54090353 Modele Epice in Perioada Interbelica Nou

34

Transcript of 54090353 Modele Epice in Perioada Interbelica Nou

Page 1: 54090353 Modele Epice in Perioada Interbelica Nou
Page 2: 54090353 Modele Epice in Perioada Interbelica Nou

CuprinsA. Prezentare generală

Romanul românesc. Premisă. Definirea problemei

B. Tipuri de romane interbelice

1. Romanul realist obiectiv - „Ion” de Liviu Rebreanu

2. Romanul realist mitic - „Baltagul” de Mihail Sadoveanu

3. Romanul realist psihologic - „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” de Camil Petrescu

4. Romanul experienţei - „Maitreyi” de Mircea Eliade

5. Romanul realist de tip balzacian - „Enigma Otiliei” de George Călinescu

C. Concluzii

Page 3: 54090353 Modele Epice in Perioada Interbelica Nou

A. Prezentare generalăDefiniție:

Fiind o specie a genului epic, foarte complexă, cu tradiţii străvechi în literatura popoarelor, romanul se caracterizează, în general, prin conflicte puternice, cu o desfăşurare pe mai multe planuri

narative.Desfăşurarea spaţio – temporală este amplă, asociind voci

narative diferite şi tonalităţi sau registre stilistice diverse.

Istoria romanului românesc începe cu „Istoria hieroglifică” a lui Dimitrie Cantemir și continuă printr-o serie de încercări de la

jumătatea secolului al XIX-lea, dintre care mai importante sunt „Manoil” (1855) şi „Elena” (1862), de Dimitrie Bolintineanu,

„Ciocoii vechi şi noi” (1863) al lui Nicolae Filimon, dobândind o anume maturitate prin „Mara” (1906), de Ioan Slavici, şi prin

„Viaţa la ţară” (1898) şi „Tănase Scatiu” (1907), de Duiliu Zamfirescu.

Page 4: 54090353 Modele Epice in Perioada Interbelica Nou

Romanul românesc atinge treapta maturizării depline în perioada interbelică, după şase decenii de încercări mai mult sau mai puţin izbutite.

Dintre factorii care au determinat acest fenomen amintim:

– mutaţiile fundamentale în mentalitatea culturală şi intelectuală;

– schimbarea percepţiei asupra speciei literare;– stimularea interesului scriitorilor şi al publicului

pentru problema romanului prin dezbaterile şi articolele din presa literară a vremii;

– necesitatea sincronizării literaturii române cu cea europeană;

– apariţia unei generaţii de prozatori talentaţi;

Page 5: 54090353 Modele Epice in Perioada Interbelica Nou

Cele două tendinţe din perioada interbelică, tradiţionalismul şi modernismul, se reflectă în paradigma romanului, sub denumiri diverse,

dar reductibile la acelaşi model complementar: roman tradiţional vs. roman modern, roman obiectiv vs. roman subiectiv, roman de creaţie vs.

roman de analiză, roman doric vs. roman ionic (Nicolae Manolescu). În Arca lui Noe, cu privire la tipologii, Nicolae Manolescu numeşte

romanul obiectiv, doric, iar pe cel subiectiv, ionic. Doricul, care poartă numele de roman obiectiv, este tipul de roman

care iși propune să descrie lumea în mod imparțial în toată realitatea ei socială, morală și psihologică. Exemple: Ion, Pădurea Spânzuraților de Liviu Rebreanu, Baltagul de Mihail Sadoveanu, Concert din muzică de

Bach de Hortensia Papadat – Bengescu, Enigma Otiliei de G. Călinescu, Arca lui Noe de Nicolae Manolescu.

Ionicul (romanul subiectiv) se caracterizează prin povestiri la persoana I, o problematică nouă care constă în sondarea lumilor interioare, a conștiinței naratorului, dar și modul de organizare al textului, foarte apropriat de jurnalul interior. Exemplu: Ultima noapte de

dragoste, întâia noapte de război de Camil Petrescu.

