58875187 Lucrare Licenta (1)

8/18/2019 58875187 Lucrare Licenta (1)

http://slidepdf.com/reader/full/58875187-lucrare-licenta-1 1/71

Universitatea „ Babeş-Bolyai” , Cluj-NapocaFacultatea de Psihologie şi tiin!e ale "duca!iei

"#tensia $ibiu$peciali%area&Pedagogia 'nv(!()*ntului pri)ar şi preşcolar

+ucrare de +icen!(

Pro esor coordonator& $tudent&Pro univ doc & $tan Cornelia .oagea /0istu1 "caterina

$ibiu 2344

8/18/2019 58875187 Lucrare Licenta (1)


Universitatea „ Babeş-Bolyai” , Cluj-Napoca

Facultatea de Psihologie şi tiin!e ale "duca!iei"#tensia $ibiu

$peciali%area&Pedagogia 'nv(!()*ntului pri)ar şi preşcolar

56P+5C7855 F9:6705;" 7+"C96B5N<:55 6"09="+9: 0:7=5859N7+"5 69=":N" >N "=UC7:"7 P:" C9+7:5+9:

Pro esor coordonator& $tudent&7sist univ dr $tan Cornelia .oagea /0istu1 "caterina

$ibiu 2344

8/18/2019 58875187 Lucrare Licenta (1)


Cuprins

5ntroducere

Funda)ente teoreticeCapitolul 5 6etode didactice speci ice inva!()*ntului preşcolar 5 4 6etode tradi!ionale 5 2 6etode )oderne

Capitolul 55 6etodele didactice 'n activit(!ile cu scop de educarea li)bajului 55 4 6etode speci ice olosite 'n cadrul activit(!ilor liber-creative dingr(dini!( 55 2 :olul )etodelor didactice 'n de%voltarea li)bajului şi preg(tirea pentruşcoal(

Capitolul 555 5)portan!a )etodelor interactive de grup

6etodologia cercet(rii

Capitolul 5; 9rgani%area cercet(rii 5; 4 9biectivele şi ipote%a cercet(rii 5; 2 ;ariabile independente şi dependente 5; ? 6etode de cercetare utili%ate 5; @ "şantionul de subiec!i 5; A "şantionul de con!inut

Capitolul; =es (şurarea e#peri)entului ; 4 "tapa constatativ( /pree#peri)ental(1 ; 2 "tapa e#peri)ental( ; ? "tapa de control/post-e#peri)ental(1

Capitolul ;5 Pre%entarea şi interpretarea re%ultatelor cercet(rii ;5 4$trategia de veri icare si evaluare a re%ultatelor ob!inute

;5 2 Pre%entarea şi interpretarea re%ultatelorConclu%iiBibliogra ie7ne#e

8/18/2019 58875187 Lucrare Licenta (1)


5ntroducere

,,Organizarea activităţii şcolare fie in formă frontală ori colectivă ( de muncă cu intregul

colectiv al clasei, al anului de studiu etc.), fie in echipe (microgrupuri) sau individuală, ori

combinatorie, ca cea sugerată de experimentul team teaching ( bazată, între altele, pe o grupare

flexibilă si mobilă a elevilor cu treceri de la activităţi cu grupuri mari, la acţiuni în grupuri mici,

omogene şi apoi la activităţi individuale) recla mă in mod inevitabil o metodologie adecvată

acestor forme organizatorice.!

( Ioan Cerghit, 1997, p. 36) Metodele de invăţăm nt (,, o!tos"#!ale, drum ,,metha"# !ătre, spre) repre$intă !ă%olosite in &!oală de !ătre pro%esor 'n a i spri ini pe elevi să des!opere viaţa, naturalu!rurile, &tiinta.*le sunt totodată mi loa!e prin !are se %ormea$ă &i se de$voltă pri!deprinderile si !apa!ităţile elevilor de a a!ţiona asupra naturii, de a %olosi roadele !unoa&trans%orm nd e+teriorul in %a!ilităţi interioare, %orm ndu &i !ara!terul &i de$v personalitatea. ,,Calitatea pedagogi!ă a metodei dida!ti!e presupune trans%ormarea a!esteia dintr ocale

de cunoaştere propusă de pro%esor intr ocale de învaţare reali$ată e%e!tiv de pre&!olar, elev

student, 'n !adrul instruirii %ormale si non%ormale, !u des!hideri spre edu permanenta."( orin Cristea,199-, p. 3 3). /e$ideratele de moderni$are si de per%e!ţionare a metodologiei dida!ti!e se 'ns!riudire!ţiile spoririicaracterului activ al metodelor de învăţăm"nt, in apli!area unor metode !u un pronunţatcaracter formativ, in valori%i!area noilortehnologii instrucţionale ( e learning), insuprapunerea pro0lemati$ării pe %ie!are metodă &i tehni!ă de 'nvăţare, reu&ind ast%el să s'nsemnată !ontri0uţie la de$voltarea 'ntregului potenţial al elevului. Cerinţa primordială a edu!aţiei progresiviste, !um spune ean 2iaget, este de a asigumetodologie diversi%i!ată 0a$ată pe 'm0inarea a!tivităţilor de 'nvăţare &i de mun!ă indepen!u a!tivităţile de !ooperare, de 'nvăţare 'n grup &i de mun!ă interdependentă. n a!ela&i timp, metodele dida!ti!e sunt planuri de a!ţiune !u %un!ţie (auto)regl(ansam0lu de operaţii !are se des%ă&oară 'n vederea atingerii unui s!op) &i modalităţi de (strategii de a!ţiune prin intermediul !ărora elevul de$văluie esenţa %enomenelor, pro!esevenimentelor). 4tili$area metodelor de invăţăm nt vi$ea$ă o triplă %inalitate5

8/18/2019 58875187 Lucrare Licenta (1)


atingerea unor s!opuri de !unoa&tere ( stăp nirea metodelor de g ndire &i strategii !ognitive de pro!esare a in%ormaţiilor) atingerea unor s!opuri de instruire ( asimilarea unor !uno&tinţe, pri!eperi, deprina unor tehni!i &i operaţii de lu!ru)

atingerea unor s!opuri %ormative ( %ormarea si modelarea trăsăturilor de persona /in perspe!tiva a!estor %inalităţi, su0 aspe!t metodologi!, 'ntregul pro!es de 'nvăţăm poate %i asimilat !u un ansam0lu de metode, respe!tiv de ,,!ăi de instruire, orientate 'n spre următorul o0ie!tiv5

,, 'nsu&irea &i 8 sau ela0orarea de !ătre elevi a unor stru!turi !ognitive si operaţionsam0lul de metode asigură pentru !ei !are se instruies! &i8sau autoinstruies!, !alea de a

spre !unoa&terea si trans%ormarea realităţii in!on urătoare, spre 'nsu&irea tehni!ii, !u!ivili$aţiei. n sens mai larg, metoda repre$intă o pra!ti!ă raţionali$ată, o generali$are !on%irme+perienţa dida!ti!ă &i8sau de e+perimente psihopedagogi!e si !are serve&te la trans%ormameliorarea naturii umane. n pre$enta lu!rare m am oprit asupra a!estei teme, deoare!e prin !om0inarea anummetode &i tehni!i tradiţionale &i moderne apli!ate at t 'n !adrul a!tivităţilor diri ate, !!adrul a!tivităţilor li0er !reative, se urmăre&te at t 'nsu&irea de noi !uno&tinţe ! t m!onsolidarea !uno&tinţelor transmise 'n vederea edu!ării pre&!olarilor &i 'n pregătirea lor

&!oală.

8/18/2019 58875187 Lucrare Licenta (1)


Funda)ente teoretice

:eoria si pra!ti!a metodelor si pro!edeelor dida!ti!e se a%lă 'ntr un !ontinuu pro!es

restru!turare &i moderni$are, re!lamat de următoarele elemente5 !erinţele !are stau 'n %aţa 'nvăţăm ntului !omple+itatea !res! ndă a pro!esului instru!tiv edu!ativ a!hi$iţiile din domeniul &tiinţelor edu!aţiei

a!hi$iţiile din &tiinţe si din metodologiile spe!i%i!e a!estora ne!esitatea de a apropia a!tivitatea dida!ti!ă de a!tivitatea de !er!etare &tiinţi%i ne!esitatea de a apropia a!tul predării de !el al invăţării &.a.

/ire!ţia prin!ipală de restru!turare a metodologiei dida!ti!e este a!!entuarea!ara!terului euristi!, de a!tivism &i de !reativitate al metodelor de 'nvăţăm nt. n a!est amintim, 'n !ontinuare, ! teva posi0ilităţi de moderni$are a metodologiei dida!ti!e5 asigurarea !ara!terului dinami! des!his al metodologiei dida!ti!e se re%e%aptul !a metodologia dida!ti!ă tre0uie să răm nă, 'n permanenţă, des!hisă !er!etăre+perimentării psihopedagogi!e a!easta !u at t mai mult !u ! t in pre$ent, !er!etăriledomeniile &tiinţelor edu!aţiei sunt tot mai !omple+e, ele %iind spri inite de &tiiepistemologia, so!iologia, psihologia, !i0erneti!a, in%ormati!a, teoria !omuni!ării &.a.

utili$area 'n pro!esul instru!tiv edu!ativ a unor metode !are &i au dovedit e%'n di%erite domenii &tiinţi%i!e5 des!operirea, pro0lemati$area, modelarea, algoritmi$areastru!turala, instruirea asistată de !al!ulator &.a. reevaluarea metodelor tradiţionale, respe!tiv trans%ormarea lor din mi lotransmitere a !uno&tinţelor gata ela0orate de !ătre pro%esor &i memorate de elevimodalitate de organi$are &i 'ndrumare a a!tivităţii !ognitive, de a!tivi$are &i mo0ili$are a el/ida!ti!a modernă 'nţelege metoda de 'nvăţăm nt !a un sistem omogen de pro!edee, a!ţiunioperaţii, stru!turate 'ntr un grup de a!tivităţi 0ine !orelate, 'n %un!ţie de o serie de %a!tori. /iversi%i!area metodologiei dida!ti!e este impusă de ne!esitatea de a !orela !erinţteoriilor 'nvăţării !u posi0ilităţile reale de !are dispun elevii. ; anumită metodă de 'nvăţăm pune 'n !orelaţie numai anumite varia0ile ale pro!esului dida!ti! &i as!unde o ipote$ă asme!anismului de 'nvăţare al elevului. Moderni$area metodologiei dida!ti!e repre$intă un element %undamental al re% pedagogi!e deoare!e, 'n %ormarea !opilului, metodele oa!ă rolul unor preţioase instrume

8/18/2019 58875187 Lucrare Licenta (1)


!unoa&tere a realităţii, de a!ţiune reală, de integrare 'n so!ietate. *le nu prives! doar edu!at!are le vehi!ulea$ă, !i &i !opilul, !are devine prin metodele moderne prin!ipalul 0ene%i! propriei a!tivităţi de des!operire, de a!tivitate reală sau %i!tive, insu&indu &i alături de !un pri!eperi, deprinderi &i !alea de a a unge la ele, de a le utili$a 'n situaţii noi, de a %a!e tran

'ntre di%erite !ategorii de !uno&tiinţe sau de la teorie la pra!ti!ă &i invers. Metoda ast%el !onu mai este e+terioară 'n raport !u !el edu!at, !i devine un instrument propriu de muintele!tuală sau produ!tive, inser ndu se 'n !uno&tinţele sale strategi!e &i pro!edura!ompetenţele sale reale.

8/18/2019 58875187 Lucrare Licenta (1)


Capitolul 5 6etode speci ice 'nv(!()*ntului preşcolar 2entru apli!area 'n pra!ti!ă a !uno&tinţelor tehni!e a!umulate de edu!atoare,

importanţă deose0ită o !onstituie !unoa&terea metodelor &i tehni!ilor !are le apli!ă sau utili

pentru edu!area !opilului 'n reali$area pro!esului instru!tiv edu!ativ Clasi%i!area metodelor se reali$ea$ă după mai multe !riterii5 s!opul urmărit, evoluistori!ă ( tradiţionale moderne), sar!ina dida!ti!ă prioritară (de do0 ndire a !uno&tinţelo%ormare a pri!eperilor &i deprinderilor, de !onsolidare, de veri%i!are &i evaluare, de re!apsistemati$are), după natura a!tivităţii pe !are o soli!ită (metode a!tiv pra!ti!e, intuitive, ver&.a.). Cunoa&terea si apli!area metodelor utili$ate in grădiniţă nu impune o !lasi%riguroasă, !i mai degra0ă anali$a modului lor de apli!are. 2rin!ipalele metode !are sunt supuse atenţiei pentru v rsta pre&!olară sunt5 naraţides!rierea, e+pli!aţia, !onversaţia,a!tivitatea !u !artea, demonstraţia, o0servaţia, modelae+perienţa diri ată, lu!rările pra!ti!e,e+er!iţiul. 2rintre a!estea, un rol de!isiv 'l oa!ă !ele !are invită !opilul la e+plorarea dire!trealităţii, la a!tivitate personală , 'i stimulea$ă independenţa &i !reativitatea, 'ntr o sie+presie, metodele a!tiv parti!ipative ( o0servaţia li0eră, e+perienţa diri ată, lu!rările praa!tivitatea !u !artea, e+er!iţiul, metodele de stimulare a !reativităţii personale si !ole!ti

!onversaţia euristi!ă &.a.). 2le! nd de la o literatură 'n domeniu (2almade, Cerghit, Mu!!hielli) metodele dida!ti!e s

'mpărţite din pun!t de vedere istori! 'n5metode tradiţionale< !lasi!e5 e+punerea, !onversaţia, demonstraţia, e+er!iţiul, o0servaţia

metode moderne5 algoritmi$area, pro0lemati$area, 0rainstorming ul, instruirea progrstudiul de !a$, metode de simulare, proie!tul = tema de !er!etare.

Insă nu tot !e este >ve!hi" este neapărat si demodat, după !um nu tot !eea !e este >nou" esmodern.

pli!area !u su!!es a metodelor !lasi!e 'm0inate !u metode &i pro!edee moderne vor du!esituarea pre&!olarului pe treapta !ea mai apropiată de &!oală, situ nd &!oala !a o !ontinumun!ii din grădiniţă.

8/18/2019 58875187 Lucrare Licenta (1)


I.1.6etode tradi!ionale

st%el, e#plica!ia este metoda e+punerii, 'n !are predomină argumentarearaţională.*+pli!aţia !a metodă de lu!ru '&i găse&te larga s%eră de apli!aţie 'n gradiniţă, deo

'nsoţe&te 'ntreg pro!esul instru!tiv edu!ativ, !omplet nd !u su!!es !elelate metode de lu!ru. st%!adrul a!tivităţilor %rontale diri ate, ! t &i a !elorlalte a!tivităţi des%ă&urate pe par!urse+pli!aţia 'nlesne&te 'nsu&irea !uno&tinţelor, 'nţelegerea si !ompletarea lor !u a utorul edu!atoar

*+pli!aţia !ompletea$ă 'n mod automat demonstraţia &i '&i are !a teren dire!t de des%ăa!tivităţile de o0servare, le!turi după imagini, a!tivităţile matemati!e. *+pli!aţia !ontri0uie, asemenea, la !rearea premiselor 'nsu&irii unor deprinderi tehni!e de lu!ru &i a unor modalita!ţiune (de e+emplu la a!tivităţile de desen, modela , apli!aţii, !on%e!ţii, edu!aţie %i$i!ă, edmu$i!ală, et!.).

?eu&ita a!estor a!tivităţi depinde de !ore!titudinea !u !are a %ost apli!ată e+pli!aţia. e+pli!aţie edu!atoarea reu&e&te să !on!entre$e atenţia !opiilor spre aspe!tul dorit, dar !ontri0ui!unoa&terea !au$elor o0ie!tului 'n studiu.

Mai di%i!ile par a %i e+pli!aţiile re%eritoare la o0ie!te sau %enomene pe !are !opiii nu l'n momentul respe!tiv. n a!eastă situaţie, edu!atoarea apelea$ă la repre$entările %ormate ansau %olose&te anumite te+te literare, versuri, povestiri, pove&ti, ta0louri, ilustraţii, diversmu$i!ale, !are sunt 'n !on!ordanţă !u tema e+pli!aţiei &i !onstituie pun!t de spri in pentru n

!uno&tinţe.*+emplu5 ! nte!ul @4nu i soarele pe !er@, !opiii %inali$ea$ă ! nte!ul prin re

numărului 1 A pe degetele mi!i ale m inii.Povestirea !a metodă de e+punere este apli!ată 'n !adrul pro!esului instru!tiv edu!at

pentru pre$entarea unor te+te literare !u !ara!ter realist, &tiinţi%i! sau %antasti!, 'n !adrul a!tiv%rontale diri ate sau la 'n!eputul sau %inalul a!tivităţilor %rontale diri ate, pentru a tre$i interes pentru !eea !e urmea$ă si va urma, ! t si pentru !onsolidarea sau veri%i!area !uno&tinţelor.

2ovestirea tre0uie, 'n primul r nd, sa %ie a!!esi0ilă !opilului, să 1 emoţione$e putern%ie la o0ie!t &i să nu 'n!ar!e memoria !opilului !u date nesemni%i!ative.

n !adrul a!tivităţilor de povestire, edu!atoarea are posi0ilitatea de a apli!a metode, pro!elu!ruri di%erite 'n %un!ţie de grupa !ăreia se adresea$ă, a nivelului !opiilor, ! t &i a dis!utării literar su0 %orma !onversaţiei, a dialogului, a e+pli!aţiei. Cara!teri$area persona elor %a!e a!ţiunea povestirii, ata&amentul !opilului spre !ele po$itive, dar &i la motivaţia !opilului pentru persona e. 2e marginea unei povestiri se poate da posi0ilitatea !opiilor să !ree$e noi 'nt m

8/18/2019 58875187 Lucrare Licenta (1)


povestioare posi0ile, din imaginaţie sau !u %apte similare !u !ele pre$entate de edu!atoare. u0a!estora poate %i o0servat &i din !onţinutul unei poe$ii.

*+emplu5 povestea !reată de !opii @Cum ar putea %i Bdreanţă @ sau @Cum să 1 !aţelu&ul &!hiop să poată um0la @.

Copilul tre0uie să desprindă %aptele 0une de !ele rele, să domine @0inele@ asupra @:e+tele literare de a!tualitate, !u aspe!te din viaţa !otidiană sau &tiinţi%i!o %antasti!ă, !ontri0lărgirea ori$ontului !ognitiv, dar &i la de$voltarea lim0a ului, a imginaţiei !reatoare, a de$v%ormelor de anali$ă, sinte$ă, !ara!teri$ ndu le.*+emplu5 @4rsul pă!ălit de vulpe@.

