA RACELII

Se amestecd in pirli egale silnic, salvie gi coada-goricelului. Infuzia caldd dinaceste plante se intrebuinleazd pentru cldtirea urechilor. Dar se recomandi 9i bitterulsuedez, introdus cu un tampon mic de vatd, gi uleiul cald de cimbru, care'se picurd

90

induntru inaintea bitterului suedez. Uleiul de cimbru se incdlzegte, cufundind o linguritiin apd fierbinte gi punind 1-2 picdturi de ulei in lingurila astfel incdlzitd.

BOLILE CARDIACE gi CIRCULATORII

intrucit infarctele miocardice au luat proporlii in ultimii ani, transformindu-se parciintr-un fel de boali nationald, vd indic un amestec de ceaiuri care realizeazd succesesurprinzdtoare in bolile cardiace si circulatorii:

Se amestecd bine toate plantele si se pune 1 linguri!5 cu virf la 1 ceagcd. Acestceai se lasd sd stea peste noapte ca extract rece, iar dimineala se incdlzegte. Zilnic,dimineala gi seara, se bea 1 ceagcd, indulcitd cu '1 lingurild de miere.

CALCULUL BILIAR

Este interesant ci de aceastd boald suferd mai mult femeile decit bdrbatii. Rigiialdcu gust amar 9i vdrsdturi puternice, care uadiazd inspre inimd, ajunginQ pind in dreap-ta, sub coaste gi insolite de greluri mari - acestea sint simptomele. Intrucit avem ladispozilie atitea mijloace de leac din farmacia Domnului, nu trebuie sd se ajungdintotdeauna la operalie.

O curd de 6 sdptimini cu suc de ridichi a putut ajuta in foarte multe cazuri, dacdnu era vorba de anumite pietre care apar extrem de rar gi nu se dizolvd; intr-o astfelde situalie trebuie recurs la operafie. Ridichiile se preseazd cu un storcdtor electric deuz casnic. Se incepe dimineafa, pe stomacul gol, cu 100 grame gi se cregte indecursul a 3 sdptdmini trqptat la 400 grame, pentru a scddea din nou in decursul a 3sdptdmini la '100 grame. In cazul unor pereli stomacali gi intestinali inflamali nu estepermisd administrarea sucului de r idichi l

Cft de rapid sint dizolvate pietrele biliare de cdtre sucul de ridichi o va ardta poves-tirea urmdtoare. Solia unui general din Trient gi-a indepdrtat calculul biliar prinoperafie. Erau pietre mici 9i mari pe care-ipldcea si le arate la multd lume, pini ce apus sd-i fie montate pe minerul unui culit. Intr-o zi cind tocmai curila cu el ridichi, i-avenit cineva in viziti. A ldsat culitul in castron peste ridichi gi s-a dus in casi sd stea devorbd cu musafirul ei. Cit de mirati a fost cind gi-a apucat, mai tirziu, culitull Pietrelebiliare din miner disodruserdfdrd urmd. dizolvate in zeama ridichiilor.

10 grame de coada-calului10 grame de virnan! (rutd)10 grame de troscot10 grame ridacind pdtrunjel-de-cimp10 grame de arnicd30 grame de mdrdcine (pdducel)20 grame de visc20 grame de ceai-de-mate10 grame de taposnic0 grame de pdpddie0 grame de capsule de fasole0 grame de traista-ciobanului

10 grame de scoa(d de crugin10 grame de algd-cafenie10 grame de brustur (brusture, l ipan)10 grame de coada-racului10 grame de coada-gor icelului10 grame de fumarit i ( iarba-fumului)10 grame de talpa-gigtei10 grame de muschi-ir landez (nu de

mugchi-islandez!)10 grame de obl igeand'10 grame de osul- iepurelui'10 grame de pir10 grame de roinild (mdtdcind)

9'1

Un amestec bun de plante medicinale din cite 20 grame de pitrunjel-de-cimp, iederS, hamei, turitd-mare, mentd 9i pelin in-iaturd de asemeneacol ic i le s i p ietrele. Se pun 3 l ingur i de plante la 1 ' l i t iu de vin de mere sau cidru.se lasd sd stea la rece, se incdlzegte apoi maceratul pin4aproape de punctuide fierbere, se ia de pe foc si se lasd in repaos 3 minute. in timpul zilei se ia lafiecare ord cite 1 l ingurd, in total cam de 8-9 ori. Deoarece lichidul trebuie bdutcald, este pdstrat intr-un termos.

CATARACTA gi GLAUCOMUL

Glaucomul nq este numai o boal5 a ochilor, el provine mai curind de la o dere-glare a rinichilor. in cele mai multe cazuri, glaucomul merge mind-n rine

"u durerile

reumatice 9-i articulare. Dintr-un amestec de urzic6, ventri l ici, f i l imicd si coada-calului in parti egale ar trebui sd se bea zilnic 2-3 cesii, in care se pune clte'1 l inguritdde bitter suedez. Pentru a se obtine o insdndtogire jrabnicd, planiele ar trebui ia tib,pe cjt posibil, proaspdt culese.

ln caz de cataracti se ung de mai multe ori pe zi pleoapele cu bitter suedez. Dinscrisori rezultd cd acest mod de intrebuintare a avut uh efect bun in cataractd.Amdnunte se pot cit i in articolul despre rostoiascd.

Foarte importantd pentru glaucom este o baie de sezut cu coada-calului.Rinichiul dereglat transmite prbsiunea ascendentd mai d'eparte ochilor. Bdile decoada-calului ajutd la retragerea presiunii din ochii afectati. Ea exercita din afard o in-fluenld atit de bund asupra rinichilor, incit adesea este inldturatd presiunea din ochiibolnavi chiar in timpul bdii. Se iau 100 grame de plante uscate sau cca. t lz gdleatd,adicd 2112lirri de p_lante proaspete. Acestea se lasi peste noapte la macerat-in apdrece; apa trebuie sd acopere plantele. In ziua urmdtoare maceratul se incdlzeste. se'f i l-treazd_gi se toarnd pegte apa de baie care trebuie sd aibd o temperaturd poti ivitd. Du-rata beii - 20 minute. ln timpul bali se adaugd din cind in cind dpi f ierbinte, pentru aqesJra. o temperaturd constantd. Sala de baie trebuie sd aibd o cdldurd plicutd, apade. baie sd acopere regiunea renal5, iar inima sd fie in afara apei. Fdri a se gterge,bolnavul se inveleste intr-un halat de baie gi transpird timp de 1 ord in patul incdtzit-Oi-nainte. Aceastd apa oe baie se foloseste, rbincitziii, in alte doud seri.

Cu urmdtoarea releti se prepard o baie de aburi pentru ochi:

20 grame de silur (burunitd-pentru-durere-de-ochi)

20 grame de odolean (valeriand)20 grame de mugelel10 grame de sporici (verbind)30 grame de flori de soc

Se amestecd totul bine. 5 l inguri rasede plante se opdresc eu 112litru de vinalb care a fost infierbintat pind la limitade fierbere. Aburul este lSsat sdaclioneze asupra ochilor inchigi. - Celmai bine este ca acest vin sd sb toarneintr-o sticld si sd se pregdteascd defiecare datd iu o cantitate mai mici devin o baie proaspdtd de aburi.

92

Pentru a f i e l iberat mai repede de durer i le deseor i foarte nepldcute din ochi , bol-navul sd-si aplice ugor pe ochii inchigi o vatd murati in bitter suedez, dupa masa deprinz, timp de 1 ord.

Se pot face si bdi de ochi cu silur, insd doar cu o infuzie foarte slabd. Oinrdutdlire a boli i de ochi dupd folosirea bdilor de silur este un semn de supradazarc.Se infuzeazd la 1 ceagcd maximum 1/2 l ingurild de plante gi se lasd intr-un repaosfoarte scurt. Recomand comprese pe ochi cu o astfel de infuzie ugoard. Ceaiul trebuiepreparat insd de fiecare datd proaspdt 9i nu are voie sd fie folosit decit o datd.

Dupd un scurt serviciu divin l inut pentru pelerinii vestgermani intr-o bisericd dinAustria superioard, a venit la mine o femeie radiind de bucurie 9i mi-a povestit cdscdpase complet de glaucom datoritd sfaturi lor din brogura mea. O scrisoare mi-a re-latat ci gi amestecurile de ceai indicate au avut succes la glaucom.

COLICA APENDICULARA

Ar trebui bdutd mai des cite o ceascd cu ceai proaspdt de frunze de mur, atuncin-ar exista niciodatd nici un fel de inflamare a apendicelui. ' Mi-am amintit de aceastdvorbd a unui bdtrin medic de casd din copildria mea, atunci cind fiul meu in virstd de 7ani s-a trezit intr-o dimineafd cu dureri in zona apendicelui gi cu o paloare extremd inobraji. Am anunlat medicul, dar i-am pregdtit imediat o ceagcd cu ceai de frunze demur. Chiar in timp ce bea ceaiul, i-a revenit culoarea in obraji. Doctorul n-a mai pututconstata nici o ir itare a apendicelui.

coNSTtPATIA

Un medic a spus odatd la o prelegere linutd intr-un cdmin de bdtrini la care amparticipat gi e^u: Cu cit vd obignuili mai mult cu laxativele, cu atit mai rebeld va devenicon^stipatia!" In plus, intestinul se subliazd prin permanenta curdlire de muc_ozitdli!

incercali sa oblineli reglarea digestiei dumneavoastrd cu ajutorul a 3 linguri deseminte de in, luate la fiecare masd cu pulin lichid. Smochinele 9i prunele, muiatepeste noapte in apd rece, incdlzite dimineala gi luate inainte de micul dejun sau ca micdejun, dau 9i ele rezultate bune in aceastd privinld. Dacd se afld prin apropiere apdproaspdti de fintini, este suficient si se bea dimineala 1 pahar pe stomacul gol.Deosebit de laxativ este efectul cicoarei care, dacd se bea din ea 112-1 cea?cd pestomacul gol, rezolvd chiar gi constipalia cea mai rebelS.

N-a9 vrea sd vd tdinuiesc o scrisoare din Bavaria: ,,Sfatul dumneavoastrd de a beacicoare gi de a minca cirnat de smochine a ajutat-o pe mama sd aibd dupd 20 de aniiardgi un scaun compact 9i o digestie normali. Se resemnase deja cu ideea cd ni-meni gi nimic n-o va mai putea ajuta."

Releta pentru cirnatul de smochine: Se qpale 1/2 kilogram de smochine9i se trece prin magina de tocat, apoi se frdmintd cu -5 grame

-de foi de

siminichie (sena) pind iese o cocd. Se formeazi cirnali, se infdgoard in foli i gi sepdstreazd in frigider. Se ia zilnic, dimineala pe stomacul gol, 1 bucatd demdrimea unei alune - pentru copii o treime din aceastd cantitate - atita timppind ce se normalizeazd digestia.

93

. $i incd o indrumare: Miscare zilnici in aer l iberl Schimbarea alimentaliei pe fructegi legume de calitate superioardl

Acum-.a9 dori sd vd mai istorisesc cum am ajuns la concluzia cd cicoarea ajutd inconstipalie. De gicoare md_leagd unele dintre cele mai frumoase amintiri Oin copitariegi adolescentd. Peste tot strdluceau inspre noi, copii i, stelulele albastre ale acestor f lori9" p9 margini Og ItqT - o priveligte veseld pentru o inimd veseld de copil! Aici, inAustria superioard, imi l ipsesc acest.e floricele albastre; se gdsesc numai todrte rar. Cuatit mai miratd am fost intr-o zi, cind, de lingd o constiuctie noud vizavi de casanoastrd, m-a salutat o cicoare cu gase floricele albastre. 'Am rdmas locului, amcomp-dtimit-o pentru gspectul prdfuit gi i-am spus: Degi arali jalnic, imi iau acasd celegase floli ale talel" 7_ilnic fac pentru familia mea gi peritru niir ie gase cegti cu ceai deplante. ln ziua urmdtoare au intrat in el si celd sase flori de'cicoare' spdlate, S-aintimplat ca tocmai in ceasca mea sd nimereascd o floare. Ea a fdcut ca in acea zi-siam dupd fiecare^masd, ddci de trei ori, o digestie normald, abundentd. Acest lucru numt-a dat_pace. Intr-o carte foarte veche despre plante medicinale am gdsit soluliadilemei: Cicoarea dd rezultate grozave in obezitate. La o astfel de digestie"copioaia'gitotugi normald, imi pot imagina o scddere treptatd a greutdli i in dazul peisoaneldrsupraponderale!

CREQTEREA (frumoasi a) PARULUI

Cftg ] Pu.m! plin de urzici proaspete 9i frunze proaspete de nuc, mesteacdn sisoc si 1 tulpind de rostopasc_d se introdr-rc in apd rece si se pun pe foc pind ajung lbpunctul de fierbere. Repaos: 3 minute. Cu un sdpun m6oicinat si lumatite diri ca-nti-tatea de lichid oblinutd se spald bine pdrul, dupd care se cldte'stb cu apd. Cealaltdjumdtate din cantitate este l5sata sd actioneze citeva minute asuira pdru'lui si a pietiicapului, fdrb a mai cldti o datd pirul cu dpd simpla.

DE9OSAREA (RETRACTAREA GINGIEI) 9i DINTII MOBILISe recomandd urmdtorul tratament fitoterapeutic: scoartd de stejar, cretisoari,

troscot 9i salvie amestecate in p-drti egale 9i ldsate peste noapte in apb rece. La tp ti-tru de api se iau 2_lingurite (cu virf) daplante. Ceaiul e incalzii dimineata 9i pus intr-unP.rmgs cldtit c-u apd fierbinte; se fac mai multe cldtiri caldule ale gurii pej parbursul zilei.Gingia poate fi masatd cu o periutd moale de dinti muiatd fn aces"t ceii.

DIABETUL ZAHARAT

Diabetul se extinde in zilele noastre devenind o boald care ocupd primul loc aldturide infarctul miocardic gi de cancer. Hrana excesivd gi nesandtoada a multor oameni,mai cu seamd a copiilor, este in majoritatea cazurilot cauza acestei boli. prin ,rmare,nu numai adultii sint diabetici, ci, din p5cate, existd deja foarte mulli copii care suferd{e 9 O91ti a iancreq,syfui gldecl de zahdr. Asta inseamnd pentru ei s5 stea oepartede toate bucuriile copilSriei, sd tind reglm sever, sd-si faci dd doua ori pe zi injeiti i cuinsulind si sd fie incd de la virsta frageda cu un picicJr in groapd. Numeioasele'boii aletimpului nostru ne aratd cd bundstarea nu ne priegte Tntotdeauna. Trebuie sd maitdiem din po(ii, sd reducem masa prea imbetgugata. in preajma marilor sdrbdtori, carese lhtind pe o perioadd de doud zile, se pot observa oameni care cumpdrd alimente inasemenea cantitdti, de parcd ar trebui sd hrdneascd un regiment intreg.

g4

As vrea acum sd incerc sd indic pentru toti diabeticii leacuri care stimuleazdpancreasul 9i inldturd deci cauza de aparil ie a diabetului zaharat. Marele medicnaturist elvelian Krinzle spune: ,Diabetul zaharat se poate indeparta destul de rapidcu urmdtoareie plante: 3 pdrli mdrligor (cerenlel; Geum alpina), cite '1 parte frunze demur si afin, 3 pdrli sclipeli (Potenti l la aurea), 2 parli co_ji (teci) uscate de fasoleverde.' Se pune 1 l ingurild cu virf din acest amestec la 114litru de apd, se opdregte 9ise lasi 3 minute in repaos; cantitatea zilnicd: 1112-2 l itr i.

Efectul curativ al frunzelor de afin depinde de colectarea lor corectd. Ele au voiesd fie culese numai inainte de coacerea fructelor. Ele sint, adunate la timpul potrivit,un leac experimentat clinic in diabet. Este dovedit ca mirti l ina conlinutd de frunza deafin inainte de coacerea fructelor nu numai cd scade glicemia (nivelul zahdrului insinge), ci poate sd inldture boala complet. Mirti l ina frunzelor de afin se numegte, pedrept cuvint, insulind vegetald . In ciuda acestor proprietit i extraordinare ale frunzelorde afin, tratamentul curativ cu acest ceai nu are voie sa fie ficut decit sub controlulmedicului . Supravegherea medicald t rebuie sd aibd loc in or ice caz.

Si lelina poate fr recomandati pentru scdderea conlinutului de. zahdr. Un leacvechi plopular este 9i sucul crud al verzei acre, ca si consumul zilnic al morcovilorproasfei i ; dar gi ceapa 9i usturoiul puse pe pi ine contr ibuie la diminuarea zahdrului .'

Uri ali remediu popular: 4 l inguri de frunze de afin (culese inainte de coacereafructelor!) se lasd la macerat in 2 l itr i de apd rece; se fierbe pind scade la jumatate; seia de 3 ori pe zi cite 1 ceagcd. $i urzicile au o influenld destul de bund asupra pan-creasului. De aceea, ele scad gi continutul de zahdr. In acest caz se folosegte extractulde urzici care se procurd din farmacii homeopatice, drogherii si magazine specializatein alimente naturale bogate in vitamine.

intrucit ridicina d-e obligeand vindecd aproape toate afecliunile pancreasului,ajutd gi in diabet. Se lasd 1 ceagcd cu apd rece pe timpul nop{ii cu 1 l ingurild rasd derdddcind de obligeand, se incdlzegte ugor a doua zi, se fi l treazd gi se bea cite 1inghil iturd inainte 9i dupd fiecare masd, adicd 6 inghitituri pe zi. Aceste 6 inghitituri vorfi resimlite de cdtre fiecare diabetic ca binefdcdtoare.

