Norme de protecţie a muncii pentru activitatea de extracţie a ţiţeiului şi gazelor prin sonde marine

Cuprins

  Preambul

1. Prevederi generale

2. Prevederi comune pentru activitatea de extracţie a ţiţeiului şi gazelor prin sonde marine

2.1. Încadrarea şi repartizarea personalului pe locuri de muncă

2.2. Instruirea personalului

2.3. Dotarea cu echipament individual de protecţie .

2.4. Dotarea cu mijloace individuale şi colective de salvare

2.5. Obligaţii şi răspunderi

2.6. Prevederi cu caracter general pentru extracţia ţiţeiului şi gazelor prin sonde marine

2.7. Instalaţii tehnologice pentru extracţia ţiţeiului şi gazelor prin sonde marine

2.7.1. Colectarea, încălzirea, tratarea şi separarea amestecului de ţiţei şi gaze

2.7.2. Evacuarea ţiţeiului şi gazelor

2.7.3. Tratarea şi injecţia apei de mare prin sonde de injecţie

2.8. Transportul şi transbordarea

2.8.1. Transbordarea materialelor şi echipamentelor

2.8.2. Transbordarea personalului

2.8.3. Transportul cu elicopterul

2.9. Organizarea activităţii de salvare

2.10. Situaţii speciale

2.10.1. Lucrul pe timp de furtună

2.10.2. Intervenţia în caz de "om la apă"

2.10.3. Abandonarea platformei

2.11. Măsuri igienico-sanitare

Anexa 1 Norme de protecţie a muncii complementare prezentelor norme

Anexa 2 Ghid de terminologie de securitate a muncii. Noţiuni de bază

Anexa 3 Standarde de referinţă

Anexa 4 Analiza siguranţei pe linia de amestec

Anexa 5 Analiza siguranţei la manifold

Anexa 6 Analiza siguranţei la schimbătorul de căldură

Anexa 7 Analiza siguranţei la vase de presiune

Anexa 8 Pompe

Anexa 9 Analiza siguranţei la vase de presiune atmosferică

Preambul

Normele specifice de securitate a muncii sunt reglementări cu aplicabilitate naţională care cuprind prevederi minimal obligatorii pentru desfăşurarea principalelor activităţi din economia naţională, în condiţii de securitate a muncii.

Respectarea conţinutului acestor prevederi nu absolvă unităţile economice de răspunderea pentru prevederea şi asigurarea oricăror altor măsuri de securitate a muncii, adecvate condiţiilor de desfăşurare a activităţii respective.

Normele specifice de securitate a muncii fac parte dintr-un sistem unitar de reglementări privind asigurarea sănătăţii şi securităţii în muncă, sistem compus din:

- Norme generale de protecţie a muncii care cuprind prevederile de securitate şi de medicină a muncii general valabile pentru orice activitate.

- Norme specifice de securitate a muncii care cuprind prevederile de securitate a muncii, specifice unor anumite activităţi sau grupe de activităţi, detaliind prin acestea prevederile Normelor generale de protecţie a muncii.

Prevederile tuturor acestor norme se aplică cumulativ şi au valoare naţională, indiferent de forma de organizare sau de proprietate în care se desfăşoară activitatea pe care o reglementează.

Structura sistemului naţional de norme specifice de securitate a muncii urmăreşte corelarea prevederilor cu pericolele specifice uneia sau mai multor activităţi şi reglementarea unitară a măsurilor de securitate a muncii pentru activităţi caracterizate prin riscuri comune.

Structura fiecărei norme specifice de securitate a muncii are la bază abordarea sistemică a aspectelor de securitate, practicată în cadrul Normelor generale de protecţie a muncii. Conform acestor abordări, procesul de muncă este tratat ca un sistem complex structurat, compus din următoarele elemente care interacţionează reciproc:

- Executantul: omul implicat nemijlocit în executarea sarcinii de muncă

- Sarcina de muncă: totalitatea acţiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul mijloacelor de producţie şi în anumite condiţii de mediu, pentru realizarea scopului procesului de muncă.

- Mijloacele de producţie: totalitatea mijloacelor de muncă (instalaţii, utilaje, maşini, dispozitive, unelte etc.) şi a obiectelor muncii (materii prime, materiale etc.) care se utilizează în procesul muncii.

- Mediul de muncă: ansamblul condiţiilor fizice, chimice, biologice şi psihologice în care unul sau mai mulţi executanţi îşi realizează sarcina de muncă.

Reglementarea măsurilor de securitate a muncii în cadrul Normelor specifice de securitate a muncii, vizând global desfăşurarea uneia sau mai multor activităţi în condiţii de securitate a muncii, se realizează prin tratarea tuturor aspectelor de asigurare a securităţii muncii la nivelul fiecărui element al sistemului executant-sarcină de muncă-mijloace de producţie-mediu de muncă propriu proceselor de muncă din cadrul activităţilor care fac obiect de reglementare.

Prevederile sistemului naţional de reglementări normative pentru asigurarea securităţii muncii constituie, alături de celelalte reglementări juridice referitoare la sănătatea şi securitatea în muncă, baza pentru:

- activitatea de concepţie a echipamentelor tehnice şi tehnologiilor;

- autorizarea funcţionării unităţilor;

- instruirea salariaţilor cu privire la securitatea muncii;

- cercetarea accidentelor de muncă şi stabilirea cauzelor şi responsabilităţilor;

- controlul realizării măsurilor de securitate a muncii;

- fundamentarea programului de protecţie a muncii.

În contextul general prezentat mai sus, Normele specifice de securitate a muncii pentru extracţia ţiţeiului şi a gazelor prin sonde marine au fost elaborate ţinând cont de reglementările în domeniul securităţii muncii pentru aceste activităţi precum şi pe baza studierii proceselor de muncă şi stabilirii riscurilor specifice, astfel încât pentru fiecare risc, să existe cel puţin o măsură de prevenire la nivelul fiecărui element component al procesului de muncă.

Structurarea acestor prevederi este făcută astfel încât prevederile urmăresc o succesiune logică, corespunzătoare modului de acţiune al executantului în procesul de muncă.

Pentru terminologia specifică domeniului securităţii muncii, norma prezintă o anexă în care sunt definiţi o serie de termeni uzuali

Dată fiind complexitatea acestor activităţi şi multitudinea factorilor de risc specifici, în anexele 4-9 sunt prezentaţi succint aceşti factori de risc pentru anumite puncte din procesul tehnologic.

Pentru ca norma specifică să răspundă cerinţelor actuale, nu numai în ceea ce priveşte conţinutul, dar şi forma de prezentare, s-a procedat la utilizarea unor subtitluri care precizează conţinutul articolelor ce se referă la aceeaşi problematică, facilitând astfel, pentru utilizatori înţelegerea şi găsirea rapidă a textelor necesare.

1. Prevederi generale

Conţinut. Scop

Art.1

(1) Normele specifice de securitate a muncii pentru extracţia ţiţeiului şi gazelor prin sonde marine cuprind măsuri de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale specifice lucrărilor de extracţie a ţiţeiului şi gazelor de pe platformele marine.

(2) Măsurile de prevenire cuprinse în prezenta normă au ca scop eliminarea sau diminuarea factorilor de risc existenţi în sistemul de muncă, proprii fiecărui element component al acestuia (executant-sarcină de muncă-mijloace de producţie-mediu de muncă) .

Domeniu de aplicare

Art.2

Normele specifice de securitate a muncii la extracţia ţiţeiului şi gazelor prin sonde marine se aplică de către toate persoanele juridice care desfăşoară activitaţi de exploatare a zăcămintelor de ţiţei şi gaze prin sonde marine, indiferent de forma de proprietate asupra capitalului social şi de modul de organizare a acestora

Relaţii cu alte acte normative

Art.3

(1) Prevederile prezentelor norme se aplică cumulativ cu prevederile Normelor generale de protecţie a muncii

(2) Pentru activităţile nespecificate, auxiliare sau complementare activitaţii de extracţie a ţiţeiului şi gazelor prin sonde marine, se vor aplica prevederile normelor specifice prezentate în Anexa 1.

Revizuirea normelor

Art.4

Prezentele norme se vor revizui periodic şi vor fi modificate ori de cÂte ori este necesar, ca urmare a modificărilor de natură legislativă, tehnică etc., survenite la nivel naţional, la nivelul persoanelor juridice sau la modificarea proceselor de muncă.

2. Prevederi comune pentru activitatea de extracţie a ţiţeiului şi gazelor prin sonde marine

2.1. Încadrarea şi repartizarea personalului pe locuri de muncă

Art.5

(1) Încadrarea şi repartizarea personalului pe locuri de muncă se va face conform prevederilor Normelor generale de protecţie a muncii, ţinându-se cont de condiţiile speciale de lucru şi anume:

- condiţii de izolare;

- concentrarea echipamentelor pe spaţii limitate;

- mediu ambiant, adeseori ostil;

- risc sporit de accidentare.

(2) Personalul care lucrează pe mare trebuie să ştie să înoate şi să aibă avizul medical la fiecare deplasare pe mare.

Art.6

La executarea lucrărilor de extracţie a ţiţeiului şi gazelor prin sonde marine se va folosi numai personal cu calificare profesională corespunzătoare, aptitudini, experienţă şi capacitate fizică şi neuropsihică normală, utilizându-se numai echipe de lucru complete.

Art.7

Pentru rezolvarea unor cazuri de forţă majoră pot fi folosiţi şi muncitori de altă calificare, numai după efectuarea unui instructaj suplimentar de protecţie a muncii, adecvat situaţiei, cu excepţia lucrului:

- la înălţime;

- în instalaţii electrice;

- în atmosferă toxică, asfixiantă sau cu pericol de explozie;

- la instalaţii de ridicat şi instalaţii sub presiune;

- la lucrări subacvatice.