4rsul !redul Dulpea hoată, &ireată, la!omă, min!inoasă.

Copiii au !reat pe marginea a!estei povestiri o altă poveste5 @'nt mplare din pădure@ venit alte animale &i, 'n %inal, vulpea a %ost ude!ată, pedepsită &i ursului i s a dat pe&te pe

=e)onstra!ia este una din metodele de 0a$ă apli!ate 'n gradiniţă./emonstraţia este mereu 'nsoţită de e+pli!aţie &i invers, nu se pot reali$a separat.

ntru! t v rsta pre&!olară este !ara!teri$ată printr o g ndire !on!retă, este ne!esar pro!esul !unoa&terii să se a!orde o importanţă deose0ită treptei sen$oriale, !onta!tului nemi lorealitatea. /e a!eea, ori de ! te ori se va organi$a o a!tivitate !are are !a s!op predarea de n!uno&tinţe despre un aspe!t !on!ret al realităţii se va %olosi metoda demonstraţiei 'm0inată !u e+p

Materialul demonstrativ tre0uie să %ie a!!esi0il vi$iunii !opilului, esteti! reali$at &i prein ! mpul său vi$ual, pentru a !ontri0ui la stimularea !urio$ităţii &i a reu&itei unei a!tivităţi

Materialul tre0uie să %ie ast%el pre$entat !a să poată %i per!eptat prin ! t mai multe sim poate urmări trans%ormarea unor su0stantive 'n di%erite iposta$e5 @ pa &i trans%ormările ei@@Daporii@, et!. *+emplu5 @Fo!ul &i e%e!tele lui@. /emonstraţia edu!atoarei, 'nsoţită de e+pli!aţie, ladaug ndu se o0servaţia &i pro0lemati$area.*tapele demonstraţiei5

aprinderea %o!ului 'n so0ăprin %olosirea unui !hi0ritaprinderea lum nării tot prin %olosirea unui !hi0ritper!eperea %o!ului, sta0ilirea 'nsu&irilor, %la!ăra

Copiii %a! dedu!ţii, le ver0ali$ea$ă pe 0a$a !elor per!epute5!uloarea %la!ării%orma alungită la am0ele !apete, lumino$itatea

8/18/2019 58875187 Lucrare Licenta (1)


!aldura !res!ută de %la!ără!uloarea, mirosul, dire!ţii 'n !are se ridi!ă %umule%e!tele %o!uluiarderea !hi0ritului

!uloarea !hi0ritului arstrans%ormările 'n !ăr0uneObţinerea cenuşii#

arderea h rtieiarderea te+tilelor%ire de 0um0a!.

ntre0uinţările %o!ului (%oloase, pagu0e) s au %ă!ut demonstraţii &i pentru !on!reti$!opiilor a e%e!telor po$itive sau negative, unde s a pre!i$at !ă %o!ul este %olositor da!ă 1 %oda!ă nu o0ţinem pagu0e. ; importanţă deose0ită am a!ordat &i demonstraţiei 'n !adrul tutua!tivităţilor %rontale diri ate, ! t &i a demonstraţiei apli!ate 'n !adrul a!tivităţii dida!ti!e de dim'n spe!ial 'n !adrul se!torului &tiinţă.

Conversa!ia este metoda de instruire si edu!are a !opiilor !u a utorul 'ntre0ărilor răspunsurilor. !eastă metodă presupune !a pre&!olarul să posede un material per!eptiv, pe 0a$a !ăsă se poată dis!uta. Metoda !onversaţiei !onstituie prile ul de a sta0ili unele aspe!te semni%i!ativle pre!i$a după !e ele au %ost transmise, studiate &i se !ompletea$ă !u noi se!venţe.

Copiilor li se %ormea$ă deprinderea de a &i e+prima g ndurile !u a utorul !uvintele+pune a!ele !uno&ţinte despre !are este vor0a la un moment dat.

Contri0uie pe deplin la sistemati$area !uno&tinţelor &i imprimarea lor 0ine 'n memorie. au posi0ilitatea, su0 'ndrumarea edu!atoarei, să %a!ă aso!iaţii 'ntre !uno&tinţele anterioare, să & părerea &i să %a!ă !omparaţii, trăg nd anumite !on!lu$ii sau să argumente$e !u e+emple su0ie!tul a0ordat.

ntre0ările adresate de !ătre edu!atoare tre0uie să %ie s!urte, pre!ise, !lare, la o0ie!t.*+emplu5 @Cum este %loarea @ este o 'ntre0are prea generală, !opilul nu poate da un

satis%ă!ător, dar la 'ntre0ări !a a!estea, !opilul va răspunde u&or.Ce !uloare are %run$a/e !e s a 'ngăl0enit %run$a/e !e are pete ruginii

:ema !onversaţiei tre0uie să o%ere !opilului sistemati$area !uno&tinţelor dintr o su!!elogi!ă de 'ntre0ări &i răspunsuri 0ine g ndite, e&alonate &i !onduse de edu!atoare.

8/18/2019 58875187 Lucrare Licenta (1)


Metoda !onversaţiei '&i găse&te apli!a0ilitate 'n spe!ial la grupele mari, dar 'n!epe !u grupa su0 %orma dialogului.

Ga grupa mare pregătitoare, metoda !onversatiei se va a+a pe aspe!te !are du! la !unoaste! t mai diversă, o0ie!tivă a lumii, a mediului am0iant pe toate domeniile de a!tivitate.

"#erci!iul&!eastă metodă vine să !omplete$e, să sistemati$e$e si să segmente$e toate deprinderilmun!ă pra!ti!ă, intele!tuală, et!. 'n!ă de la venirea !opilului 'n gradiniţă &i p nă la ple!area lu&!oală. Constă de %apt 'n repetarea unor deprinderi de mun!a5 intele!tuală, pra!ti!ă, 'n sistemati!, 'n s!opul !onsolidării di%eritelor a!ţiuni ale !opilului.

*+er!iţiul '&i găse&te teren de e+primare pentru !opil pe tot par!ursul a!tivităţilor, ast%e e+er!iţiul 'nseamnă !hiar salutul la intrarea 'n grădinită, apoi 'm0ră!area, servitul mesei !ivili$at pregătirea salii de grupă pentru a!tivităţi

n !adrul a!tivităţilor %rontale diri ate, e+er!iţiul este nu numai o modalitate de o0servaeste &i o ne!esitate, %ără e+er!iţiu !opilul @uită@ &i nu &i !onsolidea$ă deprinderilene!esare, indi%erent de natura lor. 2entru a apli!a a!eastă metodă tre0uie să ţinem seamgradarea e+er!iţiilor de la5 @simplu la !omple+@ &i de la @u&or la greu@. n !adrul a!ts!riere, la 'n!eput !opilul apasă tare, rupe !reionul, str nge puterni! !reionul 'n m nă, s!him po$iţia !orpului, !eea !e 'l o0ose&te %oarte mult. u0 indrumarea edu!atoarei &i prin e+er!iţi

mult, !opilul '&i va elimina a!este nea unsuri.; importantă deose0ită o are !oordonarea !ore!tă dintre o!hi m nă, !are tre0uie să stea

atentia edu!atoarei, pentru a nu &i %orma gre&it po$itia s!ris !itit.Coordonarea anali$atorului vi$ual &i auditiv. !easta 'nseamnă !ă mis!ările se di%eren

devin mai pre!ise, !a urmare a %aptului !ă pro!esul de e+!itaţie se restr nge tot mai mult la !elnervoase !are diri ea$ă dire!t a!tivitatea mu&!hilor m inii. !him0ările propuse de edu!aspores! interesul !opiilor pentru a e%e!tua a!ela&i e+er!iţiu, dar su0 altă %ormă.*+emplu5 @Ginia@

Ginia %r ntă Daporul !operi&ul !asuţei lui Bdreanţă Eard !u ulu!i /inţii %ierăstrăului.

; altă temă pentru e+empli%i!are5 @;valul@.

8/18/2019 58875187 Lucrare Licenta (1)


Conturul 0alonului Ho0iţe de struguri 2alete de tenis.

Metoda e+er!iţiului se poate apli!a !u su!!es 'n !adrul a!tivităţilor matemati!e pentr

'nsu&irea 'n mod !on&tient a tuturor e+er!iţiilor, pro0lemelor matemati!e, pentru %orma!onsolidarea repre$entărilor matemati!e si apli!area imediată 'n pra!ti!a a!tivităţilor din gradin%amilie.

Folosirea udi!ioasă 'n !adrul a!tivităţilor a metodei e+er!iţiului !ontri0uie la de$voltag ndirii, a independenţei 'n a!tiune, 'n mi&!ări. n a!ela&i timp, se stimulea$ă a!tivităţi !reatoa!reea$ă !ondiţii pentru de$voltarea aptitudinilor !opiilor, %ie!are e+ers nd mai mult 'n dire!!are i pla!e.

5 2 6etode )oderneCa metode moderne se apli!ă 'n pra!ti!ăalgorit)i%area, )odelarea, proble)ati%area,

'nv(!area prin descoperire şi tratarea di eren!iat(6odelarea 'n ştiin!( şi tehnic(. 2rin model se inţelege un sistem mai simplu, ela0orat !a

un 'nlo!uitor a unui sistem mai !omple+ ( originalul) &i !are, pe 0a$a analogiei lui !u sistemul ori

serve&te !a mi lo! de a studia indire!t proprietăţile &i trans%ormările posi0ile ale sistemului orig/e!i, prin modelare se 'nţelege metoda de a !er!eta o0ie!te &i %enomene din natură &i so!

!u a utorul modelelor. Modelarea presupune, !a metodă de predare, %olosirea modelelor 'n a!tivităţilor de predare 'nvăţare, prin!ipala %un!tie av nd o !ea demonstrativă &i !ognitivă. Mde %apt, ilustrea$ă o0ie!tul original prin %elul !um este !on!eput, !on%e!ţionat, pre$entat !opiio0servaţie, pentru a i des!operi !ara!teristi!ile su0 aspe!tele esenţiale, !onduse de edu!atoare intuiţia !opilului. Modelarea '&i are e%e!tul 'n !adrul a!tivităţilor de e+er!itii gra%i!e, desen, papre!ia 'n spe!ial proporţia dintre o0ie!te, av nd un pun!t de reper sta0ilit de edu!atoare (mode!on%e!ţii et!.).

Proble)ati%area a!eastă metodă presupune !rearea unor situaţii pro0lemati!e, !arantrenea$ă &i o%eră !opiilor posi0ilitatea de a surprinde di%erenţe, relaţii dintre o0ie%enomenele realităţii, 'ntre !uno&tiinţele anterioare &i noile !uno&tinţe, prin soluţii pe !are eiela0orea$ă su0 indrumarea edu!atoarei. Ceea !e !ara!teri$ea$ă pro0lemati$area este !rearea unor si!on%li!tuale, pro0lemati!e 'n g ndirea !opilului. !este situaţii apar atun!i ! nd !opilul o0serv

8/18/2019 58875187 Lucrare Licenta (1)


de$a!ord 'ntre anumite !uno&tinţe &i pro0lema !are se !ere a %' re$olvată, indi%erent de !atea!tivitate (a!tivităti matemati!e, !unoa&terea mediului), ! nd este pus 'n situaţia de a alege!uno&tinţele sale numai pe !ele !are 1 a ută să re$olve o pro0lemă dată sau ! nd e+istă !ontradi!modul de re$olvare teoreti!ă &i !el de re$olvare pra!ti!ă a unei pro0leme.

n !adrul a!tivităţilor de de$voltare a vor0irii, pro0lemati$area se poate apli!a 'n !a o!urilor dida!ti!e orale, e+emplu5 @Ehi!e&te !e am găsit@. *du!atoarea %ormulea$ă i propo$iţii !u nonsens, iar !opiilor le revine sar!ina de a repeta si !ore!ta e+primarea &i seade!vat al !uvintelor 'n propo$iţie.

7lgorit)i%area este metoda !are se 0a$ea$ă pe !u!eririle psihologi!e privitoare loperativitatea g ndirii. 4n algoritm este un pro!edeu, o regulă 0ine determinată de a re$ol pro0lemă tipi!ă. /a!ă algoritmul este urmat !ore!t, după un anumit număr de operaţii, se va găsimod !ert soluţia pro0lemei. e pune 'ntre0area da!ă putem transpune &i 'n 'nvăţăm ntul pre&a!eastă metodă. *+er!iţiile de %ormare de grupe de o0ie!te după un anumit !riteriu, de %orm pere!hi, de aran are 'n &ir !res!ător si des!res!ător a grupelor de o0ie!te sunt de %apt niste algor!are !opiii i au 'nsu&it 'n mod !on&tient. *ste important !a 'n %ormarea algoritmilor să se respe!momente esenţiale5 %i+area lor &i apli!area repetată. *du!atoarea tre0uie să apre!ie$e ust %algoritmilor, să elimine pro0lemele stereotipe, me!ani!e, !are nu !ondu! la de$voltarea g ndir!reativităţii.

>nva!area prin descoperire. 2entru !a 'n pro!esul de 'nvăţăm nt !opilul să devină ! t ma

a!tiv &i mun!a să &i imprime un !ara!ter !reator, edu!atoarea !aută permanent noi meto pro!edee !are să vină 'n spri inul său prin des!operirea noului. 4na din a!este metode e%i!ien!reative este @ 'nvăţarea prin des!operire @. !eastă metodă o%eră !uno&tinţe dura0ile, solide prim plan de$voltarea g ndirii, !reativitatea &i nu memori$area, o0ligă !opilul să nu se mulţumea!e i se spune, !i să ai0ă g ndire !riti!ă, o0ie!tivă, dis!iplinată &i !ere un volum de o0servaţii, anaapre!ieri, tre!erea de la anali$ă la sinte$ă, de la !on!ret la a0stra!t, de$voltă perseverenta, vomodelea$ă aptitudinile de investigaţie. !eastă metodă se apli!ă ţin nd !ont de nivelul de$vol psiho%i$i!e &i intele!tuale ale !opiilor, alt%el du!e la e&e! sau nea!!esi0ilitate, sau la !on%u$ii.

n !adrul a!tivităţilor de !unoa&tere a mediului, !opiii pot des!operi prin e+perienţe e%e'mpreună !u edu!atoarea5 'nsăm nţarea gr ului, !re&terea lui !u toate etapele de$voltării, p!oa!erea 0o0ului de gr u &i apoi anali$a a!estuia pe 0a$a o0servaţiei &i demonstraţiei. na!tivităţiilor de de$voltare a vor0irii, !opiii des!operă alte modalităti sau !ara!teristi!i !e i se pot atriunui persona sau o0ie!t 'n dis!uţie, des!operiri reali$ate de ei &i !onduse !u mult ta!t de edu!at prin e%e!tul s!ontat.

8/18/2019 58875187 Lucrare Licenta (1)


2rintre metodele moderne apli!ate !opiilor amintes!56etoda acvariului este o tehni!ă !e evaluea$ă !omportamentul pre&!olarului 'n timunei a!tivităţi de 'nvăţare organi$ată in grup pre!um &i evaluarea !omportament'ntregului grup.

;0ie!tivul a!estei metode este re$olvarea !reativă a unei sar!ini de 'nvăţare &i evalua!omportamentelor individuale &i de grup.0ehnica bla%onului propune !ompletarea !ompartimentelor unei s!heme !u desene etoane, !uvinte sau propo$iţii !are pre$intă sinte$a unui aspe!t real.

;0ie!tive5 identi%i!area !ara!teristi!ilor unei teme su0 %ormă sim0oli!ă sau s!risăreali$area unei sar!ini !omune 'ntr un timp dat, 'ntr o atmos%eră rela+antă &i !ooper

Cvintetul este o metodă de re%le!ţie !e !onstă 'n !rearea a !in!i versuri respe!t nd !ireguli 'n s!opul de a sinteti$a !onţinutul unei teme a0ordate. *ste tehni!a prin !are se re$umă &i sinteti$ea$ă !uno&tinţe , in%ormaţii, sentsi !onvingeri.Cvintetul este o poe$ie !u A versuri.;0ie!tive urmărite5

să sinteti$e$e !uno&tinţele &i in%ormaţiile despre un su0ie!t sa e+prime g nduri , idei, sentimente personale asupra su0ie!tului prin interm

!uv ntului.

+otus este o modalitate intera!tivă de lu!ru 'n grup !are o%eră posi0ilitatea sta0ilirrelaţii 'ntre noţiuni pe 0a$a unei teme prin!ipale din !are derivă alte opt teme.;0ie!tive5 stimularea inteligenţelor multiple &i a potenţialului !reativ 'n a!tiviindividuale &i de grup pe teme din domenii di%erite.Pira)ida şi dia)antul au !a o0ie!tiv de$voltarea !apa!ităţii de a >sinteti$a" prin!ipale pro0leme, in%ormaţii, idei ale unei teme date sau unui te+t literar.

+!

Capitolul 55 6etode didactice 'n activit(!ile cu scop de educarea li)bajului 55 4 6etode speci ice olosite 'n cadrul activit(!ilor liber-creative din gr(dini!(

n lu!rarea mea m am oprit 'n prin!ipal la a!tivităţile li0er !reative &i la unele as privind de$voltarea lim0a ului. /intre metodele pre$entate 'n !adrul a!tivitatilor li0er !reative, !eleutili$ate sunt5 e+pli!aţia, !onversaţia, e+er!iţiul.

8/18/2019 58875187 Lucrare Licenta (1)


!tivitatea dida!ti!ă de dimineată se des%asoară 'n %un!ţie de !entrele de interes produ!adrul a!tivităţii@ %rontale diri ate @ !u @ tema @ si @ su0tema @ pre!i$ată la 'n!epsăptăm ni.

Ca pun!te pre!ise de reper 'n sta0ilirea o0ie!tivelor spre reali$are

2rograma a!tivitaţii instru!tiv edu!ative 'n Erădiniţa de Copii propune reali$area a!estora se!toare5e!tor @&tiintă@e!tor @Constru!ţii@e!tor @ o!uri !u rol@o!uri de masăe!tor @Hi0liote!ă@e!tor @ rtă@

!este se!toare !onstituie di%erite tipuri de o!uri, tin nd seama de o0ie!tivele spe!%ie!ărui se!tor al !entrului de interes (teme, su0teme 'n dis!uţie, 'n o0servaţie), ! t &i 'n domdin !are se inspiră a!estea.

