59337128 Firme Tip Remat

94
CAPITOLUL I CONSIDERAŢII TEORETICE Una dintre marile probleme ale vieţii moderne o constituie cea a colectării, stocării, neutralizării ori eliminării deşeurilor.Ea este relativ nouă, apărând şi dezvoltându-se rapid o dată cu revoluţia industrială. Deşeurile constituie astăzi deopotrivă o provocare ecologică, prin impactul pe care acestea le au asupra mediului şi una economică, întrucât reprezintă o importantă sursă de materii prime şi energie.Politicile de management al deşeurilor, raţionale şi planificate corespunzător pot contribui atât la conservarea resurselor naturale cât şi la protejarea calităţii mediului, contribuind astfel la “dezvolterea durabilă” se referă în esenţă, la acel tip de dezvoltare care asigură satisfacerea necesităţilor prezente, fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile cerinţe. 1.1. OBIECTIVELE COMUNITARE ÎN DOMENIUL GESTIUNII DEŞEURILOR. La 14 septembrie 1989, Comisia Comunităţilor Europene prezintă Consiliului şi Parlamentului European “Raportul asupra strategiei comunitare pentru gestiunea deşeurilor”.Având în vedere precizările Raportului, la 7 mai 1990, Consiliul a adoptat Rezoluţia nr. 90/C 122/02 privind politica în materie de deşeuri care a fixat obiectivele pentru perioada următoare: Prevenirea la sursă a producerii de deşeuri, reciclarea şi reutilizarea acestora ca şi eliminarea sigură (fără risc ecologic) reprezintă componente esenţiale ale unei politici eficiente în domeniu. 1

Transcript of 59337128 Firme Tip Remat

Page 1: 59337128 Firme Tip Remat

CAPITOLUL I

CONSIDERAŢII TEORETICE

Una dintre marile probleme ale vieţii moderne o constituie cea a colectării,

stocării, neutralizării ori eliminării deşeurilor.Ea este relativ nouă, apărând şi

dezvoltându-se rapid o dată cu revoluţia industrială. Deşeurile constituie astăzi

deopotrivă o provocare ecologică, prin impactul pe care acestea le au asupra

mediului şi una economică, întrucât reprezintă o importantă sursă de materii

prime şi energie.Politicile de management al deşeurilor, raţionale şi planificate

corespunzător pot contribui atât la conservarea resurselor naturale cât şi la

protejarea calităţii mediului, contribuind astfel la “dezvolterea durabilă” se referă

în esenţă, la acel tip de dezvoltare care asigură satisfacerea necesităţilor prezente,

fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile

cerinţe.

1.1. OBIECTIVELE COMUNITARE ÎN DOMENIUL GESTIUNII DEŞEURILOR.

La 14 septembrie 1989, Comisia Comunităţilor Europene prezintă

Consiliului şi Parlamentului European “Raportul asupra strategiei comunitare

pentru gestiunea deşeurilor”.Având în vedere precizările Raportului, la 7 mai

1990, Consiliul a adoptat Rezoluţia nr. 90/C 122/02 privind politica în materie

de deşeuri care a fixat obiectivele pentru perioada următoare:

• Prevenirea la sursă a producerii de deşeuri, reciclarea şi

reutilizarea acestora ca şi eliminarea sigură (fără risc ecologic)

reprezintă componente esenţiale ale unei politici eficiente în

domeniu.

1

Page 2: 59337128 Firme Tip Remat

• Produsele scoase pe piaţă trebuie să fie astfel concepute încât

să contribuie cât mai puţin posibil prin fabricarea, utilizarea sau

eliminarea lor finală la creşterea cantităţii sau nocivităţii

deşeurilor.

• Reciclarea şi reutilizarea deşeurilor trebuie încurajată atunci

când producerea lor nu poate fi evitată.

• Realizarea unei reţele de instalaţii de eliminare,

corespunzătoare normelor comunitare şi ţinând cont de cele mai

bune tehnologii, fără costuri excesive şi cât mai aproape de locul

de producere a deşeurilor.

• Prin Rezoluţia amintită, Consiliul stabileşte responsabilitatea

fiecărui stat membru pentru asigurarea unei infrastructuri

convenabile, care să asigure prevenirea, reciclarea, tratarea,

eliminarea şi reducerea mişcării deşeurilor, concretizate în

măsuri privind:

- încurajarea perfecţionării şi introducerii

tehnologiilor şi produselor "curate”; prezenterea rapidă a

condiţiilor ecologice ale produselor în vederea introducerii

sistemului comunitar de etichetare ecologică;

- prezentarea propunerilor specifice privind

ambalajele;

- finalizarea propunerilor privind incinerarea

deşeurilor industriale (pentru care nu există o altă

soluţie de valorificare), elaborarea normelor

auxiliare privind incinerarea deşeurilor menajere şi

a regulilor referitoare la depozitare.

2

Page 3: 59337128 Firme Tip Remat

O a doua strategie comunitară pentru gestiunea deşeurilor, actualmente în

vigoare, a fost aprobată prin Rezoluţia Consiliului din 24 februarie 1997.I se

adaugă cel de-al V-lea Program Comunitar de acţiune în domeniul mediului

pentru perioada 1998-2000 (intitulat “către o dezvoltare durabilă”). Pornind de la

constatarea că de la prima strategie comunitară în domeniu(1990) s-au înregistrat

importante progrese legislative economice şi tehnice în domeniul deşeurilor şi

totuşi producţia de deşeuri a continuat să crescă, actuala strategie se pronunţă

pentru o politică globală în materie, la nivelul Uniuni Europene, care să fie

dictată, în primul rând , de necesitatea de a defini un nivel ridicat de protecţie a

mediului ţinând cont de avantajele şi de costurile care pot să rezulte din acţiune

sau din lipsa acţiunii şi luând, de asemenea, în consideraţie cum se cuvine

funcţionarea pieţei interne.

Printre preocupările prioritare ale Uniunii se numără:unificarea

terminologiei şi definiţilor în domeniu, perfecţionarea statisticii şi

informarea.Astfel, se urmăreşte punerea la punct a unor terminologii şi definiţii

comune pentru a facilita realizarea unui grad mai ridicat de armonizare în cadrul

aplicării legislaţiei comunitare, precum şi revizuirea, în consecinţă, a catalogului

european al deşeurilor şi a listei deşeurilor periculoase în vederea ameliorării

eficacităţii lor operaţionale.Totodată, se recomandă realizarea unei distincţii mai

precise în ceea ce este deşeu şi ceea ce nu este, între activităţile de valorificare a

deşeurilor şi activităţile de eliminare a acestora, date fiind mai ales diferenţele de

regim juridic aplicabil.

În privinţa statisticii, pornind de la rolul pe care acesta poate să-l joace în

identificarea problemelor legate de deşeuri, evaluarea priorităţilor pentru

gestiunea acestora, precum şi în formularea şi urmărirea unor obiective realiste

în cadrul politicilor pertinente se preconizează stabilirea de către Comisie, în

cooperare cu Agenţia europeană pentru mediu şi statele membre, a unui sistem

3

Page 4: 59337128 Firme Tip Remat

comunitar fiabil de colectare de date relative la deşeuri, care să fie bazat pe

terminologie, definiţii şi clasificări comune şi care să funcţioneze la un cost

public şi privat cât mai scăzut.

Relativ la informarea publicului, aceasta este privită ca o componentă a

gestiunii generale a problematicii deşeurilor.

Ca principii strategice sunt reconfirmate:

- principiul poluatorul plăteşte,

- principiul responsabilităţii comune,

- principiul prevenirii,

- principiul precauţiei.

Primele două principii :- poluatorul plăteşte şi responsabilitatea comună –

cu acţiune complementeră, presupun că toţi actorii economici, inclusiv

producătorii, importatorii, distribuitorii şi consumatorii au propria lor parte de

răspundere în ceea ce priveşte prevenirea, valorificarea şi eliminarea

deşeurilor.În acelaşi sens se consideră că implicaţiile unui produs pentru

gestiunea deşeurilor trebuie luate în consideraţie în mod complect, adică pornind

de la faza de concepţie şi că, în acest context, producătorul unui produs are un

rol strategic şi o răspundere pentru întregul potenţial pe care acesta îl reprezintă

pentru gestiunea deşeurilor, prin concpţia sa, conţinutul său şi construcţia sa.În

sfârşit, se impune ca responsabilitatea diferiţilor agenţi economici să fie tradusă

în măsuri practice, ţinându-se seama de caracteristicile specifice fiecărei grupe

de produse şi de nevoia unui aplicări cât mai suple.

Principiul prevenirii este văzut mai ales ca exprimând cerinţa reducerii la

minimum a producţiei de deşeuri şi a proprietăţilor periculoase a acestora.Ea este

completată prin acordarea unei părţi mai mari protecţiei mediului în normele

tehnice, prin diminuarea prezenţei substanţelor periculoase (ale acestora)acolo

unde există soluţii mai puţin periculoase, recurgându-se în acest scop la sisteme

4

Page 5: 59337128 Firme Tip Remat

de ecoaudit şi datele ştiinţifice şi încurajarea schimbării modurilor de consum

prin informarea şi educarea populaţie.De asemenea, se au în vedere şi măsuri de

reducere importantă a volumului deşeurilor produse şi de asigurare a unor

niveluri crescânde de reutilizare, de reciclare şi de valorificare.

Principiul precauţiei prevede că, în cazul operaţiunilor de valorificare,

alegerea soluţiei de adoptat în fiecare caz în parte trebuie să aibă loc ţinându-se

seama de efectele ecologice şi economice, estimată la ora actuală, evaluând

realizarea progresului ştiinţific şi tehnic şi punându-se la punct analize ale

ciclului de viaţă: reutilizarea şi valorificarea materialelor trebuie să fie

considerate, în general, ca preferabile întrucât reprezintă cele mai bune soluţii în

planul protecţiei mediului.Un obiectiv urmărit cu prioritate de strategia

europeană îl constituie reducerea la minimum a eliminării deşeurilor prin

adoptarea, în acest sens, a unui complex de măsuri adecvate.Este vorba, de

exemplu, de promovarea punerii la punct şi aplicarea de analize a ciclului de

viaţă şi de ecobilanţuri şi de difuzare a informaţiilor rezultate, astfel încât să

contribuie la recenzarea priorităţilor viitoare în materie de gestiune a deşeurilor.

Tot aşa se au în vedere:

- promovarea sistemelor de retur, de colectă şi de valorificare, măsuri concrete în

vederea susţinerii pieţelor de produse reciclate care respectă exigenţele

comunitare,

- fixarea de criterii comunitare apropiate aplicabile operaţiunilor de valorificare a

deşeurilor, în special operaţiunilor de valorificare energetică, pentru a stabili un

echilibru de forţe în sectorul deşeurilor,

- aplicarea de norme comunitare adecvate de emisie la funcţionarea instalaţilor

care servesc la incinerarea deşeurilor, astfel încât să se asigure un nivel ridicat de

protecţie a mediului,

5

Page 6: 59337128 Firme Tip Remat

- respectarea strictă a normelor comunitare privitoare la emisiile provenind din

instalaţiile de incinerare în aer, apă şi sol etc.

Nu lipseşte nici în acest document programatic exigenţa unei planificări

adecvate a gestiunii deşeurilor la toate nivelurile de competenţă, inclusiv la

nivelurile local şi regional şi în caz de nevoie, cooperarea între statele

membre.Prezentată în liniile sale generale, actuala”Strategie comunitară pentru

gestionarea deşeurilor”relevă importanţa şi complexitatea acestei problema în

Europa occidentală.Ea se exprimă şi prin celelalte documente politico-

programatoare şi a îmbrăcat o semnificativă haină juridică într-un fascicul de

directive, regulamente şi decizii, deosebit de consistent în cadrul dreptului

comunitar.

1.2. INTEGRAREA ROMÂNIEI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ ÎN DOMENIUL RECICLĂRII DEŞEURILOR

În ţările Uniunii Europene, reciclarea deşeurilor este considerată ca fiind

una dintre căiile de combatere a deteriorării mediului încojurător.

De altfel, în Acordul de asociere între România şi Comunităţile Europene

la articolul 81 –Mediul Înconjurător – se stipulează că în domeniul mediului

înconjurător şi al sănătăţii oamenilor – considerat a fi o prioritate – una dintre

direcţiile importante de acţiune este şi “reducerea cantităţii de deşeuri, reciclarea

şi eliminarea lor în condiţii de siguranţă, aplicarea convenţiei de la Basel”.

Printre mijloacele de realizare a acestui deziderat se menţionează:

- schimbul de informaţii şi experţi, inclusiv în domeniul transferului de

tehnologii curate ;

- armonizarea legilor (standarde comunitare).

Având în vedere aceste prevederi ale Acordului de asociere, la care se

adaugă cele referitoare la “abolirea restricţiilor cantitative la exportul în

comunitate şi a oricăror măsuri având un efect echivalent “, în scopul asigurării

6

Page 7: 59337128 Firme Tip Remat

compatibilităţii cu cerinţele integrării, pentru sectorul de reciclare a deşeurilor se

prevăd următoarele acţiuni :

- armonizarea legislaţiei în domeniu cu legislaţia comunitară, prin elaborarea

Legii deşeurilor şi a unor norme specifice, pe baza prevederilor cadru din Legea

protecţiei mediului înconjurător:

- elaborarea de standarde şi norme de calitate pentru deşeuri reciclabile, în

conformitate cu normele europene existente.

Principalele probleme care se ridică din punct de vedere al reciclării

deşeurilor în perspectiva integrării României în Uniunea Europeană, sunt:

- adaptarea societăţilor comerciale la condiţiile prevăzute în legislaţia şi

standardele armonizate,

- crearea şi /sau adaptarea structurilor şi a instituţiilor necesare pentru asigurarea

aplicării corecte a noilor reglementări.

De asemenea, în perspectiva eliminării restricţiilor privind schimburilor

internaţionale cu anumite categorii de deşeuri refolosibile (fier vechi,neferoase )

pentru a preîntâmpina exportul unor mari cantităţi ce ar putea crea dezechilibre

pe piaţa internă a acestor resurse, este necesară accelerarea procesului de

adaptare a raportului preţ-calitate la nivelurile europene.

1.3.RECICLAREA ÎN ROMÂNIA

1.3.1. SCURT ISTORICÎn România, începutul reciclării, ca activitate distinctă, este strâns legată

de industrializarea ţării în a doua jumătate a secolului XIX.În perioada dintre

cele două războaie mondiale era deja constituită, la nivel naţional, o reţea de

colectare şi valorificare a deşeurilor reciclabile (în special metalice şi de hârtie),

care funcţiona după regulile economiei de piaţă.În această perioadă îşi face loc în

7

Page 8: 59337128 Firme Tip Remat

România şi înregistrează un succes apreciabil conştiinţa publică a reciclării

deşeurilor pe fondul dezvoltării turismului şi urbanismului.

După cel de-al doilea război mondial, întrega activitate de reciclare intră

sub controlul statului şi va trebui să funcţioneze după cu totul alte

principii.Economia ţării era deja epuizată în urma războiului, iar politica de

industrilizare forţată reclamă resurse materiale sporite, astfel încât activitatea de

reciclare a deşeurilor avea în primul rând rolul de a contribui la construirea

acestor resurse:

- fier vechi pentru siderurgie,

- maculatură pentru hârtia necesară unei campanii fără precedent de schimbare a

conştiinţei şi mentalităţii politice şi individuale etc.

În această perioadă, statul a utilizat reţeaua de reciclare atât pentru

recuperarea şi valorificarea deşeurilor, cât şi pentru achiziţionarea unor materii

prime de origine animalieră din gospodăriile individuale (lână, piei,

păruri).Aspectul ecologic (euvironmental) al reciclării deşeurilor a fost în această

perioadă, ignorat aproape în totalitate.

În anii 1970-1980 se produce o nouă restructurare a sectorului.Se

înfiinţează o retea naţională de intreprinderi de stat- IJRVMR- al cărei obiect de

activitate îl constituie recuperarea şi valorificarea materialelor refolosibile.

Aceste întreprinderi sunt organizate după principiul teritorial, fiecare

acţionând la nivelul unui judeţ.În această periodă se realizează majoritatea

dotărilor:

- se construiesc, se dezvoltă sau se modernizează peste 50 centre de colectare –

prelucrare – livrare, concepute astfel încât să imprime activităţii un caracter

industrial, prin mecanizarea operaţiilor de prelucrare şi a celor de încărcare –

descărcare;

- se achiziţionează utilaje de import (Cehia, Rusia, China) sau din ţară;

8

Page 9: 59337128 Firme Tip Remat

- se completeză anual parcul de mijloace de transport şi de ridicare, în corelaţie

cu cantităţile colectate şi cu scoaterile din funcţiune;

- se construiesc(în deosebi în anii 80) un mare număr de puncte de colectare de

la populaţie – peste 500.

Sunt promovate acte normative care reglementeză obligaţiile unităţilor

economice, ale ministerelor şi a altor organe centrale şi locale în legătură cu

reciclarea materialelor, precum şi legi privind protecţia mediulul şi gospodărirea

apelor, care interzic eliminările de deşeuri ce ar putea dăuna sănătăţii publice sau

a mediului înconjurător.

După 1989, în contextul larg al transformărilor ce se produc în economia

românească, intreprinderile judeţene de recuperarea materialelor refolosibile sunt

transformate, prin Hotărârea Guvernului nr. 33/1991, în societăţi comerciale pe

acţiuni”REMAT”.Nu se produc modificări importante sub aspectul structurii sau

al legislaţiei specifice.

Totuşi, la nivelul sectorului se înregistrează o schimbare esenţială:

- apar firmele cu capital privat care acţioneaază cu mobilitate mai mare şi încep

să creeze probleme pe piaţa societăţilor comerciale cu capital de stat –

“REMAT”.

În lipsa unui coerent de monitorizare a acestei activităţi este dificil de

determinat care este în prezent structura şi mărimea exactă a societăţilor cu

capital privat ce acţionează în domeniu.

În legătură cu funcţionarea sectorului privat este de remarcat că în această

perioadă în care s-a produs liberalizarea totală a schimburilor, a preţurilor etc., în

care a lipsit cadrul regulator adecvat etapei, o serie de firme private s-au limitat

numai la rolul de intermediari între societăţile “REMAT” şi consumatorii finali,

poziţie favorizată de disponibilităţile băneşti ale firmelor private şi de existenţa

9

Page 10: 59337128 Firme Tip Remat

blocajului financiar care a afectat în egală măsură partenerii tradiţionali

(“REMAT”şi, respectiv, unităţile consumatoare ).

O altă direcţie în care s-au orientat cu prioritate firmele private a fost a

colectării şi prelucrării (prin topire-turnare) a metalelor neferoase, în condiţii, de

regulă, inadecvate, cu tehnologii rudimentare şi cu efecte economice şi ecologice

deosebit de grave pentru economie.

1.3.2. STRUCTURA ŞI CARACTERIZAREA GENERALĂ A SECTORULUI AGENŢI ECONOMICI ŞI AMPLASAREA TERITORIALĂ.

Industria reciclării din România, având ca principal obiectiv transformarea

deşeurilor refolosibile provenite de la agenţii economici şi populaţie în materii

prime secundare destinate consumului industrial, era reprezentată, la începutul

anului 1990 prin 41 intreprinderi judeţene de recuperare, care coordonau 172

centre şi circa 1.800 puncte de colectare, repartizate pe întreg teritoriul ţării, în

care lucrau 9.198 salariaţi. Prin Hotărârea Guvernamentală nr. 33/1991

întreprinderile judeţene de recuperare sunt transformate în societăţi pe acţiuni.

