MASONERIA MASONERIA ŞŞI I MARILE MARILE

EVENIMENTE ALE EVENIMENTE ALE EPOCII MODERNEEPOCII MODERNE

Profesor Cornelia CucuProfesor Cornelia Cucu Liceul cu Program SportivLiceul cu Program Sportiv BacBacăăuu

Problema masoneriei Problema masoneriei (francmasoneriei) a fost (francmasoneriei) a fost şşi va ri va răămane mane un domeniu provocator pentru un domeniu provocator pentru cercetcercetăători tori îîn explicarea multor n explicarea multor evenimente cruciale din istoria evenimente cruciale din istoria modernmodernăă şşi contemporani contemporanăă a omenirii. a omenirii. TendinTendinţţa de a eluda rolul masoneriei a de a eluda rolul masoneriei îîn istoria ultimelor trei veacuri poate n istoria ultimelor trei veacuri poate ssăă apar aparăă la fel de amendabil la fel de amendabilăă ca ca şşi i tendintendinţţa de a vedea peste tot numai a de a vedea peste tot numai “comploturi iudeo-masonice”.“comploturi iudeo-masonice”.

CONSIDERACONSIDERAŢŢII GENERALEII GENERALE SemnificaSemnificaţţia termenuluiia termenului ar fi ar fi

urmurmăătoarea : “franc”=liber; mason= toarea : “franc”=liber; mason= zidar.zidar.

O primO primăă defini definiţţie a termenului ar fi ie a termenului ar fi urmurmăătoarea: “Curent religios toarea: “Curent religios şşi filozofic i filozofic

care se caracterizeazcare se caracterizeazăă prin ritualuri prin ritualuri mistice mistice şşi prin i prin îîmbinarea lor cu principii mbinarea lor cu principii etico-morale etico-morale şşi politice”. Alti politice”. Altăă defini definiţţie ie mai plasticmai plasticăă a masoneriei a masoneriei ar fiar fi urmurmăătoarea: “Lucrare de zidtoarea: “Lucrare de zidăărie compusrie compusăă din diverse materiale unite cu un liant”.din diverse materiale unite cu un liant”.

Sursa cuvSursa cuvâântului masonntului masonsau masonerie , trebuie sau masonerie , trebuie ccăăutatutatăă îîn Evul Mediu,n Evul Mediu,ccâând existau mai multe nd existau mai multe societsocietăţăţi secrete din i secrete din domeniul constructorilor domeniul constructorilor

dedecatedrale care doreau scatedrale care doreau săăppăăstreze pentru ei , streze pentru ei , îîntr-ntr-

ununmediu restrmediu restrââns, tainelens, taineleprin care ridicau acesteprin care ridicau acesteedificii impunedificii impunăătoare.toare.

SimbolisticaSimbolistica:: francmasoneria francmasoneria cuprinde o varietate cuprinde o varietate de simboluri, cu un de simboluri, cu un volum imens de volum imens de semnificasemnificaţţii pline de ii pline de misticism. Acestea misticism. Acestea sunt: loja, altarul, sunt: loja, altarul, coloana, steaua coloana, steaua îîn n cinci colcinci colţţuri, uri, echerul,echerul, compasul,ciocanul, compasul,ciocanul, dalta etc.dalta etc.

LojaLoja reprezintreprezintăă nucleul .Simbolic, ea nucleul .Simbolic, ea reprezintreprezintăă Templul lui Solomon. Orice Templul lui Solomon. Orice avansare avansare şşi orice ritual au loc exclusiv i orice ritual au loc exclusiv îîn interiorul Templului, considerat n interiorul Templului, considerat replicreplicaa perfect perfectăă a lumii divine, centrul a lumii divine, centrul universului.universului. Lojile masonice, conform Lojile masonice, conform ritualurilor masonice se sprijinritualurilor masonice se sprijinăă pe pe trei coloane de tip doric, ionic, trei coloane de tip doric, ionic, corintic. Cele trei coloane semnificcorintic. Cele trei coloane semnificăă: : îînnţţelepciunea, forelepciunea, forţţaa şşii frumusefrumuseţţeaea.. ÎÎnnţţelepciunea este necesarelepciunea este necesarăă pentru pentru creacreaţţie, forie, forţţa pentru a o susa pentru a o susţţine iar ine iar frumusefrumuseţţea ajutea ajutăă la la îîmpodobirea mpodobirea omului omului îîn interior.n interior.

