534 sdc 01 Layout 1 - Suplimentul de cultură · Cartea Vene]iei Codru] Constantinescu Nu po]i...

CarteaVene]iei

Codru] Constantinescu

Nu po]i scrie o carte despre Vene -]ia petrecând câteva ore sau, `nmod fericit, zile `n ora[ul lagunei,po]i redacta cel mult un reportajmai lung, de aceea cartea scris\ deJan Morris (Vene]ia, Polirom,Ia[i, 2016, traducere de LauraCiochin\) este esen]ial\ pentru a`n]elege spiritul [i istoria Vene -]iei, pentru c\ Jan Morris a tr\itmai mul]i ani `n Vene]ia.

» pag. 10-11

ANUL XII » NR. 534 » 10 – 16 septembrie 2016 » S\pt\mânal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE SÂMB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

1,5LEI

Puiu [iMungiu –soarele [iluna filmuluiromânesc

Iulia Blaga

Selec]ionarea a dou\ filmeromâne[ti, Sieranevada [i Ba-calaureat, `n Competi]ia Ofi-cial\ de la Cannes 2016 a fost osurpriz\, autorii lor `ntâlnin-du-se pentru prima dat\ `ntr-ocompeti]ie. „~ntâlnit“ e impro-priu spus, pentru c\ au fost casoarele [i luna.

» pag. 2-3

Citi]i interviul realizat de Iulia Blaga `n » paginile 8-9

Culeg\torul de harfe

Cronic\ de carte

ALEXANDRU SOLOMON A PUBLICAT PRIMA SA LUCRARE DESPRE FILMUL DOCUMENTAR:

„Dac\ a[ avea ocazia,mi-ar pl\cea s\ petrec o alt\ via]\ `n arhive“

Scrisoare c\trePatti Smith

Andrei Cr\ciun

Cartea Torc\toarea de vise de Pa tti Smith a fost tradus\ din lim-ba englez\ de Iuliana Dumitru [i afost publicat\ la Editura Polirom`n 2015.

» pag. 4

{tiam despre Alexandru Solomon c\ e un documentarist valoros – onest, serios [i echilibrat, plus o persoan\rafinat\, dar nu [tiam c\ scrie a[a de bine. Prima sa carte, Reprezent\ri ale memoriei `n filmul documentar,ap\rut\ la Editura Polirom – [i care se va lansa `n 22 septembrie 2016 de la ora 18.30, la cinema „ElvirePopesco“ al Institutului Francez, `n prezen]a autorului [i a lui Vintil\ Mih\ilescu –, se cite[te ca pâinea cald\.Atuul ei e felul `n care Solomon combin\ considera]iile (aplicate) despre documentarele altora cu rândurile des -pre propriile-i filme. Pentru un cinefil curios s\ intre `n buc\t\ria ([i c\mara!) unui regizor, iat\ ocazia de a afladetalii secrete, dar grosul c\r]ii `l constituie filmele altora – ceea ce e [i mai interesant!

© O

ne W

orld

Rom

ania

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XII » NR. 534 » 10 – 16 septembrie 2016

2 » actualitate

Puiu [i Mungiu — soarele [i luna filmului românescSelec]ionarea a dou\ filme române[ti,Sieranevada [i Bacalaureat, `n Competi]iaOficial\ de la Cannes 2016 a fost o surpriz\,autorii lor `ntâlnindu-se pentru prima dat\`ntr-o competi]ie. „~ntâlnit“ e impropriuspus, pentru c\ au fost ca soarele [i luna.Cristi Puiu a deschis competi]ia `n 12 mai2016, dou\ zile mai târziu `ntorcându-seacas\, Cristian Mungiu a avut premieramondial\ `n 19 mai [i a stat pân\ la sfâr[it,parc\ b\nuind c\ va lua un premiu (pentruregie, ex-aequo). Prezen]a `n aceea[i curs\a dat ap\ la moar\ comentariilor `n târgul

bucure[tean despre rivalitatea celor doi, iarpresa str\in\ a `nceput [i ea s\ vorbeasc\.Vezi articolul amplu din „LA Times“ a c\ruiidee era c\ rivalitatea e, de fapt, util\filmului românesc. Cei doi cinea[ti nurecunosc c\ ar fi `n competi]ie. Puiu am\rturisit la o discu]ie public\ organizat\de Cinepub `nainte de Cannes c\ n-ar`ndr\zni s\ pretind\ c\ o parte din Palmed’Or-ul ob]inut de Mungiu i se datoreaz\(sugerând exact contrariul), `n vreme ceMungiu ar putea r\spunde printr-o`ntâmplare tr\it\ de el. Cineva i-a spus:

„Domnule Corneliu Porumboiu, v\ admir. 4 luni, 3 s\pt\mâni [i 2 zile e cel mai marefilm pe care l-am v\zut `n ultimii ani!“. Lacare Mungiu a r\spuns: „~mi pare bine c\ v-apl\cut, dar m\ confunda]i. Eu sunt CristiPuiu“. Um\rim mai jos punctele de contact[i de desprindere ale celor doi, ca preambulla intrarea lui Sierranevada pe ecranelenoastre, `n 9 septembrie 2016. Concluzia oemitem de pe acum – `ntre ace[ti cinea[ticare se taloneaz\ reciproc sunt mult maimulte puncte comune decât prenumele.

Un grupaj realizat de Iulia Blaga

CRISTI PUIU: N\scut pe 3 aprilie 1967 la Bucure[ti, `n cartierul Ozana (Balta Alb\), din p\rin]i originari din Boto[ani. Mama era `nv\]\toare, iar tat\l, [ef de inventar la Spitalul Colentina.

C\s\torit, are trei fete. Nec\s\torit, are doi b\ie]i.

CRISTIAN MUNGIU: N\scut la 27 aprilie 1968 la Ia[i, pe o strad\ care duce la bojdeuca lui Creang\, dintr-o mam\ profesoar\ de român\ [i un tat\ profesor de farmacologie la UMF.

BIOGRAFIE

STARE CIVIL|

Orgolios, `nc\p\]ânat, crede `n zodii, abraziv, ipohondru. Diplomat, muncitor, iube[te animalele, politicos, vegetarian.

INTERIOR

Stilul s\u vestimentar e rebel with a twist. Poate pune pe el o c\ma[\ de in [ifonat\, dar[i un sacou sobru peste un tricou `n dungi. Cocheteaz\ cu p\rul ciufulit [i a trecut de lamusta]a de ]igan ungur la barba de câteva zile cu care a ap\rut la photo call-ul de anul\sta de la Cannes.

Figura de b\iat cuminte [i de etern adolescent e `ncadrat\ de aceea[i frizur\ cu bretondrept, uneori desf\cut prin c\rare pe mijloc. Se `mbrac\ aproape numai `n negru, ca [icând ar vrea s\ treac\ neobservat.

EXTERIOR

A pictat de la 10 ani, dar nu i-a pl\cut [coala. Avea note mici pentru c\ ̀ nv\]a doar la ma-teriile care-i pl\ceau. Prefera s\ citeasc\. A f\cut liceul `n [apte ani. Dup\ 1990 a plecats\ studieze la École Supérieure d’Arts Visuels din Geneva. ~n timpul facult\]ii s-a trans-ferat de la Pictur\ la Film. A terminat cursurile `n 1996. Printre filmele care l-au f\cut s\descopere c\ cinemaul e mai mult decât divertisment se num\r\ ~ngerul exterminatoral lui Buñuel [i Stranger than Paradise de Jim Jarmusch.

A ̀ nceput s\ scrie mici povestioare umoristice pe la 10 ani, inspirate din ce i se ̀ ntâmpla.A fost un elev bun, expus la gazeta de perete, dar a picat la Medicin\ la o concuren]\ de30 pe loc, dup\ care a studiat Engleza la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Ia[i.Pân\ s\ dea admitere la Regie film, la UNATC, a fost profesor de englez\ [i jurnalist la„Opinia studen]easc\“. Primul regizor pe care l-a cunoscut a fost Mircea Daneliuc, carelocuia `n Bucure[ti, dar care `[i l\sase mama [i pechinezul `n Ia[i.

~NCEPUTURI


actualitate « 3

A realizat pân\ acum patru lungmetraje: Marfa [i banii (2001), Moartea domnuluiL\z\rescu (2005), Aurora (2010) [i Sieranevada (2016). A fost co-regizor la filmul-omnibusThe Bridges of Sarajevo (2014).

A regizat patru lungmetraje: Occident (2002), 4 luni, 3 s\pt\mâni [i 2 zile (2007), Dup\ dealuri (2012) [i Bacalaureat (2016), precum [i filmul-omnibus Amintiri din Epoca de Aur(2009), produs de el [i co-regizat `mpreun\ cu Hanno Höfer, Constantin Popescu, IoanaUricaru [i R\zvan M\rculescu.

FILME

Cele mai importante: Ursul de Aur pentru scurtmetraj, ob]inut la Berlin pentru Un car-tu[ de Kent [i un pachet de cafea (2004), Premiul sec]iunii Un Certain Regard la Cannespentru Moartea domnului L\z\rescu (2005). A avut o selec]ie ̀ n Competi]ia de la Cannes.Toate lungmetrajele sale au fost selec]ionate la Cannes.

Cele mai importante: Palme d’Or la Cannes pentru 4 luni, 3 s\pt\mâni [i 2 zile (2007), Premiul pentru scenariu [i Premiul pentru interpretare feminin\ – Cristina Flutur [iCosmina Stratan la Cannes pentru Dup\ dealuri (2012), Premiul de regie ex-aequo la Cannes pentru Bacalaureat (2016). A avut trei selec]ii `n Competi]ia de la Cannes. Toatelungmetrajele sale au fost selec]ionate la Cannes.

PREMII

A f\cut parte din juriul sec]iunii Un Certain Regard, a doua sec]iune ca importan]\ aFestivalului de la Cannes, `n 2007.

A f\cut parte din juriul Competi]iei Oficiale a Festivalului de la Cannes `n 2013.

JURII

E [ef de [coal\ pentru noul cinema românesc, de[i nici unul dintre cinea[tii acestuia nurecunoa[te ideea de genera]ie. Marfa [i banii a schimbat o paradigm\, dar Puiu `ncepes\-[i influen]eze colegii de-abia odat\ cu Moartea domnului L\z\rescu. Despre premiulde la Cannes din 2005 spunea la vremea respectiv\ c\-i va trage [i pe ceilal]i dup\ el. Ul-terior, Puiu s-a declarat dezam\git (poate era [i flatat) c\ unii au adoptat minimalismulca pe o re]et\, f\r\ s\ caute o viziune personal\ [i f\r\ s\-i duc\ mai departe c\ut\rile.

Dup\ ce debutase `n lungmetraj la un an dup\ Puiu cu dulce-amarul Occident, mai apro-piat de Nae Caranfil decât de Marfa [i banii, Mungiu `[i schimb\ complet abordarea.Odat\ cu 4, 3, 2 , influen]at [i el de domnul L\z\rescu, Mungiu trece la un cinema felie devia]\ care vorbe[te despre lucruri mai profunde [i care e tot mai interesat de sondareatarelor societ\]ii contemporane.

INFLUEN}E

Cinemaul lui Puiu a interogat `n permanen]\ posibilitatea artei de a ajunge la adev\r.Dincolo de ambi]ia filmelor sale de a concura realitatea (dialogurile, regia, interpret\riledau senza]ia unei onestit\]i extreme), Puiu e tot mai interesat de lucruri care transcendrealitatea sau ecranul de cinema [i care ajung pe teritoriul filosofiei sau metafizicii, cumar fi modul `n care istoria personal\ se reflect\ `n istoria mare sau rela]ia omului cumoartea.

