60440744 Actul Juridic Civil

download 60440744 Actul Juridic Civil

of 128

Transcript of 60440744 Actul Juridic Civil

  • 8/2/2019 60440744 Actul Juridic Civil

    1/128

    Actul juridic civil

    2.2.1.Notiune, definitie si clasificare

    Expresia act juridic se intrebuinteaza atat in doctrina, practica si chiar in legislatie in douasensuri cu valori diferite. intr-un prim sens se desemneaza manifestarea de vointa cuintentia de a produce efecte juridice civile30, iar intr-un alt sens este desemnat chiarinscrisul constatator al acestei manifestari de vointa.

    Desi in literatura de specialitate se propun mai multe definitii ale actului juridic civil, neoprim la definitia potrivit careia32 actul juridic civil este omanifestare de vointa facuta cuintentia de a produce efecte juridice, respectiv de anaste, modifica sau stinge un raport

    juridic concret .

    Conceptul de act juridic este un concept general, obtinut printr-un proces de abstractizare sigeneralizare a caracterelor comune diferitelor acte pe care le subsumeaza. Fata de mareavarietate a actelor juridice pe care le cuprinde, este necesar si util ca acest concept sa fieprivit si analizat si sub aspectul categoriilor de elemente care, in totalitatea lor ii daucontinut.

    Criteriile in functie de care actele juridice pot fi clasificate sunt destul de numeroase.Principalele criterii de clasificare si categoriile de acte juridice corespunzatoare acestorcriterii sunt urmatoarele:

    a) dupa numarul partilor, actele juridice se impart in unilaterale si bilaterale saumultilaterale;

    b) dupa scopul urmarit la incheierea lor, se disting actele cu titlu oneros, de cele cu titlugratuit;

    La randul lor, cele cu titlu oneros se subdivid in acte comutative si acte aleatorii;

    Actele cu titlu gratuit se subdivid la randul lor in liberalitati si acte dezinteresate;

    c) dupa efectele produse, actele civile sunt: constitutive, translative si declarative;

    d) dupa importanta lor in raport cu un bun sau un patrimoniu, actele civile sunt: deconservare, de administrare si de dispozitie;

    e) dupa natura continutului lor, distingem intre acte patrimoniale si nepatrimoniale;

    f) dupa modul de incheiere, distingem intre acte consensuale, solemne si reale;

    g) dupa momentul cand isi produc efectele, se deosebesc actele intre vii (inter vivos) siactele pentru cauza de moarte (mortis causa);

    h) dupa rolul vointei partilor in stabilirea continutului actului, deosebim actele subiective siactele - conditie;

    i) dupa legatura cu modalitatile (termen, conditie, sarcina), deosebim actele pure si simplesi actele afectate de modalitati;

  • 8/2/2019 60440744 Actul Juridic Civil

    2/128

    j) dupa raportul lor cu cauza, actele sunt cauzale si abstracte;

    k) dupa modul in care pot fi incheiate, distingem actele strict personale, de actele care potfi incheiate si prin reprezentare;

    l) dupa reglementarea lor,deosebim intre actele numite (tipice) si actele nenumite (atipice);

    m) dupa modul lor de executare, distingem actele cu executare dintr-o data (uno ictu) siactele cu executare succesiva.

    2.2.2. Conditiile de validate a actului juridic civil

    Pentru validatea unui act juridic civil este necesar sa fie intrunite cumulativ o serie deconditii si anume:

    A. Capacitatea de a incheia actul juridic civil;

    B. Consimtamantul valabil al partii care se obliga;

    C. Un obiect determinat al actului juridic civil;

    D. Existenta unei cauze licite.

    A. CAPACITATEA DE A INCHEIA ACTE JURIDICE CIVILE este o parte a capacitatii de folosinta apersoanei fizice si a persoanei juridice. Sediul materiei se regaseste in principal in art. 948pct. 1 Cod civil, putand-o defini ca fiind o conditie de fond si esentiala care consta inaptitudinea subiectului de drept civil de a deveni titular de drepturi si obligatii civile prinincheierea actelor de drept civilDe la acest principiu al capacitatii de a incheia acte juridicecivile exista exceptii, asupra carora nu ne propunem sa insistam, aratand doar faptul ca

    acestea trebuie sa fie expres prevazute de lege, asa cum se arata, spre exemplu in art. 950Cod civil si art. 6 alin. 1 din Decretul nr. 31/1954, dispozitii legale care sunt de strictainterpretare si aplicare35.

    B. CONSIMTAMANTUL

    Prin consimtamant se intelege acea conditie esentiala, de fond si generala, a actului juridiccivil care conta in hotararea de a incheia un act juridic civil manifestata in exterior.

    Conditiile de valabilitate ale consimtamantului sunt urmatoarele:

    a) consimtamantul sa provina de la o persoana cu discernamant , conditie care decurge dincaracterul constient al actului juridic civil.

    In ceea ce priveste persoana juridica nu se pun probleme sub acest aspect,deoarecereprezentantul ei legal este intotdeauna o persoana fizica cu deplina capacitate deexercitiu.

    Cat despre persoanele fizice, acestea au prezumat discernamantul atata timp cat aucapacitate deplina de exercitiu. Lipsiti de aceasta capacitate sunt minorii sub varsta de 14ani si cei pusi sub interdictie judecatoreasca. intre 14 si 18 ani minorul are discernamantul

    juridic in curs de formare:

  • 8/2/2019 60440744 Actul Juridic Civil

    3/128

    b) consimamantul trebuie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice , adicamanifestarea de vointa trebuie facuta de autorul ei cu intentia expresa de a se angaja

    juridiceste, in sensul producerii de efecte juridice. Tocmai din aceste considerente nu seapreciaza a fi indeplinita o asemenea conditie atunci cand autorul a exteriorizat omanifestare de vointa in gluma, din prietenie, sub o conditie pur protestativa din partea

    celui care se obliga (adica ma oblig daca vreau) potrivt art.1010 Cod civil.

    c) consimtamantul trebuie sa fie exteriorizat , exteriorizare care poate fi facuta printr-oforma expresa sau tacita. Pentru anumite categorii de acte este necesara si valabila numaimanifestarea expresa a vointei (cum este cazul actelor solemne) pe cand in alte situatii estevalabila manifestarea fie expresa fie tacita (de exemplu art. 689 Cod civil care se refera laacceptarea mostenirii expresa sau tacita ). Ca modalitate de exteriorizare aconsimtamantului, evidentiem forma scrisa, verbala si chiar faptele si gesturile concludentesi neechivoce din care se poate deduce intentia asumarii unui angajament juridic. Tacerea,

    in principiu, nu are valoare de consimtamant exteriorizat38, daca legea nu prevede expresaceasta.

    d) consimtamantul sa nu fie alterat prin vicii de consimtamant , conditie negativa impusa decaracterul constient, liber al actului juridic civil.

    Intrucat viciile de consimtamant presupun analiza mai multor aspecte, care necesita oprezentare distincta si detaliata, ne propunem doar sa amintim ca acestea sunt: eroarea39,dolul (viclenia), violenta41 si leziunea

    . UN OBIECT DETERMINAT AL ACTULUI JURIDIC CIVIL

    Aceasta conditie de validitate a actului juridic civil a provocat mai multe controverse subaspectul definirii sale in literatura de specialitate.

    In opinia majoritara, la care ne raliem si noi, se retine ca obiectul actului juridic civil esteinsusi obiectul raportului juridic civil nascut din acele acte juridice, adica conduita partilor,respectiv actiunle si inactiunile la care aceste sunt indreptatite ori pe care trebuie sa leindeplineasca.

    Pentru a fi valabil, obiectul juridic civil trebuie sa indeplineasca la randu-I urmatoareleconditii generale:

    - sa existe;- sa fie in circuitul civil;

    - sa fie determinat sau determinabil;

    - sa fie posibil;

    - sa fie licit si moral.

    in unele situatii trebuie indeplinite si unele conditii speciale, dar numai pentru anumite acte juridice civile dintre care enumeram:

  • 8/2/2019 60440744 Actul Juridic Civil

    4/128

    - cel care se obliga trebuie sa fie titularul dreptului subiectiv;

    - sa existe autorizatia administrativa ceruta de lege;

    - obiectul sa constea intr-un fapt personal al debitorului.

    Toate aceste conditii de valabilitate sunt prevazute de dispozitiile Codului civil in art. 948pct. 3, 963, 964, 965.

    D. EXISTENTA UNEI CAUZE LICITE

    impreuna cu consimtamantul, cauza formeaza vointa juridica. Ca notiune cauza actului juridic civil consta in scopul urmarit la incheierea unui asemenea act .

    Cauza este elementul care raspunde la intrebarea: Pentru ce s-a incheiat actul juridiccivil.In dreptul nostru civil se admite ca exista doua elemente care compun cauza actului

    juridic: scopul imediat si scopul mediat.

    Scopul imediat - cauza proxima - numit si scopul obligatiei este stabilit pe principalelecategorii de acte juridice civile, dupa cum urmeaza:

    - in contractele sinalagmatice , cauza consimtamantului fiecarei parti consta inreprezentarea, adica prefigurarea mintala a contraprestatiei (o parte se oblige stiind ca sicealalta parte se obliga, la randul ei);

    - in actele cu titlu gratuit , scopul imediat il reprezinta intentia de a gratifica ( animusdonandi );

    - in actele reale scopul imediat il reprezinta prefigurarea remiterii lucrului, bunului;

    - in contractele aleatorii , este cauza imediata riscul, adica prefigurarea unei imprejurariviitoare si incerte de care depinde sansa castigului, respectiv riscul pierderii.

    Dupa cum se poate observa, scopul imediat se caracterizeaza prin aceea ca este unelement abstract si invariabil, in cadrul unei anumite categorii de acte juridice civile.

    Scopul mediat - causa remota - numit si scopul actului juridic, consta in motivuldeterminant al incheierii unui act juridic civil; acest motiv se refera fie la insusirile uneiprestatii, fie la calitatile persoanei.

    Scopul mediat se caracterizeaza prin aceea ca este concret si variabil de la o categorie laalta de acte juridice civile, si chiar in cadrul aceleiasi categorii de acte de drept civil.

    Din cuprinsul art. 5 si 996 Cod civil, rezulta ca, pentru a fi valabila, cauza trebuie saindeplineasca cumulativ urmatoarele trei conditii:

    a) sa existe;

    b) sa fie reala;

    c) sa fie licita si morala.

  • 8/2/2019 60440744 Actul Juridic Civil

    5/128

    Pe langa conditiile de valabilitate ale actului juridic civil analizate trebuie mentionat ca actul juridic trebuie sa imbrace o anumita forma. Prin forma actului juridic civil, se intelege aceaconditie care consta in modalitatea de exteriorizare a manifestarii de vointa facuta cuintentia de a crea, modifica sau stinge un raportjuridic civil concret . Ar mai fi de precizat caaceasta conditie se supune regulii de drept numita principiul consensualismului, care

    inseamna ca simpla manifestare de vointa este nu numai necesara, ci si suficienta pentru caactul juridic civil sa ia nastere in mod valabil din punctul de vedere al formei care imbracamanifestarea de vointa facuta in scopul de a produce efecte juridice. Acest principiu nu esteconsacrat expres de Codul civil, insa existenta sa este neindoielnica fiind dedusa pe de oparte din continutul dispozitiilor art. 1295 Cod civil (care consacra consensualismul pentrucontractul de vanzare-cumparare), iar pe de alta parte, legea consacra expres exceptiile dela acest principiu.