Fruhzele si mldditele de soc sint gi ele indicate sub formd de ceai in diabet. Doarsocul este una dintre plantele cele mai vechi d in medicina populard.

La inceputul primdverii, cind pipidia igi face aparil ia pe ogoare si cimpii, trebuietdiatd pind la rdddcind, spdlatd bine 9i folositd la prima salat6. Atunci se vede cd existdunele cu tulpind verde ca iarba gi altele cu ea gdlbui-lSptoasd. Cea gdlbuie este maigustoasd 9i mai fragedd. Diabeticii ar trebui sd rndnince primdvara zilnic aceastd salatdde pdpadi'e, atit la prinz cit 9i seara. Apoi, la sfirgitul lui april ie 9i la inceputul lui mai,cind pdpddia este in plind floare, a venit vremea pentru orice diabetic de a-gi reduceconlinutul de zahdr printr-o curd de 4 sdptdmini. Se culeg tulpinile cu flori cu tot 9i sespafd, abia apoi se aruncd f lor i le. 10-15 tulpini de pipidie pe zi pot produce oscddere totale a nivelului zahdrului in singe, Tulpinile au la inceput un gust pulinamdrui, care dispare insd mai t irziu.

$i viscul are o influenld dintre cele mai bune asupra pancreasului, a9a incit dia_-Oetut igi pierde cauza aparil iei printr-un consum continuu de ceai. Viscul se lasd in apirece p'este noapte. La inceput se iau 3 cegti cu apd rece 9i 3 lrngurile (cu virf) de_visc.Dupd citeva saptdmini se scacle la 2 cegti si iardsi ceva mai tirziu la 1 ceagcd. O pe-rioadd de timp cura se intrerupe complet, 9i anume primdvara, cind se gdsesc altelegume proaspete pentru diabetici. Viscul are putere de leac de la inceputul lui oc-tombrie pind in decembrie 9i in lunile martie 9i april ie, deci trebuie cules in aceste in-tervale. Forla cea mai curativd o au plantele de pe stejari si plopi, dar gi cele de pebrazi si oomi fructiferi sint tem5duitoare. Tulpinile si frunzele se taie mdrunt. Bobilelealbe ri-au voie si f ie folosite pentru prepararea ceaiului!

Deoarece si mult apreciatul nostru bitter suedez influenleazd pancreasul in modfavorabil, ba fl_'poate chiar vindeca, se recomandi si acestu b,iairi i in oiuo"t. Ele tre-buie luate de 3 ori pe ?t,de fiecare datd 1 l ingurild i l t ina in putin ceai de plante. Dato-ritd actiunii, excelente in profunzime a bitteruTui suedez ar t i ihOicatd lunar gi o com-presd linuta timp de 4 ore pe pancreas.

Rddicinile qe cicoare_se p9! oferi diabeticilor drept zarzavatul de regim cel maibun. Sint muiate bine in apa gi spalate, asemdndtor salatei de andive, pentru a mai tdiadin gustul amdrui. De altfel, ceaiul din_flori si tulpini de cicoare se folosegre cu succesgi in caz de obezitate. se beau zilnic 2 cesti din'aceastd infuzie.. Sucul presat din castraveti i proaspeli 'scade continutul zahdrului din singe gi este

de aceea foarte indicat.Rdddcina-neagri este gi ea o leguma dieteticd excelentd, asemdndtoare

sparanghelului. Datoritd continutului scdzut de hidrati de carbon, atit sparanghelul citgiraddcina-neagrd sint o miniare foarte bund pentru i i iabetici. poi t i oteiite cu"grdsime

"A pe:Tel de piine alba fdra ca sd dduneze bolnavului. Radacina-neagrd este dultivatd

in gra9ini oentru a fi fol.osita la gdtit si nu este identicd cu cea care- cregte sdlbatic,numitd gi tataneasd sau iarba-lui-Tatin.'

. $i prazul verde este excglent pentru diabetici. Taiat mirunt pind la capetele frun-zelor, el se pune zilnic la cind pe piine gi se mdninca. Si lapri 'nz se recomanda salataoe oraz.

O bduturd foarte g!s_tg,??e 9i sdndtoasd: Peste 500 grame de praz taiat pina lavirfurile verzi se toarnd 0,7 litri de vin alb sec si se lasd Z+"ae ot" a"operit. Se tiltreazdgi l ichidul se toarnd in sticle. Se bea dimineita si seara cite o g,rra- Resturile pofi ipuse pe piine si mincate

U-n medic practician din Austria superioard a ajutat o diabeticd prin urmdtoareareletd: Se zdrobesc 3 cipit ini mari de usturoi, se introduc intr-o sticie de 1 l itru carese umple apoi cu rachiu de secard gi se lasd sd stea 10-14 zile. in fiecare zi inainte demicul dejun se ia 1 l ingurita plind din acest macerat.

ln april ie 1977 am primit un telefon de la o doamni din Viena care mi-a povestit cdeste de 30 de ani bolnava de diabet. M-a rugat s-o ajut. l-am indicat procedeele demai sus cu diverse plante. S-a luat elact dupi sfaturi le mele din brosurb. La inceputullui august mi-a comunicat bucuroasd ca din analizele medicale au rbzuhat valori nor-male de zahdr. La sfrsitul lui septembrie 1977 am linut o prelegere in parohiaHasenleiten din Viena. in't impul disiursului, aceastd doamnd a cerut sd vorbeascd si arelatat: ,,Am fost 30 de ani bolnava de diabet. Am urmat sfaturi le doamnei Treben siam acum din.august nivel normal de zahdr. A fost aplaudatd furtunos de public., Q gunostinld din Gundelfingen/Bavaria scrie: ,,Un cunoscut apropiat a fost bolnav

de diabet ani de-a rindul si avea zilnic nevoie de injecfi i. Acum a reusit cu ajutorulceaiuri lor 9i plantelor din 'brogura dumneavoastri 6a 2aharul sd-i scbOd. 56 afla,bineinleles, sub control medicai curent. Doctorul a fost mirat de scdderea zahdrului."

Un inginer din Viena avea valoarea zahdrului in singe de 280. A urmat sfaturi leindicate in ,,Farmacia Domnului". La un control medical ultdrior s-a constatat cd zahdrula scdzut la 130.

Intrebuintarea tuturor acestor plante de leac ca gi a legumelor dietetice esteincununatd de succes fireste doal in cazul in care se traiesle exact dupi regimulalimentar diabetic prescris.

DURERILE DUPA AMpUTARE (dureri ta piciorut-fantomd)

. La mult timp dupd amputdri, uneori ani de-a rindul, apar fenomene-fantomd extremde dureroase. Experienla aratd cd aplicarea compreseior cu titdneasd (a se ueoej

:ro

Modr-rr i de fo losire" la Art icolul despre tdtaneasa, pag 61) aduc al inare, iar durer i lepier treptat.

Efect excelent are gi esenta de ceapi, care se cumpdra din farmacii le homeopa-t ice sau din magazinele special izate in al imente naturale bogate in v i tamine, dar 'sepoate prepara usor si in casd. Cepele tdiate rotocoale se introduc intr-o sticld pini lagit, se toarnd deasupra rachiu de secard de 38-40%, se lasa sd stea 10 zile in soaresau la loc cdlduros, apoi se trage in sticle. Cu acest preparat se unge apoi bontul am-putat.

. De mare ajutor este ceaiul din ridicini de stinjenel (ir is) care se scot din pdmintin octombrie, se spald cu o perie si se usucd prin atirnaie. Radacinile uscate se ma-cina pina devin o pulbere, cel mai bine cu ajutorul unei rignite uzate de rignit cafea,mac sau pesmet. 112 linguritd din acest praf se lasd peste noapte la macerat.in rl+ l i trude apa; se beau in t innpul z i le i '1-2 cest i , in inghi t i tur i mici .

Cioturi le amputate ar trebui imbeiate d; 3 ori pe sdptdmind in bii de cimbru(prima baie poate fi incalzita inc5 de 2 orr). Se pune 1 pumn plin de cimbru la 1 baie.$i pernele cu cimbru 9i pediculi puse peste noapte ca niste comprese ar f i de re-comandat. Cite 100-150 grame din plantele numite sint introduse ?ntr-o pernd dinoinzd de in.

EDEMELE sau UMFLATURILEdin cauza relinerii de l ichid in tesuturi

Se iau 2 l ingurite pline de rdddcini mdrunlite de osul-iepurelui la 1 ceagcd cu apdgi se lasa peste noapte la rece. A doua zi dimineatd, maceratul se incdlzeste usor si sefi ltreazS. Aceastd ceagcd se bea repartizatd t iz ore inainte gi t tz ord dupd micui dejun.

O a doua posibil i iate de a face edemele sd se retragd se realizeazdprin scoarta. trunchiului de soc sau a crengilor de soc. La 1 ceascd se ia 1 l ingurita rasd cie

scoartd de soc (intrucit cantit it i- le mai mari declanseazd diaree sau vaisdturi, trebuiedczat'foarte statj) gi se lasd peste noapte la recb la macerat. Aceastd ceascd cuscoarti de soc maceratd poate fi subtiatd cu inci r/e ceagcd cu apd" Se bea cite tlzceagc'e usor incSlzita dupa fiecare din cele 3 mese principaie.

EMFIZEMUL PULMONAR

- Un emfizem pulmonar se formeazd, ca 9r astmul cardiac 9i bolile glandei tiroide,in majoritatea cazurilor din cauza unui ficat dereglat gi ele sint insotite de insuficientirespiratorie. Presiunea ascendentd a'ficatului coniribuie la umflbrea, deci mdrireiabronhi i lor, a pldmini lor gi a inimii . Presiuneq permanentd a f icatului asupra t i roidei sen-sibile declanseazd modificdri patologice. Intr-un asemenea caz se bea dimineata 1ceagci cu ce'ai de pediculi, se aplic? in timpul zilei 4 ore la rind comprese cu ieiburisuedeze (a se vedea ,,Moduri de folosire", la articolul ,,lerburile suedeze"), iar in timpulnoptii comprese cu aburi de coada-calului. Se pune '1 pumn plin de poada-caluluiintr-o sitd deasupra vaporilor de apd, pini se infierbintd si se moaie. invelite intr-opinzd de in, plantele se aplicd apoi pe zona ficatului bolnav. Este trasd astfel presiuneaficatului 9i treptat inceteazd gi nelinistitoarea insuficientd respiratorie.

ERIZIPELUL

Frunzele proaspete de podbal sint spalate, zdrobite 9i frecate pe un fund de lemncu sucitorul de taitei pina iese un terci de frunze care se aplicd pe portiunile inflamate

97

unde s-a localizat erizipelul. Din frunze se poate prepara insa gi o infuzie (se taie frun-zele mdrunt, se opdresc cu apd clocotitd, se lasd sd stea pufin) gi folosi ca o com-presd, dupd ce se rdcegte. Tot la fel se pot intrebuinta 9i frunzele de varzd, spalate 9izdrobite. Ele inldturd orice inflamalie provocatd de erizipel. Foarte emolient gi beneficeste efectul sucului frunzelor cernoase de urechelri itd (Sempervivum t6ctorum).Trecindu-le prin storcdtorul electric de uz casnic, se obline un suc cu care se ung usorporliunile inflamate sau se taie de-a lungul ctteva frunze de urechelnila 9i se pun pe ofarfurie, cu partea zemoasd in sus. Cu sucul care se prelinge din suprafelelesect ionate se ung zonele afectate de er iz ipel . Intern, se iau dimineata, i12ore inaintede micul dejun, 1 ceascd cu infuzie de ventr i l icd, iar pe parcursul z i le i , incetul cuincetul, 3-4 cegti cu ceai de urzici, pind ce controlul medical constatd disparif iaer iz ipelului .

FIMOZA

Dupd dr. Dirk Arntzen, medic la Berlin, existd o metodd de a trata fimoza la copiicu ajutorul bdilor. Se iau 10-20 mili l i tr i de solutie 10% de sulfat de potasiu (preferabilsa fi 'e proaspdt preparatd de cdtre farmacistj pentru o baie caldd'de copii, deci decca. 50-70 l itr i, si se trage ugor inapoi prepulul. Se fac 1-2 bai pe sdptamind. Adesease vdd rezultatele deja dupd 4 bdi; dar mai mult de 10 bai nu-gi au rostul. Virsta fa-vorabila pare a fi intre 4 gi 7 ani, insd bii le mai pot f i fdcute chiar 9i bdieli lor de 10 ani.Mull i bdieli au scdpat astfel de operalie. La bdtrini, aceastd metodd nu mai este efi-cientd, din pdcate. $i bdile de nalbd dau performanle bune. Pentru '1 baie de copil - 1pumn plin de nalbe, ldsate peste noapte numai in apd la macerat; pentru adull i - cca.100 grame pentru '1 baie de gezut.

FISTULELE

Se ia intern de 3 ori pe zi cite 1 l ingurita, in cazuri deosebit de grave cite 1 l inguride bitter suedez in infuzie neindulcitd de musetel. Extern, se fac spSldri cu o infuziecdldutd de silnic, coada-calului si l inarit i (gura-leului-de-cimp galbend) in pa4iegale, dupd spdlare se tamponeazd cu bitter suedez sau se aplicd local o vatdumezitd cu aceste picdturi. Sd se facd bii de sezut cu coada-calului, iar pe timpulnopl i i sd se pund comprese cu abur i de coada-calului (a se vedea Moduri defoiosire" la subcapi to lu l ,Coada-calului ) .

O femeie din Bavalia, in virstd de 51 de ani, a suferit t imp de 28 de ani de o fistuldfaciali la osul molar. lmi relateazd: ,,Nu pot sd descriu cit am tras in acesti 28 de ani!Am fost sfatuitd sd md operez, ceea ce insd n-am fdcut, cdci profesorul avea dubii inprivinla reugitei. Am gdsit alinare abia la un tdmdduitor, care m-a trecut pe alimentalievegetariand cu fructe crude si pe migcdri de gimnasticd respiratorie - nu m-am vinde-cat insd. Primdvara am luat din naturd primele urzici proaspete gi am inceput sd beauzilnic 3 cegti cu ceai de urzici, de fiecare datd cu 1 l ingurild de bitter suedez. Dupdexact 14 ztle, f istula mea faciald s-a vindecat si n-am mai avut nici o durere. A fost pen-tru mine Ei toti cei ce md cunosc ca un miracol."

FORMAREA GUSEI

Gargara frecventd cu frunze tdiate mdrunt de buberic (iarba-neagrd) sau dedrigaici face sd dispara guga, crescutd fie in interior, fie in exterior. Bubericul se

9B

gesegte la maluri de piraie, in santuri de pddure gi printre tufisurile care l in umezeala.Are flori maro-roscate fdrd strdlucire si frunze verde-inchis. lunguiele, cu virf asculit.Acestea au acelasi miros puternic ca 9i frunzele de soc; deci nu se pot confunda, da-toritd acestui miros, cu o altd plant5. In timp ce la buberic se colecteaza numai frun-zele, cu care se face gargbra adinca, fdrd a se bea din l ichid, drdgaica se folosegteintreagd, cu flori cu tot, se face gargard adincd si se bea din cind in cind cite o gurd. Ocunostinld din Viena a capdtat in februarie 1979 o gusd destul de vizibila. Se temea deoperalie si, la sfatul meu, a inceput sd facd gargard primdvara, cind s-au ivit in naturiprimele dragaice. Drdgaica se opdregte si infuzia se folosegte calda pentru o gargardadincd. Fericitd, mi-a povestit dupa un an cd sotul ei i i adusese mereu drig-aicdproaspdta; inca de la inceput simtise ca guga i se micgora treptat, pina ce a dis[arutde tot.

GUTURAIUL DE FiN

Cum urzicile ajutd in toate alergii le si cum la guturaiul de fin este vorba de oalergie, el va fi fdcut sd dispard intr-un timp relativ scurt, bindu-se ceai de urzici, 3-4cegt i pe z i ,cu c i te 3l ingur i le de bi t tersuedez care se di lueazi cu ceaiul .

HEMANGIOMUL

Frunzele cedrului sau ale chiparosului sint spdlate, taiate mirunt si se umple cuele o sticlS pina la git; se toarnd rachiu de secard de 38-40%; se pune sd stea 10 zilein soare sau in apropierea masinii de gdtit. Cu aceastd tinctura se tamponeazd he-mangiomul de mai multe ori pe zi .

$i frunzele cirnoase de urechelnitd (Sempervivum tectorum) - numitd 9i iarba-ciutei, urechiuge, verzisoard - taiate de-a lungul gi despicate contribuie la dispariliatreptatd a hemangiomului, dacd acesta este uns cu seva ce iese din ele.

Seva tulpinilor cdrnoase de fil imici, stoarse prin storcitorul electric de uz casnic,ajuta de asemenea la inldturarea hemangiomului. Bitterul suedez folosit de mai multeori duce si el la disparilia acestei rebele boli de piele.

Sucurile si tincturile mentionate sint de mare ajutor gi pentru a indepdrta alunitele,semnele dih nastere, d6regliri le de pigm6nt, keratoza seniii (petele' ddbdtrinele), zonele albe de piele bine delimitate, precum si negii.

