6. ind metodДокумент Microsoft Word (1).doc

112
MINISTERUL AGRICULTURII ŞI INDUSTRIEI ALIMENTARE AL REPUBLICII MOLDOVA UNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT DIN MOLDOVA CATEDRA CADASTRU ŞI GEODEZIE I N D I C A Ţ I I M E T O D I CE pentru elaborarea tezelor de licenţă la specialitatea (584.3) „EVALUAREA IMOBILULUI” 1

Transcript of 6. ind metodДокумент Microsoft Word (1).doc

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI INDUSTRIEI ALIMENTARE AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT DIN MOLDOVA

CATEDRA CADASTRU ŞI GEODEZIE

I N D I C A Ţ I I M E T O D I CEpentru elaborarea tezelor de licenţă la

specialitatea (584.3) „EVALUAREA IMOBILULUI”

CHIŞINĂU 2013

1

Indicaţiile Metodice pentru elaborarea tezelor de licenţă la specialitatea 584.3 „Evaluarea Imobilului”, sunt elaborate de către catedra „Cadastru şi Geodezie”.

Autori: I. Botnarenco, doctor, conferenţiar universitarO. Buzu, doctor habilitat, conferenţiar universitarT. Sanduţa, doctor, conferenţiar universitarE. CotorobaiA. Boscan

Recenzenţi:Tudor Bajura, doctor habilitat, profesor universitarAngela Matcov, Director, Întreprinderea de Stat „Cadastru”

Indicaţiile metodice sunt aprobatela şedinţa catedrei Cadastru şi Geodezie,

proces verbal nr. din

Indicaţiile metodice sunt aprobate la şedinţa Comisiei Metodico - Didactice

a facultăţii Cadastru şi Dreptproces verbal nr. din

Indicaţiile metodice sunt aprobate la şedinţa Consiliului Didactico – Metodic

al UASM şi propuse spre editare proces verbal nr. din

2

1. GENERALITĂŢI

Evaluarea finală a cunoştinţelor studenţilor la specialitatea “ Evaluarea Imobilului” este constituită din susţinerea examenului de licenţă care include: o probă de profil (poate include subiecte din cîteva unităţi de curs din componenţa fundamentală a planului de învăţămînt); o probă de specialitate (poate include subiecte din cîteva unităţi de curs din componenţa de specialitate a plnului de învăţămînt) şi susţinerea tezei de licenţă.

După susţinerea celor două probe teoretice urmează practica de documentare şi elaborare a tezei de licenţă.

Elaborarea tezei de licenţă la specialitatea „Evaluarea Imobilului” reprezintă etapa finală de instruire a studenţilor în UASM la facultatea Cadastru şi Drept. Conform planului de învăţămînt, perioada elaborării tezei de licenţă este precedată de un stagiu practic (de licenţă) de 5 săptămîni care are scopul de a consolida cunoştinţele teoretice, obţinute în procesul studiilor, selectarea informaţiei necesare pentru elaborarea tezei de licenţă, obţinerii unor abilităţi de organizare şi producere în domeniul de specializare.

Responsabilitatea pentru organizarea procesului de elaborare a tezei de licenţă este dusă de catedra Cadastru şi Geodezie.

Studentul este responsabil de elaborarea la timp a compartimentelor tezei conform planului calendaristic, întocmit împreună cu conducătorul tezei, precum şi de certitudinea calculelor efectuate.

Obiectivul (scopul) tezei este formarea convingerii în capacitatea studentului – absolvent de a activa eficient în domeniul evaluării bunurilor imobile, de a formula probleme şi de a argumenta şi adopta soluţii şi decizii de ordin tehnic, organizatoric şi economic.

În acest context, obiectivul tezei de licenţă este elaborarea pluridisciplinară a unui sistem tehnic, organizatoric, economic sau mixt rezultatele căruia pot fi utilizate în domeniul evaluării bunurilor imobile.

Scopul elaborării tezei. Elaborarea tezei de licenţă trebuie să fie organizată astfel încît rezultatele ei să confirme că studentul:

în plan profesional: cunoaşte, înţelege concepţiile, teoriile şi metodele de bază ale domeniului evaluării

bunurilor Imobile, le utilizează adecvat în comunicarea profesională;utilizează cunoştinţele de bază pentru explicarea şi interpretarea unor diverse tipuri de

concepte, situaţii, procese, asociate evaluării bunurilor imobile;utilizează principii şi metode de bază pentru rezolvarea problemelor (situaţiilor) bine

definite, tipice evaluării bunurilor imobile în condiţii de asistenţă calificată; utilizează adecvat criteriile şi metodele standard de evaluare a calităţii şi a limitelor

de aplicare a unor procese, proiecte, programe, metode şi teorii în evaluarea bunurilor imobile;

3

este capabil să întreprindă activităţi profesionale cu utilizarea unor principii şi metode ce ţin de evaluarea bunurilor imobile.

în plan general: este capabil să utilizeze eficient resurse şi tehnici de învăţare pentru dezvoltarea

personală şi profesională;este familiarizat cu rolurile şi activităţile specifice muncii în echipă şi cu

distribuirea de sarcini între membri pe nivele subordonate;este conştient de necesitatea învăţămîntului continuu;execută responsabil sarcini profesionale în condiţiile unei autonomii restrînse şi

asistenţă calificată.Sarcinile de bază ale tezei de licenţă sunt:formularea şi aprecierea corectă a problemei puse pentru soluţionare;determinarea locului şi nivelului problemei formulate în teza de licenţă luînd în

considerare informaţia actuală de dezvoltare a domeniului evaluării bunurilor imobile ;selectarea şi analiza surselor de informaţie tehnică, economică, brevete de invenţie

privind evaluarea bunurilor imobile;argumentarea metodelor de cercetare şi de calcul, realizarea calculelor necesare

evaluării bunurilor imobile;argumentarea soluţiilor şi deciziilor;utilizarea tehnicii de calcul ca instrument de analiză, optimizare aplicînd metode

economico-matematice moderne de analiză şi sinteză;sistematizarea, consolidarea şi extinderea cunoştinţelor practice şi teoretice în

domeniul evaluării bunurilor imobile şi utilizarea acestora la soluţionarea sarcinilor ştiinţifice, tehnice, economice şi de producere;

dezvoltarea deprinderilor de efectuare a lucrului de sine stătător şi posedarea metodelor de cercetare şi experimentale la soluţionarea sarcinilor şi întrebărilor elaborate în teza de licenţă;

demonstrarea în mod convingător a capacităţilor de prezentare publică a rezultatelor şi soluţiilor obţinute la susţinerea tezei de licenţă;

determinarea nivelului de pregătire al studenţilor pentru lucrul de sine stătător în condiţiile economiei moderne, progresului tehnic şi ştiinţific.

Cele menţionate mai sus presupun consultarea literaturii în domeniul evaluării bunurilor imobile, pe de o parte şi realizarea unei părţi experimentale, pe de altă parte şi anume:

construirea şi realizarea unui ansamblu, subansamblu, bloc funcţional;elaborarea unui algoritm, aplicarea produselor software;elaborarea şi utilizarea metodelor ce ţin de domeniul evaluării bunurilor imobile;implementarea standardelor;metode de dezvoltare a aplicaţiilor.

4

În toate cazurile este necesar să fie identificabile contribuţiile proprii, care includ atît analiza şi interpretarea literaturii de specialitate consultate, cît şi elementele de noutate introduse.

2. Tematica tezei de licenţă2.1. Condiţii generaleTematica tezelor de licenţă trebuie:să fie determinată de caracterul specialităţii şi urmează să corespundă

competenţelor determinate de caracteristica de calificare a specialităţii;să fie actuală şi să corespundă cerinţelor progresului tehnico – ştiinţific, nivelului

modern de dezvoltare a profilului şi să fie orientată spre rezolvarea problemelor din domeniul evaluării bunurilor imobile;

să se înscrie în unul sau mai multe din domeniile studiate pe parcursul anilor la facultate. În mod obligatoriu, temele trebuie să aparţină domeniului specialităţii absolvite;

să se refere la analiza funcţională, constructivă, tehnologică, economică cu elemente de cercetare.

Se încurajează elaborarea tezelor de licenţă la comanda agenţilor economici cu implementarea rezultatelor obţinute.

Titlul lucrării trebuie să fie scurt şi să descrie subiectul în mod precis astfel încît să poată fi înţeles şi de un nespecialist.

Studentul poate înainta propuneri privind tematica tezei de licenţă aceasta fiind examinată şi după caz aprobată la şedinţa catedrei.

Studentul, în calitate de autor este singurul responsabil pentru exactitatea şi veridicitatea tuturor rezultatelor obţinute în lucrare. În acelaşi timp, este responsabil de respectarea legii de autor şi a oricăror drepturi conexe în legătură cu elaborarea tezei de licenţă.

2.2. Formularea obiectul tezei de licenţăÎn linii generale, obiectul tezei de licenţă la specialitatea „Evaluarea imobilului”

sunt bunurile imobile. Pe parcursul studiului autorul tezei va utiliza două noţiuni: „obiectul tezei” şi

„obiectul evaluării”. Reieşind din condiţiile generale (2.1) obiectul tezei va include un domeniu mai larg, un grup de bunuri imobile omogene. În cadrul prezentelor Indicaţii metodice se vor aplica categoriile şi subcategoriile de destinaţie în cadrul cărora vor fi selectate grupuri de bunuri omogene.

Obiectul evaluării va fi un bun imobil concret din cadrul celor analogice, astfel ca toate metodele aplicate asupra lui să fie aplicabile şi asupra tuturor celor analogice.

Definiţie: Bunul imobil include terenurile (inclusiv porţiunile de subsol ale acestor terenuri) pe care pot fi amplasate: obiecte acvatice, plantaţii multianuale (inclusiv forestiere), clădiri, alte construcţii, instalaţii, amenajări, legate solid de pămînt, precum

5

şi tot ceea ce în mod natural sau artificial este încorporat durabil în pămînt adică bunurile a căror re-amplasare nu este posibilă fără cauzarea unui prejudiciu considerabil destinaţiei lor.

Astfel, în calitate de obiect al tezei de licenţă la specialitatea „Evaluarea Imobilului” vor fi bunurile imobile adică terenurile cu sau fără construcţii instalaţii amenajări în dependenţă de categoria (subcategoria) lor de destinaţie, modul de folosinţă şi scopul evaluării.

Din punctul de vedere al destinaţiei, pentru formularea tezelor de licenţă sunt propuse următoarele direcţii (teme generale):

bunurile imobile destinate agriculturii (inclusiv construcţiile, instalaţiile amenajările amplasate pe el);

bunurile imobile destinate construcţiilor, instalaţiilor amenajărilor;bunurile imobile destinate fondului silvic (inclusiv, construcţiile, instalaţiile,

amenajările amplasate pe ele);bunurile imobile destinate fondului apelor (inclusiv construcţiile, instalaţiile,

amenajările amplasate pe ele).Tematica proiectelor de licenţă este elaborată de catedra Cadastru şi Geodezie şi

aprobată de Consiliul Facultăţii. Tematica aprobată se comunică studenţilor cel tîrziu la finele penultimului an de studii, concomitent se plasează pe pagina „veb” a facultăţii. Tematica tezelor de licenţă poate fi reactualizată anual.

Studentul poate înainta propuneri privind tematica tezei de licenţă aceasta fiind examinată şi după caz aprobată la şedinţa catedrei.

Studentul, în calitate de autor este singurul responsabil pentru exactitatea şi veridicitatea tuturor rezultatelor obţinute în lucrare. În acelaşi timp, este responsabil de respectarea legii de autor şi a oricăror drepturi conexe în legătură cu elaborarea tezei de licenţă.

Evident că tema de licenţă trebuie să fie formulată succint şi pe înţelesul chiar şi a persoanelor neprofesionale în domeniul dat (evaluării bunurilor imobile). Din aceste considerente, un rol important îl are descrierea corectă a obiectului tezei de licenţă.

În acest context fiecare temă generală este divizată în subteme.

2.2.1 Formularea obiectului tezei de licenţă la tema generală „Bunuri imobile destinate agriculturii”

Bunurile imobile destinate agriculturii reprezintă un domeniu foarte larg şi diversificat. Din aceste considerente tema generală „Bunuri imobile destinate agriculturii” este necesar de divizat în mai multe compartimente. În primul rînd este necesar de divizat în întreprinderi agricole şi terenuri destinate agriculturii.

Întreprinderile agricole de asemenea cer a fi divizate reieşind din formele organizatorico juridice iar terenurile destinate agriculturii în subcategorii de destinaţie.

Subcategoriile de destinaţie în continuare vor fi divizate în moduri de folosinţă (arătură, vii, livezi etc.).

6

Un exemplu de divizare a bunurilor imobile destinate agriculturii în compartimente mai inferioare este propus în figura ce urmează (fig. 1).

Fig.1. Obiectului tezei de licenţă la tema generală „Bunuri imobile destinate agriculturii”

Astfel, în calitate de exemple de obiecte a tezei de licenţă la tema generală „Bunuri imobile destinate agriculturii” pot fi următoarele:

evaluarea gospodăriei ţărăneşti;evaluarea terenurilor ameliorate (irigate, desecate);evaluarea terenurilor productive (arabile, vii, livezi, fîneţe, păşune) din zona

sanitară. Una din particularităţile întreprinderilor agricole (inclusiv gospodăriile ţărăneşti,

de fermier), este că ele pot include toate subcategoriile de destinaţie a terenurilor agricole.

2.2.2 Formularea obiectului tezei de licenţă la tema generală „ Bunurile imobile destinate construcţiilor, instalaţiilor amenajărilor”

Categoria de destinaţie „ Bunuri imobile destinate construcţiilor, instalaţiilor amenajărilor” de asemenea este una din cele mai complicate categorii. Pentru formularea obiectului tezei de licenţă această categorie se divizează în următoarele subcategorii:

bunuri imobile din spaţiul locativ;bunuri imobile industriale; bunuri imobile din domeniul transportului;bunuri imobile destinate ocrotirii sănătăţii; bunuri imobile de valoare istorico-culturală;bunuri imobile destinate activităţii recreative;

7

Bunuri imobile destinate agriculturii

Terenuri destinate agriculturiiterenuri productive (arătură, vii, livezi, păşune, fînaţe etc.);terenuri neproductive (construcţii, amenajări, drumuri, fîşii forestiere, etc.);terenuri ameliorate (irigate, desecate, etc.);zone (sanitare, de protecţie).

Întreprinderi agricolegospodăriile ţărăneşti (de

fermier);cooperativele agricole de producţie

(de întreprinzător);societăţile cu răspundere limitată;societăţile pe acţiuni.

bunuri imobile din ariile naturale protejate;bunuri imobile cu destinaţii speciale.Fiecare din subcategoriile de destinaţie menţionate mai sus la rîndul său se vor în

grupuri de bunuri imobile omogene (moduri de folosinţă).

a) Formularea obiectului tezei de licenţă la tema „ Bunurile imobile din spaţiul locativ”

Bunurile imobile din spaţiul locativ se vor diviza în următoarele:case (clădiri) individuale de locuit sau clădiri în care locuiesc mai multe familii

inclusiv clădiri cu mai multe etaje;obiecte (clădiri) de deservire, funcţiile principale ale cărora sunt acordarea

multiplelor servicii populaţiei din localitatea respectivă;clădiri administrative, a autorităţilor publice centrale sau locale, oficii;clădiri (obiecte) de menire social culturală (grădiniţe, şcoli, case de cultură, teatre,

muzee, cinematografe etc.);obiecte (lăcaşe) de cult (biserici, cimitire etc.);străzi;zone suburbane, sanitare, de protecţie etc.Categoriile de bunuri imobile menţionate mai sus pot fi: terenuri libere de

construcţii instalaţii, amenajări şi terenuri ocupate cu construcţii, instalaţii amenajări. În cazul al doilea obiectul tezei de licenţă va fi un bun imobil complex sau îmbunătăţiri funciare.

Fig. 2. Obiecte ale tezei de licenţă la tema generală „Bunuri imobile din spațiul locativ”

La tema dată „bunuri imobile din spaţiul locativ” exemple de obiecte a tezei de licenţă pot fi următoarele:

evaluarea caselor individuale de locuit;evaluarea caselor de odihn;altele.

8

Bunuri imobile din spaţiul locativ

Case de lo- cuit: indivi duale; clădiri cu multe etaje, străzi etc.

Obiecte de de-servire a popu-laţiei: comerciale; alte obiecte de deservire a populaţiei

Obiecte administrative:oficii, alte bunuri imobile

Obiecte de menire social culturală: grădiniţe, şcoli, case de cultură, teatre, muzee, cinematogra-fe etc.

Obiecte de cult: mănăstiribiserici,cimitire

Zone: suburbane, sanitare, de protecţie, de influenţă

În toate cazurile, evaluarea construcţiilor se va efectua în complex cu terenurile (bunuri imobile complexe). Cu excepţia cazurilor cînd bunul imobil evaluat va reprezenta un teren liber de construcţii dar destinat construcţiei respective.

b) Formularea obiectului tezei de licenţă la tema „Bunurile imobile industriale”

Domeniul industriei de asemenea este divizat în mai multe compartimente. Studentul îşi va selecta domeniul său concret din care îşi va formula obiectul tezei.

Fig. 3. Obiecte ale tezei de licenţă la tema generală „Bunuri imobile destinate industriei”

De regulă, bunurile imobile destinate industriei pot include mai multe categorii de folosinţă:

bunuri imobile destinate industriei prelucrătoare;bunuri imobile destinate industriei extractive;bunuri imobile destinate altor industrii din Republica Moldova;terenuri libere de construcţii, instalaţii, amenajări destinate industriei;zone sanitare, de protecţie ale bunurilor imobile destinate industriei.Astfel, exemple de obiecte a tezei de licenţă la tema „bunuri imobile destinate

industriei ” pot fi următoarele: evaluarea terenurilor destinate industriei extractive;evaluarea bunurilor imobile ale industriei de prelucrare.În fiecare caz concret un obiect al evaluării poate include: terenuri libere de

construcţii, construcţii, instalaţii, amenajări, zone de protecţie etc. De competenţa evaluatorului va fi argumentarea metodelor de evaluare aplicate.

c) Formularea obiectului tezei de licenţă la tema „ Bunuri imobile din domeniul transportului”

9

Bunuri imobile destinate industriale

Terenuri libe-re de constru-cţii destinate industriei

Bunuri mobi -le ale indus -triei de prelu-crare

Zone: sanitare; de protecţie ale bunu-rilor imobile indu- striale

Bunuri imobi-le ale altor in- dustrii din R. Moldova

Bunuri imobi-le ale indus -triei extracti-ve

Bunuri imobile destinate domeniului transportului

rutier

feroviar

naval aerian conducte

electric

telecomuni-caţii

zone: sanitare, de protecţie etc.

Fig. 4. Obiecte ale tezei de licenţă la tema generală „Bunuri imobile destinate domeniului transportului”

Exemple de obiecte a tezei de licenţă la tema „bunuri imobile destinate domeniului transportului” pot fi următoarele:

evaluarea bunurilor imobile destinate transportului rutier;evaluarea bunurilor imobile destinate transportului prin conducte.În componenţa obiectului evaluării se va include: terenuri libere de construcţii,

construcţii, instalaţii, amenajări, zone de protecţie etc

d) Formularea obiectului tezei de licenţă la tema „ Bunuri imobile din domeniul ocrotirii sănătăţii”

Fig. 5. Obiecte ale tezei de licenţă la tema generală „Bunuri imobile din domeniul ocrotirii sănătății”

Exemple de obiecte a tezei de licenţă la tema „bunuri imobile din domeniul ocrotirii sănătăţii” pot fi următoarele:

evaluarea bunurilor imobile ale staţiunii balneare („Moldov”, „Struguraş” etc.)