În perioada 1990-1996, urmarea descentralizării, a pregătirii societăţilor

pentru acţiunea de privatizare şi a necesităţii adaptării lor la condiţiile perioadei

de tranziţie, în structura sectorului au apărut unele modificări, astfel că în prezent

în reţeaua “REMAT” funcţionează 45 societăţi comerciale.

În reţeaua societăţilor “REMAT” un loc aparte îl ocupă “S.C. REMAT

Sulina”, unitate înfiinţată prin reorganizarea Şantierului Naval Sulina, al cărei

obiect de activitate îl reprezintă dezmembrarea şi repararea navelor fluviale şi

maritime de până la 12500 tdw, cu o capacitate anuală de dezmembrare de

25.000 tone.

10

Page 11: 59337128 Firme Tip Remat

1.4. REGIMUL JURIDIC ACTUAL AL DEŞEURILOR ÎN ROMÂNIA.

Se impune de precizat că o strategie generală asupra deşeurilor trebuie să

vizeze două obiective esenţiale: pe de o parte, valorificarea tehnico – economică

la parametrii maximi a acestei resurse iar,pe de altă parte, reducerea până la

eliminare a impactului său asupra mediului. În urma analizei reglementărilor –

cadru pertinent, având ca premisă “modalitatea de implementare” stabilită în

Legea nr. 137/1995, care prevede “adoptarea politicilor de mediu, armonizate cu

programul de dezvoltare se pot decela, fie şi la un nivel cu totul general, câteva

cerinţe strategice precum:

-Prevenirea şi limitarea impactului asupra mediului al deşeurilor de orice natură.

- Supunerea unui regim special de gestionare şi gospodărire a transportului,

tranzitului, depozitării temporare sau definitive, distrugerii, manipulării, precum

şi a importului şi exportului deşeurilor periculoase.

- Interzicerea importului în România a deşeurilor de orice natură, în stare brută

sau prelucrată.

Elaborarea unei strategii naţionale privind gestionarea şi gospodărirea

raţională a deşeurilor devine în acest context, o necesitate impusă deopotrivă, de

nevoile realităţilor social-economice interne şi de cerinţele integrării în Uniunea

Europeană.

Cadrul juridic, general şi specific, al deşeurilor în România se compune

în prezent din 14 acte normative, din care 4 legi, 2 Ordonanţe Guvernamentale,

4 Hotărâri de Guvern şi 4 Ordine Ministeriale. Acestea se referă în esenţă la:

- protecţia mediului,

- administraţia publică locală,

11

Page 12: 59337128 Firme Tip Remat

- aderarea României la Convenţia de la Basel privind controlul transportului

transfrontalier al deşeurilor periculoase şi al eliminării acestora,

- măsurile pentru colectarea, reciclarea şi reintroducerea în circuitul productiv al

deşeurilor refolosibile de orice fel,

- organizarea de statistici publice,

- înfiinţarea de societăţi comerciale pe acţiuni în domeniul recuperării şi

valorificării materialelor refolosibile.

- regimul de import al deşeurilor şi reziduurilor de orice natură, precum şi al

altor mărfuri periculoase pentru sănătatea populaţiei şi pentru mediu,

- adoptarea unor măsuri pentru prevenirea şi combaterea poluării mediului de

către societăţile comerciale din a căror activitate rezultă unele deşeuri poluante

etc.

Acestora li se adaugă o serie de standarde tehnice naţionale aferente

domeniului.

În sfârşit, în baza şi în condiţiile Ordonanţei Guvernamentale 9/1992 se

realizează un Raport statistic anual privind gestiunea deşeurilor urbane (după

Catalogul european al deşeurilor cu unele “îmbunătăţiri”) şi un Internal

Monitoring of Waste Management.

Conform mai multor păreri avizate, actualul cadru juridic al deşeurilor este

departe de a fi suficient şi conform cerinţelor integrării europene.

De ultimă actualitate şi maximă importanţă este Ordonanţa de Urgenţă

privind regimul deşeurilor nr.78/2000, publicată în Monitorul Oficial al

României nr.283/22 iunie 2000, care reprezintă reglementarea cadru în domeniul

gestiunii deşeurilor. Promovarea acestei reglementări răspunde cerinţelor

prevăzute în Legea protecţiei mediului nr.137/1995 (articolele 22 şi 88) şi

totodată ,reprezintă unul dintre obiectivele prioritare ale politici de aderare a

12

Page 13: 59337128 Firme Tip Remat

României la Uniunea Europeană, respectiv armonizarea legislativă. La

elaborarea acestei ordonanţe, s-au avut în vedere în principal:

-Directiva 75/442/EEC pentru managementul deşeurilor, modificată prin

directiva 91/156/EEC.

-Directiva 91/689/EEC pentru deşeuri periculoase

-Regulamentul EEC/259/93 – privind supravegherea şi controlul

transferului de deşeuri în cadrul şi în afara Comunităţii Europene.

Principalele prevederi ale Ordonanţei:

- Stabileşte principiile generale care stau la baza

gestionării deşeurilor.

- Reglementează condiţiile generale privind

gestionarea deşeurilor.

- Stabileşte obligaţiile producătorilor, ale

transportatorilor şi operatorilor în domeniul

valorificării deşeurilor, precum şi al persoanelor

fizice.

- Prevede posibilitatea Guvernului de a stabili

facilităţi fiscale pentru cei care gestionează deşeuri.

- Stabileşte atribuţiile şi răspunderile autorităţilor

competente, respectiv Ministerul Apelor, Pădurilor

şi Protecţia Mediului, Ministerul Sănătăţii,

Ministerul Industriei şi Comerţului, M.L.P.A.T.,

Ministerul Agriculturii şi Alimentaşiei, Minsterul

Transporturilor, M.M.P.S., Ministerul de Interne,

Ministerul Funcţiei Publice, primari şi Consilii

locale.

13

Page 14: 59337128 Firme Tip Remat

Câteva prevederi importante ale Ordonanţei trebuie reţinute:

1. Gestionarea deşeurilor (colectarea, transportul, valorificarea şi

eliminarea) trebuie realizată în condiţii care să nu afecteze sănătatea

populaţiei şi a mediului înconjurător.În acest sens se interzice

abandonarea, înlăturarea sau eliminarea necontrolată a deşeurilor.

2. Aplicarea principiilor “poluatorul plăteşte” şi respectiv

“responsabilitatea producătorului “, legea prevede că aceste costuri

aferente activităţilor de colectare, transport, depozitare, valorificare sau

eliminare a deşeurilor, se suportă de către deţinătorul de deşeuri (prin

aceasta înţelegându-se producătorul de deşeuri sau persoana fizică sau

juridică care are în posesie deşeuri ) sau producătorul de produse care

generează deşeuri.

3. Producătorii de deşeuri sunt obligaţi să adopte măsuri pentru

prevenirea producerii deşeurilor, să separe deşeurile care totuşi s-au

produs înainte de colectare, în vederea valorificării sau eliminării, să nu

abandoneze deşeurile sau să nu le depoziteze în locuri necontrolate, să

stabilească responsabili din rândul salariaţilor, care să asigure

respectarea legii. De asemenea, producătorii de deşeuri sunt obligaţi să

asigure valorificarea sau eliminarea deşeurilor prin mijloace proprii sau

prin livrarea către unităţile autorizate în acest scop.

4. Operatorii în domeniul valorificării sunt obligaţi să deţină spaţii

special amenajate pentru depozitarea temporară a deşeurilor, cu

respectarea strictă a normelor de protecţie a populaţiei şi a mediului, să

folosească tehnologii şi instalaţii omologate pentru valorificarea

14

Page 15: 59337128 Firme Tip Remat

deşeurilor şi să evite formarea de stocuri de deşeuri ce urmează a fi

valorificate.

1.5. STUCTURA ŞI CARACTERIZAREA GENERALĂ A SOCIETĂŢILOR “REMAT”

Activitatea societăţilor “REMAT” constau, în principal, din :

• Colectarea deşeurilor refolosibile provenite de la agenţi

economici, instituţii, asociaţii, populaţie;

• Prelucrarea primară prin dezmembrare, sortare, tăiere,

presare, balotare, măcinare, brichetere;

• Livrarea materiilor prime secundare, obţinute din deşeuri, la

diverşi consumatori industriali.

Pentru cuprinderea acestor activităţi, fiecare societate “REMAT”are în

structură centre de colectare, prelucrare şi livrare ( în medie 3-5 centre ) şi

puncte de colectare amplasate îndeosebi în localităţile urbane.

În perioada 1990-1996, numărul punctelor de colectare s-a redus la

circa1200, urmare apariţiei Legii nr. 18/1991, prin care o serie de terenuri pe

care erau amplasate astfel de puncte au fost atribuite proprietarilor. De

asemenea, taxele solicitate în baza Legii nr. 27/1994, fiind deosebit de ridicate,

au dus la desfiinţarea unui mare număr de puncte de colectare. În reţeaua

societăţilor “REMAT” lucrează în prezent circa 6.000 de salariaţi

150

2000

4000

6000

8000

10000

1990 1996Fig.1.1. Evolutia IJRVMR

IJRVMR

Centre

Pcte colectare

Salariati

Page 16: 59337128 Firme Tip Remat

Societăţile “REMAT” cu cel mai mare număr de salariaţi sunt în

- Bucureşti Sud,

- Prahova,

- Cluj,

Numărul cel mai mic regăsindu-se la : Suceava.

Principalele categorii de deşeuri ce fac obiectul activităţilor societăţilor

“REMAT” sunt :

• Fier vechi,

• Deşeuri şi resturi de metale neferoase,

• Deşeuri de hârtie şi cartoane,

• Deşeuri de mase plastice,

• Spărturi de sticlă,

• Anvelope uzate şi deşeuri de cauciuc.

Trebuie remarcat faptul că în reţeaua “REMAT” nu există specializare pe

produs şi pe activitate, societăţile respective desfăşurând toate activităţile

specifice ( colectare + prelucrare + livrare ), pentru toate categoriile de deşeuri

ce fac obiectul acestui studiu.

O astfel de formă de organizare prezintă avantajul că asigură condiţii

pentru recuperarea resurselor existente într-o anumită zonă, printr-o singură reţea

de colectare; agentul colector executând şi operaţiunile de prelucrare.

În acelaşi timp apare dezavantajul, deloc neglijabil, al limitării

posibilităţilor de dotare corespunzătoare, cu utilaje de pregătire specifice fiecărei

categorii de deşeuri.

În ţările dezvoltate, firmele de colectare funcţionează, în general, separat de

firmele de reciclare. Fiecare dintre acestea dispune de maximum 20-25 de

16

Page 17: 59337128 Firme Tip Remat

salariaţi, o dotare de profil completă (mijloace de transport, de tipuri şi

capacităţi adecvate şi respectiv, utilaje tehnologice de reciclare ).

În aceste condiţii se asigură un management eficient, o calitate superioară

a deşeurilor reciclate şi în final, o eficienţă sporită pe întregul traseu colectare –

reciclare, cu efecte benefice şi în randamentele de prelucrare ale consumatorilor

industriali.

1.6 DOTAREA TEHNICĂ, GRADUL DE UZURĂ FIZICĂ ŞI MORALĂ

Unităţile de recuperare “REMAT “ dispun, în principal, de următoarele

utilaje tehnologice :

• 4 foarfece hidraulice de 80 tf. , pentru tăierea fierului greu

(3import Cehia + 1 import Anglia );

• 57 foarfece aligator (mecanice ) pentru tăierea barelor,

ţevilor, profilelor cu secţiuni mici ;

• 124 prese hidraulice pentru balotarea tablei de până la 4 mm

grosime ;

• 23 instalaţii pentru prelucrarea şpanului de oţel ;

• 22 sonete, din care 2 zdrobitoare cu bilă de 10 tone pentru

spargerea – mărunţirea fontei ;

• 2 instalaţii de granulat folie din polietilenă de joasă

densitate ;

• 36 mori de măcinat mase plastice ;

• 82 prese de balotat hârtie.

Capacităţile de prelucrare ale societăţilor “REMAT” însumează 1.667 mii tone.

17

Page 18: 59337128 Firme Tip Remat

În anul 1996 nivelul mediu de utilizare a capacităţiilor de prelucrare a fost de

circa 42 – 45 %. Principala cauză care a determinat acest nivel scăzut de prelucrare o

constituie lipsa de interes, insuficienta motivare a societăţilor “REMAT” pentru

creşterea gradului de prelucrare şi calităţii materialelor livrate consumatorilor, datorită

sistemului de preţuri practicate pe acestă piaţă în general fără diferenţieri

semnificative, între calităţile inferioare şi cele superioare.

Capacitatea zilnică de transport cu mijloace auto a societăţilor “REMAT”

însumează circa 5.600 tone ( determinată în funcţie de capacitatea normală a

mijloacelor de transport din dotare, numărul mediu de curse zilnice, gradul mediu de

încărcare şi respectiv, de utilizare ), acoperitoare până la un volum de transport de

peste 1,5 milioane tone/an.

Peste 30% din mijloacele fixe aflate în dotarea societăţilor “REMAT” prezintă

o uzură de peste 40%, iar circa 50% din mijloacele fixe sunt uzate sub 30%.

18

0

20

40

60

80

100

1996

%

Fig.1.2.nivel mediu de utilizare a capacitatii

cap.max.

cap.medie

Page 19: 59337128 Firme Tip Remat

Ca elemente negative faţă de ţările dezvoltate se evidenţează lipsa (respectiv

insuficienţa ) – instalaţiilor moderne de reciclare a deşeurilor : foarfece – ghilotină,

prese, shreddere, instalaţii de recilclare a sticlei, a maselor plastice etc.

Această carenţă îşi pune amprenta, în mod evident, asupra nivelului de

pregătire a deşeurilor derulate prin societăţile “REMAT” şi destinate industriei, cu

următoarele aspecte specifice :

Fier vechi

Pentru circa 60% din cantităţile colectate, principala tehnologie utilizată

este dezmembrarea, sortarea şi tăierea oxigaz, operaţiuni care se execută cu

următoarele consecinţe :

• productivitate redusă;

• risc crescut de infestare a fierului vechi cu metale neferoase –

cupru, plumb, staniu;

• tăierea la dimensiuni necorespunzătoare a metalului.

La oţelării, se introduce în cuptor fier necompactat corespunzător ( se practică

compactarea cu bile de oţel ), se fac încărcări succesine cu un număr mare de bene,

fiind influenţate productivitatea muncii şi consumurile specifice, la care se adaugă

riscul impurificării şarjei cu elemente nedorite.

O comparaţie între consumurile specifice cu fier vechi la cuptoarele electrice

din România, faţă de cele din ţările dezvoltate, se prezintă astfel :

19

Page 20: 59337128 Firme Tip Remat

Starea actuală de lucruri, în ceea ce priveşte pregătirea fierului vechi, îşi are

originea, aşa cum s-a menţionat anterior, în primul rând în politica de preţuri ridicate

pe această piaţă, total nestimulative pentru calităţile superioare.

La aceasta se adaugă limitarea până în anul 1990 şi, respectiv, imposibilitatea

financiară după acest an, pentru dotarea societăţilor “REMAT” cu utilaje la nivelul

tehnicii mondiale (îndeosebi foarfece de 800 – 1000 tf., pentru fierul greu) iar unele

utilaje achiziţionate din ţară, cu o fiabilitate scăzută, au creat serioase probleme în

prelucrarea anumitor categorii de fier vechi.

Metale neferoase.

Operaţiunile de dezmembrare, de separare a conductorilor din cupru sau

aluminiu de învelişul din mase plastice, de sortare a altor categorii, se realizează în

cea mai mare parte, manual, folosind tehnologii rudimentare, cu o productivitate

redusă şi uneori cu risc de poluare a mediului înconjurător.

Probleme doesebite, îndeosebi din punct de vedere al protecţiei mediului şi

sănătăţii lucrătorilor respectivi, crează lipsa dotărilor necesare pentru dezmembrarea

acumulatorilor uzaţi.

În ţările dezvoltate, pentru executarea operaţiunilor de dezmembrare – sortare

se utilizează tehnologii ecologice şi instalaţii de mare productivitate, ca , de exemplu :

• conductorii şi cablurile electrice de cupru sau aluminiu sunt

măcinate în mori de mare productivitate (3 – 5t/h), elementele

20

Page 21: 59337128 Firme Tip Remat

componente (metal şi mase plastice ) fiind separate pe cale

gravimetrică, obţinându-se un grad de selecţie de 93 – 99%

• motoarele electrice sunt măcinate în instalaţii de shredder,

realizîndu-se separarea metalelor feroase de cele neferoase la

un grad de selecţie de 95 – 99%

• acumulatorii uzaţi sunt procesaşi în instalaţii complete care

asigură concasarea, separarea pe componente, topirea,

rafinarea, turnarea şi filtrarea gazelor cu obţinerea de plumb şi

deşeuri de mase plastice, în condiţii de totală protecţie a

mediului înconjurător.

Deşeuri din hârtie şi cartoane.

O singură societate – REMAT Bucureşti Sud – dispune de un sistem mecanizat

de sortare pe calităţi.

În teritoriu, presele de balotare sunt montate, în general, la centrele reşedinţă de

judeţ. În aceste condiţii, numai 35 – 40% din cantitatea de maculatură este balotată,

iar sortarea se realizează în cae mai mare parte numai pe două categorii : hârtie şi

cartoane.

Acest mod defectuos de pregătire a maculaturii este încurajat şi de consumatori,

care nu acordă preţuri diferenţiate pe calităţi, ci, dimpotrivă, din dorinţa de a obţine

cantităţi cât mai mari, chiar supralicitaeză, fără a impune un minim de condiţii de

calitate.

În ţările avansate se practică sortarea riguroasă a deşeurilor de hârtii – cartoane

pe clase de calitate, firmele de reciclare utilizând în acest scop o întreagă gamă de

echipamente :

• instalaţii de sortare pe benzi,

21

Page 22: 59337128 Firme Tip Remat

• instalaţii de tip Shredder pentru distrugerea documentelor,

• instalţii de balotare.

Trebuie menţionat faptul că o sortare în mare se practică chiar la sursă,

îndeosebi la tipografii sau în reţeaua comercială – mari producători de deşeuri.În caz

contrar aceştia sunt obligaţi să suporte costurile de debarasare conform principuilui

“poluatorul plăteşte”.Sortarea pe calităţi este stimulată prin preţuri, care sunt într-un

raport de 1/5 sau chiar 1/6 între calităţile superioare şi cele inferioare.

Sortarea maculaturii pe calităţi permite utilizarea acesteia la fabricaţia unor

sortimente superiore de produse papetare, situaţie facilitată şi de existenţa, în dotarea

fabricilor de hârtie, a instalaţiilor de descernelizare.

Spărturi de sticlă.

La acestea societăţile REMAT nu efectuează nici o operaţiune de pregătire. În

măsura în care spărturile de sticlă se colectează sortate pe culori, direct de la sursă, se

asigură şi industria cu materiale selectate.Nerealizarea operaţiunilor de pregătire a

spărturilor de sticlă – la firmele de reciclare sau chiar la consumatori influenţează

negativ procesul de elaborare prin :

• infestarea masei sticloase cu materiale nedorite ( mai ales

metalice ),

• creşterea consumului energetic,

• deteriorarea calităţii produsului,

• degradarea cuptoarelor de topire.

În ţările avansate, firmele de reciclare a sticlei sunt dotate cu instalaţii speciale

de reciclare.