    In functie de consecintele juridice ale nerespectarii lor conditiile de forma vizeaza:

    - forma ceruta pentru valabilitatea actului juridic civil, numita si conditie ad validitatem ori

    ad solemnitatem a carei nerespectare atrage nulitatea actului juridic;- forma ceruta pentru dovada actului juridic civil, numita si conditie ad probationem acarei nerespectare nu atrage ineficacitatea actului in sine ( negotium ), ci imposibilitateadovedirii lui cu un alt mijloc de proba, deoarece idem est non esse et non probari .

    - forma ceruta pentru opozabilitate fata de terti a carei nerespectare se sanctioneaza cuinopozabilitatea (ceea ce inseamna ca terta persoana este in drept sa ignore, sa facaabstractie de actul juridic (negotium) care trebuie adus la cunostinta altor persoane prinindeplinirea formalitatii impusa de lege in acest scop)43Dupa sursa ori izvorul care cere oanumita forma pentru actul juridic civil, mai putem distinge intre:

    - forma legala, adica cea impusa de legea civila si

    - forma voluntara ori conventionala.

    E. EFECTELE ACTULUI JURIDIC CIVIL

    Codul civil in vigoare, necontinand o reglementare generala a actului juridic civil, nucuprinde nici reglementarea, de principiu, a efectelor acestui act. Cu toate acestea Codulcivil cuprinde doua categorii de norme, care dupa sfera lor de aplicare care privesc fieefectele conventiilor sau contractelor in general (969 985 Cod civil), fie efectele diferitelor contracte civile pe care le reglementeaza. Mai trebuie adaugat faptul ca reglementariprivind efecte ale unor contracte civile se gasesc si in alte acte normative, din categoriaizvoarelor dreptului civil.

    Efectul actului juridic civil consta in rezultatul acestuia. Dupa cum reiese din insasi definitiaactului juridic civil, efectul acestuia consta, dupa caz in: nasterea, modificarea, transferareasau stingerea unui raport juridic civil. Privit sub acest aspect, efectul actului juridic seconcretizeaza fie in stabilirea unui raport juridic, fie in modificarea unui asemenea raport, fiein stingerea lui. Se poate observa prin urmare, ca efectele actului juridic civil, nu suntintotdeauna aceleasi, ele diferind in functie de ceea ce s-a urmarit prin exprimarea vointei

  • 8/2/2019 60440744 Actul Juridic Civil

    6/128

    partilor ori, partii. Deci, intr-o prima acceptiune, prin efectele actului juridic civil trebuie saintelegem nasterea, modificarea ori stingerea de raporturi juridice civile concrete.

    Manifestarea de vointa, care este substanta actului juridic civil, nu este un scop in sine, cimijlocul juridic pentru realizarea unui tel, determinant.

    Acest scop nu este altul decat nasterea, modificarea ori stingerea de drepturi si obligatiicivile, care formeaza continutul raportului juridic civil. Prin urmare, sub acest al doileaaspect, decurgand din primul prin efectele actului juridic civil intelegem nasterea,modificarea ori stingerea de drepturi si obligatii civile.

    Acceptand teoria potrivit careia actul juridic civil se caracterizeaza (prin prisma efectelorsale) prin obligativitate, irevocabilitate si relativitate, rezulta ca trei sunt principiile carecarmuiesc efectele actului juridic civil si anume:

    - principiul fortei obligatorii, cunoscut si prin adagiul pacta sunt servanda ;

    - principiul irevocabilitatii;- principiul relativitatii, ilustrat de adagiul res inter alios acta, aliis neque nocere, neque,

    prodesse potest .

    Principiul fortei obligatorii - pacta sunt servanda . Pornind de la prevederea art. 969alin. 1 Cod civil - Conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractante ,putem defini principiul fortei obligatorii ca fiind acearegula a efectelor actului juridic civil

    potrivit careia actul juridic legal incheiat se impune autorilor sau autorului actului intocmaica legea. in alti termeni: actul juridic civil este obligatoriu, iar nu facultativ. Pentru actelebilaterale - contractele - principiul fortei obligatorii se exprima si in formula larg raspandita

    in doctrina, potrivit careia contractul este legea partilor!.Fundamentul principiului fortei obligatorii a actului juridic il reprezinta doua cerinte sianume: 1) Necesitatea asigurarii stabilitatii si sigurantei raporturilor juridice generale deactele juridice civile; 2) imperativul moral al respectarii cuvntului dat.

    De la principiul pacta sunt servanda exista unele exceptii si anume in cazurile in careefectele actelor nu se produc asa cum au dorit partile la incheierea lor, aceste efecte fiindori mai restranse44 ori mai intinse45, independent de vointa uneia sau a ambelor parti.

    Principiul irevocabilitatii actului juridic civil

    Pentru actele bilaterale (contracte, convetii), acest principiu este consacrat expres in art.969 alin. 2 Cod civil, in sensul ca ele pot fi revocate prin consimtamantul mutual sau dincauze autorizate de lege Per a contrario, conventiile nu se pot revoca prin consimamantulunilateral al uneia din parti.

    Putem deci defini principiul irevocabilitatii ca fiind acea regula de drept potrivit careiaactului bilateral nu i se poate pune capat prin vointa numai a uneia dintre parti, iar actuluiunilateral nu i se poate pune capat prin manifestarea de vointa, in sens contrar, din parteaautorului sau.

  • 8/2/2019 60440744 Actul Juridic Civil

    7/128

    Partile pot totusi, prin consimtamantul lor mutual, sa convina la revocarea conventiei lor.Un asemenea caz da expresie principiului libertatii actelor juridice civile, caci asa cumpartile sunt libere sa incheie actul juridic - prin mutuus consensus - tot astfel ele sunt liberesa-i puna capat - prin mutuus dissensus;

    Principiul relativitatii efectelor actului juridic civil - res inter alios acta, aliisneque nocere, neque prodesse potest.

    Consacrarea legala a acestui principiu este data de continutul art. 973 Cod civil potrivitcaruia, Conventiile n-au efect decat intre partile contractante 46.

    Principiul relativitatii efectelor actului juridic civil poate fi definit ca regula potrivit careiaacesta produce efecte numai fata de autorii sau autorul actului, el neputand sa profite ori sadauneze altor persoane.

    Constituie exceptii de la principiul relativitatii, cazurile in care actul juridic civil ar produceefecte si fata de alte persoane decat partile, prin vointa partilor actului.

    in literatura de specialitate aceste exceptii sunt impartite la randul lor in aparente si reale.

    Din categoria exceptiilor aparente care numai la prima vedere ar fi in prezenta unei abateride la relativitate, in realitate efectele subordonandu-se exigentelor principiului, enumeramfara a intra in analiza lor: a)situatia avanzilor cauza (succesorii cu titlu particular, succesoriiuniversali si cei cu titlu universal, creditorii chirografari), b) promisiunea faptei altuia, c)simulatia si d) reprezentarea.

    Exceptia veritabila (reala) de la relativitate o reprezinta stipulatia pentru altul, saucontractul in favoarea unei a treia persoane.

    Stipulatia pentru altul este actul bilateral prin care o parte stipulantul convine cu cealaltaparte - promitentul ca acesta din urma sa efectueze o prestatie

    in favoarea unei a treia persoane tertul beneficiar care nu participa la incheierea

    actului, nici direct, nici prin reprezentare47.

    2.2.3. Nulitatea actului juridic civil

    Nulitatea este sanctiunea de drept civil, care lipseste actul juridic de efectele contrariinormelor juridice edictate, pentru incheierea sa valabila.

    Deci, nulitatea este sanctiunea care intervine in cazul in care nu sunt respectate, laincheierea actului juridic civil, conditiile de validitate.

    Nulitatile actelor juridice civile pot fi clasificate dupa mai multe criterii:

    a) in functie de natura interesului ocrotit prin dispozitia legala incalcata la incheierea actului juridic civil (un interes general ori unul individual), nulitatea este de doua feluri: absoluta sirelativa;

    b) in functie de intinderea efectelor sale, nulitatea este tot de doua feluri:

  • 8/2/2019 60440744 Actul Juridic Civil

    8/128

    partiala si totala;

    c) dupa modul de consacrare legislativa, distingem intre: nulitatea expresa si nulitateavirtuala; acestor nulitati li se mai spune si textuale, respectiv implicite;

    d) dupa felul conditiei de validitate nerespectata, deosebim intre nulitatile de

    fond si nulitatile de forma.

    A. NULITATEA ABSOLUTA SI NULITATEA RELATIVA 48

    Este absoluta acea nulitate care sanctioneaza nerespectarea, la incheierea actului juridic, aunei norme care ocroteste un interes general, obstesc.

    Este relativa acea nulitate care sanctioneaza nerespectarea, la incheierea actului juridiccivil, a unei norme care ocroteste un interes particular, individual ori personal.

    B. NULITATEA PARTIALA SI NULITATEA TOTAL A 49

    Este partiala acea nulitate care desfiinteaza numai o parte dintre efectele actului juridiccivil, celelalte efecte ale actului producandu-se deoarece nu contravin legii.

    Este totala acea nulitate care desfiinteaza actul juridic in intregime.

    Dintre aceste doua feluri de nulitati, nulitatea partiala este regula, iar nulitatea totalareprezinta exceptia.

    C. NULITATEA EXPRESA SI NULITATEA VIRTUALA

    Este expresa (explicita ori textuala) acea nulitate care este prevazuta ca atare, intr-odispozitie legala. Majoritatea nulitatilor o constituie cazurile de nulitate expresa, prevazutefie in Codul civil, fie in alte izvoare ale dreptului civil.

    Este virtuala (sau implicita sau tacita) acea nulitate care nu este prevazuta expres de lege,dar rezulta din modul in care este reglementata o anumita conditie de validitate a actului

    juridic civil.

    D. NULITATEA DE FOND SI NULITATEA DE FORMA

    De fond este acea nulitate care intervine in caz de lipsa ori nevaliditate a unei conditii defond a actului juridic civil: consimtamant, capacitate, obiect, cauza.

    De forma este acea nulitate care intervine in cazul nerespectarii formei ceruta advaliditatem.

    Ca frecventa practica, mai numeroase sunt cazurile nulitatii de fond, decat acelea de forma.

    in general, se poate spune ca nulitatea actului juridic civil are in mod global urmatoarelecauze50:

    - incalcarea dispozitiilor legale privind capacitatea de a face actul;

    - lipsa ori nevalabilitatea consimtamantului;

  • 8/2/2019 60440744 Actul Juridic Civil

    9/128

    - nevalabilitatea obiectului actului juridic;

    - nerespectarea formei ceruta ad validitatem;

    - nesocotirea limitelor libertatii actelor juridice (normele imperative ordinea

    publica si bunele moravuri);- lipsa ori nevalabilitatea autorizatiei administrative;

    - fraudarea legii.

    Referindu-ne la efectele nulitatii, esenta acestora este exprimata chiar in definitia nulitatii:lipsirea actului juridic civil de efectele contrarii normelor edictate pentru incheierea savalabila.

    Efectele nulitatii sunt insa diferite, avand in vedere ca aceasta poate fi invocata sau sesizatala momente diferite in timp, dupa incheierea actului juridic.

    Astfel, o prima situatie este aceea in care actul incheiat nu a fost executat.in acest caz actulfiind desfiintat, nu se mai poate pretinde sa fie executat, partile aflandu-se in ipostaza incare nici nu ar fi incheiat actul.

    in situatia in care actul a fost executat in tot sau in parte pana la momentul in care intervinehotararea de anulare, se va dispune totodata desfiintarea retroactiva a actului (deci cuefecte ex. tunc) iar prestatiile efectuate in temeiul actului anulat vor fi restituite.

    in sfarsit o a treia ipoteza, se refera la situatia in care actul a fost executat, iar dobanditorulde drepturi la randu-i le-a transmis unor terti subdobanditori, pana la momentul intervenirii

    hotararii de anulare a actului. in acest caz, pe langa desfiintarea actului initial executat(constatat nul) si a restituirii prestatiilor effectuate se va dispune si desfiintarea actuluisubsecvent. Efectul unei astfel de imprejurari a fost exprimat plastic in adagiul: quodnullum est, nullum producit effectum .