2.2. Instruirea personalului

Art.8

Instruirea personalului din activitatea de extracţie a ţiţeiului şi gazelor prin sonde marine, în domeniul protecţiei muncii, se va face conform prescripţiilor Normelor generale de protecţie a muncii.

Art.9

Partea componentă a pregătirii profesionale, instruirea pe probleme de securitate a muncii la nivelul unităţii se va efectua după cum urmează:

a) la angajare (introductiv general În minimum 8 ore) ;

b) la locul de muncă cu durata de minimum 2 ore;

c) periodic (peridiocitatea va fi stabilită de conducerea persoanei juridice) ;

d) la schimbarea locului de muncă;

e) cu prilejul introducerii unor echipamente, tehnologii şi metode noi de lucru sau modificarea celor existente;

f) în celelalte situaţii prevăzute de Normele generale de protecţie a muncii.

Art.10

Pentru formaţiile de lucru din activitatea de extracţie a ţiţeiului şi gazelor prin sonde marine, şeful formaţiei va efectua la începutul fiecărui schimb o instruire de scurtă durată, care va consta din măsuri tehnice de protecţie a muncii, potrivit operaţiilor curente sau a unor lucrări speciale ce urmează a fi executate, consemnându-se în raportul de lucru al formaţiei.

Art.11

Personalul admis să lucreze pe platformele marine şi instalaţiile aferente, va fi şcolarizat pe profesiuni, şi instruit suplimentar, în vederea familiarizării cu echipamentele şi particularităţile specifice activităţilor desfăşurate pe platformele marine de către specialişti din cadrul unităţii sub îndrumarea serviciului (biroului) de securitate a muncii, apoi testat şi atestat de comisia stabilită de unitate.

Art.12

(1) Şefii grupelor de salvare trebuie să obţină atestat de salvator în baza şcolarizării efectuate la o unitate specială de salvare marină recunoscute de organisme internaţionale.

(2) Şefii grupelor de salvare vor fi periodic reexaminaţi de către o comisie, în baza unui program stabilit de conducerea unităţii.

Art.13

Periodic, pe baza unui grafic stabilit de către conducerea unităţii, echipele de salvare vor participa la exerciţii de antrenament. Exerciţiile vor fi cât mai reale şi vor include desfăşurarea tuturor echipamentelor şi mijloacelor din dotare.

Art.14

Rezultatele exerciţiilor vor fi menţionate în registre de evidenţă, iar atunci când se constată că performanţele lor nu corespund cerinţelor, conducerea va cere reluarea lor la intervale de timp mai mici şi/sau luarea tuturor măsurilor în vederea obţinerii unor rezultate satisfăcătoare.

2.3. Dotarea cu echipament individual de protecţie

Art.15

Acordarea echipamentului individual de protecţie sa va face conform prevederilor din "Normativul-cadru pentru acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţie" aprobat prin Ordinul MMPS nr.225 din 27 iulie 1995.

Art.16

(1) Este interzis să se lucreze fără echipament individual de protecţie şi de lucru. Acesta trebuie să corespundă condiţiilor de muncă avute în vedere la acordarea lui, să fie curat şi întreţinut corespunzător.

Art.17

(1) Personalul care efectuează lucrări în spaţii închise (tancuri de stocaj, cămine de ventilare, chesoane, cisterne, recipienţi etc.) va fi dotat cu echipament corespunzător lucrărilor ce le execută, asigurat cu funie de salvare pentru evacuarea în caz de forţă majoră şi supravegheat în permanenţă din exterior.

(2) Pentru evitarea formării unor amestecuri explozive, aceste spaţii vor fi prevăzute cu ventilaţie corespunzătoare.

2.4. Dotarea cu mijloace individuale şi colective de salvare

Art.18

Pe platformă trebuie să existe veste de salvare pentru fiecare persoană prezentă precum şi pentru operaţiunile de transbordare. Purtarea vestei de salvare este obligatorie la efectuarea unor operaţii speciale cu pericol de cădere în mare, de asemenea trebuie asigurat un stoc de veste de salvare pentru personalul aflat ocazional (echipe service, delegaţii, vizitatori etc.) .

Art.19

Pentru intervenţie în caz de erupţie la sondă, incendiu sau vizitarea tancurilor de combustibil, platformele trebuie dotate cu:

- aparate izolante de salvare (cu aer comprimat) ;

- măşti de autosalvare;

- aparat de reanimare (pulmotoare) ;

- inhalatoare;

- lanterne antiex;

- mijloace de comunicare portabile antiex.

Art.20

Platformele marine trebuie dotate cu:

- plute şi bărci de salvare care împreună să asigure evacuarea simultană a unui număr dublu de persoane decât cel maximum posibil prezent pe platformă. Acestea vor fi dotate, întreţinute şi utilizate prin grija şefului de tură, conform instrucţiunilor furnizorului;

- colaci de salvare, suficienţi ca număr, dotaţi cu saulă şi sistem propriu de iluminare;

- plase fixate pe bordaj sau picioare;

- frÂnghii cu noduri;

- scară pilot;

- scară de coborâre în bărcile de salvare.

Art.21

Plutele, bărcile şi colacii de salvare se vor marca distinct cu însemnele platformei în conformitate cu regulile maritime.

2.5. Obligaţii şi răspunderi

Art.22

Obligaţia şi răspunderea pentru realizarea măsurilor de protecţie a muncii la extracţia ţiţeiului şi gazelor prin sonde marine le au - potrivit legii - cei ce organizează şi conduc procesul de muncă.

Art.23

(1) Obligaţiile şi răspunderile pentru prevenirea accidentelor de muncă ce revin personalului de conducere se stabilesc concret în fişa postului (atribuţiile funcţiei) de către consiliile de administraţie ale unităţilor care au ca obiect de activitate extracţia ţiţeiului şi gazelor prin sonde marine.

(2) Obligaţiile şi răspunderile personalului de execuţie (salariaţi) se stabilesc prin contractele individuale de muncă, subliniindu-se răspunderea părţilor contractante în prevenirea accidentelor de muncă.

Art.24

(1) Execuţia tuturor investiţiilor necesare desfăşurării proceselor tehnologice specifice şi auxiliare activitaţii de extracţie a ţiţeiului şi gazelor prin sonde marine se realizează obligatoriu pe bază de proiecte elaborate de instituţii de specialitate şi aprobate de forurile competente, potrivit prevederilor legale.

(2) Experimentarea şi/sau utilizarea de noi echipamente, tehnologii, metode de lucru, scule şi utilaje neomologate se va face numai după o analiză riguroasă a riscurilor de accidente şi stabilirea de măsuri de protecţie cu aprobarea organelor competente (ministere, consilii de administraţie proprii, comisii de avizare etc.) .

Art.25

La proiectarea de instalaţii, tehnologii, echipamente şi scule pentru extracţia ţiţeiului şi gazelor prin sonde marine, unităţile de cercetare-proiectare vor adopta soluţii, conform cu normele şi standardele de securitate a muncii şi vor stabili măsuri de prevenire şi eliminare a riscurilor de accidentare sau îmbolnăvire profesională.

2.6. Prevederi cu caracter general pentru extracţia ţiţeiului şi gazelor prin sonde marine

Art.26

Pe platformele marine pe care se desfăşoară activităţi de extracţie a ţiţeiului şi gazelor se vor respecta următoarele:

a) nu se admite lucrul femeilor, persoanelor sub vÂrsta de 18 ani sau persoanelor fără aviz medical;

b) tot personalul trebuie să ştie să înoate şi să folosească echipamentul individual şi colectiv de salvare din dotare; este interzis a se face baie în mare;

c) se va circula numai la pas şi cu atenţie;

d) se vor amplasa plăcuţe de avertizare şi de restricţie în locurile stabilite de şeful de platformă;

e) introducerea, păstrarea sau consumarea băuturilor alcoolice şi a drogurilor este interzisă;

f) este interzis fumatul, cu excepţia locurilor special amenajate; este interzis cu desăvârşire fumatul în timpul avariilor instalaţiilor tehnologice, manifestărilor eruptive, erupţiilor libere, scăpărilor de gaze etc.

g) este interzis personalului să participe şi să execute lucrări pentru care nu are pregătirea necesară şi pentru care nu a fost instruit; în locurile unde nu sunt condiţii de deplină securitate, este interzis atât lucrul cât şi accesul personalului;

h) personalul este obligat să sesizeze şefilor ierarhici neregulile pe care le observă şi să participe la înlăturarea lor.

Art.27

Schemele tehnologice, planul de amplsare al utilajelor, echipamentelor şi schemelor de conducte şi automatizare (S.C.A.) , actualizate la zi, vor fi afişate în camerele dispecer şi în locuri vizibile.

Art.28

Se interzice depozitarea materialelor care prezintă pericol de explozie, inflamabile şi toxice cât şi a altor materiale care nu au legătură cu procesul de producţie, pe punţile platformelor, cu excepţia locurilor special amenajate.

Art.29

Se interzice blocarea scărilor de acces spre echipamentele de stins incendiu, de transmisii şi semnalizare, precum şi spre echipamentele de salvare.

Art.30

La locurile de muncă şi în aproprierea mijloacelor de comunicaţii, se vor afişa tăbliţe cu indicarea modului de dare a semnalelor de alarmă pentru diverse situaţii (incendii, gaze, abandon, solicitare de ajutor etc.)

Art.31

Atunci cÂnd În zona platformei viteza vÂntului este mai mare de 100km/h şi respectiv forţa vântului este mai mare de gradul 8 se opreşte lucrul şi orice activitate pe puntea platformei.