În componenţa obiectului evaluării se va include: terenuri libere de construcţii, construcţii, instalaţii, amenajări, zone de protecţie etc.

e) Formularea obiectului tezei de licenţă la tema „ Bunuri imobile de valoare istorică şi culturală”

10

Bunuri immobile din domeniul ocrotirii sănătății

Stațiuni balneare Instituții terapeutice Alte construcții, instalații amenajări

Bunuri imobile de valoare istorică și culturală

Pacuri memoriale

Morminte.Rezervații.

Ansambluride seturi istorice

Morminte arheologice

Zone și straturi cu vestigii arhe-ologice

Complex arhitectural de landșaft

Fig. 6. Obiecte ale tezei de licenţă la tema generală „Bunuri imobile de valoare istoric și culturală”

Exemple de obiecte a tezei de licenţă la tema „bunuri imobile din domeniul ocrotirii sănătăţii” pot fi următoarele:

evaluarea bunurilor imobile ale Complexului arhitectural de landşaft;evaluarea bunurilor imobile ale Parcului memorial.În componenţa obiectului evaluării se va include: terenuri libere de construcţii,

construcţii, instalaţii, amenajări, zone de protecţie etc.

f) Formularea obiectului tezei de licenţă la tema „ Bunuri imobile destinate activităţii recreative”

Fig. 7. Obiecte ale tezei de licenţă la tema generală „Bunuri imobile destinate activității recreative”

Exemple de obiecte a tezei de licenţă la tema „bunuri imobile destinate activităţii recreative” pot fi următoarele:

evaluarea bunurilor imobile ale casei de odihnă (Bucuria);evaluarea bunurilor imobile ale pensionatului (Cahul).În componenţa obiectului evaluării se vor include: terenuri libere de construcţii,

construcţii, instalaţii, amenajări, zone de protecţie etc.

g) Formularea obiectului tezei de licenţă la tema „ Bunuri imobile din ariilor naturale protejate”

11

Bunuri imobile destinate activității recreative

case de odihnă

sanatorii pensionate campinguri

obiecte de turism

alte construcții, instalații, amenajări

Rezervații științi-fice etc

Parcuri dendro-logice

Monumente de arhitectură peizageră

Monumen-te alenaturii

Arii cu management multifun-cțional

Grădini dendrologice

Grădini zoologice

Bunuri imobile din ariile naturale protejate

Fig. 8. Obiecte ale tezei de licenţă la tema generală „Bunuri imobile din ariile naturale protejate”

Exemple de obiecte a tezei de licenţă la tema „bunuri imobile din ariile naturale protejate” pot fi următoarele:

evaluarea bunurilor imobile ale parcului dendrologic;evaluarea bunurilor imobile ale grădinii zoologice.În componenţa obiectului evaluării se vor include: terenuri libere de construcţii,

construcţii, instalaţii, amenajări, zone de protecţie etc.

h) Formularea obiectului tezei de licenţă la tema „ Bunuri imobile cu destinaţie specială”

Fig. 9. Obiecte ale tezei de licenţă la tema generală „Bunuri imobile cu destinație specială”

Exemple de obiecte a tezei de licenţă la tema „bunuri imobile cu destinaţie specială” pot fi următoarele:

evaluarea bunurilor imobile destinate apărării;evaluarea bunurilor imobile destinate organelor afacerilor interne.În componenţa obiectului evaluării se vor include: terenuri libere de construcţii,

construcţii, instalaţii, amenajări, zone de protecţie etc.

2.2.3. Formularea obiectului tezei de licenţă la tema generală „Bunuri imobile destinate fondului forestier”

Pentru formularea obiectului temei tezei de licenţă la tema generală „Bunuri imobile destinate fondului forestier” ultimele sunt divizate în:

terenuri pentru împădurire;

12

Bunuri imobile cu destinație specială

Bunuri imobi - le destinate

apărării

Bunuri imobile destinate

trupelor de carabinieri

Bunuri imobile destinate

trupelor de grăniceri

Bunuri imobile destinate organelor afacerilor interne

terenurilor care servesc cerinţelor de cultură, producţie sau administrare silvică (împădurite);

terenurilor fondului forestier neproductive;

Formularea obiectului temei tezei de licenţăla tema generală „Bunuri imobile destinate fondului forestier”

Fig. 10. Obiecte ale tezei de licenţă la tema generală „Bunuri imobile destinate fondului forestier”

Exemplu de formulare a obiectului temei unei teze de licenţă, la tema generală „terenurile destinate fondului forestier”:

evaluarea terenurilor fondului forestier împădurite;evaluarea terenurilor fondului forestier neproductive.

2.2.4. Formularea obiectului tezei de licenţă la tema generală „Bunuri imobile destinate fondului apelor

Formularea obiectului tezei de licenţăla tema generală „Bunuri imobile destinate fondului apelor”

13

„Bunuri imobile destinate fondului forestier”

Terenuri împădurite(care servesc cerinţelor de cultură, producţie sau ad -ministrare silvică)

Terenurile fondului forestier, neproduc-tive

Terenuri pentru împă-durire

„Bunuri imobile destinate fondului apelor”

zone de protecţie

construcţii instalaţii amenajări

terenuri libere de

ape

mlaştiniterenuri aflate sub

ape

Fig. 11. Obiecte ale tezei de licenţă la tema generală „Bunuri imobile destinate fondului apelor”

Pentru formularea obiectului tezei de licenţă la tema generală „Bunuri imobile destinate fondului apelor ultimele sunt divizate în:

aflate sub ape;mlaştini;construcţii instalaţii amenajări;terenuri libere;zone de protecţie.

Exemplu de formulare a obiectului unei teze de licenţă la tema generală „terenurile destinate fondului apelor”

evaluarea terenurilor aflate sub ape;evaluarea construcţiilor instalaţiilor şi amenajărilor fondului apelor

Notă: în anexa nr.7 sunt propuse bunurile imobile care, la discreţia catedrei Cadastru şi Geodezie pot fi obiectul tezelor de licenţă. Deasemenea, la cele propuse în anexă, catedra anual, la solicitările conducătorilor de teză şi a studenţilor, poate aproba modificări.

2.2.5. Scopul evaluării Un element important în procesul de evaluare, la formarea valorii bunului imobil

reprezintă scopul evaluării. Pentru formularea temelor de licenţă mai răspîndite vor fi următoarele scopuri de evaluare a bunurilor imobile:

vînzarea – cumpărarea;impozitarea;arenda;asigurarea;ipoteca;sechestrul;atragerea investiţiilor;schimbul.Mai pot fi luate în consideraţie şi alte scopuri de evaluare a bunurilor imobile dar

cele mai răspîndite, propuse de catedră pentru tezele de licenţă sunt cele menţionate mai sus.

14

2.3 Formularea titlului tezei de licenţă (obiectul şi scopul)

Fig. 12. Formularea titlului tezei de licenţă

Exemple de formulare a titlului tezei de licenţă în dependenţă de conţinutul temelor generale:

evaluarea terenurilor arabile irigate în scopul vînzării – cumpărării; evaluarea caselor individuale de locuit în scopul impozitării;evaluarea obiectelor comerciale în scopul asigurării;evaluarea terenurilor industriei extractive în sc opul ipotecării;

15

ipotecă

schimbul arendă atragerea

investițiilorimpozitare

vînzarecumpărare

asigurare

sechestrul

Obiecte pentru teză (exemple)teren arabil, irigat;case individuale de locuit;obiecte comerciale;obiecte ale industriei extractive;plantaţii de viţă de vie;terenuri aflate sub ape (lacuri);terenuri împădurite;gospodării ţărăneşti (de fermier);întreprinderi de producere.

etc.scopul evaluării

consolidarea terenurilor

evaluarea plantaţiei de viţă de vie în scopul consolidării terenurilorevaluarea terenurilor aflate sub ape (lacuri) în scopul arendeievaluarea terenurilor împădurite în scopul schimbuluievaluarea gospodării ţărăneşti (de fermier) în scopul atragerii investiţiilor.evaluarea cinematografului în scopul sechestrului;organizarea procesului de evaluare.etc.3. Conţinutul şi structura tezei de licenţă3.1 Conţinutul tezei Activitatea de analiză a obiectului tezei, finalizată prin elaborarea tezei de licenţă,

prin evaluarea unui obiect concret, reflectă nivelul de pregătire teoretică şi practică a absolventului, prin capacitatea de rezolvare tehnică, ştiinţifică, organizatorică a unei probleme reale preluată din activitatea cotidiană. Mai mult, teza trebuie să reflecte în mod evident contribuţia autorului la analiză, modelare, eventual la cercetarea ştiinţifică ghidată (de conducător, consultant) privind tema abordată.

În acest context, în conţinutul lucrării trebuie să se distingă două componente, şi anume:

componenta teoretică sau conceptuală (se referă la stadiul actual al cunoaşterii, prezentînd aspecte necesare pentru fundamentarea problemei şi soluţiilor abordate în lucrare);

componenta practică, aplicativă (include una sau mai multe aplicaţii realizate de autor, care răspund obiectivelor lucrării).

Fundamentarea teoretică a lucrării constituie (include) un ansamblu de cunoştinţe teoretice pe care autorul le integrează în scopul atingerii obiectivului lucrării, metode teoretice şi aplicate, criterii adoptate şi tehnologii folosite.

Componenta aplicativă (practică) include formularea unor soluţii reieşind din problemele vizate în lucrare.

Avînd în vedere specificul specialităţii, conţinutul lucrării trebuie să prezinte echilibrat cele două componente punînd accent pe partea aplicativă, adică pe contribuţia propriu zisă a autorului la tema abordată.

Teza de licenţă trebuie să demonstreze capacitatea absolventului de a aplica în mod creativ cunoştinţele sale teoretice.

Din volumul total al tezei de licenţă se recomandă ca partea teoretică să ocupe o pondere de 30-40% iar cea aplicativă 60-70%.

Partea aplicativă se poate regăsi şi în anexele lucrării (tezei).La elaborarea tezei de licenţă este necesar ca autorul, asistat de conducător să

parcurgă următoarele etape (scenariul acţiunilor):încadrarea temei alese într-un domeniu cît mai larg;stabilirea unei bibliografii care să cuprindă lucrări de referinţă în domeniu,

accesibile absolventului;lecturarea şi selectarea informaţiilor relevante din materialul documentar adunat;

16

elaborarea planului lucrării;realizarea lucrării;redactarea lucrării;revizuirea finală;imprimarea.

3.2. Structura lucrăriiTeza de licenţă include un memoriu explicativ cu suport grafic, machete (în funcţie

de tema abordată în lucrare). Volumul memoriului explicativ fără anexe trebuie să constituie 60-80 de pagini iar figurile şi graficele din text nu trebuie să depăşească 30% din volum.

Conţinutul şi volumul memoriului explicativ, suportul grafic este determinat de catedra „Cadastru şi Geodezie” şi este specificat în sarcina la teza de licenţă (anexa 3)

Memoriul explicativ al tezei de licenţă va include următoarele părţi componente:coperta;pagina de titlu;sarcina tezei de licenţă;pagina de dedicaţii şi mulţumiri;declaraţia studentului;avizul conducătorului tezei de licenţă;rezumatul; cuprinsul;lista tabelelor(opţional);lista figurilor, graficelor, diagramelor şi schemelor(opţional);lista abrevierilor(opţional);introducere;conţinutul lucrării.

3.2.1. CopertaCoperta (anexa 1) include următoarele informaţii:sigla şi denumirea instituţiei (Universitatea Agrară de Stat din Moldova);titlul tezei de licenţă;numele şi prenumele autorului;date despre conducător (nume, prenume, grad didactic şi ştiinţific);locul (Chişinău) şi anul de susţinere a tezei de licenţă.

3.2.2. Pagina de titluPagina de titlu (anexa 2) include următoarea informaţie:

17

denumirea ministerului (Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare al R. Moldova);

denumirea instituţiei (Universitatea Agrară de Stat din Moldova);denumirea facultăţii şi catedrei organizatoare de licenţă (Facultatea Cadastru şi

Drept, Catedra Cadastru şi Geodezie);avizul de admitere la susţinere a şefului de catedră (cu spaţiu pentru semnătură);titlul tezei;menţiunea „Teză de licenţă”;date despre conducător, consultanţi şi recenzent (nume, prenume, grad didactic şi

ştiinţific);numele şi prenumele autorului;locul (Chişinău) şi anul de susţinere a tezei de licenţă.

3.2.3. Sarcina pentru teza de licenţăEste constituită din următoarele părţi componente (anexa 3):În primul punct se notează tema tezei de licenţă în versiunea aprobată de Consiliul Facultăţii cu indicarea numărului procesului verbal şi data aprobării acestuia.În punctul doi se indică termenul de prezentare a tezei de licenţă definitivat (se

stabileşte în conformitate cu graficul procesului de studii pentru anul universitar corespunzător, de regulă cu două săptămîni pînă la data susţinerii tezei).

În punctul trei se notează valorile numerice pentru datele iniţiale, necesare pentru elaborarea tezei. Valorile numerice pentru datele iniţiale se aleg reieşind din datele tehnice, diverse standarde, regulamente şi prescripţii tehnice ce ţin de profilul absolvit.

În punctul patru, care se referă la conţinutul memoriului explicativ, se indică denumirea capitolelor tezei.

În punctul cinci se indică materialul grafic elaborat.În punctul şase se indică lista consultanţilor. Consultanţii sunt sunt prevăzuţi

pentru compartimentele ce se referă la argumentarea economică şi la măsurile de securitate, protecţia muncii şi a mediului ambiant.

În punctul şapte se indică data recepţionării sarcinii (care se stabileşte de catedra de profil şi este semnată de conducător şi student.De asemenea, se perfectează planul calendaristic de elaborare a tezei de licenţă.

Denumirea etapelor va coincide cu denumirea capitolelor prevăzute în teză. Termenii de realizare a etapelor se stabilesc reieşind din graficul procesului de studii. Planul calendaristic elaborat se semnează de student şi de către conducătorul tezei.

3.2.4. Pagina de dedicaţii şi mulţumiri (opţional)3.2.5 Declaraţia studentuluiPe pagina respectivă se va trece, scris de mînă:Subsemnatul (a) ……………….declar pe proprie răspundere că lucrarea de faţă

este rezumatul muncii mele, pe baza propriilor cercetări şi pe baza informaţiilor

18

obţinute din surse care au fost citate şi indicate conform normelor etice în note şi în bibliografie.

Declar că lucrarea nu a mai fost prezentată sub această formă la nici o instituţie de învăţămînt superior în vederea obţinerii unui grad sau titlu ştiinţific ori didactic.

Semnătura autorului …………………Observaţie: Dacă la o temă au fost desemnaţi doi sau mai mulţi studenţi, pot să fie

comune, fără a fi identice, doar părţi din partea introductivă a lucrării de documentare. Însă lucrările trebuie să difere prin scop şi obiective iar concluziile trebuie să fie complementare.

3.2.6. Avizul conducătorului tezei de licenţă (anexa 5)3.2.7. Rezumatul (adnotaţie)În respectivul compartiment sunt prezentate principalele idei, rezultate şi concluzii

expuse în lucrare (teza de licenţă). Tot aici sunt indicate numărul: capitolelor memoriului explicativ; paginilor lucrării, figurilor, tabelelor şi surselor bibliografice.

Rezumatul se elaborează în limba de stat sau limba rusă de minimum 300 şi maximum 500 cuvinte şi, obligator, într-o limbă de circulaţie internaţională (engleză, franceză).

3.2.8. Cuprinsul Cuprinsul trebuie să reflecte întocmai conţinutul lucrării, cu evidenţierea clară a

paginii la care se găsesc introducerea, nivelurile de conţinut (capitole, paragrafe etc.), concluziile, bibliografia şi anexele.

Cuprinsul se întocmeşte conform modelului indicat în anexa 4 Toate celelalte pagini ale memoriului explicativ, înepînd cu introducerea (cu

excepţia anexelor) se întocmesc respectînd următoarele condiţii faţă de margini:sus – 20 mm; jos – 20 mm; stînga – 25 mm; dreapta – 15 mm (vezi ghidul

pentru teze de master p. 13).

3.2.9. Lista tabelelor (opţional)3.2.10. Lista figurilor, graficelor, diagramelor şi schemelor (opţional)3.2.11. Lista abrevierilor (opţional)3.2.12. IntroducereIntroducerea are rolul de a informa pe cititor despre conţinutul şi obiectivele

lucrării. În această parte a lucrării se vor prezenta, pe scurt, următoarele aspecte: încadrarea lucrării într-un domeniu tematic, motivaţia alegerii temei, gradul de noutate a temei, obiectivele generale ale lucrării, metodologia de cercetare folosită, structura lucrării – descrierea succintă, a capitolelor şi a legăturii dintre ele, precum şi eventualele limite ale lucrării.

3.2.13. Conţinutul lucrării

19

Conţinutul lucrării se referă la capitolele, paragrafele şi subparagrafele care alcătuiesc lucrarea, structurate într-o înlănţuire logică evitîndu-se alăturarea de texte dispărute.

Astfel, numerotarea capitolelor, paragrafelor, subparagrafelor va fi următoarea: 1, 2 etc. – capitole; 1.1., 2.1 etc. – paragrafe; 1.1.1., 2.1.1 etc – subparagrafe (vezi ghidul pentru teze de licenţă p. 10).

Astfel, numerotarea capitolelor, paragrafelor, subparagrafelor va fi următoarea: 1, 2 etc. – capitole; 1.1., 2.1 etc. – paragrafe; 1.1.1., 2.1.1 etc – subparagrafe (vezi ghidul pentru elaborarea şi susţinerea tezelor de licenţă p. 10; ghidul pentru elaborarea şi susţinerea tezelor de master p.13; ГОСТ 2.105-95 ).

Numărul de unităţi (capitole/paragrafe/subparagrafe) nu trebuie să fie exagerat (de regulă între 3 şi 5 capitole iar împărţirea pe unităţi nu trebuie să fie întîmplătoare ci să reflecte în mod unitar, conţinutul temei abordate (exemple de cuprins şi conţinut a tezei de licenţă sunt prezentate la capitolul 7.).

4. Reguli de redactare a tezei de licenţă4.1. Exigenţe de editarePentru a respecta o formă unitară a tuturor tezelor de licenţă se recomandă aplicarea

unor reguli generale de redactare şi tehnoredactare, reguli prezentate mai jos:teza de licenţă se redactează în limba romînă, engleză, franceză, rusă;numărul total de pagini nu reprezintă un scop în sine, acesta fiind stabilit de către

candidat împreună cu conducătorul, între 60 şi 80 pagini (fără anexe). Este recomandat ca ponderea paginilor cu caracter teoretic să nu depăşească 40% din totalul paginilor;

tipărirea se va face pe format A4, doar pe prima pagină (faţă) a fiecărei foi;prima coală pentru cuprins trebuie să conţină chenar şi indicator, în conformitate cu

anexele 4 şi 5;în indicator se notează cifrul elaborării corespunzătoare, care se explică în felul

următor:de exemplu: 235.EI.L.054.01NE235 – numărul ordinului de promovare a studentului la examenul de licenţă;EI – specialitatea „Evaluarea Imobilului”;L – licenţă;054 – numărul format din trei cifre care corespunde numărului curent al studentului

în lista ordinului de promovare la examenul de licenţă;01 – numărul capitolului;NE – notă explicativă;lucrarea se va lega prin copertare sau spiralare, într-un singur exemplar;teza de licenţă se organizează pe capitole şi paragrafe, cu excepţia capitolului

introductiv şi a concluziilor;

20

se recomandă ca lucrările să fie scrise (tehnoredactate) cu caractere „Timens New Roman”, 12pt, la 1.5 linii (interval.).

titlurile capitolelor şi paragrafelor pot fi scrise cu caractere mai mari (13-14pt) şi după necesitate, cu caractere aldine (bold);

denumirile figurilor, pozelor, schemelor (din nota explicativă) se scriu sub aceasta (centrate) fiind numerotate;

denumirile tabelelor se scriu deasupra acestora fiind aliniate la dreapta şi numerotate;

ecuaţiile, formulele vor fi centrate iar numerotarea acestora se va plasa la sfîrşitul rîndului;

Toate formulele (ecuaţiile) tabelele şi elementele grafice (figuri, poze, scheme) vor fi numerotate în ordine crescătoare pentru fiecare capitol: prima cifră va indica numărul capitolului iar a doua numărul de ordine a elementului în respectivul capitol (anexa ….).