    Pentru a opera, insa, aceasta regula, este necesar sa fie aplicate principiile efectelor nulitatiisi anume: 1) retroactivitatea nulitatii; 2) restabilirea situatiei anterioare - restituio inintegrum - care se realizeaza prin restituirea prestatiilor efectuate in temeiul actului anulat;3) anularea nu numai a actului initial, primar, ci si a actului

    subsecvent resoluto jure dantis, resolvitur jus accipientis . In ceea ce privesc regimul

    juridic al nulitatilor, deosebim dupa cum ne vom afla in situatia nulitatii absolute saurelative.

    Cu privire la prima categorie, aceasta este carmuita de urmatoarele reguli:

    a) nulitatea absoluta poate fi invocata la oricine are interes (ex.: partile actului juridic civil,avanzii - cauza ai partilor, procurorul, instanta din oficiu);

    b) actiunea in nulitate absoluta este imprescriptibila, adica ea poate fi invocata oricand fiepe cale de actiune, fie pe cale de exceptie;

  • 8/2/2019 60440744 Actul Juridic Civil

    10/128

  • 8/2/2019 60440744 Actul Juridic Civil

    11/128

    prevzute de lege, a dreptului nepatrimonial), datorit nesesizrii organului de justiie ntermenul prevzut de lege.

    O alt definiie mai sintetic definete prescripia extinctiv ca fiind mijlocul destingere a dreptului la aciune n sens material ca urmare a neexercitrii lui n termenulprevzut de lege.

    Efectul prescripiei extinctive se deduce din prevederile art. 1 din Decretul nr. 167 /1958: Dreptul la aciune avnd un obiect patrimonial se stinge prin prescripie, dac nu afost exercitat n termenul prevzut de lege.

    Efectul prescripiei extinctive este generat de dou principii:

    - odat cu stingerea dreptului la aciune privind un drept principal se stinge i dreptulla aciune privind dreptul accesoriu, conform principiului accesorium sequitur principale.

    Ca aplicaie a acestui principiu menionm dobnzile, garaniile reale i personale.

    - n cazul n care un debitor este obligat la prestaii succesive, dreptul la aciune cuprivire la fiecare din aceste prestaii se stinge printr-o prescripie deosebit pentru fiecareprestaie (art. 12 din Decretul nr. 167 / 1958).

    Aplicaie principiului se face la plata chiriilor, a dobnzilor, arenzilor, respectivprestaii periodice temporal.

    A determina domeniul de aplicare a prescripiei extinctive nseamn a stabilii:

    - drepturile subiective ale cror drepturi la aciune n sens material se sting prinneexecutarea lor nluntrul termenului de prescripie;

    - drepturile subiective ale cror drepturi la aciune n sens material nu se sting prinneexecutare, orict timp ar dura aceast neexecutare.

    Domeniul prescripiei extinctive va determina care drepturi subiective suntprescriptibile i care sunt imprescriptibile.

    n doctrin, domeniul prescripiei extinctive se determin dup dou criterii:

    a. natura drepturilor subiective civile distingnd domeniul prescripiei extinctive ncategoria drepturilor patrimoniale i nepatrimoniale;

    b. actul normativ care reglementeaz prescripie extinctiv (Decretul nr. 167 / 1958,Codul civil i alte izvoare de drept civil Codul familiei, Legea nr. 31 / 1990republicat, Legea nr. 64 / 1995 cu modificrile ulterioare).

    Prescripia extinctiv n domeniul drepturilor de creanPotrivit art. 1 alin. 1 din Decretul nr. 167 / 1958, Dreptul de aciune, avnd un obiect

    patrimonial, se stinge prin prescripie dac n-a fost exercitat n termenul prevzut de lege.

    Att prevederile legale, chiar i altele dect Decretul nr. 167 / 1958 (art. 1, 7, 8 i 11)precum i art. 1903 i 1904 Cod civil, art. 12 din Legea nr. 11 / 1991 etc., precum i practica

    judiciar au susinut prescriptibilitatea extinctiv a drepturilor de crean, indiferent deizvorul lor, existnd i numeroase aplicaii ale principiului prescriptibilitii aciunilorpersonale ce nsoesc drepturile de crean.

    Totui sunt unele excepii n acest domeniu:

  • 8/2/2019 60440744 Actul Juridic Civil

    12/128

    - aciunea ce are ca obiect depunerile la C. E. C.;

    - aciunea are ca obiect partea cuvenit din rezerva de prime n asigurrilefacultative de persoane.

    Prescripia extinctiv n domeniul drepturilor reale

    Potrivit art. 21 din Decretul nr. 167 / 1958 se prevede c: Dispoziiile decretului defa nu se aplic dreptului la aciune privitor la drepturile de proprietate, uzufruct, uz,abitaiune, servitute i superficie, ele fiind deci considerate de practica judiciarimprescriptibile extinctiv.

    Astfel sunt imprescriptibile extinctiv:

    - aciunea n revendicare imobiliar, indiferent de forma dreptului de proprietate, eaputnd fi paralizat prin invocarea dobndirii dreptului de proprietate pe calea prescripieiachizitive (uzucapiunii);

    - dreptul la aciunea n revendicare a bunurilor mobile proprietate public;

    - aciunea n partaj, respectiv dreptul coproprietarilor la aciunea de ieire dinindiviziune;

    - dreptul la aciunea negatorie, prin care proprietarul unui bun pretinde ncetareaexercitrii nelegitime a unui drept de uz, uzufruct, abitaie, servitute, superficie, cu privire laun bun al su;

    - aciunea confesorie prin care se urmrete aprarea unui drept de superficie, justificarea imprescriptibilitii are la baz componenta dreptului de superficie, respectivfolosina terenului i proprietatea construciei, plantaiilor.

    Astfel este prescriptibil extinctiv aciunea n revendicare mobiliar a bunurilorproprietate privat, argumentare rezultat din coroborarea art. 21 din Decretul nr. 167 /1958 cu dispoziiile art. 1890 din Codul civil: Toate aciunile reale ct i personale, pe calelegea nu le-a declarat imprescriptibile i pentru care nu s-a definit un termen de prescripie,se vor prescrie prin treizeci de ani, fr ca, cel ce invoc aceast prescripie s fie obligat aproduce vreun titlu, i fr s se poat opune reaua-credin.

    S-au distins n literatura juridic dou situaii:

    - dac proprietarul unui bun mobil proprietate privat s-a desesizat voluntar de la unbun i el se afl n posesia de bun-credin a unui ter, proprietarul innd seama deprevederile art. 1909 alin. 1 Cod civil nu-l poate revendica;

    - dreptul la aciunea n revendicare a bunurilor mobile proprietate privat pierdut(din cauz de for major sau cazuri fortuite), ori furate, fa de cel care le-a gsit sau furatse prescrie n termenul general de prescripie de 30 de ani prevzut de art. 1890 Cod civil,sau n termenul de 3 ani prevzut de art. 1909 alin. 2 Cod civil de la persoane de bun-credin.

    Terul de 3 ani a fost considerat, de decdere i nu de prescripie, neexercitareaciunii n revendicare stingnd nsui dreptul de proprietate al celui neglijent.

    Prevederile art. 1909 se aplic i unor bunuri incorporale care pot fi obiect al posesiei(titlurile la purttor).

  • 8/2/2019 60440744 Actul Juridic Civil

    13/128

    Ca aciuni reale prescriptibile mai sunt urmtoarele:

    - aciunea n revendicare imobiliar prevzut de art. 498 Cod civil care prevedea c:Dac un fluviu sau un ru navigabil sau nu, rupe deodat o parte mare, i care se poaterecunoate, de pmnt, i o lipete la pmntul unui alt proprietar, aceea parte rmne acui a fost pmntul de la care s-a rupt, ns, dac se va reclama n termen de un an;

    - orice cerere de eviciune total sau parial a bunului adjudecat, potrivit art. 561alin. 1 Cod de procedur civil se va prescrie n termenul de 5 ani, din momentul executriiordonanei de adjudecare;

    - aciunea confesorie prin care se revendic un drept real de uzufruct (art. 557 Codcivil), de uz sau abitaie (art. 565 Cod civil), de servitute (art. 639 Cod civil), fiind aplicabilprescripia de 30 de ani potrivit art. 1890 Cod civil.

    Prescripia extinctiv n domeniul drepturilor personale nepatrimoniale

    Mergndu-se pe argumentul de interpretare logic per a contrario din interpretareaart. 1 alin. 1 din Decretul nr. 167 / 1958 potrivit cruia dreptul la aciune avnd un obiectpatrimonial se stinge prin prescripie dac nu a fost exercitat n termenul prevzut de lege,rezult c drepturile personale nepatrimoniale nu sunt supuse prescripiei extinctive, elefiind perpetue i imprescriptibile.

    De la acest principiu al imprescriptibilitii drepturilor personale nepatrimoniale, justificate prin ocrotirea juridic permanent, exist i excepii:

    - aciunea n anulabilitate, potrivit art. 9 din Decretul nr. 167 / 1958 termenul deprescripie pentru anularea unui act juridic civil lovit de nulitate relativ fiind de 3 ani;

    - aciunea n nulitate relativ a cstoriei, care potrivit art. 21 din Codul familiei estesupus unui termen de prescripie de 6 luni de la ncetarea violenei ori descoperirea erorii

    sau a vicleniei ce au condus la ncheierea cstoriei;- aciunea n tgada paternitii, potrivit art. 55 din Codul familiei, ea fiind supus

    unui termen de prescripie de 6 luni de la data cnd tatl a cunoscut naterea copilului;

    - aciunea n stabilirea paternitii care potrivit art. 60 alin. 1 din Codul familieiprescrise n termen de 1 an de la naterea copilului.

    Prescripia instinctiv n anumite situaii juridice speciale

    Din literatura i practica juridic s-au ivit unele situaii speciale privind domeniul deaplicare al prescripiei extinctive, dintre acestea menionnd:

    1. Aprarea dreptului subiectiv pe calea excepiei.Potrivit art. 1 alin. 1 din Decretul nr. 167 / 1958 prescripia are ca efect stingerea

    dreptului la aciune n sens material ns nu reglementeaz aprarea drepturilor subiectivecivile prin mijlocul procedural al excepiei.

    Ideea cultivat de doctrin este aceea c ceea ce este prescriptibil pe cale de aciuneeste prescriptibil extinctiv i pe calea excepiei respectiv:

    - dac dreptul subiectiv civil ce poate fi valorificat pe calea aciunii este prescriptibilextinctiv, i excepia are acelai regim juridic;

  • 8/2/2019 60440744 Actul Juridic Civil

    14/128

    - dac aciunea este imprescriptibil i aprarea dreptului subiectiv civil pe caleaexcepiei este imprescriptibil.

    2. Aciunea n constatare, admisibil n condiiile art. 111 Cod de procedur civil,este considerat imprescriptibil (Exemplificm constatarea nulitii absolute a unui act

    juridic civil).

    3. Aciunile mixte ce au caracterul unor aciuni reale, personale ori n constatare, elefiind supuse prescripiei extinctive n funcie de scopul urmrit la intentarea ei (plata uneicreane, predarea unui imobil, constatarea existenei unui drept, fiind dat de exemplu deastfel de aciune petiia n ereditare).

    4. Dualitatea de aciuni este situaia cnd titularul dreptului subiectiv are posibilitateade a intenta dou aciuni pentru valorificarea dreptului su: o aciune izvort din contract,

    n cazul existenei unui contract de depozit, de mprumut etc. care este supus prescripieiextinctive conform Decretului nr. 167 / 1958 i o aciune real n revendicare bazat pecalitatea de proprietate creia i se aplic prescripia de 30 de ani potrivit art. 1890 Cod civil.