IniIniţţierea:ierea: Omul este considerat demn Omul este considerat demn de a fi de a fi mason mason prin urmprin urmăătoarea definire: toarea definire: a fi drept, cinstit, liber, matur, cu o a fi drept, cinstit, liber, matur, cu o judecatjudecatăă s săănnăătoastoasăă şşi o conduiti o conduităă ireproireproşşabilabilăă. Aceast. Aceastăă enumerare de enumerare de calitcalităţăţi ne oferi ne oferăă o idee despre o idee despre pregpregăătirea interioartirea interioarăă care trebuie care trebuie îîmplinitmplinităă îînainte de ininainte de iniţţierea masonicierea masonică.ă.

Regula de aur a Francmasoneriei:Regula de aur a Francmasoneriei: “Cunoa“Cunoaşşte-te pe tine te-te pe tine îînsunsuţţi, iubei, iubeşşte-te-ţţi i şşi ajuti ajutăă--ţţi aproapele, respecti aproapele, respectâându-i ndu-i opiniile opiniile şşi demnitatea”- i demnitatea”-

Ierarhia Ierarhia îîn frann franccmasoneriemasonerie ::existexistăă doudouăă ierarhii: a gradelor ierarhii: a gradelor şşi a funci a funcţţiilor.iilor.

Prima se referPrima se referăă la gradele de la gradele de avansare: discipol,campion, maestru. avansare: discipol,campion, maestru.

Gradele se acordGradele se acordăă prin cooptare prin cooptare şşi i vechime, un grad obvechime, un grad obţţinut este pe viainut este pe viaţăţă şşi nu mai poi nu mai poţţi fi cobori fi coborâât. Dact. Dacăă un un mason pmason păărrăăseseşşte loja sau este exclus te loja sau este exclus şşi este reprimit, ri este reprimit, răămmââne cu gradul ne cu gradul avut. Gradele permit persoanei avut. Gradele permit persoanei respective srespective săă ia parte la ia parte la îîntrunirile ntrunirile care-i sunt destinate. care-i sunt destinate.

Ierarhia funcIerarhia funcţţiilor presupune existeniilor presupune existenţţa a gradelor superioare sau grade de gradelor superioare sau grade de perfecperfecţţionare. Ierarhia funcionare. Ierarhia funcţţiilor are iilor are rolul de a rolul de a îînlesni participarea nlesni participarea membrilor la viamembrilor la viaţţa colectiva colectivăă şşi la i la rezolvarea problemelor administrative. rezolvarea problemelor administrative. FuncFuncţţiile sunt pe duratiile sunt pe duratăă limitat limitatăă. . ÎÎn n lojlojăă, cei cu func, cei cu funcţţii sunt numiii sunt numiţţi ofii ofiţţeri eri şşi i formeazformeazăă Colegiul ofi Colegiul ofiţţerilor, coordonat erilor, coordonat de un Venerabil. Acesta este secondat de un Venerabil. Acesta este secondat de doi supraveghetori, primul de doi supraveghetori, primul instruieinstruieşşte ate aşşa numia numiţţii campioni, al ii campioni, al doilea instruiedoilea instruieşşte discipolii.La nivel te discipolii.La nivel nanaţţional lojele au ional lojele au îîn vn vâârful piramidei rful piramidei Marele Maestru Marele Maestru şşi adjunci adjuncţţii sii săăi.i.

EVOLUEVOLUŢŢIA ISTORICIA ISTORICĂĂ Se acceptSe acceptăă , de marea majoritate a , de marea majoritate a

cercetcercetăătorilor, ctorilor, căă francmasoneria a fost francmasoneria a fost breasla zidarilor liberi ,existentbreasla zidarilor liberi ,existentăă îîn n Anglia secolului al X-lea, scutiAnglia secolului al X-lea, scutiţţi de i de obligaobligaţţii faii faţăţă de feudali. Ei trebuiau s de feudali. Ei trebuiau săă îînvenveţţe meseria, munceau la construirea e meseria, munceau la construirea unor edificii (unor edificii (îîn special catedrale) n special catedrale) şşi i aveau nevoie de libertate pentru a se aveau nevoie de libertate pentru a se deplasa, adeplasa, aşşa cum burghezul era scutit a cum burghezul era scutit de obligade obligaţţii ii şşi impozite i impozite îîn anumite oran anumite oraşşe e medievale.medievale.

