2121

CLASELE a III-a – a IV-a

Sarea în bucateadaptare dupã Petre Ispirescu

A fost odatã ca niciodatã un împãrat. El avea trei fete.Într-o bunã zi, împãratul îºi întrebã fetele cât de tare îl iubesc.– Te iubesc ca mierea, rãspunse fata cea mare, dupã ce se gândi cã nimic nu poate

fi mai dulce pe lume.– Iar eu ca zahãrul, tatã, spuse mijlocia.Socotind cã dragoste mai dulce ca mierea ºi zahãrul nu existã, împãratul se bucurã

tare de rãspunsurile celor douã fete.

1. Ce le-a întrebat împãratul pe fete?A) Dacã se înþeleg între ele.B) Dacã vor sã plece de acasã.C) Cât de mult îl iubesc.D) Care este cea mai frumoasã.E) Care este cea mai harnicã.

2. Când spui „ca mierea” te gândeºti la:A) ceva amarB) ceva iuteC) ceva acruD) ceva dulceE) ceva înþepãtor.

22

Uitându-se la Ileana,fata cea mai micã, oîntrebã ºi pe dânsa:

– Tu, fata mea, cum mãiubeºti?

– Ca sarea în bucate,tatã! rãspunse ea cu faþaseninã, zâmbind cudragoste ºi lãsându-ºiochii în jos, sfioasã.

Când auzirã ce rãspunsdete ea tatãlui, surorilecele mari pufnirã în râs ºiîi întoarserã spatele.

Împãratul se încruntã ºi,plin de supãrare, zise:

– Sã te duci de la mine,cu sarea ta cu tot!

– Sã mã ierþi, tatã! Euam socotit cã iubirea meanu e mai presus decât asurorilor mele, dar nici maiprejos decât mierea ºizahãrul.

– Auzi, îndrãzneºti sã teatingi de dragosteasurorilor tale? Sã pleci, sãnu-þi mai aud de nume!

3. Ce au fãcut surorile cele mari auzindrãspunsul Ilenei?

A) au mângâiat-oB) au gonit-o de la curteC) au pufnit în râsD) au rãmas indiferenteE) s-au întristat.

4. Ce a fãcut împãratul când a aflat rãspunsulIlenei?

A) s-a bucurat mult pentru cã este iubitB) a poruncit sã se pregãteascã nuntaC) s-a mâniat pentru cã mâncarea nu era

gustoasãD) a izgonit-o pe fatã de acasãE) ºi-a cerut iertare de la fiica sa.

5. Dupã pãrerea împãratului, cum trebuia sãfie iubirea fiicelor?

A) aurie ca miereaB) dulce ca mierea ºi zahãrulC) ca sarea în bucateD) ca pâinea caldãE) numai lapte ºi miere.

6. Ce indicã semnul exclamãrii de la sfârºitulpropoziþiei: «Sã pleci, sã nu-þi mai aud denume!»?

A) o rugãminteB) un salutC) un îndemnD) o urareE) o poruncã.

2323

8. Ce ºir de cuvinte face parte dinfamilia cuvântului „dragoste”?

A) drag, drãgãlaº, dragonB) a îndrãgi, îndrãgostit, drãgãstosC) drãgãstos, drãmuit, îndrãgitD) drãguþ, drag, drajeuE) a îndrãgi, a iubi, a aprecia.

9. Observã chipul împãratului în cele douã imagini.Ce exprimã el?A) întâi mirare, apoi mânieB) întâi veselie, apoi tristeþeC) întâi urã, apoi bucurieD) întâi teamã, apoi curajE) întâi mirare, apoi bucurie.

7. Ce a simþit împãratul atuncicând a auzit rãspunsul Ilenei?

A) invidieB) milãC) supãrareD) bucurieE) liniºte.