    5. Aciunea n repararea daunelor morale este considerat prescriptibil asemeneadrepturilor patrimoniale de crean, fiind supus prescripiei extinctive din Decretul nr. 167 /1958 sau alte reglementri speciale.

    6. Aciunea care a re ca obiect restituirea prestaiilor ca urmare a anulrii unui act juridic civil este prescriptibil, ncadrndu-se n aciunile bazate pe mbogirea fr justtemei.

    7. Aciunea pentru valorificarea unor drepturi secundare, ce sunt imprescriptibile.Doctrina a definit aceste aciuni ca fiind acele prerogative constnd n puterea de a danatere prin act de formaie unilateral unui efect juridic ce afecteaz i interesele alteipersoane, precum dreptul de alegere, n cazul unei obligaii alternative, dreptul dedenunare unilateral a unui contract.

    Literatura juridic a fcut referire i la aciunea n protecia unor drepturi realeprincipale corespunztoare dreptului de proprietate (transformarea dreptului deadministrare operativ direct n drept de folosin al unui organ sau instituii de stat),aciunile privind cartea funciar (aciunea de rectificare a nscrisurilor de carte funciar cti aciunile n prestaie i justificare tabular, precum i cererea de nscriere a dreptului realimobiliar n cartea funciar) i unde aciunile n materie succesoral (dreptul de opiunesuccesoral, aciunea pentru constatarea masei succesorale, petiia de ereditare etc.).

    7.2. Termenul de prescripie extinctiv

    Ct privete clasificarea termenelor de prescripie extinctiv distingem termenegenerale i termene speciale precum i n funcie de izvorul normativ, termene stabilite deDecretul nr. 167 / 1958, termene stabilite prin alte acte normative (Codul civil, Codulfamiliei, Legea nr. 31 / 1990 republicat privind societile comerciale, etc.).

    Termenele generale de prescripie extinctiv

    Este general acel termen de prescripie care-i gsete aplicaie practic ori de cteori nu-i gsete aplicaie un termen special el fiind prevzut deopotriv pentru persoanelefizice ct i pentru persoanele juridice.

  • 8/2/2019 60440744 Actul Juridic Civil

    15/128

    Astfel, este termenul general de prescripie extinctiv de 3 ani prevzut de art. 3 alin.1 din Decretul nr. 31 / 1958 se aplic tuturor aciunilor personale, care nsoesc drepturisubiective civile de crean, aceasta dac nu sunt stabilite termene speciale de prescripie.

    n principiu tot acest termen de prescripie, de 3 ani i gsete aplicabilitatea i laaciunile patrimoniale cu meniunea c aciunile reale sunt supuse n principiu reglementriiCodului civil.

    Astfel, practica juridic a aplicat termenul general de prescripie extinctiv la: cerereade raport succesoral, aciunea oblic, aciunea paulian (revocatorie), aciunea pentru platacontravalorii fructelor, aciunile n rezoluiunea contractului de vnzare cu clauz de

    ntreinere, etc.

    Un alt termen general de prescripie este cel de 30 de ani, aplicabil aciunilor realecare nsoesc drepturi reale principale prescriptibile extinctiv.

    Acest termen general este stabilit de art. 1890 Cod civil care prevede c: Toateaciunile att reale ct i personale, pe care legea nu le-a declarat neprescriptibile i pentrucare n-a definit un termen de prescripie, se vor prescrie prin treizeci de ani, fr ca cel ceinvoc aceast prescripie s fie obligat a produce vreun titlu i fr s i se poat opunereaua-credin.

    Acest termen general se aplic tuturor aciunilor reale afar de cele imprescriptibile.

    Ct privete executarea silit termenul general de prescripie este de 3 ani, art. 6 dinDecretul nr. 164 / 1958 dispunnd c: Dreptul de a cere executarea silit oricrui titluexecutor se prescrie prin mplinirea unui termen de 3 ani.

    Jurisprudena n aplicarea prevederilor art. 6 din Decretul nr. 167 / 1958 a precizat c:Dreptul de a cere executarea silit a titlurilor executorii privind drepturile de proprietate,uzufruct, uz, abitaiune, servitute i superficie se prescrie ]n termenul prevzut n art. 6 din

    Decretul nr. 167 / 1958 privitor la prescripia extinctiv, vechea hotrre neexecutatpierznd i puterea lucrului judecat.

    Termenele speciale de prescripie extinctiv

    Termenele speciale de prescripie sunt acele termene care se aplic ori de cte orilegea stabilete n mod expres un termen derogatoriu de la termenul general de prescripieextinctiv.

    Ele pot fi mai largi sau mai scurte dect termenul general de prescripie extinctiv isunt prevzute n Decretul nr. 167 / 1958, Cod civil, Codul familiei precum i n alte legispeciale.

    Termene speciale de prescripie cuprinse n Decretul nr. 167 / 1958

    Aceste termene sunt:

    - termenul de 6 luni privind dreptul la aciunea privitoare la viciile ascunse frviclenie (art. 5 din Decretul nr. 157 / 1958);

    - termenul de 2 ani aplicabil unor raporturi de asigurare.

  • 8/2/2019 60440744 Actul Juridic Civil

    16/128

    Art. 3 alin. 2 din Decretul nr. 167 / 1958 dispune c: n raporturile ce izvorsc dinasigurare termenul de prescripie este de doi ani n afara acelor raporturi ce izvorsc dinasigurrile de persoane n care obligaiile devin exigibile prin ajungerea la termen sau prinamortizare cu privire la primele de asigurare datorate n temeiul asigurrilor prin efectullegii, sunt aplicabile dispoziiile art. 22.

    - termenul de 3 ani privitor la prescripia dreptului de aciune referitor la sumeleaflate n depozit la instituiile bancare, potrivit art. 23 alin. 1 din Decretul nr. 167 / 1958.

    Art. 23 alin. 2 din Decretul nr. 167 / 1958 prevede dou excepii:

    a. termenul de prescripie este de 1 an cnd eliberarea sumelor estecondiionat de un act al organului judectoresc sau a altui organ de stat;

    b. termenele de prescripie pentru sumele constituite drept garanie , pebaza normelor legale sau a clauzelor contractuale, sunt cele stabilite nreglementri speciale prin constituirea de garanii.

    - termenul de 60 de zile prevzut de art. 24 din Decretul nr. 167 / 1958 privinddreptul la aciune n restituirea sumelor de bani ncasate pentru spectacolele anulate.

    Termene speciale de prescripie prevzute de Codul civil

    Codul civil prevede mai multe termene speciale de prescripie la raporturile juridiceobligaionale:

    - termenul de 6 luni privind acceptarea succesiunii. Potrivit art. 700 alin. 1 Cod civil:Dreptul de a accepta succesiunea se prescrie printr-un termen de 6 luni socotit de ladobndirea succesiunii;

    - termenul de 6 luni privind prescrierea dreptului la aciune pentru unele serviciiprestate, art. 1903 Cod civil;

    - termenul de un an privind dreptul la aciune al vnztorului pentru complinireapreului i a cumprtorului pentru scderea preului ori pentru anularea contractului,potrivit art. 1334 Cod civil;

    - termenul de un an privind dreptul la aciune pentru unele servicii prestate i mrfurivndute, art. 1904 Cod civil.

    Termene speciale de prescripie extinctiv prevzute de alte legi speciale.

    Putem introduce aici termenele speciale de prescripie prevzute de Codul muncii,precum i de alte legi civile.

    Dintre aceste menionm cu titlu exemplificativ:

    - termenul de 3 ani privitor la aciunea n pretenii bneti prevzut de art. 176 alin.2 din Codul muncii;

    - termenul de 10 ani, prevzut de art. 38 din Legea nr. 61 / 1974 pentru pagubeleCauzate de accident nuclear;

    - termenul de 30 de zile, prevzut de art. 5 alin. 2 din Legea contenciosuluiadministrativ nr. 29 / 1990;

  • 8/2/2019 60440744 Actul Juridic Civil

    17/128

    - termenul de 2 ani prevzut de art. 1 din Decretul nr. 443 / 1972 pentru plata dedaune, cheltuieli sau retribuii datorate pentru asistena sau salvarea navei ori ncrcturii;

    - termenul de 3 ani prevzut de art. 37 alin. final, din Legea nr. 31 / 1990 pentrurestituirea dividendelor pltite cu nclcarea prevederilor legale.

    Termene speciale de prescripie extinctiv aplicabile aciunilor personalenepatrimoniale

    Aceste termene de prescripie, fiind excepii de la regula imprescriptibilitiidrepturilor personale nepatrimoniale, sunt cele prevzute n Codul familiei.

    - termenul de 6 luni prevzut de art. 21 alin. 2 din Codul familiei, privitor laanulabilitatea cstoriei;

    - termenul de 6 luni prevzut de art. 55 alin. 1 din Codul familiei privind aciunea ntgada paternitii;

    - termenul de 1 an prevzut de art. 60 alin. 1 din Codul familiei privind aciunea nstabilirea paternitii.

    7.3. nceputul cursului prescripiei extinctive

    Regula general privind nceputul prescripiei extinctive

    Naterea dreptului la aciune se produce, de regul, n momentul n care titularuldreptului subiectiv nu primete satisfacie sau n momentul n care este nclcat acest drept.

    Reguli speciale privind nceputul prescripiei dreptului la aciune

    Aceste reguli, raportate la prevederile Decretului nr. 167 / 1958 i la celelalte izvoarede drept civil au fost grupate n funcie de urmtoarele situaii:

    . Suspendarea cursului prescripiei extinctive

    Prin suspendarea prescripiei extinctive se nelege aceea modificare a cursuluiacestei prescripii care const n oprirea, de drept, a curgerii termenului de prescripie, petimpul ct dureaz situaiile prevzute de lege, care l pun n imposibilitatea de a aciona petitularul dreptului de aciune.

    Cauzele de suspendare a prescripiei sunt:

    - cauze generale care acioneaz n raporturile dintre orice persoane;

    - cauzele speciale, care acioneaz doar n raporturile dintre anumitepersoane.

    Cauzele generale sunt prevzute n art. 13 din Decretul nr. 167 / 1958, potrivit creiacursul prescripiei se suspend:

    a. ct timp cel mpotriva cruia curge termenul de prescripie este mpiedicat de uncaz de for major s fac acte de ntrerupere;

    b. pe timpul ct creditorul sau debitorul face parte din faptele armate ale Romniei,iar acestea sunt puse pe picior de rzboi.

  • 8/2/2019 60440744 Actul Juridic Civil

    18/128

    Cauzele speciale de suspendare a cursului prescripiei extinctive sunt prevzute deart. 13 i 14 din Decretul nr. 167 / 1958:

    - prescripia se suspend pn la rezolvarea reclamaiei administrative fcut de cel ndreptit cu privire la despgubiri sau restituiri n temeiul unui contract de transport saude prestare a serviciilor de pot i telecomunicaii, n cel mai trziu pn la expirareatermenului de 3 luni socotit de la nregistrarea cererii (art. 13 lit. c din Decretul nr. 167 /1958);

    - prescripia se suspend ntre prini sau tutor i cel ce se afl sub ocrotirea lui; ntre curator i acei pe care i reprezint; precum i ntre orice alt persoan care n temeiullegii sau al hotrrii judectoreti, administreaz bunurile altora i cei ale cror bunuri suntastfel administrate, prescripia nu curge ct timp socotelile nu au fost date i aprobate (art.14 alin. 1 din Decretul nr. 167 / 1958) i prescripia nu curge ntre soi n timpul cstoriei(art. 14 alin. 3 din Decretul nr. 167 / 1958).