Breslele masonice au cunoscut o Breslele masonice au cunoscut o adevadevăăratratăă “explozie” “explozie” îîn secolul al XIII-n secolul al XIII-lea, clea, câând stilul gotic a fost nd stilul gotic a fost îîn vogn vogăă, , construindu-se sute de biserici construindu-se sute de biserici şşi i catedrale. Declinul lor se petrece catedrale. Declinul lor se petrece îîn n timpul Renatimpul Renaşşterii terii şşi Reformei care i Reformei care impun un alt stil impun un alt stil îîn domeniul artei. n domeniul artei. Istoricii considerIstoricii considerăă aceast aceastăă prim primăă etap etapăă ca fiind ca fiind “Francmasoneria operativ“Francmasoneria operativăă”. ”.

ÎÎn secolul n secolul al al XVIII-lea, XVIII-lea, îîn plinn plinăă istorie istorie modernmodernăă, apare , apare “Francmasoneria “Francmasoneria speculativspeculativăă”.”.

ÎÎn Anglia anului 1717, predicatorul n Anglia anului 1717, predicatorul reformat al Curreformat al Curţţii regale , James ii regale , James Anderson Anderson şşi arheologul George Payne i arheologul George Payne şşi-i-au propus sau propus săă dea breslei zidarilor liberi, dea breslei zidarilor liberi, vvăăzuzuţţi i îîn imposibilitate de a mai gn imposibilitate de a mai găăsi de si de lucru, o altlucru, o altăă menire menire şşi anume zidirea i anume zidirea unui templu spiritual unui templu spiritual îîn inima omului n inima omului care scare săă cultiv cultivee ce este “lucru nobil ce este “lucru nobil şşi i frumos”, adicfrumos”, adicăă o moralitate f o moralitate făărrăă religie, religie, atee atee şşi i îîntemeiatntemeiatăă numai pe ra numai pe raţţiune.iune.

ÎÎn ziua de 24 iunie 1717, n ziua de 24 iunie 1717, îîntr-un ntr-un restaurant din Londra, restaurant din Londra, reprezentanreprezentanţţii a patru societii a patru societăţăţi de i de zidari liberi s-au zidari liberi s-au îîntrunit ntrunit şşi au pus i au pus bazele societbazele societăţăţii “Marea Loja din ii “Marea Loja din Londra” sau “Loja MamLondra” sau “Loja Mamăă a Lumii”. a Lumii”. AcelaAcelaşşi Anderson a redactat i Anderson a redactat şşi i “Constitu“Constituţţiile masonice” (un fel de iile masonice” (un fel de statut) care capstatut) care capăăttăă forma definitiv forma definitivăă îîn 1723 n 1723 şşi care au servit drept bazi care au servit drept bazăă pentru toate constitupentru toate constituţţiile masonice iile masonice contemporane. contemporane.

Din Anglia, masoneria s-a extins pe Din Anglia, masoneria s-a extins pe continentul european continentul european şşi american.i american.

Marele Orient din FranMarele Orient din Franţţa, a, îînfiinnfiinţţat at îîn 1771, este o reunire a unor loje n 1771, este o reunire a unor loje existente anterior. existente anterior. ÎÎn loje pn loje păătrund trund tot mai multot mai mulţţi francezi: i francezi: nobili,oameni de nobili,oameni de şştiintiinţăţă, oameni , oameni politici. Opera activitpolitici. Opera activităţăţii acestora ii acestora se concretizeazse concretizeazăă îîn elaborarea n elaborarea “Marii Enciclopedii”, “Declara“Marii Enciclopedii”, “Declaraţţia ia Drepturilor Omului Drepturilor Omului şşi i CetCetăţăţeanului”, iar eanului”, iar îîn practicn practicăă au au contribuit la crearea S.U.A.contribuit la crearea S.U.A.