Pentru formulele, figurile, fragmentele de text sau tabelele preluate din literatura de specialitate în format electronic (copiere, scanare) este obligatoriu să se facă trimitere la literatura de specialitate folosită, în locul în care apar în lucrare.

4.2. Recomandări stilisticeTeza va fi scrisă în stil impersonal (nu se va utiliza persoana 1). Se va folosi un

limbaj simplu şi clar. Informaţiile vor fi comunicate într-o manieră directă şi inteligibilă, într-o structurare logică şi corectă.

4.3. Exigenţe eticeLucrarea trebuie să reflecte integral munca autorului. Sursele bibliografice vor fi

menţionate în lista bibliografică. Contribuţiile de sprijin din partea altor persoane sau instituţii vor fi menţionate la „Pagina de dedicaţii şi mulţumiri”.

Plagiatul reprezintă un act contrar conduitei academice. Prin plagiat se înţelege utilizarea ideilor sau cuvintelor altei persoane fără menţionarea sursei. Reprezintă plagiat şi preluarea fără citare a figurilor, tabelelor şi schemelor.

21

5.Conducerea tezei, admiterea şi susţinerea tezei5.1. Conducerea tezei de licenţăSelectarea temei tezei de licenţă pentru fiecare student se înfăptuieşte sub

îndrumarea conducătorului tezei. Tema este examinată la şedinţa catedrei. La şedinţa Consiliului Facultăţii se aprobă conducătorul şi temele tezelor de licenţă propuse de catedrele de profil.

În obligaţiile conducătorului tezei de licenţă intră:selectarea temei tezei de licenţă şi argumentarea acesteia la şedinţa de catedră şi la

şedinţa Consiliului Facultăţii;elaborarea sarcinii tezei de licenţă în conlucrare cu studentul;elaborarea programului practicii de licenţă;acordarea îndrumărilor metodice privind elaborarea graficului calendaristic de

îndeplinire a tezei de licenţă;recomandarea surselor bibliografice la tema tezei de licenţă;consultarea studentului în procesul de elaborare a tezei de licenţă conform

graficului consultaţiilor stabilit la catedra de profil;verificarea periodică a îndeplinirii graficului de elaborare a tezei conform planului

calendaristic;verificarea certitudinii de elaborare a tezei de licenţă;verificarea prezenţei obligatorii în memoriul explicativ a desenelor demonstrative

care se utilizează la susţinerea tezei de licenţă;elaborarea avizului la teza de licenţă. un model de aviz a conducătorului este

prezentat în anexa 5;conducătorul tezei duce responsabilitatea de structura şi conţinutul integral al tezei

de licenţă inclusiv de compartimentele: argumentări economice, protecţia mediului etc.;se consideră inoportun conducerea pe capitole de mai mulţi conducători.

În obligaţiile consultanţilor tezei de licenţă se include: elaborarea planului calendaristic de îndeplinire inclusiv a capitolului de

argumentare economică şi a capitolului securitatea activităţii vitale, protecţia mediului ambiant, protecţia muncii;

22

selectarea metodei de argumentare economică a tezei de licenţă;recomandarea surselor bibliografice inclusiv a capitolului de argumentare

economică şi a capitolului securitatea activităţii vitale, protecţia mediului ambiant, protecţia muncii;

consultarea studentului în procesul de elaborare a tezei de licenţă conform graficului consultaţiilor;

verificarea periodică a elaborărilor respectiv promovate la capitolul de argumentare economică şi la capitolul securitatea activităţii vitale, protecţia mediului ambiant, protecţia muncii;

verificarea certitudinii de îndeplinire a calculelor economice şi a calculelor privind securitatea activităţii vitale;

verificarea prezenţei calculelor obligatorii privind argumentarea economică şi a securităţi vitale.

În obligaţiile şefului de catedră de profil intră:analiza tematicilor tezelor de licenţă corelarea acestora cu scopurile specificate în

cadrul calificărilor;asigurarea multidisciplinarităţii şi renovarea periodică a temelor propuse;admiterea la susţinere a tezelor care integral corespund cerinţelor de reglementare

şi caietului de sarcini iniţial aprobat;analiza rezultatelor susţinerii tezelor, a propunerilor şi sugestiilor prezentate în

raportul comisiei de susţinere a examenului de licenţă;elaborarea propunerilor de îmbunătăţire continuă a calităţii tezelor de licenţă;asigurarea metodică a compartimentului respectiv (elaborarea materialelor

didactice, îndrumare, ghiduri).

În obligaţiile decanului facultăţii şi a Consiliului Facultăţii intră:analiza şi aprobarea tezelor de licenţă;controlul calităţii tezelor de licenţă şi a Rapoartelor Comisiilor pentru examenul de

licenţă;elaborarea măsurilor de îmbunătăţire continuă a calităţii tezelor de licenţă;analiza asigurării metodice la compartimentul respectiv.

5.2. Procedura de admitere la susţinerea tezei de licenţăTeza de licenţă elaborată de către student se verifică de către conducător şi

consultanţi apoi se prezintă la controlul normativ. Dacă în urma controlului normativ se constată că au fost respectate toate cerinţele

de perfectare normative, studentul obţine semnătura responsabilului de controlul normativ. Apoi pe foaia de titlu va pune semnătura conducătorul şi consultanţii tezei.

Obţinînd semnăturile conducătorului şi consultanţilor, studentul prezintă memoriul explicativ şefului de catedră la care anexează avizul conducătorului şi avizul recenzentului (dacă a fost primită astfel de hotărîre la şedinţa catedrei de profil).

23

Şeful catedrei în baza analizei materialelor prezentate, semnează admiterea la susţinerea tezei de licenţă. Dacă studentul a fost admis la susţinere, el purcede la copertarea lucrării.

În comisia pentru Examenul de licenţă, cu o zi înainte de susţinerea tezelor de licenţă, se prezintă următoarele materiale:

memoriul explicativ copertat, raportul de susţinere a tezei în formă electronică (prezentare PowerPoint);

elaborările dacă în sarcina tezei au fost prevăzute;extrasul din carnetul de note cu evaluarea notei medii pe anii de studii;avizul conducătorului;recenzia la teza de licenţă.Pot fi prezentate, de asemenea materialele care caracterizează importanţa practico -

ştiinţifică a tezei de licenţă (acte de implementare, brevete, patente) şi copiile articolelor publicate la tema tezei

5.3. Recomandările privind susţinerea tezei de licenţăPentru susţinerea tezei de licenţă în cadrul Comisiei Examenului de Licenţă,

fiecărui competitor i se oferă pînă la 10-15 min. Se recomandă ca studentul să aibă elaborat un plan de expunere a raportului. În raport trebuie să fie clar evidenţiate:

tema tezei de licenţă; scopul tezei de licenţă;sarcinile tezei de licenţă;variante posibile;expunerea rezultatelor şi argumentarea soluţiilor obţinute;analiza metodelor aplicate şi evaluarea viabilităţii;rezultatele calculelor tehno-economice;măsuri privind tehnica securităţii;încheiere (concluzii).Prevederile de bază ale raportului trebuie neapărat susţinute prin date, grafice,

diagrame, tabele, scheme de structură, de principiu, funcţionale, formule matematice, simulări la calculator a programelor elaborate etc.

Competitorul trebuie să demonstreze o bună pregătire generală la profil, cît şi o pregătire bună la tema tezei de licenţă şi să fie apt să răspundă la întrebările formulate de membrii Comisiei Examenului de Licenţă.

Răspunsurile la întrebări trebuie să fie succinte, clare şi în conformitate cu întrebările formulate. În unele cazuri, pentru a răspunde la întrebări, cu acordul preşedintelui Comisiei Examenului de Licenţă competitorul poate utiliza memoriul explicativ al tezei de licenţă.

În timpul raportului şi a răspunsurilor la întrebări, ţinuta competitorului trebuie să fie astfel încît el să fie în contact direct cu membrii Comisiei.

24

Cu o săptămînă înainte de data susţinerii tezelor de licenţă este obligatoriu ca sub conducerea conducătorului şi în prezenţa colegilor să fie efectuate mai multe susţineri preliminare ale tezelor de licenţă pentru a obţine deprinderile necesare de prezentare a raportului la susţinerea tezei de licenţă în cadrul Comisiei Examenului de Licenţă

6. Aprecierea tezei de licenţăPentru aprecierea tezei de licenţă se recomandă următoarele criterii:măsura în care conţinutul tezei corespunde structurii şi cerinţelor de elaborare a

tezei;măsurile în care soluţiile şi deciziile tehnice, organizatorice, economice, ecologice

etc. corespund nivelului actual de dezvoltare a domeniului evaluării bunurilor imobile şi sunt motivate în nota explicativă şi partea grafică;

măsură în care este utilizat calculatorul ca instrument de analiză şi argumentare;măsură în care studentul este capabil să analizeze, să argumenteze deciziile şi

soluţiile adoptate, să facă concluzii în timpul susţinerii tezei în cadrul Comisiei pentru examenul de licenţă;

opinia verbală (sau avizul) a conducătorului privind caracteristica studentului şi titlul conferit.

Modalitatea de apreciere a tezei de licenţă include:aprecierea tezei de licenţă se efectuează în exclusivitate de către membrii Comisiei

pentru examenul de licenţă în rezultatul audierii tezei î şedinţă publică. Comisia apreciază separat, cu note, calitatea elaborării tezei conform criteriilor menţionate mai sus şi calităţii susţinerii;

nota finală reprezintă media aritmetică a notelor pentru calitatea elaborării tezei de licenţă şi pentru calitatea susţinerii;

aprecierea se efectuează la şedinţa închisă a Comisiei pentru Examenul de licenţă la care notele pe poziţiile corespunzătoare se notează de comun acord.

25

7. EXEMPLE DE CUPRINS ŞI CONŢINUT A TEZELOR DE LICENŢĂ7.1. Teza de licenţă „EVALUAREA TERENURILOR ARABILE IRIGATE

ÎN SCOPUL VÎNZĂRII – CUMPĂRĂRII”

Tabelul 1. Cuprinsul – model la memoriul explicativ al tezei de licență „Evaluarea terenurilor arabile irigate în scopul vînzării - cumpărării”

Denumirea capitolelor, paragrafelor şi subparagrafelor volumul

pagini %

Introducere

1 Descrierea obiectului tezei 1.1 Analiza fondului terenurilor arabile irigate în Republica Moldova1.1.1 Analiza cantitativă, calitativă, economică, ecologică și socială al fondului

terenurilor arabile irigate1.1.2 Descrierea fondului apelor ca izvor de irigare1.1.3 Politica statului în domeniul irigării. Subvenționarea etc. 1.2. Piaţa terenurilor arabile irigate1.2.1 Dinamica valorilor. Obiecte comparabile1.2.2 Practica evaluării terenurilor arabile, inclusiv în alte țări1.3. Cadrul legislativ (în domeniul dezvoltării fontului irigat, în domeniul

evaluării1.4. Concluzii la capitolul 1. Actualitatea problemei. Necesitatea social –

economică a evaluării terenurilor irigate 2. Bazele teoretico-metodologice ale evaluării terenurilor arabile irigate în scopul vînzării cumpărării

2.1. Bazele teoretice2.1.1 Metode științifice de studii aplicate2.1.2 Obiect, subiect, principii, categorii, conținut definiții2.2. Metodologia evaluării terenurilor arabile irigate. Metode aplicate2.2.1 Metoda analizei vînzărilor comparabile2.2.2 Particularităţile evaluării terenurilor arabile irigate în scopul vînzării –

cumpărării prin metoda analizei vînzărilor comparabile2.2.3 Metoda venitului2.2.4 Particularităţile evaluării terenurilor arabile irigate în scopul vînzării –

cumpărării prin metoda venitului2.2.5 Metoda costului

26

2.2.6 Particularităţile evaluării terenurilor arabile irigate în scopul vînzării cumpărării prin metoda costului

2.3 Concluzii metodologice3. Evaluarea terenurilor agricole irigate în scopul vînzării - cumpărării

3.1. Descrierea obiectului evaluării (identificarea obiectului evaluării)3.1.1 Aspectul cantitativ, calitativ, economic, ecologic și social al obiectului

evaluării3.1.2 Analiza pieței locale. Selectarea obiectelor comparabile3.2 Aplicarea metodei analizei vînzărilor comparabile3.2.1 Aplicarea metodelor de ajustare3.2.2 Estimarea valorii3.3 Aplicarea metodei venitului3.3.1 Capitalizarea veniturilor3.3.2 Actualizarea fluxurilor de venit3.3.3 Estimarea valorii3.4 Aplicarea metodei costului. Particularități.3.5. Reconcilierea valorilor.3.6. Raportul de evaluare.3.7 Concluzii în aplicarea metodelor

4. Concluzii finale la tema tezei de licenţă5. Protecţia muncii şi a mediului ambiant6. Bibliografie7. Anexe

60-80 100

Nota informativăla tema tezei de licenţă „Evaluarea terenurilor arabile irigate în scopul

vînzării – cumpărării”

Noţiuni generale. Structura temei tezei de licenţă „Evaluarea terenurilor arabile irigate în scopul vînzării – cumpărării” propuse mai sus reprezintă o structură model. În fiecare caz concret, studentul împreună cu conducătorul tezei, vor selecta obiectul studiului pentru tema de licenţă din cadrul tuturor categoriilor şi subcategoriilor bunurilor imobile.

De asemenea şi structura tezei poate include diferite capitole şi subcapitole. Important este ca studiul în ansamblu să includă trei etape: studierea obiectului tezei; bazele teoretice ale studiului; aplicarea metodelor.

Compartimentul „Introducere” are scopul de a informa cititorul (partea interesată) despre conţinutul şi obiectivele lucrării. În această parte a lucrării se vor prezenta pe scurt următoarele aspecte:

scopul temei – evaluarea terenurilor agricole irigate în scopul vînzării – cumpărării lor;

încadrarea temei în domeniul vast de evaluare a terenurilor cu destinaţie agricolă, inclusiv irigate;

27

ponderea şi importanţa evaluării terenurilor agricole, inclusiv irigate în piaţa terenurilor agricole, actualitatea evaluării terenurilor agricole;

importanţa prezentei lucrări pentru practica aplicării metodelor de evaluare a terenurilor tipice (analogice);

descrierea metodelor ştiinţifice de studiu (aplicarea metodei analizei datelor statistice, analiza variantelor, aplicarea metodei grafice, analiza tendinţelor, metoda comparaţiei rezultatelor etc.) şi respectiv a metodelor de evaluare aplicate;

descrierea succintă a capitolelor (denumirea, numărul de pagini, desene, tabele, formule etc;

descrierea limitelor lucrării (motivele care au influenţat limitativ asupra rezultatului final).

Capitolul 1. Prezentul capitol are scopul de a supune unei descrieri detaliate domeniul terenurilor irigate în Republica Moldova. Descrierea este necesară pentru a evalua importanța fondului terenurilor arabile irigate prin prisma diferitelor aspecte: cantitativ, calitativ, economic, ecologic și social.

Este evident că analiza fondului terenurilor irigate în cazul dat se va efectua în scopul vînzării – cumpărării.

Un compartiment important în procesul de cunoaștere a obiectului tezei (domeniului) este piața terenurilor arabile irigate. La acest capitol autorul va studia piața terenurilor irigate pe întreaga republică.

Cunoașterea tendințelor valorice (dinamica valorilor) pe mai mulți ani va permite autorul să stabilească vectorul valoric care apoi va influența în calitate de factori generali de influență asupra valorilor.

O atenție deosebită autorul va acorda practicii de evaluare inclusiv a altor țări.Prin cunoașterea cadrului legislativ autorul va descrie politica statului în domeniul

de dezvoltare a fondului terenurilor arabile irigate. Tot aici va fi descrisă politica de subvenționare, cadrul legislativ în domeniul evaluării etc.

Capitolul se va finaliza cu 2-3 concluzii generale referitoare la actualitatea procesului de irigare a terenurilor arabile, la necesitatea social – economică a irigării terenurilor agricole în ansamblu.

Capitolul 2. Capitolul este pur teoretic. În cadrul acestui capitol studentul descrie bazele teoretice şi metodologice aplicate în procesul de evaluare a terenurilor arabile irigate.

În aspect teoretic studentul va descrie metodele ştiinţifice de studiu aplicate în procesul de evaluare, obiectul, subiectul studiului, principiile, criteriile, conținutul lucrărilor, definiții etc. În cadrul prezentului exemplu obiectul studiului va fi fondul terenurilor arabile irigate împreună cu toate particularitățile sale economice, ecologice, sociale.

28

În plan metodologic vor fi descrise detaliat metodele de evaluare aplicate în procesul de evaluare a terenurilor arabile.

În procesul de descriere a metodelor de evaluare autorul tezei se va concentra asupra particularităţilor metodologice. Important este ca autorul să conştientizeze anume particularităţile provenite de la categoria obiectelor evaluate (terenuri arabile irigat) şi de la scopul evaluării (vînzării cumpărării) care şi va forma în realitate baza teoretico – metodologică a studiului.

La acest capitol autorul va descrie metodologia aplicării la trei metode importante de evaluare a terenurilor arabile irigate.

Concluziile metodologice se vor referi la particularitățile evaluării terenurilor arabile, irigate, în scopul vînzării cumpărării

Descrierea bazelor teoretice poate fi începută cu aspecte definitorii cum ar fi noţiuni (definiţii) care formulează procesul de evaluare în ansamblu şi finalizată cu descrierea principiilor evaluării aplicate la categoria obiectului şi scopul evaluării.

De asemenea şi fiecare metodă în parte va fi descrisă detaliat prin prisma particularităţilor metodologice dictate de obiectul şi scopul evaluării.

Capitolul se va finaliza prin concluziile referitoare la particularităţile metodologice care apoi vor fi aplicate în procesul de evaluare a obiectului concret descris la capitolul 3

Capitolul 3. Capitolul este unul decisiv. În cadrul acestui capitol autorul va aplica cunoștințele teoretice descrise la capitolul 2 pentru a stabili un scenariu practic de evaluare a terenurilor agricole irigate în scopul vînzării cumpărării.

Un scenariu al prezentului capitol se propune în continuare:descrierea obiectului evaluării (identificarea obiectului evaluării);descrierea aspectului cantitativ, calitativ, economic, ecologic și social al obiectului

evaluării;analiza pieței locale. Selectarea obiectelor comparabile;aplicarea metodei analizei vînzărilor comparabile;aplicarea metodelor de ajustare;estimarea valorii;aplicarea metodei venitului;aplicarea metodei capitalizării veniturilor;aplicarea metodei actualizării fluxurilor de venit;estimarea valorii prin metoda venitului;aplicarea metodei costului. Particularități;reconcilierea valorilor;raportul de evaluare;concluzii în aplicarea metodelor.Autorul va selecta şi argumenta cele mai importante metode care necesită a fi

aplicate în procesul de evaluare, va analiza rezultatele finale, va estima valoarea terenului supus evaluării.

29

Raportul de evaluare, în cadrul prezentului capitol (studiu) va fi formulat în mod conceptual, succint, în care se va descrie:

scopul şi necesitatea raportului;structura;conţinutul decizional.Capitolul se va finaliza prin concluziile autorului asupra rezultatelor obţinute în

procesul de evaluare a unui teren cu destinaţie agricolă, irigat. Capitolul 4. Concluziile conţin prezentarea succintă a principalelor rezultate

obţinute în lucrare, putînd fi menţionate şi eventuale probleme rămase deschise, precum şi propuneri privind potenţialele direcţii viitoare de cercetare legate -de tema abordată.