Un bdietel de doud luni avea pe piept un hemangiom mare cit o jumdtate de lintecare trebuia indepdrtat prin operafie. Mama lui, ingrijoratd, se temea de complicatii laoperalia^sugarului. A inceput sd tamponeze locul de mai multe ori pe zi cu bittersuedez. In cca. 6 sdptdmini, hemangiomul a dispdrut.

HEMOFILIA

in aceastd boald, slavd Domnului rard, dau rezultate urmitoarele plante. ventril ica,cretisoara, traista-ciobanului, coada-soricelului si coada-calului - amestecate inpdrti 'egale. Trebuie bdute zilni6 minimum 4 cegti, inipdrlite pe durata intregii zile. Estenecesard 1" linguritd (cu virf) de plante la 114litru de apd; se opdregte 9i se lasd 1 minutin repaos. In plus, sefac 14zi le bdi de sezut cu aceste plante; se folosesc 100 gramede plante pentru fiecare baie gi se la'sd peste noaptb in apd rece; a doua-zi seincdlzeste 9i se toarnd intr-o apd de baie de sezut de temperaturd potrivite; durata bdii- 20 minute. Apa de baie se mai poate turna de 2 ori inapoi peste plante si, dacd sereincdlzeste, se poate folosi pentru incd doua bdi de sezut.

H TSTEROPTOZA (PROLAPSU L UTER I N)

Se beau pe parcursul zilei 4 cesti cu ceai de cretisoard, inghititurd cu inghil itura.Se pune t t inguiita (cu virf) de plante la 1t4litru de ap'a, se opar6gtb si se lasfsii steap9ll l, Se umple o sticld pina la git cu traista-ciobanului tdiata inerunt de la tulpindpina la flori, se toarnd deasupra rachiu de 38-40%, apoi se pune sd stea 1O ziie insoare sau in.apropierea maginii de gatit. Cr-l aceastd esentd se unge de citeva ori pe zipartea stinga a burli i , de la vagin in sus. in acelasi t impi, se faC 3 bei de sezr.it cucoada-soricelului pe sdptdmina: Se lasd peste noapte 100 grame de coada-goricelului in apd rei:e; se'incdlzegte a doua zi si se face o baie delezut lungd de 20minute. Apa de baie se mai toarnd de 2 ori inapoi peste plante, a'stfel incifdin apapentru o baie se pot face trei.

INAPETENTA LA COPII

O mamd tindrd se plingea cd bdietelul ei in virstd de 2 ani suferi de l ipsi cronicdde poftd de mincare, este morocdnos, obosit, de abia i l poli scoate la plimbare gi arecearcdne negre adinci sub ochi. Situatia s-a schimbat rapid cind gi-a bdgat copiiul, lasfatul meu, irttr-o baie completd de ciinbru, alcdtuitd din'50 gramb de p[ante (se lasapeste noapte in apa, durata baii: 20 minute, inima in afara a[ei, apa bdir se toarn& in9or9 ssri inapoi peste plante, in total se fac 3 bei din cantitaiea respectivd de plante).In afard de aceasta, copilul a primit zilnic 1 ceascd cu ceai de urzici, bind inghitituracu inghil itur5. Mama sa mi-a povestit plind de bucurie cd bdiatul ei nu mai eri d'e re-cunoscut. A cdpatat pgfta de mincare, are chef sd iasd la joacd si la plimbare si esteamuzant cum micutul i i aminteste zilnic mamei de ceaiul lui de uizici. l i spune mucalitcd trebuie sd ia ,,mereu doar o inghititurS!'

INCONTINENTA URINARA

Cili oameni suferd mai ales in zilele ploioase sau la coborirea de pe munte de fap-tul cd nu-si mai pot line urina ca lumea! ln aceastd problemd ajuta mai ales biile caldede gezut cu coada-soricelului si coada-calului , l0Qgrame de plante pentru f iecarebaiei (a se vedea BAi de sezut" lb ,Partea generalS';. in-afard de'aceasta, se beau zil-nic 4 cegti cu ceai de creligoari si se freacd regiunea vezicald cu esenti de traista-ciobanului care invioreazi inuscuiatura dinspre

-exterior. Gdsiti la articolr-il ,,Traista-cio-

banului" modul cum se prepard aceastd esenla. Simultan se recomanda insa si bdi degezut-c_u traista-ciobanului. Se folosesc tot 100 grame de plante pentru fiecare baie.

Baile de sezut cu sare de bucatarie ajuta intr-un mod unic. lntr-o apa de baie detemperaturd moderatd se introduce sare de bucitdrie si se repetd bdile seard deseard pind ce dispare incontinenta urinard.

INFLAMATIILE PURULENTE ALE PATULUI UNGHIILOR -UNGHIILE fr iabi le sau accidentate

in cazul unei inflamalii a patulur unghiei se lasd 50 grame de nalbd sd stea pestenoapte in apd rece la macerat; inainte de a merge la Culcare, se fac bai incdlzite depicioare sau de miini, cu o duraJa de 20 minute. Aceastd apd de baie poate, lasata larece, sd fie folosita de 2-3 ori. in afard de aceasta, se ,nge alif ie ae tit imici pestepatul de unghie inf lamat s i se pun deasupra comprese cu ierbur i suedeze.

100

. .Unghiile friabile (casante) sau accidentate sint unse cu suc de ceapi sau detl.,:t^Y*9,.":9jf ul Ceapa s_e taie.in goua; cu jumdtdfit_e Qe "eJpal!

trea'ct ,ngr,iii"de mai multe ori. Se poate foiosi insi 9i ceapi stoarsd. Sucul biciorului-cocos"ului.care creste ia_m119!i.9t,O_aduri 9i cimpii, se util izeazd^si et cu'srCces. SJA;-bpr;;lYglir,"lT9l,_gtosule gi se ulg unghiile in repetate ririduri cu seva oblrnutd. ir-;srngura ungere nu se realizeazd insd nimic, ea trebuie repetatd timp mai inOetlngal.

-

LACRIMAREA

.. Pentru a scdpa de aceastd stare extrem de nepJacutd, se amestecd 10 grame desilur, l0 grame de o.do.lean,..15 grame de cuisorita lnumitt rl Jroi"d, cerjnlel, cer-culet), 10 grame de f lori de l i l iac,-10 grame oe'crei isd ar6,2a br"m" Oe musetel si 10911I,",91Y1!!!(tutal. La ttz litru de ?pe s9 iau 15'gjrame de iiante, se risE'[6-iii.rpr]nopin la macerat la rece, iar a doua zi cantitatea se-incdlzeEte pind la punctul de fier-bere. Se amestecd, se iau plantele de pe foc 9i se lasd sa siea g-'.tiinrt". Cind sel:::,?1" ̂ ?llill=r?

cufundd o bucdtica de. pinza' in tichid 9i se -pune

catdd pe ocriiiinchigi. Acofstd qperalie se re.petd'de mai multe ori timp ae tp ora. Se acoperd apoicu o bucatd de pinzd uscatd gi se std pulin cu'ochii in repaos.

LEZIUNI LE COLOAN EI VERTEBRALE

, A.ici. ajutd extraordinar alifia de drigaicd; aceasta se prepard exact la fel ca alifiade fil imicd (a ge vedea articolul oespre titipica) Atifia se unge de jos pi;e su;';;-;lungul.gire.i s.Pinarii. lmportante mai sint si frectij le cu esenti"Oe coiOalsoricelului siridicini de titineasd (a 9e v_ed_ea ,,Tinciura - bsen1a,, oe l5 iirt;;G;#t'd;i;';;_comitent biile complete de cimbru si coada-soricilului.

s -.

MENORAGilLE (HEMORAGilLE MENSTRUALE)ln caz de menslrualie foarte abundentd se bea dimineata, pe stomacul gol, tlz ordinainte de micul dejun,.i cea_gcd cu infuzie din urmdtoarele ilt ihte bine amestecate: 25

grame de flori de arnicd,_ 5_0_gr,ame de rdddcini de odokian, 25 grame de muschi-i.sf3nde.z.25 grame de roini!6, 25 grame_de coada-goricetutui 9i-z6 gr;il6f;Jl'; i;.1 linguritd cu virf la tlq litru de apd; se opdregte; repabs - 3 minute. Ciaiul trebuie bdutih continuare si atunci cind menstruatia s-? irorlqlizat. Aceste plante dau organismuluio senzalie Pldcutd pornind din zona o,etviana, lr.npredica "piniiJ

inoGpoiiiiiror aeqe.n9pauz6, iar,.efectul plantelor dureazd ani in sir. bu ani in irrmb, o femeie ni-a ruoatsd-i dau aceastd re!.eta. Ayt? menstrualii foarte ibundente 9i facuie tali iezuli"l oE*intervenJii in clinica fratelui ei, care era ginecolog. Ceaiul a dlutat-o la fel de rep6OJ.i?i p9 mine cind am avut in urma tifosului hemoragii ce nu futeau fi potolite iu nimic.Medicul cu care md tratam a fost atunci de pdrere-sa incerc'dm cu pldntele medicinale.ItUgl a ajuns in miinile mele aceastd retetd minunatd. ^Am suferit peste un an sijumdtate de menstruglii.ce 9rl"y .14 zile si chiar mai mult. in e*act + Ja[ta-mnni pr"ni.ram-au ajutat, normalizindu-mi ciclul. Am bdut acest ceai cinci ani fird intrerupere.

MIROSUL GURII 9i LIMBA SABURAI.A IiIUCNRCATA)

- Mirosul gurii nu este^ neplicut numai pentru cel afectat, ci gi pentru cei din jurul

sdu. Trebuie in primul rirnd stabilit mediial de unde provine. El 'poate avea cauze

101

diverse: dintii stricati care trebuie tratali, abcesele in cavitatea bucali, amigdalitele,secrelii le_.niucoasei nazale, dar.gi stci;;;ul

-piJsi cu insuficient acid galric sari

constipalia. La ultima menlionatd se pune mai ales problema realizdrii ilnei digestiiregulate.

In cazul abceselor din cavitatea bucald se face gargari cu ceai cald de drigaici,in cel al amigdalitelor, cu ceai de salvie, tot ceaiuf cetdut de salvie ajuti gi tattimi-narea secretiei mucoasei nazale. Deseori sint de folos in'combaterea'miro'sului guriigiteva picdturi de ulei de ienupir care, turnate intr-un pahar cu apd cdlduii, sirni fi"i"incet, in inghilituri mici. $i mestecarea semintelor de'mirar podte indepbria mirosulgreu. Dacd el.este provo'cat de tulburdri in cavitatea bucale, iiute o gari;ard repetatdcu 30-40 picdturi de tincturi de smirni diluate in apd cdlduta.

Ceaiul de pelin este un mijloc excelent pentru'a combdte limba foarte incircatig.i-mirosul nepldcut al gurii. Pdrerea larg..rdspinditS: ,,Pelinul este sdndtos gi nu poatediuna niciodatS" nu este deloc corectd. Tiebuie procedat cu economie in 'cazulpelinului. Astfel, la 1 ceagcd cu apd se ia doar 1/2 lingurild de pelin.

NEFRITA 9i PIONEFRTTA

in aceste boli nu se recomandd numai ceaiul de mitasea-porumbului, mdcrisut-iepurelui cules proaspdt, urzici-moarti-galbeni sau albd Ei dai Oe sezut cu coaba-calufui, ci se bea 9i lapte de troscot (3-4 cegti pe zi), care are un efect uimitor.Troscotul - 1 linguri!5.cu virf la 1 ceagcd - este cipirit cu lapte in clocot gi bdut foartecald, in inghitituri mici.

NEVRALGIILE FACIALE

Florile culese in soare ale mugelelului, lumindricii, cozii-soricelului si cimbruluise..introduc pe cit posibil.proaspbte sau ugor uscate'inti-un'Ja"JrJ o.'pi..r";i;;aplicd direct^pe zonele'afectate de nevralg'ia facialS. Se folosesc piantelb culede insoare, intrucft prin acliunea soarelui gi-au dtzvoltat mai puternic uldiurile volatile carestirnesc efectul curativ,pozitiv. in plui, se beau din planiele menlion ate 4 cegti zilnic,inghifituri cu inghilituri. (Se opdresc, se lasd sd stea pu!in.) Oaia apar durdri spas-tice, ,se fPala fala cu infuzie caldd de urzici, se friclioriea2e gi se pune pe ea unsdcule! de -pinzd umplut cu pediculi tdiata mirunt. Ailicarea cbmpr6selor fdcute cubitter guede_z (a se vedea l_" pgg 75) trebuie sd aibd ioc neapdrat in pat. gi adminis-trarea internd a acestor picdturi - de 3 ori pe zi cite 1 lingurild -, diluate in'amesteculde ceaiuri susmentionat, aduce alinare bolnavului.

NISIPUL LA RINICHI 9i LA VEZICA 9i CALCULUL RENAL

Esenta de urzici intrebuinlatd in homeopatie, pe care o recomand cu cea maimare c5l'durd, trebuie ̂inghifitd diluatd. Aceastd ebenld se giJJgte in tarmicii, ilnmagazine specializate in alimente naturale bogate in vrtamine-gi in'drogherii. Esenlaeste insolitd de indicalii despre modul de intrebuintare.

Cum s-a menlioriat in articolul despre coada'-calului, bdile de gezut cu coada-calului, simultan cu care se bea ceai de coada-calului, inldturd foarte rapid nisipul lariniclri si cel la vezicd (:miciicalculi vezicali), precum 9i piatra (=calculul) lb rinichi.

ln vechile cdrli despre plantele medicinale sti sciis ce piliria-cucirlui (numitd inlimbaj popular 9i pliscul-cucoarei sau priboi), precum 9i vior6aua-cu-miros-p)icut sau

102

strugurii-ursului indepirteazd calculul renal intr-un mod rapid 9i cert. Conlinutul inaltde substante tanante al strugurilor-ursului nu este intotdeauna bine suportat de cdtreunii oameni. Survin atunci vdrsdturi, greluri, precum gi lipsa poftei de mincare. Dinaceasti cauzd se pot recomanda in locul strugurilor-ursului 9i frunze de pir cu perezemoase, de must, care constituie in acest caz un inlocuitor perfect.

Turita-mare cu flori galbene, care creste pe lingd drumurile forestiere, la liziere, pepante, ciar gi in rizoare,lerenuri necultivate 9i maluri pietroase de riu, ale cdrei flori -asemdndtoare unui spic galben-auriu - se gdsesc din iunie pini in septembrie, dd unceai excelent contra nisipului 9i pietrei la rinichi, ca gi contra afecliunilor legate de cal-culul biliar. Nu degeaba se numegte aceastd plantd in popor ,,Heil aller Welt" (:leaculintregii lumi) sau ,,Kdnig aller Krduter" (:regele tuturor plantelor). Un amestec a cfte 20grame de turil i-mare, osul-iepurelui, traista-ciobanului si frunze de mesteacininregistreazd performante excelente. Firegte cd plantele se infuzeazd doar gi se lasdapoi sd stea 1 minut.

PANARTTTUL (SUGELUL)

Se recomandd de mai multe ori pe zibdi f ierbinli de mugelel, durata beii - cite 112ord. lmediat dupd aceea, trebuie pus un bandaj de lut, sub care se unge cu o alif iepentru abcese. - ,,Usturoi f iert in lapte gi se scaldd mina tlz ord in acest l ichid", spuneun vechi leac bdbesc. Dacd degetul face puroi, se pune o compresd cu terci deseminle de in. Dacd atunci abcesul se deschide, sd se facd la deget o baie cu ceai demugelel. La urmd se pun comprese cu ulei de sundtoare.

Un al doilea leac vechi de casd se obtine amestecind in pa(i egale pitrunjel-de-cimp, nalbi-mare (nalb6-albi), riddcini 'de ferigi 9i f lori O'e sbc.-Se $un 15 gramede plante la1l2litru de vin alb, se lasd sd stea peste noapte in apd rece, iar a doua zicantitatea se incdlzegte pind ajunge la punctul de fierbere. Se introduce degetul t impde 2 ore in vinul cSldut de plante, se rizuie nigte praf de la o cretd, acest praf se aplicdlocal gi se leagd deasupra o bucdlici de pinzd.

PARKINSONISMUL (Boala lui Parkinson)

Frunzele proaspete de mdcrisul-iepurelui, care acoperd asemenea unui covorintins solul pddurilor noastre de foioase gi conifere, sint spilate gi presate prinstorcitorul electric de uz casnic. Se iau din ord in ord 3-5 picituri diluate in ceai decoada-goricelului, din care se prepare 4-5 cegti pe zi. Se folosegte 1 lingurili (cu virf)de flori de coada-goricelului pentru fiecare ceascd, se opdregte, se lasd sd stea pulin.Diluarea picdturilor de mdcris,pl-iepurelui trebuie si aibd loc intr-o cantitate de ceai decel pulin trei ori mai mare. In acelagi timp se friclioneazd gira spindrii cu sucul demdcrigul-iepurelui proaspdt oblinut, dar alternativ gi cu tincturd de coada-soricelului.Florile'de ioada-goricelJlui culeise in soare se lasd ia macerat in rachiu de secard saude fructe de 38-40% gi se pun 14 zile la soare. Pe parcursul zilei se aplicd timp de 4or( pe regiunea occipitald comprese cu bitter suedez (a se vedea articolul ,,lerburilesuedeze", pag.74), cu care se poate umbla prin locuinld.