Loja cea mai strLoja cea mai străălucitlucităă din Fran din Franţţa a a a fost Loja celor 9 Muze (Surori), fost Loja celor 9 Muze (Surori), conduscondusăă de astronomul Jerome de astronomul Jerome Lalande, apoi de americanul Lalande, apoi de americanul Benjamin Franklin, care a avut o Benjamin Franklin, care a avut o popularitate uriapopularitate uriaşăşă îîn Europa. n Europa. AceastAceastăă llojojăă era un veritabil centru era un veritabil centru cultural al lumii reunind oameni cultural al lumii reunind oameni celebri: Diderot, Voltaire, celebri: Diderot, Voltaire, Montesquieu,d’Alembert,Condorcet,Montesquieu,d’Alembert,Condorcet,

Talleyrand, etc.Talleyrand, etc.

Marea LojMarea Lojăă a Angliei a mai a Angliei a mai îîntemeiat o lojntemeiat o lojăă îîn Spania, Portugalia, Rusia, Germania, n Spania, Portugalia, Rusia, Germania, ElveElveţiţia, Suedia, Polonia, Olanda. a, Suedia, Polonia, Olanda.

La mijlocul secolului al XIX-lea s-a format La mijlocul secolului al XIX-lea s-a format un Ordin independent ,”B’nai B’rith”/Fiii un Ordin independent ,”B’nai B’rith”/Fiii AlianAlianţţei/Fiii Legei/Fiii Legăămmâântului, care sta la baza ntului, care sta la baza masoneriei israeliene. Ordinul este masoneriei israeliene. Ordinul este exclusivist exclusivist şşi ridici ridicăă preten pretenţţii de conducere ii de conducere asupra evreilor din asupra evreilor din îîntreaga lume. ntreaga lume. ÎÎn 1881 n 1881 la Odessa (Rusia), Theodor Herzl a pus la Odessa (Rusia), Theodor Herzl a pus bazele Mibazele Mişşccăării sioniste sprijinitrii sioniste sprijinităă de o de o puternicputernicăă re reţţea de tip masonic. ea de tip masonic.

MASONERIA MASONERIA ROMÂNEASCĂROMÂNEASCĂ

ÎÎnceputurile masoneriei nceputurile masoneriei romromââneneşşti par a fi din ti par a fi din timpul lui Constantin timpul lui Constantin Mavrocordat. Este Mavrocordat. Este semnificativ csemnificativ căă acest acest mic “despot luminat” a mic “despot luminat” a publicat publicat îîn “Mercure de n “Mercure de France” aFrance” aşşa-numita a-numita ConstituConstituţţie, acest lucru ie, acest lucru presupunpresupunâând existennd existenţţa a unor legunor legăături masonice.turi masonice.

IniIniţţierea masivierea masivăă a rom a româânilor nilor îîn n masonerie are loc masonerie are loc îînsnsăă la la îînceputul secolului al XIX-lea.nceputul secolului al XIX-lea. Fiii Fiii de boieri munteni de boieri munteni şşi moldoveni i moldoveni care mergeau la studii care mergeau la studii îîn Frann Franţţa a intrau intrau îîn contact cu ideile liberale n contact cu ideile liberale şşi lojile masonice de aici. Muli lojile masonice de aici. Mulţţi i tineri romtineri romââni au intrat ni au intrat îîn loja n loja “Ateneul str“Ateneul străăinilor”inilor” ce apar ce aparţţinea inea de Marele Orient al Frande Marele Orient al Franţţei.ei.

Marii intelectuali Marii intelectuali şşi oameni i oameni politici din secolul al XIX-lea au politici din secolul al XIX-lea au ffăăcut parte din loji masonice cut parte din loji masonice franceze franceze şşi autohtone : i autohtone : C.A.Rosetti, Ion C.BrC.A.Rosetti, Ion C.Brăătianu, tianu, Costache Negruzzi, Ion Ghica, Costache Negruzzi, Ion Ghica, Mihail KogMihail Kogăălniceanu, Vasile lniceanu, Vasile Alecsandri, Costache Negri, Alecu Alecsandri, Costache Negri, Alecu Russo, Ion Heliade RRusso, Ion Heliade Răădulescu,Ion dulescu,Ion CCââmpineanu, Nicolae Bmpineanu, Nicolae Băălcescu, lcescu, Christian Tell, Gheorghe Magheru.Christian Tell, Gheorghe Magheru.