Se pot face abordări cu privire la dificultăţile întîmpinate pe parcursul cercetării, eventuale, puncte slabe ale acesteia, care vor trebui evitate în viitor precum şi deschideri către alte direcţii de cercetare legate de subiectul respectiv.

Capitolul va conţine un paragraf distinct dedicat „contribuţiei personale” în care vor fi menţionate cele mai relevante aspecte care au constituit contribuţia individuală la realizarea lucrării. Dac este cazul se va include şi un paragraf în care se vor menţiona „contribuţiile originale” acele aspecte care reprezintă o noutate în raport cu tema studiată.

Capitolul 5 reprezintă ultimul capitol în care se includ rezultatele analizei condiţiilor de muncă, securitatea muncii şi protecţia contra incendiilor, zgomotelor şi electrocutării. Capitolul poate include măsuri de protecţie a mediului ambiant, cerinţele ergonomice faţă de încăperile pentru exploatarea echipamentului şi organizarea locurilor de muncă.

Acest capitol se elaborează sub conducerea conducătorului tezei şi a consultantului aprobat de profesorul disciplinei respective.

La compartimentul „Bibliografie”. Compartimentul tezei conţine lista tuturor surselor de informaţie utilizate de către autor pentru elaborarea tezei de licenţă. Credibilitatea unei lucrări este strîns legată de aceste referinţe bibliografice, care arată cît este de informat şi de avizat autorul cu privire la actualitatea şi necesitatea lucrării pe care o prezintă.

Lista cu privire la bibliografie trebuie să conţină între 15 şi 30 de titluri bibliografice care pot fi:

cărţi şi monografii; lucrările conferenţelor de specialitate;articole din reviste ştiinţifice;teze de doctorat, rapoarte publice;standarde, norme, ghiduri de utilizare;pagini WEB;rapoarte interne etc.

30

La compartimentul „Anexe „(dacă este cazul). În anexe se introduc informaţii care nu sunt imediat necesare în textul lucrării pentru ca aceasta să fie înţeleasă sau care dacă ar fi fost introduse în text ar fi îndepărtat cititorul cursivitatea ideilor. Aici pot fi incluse listingurile programelor elaborate, algoritme de programe, scheme bloc, scheme de principiu şi funcţionale de diferite forme, hărţi topografice, planuri cadastrale cu diferite reprezentări reieşite din necesităţile tezei, sistematizări de rezultate sub forme de tabele etc.

7.2. Teza de licenţă „EVALUAREA CASELOR INDIVIDUALE DE LOCUIT ÎN SCOPUL IMPOZITĂRII”

Tabelul 2. Cuprinsul – model la memoriul explicativ al tezei de licență „Evaluarea caselor individuale de locuit în scopul impozitării”

Denumirea capitolelor, paragrafelor, subparagrafelor volumul

pagini %

Introducere

1. Analiza obiectului temei (Analiza fondului caselor individuale de locuit)1.1. Fondul caselor individuale de locuit (urban, după caz rural etc.)1.1.1 Analiza cantitativă, calitativă, economică, ecologică, socială a fondului

caselor individuale de locuit1.1.2 Structura fondului caselor individuale de locuit1.1.3 Politica statului în domeniul construcţiei caselor individuale de locuit1.1.4 Cadrul legislativ (în domeniul evaluării, scopuri fiscale etc.)1.2. Piaţa fondului caselor individuale de locuit1.2.1 Dinamica valorilor. Obiecte comparabile1.2.2 Practica evaluării fondului locativ, inclusiv a altor ţări1.3 Politica fiscală în domeniul fondului locativ1.3.1 Necesitatea obiectivă a evaluării în scopuri fiscale1.3.2 Practica impozitării caselor individuale de locuit1.4. Concluzii. Actualitatea temei

2. Bazele teoretico - metodologice ale evaluării caselor individuale de locuit în scopuri fiscale

2.1. Bazele teoretice ale evaluării caselor individuale de locuit2.1.1 Metode ştiinţifice de studii2.1.2 Obiectul, subiectul studiului, principii, categorii, conținut, definiții etc.2.2. Metodologia evaluării caselor individuale de locuit în scopuri fiscale2.2.1 Metoda analizei vînzărilor comparabile2.2.2 Particularităţile evaluării caselor individuale de locuit în scopuri fiscale

prin metoda analizei vînzărilor comparabile2.2.3 Metoda venitului2.2.4 Particularităţile evaluării caselor individuale de locuit în scopuri fiscale

prin metoda venitului2.2.5 Metoda costului2.2.6 Particularităţile evaluării caselor individuale de locuit în scopuri fiscale

prin metoda costului 2.3 Evaluarea masivă în scopuri fiscale

31

2.3.1 Modele de evaluare2.3.2 Zona valorică;2.3.3 Tipizarea (tipul bunului imobil) bunurilor imobile;2.3.4 Bunul imobil etalon;2.3.5 Nivelul valoric;2.3.6 Coeficienţii valorici;2.4. Particularităţile evaluării caselor individuale de locuit în scopuri

fiscale2.4. Concluzii teoretico – metodologice

3. Evaluarea caselor individuale de locuit în scopul impozitării3.1. Descrierea obiectului evaluării (identificarea obiectului evaluării):3.1.1 Aspecte cantitative, calitative, economice, ecologice, juridice, sociale etc.3.2. Lucrări pregătitoare3.2.1 Elaborarea şi desfăşurarea proiectelor.3.2.2 Formarea grupurilor de bunuri imobile omogene (analogice)3.2.3 Identificarea bunurilor „etalon”3.2.4 Determinarea factorilor de influenţă3.2.5 Identificarea bunurilor neînregistrate3.2.6 Estimarea finanţelor necesare şi determinarea cadrelor implicate3.2.7 Elaborarea planului concret de acţiuni3.2.8 Contracte cu executorii3.2.9 Colectarea datelor despre piaţa bunurilor imobile:3.2.10 Analiza detaliată a pieţei;3.2.11 Analiza bazelor de date existente;3.2.12. Identificarea bunurilor imobile3.3. Elaborarea modelelor de evaluare3.4. Colectarea datelor despre obiectele evaluării3.5. Calcularea valorilor bunurilor imobile3.6. Transmiterea rezultatelor evaluării organelor fiscale3.7. Concluzii asupra procesului de evaluare

4. Concluzii la teza de licenţă5. Protecţia muncii şi a mediului ambiant6. Bibliografie7. Anexe

60-80 100

Nota informativăla tema tezei de licenţă „EVALUAREA CASELOR INDIVIDUALE DE

LOCUIT ÎN SCOPUL IMPOZITĂRII”

Compartimentul „Introducere” (vezi capitolul 7.1, pag 27)Capitolul 1. Evaluarea caselor individuale de locuit reprezintă o evaluare specifică

– masivă. Evaluarea bunurilor imobile în scopul impozitării este preponderent masivă. Sunt cazuri cînd evaluarea caselor individuale de locuit se efectuează în scopuri fiscale în mod selectiv dar acestea nu vor fi cazurile noastre.

32

În cadrul prezentului capitol autorul va urmări două aspecte:primul – descrierea detaliată a tezei prin prisma evaluării masive în scopuri fiscale,

la general;al doilea – descrierea detaliată a obiectului tezei, a caselor individuale de locuit

prin prisma particularităților sale în scopul impozitării. 1.1. Republica mai mulți ani la rînd parcurge calea de implementare a politicii

fiscale bazate pe valoarea de piață a bunurilor imobile. Această politică include în sine aspecte atît economice și ecologice cît și sociale. Rolul aspectelor social – economice și ecologice în procesul de evaluare este divers și complicat.

Un rol important în procesul de implementare a politicii statului în domeniul construcției și evaluării bunurilor imobile în scopuri fiscale îl are cadrul legislativ existent.

Acest subcapitol poate include atît fondul locativ urban cît şi rural, în dependenţă de obiectul concret al temei tezei de licenţă. Este necesar ca studentul să înţeleagă din start că scopul studiului este ca autorul să confirme cunoştinţe necesare pentru evaluarea fondului de locuinţe în scopul impozitării dar nu impozitarea unui obiect concret. Evident că cunoştinţele sale studentul le va demonstra în baza unui obiect concret al evaluării. În cazul dat – a unui grup de bunuri imobile analogice, a unui grup de case individuale de locuit omogene.

Pentru aceasta mai întîi studentul trebuie să demonstreze cunoştinţe asupra domeniului în ansamblu.

1.2 La prezentul subcapitol descrierea obiectului tezei de licență va continua prin analiza pieței pieței fondului caselor individuale de locuit. Indiferent de particularităţile evaluării masive, este necesar ca estimarea valorii de piaţă să fie cît mai corectă (veridică). În caz contrar va fi discreditată concepţia impozitării bunurilor imobile în baza valorii lor de piaţă.

În conformitate, atît cu scopul cît şi cu conţinutul temei selectate, descrierea (identificarea) obiectului temei se va efectua în contextul procesului de evaluare, a pieţei caselor individuale de locuit.

Descrierea, studierea obiectului temei nu poate fi efectuată separat de procesul de evaluare, de studierea pieţei bunurilor imobile din această categorie. Un rol important în analiza pieţei îl va avea cunoaşterea situaţiei din alte ţări cu condiţii similare.

În cadrul prezentului subcapitol autorul de asemenea va identifica diferiți factori de ordin general (major) de influență asupra valorii caselor individuale de locuit. Piața fondului locativ este o piață cu particularitățile sale diferite de altele.

1.3 La acest subcapitol autorul se va concentra asupra necesității obiective de implementare a politicii noi fiscale.

Practica impozitării caselor individuale de locuit este foarte bogată în alte ţări. Evident că Republica Moldova urmează să implementeze această practică. Deja sa demonstrat că politica fiscală bazată pe valoarea de piață a bunurilor imobile este una din cele mai credibile, eficiente și raționale pentru societate.

33

1.4 Capitolul se va finaliza cu 2-3 concluzii care vor urmări scopul de a demonstra actualitatea obiectului tezei de licență, răspîndirea problemelor vizate de autor asupra unui șir mai mare de obiecte.

Capitolul 2 reprezintă un capitol pur teoretic. El va include mai multe subcapitole.2.1 El va include aspecte teoretice generale despre „cunoaștere”: metode științifice

de studii, obiectul, subiectul, principii, categorii, conținutul temei, definiții etc. fără de care studiile științifice nu pot avea loc.

2.2. În esența evaluării masive (caselor individuale de locuit) în scopuri fiscale sunt puse de asemenea metodele cunoscute de evaluare a bunurilor imobile. În baza acestor metode sunt evaluate bunurile imobile „etalon” care apoi sunt aplicate la evaluarea masivă tuturor bunurilor omogene.

Fiecare grup de bunuri imobile în procesul evaluării masive are particularitățile sale. Este important ca autorul să selecteze aceste particularități în cadrul fiecărei metode de evaluare și să le aplice în procesul evaluării.

2.3 Metodologia evaluării caselor individuale de locuit în scopuri fiscale va include următorul scenariu:

colectarea datelor;elaborarea modelelor de evaluare;stabilirea limitelor zonelor valorice;tipizarea (tipul bunului imobil) bunurilor imobile în cadrul sonelor valorice;selectarea bunurilor imobile etalon;stabilirea nivelului valoric;coeficienţii valorici.Rolul coeficienților valorici este de a diferenția valoarea finală a fiecărui bun

imobil (case individuale de locuit) în dependență de factorii individuale care influențează asupra valorii sale.

2.4. Concluzii. Autorul va formula 2-3 concluzii de ordin teoretic și metodologic specifice metodologiei evaluării bunurilor imobile (caselor individuale de locuit) în scopuri fiscale.

Capitolul 3. Capitolul este decisiv. Anume prin acest capitol studentul va demonstra profunzimea cunoştinţelor sale dobîndite în perioada de studii. Autorul va descrie detaliat obiectul concret al evaluării. În linii generale scenariul evaluării masive este următorul:

lucrări pregătitoare;elaborarea modelelor de evaluare;colectarea datelor despre obiectele evaluării;calcularea valorilor bunurilor imobile;transmiterea rezultatelor evaluării organelor fiscale.Aplicarea metodelor de evaluare va solicita de la autor cunoştinţe teoretice şi

practice profunde. Autorul în cadrul acestui capitol va implementa bazele teoretice

34

descrise la capitolul 2. Un scenariu al procesului de evaluare a bunurilor imobile în scopuri fiscale se propune în continuare:

Concluziile la capitol vor include 2-3 aspecte importante din cadrul evaluării masive finale.

La capitolul 4 (vezi 7.1, pag. 30) La capitolul 5 (vezi 7.1, pag. 30) La compartimentul „Bibliografie” (vezi 7.1, pag. 30) La compartimentul „Anexe„ (vezi 7.1, pag. 30) 7.3. Teza de licenţă „EVALUAREA OBIECTELOR COMERCIALE ÎN

SCOPUL ASIGURĂRII”

Tabelul 3. Cuprinsul – model la memoriul explicativ al tezei de licență „Evaluarea obiectelor comerciale în scopul asigurării”

Denumirea capitolelor, paragrafelor şi subparagrafelor

volumulpagini %

Introducere

1. Analiza obiectului temei (descrierea obiectelor comerciale)1.1. Fondul obiectelor comerciale 1.1.1 Analiza cantitativă, calitativă, economică, ecologică, socială a obiectelor

comerciale. Structura, forma, destinaţia 1.1.2 Dezvoltarea domeniului comercial1.2 Piaţa obiectelor comerciale. Analiza pieţei1.2.1 Dinamica valorilor. Selectarea obiectelor comparabile1.2.2 Practica evaluării inclusiv a altor ţări1.3 Asigurarea. Practica asigurării inclusiv a altor ţări. Politica statului1.4 Cadrul legislativ1.5. Concluzii. Actualitatea temei

2. Bazele teoretico - metodologice ale evaluării obiectelor comerciale în scopul asigurării

2.1. Bazele teoretice2.1.1 Metode ştiinţifice de studii2.1.2 Obiectul, subiectul studiului, principii, categorii, conținut, definiții etc.2.2. Metodologia evaluării obiectelor comerciale în scopul asigurării2.2.1 Metoda analizei vînzărilor comparabile2.2.2 Particularităţile evaluării obiectelor comerciale în scopul asigurării prin

metoda analizei vînzărilor comparabile2.2.3 Metoda venitului2.2.4 Particularităţile evaluării obiectelor comerciale în scopul asigurării prin

metoda venitului 2.2.5. Metoda costului2.2.6 Particularităţile evaluării obiectelor comerciale în scopul asigurării prin

metoda costului; 2.3. Concluzii metodologice. Argumentarea bazei teoretico – metodologice

necesar pentru aplicare.

35

3. Evaluarea obiectelor comerciale în scopul asigurării. (aplicarea metodelor) 3.1 Analiza obiectului evaluării (identificarea obiectului evaluării)3.1.1 Analiza cantitativă, calitativă, economică, ecologică, socială a obiectului

evaluării3.1.2 Analiza pieţei locale a obiectelor comerciale3.1.3 Selectarea obiectelor comparative3.2. Aplicarea metodelor de evaluare3.2.1 Aplicarea metodei analizei vînzărilor comparabile3.2.2 Aplicarea metodei venitului; 3.2.3 Aplicarea metodei costului. 3.3. Reconcilierea valorilor.3.4. Raportul de evaluare.3.5. Concluzii 4. Concluzii

5. Protecţia muncii şi a mediului ambiant

6. Bibliografie

7. Anexe

60-80 100

Nota informativăla tema tezei de licenţă „EVALUAREA OBIECTELOR COMERCIALE ÎN

SCOPUL ASIGURĂRII”

Compartimentul „Introducere” (vezi capitolul 7.1, pag 27)Capitolul 1. În cadrul prezentei teze de licenţă obiectul studiului îl formează un

grup de bunuri imobile analogice – obiectele comerciale. Funcţia autorului este de a formula şi de a realiza un proces de evaluare pentru toate bunurile în ansamblu.

La primul capitol va fi supus unei analize multilaterale detaliate domeniul (obiectul studiului). În acest context vor fi analizate aspectele economice, sociale, ecologice etc. ale obiectelor comerciale

1.1. Subcapitolul va avea scopul de a deosebi această subcategorie de destinaţie a bunurilor imobile de alte subcategorii de destinaţie. Această deosebire autorul o va căuta prin structura obiectelor comerciale, formă, dimensiuni etc.

Necesitatea diversificării categoriilor de bunuri imobile se bazează pe influenţa diferită a factorilor diferiţi: diferite subcategorii se află sub influenţa diferitor factori.

Ca exemplu, obiectele comerciale se vor deosebi din punctul de vedere al factorilor de influenţă, de casele individuale de locuit.

Cu cît mai corect autorul va determina deosebirile dintre categorii (subcategorii) de destinaţie a bunurilor imobile cu atît mai corect vor fi determinaţi factorii de influenţă, particularităţile obiectului temei.

36

Situaţia din domeniu respectiv deasemenea are o influenţă substanţială asupra valorii. Ca exemplu poate servi criza economică, stoparea construcţiilor etc.

1.2. La acest subcapitol autorul va găsi confirmare a scopurilor puse în subcapitolul 1.1. Piaţa obiectelor comerciale ne va confirma faptul că totalitatea factorilor de influenţă asupra acestor bunuri ne aduce la aceste rezultate. Cu alte cuvinte tendinţele de creştere a valorilor obiectelor comerciale vor semnifica dezvoltarea domeniului şi invers.

Evident că practica evaluării, inclusiv a altor ţări este importantă pentru studiul concret. La acest subcapitol se va efectua o comparaţie a practicii evaluării în Republica Moldova şi a altor ţări.

1.3 Politica de asigurare a statului are un conţinut social economic şi în cadrul obiectelor comerciale. În cadrul prezentului subcapitol autorul va studia modul de influenţă asupra valorii în condiţiile asigurării. Este evident că politica de asigurare influenţează diferenţiat asupra valorilor diferitor grupuri de bunuri imobile.

Analiza comparativă a diferitor grupuri de bunuri imobile va permite autorului să identifice rolul asigurării în evaluarea obiectelor comerciale.

1.4. Concluzii la capitol. Prin 2-3 concluzii la acest capitol autorul va demonstra actualitatea problemei în ansamblu şi a temei de licenţă în parte.

Capitolul 2 este capitolul teoretic al tezei de licenţă. La acest capitol autorul va demonstra că cunoaşte bazele teoretice ale evaluării bunurilor imobile, că deosebeşte particularităţile evaluării diferitor subcategorii de bunuri imobile în diferite în diferite scopuri.

2.1 La subcapitolul „bazele teoretice” autorul succint va descrie metodele ştiinţifice de studii aplicate în lucrare: analiza, sinteza, formă, conţinutul, obiectul, subiectul, categorii, principii, conţinutul, definiţie etc. Toate aceste autorul trebuie să le cunoască şi să le aplice în contextul cunoştinţelor teoretice.

2.2 Următorul subcapitol va avea scopul de a descrie procesul metodologic de evaluare a obiectelor comerciale în scopul asigurării. La acest capitol autorul va descrie detaliat aspectul teoretic al fiecărei metode de evaluare.

În procesul descrierii autorul va menţiona particularităţile metodei în scopul propus, va argumenta teoretic rezultatul aşteptat de la fiecare metodă de evaluare.

În capitol vor fi descrise toate trei metode de evaluare:analiza vînzărilor comparabile;metoda venitului;metoda costului2.3 Capitolul se va finaliza cu 2-3 concluzii metodologice prin care autorul va

argumenta aplicarea metodelor concrete în scopul obţinerii unui rezultat veridic.Capitolul 3 este unul practic şi decisiv. Anume prin acest capitol studentul va

demonstra profunzimea cunoştinţelor dobîndite în perioada de studii. În cadrul lucrării în ansamblu capitolul are scopul de a realiza în practică prevederile teoretice formulate la capitolul 2.