Mungiu spune azi c\ face filme despre subiectele care `l preocup\, dar e vizibil interesulpentru un cinema moral care e ajutat de talentul de povestitor, antrenat `n scurtmetraje[i rodat tot mai bine cu fiecare lungmetraj. Mungiu e acum un regizor sigur pe abilit\]ilesale de narator [i care-[i folose[te armele pentru a scoate la iveal\ adev\ruri incomodedespre noi, cum ar fi intoleran]a, capacitatea de a-i manipula pe ceilal]i sau disponibili-tatea pentru compromisuri.

TEMATIC|

Nu agreeaz\ criticii români de film. A spus la un moment dat c\ ace[tia, când merg lafestivaluri str\ine, ̀ [i scriu coresponden]ele dup\ caietele de pres\. Pe unii nici nu-i maisalut\ (cazul meu ☺).

La DVD-ul cu Dup\ dealuri a ata[at un caiet cu citate din textele unor jurnali[ti români– nici unul nu era critic de film –, `n vreme ce criticilor ignora]i `n bloc le-a trimis unDVD cadou.

CRITICII DE FILM

Drag\ Patti, Sper s\ `mi `ng\dui s\ `]i spun

astfel, chiar dac\ ne despart trei-zeci [i [apte de ani [i multe alteam\nunte, unele semnificative.Drag\ Patti, d\-mi voie s\ fiu sin-cer, deci brutal – dumneata e[ti oartist\ care [i-a scris, [i-a cântat,[i-a desenat povestea, [i ai avut departea dumitale istoria [i gloria [inebunia [i anii ’70. Toate acesteaau trecut.

Eu sunt un b\rbat tân\r [i obo-sit, de dincoace de Cortina de Fier,`n estul Europei, un fel de conti-nent ̀ ndep\rtat [i inutil. ~]i ascult,chiar acum, pe internet desigur,albumul Cai, `]i citesc Torc\toa-rea de vise [i m\ revolt `mpotrivatimpului prezent.

Cuvintele dumitale curg `n

toate direc]iile, ca [i cum – odat\cu Patti Smith – s-ar fi spart unmagnific baraj [i nimic nu va maifi vreodat\ la fel. Scrii cum cân]i[i cum desenezi – incoerent [i re-volt\tor, f\r\ alt sistem [i f\r\ alt\rigoare decât inspira]ia.

{i m\ gândesc la dumneata, m\gândesc la dumneata `n anul 1991,la jum\tatea vie]ii, cum locuiai laperiferia Detroitului, dup\ atâtajazz u[or [i marijuana [i punk psi-hedelic [i garage rock [i toatecumplitele iluzii `n lupt\ cu reali-tatea. M\ gândesc la dumneata`nainte s\ scrii Torc\toarea de vi-se, aceast\ carte care nu se poatepovesti, scandaloas\ `n sublima ei`ncercare de a recupera trecutul [iviitorul, sub cupola `n]elegeriiexacte c\ nimic din toate acestea

nici nu conteaz\, ceea ce nu nepoate opri nici din activism [i nicidin speran]e.

M\ gândesc la oamenii pe carei-ai cunoscut dumneata `n via]\,oameni capabili de `ntâlniri, `npas de dans, cu soarele la afin]it.La asta m\ gândesc, Patti Smith,la dumneata dormind mult dinco-lo de amiaz\, pân\ când [i negus-torii ambulan]i ce serveau prân-zul plecaser\ deja. M\ gândesc ladumneata devorat\ de aceast\grozav\ idee c\ oamenii, to]i oa-menii, ar putea totu[i s\ fie fra]i.M\ gândesc la poezia pe care ai ri-sipit-o pe p\mânt – [tii tu oare câtde frumos e cerul care se `ntu-nec\, `n timp ce b\rcile nu eraudecât ni[te f\râme de lemn?~n]elegi sau `]i pas\? Te gânde[ti[i dumneata la asta?

M\ gândesc la dumneata do-rind s\ ajungi pictori]\, ca [i cumpictura ar putea, cumva, s\ salve-ze toate aceste secunde care trecf\r\ s\ [tim de ce, `n timp ce pie-troiul \sta imens pe care ne-am`ntâmplat `[i continu\ drumulprin univers f\r\ s\ [tim nicim\car de ce a pornit la drum.

Chiar ast\zi, o teorie nou\ (de[i

atât de veche!) ì tulbur\ pe oame-nii de [tiin]\: afl\, drag\ Patti, c\ eposibil s\ nu tr\im `n realitate, ci`ntr-o banal\ simulare pe compu-tere complicate, pe care nu le cu-noa[tem, o simulare a realit\]ii.Suntem `n plin Matrix [i nimicdin toate acestea, nimic nu eadev\rat.

Iar eu sunt doar un vagabond,Patti Smith, un vagabond n\scutsau simulat mult prea târziu. Nu[tiu dac\ ai putea s\ afli vreodat\ –sau dac\ ]i-ar p\sa dac\ ai afla –,dar m\ gândesc la dumneata scri-ind despre o Mimsey Farmer, dro-gat\, zvârcolindu-se `n rochi]a ei`nflorat\, c\ci urma s\ [i-o ia de laun grup de hipio]i, pr\ji]i [i ei.

Iar Mimsey Farmer, draga deea, a luat-o zadarnic de la hipio]iiaceia, oamenii tot n-au c\p\tat pu-terea, `n lume `nc\ se face preamult r\zboi [i prea pu]in\ dragos-te, b\rba]ii [i femeile au totdec\zut – sunt, de acum, mai multautomate care produc bani pentruac]ionarii unor companii, pe carenici nu-i cunosc. {i nu-i mai tul-bur\ aceast\ realitate global\.

{i ai pierdut, Patti Smith, de-men]a nu mai la mod\ [i nici

m\car capriciilor soarelui nu nemai `nchin\m, tr\im fragmentat,asta da, dar tr\im o poveste trist\,`n care toate capitolele au fost scri-se deja de rata]i f\r\ nici un talent.

{i te ur\sc, Patti Smith. Dum-neata, dumneata, m\car, ai apu-cat s\ lup]i [i ai cunoscut liberta-tea, deci fericirea. Iar acum, acume târziu, coboar\ toamna, bag car-tea dumitale de buzunar `n buzu-nar [i m\ pierd `n mul]ime, `nain-tând ca la circ, pe o sârm\ pe caredoar eu o mai simt.

Drag\ Patti, de fapt, voiam s\`]i spun, mai ales, c\, de[i nu ne-am v\zut niciodat\, `mi e foar-te dor de tine [i a[a.

4 » opinii


1.La barul din Gura Porti]ei, ̀ n timpce a[tept cafeaua, apare un ]ânc ju-mate cât barul [i ]ip\ ceva neinte-ligibil c\tre barman. M\ [i mir c\vorbe[te. Barmanul nici nu-l bag\`n seam\, fie [i pentru simplul mo-tiv c\ nu-l poate vedea. M\ aplecspre plod [i-l `ntreb ce vrea. Des-lu[esc „un pai galben“. M\ uit pebar [i v\d o cutie cu paie din plas-tic de toate culorile. Iau [i ì dauunul galben. |la pleac\, face vreodoi pa[i, se `ntoarce [i-mi mai co-mand\ ceva: „{i un Sprite cald!“.

3.Tocmai am aflat din pres\ c\ Ikeaa cump\rat p\durea copil\rieimele: 5000 de hectare. Am sunat-ope mama [i am `ntrebat-o cefacem. Culegem ghiocei [i ciuperciIkea de-acum `nainte? Oare nemai las\ s\ intr\m ̀ n p\dure? Ma-ma cic\ n-or s\ fie probleme, c\oricum erau ni[te proprietari

nem]i [i pân\ acum. {i s\ gândescpozitiv: cu ceva noroc, un scaunpe care `l cump\r de la Ikea arputea fi f\cut dintr-un copac laumbra c\ruia am stat.

2.Când s\ plec de la serviciu, v\d c\mi-am uitat portofelul acas\. „Oh,God, iar?“, zic. ~n el, buletinul [ipermisul de conducere. Trebuies\ m\ `ntorc cu autobuzul. ~ncercs\ `mprumut ni[te bani de bilet,dar n-are nimeni. Afar\ e cald, au-tobuzele vin greu, sunt mizerabi-le, sunt obosit [i mi-e [i-oleac\ le-ne, drept s\ spun. Mai v\d c\ cer-tificatul de `nmatriculare, certifi-catul de garan]ie, RCA-ul, m\ rog,o groaz\ de acte ale ma[inii sunttotu[i la mine, pe numele meu.„Slav\ Domnului!“, zic. „Amendapentru lipsa permisului e maimic\ decât lipsa actelor ma[inii.Plus c\ poate dau peste un poli]ai`n]eleg\tor. Hai s\ risc zece kilo-

metri f\r\ permis [i buletin“, m\gândesc. „Dar cum demonstrez c\eu sunt eu?“, m\ `ntreb.

M\ uit prin birou [i g\sesc a[a:romanul meu Amor]ire `n limbachinez\, ba[ca un trofeu Gopo pecare nu l-am uitat azi acas\ (fix ceaveam nevoie!), ca s\-[i fac\ selfiecu el copiii unui prieten. „Hai c\ ebine. M\ identific eu cu astea, poa-te chiar punctez cumva [i la im-presia artistic\ pentru poli]ai,poate chiar scap f\r\ amend\“,zic, le `ndes `n rucsac [i o tai cuma[ina. „Condu prudent, nu atra-ge ̀ n niciun fel aten]ia [i totul o s\fie bine“, `mi spun. Dup\ vreunkilometru `mi vine `n cap ideea c\o fi poza mea pe coperta c\r]ii `nchinez\, dar numele meu apare `nclar de genul 弗洛林拉杂. Cum `lasociez cu poza [i cu actelema[inii `n fa]a poli]aiului?

M\ sun\ un prieten pe telefon,

ì r\spund repede, `n [oapt\: „Nuam buletinul la mine [i nu vreaus\ vorbesc la telefon, c\ atragaten]ia“. {i `nchid scurt. ~mi dauseama c\ nici trofeul Gopo nu-miprea poate fi de ajutor, deoarecepe el nu mi-e scris numele. Ca s\nu mai zic c\ un poli]ai maib\nuitor ar putea crede nu doarc\ n-am buletin [i permis, c\-sdoar un infractor rutier, ci [i c\am furat naibii statueta. „Dar poa-te, totu[i, m\ `ntâlnesc cu unul caMarian Godin“, m\ `ncurajez. {irâdem – vai, ce mai râdem`mpreun\, ne lovim amical cupumnul `n um\r [i ne ]inem cumâna liber\ de burt\, amuza]i deo a[a situa]ie comic\ —, `mi ima -ginez. „Dar care sunt totu[i [anse-le s\ m\ opreasc\ `n traficulie[ean, joi la ora 4.13, taman Ma-rian Godin\?“, m\ tulbur\ o ̀ ntre-bare. ~n fa]a mea, la zece metri,

doi tâmpi]i aproape intr\ `n coli-ziune, iar pe mine m\ apuc\ de-adreptul frica. „Clar, n-am cum do-vedi c\ eu sunt eu, f\r\ buletin [ipermis de conducere“, m\ gândesc.

