56047131 Lucrare de Diploma 2010 Modulul Tre

7/29/2019 56047131 Lucrare de Diploma 2010 Modulul Tre

1/34

CASA DE SANATATE DRAGOMIR

LUCRARE DE DIPLOMAPentru absolvirea cursului de tehnician maseur

SPONDILOZA CERVICALA

Coordonator: Prof. Dr. Cristian DragomirIndrumator: Valentin Dobre

AbsolventEnascuta Alina Veronica

Martie 2010Bucuresti


2/34

CUPRINS

1. Spondiloza cervicala

Frecventa bolii in lume pag 4Diagnostic

Termografia pag 7Primul stadiu al spondilozei, local pag 8Al doilea stadiu al spondilozei, miotonic pag 8Al treilea stadiu al spondilozei, iritativa pag 8Al patrulea stadiu al spondilozei, radicalar pag 9Al cincilea stadiu al spondilozei, atropic pag 9

Anatomia si fiziologia coloanei vertebrale

Anatomia si fiziologia coloanei vertebrale sntoase pag 10Anatomia si fiziologia coloanei vertebrale afectate despondiloza cervicala pag 12Tratament

Tratamentul medicamentos pag 16Fizioterapia asociata cu masajul terapeutic pag 16Kinetoterapia pag 17Tratamente balneare pag 17Tratament chirurgical pag 18

Gimnastica medicala

Program de exercitii fizice pag 20ntocmirea programului de gimnastica pag 21Apiterapie

Mierea pag 23Ceara pag 23Polenul pag 24Pstura pag 24Propolisul pag 24Laptisorul de matca pag 26Cura cu otet de mere pag 27Fabricarea otetului de mere pag 27Apilarnilul pag 28Veninul de albine pag 28

Complicatii pag 31Recomandari pag 32Bibliografie pag 34

Enascuta Alina VeronicaLucrare de Diploma Spondiloza Cervicala

2


3/34

Spondiloza cervicala

Este o afectiune provocata de uzarea articulatiilor coloanei vertebrale

cervicale legate de varsta pacientului. Afectiunea apare n general lapersoanele cu vrsta mai mare de 40 de ani si evolueaza in timp. Desispondiloza afecteaza ambele sexe n mod egal, brbatii sunt afectati maidevreme decat femeile.

Odata cu imbatranirea, oasele sicartilagiile care alcatuiesc coloanavertebrala imbatranesc si formeazaneregularitati ale oaselor numite osteofite.Osteofitele sunt depuneri de calciu la

nivelul platourilor discale sau n jurularticulatiilor, si se mai numesc si ciocuride papagal.

In ultimele decenii reumatismeledegenerative apar in prim plan al

preocuparilor populatiei si asistenteimedicale. Putem afirma ca artroza sispondiloza sunt considerate destul deimportante in patologia reumatismala si

constituie preocupari in randul populatiede peste 45 de ani.Desi nu pun in pericol viata individului, simptomele majore ale

reumatismelor degenerative sunt printre maladiile care preocupa cel mai multpe omul societatii contemporane.

Frecventa bolii in lume


3


4/34

Spondiloza nu este o boala recenta, ea a existat in toate epocile si ainteresat, ca si astazi, populatia adulta de peste 40 de ani. Deosebirea consta infaptul ca omul contemporan, a carui durata medie de viata trece peste 70 deani, intampina dificultatile si disconfortul articular pe o perioada mai lunga detimp.

Astazi s-a creat o stare de deruta si de alarma in jurul reumatismelordegenerative, conditionata pe de o parte de carentele informationale privindnatura si prevenirea bolii, iar pe de alta parte de examinarea simptomelor siinterpretarea gresita a examenelor medicale si in special a celui radiologic.

Cand spunem spondiloza cervicala ne gandim imediat la forma dereumatism degenerativ, localizata in zona cervicala a coloanei vertebrale ,careapare in urma uzurii discurilor si articulatiilor intervertebrale, insotite de

reactii de reparare (osteofite/ciocuri) la nivelul corpilor vertebrali. Acesteexcrescente osoase impreuna cu scaderea diametrului canalului medular

produc lezari ale nervilor si maduvei spinarii cunoscute sub numele deradiculopatii sau mieolopatie cervicala. Cercetatorii considera ca principalacauza a acestei afectiuni este datorata imbatranirii tesutului, dar trebuie luatein considerare si urmatoarele cauze:

Deshidratarea si lipsa de elasticitate a discurilor intervertebrale. Scaderea tonsului muscular din diferite cauze (sedentarism).

Durerile de ceafa apar si ca urmare a starii de tensiune interioara sistres, care determina o contractura permanenta a muschilor cefei. Adoptarea unei pozitii vicioase a coloanei vertebrale (statul prelungit in

fata calculatorului sau la birou, cu capul aplecat si in tensiunepermanenta).

Anomalii congenitale la nivelul vertebrelor sau a unor structuri de lanivelul coloanei vertebrale.

Traumatisme ale coloanei vertebrale.

Toate aceste actiuni au ca si consecinta urmatoarele simptome asociate

spondilozei cervicale :

Redoare articulara matinala (limitarea in proportii diferite a miscarilorla nivel articular).

Dureri la nivelul coloanei vertebrale cervicale si gatului. Dureri la nivelul umerilor, toracelui sau membrului superior. Tulburari de sensibilitate (intepaturi, furnicaturi) la nivelul bratelor.


4


5/34

Amorteli si scaderea fortei bratelor. Dificultati de coordonare a miscarilor. Tulburari ale mersului. Tulburari ale reflexelor neurologice.

Sindrom vertiginos (ameteli).In regiunea cervicala, exista in corpii vertebrali laterali, un canal prin

care trec artere vertebrale care duc sange la cerebel, acestea fiind comprimate,se reduce cantitatea de sange care iriga cerebelul, responsabil cu echilibrul.Acest fenomen se manifesta prin cefalee, ameteli si tulburari de mers.

Oamenii in varsta sunt mai expusi la reumatismele degenerative dincauza intreruperii activitatii profesionale, acceptarii sedentarismului, cresteriiin greutate si diminuarii considerabile a activitatii aparatului locomotor. Inaceste cazuri produc diminuari ale tonusului muscular, apar atrofii musculare,

muschii isi pierd din functii alaturi de modificari in axele extremitatilor osoasemodificand raporturile de contact ale suprafetelor osoase ale unei articulatii,

provocand tulburari in nutritia articulara si modificari biochimice la nivelulcartilajelor articulare.


5


6/34

Diagnostic

Durerea de cap, amorteala in brate si picioare este adesea ignorata insa,atunci cand devine greu de suportat, multi se trateaza cu antiinflamatorii

precum Ibuprofen, Diclofenac, Ketoprofen, Algocalmin si Aspirina. Atuncicand administrarea acestor substante nu mai inhiba senzatia de durere esteabsolut necesara prezentarea la un medic specialist.

Simptomele descrise, impreuna cu istoricul medical al bolii si cuexaminarea clinica pot dezvalui un diagnostic de spondiloza cervicala. Pentrucertitudintea diagnosticului, medicul specialist va face o seria de investigatii:

Evaluarea flexibilitatii coloanei cervicale: spondiloza cervicalalimiteaza miscarile gatului. Pentru a observa acest efect, medicul vacere pacientului sa incline capul in mai multe directii catre umeri si saroteasca capul. Examenul neurologic: pentru a afla daca exista o presiune asupramaduvei spinarii sau a radacinilor nervoase, medicul va testa reflexeleneurologice si se va asigura de sensibilitatea in limitele normale alemainilor si picioarelor pacientului. Medicul poate verifica de asemeneadaca presiunea asupra maduvei afecteaza mersul. Radiografia coloanei cervicale: o radiografie poate arataanomalii, precum osteofitoza vertebrala, care sunt dovada a spondilozeicervicale. Computer tomografia (CT) sau rezonanta magnetica nucleara(RMN): CT foloseste razele X pentru a vizualiza coloana vertebrala, casi o radiografie, insa obtine mai multe detalii decat o radiografieobisnuita. RMN foloseste campuri magnetice si unde radio pentru a

produce detalii imagistice ale structurilor nervoase. Aceste teste ajutamedicul sa evalueze extinderea locala a procesului patologic. Mielograma, care este tot o investigatie radiologica, obtinuta prininjectarea unei substante speciale in canalul spinal care permite o mai

buna vizualizare a maduvei.