37

Argumentarea practică a cunoştinţelor teoretice autorul o va demonstra în baza unui obiect comercial concret (obiectul evaluării).

3.1 În scopul implementării cunoştinţelor teoretice în practică, în prezentul subcapitol, autorul va supune unei analize detaliate obiectul evaluării (obiectul comercial).

Analiza obiectului evaluării va include toate aspectele: cantitative, calitative, economice, sociale, ecologice, juridice etc. Va fi examinată piaţa obiectelor comerciale locale. Obiectele comerciale reacţionează valoric semnificativ la locul de amplasare, localitatea (categoria localităţii) etc. Tot aici vor fi selectate şi obiectele comerciale comparative.

Informaţia acumulată la acest subcapitol va fi utilizată la aplicarea tuturor metodelor de evaluare

3.2 Următorul paragraf va fi consacrat aplicării nemijlocite a metodelor de evaluare. În procesul de aplicare a metodelor vor fi obţinute mai multe valori ale obiectului comercial.

Totodată scopul final este de a obţine o singură valoare a obiectului comercial evaluat în scopul asigurării şi respectiv cît mai veridică..

3.3 Următorul segment al studiului este reconcilierea valorilor obţinute în procesul de aplicare a metodelor de evaluare şi obţinerea unei singure valori.

3.4 Raportul de evaluare, în cadrul prezentului capitol (studiu) va fi formulat în mod conceptual, succint, în care se va descrie:

scopul şi necesitatea raportului;structura;conţinutul decizional.Capitolul 3 se va finaliza prin 2-3 concluzii ale autorului asupra rezultatelor

obţinute în procesul de evaluare a obiectelor comerciale în scopul asigurării. La capitolul 4 (vezi 7.1, pag. 30) La capitolul 5 (vezi 7.1, pag. 30) La compartimentul „Bibliografie” (vezi 7.1, pag. 30) La compartimentul „Anexe„ (vezi 7.1, pag. 30)

38

7.4. Teza de licenţă „EVALUAREA TERENURILOR INDUSTRIEI EXTRACTIVE ÎN SCOPUL IPOTECĂRII”

Tabelul 4. Cuprinsul – model la memoriul explicativ al tezei de licență „Evaluarea terenurilor industriei extractive în scopul ipotecării”

Denumirea capitolelor, paragrafelor şi subparagrafelor

volumulpagini %

Introducere

1. Analiza obiectului temei (bunurilor imobile ale industriei extractive)1.1. Analiza fondului terenurilor destinate industriei extractive1.1.1 Analiza cantitativă, calitativă, economică, ecologică, socială a terenurilor

industriei extractive. Structura proprietăţii1.1.2 Dezvoltarea domeniului industriei extractive. Rolul, politica de stat în

domeniul ipotecii. 1.1.3 Cadrul legislativ, relaţii imobiliare în domeniu, dobîndirea dreptului.1.2. Piaţa bunurilor imobile din domeniul industriei extractive1.2.1 Dinamica valorilor. Analiza pieţei1.2.2 Practica evaluării în scopul ipotecării inclusiv din alte ţări1.2.3 Selectarea obiectelor comparabile1.3. Politica de ipotecare1.4.Concluzii. Actualitatea temei

2. Bazele teoretico - metodologice ale evaluării bunurilor imobile destinate industriei extractive în scopul ipotecării

2.1. Bazele teoretice2.1.1 Metode ştiinţifice de studii2.1.2 Obiectul, subiectul studiului, principii, categorii, conținut, definiții etc.2.2. Metode de evaluare2.2.1 Metoda analizei vînzărilor comparabile2.2.2 Particularităţile evaluării terenurilor industriei extractive în scopul

ipotecării prin metoda analizei vînzărilor comparabile2.2.3 Metoda venitului2.2.4 Particularităţile evaluării terenurilor industriei extractive în scopul

ipotecării prin metoda venitului2.2.5 Metoda costului2.2.6 Particularităţile evaluării terenurilor industriei extractive în scopul

ipotecării prin metoda costului.2.3. Concluzii metodologice

3. Evaluarea terenurilor industriei extractive în scopul ipotecării (aplicare)3.1 Analiza obiectului evaluării (identificarea obiectului evaluării)

39

3.1.1Descrierea obiectului evaluării (aspect cantitativ, calitativ, social, economic, ecologic etc.)

3.1.2 Selectarea obiectelor comparabile3.2. Aplicarea metodelor de evaluare a terenurilor industriei extractive în scopul

ipotecării:3.2.1 Aplicarea metodei „analiza vînzărilor comparabile”3.2.2 Aplicarea metodei venitului3.2.3 Aplicarea metodei costului

3.3. Reconcilierea valorilor 3.4. Raportul de evaluare3.5. Concluzii4. Concluzii

5. Protecţia muncii şi a mediului ambiant

6. Bibliografie

7. Anexe

60-80 100

Nota informativăla tema tezei de licenţă „EVALUAREA TERENURILOR INDUSTRIEI

EXTRACTIVE ÎN SCOPUL IPOTECĂRII”

Compartimentul „Introducere” (vezi capitolul 7.1, pag 27)Capitolul 1 la prezenta teză de licenţă are scopul de a supune unei analize detaliate

domeniul terenurilor industriei extractive. Fiecare domeniu (obiect de studiu) din punctul de vedere al factorilor de influenţă asupra valorii bunurilor imobile, se deosebeşte. Nu este o excepţie nici domeniul terenurilor industriei extractive.

Deosebirea obiectelor de studiu se manifestă atît ca formă cît şi ca conţinut. Analiza cantitativă, calitativă, economică, ecologică, socială, de drept etc. a terenurilor industriei extractive, structura proprietăţii lor se va deosebi esenţial de alte domenii cum ar fi: terenurile arabile, casele individuale de locuit, obiectele comerciale etc.

1.1 Subcapitolul va include informaţie despre aspectul social şi economic al fondului terenurilor industriei extractive. La acest compartiment autorul va menţiona rolul construcţiilor în Moldova, atît sociale (case de locuit, obiecte sociale etc.) cît şi economice întreprinderi, fabric i etc.

Tot aici autorul va descrie direcţiile, bogăţiile subterane de care dispune Republica, structura lor, amplasarea, aspectul cantitativ şi calitativ.

Descrierea se va efectua prin prisma reformei relaţiilor de proprietate care a avut loc anterior, cadrul legislativ existent etc.

Prin diferenţierea la nivel macroeconomic al bogăţiilor subterane ce formează industria extractivă din republică autorul va efectua de asemenea şi o orientare valorică a acestor bogăţii.

40

Este necesar de menţionat că autorul studiului va descrie terenul în calitate de bun imobil care, spaţial determină amplasarea bogăţiilor dar nu o „unitate” (m3, tonă etc.) de materiale de construcţii.

Un rol important pentru dezvoltarea domeniului îl deţine cadrul legislativ. Autorul va semnifica complexitatea legislativă în domeu, diferite neajunsuri legislative atît ce ţin de domeniul industriei extractive cît şi de domeniul evaluării.

1.2. Piaţa bunurilor imobile din domeniul industriei extractive. Acest capitol confirma existenţa pieţei terenurilor cu destinaţie extractivă. Este necesar de a efectua o analiză a acestui domeniu în dinamică.

Astfel, la acest capitol se va descrie care a fost situaţia cu dobîndirea drepturilor asupra terenurilor acestei categorii, anterior, care este specificul la etapa actuală. Particularităţile terenurilor publice şi a terenurilor private. Scenariul de dobîndire a drepturilor, drepturi şi obligaţiuni, necesităţi obiective, rolul terenului în societate, terenurile de calitate superioară, protecţia terenurilor în ansamblu etc.

De asemenea la acest subcapitol autorul va găsi confirmare scopurilor puse în subcapitolul 1.1. Piaţa terenurilor industriei extractive ne va confirma faptul că totalitatea factorilor de influenţă asupra acestor bunuri ne aduce la aceste rezultate finale preconizate.

Evident că practica evaluării, inclusiv a altor ţări este importantă pentru studiul concret. La acest subcapitol se va efectua o comparaţie a practicii evaluării în Republica Moldova şi a altor ţări.

Densitatea obiectelor domeniului industriei extractive este mică. Din aceste considerente, la prezentul capitol autorul poate selecta obiecte comparabile amplasate pe întreaga republică pentru a fi utilizate la capitolele următoare.

1.3. Politica de ipotecare reprezintă în republică un mecanism (instrument) activ economic. Totodată, în calitate de scop ipoteca creează particularităţile sale în procesul de estimare a valorii bunului imobil. În acest context autorul trebuie să cunoască situaţia în domeniu:

scopul ipotecării;procesul de ipotecare;practica ipotecării;cadrul legislativ;altele.1.4. Concluzii la capitol. Prin 2-3 concluzii la acest capitol autorul va demonstra

actualitatea problemei în ansamblu şi a temei de licenţă în parte.Capitolul 2 include bazele teoretice ale prezentei teze de licenţă. La acest capitol

autorul va demonstra că cunoaşte bazele teoretice ale evaluării bunurilor imobile, că deosebeşte particularităţile evaluării terenurilor destinate industriei extractive de particularităţile diferitor subcategorii de bunuri imobile în diferite scopuri.

41

2.1. La subcapitolul „bazele teoretice” autorul va descrie metodele ştiinţifice de studii aplicate în lucrare: metode ştiinţifice, obiectul şi subiectul studiului, principiile şi categoriile aplicate, noţiuni aplicate (formă, conţinut, definiţii etc.)

2.2. În subcapitolul „metode de evaluare” autorul detaliat va descrie cadrul metodologic aplicat la tema dată accentuînd particularităţile obiectului temei şi scopul evaluării şi anume:

descrierea detaliată a metodei analizei vînzărilor comparabile;particularităţile evaluării obiectelor comerciale în scopul asigurării prin metoda

analizei vînzărilor comparabile;descrierea detaliată a metodei venitului;particularităţile evaluării obiectelor comerciale în scopul asigurării prin metoda

venitului;descrierea detaliată a metodei costului:particularităţile evaluării obiectelor comerciale în scopul asigurării prin metoda

costului.Pe parcursul descrierii cadrului metodologic autorul va ţine cont de obiectul tezei şi

scopul evaluării.2.3. Concluzii metodologice ne vor permite să selectăm corect calea de evaluare a

bunurilor imobile. La acest capitol autorul va formula 2-3 concluzii care ar demonstra particularităţile metodologice ale evaluării terenurilor industriei extractive în scopul ipotecării.

Concluziile metodologice vor fi luate în consideraţie la capitolul următor.3. Evaluarea terenurilor industriei extractive în scopul ipotecării (aplicare)Capitolul 3 este un capitol de aplicare a metodelor (practic). Aplicarea metodelor de evaluare la obiectul şi scopul dat va solicita de la autor

cunoştinţe teoretice şi practice profunde.3.1 La primul paragraf autorul va descrie detaliat obiectul concret al industriei

extractive care urmează a fi evaluat. Descrierea va include aspecte: cantitative, calitative, juridice, economice, ecologice, sociale etc. Toate acestea vor avea influenţă valorii bunurilor imobile în procesul de estimare.

Tot la acest subcapitol autorul va selecta şi va descrie detaliat bunurile imobile comparabile.

3.2 Paragraful următor va include detaliat procesul de estimare a valorii bunurilor imobile aplicînd următoarele metode: aplicarea metodei analizei vînzărilor comparabile, aplicarea metodei venitului, aplicarea metodei costului

Autorul va selecta şi argumenta cele mai importante metode care necesită a fi aplicate în procesul de evaluare, va aplica în practică metodele descrise la capitolul teoretic, va analiza rezultatele finale, va estima valoarea bunului imobil supus evaluării.

Raportul de evaluare, în cadrul prezentului capitol (studiu) va fi formulat în mod conceptual şi succint

42

Capitolul 3 se va finaliza prin 2-3concluzii ale autorului asupra rezultatelor obţinute în procesul de evaluare a terenurilor destinate industriei extractive în scopul ipotecării.

La capitolul 4 (vezi 7.1, pag. 30) La capitolul 5 (vezi 7.1, pag. 30) La compartimentul „Bibliografie” (vezi 7.1, pag. 30) La compartimentul „Anexe„ (vezi 7.1, pag. 30)

7.5. Teza de licenţă „EVALUAREA PLANTAŢIEI DE VIŢĂ DE VIE ÎN SCOPUL CONSOLIDĂRII”

Tabelul 5. Cuprinsul – model la memoriul explicativ al tezei de licență „Evaluarea plantaţiilor de viţă de vie în scopul consolidării”

Denumirea capitolelor, paragrafelor şi subparagrafelor

volumulpagini %

Introducere

1. Analiza obiectului temei (plantaţiilor de viţă de vie)1.1 Descrierea domeniului (plantaţiilor de viţă de vie în Republica Moldova)1.1.1 Analiza cantitativă, calitativă, economică, ecologică, socială a plantaţiilor

de viţă de vie 1.1.2 Dezvoltarea domeniului viticol. Subvenţionarea1.1.3 Rolul consolidării terenurilor în dezvoltarea ramurii1.1.4 Cadrul legislativ1.2.Analiza pieţei plantaţiilor de viţă de vie1.2.1 Dinamica valorilor1.2.2 Practica evaluării1.2.3 Practica consolidării. Reparcelarea excesivă1.3. Concluzii. Argumentarea actualităţii problemei. Necesitatea evaluării în

scopul consolidării

2. Bazele teoretico - metodologice ale evaluării plantaţiilor de viţă de vie în scopul consolidării

2.1. Bazele teoretice ale evaluării plantaţiilor de viţă de viţă de vie2.1.1 Metode ştiinţifice de studii2.1.2 Obiectul, subiectul studiului, principii, categorii, conținut, definiții etc.2.2. Metodologia evaluării plantaţiilor de viţă de vie în scopul consolidării2.2.1 Metoda analizei vînzărilor comparabile2.2.2 Particularităţile evaluării plantaţiilor de viţă de vie în scopul consolidării

prin metoda analizei vînzărilor comparabile2.2.3 Metoda venitului2.2.4 Particularităţile evaluării plantaţiilor de viţă de vie în scopul consolidării

prin metoda venitului2.2.5 Metoda costului2.2.6 Particularităţile evaluării plantaţiilor de viţă de vie în scopul consolidării

prin metoda costului

43

2.3 Evaluarea masivă a terenurilor2.3.1 Modele de evaluare2.3.2 Zona valorică2.3.3 Tipizarea (tipul bunului imobil) bunurilor imobile2.3.4 Bunul imobil etalon2.3.5 Nivelul valoric2.3.6 Coeficienţii valorici;2.4. Particularităţile evaluării plantaţiilor de viţă de vie în scopul consolidării2.5. Concluzii metodologice

3. Evaluarea plantaţiilor de viţă de vie în scopul consolidării3.1. Analiza obiectului evaluării (identificarea obiectului evaluării)3.1.1 Descrierea obiectului evaluării (aspect cantitativ, calitativ, social,

economic, ecologic etc.)3.2. Lucrări pregătitoare:3.2.1Desfăşurarea proiectelor, formarea grupurilor de bunuri imobile similare,

identificarea bunurilor „etalon”, determinarea factorilor de influenţă3.2.2 Identificarea bunurilor neînregistrate3.2.3 Estimarea finanţelor necesare şi determinarea cadrelor implicate3.2.4 Elaborarea planului concret de acţiuni3.2.5 Contracte cu executorii3.3. Colectarea datelor despre piaţa bunurilor imobile3.3.1 Analiza detaliată a pieţei3.3.2 Identificarea bunurilor imobile3.4. Elaborarea modelelor de evaluare:3.5. Colectarea datelor despre obiectele evaluării3.6. Calcularea valorilor bunurilor imobile3.7. Transmiterea rezultatelor evaluării organelor fiscale3.8. Concluzii la procesul de evaluare

4. Concluzii

5. Protecţia muncii şi a mediului ambiant

6. Bibliografie

7. Anexe

60-80 100

Nota informativăla tema tezei de licenţă „EVALUAREA PLANTAŢIEI DE VIŢĂ DE VIE ÎN

SCOPUL CONSOLIDĂRII”Compartimentul „Introducere” (vezi capitolul 7.1, pag 27)Capitolul 1 va supune unei analize detaliate procesul de consolidare a terenurilor

agricole în republică. Reforma funciară desfăşurată în Moldova a provocat o parcelare excesivă a terenurilor agricole inclusiv şi a plantaţiilor de viţă de vie.

1.1 Plantaţiile de viţă de vie prin particularităţile sale, au fost parcelate în terenuri mult mai mici comparativ cu terenurile arabile. Analiza: cantitativă, calitativă, juridică,

44

economică, ecologică, socială a plantaţiilor de viţă de vie ne demonstrează o intercalare a parcelării excesive în viticultură cu problemele subvenţionării.

Situaţia în domeniu este contradictorie. Autorul va descrie plantaţiile vechi de viţă de vie, plantaţiile noi sădite, calitatea, eficienţa lor etc.

Subcapitol are scopul de a descrie domeniul viticol, în volum succint pentru a demonstra importanţa domeniului în societate şi în economia ţării. Descrierea domeniului se va efectua prin prisma factorilor valorici. În condiţiile în care domeniul este foarte important pentru societate, pentru economia ţării, valoarea lui creşte (relativ).

Scopul capitolului este evidenţierea şi descrierea aspectelor valorice generale. În acest context sunt importante un şir de factori valorici. Începînd cu piaţa de desfacere a strugurilor, vinului etc., şi finalizînd cu amplasarea corectă, sorturi şi soiuri solicitate etc.

Un rol important în dezvoltarea viticulturii îl are politica statului care se manifestă prin cadrul legislativ şi politica de subvenţionare.

La etapa actuală un factor important în dezvoltarea viticulturii şi respectiv asupra valorii este consolidarea plantaţiilor viticole.

Prin această prismă se va descrie şi elementele reformei funciare, privatizarea etc.Un exemplu al subcapitolului este propus mai jos:amplasare, suprafaţă, structura sorturilor, soiurilor;rolul domeniului viticol în economia agrară;dezvoltarea ramurii, subvenţionarea;rolul consolidării în dezvoltarea ramurii;reforma relaţiilor funciare, cadrul legislativ.1.2. Piaţa plantaţiilor viticole ne reflectă o realitate a domeniului. Piaţa dezvoltată

vorbeşte despre un domeniu dezvoltat. Evident că şi valoarea plantaţiilor va fi înaltă. Analiza pieţei este necesar de a o efectua ţinînd cont de amplasarea spaţială. Nu putem vorbi de o piaţă dezvoltată în raioanele unde nu creşte viţa de vie.

Dinamica valorilor este o metodă eficientă de descriere a pieţei. Ea poate fi reprezentată printr-o analiză grafică sau statistică

În cadrul acestui subcapitol autorul de asemenea va descrie practica care se aplică în Moldova atît în evaluare cît şi în consolidarea terenurilor (plantaţiilor). Autorul va accentua necesitatea evaluării în scopul consolidării.

Cadrul legislativ de asemenea reprezintă un element care ne vorbeşte argumentat despre procesul de evaluare şi consolidare.

Un exemplu de conţinut al paragrafului se propune în continuare:dinamica valorilor;practica evaluării;practica consolidării;reparcelarea excesivă;

45

necesitatea evaluării în scopul consolidării;cadrul legislativ al evaluării.1.3. Concluzii. În cadrul prezentului capitolul, în 2-3 concluzii se va accentua

actualitate şi necesitatea obiectivă a prezentei teme.Capitolul 2 descrie aspectul teoretico – metodologic al evaluării terenurilor

(plantaţiilor de viţă de vie) în scopul consolidării. Este necesar de constatat că evaluarea în scopul consolidării este o evaluare masivă. Ea se aplică în condiţiile implementării proiectelor complexe de consolidare a terenurilor.