    Prescripia nu se va mplinii totui nainte de expirarea unui termen de 6 luni, socotitde la data ncetrii cauzei de suspendare, cu excepia prescripiilor mai scurte de 6 luni care

    nu se vor mplinii dect dup expirarea unui termen de o lun de la suspendare.Efectul special al suspendrii prescripiei extinctive const n prelungirea momentului

    mplinirii termenului de prescripie cu perioada ct dureaz cauza de suspendare aprescripiei, iar n anumite cazuri prevzute de lege, chiar cu o perioad n plus (cnd pnla mplinirea termenului de prescripie a rmas mai puin de 1 lun, respectiv de 6 luni).

    . ntreruperea prescripiei extinctive

    ntreruperea prescripiei extinctive este definit ca modificarea cursului acesteia careconst n nlturarea prescripiei scurs nainte de apariia unei cauze ntreruptive i

    nceperea unei alte prescripii extinctive.

    Art. 16 din Decretul nr. 167 / 1958 prevede cele trei cazuri n care se ntrerupeprescripia: Prescripia de ntrerupere: a) prin recunoaterea dreptului a crei aciune seprescrie fcut de cel n folosul creia curge prescripia ; b) prin introducerea unei cereride chemare n judecat ori de arbitrare, chiar dac cererea a fost introdus la o instannecompetent; c) printr-un act nceptor de executare (este vorba de o cauz de

    ntrerupere a prescripiei dreptului de a cere executarea silit, s. n.).

    Prescripia nu este ntrerupt dac s-a pronunat ncetarea procesului, dac cerereade chemare n judecat sau executare a fost respins, anulat sau dac s-a perimat, oridac cel care a fcut-o a renunat la ea.

    Cererea de chemare n judecat trebuie s fie efectiv, s fie admis respectiv s nufie retras, anulat ca netimbrat ori perimat.

    Efectele ntreruperii extinciei extinctive

    Efectele ntreruperii prescripiei extinctive sunt stabilite de art. 17 din Decretul nr.167 / 1958: ntreruperea terge prescripia nceput nainte de a se ivi mprejurarea care a

    ntrerupt-o.

    Dup ntrerupere ncepe s curg o nou prescripie.

    n cazul n care prescripia a fost ntrerupt printr-o cerere de chemare n judecat oride arbitraj sau printr-un act de executare, noua prescripie nu ncepe s curg ct timp

  • 8/2/2019 60440744 Actul Juridic Civil

    19/128

    hotrrea de admitere a cererii nu a rmas definitiv sau n cazul executrii, pn la mplinirea ultimului act de executare.

    . Repunerea n termenul de prescripie

    Conform art. 19 din Decretul nr. 167 / 1958: Instana de judecat poate, n cazul n

    care constat ca fiind temeinic justificate cauzele pentru care termenul de prescripie a fostdepit, s dispun, chiar din oficiu, judecarea sau rezolvarea aciunii ori, dup caz, s ncuviineze executarea silit.

    n cazul acesta, instana l repune pe titularul dreptului n termenul de prescripieconsidernd c, titularul dreptului a acionat n termen. Cu toate c n realitate, termenul afost depit, instana consider c depirea a fost determinat de motive apreciate ca fiindtemeinic justificate.

    Legiuitorul nu precizeaz cauzele de repunere n termen, lsndu-le la apreciereainstanei, cu condiia ca acestea s fie temeinic justificate.

    Cererea de repunere n termen precum i cererea de chemare n judecat trebuiescintroduse de partea interesat n cel mult o lun de la data ncetrii cauzelor care justificdepirea termenului de prescripie.

    Repunerea n termen are ca efect prelungirea termenului de prescripie cu perioadact au durat cauzele temeinic justificate care au dus la depirea termenului de prescripiela care se adaug o perioad de cel mult o lun pentru introducerea cererii de repunere ntermen i a cererii de chemare n judecat. Repunerea n termen trebuie s fie admis deinstan prin hotrre motivat.

    . Calculul termenelor de prescripie extinctiv

    Decretul nr. 167 / 1958 reglementeaz numai durata i momentul de ncepere, nu i

    modul de calcul al termenelor de prescripie extinctiv.Potrivit art. 1987 Cod civil: Termenul prescripiei se calculeaz pe zile i nu pe ore.

    Prin urmare, ziua n cursul creia prescripia ncepe nu intr n calcul.

    Art. 1888 Cod civil prevede c ziua: ncepe de la miezul nopii i se finete (sesfrete, s. n.) la miezul nopii urmtoare, iar art. 1889 Cod civil menioneaz c:prescripia nu se socotete dect prin mplinirea celei din urm zile a termenului definitprin lege.

    Potrivit art. 101 alin. 3 Cod de procedur civil: Termenele statornicite pe ani, lunisau sptmni se sfresc n ziua anului, lunii sau sptmnii corespunztoare zilei deplecare, iar alin. 4 din acelai text menioneaz c: Termenul care, ncepnd cu 29, 30 sau31 ale lunii, se sfrete ntr-o lun care nu are asemenea zi, se va socoti mplinit n ziuacea din urm a lunii.

  • 8/2/2019 60440744 Actul Juridic Civil

    20/128

    CIVIL ANUL II 2. DREPTUL DE PROPRIETATE - NOIUNI GENERALE

    Vom defini dreptul de proprietate, ca fiind acel drept real, care confer titularuluiatributele de posesie, folosin i dispoziie asupra unui bun, atribute pe care numai el lepoate exercita n plenitudinea lor, n putere proprie i n interesul propriu, cu respectareanormelor juridice n vigoare.

    Exercitarea dreptului de proprietate comport punerea n valoare de ctre proprietara trei atribute : posesia, folosina i dispoziia - care constituie coninutul juridic al dreptuluide proprietate.

    Posesia const n prerogativa conferit proprietarului de a stpni n fapt, direct inemijlocit bunuri ce constituie obiect al dreptului de proprietate, prin putere proprie i ninteres propriu (sau de a consimi ca stpnirea de fapt asupra bunului s se fac n numelei n interesul lui, de ctre o alt persoan).

  • 8/2/2019 60440744 Actul Juridic Civil

    21/128

    Folosina const n prerogativa conferit proprietarului de a utiliza bunul n interesulsu propriu i se a-i percepe fructele i veniturile pe care le poate obine de pe urmafolosinei sale.

    Dispoziia const n prerogativa conferit proprietarului de a dispune cu privire la

    fiina juridic sau material a bunurilor ce constituie obiect al dreptului de proprietate;dispoziia are dou laturi :

    - una juridic, prin intermediul creia proprietarul poate nstrina bunul sau poateconstitui asupra sa unele drepturi reale n favoarea altei persoane;

    - una material, prin intermediul creia proprietarul poate consuma sau distrugesubstana bunului ce-i aparine ca titular al dreptului de proprietate.

    Dreptul de proprietate constituie o unitate a celor trei atribute, pe care titularul leexercit fie direct i nemijlocit, prin putere proprie i n interes propriu, fie indirect imijlocit, prin intermediul persoanelor n favoarea crora el a constituit anumite drepturireale, conferindu-le puterea de a se bucura de unele din prerogativele dreptului su. Prinurmare, dei, de regul, toate atributele dreptului de proprietate sunt exercitate direct dectre proprietar nu este exclus posibilitatea exercitrii unora dintre ele, sau chiar ntotalitatea lor de ctre o alt persoan dect proprietarul. Cu toate acestea, va consideratproprietar numai acela care exercit atributele dreptului de proprietate n puterea saproprie i n interesul su propriu, iar orice alt persoan dect proprietarul, care exercitatributele dreptului de proprietate n virtutea puterilor conferite de proprietar, deci nu nputere proprie, nu va avea calitatea de proprietar (ex. locatarul, comodatarul,uzufructuarul).

    Aa dup cum am vzut cu ocazia prezentrii coninutului raportului juridic civil,drepturile patrimoniale se mpart n drepturi reale i drepturi de crean, iar drepturile reale,

    n funcie de corelaia ce exist ntre ele se subdivid n drepturile reale principale (din careface parte dreptul de proprietate i dezmembrmintele ei) i drepturi reale accesorii (dincare fac parte dreptul de gaj, dreptul de ipotec, privilegiile i dreptul de retenie).

    n cuprinsul capitolului rezervat drepturilor reale vom prezenta numai drepturile realeprincipale, urmnd ca aceste accesorii s fie prezentate n capitolul rezervat obligaiilorcivile, deoarece ele constituie n acelai timp i garanii reale ale obligaiilor.

    Caracterele dreptului de proprietate, prin care se deosebete de toate celelaltedrepturi reale sunt urmtoarele:

    a)este absolut i inviolabil, fiind recunoscut titularului su n raporturile acestuia cuterii, care sunt obligai s nu fac nimic de natur a-l nclca. Conform art. 135 pct. 5 dinConstituie "proprietatea privat este n condiiile legii inviolabil", deci dreptul deproprietate nu poate fi nclcat de nimeni, aceast interdicie impunndu-se cu aceeai fori statului.

    Ea cunoate, totui dou excepii :

  • 8/2/2019 60440744 Actul Juridic Civil

    22/128

    - anumite bunuri imobile pot sa fie expropriate, n condiiile legii, pentru cauza deutilitate public.

    Prin expropriere se nelege trecerea n proprietatea public, prin hotrre judectoreasc, sau actul altei autoriti competente, a unor bunuri imobile aflate n

    proprietatea particular (a se vedea art. 41 al. 3 din Constituie i art. 481 C. civ.);- subsolul oricrei proprieti imobiliare poate fi folosit i exploatat pentru lucrri de

    interes general (art. 41 al. 4 din Constituie);

    b) este deplin i exclusiv conferind titularului su "plena potestas", adic toate celetrei atribute : posesia, folosina i dispoziia, care sunt, totodat nu numai depline, ci iindependente de orice puteri ale altei persoane asupra bunului respectiv, n afar decazurile cnd proprietatea este dezmembrat.

    c) este perpetuu i transmisibil, adic nelimitat n timp i dureaz atta vreme ctexist bunul care face obiectul su, nepierzndu-se prin neuz (neexercitare); poate fitransmis ntre vii, n condiiile legii i pentru cauz de moarte. Nu are caracter transmisibildreptul de proprietate asupra bunurilor scoase din circuitul civil.

    Structura actual a dreptului de proprietate n Romnia poate fi evideniat saustabilit n funcie de anumite criterii :

    a) dup subiectele dreptului de proprietate, distingem : dreptul de proprietateaparinnd persoanelor fizice i respectiv, dreptul de proprietate ai crui titulari suntpersoanele juridice;

    b) dup modurile de dobndire, putem distinge :

    - dreptul de proprietate dobndit prin acte juridice i dreptul de proprietate dobnditprin fapte juridice;

    - dreptul de proprietate dobndit n raporturile dintre vii i dreptul de proprietatedobndit pentru cauze de moarte;

    - dreptul de proprietate originar, dobndit prin moduri originare de dobndire aproprietii, i drept de proprietate derivat, dobndit prin moduri derivate de dobndire aproprietii;

    c) dup regimul su juridic, dreptul de proprietate se prezint sub dou forme : dreptde proprietate public i drept de proprietate privat, ambele forme fiind consacrate n art.135 pct. 2 din Constituia Romniei.

    d) n funcie de titularul su, proprietatea privat se mparte n :

    - proprietate particular aparinnd persoanelor fizice i persoanelor juridice;

    - proprietate privat a statului i unitilor administrativ-teritoriale.