Dacd pe lingd migcdrile de tremur survine gi o oarecare rigiditate a membrelor, seefectueaza bei complete de cimbru din 200 grame de plante. Din apa unei bii se potface, prin reincdlzire gi refolosire, in total 3 bai (a se vedea ,,Bdi complete" la ,,Parteagenerald", pag. 8).

103

PSORIAZISUL

Din. toate colluri le Austriei 9i Germaniei vin sd ceard ajutor oameni suferind depsoriazisul considerat din punct de vedere medical drept incurabil. Noi insd, cei carecredem in plantele medicinale din farmacia Domnului, gtim cd Dumnezeu ne aduceajutor prin abundenla plantelor de pddure 9i cimpie agternute ia picioarele noastre.

Existd diferite tipuri ale acestei boli chinuitoare: aga-numitul psoriazis rosu, carese manifestd prin pete foarte. rogii, bine delimitate, un altul, la cire pietea parcd ar f iacoperitd cu solzi de.pegte 9i al treilea cu o piele pergamentatd, crdpatd, groasd, alecdrei crdpdturi se adincesc seara, se desfac gi pricinuiesc omului chinuri mari. Laacestea se adauga nigte mincdrimi foarte puternice, ceea ce inseamni o impovirarenervoasd grea Pentru fiecare bolnav. Pieiea produce si indepdrteazd zilnic o marecantitate de coji, la orice miscare acestea curg pe jos.

Cu ani in urmd am aflat'despre o femeie 6e S8 de ani, a cdrei piele era de la git injos crapatd si pergamentatS, care igi pierduse pSrul de pe cap sii trecuse prin i igtesuferinle interminabile. ln spital, chinurile i se domolisera pulin pi-in faptul id fusesebagata Rjni la gft intr-un sac de nailon. Astfel, pielea'i de mai muia pulin printranspiratie gi durerile se mai diminuau. De schimbat, insd, nu se putea schimba nimicin maladia ei' Atunci am realizat cd numai plantele depurative, dezintoxicante pot vin-deca o asemenea boald. Cind a folosit ceaiul alcdtuit de mine si a tinut regimul alimen-tar corespunzdtor, succesul a venit intr-o jumdtate de an. in aiest scurt rEstimp piruli-a crescut din nou, iar pielea a redevenit netedd Si f ird pete. De-atunci am alutat multepersoane bolnave de psoriazis.

Boala ia nastere din cauza unei deregldri a funcfiondrii f icatului. Trebuie deci cape lingd uti l izalea plantelor, si se l ina!i o oi"ta-btricta pentru ficat: Sd se evitemezelurile (in afara, ce_lor de regim), cirnafi i, afumdturile, carnea de porc ca gi supelelor, apoi toate feluri le de acrituri, ca oletul, mustul, vinul, ldmiile, portocalele,grapefruituri le, fructele de pddure gi sucuril6 lor, si coacdzele negre silrt incluse aici,merele crude, cafeaua naturali, ciocolata, cacaoa gi mierea de albine, cdci aceastadin urmi formeazd acizi pe care ficatul bolnav nu-i suportS. De evitat sint, de aseme-nea, toate tipurile de peste de conservd, pegtele afumat, carnea de conservd, fructeleunicarpelare (pdstdile) ca mazdrea, fasolea si l intea si orice fel de alcool. perrnise sintmincdrurile cu lapte, laptele gi produsele lactate, salaiele acrite cu iaurt, carnea usoardca cea de vifel, de pasdre, cea fiartd de vacd, pegtele proaspdt sau congelat, legumeleugoare gi zilnic mult compot de mere ca inlocuitoi al fructelor proaspetel

Amestecde

ceaiuri

10 grame de scoar!5 de stejar30 grame de scoa(d de salcie40 grame de barba-popii20 grame de fumdrica20 grame de coajd de nucd30 grame de rostopascd50 grame de urzicr30 grame de ventri l icd30 grame de fi l imicd20 grame de coada-soricelului

Se amestecd bine toate plan-tele, se ia 1 lingurild cu virf pentru1 ceagcd, se opdregte gi se lasdsd stea 3 minute. Ar fi bine sd sefoloseascd pe cft este posibilplante proaspete. Din acest ceaise beau pe parcursul zilei 11lz-2litri, inghiliturd cu inghifitura. Fie-care inghiliturrd este asimilatdimediat de organism gi prelu-cratd.

104

Pielea trebuie unsd de 2 ori pe zi cu osinza. Dacit este vorba de un psoriazis cucruste care acoperd intregul corp, atunci se stoarce prin storcdtorul electric de uzcasnic rostopasc6 proaspdtd, bine spalata si se prepard prin frecare o aiif ie in pro-po(ia de 50 grame de osinzd la 5 grarne de rostopascd. Pomada se pdstreazd la fri-gider. In acelasi mod s-ar putea folosi pentru pregdtirea alif iei sucul de nalbi proaspdtstors.

In afari de aceasta, se recomanda bei cu adaos cJe infuzie de piliria-cucului(priboi) La alinarea mincdrimilor si la insindtosire contribuie gi b6ilb complete denalbi si coada-calului_(p_lantele se amesteca in'parti egale si se pun peste noapte lamacerdt in apd rece - ztiO grame pentru 1 baie, burhta-Uaii: '20 minute, inima in'afar.iapei). - Toate aceste procedee ajutd si in neurodermitd.

Doi copii dintr-o familie se imbolndviserd de psoriazis. Fetita de 12 ani aveapsoriazis de la 2 ani, baiatul de aproximativ trei sferturi de an. parintii au incercat totul.au fost cu fata la nenumdrati doctori, si in Elvetia, fard sa fi reusit o'ameliorare a stariiei. Cu-ajut_orul plantelor pe care copiii ' le-au cdutat cu multd OucurLln timput verii, auputut fi scapati de aceastd boal5. Mama a povestit cd fata are acun'l o piele netedd caun bebelug. Continud sd bea ceaiul in cantitSli mici.

Intr-un alt caz, psoriazisul rosu a desfigurat intreaga fata a unei fetite de i2 anisuferind de aceastd boald 9u_pt la 2 .ani. Pbrintii dispeiali incercasera gi bi totul pen-tru a scipa copilul de boald. Dupd o intrebuintare de 4 luni a retetei rneie pentru pso-riazis, am revdzut copilul cu o piele normald pe tata.

O doamnd dintr-o localitate din Austria superioard avea corpul acoperit pe multeporliuni cu psoriazis rogu. La sJatul meu, a urmat cele explicate mai sus si un rezultats-a vdzut deja dupa 4 sdpt5mini. Treptat, petele rogii au disparut complet. - Un cazasemdndtor la un morar din apropiere de Mainz: Aplicarea procedeului de mai sus afacut ca psoriazisul rosu sd dispard in scurt timp.

O cdlugari!5 care se chinuise 30 de ani cu psoriazis a inceput in primele zile ale luioctombrie cura cJe ceai insotita de dietd. De Crdciun mi-a comunicat cd boala i-a trecutde tpt.

ln octornbrie 1972 am aflat cd o femeie tindrd, mamd a trei copii, suferea deaceastd boalS cumplitd. Se irnbolndvise dupa un icter gi am presupus cd boala eifusese provocatd de o dereglare funclionald a ficatului. Tindra femeie era absolutpgste tot acoperitd cu cruste. Nici pielea capului nu fusese crutatd. Parul i s-a tot rdrit,pina la urmd a trebuit chiar sd poarte perucd, pentru a putea sd apard printre oameni.La fiece migcarecddea pe jos o ploaie de mdtreata gi de cruste. Seara, pielea incepeasd lucreze si se formau crdpdturi adinci. Femeia, care de obicei avea de cusut pehtrucopii pina Ib miezul noplii, iar ziua i9i ajuta sotui irr munca sa de tapiter, de abia maiavea fortd inqinte de culcare pentru a se unge cu ulei, a se inveli intr-un cearsaf si a sebdga in pat. in citeva rinduri'a petrecut rnai multe saptamini in spital. Si;g;?;

"ii""i*gasita acolo a fost aceea cd pielea i se muia prin transpiratie, atunci cind-era bdgataintr-un sac de nailon legat la gtt. Plantele depurative in combinatie cu regimul alime-ntarindicat au reusit gi in acest Caz o vindecare conrpletd dupd o' jumatatE de an. De lainceputul lui dbcejmbrie i-au trecut orice epuizare'si oboseald. ihainte de sarbdtoareade Pagti din anul urmitor, pielea ii era iardsi netedS, pdrul i i crescuse din nou normal sifrumos.

O scrisoare din Mr-inchen: ,,in septembrie '1 97V v-am cerut sfatul in legdturd cu fiulnostru Martin care avea atunci 13 ani. Diagnosticul medicilor: neurodermiti. Timp de13 ani am fost cu el de la un medic pediatru la altul, de la o clinica dermatologica laalta, de la un tdmdduitor la altul - fdri rezultat. Medicii prescriau tot mereu cortizonul.La 7 ani a fost doud luni la Davos. Doctorul de-acolo ne-a explicat ci bdiatul nostruavea aceast;i boald din nastere, cd nu exista vindecare si cd la fiecare puseu trebuia

105

respuns cu cortizon. Ceea ce s-a intimplat in sdptdminile 9i anii de dupd aceastdgedere la curd a fost cumplit. Puseuri de temperaturd pe bandd rulant5, focare depuroi de pe talpi p ind la glezne, puroi in palme, rdni deschise pe nuca genunchiului ,pe lobul urechii, git 9i fata. Cele mai rele dintre toate erau mincdrimile permanente siganglionii ipghinali mari cft un ou de porumbild, care fdceau ca orice pas sd-i f ie insolitde dureri. ln septembrie '1972, starea i s-a inrdutatit atit de mult, incit a trebuit sa-l in-terndm in spitalul din Schwabing. Medicii vorbeau'de o septicemie cutanatd. Dupd untratament intensiv cu cortizon a fdcut apendicitd cu puroi. Medicul ne-a spus atunci:..Se fi l i ferici l i cd a fost apendicele, all i copii capdtd ulcer gastric dupd un asemeneatratament." Din teste rezultase cd Martin era de curind alergic la toate ierburile, bulbii,P.ff i i , cjupel.cil-e 9i t ipurile de polen. Din februarie 1973 pina irn iulie 197p a fost desen-sibil izat (adicd s-a incercat inldturarea sensibil i tati i lui fald de ele). insa tot nu s-aoblinut nici o ameliorare. Din septembrie 1977, Martin bda, la sfatul dumneavoastrdbun, 11/2 l itru pe zi din ceaiul contra psoriazisului despre care scrieti in brosura dum-neavoastrd. La inceput a bdut ceaiul foarte recalcitranr, ceea ce nu ne-a mirat; doarincercase deja atitea in van! Pur si simplu nu mai avea sperante. Prima sa constatare:..Mami, fac foarte mult pipi!" Dupd 14 zile am intrat Oimineafa in camera copii lor cas5-l trezesc si mi-a spus. ..Mami, nici nu m-am bagat bine in'pat gi am 9i ad'ormit!,, 'Mersul la culbare era pentru Martin - se poate spune de cind .ir" silgi, - un cosmar:mincdr^1mi gi^scdrpindri, nu putea sd adoarmi, stdtea treaz ore in sir,thiar jumatdli denopfi. lncepind cu acest prim adormit usor, Martin a fost convins id ceaiul i i face binegi s-a strdduit zilnic sd-gi goleascd sticla. Starea pieli i a inceput sd se amelioreze inmod substanlial. lci 9i colo se mai scarpini, dar n-a mai ajuns la nici o infecfie de cindbea ceaiul. Uneori nici nu putem concepe acest lucru. Din ianuarie 1978 este fdra pan-samente 9i mdnugi de bumbac. Martin este acum in clasa a lX-a a unui l iceu de ti lolo-gie modernd. Anul gcolar 1977178 a fost pentru el primul in care n-a zdcut bolnavsdptimini gi luni i1 gir Nu vd puteli imagina cum a inflorit in acest anl Din septembriel9I8- p"articipd iaragi, dupa o intrerupere de circa patru ani, la orele de sport gi estefer ic i t . In iu l ie s-a incheiat procesul de desensibi l izare. Medici i de la spi ta l n-au'nic i oexplicalie pentru ameliorarea stdri i pieli i sale.'

in vara lu i 1979 a fost la mine un medic din R.F.G., special ist in bol i interne, cu f iu lsdu de 21 de ani, care suferd de neurodermiti de la nastere. Tindrul trecuse in totiacegti ani prin nigte chinuri cumplite. Cind a inceput sd foldseascd plantele medicinali>pro_aspete a avut nigte reacli i puternice, ca nas infundat, presiune in zona capului.Bdile de coada-calului au fost bine suportate, cele cu priboi mai pulin bine, degi ete in-fluentau pielea in mod favorabil. Contra uscdciunii pieli i s-a folosii alif ia de Ham'etum cuun amestec de suc presat de nalbd, ceea ce a avut un efect benefic. Si in acest caz seremarca periodic o ameliorare. In primul rind, convingerea cd se'va vindeca s-atransmis gi pacientului. La mijlocul lui octombrie 1979 si-a reluat studii le juridice.

REZULTATELE SCOLARE SLABE (ta copii)

O mamd mi-a povestit disperati cd bdiatul ei de 12 ani este total l ipsit de interespentru gcoala; cadrele didactice i-au comunicat la o sedintd cu pdrintii cd bdiatul numai l ine deloc pasul lainvdtdtuia si cd nu mai st iu ce sd se'facd bu el. 'Copi lul , inainterareori bolnav 9i Oun sportiv, era bcum palid gi avea cearcdne adinci sub ochi; dupapdrerea mea, trebuia si fie bolnav. Am sfdtuit-o sd-i dea zilnic 2 cesti cu ceai proaspdtde urzici cu 2 lingurite de bitter suedez. in scurtul interval de 6 saptamirii pind taurmitoarea sedin-ta cu parinlii, au survenit surprize pentru toate pdrlile: pentru pro-fesori, pentrl parinli gi in 'final chiar pentruJ copit. in aceastd p'erloiOa scurtd,

106

clasificarea sa in sus s-a accelerat in salturi: Unde avusese inainte note de 4 si 5, auapdrut acum note de 2 9i 1.* Rezultatele scolare brusc ameliorate au stimulat copilul larealizdri tot mai bune la scoald.

Cauzele nereugitelor gcolare nu trebuie sd fie intotdeauna numai lenevia copilului,ci rezultatele slabe pot f i deseori generate de cregtere sau de deregliri organice, dupdcum aratd acest caz. Cele mai simple plante au ajutat foarte rapid!

SCLEROZA iN pt-Act (SCLEROZA MULTIPLA)

$i pentru aceastd boald consideratd incurabild poate exista ajutor din farmaciaDomnului. Este adevdrat cd se progreseazd doar pas cu pas, insd nu trebuie sd serenunle pentru nimic in lume 9i nici sd se piardd credinla 9i increderea in plantelemedicinale, un dar al Creatorului nostru cdtre omenirea bolnavd. Atrag inci o datdatenlia asupra faptului cd intr-o boald atit de gravd ar trebui folosite pe cit posibilplante proaspete. Pentru provizia de iarnd insd, ele se usucd.

Traista-ciobanului se spald, se taie mdrunt, se pune intr-o sticld pind la git 9i setoarnd deasupra rachiu de secard sau de fructe de 38-40%. Apoi se lasd 10 ziie insoare sau in apropierea masinii de gdtit. Cu aceastd esentd se friction eazd de 2-3 oripe zi po(iunile musculare bolnave. Intern, se administreazd zilnic 4 cesti cu ceai decretisoari 9i 2 cegti cu ceai de salvie, luate inghititura cu inghititurd pe parcursulintreEjii zile. Frunzel6 proaspete de mdcrigul-iepurEhii se spald s-i sb pres eazAin stareumedd prin storcdtorul electric de uz casnic. Se iau zilnic, 6 ore consecutiv, din ceas inceas, 3-5 picdturi diluate in ceai. Un efect favorabil il au gi fricliondrile cu ulei desunitoare, de muselel si de cimbru. Peste flori le culese in soare, puse separat dupdsoi in cfte o sticld,'sb toarnd ulei de mdsline presate Ia rece (ufeiut trebuie sd st'eadeasupra flori lor) gi se lasd 10 zile la soare sau la loc cdlduros.

Flori le culese in soare ale sunitoarei. musetelului si cozii-soricelului se lasd lamacerat exact aga ca traista-ciobanulur. Au acesie esenle se frictioneazd sira spindrii,incheieturi le 9i goldurile. Se recomandd ;i o freclie cu riddcini de tit ineasi spdlate,periate, mdrunlite gi puse la macerat cu rachiu de 40o/o. Dacd rezultd o anchilozi por-nitd de la gira spiniri i , atunci se aplicd fi ini de tdtineasi sub formd de compresicaldi cu terci pe regiunea sacrald. Fdina de tdtdneasd este amestecatd cu apa pindse formeazl un terci; ca acesta sd poatd fi uns mai ugor pe bucdti de pinzd, seadaugd citeva picdturi de ulei. In plus, se bea dimineala gi seara cite 1 ceascd cu ceaide coada-goricelului, se iau 3 l inguri de bitter suedez diluate in ceai de plante, iaraceastd ralie se consumd incetul cu incetul, repartizatd pe parcursul intregii zile. Sintindicate 9i compresele cu ierburi suedeze pe regiunea occipitald, puse mai des gilinute cfte 4 ore.