2.1 Prezentul paragraf include bazele teoretice ale evaluării în scopul consolidării: metode ştiinţifice de studii, principii, criterii, obiectul, subiectul tezei, noţiuni, formă, conţinut etc. Tot aici autorul va descrie metodele ştiinţifice aplicate în domeniul evaluării plantaţiilor de viţă de vie (statistice, matematice, grafice etc.)

2.2. Metodologia evaluării plantaţiilor de viţă de vie în scopul consolidării va include două etape:

prima - evaluarea terenurilor „etalon”;a doua – evaluarea masivă în scopul consolidării. La acest paragraf autorul va descrie toate metodele de evaluare (metoda analizei

vînzărilor comparabile, metoda venitului, metoda costului).În continuare autorul va descrie rolul modelelor de evaluare, zonelor valorice şi a

bunurilor imobile etalon la evaluarea în scopul consolidării. Transmiterea valorilor de la terenurile etalon se va efectua prin coeficienţi valorici. Care este rolul acestor coeficienţi, metodele de calcul etc.

La subcapitolul 2.3 autorul va descrie particularităţile evaluării plantaţiilor de viţă de vie în scopul consolidării

Subcapitolul 2.4 va include 2-3 concluzii de ordin metodologic.3. Evaluarea plantaţiilor de viţă de vie în scopul consolidării reprezintă o parte

componentă a proiectului de consolidare a terenurilor agricole.3.1. Analiza obiectului evaluării (identificarea obiectului evaluării) presupune o

descriere detaliată a plantaţiilor de viţă de vie din localitate. Descrierea va include aspecte: cantitative, calitative, economice, ecologice, juridice, sociale etc. cu alte cuvinte, aspecte care pot avea influenţă asupra valorii (factori de influenţă).

3.2. Lucrările pregătitoare, în cadrul proiectului complex de consolidare includ de asemenea un compartiment necesar pentru evaluarea terenurilor:

formarea grupurilor de bunuri imobile similare;identificarea bunurilor „etalon”;determinarea factorilor de influenţă;aplicarea metodelor de evaluare a terenurilor etalon.3.3. Colectarea datelor despre piaţa terenurilor din localitate va include următorul

scenariu: analiza detaliată a pieţei; analiza bazelor de date existente; identificarea bunurilor imobile selectate pentru evaluare,

46

3.4. Elaborarea modelelor de evaluare. Modelele de evaluare sunt elaborate pentru fiecare grup de bunuri imobile.

3.5. Calcularea valorilor bunurilor imobile în cadrul zonelor valorice este efectuată în conformitate cu metodele de evaluare

3.7. Concluzii. Autorul va formula 2-3 concluzii la prezentul capitol.La capitolul 4 (vezi 7.1, pag. 30) La capitolul 5 (vezi 7.1, pag. 30) La compartimentul „Bibliografie” (vezi 7.1, pag. 30) La compartimentul „Anexe„ (vezi 7.1, pag. 30) 7.6. Teza de licenţă „EVALUAREA OBIECTELOR ACVATICE

(LACURILOR) ÎN SCOPUL ARENDEI ”

Tabelul 6. Cuprinsul – model la memoriul explicativ al tezei de licență „Evaluarea obiectelor acvatice în scopul arendei”

Denumirea capitolelor, paragrafelor şi subparagrafelor volumul

pagini %

Introducere

1. Analiza obiectului temei (analiza fondului apelor) 1.1. Fondul apelor în societate 1.1.1 Analiza cantitativă, calitativă, economică, ecologică, socială a fondului

acvatic din Republica Moldova 1.1.2 Dezvoltarea domeniului acvatic1.1.3 Relaţiile funciare în cadrul fondului apelor1.1.4 Structura fondului apelor1.1.5 Cadrul legfislativ1.2. Piaţa terenurilor fondului apelor (obiectelor acvatice)1.2.1 Dinamica valorilor1.2.2 Practica evaluării1.2.3 Practica arendei în cadrul fondului apelor1.3. Concluzii. Actualitatea temei

2. Bazele teoretice şi metodologice ale evaluării fondului apelor în scopul arendei

2.1. Bazele teoretice2.1.1 Metode ştiinţifice de studii2.1.2 Obiectul, subiectul studiului, principii, categorii, conținut, definiții etc.2.2. Metodologia evaluării2.2.1 Metoda analizei vînzărilor comparabile2.2.2 Particularităţile metodei analizei vînzărilor comparabile la evaluarea

fondului apelor în scopul arendei2.2.3 Metoda venitului2.2.4 Particularităţile metodei venitului la evaluarea fondului apelor în scopul

arendei2.2.5 Metoda costului2.2.6 Particularităţile metodei costului la evaluarea fondului apelor în scopul

arendei

47

2.3 Concluzii metodologice3. Aplicarea metodelor de evaluare a fondului apelor scopul arendei

3.1. Descrierea obiectului evaluării (identificarea obiectului evaluării)3.1.1 Analiza cantitativă, calitativă, economică, ecologică, socială a obiectului

evaluării3.1.2 Analiza pieţei locale 3.1.3 Selectarea obiectelor comparabile3.2. Aplicarea metodelor de evaluare3.2.1 Aplicarea metodei analizei vînzărilor comparabile3.2.2 Estimarea valorii3.2.3 Aplicarea metodei venitului3.2.4 Estimarea valorii3.2.5 Aplicarea metodei costului3.2.6 Estimarea valorii3.3. Reconcilierea valorilor3.4. Raportul de evaluare3.5. Concluzii. Valoarea finală. Particularităţi

4. Concluzii5. Protecţia muncii şi a mediului ambiant6. Bibliografie7. Anexe

60-80 100

Nota informativăla tema tezei de licenţă „EVALUAREA OBIECTELOR ACVATICE

(LACURILOR) ÎN SCOPUL ARENDEI ”

Compartimentul „Introducere” (vezi capitolul 7.1, pag 27)1. Analiza obiectului temei (analiza fondului apelor) 1.1. Fondul apelor în societate. Capitolul în ansamblu, inclusiv subcapitolul 1.1

are scopul de a efectua u descriere largă a domeniului în cadrul căruia se va efectua evaluarea. Acest domeniu (obiect al temei de licenţă) este fondul apelor. Evident că pentru a supune evaluării un obiect concret este necesar să cunoaştem factorii valorici (factorii ce influenţează pozitiv sau negativ asupra valorii) atît cei generali cît şi individuali. În cadrul prezentului capitol autorul se va concentra asupra factorilor generali, asupra cunoaşterii domeniului.

Un exemplu de descriere a subcapitolului se propune în continuare:suprafaţă, amplasarea, dimensiuni, cantitate, calitate;relaţii funciare în cadrul fondului apelor;structura fondului apelor;structura proprietăţii;cadrul legislativ;altele.

48

1.2. Piaţa terenurilor fondului apelor (obiectelor acvatice). Subcapitolul în continuare va descrie domeniul apelor prin prisma procesului de evaluare. Dinamica valorilor este un rezultat final al factorilor de influenţă o derivată, o confirmare a aşteptărilor.

La acest subcapitol este important de a studia şi practica evaluării, atît în ţară cît şi peste hotare.

Este demonstrat că scopul evaluării are o influenţă majoră asupra valorii bunului imobil, asupra procesul de evaluare, asupra aplicării metodelor de evaluare. Evaluarea în scopul arendei nu este o excepţie.

Autorul va descrie practica arendei în republică, peste hotare, va identifica particularităţile arendei în calitate de scop al evaluării.

1.3. Concluzii. Fiecare capitol în cadrul tezei de licenţă are scopul său. Capitolul 1 trebuie să demonstreze actualitatea temei tezei de licenţă. În cadrul prezentului capitol autorul, în rezultatul celor menţionate mai sus (la subcapitolul 1,2) va formula 2-3 concluzii. Prin aceasta autorul va demonstra aplicarea metodei ştiinţifice de studii „analiza şi sinteza”.

2. Bazele teoretice şi metodologice ale evaluării fondului apelor în scopul arendei

2.1. Bazele teoretice ale procesului de evaluare. Orice proces, în analiza ştiinţifică se bazează pe principii. Autorul va descrie principiile evaluării bunurilor imobile, fiecare principiu în parte. Rolul principiilor, conţinutul lor.

Orice proces obligatoriu va avea o formă şi conţinut. Fără a cunoaşte conţinutul procesului este imposibil de a însuşi, realiza scopul, de a determina necesitatea obiectivă etc. cunoaşterea acestor elemente teoretice este necesară în desfăşurarea temei.

Procesul de evaluare este bazat pe categorii, definiţii. Categoriile şi subcategoriile de destinaţie a obiectelor evaluării de asemenea îşi au locul său în aspectul teoretic al domeniului.

Autorul de asemenea trebuie să demonstreze cunoştinţe asupra metodelor ştiinţifice de studiere a obiectului evaluării. Mai răspîndite sunt metodele: statistice, matematice, grafice etc. care sunt acele metode ştiinţifice de studii care vor permite autorului să urmeze corect procesul de descriere (analiză), argumentare (sinteză), să respecte consecutivitate acţiunilor etc.

2.2. Metodologia evaluării. Metodele ştiinţifice de studii sunt puse la baza metodelor de evaluare. La prezentul subcapitol autorul va descrie detaliat aspectul teoretic al tuturor metodelor de evaluare a obiectelor acvatice în scopul arendei. O variantă a prezentului subcapitol poate fi următoarea:

descrierea metodelor de evaluare;descrierea metodei analizei vînzărilor comparabile;descrierea particularităţilor metodei analizei vînzărilor comparabile la evaluarea

fondului apelor în scopul arendei;descrierea metodei venitului;

49

descrierea particularităţilor metodei venitului la evaluarea fondului apelor în scopul arendei;

descrierea metodei costului;descrierea particularităţilor metodei costului la evaluarea fondului apelor în scopul

arendei;2.3 Concluzii metodologice. La acest subcapitol autorul va sintetiza (formula) 2-3

concluzii bazate pe particularităţile metodologice reieşite din scopul evaluării – arenda.

3. Aplicarea metodelor de evaluare a fondului apelor scopul arendei 3.1. Descrierea obiectului evaluării (identificarea obiectului evaluării). Scopul

acestui subcapitol este de a acumula o informaţie detaliată despre bunul imobil supus evaluării (în cazul dat un obiect acvatic, mai des un lac). Informaţia acumulat la acest subcapitol va fi aplicată la toate metodele de evaluare. Din aceste considerente subcapitolului i se acordă o atenţie deosebită.

O informaţie cantitativă, calitativă, despre amplasare va fi acumulată pentru aplicarea metodei analizei vînzărilor comparabile. O informaţie detaliată despre aspectul economic (venituri, cheltuieli etc.) va fi acumulată pentru aplicarea metodei veniturilor

O informaţie amplă despre costul obiectului, materialul de construcţie etc. va fi acumulată pentru metoda costului.

Tot la acest subcapitol vor fi selectate obiectele comparabile. 3.2. Aplicarea metodelor de evaluare. În dependenţă de scopul evaluării autorul

va selecta două, cele mai apropiate metode după care se va obţine un rezultat final veridic.

Anume la acest subcapitol autorul va demonstra că cunoaşte metodologia evaluării. Autorul va descrie detaliat metoda analizei vînzărilor comparabile finalizînd-o cu un rezultat, cu o valoare a bunului imobil evaluat (obiectul evaluării).

După finalizarea primei metode autorul va trece la aplicarea metodei venitului (sau a altei metode). În procesul de aplicare a metodei va utiliza informaţia acumulată la subcapitolul 3.1.

Autorul va alege două căi mai importante de aplicare a metode: capitalizarea veniturilor şi actualizarea fluxurilor de venituri.

Tot la acest subcapitol poate fi aplicată şi metoda costului3.3. Reconcilierea valorilor. În rezultatul aplicării diferitelor metode de evaluare a

obiectului acvatic autorul a obţinut diferite rezultate. Reconcilierea valorilor va avea scopul de a estima o singură valoare a bunului imobil.

3.4. Raportul de evaluare. La acest subcapitol autorul va demonstra că cunoaşte rolul, conţinutul, structura, aplicarea Raportului de evaluarea.

3.5. Concluzii la capitol. Capitolul se va finaliza ca şi altele cu 2-3 concluzii referitoare anume la procesul de aplicare a metodelor de evaluare.

La capitolul 4 (vezi 7.1, pag. 30)

50

La capitolul 5 (vezi 7.1, pag. 30) La compartimentul „Bibliografie” (vezi 7.1, pag. 30) La compartimentul „Anexe„ (vezi 7.1, pag. 30)

7.7. Teza de licenţă licenţă „EVALUAREA TERENURILOR ÎMPĂDURITE ÎN SCOPUL SCHIMBULUI”

Tabelul 7. Cuprinsul – model la memoriul explicativ al tezei de licență „Evaluarea obiectelor acvatice în scopul arendei”

Denumirea capitolelor, paragrafelor şi subparagrafelor volumul

pagini %

Introducere

1. Analiza obiectului temei (analiza fondului forestier)1.1 Fondul forestier în societate1.1.1 Analiza cantitativă, calitativă, economică, ecologică, socială a fondului1.1.2 Dezvoltarea domeniului forestier. Subvenţionare1.1.3 Relaţii funciare în domeniul forestier. Structura proprietăţii1.1.4 Structura fondului forestier1.1.5 Cadrul legislativ 1.2. Piaţa fondului forestier1.2.1 Dinamica valorilor1.2.2 Practica evaluării1.2.3 Practica schimbului.1.3. Concluzii. Actualitatea temei

2. Bazele teoretico-metodologice ale evaluării fondului forestier în scopul schimbului

2.1. Bazele teoretice2.1.1 Metode ştiinţifice de studii2.1.2 Obiectul, subiectul studiului, principii, categorii, conținut, definiții etc.2.2. Metodologia evaluării fondului forestier în scopul schimbului2.2.1 Metoda analizei vînzărilor comparabile2.2.2 Particularităţile metodologice ale evaluării prin metoda vînzărilor

comparabile în scopul schimbului2.2.3 Metoda venitului2.2.4 Particularităţile metodologice ale evaluării prin metoda venitului în scopul

schimbului2.2.5 Metoda costului2.2.6 Particularităţile metodologice ale evaluării prin metoda costului în scopul

schimbului2.3. Sulta 2.4. Concluzii metodologice

51

3. Aplicarea metodelor de evaluare a fondului forestier în scopul schimbului 3.1 Descrierea obiectului evaluării3.1.1Analiza cantitativă, calitativă, economică, ecologică, socială a obiectului

evaluării3.1.2 Selectarea obiectelor comparabile3.2. Aplicarea metodelor 3.2.1 Aplicarea metodei analiza vînzărilor comparabile3.2.2 Estimarea valorii3.2.3 Metoda venitului 3.2.4 Estimarea valorii3.2.5 Metoda costului3.2.6 Estimarea valorii3.3. Reconcilierea valorilor3.4. Raportul de evaluare3.5. Concluzii la capitol

4. Concluzii5. Protecţia muncii şi a mediului ambiant6. Bibliografie7. Anexe

60-80 100

Nota informativăla tema tezei de licenţă „EVALUAREA TERENURILOR ÎMPĂDURITE ÎN

SCOPUL SCHIMBULUI”

Compartimentul „Introducere” (vezi capitolul 7.1, pag 27)1. Analiza obiectului temei (analiza fondului forestier)1.1. Fondul forestier în societate. Ponderea fondului forestier în dezvoltarea

societăţii este recunoscută tot mai mult. Ea devine tot mai des temă de discuţie în plan internaţional. Autorul va argumenta acest aspect trecînd apoi la descrierea cantitativ – calitativă a fondului forestier.

Relaţiile funciare în cadrul fondului forestier, cadrul legislativ, structura proprietăţii formează mediul de deezvoltare a domeniului.

Un rol important în procesul de dezvoltare a domeniului îl are subvenţionarea lui, metodele de exploatare, evidenţă cadastru etc.

1.2. Piaţa fondului forestier. Subcapitolul în continuare va descrie domeniul forestier prin prisma procesului de evaluare. În Moldova fondul forestier îşi deţine valoarea sa mai puţin prin prisma materialului de construcţie şi mai mult prin aspectul social – ecologic. Foarte des fondul forestier este schimbat pe alte terenuri slab productive sau alte terenuri în diferite scopuri.

Dinamica valorilor este un rezultat final al factorilor de influenţă o derivată, o confirmare a aşteptărilor.

52

La acest subcapitol este important de a studia şi practica evaluării, atît în ţară cît şi peste hotare.

Este demonstrat că scopul evaluării are o influenţă majoră asupra valorii bunului imobil, asupra procesul de evaluare, asupra aplicării metodelor de evaluare. Evaluarea în scopul schimbului nu este o excepţie.

Autorul va descrie practica schimbului în republică, peste hotare, va identifica particularităţile schimbului în calitate de scop al evaluării.

1.3. Concluzii. Prezentul capitol trebuie să demonstreze actualitatea fondului forestier în calitate de temă de licenţă. Autorul va formula 2-3 concluzii care vor confirma alegerea autorului. Prin aceasta totodată, autorul va demonstra şi aplicarea metodei ştiinţifice de studii „analiza şi sinteza”.

2. Bazele teoretico-metodologice ale evaluării fondului forestier în scopul schimbului

2.1. Bazele teoretice. Orice proces, în analiza lui ştiinţifică se bazează pe principii. Autorul va descrie principiile evaluării bunurilor imobile, fiecare principiu în parte. Rolul principiilor, conţinutul lor.

Orice proces obligatoriu va avea o formă şi conţinut. Fără a cunoaşte conţinutul procesului este imposibil de a însuşi, de a realiza scopul, de a determina necesitatea obiectivă etc. cunoaşterea acestor elemente teoretice este necesară în desfăşurarea temei.

Procesul de evaluare este bazat pe categorii, definiţii. Categoriile şi subcategoriile de destinaţie a obiectelor evaluării de asemenea îşi au locul său în aspectul teoretic al domeniului.

Autorul de asemenea trebuie să demonstreze cunoştinţe asupra metodelor ştiinţifice de studiere a obiectului evaluării. Mai răspîndite sunt metodele: statistice, matematice, grafice etc. care sunt acele metode ştiinţifice de studii care vor permite autorului să urmeze corect procesul de descriere (analiză), argumentare (sinteză), să respecte consecutivitate acţiunilor etc.

2.2. Metodologia evaluării. Metodele ştiinţifice de studii sunt puse la baza metodelor de evaluare. La prezentul subcapitol autorul va descrie detaliat aspectul teoretic al tuturor metodelor de evaluare a obiectelor fondului forestier în scopul scimbului. O variantă a prezentului subcapitol poate fi următoarea:

descrierea metodelor de evaluare;descrierea metodei analizei vînzărilor comparabile;descrierea particularităţilor metodei analizei vînzărilor comparabile la evaluarea

fondului forestier apelor în scopul scimbului;descrierea metodei venitului;descrierea particularităţilor metodei venitului la evaluarea fondului forestier în

scopul schimbului;descrierea metodei costului;descrierea particularităţilor metodei costului la evaluarea fondului forestier apelor

în scopul schimbului;

53

2.3. Sulta în procesul schimbului este foarte des aplicată ca o condiţie inevitabilă cînd obiectele de schimb sun de valori diferite. Autorul va descrie esenţa sulte în aspect teoretic şi juridic.

2.4 Concluzii metodologice. La acest subcapitol autorul va formula 2-3 concluzii bazate pe particularităţile metodologice reieşite din obiectul evaluării – fondul forestier şi scopul evaluării – schimbul.

3. Aplicarea metodelor de evaluare a fondului forestier în scopul schimbului 3.1 Descrierea obiectului evaluării. Scopul acestui subcapitol este de a acumula o

informaţie detaliată despre terenul împădurit care urmează a fi schimbat cu un alt teren în majoritatea cazurilor un teren agricol slab productiv.