ÎÎn anul 1833 se n anul 1833 se îînfiinnfiinţţeazeazăă prima loj prima lojăă masonicmasonicăă rom romââneascneascăă , la Bucure , la Bucureşşti, ti, numitnumităă “Societatea filarmonic “Societatea filarmonicăă” av” avâându-i ndu-i ca fondatori pe Ion Heliade Rca fondatori pe Ion Heliade Răădulescu dulescu şşi i Ion CIon Cââmpineanu. mpineanu. ÎÎn 1842 se n 1842 se îînfiinnfiinţţeazeazăă Loja “Lumina” la BucureLoja “Lumina” la Bucureşşti ti şşi Loja i Loja “Fraternitatea” la Ia“Fraternitatea” la Iaşşi. i. ÎÎn 1843, la n 1843, la iniiniţţiativa lui Nicolae Biativa lui Nicolae Băălcescu apar lojile lcescu apar lojile “Fra“Fraţţia” ia” şşi “Asociai “Asociaţţia literaria literarăă”. Acestea ”. Acestea aveau denumiri inofensive pentru a nu aveau denumiri inofensive pentru a nu atrage atenatrage atenţţia autoritia autorităţăţilor ilor şşi mai ales a i mai ales a Rusiei (putere protectoare) Rusiei (putere protectoare) şşi a i a Imperiului Otoman (putere suzeranImperiului Otoman (putere suzeranăă) ce ) ce nu anu acceptaucceptau ideile liberale r ideile liberale răăspspâândite de ndite de membrii lor.membrii lor.

ÎÎn anul 1859 apn anul 1859 apăăreau trei loji reau trei loji romromââneneşşti (Iati (Iaşşi, Bucurei, Bucureşşti,Galati,Galaţţi)sub i)sub influeninfluenţăţă francez francezăă,toate cu aceea,toate cu aceeaşşi i denumire:denumire: “L’Etoile Du “L’Etoile Du Danube”(Steaua DunDanube”(Steaua Dunăării)rii). . Ultima Ultima îîl l avea ca Venerabil pe colonelul avea ca Venerabil pe colonelul Al.I.Cuza,Domnul Unirii.Al.I.Cuza,Domnul Unirii.

DacDacăă avem avem îîn vedere cn vedere căă şşi Napoleon i Napoleon al III-lea, al III-lea, îîmpmpăăratul Franratul Franţţei, era ei, era mason,mason, î înnţţelegem mai bine interesul elegem mai bine interesul ssăău pentru idealurile romu pentru idealurile româânilor, nilor, sprijinul politic acordat pentru sprijinul politic acordat pentru realizarea Unirii Principatelor.realizarea Unirii Principatelor.

ÎÎn timpul domniei lui Carol I se n timpul domniei lui Carol I se

îînfiinnfiinţţeazeazăănumeroase loji masonice romnumeroase loji masonice romââneneşşti, de ti, de diferite rituri (principii de organizare):diferite rituri (principii de organizare):scoscoţţian, francez, englez,german. ian, francez, englez,german. ÎÎn anuln anul1880 se 1880 se îînfiinnfiinţţeazeazăă Marea Loj Marea Lojăă Na Naţţionalionalăă a a RomRomââniei, reorganizatniei, reorganizatăă îîn 1899, ce n 1899, ce

cuprindeacuprindea26 de loji 26 de loji îîn n ţţararăă, 4 , 4 îîn Sn Statele Unite aletatele Unite aleAmericii Americii şşi doua i doua îîn Bulgaria. n Bulgaria.

Numeroase personalitNumeroase personalităţăţi ale i ale vievieţţii noastre politice ii noastre politice şşi culturale i culturale de dupde dupăă 1880 au fost masoni: 1880 au fost masoni: Titu Maiorescu, Petre Titu Maiorescu, Petre P.Carp,Take Ionescu, Nicolae P.Carp,Take Ionescu, Nicolae Filipescu, Mihail Sadoveanu, Filipescu, Mihail Sadoveanu, Nicolae Titulescu, Mihail Ralea Nicolae Titulescu, Mihail Ralea s.a.s.a.