22

Page 23: 59337128 Firme Tip Remat

Firma MALTHA GLASS RECYCLING – Olanda, cea mai mare din Europa,

de exemplu, recicleză annual 200 mii tone spărturi de sticlă, respectiv circa 4.000

tone/săptămână. La fiecare secundă intră şi ies din intreprindere circa 10kg. de

spărturi din sticlă.Această firmă reciclează circa 95% din resursa existentă şi face

export în toată lumea.

Firma dispune de mijloace de transport (autocamioane, containere ) şi asigură

realizarea următoarelor operaţiuni :

• descărcare,

• separare obiecte mari prin trecerea sticlei prin grătate cu

ochiuri mari,

• demetalizarea prin procedeu magnetic sau gravimetric,

• separarea sticlei mari pe culori prin procedeu optoelectronic,

• separare alte corpuri (pietre, ceramică, lemn) gravitaţional,

• separare corpuri uşoare prin aspiraţie ( hârtie , folie,

plastic ),

• măcinare,

• recoltare probe pentru analize ( 1% din producţie este supus

controlului de calitate prin laboratoare proprii ).

Condiţiile de calitate asigurate de firma MALTHA GLASS RECYCLING sunt

superioare celor europene, procentul de impurităţi admis de firmă este de 50gr.

corpuri străine (pietre, lemne ) la 1000 kg sticlă şi, respectiv, 5 gr. metal la 1000 kg

sticlă.

Mase plastice.

23

Page 24: 59337128 Firme Tip Remat

Pentru mase plastice societăţile REMAT sunt dotate cu mori de măcinare cu

capacitate de 70 kg/oră amplasate, de regulă, la centrele reşedinţă de judeţ. Numai

două societăţi REMAT Bucureşti Nord şi REMAT Timiş dispun şi de instalaţii de

granulare.

În condiţiile date, circa 60% din resursele colectate este supusă numai unor

operaţiuni de sortare manuală, pe tip de polimer şi, eventual, pe culori.

Consecinţele acestei stări de lucruri sunt :

• utilizarea resurselor secundare pentru produse inferioare,

• neutilizarea la capacitate a mijloacelor de transport.

Firmele de reciclare mase plastice din ţările dezvoltate dispun de o dotare

completă :

• instalaţii de spălare – degresare,

• instalaţii de granulare.

1.7. COLECTAREA DEŞEURILOR REFOLOSIBILE

Nivelul resurselor şi, respectiv, al colectărilor de deşeuri refolosibile este

dependent de nivelul producţiei industriale şi al consumului intern care generează

astfel de resurse, parametrii în funcţie de care se calculează indicatorul specific –

gradul de participare a deşeurilor refolosibile în producţie.

Pentru a oferi o imagine completă asupra nivelului resurselor reciclabile

utilizate în producţie, pentru comparabilitate pe plan mondial şi pentru determinarea

indicatorilor specifici, în cele ce urmează se vor face referiri la cantităţile de deşeuri

reciclate la nivel naţional ( prin REMAT şi prin alte agenţii economice ) şi utilizate în

producţie.

24

Page 25: 59337128 Firme Tip Remat

Metale

Între deşeurile reciclabile, metalele feroase şi neferoase ocupă un loc aparte,

întrucât :

• fac parte din categoria resurselor neregenerabile, ale căror costuri

de obţinere din producţia internă sau din import manifestă, pe termen

lung, o tendinţă continuă de creştere ;

• în procesele de prelucrare şi cele de utilizare a bunurilor în care

sunt încorporate, de regulă, metalele nu-şi modifică semnificativ

proprietăţile fizico – chimice, putând face obiectul unui număr mare,

uneori chiar nelimitat, de cicluri de revenire în circuitul economic ;

• tehnologiile de prelucrare a metalelor recuperate au apărut şi s-au

perfecţionat aproape în paralel cu cele aferente resurselor originare

( minereuri ) , evoluţia reciclării multor metale identificându-se

practic cu cea a industriei metalurgice.

Pe plan mondial, se constată extinderea procedeului electric de elaborare a

oţelului în detrimentul oţelurilor bazate pe convertizoare cu oxigen, ceea ce va

conduce la creşterea consumului de fier vechi, fenomen în legătură cu care se ridică

două probleme :

- cantitativă ( va fi suficient fier vechi ? )

25

Page 26: 59337128 Firme Tip Remat

- calitativă ( va fi suficient fier vechi bun ? )

Resursa comercializată de fier vechi a cunoscut un curs ascendent în ultimii 27

de ani în toate ţările industrializate, distingâdu-se trei grupe mari de ţări : - ţările

mature – la care resurssa pare stabilizată ( SUA şi Anglia ) ;

- ţări ca Franţa, Benelux sauGermania, la care resursa a

crescut cu 2 – 3% annual, cu menţiunea că în Germania se înregistreză o

puternică creştere în ultimii cinci ani ;

- două ţări în care resursa a sporit rapid : Japonia cu un

coeficient de creştere de 5%/an şi Italia cu 7,5%/an.

În România, resursa comercializată de fier vechi în perioda 1990 – 1996 s-a

constituit exclusiv din surse interne, respectin :

a). Sectorul metalurgic care contribuie la constituirea resurselor de

fier vechi prin :

- resturi aferente scoaterii în procesele de obţinere a

semifabricatelor şi produselor metalurgice,

- fier vechi rezultat din oale de turnare, lingetiere, scule,

dispozitive recirculate în unitatea din care provin,

- oxizi şi tunder,

- metale extrase din zgurile de oţelărie, producţie curentă,

- metal extras din haldele vechi de zgură.

b). Procese de prelucrare a metalului.

c). Casări.

d). Activităţi de întreţinere şi reparaţii.

e). Populaţie.

Prelucrările impuse de consumatorii de fier vechi pe piaţa internă, unde s-au

dezvoltat relaţii concurenţiale adecvate, neexistând o altă alternativă de valorificare

26

Page 27: 59337128 Firme Tip Remat

(exportul ), nu au fost de natură să stimuleze pregătirea corespunzătoare a fierului

vechi de către societăţile de reciclare. Nu a existat nici o ofertă de preţ din partea

consumatorilor, pentru fier vechi înalt pregătit.

În aceste condiţii societăţile specializate nu sunt pregătite pentru a intra în

condiţii de competitivitaet pe piaţa europeană şi mondială a resurselor reciclabile.

Deşeuri metalice neferoase .

Biroul Internaţional de Statictică a Metalului (Londra ) relevă faptul că

deşeurile de metale neferoase recuperate participă în proporţie de 36% la realizarea

producţiei de cupru, 45% la producţia de plumb şi 24% la producţia de aluminiu.

De asemenea, statisticile Grupului Internaţional de Studii pentru plumb şi zinc

(Londra ) arată că din consumul total de zinc, circa 30% este acoperit din resurse

secundare.

Prin utilizarea metalelor neferoase provenite din recuperări, în locul materiilor

prime se conservă mari cantităţi de resurse energetice esenţiale, consumul fiind, de

pildă, de 25 de ori mai mic în cazul aluminiului sau de 8 ori mai mic în cazul

cuprului.

O menţiune specială trebuie făcută în legătură cu cuprul, la care se contată o

reducere continuă începând din 1989, atât a producţiei de cupru electrolitic, cât şi a

cantitţăilor recuperate şi introduse în consumul productiv.

27

Page 28: 59337128 Firme Tip Remat

Datorită nivelului scăzut al preţurilor practicate pe piaţa internă, o serie de

agenţi economici cu capital privat au achiziţionat importante cantităţi de deşeuri de

cupru, cu intenţia fie de a le exporta, fie de a le comercializa pe piaţa internă la preţuri

speculative, ceea ce a afectat, în primul rând sectoarele prelucrătoare.

Interesul pentru valorificarea resurselor de deşeuri de metale neferoase ( mai

ales cupru şi aluminiu ) pe fondul lipsei unei legislaţii specifice, adecvate, a condus la

proliferarea unor instalaţii rudimentare de topire – turnare, care nu întrunesc nici

minimum de condiţii tehnice, cu efecte grave privind :

- securitatea industrială ( infestarea fondului de metal neferos cu

elemente nedorite, consumuri energetice mari şi nejustificate ),

- protecţia consumatorului,

- protecţia mediului.

Nivelul scăzut al recuperărilor de deşeuri de metale neferoase a fost determinat

şi de reţinerea agenţilor economici de a disponibiliza deşeurile conţinute în mijloace

fixe casate sau neutilizate.

28

0

10

20

30

40

50

Cupru Plumb Aluminiu Zinc

%

Fig.1.3. Metale neferoase recuperate

Page 29: 59337128 Firme Tip Remat

Se estimează că volumul acestor resurse se ridică la peste 40.000 tone, din care

circa 8000 tone la agenţii economici din domeniul industriei.

Maculatura.

Importanţa maculaturii ca materie primă secundară pentru industria celulozei şi

hârtiei poate fi suficient ilustrată prin câteva cifre :

- prin utilizarea unei tone de maculatură : se reduce poluarea aerului cu 70%,

consumul de energie scade cu 70%, se foloseşte cu 60% mai puţină apă., se conservă

17 arbori.

Producţia mondială de hârtie şi cartoane a crescut continuu.

Capacitatea de productie mondială în industria papetară a crescut de la 198 milioane

tone în 1980, la 282 milioane tone în 1992, tinzând spre 600 milioane tone în 1998.

Consumul de hârtie a înregistrat aceeaşi dinamică crescătoare, fiind deosebit de

inegală, în funcţie de nivelul dezvoltării economice.

Potrivit unui studiu previzional intitulat “Celuloza şi hârtia în 2010” publicat de

FAO în anul 1994, media mondială a consumului de hârtie – carton pe locuitor a fost

în anul 1991 de 45kg.

Pentru ţările dezvoltate, media a fost de 152kg (unele atingând chiar

300kg/locuitor ), în timp ce în ţările în curs de dezvoltare era doar de 12kg ( ceea ce

corespunde unei jumătăţi din consumul mediu al ţărilor dezvoltate în anul 1913 ).

Volumul de maculatură folosit în industria mondială a crescut :

29

0

50

100

1970 1991 1993

.

mil. tone

Fig.1.4. Volumul de maculatura

Page 30: 59337128 Firme Tip Remat

Calităţile superioare reprezintă circa 20% din comerţul mondial, iar calităţile

medii circa 25 – 30%.

Ca urmare a creşterii cererii de maculatură, ţările dezvoltate îşi propun

obiective îndrăzneţe în privinţa recuperării şi reutilizării acesteia.

În Japonia, prin programul “Recycle 55” fabricile producătoare şi-au propus să

atingă, până la sfârşitul secolului, o recuperare a maculaturii de peste 56%.

În Marea Britanie, în scopul asigurării necesarului anual de cica 450mii tone

maculatură provenită din ziare şi reviste, fabrica de hârtie pentru ziar Aylesford,

aparţinând SCA, a investit 3 milioane de lire sterline pentru a-şi pune la punct

propriul sistem de colectare, în “containere albastre”. Uzina amintită va produce

hârtie de ziar 100% din maculatură.

Un alt exemplu îl constituie uzina SAICA 2 din Spania, inaugurată în

septembrie 1992, probabil cea mai modernă fabrică de hârtie din lume, la ora actuală.

Ea produce 250 mii tone de hârtie pe an, acoperindu-şi în proporţie de 97%, necesarul

de materii prime cu maculatură, întrebuinţează “tehnologii curate”, emisiile sale de

CO2 reprezintă un sfert din cele ale unei fabrici tradiţionale, iar epurarea reziduurilor

este deosebit de eficientă.

În Statele Unite, care deţin 83 de fabrici de descernelizare, s-au utilizat în anul

1994 30,3 milioane tone de maculatură .

Un exemplu aparte în domeniul colectării şi reciclării maculaturii îl constituie

Olanda, ţară considerată campioană mondială din acest punct de vedere. În domeniul

colectării şi reciclării maculaturii, activează 170 firme specializate, în care lucrează

circa 4000 de persoane.

În România, producţia şi consumul de hârtii – cartoane pe locuitor, precum şi

consumul de maculatură au fost marcate de următoarele aspecte :

- producţia de hârtie şi cartoane în 1996 a scăzut cu circa

60% faţă de 1989 şi se menţine relativ la acelaşi nivel cu anul 1992;

30

Page 31: 59337128 Firme Tip Remat

- consumul redus de hârtie şi cartoane pe locuitor situează

România din acest punct de vedere în categoria ţărilor în curs de

dezvoltare ;

- gradul de participare a maculaturii în producţie este

comparabil cu media mondială ( 35.4% ) înregistrând în 1996 o

uşoară scădere faţă de 1992.

În condiţiile în care cererea de maculatură a cunoscut o continuă creştere,

începând îndeosebi din 1992, când preţurile oferite de consumatori au fost la nivelul

preţurilor de pe piaţa mondială ( circa 60dolari/ tonă preţ mediu în 1994 ), colectările

menţinute la un nivel scăzut nu pot fi explicate decât prin :

- reducerea consumului intern care generează deşeuri

reciclabile, deci exclusiv hârtie igienică, hârtie tehnică, hârtie şi

carton pentru producţia de carte

- inexistenţa unui sistem eficient de colectare de la

populaţie, aspect ce va fi analizat într-un capitol separat.

Spărturi de sticlă.

Spărturile de sticlă constituie un material de înlocuire a unei părţi importante

din materiile prime utilizate la fabricarea sticlei ( sodă, nisip, feldspat etc ) proces în

cadrul căruia se realizează şi o însemnată economie de combustibil şi o reducere a

noxelor emise în atmosferă.

Pentru obţinerea unei tone de masă sticloasă, se pot utiliza în proporţie de 70%

spărturi de sticlă, ceea ce conduce la economisirea a circa 600kg materii prime şi

aproximativ 50kg de păcură.

Totodată, se obţine şi o reducere a emisiuniii de CO2 în atmosferă, de circa 3%.

31

Page 32: 59337128 Firme Tip Remat

În anul 1994, în ţările Comunităţii Europene s-au colectat şi reciclat 6698 mii

tone spărturi de sticlă, asigurându-se un grad de reciclare mediu de 46%.

Peste acest nivel se situează Olanda şi Elveţia ( peste 75% ), urmate de

Germania şi Danemarca cu peste 60%. Cel mai redus nivel, sub 30% se regăseşte în

Turcia şi Grecia.

Nivelul ridicat al reciclării în ţările amintite este determinat, pe de o parte, de

sistemele de colectare introduse în ţările respective, iar, pe de altă parte, nivelul ridicat

al taxelor impuse pentru depozitarea pe halde. În Germania, de pildă, taxele de

depunere pe haldă a spărturilor de sticlă se ridică la 350euro/tonă, faţă de 70euro/tonă

în medie pentru reziduurile menajere şi de circa 200euro/tonă cât reprezintă costul

maxim de colectare, pregătire, transport spărturi de sticlă.

În Olanda se realizează un grad de reciclare de 76% datorită, în primul rând,

organizării şi dotării corespunzătoare pentru colectare.La o populaţie de 15 milioane

de locuitori, în Olanda sunt amplasate 19500 containere pentru sticle sortate pe culori

( alb, verde, brun ), respectiv, un container la circa 800 locuitori.

În majoritatea ţărilor dezvoltate, fabricile de sticlărie îşi dezvoltă sisteme

proprii de colectare, care se adaugă la cele introduse de municipalitate.

În România, spărturile de sticlă circulă fie direct de la deţinător la utilizator, fie

prin reţeaua de colectare aparţinând REMAT.

În perioada 1990-1992, consumul de spărturi de sticlă s-a redus cu 55%, atât ca

urmare a diminuării producţiei ( cu circa 44% ), cât şi datorită opţiunii unităţilor

consumatoare pentru utilizarea cu prioritate a materiilor prime originare, deşi acestea

se realizează cu consumuri energetice ridicate.

Aceeaşi tendinţă oarecum diminuată se înregistrează şi după 1992, interesul

scăzut al consumatorilor pentru spărturi de sticlă s-a reflectat şi în nivelul preţurilor

practicate de aceştia, total nestimulative, care nu acoperă nici cheltuielile de

manipulare şi transport.

32

Page 33: 59337128 Firme Tip Remat

Pe piaţa europeană preţul spărturilor de sticlă, sortate pe culori şi lipsite de

corpuri străine, este de circa 75euro/tonă, faţă de circa 10euro/tonă cât se practică în

prezent în România.

Mase plastice.

În Europa principalele domenii de utilizare a polimerilor primari sunt:

- ambalaje 33%

- mobilă şi obiecte de uz casnic 25%

- construcţii civile şi industriale 20%

- electronică şi electrotehnică 10%

- agricultură 5%

- alte domenii 7%.

Principalii polimeri utilizaţi sunt cei de uz general respectiv :

- polietilenele PE;

- policlorura de vinil PVC;

- polipropilena PP;

- polistirenul PS;

- polietilenteraftalat PET.

Durata de viaţă a acestor materiale variază de la câteva ore ( cazul ambalajelor

alimentare ), până la zeci de ani ( conducte din reţeaua de alimentare cu apă a

imobilelor ).

Datele statistice relevă că din totalul deşeurilor de mase plastice, 66% se

regăsesc în reziduurile menajere, 19% provin şi pot fi colectate din industrie şi

comerţ, 4% din agricultură, 3% din demolări construcţii civile şi 8% din alte domenii.

33

Page 34: 59337128 Firme Tip Remat

Până în prezent, în majoritatea ţărilor dezvoltate, s-a creat o infrastructură de

colectare – sortare – compactare, precum şi unităţi de reciclare.

În Europa funcţionează circa 1600 firme de reciclare a deşeurilor de mase

plastice, din care peste 500 sunt în Germania şi aproximativ 300 în Italia. De

asemenea, în America circa 900 firme se ocupă de acest domeniu.

Există de asemenea, o piaţă a acestor resurse, un sistem de preţuri şi în anumite

situaţii chiar se poate vorbi de o eficienţă a reciclărilor. În general însă, din costurile

totale de colectare, transport, pregătire,reciclare numai 25% pot fi recuperate prin

vânzarea produselor obţinute din deşeuri.

Ca urmare , preocupările pentru reciclarea de mase plastice nu au dus decât la

rezolvarea parţială a problemelor pe care acestea le generează prin:

- acumularea lor în mediu,

- emisiile periculoase pentru stratul de ozon,

- ploile acide,

- efectul de seră.

Acestea constituie una dintre cele patru mari crize ecologice cu care se confruntă

omenirea.

În ţările Uniunii Europene, la nivelul anului 1990, doar circa 10% din resursele

de deşeuri de mase plastice se reciclau în vederea obţinerii de granule, diferenţa fiind

destinată incinerării ( circa 10% ) şi respectiv, depozitării pe sol ( circa 80% ).

Ca urmare a introducerii unor noi sisteme de colectare, în anul 1994 procentul

de reciclare, în ţările amintite a crescut cu circa 15%, evidenţiindu-se Germania, care,

urmare aplicării sistemului DSD ( punctul verde ) a atins un nivel de peste 20%.

Acest sistem s-a născut din iniţiativa producătorilor de ambalaje, preocupaţi de

rezolvarea problemelor vizând reciclarea produselor lor postutilizare ( faza de deşeu ).

34

Page 35: 59337128 Firme Tip Remat

Sistemul dual este finanţat prin aplicarea “puntului verde”, simbol care certifică

achitarea taxei de către producătorii de ambalaje, sumele astfel obţinute fiind utilizate

pentru :

- achitarea serviciilor prestate de firmele specializate în

colectare – sortare şi respectiv reciclarea deşeurilor;

- dezvoltarea infrastructurii necesare colectării şi sortării

deşeurilor.

Taxele percepute de DSD sunt diferenţiate pe tipuri de deşeuri în funcţie de

dificultăţile ( costurile ) de colectare – reciclare, astfel :

- plastic 3euro/kg

- aluminiu 1euro/kg

- carton compozit 1,66euro/kg

- tablă (conserve) 0,56euro/kg

- hârtii – cartoane 0,33euro/kg

- sticlă 0,16euro/kg.