6


7/34

Termografia

O metoda excelenta de diagnosticare, precisa, neiradianta si foarteavansata ca numar si tip de informatii pe care la aduce este termografia.

Termografia este o investigatie neinvaziva, nedaunatoare nici pentru

pacient, nici pentru medic, de o acuratete comparabila cel putin cu celaltemetode de diagnostic imagistic, este complementara cu acestea, dar mult mai

putin costisitoare. Fiind o metoda functionala, facand parte din familia EKG,EEG, EMG, ea exploreaza termogeneza celulara in conditii de sanatate sau de

boala.Astfel cu ajutorul termografiei se pot detecta

boli inainte de a se manifesta, tratamentul fiindmai usor si mai putin costisitor. Poate firepetabila la infinit si confera posibilitatea unor

investigatii comparative in special la verificarearezulatelor unor tratamente (oncologice,antiinflamatorii, antireumatice, endocrine, etc).Prin dialog cu pacientul si cu un consult medicaladecvat, acuratetea diagnosticului se apropie denivelul maxim. Cu ajutorul termografiei se potdescoperi peste 60 de boli.

Vizualizarea termografica a corpului

Avand in vedere ca traim intr-o perioada in care maladiile canceroase au

cunoscut o crestere neasteptat de mare, termografia indeplineste un rolimportant in lupta cu aceasta boala. Prin posibilitatile ei de diagnostictermografia ofera exploratorului o cantitate imensa de date care impreuna cualte investigatii pot vindeca rapid, pot urmari eficienta unor tratamente, infinal asigurand acea stare de bine dorita de toata lumea. Pe langa acestea,termografia face o diferentiere a sindromului dureros si pune diagnosticulunor urgente medicale (apendicita acuta, pancreatita acuta), apreciaza stareasistemului osos (osteopenie, osteoporoza, osteofite) si identifica stadiilehipocalcemiei la copii. Este singura metoda imagistica care evidentiazaafectiunile tiroidiene in mod direct (hipotiroidie, hipertiroidie, gusa nodulara,cancerul de tiroida). Se preconizeaza ca in viitor tot mai multe persoane vor

beneficia in folosul lor de avantajele extraordinare oferite de termografie sivor fi constiente ca o boala descoperita cat mai devreme ofera posibilitateavindecarii rapide, prin aceasta imbunatatindu-se calitatea vietii, capacitatea demunca si nu in ultimul rand cheltuelile curative reduse.

Din punct de vedere termografic spondiloza are cinci stadii de evolutie.


7


8/34

Primul stadiu al spondilozei, local

Este faza in care procesul de degradare incepe la nivelul disculuiintervertebral, deci exista fenomene localizate doar la nivelul unui disc. Se

poate spune ca in acest stadiu este doar o discopatie.Ca simptomatologie, in acest stadiu al spondilozei se simte o durere care

poate fi de mai mica intensitate, dar care este locala doar la nivelul disculuibolnav (discopatia). Aceasta este un prim semnal de alarma si in acest caz ar fifoarte bine ca cei care simt o asemanare durere sa se prezinte la medic pentruo scanare termografica, pentru un diagnostic corect si un tratamentcorespunzator. In aceasta etapa, recuperarea este mai rapida si mai ieftina. Incaz contrar, boala avanseaza si se ajunge la urmatorul stadiu, spondilozacervicala in stadiul 2, miotonic.

al doilea stadiu al spondilozei, miotonic

Este faza in care procesele degenerative cuprind doua sau mai multediscuri intervertebrale, precum si structurile adiacente. Procesul de degradaredepaseste zona coloanei cervicale si cuprinde si musculatura paravertebrala,de aceea se numeste mitonic.

In acest stadiu al spondilozei durerea este mai acuta si cuprinde o zonamai extinsa, de obicei coborand pana la nivelul vertebrei C7. Acesta estesemnalul de alarma iar cel in suferinta trebuie sa mearga la medic pentru a fi

diagnosticat si trecut pe tratament combinat cu masaj recuperatoriu. Altfelboala isi continua procesul de degradare afectand structura si rezistentacoloanei vertebrale cervicale si ajunge la stadiul trei.

Al treilea stadiu al spondilozei, iritativa

In aceasta etapa sunt afectati nervii care pleaca de la nivelul coloaneivertebrale cervicale. Durerea creste in intensitate si se extinde spre regiuneainter-scapulovertebrala si apar noi afectiuni si anume:

Sindromul muschilor scaleni Periartrita periscapulo-humerala

Distonia neurovegetativa

Sindromul Reino


8


9/34

Hipertensiune arteriala

Daca nici de aceasta data nu se merge la medic, boala va evolua si se vaindrepta spre stadiul radicular.

Al patrulea stadiu al spondilozei, radicular

In acest stadiu, spondiloza cervicala se concretizeaza prin fenomenul decompresiune a radacinilor nervoase care pleaca de la nivelul cervical curaspandire a simptomatologiei pe toata zona inervata de respectiva radacinanervoasa.

Daca sunt afectate radacinile nervoase de la nivelul C1-C3, atunci sedezvolta sindromul de insuficienta circulatorie vertebrobazilara (ICVB).

Daca spondiloza cervicala in stadiul al patrulea (radicular) este tratatasuperficial, necorespunzator si prea tarziu aceasta avanseaza si trece in ultimulstadiu numii atropic.

ultimul stadiu al spondilozei, atropic

In acest stadiu al spondilozei apar disfunctii trofice ale segmentuluivertebral afectat. Toata simptomatologia mai sus mentionata se accentueaza,se agraveaza si de cele mai multe ori se ajunge la complicatii.

Intre cele trei segmente ale coloanei vertebrale (cervical, toracal si

lombar) pot exista diferente in ceea ce priveste dezvoltarea spondilozei, poatefi un anumit stadiu de dezvoltare, in timp ce in altul poate fi un stadiu maiavansat, sau invers sa nu se fi ajuns inca la acel stadiu. Acest lucru depinde degradul in care este solicitat organismul de-a lungul anilor.

Sedintele complexe de recuperare medicala din care fac parte,reflexoterapia si masajul medical, au un efect curativ si pozitiv pregatind

pacientul pentru aplicarea tratamentului de recuperare medicala; infiltratiile cuproduse naturiste cu efect regenerativ, care au o precizie foarte mare si cu unrandament foarte bun si sub stricta spraveghere termografica. Termograful nu

numai ca permite aplicarea unei metode foarte avansate de tratament, dar da siposibilitatea de a verifica si eficacitatea tratamentului aplicat.

Numarul de sedinte de tratament se stabileste la scanarea termografica, infunctie de gravitatea bolii. La inceput sedintele se fac zilnic, in numarulindicat de medic, apoi se trece la sedinte de intretinere, facuta saptamanal

pentru a da posibilitatea coloanei sa se regenereze cat mai bine.


9


10/34

Anatomia si fiziologia coloanei vertebrale

Anatomia si fiziologia coloanei vertebrale sanatoase

Coloana vertebrala reprezinta scheletul desustinere axial al trunchiului. Este formata din 33-34 de vertebre , repartizate dupa cum urmeaza:sapte cervicale, doisprezece toracale sau dorsale,cinci lombare, cinci sacrale, si patru-cincicoccigiene. Coloana se articuleaza superior, prinintermediul sacrului cu oasele coxale.