Nu trebuie uitate bdile de gezut cu virfuri de molid, sunitoare, mugelel, salvie,coada-goricelului, cimbru si coada-calului, f i indcd toate aceste plante au un efectbun in'paralizi i. Se calculeazd 100 grame de plante pentru t biie. Se lasd pestenoapte in apd rece, se incdlzegte totul a doua zi si se toarnd in apa de baie. Apa debaie trebuie sd acopere rinichii, durata beii - 20 minute, sd se transpire pe urmd 1 ordin pat. Aceastd apd de^ baie mai poate fi folositd de 2 ori, turnindu-se inapoi pesteplante 9i incSlzindu-se. In timpul unei sdptdmini ar trebui uti l izatd o singuri specie deplante. Deosebit de indicate ar f i bii le complete de cimbru, care aclioneazd asupramugchilor 9i a lesuturilor, dar nici bdile complete de urzici, cu irigarea sangvind mi-raculoasd pe care o stirnesc, nu sint de negli jat. Se folosesc 200 grame pentru 1 baie;sint pregdtite exact la fel ca bdile de gezut; si aici se poate intrebuinta de 3 ori la rindaceeasi apd de baie. Inima trebuie sd stea in afara apei.

1 este in Austr ia nota maximd, echival ind cu 10 de la noi (n. t r . )

107

O experienle noud si bund o reprezintd compresele cu frunze de brinca-ursului(Heracleum sphondyl ium), puse pe tot corpul . Frunzele de br inca-ursului (numitd inpopor si crucea-pdmintului, talpa-ursului sau urechea-porcului - este consideratd celmai bun nutre| pentru iepuri) se spald, se zdrobesc pe un fund de lemn cu un sucitorde tditei gi se presard pe o pinzd in care este invelit bolnavul, care va fi apoiimpachetlt cu un prosop de baie pentru mentinerea cdldurii si ldsat asa o noapteintreagS. Daca se remarcd o nelinigte sau o indispozitie in locurlle deosebit de sensi-bile, atunci bolnavul este dezvelit. De obicei insd, el simte actiunea fortelortdmdduitoare care pornesc de la frunzele de brinca-ursului si adoarme bine. Fcjartedes survine o ameliorare vizibila. Vreau sd atrag atentia si asupra unei schimbdri inhrand in cazul sclerozei multiple, care dd gi ea rezultate.remarcabile.. O^reletd de leac deosebitd a acestei boli considerate incurabile ar f i laptele deiap5. Intrucit cregterea cailor incepe sd fie astdzi din nou la modd, ar f i posibild procu-rarea unui asemenea lapte. O cunogtintd mi-a scris ci cit ise cui ani in urmd cd un cio-ban bdtrin ajutase sd se vindece cu laptele de iapa un gir de bolnavi considerafi in-curabi l i .

In continuare, relatarea unei bolnave de sclerozi multipli, cu afectiuni muscu-lare si pelviene: Sfaturi le dumneavoastrd de a frictiona spatele seara cu esen!5 decoadh-soricelului, iar picioarele dimineala si seara cu esenle de traista-ciobanului'si dea pune comprese cu ierburi suedeze pe regiunea pelviani le-am urmat zilnic. Beau,de asemenea, ceai de pufulita cu bitter suedez, dimineata, pe stomacul gol, ojumdtate de ord inainte de miiul dejun. Dupd aproximativ pitru luni pot sd spln'cdsfaturi le dumneavoastrd sint foarte bune si tratamentul cu plante medicinale a inceputsd-si facd efectul. Spasmele cumplite din i l icioare cedeazd'treptat 9i nu mai sint atlt dedureroase. Sint anumite zile cind pot deja sd fac cil iva pagi prin locuintd, fara sa md tinde mobile 9i pereti. Vezica funclioneazAiardqi normal. 'Cibtut imi vine ia 3-5 sdptdmihi,dar nu mai dureazd decit 3-5 zile. Este o realizare pentru mine, chiar dacd e una micd.Scleroza multipld este o boala foarte inddrdtnicd si are multe fenomene secundare.Beau bitterul suedez zilnic in cantiteli mici, pus in ceiai de urzici, de coada-soricelului side crefigoarS. Am facut experienle 6une gi cu rostopasca. Sub ochiul stin! aveam dbani de zile o crustd groasd, care incepuse cu timpul sd tot creascd inspre ochi. Amfolosit tot felul de medicamente prescrise de doctor, dar nici unul nu m-a ajutat. Amincercat atunci cu sucul de rostopascd (rostopascd pusd la macerat 10 zile-in rachiude secard). Acum crusta aproape cd a dispdrut. Md bucur atit de mult de cel mai micsucces care md stimuleazd sd continui zilnic. Pentru iarn5, mi-am fdcut o proviziebogpta de plante.

In legdturd bu discurile intervertebrale am citit intr-o carte de medicini a pdrinti lormei cd este Indicat sd se rada bulbi de bujori gi sd se facd baie cu infuzia lor. Se pareca bujori i sint buni pentru coloana vertebrald si pentru creier. Am fdcut deci doua bdi:Am pus la macerat bulbi de buior in rachiu de secard si am turnat si din aceastdesente in infuzia in care m-am im'Oeiat 20 minute. in ziua ui'mitoare nu rirai aveam nicio durere de discopatie. Au trecut de-atunci 3 sdptdmini gi durerile nu s-au repetat."

La o prelegere l inutd de mine in Rendsburg/R.F.G. se suie o doamnd pe podium sip_ovestegte cd acum trei ani era incd in scaun cu rotile. Urmind toate indicatiile din,,Farmacia Domnului", starea i s-a ameliorat atlt de vizibil, incit poate sd meargd iardsinormal gi se simte un om sdndtos. N-a avut cum sd culeagd plantele proaspete dinnaturd, ci le-a cumpdrat in stare uscatd. Admiralia pentru efortul depus de ea 9i pentruvoinla de a nu fi cedat a fdcut sd izbucneascd in sald ropote de aplauze.

It longoloizii sau copii i paralizati cu spasme, respectiv handicapali sint tratali cuaceleagi plante pe care le gdsil i aici in tratamentul topiri i substanlei osoase si alsclerozei multiple. N-am destule cuvinte ca sd recomand frecti i le cu esentelemenlionate si mai ales bdile de plante ddtdtoare de viatd. in muite cazuri, cauza

'108

paraliziei cu spasme la copii rezidA in comportarea mamei in timpul sarcinii. Pe lingaligdri, alcool, droguri, gi cafeaua naturalS ar trebui evitatd in aceastd perioadd. $i copiiicu tulburiri de vorbire ar trebui supugi acestui tratament. lmportant este in toate celepatru cazuri si se aplice comprese cu ierburi suedeze (a se vedea articolul ,lerburilesuedeze') pe regiunea occipitald.

SOMNUL NELINI9TIT ( la copi i )

Cind copii i se agitd in timpul somnului, rdsucindu-se dintr-o parte in alta fara a gisil iniste, ajutd imediat, in mdsura in care locul culcusului nu se afld sub influenta ra-diati i lor, o baie cu flori de tei. Se umple o galeatd ceva mai mare cu flori de tei pind lajumdtate 9i se lasd sd se moaie peste noapte in apd rece. A doua zi, se incdlzeste si-se

toarnd'in apa de baie; durata beii - 20 minute. Aceastd baie cu flori de tei sei miipoate folosi de 2 ori dacd se reincdlzeste. Flori le de tei ar trebui culese in soare, daciacest lucru este oosibil.

SUGHITUL

Un ceai neindulcit din seminle de mirar este un leac pldcut 9i prompt in sughi!. 1linguri de seminle de mdrar la ti+ litru de apd; se opdregtd; repads - 3 minute.

-

TOPIREA SUBSTANTEI OSOASE

Sdminla pulverizati sau mdcinatd a schindufului dd rezultate bune in caz detopire a substanlei osoase, la fel 9i in caz de umfldturi la os sau osteomielitd(inflamafia mdduvei psoase). Se beau zilnic 2 cegti cu ceai de coada-goricelului,repartizate in 4 porfi i . In doud jumdtdli de cegti se pune de fiecare datd tlz l inguritd deseminle de schinduf. Bii complete de coada-goricelului din 200 grame de plante, du-rata bdii - 20 minute, inima in afara apel (apa de baie, reincdlzitd, mai poate fi utilizatdde 2 ori); a se folosi o dati pe lund. In afard de aceasta, trupul se unge zilnic cuesenld de coada-goricelului. Se umple o sticl i cu flori culese in soare, se toarnd pesteflori rachiu de 38-4Ao/" si se lasd sd stea 10 zile la soare.

TRANSPIRATIA NOCTURNA

Ca leac de casd contra transpiraliei nocturne se folosegte din vremuri indepdrtatemult apreciata salvie. Ea este opdritd gi bdutd dimineafa, pe stomacul gol, o perioaddmai lungd de timp. Va extlage din organism acele substanle care declangeazitranspiralia in timpul nopfii. In vechile cdrli despre plante medicinale se gdsegte caleac bibesc eficient impotriva acestei indispozilii urmdtoarea compozilie de plante:cite 20 grame de salvie, creligoari si coada-calului. Se opdresc, se lasd sd steapulin Ei se bea o perioadd mai lungd 1 ceagcd din acest amestec de ceaiuri inainte demicul dejun. Plantele fortificd intregul organism siinldturd astfel transpiralia nocturnS.

Cind am fost pentru ultima oard la curd la bdile Kneipp, m-a abordat o doamndbetrine, spunindu-mi cit suferd din cauza transpiraliei nocturne 9i intrebindu-md cepoate face. l-am indicat ceaiul de salvie, 1 ceagcd seara, inainte de culcare. Dupdciteva zile am intilnit-o la plimbare. Nu-i venea sd creadd cum de scdpase de aceastd

109

transpirafie^nocturnd dupd ce bduse doar 4 cesti cu ceai de salvie! ,,Am insd impresia,,,i-am spus rizind, c6 trebuie totusi sd credeti ie plantele ajuti i;pi;i;,

TREMURUL MEMBRELOR

Pentru aceastd boalS se- pun 50 grame de sundto are, 2a grame de poroinic(untul-vacii),20 gl?t le c-i_ulotic^a:gylyryi pi lo srame de boibe oe ienlpai,'c,rachiu de secard sau de fructe de'38-40% 14 zilie in s6are sau in i[ropierea maginii degdtit. se iau din ori-n.,ori 1s-20.picatyri puse in ceaiul de plante;, ;;;";;{ ;i;;";;se beau zilnic 3 cegti (la 1_ceasca - 1 linguritd cu virf). Compoziln ceiiului este: frunzede frasin, flori de_ 9u16t_o91e, c.oad.a-;oiicelului, salvii ,ri'.oaGlcalului cfte 20grame - totul se amestecd bine. ln afarb de aceasta, se tab Oai de gezut cu virfuriproaspete de molid, sunitoare, co^ada-.s-oricelului sau cimbru - pdntru 1 baie degezut se iau 100 grame de plante. intruiirt actiunea externd a planielor accelereazdreusita, se fac 3 bdi de gezut la 14 zile (a se veciea ,,BAi Oe geiui 't" "p".t"" generald,')-

VIERMII

..,^"9i[9t*111",, se_m.inlele de dovleac au fost considerate de mare ajutor contravlermllor. tn caz de oxiuri la copii, se dau zilnic 10-15, iar la adulti 20-30'seminte dedovleac decojite, pe care. cojila_(pielita) find, sublire trebuie ri i#i;t;";pt;l gi'l"iJtrebuie nlestecate foarte bine. Dupd'aproximativ'1 ord se ia 1 lingurfa be ulei de ricin,$i pentru o curd contra teniei se recomandd cu cdldura serini"l"'0" dovleac. La odietd severd se mestecd bine in 4 p,ortii 80-100 sem.inle Oe OovteJi O"*iit. 1co;4a nne,adicd pielila, ramine!) qi-dup-a 1 ord sb iarl/2.lingura de ulei de ricin. oa6a

"r tiejuri, iricaz de.o primd nereusitS, si se incerce incd o-datd aceeagi curd, nu ipar fenomenesecundare diundtoare. Contra limbricilor ajutd leacul bdbbsc cu'morcovi si sfecli-rogie. Nu numai sucul crud de varzd-aui'poat-e duce la eliminarea f'mOii6il*, ,Ji'!i

consumul hreanului gi al cepei. $i usturoiul i iert in lapte aduce un ajutor rapid.

ZONA ZOSTER

Sucul emolient,al urechelnitei (Sempervivum teclorum) inldturd foarte rapid dure-rile adinci provocate de zona zost'er. S'e despicd tdind Oa-a fungut-+-S din frunzelecdrnoase gl se pun pe o_farfurie. Seva care iede- la suprafafd se ,n'g" o. .nt"u" oii ptzi pe locurile suferinde. Sucul poate fi stors din frunze'9i cr.i ajutoruistorcdtorului elec-tric de uz casnic. Botnavul simte deja dupd prima r{ngbre ef6ctut Oenetil. Jntr-o ;;rLveche despre plante medicinale se gdsegte urmdtoaiei reletd:

25 grame de scoarld de stejar10 grame de creligoard20 grame de ovdz10 grame de musetel25 grame de salvie10 grame de sulfind-albd (trifoi-mare)

9" pyn intr-un litru de apd rece 4 linguride plante bine amestecate, se lasd-peloc pind aproape de fierbere; se ia de pefoc gi se lasd sd stea 3 minute. Cu infuziacdldula se tamponeazd locurile bolnavede mai multe ori pe parcursul zilei. Res-turile plantelor se aplicd peste noapte,usor incdlzite gi puse intr-o bucdticd depinzd pe locuril'e bfectate de zona ioster.

110

SFATURI PENTRU BOLI DE NATURA CANCEROASA

CANCERUL GANGLION ILOR LIMFATICI

Se umple o sticld pind la gft cu maghiran din ultima recoltd, se toarnd ulei demdsline gi se lasi sd stea 10 zile in soare sau in apropierea maginii de gdtit. Se unggangl ioni i bolnavi cu acest ulei de maghiran, precum 9i cu al i f ie de f i l imicd sau uleide sunitoare (a se vedea articolele ,,Filimica si ,Sundtoarea").

Frunzele proaspete de pitlagin6-latd sau pdtlaginS-ingusti, de brusture (numit9i captalan, frunzele sale mari ca o pdldrie se gdsesc pe pante de piraie si marginiumede de pddure), drdgaica proaspiti sau tulpinile si frunzele proaspete defil imici sint spdlate si zdrobite pe un fund de lemn cu sucitorul de tailei. Frunzele tre-buie zdrobite cit sint umede, pentru ci apa ajutd ca seva sd fie extrasd din frunze.Apoi se aplici alternativ terciurile de frunze pe ganglionii l imfatici afectati. Bolnavulinsugi va simli cel mai bine care terci de frunze are efect mai benefic.

Dacd operalia a avut deja loc, se pot pune pe lingd terciul de frunze proaspete gicomprese de 4 ore cu bitter suedez - se pot face gi fricfiondri cu el -, precum gicomprese cu aburi de coada-calului, stind cite 2 ore in pat (a se vedea pentru am-bele comprese ,,Partea generald"). Intern trebuie sd se ia neapdrat, in inghifituri mici peparcursul zilei, 11lz-2litri de ceai dintr-un amestec obfinut din 300 grame de fil imicd,100 grame de coada-calului , 100 grame de coada-soricelului 9i 100 grame de urzici- 1 lingurild cu virf la 1i4 litru de ap6! Cele 3 linguri de bitter suedez indicate si in tra-tamentele celorlalte boli canceroase n-ar trebui neglijate nici in cazul de fa1d.

La bolile maligne ale ganglionilor limfatici se ajunge foarte frecvent la umfldturiintdrite de brale 9i de picioare, la aga-numitul elefantiazis. Bralele sau picioareleincep sd se umfie puternic, devin insensibile si tari, bolnavul are irqpresia cd membrelesuferinde atirnd de trupul sdu asemenea unor bucdli de lemn. In acest caz se potaplica toate compresele cu terci de frunze enumerate mai sus, incepind de la gangli-oni, dar terciul poate sd acopere gi porliunile umflate. Unice sint insd in aceastdsitualie frunzele de brinca-ursului, o plantd umbeliferd vivace, numitd in popor 9icrucea-pdmintului, talpa-ursului sau urechea-porcului, care este rdspinditd pe cimpii,grohotiguri, pdguni, rlzoare umede gi prin cringuri umbroase 9i care striluceste cuflorile ei albicioase, uneori roz deschis. Planta domind cu frunzele sale cu cinci sau maimulli zimli 9i asemdndtoare unor gheare, unor labe restul vegetaliei de pe cimpii gipdguni. Frunzele sint foarte cunoscute gi ca nutre! ex-celent pentru iepuri. Ldptdreasamea mi-a povestit cd vacile i9i cautd totdeauna in finul proaspdt intii aceste frunzemari. Frunzele se culeg in cantitdli mai mari, se spald, se zdrobesc in stare umedd, seaplici local peste noapte 9i se leagd bine. Aduc bolnavului ca printr-o minuneugurarea in starea sa lipsitd de speranle.

$i nalba, ldsatd sa se moaie peste noapte in apd rece, aduce alinare prin inter-mediul bdilor. Acestea contribuie la retragerea treptatd a umfldturilor bralelor qi pi-cioarelor. Plind de promisiuni este gi ungerea acestor umfldturi tumefiate cu sucproaspdt de micrigul-iepurelui (a se vedea ,,Mdcrigul-iepurelui').