  • 8/2/2019 60440744 Actul Juridic Civil

    23/128

    3. DEZMEMBRMINTELE DREPTULUI DE PROPRIETATEA

    3.1. Dreptul de uzufruct, uz i abitaie

    a) Dreptul de uzufruct este acel dezmembrmnt al dreptului de proprietate, princare uzufructuarul exercit atributele de posesie i folosin asupra unor bunuri aparinndnoului proprietar, culegnd i fructele acestora, cu obligaia de a conserva substanabunurilor. El are un caracter temporar, deoarece atunci cnd este constituit n favoarea uneipersoane fizice, poate fi cel mult viager, iar cnd este constituit n favoarea unei persoane

    juridice, nu poate depi 30 de ani; el este totodat i incesibil, n sensul c nu poate fi nstrinat de uzufructuar, care are doar dreptul s cedeze altei persoane beneficiul su(emolumentul uzufructului). n principiu el se poate constitui numai asupra bunurilorneconsumptibile, trebuind s li se confere substana, ns se poate constitui i asuprabunurilor consumptibile, cnd se vor restitui bunuri de aceeai cantitate i valoare.

    b) Dreptul de uz este acel dezmembrmnt al dreptului de proprietate, prin careuzuarul exercit atributele de posesie i de folosin asupra unor bunuri aparinnd alteipersoane, culegnd i fructele acestora, pe care le poate folosi numai pentru satisfacereanevoilor sale i ale familiei sale, cu obligaia de a conserva substana bunurilor.

    Titularul acestui drept poate fi numai o persoan fizic, iar acesta nu poate nstrinabeneficiul (emolumentul) su. El se dobndete, se exercit i se stinge dup regulileuzufructului.

    c) Dreptul de abitaie este acel dezmembrmnt al dreptului de proprietate, princare titularul su exercit atributele de posesie i folosin asupra unei locuine aparinndaltei persoane, pentru satisfacerea trebuinelor locuit ale lui i ale familiei sale.

    Se poate constitui prin contract sau testament, ns i prin lege- care recunoate unastfel de drept soului supravieuitor asupra casei care a aparinut soului precedat, timp deun an de la decesul acestuia (cu condiia ca n aceast perioad s nu se recstoreasc).

    3.2. Dreptul de superficie

    Dreptul de superficie este acel dezmembrmnt al dreptului de proprietate, prin caresuperficiarul exercit atributul de folosin asupra unui teren aparinnd altei persoane, pecare are n proprietate o construcie sau o plantaie, ori o lucrare, pe durata existeneibunurilor pe care le are n proprietate.

    Dreptul de superficie prezint urmtoarele caractere juridice :- este un drept real imobiliar avnd ca obiect ntotdeauna un bun imobil, adic o

    suprafa de teren;

    - este un drept perpetuu, n sensul c exist atta timp ct dureaz construcia,plantaia, sau lucrarea ce se afl n proprietatea altei persoane, dect titularul terenului; elnu se poate stinge prin neexercitare;

    - este un drept imprescriptibil extinctiv; aciunea n revendicare poate fi introdusoricnd pn la stingerea nsui a dreptului de superficie.

  • 8/2/2019 60440744 Actul Juridic Civil

    24/128

    Dreptul de superficie poate fi dobndit prin convenie, testament, act de concesiune,uzucapiune sau direct prin lege.

    3.3.Dreptul de servitute

    Dreptul de servitute este un drept real principal, derivat, perpetuu i indivizibil,constituit asupra unui imobil proprietate privat, numit fond aservit sau dominat - pentruuzul i utilitatea altui imobil - numit fond dominant - aparinnd unui alt proprietar, fiindreglementat n articolele 576-643 C. civ.

    Ca urmare a exercitrii dreptului de servitute, rezult unele drepturi i obligaii, attpentru proprietarul fondului dominant (s fac toate lucrrile necesare pentru a se servi deservitute i a o pstra i s se foloseasc de servitute conform titlului su, fr a faceschimbri mpovrtoare pentru fondul aservit), ct i pentru proprietarul fondului aservit( s nu fac nimic spre a scdea sau ngreuna exercitarea servituii).

    Codul civil clasific servituile n funcie de mai multe criterii, i anume :

    a) dup modul de exercitare, servituile pot fi :

    - continue (cele pentru a cror exercitare i existen nu este nevoie de fapta actuala omului : servitutea de scurgerea apelor de ploaie; servitutea de vedere);

    - necontinue (cele pentru a cror exercitare i existen este absolut necesar faptaactual a omului; servitutea de a lua ap din fntn, de a pate animalele i alteleasemenea);

    b) dup modul n care se manifest, servituile sunt :

    - aparente (cele care se cunosc datorit unor semne exterioare, precum o u, ofereastr, un canal, o crare, o plantaie);

    - neaparente (a cror existen nu poate fi cunoscut printr-un semn exterior saulucrare exterioar vizibil - ex. servitutea de a nu cldi sau de a nu zidi dect pn la oanumit distan sau nlime, servitutea de a nu planta la o distan mai mic dect ceaprevzut de lege);

    c) dup obiectul lor, servituile sunt :

    - pozitive, care ndreptesc pe proprietarul fondului dominant s fac n mod direct,

    acte de folosin asupra fondului aservit (servitutea de trecere, de a lua ap);- negative, care impun anumite restricii sau limitri n exercitarea dreptului de

    proprietate (servitutea de a nu cldi etc.).

    Servituile mai pot fi urbane sau rurale, dup cum sunt stabilite n folosul unei cldirisau cel al unui teren.

    d) dup originea sau modul lor de constituire sunt recunoscute trei mari categorii deservitui :

  • 8/2/2019 60440744 Actul Juridic Civil

    25/128

    - servitui naturale, care i au originea n situaia natural a fondurilor (servitutea descurgere a apelor naturale, de grniuire i de ngrdire a proprietii);

    - servitui legale, care se stabilesc prin lege, n considerarea utilitii publice ori ninteresul comun al proprietarilor unor imobile vecine (servitutea cu trecere n cazul locului

    nfundat, servitutea picturilor din strein, a distanei plantaiilor etc.);- servitui stabilite prin fapta omului care se constituie prin titlu (convenie sau

    testament), uzucapiune, sau prin destinaia proprietarului.

    3.4. Dreptul real de folosin funciar

    Dreptul de folosin funciar este acel drept real temporar, intuitu personae,inalienabil, dezmembrmnt al dreptului de proprietate, care confer titularului posesia ifolosina funciar, asupra unor terenuri agricole, aflate n proprietatea comunelor, oraelori municipiilor, constituit prin acte administrative individuale.

    Titularii acestui drept sunt numai persoane fizice, care fac parte din categoriasalariailor serviciilor publice comunale; ei nu beneficiaz de atributul de dispoziie asupraterenului agricol ce le-a fost atribuit.

    Dreptul de folosin poate nceta n cazul interveniei uneia din urmtoarele mprejurri :

    - titularul folosinei funciare nu mai are calitatea de salariat din categoria personaluluide specialitate din serviciile publice comunale sau prsete definitiv localitatea respectiv;

    - decesul beneficiarului;

    - nerespectarea obligaiilor de a cultiva i proteja solul, care revin din dispoziiile Legiifondului funciar.

    4. MODURILE GENERALE DE DOBNDIRE A DREPTULUI DE PROPRIETATE I ACELORLALTE DREPTURI REALE

    4.1. Noiuni generale

    Sintagma "moduri de dobndire a dreptului de proprietate", desemneaz totalitatea

    mijloacelor reglementate de lege - acte juridice i fapte juridice - prin care se poate dobndidreptul de proprietate (indiferent de forma sub care se prezint) i celelalte drepturi reale,derivate din dreptul de proprietate (dezmembrmintele dreptului de proprietate).

    Modurile generale de dobndire a proprietii sunt urmtoarele :

    - contractul sau convenia translativ sau constitutiv de drepturi reale;

    - succesiunea legal i testamentar;

    - uzucapiunea sau prescripia achizitiv;

  • 8/2/2019 60440744 Actul Juridic Civil

    26/128

    - posesia de bun credin a bunurilor mobile;

    - accesiunea;

    - tradiiunea;

    - ocupaiunea.4.2. Convenia sau contractul

    Contractul este acordul de voin realizat ntre dou sau mai multe persoane, cuintenia de a produce efecte juridice.

    Ne intereseaz acele contracte prin care se transmite un drept de proprietate sau seconstituie un anumit drept real : vnzarea-cumprarea, schimbul, donaia i renta viager(prezentrii acestor contracte i-am consacrat capitolul V din prezenta lucrare).

    Codul civil, prin art. 971 consacr principiul consensualismului, contractulconsiderndu-se valabil ncheiat prin simplul acord de voin al prilor, cu toate acesteapentru valabilitatea contractului de donaie, Codul civil prevede obligativitatea respectriiunei solemniti, care const n forma nscrisului autentic sau dup caz, n remitereamaterial a bunului donat. Tot astfel terenurile (conform Legii nr. 18/19991) pot fi

    nstrinate prin acte ntre vii ncheiate n form autentic.

    4.3. Prescripia achizitiv sau uzucapiunea

    Uzucapiunea este un mod originar de dobndire a dreptului de proprietate sau a altordrepturi reale asupra unui bun imobil, prin exercitarea unei posesii utile asupra sa, ncondiiile i termenele prevzute de lege.

    Uzucapiunea opereaz n mod diferit, n funcie de regimul publicitii imobiliare: nteritoriile n care publicitatea imobiliar se realizeaz prin registre de transcripii i inscripii(Moldova, Oltenia, Dobrogea, Muntenia), uzucapiunea opereaz n condiiile stabilite deCodul civil; n teritoriile n care publicitatea imobiliar se realizeaz prin cri funciare(Transilvania, Banat i Bucovina), uzucapiunea opereaz n condiiile stabilite prin Legeanr.115/1938.

    Uzucapiunea n sistemul Codului civil opereaz dac sunt ndeplinite urmtoareledou condiii :

    - dobnditorul s exercite o posesie util (neviciat) asupra unui bun imobilaparinnd unei alte persoane;

    - exercitarea posesiei s dureze o perioad prevzut de lege.

    Perioada prevzut de lege pentru exercitarea posesiei este diferit n funcie debuna sau de reaua credin a posesorului i de existena sau inexistena titlului deproprietate, astfel :

    - este de 10 pn la 20 de ani, n cazul n care posesia se ntemeiaz pe un just titlusau just cauz, iar posesorul este de bun credin;

  • 8/2/2019 60440744 Actul Juridic Civil

    27/128

    - este de 30 de ani, indiferent dac posesorul este de bun sau de rea credin (fr afi un simplu detentor), ori dac posed sau nu un just titlu.

    Prin "just titlu" se nelege un titlu translativ de proprietate, care este viciat n privinaformei sau nu eman de la adevratul proprietar, fr ca posesorul s tie acest lucru, iar

    prin "buna credin" se nelege eroarea posesorului asupra calitii transmitorului, nmomentul dobndirii bunului n posesie.

    Termenul de 10 ani se aplic n cazul n care adevratul proprietar locuiete n razateritorial a Tribunalului judeean unde se afl imobilul, iar cele de 20 de ani n cazul n carelocuiete n afara razei teritoriale respective; termenul de 20 de ani se reduce, dacadevratul proprietar a locuit o parte din durat n acelai jude, un an locuit n acelai

    jude, valornd doi ani locuii n alt jude.

    Codul civil prevede i posibilitatea jonciunii posesiunilor, respectiv a unirii posesiuniiactuale cu posesiunile anterioare, care opereaz astfel :

    - cnd ambele posesiuni sunt de bun sau de rea credin, uzucapiunea opereaz,dup caz, n 10 - 20 de ani sau n 30 de ani;

    - cnd uzucapantul este de rea credin, iar autorul su a fost de bun credin,termenul de 30 de ani se reduce cu numrul de ani ct a posedat autorul su cu buncredin;

    - cnd uzucapantul a posedat cu bun credin, iar autorul su a posedat cu reacredin, termenul va fi de 10 - 20 de ani, respectiv de 30 de ani, dac va face jonciuneaposesiunilor, urmnd a fi aleas soluia cea mai avantajoas.

    i n cazul prescripiei achizitive (uzucapiunii) pot interveni aceleai cauze de ntrerupere sau suspendare a termenelor de prescripie, ca i n cazul prescripiei extinctive,i acestea produc efecte identice, cu precizarea c, la cauzele de ntrerupere, se maiadaug nc dou cauze de ntrerupere "natural".