Art.32

(1) În situaţii de avarie însoţite de scurgeri de ţiţei sau scăpări importante de gaze, activitatea pe platformă se opreşte până la lichidarea avariilor.

(2) În situaţii de avarie în care este posibilă apariţia incendiilor (exploziilor) , se va organiza serviciul de gardă cu participarea navelor amenajate şi echipate pentru prevenirea şi stingerea incendiilor şi salvarea personalului.

(3) În toate cazurile de avarie, şeful de platformă este obligat să comunice conducerii unităţii situaţia creată şi măsurile care au fost luate.

Art.33

(1) În cazul în care pe platformă îşi desfaşoară activitatea personal din mai multe unităţi (constructor, carotaj, proiectare, cercetare etc.) acesta va fi subordonat şefului de platformă sau locţiitorului acestuia, pe linia respectării regulamentelor de la bordul platformei.

(2) Vizitatorii sau delegaţii care sosesc pe platformă sunt obligaţi a se prezenta la şeful de platformă spre a li se face instructajul şi a li se stabili programul şi locul în care îşi vor desfăşura activitatea, cu consemnarea în evidenţele platformei.

(3) Şeful de platformă sau locţiitorul acestuia au obligaţia să aducă la cunoştinţă, sub semnătură, tuturor celor care sosesc pe platformă pentru efectuarea unor lucrări (proiectanţi, cercetători, constructori, comisii de lucru, vizitatori etc.) regulamentul de ordine interioară, semnalele de alarmare, obligaţiile ce le revin în caz de de alarmă, numărul ambarcaţiunii de salvare la care sunt repartizaţi şi al cabinei în care vor fi cazaţi.

Art.34

Controlul şi întreţinerea periodică a platformei presupun, printre altele:

- menţinerea continuă a orizontalităţii platformei şi a înălţimii minime deasupra apei;

- verificarea periodică conform normelor în vigoare şi întreţinerea în perfectă stare de funcţionare a mijloacelor de navigaţie, de semnalizare, a echipamentului de salvare colectivă şi individuală, precum şi a întregului echipament de detecţie şi stingere a incendiilor, existente în dotare;

- încărcarea punţii principale a platformei cu sarcini concentrate care să nu fie mai mari de 3 tf şi în general a platformei cu o sarcină mai mare de cea admisă de proiectantul acesteia şi consemnată în manualul de operare a platformei;

- evitarea acumulării de fluide uşor inflamabile în corpul platformei, santine sau în spaţiile goale;

- întreţinerea periodică a corpului platformei, a punţii, scărilor, a casei picioarelor şi a heliportului;

- efectuarea controlului periodic la toate compartimentele goale (tancuri şi dublu fund) ;

- menţinerea santinelor bine curăţate şi fără materiale care ar putea duce la blocarea căilor de curăţare (trageri) ;

- iluminarea permanentă a compartimentelor, maşinilor, a celorlalte compartimente de sub punte, a cabinelor, culoarelor, scărilor interioare şi a caselor picioarelor;

- iluminarea optimă şi continuă a punţilor platformelor noaptea şi pe timp nefavorabil, asigurându-se în acelaşi timp şi funcţionarea instalaţiilor de semnalizare a balizelor etc.

Art.35

Se interzice exploatarea utilajelor, echipamentelor tehnice, conductelor şi aparaturii care prezintă defecţiuni.

Art.36

La vasele şi instalaţiile sub presiune se va verifica săptămânal sau de câte ori este necesar, etanşeitatea îmbinărilor cu emulsie de apă şi săpun sau cu detectoare portabile de gaze; totodată, la fiecare schimb, se va efectua controlul vizual şi auditiv al vaselor de presiune şi conductelor aferente, constatările urmând a fi trecute în raportul de lucru.

Art.37

Toate utilajele care asigură utilităţi (energia electrică, aer comprimat, aer condiţionat, apa etc.) vor fi exploatate şi întreţinute corespunzător prevederilor cărţilor tehnice.

Art.38

După fiecare perioadă de lucru la platformă în condiţii meteorologice foarte grele, trebuie executat un control amănunţit, urmărindu-se:

- orizontalitatea platformei;

- înălţimea platformei faţă de nivelul apei;

- verificarea stării structurii de rezistenţă a platformei.

Art.39

Nu se permite forarea unei sonde simultan cu lucrările de punere în producţie a unei alte sonde pe aceeaşi platformă.

Art.40

(1) La intrarea în schimb şi de câte ori este nevoie, se va controla cu detectorul portabil de gaze combustibile nivelul concentraţiilor în următoarele zone:

- tambuchiurile de intare în compartimentele de sub puntea principală;

- în încăperile destinate magaziilor de chimicale;

- în apropierea gurilor de aspiraţie a ventilatoarelor;

- în locurile în care este nevoie de intervenţie folosind focul deschis şi zonele adiacente acestora;

- în alte locuri unde este posibilă o acumulare de gaze.

(2) În toate cazurile în care apar concentraţii de gaze în aceste zone se va anunţa şeful de platformă, iar în cazul depistării unor concentraţii periculoase (peste 50% din limita de explozie) se va opri procesul de producţie.

(3) Repornirea se va efectua numai după depistarea cauzei şi remedierea defecţiunii şi numai la ordinul şefului de platformă care va consemna acest lucru în jurnalul de bord al platformei.

Art.41

Personalul care participă la activităţi de depozitare, manipulare şi utilizare substanţe chimice toxice, corozive sau inflamabile va fi instruit special în baza instrucţiunilor de utilizare stabilite de proiectant şi furnizorul substanţelor chimice.

Art.42

Echiparea sondelor pentru producţie, instruirea personalului în domeniul tehnicii de lucru pentru evitarea erupţiilor şi dotarea cu echipamente de prevenire a acestora se va efectua corespunzător prevederilor Regulamentului de prevenire a erupţiilor (R.P.E.) şi programelor de lucru aprobate.

Art.43

Platforma va fi iluminată corespunzător, potrivit prevederilor stabilite de proiectant. Instalaţia electrică de iluminat, ca şi cea de forţă, vor fi executate în construcţie ANTIEXPLOZIVĂ, atât în interiorul cât şi pe puntea platformei - inclusiv în instalaţiile tehnologice - în conformitate cu normativul tehnic de executare, recepţie, exploatare şi întreţinere a instalaţiilor electrice din şantierele de petrol şi gaze, Registrul Naval Român şi cu Prescripţiile tehnice privind zonarea mediilor de pericol potenţial de explozie.

Art.44

(1) Toate instalaţiile vor fi legate electric la pământ. Se va verifica rezistenţa electrică a prizei de legare la pământ cel puţin semestrial. Punerea în funcţiune a instalaţiilor va fi condiţionată şi de existenţa obligatorie a buletinelor PRAM pentru utilaje şi echipamente electrice.

(2) Legarea la pământ şi verificarea rezistenţei electrice a prizei de legare la pământ se va face conform standardelor în vigoare.

Art.45

Alimentarea şi distribuţia cu energie electrică se va realiza conform normativului tehnic pentru proiectarea, recepţia şi exploatarea instalaţiilor electrice, a Normelor generale de protecţie a muncii şi a celorlalte norme specifice prezentate în Anexa 1.

Art.46

Navele de transport ţiţei şi navele de stocaj sunt nave petroliere şi se supun prevederilor de securitate a muncii stabilite pentru aceste nave, emise de Registrul Naval Român în vigoare. Operaţiunile de încărcare în larg a navelor de transport (naveta) se vor efectua numai cu respectarea strictă a prevederilor din manualul de operare pentru punctul de ancorare şi transfer (geamandura) . Pentru aceste operaţii, agenţii economici care au ca specific al activităţii extracţia ţiţeiului şi gazelor prin sonde marine sunt obligaţi să elaboreze instrucţiuni de securitate a muncii specifice.

Art.47

Operaţiile de sudură, ardere, lipire etc., executate cu foc deschis vor fi executate conform normelor P.S.I. în vigoare şi numai după emiterea permisului de lucru cu foc de către şeful de platformă.

Art.48

Este interzisă punerea în funcţiune şi exploatarea generatoarelor de abur fără autorizaţie ISCIR. Personalul care lucrează în aceste instalaţii va fi special instruit şi autorizat în acest sens, conform normativului în vigoare.

Art.49

În zona capetelor de erupţie, instalaţiilor tehnologice şi a căilor de acces de pe puntea platformei se vor monta indicatoare de securitate executate conform standardelor în vigoare luându-se toate măsurile preventive stabilite prin normele P.S.I. pentru zone cu pericol de explozie şi incendiu.

Art.50

Este interzisă punerea în funcţiune şi exploatarea instalaţiilor legate de extracţia ţiţeiului şi gazelor prin sonde marine fără aparatură de măsură, control, protecţie, siguranţă şi supravieţuire prevăzută în documentaţia tehnică.

Art.51

Punerea în funcţiune a instalaţiilor de proces, a utilităţilor de producţie precum şi a sistemelor de control, siguranţă şi supravieţuire se va face în baza avizului comisiei de recepţie, care va consemna în procesul verbal că sunt asigurate condiţiile pentru exploatarea acestora în deplină securitate a muncii. Este interzisă pornirea instalaţiilor sub rezerva completării ulterioare a măsurilor de securitate a muncii.

Art.52

Potrivit Legii protecţiei muncii desfăşurarea activităţii este condiţionată de obţinerea autorizaţiei de funcţionare din punct de vedere al protecţiei muncii. De asemenea unitatea va asigura autorizarea profesiunilor pentru care reglementările în vigoare prevăd acest lucru.