Apoi, tot zicând astfel, amajuns acas\, am parcat, am descu-iat u[a, am deschis frigiderul, m-am a[ezat pe sc\ri, am desf\cutrucsacul, am scos laptopul, amdeschis Facebook-ul, o bere, amaprins o ]igar\, m-am uitat la pro-fil, am v\zut `ntrebarea „La ce tegânde[ti?“ clipocind `ntr-o c\su]\alb\ [i am r\spuns :)

4.L-am adus pe tata la un controlmedical de rutin\, prilej cu caremi-a spus o mie de chestii, vor-bind nonstop. Printre altele, amaflat c\-i ur\[te din suflet pe \iadoi mo[negi care fac reclam\ lapateul cu faino[ag. Ce-i \lafaino[ag?! Ce tot apar \ia din toatetufi[urile [i zic de faino[ag? Otâmpenie, a[a s-a ajuns lumea!Nici nu-]i tihne[te meciul sau se-rialul... Dar vorba lui memorabil\din ultima vreme r\mâne asta:„Cu rata la cas\, s\ nu-]i faci griji.Treizeci de ani trec repede“.

~ntâmpl\ri [i personajeFlorin L\z\rescu

Culeg\torul de harfeAndrei Cr\ciun

De vacan]\

{tiri la zi din actualitatea cultural\ [i articolele edi]iei pe

www.suplimentuldecultura.ro

Cartea Torc\toarea de vise de Patti Smith a fosttradus\ din limba englez\ de Iuliana Dumitru [i a fost publicat\ la Editura Polirom `n 2015.

Scrisoare c\tre Patti Smith

Oricât s-ar du[m\ni Ponta [iDragnea, [i unul [i cel\lalt `[i dauseama c\ o ruptur\ acum `n PSD,cu trei luni `nainte de alegeri, arechivala cu un cadou f\cut libera-lilor [i lui Iohannis, de a preluaguvernarea dup\ 11 decembrie.C\ Ponta e nemul]umit de faptulc\ nu e b\gat `n seam\ la vârfulPSD [i c\ un post de deputat la

Gorj e prea pu]in pentru el eadev\rat, `ns\ de aici [i pân\ laplecarea cu scandal din PSD e calelung\. Nu cred `n scenariul ple -c\rii lui Ponta la PRU, pentru c\Victora[ `nc\ se crede liderul, fie[i neoficial, al social-demo cra -]ilor, [i nu risc\ s\ se arunce `ngol, la un partid de buzunar. PRUva candida la parlamentare, va fiajutat de pe margine de Ponta, daratât. C\ va intra sau nu `n Parla-ment r\mâne de v\zut. Sunt `nconflict Ponta [i Dragnea? Cu si-guran]\ da, cât\ vreme cei doi nu[i-au vorbit timp de trei luni. Dar,imediat ce Victora[ a trecut la fap-te [i a pus sperietoarea PRU `ngeamul din Kisellef, Dragnea a re-venit la sentimente mai bune fa]\de fostul camarad, iar cei doi auputut sta la aceea[i mas\.

Ponta se folose[te de PRU pen-tru propria negociere `n interio-rul PSD. E nemul]umit de actua-lul s\u statut. Nu suport\ izolarea[i c\ nu e consultat `n luarea ma-rilor decizii. Ce vrea el de la Dragnea

[i care e lista de revendic\ri vomafla mai târziu, pentru c\ pre]ularmisti]iului va ie[i la iveal\. Seaude c\ ar fi vorba de 30 pân\ la 50de locuri de parlamentari pentrutovar\[ii s\i, la rândul lor margi-naliza]i `n PSD. Asta era, se pare,cererea sa ini]ial\, `ns\ dup\plec\rile la PRU e foarte posibil s\fie vorba de altceva.

Mutarea cu PRU e, f\r\ `ndo-ial\, un [ah dat lui Dragnea. Vic-tor Ponta `i arat\ actualului lideral PSD c\ nu e singur [i c\ dac\ sesup\r\ are o solu]ie. Pentru Drag-nea, ca de altfel pentru PSD, pleca-rea lui Ponta din partid ar fi o ca-tastrof\. Vorbim aici de efecte se-rioase la alegeri, nicidecum dep\reri de r\u din partea olteanu-lui cu musta]\.

Pus cu spatele la zid, Dragnean-are de ales. Ori cade la pace cuPonta, ori se va trezi cu plec\rimasive din PSD. ~n plus, liderulPSD [tie ce consecin]e ar avea eli-minarea din partid a unui politi-cian cu 37% cot\ de `ncredere.

Culmea, mai interesat de p\s -trarea lui Ponta `n PSD e LiviuDragnea. ~n cazul `n care Ponta s-ar duce la PRU, iar forma]iuneaar lua un scor onorabil, `ns\ PSDar r\mâne `n opozi]ie, Dragnea artrebui s\-[i fac\ singur bagajele,pentru c\ nici un lider jude]ean alpartidului nu l-ar mai accepta `nfruntea forma]iunii politice. Drag-nea `n]elege pericolul, iar dinacest motiv face pasul `napoi.

Exist\ [i un alt scenariu, vân-turat `n spa]iul public, c\ ar fi ostrategie a PSD, ca prin transferullui Ponta la PRU s\ se ur m\ reasc\l\rgirea bazei electorale, iar celedou\ partide s\ intre apoi `m -preun\ la guvernare. ~n politic\orice este posibil, dar scenariul eriscant, pentru c\ nici un strategnu poate anticipa cum se a[eaz\faliile [i dac\ nu cumva lucrurilepot sc\pa de sub control, astfel`ncât dintr-un partid de 37-38% s\ias\ dou\ forma]iuni, care `nsu-mate s\ se apropie de scorul PSD.Dac\ se duce la PRU, Ponta nu vacapta electorat nou, ci va trage totvotan]i PSD c\tre noua forma]iu-ne.

Lucrurile se vor limpezi `n pe-rioada imediat urm\toare, pentruc\ `n câteva s\pt\mâni vor trebui

creionate listele pentru Parla-ment.

Ponta va candida pe listele PSD[i va ̀ ncerca s\ dea o mân\ de aju-tor celor de la PRU pentru a trecepragul electoral. Va fi greu pentruna]ionali[tii lui Bogdan Diaconus\ treac\ de 5%, dar nu imposibil.

Astfel, Ponta `[i atinge obiecti-vele. Pe termen scurt va ob]ine dela Dragnea aproape tot ce-[i do -re[te, iar pe termen mediu [i lungva folosi PRU ca solu]ie de avarie`n cazul `n care va sim]i c\ dru-mul s\u `n PSD se `mpotmole[te.

}inta lui Ponta e [efia PSD [i nucea a unui partid na]ionalist, f\r\structuri `n teritoriu, cu un viitorincert [i ̀ ncropit cu oaste de strân-sur\.

Ponta este deja liderul dinumbr\ al PRU, poate porni acumofensiva pentru recucerirea PSD.Asist\m la o premier\ pentruvia]a politic\ româneasc\ [i anu-me ca un lider s\-[i confec]ionezela vedere un alt partid politic, cares\-i asigure spatele `n caz de vre-me rea. Mai ]ine]i minte sloganul„Doar Ponta m\re[te salariile?“.

Doar Ponta poate conducedou\ partide. S\ vedem dac\ `i ie-se. Când alergi dup\ doi iepuri,ri[ti s\ te prind\ DNA-ul.


opinii « 5

Vagonul cu vorbeFlorin Ghe]\u

Politicieni români [i moldovenideopotriv\ au s\rit ca ar[i, unii s-au repezit s\-l pârasc\ pe amba-sador la [eful lui, Obama, iar liniageneral\ a discursurilor moldo-române a fost cam aceea[i: ames-tecul `n treburile interne, aspi -ra]ia spre unire a cet\]enilor celordou\ ]\ri, istoria dureroas\ a ro-mânilor din Basarabia. ~n gene-ral, ipocrizia s-a amestecat cu in-teresul electoral [i gargara poli-tic\ a rupt z\gazul bunului-sim].

Chiar [i poporul, prin repre-zentan]ii lui cei mai zgomoto[i,comentatorii on-line, s-a ar\tat lafel de revoltat. Cum ̀ [i permite unamerican, unul dintre jandarmiiplanetei, s\ ne interzic\ unirea cufra]ii no[tri de peste Prut? C\ a[ale spunem `n discursurile oficialede mai bine de un sfert de secol:fra]ii no[tri. Când cite[ti astfel de

declara]ii, ai impresia c\ [i ]araasta, [i ]ara cealalt\ sunt pline deoameni gata s\ se repead\ lagrani]a de pe Prut [i s\ fac\ pod deflori, s\ sece râul \la dintr-o sorbi-re, vorba poetului, orice, numai s\`mplineasc\ mai degrab\ unireafra]ilor.

~n realitate `ns\ lucrurile nustau a[a. Dac\ ar fi s\ discut\mf\r\ ipocrizie, Republica Moldova– sau, dac\ vre]i, Basarabia – nu afost nici `nainte de Marea Unireuna dintre mizele românilor. Ea aintrat `n componen]a RomânieiMari ca un soi de bonus, gra]iec\derii Imperiului ]arist, [i n-afost niciodat\ tratat\ pe picior deegalitate cu celelalte provinciiunite cu România Mic\. A fost unfel de rud\ mai s\rac\ [i mai prosttratat\ de guvernele interbelice,iar basarabenii au fost v\zu]i

dinspre centrul românit\]ii cani[te ]\rani nu foarte civiliza]i [i,`n mare parte, rusifica]i. Per -cep]ia aceasta s-a p\strat pân\ `nziua de azi: dincolo de retorica ipo-crit\, stereotipul basarabeanului`n România are mai degrab\ va-len]e negative: figurile lui repre-zentative sunt racketul traficant(de droguri, arme, ]ig\ri) [i prosti-tuatele basarabence. Altfel, ne pla-ce Basarabia, poate mai pu]in ba-sarabenii, iar toate sondajelearat\ c\ românii sunt `n favoareaunirii celor dou\ state. Numai c\,atunci când vorbesc de unire, ro-mânii pomenesc câteodat\ de „ali-pire“ sau „recuperare“, c\ci `nmintea celor din partea aceasta aPrutului Republica Moldova e oproprietate ce ne-a fost furat\ [i pecare trebuie s-o recuper\m, chiardac\ e populat\ cu moldoveni [i

ru[i, nu cu nem]i organiza]i [iaristocra]i rasa]i.

De cealalt\ parte a Prutului, lu-crurile arat\ [i mai prost pentruunioni[ti. Dou\ sondaje recente,f\cute de Magenta Consulting [ide IMAS Moldova, arat\ c\ pro-centul celor ce [i-ar dori unirea cuRomânia e, `n cel mai bun caz, demaximum 28%, iar `n cel mai r\u,de 13-14%. Altfel spus, moldoveniinu prea se `nghesuie s\ se uneas -c\ iar cu patria-mum\ sau cum i s-o mai zice acum, `n ciuda decla-ra]iilor politicienilor – [i, dinp\cate, ̀ n ciuda patriotismului ro-mânesc autentic al unor intelec-tuali de elit\ din Basarabia. Expli-ca]ii ar fi multe, de la proasta ima -gine pe care o are „st\pânirea ro-mâneasc\“ (cum e numit\ acoloperioada istoric\ a României

Mari) pân\ la apari]ia [i dezvolta-rea unei con[tiin]e identitare mol-dovene[ti, par]ial diferit\ de cearomâneasc\.