;rgani$area si des%ă&urarea o!urilor la li0era alegere (a!tivitatea dida!ti!ă de dimineat poate %i e%i!ientă da!ă nu se ţine seama de metodologia de lu!ru &i pregătirea lor pe 0a$a uneo0ie!tive !on!ret a0ordate.

n organi$area si 'ndrumarea a!estora se va ţine seama de ne!esitatea 'ndrumării a!tivit

la alegere52rin!ipiul organi$ării &i 'ndrumării la alegere5

prin!ipiul li0erei opţiuni prin!ipiul ierarhi$ării o0ie!tivelor operaţionale prin!ipiul 'ndrumării sistemati!e prin!ipiul a!tivi$ării.

Preg(tirea activit(!ii la alegere& 2regătirea !adrului spe!i%i! la alegere.

9biectivele activit(!ii la alegere& ;0ie!tive generale ;0ie!tive spe!iale ( parti!ulare) ;0ie!tive generale &i spe!i%i!e.

Con!inutul activit(!ii la alegere&a. Cara!terul de largă des!hidere a programei a!tivitătii la alegere

8/18/2019 58875187 Lucrare Licenta (1)


0. Conţinutul a!tivitătii la alegere pe grupe de v rsta.o!uri sim0oli!e, o! !u reguli, o!upaţii individuale &i !u grupuri mi!i de !opii.

9rgani%area si 'ndru)area jocurilor evaluate&a. o!uri de !reatie !u su0ie!te din viata !otidiană

0. o!uri !u su0ie!te din 0asme si pove&ti ( o!urile dramati$ării)!. o!uri !u reguli ( o!uri simple) d. o!uri distra!tive, o!uri ha$lii, o!uri de atentie, o!uri de perspi!a!itate,

de e+presie a%e!tivă.:e eriri speciale ale obiectivelor şi con!inutul jocurilor la libera alegere

9biective generale*+tinderea s%erei de !uprindere a !onţinutului a!tivităţii la alegere pe 0a$a repre$entă

a!umulate despre realitatea 'n!on urătoare, prin !onta!tul divers, nemi lo!it sau prin e+er!isistemati!ă &i !ontinuă a in%luenţelor instru!tiv edu!ative.

2ra!ti!a susţinută a o!urilor sim0oli!e prin a0ordarea !reativă a unei temati!i variate &ireprodu!erea sim0oli!ă a a!ţiunilor &i a relaţiilor so!iale tot mai !omple+e, asimilate 'n pro!!unoa&terii.

timularea aptitudinilor de !ola0orare originală a o!urilor sim0oli!e !u su0ie!te din v!otidiană &i !u su0ie!te din pove&ti &i 0asme !unos!ute &i de organi$area pra!ti!ă a a!estora 'n !reării atmos%erei de o!, al reparti$ării rolurilor, al interpretării a!estora ! t mai veridi! &i 'n

des%ă&urării a!ţiunilor 'n toată !omple+itatea lor.Formarea !apa!ităţilor !opiilor de a pra!ti!a 'n mod independent sau su0 !ondu!erea lideril

%ormali a o!urilor !u reguli !e pot %i introduse 'n repertoriul ludi! !u u&urinţă./e$voltarea !apa!ităţiilor intele!tuale, morale, esteti!e &i %i$i!e prin antrenarea !opiilo

variate a!tivităţi optionale su0 %orma o!ului sim0oli! &i a o!ului !u reguli &i 'n spiritul o!!re&terea ponderii o!upaţiilor ludi!e !u %inalităţi pra!ti!e. /e$voltarea prin o! &i e+er!iţii a g ndirii &i imaginaţiei !reatoare, a !apa!ităţii de a e'n a!ţiunea de o! operaţii simple de anali$ă, sinte$ă, !omparaţie, generali$are &i a0stra!t!on!reti$are, 'n perspe!tiva %amiliari$ării !opiilor !u a!tivităţi de tip &!olar.

Dalori%i!area tuturor a!tivităţilor la alegere 'n s!opul 'm0ogăţirii &i ad n!irii !unoa&al 'nsu&irii lim0ii materne, al intensi%i!ării, !omuni!ării &i auto!omuni!ării, ! t &i 'n slărgirii relaţiilor de !ooperare, !a premisă a reali$ării lor.4. "#e)pli ic(ri de jocuri de di erite tipuri&a ocuri si)bolice&

8/18/2019 58875187 Lucrare Licenta (1)


@/e a mămi!ile@@/e a %amilia@@/e a &antierul de !onstru!ţii@et!.b ocuri de construc!ie&

@Casa 0uni!ilor@@Erădiniţa noastră@@Cartierul nostru@@ atul nostru@.

c ocuri cu subiecte din povesti şi bas)e&o!ul dramati$ării

@/e a s!u%iţa ro&ie@@/e a !apra !u trei ie$i@@/e a punguţa !u doi 0ani@

/ramati$ări@ notimpurile@@ area 'n 0u!ate@@Iedul !u trei !apre@@Ereierele &i %urni!a et!. 2 ocuri de )işcare

@Gupul si v nătorul@@? nduni!a '&i !aută !ui0ul@@E &tele si vulpea@@Hros!uţele sar 'n la!@

ocuri sportive şi distractive@Mingea la !ăpitan@@;!he&te ţinta@@/e a !aii &i !ălăreţii@@2rindem %luturi@@ tinge !lopoţelul@@ e dăm 'n leagăn@? ocuri de circula!ie rutier(@ tenţie la sema%or@@ top ro&u, tre!i pe verde@

8/18/2019 58875187 Lucrare Licenta (1)


@/e a poliţi&tii@@ ocuri sen%oriale@ a!uleţul %erme!at@@Ehi!i !e %ormă are@

@ pune !um este@@Ehi!i din !e este %ă!ut@ocuri pentru de%voltarea sensibilita!ii vi%uale

@Ehi!i !e !uloare se potrive&te@@ &ea$ă la !uloarea potrivită@@ rată mi !uloarea pe !are să ţi o spun@@Cine are a!eea&i !uloare@

ocuri pentru de%voltarea sensibilit(!ii auditive@/es!hide ure!hea 0ine@@Ehi!i !ine te a strigat @@Ehi!i !ine este la tele%on@

ocuri pentru de%voltarea sensibilit(!ii gustativ-ol active@Ehi!i !e ai gustat @@Ce a !umpărat mama de la piaţă @@Ce %loare am mirosit@

@ pune !e gust are @A ocuri intelectualea ocuri de sti)ulare a co)unic(rii orale@2oveste&te !e ai visat@@2oveste&te !um ţi ai petre!ut va!anţa@b ocuri de e#ersare a pronun!iei corecte@ pune la %el !a mine@@ ă %a!em !a &arpele@@ e aude sirena@@C nte!ul greiera&ului@@Co!o&ul &i găina@@Huni!a toar!e@c ocuri de aten!ie şi de orientare spa!ial(

8/18/2019 58875187 Lucrare Licenta (1)


@Ehi!i !e u!ărie am as!uns@@Ease&te lo!ul potrivit@@4nde am a&e$at păpu&a@@ &ea$ă ursuleţul unde iţi spun@

@ pune mi ve!inii tăi@d ocuri de reali%are a abstracti%(rii şi generali%(rii@Cum se numes! toate a!estea la un lo!@@Cine poate %a!e mai multe grupe@@Ehi!i la !e !uv nt m am g ndit@@ lege imaginile@e ocuri pentru de%voltarea perspicacit(!ii@Ease&te drumul lui Erivei spre !us!ă@@Care masină a unge mai repede la tine @@*ste !eva gre&it 'n ta0lou @@Ce se potrive&te @@4nde este mai multă apă @

ocuri pentru de%voltarea i)agina!iei@ pune mai departe@@Jai să %a!em o poveste@

@Ce s a 'nt mplat mai departe @g ocuri pentru de%voltarea proceselor de inhibi!ie voluntar( şi a autocontrolului@ o!ul mut@@ us os@@B0oară $0oară@@/e a visul@et!.

ocuri logico-)ate)atice@ &ea$a la !asuţa potrivită@@Kantierul de !onstru!ţii@@:renul !u o di%erenţa@@Ce piesă lipse&te @

ocuri de cunoaşterea )ediului 'nconjur(tor@C nd se 'nt mplă @@ ă %a!em un ta0lou de iarnă@

8/18/2019 58875187 Lucrare Licenta (1)


@/upa mine !ine vine @ocuri de )işcare cu te#t şi c*nt

@4rsuleţuldoarme@@Ganţul@

@/ansulro$elor@@Laranul e pe ! mp@ocuri pentru 'nsuşirea de co)portare )orale

@ ă săr0ătorim $iua !olegilor@@Ga teatru@@ vem oaspeţi la masă@

/e&i a!tivităţile sunt li0er !reative, !opiii se mani%estă li0er, totu&i, edu!atoarea %oloserie de metode spe!i%i!e. !estea sunt e+pli!aţia, demonstraţia, !onversaţia &i e+er!iţiul.

o!urile propriu $ise, o!upaţiile ludi!e si e+er!iţiile o!, udi!ios %olosite &i la a!eastă etapa !onsa!rată o!ului !a %ormă de a!tivitate instru!tiv edu!ativă, tre0uie să se remar!e su0 as!on!eperii prin riguro$itate stiinti%i!o metodi!ă, iar su0 aspe!tul %inalităţii pra!ti!e prin me%i!ienţă %ormativă. Ga toate grupele, o!urile !opiilor nu tre0uie sa %ie privite !a o simplă oaa!tivitate g ndită, proie!tată mental udi!ios, 'ndrumată di%erenţial 'n %un!ţie de o0ie!tivele sta0natura a!tivităţilor &i de individuali$area a!estora.

pli!area noii programe, !u !omentarea 'ntregii a!tivităţi instru!tiv edu!ative pe @!en

de interes@, !ontri0uie la moderni$area &i restru!turarea 'ntregii a!tivităţi edu!aţionale.!tivitatea dida!ti!ă de dimineaţă se des%a&oară pe se!toare, are drept arii de stim

!on!entrate pe urmatoarele domenii5 &tiintă, artă, !onstru!ţie, o!uri !u rol, o! de masă, 0i0l!este arii de stimulare !on!entrea$ă des%asurarea o!ului la li0era alegere, pe un su0ie!t prest

dar o%eră largi posi0ilităţi de mani%estare li0eră a !opilului, to!mai prin varietatea de organdes%ăsurare a a!estuia.

2rin redu!erea numărului de a!tivităti %rontale diri ate 'n %ormarea ariilor de stimulare, s!opiilor largi posi0ilităţi de a!hi$iţii de !uno&tinţe, deprinderi de mun!ă intele!tuală, pra!ti!ă, !%ormarea a0ilităţilor &i a !omportamentelor după posi0ilitatea de a!ţiune a %ie!ărui !opil.

/a!ă sunt riguros organi$ate, vor o%eri %ie!ărui !opil teren, !adru de mani%estare%avora0il, iar printr o atenţie &i orientare !u ta!t edu!ativ, %ie!are !opil va %i adus la nivelul de dnormală a unui !opil de A 7 ani.

8/18/2019 58875187 Lucrare Licenta (1)


; importanţă deose0ită 'n des%ăsurarea a!estor a!tivităţi, arii de stimulare, are organi$area a spaţiului grupei pe !entre de interes (arii de stimulare), !are de%inite si 0ine e!hipate, pun in msensi0ilitatea &i a!tivitatea !opilului.

n organi$area ariilor de stimulare este ne!esar să se ţina seama de $ona de des%ă&urar

!ree$e spaţiu su%i!ient, 'n spe!ial pentru aria @0i0liote!ă@ sau a @ o!ului de masă@. materialului se porneste de la e+perienţa de viată &i lim0a a !opiilor, u!ăriile tre0!orespundă nu numai posi0ilităţilor de antrenare 'n di%erite tipuri de o!, dar &i a v rstelor &i de de$voltare psihi!ă a !opiilor

2rin manipularea u!ăriilor, materialul !u !are !opilul emite ude!ăţi, de!i$ii, !ompardeose0e&te, 'nvată să as!ulte &i să se !on!entre$e. *le asigură tre!erea de la viaţa instru!tivă, ego!enla des!hiderea spre lumea so!ială, de a &tii uneori să uite de sine pentru a 'nţelege &i a se a uta re!i

2rin %olosirea, 'n !adrul ariilor de stimulare, a unui material variat &i ade!vat, antrenarea tuturor !opiilor unui grup, grupe, se evită 'nsu&irea me!ani!ă de !uno&tinţe, iar !oeste mai a!tiv &i 'nvată din plă!erea de a se u!a. /es%ă&urarea o!urilor pe arii de stimulare astr nsă legatură 'ntre !eea !e se lu!rea$ă pe mi!rogrupuri &i 'n !omun, pentru a o%eri !opiluadaptare individuală &i so!ială, pentru a %a!e legatura !u 'nvăţarea de tip &!olar.

m0inarea a!tivitaţilor pe mi!rogrupuri !u a!tivitatea !omună o%eră !ondiţii de reali$ao0ie!tivelor pe !are a!tivitatea individuali$ată nu le poate reali$a total.*du!atoarea va apre!ia modul de des%ă&urare li0eră diri ată sau semidiri ată.

!este stru!turi de a!tivităţi promovea$ă o!ul !a a!tivitate %undamentală &i asigură5 a!!esul li0er &i dire!t la u!ării, materiale, truse, unelte %ormarea unor deprinderi de !onduită ale !opiilor 'n timpul o!ului, unor deprinderi de a

singuri u!ăriile sau alte materiale &i de a le rea&e$a 'n ordine la lo!ul lor. %ormarea deprinderilor de !omuni!are 'n mod li0er 'ntre ei, %ără să strige sau să se p$gomote, $gomote de !ooperare !u partenerii de o!, de a &i distri0ui &i asuma roluri ast%el 'n!să ai0ă a!!es la interpretare.

*du!atoarei i se o%eră o!a$ia de a !onstata pri!eperile &i deprinderile %ormate, prela!unele a!estora, av nd posi0ilitatea să se de%ineas!ă elementele spe!i%i!e prin !are tre0intervină 'n 'ndrumările individuale ne!esare.

legerea ariilor de stimulare se %a!e 'n %un!ţie de o0ie!tivele pe !are dorim să le real!opilul (a !entrului de interes, tema, su0tema !are preo!upă săptam nal edu!atoarea gre&alonate pe !in!i $ile lu!ratoare a săptam nii.

8/18/2019 58875187 Lucrare Licenta (1)


/es%ă&urarea ariilor de stimulare !um ar %i5 ria o!ului !u rol, ria o!ului de mas 0i0liote!ă, ria &tiinţă, !ondu!e la %ormarea repre$entării !opiilor su0 aspe!tele esenţial!unoa&terii o0ie!telor, animalelor, plantelor, anotimpurilor, v rstelor.

:oate a!estea sunt !a o !ompletare a !uno&tinţelor a!umulate 'n !adrul a!tivităţii %ron

diri ate, a des!operirii unor valenţe proprii a su0ie!ţilor, a %olosirii unei game variate de materinatură sau !on%e!ţionate de !opii, răspun$ nd tuturor !entrelor &i !ondu! nd !opilul sp personalitate multilaterală, !uno&tinţe, deprinderi !are se %ormea$ă, !onsolidea$ă &i veri%i!ămod edu!atia.

C7P 55 2 :olul )etodelor didactice in de%voltarea li)bajului si preg(tirea pentru şcoal( 2rin natura ei, lim0a este un sistem de semne organi$ate riguros si determinate de s!suprem al !omuni!arii umane. /in a!est unghi, la o anali$ă atentă, devine vi$i0ilă organi$amaterialului de !onstru!ţie, %ie la nivelul enunţului, %ie la !el al unităţii de !omuni!are. Copideprinde !u a!este !ara!teristi!i intuitive, la v rsta ! nd i se %ormea$ă primele a0ilităţi de !omun

!estea &i le va per%e!ţiona &i !on&tienti$a odată !u regimul &!olar !are utili$ea$ă metalingvisti!ă &i prin a!easta tradu!em 'n lim0a dida!ti! o realitate instrumentală a0stra!tă.

nvaţarea se 'ntemeia$ă, de!i, pe a!hi$iţiile spontane din anii pre&!olarităţii, %ără a redelimitare netă a a!estor două %a$e.

ean 2iaget spusese autoritar5 @:oate !onduitele !omportă un aspe!t 'nnăs!ut &i do0 ndit, dar nu se &tie unde se a%lă %rontiera dintre ele@ este %ires! să %ie a&a, pena!hi$iţie se !lăde&te pe un sistem de !uno&tinţe &i deprinderi sedimentat de a &i nu pe un ter

*ste !unos!ut %aptul !ă %ormarea !apa!ităţilor operaţionale &i %un!ţionale repre$ pro0lemă importantă 'n !adrul %ormării intele!tuale. Fun!ţiile mintale apar &i se maturi$ea$ă di%a!eea 'nvăţarea lim0a ului &i a anumitor %orme de raţionament sunt posi0ile numai atun!i ! n%un!ţii au atins un anumit grad de de$voltare &i maturi$are.

nsu&irea lim0ii materne repre$intă un element esenţial pentru asimilarea de !uno&tinţe,%ormarea deprinderilor &i pri!eperilor. Fără lim0a nu este posi0ilă g ndirea &i 'nvăţarea. Eri'nsu&irea &i %olosirea !ore!tă a lim0ii se !orelea$ă !u preo!uparea pentru depistarea &i !ertul0urărilor de vor0ire.

n gradiniţă, 'nvaţarea orală a lim0ii !onstituie un instrument indispensa0il pentru 'nvăţ!ititului &i s!risului. Gim0a de @ne'nlo!uit !u alta@ (Eeorge ion) este un %agure de miere %

8/18/2019 58875187 Lucrare Licenta (1)


ra$e de su%let &i @!urge prin vea! pentru a a unge 'n viers o nuantă de graiuri &i !uminţrghe$i).