Coloana vertebrala

Fiecare vertebra prezinta anterior uncorp vertebral si posterior un arcvertebral. Arcul vertebral este alcatuitdintr-un pedicul, doua lame vertebrale,

doua procese transverse, doua procesearticulare superioare, doua procesearticulare inferioare si un proces spinos.Pentru o elasticitate si o rezistentacrescuta, coloana vertebrala prezinta 4curburi normale:

Vertebra

Lordoza cervicala, convexa anterior

Cifoza toracala, convexa posterior

Lordoza lombara, convexa anterior

Cifoza sacro-coccigiana, convexa posterior


10


11/34

Coloana cervicala prezinta sapte vertebre;primele doua avand o importanta esentiala inmobilizarea capului, sustinerea lui si proteciamaduvei spinarii. Prima vertebra se numesteAtlas si sustine o mare parte din greutateacapului, iar a doua se numeste Axis, aceastadin urma are un cioc care favorizeazamiscarea de rotire a capului.

Atlas si Axis

Adaptarea coloanei la noile conditii mecanice impuse de pozitia bipeda, anecesitat modificari structurale complexe caracteristice omului. Acest proces

de restructurare este in desfasurare, ortostatismul fiind o achizitie relativrecenta. Astfel la nivelul coloanei vertebrale, se observa zone vulnerabile undereadaptarea structurilor nu a raspuns inca in modul cel mai adecvat noilorsolicitari. Ne referim mai ales la coloana lombara si la cea cervicala,segmentele cele mai interesate in aceste modificari.

O data cu lordoza lombara a aparut predispozitia pentru lombalgie prindegenerarea discala L5-S1, spondololistezisul, etc. In ceea ce priveste coloanacervicala, pe langa aparitia lordozei, se modifica si distributia greutatiicapului. Odata cu ortostatismul, forma capului devine sfenoida, se mareste

planul nucal al occipitalului, gaura occipitala si condilii se deplaseaza sprefata, astfel incat de la parghie de gradul II, initiala la patrupede, la care capuleste suspendat de puternicul ligament al cefei, se ajunge la om, la o parghie degradul I de echilibru.

Lordoza cervicala si redistributia greutatii, alaturi de mobilitatea coloaneicervicale si cu importantele ei relatii anatomice (maduva spinarii, radacinilenervoase, arterele vertebrale) fac segmentul cervical deosebit de vulnerabil dediverse traume. De asemenea, modificarile patologice aparute la nivelulcoloanei cervicale se pot rasfrange negativ si asupra altor organe, stand la

baza asa numitei patologii repercursive.


11


12/34

Anatomia si fiziologia coloanei vertebrale afectate de spondilozacervicala

In ultimele decenii cunostintele legate de patologia repercursiva aafectiunilor coloanei cervicale au luat o amploare apreciabila. S-a adunat un

material imens de date, aratand ca leziunile coloanei pot provoca nenumaratesi variate tulburari la distanta in sistemul nervos, organele de simt, membre sitrunchi. Faptul ca leziunile coloanei cervicale pot cauza suferinte in domeniulviscerelor este de asemenea unanim recunoscut. Notiunea a intrat in domeniulcunostintelor generale curente si este exprimata de unii autori sub denumireade boli vertebrogene sau visceropatii spondilogene. In realitate patologiaviscerala vertebrogena se sprijina nu numai pe observatii clinice ci si pe oserie de argumente histopatologice, experimentale, radiologice etc., de ovaloare indiscutabila, care dau notiunii un fundament solid. Leziunile coloaneivertebrale pot constitui un factor etiologic in geneza suferintelor viscerale.

Patologia repercursiva vertebrogena cervicala este foarte bogata sivariata, fiind expresia, pe plan patologic a particularitatilor anatomo-functionale ale coloanei cervicale. La nivelul canalelor intervertebralecervicale, radacinile nervilor spinali se incruciseaza cu artera vertebrala sinervul vertebral. Nervul vertebral este un nerv vegetativ simpatic, care areconexiuni cu intregul lant ganglionar simpatic si cu nervii situati in jurularterelor ce iriga o buna parte din sistemul nervos central si din organele desimt. In acest fel, modificarile din zona canalelor intervertebrale (gaurile de

conjugare) pot determina atat durerile locale cat si la distanta (precordiale,faringolaringiene, retro-oculare, etc.)

Orice modificare suferita de artera vertebraladirect sau prin intermediul nervului vertebral, vadeclansa perturbarea irigatiei sangvine atrunchiului cerebral, a cerebelului etc., si se vacointeresa si substanta reticulara. Primele semneclinice de avertisment sunt consecintelesuprasolicitarii musculare si se traduc prin dureri

in regiunea cervicala si occipitala si princontracturi musculare care blocheaza intermitentmiscarile gatului si care pot fi insotite de durerinevralgice iradiate in brate sau amorteli la nivelulmainilor. Radiografia spondilozei


12


13/34

Cu timpul se instaleaza si suferinta discala, care produce iritarea nervilorcervicali la nivelul orificiilor de emergenta, fapt datorat scaderii in inaltime adiscurilor, prin pierderea fortei de elasticitate a acestora. Aceasta etapa asuferintei discale (discopatia) este reversibila, daca se asigura restabilirea unei

bune nutritii a discului intervertebral si restaurarea lordozei coloanei cervicaleprin reeducarea musculaturii cefei. De obicei, in momentul aparitiei semnelorde suferinta discala, curba coloanei cervicale se inverseaza iar lordozafiziologica este inlocuita cu cifoza.

Orice profesie care solicita pentru un timp indelungat coloana cervicalaintr-o pozitie cifotica, predispune la spondiloza cervicala. Pozitia cifotica, cucapul aplecat mult inainte, se intalneste la dactilografe, elevi, studenti,scriitori, profesori, chirurgi, muncitori de precizie din industria electronica,croitori, etc. Continuitatea pozitiei cu capul aplecat mult inainte, provoaca

oboseala muschilor cefei, iar cu timpul nu mai echilibreaza greutateaextremitatii cefalice, fapt ce provoaca suprasolicitarea discului intervertebral,discul deshidratandu-se cu timpul. Acesta se turteste si isi pierde elasticitatea,iar vertebrele se apropie comprimand radacinile nervoase, care dau durerinevralgice. Amortizarea socurilor in timpul miscarilor gatului, nu mai esterealizata de discurile intervertebrale, iar fortele exercitate aici se transmitdirect si brutal platourilor vertebrale, acestea ingrosandu-se si aparandosteofite.

Osteofitele reprezinta rezultatul unor

mecanisme de aparare si in unele situatiireduc deplasarea vertebrelor, impiedicandpana la o anumita limita, ingustareaspatiului intervertebral. Osteofitul nureprezinta elementul primar al leziuniidegenerative cervicale. El apare in cadrulfenomenelor reparatorii, fiind consecintasuprasolicitarii discale. Deci, osteofitul

joaca un rol in declansarea unor simptomedureroase, mai ales daca pozitia lui este

posterioara. Osteofitele situate anterior nuprovoaca in general simptome dureroase.

Asa se explica de ce un numar de indivizi, la care se descopera cu ocazia unorradiografii ocazionale si care au o musculatura cervicala normala, numeroaseosteofite anterioare care nu prezinta suferinta.