IMPLICAREA IMPLICAREA ÎÎN N EVENIMENTE ISTORICEEVENIMENTE ISTORICE

InfluenInfluenţţa a şşi capacitatea lojelor masonice de i capacitatea lojelor masonice de a determina evolua determina evoluţţia evenimentelor istorice ia evenimentelor istorice se bazau pe o serie de factorise bazau pe o serie de factori (coeziune, (coeziune, organizare organizare şşi ierarhizare stricti ierarhizare strictăă),dar mai ),dar mai ales pe calitatea membrilor, moralales pe calitatea membrilor, moralăă şşii profesionalprofesionalăă, , şşi pe pozii pe poziţţia pe care o ocupau ia pe care o ocupau aceaceşştia tia îîn societate. Spre n societate. Spre exemplu,candidatul iniexemplu,candidatul iniţţierii(intrierii(intrăării) rii) îîn n Francmasonerie trebuia sFrancmasonerie trebuia săă aib aibăă o conduit o conduităă ireproireproşşabilabilăă, mijloace de existen, mijloace de existenţăţă suficiente suficiente şşi bine cunoscute, si bine cunoscute, săă fie instruit fie instruit şşi i ssăă aib aibăă un caracter dezinteresat un caracter dezinteresat şşi generos.i generos.

AvAvâând ca membri oameni de culturnd ca membri oameni de culturăă, politici , politici şşii chiar capete chiar capete îîncoronate, lojile masonice ncoronate, lojile masonice şşi-aui-au exercitat influenexercitat influenţţa a îîn cele mai n cele mai îînalte sfere alenalte sfere ale societsocietăţăţii. Ideile lor de acii. Ideile lor de acţţiune aveau iune aveau îînn vedere:vedere: - - îînlnlăăturarea oricturarea oricăărei forme de arbitrariu; rei forme de arbitrariu; - restr- restrâângerea influenngerea influenţţei Papei ei Papei şşi a Bisericii;i a Bisericii; - ridicarea moral- ridicarea moralăă şşi spirituali spiritualăă a popoarelor a popoarelor..

Idealurile masonice se rIdealurile masonice se răăspspâândesc ndesc îîn Europa lan Europa la sfsfâârrşşitul secitul sec. . al XVIII-lea al XVIII-lea şşi i îînceputul secnceputul sec. . al XIX lea. al XIX lea. Sub deviza “Libertate, Egalitate,Fraternitate” se Sub deviza “Libertate, Egalitate,Fraternitate” se desfdesfăşăşoaroarăă Revolu Revoluţţia Francezia Francezăă. To. Toţţii conducconducăătorii torii revolurevoluţţiei au fost masoni, excepiei au fost masoni, excepţţie a fie a făăcut cut Robespierre.Generalii armateRobespierre.Generalii armatei i francezefranceze (Canot,Lefevre)au fost masoni.Garda(Canot,Lefevre)au fost masoni.Garda NaNaţţionalională ă a a

fostfost sub comandasub comanda masonului La Fayette. Marele Orient amasonului La Fayette. Marele Orient a condus dincondus din umbrumbrăă evenimentele ultimelor evenimentele ultimelor doudouăă secole, asecole, aşşa sea se explicexplică ă faptul cfaptul căă s-a bucurat de s-a bucurat de protecprotecţţia lui Napoleonia lui Napoleon Bonaparte, Napoleon al III-leaBonaparte, Napoleon al III-lea şşi Ludovic Filip. i Ludovic Filip.

Sub impulsul aceloraSub impulsul aceloraşşi idei au loc i idei au loc şşi i revolurevoluţţiile europene de la 1848 ca iile europene de la 1848 ca şşiimimişşcarea nacarea naţţionalionalăă a popoarelor ce a popoarelor ce

se se aflau aflau îîn componenn componenţţa imperiilor a imperiilor multinamultinaţţionale din Europa.ionale din Europa.