Cer!etările psihologi!e au arătat, iar e+perienţa mun!ii dida!ti!e din grădiniţă !on%irmăde$voltarea vor0irii !opiilor, a lim0a ului, 'n spe!ial, are lo! su0 in%luenţa mediului &i a edu!aţie

lu!ru se reali$ea$ă !u e%'!ienţă optimă 'n !adrul 'ntregului program din gradiniţă, 'n pro!esul rela!opil !opil &i !opil edu!atoare, pe 0a$a e+perienţei !ognitive !ăpătate.Copilul vine 'n grădiniţă !u anume !ompetentă lingvisti!ă, garanţia integrării so!iale

!ondiţie a do0 ndirii per%ormanţei lingvisti!e.?espe!t nd o0ie!tivele su0 aspe!t %oneti!, su0 aspe!t le+i!al, su0 aspe!t al stru!tu

gramati!ale, al !omuni!ării orale, al e+presivităţii vor0irii, &i totodată parti!ularităţile psihologi!lim0a ului !u !eea !e este !ara!teristi! 'n a!est sens, a!estea se materiali$ea$ă, se reali$ea$ă.

nsusirea lim0ii materne se reali$ea$ă prin respe!tarea unor reguli (%oneti!e, le+mor%ologi!e &i sinta!ti!e). Fun!ţia esenţială a lim0a ului este !omuni!area, !u !ele două aslim0a interior, lim0a e+terior. 'n perioada pre&!olarităţii !opilul 'nvaţă lim0a ul prin !are '&i dorinţele, nevoile, g ndirile, emoţiile, intenţiile sale. Ga v rsta pre&!olară, lim0a ul !apătă noi v permite !opilului să reali$e$e relaţii !omple+e !u adulţii &i !u !eilalti !opii, să &i organi$e$e a!t psihi!ă, să si e+prime ideile &i stările ulterioare, dar &i să 'nţeleagă &i să a!umule$e in%orma

2rin intermediul lim0a ului, !opilul i&i de$voltă propria i e+perienţă &i mai !u seamă 'nve+perienţele altora. Cu a utorul lim0a ului se %ormea$ă &i se organi$ea$ă sisteme 'n !are sunt

!uno&tinţele, !eea !e !ontri0uie la sistemati$area &i la !ompli!area !ondiţiilor interioare de %or personalităţii.

Intervenţia adultului asupra de$voltării vor0irii !opilului se %a!e %ie prin !analele ver0a prin !ele o!upaţionale, 'n spe!ial prin !ele de organi$are a o!ului, e+ersării sau e+e!utării usar!ini.

n pro!esul !omuni!ării !u adultul, !opilul %olose&te a!ela&i lim0a , dar este original du!um g nde&te. n pro!esul instru!tiv edu!ativ, prin intermediul lim0a ului se reali$ea$ă trans!uno&tinţelor !u noi repre$entări, lim0a ul este mi lo! de !omuni!are, mi lo! de !unoa&tere.

2rin intermediul lim0a ului, edu!atoarea %a!e !unos!ut !opiilor denumirea lu!rur%enomenelor, a legăturilor !au$ale dintre a!estea. *du!atoarea reali$ea$ă prin !omuni!are!opilul stimularea pro!eselor psihi!e, a g ndirii !u pro!esele ei (anali$ă, sinte$ă, !omparatie eIntera!tiunea !ognitivă ver0ali$ată a edu!atoarei !u !opilul va %i !u adevarat %ormativă, numai da!eastă relatie !opilului 'i va %i satis%ă!ută !urio$itatea &i da!ă va gasi răspuns la @ne!unos!ute@ ale realitătii !u !are vine 'n !onta!t.

8/18/2019 58875187 Lucrare Licenta (1)


n pro!esul !omuni!ării !opilul '&i %ormea$ă &i de$voltă viaţa a%e!tivă, !u a utorul !uvedu!atoarea !ontri0uie la edu!atia esteti!ă de$volt ndu i %rumosul din natură, viaţă, so!ietate.

n !adrul a!tivităţilor %rontale diri ate se vor sele!ta teme !are să !ondu!ă %amiliar!opilului !u de$voltarea vor0irii su0 toate aspe!tele sus amintite, pentru integrarea ! t mai e%i

'n a!tivitatea s!olară.2entru a re$olva sar!ina prin!ipală, a!eea de a pregăti pre&!olarul pentru integrarea a!tiv pro!esul instru!tiv din &!oală, se 'n!ear!ă găsirea unor soluţii, mi loa!e &i metode e%i!iente !ontri0uie la de$voltarea vor0irii. n a!est sens, mi lo!ul !el mai e%i!ient pentru de$voltarea g ndvor0irii !opiilor este o!ul dida!ti! de de$voltare a vor0irii.

o!ul dida!ti!, !a %ormă spe!i%i!ă de 'nvătare la v rsta pres!olară, reu&e&te mai 0inori!are alt gen de a!tivitate să 'm0ine elementele instru!tive !u !ele edu!ative &i să antrene$e in!opilul 'n stimularea si e+ersarea o!ului, %ără !a el să !on&tienti$e$e a!est e%ort.

o!ul dida!ti! reu&e&te, de asemenea, să antrene$e 'n o! toţi !opiii grupei, ast%el !ă depun a!ela&i e%ort de g ndire &i e+primare. st%el, prin intermediul o!ului dida!ti!, se %a!tivea$ă vo!a0ularul !opiilor &i !ontri0uie la 'm0unatătirea pronunţiei, la %ormarea unor noi noţ

*%i!ienţa a!estor o!uri dida!ti!e depinde, 'nsă, 'n mare masură de modul 'n !are edu!atoa&tie să le sele!ţione$e, 'n raport !u situaţiile !on!rete e+istente 'n grupa pe !are o !ondu!e.

!eastă presupune o 0ună !unoastere a posi0ilităţilor %ie!ărui !opil, pre!um &i de%e!tevor0ire, ast%el !ă, 'n %un!ţie de a!este realităţi, să se a!ţione$e &i prin intermediul o!ului di

e%i!ient mi lo! de %ormare &i edu!are a !opilului.?eali$area !u su!!es a o0ie!tivelor propuse 'n !adrul o!urilor dida!ti!e s a pornit de la

stadiu apro%undat, ţin nd seama de spe!i%i!ul o!ului &i de parti!ularităţile evoluţiei intele!opiilor de v rstă pre&!olară. Ga grupa mare, o!urile dida!ti!e des%ăsurate la 'n!eputul anuluvi$ea$ă e+ersarea deprinderii de a i$ola !uvintele din propo$iţii prin o!urile5 @Ce !uvispus @, @?ăspunde repede &i 0ine@, @ o!ul !uvintelor@. e va !ontinua !u o!uri de !uvintelor 'n sila0e &i sunete.*+emplu5 @ lege etoanele@, o! !u o0ie!tive !omple+e &i 0ine determinate.

ar!ina dida!ti!ă a a!estui o! !onstă 'n re!unoa&terea &i denumirea o0ie!telor ilustra!ăror denumire este %ormată dintr o sila0ă sau e+ersarea deprinderii de a %orma propo$iţisă e+iste !uvinte monosila0i!e &i 0isila0i!e.

2e 0a$a materialului !on!ret pre$entat, !opiii denumes! a!este o0ie!te &i despart !uvintelsila0e, pre!i$ nd ! te sila0e are !uv ntul. 'n !ompli!area o!ului s au %olosit %i&e pe desenate di%erite o0ie!te &i s a !erut !opiilor să desene$e 'n dreptul %ie!ărei imagini at tea lin

8/18/2019 58875187 Lucrare Licenta (1)


sila0e are !uv ntul !orespun$ător. 2entru veri%i!area a!estor !uno&tinţe, atun!i ! nd !opiii%amiliari$aţi !u sila0a &i sunetul &i stap nes! tehni!a de separare a propo$iţiei 'n !uvinte, ssunete, se poate organi$a la grupa mare un o! dida!ti! de evaluare a !uno&tinţelor5 o!ul &tie mai 0ine @, unde se pot %olosi !a material dida!ti! etoane !u %ru!te, legume, an

%lanelogra% ilustraţie. o!ul se des%ăsoară av nd ! te un !ondu!ător. e nume&te din %ie!arun !opil pentru a alege de pe masa edu!atoarei imagini a !aror denumire 'n!epe !u un anumit sunet!are să le a&e$e pe %lanelogra%. Copiii !are aleg !ore!t &i integral etoanele &i se 'n!adrea! stigă o 0ulină pentru e!hipa lor. doua !erintă a o!ului !onstă 'n taierea !u o linie a noţiunil!ăror denumire 'n!epe !u sunetul dat.

o!ul !uprinde trei !erinte, !ea de a treia !erintă !onst nd 'n alegerea de !ătre %ie!are gru!uvintelor pre%erate (3 !uvinte) &i despărtirea lor 'n sila0e.

!est o! asigură parti!iparea a!tivă &i individuali$ată a %ie!arui !opil 'n sar!inile dat'nsu&es! semni%i!aţia !uv ntului, adi!ă notiunile !are se s!him0ă, se 'm0ogăţes! &i se pre!itreptat, pe masura a!umulării e+perienţei &i a per%e!ţionării operaţiilor g ndirii. 2re&!olarii nregulile gramati!ale, nu !unos! de%iniţii, nu stiu !e este su0stantivul, ver0ul, de!linarea, dar respa!este reguli de vor0ire, deoare!e at t prin o! ! t &i prin modelul de vor0ire !ore!tă sunt antsă le !unoas!ă, !ore!t ndu i doar atun!i ! nd gre&es!.

ntru! t la !opii se o0servă deseori %olosirea gre&ită a %ormelor de genitiv &i dativ (ei pu'ntre0ări de genul5 @ lu !ui sunt !ărţile @ sau @ lu !ine este um0rela @), pentru 'nlăturar

de%e!te se pot des%ă&ura o!uri dida!ti!e !a5 @ !ui hrană este @, @ !ui 'm0ră!ămi pun ndu i de %ie!are dată pe !opii 'n situaţia de a %olosi !ore!t desinenţele !au$ale, 'ntre0ările !orespun$ătoare a!estor !a$uri. e urmăre&te, totodată, de$voltarea atenţiei vi$ual!apa!ităţii de anali$ă.

ar!ina dida!ti!ă pentru o!ul @ !ui hrană este @ este de a %ormula un răspuns !oresp'ntre0ării &i de a re!unoa&te hrana &i animalele !are o %oloses!. o!ul presupune e+istenţ%ie!ărui !opil a unei imagini repre$ent nd un animal, imaginile repre$ent nd hrana lor a%l nmasa edu!atoarei. e !ere !opiilor să intuias!ă imaginea dată de edu!atoare &i imaginile din %aţa le+pli!ă regula. Ga 'ntre0area @ !ui hrană este @, !opilul !are are 'n %aţă repre$entarea anrespe!tiv tre0uie să raspundă, %ormul nd !ore!t propo$iţia.

*+emplu5 @Mor!ovul este hrana iepura&ului@, @Iar0a este hrana va!ii@, @ lunaveveriţei@. 2rin a!est o! se urmareste e+primarea !ore!tă a %ormelor de genitiv mas!ulin &i %numărul singular &i plural. 2ornind gradat, de la o!ul 'n !are s a sta0ilit numai a!ordul !omplenumăr &i !a$ ), !opiii !apătă deprinderea de a %olosi a!ordul gramati!al pentru toate părţile de vo

8/18/2019 58875187 Lucrare Licenta (1)


2rin o!ul dida!ti! @?ăspunde repede &i 0ine@ se urmăre&te %ormarea deprinderreali$a 'n timpul vor0irii a!ordul !ore!t 'ntre determinant &i determinat ('ntre atri0ut &i su0sta'ntre su0ie!t &i predi!at), pre!um &i pre!i$area &i a!tivi$area vo!a0ularului privind unele !uvisens !ontrar.

n partea a doua a a!estui o! se %olose&te 0anda de magneto%on, pe !are au %ost 'n propo$itii !uprin$ nd ad e!tive a!ordate !ore!t !u su0stantive, de e+emplu5 @Maria este o %ată n timp limitat, !opilul numit de edu!atoare răspunde !u a!eea&i propo$iţie, găsind 'nsă anton

ad e!tivului enunţat. !elea&i ad e!tive 'nsoţes!, 'n !ontinuare, un su0stantiv la mas!uline+emplu5 @ ndrei este un 0ăiat harni!@, @ ndrei este un 0ăiat lenes@. !est o! !ontri0de$voltarea intele!tuală a pre&!olarilor.

2entru de$voltarea !apa!ităţii de sinte$ă, se mai pot des%ă&ura diverse o!uri dida!ti!estimulea$ă !reativitatea !opiilor 'n e+primarea orală &i le 'm0ogăţe&te vo!a0ularul a!tiv. st% o!ul dida!ti! @Cite&te 'n !ărti!i!ă@ se urmăre&te %ormarea deprinderilor de a !ompune o s!urtă

o!urile dida!ti!e pentru stimularea unei vor0iri e+presive, %luente, !oerente, a!ontri0uţie deose0ită la v rsta pres!olară. !um, de$voltarea e+presivităţii lim0a ului presu!ultivarea !apa!ităţii de !omuni!are prin e+primarea repre$entărilor din e+perienţa personală, adala diverse situaţii &i la diver&i parteneri.

v nd 'n vedere !ă la de$voltarea e+presivităţii lim0a ului !ontri0uie mai mulţi %a!tori, !%i5 mimi!a, intonaţia, intensitatea vo!ii, ritmul e+punerii, se des%ă&oară !u !opiii o!uri !are să

situaţia de a utili$a toţi a!e&ti %a!tori.st%el de o!uri sunt5 @Ce &tim despre eroul 'ndrăgit @ &i @;glinda %erme!ată@

%i+ate 'n a!este o!uri sunt5 re!unoa&terea persona ului &i a pove&tii !ara!teri$area persona elor redarea unui %ragment din povestea respe!tivă.

2aralel !u organi$area &i des%ăsurarea o!urilor dida!ti!e, 'n grădiniţă un rol deose0important 'l deţin o!urile e+er!iţii, menite să !ontri0uie la optimi$area sar!inilor &i o0ie programei, la valori%i!area potenţelor intele!tuale ale !opiilor.

Importanţa o!urilor e+er!iţiu des%ăsurate 'n gradinită derivă din %aptul !ă ele au o inmare asupra de$voltarii lim0a ului at t su0 aspe!t %oneti!, le+i!al, gramati!al, ! t si e+presvor0irii.

Indi%erent de %orma de reali$are, a!tivitătile de de$voltare a vor0irii, prin spe!i%organi$are si des%ăsurare, stimulea$ă !opilul 'n mod !reativ %ormativ. 2e l ngă a!tivitătile

8/18/2019 58875187 Lucrare Licenta (1)


dida!ti!, a!tivitătile de povestire, memori$are, pove&ti !reate de !opii, povestiri !u un 'n!eput daedu!atoare &i !ontinuat de !opii, vor %a!e !opilul să dialoghe$e !u el 'nsu&i si !u real'n!on urătoare, apropiindu 1 de a!easta 'n modul !el mai %ires! &i spontan. *du!atoarei 'i sar!ina de a !ondu!e, orienta &i !ontri0ui prin @viu grai@, prin relatia edu!atoare !opil, prin

dialogată despre toate ! te sunt, la esteti!a tintei lim0a ului, a plasti!itătii lui 'n e+primare.!tivitătile de memori$are !ontri0uie la reali$area dialogului !opilului !u animale 'ndrăg%luturi, plante, persona e 'ndrăgite, a!tivităti !omune a legăturii omului !u !eea !e 'l 'n!on oară.

*le !ontri0uie la !ore!tarea e+primării gresite, dar &i la %ormarea unui ,lim0a !oe+presiv, plasti!, 'n măsura 'n !are edu!atoarea este un model, pentru !opil, de %elul !um re!i poe$ie, de modul de a 1 %a!e pe !opil să, 'nteleagă te+tele literare pre$entate &i de a %olosi potrivită &i a da te+tului %inalul ade!vat.*+emple memori$ari la grupa mare5

@?evedere@ M. *mines!u@ omnoroase păsărele@ M. *mines!u@Bdreanţă@ :. rghe$i@Caţelu&ul &!hiop@ *. Farago

Convor0irile temati!e, prin su0ie!tele a0ordate, vin să !omplete$e varietatea teme posi0ile spre reali$area 'n di%erite domenii, 'n spe!ial a !elor !ognitive de !unoa&tere a mediul@Eradiniţa noastră, 0u!uria !opiilor@

@:oamna pe strada mea@@ u ple!at păsările !ălătoare@@Ha0a iarna intră n sat@@Dine primăvara@@2le!ăm la &!oală@et!.

!este !onvor0iri o%eră dialogul larg des!his !u edu!atoarea, !u !opilul &i 'i dau posi0ilitatea !unoa&te nivelul !uno&tinţelor a!umulate &i vo!a0ularul a!tiv al !opiilor.

; !ontri0uţie importantă 'n plan apropiat o are literatura @&tiinţi%i!o %antasti!ă propune su0ie!te %oarte 'ndrăgite de !opii, persona e !u !are !opilul !omuni!ă, !are le repre$in'm0ogăţe&te %ante$ia. 2rin e+emli%i!ări !on!rete putem %a!e !opiii să 'nţeleagă !ă, 'n dtimpului, !eea !e 'n tre!ut era de domeniul %antasti!ului sau a in!redi0ilului, astă$i a!estea lu!ruri reali$a0ile, iar %ante$iile timpului nostru, prin de$voltarea tehni!ii &i a !reaţiei, a inumane, pot deveni lu!ruri reali$a0ile.

8/18/2019 58875187 Lucrare Licenta (1)


!tivităţile de memori$are, de povestire a edu!atoarei, o!uri dida!ti!e, !onvor0irile !ontri0'n mare măsură la 'm0ogăţirea vo!a0ularului, a e+ersării a!estuia 'n vederea pregătirii !opilu pentru s!oală.

Cap 555 5)portan!a )etodelor interactive de grup

ă pornim odată !u !opiii la des!i%rarea, organi$area &i apli!area metodelor na!tivitatea instru!tiv edu!ativă !are poate %i una !ooperantă, modernă, a!tivă, %le+i0ilă, a!!e plă!ută &i demo!rati!ă.

Deţi smulge !u siguranţă e+!lamaţiile !opiilor5 NCe a!tivitate %rumoasăO", NinteresantO", NCe multe am invăţatO", NC nd mai u!ăm o!ul !u steluţele ", N*u a& do 0la$on al prietenului meu", N*u o 0ulă du0lă pentru %amilia meaO", N*u o să l 'nvăţ pe P Q" et!.

2entru a a unge ai!i, nu este %oarte greu. !ţionaţi dire!t O 2ropuneţi vă un o0N !him0, mă s!him0, vă s!him0, ?*4K* CO"

evoile &i !erinţele !opiilor Na!tori" pe s!ena edu!aţională pretind das!ălilors!him0area radi!ală a modului de a0ordarea a a!tivităţii dida!ti!e.

oul, ne!unos!utul, !ăutarea de idei prin metodele intera!tive !on%eră a!tivităţii Nmdida!ti!", se !onstituie !a o Naventură a !unoa&terii", 'n !are !opilul e parti!ipant a!tiv pentruel 'nt lne&te pro0leme, situaţii !omple+e pentru mintea lui de !opil dar 'n grup, prin anade$0ateri, des!operă răspunsuri la toate 'ntre0ările, re$olvă sar!ini de 'nvăţare, se siresponsa0il &i mulţumit la %inalul le!ţiei.