13


14/34

Atunci cand, prin gimnastica si kinetoterapie, s-a restabilit echilibrulmecanic al coloanei cervicale, osteofitele nu mai produc semne dureroase. Deaceea bolnavii nu trebuie sa fie preocupati de prezenta sau de numarulosteofitelor, ci de respectarea metodelor de restabilire a miscarilor si a pozitieinormale a coloanei cervicale. Cei care sufera de aceasta boala, trebuie sa fieconvinsi ca faza discopatica este reversibila. Tratamentul se axeaza perepaosul coloanei cervicale, cu capul in hiperextensie, suprimand pernele. Inmodul acesta se restabileste curbura normala (lordoza). Pentru a usurarefacerea lordozei fiziologice, se recomanda folosirea unui sul (burete dinmaterial plastic invelit in panza) care sa fie introdus sub ceafa, intre occipit sitorace, bolnavul odihnindu-se cu fata in sus pe un pat dur.

Concomitent cu repausul coloanei cervicale in hiperextensie si refacerealordozei fiziologice, ce urmareste restabilirea tonusului normal al musculaturii

cervicale, pentru a reface mecanica coloanei si a decongestiona discul.Rolul static al coloanei vertebrale, consta in mentinerea atitudinii

verticale a capului, in mod special, si a corpului in general. Coloana vertebralaeste suport al greutatii corpului, cap-gat-trunchi, de care sunt legate princenturi membrele inferioare si superioare. Functionalitatea dinamica acoloanei vertebrale este in raport cu mobilitatea sa. Mobilitatea articulatiilorintervertebrale este mica, in general redusa, dar atunci cand se insumeazamobilitatea (portiunea cervicala si cea toracala ), determina o amplitudine maimare. Coloana cervicala este cea mai mobila, apoi coloana lombara si ultima

este coloana dorsala. Fortele care actioneaza asupra coloanei vertebrale sunt,pe de o parte gravitatia, iar pe de alta parte muschii, ligamentele si discurileintervertebrale.

Articulatiile sunt:

Intrinsece (intervertebrale)

Extrinsece (capul, coastele, bazinul)

Miscarile coloanei vertebrale se orienteaza dupa cele trei planuri

principale: sagital, frontal, transversal.

Flexia in plan sagital: o amplitudine mai mare a flexiei o executa coloanacervicala si cea lombara. Coloana toracala (dorsala este cea mai putin mobila).Insumata, flexia ajunge la 180 de grade. Extensia este mai mult redusa, 50 55de grade. In extensie se exerseaza curbura cervicala si cea lombara, iar ceadorsala de redreseaza.


14


15/34

Flexia in plan frontal: in cea mai mare masura se executa din zonalombara si cervicala -55 de grade.

Rasucirea: zona cervicala si cea lombara insumeaza 120 de grade.Combinat cu rotirea soldurilor si a membrelor inferioare, se poate ajunge la o

rasucire completa de 180 de grade.

Mobilitatea coloanei vertebrale variaza dupa varsta si sex; la copii sifemei mobilitatea este mai mare. Cu varsta, discurile intervertebrale se turtescsi isi pierd elasticitatea. In plus, exista si diferentieri individuale destul demari. Mobilitatea coloanei vertebrale poate fi mult marita prin exercitiispeciale de mobilitate, permanente, inca de la varste fragede si se mentine prin

practica continua.


15


16/34

Tratament

Scopul tratamentului in spondiloza cervicala este ameliorarea durerii sievitarea leziunilor permanente ale maduvei si nervilor.

Cazurile usoare beneficiaza de pe urma tratamentului antiinflamator(Ibuprofen), a exercitiilor fizice prescrise de un fizioterapeut, cu scopul de aintari muschii si articulatiile. Uneori poate fi prescrisa purtarea unei ortezecervicale pentru a limita miscarile gatului si a reduce inflamatia nervilor.Cazurile mai grave necesita spitalizare cu imobilizarea gatului si admistrare demiorelaxante si corticosteroizi pentru reducerea inflamatiei si a durerii.

Daca tratamentele de mai sus nu dau rezultate si durerea persista sau dacaau aparut semne si simptome neurologice, este necesar tratamentulchirurgical. Riscurile interventiei chirurgicale includ infectiile, sangerarile,formarea, trombilor, etc. Tratamentul in spodiloza cervicala este unul caretrebuie sa fie tratat cu maxima seriozitate. El este compus din tratamentmedicamentos cu admistrare de analgezice, recomandate de medic siintotdeauna insotit de kinetoterapie care este singurul tratament care invinge

boala (exceptand cazurile care necesita interventie chirurgicala).

Tratament medicamentos

Actioneaza impotriva durerii cervicale, insaefectele lui sunt de scurta durata si uneori pot fiagresive pentru persoanele cu probleme gastrice (deaceea antiinflamatoarele se asociaza cu medicamentetip pansament gastric); aceasta medicatie se ia celmult 15 zile. Efectele sunt limitate deoarece setrateaza durerea si nu cauza (in lipsa kinetoterapieifenomenele dureroase reapar).

Fizioterapia asociata cu masajul terapeutic

Aceasta actioneaza impotriva durerii cervicale avand efect antialgic, ajutala cresterea troficitatii zonelor adiacente coloanei vertebrale si ladecontractarea musculaturii paravertebrale cervicale. Efectele fizioterapieisunt mult mai benefice si de lunga durata daca aceste proceduri se asociaza cumasajul terapeutic.


16


17/34

In caz de spondiloza se va insista cu geluiri, frictiuni, vibratii pe tottraseul coloanei cervicale, se va decontracta musculatura contractata si se vaface o usoara gimnastica la nivelul coloanei cervicale. In caz de nevralgiiArnold se va insista cu geluiri si frictiuni in jurul gaurilor nervului Arnold si

pe linia nucala. In contracturi musculare se insista pe zona contractata.

Gimnastica gatului:

Flexie-extensie

Lateral dreapta-lateral stanga

Miscari de rotatie

Miscari de circumductie

In caz de torticolis, se va face un masaj sedativ asupra regiuniicontractate (muschiul trapez) si un masaj tonifiant pe musculatura antagonistasanatoasa, incercand o reechilibrare a situatiei. Daca situatia este mai grava seincearca o metoda de suprasolicitare a muschiului trapez contractat prinmiscari cu rezistenta, apoi masaj de relaxare al intregii regiuni.

Kinetoterapia

Actioneaza direct asupra cauzei; asupra degenerarii vertebrelor sidiscurilor intervertebrale ajutand la rehidratarea acestora. Conduce laredobandirea mobilitatii articulare, cresterea elasticitatii si tonusului muscular,actioneaza benefic asupra efectelor negative ale osteofitelor si imbunatatestestarea generala a organismului din punct de vedere psiho-motor. Kinetoterapiase incepe dupa cele 12 sedinte de fizioterapie asociate cu masaj terpeutic.

Tratamente balneare

Se recomanda dupa trecerea simptomelor zgomotoase provocate deiritarea arterei vertebrale si a simpaticului cervical si sunt deosebit de utile.

Indicarea statiunilor balneare se va numai de catre medicul curant.Rezultate bune se obtin in statiunea Techirghiol, Sovata, Felix, pentruvarstnici si bolnavii cu sistemul nervos labil. In statiunile Herculane si Govorase pot trata bolnavii obezi, cu valori tensionate normale.


17


18/34

Tratamentul chirurgical

Acesta se face in formele severe de boala cu limitarea miscarilor in

articulatiile afectate.Daca tratamentul conservator nu da

rezultate sau daca semnele neurologice sisimptomele, cum ar fi scaderea forteimainilor sau picioarelor, devin mai

pregnante, probabil va fi nevoie de ointerventie chirurgicala. Tipul deinterventie chirurgicala va depinde de tipulde compresie a structurior nervoase

(osteofitii vertebrali, stenoza spinala). Celemai frecvente tipuri de interventiichirurgicale includ:

Abordarea anterioara: chirurgul face o incizie anterioara la nivelul

gatului, si acceseaza portiunea anterioara a coloanei vertebrale. Apoi, acestapoate scoate discul intervertebral si portiunea herniata a discului (hernia dedisc cervicala), in functie de procesul patologic existent. Uneori, dupainlaturarea discului intervertebral, chiurgul prefera sa umple spatiul dintrevertebre cu o grefa osoasa sau cu un implant (caja intervertebrala).