Particularităţile acestei evaluări este că, în calitate de obiect al evaluării vor fi două terenuri – părţi ale schimbului.

Informaţia acumulat la acest subcapitol va fi aplicată la toate metodele de evaluare. Din aceste considerente subcapitolului i se acordă o atenţie deosebită.

O informaţie cantitativă, calitativă, despre amplasare va fi acumulată pentru aplicarea metodei analizei vînzărilor comparabile. O informaţie detaliată despre aspectul economic (venituri, cheltuieli etc.) va fi acumulată pentru aplicarea metodei veniturilor

O informaţie amplă despre costul obiectului, materialul de construcţie etc. va fi acumulată pentru metoda costului.

Tot la acest subcapitol vor fi selectate obiectele comparabile. 3.2. Aplicarea metodelor. În dependenţă de scopul evaluării autorul va selecta

două, cele mai apropiate metode după care se va obţine un rezultat final veridic.Particularităţile cazului dat constau în faptul că schimbul este efectuat între două

obiecte de schimb din diferite domenii. Aceste domenii pot fi: silvicultura; agricultura; comerţul, alte sfere de activitate.

În aceste condiţii poate apărea necesitatea evaluării bunurilor – părţi ale schimbului prin trei metode de evaluare: analizei vînzărilor comparabile; metoda venitului; metoda costului.

Anume la acest subcapitol autorul va demonstra că cunoaşte metodologia evaluării. Autorul va descrie detaliat metoda analizei vînzărilor comparabile finalizînd-o cu un rezultat, cu o valoare a bunului imobil evaluat (obiectul evaluării).

După finalizarea primei metode autorul va trece la aplicarea metodei venitului (sau a altei metode). În procesul de aplicare a metodei va utiliza informaţia acumulată la subcapitolul 3.1.

Autorul va alege două căi mai importante de aplicare a metode: capitalizarea veniturilor şi actualizarea fluxurilor de venituri.

Tot la acest subcapitol poate fi aplicată şi metoda costului3.3. Reconcilierea valorilor. În rezultatul aplicării diferitelor metode de evaluare a

obiectului fondului forestier autorul a obţinut diferite rezultate. Reconcilierea valorilor va avea scopul de a estima o singură valoare a bunului imobil.

54

3.4. Raportul de evaluare. La acest subcapitol autorul va demonstra că cunoaşte rolul, conţinutul, structura, aplicarea Raportului de evaluarea.

3.5. Concluzii la capitol. Capitolul se va finaliza ca şi altele cu 2-3 concluzii referitoare anume la procesul de aplicare a metodelor de evaluare.

La capitolul 4 (vezi 7.1, pag. 30) La capitolul 5 (vezi 7.1, pag. 30) La compartimentul „Bibliografie” (vezi 7.1, pag. 30) La compartimentul „Anexe„ (vezi 7.1, pag. 30)

7.8. Teza de licenţă „EVALUAREA PATRIMONIULUI GOSPODĂRIILOR ŢĂRĂNEŞTI (DE FERMIER) ÎN SCOPUL ATRAGERII INVESTIŢIILOR”

Tabelul 8. Cuprinsul – model la memoriul explicativ al tezei de licență „Evaluarea patrimoniului gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) în scopul atragerii investiţiilor”

Evaluarea obiectelor acvatice în scopul arendei”

Denumirea capitolelor, paragrafelor şi subparagrafelor volumul

pagini %

Introducere

1. Analiza obiectului temei tezei de licență (gospodăriilor țărănești, de fermier)

1.1 Analiza (descrierea) gospodăriilor țărănești (de fermier)1.1.1 Structura, forma, dimensiunile, amplasamentul, solurilespecializarea. 1.2 Condițiile de activitate a gospodăriilor țărănești (de fermier)1.2.1 Cadrului legislativ1.2.2 Procesul de formare și înregistrare1.2.3 Patrimoniul, structura, modele1.2.4 Politica de subvenționare1.2.5 Aspectul social, economic, ecologic al gospodăriilor ţărăneşti (de

fermier)1.2.6 Dezvoltarea gospodăriilor țărănești (de fermier)1.3 Piața gospodăriilor țărănești (de fermier)1.3.1 Dinamica valorilor, factori de influență1.3.2 Piaţa de desfacere1.3.3 Piaţa întreprinderilor1.3.4 Dinamica valorilor1.4 Practica evaluării gospodăriilor agricole în alte țări 1.5 Concluzii. Actualitatea temei

55

2. Bazele teoretice și metodologice ale evaluării patrimoniului gospodăriilor țărănești (de fermier)

2.1 Bazele teoretice 2.1.1 Metode ştiinţifice de studii2.1.2 Obiectul, subiectul studiului, principii, categorii, conținut, definiții etc.2.2. Metodologia evaluării patrimoniului gospodăriilor țărănești (de fermier) 2.2.1 Metoda analizei vînzărilor comparabile2.2.2 Particularităţile evaluării gospodăriilor țărănești (de fermier) prin metoda

vînzărilor comparabile 2.2.3 Metoda venitului2.2.4 Particularităţile evaluării gospodăriilor țărănești (de fermier) prin metoda

venitului2.2.5 Metoda costul2.2.6 Particularităţile evaluării gospodăriilor țărănești (de fermier) prin

metoda costului2.3 Particularităţile evaluării patrimoniului gospodăriilor țărănești (de fermier)

în scopul atragerii investiţiilor2.4 Alți factorii valorici2.5. Concluzii metodologice. Structura valorii gospodăriei țărănești (de

fermier)3. Evaluarea întreprinderii agricole în scopul atragerii investiţiilor

3.1. Descrierea obiectului evaluării. (gospodăriei țărănești, de fermier, concrete) 3.1.1 Scurt istoric al gospodăriei țărănești. Formarea. Administrarea. Activitatea

economică, financiară. Realizarea producției.3.1.2 Analiza cantitativă, calitativă, economică, ecologică, socială a obiectului

evaluării (patrimoniului)3.1.3 Structura patrimoniului întreprinderii. Bunurile agricole. Proprietatea3.1.4 Condiţiile pedologico – climaterice3.1.5 Domeniul concret de specializare a întreprinderii (obiectului evaluării)3.1.6 Alte informaţii (factori de influenţă asupra valorii întreprinderii)3.1.7 Selectarea obiectelor comparabile3.1.8 Divizarea patrimoniului în bunuri imobile omogene (analogice)3.1.9. Alți factori valorici. Specializarea GȚ. Piața. Legături comerciale. Cadrul

legislativ (investițional, subvențional) favorabil3.2 Aplicarea metodelor de evaluare3.2.1 Evaluarea gospodăriei țărănești (de fermier) prin metoda analizei vînzărilor

comparabile3.2.1.1 Evaluarea terenurilor agricole. Arăturii. Plantațiilor viticole, pomicole etc. 3.2.1.2 Evaluarea construcțiilor. Obiectelor de prelucrare a materiei prime3.2.2 Evaluarea gospodăriei țărănești (de fermier) prin metoda venitului3.2.2.1 Evaluarea terenurilor agricole. Arăturii. Plantațiilor viticole, pomicole etc. 3.2.2.2 Evaluarea construcțiilor. Obiectelor de prelucrare a materiei prime3.2.3 Evaluarea gospodăriilor țărănești (de fermier) prin aplicarea metodei

costului3.2.3.1 Evaluarea terenurilor agricole. Arăturii. Plantațiilor viticole, pomicole etc. 3.2.3.2 Evaluarea construcțiilor. Obiectelor de prelucrare a materiei prime3.2.4 Reconcilierea valorilor3.2.5 Evaluarea altor bunuri agricole

56

3.2.6 Evaluarea managerială 3.2.7 Valoarea totală a gospodăriei țărănești (de fermier)3.3 Raportul de evaluare3.4 Concluzii. Valoarea totală. Direcții de specializare. Rolul managementului în

valoarea totală etc. alte concluzii de aplicare a metodelor de evaluare a gospodăriei țărănești4. Concluzii5. Protecţia muncii şi a mediului ambiant6. Bibliografie7. Anexe

60-80 100

Nota informativăla tema tezei de licenţă licenţă „EVALUAREA ÎNTREPRINDERILOR

AGRICOLE ÎN SCOPUL ATRAGERII INVESTIŢIILOR”

La Compartimentul „Introducere”. Introducerea are rolul de a informa cititorul despre conţinutul şi obiectivele lucrării. În această parte a lucrării se vor prezenta pe scurt următoarele aspecte:

scopul temei – evaluarea întreprinderilor agricole în scopul atragerii investiţiilor;încadrarea temei în domeniul de evaluare a întreprinderilor agricole;ponderea şi importanţa evaluării întreprinderilor agricole în piaţa imobiliară,

actualitatea evaluării întreprinderilor agricole;importanţa prezentei lucrări pentru practica evaluării întreprinderilor agricole

tipice (analogice);descrierea metodelor ştiinţifice de studiu (aplicarea metodei analizei datelor

statistice, analiza variantelor, aplicarea metodei grafice, analiza tendinţelor, metoda comparaţiei rezultatelor etc.) şi respectiv a metodelor de evaluare aplicate;

descrierea succintă a capitolelor; descrierea limitelor lucrării (motivele care au influenţat limitativ asupra rezultatului

final).1. Analiza obiectului temei tezei de licență (gospodăriilor țărănești, de fermier)Capitolul 1 supune unei analize detaliate:nemijlocit obiectul temei tezei de licență (gospodăriile țărănești, de fermier);mediul economic, ecologic, social, legislativ al gospodăriilor țărănești (de fermier);practica de evaluare a altor țări;concluzii referitoare la actualitatea obiectului temei tezei de licență.

57

1.1 Analiza (descrierea) gospodăriilor țărănești (de fermier) are scopul de a supune unei analize detaliate obiectul termei tezei de licenţă prin prisma:

structurii gospodăriilor țărănești;formei, dimensiunilor, amplasamentului, solurilor;specializării etc. Subcapitolul poate include informații despre: întreprinderile asociative;

întreprinderi individuale; aspectele cantitativ, calitativ, juridic; specializare; relaţii funciare.

Descrierea formelor organizatorico - juridice se va efectua în dinamică pentru fiecare în parte. Autorul va selecta formele cele mai importante pentru dezvoltarea economică. Este evident că un rol important în descriere îl vor avea factorii care se află la baza veniturilor întreprinderilor.

Autorul nu va evita descrierea relaţiilor funciare în contextul reformei funciare în rezultatul căreia au apărut noile forme organizatorico – juridice.

Analiza domeniilor de specializare reprezintă o informaţie importantă pentru determinarea valorii întreprinderilor agricole. La acest compartiment întreprinderile agricole vor fi analizate prin prisma următoarelor domenii de specializare:

- cultivarea plantelor de cîmp;- vităritul;- viticultura;- pomicultura;- legumicultura;- alte direcţii de specializare.În procesul de analiză a întreprinderilor agricole prin prisma specializării producţiei

se va acorda o atenţie deosebită anume factorilor de influenţă asupra valorii. Evident că în acest context, un rol important îl deţine piaţa de desfacere a producţiei.

1.2 Condițiile de activitate a gospodăriilor țărănești (de fermier) vor include informaţii şi analize despre:

cadrului legislativ;procesul de formare și înregistrare;patrimoniul, structura, modele;subvenționarea, politica de subvenționare;aspectul social, economic, ecologic al gospodăriilor ţărăneşti (de fermier);dezvoltarea gospodăriilor țărănești (de fermier);piața gospodăriilor țărănești (de fermier), dinamica valorilor, factori de influență.Politica investiţională. Succesul în agricultură şi respectiv valoarea

întreprinderilor agricole în mare măsură depinde de politica investiţională din ţară. În acest context autorul va descrie politica investiţională prin prisma cadrului legislativ.

Din aceasta se va deduce rolul investiţiilor în agricultură, în economie, în procesul de formare a valorii întreprinderilor agricole.

Subcapitolul va include următoarele compartimente:

58

- cadrul legislativ;- rolul investiţiilor în economie;- altele.1.3 Piaţa întreprinderilor agricole. Acest subcapitol va fi descris de autor prin

prisma următoarelor compartimente.- piaţa de desfacere;- piaţa întreprinderilor;- dinamica valorilor- practica evaluăriiPiaţa bunurilor imobile agricole include în sine un volum esenţial de tranzacţii a a

întreprinderilor agricole în ansamblu. De asemenea, procesul de atragere a investiţiilor se bazează, în primul rînd pe viabilitatea întreprinderilor agricole existente, pe domenii şi specializări de perspectivă.

Un rol important în procesul de evaluare a întreprinderilor agricole îl are analiza pieţei întreprinderilor agricole. Autorul va studia dinamica valorilor întreprinderilor agricole, va selecta întreprinderi comparabile cu obiectul evaluării care au fost vîndute - cumpărate. De asemenea în cadrul prezentului compartiment va fi analizată practica internaţională de evaluare a întreprinderilor agricole.

1.4 Practica evaluării gospodăriilor agricole în alte țări este de o importanţă majoră pentru prezentul studiu şi pentru domeniu, economie în ansamblu. Această practică are o istorie de dezvoltare bogată şi demnă de aplicat.

1.5 Concluzii. Actualitatea temeiPrin descrierea temei tezei de licenţă autorul va argumenta tema tezei de licenţă

formulînd acei factori importanţi care vor descrie obiectul la nivel general şi vor reflecta actualitatea ei. Prin concluzii succinte autorul va răspunde la întrebările:

ce reprezintă obiectul?care sunt particularităţile, necesitatea, scopul evaluării?alte concluzii la temă şi scop. 2. Bazele teoretice şi metodologice ale evaluării gospodăriilor ţărăneşti (de

fermier) în scopul atragerii investiţiilorAcest capitol va include o descriere detaliată a bazei teoretice, metodico-

metodologice a procesului de evaluare. 2.1 Bazele teoretice. Autorul va acorda în cadrul acestui subcapitol o atenţie

anume bazelor teoretice. Important este ca studentul să divizeze în descriere aspectul teoretic de cel metodico – metodologic.

La capitolul „bazele teoretice” se va acorda atenţie aspectelor generale teoretice cum ar fi:

principiile evaluării;categoriile aplicate;necesităţile obiective;formei şi conţinutului;

59

definiţii etc.Tot la acest capitol autorul va descrie metodele ştiinţifice (filozofice) de studii

aplicate în cadrul lucrării (matematice, statistice, grafice etc). 2.2. Metodologia evaluării gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) va descrie

detaliat metodele de evaluare a bunurilor imobile. Se va acorda atenţie deosebită particularităţilor de aplicare a metodelor în condiţiile

concrete ale evaluării în scopul atragerii investiţiilor şi anume: metodei analizei vînzărilor comparabile;metodei venitului;metodei costul;particularităţile evaluării gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) în scopul atragerii

investiţiilor.2.3. Concluziile la capitolul 2 vor avea un conţinut metodologic. Aici autorul va

menţiona anume particularităţile metodologice ale evaluării întreprinderilor agricole. Care sunt acele trăsături, particularităţi ce plasează întreprinderile pe poziţii diferite în procesul de evaluare.

Tot aici este necesar de accentua şi influenţa scopului evaluării „a atragerii investiţiilor” în procesul de a metodologiei evaluării a unor asemenea bunuri imobile.

3. Evaluarea întreprinderii agricole în scopul atragerii investiţiilor. Capitolul va include proceduri practice de evaluare. Cu alte cuvinte, la acest capitol îşi va găsi reflectare (aplicare) aspectele teoretice descrise la capitolul 2.

Scenariul capitolului va fi următorul:descrierea obiectului evaluării:aplicarea metodelor de evaluare:reconcilierea valorilorraportul de evaluareconcluzii la capitolul 33.1. Descrierea obiectului evaluării sau cu alte cuvinte „identificarea obiectului”

reprezintă un compartiment în baza căruia se aplică cadrul metodologic. Informaţia adusă la acest subcapitol va avea o mare influenţă asupra rezultatelor finale, asupra valorii obiectului. Un model de descriere a subcapitolului poate fi următorul:

descrierea amplasării întreprinderii agricole;caracteristicile cantitative (dimensiuni, categorii de destinaţie, de folosinţă a

terenurilor)condiţiile pedologico - climaterice; domeniul concret de specializare;proprietatea întreprinderii;indici economici;alte informaţii (factori de influenţă asupra valorii întreprinderii).selectarea obiectelor comparabile;

60

3.2. Aplicarea metodelor de evaluare. Subcapitolul presupune aplicarea detaliată a metodelor de evaluare în baza informaţiei despre obiect acumulată la capitolul 1 şi la subcapitolul 3.1.

Autorul trebuie să demonstreze cunoştinţe profunde de aplicare a metode: evaluarea întreprinderii agricole în scopul atragerii investiţiilor prin aplicarea

metodei analizei vînzărilor comparabile;evaluarea întreprinderii agricole în scopul atragerii investiţiilor prin aplicarea

metodei venitului;evaluarea întreprinderii agricole în scopul atragerii investiţiilor prin aplicarea

metodei costului3.3. Reconcilierea valorilor. Evident că aplicarea a trei metode de evaluare

menţionate mai sus ne va da trei rezultate diferite. De datoria autorul să argumenteze, în procesul de reconciliere o singură valoare a întreprinderii agricole (bunului imobil)

3.4. Raportul de evaluare. Evaluarea selectivă a bunurilor imobile, în practică, se prezintă prin elaborarea Reportului de evaluare. În teza de licenţă autorul, la acest subcapitol va descrie detaliat: necesitatea, scopul, conţinutul raportului de evaluare.

Autorul va menţiona faptul că întreg conţinutul Raportului este redat prin capitolele 1,2, 3 şi 4 ale tezei de licenţă.

3.5 Concluzii la capitolul 3. La acest subcapitol concluziile autorului se vor referi la rezultatul aplicării metodelor de evaluare. Anume la acest subcapitol autorul va argumenta de ce a procedat într-un fel dar nu în altul.

4. Concluzii generale. Capitolul 4 va include concluziile generale ale autorului referitoare la: necesitatea, rolul, conţinutul,eficacitatea şi raţionalismul evaluării întreprinderilor agricole în scopul atragerii investiţiilor. Care vor fi factorii pozitivi de influenţă, care este rolul valorii întreprinderii în capacitatea de atragere a investiţiilor. În final autorul va:

analiza şi compara rezultatele obţinute în domeniu în ansamblu;concluziona asupra particularităţilor evaluării în scopurile concrete;alte concluzii.