24

Atunci, Ileana îºi luã din casa pãrinteascã un rând de haine sãrmane ºi pribegi* dinsat în sat, pânã ajunse la curtea unui alt împãrat…

Poposi acolo ºi ceru sã slujeascã o bucatã de vreme la curte.Fata era cuminte ºi deºteaptã. De harnicã, ce sã mai vorbim! Începu pe datã sã

deretice prin cãmãrile palatului ºi sã punã fiecare lucru dupã rânduialã.Vestea despre vrednicia ºi cuminþenia Ilenei se rãspândi în tot palatul. Împãrãteasa

o îndrãgi pentru vorba ei sincerã ºi blândã ºi pentru cuminþenia ºi îndemânarea cu carefãcea orice lucru.

*a pribegi – a rãtãci, a umbla din loc în loc fãrã þintã (ca un pribeag)

2525

10. De ce a plecat Ileana de acasã?A) Pentru cã s-a certat cu surorile ei.B) Pentru a duce bucate bunicii.C) Pentru cã a fost alungatã de acasã.D) Pentru cã trebuia sã se ducã la bal.E) Pentru a întâlni un fiu de împãrat.

11. Ce înþeles are „a pribegi”?A) a poposiB) a rãtãciC) a se plimbaD) a dormiE) a se rãtãci.

12. Câte silabe are cuvântul „vrednicie”?A) 1B) 2C) 3D) 4E) 5.

13. Ce veste s-a rãspândit în palat despreIleana?

A) Cã era bogatã ºi rãsfãþatã.B) Cã era isteaþã dar leneºã.C) Cã era vrednicã ºi cuminte.D) Cã era rea dar vrednicã.E) Cã era fiicã de împãrat.

14. De ce a îndrãgit-o împãrãteasa pe Ileana?A) Pentru cã era îmbrãcatã cu haine sãrmane.B) Pentru cã ºtia sã facã bucate gustoase.C) Pentru cã era îndemânaticã ºi cuminte.D) Pentru cã era fiicã de împãrat.E) Pentru cã era sincerã ºi veselã.

15. Prin ce se aseamãnã cele douã imagini?A) Toate personajele sunt triste.B) Toate personajele poartã coroanã.C) Toate personajele sunt în faþa palatului.D) Sunt aceleaºi personaje.E) Toate personajele sunt la bal.

26

Împãratul avea un singur fecior pe care-l iubea ca soarele. El învãþase de la strãjerisã lupte cu destoinicie. ªi mergând împãratul la un rãzboi, luã ºi pe fiul sãu cu dânsul casã se deprindã cu ale rãzboaielor. Dupã ce a luptat vitejeºte, fiul împãratului a cãzutrãnit. Mare ºi adâncã a fost jalea tuturor când l-au adus acasã.

Împãrãteasa ºi Ileana l-au îngrijit zi ºi noapte, neobosit.Cuvintele blânde ºi înþelepte ale fetei, priceperea ei l-au fãcut pe prinþ sã se îndrãgosteascã

de ea.

2727

16. Ce înseamnã „îl iubea ca soarele”?A) Avea pãrul auriu ca soarele.B) Îl orbea strãlucirea lui.C) Nu se putea apropia de el.D) Îl iubea puþin.E) Îl iubea foarte mult.

17. De ce l-a luat împãratul pe fiul sãu larãzboi?

A) Pentru cã nu-l iubea.B) Pentru cã aºa i-a fost ursit.C) Pentru cã dorea sã devinã un bun luptãtor.D) Pentru cã aºa au hotãrât boierii.E) Pentru cã aºa i-a cerut împãrãteasa.

18. Cum era fiul de împãrat?A) leneºB) viteazC) fricosD) neascultãtorE) laº.

19. Care dintre enunþurile urmãtoare estescris incorect?

A) Fiii îºi ascultã pãrinþii.B) Sã nu fi egoist!C) Împãratul ºi-ar fi dorit doi fi.D) Aº fi vrut sã fiu fiu de împãrat.E) Sã fii curajos!

20. Observã chipul împãrãtesei din imagine.Cum este ea?

A) veselãB) speriatãC) supãratãD) fericitãE) mulþumitã.

21. Ce reprezintã imaginea de mai sus?A) plecarea la rãzboiB) întoarcerea prinþului rãnitC) sosirea Ilenei la palatD) cearta Ilenei cu surorile eiE) împãcarea.