Abordarea posterioara: prin acest abord chirurgul repozitioneaza oaseledin portiunea posterioara a coloanei vertebrale cervicale, mai ales in cazul incare canalul vertebral prezinta o stenoza la mai multe nivele. Aceasta operatie,numita laminectomie, rezeca portiunea osoasa posterioara a vetebrelor printr-o incizie situata la nivelul regiunii posterioare a gatului.

Riscurile acestei proceduri includ infectia, ruptura unei membrane careacopera maduva spinarii la nivelul locului unde s-a efectuat actul chirurgical,

hemoragia, tromboza venoasa profunda, agravarea semnelor neurologice. Inplus, chirurgia poate sa nu elimine toate problemele pe care le aveti datoritaspondilozei cervicale.

Gimnastica medicala


18


19/34

Gimnastica medicala antagonica se va axa pe miscarile de hiperextensiesi refacerea lordozei fiziologice. Se urmareste restabilirea tonusului normal almusculaturii cervicale, pentru a reface mecanica coloanei ai a despovaradiscul. Gimnastica medicala antagonica se va axa pe miscarile dehiperextensie, rotatia si flexia gatului.

Este necesar sa se execute aceasta gimnastica zilnic dimineata inainteainceperii activitatii profesionale si la sfarsitul acesteia, cel putin 10-15 minute.De asemenea in cursul activitatii profesionale , cei afectati trebuie sa execute

periodic miscari de redresare ale coloanei cervicale(extensie, flexie, rotatie)pentru a preveni oboseala musculara si a favoriza nutritia discurilorintervertebrale. Aceste miscari care au o importanta hotaratoare in prevenireaartrozei cervicale sau in oprirea evolutiei si tratamentului acesteia, trebuieexecutate inainte sa apara oboseala sau contractura muschilor cefei, frecventa

lor fiind in functie si de sensibilitatea individuala.Ele se pot executa la locul de munca fara a necesita intreruperea

activitatii profesionale. De un real folos este si auto masajul care trebuiepracticat cu blandete, de sus in jos, de-a lungul musculaturii posterioare agatului, de la nivelul regiunii occipitale spre umeri. Durata masajul va fi de 5-10 minute si va fi precedat de miscari de flexie-extensie si rotatie a capului,

pana dispar senzatiile de crepitatii.

Aceste metode practicate cu perseverenta, zilnic, ani si ani de zile duc la

disparitia durerilor musculare si nevralgice din regiunea cefei si la prevenireaspondilozei cervicale, fara a mai fi nevoie de tratamente medicamentoase.

Programul de gimnastica medicala se va practica zilnic, de reguladimineata la desteptare, sub forma de gimnastica de inviorare si dureaza 20minute. La nevoie se poate repeta in timpul zilei. Exercitiile se fac in pozitiestand, sezand pe genunchi si culcat. In regiunea cervicala se pot efectuamiscarile de flexie extensie, indoiri, rasuciri, si rotiri ale capului si gatului, inritm lent. Odihna se face pe un pat tare, fara perna cu un sul sub ceafa.

Sunt contraindicate miscarile bruste in segmentul cervical, mai ales candmuschii sunt rigizi si durerosi.

Program de exercitii fizice


19


20/34

1. Stand cu mainile pe solduri se efectueaza rotiri ale umerilor in ambelesensuri, de cate10-15 ori in fiecare sens.

2. In aceeasi pozitie se duc bratele prin lateral in sus si se lasa capul pespate, se revine in pozitia initiala.

3. Stand in departat cu mainile pe ceafa se duce lent capul pe spate cubarbia inainte si revenire, de 15 ori.

4. Stand in departat se ridica si se coboara umerii in ritm lent de 15 ori.

5. Stand pe scaun cu spatele rezemat de spatar si mainile pe solduri seface flexia capului executata lent cu inspiratie-expiratie. Se executade 10-12 ori cu maximum de amplitudine.

6. Aceeasi pozitie, indoirea trunchiului si a gatului spre stanga siinspiratie, se revine in pozitia initiala cu expiratie si apoi spre dreapta.Se executa de 10-12 ori.

7. In aceeasi pozitie, rasucirea capului si a gatului spre stanga , reveniresi spre dreapta, se executa de 10-12 ori.

8. Aceeasi pozitie, rotatia ampla si lenta a capului si a gatului sprestanga si dreapta , se executa de 6-5 ori fiecare.

9. Culcat pe spate cu bratele pe langa corp, ducerea bratelor prin inainte

peste cap, cu inclestarea degetelor si intinderea coloanei vertebrale(elongatia), revenire in pozitia initiala, se repeta de 10-15 ori.

10. Din aceeasi pozitie rasucirea trunchiului spre stanga ajungand inculcat cu fata in jos; revenire, se executa spre dreapta. Se repeta de 5ori in fiecare parte.

11. Culcat cu fata in jos, cu mainile inclestate la spate se face extensiacapului si a gatului departand barbia de corp si se duc bratele sus-inapoi cu inspiratie profunda, se revine cu expiratie. Se executa lent

de 10-15 ori.

12. Aceeasi pozitie, se rasuceste corpul si gatul spre stanga si apoi spredreapta, se executa alternativ de 10-12 ori.


20


21/34

13. Culcat cu fata in jos, mainile in dreptul umerilor, extensia capului sia gatului odata cu intinderea bratelor si revine in pozitia initiala. Serepeta de 7-8 ori.

14. Aceiasi pozitie, rasucirea capului si a gatului spre stanga, cu

inspiratie si mentinerea pozitiei 5 secunde, revenire cu expiratie si serepeta spre dreapta. Se executa de cate 5-6 ori in fiecare parte.

15. In aceiasi pozitie rotiri ale capului si gatului timp de un minut.

16. Sezand pe un scaun cu spatele rezemat de spatar, flexia capului cuducerea genunchiului stang la piept si apropierea de cap, se revine la

pozitia initiala si apoi se executa aceeasi miscare cu dreptul. Se repetade 5-6 ori cu fiecare genunchi.

17. Stand in departat cu mainile pe solduri, se rasuceste capului si gatuluispre stanga cu arcuire,se revine si apoi se repeta spre dreapta. Seexecuta de 15 ori in ritm lent.

18. Mers prin camera cu ridicarea a cate unui genunchi la piept, cuajutorul mainilor se executa apropierea capului de genunchi, la 5 pasi.Se executa 1-2 minute.

19. Mers prin camera cu rasucirea trunchiului spre stanga si apoi spredreapta, la cinci pasi, cu ducerea mainilor la ceafa si rasucirea

capului. Se executa 1-2 minute.

intocmirea unui program de gimnastica

La prima intalnire cu pacientul, terapeutultrebuie sa-i afle motivatia si sa intocmeasca oschema de tratament.Un program de gimnastica

trebuie sa cuprinda trei parti: o parte incalzire, oparte fundamentala si incheierea.

In prima parte se incalzesc treptat muschiisi articulatiile si adapteaza progresiv,organismul la efort. Un rol important il va jucaexercitiul de respiratie. Terapeutul va evalua


21


22/34

pacientul si va urmari amplitudinea miscarilor, starea generala si evolutiapacientului.

In partea fundamentala se introduc exercitii cu grad de complexitatemaxim, necesare pentru recuperarea afectiunii respective in general doar

miscari active, mai rar pasive, prin care sa fie mobilizate si solicitate toatearticulatiile si toate grupele de muschi.

In partea finala, exercitiile revin la un ritm mai lent, instalandu-se peexercitii de respiratie, astfel incat organismul sa revina usor la normal.