!um &tim !u toţii !ă Nori!ine poate 'nvăţa de oriunde". Copiii primes! prin di%!anale, prea multe in%ormaţii pe !are nu le reţin &i ni!i nu au !apa!itatea de sele!ţie a a!estor

2rin metodele intera!tive de grup, !opiii '&i e+ersea$ă !apa!itatea de a sele!ta, !om0'nvăţa lu!ruri de !are vor avea nevoie 'n viaţa de &!olar &i de adult. *%ortul !opiilor tre0uieunul intele!tual, de e+ersare a pro!eselor psihi!e &i de !unoa&tere, de a0ordare a altor demintele!tuale interdis!iplinare de! t !ele !lasi!e, prin studiul mediului !on!ret &i prin !orelaţela0orate intera!tiv 'n !are !opiii '&i asumă responsa0ilitatea, %ormulea$ă &i veri%i!ă ela0orea$ă sinte$e 'n a!tivităţi de grup, intergrup, individual, 'n pere!hi. Ideile, soluţiile grupau 'n!ăr!ătură a%e!tivă &i originalitate, atun!i ! nd se respe!tă prin!ipiul %le+i0ilităţii.

8/18/2019 58875187 Lucrare Licenta (1)


:oate metodele intera!tive de grup ('n spe!ial 6838A, 0rainstroming, 686, &.a.stimulea$ă !reativitatea, !omuni!area, a!tivi$area tuturor !opiilor &i %ormarea de !apa!ităspiritul !riti! !onstru!tiv, independenţă 'n g ndire &i a!ţiune, găsirea unor idei !reative, 'ndră$de re$olvarea a sar!inilor de 'nvăţare.

Fiind pre$entate !a ni&te o!uri de 'nvăţare, de !ooperare, distra!tive, nu de !on!entmetodele intera!tive 'nvaţă !opiii să re$olve pro0leme !u !are se !on%runtă, să ia de!i$ii 'n grsă aplane$e !on%li!tele.

ituaţiile de 'nvăţare, re$olvate prin metode intera!tive de grup de$voltă !opiilor g nddemo!rati!ă deoare!e ei e+ersea$ă g ndirea !riti!ă &i 'nţeleg !ă atun!i ! nd anali$ea$ persona , !omportamentul unui !opil, o %aptă, o idee, un eveniment, ei !riti!ă !omportamideea, %apta &i nu !riti!ă persona ul din poveste sau !opilul, adultul. Metodele 'nvaţă !opiii!omportament 'nt lnit 'n viaţa de $i !u $i poate %i !riti!at pentru a 'nvăţa !um sa l evităm. *iargumente, găses! soluţii, dau s%aturi din !are !u toţii 'nvaţă. *ste 'nsă importantă alegmomentului din le!ţie, dintr o $i, persona ul !opil &i %apta lui, deoare!e ele repre$intă !heie 'n reu&ita apli!ării metodei &i nu tre0uie să a%e!te$e !opilul. :o!mai a!esta este pun!tual metodelor !are introdu! 'n de$0atere !omportamentele reale, !otidiene.

/upă %ie!are metodă apli!ată, se pot o0ţine per%ormanţe pe !are !opiii le per!ep &iresponsa0ili 'n re$olvarea sar!inilor de lu!ru viitoare. Copiii 'nţeleg &i o0servă !ă impli!areeste di%erită, dar 'n!ura aţi, '&i vor !ultiva dorinţa de a se impli!a 'n re$olvarea sar!inilor de

Erupul 'nţelege prin e+er!iţiu să nu &i marginali$e$e partenerii de grup, să ai0ă ră0daree+ers ndu &i toleranţa re!ipro!.

Metodele impli!ă mult ta!t din partea das!ălilor, deoare!e tre0uie sa &i adapte$e dida!ti! 'n %un!ţie de tipul de !opil timid, pesimist, agresiv, a!aparator, neră0dător pentru %igăsind gestul, mimi!a, inter e!ţia, 'ntre0area, s%atul, orientarea, lauda, reţinerea, apreentu$iasmul 'n !on!ordanţă !u situaţia &i totul va %i !a la !arte.

Metodele intera!tive de grup se pot !om0ina 'ntre ele sau !u !ele tradiţionale, !u metodin a!eea&i !ategorie, iar metodele tradiţionale nu se elimină, se moderni$ea$ă, se !om0inmodi%i!ă, se 'm0unătăţes! &i se adaptea$ă. /intre o0ie!tivele metodelor intera!tive enumerăm

Formarea sau promovarea unor !alităţi europene !e au la 0a$ă atitudini &i !ompet

demo!rati!e, sta0ilirea unor relaţii inter!ulturale !are au al 0a$ă !omuni!arensu&irea unor !uno&tinţe, a0ilităţi, !omportament de 0a$ă 'n 'nvăţarea e%i!ientă

a0ilităţi pra!ti!e 'n !ondiţii de !ooperare

8/18/2019 58875187 Lucrare Licenta (1)


/o0 ndirea primelor elemente ale mun!ii intele!tuale 'n vederea !unoa&terii realităţii

a!tivităţii viitoare de 'nvăţare &!olarăImpli!area a!tivă &i !reativă a !opiilor pentru stimularea g ndirii produ!tive, a g n

divergente, li0ertatea de e+primare a !uno&tinţelor, a g ndurilor, a %aptelor

Formarea deprinderilor !opiilor de a găsi singuri in%ormaţii, de a lu!ra 'n e!hipă, apli!a !uno&tinţele 'n di%erite situaţii de viaţă, de a !on&tienti$a stilurile de 'nvăţare ple pre%eră (adi!ă !um 'nvaţă o poe$ie, o poveste, !um reali$ea$ă un desen, o !onstret!., !el mai repede)?eali$area unor o0ie!tive interdis!iplinare, a &ti să !uleagă in%ormaţii despre o temă

a &ti să identi%i!e pro0leme di%erite, a &ti să %a!ă !one+iunin!ura area autonomiei !opilului &i promovarea 'nvăţăm ntului prin !ooperare

Fo!ali$area strategiilor pe promovarea diversităţii ideilor

Formarea unui sistem de !apa!ităţi

Formarea deprinderii de a g ndi !riti!

Comuni!area pe 0a$a unei tehnologii in%ormaţionale, moderne, intera!tive.

n urma apli!ării a!estor metode, !opiii 'nvaţă să &i 'mpărtă&eas!ă ideile, !apătă 'n!redei, devin responsa0ili pentru ideile &i a!ţiunile lor5

'nvaţă să priveas!ă !riti! mediul so!ial 'n !are trăie&te el, %iind parte integraa!estuia &i să se des!ur!e 'n situaţii reale de viaţă'nvaţă !um să 'nveţe, printr un antrenament plă!ut intera!tiv 'n grup'&i e+ersea$ă !apa!itatea de autoevaluare &i de a evalua alternative &i

de!i$ii, de a !riti!a, a testa ipote$e, a re%le!tase !omportă !u toleranţă, a%e!tivitate, sensi0ilitate, !ore!titudine !u !ei din u'nvaţă să 'nveţe !reativ, să nego!ie$e soluţiile, ideile, să re$olve o sar!ină ală

&i 'mpreună !u alţi !opiiise !omportă !u toleranţă, a%e!tivitate, sensi0ilitate, !ore!titudine !u !ei din u

'nvaţă să argumente$e, să !aute alternative, să %a!ă a%irmaţii neo0i&nuadrese$e !hiar 'ntre0ări neo0i&nuite, să &i e+prime g ndurile !reativ, sponta

r %i %rumos !a %ie!are das!ăl să %ie pentru !opiii lui N%ormator" pentru a simţi $isatis%a!ţie pe !are ţi o dă pregătirea pentru a!tivitatea !u !opiii &i mai ales plă!erea de a rea predare8'nvăţare8evaluare !reativă diversă, e%i!ientă, atra!tivă, di%erenţiată, at t pentru tindas!ăl, ! t &i pentru !opiii.

8/18/2019 58875187 Lucrare Licenta (1)


6etodologia cercet(rii

C7P509+U+ 5; . 9rgani%area cercet(rii

Cer!etarea de %aţă se in!lude 'n s%era studiilor !alitative urmărind demersul &tiinţmetodologi! al te$elor de spe!ialitate din domeniul pedagogiei pre&!olare. n %un!ţo0ie!tivele propuse urmăre&te să pună 'n evidenţă importanţa !om0inării metodelor tradiţio!u !ele moderne 'n edu!area !opiilor de v rstă pre&!olară.

5; 4 9biectivele cercetarii

1. ?elevanţa utili$ării metodelor &i pro!edeelor ade!vate 'n vederea adaptării optim pre&!olarilor la a!tivitatea &!olară

R. *videnţierea importanţei edu!aţiei timpurii 'n de$voltarea !omuni!ării ver0ale!opiii de v rstă pre&!olară

3. ?elie%area importanţei a!hi$iţionării unui vo!a0ular ade!vat v rstei, parti!ularită&i nevoilor personale ale !opiilor

. Identi%i!area gradului de in%luenţă al mediului needu!ativ asupra de$voa0ilitaţilor de !omuni!are &i de a!hi$iţionare a elementelor de lim0a la !opiluv rstă pre&!olară, utili$ nd metode dida!ti!e ade!vate.

5pote%a cercetariiPresupun c(&Implementarea unui program de a!tivităţi 'n !are se utili$ea$ă un set de metode

tehni!i tradiţionale &i moderne spe!i%i!e 'nvăţăm ntului pre&!olar determină 'm0unăsesi$a0ilă a a0ilităţilor de !omuni!are !ontri0uind la 'm0ogăţirea lim0a ului, 'n vederea adapoptime la viaţa &!olară.

8/18/2019 58875187 Lucrare Licenta (1)


5; 2 ;ariabilele cercet(rii;ariabile independente

pli!area unui program de a!hi$iţii 'n !are să se 'm0ine armonios metodele

dida!ti!e tradiţionale &i moderne 'n a!tivităţile de !omuni!are.;ariabile dependente ivelul de im0unătăţire a a0ilităţilor de !omuni!are. Eradul de mani%estare a !apa!ităţilor de adaptare la viaţa &!olară .

5; ? 6etode de cercetare utili%aten !adrul !er!etării am insistat pe %olosirea următoarelor metode5ana)ne%a, studiul

docu)entelor personale, observa!ia, )etoda testelor, e#peri)entuln !er!etare am %olosit at t metode de !ulegere a datelor ! t &i metode de prelu!

datelor pe !are le voi pre$enta su!!int 'n !ontinuare5 Observatia a avut drept s!op surprinderea unor elemente ale !omuni!ării at t '

a!tivitatile li0er alese 'n !are !opilul se mani%esta spontan &i li0er mai aproape de !eea !emai puţin !ontrolat &i !en$urat, ! t &i 'n !adrul a!tivităţilor !omune des%ă&urate !u 'ntreagde !opii su0 'ndrumarea dire!tă a edu!atoarei. /atele o0ţinute au %ost !onsemnate &i %olositales 'n anali$a de !a$.

$namneza a vi$at !ulegerea de in%ormaţii despre parinţi, evoluţia sar!inii, stareasănătate, despre !ondiţiile materiale &i so!io !ulturale ale %amiliei, despre !alitatea in%luasupra !opilului.

%tudiul documentelor personale a %ost menit să !omplete$e datele o0ţinute pri primele două metode &i să o%ere o imagine mai !ompletă asupra su0ie!ţilor investigaţi. 2estudiului do!umentelor personale ale !opiilor s au o0ţinut date despre provenienţa so!ialăa!estora, starea lor de sănătate, despre relaţiile !are e+istă 'n %amilie &i despre nivelul !ultu părinţilor.

&estul, proba psihologică . !eastă metodă am %olosit o at t 'n %a$a pre e+perime! t &i 'n %a$a e+perimentală, re$ultatele a!esteia o%erindu mi posi0ilitatea de a o0ţine io0ie!tive asupra de$voltării psihi!e &i a pregătirii !opilului pentru &!oală, din pun!t de ve%i$i!, psihi!, a%e!tiv, et!.

'xperimentul a !onstat 'n măsurarea e%e!tului produs !a urmare a introdu!erii unusau mai multor %a!tori e+perimentali = spre e+emplu utili$area metodelor spe!i%i!e %

8/18/2019 58875187 Lucrare Licenta (1)


grupe. *+perimentul se des%ăsoară %olosind mai multe tehni!i5 tehni!a grupului, pe !e+perimentea$ă, tehni!a grupelor paralele (e+perimentală &i de !ontrol), av nd a!ela&i ni!uno&tinţe, a!ela&i număr de su0ie!ţi &i %iind egale din pun!t de vedere al v rstei.

Instrumente de !er!etare utili$ate :est de evaluare iniţială :estul pentru !unoa&terea v rstei psihologi!e a lim0a ului dupa li!e /es!oeudres :est de evaluare %inală

IV. 4.Eşantionul de subiecţi n vederea urmăririi o0ie!tivelor &i a veri%i!ării ipote$ei spe!i%i!e %ormulate, am

'n !er!etare un număr de R de !opii !u v rste !uprinse 'ntre A &i 7 ani !are au %re!ventat 'n&!olar R 1 R 11 grădiniţa.

Erupa e+perimentală a !uprins un număr de 1 !opii !u v rste 'ntre A &i 7 ani, dintre %ete &i 6 0ăieţi, iar grupa de !ontrol tot un număr de 1 !opii !u v rste 'ntre A &i 7 ani

!are A %ete &i A 0aieţi. IV.5.Eşantionul de conţinut

!tivităţile li0er alese ! t &i !ele de edu!area lim0a ului au %ost adaptate unităţi'nvăţare !orespun$ătoare temei săptăm nii. pre e+emplu5 o!ul dramati$are N/e a pungdoi 0ani" dramati$ări N notimpurile", NEreierele &i %urni!a" o!uri de stimulare a !omorale5 N2oveste&te !e ai visat", N2oveste&te !um ţi ai petre!ut va!anţa" o!uri de e+ pronunţiei !ore!te5 N pune la %el !a mine", N/es!operă unde am gre&it" o!uri de reaa0stra!ti$ării &i generali$ării5 NCum se numes! toate a!estea la un lo!", NEhi!i la !e !uvam g ndit" o!uri pentru de$voltarea imaginaţiei NJai să %a!em o poveste", o!uri de ve&i !onsolidare5" Cine &tie , e ! &tigătorO", de veri%i!are a 'nsu&irii !onţinutului pove 0a0ei &i %ata mo&neagului", le!turi după imagini N sosit primăvaraO".

8/18/2019 58875187 Lucrare Licenta (1)


C7P509+U+ ; =es (şurarea e#peri)entului ; 4 "tapa constatativ( /pree#peri)ental(1 n !adrul a!estei etape am sta0ilit !adrul !er!etării, am %ormulat ipote$a &

al!ătuit e&antionul de su0ie!ţi, am ales metodele &i tehni!ile de !er!etare, am apli!at testsituaţiei e+perimentale &i a tehni!ilor de !er!etare,am 'nregistrat datele &i am sta0ilit strades%ă&urării e+perimentului..

"valuarea initialaa !onstituit pun!tul de ple!are 'n sta0ilirea strategiei dida!ti!e. 2ornind de la date

!uprinse 'n a!este evaluari s a putut %a!e o anali$a privind saltul 'nregistrat de !opii p na laapli!arii pro0elor !e au stat la 0a$a !er!etarii noastre. 0"$0 =" ";7+U7:" 5N5857+<(*valuea$a !unostintele de lim0a )0"67& :raista !u povesti

4 5te) cu raspuns scurtCompletea$a !e lipseste pentru a avea propo$itia 'ntelesN*ste vi!leana, sireata si da iama la poiata." 1p

R. 5te) cu alegere )ultipla !rie at tea liniute ! te !uvinte are propo$itia si 'n!er!uieste !i%ra !ore!ta5 1p

CAPRA MERGE DUPĂ MÂ CARE.

4 @ A

3. 5te) de asociere 4neste persona ele apartin nd a!eleiasi povesti5 Rp

8/18/2019 58875187 Lucrare Licenta (1)


@ 5te) cu alegere dualapune !e este %als si !e este adevarat 'n propo$itiile urmatoare5

NFata 0a0ei a 'ngri it !atelusa 0olnava si a ple!at mai departe". N l0a !a Bapada a a uns la !asa piti!ilor". N !u%ita ?osie a man n!at lupul." 3p

A. 5te) de co)pletare ?e!unoaste povestea si !ompletea$a ver0al !e lipseste5

N*ra limpede !a a%urisita de !otoroanta 'n!er!a s o pa!ales!a pe ............. sa se v re 'n.............pentru a o 'n!hide a!oloO... Ca!i de 'ndata !e ar %i %ost a!olo, ........ ar %i 'n!his !upsi ar %i lasat o pe 0iata mi!uta sa se............. si apoi ar %i m n!at oO umai !a.............. !o

'ti dadu numaide! t seama !e g nduri !o!ea.............si se pre%a!u !a i nat nga sine'ndem nati!a." 3p

8/18/2019 58875187 Lucrare Licenta (1)


; 2 "tapa e#peri)ental(

n !adrul a!estei etape am introdus metode &i tehni!i noi 'n a!tivităţile susţinutenivelul grupului e+perimental, am apli!at pro0e, am %ă!ut măsurători &i determinări. 2re!iam a!ţionat &i la nivelul grupului de !ontrol apli! nd a!elea&i pro0e ,dar %ără a imple programul de a!tivităţi &i o!uri dida!ti!e propus 'n lu!rarea de %aţă. !est lu!ru s a %as!opul de a !ompara ulterior 'ntre ele re$ulatele &i s!orurile o0ţinute de !opiii !uprin&i 'n două grupe.&estul de stabilire a v"rstei psihologice a limba ului

adaptat dupa li!e /es!ouedres, pro0ă !e se poate apli!a !opiilor de la R la 7 ani &este al!atuită din &apte su0pro0e, prin !are am vi$at următoarele aspe!te ale de$voltării g&i lim0a ului !opiilor5

sta0ilirea asemănărilor8deose0irilor dintre di%erite o0ie!te sau imagini ale unor o0 !ompletarea la!unelor dintr un te+t memorarea unor grupe de !i%re denumirea unor !ulori imitarea unor a!ţiuni

sta0ilirea unor !ontrarii %ără imagini ale o0ie!telor denumirea unor materiale din !are sunt !on%e!ţionate unele o0ie!te.