2.7. Instalaţii tehnologice pentru extracţia ţiţeiului şi gazelor prin sonde marine

2.7.1. Colectarea, încălzirea, tratarea şi separarea amestecului de ţiţei şi gaze

Art.53

Utilajele de producţie montate pe puntea platformei generatoare de abur, încălzitoare, pompe etc. vor fi dotate cu dispozitive şi aparate de protecţie şi siguranţă conform prevederilor din cărţile tehnice, precum şi a prevederilor din proiecte.

Art.54

(1) Înainte de începerea operaţiilor de pornire a sondelor trebuie verificate următoarele sisteme existente pe platformă:

- sistemul de control şi siguranţă a sondelor format din: detectoare de foc şi gaze, reţea de dopuri fuzibile şi butoane de panică (pneumatice şi electrice) , centrală de detecţie foc şi gaze, panou control sonde şi elemente de închidere automată a sondelor (ventile şi valve de siguranţă) ;

- sistemul de ventilaţie;

- sistemul de evacuare a gazelor arse de la grupurile diesel - generatoare şi caldarine;

- sistemul de stingere a incendiilor;

- sistemul de salvare;

- sistemul de alarmare.

(2) Nu se admite începerea operaţiilor de punere în producţie cu defecţiuni la unul din sistemele mai sus-menţionate.

Art.55

(1) Operaţiile de curăţare a sondelor se vor face numai cu ajutorul arzătoarelor, fiind utilizat unul din cele două, în funcţie de direcţia vântului în momentul executării lucrărilor respective.

(2) Înainte de punerea în funcţiune a arzătoarelor de bord se va verifica integritatea acestora, funcţionarea sistemului de răcire cu apă şi în mod special liniile de aer.

Art.56

Fiecare sondă în erupţie naturală trebuie să aibă în bună stare de funcţionare echipamentul de control şi siguranţă prevăzut în proiecte.

Art.57

Verificarea stării tehnice a utilajelor şi echipamentelor se va face pe baza prevederilor din cărţile tehnice şi a graficelor de revizii şi reparaţii.

Art.58

Toate ventilele din instalaţii vor avea prevăzute tăbliţe indicatoare privind poziţia închis - deschis, număr ture, număr din schema tehnologică.

Art.59

(1) Capetele de erupţie se leagă la manifold numai prin fitinguri şi armături standardizate.

(2) Capetele de erupţie vor fi controlate periodic, din oră în oră, întreţinute corespunzător şi vor avea inscripţionat numărul sondei.

Art.60

(1) Conductele de legătură trebuie montate în aşa fel încât să permită accesul pentru operare şi întreţinere.

(2) Pe fiecare conductă se va inscripţiona cu vopsea la un interval din 10 în 10 m numărul sondei sau numărul din schema de conducte şi automatizare ( S.C.A.) şi sensul de curgere.

Art.61

Pe liniile de amestec, înainte de intrarea în sistemele de proces (încălzire şi separare) se vor monta clapete de reţinere.

Art.62

Dezgheţarea conductelor şi vaselor din instalaţiile tehnologice se va executa numai cu apă caldă, fiind interzisă utilizarea flăcării.

Art.63

Purjarea (descărcarea) echipamentelor se va efectua numai prin sistemul de evacuare controlată a acestora.

Art.64

Încălzitoarele şi separatoarele vor fi puse în funcţiune numai în condiţiile stabilite prin cărţile tehnice şi instrucţiunile ISCIR.

Art.65

Recipienţii sub presiune, vor avea inscripţionată data ultimei verificări, precum şi termenul de scadenţă pentru următoarea verificare.

Art.66

(1) Personalul de deservire al acestor instalaţii va fi instruit asupra modului de funcţionare a aparatelor, utilajelor şi operaţiilor ce trebuie să le efectueze, în special în ceea ce priveşte:

- urmărirea permanentă a presiunii de regim indicată;

- menţinerea nivelului în separatoare;

- verificarea zilnică (în timpul iernii la fiecare schimb) a funcţionării supapei de siguranţă.

(2) Depăşirea presiunii de regim va fi imediat semnalată şefului de platformă.

Art.67

(1) Supapele de siguranţă trebuie reglate şi controlate conform prescripţiilor ISCIR în vigoare; fiecare supapă de siguranţă va avea o etichetă fixată pe corp, pe care se va nota locul de montare şi presiunea la care va trebui să se deschidă.

(2) Este interzisă exploatarea utilajelor sau a sistemelor de conducte sub presiune dacă supapele de siguranţă sunt defecte sau gripate.

(3) Este interzisă reducerea numărului supapelor de siguranţă şi înlocuirea celor montate iniţial din punct de vedere al debitului de evacuare a fluidului şi al prevenirii suprapresiunilor.

(4) Este interzisă montarea oricărui organ de închidere pe conducta de evacuare între aparatul, recipientul etc., care funcţionează în regim de presiune şi supape de siguranţă, în alte condiţii decât cele prevăzute în instrucţiunile ISCIR în vigoare.

(5) Este interzisă strângerea arcurilor supapelor de siguranţă în timpul funcţionării aparatelor, recipientelor etc., la care sunt montate.

(6) În cazul scoaterii din funcţiune a supapelor de siguranţă pentru un timp îndelungat, repunerea lor în funcţiune se va face numai după ce au fost revizuite, probate hidraulic şi reglate pentru presiunea stabilită.

Art.68

(1) În cazul executării unor lucrări de intervenţie sau de reparaţii la diverse aparate, rezervoare, pompe, conducte etc., într-o instalaţie în funcţiune este obligatorie izolarea lor prin blindarea tuturor legăturilor acestora cu circuitele care sunt în funcţiune, prin care ar putea pătrunde în ele produse petroliere.

(2) La oprirea unei instalaţii, înainte de a se începe lucrările de demontare trebuie blindate toate conductele prin care ar putea să pătrundă, în recipiente sau la locul de muncă, produse petroliere sau gaze.

(3) La pornirea instalaţiei, toate racordurile de apă pentru spălare şi conductele de abur pentru aburire vor fi scurse de apa conţinută şi apoi blindate.

(4) La lucrările de revizie la pompe fără lucru la foc, atunci când nu se poate pune blinda, izolarea lor se face numai prin închiderea robinetelor când acestea etanşează bine şi nu permit trecerea produsului petrolier.

În acest caz, ventilele se vor bloca prin folosirea unor lanţuri cu lacăt la roţi şi se vor monta plăcuţe avertizoare: "Atenţie ! Nu deschideţi !".

(5) Pentru blindări se vor folosi numai blinde din oţel cu presiunea,rezultată din calcul,corespunzătoare condiţiilor de lucru.Ele trebuie să aibă o coadă care să iasă cel puţin 100mm în afara flanşelor între care sunt montate, iar acelea a căror manipulare este frecventă vor avea inel în loc de coadă.

(6) Montarea-demontarea blindelor va fi consemnată în registrul de predare - primire a serviciului sau, dacă sunt frecvente, într-un jurnal special.

Art.69

Pentru etanşarea îmbinărilor demontabile prin flanşele conductelor, armăturilor şi aparatelor din instalaţiile tehnologice, se vor utiliza numai garniturile prevăzute în proiecte sau în concordanţă cu indicaţiile furnizorului.

Art.70

Verificarea aparatelor de măsură şi control (manometre, debitmetre, termometre etc.) din instalaţiile tehnologice se va efectua periodic sau ori de câte ori este nevoie, verificându-se punctul de zero şi inscripţionându-se valorile minime şi maxime de funcţionare cu vopsea roşie.

2.7.2. Evacuarea ţiţeiului şi gazelor

Art.71

La operaţiile de pompare a ţiţeiului în sistemul de transfer, se vor respecta prescripţiile manualului de operare.

Art.72

În caz de avarie a conductei submarine de legătură între platformă şi punctul de ancorare şi transfer, şeful de platformă va opri întreg sistemul de producţie, va comunica avaria la conducerea unităţii şi va lua toate măsurile de limitare a poluării.

Art.73

Se va respecta ordinea logică de manevrare a robinetelor din gara de godevil pentru introducerea dopurilor separatoare în conducta submarină.

Art.74

La trecerea gazelor din treapta a-II-a de separare se va urmări ca acest lucru să se facă progresiv, prin observarea evoluţiei presiunii din sistem, precum şi a direcţiei şi mărimii faclei.

2.7.3. Tratarea şi injecţia apei de mare prin sonde de injecţie

Art.75

Operaţiunile de intervenţie în recipienţii din instalaţii se vor putea efectua numai după izolarea, scurgerea presiunii, golirea şi aerisirea acestora.

Art.76

Intrarea personalului in interiorul filtrelor medii şi a coloanei de stripare se permite numai asistat, cu echipamentul individual de protecţie adecvat, după aerisirea acestora, măsurarea concentraţiei de gaze şi blindarea intrării gazelor.

Art.77

Se vor respecta instrucţiunile proprii de lucru pentru exploatarea skidului de chimicale şi a generatoarelor de hipoclorit, precum şi de spălare a filtrelor grosiere, medii şi fine.

Art.78

Intervenţiile la instalaţiile electrice, dulapuri, panouri, aparate electrice de măsură şi control sunt permise cu respectarea normelor de protecţie a muncii specifice pentru instalaţiile din industria de petrol.

Art.79

Se vor menţine în stare corespunzătoare şi libere căile de acces aferente instalaţiei tehnologice.

Art.80

Manipularea, prepararea şi folosirea substanţelor chimice periculoase, necesare în procesul de tratare a apei de mare, se vor face cu respectarea strictă a instrucţiunilor de lucru ale producătorului, folosindu-se obligatoriu echipamentul individual de protecţie.