28

Când s-a însãnãtoºit, fiul de împãrat a cerut-o de nevastã pe Ileana.Se împotrivi împãrãteasa dar nu fu cu putinþã sã întoarcã pornirea fiului sãu de la

aceastã însurãtoare. Atunci, împãratul ºi împãrãteasa au poruncit sã se pregãteascãnunta.

Au întins pe datã o masã mare împãrãteascã.Ileana a cerut sã fie invitat ºi împãratul din þara vecinã, fãrã ca sã dezvãluie cuiva cã

acesta este tatãl ei. Apoi a pregãtit cu mâna ei bucate speciale, numai cu zahãr ºimiere, fãrã sare, doar pentru acest oaspete.

Toþi mesenii mâncau ºi se veseleau, în afarã de unul. Se mira împãratul, tatãl fetei,vãzând cum mesenii mãnâncã cu poftã acele bucate rele la gust.

Atunci gustã de la unul, gustã de la altul, apoi zise mânios:– Bine, împãrate, m-ai chemat la nunta fiului tãu ca sã-þi baþi joc de mine?– Vai de mine, Mãria-Ta! Cum se poate sã-þi treacã prin gând una ca asta?– Ba sã mã ierþi, împãrate, bucatele tuturor mesenilor sunt bune de mâncat, numai

ale mele nu!Se fãcu foc de supãrare împãratul, tatãl bãiatului, ºi porunci sã vinã bucãtarii sã dea

seamã.

22. Ce a hotãrât fiul împãratului când s-aînsãnãtoºit?

A) Sã plece la rãzboi.B) Sã plece la vânãtoare.C) Sã o ia pe Ileana de nevastã.D) Sã construiascã alt palat.E) Sã o alunge pe Ileana.

23. Ce înseamnã „a se împotrivi”?A) a acordaB) a se opuneC) a acceptaD) a se potriviE) a aproba.

2929

24. De ce a cerut Ileana sã fie invitat la nuntãîmpãratul din þara vecinã?

A) pentru cã era tatãl eiB) pentru cã locuia aproapeC) pentru cã era bogatD) pentru cã dorea sã-l cunoascãE) pentru cã aºa era obiceiul.

25. Ce a pus Ileana în mâncarea oaspeteluidin þara vecinã?

A) numai sareB) numai miereC) zahãr sau miereD) zahãr ºi miere, fãrã sareE) miere, zahãr ºi sare.

26. Ce înseamnã cuvântul „bucate” în po-veste?

A) bucãþiB) bucãtãrieC) mâncãruriD) ducateE) grâne.

27. Care dintre urmãtoarele formulãri aratãfuria împãratului invitat?

A) «Vai de mine, Mãria-Ta!»B) «Îþi baþi joc de mine?!»C) «Sã mã ierþi, împãrate!»D) «Sã te duci de la mine cu sarea ta cu tot!»E) «Cum se poate sã-þi treacã prin gând una

ca asta?»

28. De ce s-a mâniat la nuntã împãratul, tatãlmiresei?

A) pentru cã ºi-a izgonit fata de acasãB) pentru cã a fost chemat la nuntãC) pentru cã mesenii se veseleauD) pentru cã nu i-a plãcut povesteaE) pentru cã bucatele lui nu puteau fi mâncate.

29. Unde este aºezat tatãl Ilenei la nuntã?A) la stânga împãrãteseiB) la dreapta împãratuluiC) în capul meseiD) la stânga împãratuluiE) în faþa împãratului.

30. Care dintre afirmaþiile de mai jos suntcorecte?

A) Toþi oaspeþii mâncau ºi se veseleau.B) Toþi oaspeþii erau triºti ºi nu mâncau.C) Un singur oaspete era supãrat.D) Un singur oaspete mânca ºi se veselea.E) Mai mulþi oaspeþi aveau bucate fãrã gust.

31. Ce a fãcut împãratul, tatãl bãiatului, auzindnemulþumirea împãratului vecin?

A) A chemat-o pe Ileana.B) I-a certat pe meseni.C) A gustat din bucate.D) ªi-a cerut scuze.E) A chemat bucãtarii.