Page 6: 54090353 Modele Epice in Perioada Interbelica Nou

Principalele romane interbelice se pot clasifica în funcţie de perspectiva narativă şi de relaţia autorului cu cititorul:

– romanul realist obiectiv: „Ion” de Liviu Rebreanu– romanul realist mitic: „Baltagul” de Mihail Sadoveanu.– romanul realist psihologic: „Ultima noapte de dragoste,

întâia noapte de război” de Camil Petrescu.– romanul experienţei: „Maitreyi” de Mircea Eliade. – romanul realist de tip balzacian: „Enigma Otiliei” de

George Călinescu.

Page 7: 54090353 Modele Epice in Perioada Interbelica Nou

Definirea problemeiPerioada interbelică reprezintă un moment de referinţă în

evoluţia prozei româneşti prin lărgirea ariei tematice, diversificarea formelor de expresie epică, a modalităţilor narative dar şi prin afirmarea cu precădere, ca specie literară, a romanului.

Tot în această perioadă se intensifică dezbaterile cu caracter teoretic în legătură cu romanul. În studiul „Creaţie şi analiză”, Garabet Ibrăileanu constata existenţa a două tipuri de specii literare:

• unul care prezintă personaje prin comportamentul lor: romanul de creaţie;

• unul interesat de viaţa interioară: romanul de analiză.Diversificarea tehnicii artistice româneşti are loc sub influenţa

lui Marcel Proust, André Gide, James Joyce. Romancierii din perioada interbelică experimentează tehnici multiple ale romantismului, romanul interbelic cunoscând astfel alte orientări:

• lirica: Ionel Teodoreanu;• simbolica: Mateiu Caragiale;• memorialistica: Constantin Stere;• fantastica: Mircea Eliade.

Page 8: 54090353 Modele Epice in Perioada Interbelica Nou

Prima concluzie

Anii interbelici sunt caracterizaţi în literatura română printr-o remarcabilă dezvoltare a romanului care, în scurt timp, atinge nivelul valoric european. Romanul românesc îşi lărgeşte tematica, cuprinzând medii sociale diferite şi problematici mai bogate şi mai

complexe.

Page 9: 54090353 Modele Epice in Perioada Interbelica Nou

B. TIPURI DE ROMANE INTERBELICE

1. Romanul realist obiectiv: „Ion” de Liviu Rebreanu

Până la Liviu Rebreanu, în istoria romanului românesc numai câteva lucrări sunt memorabile: „Ciocoii vechi şi noi” (Nicolae Filimon), „Viaţa la ţară”, „Tănase Scatiu” (Duiliu Zamfirescu) şi „Mara” (Ioan Slavici). Toate sunt romane sociale şi ilustrează momente din istoria societăţii româneşti, însă 1920 este anul celui mai important eveniment din întreaga istorie a romanului românesc, prin apariţia unei opere de elaborată vigoare, „Ion” de Liviu Rebreanu. Prin acest roman, scriitorul devine „ctitorul romanului românesc modern” (Garabet Ibrăileanu), iar apariţia romanului „Răscoala” va confirma acest lucru.

Page 10: 54090353 Modele Epice in Perioada Interbelica Nou

Liviu Rebreanu

(1885 - 1944)

Page 11: 54090353 Modele Epice in Perioada Interbelica Nou

IonTEMA TEMA romanului o constituie patima pentru pământ a unui tânăr

ţăran şi consecinţele ei tragice. Mesajul transmis este puternic încărcat etic, dominantă fiind ideea că setea mistuitoare de pământ duce, inevitabil, la dezintegrarea morală a individului.

DISCURSUL NARATIVDISCURSUL NARATIV: Acţiune amplă, desfăşurată pe două planuri narative (care se întretaie): Destinul lui Ion, integrat în viaţa comunităţii de ţărani din satul Pripas. Aspecte din existenţa intelectualităţii rurale.