CANCERUL INTESTINELOR

i lingurritd rasd de riddcini de obligeand este ldsatd peste noapte cu 114litru deapd rece, dimineala se incdlzegte 9i se strecoard. Din acest lichid se ia cite 1 inghiliturdchiar inainte gi imediat dupd fiecare masd - adicd 6 inghitituri pe zi, nu mai mult!

111

In afard de aceasta, este necesar urmdtorul amestec de ceaiuri: 300 grame defil imici, 100 grame de coada-soricelului gi 100 grame de urzici (amestec-ate bine).Se ia de-aici pentru p-repararea'ceaiului 1 lihgr.rrita"cu virf la t/4 litru be apa. Ralia per{-t;u o zi este de 11 2-2litr i de infuzie. Bolnavul b6a exact dupd ceas la fibcare sfert deord sau o datd la 20 minute cite 1 inghifitur5; in acest mod, ceaiul este bine acceptatde cdtre stomac. Experienta aratd cd datoritd acestui ceai inapetenla bolnavului esteinldturatd rapid.

Mai departe, se scoate din ratia zilnicd de ceai cite tlz ceagcd dimineafa, la prinz 9iseara inainte de fiecare masd, s'e adaugd clte 1 lingurd de 6itter suedez si se beaaceastd cantitate de fiecare datd pe jumdtate, inghititura cu inghiliturd, tlz or5'inainte gi112 ore dupd fiecare masd. Dacd bolnavul nu-suiportd cantitaiea de bitter suedez,adaosul se poate reduce la cite 1 lingurild de bitter suedez.

Ceaiul trebuie pdstrat cald intr-un terynos. in afard de aceasta, se pun compresecu ierburi suedeze pe tot abdomenul. in acest scop, se ia o bucatd'mare de vatd,carese umezegte cu picdturi; ea se intinde in strat sublire peste burtd. $i compresetecu aburi de coada-calului usureazd durerile. De aceea trebuie aplicat'e cft sb poatede des, eventual cfte 2 ore dimineala gi dupd-amiaza in pat gi apoi'peite noapte (a sevedea pentru ambele comprese phrtba gJnerald").

La 1 octombrie 1979 a venit la mine din Hamburg cuplul Helmut gi Ber^ta E. sd-mimullumeasca pentru ajutorul primit prin brogurJ mba ,,sindtatb din farmaciaDomnului". Doamnei Berta E., in virstd acum de 53 de ani, i s-a format, dupd o cdderepe scard, o tumoare pelviani, insotitd de dureri puternice. in ianuarie lgTT a fostsupusd intr-o clinici hamburghezd unei operafi i, al cdrei diagnostic a sunat asa:Tumoare ino-perabila din cauza excrescentelor mari! Oup? Z siptdmini de spital gi ocddere totala a pdruiui, a fost externqtd in iebruarie 1977. in acel' moment, doamnd B.gtia deja cd este bolnavd de cancer. In noiembrie 1978, bolnava s-a internat cjin nou inacelagi spital pentru tratament. De data aceasta s-a efectuat o tdieturd abdominala pePalga dreaptd. lardgi a fost tratatd gapte sdptamini in spital. La un tratament ulterior,in februarie 1979, s-a constatat in partea stingd abdominald superio ard o tumoarechisticd mare cit un cap de copil. La 2A martie 1979, femeia a fost operatd din nou.Medical s-au constatat, fdrd nici un dubiu, metastaze. Pacienta a fost hrdnitd artif icialt imp de 5 sdptamini, dar nu s-a inregistrat nici o ameliorare a stdri i ei. Chiar si hranapas?td era virsata dupa scurt timp.

ln aceastd perioadd, medicii i-au comunicat sotului ca situatia sotiei sale era fdrdscdpare. Scdderea rapidd a greutdli i de la B0 la 62 kilograme erd si ea concluOenta. inacest moment, domnul E. a primit cadou brosura mea ,,sdnitate din farmaciaDomnului". 9i-a fdcut rost urgeni de c$iva l itr i de bitter suedez, de ceai de fi l imicd, deurzicd s,i de coada-goricelului, ca gi de radacini de obligeand dintr-o farmaciehamburghezd. Cu acordul medicilor care o tratau in spitalul din Hamburg, bitteruls,uedez a fost ap.licat sub formd de comprese pe intregul abdomen, aga cum estedescris in brosurS. Doamna Berta E. a bdut ceaiuri le de plante ca gi cele 6 inghil ituride ceai din radacini de obligeand.

ln decursul a 48 de ore dupd folosirea curentd a celor de mai sus, a survenit oschimbare in bine pe care n-o mai spera nimeni 9i care a surprins extraorciinar intregulcorp medical gi pe toli cei implicafi. Dupa 10 zile, la 24 aprll ie 1979, pacienta a fost ex-ternatd pentru a fi tratata in continuare ambulatoriu, fiind consideratd de medici intr-o,,stare a sdndtdtii relativ buni". Doamna E. a fost insi dupa externare atlt de sldbitd,incft timp de citbva sdptdmini a trebuit sd stea la pat. Tratbmentul fitoterapeutic a fosicontinuat cu congtiinciozitate. Starea generald i s-a imbunatalit din sdptdmind insdptimind. Pofta ei de mincare_putea fi din nou considerati drepit bund, iar cregtereain greutate progresa continuu. Domnul Helmut E. a relatat mai tir.ziu intr-o scrisoare dinB august 1979 cd acest ,,miracol" s-a infdptuit doar de cdtre mina binecuvintatd a

112

Domnului. Mulli dintre prietenii, cunoscufii gi rudele lor au devenit prietenii plantelormedicinale din cauza acestei intimpldri. Helmut E. scrie in final, printre altele: ,,So!iamea 9i cu mine autorizim in mod expres publicarea ..cazului nostru>>, pentru a redaastfel speranla oamenilor care cauti ajutor."

CANCERUL I.ARINGELUI

Pentru aceastd boald este nevoie mai ales de nalbe proaspete. Nalba igi pierdeprin uscare o treime a fo(ei ei curative. Sd fie deci neapdrat proaspete plantele carese lasd peste noapte in apd rece. Sint necesare zilnic,4 cegti cu ceai pentru beut gi 6cegti pentru cl5tit sau g_argard, adicd in total 2112litri. Se calculeazA 1 lingurild (cu virf)de plante la 1 ceagcS. Se pun plantele seara in apd rece gi se lasd sd stea'pirna in Oi-mineala urmitoare, apoi totul se incdlzegte, se filtreazd 9i ceaiul se pdstreazd intr-untermos cldtit cu apd fierbinte sau se incdlzegte de fiecare dati in bain-marie. 4 cesti cuceai sint biute inghilituri cu inghitituri, 6 cegti sint intrebuinlate pentru gargari $clitire.

Aceste 10 cegti fac ca boala malignd existentd a laringelui sd se retragd curind,chiar gi atunci cind ea se afld deja in ultimul stadiu. Resturile de plante de dupd pre-pararea zilnicd a ceaiului se lasi in ibric gi se incdlzesc seara cu pulind api. Plantelese amestecd cu fiini de orz (care se poate procura de la mori sau de la magazinelespecializate in alimente naturale bogate in vitamine) 9i se incilzesc din nou. Terciulcald este intins pe o bucatd de pinzd cu care se infdgoard zona laringelui. Se maileagd separat deasupra gi o bucati caldd de pinzd. Dupi prima compresS, bolnavulsimte deja o usurare, iar adesea ii revine in a patra sau a cincea zi vocea pierduti.

Acelagi tratament ca in cazul canceiului laringian se aplicd in cancerul esofagului.Pe lingi iompresele calde cu terci de orz se p"un noapiea 9i comprese cu aUriri Aecoada-calului (a se vedea pentru compresele cu aburi ,,Partea generali" gi ,,Coada-calului") gi se face gargard adinci folosind drigaici proaspatd (a se citi 9i ,,Cancerull imbi i") .

CANCERUL LIMBII

Drigaica proaspdtd gi mdrunliti este opdriti gi lSsatd in scurt repaos. Se calcu-leazd 6-8 cegti pe zi, pentru 1 ceas,cd se folosegte 1 lingurild cu virf. Se cldtegte 9i selace gargard pe tot parcursul zilei cft se poate de adinc, dupd care ceaiul este scuipat.ln intervalele dintre 2 gargare se bea din cind in cind cfte 1 inghiliturd de ceai.^l.Jmfldturile se retrag rapid, durerile cedeazi adesea incd din ziua a patra sau a cincea.In majoritatea cazurilor nu mai sint necesare razele. Prin gargard, cldtit si biut de ceaide drdgaici, pacientul se va simfi intr-un timp surprinzitor de scurt eliberat de oriceafec!iune.

CANCERUL OASELOR

Se beau zilnic 4 cegti cu ceai de coada-soricelului, intrucft aceastd planti are unefect favorabil asupra mdduvei osoase mai ales prin acfiunea sa hematopoetici. Laaceasta se adaugd 2 cegti cu ceai de filimici 9i 2 cegti cu ceai de urzici ca mijlocdepurativ (plantele sd fie pe cft posibil proaspete!). La 1t4 litru de ape seintrebuinleazA 1 linguri!5 (cu vffi de plante. Se adaugd la 1 ceagci cu ceai 1 lingurdde bitter suedez gi se bea ilz orb inainte 9i ttz ord dupi fiecare masi cfte Iz ceagc5.In acelagi timp, se fac de mai multe ori pe zi freclii cu tincturi de coada-soricelului (a

113

se vedea ,,Moduri de folosire" la ,,Coada-goricelului ), t incturi de tit ineasd (a se ve-dea,,Moduri de folosire" la ,,Tdtdneasd ) gi.bitter suedez.

Dacd s-a constatat totusi o tumoar6 la os, atunci se urmeazd tratamentul de la,,tumori maligne". Dacd dureii le de oase provin de la metastaze, trebuie tratat f iecareloc de unde pornesc metastazele.

CANCERUL ORGANELOR PELVIENE (GENITALE) -bolile canceroase ale ovarelor si ale uterului '

-... Qtptggdtesc zilnic 1 tlz-2litri de ceai dintr-un amestec de plante din 300 grame defil imici gi 300 grame de coada-soricelului. Pentru aceasta sint necesare 6-5 lingurife(cu.virf) de plante.^Rali? de ceai'se bea incetul cu incetul, pe parcursul zilei. g fingr.iride bitter suedez sint diluate cu ceai gi luate in porlii repartizate inainte si dupd fiec"aremasj.. -ln

plus, se fgrc sdptdminal bii de sezut cu coada-soricelului (a se vedea ,,Moduride folosire" la ,,Coada-goricelului"). Ap'a de baie de la prima baie db gezut este turnatdinapoi peste plante si, reincdlzitd, mai poate fi fotositd de 2 ori. daite Oe sezut cuc.oada-goricelului pot fi fdcute insd gi zilnic dacd bolnava le suport6. in caz'de crizedureroase ar trebui aplicate in plus comprese cu aburi de coada-calului si compre-se cu bitter suedez (a se citi descrierea lor la ,,Tumori").

latd o scrisoare din partea unei femei din R./R.F.G., Oin 4 februarie 1980: ,,Simt ne-voia sd vd scriu Si si vq multumesc. Din decembrie 1978 am zdcut patru luni la pat qudoud vertebre iupte. in aiest interval v-am putut studia brogura p" lnoJdi". -i"februarie 1979, cumnata mea a fost trimisd acasd din spital ca fiinb fdrd speranfe, cdciavea cancer la organgle_genitale. Medicii i-au spus fratelui meu cd solia lui'ar maip_utea. trdi vreo patru sdptimini si cd nimic n-o mai putea ajuta. Nu mai erd in stare nicisd mdnince, iar in camerd plutea un miros de putreiaclie. Atunci a incercat cu plantele,conform bro.gurii dumneavoastrd. A bdut zilnic Zttz litii dintr-un amestec de plante, 9ianume coada-soricelului, urzicd si fi l imici, iar dimineala, la prinz gi seara diiua cite ilingurd de bittbr suedez intr-o ieaggd cu ceai. Si-a '5rrr

9i comprese cu ierburisuedeze pe zona organelor genitale. ln scurt timp'i-a revenii apetitul, asa cd a pututminca din nou, iar mirosul de putrefaclie a dispdiut. Au fost eliminate din vagin'nigtebutSli mari, negre, de care s-a speriat la inceput foarte tare. Dar asta a foside fdptcurdfirea. Astdziigi vede din nou de gospoddrie, gdtegte gi merge la plimbare. Mediiulei curant, care a primit raportul spitalului, n-a mai ponienii niciodatd dsa ceva. Noi insdgtim cd sint minunile din farmacia Domnului.' '

CANCERUL PANCREASULUI

^Aici se aplicd acelagi tratament ca la ,,Cancerul intestinelor" (a se vedea la pag.112).

CANCERUL PIELII

Daci este vorba despre o boald malignd incd inchisi a pielii, atunci locul afectateste tamponat de mai multe ori pe zi cu sevi galben-portocalie de rostopasce.Oamenilor care n-au posibilitatea s5-9i ia din gradind sau din naturd frunze gi'tulpiniproaspete le recomand plantarea rostopascdi intr-un ghiveci. Dacd boala este deja orani deschisi, necrozatd, cu secrelie riu mirositoare, se fac spdldri si imbdieri

114

alternative cu infuzie caldufi de coada-calului 9i cu ceai de nalbi oblinut in extractrece. lVlarginile rdnilor sint mai intii unse cu suc de rostopascd gi, cind hcesta a intratin giele,.cu alifie_de-fil imicf (a ge vedea articolul ,,Filimiba"). Fri.rnzele de pitlagini-latd gi de pitlagini-ingustd, spdlate, zdrobite si frecate pind se formeazd dn terci defrunze, se pun direct in rana deschisd. Dacd bolnavul nu suportd la inceput acest tercide frunze din cauza presiunii sau a tracliunii puternice, terciul este dat deoparte; sespald locul din nou gi se incearcd iardgi aplicarea terciului de frunze, pind ce bolnavul iisimte efectul binefdcdtor. Se pot pune 9i peste noapte comprese cu infuzie decoada-calului gi nalbi. lntern, trebuie luale pentru curdlirea singelui zilnic 4 cegti cuceai de urzici, 'ventril ici,-fi l imici si coada-ioricelului, bmestecitJin pa4i egalb. Sefolosegte 1 lingurild cu virf din ac'est amesfec pentru 1lq litru de ap'd. Plaitele seopdresc gi se lasd sd stea pulin.

Se intimpld uneori dupd indepdrtarea prin operalie a unor alunite sau a unor micinoduli tari pe piele sd se formeze boli de piele desihise, purulente'9i umede, care aucaracter malign. Aici se aplicd acelagi tratament ca la rinile deschise, necrozate, cusecretii riu mirositoare pe care le-am menlionat mai sus. Dacd suprafefele deschisesint rispindite pe tot trupul, atunci se fac bai complete cu coadd-calului si nalbi.Bolnavul este infdgurat peste noapte intr-un ceargif pe care s-a presdrat'terci defrunze de pitlagini-lati 9i pitlagini-ingusti. Se inmullesc bolile maligne de pielecu pete bine delimitate, inchise la culoare, asemindtoare unor cruste; ele pot fi unsecu suc proaspit de drigaici (a se vedea ,,Moduri de folosire" la ,,Drdgaicd") de maimulte ori pe zi, cu succes. Sucul, turnat in sticlule, poate fi pdstrat la frigider.

O mamd tindrd, de 30 de ani, a fost operatd de o alunild care i-a crescut brusc inapropierea zonei axilare. S-a constatat cd era canceroasi. Au fost necesare patruoperalii grele, cdci erau pringi si ganglionii l imfatici. Tdieturile adinci ale operafii lor de lasubsuoard erau deschise gi inflamate. Tindra femeie era incapabild sa se 6cupe decasd 9i de copii 9i era disperatd. A fost solicitat ajutorul unei surori de caritate.Compresele cu terci de frunze de pdtlagini-ingusti 9i lati (a se cduta releta pre-pardrii la,,Moduri de folosire" de la,,Pitlagind"), spdldturile cu infuzie cdldu!5 de nalbisi coada-calului, biile complete de cimbru din 200 grame de cimbru gi ceaiul din300 grame de fil imici, cfte 100 grame de coada-soricelului si urzici (la tt+ litru deapa se ia 1 lingurild cu virf din acbst amestec de plbnte), si anr-lme 1 litrri bdut zilnic ininghilituri mici repartizate pe parcursul intregii zile - au adus un ajutor rapid. Dupdexact o lund rdnile erau vindecate si tindra femeie a putut sd-gi vadd iardgi singurd degospoddrie. Acestea sint minunile cilin ,,farmacia Domnului!"

CANC ER U L PLAMiI.I U I.U I

Se beau zilnic in inghilituri mici 4 cegti cu ceai de coada-soricelului 9i in plus cfte1 ceag.c{cu ceai de coada-calului dimineala, pe stomacul gol si seara, tlz o16, inaintede cin5. In timpul zilei se mestecd rddicini de o_bljgeand. Lichidul se inghite cu pulinceai de coada-goricelului 9i ramagilele se scuipd. In caz de crize de durere se aplicipeste noapte comprese cu aburi de coada-calului, iar peste zi timp de 4 ore com-prese cu ierburi suedeze (a se vedea pentru ambele comprese ,,Partea generald") peregiunea pulmonard, eventual gi pe spate.