30

Atunci, mireasa se ridicã ºi zise:– Eu am pregãtit bucatele pentru împãratul ce s-a supãrat ºi iatã de ce:Acest împãrat este tatãl meu. Noi eram trei surori în casa pãrinteascã. Tata ne-a

întrebat într-o zi cum îl iubim noi. Surorile mele cele mari, una i-a rãspuns cã îl iubeºteca mierea, alta ca zahãrul. Eu însã i-am zis cã îl iubesc ca sarea în bucate. Tata s-asupãrat pe mine ºi m-a gonit de acasã. Acum am vrut sã dovedesc tatei cã fãrã miereºi zahãr se poate trãi, dar fãrã sare nu; de aceea i-am pregãtit bucatele fãrã sare.Judecaþi dumneavoastrã, cu minte împãrãteascã, cine a avut dreptate.

Toþi mesenii gãsirã cã pe nedrept a fost gonitã din casa pãrinteascã fata cea micã.Atunci, tatãl ei a mãrturisit cã n-a ºtiut sã preþuiascã înþelepciunea fetei sale ºi i-acerut iertare. Fata ºi-a cerut ºi dânsa iertare dacã fapta ei l-a supãrat.

Ileana ºi-a iertat surorile. Venirã ºi ele ºi se puserã apoi cu toþii pe o veselie ºi opetrecere, trei zile ºi trei nopþi, de se duse vestea în lume.

Iar împãratul, socru-mare, se mândrea cel mai tare cã a dobândit aºa o norã harnicãºi înþeleaptã.

32. De ce punem sare în mâncare?A) pentru gust bunB) pentru aspect îmbietorC) pentru aspect exoticD) pentru miros plãcutE) pentru gust iute.

33. Cine este «socrul mare»?A) unchiul mireseiB) tatãl mireseiC) naºul mirilorD) socrul mireluiE) tatãl mirelui.

3131

34. Cât timp au petrecut nuntaºii?A) 6 zileB) 12 oreC) 244 oreD) de 3 ori câte 12 oreE) de 3 ori câte 24 de ore.

35. Ce a vrut sã dovedeascã Ileana prinfaptele sale?

A) Cã a fost alungatã pe nedrept.B) Cã împãratul preferã zahãrul ºi mierea.C) Cã nu-l iubea pe tatãl ei.D) Cã împãratul este înþelept.E) Cã ea a greºit.

36. Ileana s-a împãcat cu tatãl ei pânã la urmã?A) Da, dar nu l-a iertat.B) Da, ºi-au cerut iertare unul altuia.C) Da, dar nu l-a chemat la nuntã.D) Nu, pentru cã ea avea dreptate.E) Nu, pentru cã împãratul avea dreptate.

37. Ce a înþeles tatãl Ilenei din aceastãîntâmplare?

A) cã surorile cele mari au avut dreptateB) cã înþelepciunea este un lucru de preþC) cã nu este iubit de fetele luiD) cã s-a comportat corect cu toate cele trei feteE) cã a fãcut bine gonind-o de acasã.

38. Cum crezi cã e Ileana faþã de tatãl ei?A) linguºitoare ºi mincinoasãB) vicleanã ºi nemiloasãC) rãutãcioasã ºi obraznicãD) înþeleaptã ºi îndrãzneaþãE) mândrã ºi indiferentã.

39. De ce era împãratul, socru-mare, mândrude Ileana?

A) Pentru cã Ileana era fiicã de împãrat.B) Pentru cã l-a îmbunat pe împãratul vecin.C) Pentru cã avea o norã plinã de calitãþi.D) Pentru cã toþi mesenii erau mulþumiþi.E) Pentru cã Ileana s-a împãcat cu tatãl ei.

40. Ce alt titlu ar putea avea povestea?A) «Lupul îºi schimbã pãrul, dar nãravul ba»B) «Prietenul la nevoie se cunoaºte»C) «Dupã faptã ºi rãsplatã»D) «Când doi se ceartã, al treilea câºtigã»E) «Nu lãsa pe mâine ce poþi face astãzi»