Cam a[a stau lucrurile cu aspi-ra]ia spre unire a celor dou\ po-poare: exact cum a spus-o – edrept, nu foarte diplomatic – am-basadorul american la Chi[in\u.Noi nu vrem o unire `ntre egali,`ntre dou\ state suverane, ci doars\ ne stimul\m orgoliul de ]ar\(mai) mare, care `[i redobânde[teprovinciile subordonate, iar ei,marea majoritate a moldovenilor,nu vor unirea cu România, ̀ n carev\d o nou\ anexare.

Poate c\ peste zece, dou\zeci, osut\ de ani lucrurile se vor schim-ba, dar ast\zi aceasta e realitatea.Restul e retoric\ [i ipocrizie.

A f\cut mare vâlv\ declara]ia recent\ a lui James Pettit, ambasadorul SUA laChi[in\u, care [i-a permis s\ spun\ c\ Republica Moldova [i România sunt dou\]\ri cu trasee istorice diferite [i a respins ideea unirii celor dou\ ]\ri. DomnulPettit a sup\rat o mul]ime de oameni de pe ambele maluri ale Prutului.

Românii e de[tep]iRadu Pavel Gheo

Noi [i Republica Moldova (f\r\ ipocrizie)

Ponta rupe PSD-ul, camasta ziceau unii anali[tipolitici dup\ primele`nregiment\ri `n PartidulRomânia Unit\ a luiBogdan Diaconu. Mai alesc\ `n PRU s-au `nscris `ndoar câteva ore finul luiPonta, prietenulSebastian Ghi]\, dar [i unalt amic de-al fostuluipremier, specialistul `ncomunicare Mirel Palada.~ntâmpl\rile ulterioare audovedit c\ alta e mizajocului, iar pe zi ce trecesciziunea `n PSD e totmai departe.

Sperietoarea PRU. Pentru Dragnea


6 » muzic\

ENESCIENE...

Un nou CD Meloclassicdedicat lui Enescu violonist

A doua veste notabil\ a toamnei,anun]at\ de un trimis al ministruluiculturii la concertul de deschidere aConcursului Interna]ional „GeorgeEnescu“, este c\ ministerul va fi-nan]a publicarea unei edi]ii critice apartiturilor pentru pian ale com-po_zitorului, o propunere lansat\ ̀ ntimpul ministeriatului lui VladAlexandrescu. Este bine, este exce-lent, de[i ar fi fost [i mai bine dac\proiectul era prezentat cu o trans-paren]\ total\. Cu ce editur\ muzi-cal\ interna]ional\ s-a `ncheiat con-tractul? Ce termen de predare [iapari]ie [i-au fixat realizatorii s\i, [i,nu pe ultimul loc, cine sunt exege]iioperei enesciene ce vor lucra pe par-titurile manuscrise. Nu ar trebui s\fie nici un secret, mai ales c\, la oraactual\, nu sunt multe personalit\]iale pianului competente [i care auintrat `n arhive [i biblioteci... Dis-cutabil\ mi se pare decizia anun]at\de a aduna partiturile `ntr-un sin-gur volum de peste 250 de pagini [ide a-l oferi „gratuit“ unor muzicieni.

Dac\ este o idee bun\ ca parti-turile enesciene s\ fie oferite gratuitunor tineri piani[ti laurea]i ai Con-cursul de la Bucure[ti, `n rest ideea„cadoului“ nu mi se pare una judi-cioas\. Volumul – dar ideal ar fi oapari]ie `n fascicule, pentru a nu-lface exagerat de scump, a[a cumeste publicat\ la Var[ovia edi]iaChopin – ar trebui s\ fie vândut prinre]elele interna]ionale de distribu]iea c\r]ii, concomitent cu gândireaunei strategii de a-l face cunoscut in-stitu]iilor academice de muzic\ din`ntreaga lume [i, evident, tuturorpia ni[tilor interesa]i.

A treia veste bun\ – o reu[it\ cetrebuie aplaudat\ a organizatorilorConcursului „George Enescu“ –este transmiterea fazei sale finale,live [i `n reluare, `n `ntreaga lumede c\tre portalul Internet MediciTV. Ve]i putea urm\ri astfel deacas\ concursul [i la adresawww.medici.tv, unde este afi[at de-ja programul transmisiilor de la Bu-cure[ti.

~n sfâr[it, o veste remarcabil\este apari]ia recent\ a unui nou CD,la casa de discuri Meloclassic, dedi-cat lui George Enescu `n calitate deviolonist, cu `nregistr\ri inedite.Michael Waiblinger, colec]ionar [ieditor de discuri expert [i pasionat,un german stabilit cu familia `nThailanda, public\ `nregistr\ri dinarhiva Radioteleviziunii franceze.Editorul a ales dou\ Sonate pentruvioar\ [i piande Bach, cea de-a 2-a ̀ nLa major, BWV 1015[i cea de-a 4-a ̀ ndo minor, BWV 1017, cu Enescuavând-o drept partener\ la pian peapropiata sa Céliny Chailley-Richez, ̀ nregistr\ri de studio, f\cutela 4 ianuarie 1951. Li se adaug\ o`nregistrare de concert, a Octetului`n fa major, D. 803, de Schubert,datat\ 1 martie 1951. Al\turi deEnescu sunt al]i profesori ai vremiide la Conservatorul Na]ional deMuzic\ din Paris: Ulysse Delecluse(clarinet), Fernand Oubradous(fagot), Jean Devémy (corn),Georges Alès [i Gaston Marchesini(vioar\ [i violoncel) [i Henri More-au (contrabas).

~ntr-un schimb de corespon-den]\, Michael Waiblinger ̀ mi scria

c\ „fiecare are o preferin]\ pentruun artist [i nu intr\ `n discu]ie ter-meni ca «mai bun» sau «cel maimare». Iubesc [i admir arti[ti pecare al]ii nici m\car nu se gândescs\-i asculte. Enescu `ns\ a fost unuldin cei mai mari din istorie, compo -zitor, violonist [i pedagog [i, chiardac\ maniera sa de a cânta a intrat`n declin cu trecerea anilor, el p\stratotu[i capacitatea de a fraza `n modunic...“ Editorul, autor [i al livretu-lui discului, nota dificult\]ile`ntâmpinate `mpreun\ cu so]ia saLynn Ludwig la restaurarea materi-alului original, al unor „acetate – `nspunea el – deteriorate, dar pentrucare ne-am dat `ntreaga silin]\ s\`mbun\t\]im sunetul“. Rezultatuleste admirabil!

Ceea ce aduce nou MichaelWaiblinger ̀ n livret este discografiacomplet\ a `nregistr\rilor postbe-lice ale lui George Enescu ca vio-lonist, pianist [i dirijor, existente `narhiva Radiodifuziunii franceze.Ele ̀ ncep la 17 iunie 1948, la Paris, cuSonata a 7-a `n do minor pentruvioar\ [i pian de Beethoven, [i se`ncheie la 7 februarie 1954, `n salaGaveau cu un concert Bach dirijatde Enescu. Majoritatea celor 13 se-siuni de `nregistr\ri – de studio saulive – au fost reluate ̀ n ultimul dece-niu pe CD-uri la companii mai multsau mai pu]in cunoscute. Dac\ num\ `n[el, `ntre cele r\mase ineditese mai afl\ un concert de la 20 iunie1953, `n cadrul Festivalului „Pri m\ -vara muzical\ nisoaz\“, unde Geor -ge Enescu dirija Orchestra filar-monic\ din Nisa ̀ ntr-un program cuUvertura Manfred de Schumann,Concertul pentru pian [i orchestr\nr. 4 `n sol major de Beethoven, cuAldo Ciccolini ca solist, [i Serenada`n mi bemol major, op. 7 de RichardStrauss.

*George Enescu – Meloclassic MC2028, 2016(www.meloclassic.com).

Stagiunea muzical\ de toamn\ are deja câteva ve[tipromi]\toare. Cea confirmat\ a venit de la Londra:violoncelistul Andrei Ioni]\ este printre cei [ase tinerimuzicieni, deja de prestigiu interna]ional, ce se vor bucurade [ansele oferite de programul (BBC) Radio 3 NewGeneration Artists. ~n urm\torii doi ani, lui Andrei Ioni]\ ise va oferi `n Marea Britanie tot ceea ce România nu estecapabil\ sau mai exact nu-i trece prin cap s\ oferetalentelor sale: concerte la Londra [i `n alte mari centreartistice, apari]ii [i `nregistr\ri cu orchestrele BBC-ului,`nregistr\ri `n studio la Radio 3 [i, mai ales, posibilitatea dea cânta `ntr-un concert al Festivalului BBC Proms. Este deamintit c\ sub aripa protectoare a programului NewGeneration Artists au ap\rut, din 1999, discurile de debut,coproduse cu EMI, ale Cvartetului Belcea, pianistuluiSimon Trpceski sau baritonului Jonathan Lemalu...

Scrisoare pentru melomani„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor Eskenasy

Rockin’ by myselfDumitru Ungureanu

E un fapt evident c\ `n ora[elemari, a[ezate pe malul oceanelor,s-au n\scut cele mai interesantecurente muzicale din secolul XX.New Orleans a dat jazzul. Los An-geles atâtea curente de rock meta-lic `ncât suspectez c\-i forj\, nuora[. San Francisco e – cine nu[tie? – leag\nul flower-power. Seattle– grunge. New York e un creuzet`n care, ca-n c\ld\rile voodoo im-portate din America Latin\, fierbcontinuu licori dubioase ce in-und\ omenirea. Dincoace de At-lantic: Liverpool – Mersey-beat &beatlemania; Londra, creuzetst\pânit de vr\jitoarele lui Mac-beth, din care se ridic\ periodicaburi halucinatorii ce vibreaz\ `nculori nemaiv\zute; Oslo – jazzulnordic, Stockholm – ABBA. Man-chester, la numai 60 de kilometride mare, face figura unei rudes\race, dac\ uit\m c\ „rude“ `nenglez\ `nseamn\ „nepoliticos“.~ntr-adev\r, scena muzical\ deaici n-a fost una politicoas\ cu res-tul lumii, `ns\ nici plicticoas\. Pa-re inutil, nu-i a[a, s\ amintesc ter-menul folosit pentru a o desemna:Madchester. Iar numele trupelororiginare din faimosul ora[ com-pun o enciclopedie nebun\, pe ca-re numai ni[te englezi tr\sni]i pu-teau s\ o scrie: Joy Division, Buzz -cocks, New Order, Smiths, HappyMondays, Farm, Stone Roses, ACertain Ratio, Durutti Column,Shamen, Adamski, 808 State, Ja-mes, Charlatans, Bez etc. O `n -treag\ genera]ie de tipi satura]i depop-rock, dispre]uind ultima sen-za]ie impus\ de mass-media, se ri-dica din cenu[iul deceniu opt, con-struindu-[i propria (contra) cul -tur\, dominat\ de pl\cere f\r\ limi-te, dar nu mai pu]in angoasan t\. {i,dac\ Stone Roses revitalizau rock ultradi]ional, pe linia clasic\ impus\de Beatles, Happy Mondays tre-ceau decis `n post-modernitatea

str\lucitoare [i juc\u[\, combi-nând orice stil muzical care le tre-zea interesul ̀ ntr-o past\ uni c\ (sauun praf de cea mai bun\ calitate, deobicei provenit din Jamaica!).