Sistemul dual realizaeză colectarea selectivă, prin containere separate pentru

sticlă, hârtii – cartoane, alte ambalaje (plastic, aluminiu tablă, carton compozit ).

Prin aplicarea DSD, cotele de reciclare a ambalajelor uzate faţă de nivelurile

stabilite prin ordonanţă guvernamentală, au crescut considerabil ( 2 – 5 ori ).

Japonia, în anii 70 a dezvoltat puternic sistemul de selectare a deşeurilor de

mase plastice din reziduurile menajere, îndeosebi în preajma marilor oraşe.

În anii 80 însă, datorită costurilor ridicate legate de reciclare, s-a renunţat la

acest sistem în favoarea incinerării şi îngropării.Japonia dispunea în anul 1989 de

capacităţi de incinerare însumând 170.000 tone/zi.

Prezenţa deşeurilor de mase plastice în reziduurile urbane ridică puterea

calorică a acestora şi, respectiv, cantitatea de căldură recuperată. Uneori se practică

35

Page 36: 59337128 Firme Tip Remat

îmbogăţirea de conţinut de mase plastice a reziduurilor urbane (puterea calorică a

deşeurilor de mase plastice fiind echivalentă cu cea a combustibililor lichizi : circa

10.000 kcal/kg ).

În România, începutul colectării maselor plastice, în vederea reciclării, datează

din anul 1980, când s-au recuperat 205 tone.

În perioada următoare, nivelul recuperărilor a crescut constant, ajungând în 1989 la

18.000 tone : - polietilene 10.200 tone

- PVC 7.500 tone

- polistiren şi ABS 1.100 tone.

Nivelul colectărilor de mase plastice este influenţat, ca şi celelalte categorii de

deşeuri, de nivelul producţiei şi implicit al cererii interne.

În perioada 1989 – 1996 , cererea de deşeuri din mase plastice a fost ca şi

inexistentă din partea unităţilor din domeniul industriei (care au optat pentru utilizarea

resurselor primare), numai unităţile cooperaţiei meşteşugăreşti şi firmele cu capital

privat care au apărut în domeniu manifestând oarecare interes pentru utilizarea acestor

materiale.

După 1992 se constată creşterea cererii din partea industriei, astfel că deşi

producţia s-a diminuat în continuare, totuşi colectarea s-a menţinut la un nivel

constant.

1.8. COLECTAREA DEŞEURILOR REFOLOSIBILE DE LA POPULAŢIE

Problema deşeurilor este percepută ca fiind unul din elementele de bază care

condiţionează calitatea vieţii, colectarea şi eliminarea lor fiind cotată, ca importanţă,

imediat după alimentarea cu apă şi energie electrică.

36

Page 37: 59337128 Firme Tip Remat

Compoziţia şi caracteristicile deşeurilor provenite de la populaţie sunt

influenţate de o serie de factori :

• caracterul aglomerării : - zone urbane sau rurale

- industriale

- turistice

- climatul şi anotimpul,

- tipul de locuinţă predominant (bloc, vilă, locuinţă

individuală)

- nivelul de trai.

Managementul deşeurilor generate în gopodăriile populaţiei are în vedere

aspecte tehnice, administrative şi economice, acestea din urmă fiind cele care, de fapt,

condiţionează cel mai puternic serviciile oferite locuitorilor unor aşezări.

În ţările dezvoltate, găsirea unor sisteme, utilaje şi echipamente eficiente şi

comode pentru colectarea deşeurilor de la populaţie reprezintă o problemă căreia i se

acordă o deosebită importanţă.

Compoziţia medie a deşeurilor se prezintă astfel:

37

Fig1.5. Nivele mondiale

materii org.

alte materiale

sticlametale

plastic

hartie si carton

Fig 1.6. Europa de vest

materii org.

alte materiale

sticla

metale

plastic

hartie si carton

Page 38: 59337128 Firme Tip Remat

Obţinerea unor cantităţi mai mari de resurse reciclabile din aceste deşeuri este

condiţionată, în primul rând, de colectarea selectivă, sistemele utilizate fiind, în

general următoarele :

- containere speciale, fixe sau mobile, amplasate în zone

aglomerate, pe străzi frecvent circulate;

- containere speciale amplasate în gospodăriile individuale

;

- puncte de colectare fixă, cu precădere contra cost sau pe

bază de voluntariat ;

- colectori individuali voluntari (care, de regulă, aparţin

unor organizaţii neguvernamentale cu caracter ecologic, şcolilor,

bisericilor, unor cluburi sportive) care acţionează pe sistemul “din

casă în casă” sau “din uşă în uşă”.

În cea mai mare parte, containerele depunerii selective a deşeurilor (pe de o

parte, reciclările: hârtie, sticlă, plastic metal şi pe altă parte, reziduuri menajere

fermentabile) sunt amplasate prin grija municipalităţii, care asigură atât preluarea

deşeurilor, cât şi transportul celor reciclabile la punctele de selectare (aparţinând, de

38

Fig 1.7. SUA

materii org.

alte materiale

sticla

metale

plastic

hartie si carton

Slice 7

Page 39: 59337128 Firme Tip Remat

regulă, unor firme particulare, care realizează trierea materialelor pe tipuri) şi

respectiv, a deşeurilor fermentabile la rampele de depozitare.

Un aspect deosebit de important ce reţine atenţia în acest domeniu este nivelul

taxelor practicate pentru ridicarea deşeurilor : - pentru deşeurile amestecate, nesortate

pe cele două mari categorii reciclabile şi reziduuri menajere – taxele sunt în general,

de două ori mai mari decât cele percepute pentru deşeuri sortate.

Astfel de sisteme se asigură în Franţa, Italia, Spania, Anglia.

Cantitatea de deşeuri are valori mai ridicate în marile aglomerări urbane :

Bucureşti, Braşov, Cluj etc iar populaţia rurală circa 1 milion tone deşeuri/an.

Singurul sistem de colectare a deşeurilor refolosibile provenite de la populaţie

este reprezentat prin punctele de colectare apaţinând societăţilor REMAT , reţea total

insufiecientă faţă de resursele potenţiale reciclabile.

Întrucât nu există un sistem organizat şi respectiv, dotarea necesară pentru

colectarea selectivă a deşeurilor, direct de la sursă, acestea sunt evacuate o dată cu

reziduurile menajere direct la rampele de depozitare ale localităţilor, consecinţele

fiind următoarele :

- distrugerea unor însemnate cantităţi de resurse reciclabile

( în medie anual peste 100 mii tone de hârtii – cartoane, circa 40 mii

tone sticlă, 40 mii tone plastic, 80 mii tone metal),

- ocuparea unor mari suprafeţe de teren : numai rampele

de depozitare organizate însumează peste 1200 ha,

- poluarea mediului înconjurător.

Tarifele practicate de societăţile de salubritate pentru colectarea, transportul şi

depozitarea deşeurilor preluate din gospodăriile populaţiei nu sunt diferenţiate, aşa că

nu stimulează selectarea deşeurilor, respectiv nu descurajează evacuarea celor

reciclabile o dată cu materialele organice.

39

Page 40: 59337128 Firme Tip Remat

Alături de organizare şi dotare, un factor deosebit de important pentru reuşita

acţiunilor de reciclare a deşeurilor îl reprezintă nivelul de informare, de educare şi de

implicare a publicului în aceste activităţi.

Până în anul 1989, un rol foarte important în acţiunile de recuperare şi implicit,

de educare a tinerilor l-au deţinut unităţile de învăţământ.

Începând din anul 1990 însă, numai foarte puţine şcoli au mai agreat ideea

recuperării – şi numai pentru maculatură – refuzul de implicare fiind motivat mai

curând de nivelul general de “educaţie ecologică” decât din cauze obiective.

În ultimii ani, s-a constatat, în numeroase zone din ţară, şi îndeosebi în capitală,

creşterea interesului pentru participarea la acţiunile de recuperare, o serie de iniţiative

pornind chiar de la conducerea şcolilor respective .

Gradul de participare, încă redus al publicului la colectarea selectivă a

deşeurilor conduce la concluzia că este necesară organizarea de campanii de

conştientizare, utilizând toate mijloacele specifice unei acţiuni de o asemenea

amploare.

1.9. CONCURENŢA NELOIALĂ ŞI FURTURILE DE MATERIALE RECICLABILE.

Concurenţa este benefică, dar numai în măsura în care este egală. În ultima

vreme diverşi “intreprinzători” au găsit soluţii de a ocoli legea şi de a colecta şi

valorifica pe alte căi materiale refolosibile, realizând nu numai o concurenţă neloială,

dar şi păgubind statul de importante fonduri. Foarte multe persoane fizice au început

să colecteze materiale refolosibile – în special fier vechi sau materiale neferoase – pe

principiul “E la el în curte, face ce vrea”. Acestă activitate este ilegală, neplătindu-se

taxe la stat (impozit pe venit, TVA, impozit pe profit), nerepectându-se legile de

40

Page 41: 59337128 Firme Tip Remat

protecţie a mediului. În plus neplătindu-şi taxele la stat, aceştia pot oferi preţuri mai

bune clienţilor.

Din păcate, autorităţile nu iau nici o măsură împotriva acestor persoane, astfel

încât oricine are o căruţă poate colecta deşeuri pentru ca apoi să le vândă societăţilor

de recuperare a materialelor . A devenit oarecum familiară imaginea căruţelor care

străbat oraşele în căutarea preţioaselor resurse refolosibile. În esenţă, ar putea fi vorba

de o activitate benefică atâta timp cât economia câştigă prin readucerea în circuitul

productiv a unor mari resurse, care înainte de 1989 se colectau mai mult prin muncă

patriotică. Condiţia este să fie vorba de întreprinderi corecte din care bugetul statului

să-şi ia partea conform regulilor fiscale, dar şi cei care practică o asemenea

îndeletnicire să realizeze un câştig corespunzător efortului depus. Numai că, din

păcate, ceea ce se întâmplă în acest domeniu a scăpat se pare de sub control,

practicându-se în voie furtul, evaziunea şi în esenţă concurenţa neloială faţă de

societăţile comerciale de profil ce înţeleg să-şi desfăşoare corect activitatea.

Autorităţile statului nu controlează acest domeniu în care se vehiculează resurse de

sute şi mii de miliarde lei. În capitală spre exemplu, pe lângă centrele de colectare au

răsărit peste noapte anunţurile de colectare, în special a materialelor neferoase. Acolo,

cei avizaţi, între care majoritatea rromi ştiu că pot preda liniştiţi, fără să li se ceară

datele de identificare, la preţuri deseori mai bune ca la unităţile de stat (acum

privatizate prin metoda MEBO), instalaţii sau echipamente de irigaţii descompletate

de la cine ştie ce I.A.S., bucăţi de şine de tramvai, capace de canalizare din fontă,

acumulatori etc.

Dacă, pentru a rezista acerbei concurenţe, societăţile de recuperare a

materialelor reciclabile cresc preţurile de achiziţie peste cele afişate de competitori, se

trezesc în faţa porţii cu sute de căruţe încărcate ochi cu fier vechi însoţite de ţigani.

Însă cu rromii sete greu de lucru, fac scandal dacă nu le convine preţul, şi deseori vin

la cântărit cu căruţe cu fier vechi, iar dedesubt pun bolovani, ca să atârne la cântar.

41

Page 42: 59337128 Firme Tip Remat

O altă problemă sunt furturile. Diverse persoane sar zilnic gardurile

întreprinderilor de reciclare, îşi umplu căruţele, apoi se prezintă la poarta aceleiaşi

intreprinderi pentru a le vinde înapoi materialele. Deasemenea se practică sistemul de

furturi din vagoane şi din port. S-au înfiinţat chiar puncte de colectare în port deşi

Marea Neagră nu genereză fier vechi.

REMAT Bucureşti de pildă, dacă vrea să încarce marfa în vagoane ca să plece

la combinatele siderurgice, trebuie să facă tren complet direct din curtea intreprinderii

şi să ajungă acolo. Însă odată ce vagonul este scos din gară, într-o oră este golit la

jumătate. Poliţia gării nu poate să ia măsuri. Astfel bugetul statului este păgubit cu

zeci de miliarde de lei prin neplata din comerţul cu fier vechi.

Pericolul tolerării haosului în acest domeniu rezidă nu numai în neîncasarea

unor venituri fiscale, ci şi în orientarea unor resurse spre valorificări care nesocotesc

regulile tehnologice.

1.10. ESTIMAREA PRIVIND EVOLUŢIA SECTORULUI ÎN PERIOADA 1996 – 2005.

În concordanţă cu obiectivele şi măsurile avute în vedere la nivel naţional, se

promovează creşterea gradului de recuperare şi, respectiv, de participare în producţie

a resurselor refolosibile, după cum urmează :

Tabel 1.1. Evoluţia gradului de recuperare

Realizări Estimări1995 2000 2005

Fier vechi 55 58 58Cupru 33 36 41Plumb 47 48 52

Aluminiu 12 20 25Zinc 25 27 32

Hârtii cartoane 34 44 46Sticlă 11 21 23

42

Page 43: 59337128 Firme Tip Remat

Mase plastice 9 15 16

Economiile estimate a se realiza ca urmare a creşterii gradului de participare a

principalelor categorii de deşeuri refolosibile în producţie prezintă următoarele

niveluri :

Tabel 1.2. Economii estimate

Consum de deşeuri

mii tone

Producţia obţinută

mii tone

Economia realizată

mii $1996 2000 2005 1996 2000 2005 1996 2000 2005

Fier vechi 4275 4900 5800 4070 4670 5525 383 439 519Cupru 17 32 39 15 29 35 3,2 6,2 7,4Aluminiu 16 34 43 14,5 31 39 9,2 19,6 24,7Plumb 14,6 18 20 12,2 15 16,7 3,9 4,8 5,3Hârtii cartoane 142 232 276 118 193 230 10,7 17,5 20,8Sticlă 220 280 300 200 255 273 8,9 11,3 12Mase plastice 15 20 25 12,5 16,7 20,8 7 9,4 11,7Total 425,9 507,8 600,9

În această periodă, prin societăţile REMAT se vor derula următoarele cantităţi

de deşeuri refolosibile :

Tabel 1.3. Cantităţi deşeuri refolosibile

Realizări Estimări1996 2000 2005

Fier vechi 1193 1379 1619Cupru 8 12 16Plumb 10 13 16Aluminiu 7 9 11Zinc 1 1 1Hârtii cartoane 68 110 131Spărturi sticlă 18 22 24Mase plastice 10 14 16Anvelope uzate 6 15 16Total 1321 1575 1850

Corespunzător cantităţilor de deşeuri refolosibile ce se vor recupera şi

valorifica, principalii indicatori economico-financiari ai societăţilor REMAT vor

înregistra următoarea evoluţie :

43

Page 44: 59337128 Firme Tip Remat

Tabel 1.4. Evoluţia indicatorilor economico-financiari

Indicatori U.M. Realizări Estimări1999 2000 2005

Volum colectat Mii tone 1.065 1.575 1.850Venituri totale Mil. Lei 91.547 135.259 158.876Cheltuieli totale Mil. Lei 83.258 123.012 144.490Profit brut Mil. Lei 8.289 12.247 14.860Număr mediu

salariaţi

Nr. Persoane 6.020 6.320 6.700

Productivitatea

muncii

Tone/salariat 177 249 275

Din analiza datelor prezentate rezultă că volumul activităţii societăţilor

REMAT în următorii ani, se va dubla, profitul brut va creşte de circa 2,5 ori, numărul

salariaţilor va creşte cu circa 11%, în condiţiile în care şi productivitatea va înregistra

o creştere cu circa 77%.

Aceste niveluri reflectă viabilitatea societăţilor REMAT , precum şi faptul că

sunt în măsură să susţină, din surse proprii, efortul investiţional aferent dotărilor

propuse.

Pentru înfiinţarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor de hârtii –

cartoane, spărturi de sticlă şi mase plastice, provenite din gospodăriile populaţiei, se

preconizează următoarele surse :

• bugete locale,

• societăţi de recuperare,

• consumatori de resurse secundare,

• investitori străini.

În acest scop, se are în vedere realizarea de asocieri între factorii menţionaţi

(practică frecvent întâlnită în ţările Uniunii Europene), creându-se astfel cadrul

44

Page 45: 59337128 Firme Tip Remat

instituţional necesar pentru constituirea surselor, realizarea investiţiilor, valorificarea

deşeurilor recuperate şi, pe acestă cale armonizarea investiţiilor.

CAPITOLUL II

PREZENTAREA SOCIETĂŢII “REMAT SA” BRAŞOV

45

Page 46: 59337128 Firme Tip Remat

S.C.”REMAT”S.A. are sediul în Braşov, strada Timişu Sec nr.1.

S.C.”REMAT” S.A. Braşov este succesoarea Intreprinderii Judeţene pentru

Recuperarea şi Valorificarea Materialelor Refolosibile, urmare apariţiei Legii 15/1990

prin H.G. 33/1991.

S.C.”REMAT”S.A. Braşov este înregistrată în Registrul Comerţului Braşov sub

nr. J 08/85/18.02.1991.

Codul fiscal al societăţii este R 1088125.

Capitalul social al firmei este de 5.180.225.000 lei

Numărul de personal : 246 salariaţi.

Cifra de afaceri în 2001: 24.302.109 mii lei

Cifra de afaceri în 2002: 26.681.579 mii lei

Profit pe anul 2002: 2.990.762 mii lei.

OBIECT DE ACTIVITATE – Principala activitate din cadrul obiectului de

activitate îl constituie recuperarea şi valorificarea materialelor refolosibile.

SITUAŢIA PRIVATIZĂRII – Societatea s-a privatizat prin metoda MEBO,

cererea de menţiuni privind privatizarea, fiind înregistrată la Registrul Comerţului

Braşov cu nr. 2220/29.11.1994.

Actele constitutive ale societăţii – statutul şi contractul de societate s-au încheiat şi

autentificat în 18.11.1994.

Contractul încheiat cu F.P.S. este contractul 564/29.09.1994.

Prin acest contract s-au cumpărat un număr de 145.046 acţiuni, cu o valoare

nominală de 25.000 lei în sumă totală de 3.626.150.000 lei, reprezentând 70% din

capitalul social al S.C.”REMAT”S.A. Braşov.

Preţul convenit a fost de 18822 lei/acţiune, total 2.730.000.000 lei.

46

Page 47: 59337128 Firme Tip Remat

MODALITĂŢI DE PLATĂ – Suma de 546.000.000 lei reprezentând 20% din

preţul contractului, s-a achitat până la data de 21.11.1994.

Suma de 2.184.000.000 lei reprezentând 80% din preţul contractului, a fost eşalonată

în 18 rate începând cu 30.09.1995 şi până la 20.12.2003.

Dobânda a fost negociată pentru partea de 80% la 7% pe an şi s-a calculat la data

semnării contractului.

2.1. CARACTERIZAREA SOCIETĂŢII.

2.1.1.SCURT ISTORIC.

Activitatea de recuperare şi valorificare a materialelor reciclabile metalice

feroase şi neferoase s-a organizat după anul 1945, începând cu anul 1951 prin H.C.M

303/16.04.1951 prin înfiinţarea unui depozit de colectare şi valorificare a metalelor,

cu centre de colectare în Braşov, Sibiu, Mureş şi Sf. Gheorghe.

În 1965 s-a înfiinţat Intreprinderea de Colectare şi Prelucrare a Metalelor cu

secţie şi în Braşov.