STRUCTURASTRUCTURA este c caracterizată prin simetrie, romanul este alcătuit din două părţi: „Glasul pământului" şi „Glasul iubirii“, care ilustrează conflictul interior tragic și continuă cu împărţirea în capitole cu nume rezumative. Descrierea finală închide simetric romanul şi face mai accesibilă semnificaţia simbolică a drumului prin metafora şoselei – viaţa; Însă, cu toate că „Ion” începe şi se termină cu descrierea drumului care intră, respectiv iese din sat, drumul nu mai este acelaşi, după cum nici oamenii din Pripas nu rămân neschimbaţi în urma experienţelor trăite.

Page 12: 54090353 Modele Epice in Perioada Interbelica Nou

VIZIUNEA NARATIVĂVIZIUNEA NARATIVĂ:: Romanul „Ion” de Liviu Rebreanu, este un roman monumental, având o viziune obiectivă, nonfocalizată („din spate”). Naratorul (distinct de personaj) este omniscient şi omnipotent, trasând aşa cum doreşte destinul personajelor. Naraţiunea este la persoana a III-a.

PERSONAJELEPERSONAJELE:.1. Ion – personaj complex, realist, dominat de cele două „glasuri"; nepăsător în

faţa suferinţei Anei, brutal, viclean, caracterizat de o voinţa imensă având o existenţă tragică prin încălcarea ordinei rituale a vieţii.

„În planul creației Ion e o brută. A batjocorit o fată, i-a luat averea, a împins-o la spânzurătoare și-a rămas în cele din urmă cu pământul”. (G. Călinescu)

2. Ana - personaj secundar prins în jocul fatalităţii; - harnică, blândă, răbdătoare, trăind drama căsniciei bazate pe interes;

- bătută de tatăl ei și de soț, Ana, rămasă fără sprijin moral, dezorientată și respinsă de toți, ajunge în final să se spânzure.

„În societatea țărănescă, femeia reprezintă două brațe de lucru, o zestre și o producătoare de copii. […] Soarta Anei e mai rea, dar deosebită cu mult de a oricărei femei, nu.” (G. Călinescu)

Page 13: 54090353 Modele Epice in Perioada Interbelica Nou

ACȚIUNEAACȚIUNEA romanului este dispusă pe două planuri care uneori merg paralel, alteori se intersectează, constituind de fapt imagini ale aceleiași lumi. Cele două planuri, cel al țăranilor avându-l pe Ion în centru și cel al intelectualității rurale având în centru familia învățătorului Herdelea, sunt adunate la un loc de către autor în prima secvență, care înfățișează viața satului și anume hora, în care personajele sunt așezate după poziția socială fiind surprinse în atitudini semnificative. Pentru că în sat domina mentalitatea că oamenii sunt respectați dacă au o oarecare avere, relațiile sociale sunt tensionate între “sărăntoci” și “bogătani” iar destinele oamenilor sunt determinate de această mentalitate, de faptul că familiile nu se întemeiază pe sentimente, ci pe interese economice.

Concluzie:

Ion de Liviu Rebreanu este un roman prin excelenţă realist, al voinţelor înfrânte. Prin toate caracteristicile sale, romanul Ion este o veritabilă frescă socială a vieţii româneşti de la începutul secolului XX, o operă literară de certă singularitate în literatura română.

Page 14: 54090353 Modele Epice in Perioada Interbelica Nou

Mihail Sadoveanu

(1880 - 1961)

Page 15: 54090353 Modele Epice in Perioada Interbelica Nou

2. Romanul realist mitic: „Baltagul” de Mihail Sadoveanu

Romanul lui Mihail Sadoveanu este un vast spectacol al existenţei noastre: în el întâlnim toate aspectele şi

manifestările vieţii unui popor.

Romanul „Baltagul”, desfăşurându-se la suprafaţă şi în aparenţă pe treptele cunoscute ale istoriei sale concrete, reprezintă, de fapt, istoria împlinirii trudnice a acestui gol existenţial creat

prin dispariţia ciobanului.

Page 16: 54090353 Modele Epice in Perioada Interbelica Nou

BaltagulTemaTema:: romanul „Baltagul” prezintă monografia satului moldovenesc

de la munte, lumea arhaică a păstorilor, având în prim-plan căutarea şi pedepsirea celor care l-au ucis pe Nechifor Lipan.