Shaun Ryder se nume[te res-ponsabilul cu „fericirea“ acesteitrupe, care n-a ajuns celebru, fi-indc\ a fi celebru i se p\rea la felde plictisitor ca [i a fi bancher,gropar, gigolo sau b\iatul cu pi zza.Sigur, fericire `n cazul de fa]\`nsemna s\ te umpli de stupefian-te, alcool [i tutun, `ncât via]a s\nu mai fie o borâtur\ din fabric\,fie ea [i (sau mai ales) fabrica devise (cite[te show-biz). Invita]ia –de-acum legendar\ – de-a te al\tu-ra oamenilor care petrec 24 de ore,se voia pauz\ pus\ autodistruge-rii („Cause I have to wait for youto conduct/Press the pause of theself destruct“). Orice om n\scut [icrescut `n cultura occidental\poart\ cu sine sentimentul ap\ -s\tor [i terifiant al ne`mplinirii.De unde [i fascina]ia lui pentru fi-losofia oriental\, exotism, vacan]\perpetu\. Probabil de aici [i prefe-rin]a pentru revolt\ periodic\,schimbare de paradigm\, habitat,`nf\]i[are [.a.m.d.

Happy Mondays a `nregistratdoar patru albume, dintre caredou\ absolut briliante: Bummed(1988) [i Pills’n’Thrills and Belly -aches (1990). Via]a trupe]ilor pareuna de r\sf\] `n tabloide, [i chiara[a a fost – a se vedea secven]elecuprinse `n filmul 24 Hours PartyPeople, semnat de Michael Win-terbottom `n 2002. Haosul [i exce-sele nu l-au ab\tut pe Shaun de laideea c\ e un geniu muzical [i poe-tic. Nici nu se destr\mase bineHappy Mondays, c\ a pus bazelealtei trupe: Black Grape, al c\reistil eclatant introducea `n britpopelemente rap, sus]inute de-un ado-rabil ritm dance, ambalate `nfunk, perfect potrivite scenei clu-burilor din anii 1990. It’s GreatWhen You’re Straight... Yeah(1995) e un album de colec]ie pen-tru iubitorul de distrac]ie, dar [ipentru c\ut\torul de referin]emulticulturale, specifice vremii.{i, ca s\ nu se spun\ c\ nu-i `n sta-re, Ryder editeaz\ `n 2003 disculsolo Amateur Night in the BigTop. Ascultându-l, `n]elegi de ceenglezul merit\ eticheta pus\drept titlu articolului.

Un antierou al timpului nostru

Am fost, de asemenea, parte a un-or jurii, pozi]ie din care amurm\rit zeci, ce zic?, sute descenete, monoloage, spectacolepreg\tite de copii, adolescen]i [itineri iubitori de teatru, art\ de

care se ocupau `n timpul lor liber.Ca orice `mp\timit, erau implica]itotal `n genul acesta de activitatecare, aproape f\r\ ca ei s\-[i deaseama, ì ajuta enorm s\ se for -meze ca oameni. Arta teatral\ e, ̀ nprimul rând, o art\ de echip\, carete oblig\ prin natura ei s\ fiial\turi de al]ii, s\ `]i pese de ei, s\ascul]i, s\ dai replica, s\ fii pre -g\tit pentru mici improviza]ii, s\fii altruist, chiar [i numai pentru oor\, s\ d\ruie[ti coechipierilor [icelor din sal\ din calit\]ile, din en-ergia [i vibra]ia ta. Teatrul e fun-damental o form\ de comunicare,iar practicarea ei `nseamn\ exer-ci]iu, deschidere [i empatie.

Vara aceasta, am `nceput onou\ serie de workshopuri, „Tea -tru pentru tine“, un proiect pus lacale de Centrul de Dezvoltare So-cial\, care, dup\ mai mul]i ani dedepuneri de proiecte la diversesurse de finan]are, acum a ob]inutstipendii. „Teatru pentru tine“ aadunat un grup de 15 tineri, cuvârste de la 15 la 30 de ani, fete [ib\ie]i – mai mult fete – ̀ mpreun\ cucare lucr\m pe textul dramatic [i,al\turi de al]i traineri, vom preg\ tiun spectacol sus]inut public pe lajum\tatea lui decembrie. De cescriu despre toate astea? Pentru c\,de fiecare dat\ când am acceptat s\m\ ocup [i de a[a ceva, am avutparte de experien]e pozitive. ~n

primul rând, to]i cei prezen]i ve-neau/vin cu entuziasm. Unii, ca s\compenseze speran]e ne`m plinite.Ar fi dorit s\ opteze pentru o cari-er\ artistic\, dar conjunctura nule-a permis, p\rin]ii i-au sf\tuit s\se orienteze spre altceva. ~n princi-pal, din ra]iuni financiare. Flac\racrea]iei nu ajut\ la plata fac-turilor, iar deceniile acestea nusunt tocmai favorabile arti[ tilor.Au [i p\rin]ii dreptatea lor! Iarartei ì po]i dedica din timpul t\uextraprofesional.

Interesant, sunt cursan]i careprovin din domeniul [tiin]elor,din mediul informaticii, o sfer\ arigorilor teoretice unde e nevoie`ns\ [i de mult\ creativitate. Doarc\ de un alt gen decât cea artistic\.Cu min]i organizate dup\ algo ritmi,dar deschise la solu]ii ino vative,„computeri[tii“ propun o perspec-tiv\ `nnoitoare foarte generoas\.Care ar putea folosi teatrului caaport de „sânge proasp\t“. Boe -mia, nop]ile pierdute, trezitul târz-iu, micul haos care antureaz\portretul robot al creatorilor, nuprea se mai sus]in ast\zi, când pla-nurile de carier\ [i disciplina pro-fesional\ au devenit obligatorii [i`n ocupa]iile artistice. Imagina-tivii din [tiin]ele exacte vin la ate-lierele de teatru pentru a-[i asociacreativitatea de tip matematic cuforme complementare, de tip artistic.

~mi amin tesc cu drag de profesorulmeu de algebr\ [i geometrie dinliceu târgumure[ean (hai s\ m\laud [i s\ men]ionez c\ am luat 10la bac la Mate!), care m-a b\tut lacap to]i cei patru ani s\ m\ orien-tez spre zona cifrelor [i a ecua -]iilor. Nu pot uita cum ne vorbea`nfl\c\rat despre solu]iile multi-ple de rezolvare a oric\rei pro -bleme, despre frumuse]ea uneienigme [i a c\ilor variate de a oelucida. {i tot el, domnul }epelu[,ne d\dea exemple, zicându-ne c\ lag\sirea solu]iilor nu po]i ajungedoar prin aplicarea unor scheme[i formule, c\ mai trebuie [i inge-niozitate. ~ntr-un cu totul alt fel, totdespre ni[te „formule“ [i inventi -vitate e vorba [i `n fundamenteleteatrului: despre rigorile [i cali -t\]ile unui text care s\-l fac\ tea -tral, despre rostirea lui scenic\,despre meca nismele de declan[area emo]ionalit\]ii, despre ce facemcând suntem `n fa]a unui audito-riu etc. Pentru acest ultim temeidin enumerare sunt prezen]i la„Teatru pentru tine“ al]i cursan]i.Care, poate f\r\ s\ con[tientizeze,vor [ti s\ le vorbeasc\ mai bineclien]ilor din vânz\ri, astfel `ncâts\-i determine s\ cumpere. Vor [ticum s\ le predea conving\tor ele -vilor lor. Cum s\ ias\ din si tua]ii

neprev\zute, stânjenitoare, prinmici improviza]ii. Vor deveni maipopulari `n grupul de prieteni,`nv\]ând cum s\ zic\ anecdote,unde s\ pun\ accentul [i când s\spun\ poanta.

Unii particip\ ca s\ scape deemotivitate, s\ exerseze vorbitul`n public. Al]ii, f\r\ un motiv spe-cial, f\r\ agend\ personal\, dinpur\ curiozitate. Nu am nici o`ndoial\ c\ s\pt\mânile acesteapetrecute `n sfera Thaliei ì vorschimba. Nu le va risipi nostalgiade a nu-[i fi `mplinit visul, de-aap\rea `n lumina reflectoarelor,de-a fi cunoscut, de-a avea fani.Omi]ând c\ adesea celebritateapoate deveni o povar\ care-]i de-voreaz\ via]a [i c\ str\lucireapublic\ te poate [i orbi. Dar vor de-veni, cu certitudine, spectatorimai experimenta]i, vor privi sprescen\ cu al]i ochi.

Deschi[i, curio[i, proaspe]i `nabordare [i gândire, histrionii dela „Teatru pentru tine“ sunt sim-patici [i interesan]i. ~ncerc [i eu s\`nv\] de la ei, s\ „fur“ din ingenu-itatea [i energia lor. Pân\ la pro-duc]ia final\, de pe 15 decembrie,ne vom distra pe cinste. Va invitde pe-acum la spectacolul de „ab-solvire“. Sigur se va l\sa cu ropotede aplauze!


teatru « 7

Datul `n spectacolOlti]a C`ntec

Am avut `n repetaterânduri ocazia s\ cunosc[i s\ lucrez cu persoaneamatoare de teatru careaspirau s\ se apropie deaceast\ a patra dintrearte nu numai stândcumin]i `n fotoliul dinsal\ [i contemplând unspectacol, dar [i prac -ticându-l ca hobby. Vreotrei ani, am ]inut cursuride scriere dramatic\,`ntâlnind mul]i curio[i s\afle ce anume face spe -cial un text scris pentru afi reprezentat scenic. Aufost ateliere interactive,`n care ne-am stimulatreciproc gândireacreativ\, pe parcursulc\rora chiar s-au scrisni[te buc\]i dramatice de calitate. Pe unele le-amprezentat ca spectacole-lectur\ la finalul perioa -dei de training, uimindautorii care le vedeaudesprinse din pagin\ [i`ntrupate scenic.

Teatru pentru tine

Pinacoteca din PetrilaIon Barbu


8 » interviu

ALEXANDRU SOLOMON A PUBLICAT PRIMA SA LUCRARE DESPRE FILMUL DOCUMENTAR:

„Dac\ a[ avea ocazia, mi-ar pl\ceas\ petrec o alt\ via]\ `n arhive“{tiam despre Alexandru Solomon c\ e undocumentarist valoros – onest, serios [iechilibrat, plus o persoan\ rafinat\, dar nu[tiam c\ scrie a[a de bine. Prima sa carte,Reprezent\ri ale memoriei `n filmuldocumentar, ap\rut\ la Editura Polirom – [i care se va lansa `n 22 septembrie 2016 de la ora 18.30, la cinema „Elvire Popesco“ al Institutului Francez, `n prezen]a autorului

[i a lui Vintil\ Mih\ilescu –, se cite[te capâinea cald\. Atuul ei e felul `n careSolomon combin\ considera]iile (aplicate)despre documentarele altora cu rânduriledespre propriile-i filme. Pentru un cinefilcurios s\ intre `n buc\t\ria ([i c\mara!) unuiregizor, iat\ ocazia de a afla detalii secrete,dar grosul c\r]ii `l constituie filmele altora –ceea ce e [i mai interesant! Cum se uit\ un

cineast la filmele altora – ca un critic sau caun cineast? Cât de cârcota[ sau de obiectivpoate fi? Dup\ ce criterii le ierarhizeaz\?Când `n peisajul de la noi literatura despecialitate lipse[te cu des\vâr[ire, cartealui Al. Solomon devine cu atât maiimportant\. Noroc cu doctoratul de laUniversitatea Na]ional\ de Arte, undeautorul pred\ `n departamentul Foto-Video.