În 1965 Comitetul Executiv Braşov, i-a atribuit în folosinţă o suprafaţă de

19.200 m.p. , teren situat pe strada Timişu Sec nr. 1 pe care s-au făcut investiţii,

constând în magazii, depozite şi grup administrativ, cale ferată uzinală şi s-au făcut

dotări cu utilaje şi instalaţii specifice activităţii de recuperare şi prelucrare a metalelor.

În anul 1970 s-a creat I.C.M. Braşov, extinzându-se activitatea cu noi puncte de

colectare în oraşele din judeţul Braşov ( Făgăraş, Rupea ).

În anul 1972 s-a mai dat în folosinţă I.C.M.- ului Braşov, un teren în suprafaţă

de 19.100 m.p. tot pe strada Timişu Sec nr. 1, pe acest teren constituindu-se actualul

sediu administrativ al societăţii comerciale REMAT S.A. Braşov.

47

Page 48: 59337128 Firme Tip Remat

În ianuarie 1980, s-a format I.J.R.V.M.R. Braşov, prin comasarea I.C.M.

Braşov cu D.C.A. Braşov. Cu acestă ocazie, activitatea întreprinderii s-a diversificat,

colectându-se şi valorificându-se întrega gamă de materiale refolosibile, metalice şi

nemetalice, precum şi produse de origine animală – lână, piei, păruri şi oase.

În acestă formă, I.J.R.V.M.R. a funcţionat până în anul 1985, când s-a înfiinţat

I.A.P.M.P.O.A. Braşov, care a preluat din activitatea I.J.R.V.M.R. Braşov colectarea

şi prelucrarea produselor de origine animală.

În 1991 – urmare apariţiei Legii 15/1990, prin H.G. 33/91, I.J.R.V.M.R.

Braşov, s-a transformat în societatea comercială REMAT S.A. Braşov.

La data de 29.11.1994, S.C. REMAT S.A. Braşov, s-a privatizat prin metoda

MEBO.

2.2. ORGANIZARE.

Societatea are ca organe de conducere :

• Adunarea Generală a Acţionarilor,

• Consiliul de Administraţie,

• Comitetul Director.

Conducerea executivă este asigurată de trei directori de execuţie :

• Directorul comercial,

• Directorul tehnic,

• Directorul economic.

Societatea are în structura organizatorică 3 centre cu depozite, gestiuni şi

ateliere :

• Braşov,

• Făgăraş,

48

Page 49: 59337128 Firme Tip Remat

• Rupea.

De asemenea în structura organizatorică cuprinde servicii şi birouri.

CAPACITĂŢI – GRAD DE UTILIZARE.

Societatea este dotată cu clădiri, construţii speciale, maşini de forţă şi utilaje

electrice, maşini, utilaje şi instalaţii de lucru, aparate şi instalaţii de măsură, control şi

reglare, mijloace de transport. Gradul mediu de utilizare al capacităţilor din dotare

este de 70 –90 %.

TEHNOLOGII.

În cadrul societăţii se folosesc diverse tehnologii prin care se asigură sortarea

materialelor recuperabile, dezmembrarea lor, măcinarea, mărunţirea, balotarea, tăierea

cu flacără oxiacetilenică etc.

Prin aceste tehnologii se asigură transformarea industrială a deşeurilor

nepregătite în sortimente pregătite conform standardelor în vigoare. Aceste sortimente

pregătite permit efectuarea unui transport eficient ( asigurându-se încărcarea

vagoanelor la capacitate ), realizându-se totodată o greutate specifică corespunzătoare

pentru prelucrarea în industria metalurgică a materialelor refolosibile.

Având în vedere specificul activităţii, societatea are o dotare tehnologică

corespunzătoare.

Gradul de uzură al utilajelor din dotare este între 30 – 90%.

Nomenclatorul de produse şi structura produselor şi serviciilor oferite de

societate acoperă cerinţele specifice ale beneficiarilor interni.

2.2.1 STRUCTURA DE PERSONAL.

49

Page 50: 59337128 Firme Tip Remat

În cadrul societăţii structura generală şi pe meserii a personalului este

următoarea :

• ingineri 3,8%

• economişti 0,4%

• subingineri 0,4%

• contabili 4,2%

• tehnicieni 3,4%

• funcţionari aditivi 1,7%

• maiştri 2,1%

• lăcătuşi mecanici 8%

• mecanici auto 1,7%

• electricieni 1,3%

• pregătitori materiale şarje 60%

• sortatori 6,3%

• maşinişti 4,2%

• macaragii 2,5%.

Se constată în perioda 1998 – 1999 o reducere a numărului de salariaţi şi o

creştere a productivităţii muncii pe salariat.

2.3. PRINCIPALII INDICATORI.

50

Page 51: 59337128 Firme Tip Remat

CIFRA DE AFACERI a cunoscut o creştere continuă începând cu anul 1996

ajungând ca de la cifra de afaceri de 17.070.480 mii lei din 1999 să se ajungă în anul

2001 la o cifră de afaceride 26.681.479 mii lei, în condiţiile unei creşteri a producţiei

fizice de peste 40%.

Până în prezent societatea nu a angajat împrumuturi bancare şi şi-a achitat

obligaţiile către furnizori şi bugetul de stat.

Societatea nu a beneficiat de fonduri de restructurare iar după privatizare nu a

primit de la F.P.S. – cu titlu gratuit, fonduri pentru achitarea datoriilor sau pentru

investiţii productive.

PIAŢA ŞI COMERCIALIZAREA .

PIAŢA INTERNĂ – CONJUNCTURA DE PIAŢĂ.

a). În prezent oferta de materiale recuperabile prelucrate este influenţată de

concurenţa puternică apărută în domeniul activităţii de reciclare a deşeurilor şi în

special în cel al comercializării acestora ca atare, fără o prelucrare industrială conform

standardelor în vigoare.

De asemenea oferta de materiale recuperabile în general este puternic

influenţată de situaţia financiară a principalilor beneficiari (combinate metalurgice, de

prelucrare a hârtiei etc).

Principalii concurenţi ai societăţii la toate materialele recuperabile sunt fireşte

chiar beneficiarii industriali ai acestora, în special societăţile din judeţ care pot oferi

preţuri superioare la materialele nepregătite.

O altă categorie de concurenţi, sunt celelalte societăţi de tip REMAT din ţară.

Privatizarea acestora a determinat o concurenţă acerbă pe piaţa materialelor

recuperabile între aceste societăţi. Menţinerea societăţii în piaţa materialelor

51

Page 52: 59337128 Firme Tip Remat

recuperabile a judeţului, va fi determinată şi de investiţiile ce se vor realiza în

perioada următoare, pentru prelucrarea superioară a deşeurilor.

Având în vedere confidenţialitatea negocierilor purtate de fiecare agent

economic, nu se pot furniza date concrete privind volumul şi structura ofertei pe

principalii concurenţi şi preţurile practicate de aceştia.

b). Principalii beneficiari ai societăţii sunt :

1. la materiale recuperabile feroase : - toate combinatele siderurgice,

2. la materiale recuperabile neferoase : - S.C. NEFERAL Bucureşti şi

METROM Braşov,

3. la deşeuri de hârtie : - toate combinatele de prelucrare a hârtiei,

4. la deşeuri de mase plastice : - toate fabricile de mase plastice din

ţară.

Nici în privinţa cererii de materiale recuperabile nu deţinem date certe asupra

consumului pe fiecare beneficiar în parte. Din activitatea desfăşurată până în prezent

putem aprecia însă faptul că cererea de materiale recuperabile pregătite conform

standardelor în vigoare este superioară ofertei. Marea majoritate a agenţilor economici

specializaţi în recuperarea materialelor reciclabile livrează materiale în stare

nepregătită sau sortate în mod sumar. Acest lucru impune ca o necesitate efectuarea

de investiţii pentru asigurarea prelucrării industriale a deşeurilor, în conformitate cu

cerinţele beneficiarilor.

c). În ceea ce priveşte piaţa internă de desfacere a produselor societăţii

comerciale REMAT S.A. Braşov, în general aceasta este aceeaşi ca a tuturor

societăţilor specializate în domeniul reciclării materialelor.

Pe parcursul desfăşurării activităţii, relaţiile cu partenerii au devenit

tradiţionale, industria reciclării fiind furnizorul cel mai important de materie primă

pentru siderurgia românească, precum şi pentru industria de prelucrare a hârtiei .

Astfel :

52

Page 53: 59337128 Firme Tip Remat

1. la deşeuri feroase : - S.C.”REMAT”S.A. Braşov este furnizor constant

pentru S.C. SIDERURGICA S.A. Hunedoara, S.C. INDUSTRIA SÂRMEI

S.A. Câmpia Turzii, SIDERMET Călan, S.C. SOCOMET S.A. Oţelul Roşu,

COST Târgovişte etc,

2. la deşeuri neferoase : - REMAT S.A. Braşov este furnizor tradiţional

pentru S.C. NEFERAL S.A. Bucureşti şi METROM Braşov,

3. la deşeuri de hârtie : - REMAT S.A. Braşov a asigurat în mod constant

livrări către ECOPAPER S.A. Zărneşti, CELHART S.A. Prundul Bârgăului,

DONARIS S.A. Brăila, PEHART Petreşti, CAHIRO Scăieni.

Preţurile practicate cu aceşti beneficiari, sunt în general cele impuse la

negocierile purtate. Interdicţia livrării la export a materialelor recuperabile până în

1998, a determinat într-un anumit sens o politică de monopol a preţurilor din partea

beneficiarilor, ceea ce a condus la o scădere permanentă a preţurilor comparative în

valută .

Singurele elemente determinante în stabilirea preţurilor a fost în această

situaţie, gradul de prelucrare industrială a materialelor recuperabile. Având în vedere

cele de mai sus, pentru menţinerea la un nivel corespunzător a volumului materialelor

colectate, societatea a efectuat permanent investiţii pentru dotare în vederea creşterii

gradului de prelucrare a deşeurilor livrate beneficiarilor.

d). Exportul materialelor recuperabile a fost interzis până în anul 1996. Din

acest an, au început să se facă exporturi doar cu contingent şi doar cu fier vechi. Din

1998 exportul de fier vechi este complet liber.

Societatea “REMAT” S.A. Braşov exportă din 1998, fier vechi în Turcia,

Austria şi alte ţări din U.E., 50% din producţia firmei este livrată la export iar 50% la

intern. În general se preferă piaţa internaţională deoarece beneficiarii străini plătesc

marfa la timp sau chiar în avans, iar preţurile sunt cu 30% mai ridicate decât în ţară .

53

Page 54: 59337128 Firme Tip Remat

Pentru REMAT S.A. Braşov şi în general pentru societăţile specializate în

reciclarea fierului vechi, ar fi de preferat să livreze toate cantităţile colectate şi

prelucrate către beneficiarii interni, decât să se livreze la export, acţiune care

presupune eforturi suplimentare : - procurarea de vagoane speciale pentru export,

încărcare pe vagoane, cheltuieli suplimentare etc. Condiţia minimă ce trebuie

îndeplinită este însă încasarea contravalorii mărfurilor livrate mai rapid, chiar la

preţuri sensibil inferioare celor externe.

2.4. MISIUNEA FIRMEI.

“REMAT” S.A. este o firmă ce activează în domeniul recuperării şi

valorificării materialelor refolosibile.

Activitatea generală a firmei, este orientată spre căutarea continuă a noi căi de

colectare şi reciclare a deşeurilor, în vederea reducerii impactului acestora asupra

mediului înconjurător, a conservării resurselor naturale, şi nu în ultimul rând, a

îmbunătăţirii calităţii vieţii pe pământ .

Misiunea care ne conduce în permanenţă, este aceea de a furniza clienţilor

noştri produse de cea mai bună calitate, respectiv materiale de fabricaţie provenite din

prelucrarea superioară, cu tehnologii performante, a deşeurilor .

Reuşita, va depinde în mare măsură de calitatea, gradul de implicare şi

convingere a personalului, fapt ce ne determină să angajăm, să motivăm şi să instruim

cei mai buni oameni .

Considerăm că permanenta preocupare pentru colectarea şi îmbunătăţirea

calităţii produselor cerute pe piaţă, ne va asigura succesul.

Pentru a îi depăşi pe concurenţii noştri, este absolut necesar să îmbunătăţim

tehnologia de prelucrare a deşeurilor.

54

Page 55: 59337128 Firme Tip Remat

Vom face tot ce ne stă în putinţă pentru a diminua efectul nociv generat de

deşeuri prin acumularea lor în mediu, problemă care, alături de emisiile periculoase

pentru stratul de ozon, de ploile acide şi efectul de seră, constituie una din cele patru

mari crize ecologice cu care se confruntă omenirea .

2.5. ANALIZA SITUAŢIEI STRATEGICE A S.C. REMAT S.A.

2.5.1. ANALIZA MEDIULUI ÎNCOJURĂTOR.

Mediul înconjurător (extern) alunei organizaţii cuprinde totalitate elementelor

(factorilor sau variabililor) din afara organizaţiei care o afecteză într-un fel sau altul.

Problema fundamentală a analizei mediului înconjurător este de a înţelege modul în

care influenţează organizaţia şi modul în care o va face în viitor. Această analiză se va

axa pe trei direcţii principale :

• analiza mediului înconjurător general,

• analiza mediului încojurător competiţional,

• analiza contextului de dezvoltare a strategiei.

2.5.1.1 ANALIZA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR GENERAL

Mediul înconjurător general cuprinde elementele externe (tendinţe şi

condiţionări) care afectează în mod relativ uniform un număr mare de organizaţii şi au

o influenţă indirectă asupra organizaţiei de referinţă, în timp ce influenţa inversă este

nesemnificativă.

Aceste elemente sunt clasificate pe baza naturii influenţei exercitate asupra

organizaţiei în următoarele categorii, constituite ca medii specfice :

• factorii politico-legali ce formează mediul politico-legal,

• factorii economici ce formează mediul economic,

• factorii socio-culturali ce formează mediul socio-cultural,

• factorii tehnologici ce formează mediul tehnologic.

55

Page 56: 59337128 Firme Tip Remat

Analiza influenţei acestor categorii de factori asupra organizaţiei este denumită

analiza PEST, după iniţialele principalelor categorii de factori menţionate.

Aria de interes a S.C. REMAT S.A. Produsele firmei sunt comercializate după

cum urmează : materiale reciclabile feroase şi neferoase se livrează în proporţie egală

în ţară – Bucureşti, Suceava, Miercurea Ciuc, Zărneşti etc – (piaţa naţională) şi în

străinătate – Austria, Turcia (piaţa internaţională). Celelalte materiale reciclabile sunt

valorificate către beneficiari interni din industria celulozei şi hârtiei şi industria

maselor plastice.

Mediul politico –legal.

La nivel local, taxele practicate de administraşia locală blochează iniţiativa

privată în reciclare . Deşeurile colectate de la populaţie au scăzut considerabil, unul

din motive fiind nivelul de taxe aplicate de administraţia locală pentru terenurile

ocupate cu punctele de colectare, care în prezent ajung până la nivelul a 5.000

lei/mp/zi. Taxele nu pot fi acoperite din contravaloarea materialelor colectate,

valorificate, având în vedere că trebuie plătit şi angajatul care stă la punctul de

colectare şi transportul acestor materiale. Asfel gradul de recuperare a deşeurilor

provenite de la populaţie s-a diminuat, scăzând şi sursele de materii prime pentru

firmele specializate în recuperarea materialelor. Dacă deşeurile care rezultă de la

agenţii economici sunt, în general, recuperate, cantitatea de deşeuri de la populaţie a

scăzut.

La nivel naţional, legislaţia s-a modificat favorabil, permiţând exportul

materialelor recuperabile peste hotare. Până în 1996 exportul acestor materiale a fost

interzis, fapt ce a permis controlarea de către beneficiarii interni, a pieţei deşeurilor, în

sensul că aceştia au păstrat preţurile la un nivel scăzut. Începând din anul 1996, în

baza Acordului European şi a Acordului de Comerţ Liber, încheiate de România cu

alte ţări din AELS, CEFTA şi cu Turcia, exportul de materiale recuperabile a fost

liberalizat treptat, respectiv, stabilindu-se contingente pentru anii 1996 şi 1997 şi

56

Page 57: 59337128 Firme Tip Remat

liberalizându-se total, începând cu 01.01.1998. Acest fapt a avut ca şi consecinţă

posibilitatea agenţilor economici cu activitate în domeniul reciclării de a dirija o parte

din resurse către export, asigurându-se astfel pe această cale lichidităţile necesare

continuării activităţii şi chiar efectuării de investiţii în utilaje specifice domeniului.

Diferenţa de calitate a început să fie apreciată corect prin preţuri. Un aspect demn de

reţinut este faptul că la ora actuală, preţurile practicate pe piaţa internă sunt cu 30%

mai mici faţă de preţurile practicate pe piaţa externă.

În ceea ce priveşte mediul economic, se poate spune că blocajul financiar

generat de inflaţie influenţează puternic industria reciclării materialelor. Blocajul

financiar a acţionat drastic mai ales în marile unităţi industriale ale economiei

naţionale, astfel repercutându-se şi asupra firmelor specializate în reciclarea

deşeurilor, motiv pentru care marea majoritate a acestora au înregistrat scăderi

deosebite ale producţiei industriale. Pe lângă blocajul financiar, o puternică influenţă

a avut-o şi restrângerea activităţii economice a principalilor beneficiari. Practic, în

ultimii trei ani au dispărut din relaţiile comerciale beneficiarii din industria deşeurilor

de sticlă, şi s-a diminuat considerabil colaborarea cu industria celulozei şi hârtiei şi

prelucrarea maselor plastice. Este de remarct faptul că structura beneficiarilor în acest

domeniu a evoluat favorabil în ceea ce priveşte beneficiarii externi în dezvoltarea

consumatorilor interni. În timp ce materialele livrate la export se achită anticipat sau

prin acreditiv irevocabil, încasările pentru materialele livrate la intern, se realizează cu

mari întârzieri şi în cea mai mare parte prin compensări .

Mediul tehnologic este în continuă dezvoltare. Creşterea firmelor din domeniul

reciclării este condiţionată de nivelul dotărilor tehnologice de care dispun . Politica

conducerii societăţii REMAT Braşov a fost aceea a acumulării intense de capital,

tocmai în scopul efectuării unei intense activităţi de investiţii în utilaje specifice

domeniului. Astfel la ora actuală "REMAT “ Braşov este a doua firmă din ţară, în

ceea ce priveşte dotarea tehnică, după “REMAT” Bucureşti.

57

Page 58: 59337128 Firme Tip Remat

În mediul socio-cultural se înregistrează, în general, o tendinţă de îngrijorare

din partea populaţiei în ceea ce priveşte poluarea mediului. Însă populaţia din

România îi lipseşte educaţia, mentalitatea că trebuie să participe la strângerea

deşeurilor şi sortarea lor corespunzătoare. În acest sens, o campanie de conştientizare

a populaţiei asupra efectelor poluării mediului şi asupra căilor de diminuare a poluării,

corelată cu înfiinţarea mai multor puncte de colectare ar putea duce la o implicare cu

adevărat din partea populaţiei şi la o creştere a resurselor de materii prime

recuperabile.

2.5.1.2. ANALIZA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR COMPETIŢIONAL.

Mediul înconjurător competiţional defineşte vecinătatea imediată a organizaţiei,

fiind constituit din acele elemente – indivizi, grupuri sau alte organizaţii, ce au

influenţă directă şi asupra cărora poate exercita o influenţă semnificativă.

