6. Aritmii Ventriculare 2015

download 6. Aritmii Ventriculare 2015

of 67

description

aritmii v

Transcript of 6. Aritmii Ventriculare 2015

TULBURARILE DE RITM VENTRICULARE

ARITMII VENTRICULARE

EXTRASISTOLELE VENTRICULARE

TAHICARDIA VENTRICULARA

RITM IDIOVENTRICULAR ACCELERAT FLUTTERUL VENTRICULAR FIBRILATIA VENTRICULARA

TORSADA VARFURILOR

EXTRASISTOLELE VENTRICULARE

bti premature de origine ventriculara care survin izolat, sistematizat sau n salve, survin precoce,

nu au und P,

sunt urmate de pauza compensatorie,

complexe QRS largite, bizare, deoarece depolarizarea nu se transmite pe caile rapide

cu unde T negative (asemanatoare cu cele din blocul de ramura)

Frecvente > 10/min, pot surveni succesiv in grup sau daca > 6 batai successive= TV

MECANISM

Descarcarea ectopica ventriculara spre sfarsitul diastolei Cand realizeaza batai de fuziune cu activare sinusala complex QRS intermediar ca morfologie

Intervalul de cuplare ( R precedent + R extrasistolic) este, de cele mai multe ori, constant.

Un interval de cuplare variabil poate surveni atunci cand exista mai multe focare ectopice.

O alungire progresiva a intervalului de cuplare sugereaza un fenomen Wenkebach in circuitul de reintrare

Mecanism de reintrare

EXTRASISTOLELE VENTRICULARE

CLASIFICARE dup morfologie Unic - EV monomorfe

Multiple - EV polimorfe dup intervalul de cuplaj

identic - EV din acelai focar - monotope variabil

EV din focare diferite- politope

sau parasistolie (de aceeai morfologie)

In functie de gradul de sistematizare:

interpolate

bigeminate, trigeminate, cuplete, triplete, cu fenomen R/T

ELEMENTE DE MALIGNITATE A EsV

EsV frecvente

Salve de EsV consecutive (>3 succesive)

EsV multifocale:

variaza locul de origine si aspectul QRS

EsV suprapuse pe unda T a bataii precedente, numite fenomen R-pe-T.

Unda T reprezinta perioada vulnerabila a ciclului cardiac, si o EsV care incepe atunci are mai multe sanse sa declaseze o tahicardie sau fibrilatie ventriculara.

Orice EsV post infarct (in perioada acuta, primele zile)

EXTRASISTOLELE VENTRICULARE

Consecinte hemodinamice apar daca EsV sunt frecvente:

scaderea DC,

scaderea fluxului coronarian si

deficit de puls

Cauze:

fumat excesiv, cafea/ceai, stari emotive la pacientii sanatosi

boala coronariana/IMA

intoxicatie digitalica

Algoritm rapid de diagnostic al extrasistolelor

...pentru c s-ar putea s fie mai greu de diagnosticat dect pare, mai ales dac depolarizarea cu origine supraventricular este condus anormal ctre ventriculi ( ex BRD/BRS)

1. Este complexul QRS precoce precedat de o und P precoce? Dac da, este vorba de o extrasistol atrial

2. Se poate identifica unda P pe vreuna dintre derivaii? O extrasistol joncional poate determina apariia unei unde P foarte aproape de, sau dup complexul QRS pentru c unda de excitaie este condus att la atrii ct i la ventriculi

3. Este complexul QRS al extrasistolei atriale la fel cu cele ale ritmului de baz? La extrasistolele supraventriculare se ntampl asta, la extrasistolele ventriculare complexele QRS arat diferit ( vezi ESV)

4. Care este aspectul undei T? La extrasistolele supraventriculare aspectul undei T este acelasi cu al ritmului de baz, la extrasistolele ventriculare unda T este inversat (modificri secundare de repolarizare)

5. Unda P dup extrasistol apare la momentul ateptat? Att la extrasistolele supraventriculare ct i la cele ventriculare apare o pauz compensatorie nainte de urmtoarea btaie

EXTRASISTOLELE VENTRICULARE

EV cuplate

EXTRASISTOLELE VENTRICULARE

EXTRASISTOLE VENTRICULARE

EXTRASISTOLELE VENTRICULARE

EV in salve

RITMURILE JONCTIONALE

Ritmuri cu originea in jonctiune. Celulele din jurul nAV prezinta automatism si sunt capabile sa devina pacemakerul inimii daca nSA este lezat.

Bataile de scapare jonctionale apar cand nSA nu mai e capabil sa initieze un impuls sau cand frecevnat lui este sub cea a nAV. Ritmurile jonctionale se pot acelera peste frecventa nSA si sa devina pacemakerul cardiac. Contractia atriala poate sa dispara si debitul cardiac sa scada.