5. Protecţia muncii şi a mediului ambiant (vezi capitolul 7.pag.27)6. Bibliografie (vezi capitolul 7.pag.27)7. Anexe (vezi capitolul 7.pag.27)

61

7.9. Teza de licenţă „EVALUAREA CINEMATOGRAFULUI ÎN SCOPUL SECHESTRULUI

Tabelul 9. Cuprinsul – model la memoriul explicativ al tezei de licență „Evaluarea patrimoniului întreprinderilor agricole în scopul sechestrului”

Denumirea capitolelor, paragrafelor şi subparagrafelor volumul

pagini %

Introducere

4. Concluzii finale5. Protecţia muncii şi a mediului ambiant6. Bibliografie7. Anexe

62

7.10 Teza de licenţă „ORGANIZAREA PROCESULUI DE EVALUARE A BUNURILOR IMOBILE LA ÎNTREPRINDERI”

Tabelul 10. Cuprinsul – model la memoriul explicativ al tezei de licență „Organizarea procesului de evaluare a bunurilor imobile la întreprinderi”

Denumirea capitolelor, paragrafelor şi subparagrafelor volumul

pagini %

Introducere

1. Piaţa întreprinderilor de evaluare în Republica Moldova1.1 Cadrul legislativ - normativ al organizării procesului de evaluare1.2 Analiza activității întreprinderilor de evaluare. Structura1.3 Rolul statului în procesul de reglementare a activității de evaluare1.4 Rolul instituțiilor obștești în procesul de evaluare1.5 Practica organizării procesului de evaluare în alte țări1.6 Concluzii. Actualitatea temei2. Procesul de organizare evaluare a bunurilor imobile la întreprinderi2.1 Procesul de evaluare. Etapele principale2.2 Contractul de acordare a serviciilor de evaluare2.3 Standardele Europene de evaluare a bunurilor imobile2.4 Organizarea procesului de identificare (analiză) a obiectului evaluării2.5 Estimarea valorii2.6 Raportul de evaluare2.7 Tipuri de rapoarte2.8 Structura rapoartelor 2.9 Drepturile, obligațiunile, responsabilitățile întreprinderilor de evaluare în procesul executării lucrărilor3. Raportul de evaluare a bunului imobil (un raport de la orice conducător)3.1 Contractul de efectuare a lucrărilor de evaluare3.2 Descrierea obiectului tezei3.3 Analiza pieței3.4 Enumerarea restricțiilor, concepțiilor și propunerilor elaborate de evaluator3.5 Estimarea valorii de piață și obiectului evaluării3.6 Coordonarea rezultatelor și determinarea valorii finale.4. Concluzii finale

63

5 Protecţia muncii şi a mediului ambiant6. Bibliografie7. Anexe

anexa 1coperta

Universitatea Agrară de Stat din Moldova(Arial, Bold, 16pt., centru)

Evaluarea Întreprinderii Agricole în Scopul Atragerii

Investiţiilor(Titlul tezei – Arial, Bold, 22 pt., centrat,spaţiu între linii – 1.5)

Student: xxxxxx xxxxxxxxxxx

Conducător: Dr., conf. univ.

xxxxxx xxxxxxxxxxxxx(Arial, Bold, 16 pt)

64

Chişinău – 2014 (Arial, Bold, 16 pt)

Anexa 2pagină de titlu

Universitatea Agrară de Stat din MoldovaFacultatea Cadastru şi Drept

Catedra Cadastru şi Geodezie(Arial, Bold, 12 pt., centrat)

Admis la susţinereŞef de catedră: dr., conf. univ. xxx xxxxxxxx______________________________________

„____” ____________2014(Arial, Bold, 11 pt)

Evaluarea Întreprinderii Agricole în Scopul Atragerii Investiţiilor

(Arial, Bold, 20 pt., centrat)

Teză de licenţă(Arial, Bold, 16 pt., centrat)

Student:__________________(___________)

Conducător:______________(___________)

Consultant:_______________(___________)

Recenzent: _______________( __________)

65

(Arial, Bold, 12 pt)

Chişinău – 2014 (Arial, Bold, 12 pt)

Anexa 3Facultatea: Cadastru şi DreptCatedra: Cadastru şi GeodezieSpecialitatea: Evaluarea Imobilului

CAIET DE SARCINIpentru teza de licenţă a studentului_____________________________

(numele, prenumele studentului)1. Tema tezei de licenţă ________________________________________________________

_________________________________________________________________________________ confirmată prin ordinul nr. _____de la „ ___” ______________________2014

2. Termenul limită de prezentare a tezei __________________________________________3. Date iniţiale pentru elaborarea tezei __________________________________________

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

4. Conţinutul notei explicative ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

5. Conţinutul părţii grafice a tezei ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

6. Lista consultanţilor:

consultant capitolconfirmarea realizării

semnătura consultantului

semnătura studentului

7. Data înmînării caietului de sarcini _____________________________________________ semnătura

Conducător ______________________Sarcina a fost luată pentru a fi executată de către student____________________________ Semnătura, data

Plan calendaristicnr. denumirea etapelor (capitolelor) termenul de realizare nota

66

Studentul _______________________________________________________

Conducătorul ___________________________________________Anexa 4

Model de cuprins

CUPRINSINTRODUCERE

1 Descrierea obiectului tezei 1.1 Analiza fondului terenurilor arabile irigate în Republica Moldova1.1.1 Analiza cantitativă, calitativă, economică, ecologică și socială al fondului terenurilor arabile irigate1.1.2 Descrierea fondului apelor ca izvor de irigare1.1.3 Politica statului în domeniul irigării. Subvenționarea etc. 1.2. Piaţa terenurilor arabile irigate1.2.1 Dinamica valorilor. Obiecte comparabile1.2.2 Practica evaluării terenurilor arabile, inclusiv în alte țări1.3. Cadrul legislativ (în domeniul dezvoltării fontului irigat, în domeniul evaluării2. Bazele teoretico-metodologice ale evaluării 2.1. Bazele teoretice2.1.1 Metode științifice de studii aplicate2.1.2 Obiect, subiect, principii, categorii, conținut definiții2.2. Metodologia evaluării terenurilor arabile irigate. Metode aplicate2.2.1 Metoda analizei vînzărilor comparabile2.2.2 Particularităţile evaluării terenurilor arabile irigate în scopul vînzării –cumpărării prin metoda analizei vînzărilor comparabile2.2.3 Metoda venitului2.2.4 Particularităţile evaluării terenurilor arabile irigate în scopul vînzării –cumpărării prin metoda venitului2.2.5 Metoda costului2.2.6 Particularităţile evaluării terenurilor arabile irigate în scopul vînzării cumpărării prin metoda costului3. Evaluarea terenurilor agricole irigate în scopul vînzării - cumpărării3.1. Descrierea obiectului evaluării (identificarea obiectului evaluării)3.1.1 Aspectul cantitativ, calitativ, economic, ecologic și social al obiectului evaluării3.1.2 Analiza pieței locale. Selectarea obiectelor comparabile3.2 Aplicarea metodei analizei vînzărilor comparabile3.2.1 Aplicarea metodelor de ajustare3.2.2 Estimarea valorii3.3 Aplicarea metodei venitului3.3.1 Capitalizarea veniturilor3.3.2 Actualizarea fluxurilor de venit3.3.3 Estimarea valorii

67

3.4 Aplicarea metodei costului. Particularități.3.5. Reconcilierea valorilor.4. Concluzii 5. Protecţia muncii şi a mediului ambiant6. Bibliografie7. Anexe

Anexa 5UNIVERSITATA AGRARĂ DE STAT DIN MLDOVA

Facultatea: Cadastru şi Drept Catedra: Cadastru şi Geodezie

Avizul la teza de licenţă

Tema _______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Studentul (a) ________________________________gr._________________1. Actualitatea temei _____________________________________________

_______________________________________________________________________________________________________________________________________

2. Caracteristica tezei de licenţă ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

3. Analiza prototipului __________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

4. Estimarea rezultatelor obţinute ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

5. Corectitudinea materialului expus _________________________________________________________________________________________________

6. Calitatea materialului __________________________________________________________________________________________________________

7. Valoarea practică a tezei _________________________________________________________________________________________________________

8. Observaţii şi recomandări ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

9. Caracteristica studentului şi titlul conferit __________________________

68

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________Conducătorul tezei de licenţă ______________________________________________________

(funcţia, titlul ştiinţific, semnătura, data, numele prenumele)Anexa 6

Reguli privind asigurarea bibliografică a tezei (În conformitate cu „Regulamentul cu privire la funcţionarea consiliilor ştiinţifice specializate şi conferirea gradelor

ştiinţifice şi ştiinţifico – didactice în republica Moldova”)

1. Referinţele bibliografice sunt prezentate într-o succesiune numerică, corespunzătoare ordinii citărilor lor în text sau în ordinea alfabetică a primului element.

2. Citarea, forma scurtă a referinţei înserată în text între paranteze pătrate, permite identificarea publicaţiei din care s-a extras citatul sau idea comentată etc. şi indicarea localizării în cadrul publicaţiei sursă.

3. Numerele prezentate sub formă de indici între paranteze pătrate, înserate în text, trimit la document în ordinea în care ele sunt citate pentru prima dată. Citările următoare primesc acelaşi număr ca şi prima citare. Dacă sunt citate numai anumite părţi ale unui document, după numărul respectiv poate fi dată şi pagina, de exemplu [8.p.231].

4. În cazul în care lista referinţelor bibliografice este în ordinea alfabetică a primului element şi ea cuprinde mai multe documente ale aceluiaşi autor diferenţierea dintre ele se face prin introducerea unor elemente suplimentare (anul de publicare, ediţia etc.), dacă autorul are mai multe lucrări apărute în acelaşi an, se mai adaugă o literă (a,b.c. etc.), diferenţierea se face atît în lista referinţe bibliografice cît şi în citare pentru a asigura corespondenţa exactă între citare şi referinţă. De exemplu, AUBREY (1973a).

5. Referinţele trebuie să includă elementele necesare de identificare a documentului care cuprind:

a) Pentru monografii: LOMINADZE, DG. Cyclotron Waves in plasma. Translated bi A.N.Dellis edited by SM. Hambergher. 1 st. Ed. Oxford: Pergamon Pres, 1981, 206p. International series in natural philosophy.

b) Pentru părţile din monografii: PARKER, TJ.WD. and HASWELL, WD. A text-book of zoology. 5th ed. Vol. 1 Revised by WD. Lang. London: Macmillan, 1930. Section 12, Phylum Mollusca,p.663-782.

c) Pentru contribuţii în monografii: WRIGLEY, EA. Parish registers and the historian. In STEEL, DJ. National index of parish-registers. London: Society of Genealogists, 1968, vol. P.155-167.

69

d) Pentru articolele din publicaţiile seriale şi culegeri: WEAVER, Wiliam. The collectors: command performances. Photography bi Robert Emmett Bright Architectural Degest,December 1985, vol. 42, no. 12, p.126-133.

e) Pentru tezele conferinţelor: D. Huber, S. Celestina, Phonon Drag Effect in Sb. 8-th Eurpean Conference of Thermoelectricity, Kracow, Poland, 18-25 September 2004, Book of Abstracts, p.69.

f) Pentru documentele de brevet: Responsabilitatea principală (depunător); titlul invenţiei; responsabilitatea secundară; note; ţara şi organismul; tipul documentului de brevet; număr; data de publicare a documentului.

g) Pentru publicaţii din Internet: Jurg Kaufmann, Daniel Steudler. Cadastre – 2014. Vizion an Fiuture Cadastral Systems – FIG.1998. www.fig.net/cadastre 2014/…/c2014 – english. pdf (vizitat 10.10.2013).

Fiecare element al referinţei bibliografice trebuie clar separat de elementul următor printr-un semn de punctuaţie (punct, liniuţă etc.).

Partea din nume prezentată prima să fie cea care dă intrarea în catalogul de bibliotecă, bibliografie, repertorii etc.;

prenumele şi alte elemente secundare se notează după nume. Toate numele trebuie reproduse în ordinea care apar în sursa de informare;

dacă sunt mai multe de trei nume, celelalte nume pot fi omise, omisiunea evidenţiindu-se prin adăugarea „et.al”.

Anul publicării se notează cu cifre arabe.Dacă o publicaţie în mai multe părţi acoperă mai mulţi ani, se indică data de

început şi data de sfîrşit

70

Anexa 7Cerinţe faţă de texte

(Extras din „standarde internaţionale ”ГОСТ 2.105-95”)

Structura documentului1. Structura documentului poate include: capitole, paragrafe, subparagrafe, puncte.2. Capitolul deţine un număr de ordine în cadrul numerotaţiei (cifre arabe) pe întreg

documentul (1, 2, 3, 4 …) scris cu alineat. Capitolul are denumire. Între numărul capitolului şi denumire nu se pune punct.

3. Paragraful deţine o numerotaţie în cadrul capitolului. Numărul paragrafului este compus din 2 cifre (1.1; 2.1; 3.1 etc.) numărul capitolului şi numărul de ordine al paragrafului. Numărul paragrafului şi numărul capitolului se despart prin punct. Capitolele şi paragrafele pot fi compuse dintr-un singur punct.

4. Dacă paragraful va fi compus din subparagrafe numărul va fi din 3 cifre (1.1.1). Subparagraful de asemenea poate fi compus din puncte. Numărul punctului va fi din 4 cifre (1.1.1.1).

5. Fiecare punct pentru a admite o semnificaţie, poate include în continuare o divizare în numerotaţie şi anume:

tireul – (-) se aplică în cazuri simple de divizare a punctelor;a), b), c)... – litere mici cu paranteză;1), 2), 3) … - cifre arabe cu paranteză prin alineat.6. Fiecare paragraf, subparagraf, numerotaţie (a,b,c..) şi (1,2.3..) se scriu prin

alineat.7. Capitolele, paragrafele, au denumire. Subparagrafele, punctele pot să nu aibă

denumire. Denumirea se scrie cu litere majuscule fără punct la urmă. Dacă denumirea este din două propoziţii, între ele se pune punct. În denumire cuvintele nu se împart în două pentru a trece dintr-un rînd în altul.

8. Distanţa dintre denumirea capitolului şi text este de 3-4 intervale. Dintre paragraf, subparagraf, punct şi text distanţa de 2 intervale.

9. Fiecare capitol se începe pe o foaie nouă.

71

10. Conţinutul textului poate fi la prima sau la ultima foaie. El va include: numărul, denumirea capitolului (paragrafului, subparagrafului) pagina. Cuvîntul „conţinut” se scrie la mijloc (simetric) cu litere majuscule. Denumirile în conţinut se scriu cu litere mici dar prima literă – majuscul.

11. La finele textului se scrie literatura.12. Formulele în text se numerotează cu o numerotaţie integră (unică). Numărul

scrie la nivelul formulei (cu cifre arabe) în paranteze rotunde (1).13. Figurile se numerotează după cum urmează: Fig.1 – Analiza obiectului. Fiecare

figură are denumire.14. Anexele se numerotează prin litere majuscule (кирил..) A,Б,В,Г,.. Într-o anexă

pot fi mai multe tăbliţe (tabele). Ele vor avea numerotaţia A.1; B.1 etc.15. În text tabelele se numerotează atît în cadrul capitolului cît şi în întregul

document. Cuvîntul „Tabelul” se scrie o singură dată, sus, în stînga. Dacă tabelul nu încape pe foaie se trece pe alta cu cuvintele „continuare”.

16. Modificări în text pot fi făcute. Modificarea literelor, cuvintelor se face cu cerneală neagră.

16. Menţiuni – se scriu îndată după text (figură, tabel etc.) cu majuscule prin alineat17. Conţinutul ”ГОСТ 2.105-95” nu interzice semnificarea textului prin cuvinte

scrise cu litere „gras” (automatizarea procesului) sau prin interval (a n a l i z a o b i e c t u l u i)

72

Anexa 8Exemple de obiecte

pentru formularea titlului (temei) tezei de licenţăBunurile imobile destinate agriculturii, în calitate de obiect al tezei de licenţă pot

include următoarele:1. Întreprinderi agricole

1.1. Gospodăriile ţărăneşti (de fermier)1.2. Cooperativele agricole de producţie (de întreprinzător)1.3. Societăţile cu răspundere limitată1.4. Societăţile pe acţiuni

2. Terenuri destinate agriculturii2.1. terenuri productive (arătură, vii, livezi, păşune, fînaţe etc.)2.2. terenuri neproductive (construcţii, amenajări, drumuri, fîşii forestiere, etc.)2.3. terenuri ameliorate (irigate, desecate, etc.)2.4. zone (sanitare, de protecţie).

3. Bunurile imobile destinate spaţiului locativ3.1.terenurile pe care sunt amplasate case (clădiri) individuale de locuit sau

clădiri în care locuiesc mai multe familii inclusiv clădiri cu mai multe etaje;3.2.terenurile pe care sunt amplasate clădirile de deservire, funcţiile principale

ale cărora sunt acordarea multiplelor servicii populaţiei din localitatea respectivă;3.3.terenurile clădirilor administrative, a autorităţilor publice centrale sau locale;3.4.terenurile pe care sunt amplasate clădiri (obiecte) de menire social culturală

(grădiniţe, şcoli, case de cultură, teatre, muzee, cinematografe etc.);3.5.terenurile pe care sunt amplasate obiecte (lăcaşe) de cult (biserici, cimitire

etc.);3.6.terenurile ocupate de străzi;

73

3.7.terenurile pe care sunt amplasate construcţiile provizorii, instalaţiile şi amenajările aferente obiectelor enumerate mai sus;

3.8.alte terenuri preconizate, conform planului de amenajare a teritoriului respectiv, pentru construcţii, instalaţii, amenajări din spaţiul locativ;

3.9.zone suburbane, sanitare, de protecţie etc.4. Terenurile industriei

4.1. terenuri destinate industriei extractive4.2. terenuri destinate industriei de prelucrare4.3 terenurile altor industrii

5. Terenurile transportului5.1 rutier (auto);5.2. feroviar;5.3. naval (fluvial); 5.4. aerian; 5.5. prin conducte;5.6. energiei electrice;5.7. telecomunicaţiilor.5.8. zone sanitare, de protecţie etc.

6. Terenurile din domeniul ocrotirii sănătăţii6.1. Staţiuni balneare6.2. Instituţii terapeutice6.3. Alte construcţii, instalaţii, amenajări

7. Bunuri imobile de valoare istorico - culturală7.1. Rezervaţii;7.2. Morminte; 7.3. Parcuri memoriale;7.4. Ansambluri şi seturi istorice;7.5. Monumente arheologice;7.6. Zone şi straturi cu vestigii arheologice;7.7. Complexe arhitecturale de landşaft.

8. Bunuri imobile din domeniul activităţii recreative8.1. Case de odihnă8.2. Sanatorii8.3. Pensionate8.4. Campinguri8.5. Obiecte de turism8.6. Alte construcţii, instalaţii, amenajări

9. Bunuri imobile din domeniul ariilor naturale protejate9.1. Rezervaţii ştiinţifice;9.2. Parcuri naţionale;9.3. Monumente ale naturii;

74

9.4. Rezervaţii ale naturii;9.5. Rezervaţii peisajere (de peisaj geografic);9.6. Rezervaţii de resurse;9.7. Arii cu management multifuncţional;9.8. Grădini dendrologice;9.9. Monumente de arhitectură peisajeră;9.10. Grădini zoologice;9.10. Rezervaţii a biosferei;9.11.Zone umede de importanţă internaţională;9.12. Alte construcţii, instalaţii, amenajări.

10. Bunuri imobile cu destinaţie specială10.1. Destinate apărării10.2. Destinate trupelor de grăniceri10.3. Destinate trupelor de grăniceri 10.4. Destinate organelor afacerilor interne

11. Bunuri imobile ale fondului forestier11.1.Terenuri pentru împădurire:11.2. Terenuri destinate reîmpăduririi;11.3. Terenuri destinate împăduririi;11.4. Terenuri care servesc cerinţelor de cultura, producţie si/sau administraţie

silvica: pepiniere, plantaţii cu arbuşti decorativi şi fructiferi,salicacee etc.;terenuri destinate asigurării cu hrana a vînatului si a animalelor care aparţin unităţilor silvice; terenuri date in folosinţă temporara personalului silvic sau folosite in activitatea auxiliara a unităţilor silvice (terenuri arabile, fineţe, păşuni);terenuri ocupate de drumuri forestiere, de linii parcelare, de linii de transport de energie electrica, de iazuri si lacuri;terenuri ocupate de construcţii, instalaţii ce aparţin gospodăriei silvice;

terenuri neproductive: mlaştini, stîncării, pante abrupte, alunecări de teren, soloneţuri etc.

12. Bunuri imobile din domeniul apelor12.1. Terenuri aflate sub ape12.2. Mlaştini12.3. Construcţii, instalaţii, amenajări12.4. Terenuri libere de: ape, construcţii, instalaţii, amenajări

13. Zone sanitare şi de protecţie13.1. rezervaţiile;13.2. de protecţie a localităţilor;13.3. obiectelor de fortificare a sănătăţii;13.4. de-a lungul rîurilor, pîraielor, apeductelor magistrale;13.5. în jurul lacurilor, construcţiilor hidrotehnice şi de acumulare a apei potabilă

sau tehnică;

75