CANCERUL RINICHIULUI

in acest caz se ia un ceai de plante recomandat de medicul elvefian, preotulKtinzle, pentru sclerozi renali: splinuli-de-pidure, drigaici, urzici-moartS-albi

115

9i galbend in pdrli egsie, 4 cegti pe zi, bdute incetul cu incetul. Cfte 1 lingurild de bit-ter suedez se adauga in 3 dintre cegti. Sint indicate bdile de sezut cu cdaai-calutui;t.O9 gtqtq de- plante pentru 1 baie se lasd in timpul nopfii la niuiat in apd rece, a Ooudzi lichidul incdlzit se toarni in apa-de baie, durbta beii '- 20 minute, apa de'baie setoarnd inapoi peste plante, astfel incit dintr-o baie de sezut se poi face trei. pestenoapte comprese cu aburi de coada-calului, peste zi

't imp de 4 ore comprese cu

ierburi suedeze pe rinichi (a se vedea pentru ambele comprese ,,Partea gen'eratdi). Operformanld. surprinzdtoare o realizea2d laptele de trosiot, 3-4 cegti -pe zi. pestetroscot - 1 lingurila cy virf la 1 ceagcd - se toarnd lapte clocotit, se t'asd sd stea r/zminut, se bea cald, in inghilituri mici.

CANCERUL SiNULUI

Tratamentul intervine dupd o operalie. Se ung cicatricele pind la subsuoard cu ali-fie de fil imici (a se vedea -pentru preparaiea alifiei ahicolul despre fil imicd).Rdm5gilele de la_prepararea alifiei pot fi apiicate local de 4-5 ori; in pre'atabil, ele s'eincdlzesc.pu!in. Ele singure fac ca pielea sd se netezeasce gi sa capete o culoarenormald. Ungerea cu alifie de fil imicd duce la dispartil ia tensiuhilor puiernice care re-zultd dupi o astfel de operalie gi radiazd pind in bra!e.'Dacd au sufeiit si ganglionii l im-fatici, se pune terci cu frunze de pitlagini-ingusti sau lati (a se vebJa ,,Moduri defolosire" la ,,Pitlagina-ingustS') de mai multe orlgi se procedeaii in rest aga cum estedescris la,,Cancerul ganglionilor limfatici".

In afari de acestea, este indicat un amestec de ceaiuri din 300 grame de filimici,100 grame de coada-soricelului Si 100 grame de urzici - toate bine amestecate. Deajgi se folosegte pentrri pregdtirea'ceaiuhfi 1 lingurili cu virf la 1t4 titru Oe apd. Ca ratieSilnici se preparell,e-2litri de infuzie care se bea'pe parcursul zilei in injnitituri mibi.In plus, se scoate din aceasti portie zilnici dimineala,'la prinz 9i seara inairite de fie-care masd t/e ceagcd, se toarnd in ea 1 linguri de bitter suedez si se bea aceasticantitate pe jumdtate, de fiecare datd |2 oE inainte 9i r/e ord dupd fiecare masd, ininghitituri mici.

Dacd apar dureri, ar trebui puse mai des comprese cu ierburi suedeze si com-prese. cu aburi de coada-calului (a se vedea ,,Partea generald" pentru ambeie com-preEe). Toate tratamentele insirate sint indicate si in cazul unei noiiormiri de noduli.

Intrucit sinii gi organele genitale sint strirns'legate intre ele, ar trebui luat in con-siderare gi efectu.at si.tratamentul care se gdsegte la,,Cancerul organelor pelviene".

O femeie tindrd imi relateazd: ,,La doud sdptdmini dupd nagterea'copilului amcdpdtat nigte. intirituri in sin 9i o. inflamalie a sfircuritor, insolitd de temperaturd 9idureri put_ernice. O comprqsi cu ierburi suedeze a fdcut ca pdste noapte sd-mi did-pard tot rdul. Sint lirancd. Intr-o zi am observat si la una dintre vacile nbastre o infla-mafie gi intdrituri in uger. M-am gindit cd dacd bitterul suedez ajutd atft de uimitor derepede la oameni, atunci asta ar fi posibil qi la un animal. Am incercat acelagi tratamentgi am fost pldcut surprinsd cind am avut un succes asemindtor dupd scurt iimp."

CANCERUL STOMACULUI

intr-un asemenea caz se pun pe stomac pe parcursul zilei comprese cu ierburisuedeze timp de 4 ore; dacd bolnavul este in stare, ar fi bine ca aceste 4 ore sd lepetreacd in afara patului. Numai si aibd griji sa-i fie compresele acoperite cilduros,ca sd nu se creeze o senzatie de frig din cauza evaporirii. Se pun in timpul nopliicomprese cu aburi de coad'a-caluluil iar dacd se iveic dureri mari, se apli6d aceit'e

116

comprese cu aburi 9i dimineala 9i dupd-amiaza cite 2 ore in pat (a se vedea pentruambele comprese ,,Partea generald"). In plus fafd de aceste comprese trebuie sd sebea incetul cu incetul 1112-l litri de ceai, pe cft posibil din urzici si filimici proaspete,amestecate in pd(i egale. in cancerul gastric ihcipient ajutd suiul proaspdt stdrs aimdcrigului-iepurelui, 3-5 picdturi la fiecare o16, bdute in ceaiul recomandat.

Din scrisoarea unui participant la rdzboi, datatd iulie 1979: ,,Dupd intoarcerea meadin prizonierat in 1947 am avut cancer la stomac. Doctorii m-au trimis acasd din spitalconsiderirndu-md incurabil. Silit de imprejurdri, m-am indreptat cdtre natura mareluinostru Creator gi mi-am ciutat plantele corespunzdtoare: urzica, pdpidia, coada-goricelului si pitlagina, din al cdror suc am luat o dati pe ord cfte 1 inghiliturd. Dupinumai cfteva ore am remarcat c6-mi era mult mai bine, mai ales cd stomacul pdstra insfirgit pulinul pe care-l mai puteam minca. A fost salvarea mea. De-atunci m-am ocu-pat serios de plantele medicinale care-mi deveniserd atft de dragi gi am avut cu eleniste reusite de vindecare minunate. Cdci Creatorul nostru a pus puteri tdmdduitoareenorme ?n natura SA.

Acum veli inlelege cd md simt deosebit de legat de fiecare om care implinegte prinplantele medicinale porunca dragostei fald de aproapele sau gi trdiegte miracol pestemiracol. De aceea sd nu vd lSsali in nici un caz descurajatd de atacuri, care de faptsint produse numai de forle obsci-rre. Marile bucurii legate de vindecdrile prin plante ieridicd cert peste toate neajunsurile omenegti care stirnesc astfel de greutiti!"

CANCERUL TESTICULELOR

Se inlimple din picate tot mai frecvent ca pe lingd birbalii adulli sd fie lovili deaceastd boald maligni gi bdielii de vir.std gcolard sau tinerii. Poate contribuie laaceastd boald catastrofald moda pantalonilor foarte strimli la tineretul din ziua de azi.Adesea apar deodatd, la sdptimini intregi dupd operalie, dureri insolite de umfldturi inalte locuri. Cu toate acestea, tratamentul trebuie fdcut fdrd intrerupere pe locul deunde a pornit boala, deci in regiunea testiculelor. Se aplicd acelagi tratament ca incazul , ,Cancerului gangl ioni lor l imfat ici" (a se vedea la pag. 111).

CANCERUL TIROIDEI

Se face gargari foarte adincd alternativ cu ceai de drigaici 9i de nalbi. Cuaceleagi plante proaspete se pun comprese pe timpul noplii. Plantele proaspete sespald, se zdrobesc pe un fund de lemn cu ajutorul unui sucitor de tdilei pind seformeazd un terci, se aplicd local gi se leagd. La plantele uscate, resturile de la ceaiulpentru gargard sint inc5lzite cu puline apd, sint frecate cu fiini de orz (care segesegte la mori sau magazine specializate in alimente naturale bogate in vitamine),sint intinse pe o bucatd de pinzd, aplicate local gi legate. Pe parcursul zilei se punvreme de 2 ore comprese cu aburi de coada-calului (se std in acest timp in pat) gide 4 ore comprese cu ierburi suedeze (a se vedea pentru ambele comprese ,,Parteagenprald").

fn afard de acestea, trebuie sd se consume zilnic, incetul cu incetul, 1112-2litri deceai dintr-un amestec de plante compus din fil imici, coada-soricelului si urzici inpdrJi egale (1 lingurifd cu virf latl+ litru de apd!). Din ralia zilnicd de ceai se! scoate de3 ori cfte t/e cea9c6, se toarni in ea cfte 1 lingurild de bitter suedez 9i se bea de fie-care datd t/z ceagcd repartizatd 112 ord inainte gi t/e ord dupd fiecare masd.

117

ctRozA HEPATTCA gi GANCERUL FTCATULUI2 cegti cu infuzie de perdicutS,, una bauta dimineala, pe stomacul gol 9i cealaltdseara, tlzord inainte.de cind, aluld atiit incaz de cirozd frepatica, iiiqi O" boald ma-lignd a ficatului. Insuficienla respiratorie care survine la aceste doud boli este astfeleliminatd dintr-un foc. La ti+ litru de apd se pyne r tinguiif J"-pr*]". in ptus, se iau 6ingiil ituri de ceai de ridicini de obligeani (a se CSrta ta articotul despre obligeand)

9i, ?-3 cegti cu ceai de urzici. Ar trebu-i sd fie-puse pe regiunea ficatului, pe parcursulzilei timp de 4 ore, comprese cu bitter suedez, iai compresele cu aburi de coada-calului (9 tt vedea pentru ambele comprese ,,Partea geherald,') si iaapticate pe cirtposibil^dimrl11!?-?i dupd-amiaza cfte ,2 oie,. stirnd in pat,"ca giin trmpui nopliiloate compresele trebuie acoperite cu bucdti calOe de pinzd, c'a sd nu'se producdo senzalie de frig din cauza evapordrii!

LEUCEMIA

Amestec de ceaiuri:20 grame de ventri l ici25 grame de dragaica25 grame de coada-soricelului20 grame de pelin30 grame de mlddite de soc

30 grame de fi l imicd30 grame de rostopascd30 grame de urzicd15 grame de sundtoare15 grame de rdddcini de papddie25 grame de barba-pop i

Din acest amestec _de plante se ia ] lingurild cy vry b th litru de apd. in timpul uneizile se beau minimum 2 litri de ceai in lngh4ituii mici. De mare importinla ".q

5J prin-tele sd.fie luate proaspete din natur6,-mtcar citeva din celJ b*r"r"te. Intrucit inleucemie cauza aparifiei bolii trebuie .cdutatS,in- m.ajoritatea cazurilor in splini, m"i ir"-buie bdute si 6 inghilituri de.ceai din ridicini de obligeane.-f ting;uri1a'rasa Olrdddcind de'oblige'anb sg iasi feste noapte in t/i titru de ap.i rece, dimineala seincd.lzegte si se s-trecoard. se ia'inainte gi'oupa fiecare masd birte t inghifiturd. 3 lin-gurife (se pot adminisira pini la 3linguri; oe'bitter suedez sint dilujtdiri s c"rli c,ceai de plante. Aceastd cantitate se bea ciistribuite de fiecare datd ttz oL in"'ni;'g'i t;ord dupd fiecare masi. Se recomu.nd? compresele cu ierburi suedeze, timp be +ore,.pe.regiunea ficatului 9i a splinei, precum gi compresele cu jburi'de boada-calului (a se vedea pentru ainnetd complese ,,Pariea gerierald"). Artrebui evitate toatealimentele acide, ca portocalele, ldmiile, grapefruiturile, sucrrile de fructe si fructeleacrigoare, crud.e,_la fel 9i mincirurile foarte sdrate si puternic condimentate, mezelurilegi carnea grasd. Compotul de mere poate fi consumdt in orice ."ntitji..

bdiat de 6 ani: Peter W, oil N./R.F^G. avea leucemie in ultimul'stadiu. iricepude in mii1978 cu febrd si dureri in picioare. intruclt starea lui nu se imbundtalei, eetbr a intrat lainceputul lui iuiie 1978 pehtru rr-ra4a.nni i" -pit"r

iI ruanntreim. Nici'dupd externarenu s-a constatat nici o ameliorare Cind l-am vdzut pentru prima dat6, Peter nu maiavea pdr, era foarte palid, .obosit gi fdrd apetit. Avea'cearcdne negre ilinci srO o"ni,se vedea pe el cd era foarte grav bolnav. Copilul s-a inviorat imediat dupd prima Olijde cimbru (a se vedea ,,Moduri de folosire" la ,,Cimbru") pe cire ii, iairt-o pdrintii lasfatulfleu.Apa de baie, turnatd inapoi peste plante, a'rirai fostincilzittl;5;;';;;aga cd s-au putut l?p? tlgi bai. Apoi 9 beuJ ce1u1 de ptante susmentionat. CopiLt,-oe,siera atft de micu!, igi lua la fiecare sfert de ord inghititura de

".ji,'riii'nou-se exact la

118

ceas. $i la masi se l inea de regimul dietetic prescris. La sfirsitul lui noiembrie 1978,pdrinti i s-au dus cu copilul la spitalul din Mannheim pentru inalizele de singe. Pro-fesorului i s-a pdrut un mister, rezultatul analizelor f i ind mult imbundtdtit. La mijlocul luidecembrie pdrul i-a crescut din nou des gi Peter s-a dus iardgi cu perinli i la'analize.Constatarea a fost: ,,Hemograma este mai bund decft cea normalS.i ' MeOicii nu stiaucum s_d gxplice incredibilul, inimaginabilul. ln april ie 1979, Peter a venit cu pirinii i insala din Traunstein/Bavaria superioard, pentru a asista la prelegerea mea ca un iopilperfect sdndtos. Erau prezenli cca. 1800 de oameni. Propo(ionale au fost giaplauzele, cind l-am prezentat pe Peter publicului gi am relatat povestea suferinteisale. Si la sfirsitul lui octombrie 1979, pdrinli i lui au vbnit cu el la pielegerea tinutd demine th sala Jahn din Pforzheim, la carb au ilarticipat 22a0 de perdo"nel gi iici tm pu-tut ardta publicului un copil complet sdnitos. Peter mai bea cu sirg, dupd cum mi-ascris in 1979 de Crdciun, ceaiul de plante, mama sa fi pune tot mereu cataplasme cuierburi suedeze pe splini 9i git, i l mai fricl ioneazd 9i cu ulei de maghiran (ganglioniide la gft fuseserd gi ei in suferin!5). Mi-a desenat pe o foaie de hirtie cu creioanecolorate fi l imica, urzica gi coada-goricelului gi a scris dedesubt: ,,Salvatorii mei!", ceeace gdsesc absolut unic. Pdrinli i i1 mai duc 9i acum din cind in cind la control medical,degi Peter este un bdiat sdndtos.

Consider controlul medical extrem de important! $i continuarea consumdrii ceaiu-lui de plante 9i a aplicdrii compreselor o socotesc bund. l l feregte pe cel care a fostodatd bolnav de cancer de o eventuali revenire a boli i.

.

TUMORILE

Preotul Kneipp atrage atenlia in scrierile sale cd minunata coada-calului face sistagneze fiecare tumoare benignd sau maligni gi o dizolvd incetul cu incetul. M-amputut convinge singurd de acest lucru. De ce sint atft de pulin luate in considerarescrierile lui Kneipp? Cftor oameni bolnavi pe moarte li se poate oferi astfel o gansi deviald 9i de cftd suferin!5 pot fi crulali cei apropiati lor!

Cercetdrile mele au dovedit ci in toate tumorile compresele cu aburi de coada-calului sint de cel mai bun ajutor. Se iau 2 miini pline cu coada-calului, se pun plan-tele intr-o sitd gi se atirnd peste o oald cu apd in clocot (se poate folosi gi o oald degatit sub presiune - o oald-minune). Coada-calului aburit5, muiati gi fierbinte se puneintr-o pinzd 9i se aplicd acolo unde se aflS tumoarea, umfldtuga, abcesul, chistul,adenomul, melanomul, tumoarea papilard sau hematomul. In caz de boli foartegrave se incepe incd de dimineald cu aplicarea compresei in pat gi se lasd 2 ceasuripe locul bolnav. Dupd-amiazd se repetd punerea compresei timp de 2 ore in pat, iarpeste noapte ea este innoitd. Bolnavul trebuie sd transpire 9i sd stea la cald! Aceeagicoada-calului poate fi intrebuinlatd de 3-4 ori. La prinz se aplicd timp de 4 ore o com-presi cu ierburi suedeze. Locul trebuie uns mai intii cu unture de porc sau alifie defilimici, apoi se aplicd o vatd umezitd cu biiler suedez, se pune deasupra o vatd us-catd pentru izolalia termicd, se acoperd cu o folie de material plastic gi se leagd cu obucatd de pinzi. Cu aceastd compresd, bolnavul poate sd umble prin casd sau sd9ad5. Dupi scoaterea compresei se pudreazi pielea, pentru a impiedica apariliamincdrimilor.

ln caz de tumori, abcese sau umflituri, care sint plasate extern, pe epidermd, sepune terciul proaspit cu frunze de pitlagind-ingusti sau lati gi brinca-ursului (ase vedea ,,Cancerul ganglionilor limfatici"), Urmind tratamentul in mod regulat gi con-tinuu, poate surveni incd din a cincea zi o ameliorare gi dupd 10-14 zile un rezultat din-tre cele mai bune. Sucul proaspdt al mdcrigului-iepurelui (se spald frunzele gi se trec

119

in stare ume.dd prin storcdtorul electric de uz casnic) atinge gi el prin ungerea locurilorbolnave performante bune., fntern,^se prescriu,dimineata,

-112 ord inainte de micul dejun si seara, 112 oreinaintede cind, cite 1 ceagcd cu ceai de coada-calului, iar pe p-arcuirsul zilei 1 112-2 litri deceai dintr-un amestec de plante din 300 grame de fil imicS, 100 grame de coada-goricelului .9i 100 grame de urzici (tobte bine amestecate). in acest ceai seamestecd, dacS este posibil, de 6 oJi ge zi_ (de fiecare datd la un interval de 1 ceas)intr-o cand 3-5 picituri de suc de mdciigul-idpurelui.