Intensitatea competiţiei diferă de la industrie la industrie şi este determinată de

un număr de factori ce au fost grupaţi de către M. Porter în cinci “forţe”. Rezultanta

acestor forţe va determina performanţele parţiale într-o industrie, măsurate în

indicatori ai profitabilităţii. În funcţie de acestă rezultantă vor fi formulate anumite

strategii în încercarea de a dobândi o poziţie mai avantajoasă în competiţie.

Cele cinci forţe ce constituie modelul Porter sunt următoarele :

a). ameninţarea noilor intraţi,

b). ameninţarea produselor de substituţie,

c). puterea de negociere a furnizorilor,

d). puterea de negociere a consumatorilor,

e). nivelul rivalităţii.

a). Ameninţarea noilor intraţi.

58

Page 59: 59337128 Firme Tip Remat

Activitatea specifică de colectare şi prelucrare a deşeurilor este în prezent

supusă autorizării organelor de specialitate din Ministerul Industrie şi Comerţului

(Ordonanţa Guvernamentală nr. 33/1995). Autorizarea se face în mod distinct pentru

activitatea de colectare şi pentru activitatea de colectare – prelucrare. Dacă pentru

colectare autorizarea se face doar prin simpla dovadă a deţinerii unui spaţiu adecvat şi

autorizat de organele administraţiei locale, activitatea de colectare – prelucrare, pentru

a fi autorizată este necesar să dispună pe lângă spaţiile necesare desfăşurării acestei

activităţi şi de utilaje specifice pentru prelucrarea deşeurilor. Din acest punct de

vedere se poate constata că intrarea pe piaţa deşeurilor nu prezintă dificultate pentru

cei care desfăşoară o simplă activitate comercială, de achiziţionare şi livrare a

deşeurilor. În schimb, activitatea de colectare şi prelucrare industrială necesită eforturi

investiţionale deosebite, costurile utilajelor de prelucrare fiind foarte ridicate (de pildă

preţul unei foarfece hidraulice din import se ridică la peste 300.000$). Câteva preţuri

informative la utilaje sunt prezentate în ANEXĂ. Efortul investiţional este cu atât mai

mare, cu cât, în ultimii ani, structura deşeurilor a evoluat de la materiale cu densitate

mare (grele), la materiale uşoare care necesită utilaje specifice de prelucrare. În fine,

durata mare de recuperare a investiţiei în contextul reducerii resurselor şi schimbării

structurii acestora, face neatractivă orice iniţiativă în acest domeniu.

Identitatea de marcă joacă un rol important în acest domeniu.

Unităţile “REMAT” din ţară au deja un renume încă dinainte de 1998. Însă

“REMAT” Braşov s-a impus pe piaţă prin gradul înalt de prelucrare a deşeurilor şi

seriozitatea deosebită în realizarea contractelor.

O altă barieră care se va ridica în calea potenţialilor investitori în domeniu va fi

aceea a alinierii legislaţiei ecologice româneşti la standardele internaţionale.

Activitatea de reciclare fiind o constituentă a activităţii de protecţie a mediului

înconjurător, vor fi necesare o serie de măsuri cu caracter ecologic vizând protecţia

solului, aerului şi a apei.

59

Page 60: 59337128 Firme Tip Remat

b). Ameninţarea produselor de substituţie.

Restructurarea industriei siderurgice şi retehnologizarea marilor unităţi

industriale din acest sector a creat condiţii pentru dezvoltarea intensă a sectorului

reciclării deşeurilor. Retehnologizarea amintită a condus la scăderea consumului de

minereuri de fier, crescând importanţa materialelelor secundare reciclabile. Din acest

punct de vedere, se poate spune că activitatea de reciclare nu este ameninţată din

perspectiva utilizării decătre marii consumatori industriali a unor materiale de

fabricaţie primară.

c). Puterea de negociere a furnizorilor.

La ora actuală, industria din România nu produce datorită situaţiei economice

dificile. Materia primă pentru societăţile de recuperare a materialelor provine, cea mai

mare parte, din retehnologizarea industriei, mai precis, utilaje învechite şi

neperformante care sunt înlocuite cu altele mai noi, constituie materia primă pentru

societăţile de recuperarea materialelor.

Datorită facilităţilor acordate în domeniul exportului s-a dezvoltat în mod

deosebit reţeaua marilor comercianţi de materii recuperabile (achiziţionarea şi

vânzarea), cu predilecţie către exportul acestor materiale, resursele pe piaţa internă

sunt deci deficitare. Resursa fiind esenţială, iar numărul de furnizori redus, aceştia pot

exercita presiuni asupra beneficiarilor.

d). Puterea de negociere a consumatorilor.

Fiind una din ramurile atractive pentru privatizare în anii 1990-1995, industria

de reciclare a devenit câmpul de manifestare a unei puternice concurenţe în domeniul

achiziţionării deşeurilor. O dată cu trecerea anilor, necesitatea prelucrării deşeurilor în

scopul satisfacerii cerinţelor calitative ale beneficiarilor a condus treptat la

concentrarea activităţii de prelucrare în câteva firme puternice, care şi-au putut

permite efectuarea de investiţii în utilaje adecvate acestui sector. S-a realizat o

diferenţiere tot mai pregnantă între multitudinea de agenţi cu activităţi de prelucrare a

60

Page 61: 59337128 Firme Tip Remat

deşeurilor şi agenţi cu activitate de colectare. Atât timp cât a existat o restricţionare a

exportului, beneficiarii interni au putut controla piaţa deşeurilor din punctul de vedere

al preţului, astfel încât simpli colectori cât şi prelucrătorii deşeurilor practicau preţuri

de livrare acceptate de beneficiar. Odată cu liberalizarea completă a exportului, în

1998, prelucrătorii de deşeuri industriale au putut obţine preţuri mai apropiate de

valoarea reală. A început să fie apreciată calitatea, iar puterea de negociere a

consumatorilor a scăzut.

e). Nivelul rivalităţii.

Pe acestă piaţă există relativ puţini concurenţi, însă de mărime şi importanţă

mare.

Ierarhizarea forţelor se prezintă astfel :

• putere mare au furnizorii şi concurenţa, în timp ce noii intraţi,

produsele de substituţie şi puterea de negociere a consumatorilor nu

reprezintă ameninţări.

2.5.1.3. ANALIZA CONTEXTULUI DE DEZVOLTARE A STRATEGIEI.

Pentru a înţelege strategia unei organizaţii, aceaste trebuie asociată unui anumit

context – Contextul specific unui moment şi unui loc dat va face ca o anumită

strategie să genereze efectele pozitive dorite sau un faliment. Caracteristicile unei

strategii sunt relevante doar interpretate corelat cu ansamblul caracteristicilor

mediului.

Contextele se ordonează după următoarele criterii :

• relaţia produs – profit,

• stadiul de dezvoltare a industriei,

• structuri concurenţiale speciale,

• dimensiunea organizaţiei.

61

Page 62: 59337128 Firme Tip Remat

În ceea ce priveşte relaţia produs – profit, “REMAT” Braşov este o societate

comercială ce produce bunuri tangibile şi urmăreşte să-şi maximizeze profiturile.

În ceea ce priveşte studiul de dezvoltare a industriei, dacă pe plan internaţional

industria reciclării este una matură, la nivelul României se poate spune că această

industrie este în dezvoltare, având încă un mare potenţial de creştere.

Structura concurenţială o reprezintă o industrie fragmentată.

Din punct de vedere al dimensiunii organizaţiei se poate spune că “REMAT”

Braşov se încadrează în contextul marii organiaţii adresându-se mai multor tipuri de

consumatori prin gama diversificată de produse.

2.5.2. ANALIZA MEDIULUI INTERN.Mediul intern conţine totalitatea elementelor asupra cărora organizaţia are

influenţă determinantă şi, teoretic, un control total.

Studiul mediului intern al organizaţiei trebuie să stabilească care sunt resursele

de care dispune aceasta şi dacă este capabilă să urmeze strategia aleasă. Înţelegerea

mediului intern este un prim pas necesar în formularea unei strategii .

2.5.2.1. ANALIZA LANŢULUI VALORII.

Înţelegerea legăturii dintre competenţele(resursele) organizaţiei şi poziţia sa

competiţională are la bază cunoaşterea mediului în care activităţile organizaţiei

generează valoare adăugată. Legătura este teoretizată în ceea ce se cheamă “analiza

lanţului valorii”.

Cel mai cunoscut model de lanţ al valorii este cel al lui Michael Porter. El a

argumentat faptul că înţelegerea avantajelor competiţionale începe cu identificarea

activităţilor creatoare de valoare. Conform acestui model, activităţile unei organizaţii

sunt împărţite în două mari categorii :

• activităţi primare,

62

Page 63: 59337128 Firme Tip Remat

• activităţi de susţinere (suport).

Activităţile primare sunt grupate în cinci arii principale :

• logistică internă,

• producţia (operaţiile),

• logistica externă,

• marketingul şi vânzările,

• service-ul.

Activităţile de susţinere sunt legate de prima categorie şi sunt grupate în patru

arii principale :

• procurarea,

• dezvoltarea tehnologiei,

• managementul resurselor umane,

• infrastructura.

Activităţi primare.

La nivelul mediului intern al societăţii “REMAT” Braşov se constată

următoarele :

• Logistica internă şi cea externă sunt puncte forte ale firmei.

Stocurile de produse finite practic zero, dat fiind faptul că activitatea

este ritmică şi organizarea de aşa natură încât ceea ce se produce

zilnic, se livrează în aceeaşi zi printr-un sistem de transport propriu.

Stocurile de materie primă sunt foarte mari, ceea ce este bine pentru

firmă, aceasta având permanent resurse la dispoziţie.

• Producţia de asemenea este generatoare de valori, prin prelucrarea

superioară a materialelor recuperabile. În cadrul firmei nu există un

compartiment de marketing. Există doar un birou pentru desfacerea

63

Page 64: 59337128 Firme Tip Remat

materialelor recuperabile care are sarcina comercializării producţiei

realizate în cadrul societăţii în funcţie de categorii.

Activitatea de susţinere.

Aprovizionarea este unul dintre punctele forte ale firmei, în timp firma reuşind

să-şi creeze o relaţie foarte bună cu furnizorii constanţi de materii prime. Pe lângă

aceasta, în cadrul firmei există un birou de colectare care are ca atribuţii descoperirea

de noi resurse de deşeuri la nivel judeţean şi naţional, încheierea de contracte şi

evidenţa şi urmărirea evoluţiei colaborării cu furnizorii. Tehnologia de care dispune

firma este foarte performantă datorită investiţiilor masive efectuate în acest domeniu,

fiind factorul de maximă importanţă în generarea valorii produsului final.

Departamentul de resurse umane din cadrul firmei este foarte bine organizat şi

eficient. Performanţele personalului sunt permanent monitorizate. Se recrutează, se

motivează şi se specializează personalul.

Concluzia ce se desprinde din analiza lanţului valorii este că factorii

determinanţi din valoarea produsului, ce conferă în acest moment avantaj

competiţional, sunt reprezentaţi în primul rând de tehnologie, apoi de aprovizionare,

logistică internă şi externă şi de managementul resurselor umane.

2.5.2.2. ANALIZA COMPETENŢELOR FUNCŢIONALE.

Competenţele funcţionale definesc ştiinţa utilizării resurselor într-un mod

specific funcţiilor organizaţiei :

• producţie,

• marketing,

• cercetare – dezvoltare,

• personal,

• financiar.

64

Page 65: 59337128 Firme Tip Remat

Atributele funcţionale sunt importante în măsura în care ar putea genera

avantaje competiţionale pe termen lung şi modul în care acestea pot fi corelate pentru

abţinerea unui efect sinergetic.

Producţie (operaţii).

Amplasarea geografică a societăţii analizate este în Braşov, oraş situat în

centrul ţării. Furnizorii constanţi ai firmei se află în judeţul Braşov iar distanţa faţă de

beneficiarii interni este optimă, aceştia fiind dispersaţi pe teritoriul ţării (Braşov,

Zărneşti, Suceava, Miercurea Ciuc, Bucureşti, Adjud etc) . În ceea ce priveşte

exportul, transportul pe calea ferată şi pe mare este dezavantajos. Dintre cele două

forme, mai avantajoasă este livrarea pe mare având în vedere că în port se pot realiza

stocuri de marfă pregătită care poate fi livrată imediat ce i s-a asigurat mijlocul de

transport. Pe calea ferată transportul este afectat în special de lipsa vagoanelor puse la

dispoziţie de cărăuşi (vagoane acceptate în transportul internaţional). Procesul

tehnologic pentru diferitele materiale este următorul :

- Fierul greu. Odată ajuns în intreprindere acesta se sortează pe

materiale uşoare şi materiale grele. Materialele uşoare se supun debitării şi sortării

anumitor categorii de materiale. Tabla, de pildă, se supune operaţiei de balotare. Alte

categorii de materiale se debitează cu foarfeca hidraulică (se obţine mărunţirea

materialului) în scopul creşterii densităţii materialelor prelucrate în vederea

transportului. Materialele grele se supun unei operaţii de debitare cu aparat de tăiere

oxiacetilenic, petrogen, aparat cu plasmă.

- Materialele neferoase. Se sortează, se separă pe familii mari (cupru,

aluminiu, alamă, bronz, plumb). Fiecare familie în funcţie de caracteristicile tehnice şi

de conţinutul în material util se supun resortării şi unor operaţii specifice de prelucrare

(debitare, presare, turnare).

- Hârtia. Se sortează pe clase de deşeuri în funcţie de specificul mărfii

din care provine deşeul (carton, hârtiei de scris etc). Prin sortare se realizează

65

Page 66: 59337128 Firme Tip Remat

eliminarea impurităţilor (metal, lemn, pământ), deşeurile fiind apoi balotate după

sortare.

- Mase plastice. În general se prelucrează prin mărunţire, obţinându-se

granule pe categorii de mase plastice şi culori.

Calitatea joacă un rol foarte important în acest domeniu. REMAT Braşov

lucrează la standardul european în domeniu. Firma oferă clienţilor săi chiar şi un

certificat de calitate pentru mărfurile pe care le livrează.

Se poate spune că producţia se realizează la comandă pe stoc. Stocurile foarte

mari de materie primă, permit realizarea şi livrarea de produse finite exact în ziua în

care clientul doreşte să-i parvină. Sistemul este foarte bine pus la punct, conducerea

fiemei fiind permanent preocupată de reducerea până la zero a stocurilor de produse

finite şi creşterea permanentă a stocurilor de materie primă.

Marketing.

Firma nu dispune de un compartiment de marketing, misiunea păstrării

contactului cu piaţa revenindu-i directorului economic. Un astfel de compartiment

este foarte necesar în vederea realizării unei creşteri a gradului de colectare a

deşeurilor.

Cercetare – dezvotare.

Un compartiment de cercetare – dezvoltare propriu-zis nu există în cadrul

firmei. În schimb, există un “birou de investiţii” a cărei sarcină este : cunoaşterea

ultimelor realizări în utilaje specifice activităţii de prelucrare şi elaborare de programe

de investiţii adecvate capitalului disponibil, în scopul dotării societăţii cu utilaje

productive la nivelul tehnicii moderne. De asemenea, acest birou se ocupă şi de

problema înlocuirii tehnologiei existente cu noutăţi în domeniu.

Personal.

Conducerea firmei a pus mai mult accent pe disciplinarea şi organizarea

muncii, decât pe formarea şi şcolarizarea personalului. Acest lucru se datorează

66

Page 67: 59337128 Firme Tip Remat

faptului că majoritatea personalului este implicat direct în producţie. În acest domeniu

specializarea nu este foarte importantă, fiind nevoie de muncitori necalificaţi. Astfel,

personalul din intreprindere îşi foloseşte timpul eficient şi doar în interes de serviciu.

Deasemenea nu există absenteism. La nivel superior, personalul este foarte bine

calificat (ingineri, contabili etc), în primul rând pentru că s-au angajat doar persoane

bine pregătite profesional şi apoi pentru că se face tot posibilul pentru a menţine

capacitatea angajaţilor de a satisface condiţiile posturilor ce li s-au atribuit.

Ceea ce trebuie avut în vedere în legătură cu personalul este că, datorită

privatizării societăţii prin metoda MEBO, toţi angajaţii sunt şi acţionari. Ei percep

firma ca fiind într-o anumită măsură a lor, ceea ce îi stimulează să muncească şi să

dorească maximizarea profitului firmei pentru a încasa dividende mai mari.

Finanţe.

Responsabilitatea gestionării financiare îi revine directorului economic. Acesta

se ocupă de colectarea resurselor financiare necesare activităţii şi urmăreşte controlul

strict al utilizării acestora prin intermediul contabilităţii.

2.5.2.3. CULTURA ORGANIZAŢIONALĂ.

Cultura organizaţională reprezintă un set de caracteristici distinctive ale

organizaţiei generate de filosofia, atitudinile, credinţele şi sistemul de valori ce stau la

baza activităţii şi acţiunilor acesteia. Elementele ce explicitează cultura

organizaţională sunt miturile, ritualurile, legendele, limbajul, simbolurile sau

povestirile ce au ca subiect organizaţia, la care se adaugă norme de comportament faţă

de salariaţi sau consumatori şi alte aspecte raţionale.

În cazul firmei REMAT S.A. Braşov cultura organizaţională este reprezentată

de următoarele aspecte mai importante :

- imaginea onomastică a firmei,

67

Page 68: 59337128 Firme Tip Remat

- istoria organizaţiei,

- limbajul specific (mai ales în sectoarele direct

productive),

- vechimea în muncă a personalului.

2.5.3. RELAŢIA MEDIU INTERN-MEDIU EXTERN ŞI ANALIZA

INFLUENŢEI LOR SIMULTANE.

Cel mai cunoscut instrument de analiză a relaţiei mediu intern – mediu extern îl

reprezintă aşa numita analiză SWOT. Acest model presupune că organizaţia va aborda

o strategie prin care să se “alinieze” aspectelor esenţiale ale mediului intern şi

mediului înconjurător.

Punctele tari ale firmei (Strengths) :

- relaţii bune şi constante cu furnizorii de materii prime,

- calitatea superioară a produselor,

- utilaje performante,

- personal bine pregătit şi motivat,

- poziţie bună pe piaţă,

- resurse financiare disponibile pentru investiţii.

Punctele slabe ale firmei (Weaknesses) :

- lipsa unui compartiment de marketing care să ia “pulsul”

pieţei,

- transportul transfrontalier dificil de realizat datorită

poziţiei geografice a firmei,

- lipsa unui compartiment de cercetare – dezvoltare.

Oportunităţi (Opportunities).

68

Page 69: 59337128 Firme Tip Remat

- tendinţa de modificare a mentalităţii oamenilor cu privire la protecţia

mediului şi reciclare,

- liberalizarea exportului,

- modificarea sistemului legislativ, care va ridica noi bariere în calea

investitorilor în acest domeniu.

Amenajări (Threats).

- concurenţa mare reprezentată de firme relativ puţine dar

puternice,

- blocajul financiar care va aduce beneficiarii firmei în

incapacitate de plată,

- concurenţa neloială.

Ca urmare, se impune adoptarea unei strategii de tipul W.O. corelată cu o

strategie de tip S.T. .

Strategia W.O. va viza înfiinţarea unui departament de marketing în vederea

organizării de campanii de informare a populaţiei cu privire la protecţia mediului şi

găsirea de noi metode de colectare a deşeurilor de la populaţie.

Strategia S.T. va avea ca obiectiv realizarea unor investiţii în achiziţionarea de

acţiuni la alte societăţi de profil din ţară pentru a face faţă concurenţei. Deasemenea

se va creea un compartiment special de a asigura recuperarea creanţelor de le

principalii clienţi, prin aprovizionarea cu mărfuri din specificul producţiei acestora

(compensare) şi crearea unui sistem comercial adecvat pentru desfacerea acestora. În

acest fel se va realiza un circuit mai rapid al capitalului în ciclul bani-marfă-bani.