2.8. Transportul şi transbordarea

2.8.1. Transbordarea materialelor şi echipamentelor

Art.81

Operaţiile de transbordare se vor efectua cu acordul prealabil al şefului de platformă, ţinând cont de condiţiile hidro-meteorologice locale din zonă sau prognoză, precum şi de situaţia concretă a lucrărilor de la bordul platformei. Începerea, coordonarea şi suspendarea acestor operaţii revin şefului de tură desemnat de şeful de platformă.

Art.82

Comandanţii navelor de deservire sunt singurii responsabili în luarea deciziilor privind desfăşurarea operaţiunilor în deplină securitate, ţinând cont de factorii meteorologici şi situaţia la bordul platformei comunicând în prealabil şefului de platformă hotarÂrile luate, evitÂnd coliziunea cu picioarele platformei.

Art.83

(1) Este interzisă abordarea picioarelor platformei (jaketului) ,în vederea transbordării de personal, combustibili sau materiale.

(2) Manevrele de apropriere cât şi transbordarea se vor efectua Întotdeauna prin bordul de sub vÂnt al platformei (jaketului) .

(3) Acostările la platformele fixe se vor executa numai pe latura din vest.

Art.84

Transbordarea materialelor se va face pe timp favorabil şi de preferinţă ziua. Dacă este necesară efectuarea transbordării în timpul nopţii sau pe timp nefavorabil (ceaţă, ninsoare etc.) se vor lua măsuri pentru iluminarea corespunzătoare a punţilor, a zonelor în care se lucrează şi se va întări supravegherea tuturor operaţiilor.

Art.85

Tipul mijloacelor şi dispozitivelor utlizate pe platforma (jaket) pentru transbordarea de personal sau materiale va fi cel indicat de şeful de platformă; acestea se vor controla la fiecare manevră şi se vor verifica la fiecare tură.

Art.86

(1) Operaţiunile de încărcare şi descărcare a materialelor vor fi efectuate de personalul specializat din echipajul platformei (jaketului) organizat într-o echipă de manevră, condusă de o persoană desemnată de şeful de platformă.

(2) Ordinea încărcării şi descărcării se va executa sub supravegherea ofiţerului secund al navei.

(3) Pe toată durata operaţiilor de transbordare, membrii echipei care lucrează pe navă vor purta vesta de salvare.

(4) Pentru semnalizare se vor folosi, după caz, mâinile, portavoce electric sau aparate de radio portative, utilizând un cod de semnalizare aprobat de conducerea unităţilor. La bordul platformei semnalele se vor da numai de către şeful echipei de manevră, care are cunoştinţe şi atribuţii în acest sens.

Art.87

Şeful echipei de manevră are următoarele atribuţii:

- să stabilească pentru fiecare operaţie, procedeul de lucru şi să-l aducă la cunoştinţă echipei care efectuează manevra;

- să controleze dacă plasele, coşurile, containerele, paletele de stivuit, chingile, cablurile de legare precum şi alte dispozitive utilizate la manevră sunt în perfectă stare de funcţionare, înlăturându-le pe cele necorespuzătoare;

- să controleze dacă materialele ce urmează să fie transbordate au fost legate corect, cu mijloace adecvate;

- să nu permită o nouă manevră până nu s-a terminat stivuirea materialelor transbordate anterior;

- să întrerupă manevrele îndată ce se iveşte o situaţie periculoasă;

- la terminarea operaţiei de transbordare, şeful echipei de manevră va da semnalul de încetare şi va lua măsuri de depozitare şi conservare a mijloacelor şi dispozitivelor utilizate.

Art.88

Este interzisă circulaţia în zona În care se efectuează operaţia de transbordare şi în zona macaralei cu excepţia membrilor echipei de manevră.

Art.89

(1) Sarcina transbordată trebuie să fie ghidată cu saula cu cap liber (călăuza) , iar cel care o foloseşte să se asigure că saula este complet liberă, că nu are capul liber prins, agăţat, blocat, oprit de vreun obstacol şi totodată să observe ca saula să nu fie răsucită în jurul său, înainte ca sarcina să fie ridicată de macara.

(2) Când sarcina trebuie ghidată cu mâna, aceasta trebuie să fie ţinută numai atât timp cât cel ce o ghidează ajunge la ea fără a-şi dezlipi picioarele de pe punte.

(3) Este interzisă intervenţia oricărei persoane atunci când sarcina suspendată în macara capătă mişcare de rotire. Macaragiul trebuie să lase uşor sarcina jos, într-un loc convenabil, indicat de persoana cu atribuţii de dirijare a acestor sarcini.

(4) Odată sarcina ridicată de pe punte, transbordarea trebuie făcută încet, fără accelerări bruşte, pentru a feri personalul echipei de manevră, instalaţiile, bigile, bordajul ori coca navelor de serviciu sau a platformei (jaketului) .

(5) Este interzisă deplasarea sarcinilor pe deasupra instalaţiilor de colectare, separare, pompare şi a recipienţilor sub presiune.

Art.90

Pentru operaţiile de transbordare a materialelor explozive sau radioactive, a recipienţilor cu gaze sub presiune, a materialelor toxice etc., va fi reţinut doar personalul strict necesar. Aceste materiale vor fi transportate în containere sau vase speciale, vopsite sau marcate distinct şi vizibile de departe.

Art.91

Transbordarea trebuie făcută în momentul când nava se află în poziţia de ridicare maximă pe mal, şi niciodată în timp ce coboară.

Art.92

Macaralele folosite pe plarformă (jaket) vor fi riguros verificate şi întreţinute, admiterea punerii în funcţiune făcându-se conform deciziei Direcţiei Generale Maritime (D.G.M.-S.I.) şi a Registrului Naval Român (R.N.R.) .

Art.93

(1) Macaragii vor fi supuşi unui riguros control medical care să ateste lipsa unor maladii cardio-vasculare sau psihice, existenţa unor reflexe normale, acuitate vizuală şi auditivă.

(2) Comisia stabilită de conducerea unităţii va verifica capacitatea profesională a macaragiilor chiar pe macaraua pe care aceştia vor lucra şi le va emite permisul de lucru pe utilajul respectiv în conformitate cu prescripţiile RNR.

Art.94

Pe timpul manevrelor, macaragiul nu are voie să ţină seama de alte indicaţii decât acelea transmise de şeful echipei de manevră, cu excepţia cazurilor în care se sesizează defecţiuni la macara, pericol de accidentare sau primeşte din partea oricărei persoane semnalul STOP.

Art.95

(1) Macaragiul se va asigura că sarcinile sunt bine echilibrate, nu va efectua manevre bruşte care pot determina desprinderi, nu va admite legături sau dispozitive improvizate şi sub nici un motiv nu va face deplasarea sarcinilor pe traiectorii oblice. Ridicarea sarcinilor se va face pe verticală, apoi se vor deplasa până deasupra punţii, la o cotă superioară acesteia, iar în final vor fi coborâte pe verticală, evitând şocurile.

(2) În mod similar se va proceda la coborÂrea sarcinii de pe mare.

Art.96

Este interzisă funcţionarea macaralelor fără cantitatea de balast indicată de constructor.

2.8.2. Transbordarea personalului

Art.97

CÂnd transportul personalului se face cu navele de deservire, transbordarea acestuia se va face numai cu coşul de personal.

Art.98

Se interzice începerea operaţiilor de transbordare dacă personalul nu este echipat cu vesta de salvare.

Art.99

Se pot transborda numai 4 persoane odată şi numai după ce coşul a fost lăsat pe punte.

Art.100

(1) După îmbrăcarea vestelor de salvare şi introducerea în interiorul plasei a bagajelor de mână, persoanele ce urmează a fi transbordate se vor aşeza cu picioarele pe inelul de jos al plasei (pe partea exterioară a acesteia) .

(2) Apucarea plasei cu mâinile se va face pe dinăuntrul acesteia, astfel ca să se poată folosi pentru siguranţa şi încheietura cotului.

(3) Se va avea în grijă ca repartizarea sarcinii pe circumferinţa plasei să fie cât mai echilibrată.

(4) Persoanele aflate în transbordare vor fi instruite pentru a fi gata în orice moment spre a se prinde de barele scărilor, de balustrade sau de plasa coşului pentru a putea coborî cât mai sigur şi mai uşor.

(5) În timpul ridicării coşului este interzisă purtarea bagajelor pe umeri sau într-o mână.

(6) Este strict interzisă prezenţa persoanelor la locul de pe puntea navei unde se face transbordarea în timpul ridicării sau coborârii coşului.

(7) Şeful echipei de manevră va da semnalul de ridicare numai după ce s-au respectat măsurile de mai sus şi numai când nava de deservire este în poziţie optimă.

Art.101

(1) Transbordarea trebuie făcută lent, cu grijă, fără accelerarea vitezei de manevră.

(2) Este interzisă transbordarea personalului cu coşul, la o distanţă de nivel (înălţime de ridicare) mai mare de 20 m.

(3) Manevrarea coşului se va face cu toată atenţia pentru a nu lovi personalul de bordaj, punte, de diversele instalaţii şi materiale.

(4) La manevrarea coşului în timpul transbordării personalului vor fi respectate şi prevederile art.95.

Art.102

Echipa de manevră va ajuta la îmbrăcarea - dezbrăcarea vestelor, dirijarea şi apuntarea coşului, protejarea şi îndepărtarea personalului transbordat, desfacerea cârligului etc.

Art.103

La transbordarea personalului se vor folosi numai coşurile confecţionate în acest scop. Este interzisă utilizarea coşului de personal în alte scopuri.

Art.104

Este interzisă transbordarea personalului cu coşul sau la elicopter şi invers, noaptea sau pe timp nefavorabil, cu excepţia situaţiilor de forţă majoră.

Art.105

Este interzisă transbordarea oricărei persoane de la bordul platformei la bordul navei de deservire pentru efectuarea operaţiilor de încărcare - descărcare.