O femeie din Bavaria scrie: ,,V-am siris de curind cd vecinul nostru, un bdrbat de+g"Og ani, tatd a patru copii,,a fost trimis. acasd din spital foarte grav bolnav gi disperat,avind o tumoare la cap si fenomene de paralizie.'O jumdtate"a felei era deja paratizatd gi din cauza paraliziei ochiul din acea i:arte stdtea'complet inchib. Medicii ' iu ibutcd nu va mai deschide acel ochi niciodatd. Vd puteli imagina ce ne-am mirat gi Or"rr"tci!d,.la putine zile dupd ce a inceput sd intrebuintdze colnform sfaturilor dumneavoas-trd-plante din ..farmacia Domnului", ochiul i s-a deschis din nou si omului i i i lrgeiardgi mai bine. Cind medicul familiei a venit s6-l viziteze 9i a vdzut'ochiul deschis sistarea evident amelioratS, a trebuit sd ia loc pe un scaun de atfta uimire. A fost dbpdre_re cd a9a ceva nu s-a mai intimplat pind aium niciodatd!,,

Domnul Joachim M. din B./Allgdu se adreseazdla 25 iunie 1979 in scris redactieiunui ziar.german: ,,Referitor la atacurile din presa germand impotriva doamnei M;1."Treben 9i a brogurii sale .€dndtate din faimacia-Domnului,, doresc sd vd reljteicazul copilului meu: Daniela, ndscutd pe 4 august 1973, a fost ingrij itd de noi cit sepoate de bine, dusd la toate examenele medic-ale preventive, chiar-gi la cele mai micisimptome de boald mergeam imediat cu ea la doctor gi totugi nici un medic n-a pututrecunoagte din timp ameninlarea de moar.te care pl'ana aiupra copilului nostiu, ciabia cind a fost prea tir.ziu {bia la inceputul lu.i august 1g78 s-a dbscoperit. fetilinoastrd fusese foafte vioaie pini atunci. Brusc a inceflut sd decadd de la o' zi la alta,'adevenit tot mai apaticd gi vegnic foarte obosit6. Dupi noi consultatii medicale, la carenu s-a putut stabili nici un diagnostic precis, am internat-o pe fiica rioastrl intr-o clinicdde copii de lingd Augsburg.

Dupi ex,aminiri de zile intregi care suprasolicitau forla fizici a copilului, ni s-acomunicat cd fetita noastri este bolnavd de o tumoare inctirabili cdreia'nu i se puteaveni de hac cu niilloacele de azi. $ansa de insinaiJsire a fost cotatd la 2-S procente,pentru a nu ne spulbera total speianfa. S-a trecut apoi la injeclii cu cortizon, ca si semicgoreze tumoarea intr-atft incft si devind eventual operabild. '

^ . La inceputul lui septembrie 1978 s-a fdcut o incercare de operare, care a trebuitincheiatd in stadiul-indpien! intrucft copilul nostru risca sd-9i iiarda'tol iing;1", inciuda tuturor transfuziilor. Tumoarea se extinsese in toatd'regiunea aUOoiriniti,nipidise complet organele cele mai importante ca ficatul, vezic-ula biliari, splina sirinichii, strangulase aorta si arterele femurale, ceea ce ne explica de ce teiita'n, mliputea fugi. Abia acu.m a inceput cu adevdrat perioada de chin fentru copil. I de fdceaumffey. raze 9i int^ecfii cu cortizol N_u yd puteli imagina ce a in'semnat aita pentru noi,pannlll. Am stat in total gaple

^sdptdmini_zi de zi la patul copilului nostru in Augsburg,iar.in,pre:.zqntq sa trebup sa qidgm si sdfim veseli. Numai acest lucru gi soticita Oeiap,uteri.sufletegti it.lPg, ln acelagi timp trebuia sd privim cum fetila noastie devenea [ezi ce trecea mai putintica 9i decddea tot mai vizibil. Din cauza 'razelor gi injecliilor 'cupo,lilo! lr, Tai putea sd minince aproape nimic. O siptdmind dupd oferilie s-aTmbolndvit de icter, care s-a tot agravat. La inceput, doctorii au crezut

'cd a iost 6auzat

de transfuziile de singe.Dupd alte examiniri repetate ce durau ore in gir a fost clar cd tumoarea blocase

scurgerea fierii; s-a propus o noud operalie pentru a provoca o scurgere artificiald afierii. La intrebarea mea dacd aceasti oileralie era'neapdrat nece;ari, in loc de

120

respuns mi s-a pus o altd intrebare - dacd voiam sd las copilul sd moard din cauzanefunclionirii ficatului. Ar fi fost o incercare la care copilul meu probabil cd n-ar fisupraviefuit. S-a intimplat ca exact in acea perioadd sala de operalie si fie in renovare.Medicul care o trata a fost de pdrere cd, degi operalia era urgentd, se puteau agteptacele zece zile pind ce sala de operafie va funcliona iardsi normal, intrucft acolo ei<isiaucondili i le optime.

La insistenlele mele-ne-am putut lua fetila acasd pentru zece zile, cici in acest timpnu se putea face nimic in plus pentru ea in spital. Asta a fost la sfirsitul lui septembrie1.978. De-abia agteptasem acest moment. Printr-o cunogtinld auzi3em intre timp dedoamna Maria Treben^cireia apoi i-am telefonat. M-a sfdtuit la telefon sd iau pl^ahteledescrise in brogura .€Sndtate din farmacia Domnului,, la ..Tumori malignerr. in dis-PeFrPa noastrd nu mai stiam ce si ne facem, iar dupd pirerea noastri nu puteaminrdutSli astfel nimic, ci dbar imbunitdli. Dupd brm am afiat ulterior, copilului nostru ise diduse gansd de supravieluire nu mai mult decft pind la Crdciun. Doamna Trebenne-a spus la telefon cd dupd cinci zile ar trebui sd survind o ameliorare. Marea minunes-a intimplat.

In a cincea noapte, copilul nostru a inceput sd plingd, degi pina cu pulin inaintelipase incd Lo-arte tare de durere. Deodati am devenit oamenii cei mai teriiili. Ce seintimplase? Singele, care nu mai ajungea in venele de la picioare din cauza str'anguldriivaselor sangvine, a ajuns iardgi acolo, declangind o senzatie de picioare amo(ite. Amavut astfel confirmarea cd plantele medicinale incepuserd sd dea rezultat. La scurttimp inainte de termenul fixat pentru operalie am observat o disparilie treptati aicterului, _drept care am contramandat operalia. lntre timp, copilul nostiu igi pierduseinsd tot pirul din cauza injeclii lor. Pulin inainte de Crdciunul din 1978 am fdsi iardsi laun control in Augsburg, la care profesorul, o capacitate in acest domeniu, n-a inaiconstatat nici o tumoare. Pe baza radiografiilor s-au mai constatat numai pete decalcifiere, ceea ce ne-a dat ocazia unor noi speranfe. Totul s-a intimplat in cca. noudsiptdmini. Copilul nostru se simte pind in ziua de azi foarte bine, este iarisi la fel cainainte gi ?m putut, datoritd sfatului doamnei Treben, sd-l avem iingd noi $ine acumdeja cu o jumdtate de an mai mult decft estimaserd medicii,

Ag dori si subliniez faptul ci doamna Treben a ajutat in mod dezinteresat. Cu atftmai mirat sint cd doamna Treben este atacatd acum in presa germand. Acesta estemotivul pentru care v-am evocat cazul nostru. - Pentru a pune totul pe hirtie, ar trebuisd scriu un intreg roman. A9 dori sd-mi exprim incd o datd recunogtinta fa!5 de doam-na Treben pentru ajutorul siu altruist. Pentru familia mea s-a petlecut un mare mira-col."

Relatarea suna foarte promildtor gi se putea crede cd aici n-ar mai putea survenicomplicalii. Tumoarea, care invadase toate organele vitale, amenintihd astfel viatamicutei Daniela, se dizolvase gi dispiruse cu ramificalii cu tot. $i totusi, copilul a muiitdupd-vreo jumdtate de an. Din pdcate, n-am aflat aceastd veste de la'pirinli, ci intr-unmod foarte cinic, printr-un reporter german, care s-a aliat intr-un chip nu fodrte frumosmurmurului general din presa germand impotriva mea. Cum de s-a ajuns totugi laacest sfirgit acum neagteptat dupd schimbarea in bine survenitd in starea bolii mortalea miculei Daniela? Tatdl ei mi-a scris odatd dupd cca. o jumdtate de an cd fetita fdcusebrusc febrS; mi-a mai scris atunci cd dupd rezultatele favorabile ale analizelor hredicaleincetaserd tratamentul cu plante, ,,cdci nu se poate fo(a un copil atitt de mic sd beaceai de plante". Nu, agtg nu se poate. Pdrinlii ar fi putut reugi insd cu inteligenla gi tactsd convingd copilul sd bea ceaiurile de plante. Boala era rhortald, medicii n-bu'pututajuta. Plantele din farmacia Domnului au fost cele care aduseserd ajutor. Ar fi ajutat cusiguranld gi mai departe. Citil i, vd rog, la ,,Leucemie" relatarea despre micutul Peter W.

121

Sfat importantCantitatea mare de ceai indicatd ar trebui respectatd la orice boald maligni.Cantitatea care bolnavului i sq parq merq po"i" ti oni.,rita

-u

,grrinill tunor-.e mereu,la fiecare 15-20 1.inqtg, cite 1 inghititurd. iriainte ""itor""ul

sa primbasca urmdtoareainghilitura, 9ea dinainte este digeiatd. Dacd ootnavur nu mai are pofti de mincare,aceasta revine curinddvqa ce aTnceput sd bea Ce"i. gi oigesiia incJp-e sa functionezenormal' Consider ca foarte importanie..bdile complete de cimbru in ";;riil;ilH;lips.ili deja de orice ylagd, mai iu seamd atunci cinO t6 creste 9i febra. Bolnavul simte orevigorare surprinzdtoare in starea sdnatatii, dacd nu chiar o schimba-i" rirlii"liiliXcazul multor boli de cancer incurabile se intimptd sd apaia oeooatio puternicd re-tenlie, d9 qPe Se intrerupe atunci consumul c'antitatii de ceai inoi"it" si se beau inschimb 5 zile exclusiv 5-6 cesti cu ceai de coada-cilulri, in i.ghiti i; i 'mici repartizatepe parcursul zilei. Dacd insd'retentia de qpi * atiage i; tir;; i;Li" "u,

a patra, serecrrrge iardgi la prima cantitate de ceai. b""iorpd un timp apar din nou retineri deapd se apeleazd iar la ceaiul de coada-calutui. Cea md imirortunta .rlb"r].,Hil td;aceste boli este controlul medical regulat. Numai medicul'po.i"-i..unoagte stareaexacti a sdnitdtii!

FERMENTAREA I.ACTICANu vreau sd scap ocazia de a prezenta cititorilor urmdtoarea propunere excelentia doamnei Eike Bretschneider, din Erkrath/R.F.G., din e

"pr'ti. l58olj;trr;i l '; j;[;i;dumneavoastri ne-au ajutat atit de 9qr :i og olne gi "r

putut sfdtui gi ajuta gi vecinii,vreau mai intii sd vd mullumesc din inimd cd a1i transmis'cunogtinlei"'durn""voastrdintr-un mod atit de pe intblesul tuturor.

Am primit astizi brd,.gura dumneavoastrd ..Vindecdri,, si. citesc eici cd sinteli depi,rere cd.plantele medibinale ar trebui pdstrate pnn congelare. - ln congelator seschimbd de exemplu,confinutul de zahdi; mulli mlidici natirigii lnteriic paciqnlitor torbolnavi de cancer alimentele congelate, asa'"j nu consider recomandabil sd seincerce acest lucru cu plantele med'icinale. nh inia o aha proprn"r",'i "onr"rva

si apune la fermentat cu acid. lactic, aga ca !a uarzd, fasole, steiu -Ei",Gi;;;ii;'";

gtiu bine c,g :e.poate, fiindcd o cunbgtinle a inceib"i;;ri ., papaoliid, ;;;;t:,i f#_zele de. felind. Vreau sd fac anul acbsta astfet de murdri prin i-r"rit"i"'ij"tiJi'i'i.toate plantele medicinale.proaspete care-mi sint la inOen'iina; Cf.ti"i i"ri am luat din0Jf$i1a. noastrd-prelucratd biologic cfte un borcan oe cuscri$oii, Roti-oe papaoie- Eirdddcini de papadie 9i^le-am pus-la fermentat. Este cft se poaie oe simptu: Sint necd-sare borcane care se inchid repede ermetic, avind deschizdtuiu pJbirt'posibil atft delargd, incft mai tirziu si se poate scoate ugor conlinutul cu o tinguit oor."n. nu preatarjl cdci dupi prima deschidere nu mii t'-n "tft

de mult tim"p li ingiO.r cca.' 3-4sdptimini)' Plantele. curate, tdiate mdrunt 6int introduse in aceste borcane si sintapdsate pentru a le.indesa cit se poate de tare (ca ta varza "crt;

A[oi #liiioor."'i,jfiecare borcan 1 . linguri!5 de zer- proaspdt s), oe zeamd de iarzd acri, fdcutebineinleles in cas5,. nu dei_conservd, '9i se umple cu apd, a,s" ca-s} nu mai tie ier [iin-tre plante- Totul trebuie sd ajungd dciar_pind la cca. 2 ceniimetri sub buza borcanului,pentru cd va fermenta. {Ooi se lasi 2 zile la loc cald pine incep"-id f"r*enteze:Atenlie. t-a !, dea pe-afard'; este necesard o farfurioard dedesubt - .si dupa C"f" z rir",la pivnitd Procesul de fermentatie este incheiat dupd 5-6 atpidmi,ii. Crm produsetefermentate lactic sint deosebit db indicate p.rco"nriior bolnave de cancer, gi plantelemedicinale pdstrate astfel ar trebui sd fie de ajutor.',

122

Stimate Cititorule!

in vremea din urmd apar tot mai multecarli gi alte publicalii care, intr-un mod maimult sau mai pulin direct, s.e ocupa de medi-cina naturisti, pun in evidente virtulileremediilor oferite de naturd.

Aceste ca(i exprimi un protest implicitfald de mediul nostru social cuprins intr-unproces de accelerare resimlit ca o goani de-adreptul silbatici, fenomen ce prezinti se-

rioase pericole pentru individul uman. Este un fapt dovedit cd starea noastrd desdnitate se deterioreazd continuu, ci sistemul nostru nervos e supus unei supraso-licitdri deloc lipsite de nocivitate.

Din pdcate, nici drastica majorare a prelurilor diverselor stimulente de tipul drogu-rilor nu a avut, respectiv nu are efect.

Se poate presupune c5, printre altele, aici se regisegte mobilul fundamental al re-orienterii interesului chiar giin cazul specialigtilor spre modalit5lile terBpeutice naturalemen!.inute atfta timp, gi fird vreo indreptSlire, intr-un con de umbr5, aproape uitate; sedescoperd acum, din nou, ancestrala putere curativi conlinutd in florile pddurii, alecfmpului, in ierburi gi arbori.

Cartea pe care !i-o oferim, dragd Cititorule - gi care s-a vindut pind acum in nu-meroase !5ri ale Europei in peste 5 milioane de exemplare - e destinatd 9i ea acestuiscop. Autoarea, Maria Treben, incearcS, prin bogatele sale cunogtinfe, precum giprintr-o remarcabilS experienfi practicS, si se pund in slujba acelora care cred cusinceritate in puterea uneori aproape inexplicabili a naturii. in acelagi timp, Editura, Tndeplin acord cu autoarea, fine sd precizeze cu toati tiria ci, in ciuda bogatului ma-terial bazat pe practica unei experienle benefice, nici aceasti carte - ca, de altfel, nicialte publicafii din domeniu - nu poate inlocui cunogtinlele pe care gtiinla medicali le-aacumulat de-a lungulvremii, nici procedeele gi metodele specifice de diagnostic gitra-tament gi nici medicamentele de mare eficacitate capabile nu o dati si aclioneze insituafiile limit5..

Cartea noastri vine insi tn completarea celor de mai sus,gi, adesea, sd faci mai ugor suportabil procesul vindecirii 9i,

apte fiind sa grdbeascagralie credinlei gi fo(ei

interioare, s5-l faci ireversibil, si ne redea sinitatea, si ne lntdreasci intru credinti siincredere.

Cu aceste ginduri vd recomandim cartea Mariei Trebensdnitogi!

SIt

va dorim sa fiti

Editura