Interviu realizat de Iulia Blaga

Dac\ pretextul nu ar fi fostlucrarea de doctorat, am maifi citit o carte despre filmuldocumentar semnat\ de tine?

Probabil c\ nu sau, `n orice caz,f\r\ „presiunea“ doctoratului, num-a[ fi mobilizat s\ scriu [i s\ ter-min cartea `ntr-un termen precis.Pe de alt\ parte, aveam nevoie s\sistematizez tot felul de idei [i in-forma]ii pe care le folosesc `n cursurile mele de la departamen-tul foto–video al UNArte. {i, ori-cum, dup\ ce am terminat Kapita-lism – re]eta noastr\ secret\, amvrut s\ ̀ mi clarific diverse lucruridespre profesia de documentarist.

Nu se datoreaz\ demersult\u [i faptului c\ la noi co-mentariul teoretic asupra fil-mului documentar lipse[teaproape complet?

Din p\cate da, dar asta reflect\ [isitua]ia general\ a filmului docu-mentar la noi, faptul c\ interesulpentru gen (deopotriv\ din parteapublicului, cât [i a breslei) [i pro-duc]ia lui au fost mult\ vreme ne-glijate. Mi se pare, totu[i, c\ `n ul-timii ani exist\ un fel de cre[tere`n zona asta. {i c\ interesul pen-tru documentar a `nceput s\ semanifeste mai puternic [i `n zona[tiin]elor sociale, antropologie, is-torie etc.

Totu[i, de ce ai ]inut s\-l pui`n gard\ pe cititor c\ are de-aface cu un text de „practi-cian“ [i nu cu unul teoretic?Sun\ un pic a scuz\ `n avansc\ nu vei fi, poate, suficientde intelectual, de[i n-ai de

unde [ti ce a[tept\ri are citi-torul.

Am vrut doar s\ marchez perspec-tiva de practician, pentru c\ astapresupune altfel de unelte de cer-cetare [i clarific\ motiva]ia textu-lui: apelez la resurse teoretice [i laun bagaj de date [i informa]ii de -spre terenul studiului pentru c\`mi sunt necesare ca s\ `mi explicpropriile op]iuni din practic\ sauca s\ `n]eleg discursurile artisticeale altor documentari[ti de carem\ simt apropiat.

De fapt, combina]ia de expe-rien]\ personal\ [i abordareobiectiv\ e foarte agreabil\.A fost ideea ta sau a coordo-natorului lucr\rii tale dedoctorat, Anca Oroveanu?

Am discutat despre aceast\

combina]ie cu Anca Oroveanu [im-a `ncurajat s\ dezvolt textul dinperspectiva asta. Exist\ [i la noiacest tip de doctorat profesional.~n fine, motiva]ia mea a fost caprin acest text s\ m\ despart deanumite practici pe care le-am totexperimentat `n filmele anterioa-re [i, eventual, s\ trec mai departe.De fapt, nu mi-e deloc clar dac\ ams\ fiu capabil s\ m\ schimb a[a...

Sunt foarte interesante p\ -rerile despre op]iunile regi-zorale legate de filmele talemai vechi. Presupun c\ scrie - rea acestei lucrari te-a silit laun proces de reevaluare.

Primul capitol, intitulat Anam-nez\, mi-a dat ocazia s\ survolezce am f\cut `n ultimii 20–25 de ani`n zona documentarului, ceea cemi-a prins bine. Nu [tiu dac\ pot

ajunge la ni[te concluzii, dar e fo-lositor s\ te prive[ti pu]in de ladistan]\, ca subiect de documen-tar. Poate am ̀ n]eles unele lucruri:de ce am evoluat dinspre subiectecare ]ineau mai degrab\ de terito-riul artei spre social [i politic, de cem-am apropiat tot mai mult de pre-zent, dup\ ce am f\cut mai ales fil-me despre trecut, de ce m-am con-centrat tot mai mult pe nara ]iune,de ce am `ncetat treptat s\ gândescca director de imagine etc.

Dar am ̀ n]eles [i care sunt fire-le care trec prin filmele destul dediferite pe care le-am f\cut, care einteresul meu mai adânc pentruanumite pove[ti [i por]iuni derealitate, ce m\ nemul]ume[te `nanumite op]iuni regizorale pe ca-re le-am aplicat. E important s\[tii ce te nemul]ume[te ̀ n practicata, asta `]i arat\ `ncotro s\ o iei.

Legat tot de „anamneza“ decare vorbe[ti: ai descoperitlucruri noi `n filmele tale,obligat fiind s\ le revizitezipentru scrierea c\r]ii? Poateau devenit acum vizibile ungest, o decizie care pe atuncierau instinctive?

Continu\ s\ m\ uimeasc\ diverse-le decizii pe care le-am luat `n ale-gerea subiectelor sau `n timpulfilm\rilor. M\ uime[te, de exem-plu, de ce nu am filmat subiecte deactualitate la ̀ nceputul anilor ’90 –cred c\ asta spune ceva desprecum m\ vedeam eu ca cineastie[it din facultate, dar [i despreconfuzia general\ a acelor ani. M\intereseaz\ ce [i de ce n-am reu[it,de pild\ ̀ n Apocalipsa dup\ [oferi,unde cred c\ isteria [i agresivita-tea bucure[tenilor afla]i `n traficmi-au sc\pat `ntr-o oarecare m\ -su r\. Mi-au sc\pat din varii moti-ve, dar unele ]in, poate, de op]iuni-le mele – de a plasa camera ̀ n inte-riorul ma[inilor, de a urm\ri nu-mai anumite personaje etc.

La lista pozitiv\ m\ gândescmai pu]in, dar a[ trece aici felul ̀ ncare am filmat – `n mare grab\, de


interviu « 9

altfel – locuin]a lui Dan Voicules-cu [i faptul c\ am plasat camera un-de trebuie ̀ ntr-un cadru larg ̀ n carese vede [i un enorm acvariu (`n Ka-pitalism), sau c\ am [tiut cum s\-lfilm\m pe Ilie Merce `n Casa Popo-rului (`n Cold Waves). ~ntâmpl\rilefericite ]in nu numai de memoria aceea ce vrei s\ spui, ci `n mare m\ -sur\ sunt datorate prezen]ei de spi-rit [i talentului echipei, al operato-rului Andrei Butic\ `n cazurile demai sus, al suneti[tilor (Marin Ca-zacu, respectiv Cristi Tarnove]chi).Le sunt recunosc\tor.

Spui a[a: „Preocuparea meacentral\ `n acest text se`ndreapt\ c\tre felurile `ncare imaginea documentar\poate constitui un vehiculpentru reprezentarea memo-riei“. Nu e acesta rolul pri-mordial al imaginii docu-mentare?

Nu neap\rat. Po]i s\ spui, `n egal\m\sur\, c\ rolul principal al ima -ginii documentare este s\ captu-reze prezentul. Cred c\ ambele in-terpret\ri sunt valabile, dar pe mi-ne m\ interesau memoria ca uneal - t\ de baz\ a documentaristului [ifelul `n care ea intervine inclusiv`n procesul de captare a prezentu-lui. {i, pe de alt\ parte, m\ intere-sau modurile `n care aceste ima -gini pot evoca fragmente de me-morie, acele straturi subiective dedincolo de aparen]e [i care exist\doar ̀ n mintea [i sufletul persona-jelor, `n capul documentaristului,[i care ajung s\ treac\ dincolo,spre spectator.

De când ]i-ai descoperit fasci-na]ia pentru arhive?

Demult. Am `nceput s\ vizitez Ar-hiva Na]ional\ de Filme la ̀ ncepu-tul anilor ’90, pentru filmele reali-zate `mpreun\ cu Radu Igazsag [i,dac\ a[ avea ocazia, mi-ar pl\ceas\ petrec o alt\ via]\ `n arhive.Vorbesc `n carte despre unele dinaceste experien]e, cum ar fi arhi-vele ciudat de „perfecte“ de la Zü-rich, `n care fiecare strad\ aora[ului era documentat\ fotogra-fic [i nu numai, de la `nceputul se-colului XX (am trecut pe acolopentru Cronica de la Zurich, `n1995-96). Perioadele petrecute `ntimpul preg\tirii diferitelor filme`n arhive – fie c\ e vorba de ANF,sau de biblioteci, sau de arhivelede documente de la SRI, CNSAS,Arhivele Na]ionale – sunt dintrecele mai frumoase [i mai emo]io-nante.

Cred c\ `n cazul t\u exist\chiar [i `n cele mai `ndep\r -tate zone de interes docu-mentaristic ceva foarte per-sonal cu care rezonezi, a[acum [i `n aceast\ carte notapersonal\ [i cea obiectiv\ se`ntâlnesc permanent.

Nu [tiu dac\ asta e ceva special,cred c\ `n cele din urm\ fiecaredintre noi face filme despre el`nsu[i. E ceea ce ne motiveaz\.

Ca s\ continui ce ai spus, tecitez: „Procesul de alegere apersonajelor pe care `l prac-tic\ documentaristul, castin-gul acestora, se bazeaz\ pe

un act de imagina]ie, de iden-tificare – uneori prin opozi -]ie“. D\-ne un exemplu dinfilmele tale.

„Prin opozi]ie“, spre exemplu, m-am ata[at de personajele dinKapitalism, re]eta noastr\ secre -t\. M-au fascinat ace[ti oameni,cred c\ au un soi de farmec ma-lign, [i am c\utat mereu s\-i `n]e -leg. Dac\ nu m-a[ fi pus mental `nlocul lui Dinu Patriciu ca om carese folose[te de imagini [i de schi]e,probabil c\ nu l-a[ fi rugat s\ ne de -seneze cum vede el corpora]ia pe ca-re a creat-o. M\ tot repet spunândc\ nu po]i face documentar f\r\ em-patie pentru personajele tale.

„Exist\ `n felul `n care gân-desc filmele o preeminen]\ acuvântului, ca form\ men-tal\ de cristalizare a expe-rien]elor de via]\. Limbajul,linearitatea ghideaz\ `n maitoate filmele mele discursulimaginilor [i al sunetelor.“S\ `n]elegem, deci, c\ filmeletale preiau o sintax\ simi-lar\ limbajului verbal? Crezic\ e ceva mo[tenit din fami-lie?

Probabil c\ aceast\ abordare s\-izicem literar\ vine [i de la tata,scriitorul Petre Solomon. Sau dela lumea `n care am crescut, unacentrat\ pe c\r]i [i, `n egal\m\sur\, pe imagini. Ce voiam s\spun este c\ `mi asum un mod dea povesti determinat de formule li-terare, dar [i de discursul verbalal oamenilor pe care-i filmez.

E[ti de acord cu ce spuneaMarcel Lozinski, c\ „actul dea filma nu este niciodat\ ino -cent [i c\ regizorul trebuie s\`[i asume faptul c\ intervineasupra realit\]ii“?