$ubproba nr 4&ta0ilirea asemănărilor (deose0irilor) dintre di%erite o0ie!te sau imagini ale unor o0i

6aterial&1. desenul unei !ase mari &i al unei !ase mi!iR. o !arte nouă &i una ve!he3. o minge tare &i o minge moale

. desenul unui pom 'nalt &i al unui pom s!undA. o 0u!ată de h rtie netedă &i una $grunţuroasă6. %otogra%ia unui 0atr n &i a unui t năr7. o %oaie de h rtie 'ntinsă &i una mototolită-. desenul unei linii drepte &i a uneia !ur0e9. imaginea unui !opil trist &i a unuia %eri!it

8/18/2019 58875187 Lucrare Licenta (1)


8/18/2019 58875187 Lucrare Licenta (1)


e spune !opilului5 NFii atentO ţi voi spune ni&te !i%re, iar tu le vei repeta imedle am spus".

e pre$intă %ie!are serie 'n ritm de !omandă de gimnasti!ă e opre&te pro0a la seria pe !are !opilul nu reu&e&te să o reprodu!ă de&

!itit de trei ori. 2er%ormanţa su0ie!tului este egală !u ultima serie reali$ată !ore!t. 2entru pserie prime&te !oe%i!ientul R, pentru seria a II a prime&te !oe%i!ientul 3, pentru seri prime&te !oe%i!ientul , pentru seria a ID a prime&te !oe%i!ientul A, pentru seria a D a!oe%i!ientul 6.

$ubproba nr @&/enumirea unor materiale6aterial de des (şurare& am %olosit următoarele 'ntre0ări5

1. /in !e este %a!ută !heiaR. /in !e este %a!ută masa3. /in !e este %a!ută lingurita

. /in !e sunt %a!uţi panto%iiA. /in !e sunt %a!ute %erestrele6. /in !e sunt %a!ute !asele

e !onsemnea$ă numărul de răspunsuri !ore!te.$ubproba nr A&

ta0ilirea unor !ontrarii %ără o0ie!te sau imagini ale a!estora6aterial şi des (şurare&am %olosit urmatoarele !upluri !ontrarii5

1. !ald S.(%rig sau re!e)R. us!at S.(ud sau umed)3. %rumos S.(ur t)

. neas!ultator S.(as!ultator sau !uminte)A. !urat S.(murdar)6. mare S.(mi!)7. u&or S.(greu)-. vesel .S(trist, indispus, ne%eri!it)

e notea$ă de la la - 'n %un!ţie de numărul de răspunsuri e+a!te.$ubproba nr &/enumirea a 1 !ulori

6aterial şi des (şurare&

8/18/2019 58875187 Lucrare Licenta (1)


e pre$intă !ulorile51. ro&u 6. violetR. verde 7. gri3. negru -. gal0en

. ro$ 9. maroA. al0 1 . al0astrue !ere !opilului să le denumeas!ă &i se notea$ă de la la 1 , dupa numărul e+a!t de

răspunsuri !ore!te.$ubproba nr D&Cunoa&terea sensului unor ver0e=es (şurare &a) e mimea$a următoarele a!ţiuni &i se !ere !opilului să le denumeas!ă5

1. a tu&iR. a %ri!ţiona3. a ! nta

. a arun!aA. a spăla6. a respira.

0) se mimea$ă următoarele 6 a!ţiuni, !er ndu le !opilului să le imite &i să le

denumeas!ă51. a s!rie . a se ridi!aR. a se aple!a A. a sări3. a se 0alansa 6. a 'mpinge

e !onsemnea$ă re$ultatele !are se notea$ă de la la 1R 'n %un!ţie de numărul derăspunsuri !ore!te.

; ? "tapa de control /post- e#peri)ental(1*ste etapa 'n !are am 'nregistrat re$ultatele o0ţinute de !ele două e&antioane de su0ie

grupa e+perimentală &i grupa de !ontrol, am sta0ilit di%erenţele, am prelu!rat statisti! datelam interpretat re$ultatele.

"valuarea inala:* : /* *D G4 ?* FI GT

8/18/2019 58875187 Lucrare Licenta (1)


(evaluea$ă !uno&tinţele do0 ndite 'n urma intervenţiei)Cuprinde5

54 item de !ompletare (pro0a orală) = propo$iţii simple &i de$voltate 1p52 item su0ie!tiv 1p

5? item o0ie!tiv !u alegere multiplă 1p5@ item o0ie!tiv !u alegere duală 1p5A item de aso!iere (tip pere!he) = aso!iere sonoră 1p 2un!ta ma+im A pun!te :* :C4DI :*, IG H*, 4 *:*54 5 pune mai departe (pro0a orală)

N7na are EEEEE”52 5 ?epre$intă gra%i! propo$iţia 'n !asetă

5? 5 n!er!uie&te !i%ra !are !orespunde numărului de !uvinte din propo$iţie

„Copiii )erg la gradinit(” ? A @

5@ 5 n!er!uie&te !uv ntul al!ătuit din mai multe sila0e &i repre$intă sila0ele 'n !ăsuţe C ; 2 I G E ? T / I I L T

5A Colorea$ă imaginile 'n a !aror denumire se a%lă sunetul N r "

8/18/2019 58875187 Lucrare Licenta (1)


;5 Pre%entarea şi interpretarea re%ultatelor cercet(rii 2e par!ursul programului de intervenţie am %olosit 'n !adrul a!tivităţilor de edu!alim0a ului, o!uri dida!ti!e pe arii de stimulare a a0ilităţilor de !omuni!are, !onversaţi

'm0ogătire a vo!a0ularului. ( ne+e)2rogramul s a implementat pe durata semestrului II al anului s!olar R 1 R 11susţinut un număr de 1 a!tivităţi spe!i%i!e 'n !are s au %olosit următoarele metode5 !onve+pli!aţia, e+er!iţiul, demonstraţia, e+perimentul, 0raistormingul, !omuni!area rotativă, 'nvăţare!er!, e+aminarea povestirii, turnirul 'ntre0ărilor, Gotus, metoda Hla$onului, metoda !variu!vintetul, piramida &i diamantul.

ntre evaluarea initială &i !ea %inală, 'n !adrul programului de intervenţie, pe pro0ele administrate (&estul de stabilire a v"rstei psihologice a limba ului ) 'n vederea ameliorăriidi%i!ultăţilor de !omuni!are &i a!hi$iţionării de noi a0ilităţi, am des%ă&urat o serie de a!ti o!uri dida!ti!e (ve$i e&antionul de !onţinut, !apID), utili$ nd 'n !adrul lor metode &i prospe!i%i!e nivelului de de$voltare al !opiilor (ve$i metode utili$ate, !apII), !u o %re!venţăa!tivitate pe săptăm nă timp de 1 săptăm ni.

;5 4 $trategia de veri icare şi evaluare a re%ultatelor ob!inuteModalitatea de veri%i!are si evaluare a re$ultatelor o0tinute s a reali$at prin introdu

s!orurilor 'n ta0ele si !ompararea a!estora !u valorile standard ale testelor apli!ate. au anali$r nd re$ultatele (su0 %orma de pun!ta e) si s au interpretat prin anali$a !omparativa a pro!o0tinute de !opiii din !ele doua grupuri5 e+perimental si de !ontrol. ;5 2 Pre%entarea şi interpretarea re%ultatelor:e%ultate ob!inute la testul ini!ial&Item Erupe 2un!ta 2ro!ent1 E. e+perimental 1 p 1 U

E. de !ontrol 6p 6 UR E. e+perimental 9p 9 U

E. de !ontrol Ap A U3 E. e+perimental 16p - U

E. de !ontrol -p UE. e+perimental R1p 7 UE. de !ontrol 9p 3 U

A E. e+perimental R p - UE. de !ontrol 1Rp U

8/18/2019 58875187 Lucrare Licenta (1)


8/18/2019 58875187 Lucrare Licenta (1)


3 ani ani A ani 6 ani 7 ani I Contrarii (!u o0ie!te si imagini) A 6 - 1R II. Ga!une R 3 6 -III. Ci%re 3 3 A AID. Materii 3 A 6 6 D. Contrarii (%ara o0ie!te si imagini) A 6 7 -

DI. Culori R 3 6 -DII. Der0e 6 - 9 110907+ 22 2 ?D @D AG

2rin raportarea v rstei de de$voltare a lim0a ului la v rsta !ronologi!ă se poate !onst!ă5

da!ă v rsta psihologi!ă a lim0a ului este egală !u v rsta !ronologi!ă (D.G..#D.C.) se povor0i de o de$voltare normală a !opilului

da!ă v rsta psihologi!ă a lim0a ului este mai mare de! t v rsta !ronologi!ă (D.G.WD.C poate vor0i de o de$voltare superioară a !opilului

da!ă v rsta psihologi!ă a lim0a ului este mai mi!ă de! t v rsta !ronologi!ă (D.G.WD.C poate vor0i de o de$voltare de%i!itară a !opilului.

!est test a %ost apli!at !elor R de !opii pre&!olari !u v rste !uprinse 'ntre 3 ani &i pentru a se sta0ili v rsta psihologi!ă a lim0a ului. :estul a !uprins 7 su0pro0e = !ontrarii pe de imagini &i o0ie!te, !ompletarea la!unelor 'ntr un te+t, memorarea unor serii de numdenumirea unor materiale din !are sunt %ă!ute diverse o0ie!te, denumirea unor !ulori &i nunumirea &i imitarea unor a!ţiuni.

nali$a !omparativă a re$ultatelor o0ţinute de !ele două loturi mi a permis să rdi%erenţa nivelului de de$voltare a !omuni!ării &i lim0a ului !opiilor din !ele două loturi au 0ene%i!iat de a!elea&i !ondiţii de mediu so!io !ultural &i edu!aţional.

D r sta

2ro0a 1 2ro0a R 2ro0a 3 2ro0a 2ro0a A 2ro0a 6 2ro0a 7 Dr

sta

r .!

ume

Crono

Coe%i!ie

Dr

Coe

Dr

Coe

Dr

Coe

Dr

Coe

Dr

Coe%i

8/18/2019 58875187 Lucrare Licenta (1)


r t.

logi!a

nt sta

%i!ient

sta

%i!ient

sta

%i!ient

sta

%i!ient

sta !ient

1. H.D.

D 96

7 6.A A

66

-7

7 6.A

96 4

R. /.M.

D 1R7

66

A 6.A

66

6A

-7

96 2

3. 2.C.

D -6 A A

AA

76

66

-A A @

. C.:.

6A

A A.A

3 AA

AA.A A

6 .A @

A. C.*.

-6 A

A6

AA

7 .A @

6. 2..

6A A A

AA

AA

96 A

7. 2.E.

-6 A A

66

76

A A.A

-A A A

-. I.*.

A A 7 6,A

3 33 3

-7

1 6,A @,

9. 2..

A A AA

A -7

1R7 A,3

1.

:.E.

A 6

A

A

A 3

6

6

7,

A @,AD ? A

@A 4 A

2@ A @ G @

GA @ D G A A,

A A 2

07B"+ Nr 4:e%ultatele ob!inute la testul de cunoaştere a v*rstei psihologice a li)bajuluide grupa 7 /grupul de control1 n ta0elul nr.1 sunt !uprinse re$ultatele o0ţinute la testul de !unoa&tere a v psihologi!e a lim0a ului (dupa . /es!oeudres) de grupa (grupul de !ontrol) %ormat din

!opii !u v rste !uprinse 'ntre A &i 7 ani !are sunt 'n primul an de %re!ventare a grădiniţei.Media v rstei !ronologi!e este ani iar media v rstei psihologi!e a lim0a ului es

A 2 ani. Cele mai sla0e re$ultate s au o0tinut la pro0a nr.A la !are media v rstei lim0a ului 1.3 mai mi!ă de! t media v rstei !ronologi!e &i la pro0a nr. la !are media v rstei lim0a u!u 1.R mai mi!ă de! t media v rstei !ronologi!e.

8/18/2019 58875187 Lucrare Licenta (1)


D r sta

2ro0a 1 2ro0a R 2ro0a 3 2ro0a 2ro0a A 2ro0a 6 2ro0a 7r

sta r .!rt.

ume

Cronologi!a

Coe%i!ient

Dr

sta

Coe%i!ient

Dr

sta

Coe%i!ient

Dr

sta

Coe%i!ient

Dr

sta

Coe%i!ient

D r sta

Coe%i!ient

D

r sta

Coe%i!ient

Dr

sta

2sihologi!aalim

0au

lui1 .

. 71R 7 - 7 A 7 - 7 - 7 - 7 11 7

DR D.

. 71R 7 - 7 A 7 6 7 - 7 7 6.

A1 7

3 D.D. 7

1R 7 - 7 A 7 6 6 - 7 7 6.A

11 7D

C.M. 6

11 7 7 6.A

A 7 6 7 - 7 - 7 1 6.A G

A F... 6

1 6,A

9 7 A 6 6 7 - 7 1 7 1R 7 ,G

6 M.D. 6

9 6 - 7 A 6 7 - 7 1 7 1R 7 ,

7 C.G. A

6 A 7 A,A

3 A A 3 - 7 1 6,A

A,4

- E.:. A

3 6 A A 6 7 7 6 1 7 9 6A,

9 G.M.. A

6 A 3 A 6 3 3 6 A 1 7 9 6A,3

1 :.. A

7 A,A

6 6 A A A 7 6 1 7 1R 7A,

6edia A G AD4 4

@ A AA D4

D 2 2 G G 43 D@ 2

8/18/2019 58875187 Lucrare Licenta (1)


07B"+ Nr 2:e%ultatele ob!inute la testul de cunoaştere a v*rstei psihologice de grupa B/grupul e#peri)ental1 n ta0elul nr.R sunt redate re$ultatele o0ţinute de grupa H (grupul e+perimental) %din 1 !opii !u v rste !uprinse 'ntre A 7 ani dar !are sunt 'n al doilea an de %re!ventgrădiniţei. Media v rstei !ronologi!e esteA ani iar media v rstei psihologi!e a lim0a ului este2ani Ga o singură pro0ă (nr.1) s a 'nregistrat a!eea&i medie a v rstei psihologi!e a lim0a ulmedia v rstei !ronologi!e. /in a!este re$ultate se !onstată !ă media v rstei psihologi!e a lim0a ului a grupei H

superioară v rstei !ronologi!e !u o di%erenţă de 1 an %aţă de grupa . !est lu!rdemonstrea$ă !ă mediul edu!ativ o%erit de grădiniţă !opiilor !ontri0uie la de$voltarea !omun&i lim0a ului !opiilor. 2rin par!urgerea a!tivităţilor instru!tiv edu!ative la grupa pregătitoaredouă grupuri studiate) s a a uns la o0ţinerea unor re$ultate 0une (la grupa de !ontrol) &i 0une (la grupa e+perimentală) 'n !e prive&te nivelul de$voltării psihi!e pe toate planurile.:e%ultate obtinute la testul inal&Item Erupe 2un!ta 2ro!ent1 E. e+perimental Ap 1 U

E. de !ontrol Ap 1 UR E. e+perimental Ap 1 UE. de !ontrol p - U

3 E. e+perimental Ap 1 UE. de !ontrol Ap 1 UE. e+perimental p - UE. de !ontrol p - U

A E. e+perimental Ap 1 UE. de !ontrol 3p 6 U

8/18/2019 58875187 Lucrare Licenta (1)


5nterpretarea re%ultatelor&2ro0a de evaluare %inală a avut A itemi a ! te un pun!t %ie!are.:a0elul de mai s

!ondu!e la !on!lu$ia !ă a!tion ndu se asupra su0ie!ţilor 'n mod %re!vent &i organi$at pro!esul de 'nvăţăm nt, se 'nregistrea$ă un progres vi$i0il at t la grupa e+perimentală !grupa de !ontrol !hiar da!ă intervenţia nu a %ost a!eea&i &i !ondiţiile so!io !ultura provenienţă a !opiilor di%erite.

n !adrul grupei e+perimentale, la itemi s au o0ţinut pro!ente de 1 U !ee'nseamnă un nivel ridi!at de !uno&tinţe &i a0ilităţi de !omuni!are a!umulate, la grupa de !o pro!entele sunt destul de 0une, !omparativ !u !ele 'nregistrate la testul inţial, la !opii !are%re!ventat grădiniţa 'n mod regulat dar mai s!ă$ute la !ei !are au %re!ventat sporadi!.. lu!ru denotă %aptul !ă, da!ă edu!atoarea a insistat pe a!tivităţi de edu!area alim0a ului !hiarnu a avut un program de intervenţie 0ine sta0ilit &i !opiii au %re!ventat 'n mare parte grădin

poate 'nregistra un mi! progres &i 'n !a$ul !opiilor !are provin din medii so!io !ultude%avori$ate sau !are sunt 'n primul an la gradinită .

8/18/2019 58875187 Lucrare Licenta (1)


Cunos! ndu se !ă de$voltarea lim0a ului pre&!olarului are la 0a$ă e+perienţa !oa a!estuia 'n relaţiile !u !ei din ur li s a o%erit !opiilor posi0ilităţi optime de e+primare a!est lu!ru reali$ ndu se 'n ori!e moment al $ilei, de la venirea lui 'n grădiniţă &i p na la pl

t t 'n a!tivităţile !omune organi$ate !u grupa de !opii, ! t &i 'n !ele individua!!entul s a pus pe e+primarea !opiilor pentru !a lim0a ul să %ie viu, !olorat, intonaţiae+presivă, ast%el 'n! t pre&!olarii să &i 'nsu&eas!ă raporturile gramati!ale ale lim0ii, sumor%ologi! &i sinta!ti!, %oneti! &i le+i!al.

Materialul ne!esar des%ă&urării normale a g ndirii &i lim0a ului a %ost %urni$at de povestirile edu!atoarei, de e+perienţa de viaţă a !opilului, de relaţiile sale !u !eilalţi !opii. Lin nd seama !ă tre!erea de la intuitiv la ver0al a0stra!t depinde de 0ogăţia e+periintuitiv a!tionale, de gradul de ela0orare a tipurilor superioare de a!tivitate, de modul 'n !arasigură a!hi$iţionarea de in%ormaţii, 'n a!tivităţile des%ă&urate !u !opiii s a urmărit !u

pro!esele psihi!e de !unoa&tere5 g ndirea, lim0a ul, memoria, imaginaţia, atenţia volunt;rgani$area udi!ioasă a a!tivităţii de instruire a avut !a urmare de$voltarea spirituluio0servaţie, stimularea permanentă a inteligenţei &i !reativităţii !opiilor, a independenţg ndire &i a!ţiune. /e asemenea s a pus a!!ent pe %ormarea la !opii a deprinderilor de e+p!ore!tă, stimularea vor0irii !oerente &i e+presive, prevenirea &i !ore!tarea unor de%e!te de vde pronunţie a sunetelor.