Art.106

(1) Este interzisă transbordarea de persoane direct cu cârligul macaralei, pe cablul acesteia, sau cu mijloace improvizate.

(2) Sunt strict interzise transportul şi transbordarea persoanelor cu mijloace destinate transportului de materiale şi invers.

2.8.3. Transportul cu elicopterul

Art.107

Este interzis transportul personalului cu elicopterul pe timp nefavorabil.

Art.108

(1) Decizia de apuntare a elicopterului va fi luată de şeful de platformă, de comun acord cu conducătorul de zbor, ţinând cont de situaţia concretă de pe platformă, a elicopterului, precum şi de condiţiile meteorologice din zonă şi de prognoză a acestora.

(2) Puntea pentru elicopter trebuie să fie proiectată şi construită adecvat pentru a asigura o apuntare sigură a acestuia.

(3) Numărul maxim de persoane şi cantitatea maximă de bagaje şi materiale ce pot fi transportate la o cursă vor fi avizate de şeful de platformă cu aprobarea conducătorului de zbor.

(4) Comandantul elicopterului este singurul în măsură să hotărască efectuarea zborului, începerea operaţiilor de încărcare-descărcare, repartizarea încărcăturii şi a personalului în interiorul aparatului de zbor, aterizarea forţată, abandonarea elicopterului etc.

Art.109

(1) Se interzice prezenţa oricărei persoane pe puntea eliport în timpul apuntării sau decolării elicopterelor cu excepţia membrilor echipei de intervenţie care trebuie să asiste obligatoriu sub conducerea şefului de platformă la operaţiile de mai sus.

(2) Accesul pe eliport va fi permis numai după apuntarea elicopterului şi numai personalului care poate fi transportat la o cursă.

(3) Înainte de decolare, personalul trebuie să îmbrace veste de salvare şi să se lege cu centurile de siguranţă.

(4) Personalul care urcă sau coboară va aştepta oprirea elicelor şi permisiunea expresă a comandantului elicopterului.

(5) Apropierea şi îndepărtarea de elicopter se va face numai prin partea din faţă şi laterală a acestuia, fiind interzisă aproprierea de elicea din spate (elicea anticuplu) .

Art.110

Este interzis trasportul de personal dacă acesta nu este prevăzut cu mijloace de flotabilitate, cu alte mijloace de salvare individuale şi colective suficiente pentru numărul persoanelor transportate la o cursă, precum şi cu personal specializat pentru intervenţii de urgenţă.

Art.111

Orice persoană, care în timpul apuntării, staţionării, decolării sau zborului, observă o situaţie anormală, este obligată să o aducă la cunoştinţa echipajului sau conducătorului de zbor.

2.9. Organizarea activităţii de salvare

Art.112

(1) Persoanele juridice specializate în extracţia ţiţeiului şi gazelor prin sonde marine vor organiza pe ţărm staţii de salvare proprii, dotate cu aparatură şi materiale necesare activităţii de salvare pe platformă în cazul avariilor cu degajări de gaze toxice.

(2) Organizarea activităţii de salvare se va face în baza unui regulament întocmit de o unitate specializată abilitată în acest sens de organismele în drept.

Art.113

(1) Staţia de salvare va fi încadrată cu personal instruit şi atestat ca salvatori de către unităţi specializate, inclusiv un mecanic instruit şi atestat pentru pregătirea şi întreţinerea aparaturii, conform prevederilor Regulamentului de funcţionare a staţiei.

(2) Şeful staţiei de salvare răspunde de pregătirea şi instruirea lunară a salvatorilor şi de întreţinerea în stare de funcţionare permanentă a aparaturii din dotare, conform prevederilor Regulamentului staţiei de salvare.

Art.114

Aparatura de intervenţie necesară salvatorilor prezenţi pe platformă (jaket) va fi păstrată într-o încăpere special destinată la nivelul punţii principale, spre prova.

Art.115

Pe platformă (jaket) trebuie să se afle în permanenţă cel puţin 3(trei) salvatori.

Art.116

Aparatele de protecţie respiratorie pentru salvatori vor fi tip izolante autonome.

Art.117

Salvatorii vor efectua Între 10-20 ore de instruire lunar, din care cel puţin 2 (două) ore exerciţii cu aparatul de protecţie a respiraţiei în funcţiune.

2.10. Situaţii speciale

2.10.1. Lucrul pe timp de furtună

Art.118

Prin situaţie normală de lucru pe platformă se înţelege situaţia în care viteza vântului nu depăşeşte 60km/oră, iar valurile au o înălţime de până la 6 m.

Art.119

Atunci când în zona platformei forţa vântului este de gradul 8, ori s-a primit comunicare că este iminentă, se vor lua următoarele măsuri:

- se trimit elicopterele şi navele de deservire, la adăpost în bază;

- se verifică stocurile de alimente, apă, combustibili şi fluide de foraj;

- se depozitează sau se leagă orice material sau echipament care ar putea fi antrenat peste bord, sau ar putea să devină periculos prin deplasare;

- se controlează bateriile de acumulatoare şi funcţionarea generatorului de avarie;

- se controlează luminile de semnalizare a imposibilităţii de manevră (luminile de ancoraj) şi se porneşte sirena de ceaţă;

- se continuă activităţile în curs, ţinând seama că în curând lucrul s-ar putea opri.

Art.120

Atunci când forţa vântului este mai mare de gradul 8, se opreşte lucrul şi orice altă activitate pe puntea platformei, luându-se în prealabil următoarele măsuri:

- se anunţă prin radio baza de la ţărm că se opreşte lucrul;

- se interzice accesul pe punte altor persoane decât a celor stabilite de către şeful platformei pentru executarea operaţiilor de pregătire a opririi lucrului;

- se sondează şi se golesc tancurile de balast;

- se redistribuie sarcinile variabile de pe platforme;

- se echilibrează platforma dacă este cazul;

- se procedează la închiderea automată şi manuală a sondelor, se închid şi sondele de pe celelalte jackete care produc în aceeaşi instalaţie de separare;

- se evacuează ţiţeiul din separatoare, vasul tampon şi conductele submarine;

- se izolează conductele submarine de transport şi transfer ţiţei şi gaze, prin închiderea ventilelor automate cât şi prin cel mai apropiat ventil de la nivelul mării;

- se scurge presiunea din vasele sub presiune;

- se demontează legăturile flexibile dintre puntea platformei şi jackete;

- se asigură echipamentul şi materialele de pe puntea macaralelor şi materialul tubular;

- se pornesc sirena şi semnalele luminoase de avertizare pe alimentarea de avarie;

- se închid şi se blochează toate uşile compartimentelor etanşe precum şi gurile de vizitare care duc sub puntea principală;

- se verifică starea sistemelor de salvare individuală şi colectivă şi se trece la starea de prealarmă. Personalul care lucrează pe bordul platformei îşi va îmbrăca vesta de salvare;

- se fixează posturi de observare şi urmărire a comportării platformei şi a instalaţiilor de pe punţi;

- se iau măsuri de evacuare a platformei în caz de necesitate.

Art.121

După ce vântul a scăzut sub 60km/oră, reluarea activităţii se va putea face numai după prealabila verificare a situaţiei de pe platformă. Toate operaţiunile executate în timpul furtunii, inclusiv oprirea şi reluarea activităţii, se vor consemna în raportul de producţie.

2.10.2. Intervenţia în caz de " om la apă "

Art.122

Oricine observă un om căzut în mare, este obligat să dea alarma prin orice mijloace, având grijă să nu piardă din vedere locul şi omul căzut în apă.

Art.123

În timp ce se dă alarma, şeful platformei va organiza şi prelua conducerea operaţiei de salvare; va lua măsuri de aruncare a colacilor de salvare şi de lansare la apă a unei bărci de salvare.

Art.124

În situaţia în care în apropiere se găseşte o navă de deservire, iar condiţiile ( starea mării sau a timpului ) nu permit lansarea la apă a unei bărci, nava de deservire va asigura lucrările de salvare. În acest scop, şeful de platformă va comunica decizia luată comandantului navei, care va prelua conducerea operaţiei de salvare.

Art.125

În cazul în care omul la apă nu poate fi recuperat de barca de salvare sau de nava de deservire, şeful de platformă va solicita sprijinul elicopterului sau a altor nave aflate În apropiere.

Art.126

Pe timpul nopţii se vor folosi colaci de salvare prevăzuţi cu lumini care se autoaprind în contact cu apa, iar omul la apă va fi ţinut sub supraveghere În lumina proiectoarelor.

2.10.3. Abandonarea platformei

Art.127

Ordinul de abandonare a platformei, parţială sau totală, va fi dat de şeful de platformă în caz de:

- erupţii libere ale sondelor;

- degajări de H2 S sau CO;

- incendii sau explozii devastatoare;

- cutremure sau erupţii submarine de mare intensitate;

- avarierea, dezechilibrarea, răsturnarea sau eşuarea platformei;

- epidemii.

Art.128

Şeful platformei are obligaţia să organizeze "rolul de incendiu", "rolul de gaze" şi "rolul de abandon" astfel încât operaţiunile să se desfăşoare în cel mai scurt timp posibil, în funcţie de gravitatea situaţiei, inclusiv aceea în care personalul trebuie să abandoneze simultan platforma.

Art.129

(1) Conducerile persoanelor juridice specializate în extracţia ţiţeiului şi a gazelor naturale au obligaţia ca, în colaborare cu instituţii specializate, să întocmească "Rolul de incendiu", "Rolul de gaze", "Rolul de abandon", precum şi codurile pentru diverse situaţii de pericol.

(2) Este obligatorie efectuarea unor exerciţii de zi şi de noapte pentru rolurile menţionate.