Structura:Structura: Romanul este structurat pe două coordonate fundamentale: aspectul realist (reconstituirea monografică a lumii pastorale şi căutarea adevărului) şi aspectul mitic (sensul ritual al gesturilor personajului principal). Romanul este structurat în şaisprezece capitole cu acţiune desfăşurată cronologic, urmărind momentele subiectului.

Viziunea narativă:Viziunea narativă: Naraţiunea se face la persoana a III-a, iar naratorul omniprezent şi omniscient reconstituie în mod obiectiv, prin intermediul tehnicii detaliului şi observaţiei, lumea satului de munteni şi acţiunile Vitoriei. Deşi naratorul omniscient este unic, la parastasul soţului, Vitoria preia rolul naratorului.

Page 17: 54090353 Modele Epice in Perioada Interbelica Nou

Personaje:Personaje: 1. Vitoria: - personaj complex, dinamic;

- are o serie de virtuţi: frumuseţe, demnitate, înalt caracter, statornicie morală, inteligenţă, perseverenţă şi îndârjire.

2. Nechifor Lipan: - personaj absent, constituind axul în jurul căruia se organizează toate acţiunile, toate mişcările femeii, în căutarea adevărului despre omul dispărut.

3. Gheorghiță: - personaj secundar, ascultător, sfios şi supus mamei, care-i ghiceşte până şi gândurile;

- acesta se află la vârsta ieşirii din copilărie, a iniţierii, a formării bărbăteşti.

Concluzie:

„Baltagul” este una din cărţile maturităţii lui Sadoveanu şi una din cele mai reprezentative opere ale artei sale. Aici se vădeşte cunoaşterea profundă a sufletului ţărănesc care nu e „elementar”, ci complex şi cu ascunzişuri, aproape de nepătruns şi cu energii pasionale nemărginite.

Page 18: 54090353 Modele Epice in Perioada Interbelica Nou

Camil Petrescu(1894 – 1957)

Page 19: 54090353 Modele Epice in Perioada Interbelica Nou

3. Romanul realist psihologic - „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” de Camil Petrescu

Literatura lui Camil Petrescu este o literatură de probleme. Intelectuali, protagoniştii romanelor din trecut ale scriitorului sunt stăpâniţi, în cele mai multe cazuri, de obsesia căutării absolutului. Ei luptă pentru „dreptatea absolută” (Gelu Ruscanu din „Jocul Ielelor”), năzuiesc la „absolutul iubirii” (Ştefan Gheorghiu din „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”) şi neputinţa de a găsi răspuns

întrebărilor pe care și le pun provoacă drame în conștiința lor.

Camil Petrescu urmăreşte în romanele sale nu construirea de caractere, ci comunicarea unor experienţe sufleteşti ce modifică

reprezentările despre lume ale personajelor, transformând psihologia acestora.

Page 20: 54090353 Modele Epice in Perioada Interbelica Nou

Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război

TemaTema: Dragostea şi războiul ca experienţe ale căutătorului de absolut.

Structura:Structura: din punct de vedere al compoziţiei, romanul, aşa cum arată şi titlul, cuprinde două părţi: prima parte este relatarea iubirii dintre Ştefan Gheorghidiu şi soţia sa, Ela, iar partea a doua este jurnalul eroului aflat pe frontul Primului Război Mondial. Deşi distincte, cele două părţi ale romanului sunt unificate de prezenţa unei singure conştiinţe (care se autodefineşte în raport cu lumea înconjurătoare şi care narează la persoana I evenimentele).

Viziunea narativă:Viziunea narativă: Romanul este scris la persoana I, sub forma unei confesiuni a personajului principal, Ştefan Gheorghidiu, care trăieşte două experienţe fundamentale: iubirea şi războiul. Naraţiunea la persoana I, cu focalizare exclusiv internă, presupune existenţa unui narator implicat - identitatea dintre planul naratorului şi al personajului.