Programul se va incheia cand pulsul si respiratia au revenit la normal.


22


23/34

Apiterapia

Mierea

Mierea este singurul produs dulcenedaunator cu calitati datatoare de viata,care nu se gasesc in nici un alt aliment. Intimp ce zaharul trebuie supus unui proces deinvertire in organism, in cazul mierii, incazul mierii, acest proces este efectuat dejade catre albina, cu ajutorul secretiilorsalivare glandulare.

Mierea contine: monozaharide direct

asimilabile (levuloza, dextroza) minerale,fier, clor, potasiu, calciu, sodiu, fosfor,aluminiu, magneziu, vitamine, enzime, hormoni, inhibine, (antibioticinaturali) etc. Mierea umple toate golurile care ar putea aparea in hrana zilnica,sustinand si intretinand starea de sanatate a organismului. Mierea seasimileaza usor si repede. Mai mult, aceasta nu are nici un element comun cuzaharul. In cazul mierii maturate procentul de apa trebuie sa fie de maxim18%. Mierea maturata are ardere completa; in procesul de metabolizare nunecesita nicio prelucrare din partea organismului uman. Densitatea mierii estemai mare decat a apei; cu cat densitatea ei este mai mare, cu atat mierea intra

mai mult intr-un proces natural de cristalizare care-i conserva calitatile.

Este un tonic muscular, prin arderea ei rezulta apa, energie si dioxid decarbon si mai ales nu ingrasa. Din punct de vedere medical, mierea esterecomandata in diverse afectiuni, ca si antibiotic, in curele de slabire , pentruimunizare, in anemii, iar in cazul copiilor, fixeaza calciul

Ceara

Din cele mai vechi timpuri ceara a fost folosita in tratamentul plagilorinfectate si al bolilor de piele, iar in farmacologie se foloseste ca emplastru. Inultima perioada de timp ceara a castigat in valoare terapeutica prin asociereacu alte produse apicole sau farmaceutice.


23


24/34

Pentru a produce un kilogram de ceara (vitaminaA condensata), albina consuma cam 10kg demiere. Ceara este o substanta grasa care se poateconsuma sub forma de fagure cu miere, estefolosita in fabricarea unor creme cosmetice,impotriva arsurilor, in creme depilatorii (ceara,

Fagure de ceara colofoniu, sacaz).

Capacelele de la fagure contin si fractiuni de propolis care pot fimasticate in afectiuni respiratorii.

Polenul

Contine absolut toate vitaminele si complexele vitaminice, proteine(inaproximativ de 5 ori mai mult decat carnea), si toti aminoacizii esentiali sineesentiali. Este foarte benefic in mai multe afectiuni: in terapia anemiei, astarilor de slabire, convalescenta, inaptenta si este un foarte bun protectorhepatic. Se administreaza in timpul meselor, trebuie mestecat foarte bine(dizolvat aproape, in gura), iar in perioadele critice se iau 2 lingurite pe zi.Cura cu polen va dura cam o luna, apoi se face pauza 2-3 luni. Nu se fac maimult de 2-3 cure cu polen pe an.

Pastura

Este polenul prelucrat natural de catre albina si are proprietati netsuperioare polenului, insa este destul de greu de recoltat si in cantitati foartemici. Pastura este cea mai buna protectoare si reconstructoare a ficatului;combinata cu propolisul are rezultate exceptionale si in hepatita B sau hepatitaC. Se consuma cca. o jumatate de lingurita pe zi. Este foarte eficienta, pelanga celelalte afectiuni mai usoare, in hepatite si in scleroza multipla.

Compozitia chimica a polenului este urmatoarea: carbohidrati 35%,lipide 1-6%, caretonoizi(provitamina A) 200-875mg/kg, vitamina E 1.7g/kg,

vitamina C 6-200mg/100gr de produs.Propolis

In decursul timpului oamenii au sesizat efectele benefice ale propolisului,iar daca la inceput s-au bazat pe intuitie, observatia efectelor sale benefice siutilizarea empirica a calitatilor sale, in ultima vreme oamenii de stiinta aucercetat compozitia biochimica a propolisului si l-au supus la numeroase


24


25/34

studii desfasurate in laboaratoarele medicale si spitale. Compozitia chimicareprezinta un cocktail de substante cu efecte terapeutice deosebite, cum sunt:derivatii flavonici, acid ferulic (activ contra germenilor Gram pozitiv si Gramnegativ), ceruri, aminoacizi, balsamuri, fermenti, microelemente (siliciu,magneziu, cupru, molibden, arsen, staniu, aluminiu, vanadiu, wolfram, fier,aur, iridiu, calciu, cadmiu, cobalt, strontiu), substante antibiotice, rasini, acizi,acizi aromatici, in functie de compozitia si specia vegetala de pe care s-a cules

propolisul. El contine in medie 55% rasini si balsamuri, 30% ceruri si 10%uleuri eterice, proportii care sunt asemanatoare pentru orice fel de propolis.

Este un produs natural cel mai apropiat depanaceu. Compozitia sa este inca insuficientelucidata. Este cel mai puternic antibioticnatural cunoscut, este restructurant si

regenerator celular (vindeca rani interne siexterne), antitumoral, inhiband inmultireacelulelor canceroase. Contine o serie intreagade elemente foarte rare.

Propolis

Regleaza metabolismele interne celulare; contine foarte multeelemente/uleiuri esentiale, (printre care si substante antibiotice ale plantelor,(seva din muguri, extin,etc.). Propolisul este singurul remediu in paradontoza,este foarte eficient in giardoza, candidoza si trebuie supt sub forma pura (darmare atentie sa nu se adoarma cu el in gura datorita causticitatii sale), foarte

bun pentru intarirea imunitatii si in infectii ascunse.

Poate fi folosit:

Sub forma pura, in stare bruta, ca atare; se pot face bobite de marimeaunui bob de mazare si pastrat in miere de salcam, inchis ermetic. Seconsuma cate o bobita pe zi;

Sub forma de cataplasma pe rani, bataturi, furuncule;

Cel mai adesea se foloseste sub forma prelucrata: tinctura de propolis(cu o concentratie de 30% +alcool natural din cereale)

La adulti doza zilnica este de 20 de picaturi dizolvat in apa, lapte sauceai; daca afectiunea este mai grava doza poate fi usor marita.


25


26/34

La copii mici, 3-5 picaturi pe zi;

La preadolescenti 10-15 picaturi pe zi.

Propolisul se recolteaza foarte greu si in cantitati foarte mici de ceara se

prepara sub forma de tinctura.

Laptisorul de matca

Este un produs glandular al albinei, secretat de glanda hipofaringiana dincreierul acesteia. Acesta este secretat doar de albinele tinere, sub 12 zile si cuel se hraneste doar matca.

Laptisorul de matca intensifica activitatea hormonala,

reuseste sa intinereasca permanent celulele. Un exempluconcludent, o albina traieste vara 45 de zile, iarna 2-3luni, iar matca 6 ani (depune zilnic 1500 de oua, adicadublul greutatii ei) datorita laptisorului de matca cu carese hraneste, care este foarte eficient impotriva uzurii, aimbatranirii celulare si in activitatea hormonala intensa.

Albina matca

Laptisorul de matca regleaza foarte bine activitatea hormonala: pentru

fete in perioada pubertatii, pentru copii in covalescenta, pentru sportivi candincepe sa apara o uzura a organismului; pentru intinerire, in premenopauza simenopauza, drept tratament de prevenire a osteoporozei, iar combinat cu apadistilata se poate folosi in cosmetica sub forma de masca.