    - cnd posesorul este i rmne lipsit, mai mult de un an, de folosina bunului,indiferent cine l-a deposedat;

    - cnd bunul, cu privire la care se exercit posesia este declarat imprescriptibil dectre lege (caz cnd posesia se stinge definitiv i irevocabil).

    Prin mplinirea uzucapiunii, dreptul de proprietate al fostului proprietar se stinge i,concomitent, se nate un nou drept de proprietate n favoarea uzucapantului, care devineproprietar din momentul nceperii posesiunii utile.

    Uzucapiunea, n sistemul Legii nr. 115/1938 opereaz numai n mod excepional, nurmtoarele dou cazuri :

    - n cazul n care s-au nscris n cartea funciar, fr cauz legitim, adic pe bazaunui titlu nevalabil, drepturi reale ce pot fi dobndite prin uzucapiune, caz n care ele vor

  • 8/2/2019 60440744 Actul Juridic Civil

    28/128

    rmne valabil dobndite, dac titularul dreptului nscris, le-a posedat cu bun credin,potrivit legii, timp de 10 ani;

    - n cazul n care o persoan a posedat un bun imobil, n condiiile legii, timp de 20 deani de la moarte titularului dreptului de proprietate intabulat, caz n care va putea cere

    nscrierea pe numele su a dreptului.Pot fi dobndite prin uzucapiune numai bunurile imobile care se afl n proprietatea

    privat, indiferent c titularul dreptului de proprietate este statul, o unitate administrativ-teritorial, regie autonom, societate comercial sau persoan fizic.

    Nu pot fi dobndite pe aceast cale bunuri imobile care fac parte din domeniul publicnaional i din domeniul public local, acestea fiind scoase din circuitul civil general.

    4.4. Posesia de bun credin

    Posesia de bun credin este reglementat prin dispoziiile articolului 1909 C. civ.,potrivit cruia "lucrurile mictoare se prescriu prin faptul posesiunii lor, fr s fie trebuinde vreo curgere de timp"; aceasta nseamn c posesorul de bun credin al unui buncorporal mobiliar, devine proprietarul acestuia, prin nsui faptul intrrii sale n posesie.

    Condiiile aplicrii art. 1909 C. civ., respectiv a dobndirii dreptului de proprietateasupra bunurilor mobile prin posesia de bun credin sunt :

    - proprietarul s fie desistat de bun voie de lucrul su, ncredinndu-l altei persoane(n calitate de depozitar, comodatar, etc.);

    - o ter persoan s dobndeasc posesia util (neviciat) asupra lucrului respectiv,exercitnd asupra sa o posesie de bun credin (s nu aib cunotin c a dobndit bunulde la un neproprietar), fr a fi necesar existena unui just titlu;

    - s fie vorba despre bunuri mobile corporale care sunt posedate n mod individual is nu fie declarate inalienabile prin lege.

    4.5. Accesiunea

    Accesiunea este un mod de dobndire a drepturilor reale, ce const n ncorporareamaterial a unui lucru mai puin important ntr-un lucru mai important i n virtutea creia,dac cele dou lucruri au aparinut unor proprietari diferii, proprietarul lucrului maiimportant dobndete dreptul de proprietate i asupra lucrului mai puin important

    ncorporat.

    Dup obiectul principal la care se refer, accesiunea poate fi : imobiliar i mobiliar;cea imobiliar, la rndul su poate fi : natural i artificial.

    Accesiunea imobiliar natural este aceea care se realizeaz fr intervenia omului, n urmtoarele cazuri :

  • 8/2/2019 60440744 Actul Juridic Civil

    29/128

    - aluviunile, adic creterile de pmnt care se fac succesiv i pe nesimite pemalurile apelor curgtoare, se cuvin proprietarului fondului riveran (art. 495 C. civ);

    - avulsiunile, adic adugirea la un teren a unei buci de pmnt smuls brusc de laun alt teren, prin aciunea unei ape curgtoare, se cuvin proprietarului terenului la care s-a

    produs alipirea, ns fostul proprietar o poate revendica n termen de un an (art. 498 C.civ.);

    - insulele i prundiurile, care se formeaz n rurile neplutitoare i nenavigabile, suntale proprietarului fondului pe care ele s-au format (art. 500 C. civ.);

    - animalele semislbatice (porumbei, albine etc.), devin proprietatea titularuluiterenului pe care s-au aezat, ct timp rmn pe acel teren (art. 503 C. civ.).

    Accesiunea imobiliar artificial este aceea care se realizeaz cu intervenia omului iimplic obligaia proprietarului ce beneficiaz de ea, s plteasc despgubiri celui ndetrimentul cruia a operat; ea are loc n urmtoarele cazuri :

    - proprietarul unui teren, care a fcut construcii, plantaii sau alte lucrri cumateriale strine, va dobndi proprietatea acestora, cu obligaia de a-l despgubi peproprietarul materialelor (art. 493 C. civ.);

    - proprietarul unui teren, pe care o alt persoan a fcut construcii, plantaii sau altelucrri cu materialele sale, devine proprietarul acestora, cu obligaia de a-l despgubi peproprietarul materialelor (art. 494 C. civ.).

    Accesiunea mobiliar const n unirea prin ncorporare a dou lucruri mobile careaparin unor proprietari diferii, unire prin efectuarea creia, se formeaz un lucru mobil nou

    ce revine proprietarului lucrului celui mai important dintre cele reunite, cu obligaia de a-ldespgubi pe proprietarul lucrului mai puin important; ea se prezint n cazul adjonciunii,specificaiunii i amestecului sau confuziunii (art. 504, 208, 509, 511 i 512 C. civ.).

    4.6. Ocupaiunea

    Ocupaiunea este un mod de dobndire a drepturilor reale, ce const n luarea nposesie a unui bun care nu aparine nimnui, fiind fr stpn. n prezent acest mod dedobndire a dreptului de proprietate se ntlnete n cazul vnatului sau a petelui capturat

    n condiii legale, ca i n cazul dobndirii unor bunuri ce se afl la dispoziia oricrorpersoane care doresc s le consume (ex.: apa din izvoarele naturale).

    Tradiiunea adic predarea material (efectiv) a lucrului, constituie n prezent unmod de dobndire a dreptului de proprietate, numai n privina darurilor manuale (donaiicurente i de mic importan), implicit n privina titlurilor de valoare "la purttor".

    5. MODALITILE DREPTULUI DE PROPRIETATE

  • 8/2/2019 60440744 Actul Juridic Civil

    30/128

    Dreptul de proprietate este pur i simplu, cnd are ca titular o singur persoan, afost dobndit n mod sigur i irevocabil, existena sa nedepinznd de un eveniment sau o

    mprejurare viitoare, care ar putea s-l desfiineze, prin rezoluiune, revocare sau anulare.

    Dreptul de proprietate afectat de modaliti este acel drept de proprietate asupra

    unuia sau mai multor bunuri care, fie c aparine simultan i concomitent la dou sau maimulte persoane, fie c existena lui viitoare n patrimoniul titularului actual depinde de uneveniment sau de o mprejurare prevzut de lege sau stabilit prin voina omului.

    Din punct de vedere al modalitilor ce-l pot afecta, dreptul de proprietate poate fi :

    - drept de proprietate comun;

    - drept de proprietate rezolubil sau revocabil;

    - drept de proprietate anulabil.

    a) Dreptul de proprietate comun se caracterizeaz prin aceea c un bun, sau maimulte bunuri, aparin n proprietatea a dou sau mai multe persoane, care i pot exercita mpreun, simultan i concomitent, toate prerogativele recunoscute prin lege oricruiproprietar.

    Proprietatea comun are dou forme :

    - dreptul de proprietate pe cote-pri;

    - dreptul de proprietate n devlmie.

    b) Dreptul de proprietate rezolubil sau revocabil se caracterizeaz prin aceea c,

    existena sa n patrimoniul dobnditorului este nesigur, putnd fi desfiinat, pentru a serentoarce, de regul, n patrimoniul nstrintorului, depinznd de realizarea saunerealizarea acelui eveniment.

    c) Dreptul de proprietate anulabil este acel drept de proprietate, dobndit printr-unact juridic translativ de proprietate, lovit de nulitate relativ sau anulabil.

    6. ACIUNEA N GRNIUIRE, ACIUNEA NEGATORIE, ACIUNEA CONFESORIEI ACIUNEA N PRESTAIE TABULAR

    Aciunea n grniuire este aciunea prin care reclamantul cere instanei de judecat s determine prin semne exterioare, ntinderea a dou fonduri nvecinate i liniade hotar dintre ele, pe baza unei hotrri judectoreti. Ea are un caracter imprescriptibil,putnd fi utilizat i pentru aprarea altor drepturi reale.

    Aciunea negatorie este aciunea prin care reclamantul cere instanei de judecats stabileasc, prin hotrre judectoreasc, c o alt persoan (prtul), nu are vreundezmembrmnt al dreptului de proprietate asupra bunului su i s-l oblige la ncetareaexercitrii lui nelegitime. Ea are un caracter imprescriptibil i are ca obiect aprareadreptului de proprietate mpotriva exercitrii nelegitime a dezmembrmintelor sale.

  • 8/2/2019 60440744 Actul Juridic Civil

    31/128

    Aciunea confesorie este aciunea prin care reclamantul cere instanei de judecats stabileasc, prin hotrre judectoreasc, c el este titularul unui dezmembrmnd aldreptului de proprietate asupra unui bun aparinnd altei persoane (prtul), i s-l obligepe proprietar a-i permite exercitarea sa. Este prescriptibil n 30 de ani i are ca obiectaprarea dezmembrmintelor dreptului de proprietate.

    Aciunea n prestaie tabular este aciunea real prin care, cel ndreptit s-iintabuleze n Cartea funciar un drept real imobiliar, cere instanei judectoreti s dispun

    nscrierea acelui drept n Cartea funciar, dac cel obligat refuz s predea nscrisul necesarpentru strmutarea sau constituirea dreptului respectiv n favoarea sa. Hotrrea

    judectoreasc are rolul de a substitui nscrisul respectiv i servete la intabularea dreptuluireal n favoarea reclamantului. Hotrrea judectoreasc nu reprezint ns titlul deproprietate, deoarece n sistemul crilor funciare transferul dreptului de proprietate seproduce numai prin nscrierea sa n Cartea funciar.

    7. ACIUNEA N REVENDICARE

    Aciunea n revendicare este acea aciune real, prin care reclamantul cere instaneide judecat s i se recunoasc dreptul de proprietate asupra unui bun determinat i, pe calede consecin, s-l oblige pe prt la restituirea posesiei bunului (este aciuneaproprietarului neposesor mpotriva posesorului neproprietar). Aciunea n revendicare este oaciune real, deoarece poate fi introdus mpotriva oricrei persoane care ncalc dreptulde proprietate i se ntemeiaz pe dreptul de proprietate i, totodat are un caracterpetitoriu, fiind un mijloc direct de aprare a acestui drept. n acelai timp este iimprescriptibil sub aspect extinctiv, i orict timp ea nu ar fi exercitat, nu se atinge dect

    odat cu stingerea dreptului de proprietate (cnd o alt persoan l-a dobndit prinuzucapiune i posesie de bun credin).

    Aciunea n revendicare poate fi introdus de titularul dreptului de proprietate. Cndun bun constituie proprietatea comun a dou sau mai multe persoane, aciunea nrevendicare trebuie s fie introdus de ctre toi coprtaii mpreun.