Page 21: 54090353 Modele Epice in Perioada Interbelica Nou

Personajele:Personajele:

1. Ştefan Gheorghidiu – personaj - proiecţie a autorului;- căutător al absolutului, intelectual de elită trăind într-o lume de

analfabeți; - reflexiv, orgolios, gelos, naiv, pasional, hipersensibil;

2. Ela - frumoasă, cochetă, visătoare, generoasă, sensibilă (la început); - superficială, vulgară, iubitoare de lux, adulteră, mincinoasă

(după primirea moştenirii); - cel mai „misterios” personaj, prin faptul că tot comportamentul ei este mediat de viziunea personajului-narator;

Concluzie:

Simetria dintre cele două părţi ale romanului este desăvârşită atât ca echilibru şi compoziţie, cât şi prin faptul că ele sunt „ca cele două mari experienţe legate de «ultima noapte…» şi «prima noapte…»”. Tot ce în prima parte era minciună, falsitate, este privit dintr-o altă perspectivă în partea a doua. Aici meditaţia devine gravă pentru că viaţa şi moartea sunt puse faţă în faţă. Pentru Camil Petrescu, un roman e, la origine, un sistem de fişe de temperatură psihologică şi etică din a căror interpretare se constituie o lume cu reacţiile ei.

Page 22: 54090353 Modele Epice in Perioada Interbelica Nou

Mircea Eliade

(1907 – 1986)

Page 23: 54090353 Modele Epice in Perioada Interbelica Nou

Scrierile literare ale lui Mircea Eliade reprezintă două tendinţe ireconciliabile: pe de o parte „experienţa”, autenticitatea, trăirea nemijlocită, intensă a realităţii, mai ales sub aspect spiritual şi erotic, pe de altă parte fantasticul, reflectând

„experienţa sacrului”.

Cu privire la ultima tendinţă, George Călinescu afirma că „Mircea Eliade reprezintă cea mai integrală (şi servilă) întrupare a

gideismului de la noi”. Aprecierea se referă la faptul că pentru romancierul Mircea Eliade, ca şi pentru scriitorul André Gide,

sensul artei este „cunoaşterea (înţelege instruirea de esenţe pe cale mitologică)”.

4. Romanul experienţei - „Maitreyi” de Mircea Eliade

Page 24: 54090353 Modele Epice in Perioada Interbelica Nou

Maitreyi

TemaTema romanului este iubirea incompatibilă, ea având ca substrat o confruntare între cele două lumi, cea occidentală pe care Eliade o acuză de un pragmatism superficial în plan uman, şi cea orientală, plină de mistere greu de pătruns

Structura:Structura: Romanul este structurat în cincisprezece capitole, organizate pe două planuri narative, ce se disting în funcţie de temporalitate: unul contemporan cu desfăşurarea acţiunii, iar celălalt ulterior evenimentelor trăite.

Viziunea narativă: Viziunea narativă: relatarea se face la persoana I prin confesiunea personajului-narator, romanul fiind un amestec de jurnal intim şi naraţiune retrospectivă.

Page 25: 54090353 Modele Epice in Perioada Interbelica Nou

Personajele:Personajele:1. Maitreyi: - enigmatică, inocentă;

- este „o femeie si un mit”, un simbol al iubirii absolute, totale, capabilă de orice sacrificiu în numele dragostei.

„Ființă umană și aspirație metafizică, naivitate animală și trecere lunară, printre norii diafani, ingenuitate și rafinament, luciditate și îndrăzneală impetuoasa, pachet de senzații forte și prelungire de vis magic, consumare de mii de simțuri și ecou de adorație mistică.” (Pompiliu Constantinescu)

2. Allan: - analitic, rațional, lucid caracterizat printr-o extraordinară dorință de cunoaștere;

- el doreşte să înţeleagă totul, să definească, să analizeze, cu o încăpăţânare caracteristică spiritelor superioare;

Concluzie: Prin poetica explicită ce evidenţiază supremaţia retrăirii

experienţelor decisive, prin reprezentarea narativă inedită a iubirii mistice care converteşte o întreagă viziune despre lume, Mircea Eliade impune odată cu Maitreyi o nouă optică asupra autenticităţii. Totodată, creaţia sa valorifică cuceririle prozei subiective, impunând în interiorul acestui model ceea ce critica literară a numit „romanul experienţei”.