69

Page 70: 59337128 Firme Tip Remat

CAPITOLUL IIIANALIZA INDICATORILOR.

Evoluţia societăţii “REMAT” S.A. Braşov a avut o traiectorie acsendentă din

1994, când s-a privatizat prin metoda MEBO, şi până în prezent. Principalii indicatori

şi evoluţia lor pe parcursul a patru ani sunt prezentaţi în tabelul următor :

Tabel 3.1. Evoluţia principalilor indicatori

Indicatori 2000 2001 2002 2003Venituri

totale18.545.566 22.254.679 26.705.615 27.506.783

Cheltuieli totale

15.293.268 18.351.921 22.022.305 22.682.974

Profit impozabil

3.252.298 3.902.758 4.683.310 4.823.809

Impozit profit

1.235.873 1.483.048 1.779.658 1.833.047

Profit net 2.016.425 2.419.710 2.903.652 2.990.047

Dividende totale

480.000 576.000 691.200 700.000

Fond de dezvoltare

500.000 1.483.710 2.039.652 2.290.762

70

Page 71: 59337128 Firme Tip Remat

După cum se poate observa veniturile au crescut de la an la an. Cauzele acestei

creşteri au fost multiple, în primul rând creşterea producţiei fizice :

Tabel 3.2. Creşterea producţiei fizice 2000-2001

2000 2001Sortimentul Tone Mii lei tone Mii leiDeşeuri feroase

80.400 9.802.800 96.000 11.704.835

Deşeuri neferoase

3.096 3.629.100 4.500 5.274.855

Deşeuri hârtie

2.250 603.880 3.000 805.173

Alte deşeuri - 130.400 - 150.100

Tabel 3.3. Creşterea producţiei fizice 2002-2003

2002 2003Sortimentul tone Mii lei tone Mii leiDeşeuri feroase

100.000 12.192.537 105.000 12.802.164

Deşeuri neferoase

4.900 5.743.730 5.200 6.095.387

Deşeuri hârtie

3.500 939.368 3.700 993.047

Alte deşeuri - 170.000 - 200.000

71

0123456

2000

2001

2002

200

3

mii tone

Fig. 3.2. Cresterea prod. neferoase si hârtie

neferoase

hartie

Page 72: 59337128 Firme Tip Remat

Creşterea producţiei afost posibilă datorită grijei permanente a conducerii

intreprinderii de a dota firma cu utilaje cât mai competente în domeniu, pentru

prelucrarea materialelor intreprinderii la standarde europene.

Tabelul de mai jos reflectă clar valoarea alocată pentru investiţii din profitul

net:

Tabel 3.4. Valoarea pentru investiţii din profitul net

Indicatori 2000 2001 2002 2003Profit net 2.016.425 2.419.710 2.903.652 2.990.762

Fond de dezvoltare

500.000 1.843.710 2.039.652 2.290.762

72

0

20

40

60

80

100

120

2000

2001

2002

2003

m ii tone

Fig. 3.1. Cresterea prod. feroase

feroase

0500

1,0001,5002,0002,5003,000

2000 2001 2002 2003

mii lei

Fig.3.3. Valoarea investitiilor din prof. net

profit net

fond dezv

Page 73: 59337128 Firme Tip Remat

Cantitatea de bani alocată pentru fondul de dezvoltare a crescut de la an la an.

În 2000, 24% din profitul net a luat calea investiţiilor, apoi în anul 2001 procentul a

crescut la 76%. În anul 2002 s-a diminuat la 70% pentru ca în final să crească din nou

la 76%. Iată deci, ce mare parte din profit a fost alocată investiţiilor productive, în

detrimentul fondului alocat pentru dividende.

Necesitatea introducerii unor tehnologii performante s-a impus abia în 1996

când a început liberalizarea exportului (între 1996-1998 doar cu contingent). Până la

această dată, datorită faptului că pe piaţa internă nu s-au dezvoltat relaţii concurenţiale

adecvate, prelucrările impuse de consumatorii de fier vechi nu au fost de natură să

stimuleze pregătirea corespunzătoare a fierului vechi de către societatea de reciclare.

Nu a existat nici o ofertă de preţ din partea consumatorilor de fier vechi înalt

pregătit. Însă, odată cu liberalizarea exportului, “REMAT”S.A. Braşov, trebuia să

devină competitivă şi pe piaţa mondială din punct de vedere al prelucrării superioare a

fierului vechi. Tabelul următor reflectă evoluţia vânzărilor firmei la export şi la intern:

Tabel 3.5. Evoluţia vânzărilor interne şi la export

Indicatori2002 2003

Venituri totale 26.705.615 27.506.783Venituri din export 14.955.144 15.403.798

73

Page 74: 59337128 Firme Tip Remat

Venituri din vânzarea la intern

11.750.741 12.102.985

După cum arată cifrele, atât în 2002 cât şi în 2003 veniturile la export au fost

mai mari decât cele din vânzarea mărfurilor în ţară. Veniturile obţinute din export au

reuşit să asigure firmei lichidităţile necesare continuării activităţii şi efectuării de

investiţii în utilaje.

Trebuie menţionat faptul că şi la ora actuală, preţurile la export sunt mai mari

cu 30% faţă de cele oferite în ţară pentru fierul vechi recuperat.

În primele cinci luni din acest an, licenţele de export în scop statistic emise de

Ministerul Industriei şi Comerţului au prevăzut preţuri cuprinse între 178-183$/tonă

FOB, iar preţul oferit de combinatele siderurgice din ţară s-a situat în jurul a

74

0

5,000

10,000

15,000

20,000

25,000

30,000

2002 2003

mii lei

Fig. 3.4. Vânzari interne si export

venituri totale

venituri export

venituri intern

Page 75: 59337128 Firme Tip Remat

155$/tonă. Totodată, în timp ce fierul vechi livrat la export se achită anticipat sau prin

acreditiv irevocabil, încasările pentru fier vechi livrat la intern se realizează cu mari

întârzieri şi în cea mai mare parte prin compensări.

Situaţia economică a producătorilor de oţel din ţară este foarte precară datorită

blocajului financiar care are ramificaţii puternice la toate nivelurile. Majoritatea

clienţilor firmei, din ţară, sunt în incapacitate de plată. Bilanţul oferă o imagine clară a

datoriilor clienţilor către REMAT S.A. Braşov.

Tabel 3.6. Datorii clienţi

indicatori 2002 2003Venituri totale 26.705.615 27.506.783

Clienţi de încasat 534.112 1.650.406

Dacă în 2002 datoriile clienţilor către firmă reprezentau 2% din veniturile

firmei, în anul 2003 procentul a crescut la 6%.

O grijă mare s-a acordat şi aprovizionării cu materie primă. Conducerea firmei

a fost preocupată permanent de creşterea stocurilor de materie primă pentru a avea

materiale de fabricaţie la discreţie.

Situaţia stocurilor la 31.12.2002 şi la 31.12.2003 se prezintă astfel :

Tabel 3.7. Situaţia stocurilor

Indicatori 2002 2003Stocuri materie primă 750.631 111.039

Stocuri de produse finiteprelucrate

- -

75

Page 76: 59337128 Firme Tip Remat

Stocurile de produse finite sunt zero. Activitatea fiind ritmică, producţia zilnică

este livrată beneficiarilor în aceeaşi zi, printr-un sistem de transport propriu şi bine

pus la punct.

Pentru a realiza cantitatea de produse finite comandată de beneficiari, este

permanent nevoie de materie primă. De aceea stocurile de materie primă trebuie să fie

cât mai mari. Acest lucru este posibil, datorită faptului că materia primă nu este

perisabilă, iar stocurile mari produc creşteri ale profitului brut care depăşesc creşterea

costurilor determinate de stocare. Firma deţine depozite private suficiente, astfel încât

nu este necesar să închirieze spaţiu în depozite publice.

În urma analizei acestor indicatori se constată următoarele :

• venitul şi respectiv profitul net al firmei au crescut de la an la an,

fapt ce a permis efectuarea de investiţii în utilaje,

• utilajele mai performante şi eficiente au condus la creşterea

producţiei cantitativ şi calitativ, şi la comercializarea producţiei de

fier vechi recuperabil la export,

• cifra de afaceri a crescut de la 25.624.572 mii lei în 2002 la

26.666.268 mii lei în anul 2003,

• numărul personalului a scăzut de la 250 angajaţi în 2002 la 246

angajaţi în 2003,

• productivitatea muncii a crescut dela 102.498 mii lei la 108.400

mii lei în aceeaşi perioadă.

Tabel 3.8. Indicatori principali

Indicatori 2002 2003Cifra de afaceri 25.624.572 26.666.268Numărul de personal 250 246Cheltuieli cu personalul

1.608.993 1.122.807

76

Page 77: 59337128 Firme Tip Remat

Productivitatea muncii

102.498 lei/pers 108.400 lei/pers

După cum se observă, situaţia economică a firmei este bună la ora actuală. Pe

viitor va trebui menţinută această traiectorie ascendentă. Dacă producţia va creşte în

acelaşi ritm ca până acum, pe următorii trei ani se preconizează următoarele valori :

Tabel 3.9. Evoluţia producţiei pe următorii trei ani

2004 2005 2006Sortiment tone Mii lei tone Mii lei tone Mii lei

Deşeuri feroase

107.000 13.046.015 110.000 13.411.791 115.000 14.021.420

Deşeuri neferoase

5.400 6.329.825 5.700 6.681.482 6.000 7.033.139

Deşeuri hârtie

3.800 1.019.886 3.900 1.046.725 4.000 1.073.564

Alte deşeuri

- 220.000 - 240.100 - 250.100

În concordanţă cu producţia ce se va realiza, indicatorii de prognoză arată

astfel:

Tabel 3.10. Evoluţia indicatorilor de prognoză

77

102

104

106108

110

112

114

116

2004 2005 2006

mii tone

Fig. 3.5. Evolutia prod. a produselor feroase

feroase 0

1

2

3

4

5

6

2004 2005 2006

mii tone

Fig.3.6. Evolutia prod.neferoase si hârtiei

neferoase

hartie

Page 78: 59337128 Firme Tip Remat

Denumire 2004 2005 2006Venituri

totale28.331.986 29.181.945 30.057.403

Cheltuieli totale

23.363.463 24.064.366 24.786.297

Profit impozabil

4.968.523 5.117.579 5.271.106

Impozit profit 1.888.039 1.944.680 2.003.020

Profit net 3.080.484 3.172.899 3.268.086

Dividende totale

700.000 700.000 700.000

Fond de dezvoltare

2.380.484 2.472.899 2.568.086

CAPITOLUL IVSOLUŢII DE RAŢIONALIZARE A ACTIVITĂŢII

ORGANIZAŢIEI.

4.1.STRATEGIA SOCIETĂŢII

Datorită situaţiei solide pe care o are “REMAT” S.A. Braşov la ora actuală, se

impune adoptarea unei strategii de creştere, prin mărirea cotei de piaţă şi a cifrei de

afaceri simultan cu o strategie de creştere externă, respectiv, o achiziţie orizontală

pentru mărirea bazei de materii prime şi a clientelei.

78

Page 79: 59337128 Firme Tip Remat

4.2. CĂI DE IMPLEMENTARE A STRATEGIEI.

Prima schimbare ce va trebui făcută în cadrul firmei va fi modificarea

organigramei, prin introducerea în structura funcţională a unui departament de

marketing şi a unui departament de cercetare – dezvoltare.

Departamentul de marketing va avea ca prim obiectiv exploatarea tendinţei de

îngrijorare a populaţiei cu privire la poluare, prin organizarea unei campanii de

informare. Pentru moment, în oraşul Braşov, există câteva organizaţii

neguvernamentale active în domeniul colectării selective a deşeurilor (cum este Pro

Democraţia). Ele desfăşoară activităţi pentru informarea publicului, stimularea şi

educarea pentru o corectă tratare a deşeurilor. Privitor la acestă practică recentă, care

prezintă în articole din presă, radio sau televiziune, toate argumentele pozitive ale

avantajului reciclării, este de aşteptat o creştere a interesului pentru reciclare. Acest

interes crescut poate fi extins cu ajutorul unei asemenea campanii de conştientizare a

publicului. Campania de conştientizare a publicului trebuie să clarifice cetăţenilor că

reciclarea hârtiei şi sticlei colectate selectiv are loc într-adevăr şi să demonstreze că

realizarea colectării selective poate să aibă succes într-un sistem bine organizat.

Proiectul va trebui să aibă un nume specific şi sigla firmei “REMAT” S.A.

Braşov, pentru a fi evitate confuziile cu alte iniţiative, chiar asemănătoare. Pentru

realizarea unei campanii eficiente este nevoie de următoarele mijloace :

• birou de informaţii,

• ziare,

• staţii de radio locale,

• staţii locale de televiziune,

• broşuri,

• postere în zone şi în holul blocurilor, şcolilor şi asociaţilor de

locatari ale blocurilor de locuinţe.

79

Page 80: 59337128 Firme Tip Remat

Aceste metode vor trebui să conducă la dezvoltarea interesului populaţiei

pentru acţiuni de protecţie a mediului şi pe această bază, determinarea participării

voluntare la acţiuni de colectare selectivă a deşeurilor. De asemenea vor trebui găsite

metode de a face cât mai uşoară sarcina populaţiei. Vor trebui înfiinţate cât mai multe

puncte de colectare şi containere separate pentru diferitele categorii de materiale

reciclabile. Consecinţa acestei acţiuni va fi creşterea bazei de materii prime pentru

“REMAT” S.A. Braşov.

O activitate propriu-zisă de cercetare – dezvoltare nu va putea fi susţinută în

cadrul firmei deoarece implică costuri uriaşe pe care firma nu şi le permite încă. Un

departament de cercetare – dezvoltare este însă necesar datorită importanţei

tehnologice în acest domeniu, care conferă cea mai mare valoare produsului finit al

firmei prin calitate. Acest compartiment va prelua sarcinile biroului de investiţii deja

existent în cadrul firmei la care se adăuga : organizarea evidenţei capacităţilor de

producţie, elaborarea şi aplicarea de soluţii în vederea creşterii gradului de utilizare a

capacităţilor de producţie, stabilirea momentelor de înlocuire a tehnologiilor şi

controlul continuu al calităţii produselor.

Creşterea profitului se poate face prin scăderea costurilor sau prin creşterea

valorii vânzărilor. Valoarea vânzărilor la rândul ei, poate să crească fie prin creşterea

volumului producţiei, fie prin creşterea preţurilor la produse.

O creştere a preţurilor ar putea fi riscantă dat fiind faptul că pe piaţa internă

contractele nu sunt onorate nici la preţurile actuale. Plăţile se fac cu întârziere şi de

cele mai multe ori prin compensări. Pe piaţa externă, produsele firmei au succes

tocmai datorită preţului redus datorat forţei de muncă mai ieftine din România. Mai

trebuie menţionat faptul că preţurile pe piaţa externă sunt oricum cu 30% mai ridicate

decât în ţară. Avantajul firmei “REMAT” S.A. Braşov faţă de firmele din alte ţări

constă în faptul că oferă o anumită calitate (la standard european) la un preţ mai redus

faţă de alte firme.

80

Page 81: 59337128 Firme Tip Remat

Creşterea producţiei fizice va fi posibilă prin activitatea eficientă a

compartimentului de cercetare – dezvoltare şi prin utilarea cu mijloace de producţie

suplimentare. Scăderea costurilor va fi posibilă într-o mai mică măsură prin colectarea

selectivă de la populaţie.

O altă măsură care va trebui luată, va fi crearea unui compartiment special în

subordinea directorului comercial, care va avea ca obiect de activitate crearea unui

sistem comercial adecvat pentru desfacerea mărfurilor obţinute în compensare de la

clienţi. Acest compartiment este necesar pentru păstrarea clientelei interne care este în

incapacitate de plată datorită blocajului financiar din ţară.

Achiziţionarea de acţiuni la alte firme de profil din ţară va permite societăţii

REMAT S.A Braşov extinderea ariei de influenţă şi mărirea bazei de materii prime

pentru desfăşurarea activităţii.

În ceea ce priveşte portofoliul de afaceri al firmei, acesta nu va putea fi

modificat. Materialele prelucrate în cadrul firmei la ora actuală corespund cererii de

pe piaţă. Introducerea în circuitul productiv a altor materiale cum ar fi sticla, nu vor

aduce beneficii firmei datorită inexistenţei cererii.

4.3. PROPUNERI PRIVIND ÎMBUNĂTĂŢIREA ACTIVITĂŢII “REMAT”S.A. BRAŞOV.

Întotdeauna au existat oameni preocipaţi să colecteze, să prelucreze şi să

folosească produse degradate sau disponibilizate de primii utilizatori. Dar declanşarea

primului şoc petrolier din anii 1972 – 1973 a făcut ca omenirea să se găsească, prima

oară, confruntată cu o realitate dură : ”resursele naturale sunt limitate” şi ca urmare,

dezvoltarea economică trebuia gândită în alţi termeni. S-a ajuns la înţelegerea faptului

că deşeurile reciclabile reprezintă nu doar surse de poluare, ci, mai ales, resurse de

materii prime, că acţiunile ce trebuie intreprinse în legătură cu deşeurile vizează nu

numai politica de mediu, ci, în egală măsură, şi alte politici : economică,tehnologică şi

cea care priveşte problemele consumatorului.

81

Page 82: 59337128 Firme Tip Remat

Reacţia a numeroase ţări, îndeosebi a celor industrializate, în faţa acestor noi

abordări a fost promptă : s-a trecut la coordonarea, reglementarea şi organizarea

activităţii de recuperare, la dirijarea eforturilor de cercetare pentru găsirea celor mai

eficiente soluţii de reciclare.

Ca o mărturie a importanţei acordate reciclării deşeurilor, pe fondul

preocupărilor pentru protecţia mediului ambiant, stă faptul că, începând încă din anul

1975, Comunitatea Europeană a emis un ansamblu de directive vizând gestiunea

deşeurilor, care tind spre armonizarea progresivă a reglementărilor din statele

membre.

Programele de acţiune ale Comunităţii Europene în domeniu au stabilit

direcţiile de bază ale politicii comunitare privind managementul deşeurilor.

Primele trei programe (1973 – 1976; 1977 – 1981; 1982 – 1986) au conturat o politică

bazată pe : prevenirea deşeurilor, reciclarea deşeurilor, eliminarea sigură a

reziduurilor nerecuperabile.

Al patrulea program (1987 – 1992), precum şi cel în curs de derulare pun un accent

deosebit pe nevoia de măsuri pentru introducerea de “tehnologii curate” şi a

“produselor curate”.

Rezultatele măsurilor intreprinse nu au întârziat să apară.

Astăzi în industria reciclării din întrega lume lucrează peste 1,5 milioane de

oameni, care, anual, colectează, procesează şi reciclează peste 500 milioane de tone

de materiale, cu o valoare de circa 50 miliarde se dolari. În ţările aparţinând Uniunii

Europene, peste 60% din deşeurile industriale şi 95% din cele agricole sunt reciclate.

În S.U.A. reciclarea deşeurilor ocupă locul patru între sectoarele economice

considerate a fi cele mai semnificative, în următorii 10 ani.