Sunt total de acord. Prezen]a ta cadocumentarist, prezen]a uneiechipe [i a unei camere, a unuimicrofon schimb\ foarte multe. Emai bine s\ recuno[ti asta [i s\ nu`ncerci s\ neglijezi efectul lor. Pede o parte, e o interven]ie carerisc\ s\ strice lucrurile, natura-le]ea lor, dar, pe de alt\ parte,

aceast\ interven]ie poate catalizadiverse gesturi [i `ntâmpl\ri, `ipoate determina pe oamenii dinfa]a camerei „s\ se arate“ mai in-tens, exercit\ un soi de presiunecare uneori devine benefic\. Se-cretul este cum o faci benefic\,cum `ntorci aceast\ interven]ie `nfolosul reprezent\rii a ceea ce nuse vede ̀ n prezentul cotidian, ruti-nier, anodin. Cred c\ to]i oameniijoac\ un rol `n prezen]a unei ca-mere [i, dac\ reu[e[ti, rolul \staare s\-i reprezinte mai profund [imai adev\rat.

ANF e o institu]ie lafel de important\ caBiblioteca Na]ional\

E[ti implicat `n recent `nceputul proces de `nnoirea ANF [i Sahia? Ce consecin]e crezi c\ va avea [i `ncât de scurt timp? Din proprie experien]\, care esitua]ia acolo?

Din p\cate, n-am avut când s\ m\ implic direct `n vizitelela arhive, dar [tiu destul de bine situa]ia pentru c\ am totlucrat pe-acolo. Ini]iativa Ministerului Culturii e foartebun\, ea s-a materializat deja concret `n demarareamut\rii fondului de filme care mai exista ̀ ntr-un subsol alstudioului Sahia sau `n deschiderea [i deparazitarea de-pozitului de documente al Sahiei. Sigur, sunt proceduricare vor lua mult timp, dar cred c\ e un ̀ nceput foarte bun[i d\ un semnal. Mi se pare extraordinar [i c\ atât demul]i oameni lega]i de film au avut acum ocazia s\ vad\ce se p\streaz\ la arhiv\ [i s\ se ata[eze de minunile deacolo. ANF e o institu]ie la fel de important\ ca BibliotecaNa]ional\, dac\ acest lucru este recunoscut la nivel politic e deja ceva. Resursele care `i sunt alocate ]in de o

decizie politic\ [i succesul reform\rii arhivelor de filmdepinde de continuarea procesului dup\ ce acest guvernnu va mai fi la putere. ANF a existat `n to]i ace[ti ani la li-mita subzisten]ei, f\r\ bani, cu un personal prost pl\tit,f\r\ ini]iative de atragere de fonduri, f\r\ programe mo-derne de stocare, catalogare [i diseminare public\. Dac\vrem s\ mai avem un trecut de imagini ̀ n mi[care, trebu-ie s\ facem ceva urgent. ~n fine, cred c\ ini]iativa trebuies\ se extind\ [i asupra celorlalte arhive, de exemplu a Ar-hivei Radio, care nu e `ntr-o situa]ie mai bun\, a colec]ii-lor fotografice ale Bibliotecii Academiei, chiar [i a Arhi-velor Na]ionale; nu cred c\ Ministerul de Interne e celmai bun [i potrivit gestionar al lor.

Cât de rapide [i de profunde crezi c\ suntschimb\rile pe care Festivalul de Documentar [iDrepturile Omului One World Romania, al c\ruidirector e[ti, le-a provocat asupra spectatorilorromâni?

~ntâi c\ nu mai sunt directorul festivalului: `ncepând dinprim\vara lui 2016 am predat festivalul. Am r\maspre[edinte al Asocia]iei One World Romania, m\ ocup [ide celelalte programe ale noastre care s-au `nmul]it [i aucrescut. De exemplu, avem un program educa]ional totmai consistent, direc]iile pentru recuperarea documenta-relor Sahia se vor diversifica, vrem s\ cre[tem [i acti-vit\]ile destinate „industriei“ de film documentar [i avem

un program de distribu]ie alternativ\ intitulat KineDok. Apropo de schimb\rile asupra publicului, ele n-au fost

rapide – ne-a luat aproape zece ani s\ ajungem unde sun-tem. Ele se v\d nu numai `n cre[terea cantitativ\ anum\rului de spectatori, dar [i `n cultura lor documen-tar\. Când m\ gândesc cum erau dezbaterile de dup\ pro-iec]ii acum 6-7 ani [i cum sunt ast\zi, schimb\rile devinevidente. La fel de important mi se pare c\ One World România adun\ `n jurul documentarelor mai toat\ sufla-rea civic\ din Bucure[ti, dar [i din ]ar\, [i c\ filmele audevenit un vehicul pentru cauzele multora dintre semeniino[tri. ~n fine, num\rul tinerilor care s-au ata[at de docu-mentar [i de drepturile omului e un motiv de satisfac]ie,chiar dac\ toate aceste schimb\ri au [i alte cauze. OWR acrescut odat\ cu ]ara `n to]i ace[ti ani. ☺

Dac\ e s\ alegi acum, pe loc, o imagine dintr-unfilm documentar cu care ai rezonat de la bun `n -ceput, care ar fi aceea?

Claudio Pazienza `nf\[urând pe trunchiul lui trun-chiul unui arbore care pare c\-i cre[te din piept (`n filmulScene de vân\toare cu mistre]). Sau imaginea oamenilorcare tr\iesc `n canalele subterane de la Las Vegas, literal-mente sub hotelurile care mai de care mai extravagante,]inând `n mâini o lamp\ neverosimil\ cu fire luminiscen-te (`ntr-un film pe care l-am proiectat anul acesta la OWR,Above and Below, regizat de Nicolas Steiner).

© E

man

uel P

ârvu


10 » carte

Codru] Constantinescu

La aceast\ re]et\ s-a ad\ugat [i unjudicios exerci]iu de documentareistoric\ pentru c\ Vene]ia a fostuna din marile puteri politice (nunumai comerciale) din Evul Me-diu european. Orice evocare a Ve-ne]iei ar trebui s\ `nceap\ cu mi-racolul form\rii sale. Trei râuriau contribuit la aceasta: Piave,Brenat [i Sile, care se vars\ ̀ n Ma-rea Adriatic\ [i care au adus alu-viuni ce `ncetul cu `ncetul au for-mat mici insule. Locul unde s-aformat Vene]ia, ca o semilun\, are400 de kilometri p\tra]i. Primii lo-cuitori au consolidat terenurilenoroioase cu palisade din lemn [iprundi[, ulterior cu masive ziduride piatr\, iar cursul celor treirâuri a fost deviat `n afara lagu-nei. Astfel, apa s\rat\ a `nceput s\predomine, reducând-se risculmalariei, dup\ cum se credea `nepoc\, dar r\mânând un loc foartenes\n\tos, mai ales iarna, cândvântul bate puternic dinspreAdriatica. Data tradi]ional\ afond\rii ora[ului este 25 martie421, primii locuitori fiind refugia]idin partea de nord-est a muribun-dului Imperiu Roman de Apus,

zguduit de nenum\rate invazii aletriburilor germanice, `n princi-pal. ~ncetul cu `ncetul, comunita-tea s-a structurat [i dezvoltat, bu-curându-se de pozi]ia sa geogra-fic\ ferit\, care nu interesa ̀ n moddeosebit pe nimeni, dar profitândde abilit\]ile dobândite volens-no-lens, devenind marinari foartepricepu]i, implica]i din ce `n cemai mult `n comer]ul M\riiAdria tice. Prima tenativ\ de inva-dare a Vene]iei i-a apar]inut luiPepin, fiul lui Carol cel Mare, `n809. Urm\torii care au `ncercat s\cucereasc\ Vene]ia au fost mariilor rivali, genovezii, care au ocu-pat ̀ n 1379 Chioggia, o zon\ sudic\strategic\ prin care se puteap\trunde `n Vene]ia. Ambele `n -cerc\ri s-au sfâr[it foarte prostpentru invadatori, care ̀ n cele dinurm\ au fost respin[i, cu maripierderi. Nu cuno[teau tainele la-gunei. „Se spune c\ ̀ n timpul celeide-a patra cruciade, `n care Ve -ne]ia a jucat un rol important [idestul de neprincipial (i-a deviatpe crucia]i, care au ajuns s\ jefu-iasc\ [i cucereasc\ tocmai Con-stantinopolul, capitala ImperiuluiBizantin – n.m), popula]ia ora [u luiera de numai 40.000 de locuitori.

~n cele 13 secole cât a durat Repu-blica, num\rul lor probabil c\ nua dep\[it niciodat\ 170.000. Prinurmare, `n Vene]ia aptitudinileerau extrem de specializate. Aicis-au n\scut excelen]i administra-tori, marinari, negustori, ban-cheri, arti[ti, arhitec]i, muzicieni,tipografi [i diploma]i, `ns\ nu [ipoe]i, doar un mare dramaturg,iar romancieri [i filosofi deloc.“Vene]ia a fost o punte de leg\tur\`ntre Occident [i Orient [i trebuiesubliniat c\ a sus]inut o mul]imede r\zboaie `mpotriva SublimeiPor]i, `ntre]inând rela]ii politicecu toate ]\rile care se `mpotri-veau, la un moment dat sau altul,otomanilor, inclusiv cu }\rile Ro-mâne. Vene]ienii sau mercenariipl\ti]i de Vene]ia au `nfruntat Im-periul Otoman când acesta se aflala apogeul puterii sale [i nu cândera muribund. „Serenissima afost mereu apropiat\ de lumeagreceasc\ [i influen]at\ de felul eide a fi. ~n perioada de glorie a colo-niei, `n Vene]ia erau 10.000 degreci (acum ar mai fi doar 50).Multe dintre cele mai frumoasecurtezane vene]iene erau de origi-ne greac\. ~n secolele XVI-XVII,vinurile grece[ti se beau la cele

mai mari festinuri vene]iene.Dup\ c\derea Constantinopolului(1453), un num\r semnificativ degreci extrem de boga]i au c\utatrefugiu `n ora[ul lagunar. ~n Ve-ne]ia exist\ un Consulat al Gre-ciei [i un Institut Grec de StudiiBizantine. Pe lâng\ tezaurele bi-zantine din ora[ [i substratul gre-cesc al istoriei [i culturii lui,aproape `n fiecare zi de var\ po]ivedea un vapor grecesc, alb [i ele-gant – o boare egeean\ – pornind`n c\l\torie odat\ cu mareea mati-nal\.“ ~ntrep\trunderea-comuni-carea celor dou\ lumi se explic\ [iprin faptul c\ vene]ienii au cuce-rit [i transformat `n colonii multeinsule grece[ti (Corfu [i celelalteinsule ioniene, Kefalonia, Ithaca,Zante sau Lefkada au fost vene]ie-ne timp de aproape trei secole, din1401 pân\ `n 1797). Iar vene]ieniinu numai c\ le-au administrat,dar [i aparat cu arm\ `n mâna deinsa]iabila poft\ de cucerire oto-man\. ~n 1797, Napoleon, ̀ n elanuls\u modelator european, nu a ui-tat-o [i nici nu a iertat-o, chiar

dac\ Vene]ia era o umbr\ a ceeace fusese odat\, una complet in-ofensiv\, dedicat\ organiz\rii pl\ -cerilor mondene [i lume[ti (ar fiexistat atunci 136 de cazinouri) [i,`n fa]a ultimatumului lideruluifrancez de origine italian\ (corsi-canii trebuie s\ fi nutrit o invidieprofund\ fa]\ de Vene]ia), s-a su-pus Fran]ei, desfiin]ând Republi-ca. Napoleon a folosit-o `n troculgeopolitic cu autriecii, care pân\la urm\ au p\strat-o din 1815 pân\`n 1848. ~n acest an vene]ienii auprofitat de marile probleme politi-ce pe care le avea Casa de Hab-sburg `n multe alte locuri multmai importante din vastul impe-riu pentru a-i alunga pe austrieci,proclamând din nou Republica.Austriecii au supus Vene]ia unuiasediu ne`ndur\tor, care `n modfericit nu a f\cut mari pagube,chiar dac\ artileria austriac\ ar fitras nu mai pu]in de 3.000 de pro-iectile spre ora[. Asediul a luatsfâr[it `n august 1849, când, `nfo-meta]i [i f\r\ prieteni, muni]ie [iflot\, vene]ienii au fost nevoi]i s\

Cartea Vene]ieiNu po]i scrie o carte despre Vene]ia petrecând câteva ore sau, `n mod fericit, zile `n ora[ul lagunei, po]i redacta cel mult un reportaj mai lung, de aceea carteascris\ de Jan Morris (Vene]ia, Polirom, Ia[i, 2016, traducere de Laura Ciochin\) este esen]ial\ pentru a `n]elege spiritul [i istoria Vene]iei, pentru c\ Jan Morris a tr\it mai mul]i ani `n Vene]ia. Mai mult, a avut propria sa barc\ cu motor, un mijloc de transport esen]ial pentru a colinda `ntreaga lagun\, nu numaicanalele ora[ului lacustru.