Cauze: diselectrolitemii, sick sinus syndrome, intoxicatie digitalica, IMA, boala reumatismala, hipoxemie.

RITMUL IDIOVENTRICULAR ACCELERAT (RIVA)

Apare mai frecvent n IMA, semne de reperfuzie dup tromboliz, dar i n BAV gr III., intoxicaie cu digitalice

ECG

QRS largi

frecven 60-120/ (daca ritm< 50/ = ritm idioventricular morfologie diferit, variabil de la un acces la altul Durata scurta

Frecvent la pacientii cu IMA pot precede instalarea unor aritmii severe: TV sau Fibrilatia ventriculara

Frecvent se instaleaza si se termina treptat

Nu necesit tratament specific, ci doar la afectiunii de baza

MECANISM:

Automatism anormal dependent de calciu (automatism ectopic) ce afecteaza faza 4 a potentialului de actiune (depolarizarea diastolica).

Cand RIVA este asociat cu intoxicatia digitalica mecanismul aritmogen esential este cel de trigger.

Aspect extrasistolic, regulat, cu 5-30 complexe, tranzitor.

La frecvente mai mari se diferentiaza cu greu de TV.

Prin focarul ectopic ce are frecventa 60-100 b/min.

TAHICARDIA VENTRICULAR

Succesiune rapid, regulat de bti ventriculare ectopice cu frecven= 150-300/, n contextul unei afectri cardiace severe

TV pot fi

susinute >30 nesusinute0.12 sec., deformate aspect BRD/BRS activitate atrial (P) vizibil uneori sau absente, fr relaie cu QRS (disociaie A-V)

rar dar patognomonic pot apare

capturi ventriculare - intermitent complexe QRS suple rezultat al impulsului sinusal la ventricul bti de fuziune - complex cu morfologie intermediar ntre cel de baz i al TV

TAHICARDIA VENTRICULAR

ECG:

Succesiune de > 6 ESV

Frecvena > 100/min (140-220)

ECG: succesiune de ESV ( 140-220/min) cu QRS largi, bizare cu unda T inversat fa de R. R-R nu sunt strict egale. Fr legatur cu activarea atrial care e la 100/min. Pot exista complexe de fuziune

Clinic:

Cauze: ESV cu fenomen R pe T, hipoxie/ischemie miocardica, acidoza, cardiomiopatie, prolaps de valva mitrala, intoxicatie digitalica, antiaritmice, dezechilibre electrolitice, presiune intracraniana crescuta, boli ale SNC.

De obicei survine pe leziune miocardic avansat; prognostic sever (IC instalat sau o instaleaz, soc cardiogen sau ischemie miocardic) Poate precede fibrilaia ventricular

MECANISME

Focar ectopic cu descrcare rapid

Micare circular de reintrare cauzat de creterea automatismului i deprimarea conducerii n anumite zone ale miocardului ventricular

Focar parasistolic ventricular care actioneaz sporadic datorit unui bloc de ieire

TAHICARDIA VENTRICULAR

ECG

complexe QRS largi >0.12 sec., deformate aspect BRD/BRS activitate atrial (P) vizibil uneori sau absente, fr relaie cu QRS (disociaie A-V)

Rar apar capturi ventriculare - complexe QRS suple rezultat al impulsului sinusal trimis la ventriculi

bti de fuziune - complex cu morfologie intermediar ntre cel de baz i al TV

Neinfluentata de compresiunea sino-carotidiana (dg dif de tahicardia atriala cu conducere aberanta)

TAHICARDIA VENTRICULAR

TV poate fi uniforma, cu fiecare complex similar cu cel precedent, sau poate fi polimorfic, schimbandu-si aspectul de la o bataie la alta.

TV polimorfica este mai frecventa in sdr coronarian acut.

TV uniforma este mai frecvent intalnita in infarcte cicatrizate; cicatricea de infarct ofera susbtratul pentru tahicardii ventriculare reintrante.

TAHICARDIA VENTRICULAR

Tahicardia Ventriclar Repetitiva

FORME DE TAHICARDIE VENTRICULAR

repetitiv bidirecional

TV haotic (multifocal) QRS de morfologie i orientare diferite, precednd FiV

FLUTTERUL VENTRICULAR

activri ventriculare cu frecven 200-250/, regulate dispariia liniei izoelectrice NU pot fi difereniate complexe QRS , ST i undele T dup 1-2 trece n FIV

FIBRILAIA VENTRICULAR

Fibrilaia ventricular reprezinta dezorganizarea activitii ventriculare,Frecven 200-400/,Activare venrticulara incomplet oprire cardiac

ECG F:V: cu unde mari (anse mari de defibrilare) F.V. cu unde mici (