Page 26: 54090353 Modele Epice in Perioada Interbelica Nou

George Călinescu

(1899 – 1965)

Page 27: 54090353 Modele Epice in Perioada Interbelica Nou

5. Romanul realist de tip balzacian - „Enigma Otiliei” de George Călinescu

„George Călinescu realizează un „satiricon” modern, din moment ce autorul nu abordează în opera sa „gravele probleme umane din romanul obiectiv al lui Rebreanu, nici examenul subiectiv din romanele autenticităţii” ale lui Camil Petrescu, ci „înfăţişează o comedie umană modernă, în care elementele jocului cu măşti ale farsei nu sunt cu nimic mai puţin grave, estetic, decât cele mai profunde implicaţii ale romanelor amintite”. (Nicolae Balotă )

Page 28: 54090353 Modele Epice in Perioada Interbelica Nou

Tema:Tema: Tema fundamentală este cea a existenţei unei societăţi precis ancorată într-un spaţiu geografic şi într-o perioadă istorică (existenţa societăţii burgheze bucureştene în primul sfert al secolului trecut). Această temă fundamentală se dezvoltă în trei arii tematice: tema moştenirii, a paternităţii şi a iubirii.

Structura Structura alcătuită din douăzeci de capitole se dezvoltă pe trei planuri. Planul epic principal, care urmăreşte destinul clanului familial (alcătuit din familiile înrudite Giurgiuveanu, Tulea, Raţiu), se ordonează în jurul istoriei moştenirii, fiind, deci, dinamizat de un conflict economic (lupta nesăţioasă pentru avere se va da în final între Aglae şi Stănică, adevărate fiare citadine). Tema paternităţii, dezvoltată tot în acest plan, reliefează un evident conflict de ordin moral. Cel de-al doilea plan narativ urmăreşte povestea de iubire dintre Felix şi Otilia, eroii surprinşi în devenire, în confruntarea cu lumea şi cu ei înşişi. Lor li se adaugă Leonida Pascalopol, care trăieşte revelaţiile unei iubiri târzii. Conflictul acestui plan este interior - un conflict psihologic, care se rezolvă prin opţiunea clasicilor: triumful raţiunii asupra pasiunii. Planul-cadru conturează monografic existenţa burgheziei bucureştene la începutul secolului XX. Tema parvenirii, definitorie pentru această lume în care Stănică Raţiu este un învingător, accentuează conflictul de ordin moral.

Page 29: 54090353 Modele Epice in Perioada Interbelica Nou

Viziunea narativă:Viziunea narativă: Proza realist-obiectivă se realizează prin naraţiunea la persoana a III-a. Viziunea „dindărăt” presupune un narator obiectiv, detaşat, care nu se implică în faptele prezentate. Naratorul omniscient ştie mai mult decât personajele sale şi, omniprezent, controlează evoluţia lor ca un regizor universal.

Personajele:Personajele:1. Otilia: - personaj complex, independent, enigmatic;

- prezenţa Otiliei înviorează şi luminează atmosfera lugubră, apăsătoare a casei;

- ea răspândeşte în jurul ei graţie, inteligenţă, delicateţe, tumult de pasiuni când cântă la pian.

2. Felix – personaj principal, definit chiar de Călinescu ca "martor şi actor“;

- dotat cu calităţi intelectuale, cu o tenacitate şi o voinţă de a se realiza; - comportamentul, gesturile, atitudinile, faptele conturează încă de la început o fire raţională, lucid, cu o mare nevoie de certitudini, o fire analitică şi un spirit de observaţie foarte dezvoltat.

Page 30: 54090353 Modele Epice in Perioada Interbelica Nou

Concluzie:

Atât prin arta construirii personajelor, cât şi prin arta narativă, prin stilul intelectualizat, adecvat mediului citadin căruia îi aparţin eroii, romanul călinescian îşi demonstrează virtuţile de „sinteză estetică”, constituind o izbândă a prozei româneşti interbelice.