8/18/2019 58875187 Lucrare Licenta (1)


a urmărit, !um era %ires! la a!eastă v rstă, de$voltarea aparatului %ono ainsist ndu se asupra mi&!ărilor de arti!ulare !ore!tă a sunetelor (%ri!ative, vi0rante, v pre!um &i a di%tongilorai, ei, ea, au, !ore!t ndu se, 'n a!ela&i timp, tul0urările din vor0ire a un!opii. 2aralel !u a!eastă a!tivitate, a!!entul s a pus pe de$voltarea, 'm0ogăţirea %ondului prin

de !uvinte !are denumes! o0ie!te utili$ate de !opil 'n a!tivitatea !otidiană, a!ţiuni, !alităţi ao0ie!telor, noţiuni re%eritoare la !ulori, a&e$are 'n spaţiu &i timp. Gim0a ul a %ost a0orvi$iune integrată, urmărindu se at t latura re!eptivă ! t &i !ea e+presivă. /e a!eea i s a!opilului la dispo$iţie materiale spe!i%i!e, !are să se !onstituie 'ntr un mediu edu!ativ &i !ua!tiv, stimulativ5 !ărti, !aiete &i unelte de s!ris, $iare, reviste, imagini &i o!uri !u imdis!uri, dis!hete, video, !omputer et!. n toate a!tivităţile !omune &i la alegere, !opiii auantrenaţi 'n a!tul ver0ali$ării. *i au avut permanent !a model !onduita ver0ală a edu!atoareia!asă, a parinţilor &i a adulţilor din prea mă. nţelegerea !uvintelor noi &i a e+presiilor 'ns!adrul diverselor a!tivităţi s a %i+at prin a!tivi$area a!estora, !er ndu se !opiilor să le utili!onte+te noi. de$iunea pre&!olarilor la o vor0ire !ore!tă, din pun!t de vedere gramati!al, a % privită 'n relaţie !u %ormarea deprinderilor de a &i e+prima g ndurile 'ntr o !omuni!are &i !ore!tă. st%el s a avut 'n vedere, gradat, %ormarea deprinderilor de vor0ire die+primarea 'n propo$iţii simple, apoi 'n propo$iţii de$voltate, a g ndurilor, ideilor, sentimen%ormarea !ore!tă a pluralului, a!ordul predi!atului !u su0ie!tul &i al ad e!tivului !u su0stan

%olosirea !ore!tă a %le+iunii ver0ale &i a !elei nominale, !unoa&terea &i %olosirea 'n !om pronumelui de politeţe. *+presivitatea e+primării pre&!olarilor a !onstituit de asemenea, un prin!ipal o0ie!ta!tivităţilor de edu!are a lim0a ului, deprindere do0 ndită prin a!tivităţi de povestire, prin ldupă imagini, prin memori$ări sau o!uri dida!ti!e. !tivităţile li0ere ale pre&!olarilor au !reat un !limat a%e!tiv de !omuni!are ver0ală l&i !ivili$ată 'ntre !opii, au !onsolidat a!tul !omuni!ării 'n %ormele ei !ele mai variate, generadiversitatea o!urilor, a ! nte!elor, a e+er!iţiilor ritmi!e.

8/18/2019 58875187 Lucrare Licenta (1)


Conclu%iile cercet(rii/atorită im0inării armonioase a metodelor tradiţionale !u !ele moderne in a!tivităţ

de !omuni!are, am !onstatat %aptul !ă rolul lim0a ului &i al !omuni!ării este hotar tor 'n %&i de$voltarea personalităţii !opilului, 'n 'm0ogăţirea !apa!ităţii a!estuia de a intra 'n relaţi!eilalti !opii &i !u adulţii, de a intera!ţiona !u mediul, de a l !unoa&te &i de a l stape+plorări, 'n!er!ări, e+er!iţii, e+perimente, 'n des!operirea de !ătre %ie!are !opil a proidentităţi &i 'n do0 ndirea deprinderilor de a 'nvăţa, a %ost ne!esară tratarea interdis!ipli pro0lemelor. !est lu!ru %avori$ea$ă identi%i!area uni!ităţii !opilului, !ultivarea aptitudini!reative. Corelarea dintre dis!ipline a !ontri0uit &i la stimularea interesului !opilului pe!unoa&tere. /e a!est mediu edu!aţional au 0ene%i!iat !opiii din e&antionul al doilea (gre+perimentală) !are, su0 'ndrumarea !ompetentă a edu!atoarei a !ompletat sau 'nlo!uit 'n mu

8/18/2019 58875187 Lucrare Licenta (1)


!a$uri mediul %amilial !are nu 'ntotdeauna o%eră un mediu propi!e unei de$voltări norm personalităţii !opilului &i se re%le!tă 'ndeose0i 'n de$voltarea !omuni!ării &i lim0a ului. n grupa (grup de !ontrol) 'nt lnim !opii !u o de$voltare a lim0a ului pre!ară, !are 'nt mpină mari di%i!ultăţi 'n !omuni!area !u persoanele adulte to!mai din !au$a medi

%amilial 'n !are !omuni!area este lăsată pe ultimul plan. 4nii părinţi !onsideră !ă da!ă 'i o%!opilului mi loa!e materiale 'n e+!es pot su0stitui lipsa de !omuni!are &i de a%e!ţiune de !a'n!on urat a!esta. Copiii petre! %oarte mult timp 'n %aţa !al!ulatorului &i a televi$orului !e%a! pe parinţi să %ie Nmultumiţi" de interesul pe !are 'l mani%estă !opilul &i de %aptul !ă N!uminte". *ste pre%erat a!est gen de a!tivităţi pentru !ă este !omod pentru adulţi &tiind!opii 'n siguranţă 'n lo!ul a!tivităţilor a!tive 'n !are !opilul să se de$volte din pun!t de vede psihomotor. ?e$ultatele superioare ale !opiilor din grupa H (grupa e+perimentală) sunt usti%idin anali$a mediilor so!io !ulturale din !are provin !opiii. &a !um am mai amintit, din !e!opii, toţi provin din %amilii organi$ate 'n !are relaţiile sunt armonioase. ?e$ultatele mai sla0!opiilor din grupa au o usti%i!are &i 'n %aptul !ă din !ei 1 !opii numai A provin dinorgani$ate, 3 provin din %amilii aparent organi$ate 'n !are relatiile sunt tensionate si R pdintr un mediu %amilial monoparental. !este relaţii din interiorul %amiliilor !in%luentea$ă 'ntr o masură %oarte mare !omportamentul, mani%estările pre&!olarilor at t !u adulţii ! t &i 'n relaţiile !u !opiii de v rsta lor.

m !onstatat !ă 'n ultimii ani vin 'n grădiniţă !opii !are pre$intă de%i!ienţe mar!omuni!are, 'n relaţionare &i 'n de$voltarea psihomotorie. /e%i!ientele !onstatate 'n e+primar'n pronunţia !opiilor nu se datorea$ă unor dis%un!ţionalităţi somati!e, !i sunt datorate, 'n mmăsură, lipsei de preo!upare a parinţilor de a relaţiona !u !opilul, de a !omuni!a e%i!ient !*ste !u at t mai alarmantă situaţia !u ! t am !onstatat !a a!eastă delasare &i atitudinindi%erentă %aţă de nevoile !opilul nu vine din partea unor părinţi !u un nivel intele!tual s!ădin partea unor părinţi !are au studii superioare. n goana lor după ! &tiguri materiale uită sau negli ea$ă %aptul !ă a!est pui denevoie de !aldură, de 'nţelegere &i de atenţie din partea !elor mari.

!est lu!ru are un e%e!t aproape distru!tiv asupra de$voltării psihi!e &i intele!tua!opilului, deoare!e, %iind privat de atenţia, de a%e!ţiunea &i de interesul adulţilor din prea!opilul '&i !reea$ă o lume imaginară 'n !are se retrage &i din !are va ie&i din !e 'n !e mai gr

spe!tele pre$entate mai sus au reie&it din re$ultatele sla0e o0ţinute de !opiii din pre&antion, !el !are este 'n primul an de gradinită &i la !are e%e!tul negativ al mediului %

8/18/2019 58875187 Lucrare Licenta (1)


este mai pregnant. /e asemenea, !opilului !ăruia i se a!ordă atenţie &i spri in de !ătre adulţ%raţii lui are re$ultate %oarte 0une iar !el !are '&i petre!e !ea mai mare parte a timpului sin%aţa televi$orului &i a !al!ulatorului pre$intă mari la!une 'n de$voltarea lim0a ului!omuni!arii.

; altă !onstatare pe !are am %a!ut o pe 0a$a e+perienţei a!umulate 'n a!tivitades%ă&urată !u !opilul pre&!olar a %ost a!eea !a a!ei !opii !are provin din %amilii !u m!opii &i ai !ăror %raţi au v rste mai mari de! t ei au deprinderi &i !uno&tinţe mai 0ogat%apt se datorea$ă to!mai relaţiilor !are e+istă 'ntre a!e&ti !opii &i %raţii lor !u un e%e!t 0en pe plan !ognitiv ! t &i pe plan psihomotor &i a%e!tiv, diminu nd 'n mare masură de$inmani%estat de parinţi.

B5B+59.:7F5"1.Hradu, H. (1997), P!eşcola!ul si lite!atu!a , *ditura /ida!ti!a si 2edagogi!a, Hu!urestiR.Hre0en, Eongea,*. ?uiu,E. Fulga,M. (R 6), Metode inte!acti"e de #!u$, G%id &etodic,*ditura rves3.Ho!o&, M. (R 7), Didactica disci$linelo! $eda#o#ice'2resa 4niversitară Clu eană

.Cerghit, I. (R 6), Metode de (n")t)&*nt'*ditura 2oliromA.Cu!o&, C. (R A), Psi%o$eda#o#ie $ent!u e+a&enele de de,initi"a!e şi #!ade didactice'*ditura 2olirom6.Culegere metodi!ă (197A), Educaţia intelectual) a co$ilului $!eşcola!'*ditura /ida!ti!ă &i 2edagogi!ă, Hu!ure&ti7.Culegere metodi!ă (197-), Inte#!a!ea co$ilului (n acti"itatea şcola!),*ditura /ida!ti!ă si 2edagogi!ă, Hu!ure&ti

8/18/2019 58875187 Lucrare Licenta (1)


-.Culegere metodi!ă (197-),Co$ii de 5- ani'*ditura dida!ti!a, :ri0una &!olii, Hu!ure&ti9./e0esse, M. (197 ), Psi%olo#ia co$ilului de la naşte!e la adolescenţ)'*ditura /ida!ti!ă &i 2edagogi!ă, Hu!uresti

1 .Eheorghian, *. :ai0an, M., Metodica /ocului şi a alto! acti"it)ţi cu

P!eşcola!ii'*ditura /ida!ti!ă &i 2edagogi!ă, Hu!ure&ti 11.Iones!u,M.(R ), De&e!su!i c!eati"e (n $!eda!e şi (n")ţta!e'Editu!a P!esa Uni"e!sita!)Clu/ean)1R.Iones!u, M., ?adu, I. (R 1), Didactica &ode!n)'*ditura /a!ia, Clu apo!a13.Montessori, M. (197R), Desco$e!i!ea co$ilului'*ditura /ida!ti!ă &i 2edagogi!ă, Hu!ure&ti1 . i!ola, I. (1993),Ce!ceta!ea $si%o$eda#o#ic)' *ditura /ida!ti!ă &i 2edagogi!ă, Hu!ure&ti1A.2ăi&i. *. G. (R 1) 0abo!ato! $!eşcola!'*ditura DXI Integral, Hu!ure&ti16.2opes!u, *. (19-R), Peda#o#ie P!eşcola!)' *ditura /ida!ti!ă &i 2edagogi!ă, Hu!ure&ti .17. K!hiopu, 4. (197 ), Psi%olo#ia "*!stelo!' *ditura /ida!ti!ă &i 2edagogi!ă, Hu!ure&ti 1-. = +++ Re"ista 1n")ţt)&*ntului P!eşcola!' r. 3 8R - nr. 1 R8R 919. =+++ (1993), P!o#!a&a acti"it)ţilo! inst!ucti"- educati"e (n #!)diniţ) R . = +++ (1991), Psi%olo#ia co$ilului $!escola! = manual pentru !lasa a IP a , &!oli ormale*ditura dida!ti!a, :ri0una &!olii, Hu!urestiR1. drese de internetYYY.dida!ti!.ro

YYY.re%erate.roYYY.edu.ro

7N"H" Proiecte didactice

P:95"C0 =5=7C05CE?42 5 mare pregătitoare/* 4MI?* C:IDI:TLII5 *du!area lim0a ului:*M C:IDI: :II5 N Cine &tie, e !a&tigătorO"MI G;C4G /* ?* GIB ?*5 o! dida!ti!:I24G C:IDI:TLII5 Deri%i!are,!onsolidare

C;24G C:IDI: :II5 Deri%i!area &i !onsolidarea !uno&tinţelor !opiilor re%eritoare la!ara!teristi!ile anotimpului primăvara &i !uno&tinţelor despre sar0ătoarea 2a&telui.;HI*C:ID* ;2*? LI; G*5

să pre!i$e$e lunile anotimpului primăvara

http://www.didactic.ro/

http://www.referate.ro/

http://www.referate.ro/

http://www.didactic.ro/

8/18/2019 58875187 Lucrare Licenta (1)


să desene$e %lori spe!i%i!e primăveriisă sele!te$e etoane !u păsări !ălătoaresă !onstruias!ă, să !on%e!ţione$e, să aran e$e 'n ta0lou elementele !erute de te+tsă numere !ore!t 'n limitele 1 1

să re$olve pro0leme de adunare !u 1 R unităţisa re!ite o poe$ie in !on!ordanta !u mesa ul transmissă ! nte !u plă!ere un ! nte! de primăvară 'nvăţat anteriorsă raspundă repede &i 0ine la 'ntre0ările !on!ursuluisă găseas!ă !onţinuturiZideiZ !uno&tinţe legate de săr0ătoarea 2a&telui:? :*EII /I/ C:IC*5

a) Metode &i pro!edee5, !onversaţia, e+pli!aţia, o!ul dida!ti!, ghi!itorile, metoda Gotmetoda Hla$onului, metoda !variului 0) Mi loa!e de 'nvăţăm nt5 imagini de primăvară, iepura& de plu&, !o& !u ouă vopsite, l%lori de primăvară !on%e!ţionate din h rtie, ghi!itori, ouă 'n!ondeiate, ma!hetă (!u .găină, ou,pui&ori), 0agheta lui ?ilă Iepurilă, 0iletele !u intre0ări (ve$i ne+a), ghirlandă !u nar!ise numerode la 1 la 7, ta0loul N2rimavara", 0eţisoare, 3 !o&uleţe, 3 suporturi, imagini de 2a&ti &i de Cra!%lori de nu%ăr, 0la$oane, !reioane !olorate, stimulente.HIHGI;E? FI*5

IGDI H?*H , *G* E; E* , E*;?E*: ?4I4, *G* M :*I, Cunoa&terea

mediului in!on urător Ehid pentru invătăm ntul pre&!olar, *ditura ?adi!al,R 1.4?*GI , M ? / CI;FGIC , o!uri dida!ti!e pentru edu!area lim0a ului,

indrumător metodi!,*ditura :ehno rt,1999.IGDI H?*H* , *G* E; E* , E*;?E*: ?4I4, MIJ *G F4GE , Metode

intera!tive de grup, Ehid metodi! ,*ditura rves, R 6

8/18/2019 58875187 Lucrare Licenta (1)


*D* IM* :/I/ C:IC

C; :I 4: :II :IFIC :? :*EII /I/ C:IC*

1 R 31)M;M* :;?E IB :;?IC

2regătirea !limatului psihoa%e!tivne!esar des%ăsurăriia!tivitătii.*du!atoarea aran ea$ămaterialul pe R măsute in %ata!opiilor. !ăunelele sunt dispuse insemi!er!.

.

R)C 2: ?*:* :I*I

Iepurasul ?ilă are in !osuletul său,alături de ouă in!ondeiate, &i os!risoare pentru !opii, dar si multesurpri$e.Cand $ăpada se tope&te,8 Ehio!elul seive&te.8 Iar p raiele um%late8Curg lavale inspumate.8Dreau să mi spuneţinegre&it58Ce anotimp a sosit(primăvara)

!onversatiaMateriale5

iepuras de plus !os oua in!ondeiate pli! !u s!risoare

3) * 4 : ?*;HI*C:ID*G;?

N stă$i vreau să mi arătaţi8/a!ă &tiţisă re!itaţi,82oate &tiţi săso!otiţi,82uteţi să ne povestiti.8Dreau!hiar să ne desenati,84nii !hiar să ne! ntati.8Hine toti să vă g nditi,8 ă nespuneţi tot !e &tiţi8/espre m ndra primăvară8Care a sosit in ţară."

) 4 : ?*:*M*I >:ema noastră i mult iu0ită,8/e toti

!opiii e ndrăgită582rimăvara multdorită,8Fii la noi 0inevenităO8Jai !utotii, !u mult spor8 ă n!epem!on!ursul5"CI * K:I* *CVK:IET:;?O"

8/18/2019 58875187 Lucrare Licenta (1)


A) /I?I ?*I DTLT?II

a)*+pli!area o!ului5>Jai, !on!ursul să l pornim,8:oţi 0inesă ne simtim 8 ă răspundeti toti

!ore!t,8 ă vă prind 0uline n piept"Copiii vor e+trage de pe ghirlanda !unar!ise numerotate de la 1 la 7 ! te un 0iletel, edu!atoarea va !iti !ontinutula!estuia, iar ei vor indeplini sar!ina!erută.

0) o!ul de pro0ă5Hagheta magi!ă alege un !opil !are vae+trage din prima nar!isă de peghirlandă prima pro0ă a !on!ursului5>2rimavara e !uvant,82rimavara ianotimp,82rimavara i m ndră%loare 8C te luni a!easta are 8Jaispune le %rătioareO"

!) o!ul propriu $is> us pe 0olta !ea seninăCine oare se ive&te2e ta0loul pregătit:u un SSS.. ai !onstruit." (soare)Copilul de!upea$ă după !ontur, illipeste pe supra%aţa ta0loului &i 'i!onstruie&te ra$ele din 0eti&oare.> 4ită te atent la soare pune ! te ra$e are i !e %ormă, !e !uloare re pe !er mandrul soare "

e+punereaMateriale5ghirlanda !u nar!ise

numerotate de la 1 70iletele

Materiale50agheta magi!a

ghi!itoare

ghi!itoare

Materiale5ta0lou de primavara%oar%e!a lipi!i hartie

glasata gal0ena, pe !are este!onturat un soare

8/18/2019 58875187 Lucrare Licenta (1)


oarele are 1 ra$e, %orma rotundă si!uloarea gal0enă.