Compozitia laptisorului de matca pur : apa (65-67 %); proteine (12,5%),amino-acizi esentiali (ntreaga gam); glucide 11 %; acizi grasi (5%);vitamina B5 (150-250 mg %); calciu, magneziu, sodiu, potasiu, zinc, cupru,fier, mangan, vitamine diverse (A, B1, B2, B6, B12, D, E, K). Laptisorul dematc are probabil cea mai mare concentratie de vitamin B5 dintre toate

produsele naturale cunoscute.Laptisorul de matca se poate folosi sub doua forme:

Pur - de la recoltare pana la inceperea tratamentului se tine incongelator, iar cand incepe tratamentul se tine la frigider. Se ia o


26


27/34

bobita cat un bob de mazare. Sublingual, inainte de masa; cura culaptisor: 2 - 5 grame dupa care se va face pauza;

Prelucrat - fiole sau drajeuri (amestecat cu glicol)

Cura cu otet de mere-cura dupa dr. Jarvis

Otetul se face din suc natural de mere combinat cu miere, continemagneziu, potasiu, calciu, fluor, brom, iod, etc. este un reglator metabolic.Acesta dizolva calciul si uratii din articulatii si este foarte bun pentru rinichi

prin reglarea echilibrului acido-bazic. De asemenea, acesta reuseste in a reglametabolismul grasimilor si scade colesterolul si acidul uric. Este foarte

benefic pentru cei cu depuneri calcice, cu guta sau cu infectii renale si este un

excelent energizant pentru omul sanatos.Se administreaza cate doua lingurite de otet + 1-2 lingurite de miere,

amestecate bine intr-o cana, de 1-3 ori pe zi. La persoanele sanatoase poate fiadministrat oricand, iar la cele cu probleme digestive la 15 minute dupa masa.La persoanele cu ulcer activ nu se administreaza.

Fabricarea otetului de mere si miere

Merele spalate si cantarite se dau prinrazatoarea mare. La un kg de mere se pun 2lde apa, 150grame miere. Se pun intr-un vasdescoperit si se lasa sa fermenteze latemperatura camerei(24 de grade). Dupa 2saptamani se strecoara prin tifon iar suculeste pus inapoi, la fiecare litru de suc se pun50g miere. Se acopera vasul cu un tifon si

acest cidru usor alcolizat se lasa iar la fermentat 40-60 de zile. Procesul e gatacand deasupra se formeaza o membrana gelatinoasa de 2-3 cm, iar lichidul

este limpede. Se da membrana la o parte, se trage in alt vas strecurandu-seprin tifon. Dupa doua saptamani se poate folosi. Are o tarie de 4-7 grade, iartimp de doi ani isi pastreaza calitatile.


27


28/34

Apilarnilul Trantor

Este triturat de larve de trantori, cu o zi inainte ca larva sa fie capacita.

Acesta contine laptisor de matca si precursor hormonal masculin. Aceasta estefoarte bun pentru sportivi, culturisti (pentru cresterea masei musculare),

pentru persoanele cu probleme de dinamica sexuala. In general este un produsdestinat barbatilor dar in cazuri speciale poate fi folosit si de femei.

Apilarnilul brut-proaspat, triturat si filtrat contine: calciu 14,00 mg%,magneziu 2,00 mg%, fosfor 199,00 mg%, fier 3,23 mg%, cupru 1,10 mg%,mangan 4,49 mg%, zinc 5,54 mg%, sodiu 38,00 mg%, potasiu 0,50 mg%,Vitamina A (0,54 Ui/g), betacaroten (provitamina A 0,426 mg%, xantofila(0,297 mg%); Vitamina B1 sub limita de dozare; vitamina B6 (0,739 mg%);vitamina PP acid nicotinic (15,9 mg%), colina (442,8 mg%), lizinaO,75g%,histidina 0,33 g%, arginina 0,5 k g%, acid aspargic 1,5 g%, treonina 0,41 g%,serina 0,46 g%, glicina 0,84 g%, alanina 0>66 g%, valina 0,68 g%, metionina0,31 g%, izoleucina 0,56 g%, leucina 0,95 g%, tirozina 0,45 g%, fenilalanina0,46 g% (total 11,4 g% aminoacizi).

Veninul de albine

Se foloseste in toate cazurile in care imunitatea organismului trebuiecrescuta, in reumatisme, in boli anti-imune, in spondilita reumatoida, inscleroza multipla, este radioprotector.

Veninul de albine avnd o compoziiecomplex, principalul su com ponent este formatdin substane proteice n procent de pn la 75% dinveninul uscat. Din cele 8 fracii albuminoide

existente, numai dou prezint importan. Primafraciune alcalin (pH = 11) are n componen 13aminoacizi: glicocol, alanin, valin, leucin,izoleucin, serin, treonin, uzin, arginin,

triptofan, Ac de albina prolin, acid aspartic i acid glutamic.


28


29/34

Aceast fracie are aciune toxic. A doua fracie are n componena sa 18aminoacizi, respectiv cei menionai la fracia anterioara plus tirozin, cistina,metionina, fenilalanina i histamin. Aceast fracie nu are aciune toxic.Veninul de albine conine, de asemenea, lipide, n special din grupa sterinilor,hidrocarbonai, acizi (formic, clorhidric, ortofosforic) i baze. Dintresubstanele minerale, veninul conine calciu, magneziu, mangan, fosfor, sulf icupru.

Se poate administra sub trei forme:

Intepaturi naturale- se folosesc albine tinere. Se face un test pentru ase observa reactia organismului, daca este alergic sau nu la venin.Intepatura se face la glezna, iar daca este alergic nu va fi afectat preatare si va avea un edem timp de 1-2 zile dupa intepatura.

In functie de afectiune se va urma schema: o intepatura mai multe zile,apoi 2x2, 3x3, 4x4, 5x5, 6x6, stagnare in platou mai multe zile, apoi se scade

progresiv, se face pauza, se repeta. Numarul maxim de intepaturi admise la osingura sedinta este de 12. Intepaturile se vor face in zona afectata, inscleroza pe membre, antebrat, paravertebral, in zone musculare sau articulatii.

Nu se fac pe gat, fata, abdomen, sau in zone sensibile.

Sub forma injectabila

Unguente speciale care contin venin de albine (ex: Apirevin)

Neglijarea fazei discopatice de debut a spondilozei Cervicale

Daca nu se restabileste pozitia si mecanica normala a coloanei,persistenta contracturii muschilor cervicali provoaca dislocari ale vertebrelorcervicale, suprasolicitand discul si apofizele articulare. Alaturi de uzuradiscului apar leziuni artrozice la nivelul articulatiilor intervertebrale apofizare,instalandu-se faza de spondilartroza. In acest stadiu apar iritatii ale vaselor dinzona cervicala (artera vertebrala) si a nervilor vegetativi cervicali.

Simptomatologia devine bogata si variata. Reducerea debitului in arteravertebrala provoaca simptome zgomotoase traduse prin ameteli (vertij),pierderi de echilibru, vajaieturi in urechi. Bolnavii se alarmeaza, solicitaconsultatii la specialisti neurologi sau otorino-laringologi. Iritatia nervilor siganglionilor vegetativi provoaca stari de oboseala, palpitatii, dureri proiectatein jurul inimii, imitand suferinte coronariene, care-i determina sa se adresezeserviciilor de cardiologie. Atat simptomele provocate de iritarea arterei


29


30/34

vertebrale cat si a formatiunilor vegetative simpatice, sunt declansate sauaccentuate de inclinarea sau rotirea brusca a capului. Abia in acest stadiumajoritatea bolnavilor cu spondiloza cervicala se adreseaza medicului despecialitate. Din fericire si faza de spondiloza, cu multiplele simptomedezagreabile, este curabila, dar necesita un tratament complex si perseverentcu durata ceva mai lunga.