După cum sugerează şi enunţul final „Aici nu stă nimeni..”, viziunea caricaturală despre lume a lui George Călinescu dezvăluie în fapt o societate burgheză clătinându-se puternic la începutul secolului XX.

Page 31: 54090353 Modele Epice in Perioada Interbelica Nou

C. ConcluziiTolstoian sau epopeic prin Ion de Liviu Rebreanu, balzacian prin G. Călinescu, vechiul roman

sau romanul obiectiv a dominat secolul al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Desigur, în categoria romanului obiectiv pot intra și alte texte, în care apar elemente de modernitate precum analiza psihologică. Romane de tipul Pădurii Spânzuraților de Liviu Rebreanu fac tranziția către lumile interioare, analizate de scriitorii moderni. De altfel, întotdeauna vor apărea cazuri particulare care nu se vor supune canoanelor sau clasificărilor. În Arca lui Noe, cu privire la tipologii, Nicolae Manolescu numește romanul obiectiv, doric iar pe cel subiectiv, ionic, dar descoperă, depășind desigur perioada interbelică și un al treilea tip de roman, cel corintic, concretizat prin amestecul de formule. În același timp, autorul face și interesante observații cu privire la nașterea si evoluția acestor modele epice ale speciei, în raport cu societatea umană.

Perioada interbelică a romanului românesc e o perioadă de efervescență spirituală nemaiîntâlnită în cultura noastră. Viața culturală cunoaște înfăptuiri strălucite, multe din ele cu ecou mondial (nume ca Iorga, Enescu, Brâncuși trec de hotarele țării) dar și de degradări dezolante în anii fascismului. Niciodată literatura română n-a avut într-o singură perioadă atâția reprezentanți iluștri (Sadoveanu, Arghezi, Rebreanu, Blaga, H. Papadat-Bengescu, G. Călinescu, Camil Petrescu…), niciodata n-a trăit și o mai aprinsă dispoziție la contestarea valorilor. Romanul românesc îsi largeste tematica, el cuprinzând medii sociale diferite si problematici mai bogate si mai complexe. Aceasta varietate si complexitate a activitatii scriitoricesti se datoreaza existentei simultane a doua curente literare modernismul si traditionalismul.

Romanul romanesc atinge treapta maturizarii depline in perioada interbelica . Dintre factorii care au determinat acest fenomen amintim: mutatiile fundamentale in mentalitatea culturala si intelectuala, schimbarea perceptiei asupra speciei literare, stimularea interesului scriitorilor si al publicului pentru problema romanului prin dezbaterile si articolele din presa literara a vremii, necesitatea sincronizarii literaturii romane cu aceea europeana, dar si aparitia unei generatii de prozatori talentati.

Page 32: 54090353 Modele Epice in Perioada Interbelica Nou

Colegiul Național „Mihai Eminescu”, Suceava

Modele epice în romanul interbelic

2011 – 2012

Realizat de:• Anghel Andreea• Ilișoi Lavinia• Matei Elena• Matei Gabriela

Profesor coordonator: Buzincu Ana

Page 33: 54090353 Modele Epice in Perioada Interbelica Nou

...Sfârșit...

Page 34: 54090353 Modele Epice in Perioada Interbelica Nou

BibliografieBibliografie• George Călinescu, ,,Istoria literaturii române de la

origini până în prezent”, ed. Minerva, Bucuresti, 1986• Ov.S. Crohmălniceanu, ,, Literatura româna între cele

două războaie mondiale”, I, ed. Minerva, București, 1972

• E. Lovinescu, ,,Istoria literaturii române contemporane”, ed. Minerva, Bucuresti, 1989

• Nicolae Manolescu, ,,Arca lui Noe. Eseu despre romanul românesc, I-III”, ed. Minerva, Bucuresti, 1980

• Dumitru Micu, ,,În căutarea autenticității”, ed. Minerva, București, 1992

• Carmen Musat, ,,Romanul românesc interbelic”, ed. Humanitas, Bucuresti, 1998