Din punct de vedere al impactului cu mediul înconjurător, efectele reciclării se

apreciază prin prisma conservării resurselor naturale (petrol, minereuri, păduri, ape

etc), a reducerii consumurilor energetice şi nu în ultimul rând, a suprafeţelor de teren

82

Page 83: 59337128 Firme Tip Remat

ce ar trebui afectate depozitării deşeurilor. În asigurarea bazei mondiale de resurse,

materialele reciclabile deţin ponderi însemnate :

• oţel - 44%,

• cupru - 36%,

• aluminiu - 24%,

• plumb - 45%,

• zinc - 30%,

• hârtie-cartoane - 30% .

Piaţa deşeurilor refolosibile este mondială prin excelenţă. Schimburile

comerciale internaţionale s-au extins permanent, constatându-se o mişcare din zonele

bogate în resurse (SUA şi Europa Occidentală) spre ţări ca Japonia, Coreea de Sud,

Taiwan, Turcia.

Volumul fierului vechi, de exemplu, care traversează anual frontierele, se

apropie de 100 milioane tone, iar cantitatea de maculatură este de 12 –13 milioane

tone.

În Acordul de asociere între România şi Comunitatea Europeană, la articolul

814 – Mediul Înconjurător, se stipulează că în domeniul mediului înconjurător şi al

sănătăţii oamenilor – considerat a fi o prioritate – una din direcţiile importante de

acţiune este şi :”reducerea cantităţii de deşeuri, reciclarea şi eliminarea lor în condiţii

de siguranţă, aplicarea Convenţiei de la Basel” (Convenţia de la Basel conţine

reglementări cu privire la deşeurile periculoase). Printre mijloacele de realizare a

acestui deziderat se menţionează : - schimbul de informaţii şi experţi, inclusiv în

domeniul transferului de tehnologii curate; - armonizarea legilor (standarde

comunitare).

83

Page 84: 59337128 Firme Tip Remat

Având în vedere aceste prevederi ale Acordului de asociere, în scopul asigurării

compatibilităţii cu cerinţele integrării, pentru sectorul de reciclare a deşeurilor se

prevăd următoarele acţiuni :

• armonizarea legislaţiei în domeniu cu legislaţia comunitară, prin

elaborarea Legii deşeurilor şi a unor norme specifice, pe baza

prevederilor cadru din Legea protecţiei mediului înconjurător,

• elaborarea de standarde şi norme de calitate pentru deşeuri

reciclabile, în conformitate cu normele europene existente .

Principalele probleme care se ridică din punct de vedere al reciclării deşeurilor

în perspectiva integrării României în Uniunea Europeană sunt :

• adaptarea societăţilor comerciale la condiţiile prevăzute în

legislaţia şi standardele armonizate,

• crearea şi/sau adaptarea structurilor şi a instituţiilor necesare

pentru asigurarea aplicării corecte a noilor reglementări.

În România, până în anul 1996 au existat limitări respectiv restricţii la export,

care au avut un efect pozitiv în ceea ce priveşte protejarea resurselor destinate

consumatorilor interni, dar au avut şi un efect negativ, întrucât au permis, pe de o

parte, menţinerea artificială a unor preţuri pe piaţa internă, cu mari abateri faţă de

piaţa internaţională, iar, pe de altă parte, au limitat accesul societăţilor de reciclare la

utilaje şi tehnologii moderne, obţinute de la producătorii tradiţionali de pe piaţa

externă.

În urma liberalizării schimburilor cu fier vechi şi în perspectiva liberalizării

schimburilor cu celelalte resurse secundare, proces inevitabil în următorii 2-3 ani,

firmele vor avea acces pe piaţa externă, în condiţii de competitivitate, numai în

măsura în care vor putea pregăti deşeurile colectate, în conformitate cu normele şi

standardele internaţionale.

84

Page 85: 59337128 Firme Tip Remat

De aici apare necesitatea alinierii la standardele europene de calitate, care

prevăd condiţii mult mai exigente decât cele cu care au operat societăţile de reciclare

pe piaţa internă.

Spre exemplu, standardul intern pentru hârtii – cartoane, clasifică maculatura

pe 10 clase de calitate, iar standardul european prevede 49 de clase de calitate,

împărţite în 4 grupe (calităţi obişnuite, medii, superioare şi kraft).

Creşterea nivelului de performanţă în domeniul reciclării deşeurilor este

condiţionată şi de asigurarea unui management eficient, bazat pe trei seturi de criterii

selective : de profitabilitate, de protecţie a mediului, strategice.

La noi în ţară se simte nevoia unui management “total” în domeniul reciclării, care să

se bazeze pe planificare, prin care să se asigure coordonarea tuturor activităţilor

vizând deşeurile (de la producere până la eliminare).

Studiul “Reciclarea deşeurilor industriale – diagnostic şi plan de acţiune”,

elaborat în cadrul Programului PHARE, menţionează că în România valoarea

planificării este subestimată, neglijându-se faptul că prin aceasta se poate asigura o

mişcare controlată a deşeurilor şi aplicarea unor soluţii adecvate.

În ţările occidentale există structuri de planificare care includ organisme

guvernamentale, ale administraţiei locale, reprezentanţi ai industriei, comerţului şi ai

consumatorilor, precum şi organizaţii ecologice neguvernamentale. Aceste structuri

au ca principal obiectiv elaborarea programelor periodice privind managementul

deşeurilor.

În România este necesară crearea unui organism guvernamental cu competenţe

la nivel naţional care să asigure managementul în domeniul gestiunii deşeurilor. O

activitate de reciclare competitivă, atât pe plan intern, cât şi pe plan internaţional, nu

poate fi realizată fără un sistem informaţional adecvat. Reciclarea deşeurilor este

prin excelenţă un domeniu care cere, în timp real, informaţii privind surse, destinaţii,

85

Page 86: 59337128 Firme Tip Remat

intrări şi ieşiri de deşeuri, preţuri, activitate bursieră, legislaţii, regulamente şi

dispoziţii regionale, naţionale sau locale.

În acelaşi timp, consumatorii industriali îşi bazează deciziile pe informaţii

privind situaţia deşeurilor, informaţii care stau la baza strategiilor elaborate de

organismele de specialitate, privind utilizarea resurselor primare, protecţia mediului

înconjurător etc.

În prezent, informaţiile furnizate prin Comisia Naţională pentru Statistică sunt

limitate, neacoperind cerinţele din România.

Un sistem eficient de monitorizare a deşeurilor necesită un timp relativ lung (2

–2,5 ani), precum şi investiţii importante pentru dotarea cu ordinatoare, tehnică de

prelucrare şi transmitere a datelor, la care se adaugă un suport legislativ şi

organizatoric solid.

În perspectiva aderării României la Uniunea Europeană, monitorizarea

deşeurilor capătă o importanţă deosebită, întrucât reprezintă o componentă de bază a

politicii de protecţie a mediului înconjurător.

Armonizarea legislaţiei interne cu legislaţia comunitară în domeniul

reciclării deşeurilor trebuie să aibă în vedere elaborarea unor reglementări privind

gospodărirea deşeurilor, bazate pe principiile avute în vedere în legislaţia Uniunii

Europene şi care să promoveze o ierarhizare a priorităţilor : prevenire, reciclare,

eliminare.

Pentru restructurarea industriei de reciclare a deşeurilor refolosibile în

perspectiva integrării României în Uniunea Europeană şi având în perspectivă

importanţa economică şi ecologică a sectorului, se propun următoarele măsuri :

1. Reactualizarea şi completarea cadrului reglementar actual, în scopul

stimulării reciclării deşeurilor refolosibile, prin introducerea de suprataxe

pentru eliminarea deşeurilor reciclabile în amestec cu reziduuri menajere şi,

respectiv,pentru evacuarea la rampele de depozitare a deşeurilor refolosibile.

86

Page 87: 59337128 Firme Tip Remat

2. Înfiinţarea de asociaţii între factorii interesaţi, în scopul finaţării dotărilor

corespunzătoare pentru colectarea selectivă de la populaţie.

3. Acordarea, de către Comisiile Locale, cu scutire de taxe pentru agenţii

economici interesaţi, a unor spaţii adecvate pentru amenajarea de puncte de

colectare a deşeurilor refolosibile de la populaţie, cu respectarea normelor

de urbanism şi protecţie a mediului.

4. Iniţierea, în unităţile de învăţământ a unor ample programe educaţionale

privind reciclarea deşeurilor şi protecţia mediului înconjurător.

5. Revederea sistemului organizatoric funcţional în corelare cu modificările

mediului economic.

CAPITOLUL VIDENTIFICAREA EFICIENŢEI MĂSURILOR DE

PERFECŢIONARE PROPUSE.

Prima schimbare ce va trebui făcută în cadrul firmei, va fi modificarea

organigramei, prin introducerea în structura funcţională a unui departament de

marketing şi a unui departament de cercetare-dezvoltare.

Departamentul de marketing va avea ca prim obiectiv exploatarea tendinţei de

îngrijorare a populaţiei cu privire la poluare, prin organizarea unei campanii de

informare.

87

Page 88: 59337128 Firme Tip Remat

Privitor la acestă practică recentă, care prezintă în articole din presă, radio sau

televiziune, toate argumentele pozitive ale avantajului reciclării, este de aşteptat o

creştere a interesului pentru reciclare.

Campania de conştientizare a publicului trebuie să clarifice cetăţenilor că

reciclarea hârtiei şi sticlei colectate selectiv are loc într-adevăr şi să demonstreze că

realizarea colectării selective poate să aibă succes într-un sistem bine organizat.

Această metodă va trebui să conducă la dezvoltarea interesului populaţiei

pentru acţiuni de protecţie a mediului şi pe acestă bază, determinarea participării

voluntare la acţiuni de colectare selectivă a deşeurilor. Vor trebui înfiinţate cât mai

multe puncte de colectare şi containere separate pentru diferitele categorii de

materiale reciclabile.

Consecinţa acestei acţiuni va fi creşterea bazei de materii prime pentru “REMAT”

S.A. Braşov.

Eficienţa acestei măsuri, aceea de a înfiinţa un departament de marketing, este

că firma poate să fie mai aproape de cerinţele pieţii, de tendinţele ei, putând lua

“pulsul” pieţii.

Crearea unui departament de marketing poate fi o măsură eficientă, dacă

implementarea programului de conştientizare a populaţiei se va face profesionist şi va

avea ca rezultat final,pe lângă ecologizarea naturii şi protecţia mediului înconjurător,

şi creşterea bazei de materii prime pentru “REMAT” S.A. Braşov.

În raportul cu nivel actual de reciclare şi cu potenţial de resurse refolosibile, se

apreciază că, pentru creşterea nivelului de performanţă în domeniu, prezintă un interes

deosebit optimizarea sistemelor de colectare de la populaţie.

Studiile şi analizale prognoză efectuate în acest sens relevă următoarele date

necesare managementului din ramurile şi sectoarele implicate :

• pe termen mediu şi lung, se justifică introducerea sistemelor de colectare

selective, în localităţile urbane cu populaţie de peste 100 mii locuitori (33

88

Page 89: 59337128 Firme Tip Remat

localităţi având o pondere de 64% din total populaţie urbană), numai pentru

deşeuri de hârtie, spărturi de sticlă şi mase plastice, care se regăsesc într-o

proporţie mai mare (5%, 3% şi 2%) în reziduurile menajere,

• cele mai indicate tipuri de containere sunt cele de 2.600 litri, pentru

hârtie şi mase plastice şi 3.300 litri pentru sticlă, compartimentate pe trei

culori,

• acest tip de containere trebuie amplasate în locuri publice cu o frecvenţă

de 1 container/800-1000 locuitori, pentru hârtie şi mase plastice şi 1

container la 2000-2500 locuitori pentru sticlă,

• periodicitatea optimă de evacuare a deşeurilor colectate este de 2-3 ori pe

săptămână.

Cantitatea de deşeuri estimate a se recupera în medie anual, din cele 33

localităţi urbane se pot ridica la 44000 tone hârtie, 16000 tone mase plastice şi 28000

tone sticlă, cu un trend de circa 3-5%.

Veniturile ce s-ar putea obţine în preţuri august 2003 :

• 11,32 miliarde lei, prin valorificarea hârtiei,

• 11,12 miliarde lei, prin valorificarea maselor plastice,

• 17,50 miliarde lei, prin valorificarea spărturilor de sticlă.

TOTAL VENITURI : 39,94 miliade lei.

Cheltuieli :

89

Page 90: 59337128 Firme Tip Remat

• containere pentru hârtie (8000 buc.) 1,72 miliarde lei,

• containere pentru mase plastice (8000 buc.) 1,85 miliarde lei,

• containere pentru sticlă (3200 buc.) 1,41 miliarde lei

• costuri operare (transport, sortare

materiale, igienizare) 14,6 miliarde lei.

TOTAL CHELTUIELI 18,58 miliarde lei.

Pe baza datelor de mai sus rezultă că pentru a fi eficientă, investiţia se

recomandă a se efectua de un grup de investitori (pentru compesarea cheltuielilor),

perioada de amortizare fiind în acest caz sub un an.

Eficienţa prognozată din studiul analizelor-prognoză efectuate este următoarea :

1. Obţinerea unei creşteri până în anul 2007 faţă de anul 2003 a gradului de

colectare a materialelor refolosibile de la populaţie, cu 150% prin înfiinţarea

a încă 10 puncte de colectare în Braşov.

2. Creşterea cotei de piaţă la nivel naţional la 30% până în anul 2007.

3. Creşterea ratei profitului la 30% ăn următorii 2 ani.

4. Înfiinţarea unui departament de marketing.

5. Înfiinţarea unui departament de cercetare – dezvoltare.

6. Achiziţionarea de acţiuni la firme concurente din ţară.

O activitate propriu-zisă de cercetare – dezvoltare nu va putea fi susţinută în

cadrul firmei deoarece implică costuri uriaşe pe care firma nu şi le permite încă. Un

departament de cercetare – dezvoltare este însă necesar datorită importanţei

tehnologice în acest domeniu, care conferă cea mai mare valoare produsului finit al

firmei prin calitate. Acest compartiment va prelua sarcinile biroului de investiţii deja

90

Page 91: 59337128 Firme Tip Remat

existent în cadrul firmei la care se va adăuga : organizarea evidenţei capacităţilor de

producţie, elaborarea şi aplicarea de soluţii în vederea creşterii gradului de utilizare a

capacităţilor de producţie, stabilirea momentelor de înlocuire a tehnologiilor şi

controlul continuu al calităţii produselor.

Creşterea producţiei fizice va fi posibilă prin activitatea eficientă a

compartimentului de cercetare – dezvoltare şi prin utilarea cu mijloace de producţie

suplimentare. Scăderea costurilor va fi posibilă într-o mai mare măsură prin

colectarea selectivă de la populaţie.

Din punct de vedere al impactului cu mediul înconjurător, efectele reciclării se

apreciază prin prisma conservării resurselor naturale (minereuri, petrol, păduti, ape

etc), a reducerii consumurilor energetice şi nu în ultimul rând, a suprafeţelor de teren

ce ar trebui afectate depozitării deşeurilor.

În procesele de producţie, resursele secundare obţinute prin reciclarea

deşeurilor au înlocuit materiile prime în diferite proporţii, ajungând chiar până la

100%, în funcţie de tehnologiile şi reţetele de fabricaţie aplicate.

De exemplu în anul 2001, prin utilizarea în procesele de producţie a circa 3,3

milioane tone de deşeuri s-au realizat economii (prin reducerea importurilor, a

consumurilor energetice şi a altor costuri) de circa 303 milioane de dolari, după cum

urmează :

Tabel 5.1. Economii realizate prin reducerea importurilor

Deşeuri refolosibile

Consum de deşeuri în anul 2003(mii tone)

Producţia obţinută cuconsum de deşeuri(mii tone)

Economia realizată la cursul mediu pe anul 2003 (mil. dolari)

91

Page 92: 59337128 Firme Tip Remat

Fier vechi 3.068,0 2.922,0 274,7

Cupru 8,8 8,0 1,7

Aluminiu 14,3 13,0 8,2

Plumb 12,5 10,4 3,3Hârtie – cartoane

92,0 76,6 7,0

Sticlă 150,0 136,4 6,0

Mase plastice 3,0 2,5 1,4Total 3.348,6 302,3

Rezultă că, în medie fiecare tonă de deşeu colectat şi reintrodus în consumuri

productive, în anul 2001, a determinat o economie de circa 90 –95 dolari la care

trebuie adăugate efectele necuantificate în prezent, respectiv cele ecologice :

conservarea resurselor naturale (reducerea consumului de minereuri, apă, lemn etc),

reducerea noxelor eliminate în atmosferă, etc.

Având în vedere cota de piaţă prognozată de 30%, “REMAT” S.A. Braşov îşi

va putea mării baza de materii prime, în urma colectării selective a deşeurilor

refolosibile de la populaţie, cu circa 13200 tone deşeuri de hârtie, cu 4800 tone

deşeuri de mase plastice, cu circa 8400 tone spărturi de sticlă în fiecare an, cu un trend

de 3 – 5%. Valoric aceste deşeuri sunt estimate la valoare de circa 12 miliarde lei.

CAPITOLUL VICONCLUZII

1. Industria de reciclare a deşeurilor menajere şi industriale refolosibile,

deţin un rol important în susţinerea unor sectoare industriale de bază,

contribuind în proporţii de până la 50% la acoperirea necesarului de materii

92

Page 93: 59337128 Firme Tip Remat

prime ale acestora. Totodată , reciclarea acestor deşeuri reprezintă una din

soluţiile (poate cea mai puţin costisitoare) de prevenire a deteriorării

mediului înconjurător.

2. Nivelele realizate în România, din punct de vedere al gradului de

participare în producţie a deşeurilor refolosibile, nu sunt comparabile, în

general, cu media europeană. De asemenea, în ceea ce priveşte calitatea

deşeurilor livrate consumatorilor interni sau externi, există serioase decalaje

faţă de performenţele înregistrate în ţările dezvoltate şi aceasta se datorează

fie inutilizării la capacitate a utilajelor şi instalaţiilor de reciclare existente,

fie datoritălipsei unor dotări adecvate diferitelor categorii de deşeuri,

îndeosebi nemetalice.

3. Preţurile practicate pe piaţa internă a deşeurilor menajere şi industriale

refolosibile – cu excepţia maculaturii – nu stimulează nici recuperarea, nici

pregătirea la nivelul standardelor europene.

4. Există o cerere în continuă creştere şi o ofertă apreciabilă de deşeuri

reciclabile, îndeosebi de la populaţie, elemente de natură să încurajeze

dezvoltarea şi modernizarea sectorului.

5. Obiectivele strategice prognozate de specialiştii români şi vest europeni

asigură creşterea cantităţii de deşeuri recuperabile şi utilizate în producţie, la

peste 6,5 – 7,8 milioane tone în anul 2005, cu o rată medie anuală de 4 –

7%.

6. Modernizarea societăţilor de recuperare din reţeaua “REMAT” şi altele,

presupune pentru perioada 2003 – 2007 , surse financiare însumând peste

17,7 milioane de dolari.

7. Realizarea infrastructurii necesare pentru colectarea selectivă a

deşeurilor menajere şi industriale refolosibile de la populaţie, necesită

fonduri însumând 63,1 miliarde lei care ar putea fi asigurate prin finanţare

93

Page 94: 59337128 Firme Tip Remat

din partea factorilor interesaţi : administraţia publică locală, societăţile de

recuperare, consumatorii de deşeuri, prin programe construite punctual,

folosindu-se surse externe atrase, unele chiar şi nerambursabile.

8. Obiectivele “Strategiei de restructurare a industriei de reciclare a

deşeurilor refolosibile” menţionate, sunt în concordanţă cu obiectivele

“Strategiei Comunitare în domeniul gestiunii deşeurilor"” respectiv la

nivelul standardelor din Uniunea Europeană şi chiar ale S.U.A. şi Japonia.

94