ÎÎn istoria romn istoria româânilor , mai ales nilor , mai ales pentru epoca modernpentru epoca modernăă, lojile , lojile masonice au jucat un rol important, masonice au jucat un rol important, prin idealurile pe care le-au prin idealurile pe care le-au sussusţţinut inut şşi mai ales prin legi mai ales prin legăăturile turile pe care le-au avut cu mediul politic pe care le-au avut cu mediul politic şşi cultural european. Ideile de i cultural european. Ideile de libertate, dreptate libertate, dreptate şşi fri frăţăţie ie afirmate la 1848 de acestea au fost afirmate la 1848 de acestea au fost rrăăspspâândite ndite îîn Principatele Romn Principatele Romââne ne iar conduciar conducăătorii Revolutorii Revoluţţiei romiei romââne ne de la 1848 au fost masoni. de la 1848 au fost masoni.

Unitatea Unitatea şşi independeni independenţţa politica politicăă s-au s-au îîmplinit mplinit şşi prin aportul membrilor i prin aportul membrilor

masoneriei rommasoneriei romââneneşşti ti şşi europene. Pe i europene. Pe llâângngăă activitatea celor trei loje “ L’Etoile activitatea celor trei loje “ L’Etoile du Danube”, du Danube”, îîn vederea supravegherii n vederea supravegherii alegerilor alegerilor îîn Moldova n Moldova şşi Valahia a sosit o i Valahia a sosit o delegadelegaţţie europeanie europeanăă compus compusăă îîn n îîntregime din masoni. La ntregime din masoni. La îîndemnul ndemnul acestora ,acestora ,

reprezentanreprezentanţţii masoneriei romii masoneriei romââneneşşti au ti au decis sdecis săă aleag aleagăă ca domn aceea ca domn aceeaşşi persoani persoanăă îîn ambele principate (Al.I.Cuza), dejucn ambele principate (Al.I.Cuza), dejucâând nd astfel interesele Rusiei astfel interesele Rusiei şşi Turciei.i Turciei.

ContribuContribuţţia masonicia masonicăă la dezvoltarea la dezvoltarea RomRomââniei nu poate fi trecutniei nu poate fi trecutăă cu cu vedvedeerea.Francmasonii au contriburea.Francmasonii au contribuţiţii i îînsemnate nsemnate îîn:n:

- abolirea privilegiilor sociale; - abolirea privilegiilor sociale; - dezrobirea - dezrobirea ţţiganilor;iganilor; - - îîncetncetăţăţenirea evreilor;enirea evreilor; - promovarea egalit- promovarea egalităţăţii tuturor ii tuturor

cetcetăţăţenilorenilor şşi a sexelor i a sexelor îîn fan faţţa legii;a legii; - separarea puterilor - separarea puterilor îîn stat;n stat; - generalizarea - generalizarea îînvnvăţăăţămmâântului;ntului; - crearea universit- crearea universităţăţilor; ilor;

- - îînfiinnfiinţţarea Academiei Romarea Academiei Romââne (17 dintrene (17 dintre premiile ei actuale poartpremiile ei actuale poartăă numele unor numele unor

mari masoni rommari masoni romââni);ni); - - îînfiinnfiinţţarea unor mari muzee area unor mari muzee şşi coleci colecţţii;ii; - constituirea Crucii Ro- constituirea Crucii Roşşii;ii; - realizarea reformei agrare - realizarea reformei agrare şşi i

modernizarea armatei;modernizarea armatei; - apari- apariţţia ia şşi organizarea presei;i organizarea presei; - organizarea - organizarea îînvnvăţăăţămmâântului artistic;ntului artistic; - organizarea societ- organizarea societăţăţii civile romii civile romââneneşşti ti

(“Fra(“Fraţţia”,”Societatea ia”,”Societatea filarmonicfilarmonicăă”,”Junimea””,”Junimea” etc);etc);

- organizarea parlamenmtului - organizarea parlamenmtului şşi a altor i a altor instituinstituţţii fundamentale precum ii fundamentale precum şşi i extinderea relaextinderea relaţţiilor acestora iilor acestora îîn lume. n lume.

Istoriografia noastrIstoriografia noastrăă a ignorat acest a ignorat acest aspect al evenimentelor, mai bine de aspect al evenimentelor, mai bine de jumjumăătate de veac, negtate de veac, negâând sau nd sau diminudiminuâând rolul personalitnd rolul personalităţăţilor ilor îîn n desfdesfăşăşurarea lor, exagerurarea lor, exagerâând fnd făărrăă temei rolul maselor care tot timpul se temei rolul maselor care tot timpul se aflau aflau îîn “efervescenn “efervescenţăţă” revolu” revoluţţionarionarăă..