Art.130

Odată luată decizia de abandonare, se vor lua şi următoarele măsuri:

- prin intermediul instalaţiei de alarmare a echipajului se va emite semnalul de maximă gravitate;

- operatorul radio va comunica bazei de pe ţărm, va acţiona cheia automată S.O.S. şi va transmite telefonic cuvântul "MAY DAY", va alarma navele de deservire şi eventual alte nave aflate În apropiere, luÂnd apoi cu sine jurnalul radio;

- şeful de platformă va organiza lansarea la apă a ambarcaţiunilor de salvare.

Art.131

Atunci când abandonarea platformei nu trebuie să se facă imediat, şeful de platformă va ordona abandonarea numai după ce s-au luat măsuri de conservare a instalaţiilor. În caz de incendiu, se vor aplica prevederile din " Rolul de incendiu ".

Art.132

În cazul evacuării parţiale a platformei, personalul rămas la bord pentru a asigura securitatea instalaţiei va fi stabilit numeric, astfel încât să poată fi evacuat într-un singur zbor al elicopterului, sau cu o singură ambarcaţiune de salvare.

Art.133

CÂnd abandonarea nu suferă nici o întârziere şi nici nu este posibil să fie folosite alte mijloace de salvare, la ordinul şefului de platformă sau, după situaţie, din proprie iniţiativă, oamenii vor părăsi platforma folosind, după caz, plasa de sfoară de sub eliport, furtunele de alimentare, frânghii de coborâre sau, în ultima instanţă, sărind direct în apă. Pentru asemenea situaţii, întregul personal va fi instruit, inclusiv prin simulare.

Art.134

În cazul abandonării totale a platformei, şeful platformei o va părăsi ultimul, luând cu sine jurnalul de bord. Jurnalul de bord va fi păstrat tot timpul închis într-o cutie etanşă, confecţionată dintr-un material uşor, care pluteşte.

2.11. Măsuri igienico-sanitare

Art.135

Este obligatoriu ca tot personalul care lucrează pe platformele marine să fie supus unui examen medical general şi periodic conform prevederilor în vigoare.

Art.136

Instructajele de securitate a muncii vor conştientiza faptul că - în condiţiile de lucru şi viaţă de pe platformă - igiena în general şi igiena personală în special, constituie o condiţie esenţială în prevenirea îmbolnăvirilor şi a epidemiilor.

Art.137

Personalul medical de pe platformă are ca obligaţii minime:

- să verifice permanent calitatea apei potabile;

- să verifice zilnic calitatea alimentelor folosite la prepararea hranei şi să stabilească meniuri raţionale din punct de vedere nutritiv;

- să verifice calitatea alimentelor aduse la bord şi să urmărească ca acestea să fie transportate şi păstrate în condiţii igienice;

- să ia măsuri pentru prevenirea insolaţiei, a arsurilor pielii şi a degerăturilor;

- să urmărească distribuirea la timp şi integral a materialelor igienico-sanitare;

- să întreţină instrumentarul medical;

- să urmărească efectuarea periodică şi ori de câte ori este nevoie a deparatizării şi deratizării;

- să solicite şefului platformei fie sprijin calificat din partea personalului medical de pe ţărm, fie evacuarea de pe platformă a bolnavilor sau accidentaţilor care necesită spitalizare sau a căror incapacitate temporară de muncă depăşeşte trei zile;

- să urmărească efectuarea la timp a controlului medical periodic al personalului de pe platformă;

- să întocmească o fişă medicală pentru fiecare persoană care lucrează pe platformă în care va consemna afecţiunile survenite în timpul lucrului şi medicaţia acordată; de asemenea va înregistra valorile tensiunii arteriale constatate la sosire şi la plecare, şi ori de câte ori se solicită consultarea;

- să urmărească curăţenia de la bucătărie, sala de mese, dormitoare şi grupuri sanitare şi să nu permită funcţionarea fără respectarea măsurilor igienico-sanitare.

Art.138

(1) În vederea prevenirii îmbolnăvirilor, nu se va admite:

- prepararea mâncărurilor decât pentru masa respectivă;

- folosirea zarzavaturilor proaspete ţinute în conservare mai mult de 10 zile;

- aducerea animalelor vii la bord;

- utilizarea ouălelor de raţă şi a peştelui din specii necunoscute;

- prepararea mâncărurilor cu apă din alte surse decât cele verificate.

(2) Alimentele vechi sau alterate se vor arunca În mare, Întocmindu-se formele legale.

(3) Pentru băut se va folosi numai apă minerală, iar la nevoie apă carbogazoasă salinată.

Art.139

Este interzisă intrarea cu echipament murdar pe culuoare şi în încăperile grupului social (cabine, sala de mese, club etc.) . În acest sens, în imediata apropriere a uşilor de acces în cabine, se va prevedea un număr suficient de papuci.

Art.140

Fiecărei persoane de pe platforma i se va asigura sac pentru echipamentul personal şi spaţiu pentru depozitarea echipamentului individual de protecţie şi de lucru.

Art.141

(1) Platformele marine trebuie prevăzute cu una sau mai multe încăperi destinate primului ajutor.

(2) Încăperile destinate primului ajutor trebuie dotate cu echipamente, instalaţii, medicamente adecvate şi cu un număr suficient de personal specializat În acordarea primului ajutor.

Art.142

(1) Echipamentul de prim ajutor trebuie să fie disponibil în toate locurile unde condiţiile de lucru îl cer.

(2) Acest echipament trebuie să fie semnalizat adecvat şi uşor accesibil.

ANEXA 1

Norme de protecţie a muncii complementare prezentei norme

1. Norme generale de protecţie a muncii.

2. Normativul cadru de acordare a echipamentului individual de protecţie.

3. N.S.S.M. pentru extracţia ţiţeiului.

4. N.S.S.M. pentru extracţia gazelor naturale.

5. N.S.S.M. pentru lucrările speciale în activitatea de foraj - extracţie a hidrocarburilor.

6. N.S.S.M. pentru lucrările de foraj pe platformele marine.

7. N.S.S.M. pentru transportul hidrocarburilor lichide.

8. N.S.S.M. pentru transportul (prin conducte a gazelor naturale) .

9. N.S.S.M. pentru activitatea de producere a aerului comprimat.

10. N.S.S.M. pentru manipularea , transportul şi depozitarea produselor petrochimice.

11. N.S.S.M. pentru prelucrarea metalelor prin aşchiere.

12. N.S.S.M. pentru laboratoare de analize fizico - chimice şi mecanice.

13. N.S.S.M. pentru sudarea şi tăierea metalelor.

14. N.S.S.M. pentru manipularea, transportul prin purtare şi cu mijloace nemecanizate şi depozitarea materialelor.

15. N.S.S.M. pentru lucrul la înălţime.

16. N.S.S.M. pentru producerea energiei electrice.

17. N.S.S.M. pentru transporturi navale.

18. N.S.S.M. pentru fabricarea , depozitarea , transportul şi utilizarea oxigenului şi azotului.

19. N.S.S.M. pentru transportul şi distribuirea energiei electrice.

20. N.S.S.M. pentru transporturi aeriene.

ANEXA 2

Ghid de terminologie de securitate a muncii

Noţiuni de bază

1. Accident de muncă: accident prin care se produce vătămarea violentă a organismului precum şi intoxicaţia acută profesională, care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, indiferent de natura juridică a contractului în baza căruia se desfăşoară activitatea şi care provoacă incapacitatea temporară de muncă de cel puţin trei zile, invaliditate sau deces.

2. Defectare: încetarea capacităţii unei maşini, instalaţii, utilaj etc., de a-şi îndeplini funcţia specificată.

3. Dispozitiv de protecţie: dispozitiv care reduce sau elimină singur sau în asociere cu un protector, riscul de accidentare.

4. Echipamentul individual de lucru: totalitatea mijloacelor pe care persoanele juridice le acordă unui salariat pentru protejarea îmbrăcămintei şi încălţămintei personale în timpul procesului de muncă.

5. Echipament de muncă: orice maşină, aparat, dispozitiv, mecanism, unealtă sau instalaţie etc., utiltizate în timpul muncii.

6. Echipament individual de protecţie: totalitatea mijloacelor individuale de protecţie cu care este dotat fiecare participant la procesul de muncă pentru a fi protejat împotriva factorilor de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională.

7. Factori de risc: factori (însuşiri, stări, procese, fenomene, comportamente) proprii elementelor componente ale sistemului executant-sarcină de muncă-mijloace de producţie-mediu de muncă ce caracterizează riscurile proprii acestor elemente şi care, conducând la o disfuncţie a sistemului, pot provoca accidente de muncă sau boli profesionale.

8. Instructajul de securitate a muncii: modalitatea de instruire în domeniul securităţii muncii, care se desfăşoară la nivelul unităţilor şi are ca scop însuşirea de către salariaţi a cunoştinţelor şi formarea deprinderilor impuse de securitate a muncii, specifice activităţii pe care-o realizează sau urmează a o realiza.

9. Instrucţiuni specifice de securitate a muncii: componente ale sistemului de reglementări în domeniul securităţii muncii, ale căror prevederi sunt valabile numai pentru activităţile desfăşurate în cadrul unei unităţi;elaborarea lor de către unităţi (prin efort propriu sau colaborare cu institute specializate) este obligatorie atunci când normele generale şi specifice de securitate a muncii nu acoperă totalitatea activităţilor desfăşurate în unitate sau facultativă atunci când conducerea persoanei juridice consideră necesar, pentru îmbunătăţirea securităţii muncii, detalierea şi completarea normelor cu unele prevederi specifice unităţii.