>Care %lori de primavară

In%lores! la noi in tară 2e ta0lou, unde doresti, :u le desenea$ăO" (ghio!ei, lalele, $am0ile, nar!ise)

Copiii sunt impărtiti in grupuri de!ate A si primes! !ate un 0la$on pe!are tre0uie să desene$e ! t mai multe%lori de primăvară. /upă !on%runtare, un !opil ales leva desena si pe ta0lou. >Cine oare nmugureste Cand vremea se in!ăl$este, In%run$este, in%loreste i miresme răsp ndeste

Caută l si l aran ea$ă i pe ta0lou ii asea$ăO" (2omii)

>Care oaspeti iar soses! i pe 0oltă se rotes! Căut nd !ui0u ndrăgit, Ce n toamnă l au părăsit Căutati si n ta0lou le aran ati."

Copiii, dupa !um sunt impartiti ingrupuri de !ate A, primes! ! te un 0la$on pe !are ei tre0uie să ase$e ! tmai multe etoane repre$ent nd păsări

0etisoare

M*:;/ HG B; 4G4IMateriale5

0la$oane, !reioane !olorate,!opa!i de hartie, lipi!i

M*:;/ HG B; 4G4IMateriale5

etoane repre$entand pasarisal0ati!e (!alatoare sau nu)

8/18/2019 58875187 Lucrare Licenta (1)


6) ;HLI *?*2*?F;?M L*I

!ălătoare. /upă !on%runtare, un !opil ales leva desena &i pe ta0lou. (?anduni!a, !u!ul, 0er$ele,

peli!anii ,!o!orii, ratele &i g stelesăl0ati!e.) > umără ! ti %luturasi B0oară pe ! mpieO 2une trei mai drăgălasi 4nde ti pla!e tieS pune ! ti %lutura&i sunt in total "d) Darianta(!ompli!area) o!ului !um, !opii, după !e ne am u!at&i i am pregătit iepura&ului a!estminunat ta0lou de primăvară, săvedem el !e surpri$ă ne a mai pregătit Dă veti impărti in trei e!hipe5mieluseii,puisorii &i iepura&ii &i, r nd

pe r nd, veţi des!operi surpri$eleas!unse in iar0ă5 > s!ultati &i vă g ndiţi Ki răspundeţi tot !e stitiO" 2e r nd , ! te un !opil de la %ie!aree!hipă, ales de !ătre Iepurasul ?ilă,e+trage ! te un 0iletel as!uns siindeplineste sar!ina !erută. 2entru%ie!are răspuns !ore!t, e!hipa va primi un ou&or.

Fie!are e!hipă tre0uie să găseas!ă -elemente !are au legătură !u2a&tele( tema prin!ipală in !a$ul

0la$oane,%luturi

;C4GMateriale5

ma!heta, !os, ouain!ondeiate, 0agheta

M*:;/ G;:4Materiale5

3 !osulete imagini

8/18/2019 58875187 Lucrare Licenta (1)


7)*D G4 ?*

-)I CJ*I*?*C:IDI: :II

metodei a0ordate, metoda Gotus).

Metoda !variul presupune !a toti

!opiii să se ase$e in două !er!uri in!el din interior se vor a%la > pe&tii" siin !el din e+terior >pes!arii". Fie!are> pe&te" tre0uie să al!ătuias!ă o propo$iţie despre un element spe!i%i! primăverii( la alegere), iar pes!aruldin spatele său va tr0ui să măreas!ă propo$itia !u R 3 !uvinte.

D aţi g ndit, v aţi !onsultat Ki răspunsuri 0une aţi dat, /ar timpul s a terminat Cate ousoare aţi ! &tigat Jai să numărăm in !or

i să sta0ilim un s!or.ă rostim !u vo!e tare

*!hipa ! &tigătoareO">Iar a!um la terminare,Jai să ntindem hora mareO"

e interpretea$ă hora %lorilor.

spe!i%i!e Cra!iunului si2astelui %lorile de nu%ar

M*:;/ CD ?I4G4I

7ne#e

1 Cine &tie o poe$ie R) umără ! te ou&oare/espre ouă rosii, e a%lă in !o&ul iepura&ului/espre iepura&i, Mai pune două, ro&ioare,

8/18/2019 58875187 Lucrare Licenta (1)


/espre nvierea lui Jristos Ki spune a!um5 'n total ! te areă o spună a!um %rumos.

3)Ce săr0ătorim de 2a&ti

)Ce semni%i!ă !uloarea ro&ie a ouălor vopsiteA)Cum se pregătes! oamenii de 2a&ti6)Ce 'nseamnă mielul tăiat de 2a&ti

P:95"C0 =5=7C05CE?42 5 pregatitoare/* 4MI?* C:IDI:TLII5 *du!area lim0a ului:I24G C:IDI:TLII5 o! dida!ti!

8/18/2019 58875187 Lucrare Licenta (1)


:*M 5 @Easeste !uv ntul potrivit@C;24G5 *+ersarea g ndirii si vor0irii !opiilor prin !ompletarea unei propo$itii !u 1, R sau 3

!uvinte !are 'ntreges! sensul.;HI*C:ID* ;2*? LI; G*5 2e par!ursul si la s% rsitul a!tivitătii !opiii vor %i

!apa0ili5;15 să !omplete$e propo$itia 'n!epută de edu!atoare !u !uv ntul sau !uvintele potrivite ;R5 să %orme$e propo$itii !u un !uv nt dat;35 să si 'nsuseas!ă treptat %ormele gramati!ale ale lim0ii rom ne printr o vor0ire !ore!tă,

!lară, !oerentă; 5 sa pronunte !ore!t sunetele si !uvintele.

:? :*EII /I/ C:IC*5a. Metode si pro!edee5 !onversatia, e+pli!atia, e+er!itiul, demonstratia 0. Mi loa!e de 'nvatam nt5 imagini repre$ent nd o0ie!te, %iinte, a!tiuni ale oamenilor si %ise individuale, panou, etoaneHIHGI;E? FI*5

urelia, 2opa5 @ o!uri dida!ti!e pentru de$voltarea vor0irii@, *ditura Ion Creanga 197-,Hu!uresti

8/18/2019 58875187 Lucrare Licenta (1)


*D* IM* :/I/ C:IC

C; LI 4:4G G4C?T?IIC:IDI: :*

*/4C :; ?*IC:IDI: :*

C;2IIG;? 1 R 31)M;M* :;?E IB :;?IC

sigurarea !limatului de ordine sidis!iplină ne!esare des%ăsurării 'n 0une!onditii a a!tivitătii

Intrarea ordonata a!opiilor 'n sala de grupa

R)C 2: ?* sI;?I* : ?*

:* LI*I

Introdu!erea 'n a!tivitate se va %a!e prin e+ersarea aparatului parti!ular5

inspirare pe nas, e+pirare pe gură siinvers

se vor pronunta legat, pe durata unei

singure respiratii, vo!alele5 @a@, @e@,@i@, @o@, @u@

pronuntarea sunetelor @p@ si @0@ prinsu%larea puterni!ă si e+plo$iva a etuluide aer.

Copiii e+e!uta e+er!itiile

3)* 4 L ?*C;24G4I sI

;HI*C:*G;?

;2*? LI; G*

e vor pre$enta !opiilor ! teva etoane, repre$ent nd o0ie!te, %iinte si%enomene.

e va !ere !opiilor să !iteas!ăimaginile !are repre$inta a!tiuni ale!opiilor,oamenilor, animalelor.

Ce am pronuntat noiCe am %ormat !u a utorul !uvintelor

sta$i vom u!a o!ul dida!ti!@Easeste !uv ntul potrivit@O

Copiii pronunta !uvintelea !aror imagini se a%la pe etoane.

Copiii %ormulea$a propo$itii s!urte dupaimaginile de pe etoane sidupa un !uv nt dat.

oi am pronuntat!uvinte.

Cu a utorul !uvintelor

am %ormat propo$itii.

8/18/2019 58875187 Lucrare Licenta (1)


)2?*B* : ?* ;4G4I C; LI 4:KI /I?I ?*

DTLT?II

1. *+pli!area o!ului2rin a!est o! tre0uie să !ompletati o propo$itie !u !uv ntul !are se potriveste.

:re0uie să aveti gri ă !a propo$itia săai0ă 'nteles, să %ie !ore!tă.*+emple5

!olarul............. .Dulpea este................. .Copilul se oa!ă !u............. .

Da raspunde !opilulnumit.Copiii raspund5

s!olarul 'nvata (!iteste,

s!rie).Dulpea este sireata(vi!leana,la!oma).

mingea.

8/18/2019 58875187 Lucrare Licenta (1)


1 R 3SS... !oase o ro!hita............ !iripeste.R. o!ul propriu $is

e va !ere !opiilor să !ontinue propo$itiile !u alte !uvinte !are să le dea'nteles. e vor da !uvintele5 !opil, !opiii,!opilul, !opiilor. *+emplu5 Copiii sunt!ura osi. e vor da !uvintele pune, 0uni!ul, 'si, o!helarii. 3. Compli!areaio!ului e va propune !opiilor să 'l a ute pe piti!ul Har0a Cot să si !omplete$e !u!uvintele potrivite s!urta lui povestioară5@ sta$i este o $i %rumoasă de .... %arănu mai... :oti piti!ii au hotar t să... 'n pădure. n lipsa lor a venit... *a le a pregătit m n!are, a %ă!ut...

2iti!ii ! nd ... a!asă s au....

Mama ...2asari!a ...Copiii se iau la'ntre!ere 'n%ormularea propo$itiilor.Copiii vor !ompletaspatiile li0ere !u!uvintele potrivite

A)*D G4 ?* Copiii vor primi %ise individuale5@/esenea$a at tea !er!ulete ! te !uvinteau [email protected]. Copiii desenea$a.R. Mingea este rotundă.3. Cornel se oa!ă a%ară.

Copiii vor respe!tasar!inile date.;;;;;;;;;

6) CJ*I*?*C:IDI:TLII

pre!ieri generale si individuale.

8/18/2019 58875187 Lucrare Licenta (1)


2?;I*C: /I/ C:ICE?42 5 pregatitoare/* 4MI?* C:IDI:TLII5 *du!area lim0a ului:*M C:IDI: :II5"Fata 0a0ei si %ata mosneagului", de Ion Creanga

MI G;C4G /* ?* GIB ?*5?epovestirea !opiilor :I24G C:IDI:TLII5 Deri%i!are !onsolidareC;24G C:IDI: :II5/e$voltarea !apa!itatii !opilului de a reprodu!e !ontinutul unui te+t

narativ, de a se e+prima li0er, !reativ veri%i!area insusirii !ontinutului povestii NFata 0a0ei smosneagului",de Ion Creanga . ;HI*C:ID* ;2*? LI; G*;15 sa reprodu!a in re$umat !ontinutul povestii;R5sa adrese$e intre0ari legate de !ontinutul povestii si sa raspunda la a!estea;3 sa desprinda invatatura povestii pe 0a$a intre0arilor; 5sa e+pli!e !uvintele din te+t5" sluta", Nvitrega", Nhoropsita";A5sa al!atuias!a propo$itii !u !uvintele noi din te+t;65sa numeas!a trasaturile !ara!teristi!e ale persona elor prin!ipale pe 0a$a %aptelor a!estora;75sa stie !ine este Ion Creanga;-5sa dea e+emple de alte povesti s!rise de Ion Creanga.

:? :*EII /I/ C:IC*5

a. Metode 5 povestirea, e+pli!atia, predarea invatarea re!ipro!a, !onversatia, !vintetul piramida si diamantul. 0. Mi loa!e de 'nvatam nt5 planse, ,!arte !u povestea data, portretul lui Ion Creanga, ma!heta ssiluete repre$entand persona ele povestii, palete !u intre0ari( Ce , Cine , Cum , Cand , /e !e , /!au$a ), !oronite de lider( avand ins!riptionate literele ?,I ,C, 2), !artonase pentru masa (avandins!riptionate literele ?, I, C, 2), o piramida..HIHGI;E? FI*5/4MI:? , M E/ G* , *du!area lim0a ului in invatamantul pres!olar, *dituraCompania, Hu!uresti, 1999.

IGDI H?*H* , *G* E; E* , E*;?E*: ?4I4, MI *G F4GE , Metodeintera!tive de grup, Ehid metodi!, *ditura rves,R 6.2ovesti, povestiri,0asme si legende antologie pentru pres!olari( !oord. n!a Huldoa!a), editade revista Invatamantul 2res!olar, Hu!uresti, 1999.

8/18/2019 58875187 Lucrare Licenta (1)


8/18/2019 58875187 Lucrare Licenta (1)


grupuri, dupa !um urmea$a5re%u)atorii sunt !opiii !are vor

e+pune re$umatul povestiiintrebatorii sunt !ei !are vor adresa

intre0ari legate de !ontinutul povestii5Cine era 0a0a din poveste Cinemun!ea !el mai mult in !asa Cine oalunga pe %ata mosneagului Cine ii!ere a utorul %etei mosneagului

Ce ii spunea 0a0a mosneaguluidespre %ata lui Ce rasplata primeste%ata mosneagului pentru 0inele %a!ut

Cum este pedepsita %ata 0a0ei pentrurautatea ei

Cand se intoar!e %ata mosneaguluia!asa

/e !e este alungata %ata mosneaguluide a!asa /e !e nu se sperie %atamosneagului de >!opiii" %intei

/in !e !au$a parul, !uptorul, %antananu o lasa pe %ata 0a0ei sa guste dindarurile lor /in !e !au$a 0a0a si !u%ata ei sunt man!ate de 0alauri

clari icatorii sunt !opiii !are vore+pli!a !uvintele noi din te+t >sluta",>vitrega", >horopsita" si vor al!atui propo$itii !u a!estea pentru o mai 0una intelegere a lor

pre%icatorii sunt !opiii !are vordesprinde invatatura povestii pe 0a$a!elor e+puse de !atre !olegii lor. /easemenea, ei vor pre$i!e !onse!intele%aptelor persona elor prin!ipale (0a0a

2?*/ ?* I D : ?*?*CI2?;C

8/18/2019 58875187 Lucrare Licenta (1)


si %ata sa, mosneagul si %ata lui).

.

6) ;H:I *?*2*?F;?M :*I

Copiii se impart in R grupuri, iaredu!atoarea e+pli!a regulile. Copiiitre0uie sa !ompuna o >poe$ie" !u Aversuri %ara rima ast%el5

primul vers !u un singur !uvant !edenumeste su0ie!tul (Cine este )

al doilea vers R !uvinte (R ad e!tive)

!are de%ines! !ara!teristi!ilesu0ie!tului (Ce stii despre mine )

al treilea vers %ormat din 3 !uvinte!are e+prima a!tiuni (ver0e lagerun$iu) (Ce %a!e )

al patrulea vers %ormat din !uvinte!are e+prima starea !opilului %ata de

su0ie!t (Ce simti pentru ) al !in!ilea vers un !uvant !are arata

insusirea esentiala asu0ie!tului(/es!rie ma printr un!uvantO) *du!atoarea repeta regula pentru

CDI :*:4G

2I? MI/ I /I M :4G

Materiale5siluetele persona elor5darurile o%erite.

8/18/2019 58875187 Lucrare Licenta (1)


7) *D G4 ?*

-)I CJ*I*?*C:IDI: :II

%ie!are vers !ompus. $ubiectul poe%iei este ata)osneagului *du!atoarea va nota toate

>poe$iile" !ompuse , !itindu le apoi pe rand.

Copiii tre0uie sa as!ulte intre0arileadresate de !atre edu!atoare si apoi ,in %un!tie de raspuns, sa aleagasiluetele !orespun$atoare si sa!omplete$e piramida.Intre0arile sunt urmatoarele51) Cine este eroina povestii ( %ata mosneagului)R) Care sunt persona ele negative (0a0a si %ata ei)3)Care sunt !elelalte persona e !are in poveste au darul vor0irii

( !atelusa, parul, %antana, !uptorul)A) Ce daruri a primit %ata mosneagului pentru %aptele sale 0une (o lada, pla!inte, pahare de argint, pere , sal0a de gal0eni).

e apre!ia$a modul de lu!ru si!ooperare pe e!hipe. e impartstimulentele dupa merit.

:e%u)at lucrare licen!(

8/18/2019 58875187 Lucrare Licenta (1)


m ales lu!rarea de li!enţă !u titlul >5)plica!ii or)ative ale co)bin(rii )etodelor

tradi!ionale şi )oderne 'n educarea preşcolarilor". M am oprit asupra a!estei teme, deoare!e prin !om0inarea anumitor metode &i tehni!i tradiţionale &i moderne apli!ate at t 'n a!tivităţilor diri ate, ! t &i 'n !adrul a!tivităţilor li0er !reative, se urmăre&te at t 'nsu&irea!uno&tinţe ! t mai ales !onsolidarea !uno&tinţelor transmise 'n vederea edu!ării pre&!olaril pregătirea lor pentru &!oală. npri)ul capitol am des!ris metodele spe!i%i!e %olosite 'n edu!area pre&!olarilormetodele tradiţionale ! t &i !ele moderne. ncapitolul doi m am oprit asupra metodelor spe!i%i!e %olosite 'n !adrul a!tivităli0er !reative ! t &i 'n !ele de de$voltarea lim0a ului. n capitolul trei am des!ris importanta utili$ării metodelor intera!tive de grup edu!area pre&!olarilor. n !adrul etapei N)etodologia cercet(rii” am sta0ilit !adrul !er!etării, am %ormulao0ie!tivele &i ipote$a,am al!ătuit e&antionul de su0ie!ţi &i esantionul de !onţinut, ammetodele &i tehni!ile de !er!etare, am apli!at testarea situaţiei e+perimentale &i a tehni!il!er!etare, am 'nregistrat datele &i am sta0ilit strategia des%ă&urării e+perimentului..

n %inal am a uns laconclu%ia !a datorită im0inării armonioase a metodelor tradiţional!u !ele moderne 'n a!tivităţile de !omuni!are, am !onstatat %aptul !ă rolul lim0a ului !omuni!ării este hotar tor 'n %ormarea &i de$voltarea personalităţii !opilului, 'n 'm0og!apa!ităţii a!estuia de a intra 'n relaţie !u !eilalti !opii &i !u adulţii, de a intera!ţiona !u medde a l !unoa&te &i de a l stap ni prin e+plorări, 'n!er!ări, e+er!iţii, e+perimente, 'n des!ope!ătre %ie!are !opil a propriei identităţi &i 'n do0 ndirea deprinderilor de a 'nvăţa.

58875187 Lucrare Licenta (1)

Documents

Transcript of 58875187 Lucrare Licenta (1)