Tratamentul spondilozei urmeaza aceleasi obiective de despovarare acoloanei, de refacere a curburii fiziologice si a tonicitatii normale amusculaturii cervicale. Restabilirea functionalitatii cervicale se face ca si infaza discopatica prin suprimarea pernelor, folosirea sulului introdus sub ceafa.Procedeele de fizioterapie vor urmari decontractarea musculaturii cervicale

prin ionizari, curenti diadinamici si Solux. Contractura musculara si durerilenevralgice, in cazuri rebele, vor fi tratate cu infiltratii cu Procaina, Xilina sau

Telox, la nivelul emergentei nervului Arnold sau in masele musculare cutonus ridicat. Medicamentul indicat pentru combaterea contracturii musculareeste Clorzsoxazinul, care va fi administrat sub prescriptie medicala. Ametealasi durerile precordiale sunt bine influentate de tranchilizante (Hiroxizin,Diazepam) uneori asociate cu Bregonal sau Redegin.

Efectuarea gimnasticii medicale si procedeele fizioterapeutice remitsimptomele zgomotoase, de ameteli si dureri precordialein interval de catevasaptamani. Bolnavii trebuie sa respecte cu calm si perseverenta acestetratamente simple, pentru a evita recidiva.

Durerea de cap este o senzatie neplacuta, sacaitore, deseori insuportabila.Medicii recunosc ca intre 50-90% din populatie sufera de dureri de cap.Simptomatologia durerii de cap este diversa, durerile de cap sunt provocate demai multe cauze, au diferite mecanisme de declansare, existand diferenteindividuale.

Cele mai dese cauze ale durerii de cap sunt traumele fizice si psihice,bolile infectioase, intoxicatiile, racelile, dereglarile endocrine, afectiunilevaselor, organelor interne, ale coloanei vertebrale, tumorile, marirea presiunii

intercraniene,etc. Mecanismele si metodele de tratament pentru inlaturareadurerilor de cap sunt variate. Deseori nu este suficient sa se ia o pastilaanalgezica pentru a se scapa de durere, trebuie gasita cauza si sa fie tratata,apeland la un specialist.

Durerile de cap sunt cunoscute omenirii din totdeauna. In China, durereade cap se trata prin acupunctura, o tehnica veche de mai bine de 2500 de ani.


30


31/34

In Egiptul antic existau preoti care se ocupau numai cu tratarea durerilor decap. Claudiu Galen introduce termenul de hemicranie adica durere a

jumatatii de cap.

Caracterul, intensitatea,

durata si localizarea durerii pot fifoarte diferite. Intotdeaunadurerea ne va avertiza asuprastarii de sanatate a corpului, asistemelor si a organelor. Greciiin vechime spuneau ca durereaeste cainele de paza la sanatatii.Durerea previne organismuldespre influenta nefasta a

agentilor mecanici, chimici,electrici, aceasta obligaorganismul sa ia masuri cu privire

la eliminarea cauzelor si influentelor nedorite. Acest lucru se producereflector. Fiecare persoana simte senzatia de durere datorita activitatiisistemului nervos-central, vegetativ, si periferic. De la receptorii pielii si panala organele interne, energia iritata, trecand prin maduva spinarii si ajungand lacreier, se transforma in impulsuri nervoase care informeaza sistemul nervosdespre functia tuturor organelor si sistemelor.

Foarte multe afectiuni sunt insotite de dureri de cap ca simptom la: boalahipertonica, hipotonica, arteroscleroza cerebrala, migrene alergii, dereglaritiroidiene, hipofizare, a supra renalelor, ovariene, prostatei, maningita,encefalita, sinuzita, otita, nevralgii trigeminale, nervul occipital si facial,

bolile cavitatii bucale, afectiunile oftalmice, intoxicatiile, tumori, etc.

Complicatiile spondilozei cervicale

Acestea sunt rezultatul afectarii maduvei spinarii, prin presarea acesteiade catre vertebre si discurile intervertebrale afectate de spondiloza. Orice

compresie asupra maduvei spinarii necesita tratament chirurgical pentru aevita leziunile permanente ale maduvei si nervilor.

Tratamentul medicamentos actioneaza impotriva durerii cervicale, insaefectele lui sunt de scurta durata si uneori pot fi agresive pentru persoanele cu

probleme gastrice. Aceasta medicatie se ia cel mult 15 zile. In lipsakinetoterapiei fenomenele dureroase reapar.


31


32/34

Recomandari

In toate cazurile aparitiei durerii de cap, trebuie sa ne intindem in pat,sa nu suprasolicitam regiunea cervicala, sa nu miscam brusc capul sigatul si sa evitam mai ales, aplecarea si ridicarea capului;

Putem folosi medicamente vaso-dilatatoare, care maresc circulatiacraniana si cardiaca.

La recomandarea medicului, putem folosi medicamente cenormalizeaza procesele metabolice (Aspirina, Vitamina C, B1, ceaiuridin plante, Migrenostop, produse homeopate, etc)

Pentru mentinerea sanatatii este necesara efectuarea exercitiilor fizicepentru coloana cervicala in stadiul de remisie si cu scop profilactic, se

pot folosi si proceduri fizioterapeutice. Este necesar sa respectam regimul de munca, odihna, alimentatie,

eliminarea stresului, autoeducarea si autocontrolul emotiilor sischimbarea gandirii negative in gandire pozitiva

Patul trebuie sa fie tare, iar perna mai mica

Este bine ca o data sau de doua ori pe an sa se faca serfexoterapie,masajul coloanei vertebrale si kinetoterapie. Prin masaj si

kinetoterapie se inlatura blocajele si deplasarile vertebrelor, seelibereaza vasele sangvine si firele nervoase, se restabileste circulatiasi incet, incet, dispar simptome cervicalgiei si se restabileste functianormala a organismului.

Sfaturi pentru a evita aparitia spondilozei si ameliorareasimptomelor celor bolnavi de spondiloza

Sa evita pozitiile indelungate cu gatul flexat. In cazul in care profesiale impune o asemenea pozitie, este bine sa se execute periodic miscaride redresare.

Sa se odihneasca fara a sprijini capul pe perne inalte, folosind doar unsul introdus sub ceafa.

Sa execute zilnic miscari de extensie, flexie si rotatie a capului pana ladisparitia durerii musculare si nevralgice.


32


33/34

Restabilirea functionalitatii musculaturii cervicale prin gimnastica simasaj, care indeparteaza simptomele neplacute.

Aparitia spondilozei poate fi prevenita daca se combat zilnic si cuperseverenta pozitiile vicioase ale coloanei, incepand din copilarie.

Tratamentele medicamentoase sunt doar ajutatoare pentru combatereasimptomelor in fazele evolutive ale bolii.

Prevenirea spondilozei cervicale

Spondiloza nu poate fi prevenita, insa riscul aparitiei poate fi scazut dacase mentine o postura corecta, cu gatul aliniat umerilor, daca se practicaexercitii fizice regulate, pe tot parcursul vietii, pentru intarirea musculaturiicervicale si a ligamentelor si evitarea producerii unor traumatisme la acest

nivel.


33


34/34

Bibliografie

Dr. Cristian Dragomir Curs masaj specializare in msajul medical,balneofiziokinetoterapie si recuperare medicala

Internet:

www.Healthy.rowww.farmaciata.rowww.vindeca-te.rowww.cugetliber.rowww.ortopediaonline.rowww.stirizoot.rowww.i-medic.ro

www.romedic.rowww.tion.rowww.mierealbine.rowww.proapicultura.rowww.medicinafamiliei.rowww.clopotel.rowww.famouswhy.comwww.wikipedia.comwww.spineuniverse.comwww.cervical-spondylosis.com

www.answers.comwww.istop.org

56047131 Lucrare de Diploma 2010 Modulul Tre

Documents

Transcript of 56047131 Lucrare de Diploma 2010 Modulul Tre