10. Instrucţiuni de utilizare: instrucţiuni a căror elaborare este obligatorie pentru orice produs, constituind parte integrantă a documentaţiei pentru certificarea produsului şi prin care, producătorul, trebuie să prezinte toate informaţiile necesare utilizării produsului, în conformitate cu scopul pentru care a fost creat şi pentru asigurarea securităţii muncii.

11. Mijloc individual de protecţie: mijloc de protecţie (protector) destinat protecţiei unui singur executant şi care i se aplică acestuia.

12. Noxa (sinonim: factor nociv) : agent fizic, chimic sau biologic cu acţiune dăunătoare asupra organismului, în mediul luat în considerare.

13. Prevenire: ansamblul procedeelor şi măsurilor luate sau planificate la toate stadiile de lucru pentru evitarea pericolelor sau reducerea riscurilor.

14. Protecţie: ansamblul de măsuri ce constau în utilizarea unor mijloace specifice, denumite mijloace de protecţie, cu scopul protejării executanţilor faţă de pericolele care n-au fost suficient evitate sau limitate prin prevenirea intrinsecă.

15. Proces de muncă: succesiunea în timp şi spaţiu a acţiunilor conjugate ale executantului, mijloacelor de producţie, în sistemul de muncă.

16. Protectori: mijloc de protecţie special conceput şi utilizat pentru a realiza protecţia, prin interpunere, ca obstacol (fizic) între pericol şi persoana expusă.

17. Risc: probabilitatea asociată cu gravitatea unei posibile leziuni sau afectări a sănătăţii, într-o situaţie periculoasă.

18. Risc profesional: risc în procesul de muncă.

19. Securitatea muncii:

a) Situaţie, stare caracterizată prin nivel de risc mai mic sau egal cu riscul acceptabil, în sistemele de muncă.

b) Situaţie, stare caracterizată prin absenţa riscului inacceptabil, în sistemele de muncă.

Notă: Activitatea de realizare a securităţii muncii este activitatea de reducere a riscului la nivel necesar şi posibil, ţinând cont de experienţa generală în materie de securitate a muncii, a ştiinţei şi tehnicii, precum şi de valorile admise în comun de societate (convenţiile sociale) .

20. Situaţie periculoasă: orice situaţie în care o persoană este expusă unuia sau mai multor pericole.

21. Substanţa periculoasă: o substanţă care, în virtutea proprietăţilor sale chimice sau fizico-chimice, poate constitui un pericol.

22. Zona periculoasă: orice zonă în care există sau poate apărea un pericol.

23. Zona periculoasă a unui echipament de muncă: orice zonă situată în interiorul sau în jurul echipamentului de muncă În care o persoană este expusă riscului de accidentare sau îmbolnăvire profesională.

Notă: Pericolul care generează riscul prezentat în această definiţie:

- poate fi permanent prezent pe durata funcţionării prevăzute a echipamentului de muncă (deplasarea elementelor mobile periculoase, degajarea de substanţe periculoase, arc electric în timpul fazei de sudură etc.)

- poate apărea neaşteptat (pornire neinteţionată/ neprevăzută etc) .

ANEXA 3

Standarde de referinţă

1. STAS 297/1-88 Culori şi indicatoare de securitate. Condiţii tehnice generale

2. STAS 297/2-92 Culori şi indicatoare de securitate. Reprezentări

3. STAS 12604-87 Protecţia împotriva electrocutării. Prescripţii generale

4. STAS 12604/5-90 Protecţia împotriva electrocutărilor. Instalaţii electrice fixe. Prescripţii de proiectare, execuţie şi verificare

5. SR 4984:1994 Utilaj petrolier. Dispozitive de reglare a debitului de gaze pentru instalaţii de exploatare a sondelor prin erupţie artificială

6. STAS 10430-75 Utilaj petrolier. Instalaţii de intervenţie, de reparaţie şi de punere a sondelor. Condiţii tehnice generale de calitate

7. STAS CEI 598-2-22-92 Corpuri de iluminat. Partea 2: Condiţii tehnice speciale. Secţiunea 22: Corpuri de iluminat de siguranţă

ANEXA 4

Analiza siguranţei pe linia de amestec

EVENIMENTE CAUZE PROTECŢIE

Creşterea temperaturii la capul de erupţie

-Foc în zona capetelor de erupţie -Elementul fuzibil la fiecare cap de erupţie determină închiderea ventilului automat de la capul de erupţie.

Suprapresiune -Blocarea liniei de amestec

-Creşterea presiunii în sondă

-Defectarea sistemului de control al curgerii

-Traductorul de presiune înaltă comandă închiderea ventilului automat de pe braţul corpului de erupţie.

Scurgeri hidrocarburi

-Deteriorarea etanşărilor

-Ruperi conducte

-Crăpături În linia de amestec

-Traductorul de presiune joasă comandă închiderea ventilului automat de pe braţul corpului de erupţie.

-Robinet de reţinere care împiedică curgerea înapoi.

Linia de amestec

(De la capul de erupţie la manifold)

ANEXA 5

Analiza siguranţei la manifold

EVENIMENTE CAUZE PROTECŢIE

Creşterea temperaturii -Apariţia focului în zona manifoldului -Topirea elementului fuzibil determină închiderea ventilului automat de pe braţul capului de erupţie.

Creşterea presiunii -Creşterea presiunii în sondă

-Blocarea liniei

-Traductorul de presiune înaltă determină închiderea ventilului automat de pe braţul capului de erupţie.

Scurgeri hidrocaruri -Deteriorarea elementelor de etanşare

-Fisurări conducte

-Ruperi conducte

-Robinetul de reţinere nu permite curgerea inversă

-Traductorul de presiune joasă determină închiderea ventilului automat de pe braţul capului de erupţie.

Manifold de producţie

ANEXA 6

Analiza siguranţei la schimbătorul de căldură

EVENIMENTE CAUZE PROTECŢIE

Suprapresiune În conducta de amestec

-Creşterea debitului de amestec

-Blocarea liniei de ieşire

-Traductorul de înaltă presiune comandă închiderea ventilului automat la intrarea în încălzitor.

-Supapa de siguranţă de pe linia de intrare descarcă excesul de presiune.

Scurgeri hidrocarburi -Fisurarea sau spargerea liniei de amestec

-Traductorul de presiune joasă comandă închiderea ventilelor automate la intrarea şi ieşirea amestecului din încălzitor.

Apariţia hidrocarurilor în condens

-Avarierea serpentinei interioare a încălzitorului

-Supapa de siguranţă de pe mantaua încălzitorului descarcă excesul de presiune.

-Traductorul detector de hidrocarburi în condens comandă închiderea ventilului automat la intrarea amestecului în încălzitor.

Creşterea sau scăderea temperaturii la ieşirea amestecului din încălzitor

-Creşterea sau scăderea debitului termic

-Traductorul de temperatură comandă închiderea sau deschiderea ventilelor automate de la intrarea aburului şi ieşirea aburului.

Schimbător de căldură

ANEXA 7

Analiza siguranţei la vase de presiune

EVENIMENTE CAUZE PROTECŢIE

Suprapresiune -Creşterea debitului la intrare, ieşire blocată

-Expansiune termică

-Traductorul de presiune înaltă comandă închiderea automată a ventilului de intrare.

-Supapa de siguranţă descarcă excesul de presiune.

Presiune joasă -Micşorarea debitului de intrare

-Contracţie termică

-Traductorul de presiune joasă comandă închiderea automată a ventilului de ieşire şi intrare.

-Robinetele de reţinere împiedică curgerea înapoi.

Scurgeri hidrocarburi -Avarii conducte

Deversări lichid -Creşterea debitului peste capacitatea de evacuare.

-Defectarea sistemului de control al nivelului

-Semnalizatorul de nivel maxim determină închiderea automată a ventilului de intrare.

-Traductorul de presiune maximă comandă închiderea ventilului automat de la intrare amestec.

Apariţia gazelor pe ieşirea ţiţeiului

-Creşterea debitului de gaze din amestec.

-Defectarea ventilului automat la ieşire gaze.

-Semnalizatorul de nivel minim determină închiderea ventilului automat pe linia de ieşire a ţiţeiului.

Vase de presiune

ANEXA 8

Pompe

EVENIMENTE CAUZE PROTECŢIE

Suprapresiune -Refularea pompei blocate -Traductorul de presiune înaltă comandă oprirea pompei şi închiderea ventilului automat de pe linia de aspiraţie.

Scurgeri de lichid -Deteriorări

-Spargeri conducte

-Traductorul de presiune joasă comandă oprirea pompei şi închiderea ventilului de pe linia de aspiraţie.

-Ventilul de reţinere nu permite curgerea inversă.

Creşterea temperaturii

-Defecţiuni pompă

-Foc În zona pompei

-Elementul de siguranţă la temperatură determină oprirea pompei.

ANEXA 9

Analiza siguranţei la vase de presiune atmosferică

EVENIMENTE CAUZE PROTECŢIE

Suprapresiune -Creşterea debitului de intrare -Supapa de respiraţie permite evacuarea excesului de presiune

-Epansiune termică, ieşire blocată

Depresiune (vacuum)

-Contracţie termică

-Ieşire în exces faţă de debitul de intrare

-Supapa de respiraţie egalizează presiunea din vas cu presiunea atmosferică

Nivel ridicat al lichidului

-Debit de intrare în exces faţă de debitul de ieşire

-Ieşirea lichidului blocată

-Semnalizator nivel maxim

Scurgeri -Deteriorări

-Fisurări, spargeri

-Semnalizator nivel minim

Creşterea temperaturii în exces (numai la vase încălzite)

-Debit termic la intrare În exces -Traductorul de temperatură înaltă comandă oprirea sursei de căldură

Incendiu -Accidente, calamităţi etc. -Opritorul de flăcări împiedică propagarea focului spre interiorul vasului

VASE ATMOSFERICE