    Admiterea aciunii de revendicare are ca efect recunoaterea dreptului de proprietateal reclamantului i obligarea prtului la restituirea bunului adevratului proprietar, pentrua-i putea exercita normal i deplin dreptul de proprietate. Restituirea bunului are loc nnatur i liber de sarcinile pe care prtul le-ar fi constituit n favoarea unor tere persoane,

    iar daca nu poate fi restituit bunul n natur prtul va fi obligat la plata unui echivalentbnesc.

    n cazul bunurilor frugifere, fructele urmeaz a se restitui numai dac prtul este derea credin, posesorul de bun credin dobndind dreptul de proprietate asupra fructelor.Proprietarul va fi obligat s restituie prtului toate cheltuielile necesare (fcute pentruconservarea bunului) i utile (care au sporit valoarea sau utilitatea bunului), n limitasporului de valoare al bunului.

    a) Revendicarea bunurilor mobile nu poate avea loc, n principiu, mpotrivaposesorului de bun credin, deoarece, aceasta valoreaz cu nsui titlul de proprietate

  • 8/2/2019 60440744 Actul Juridic Civil

    32/128

    asupra bunului (art. 1909 C. civ.); sunt ns anumite cazuri cnd nu se aplic regulacuprins n art. sus menionat.

    Revendicarea bunurilor mobile corporale este admisibil :

    - cnd terul dobnditor este de rea credin (adic tia c nstrintorul bunului nuavea dreptul s-l nstrineze);

    - cnd bunul a ieit din posesia proprietarului fr voia sa.

    n astfel de situaii proprietarul poate s revendice bunul chiar i de la posesorul terdobnditor de bun credin, n termen de trei ani socotii din ziua n care bunul a ieit dinposesia proprietarului fr voia sa.

    La cele dou cazuri de neaplicare a dispoziiilor art. 1909 C. civ. se mai poate adugai cazul revendicrii bunurilor scoase din circuitul civil i cel al bunurilor mobile corporalecare au caracterul bunurilor imobile prin destinaie.

    b) Revendicarea bunurilor imobile are loc n mod diferit, n funcie de sistemul lor deeviden (transcripii i inscripii sau carte funciar).

    n sistemul de transcripii i inscripii, dovada dreptului de proprietate este foarteanevoioas, ntruct existena titlului de proprietate constituie doar o prezumie a dreptuluide proprietate, care nu mpiedic dovada contrar, astfel c, numai dobndirea dreptului deproprietate prin uzucapiune, constituie singura dovad absolut a acestui drept.

    Datorit dificultii dovezii dreptului de proprietate, n practica judiciar s-austatornicit cteva reguli n aceast privin:

    - cnd i reclamantul i prtul invoc fiecare cte un titlu de proprietate care emande la autori diferii, instana va trebui s statueze, pe baz de probe, care dintre acestedou titluri este preferabil;

    - cnd fiecare dintre cele dou titluri eman de la acelai autor, va fi preferat autorulcare i-a transcris primul titlul su de proprietate, sau dac nu s-a transcris, va fi preferatacela al crui titlu are dat cert anterioar;

    - dac numai reclamantul invoc un titlu de proprietate, el va reui n aciunea nrevendicare, dac titlul respectiv are dat cert anterioar posesiei prtului i dac eleman de la un ter;

    - cnd nici unul dintre ei nu invoc vreun titlu de proprietate va fi preferat posesorulactual, prtul, afar dac reclamantul nu invoc dobndirea dreptului de proprietateasupra bunului prin uzucapiune anterior nceperii posesiei prtului, sau dac posesiaacestuia ar fi viciat.

    n sistemul crilor funciare, aciunea n revendicare i gsete aplicare nurmtoarele cazuri (ntruct dobndirea dreptului de proprietate are loc prin nscrierea nCartea funciar, adic intabulare) :

  • 8/2/2019 60440744 Actul Juridic Civil

    33/128

    - cnd dreptul de proprietate se dobndete fr prealabil nscriere n carteafunciar - deplin drept (ex.: n cazul succesiunilor cnd motenitorul poate revendicabunurile care se afl n posesia nelegitim a unui motenitor actual);

    - cnd se poate cere, pe calea aciunii n prestaie tabular, nscrierea dreptului de

    proprietate (chiar i mpotriva unui ter dobnditor care i-a intabulat dreptul n carteafunciar).

    8. PUBLICITATEA DREPTURILOR REALE IMOBILIARE

    Pentru ca actele juridice de transmitere a drepturilor reale imobiliare s devinopozabile tuturor (erga omnes), i pentru a da o ct mai mare siguran acestora, prindiferite acte normative s-a instituit un sistem de publicitate a drepturilor reale imobiliare,astfel nct n lipsa nfptuirii de ctre pri a formelor legale de publicitate, conveniatranslativ de proprietate cu privire la un imobil, nu va putea fi opus terilor (conformprincipiului relativitii efectelor actelor juridice), iar n sistemul crilor funciare, numaiodat cu intabularea n cartea funciar are loc transferul dreptului de proprietate.

    Principalele sisteme de publicitate imobiliar, n vigoare, sunt :

    - sistemul de publicitate al registrelor de transcripiuni i inscripiuni (sistemulpublicitii personale), reglementat de Codul de procedur civil i aplicabil n Muntenia,Moldova, Oltenia i Dobrogea;

    - sistemul crilor funciare (sistemul publicitii reale), reglementat prin Decretul -Lege nr. 115/1938, aplicabil n Transilvania, Banat i Bucovina;

    - sistemul intermediar al crilor de publicitate funciar, reglementat de Decretul nr.242/1947 i de unele dispoziii ale Legii nr. 115/1938, care se aplic ntr-un numr redus delocaliti din fostul jude Ilfov i n Bucureti.

    Prin Decretul nr. 163/14 martie 1946 s-au reglementat, aa numitele cri deeviden funciar, nfiinate cu scopul de a nlocui crile funciare distruse, sustrase saupierdute, pentru unele localiti din Transilvania, n timpul i din cauza rzboiului. Crile deeviden funciar se nchid pe msur ce se ntocmesc noi cri funciare sau se gsesc celeoriginale.

    n prezent a aprut Legea nr. 7/1996 a cadastrului i publicitii imobiliare.

    1. POSESIA

    a) ELEMENTELE CONSTITUTIVE ALE POSESIEI

  • 8/2/2019 60440744 Actul Juridic Civil

    34/128

    - elementul material (corpus):

    - totalitatea faptelor materiale exercitate direct asupra lucrului;

    - acte materiale de detinere si de folosire a lucrului acte juridice (depozit, locatiune,comodat);

    - exercitarea in fapt a dreptului real asupra lucrului;

    - variaza in functie de 2 factori:

    o natura fizica a lucrului (posesie auto - posesie caine);

    o dreptul real invocat de cel ce exercita corpus.

    - posesia se exercita de catre posesor fie personal, fie prin intermediul altei persoane.

    - elementul psihologic sau intentional (animus):

    - intentia sau vointa celui care poseda de a exercita stapanirea lucrului pentru sine, adicaasa cum le-ar fi exercitat proprietarul sau titularul acelui drept real;

    - animus:

    - vointa de a poseda pentru sine si nu pentru altul;

    - este un element al posesiei;

    - exista cand esti proprietar, cand crezi ca esti si cand stii foarte bine ca nu esti (hotul)Buna / reaua credinta o calitate / un viciu al posesiei

    b) POSESIA SI DETENtIA PRECARa

    Posesia stare de fapt:

    - este exercitiul unei puteri de fapt care da posibilitatea posesorului de a se comporta fatade un lucru ca si cand el ar fi titularul dreptului asupra lucrului;

    - manifestarea exterioara a existentei drepturilor reale;

    - o putere materiala a lucrului (ex.: casa, automobil);

    Caracterele juridice:

    o se bazeaza pe intentia de a poseda pentru sine, iar daca aceasta intentie lipseste, posesianu mai exista (este doar detentie sau detentie precara);

  • 8/2/2019 60440744 Actul Juridic Civil

    35/128

    o este incidenta numai drepturilor reale, nu si celor de creanta (personale) nu se poateexercita asupra universalitatii de bunuri (mostenirea, fondul de comert);

    o face sa se nasca un drept probabil de proprietate sau un alt drept real.

    Detentia:

    - presupune puterea materiala asupra unui bun, fa intentia de a-l poseda, ci numai de a-ldetine;

    - detentorul poseda pentru altul;

    - in cazul detentiei exista doar corpus nu si animus.

    Detentia precara stare de drept:- rezulta dintr-un titlu (conventional, legal, judiciar) in baza caruia detentorul exercitaputerea asupra unui lucru (depozitarul, locatarul);

    - este exercitarea unei puteri de fapt asupra unui lucru in virtutea unui titlu juridic careimplica recunoasterea dreptului de proprietate al altuia.

    - 3 conditii:

    - Puterea de fapt:

    o stapanirea efectiva a lucrului detinut;o detentorul are corpus-ul pe care proprietarul nu-l mai are;

    o ex.: locatorul, depozitarul, carausul: au lucru in maine lor, il tin, il detin

    - Puterea de drept stapanirea lucrului se exercita in baza unui titlu; puterea de fapt esteintemeiata pe un drept.

    - Obligatia de restituire la un moment dat trebuie sa se restituie lucrul proprietarului.

    - Durata detentiei si data restituirii sunt determinate prin titlu (durata locatiei prin contr. de

    inc.)- Detentorul precar - de terti si se bucura de protectie posesorie impotriva tertilor care-itulbura detentia.

    c) DOBANDIREA SI PIERDEREA POSESIEI

    Dobandirea posesie:

    - Pentru a fi dobandita, trebuie intrunite ambele elemente ale posesiei (corpus si animus);

  • 8/2/2019 60440744 Actul Juridic Civil

    36/128

    o elementului material (corpus) rezulta:

    - fie din faptul unilateral al posesorului de a exercita vizibil acte materiale de folosinta;

    - fie din faptul ca vechiul posesor a renuntat sau a parasit posesia.

    o elementului psihologic (animus):- prezent in mod nemijlocit in persoana posesorului (nu a reprezentantilor)

    - Simpla vointa de a poseda un lucru nu este indestulatoare;

    - Exceptii: reprezentantii legali ai persoanelor lipsite de capacitate de exercitiu.

    Pierderea posesie:

    - prin pierderea simultana a ambelor elemente (se abandoneaza lucrul cu violenta)o instrainare a posesiei;

    o abandonul lucrului.

    - prin pierderea puterii materiale asupra elementului corpus (posesorul pierde un lucru);

    o dispare corpus (bunul furat);

    o dispare animus (posesia pentru sine se transfera in posesie pentru altul) ex.: posesorulvinde casa dar locuieste in ea ca si chirias.

    - prin pierderea elementului animus (se intalneste mai rar in practica)

    d) DOVADA POSESIEI - se face prin probatiunea celor 2 elemente ale posesiei:

    - dovada elementului material se face prin orice mijloace de proba (martori, prezumtii)

    - dovada elementului psihologic este mai dificil de probat. Sunt 2 reguli:

    - Prezumtia de neprecaritate animus domini este prezumat posesorul este presupus caposeda pentru sine, sub nume de proprietate, daca nu este probat ca poseda pentru altul orice detinator este posesor nu detentor pana la proba contrarie.

    - Prezumtia de neintervenire la titlu 2 situatii:

    - cand posesorul a inceput a poseda pentru altul se presupune ca a conservat aceastacalitate, daca nu exista proba contrarie;

    - daca proprietarul a stabilit ca ocupantul a fost la origine detentor, se presupune ca asa aramas.

    e) CALITatILE SI VICIILE POSESI