Marile idealuri nu se pot Marile idealuri nu se pot îîmplini mplini ffăărrăă mari caractere umane, f mari caractere umane, făărrăă solidaritate solidaritate şşi interese comune, fi interese comune, făărrăă oameni luminaoameni luminaţţi care si care săă simt simtăă nevoile nevoile semenilor lor.semenilor lor.

Atunci cAtunci câând aceastnd aceastăă comunitate de comunitate de idei idei şşi interese capati interese capatăă forma unor forma unor societsocietăţăţi precum au fost lojile i precum au fost lojile masonice masonice şşi aci acţţioneazioneazăă îîn vederea n vederea atingerii unor idealuri de ridicare atingerii unor idealuri de ridicare moralmoralăă şşi spirituali spiritualăă a fiin a fiinţţei umane ei umane ele nu pot fi socotite decele nu pot fi socotite decâât benefice t benefice acelor colectivitacelor colectivităţăţi. i. ŞŞi daci dacăă idealurile idealurile de unitate de unitate şşi independeni independenţăţă na naţţionalionalăă ale romale româânilor s-au nilor s-au îîmplinit mplinit îîn doar un n doar un secol de istorie nu putem ssecol de istorie nu putem săă nu nu atribuim un merit atribuim un merit şşi francmasoneriei i francmasoneriei romromââne.ne.

Daca ar fi sDaca ar fi săă r răăspundem la spundem la îîntrebarea: ntrebarea: Cine nu-i iubeCine nu-i iubeşşte pe francmasoni?, te pe francmasoni?, rrăăspunsul ar fi: tospunsul ar fi: toţţi cei care au vrut si cei care au vrut săă opreascopreascăă mersul istoriei, s mersul istoriei, săă-i oblige pe -i oblige pe oameni soameni săă îîncremeneascncremeneascăă îîn conformism n conformism obligatoriu. Aceobligatoriu. Aceşştia au fost tia au fost şşi sunt: i sunt: dictatorii, integridictatorii, integrişştii, tii, fundamentalifundamentalişştii,fascitii,fascişştii, comunitii, comunişştii, tii, rasirasişştii,tii,şşovinii,xenofobii,dogmaticii, ovinii,xenofobii,dogmaticii, fanaticii etc. Tofanaticii etc. Toţţi acei aceşştia sunt obsedatia sunt obsedaţţi i de secretomania masonilor, de libertatea de secretomania masonilor, de libertatea de gde gâândire propndire propăăvvăăduitduităă de masoni de masoni şşi de i de atitudinea tolerantatitudinea tolerantăă. Francmasoneria . Francmasoneria este incompatibileste incompatibilăă cu tirania. cu tirania.

BIBLIOGRAFIE:BIBLIOGRAFIE: 1. Berindei, Dan, 1. Berindei, Dan, RomRomâânii nii şşi francmasoneriai francmasoneria, ,

Editura Tesu, BucureEditura Tesu, Bucureşşti, 2009ti, 2009 2. Boucher,Jules, 2. Boucher,Jules, Simbolurile francmasonerieiSimbolurile francmasoneriei, ,

Editura Rao, BucureEditura Rao, Bucureşşti,2006ti,2006 3.Com3.Comăănescu, Radu, Dobrescu,Emilian M.,nescu, Radu, Dobrescu,Emilian M.,Franc-Franc-

Masoneria, o nouMasoneria, o nouăă viziune asupra istoriei lumii viziune asupra istoriei lumii civilizatecivilizate, Editura Europa Unit, Editura Europa Unităă, Bucure, Bucureşşti, 2004ti, 2004

4.Djuvara, Neagu, 4.Djuvara, Neagu, O scurtO scurtăă istorie povestit istorie povestităă celor celor tineritineri, Editura Humanitas, Bucure, Editura Humanitas, Bucureşşti,2005ti,2005

5. Pascu, Vasile, 5. Pascu, Vasile, Istoria modernIstoria modernă ă a roma româânilornilor (1821-1918),(1821-1918), Editura “Clio Nova”, Bucure Editura “Clio Nova”, Bucureşşti,1996ti,1996

SFSFÂÂRRŞŞITIT