© C

odru

] C

onst

antin

escu


carte « 11

se predea. ~ns\ `n 1866 ora[ul afost anexat de regatul Italiei. Dinfericire, `n timpul celor dou\r\zboaie mondiale, ora[ul nu afost teatrul opera]iunilor militare,chiar dac\ zona lui continental\(urâtul cartier Mestre) a fost bom-bardat de Alia]i. ~n 1945, primii care au ajuns au fost trupele neo-zeelandeze, `ns\ ora[ul fusese eli-berat de partizanii italieni.

Dac\ istoria Vene]iei este unaa m\ririi [i dec\derii, cum estespiritul vene]ian, având `n vederetocmai aceast\ evolu]ie? „Vene -]ienii au obiceiul s\ se amestece`n treburile altora, (...) mor de cu-riozitate s\ [tie pe unde umbli [icu ce scopuri [i nu se pot ab]ineniciodat\ s\ nu-]i spun\ c\ aigre[it sau cum ar fi mai bine s\faci. ~n ciuda tuturor u[ilor `nchi-se ale apartamentelor, Vene]iar\mâne un ora[ provincial cleve-titor, `n care tot ceea ce faci esteurm\rit cu interes [i cei care te vi-ziteaz\ analiza]i ca la carte.“ Por-tretul psihologic al vene]ieniloreste unul nuan]at, dar scriitoareanu `i iart\, chiar dac\ `i iube[te.Vene]ienii ar fi „fascina]i demoar te, de orori, de `nchisori, deciudat [i de malforma]ii. Le places\ vorbeasc\, cu un amestec desil\ [i oroare, despre insulele cuspitale [i ospicii care `mpresoar\Vene]ia aidoma unei incanta]ii [is\ ilustreze cu gesturi `nfrico -[\toare violen]a unora dintre ne-ferici]ii interna]i acolo. (...) ~n Ve-ne]ia, via]a are o anumit\ doz\ desentimentalism, ceea ce surprin-de la un ora[ cu un caracter atâtde puternic. Chiar dac\ vene]ieniinu sunt `ntotdeauna pio[i, sunt `ngeneral de treab\. Asemenea alto-ra care câ[tig\ bine, au fost mereurecunoscu]i pentru generozitatealor fa]\ de s\raci.“ ~ns\ [i fa]\ dealte vicii vene]ienii arat\ toleran]\[i chiar simpatie, c\ci „`n Vene]iate po]i `mb\ta f\r\ ca acest lucrus\ provoace ostilitatea localnici-lor. De[i majoritatea vene]ienilorget-beget nu prea mai gust\ obsce-nit\]ile, devenind mai rezerva]i [imai conven]ionali, seara auzi ade-sea be]ivi g\l\gio[i“.

Simpatic este [i capitolul de -spre serviciile urbane ale Vene]iei,c\ci `n ora[ul de pe lagun\ tr\iesc`n condi]ii mai mult decât decentevreo 200.000 de oameni. „Ca oricealt ora[, [i Vene]ia are nevoie depoli]ie, lumin\, ap\, salubritate,adaptând toate tehnicile la strania[i str\vechea ei structur\.“ ~nEvul Mediu era mult mai simplu,vene]ienii bând ap\ de ploaie sauap\ adus\ din râul Brenta, `ns\ast\zi „apa potabil\ provine din1884 de pe continent, din izvoarelearteziene din Trebaseleghe, ajun-gând la Vene]ia printr-un sistemde ]evi“, fiind stocat\ `n ni[te

rezervoare imense, având un gustfoarte bun, rezervele fiind abun-dente chiar [i pe timp de secet\.„De la sursele sale din mun]i,energia electric\ traverseaz\ la-guna prin stâlpi de `nalt\ tensiu-ne. Benzina ajunge pe [lepuri, na-ve [i camioane-cistern\. (...) Ospi-ciul, spitalul de boli contagioase,azilul de b\trâni [i sanatoriul detuberculo[i sunt situate pe ni[teinsule din lagun\.“ Cine ar fi cre-zut, dar „`n Vene]ia sunt câtevasemne de cicula]ie, care le rea-mintesc barcagiilor limita de vi-tez\. Exist\ [i un bine-cunoscutsemn care indic\ intersec]ia adou\ canale [i multe care mar-cheaz\ sensurile unice. Exist\chiar [i dou\ semafoare, foarte po-pulare printre ghizi. (...) Mult maipu]in ceremonio[i sunt gunoierii,care suplimenteaz\ vomitivul na-tural al valurilor m\rii cu vreo 20de [lepuri cenu[ii cu motor. (...) ~nsunete de siren\ [i huruit de mo-toare, [lepurile lor intr\ `n convoipe Canal Grande, burdu[ite cu totfelul de echipamente, asemeneaunor nave de r\zboi construitedup\ un model avansat [i experi-mental“. Minunate sunt [i rându-rile scrise despre cea mai celebr\barc\ din lume, gondola (multmai mult decât o simpl\ barc\ –termenul a migrat chiar [i `n Ro-mânia care s-a umplut de tele-gon-dole!). „Gondolele sunt date cu unstrat gros de lac negru, str\lucitor –gondolele sunt negre din secolul alXVI-lea, condi]ie impus\ de legileprivind luxul, `ns\ uneori, cu oca-zia unei regate, mai vezi unelevopsite `n albastru str\lucitor sau`n galben ]ip\tor. Toate gondolelesunt la fel, cu excep]ia câtorva mo-dele mai mari, care au trasee fixe,[i a unora mici, ca de juc\rie,

folosite `n diverse competi]ii. (...)Construirea unei gondole estefoarte costitisoare. ~n plus, vara,aproape o dat\ la trei s\pt\mâni,gondolele trebuie duse `napoi pe[antier pentru a fi cur\]ate de alge[i date din nou cu catran. ~n seco-lul al XVI-lea, `n Vene]ia erau10.000 de gondole. Ast\zi sunt maipu]in de 400, `ns\, din moment ceo plimbare cu gondola este o expe-rien]\ unic\ pentru oricine vizi-teaz\ Vene]ia [i aceste ambar -ca]iuni reprezint\ `n sine unuldintre cele mai atr\g\toare spec-tacole turistice, este pu]in proba-bil c\ vor disp\rea complet.“

Mai poate avea Vene]ia viitor ?„Vene]ia nu va pieri din cauza de-crepitudinii. Palatele ei au fost dela bun `nceput construite temei-nic, de ingineri vizionari, iar fun-da]iile din solul mâlos au m\caravantajul unei anumite elasti-cit\]i. ~n plus, se spune c\ piloniiei subacvatici sunt pietrifica]i desalinitatea apei (salinitatea M\riiAdriatice este cea mai ridicat\ dinEuropa). Palatele Vene]iei, atuncicând au nevoie de consolid\ri,sunt `nt\rite injectându-se beton`n funda]iile lor, a[a cum un den-tist plombeaz\ un dinte cariat, dar`nc\ bun. (..) Subsolul Vene]iei es-te, alternativ, dur [i moale. De obi-cei, pân\ la o adâncime de peste100 de picioare este moale; ur-meaz\ un strat de argil\ tare, avândo grosime de vreo zece picioare,iar sub acesta se g\sesc straturi deturb\ spongioas\, argil\ nisi-poas\ [i nisip umed. Cauza scu-fund\rii se pare c\ ar fi compri-marea gradual\ a argilei ̀ nt\rite –baza stabilit\]ii Vene]iei.“ Ora[ulplin de istorie are totu[i [i viitor,fiind al treilea port ca importan]\al Italiei, cu o activitate naval\ remarcabil\ (repara]ii de nave

mari, precum petroliere), deservitdin 1960 de Aeroportul Interna]io-nal „Marco Polo“ pe pistele c\ruiapot ateriza cele mai mari aerona-ve. ~n plus, turismul din Vene]ia adep\[it cu mult no]iunea de tu-rism de mas\, având `n vedere c\este vizitat de mai bine de un mi-lion de oameni anual. Iar pre]uri-le practicate nu sunt deloc foarteprietenoase (poate doar pentruturi[tii anglo-americani [i nor-dici), `ns\ suntem siguri c\, indi-ferent cât de mult ar ridica pre -]urile, se va g\sit `ntotdeauna unalt milion de oameni care s\ consi-dere c\ sacrificiul financiar me-rit\. „~n miezul verii, grandioasapia]\ San Marco este un potpuriu`n sine: sporov\iala numero[ilorturi[ti, râsetele copiilor, basulprofund al orgii din Bazilic\, acor-durile suave ale orchestrelor dincafenele, clinchetul ce[tilor de ca-fea, zorn\itul boabelor de porumbdin pungile de hârtie ale vânz\to-rilor de hran\ pentru p\s\ri, stri -g\tele vânz\torilor de ziare, clopo-tele, ceasurile, porumbeii [i toatesunetele m\rii care r\zbat ̀ n pia]\de pe cheiurile de dup\ col]. E o`nv\lm\[eal\ sonor\ ame]itoare,care aminte[te de Alexandria. (...)Acompaniat\ de voci sporov\itoa-re, amestecate cu fo[netul carne-telor de cecuri ale turi[tilor, varase pr\v\le[te brusc peste Vene]ia.Fabrica de distrac]ii lucreaz\acum la capacitate maxim\, iartriste]ea adânc `nr\d\cinat\ `nspiritul ora[ului dispare cu totul`n fa]a radioasei perspective a ba-nilor care vor fi câ[tiga]i. (...) To-tu[i, chiar dac\ vara ora[ul poatefi `ngrozitor de aglomerat [i detranspirat, plin de cete de turi[tiurâcio[i [i de localnici hr\p\re]i,totul `n jur pare s\ func]ionezecum trebuie, ca un instrument

care ̀ nregistreaz\ cu acurate]e ro-ta]iile executate `ntr-un minut sauca o pomp\ de iriga]ii eficient\.“

Cartea lui Jan Morris te ajut\[i s\ ̀ n]elegi faptul c\ Vene]ia estemult mai vast\ decât las\ impre-sia unui turist gr\bit ([i cu mijloa-ce financiare limitate) care `n cear -c\ s\-[i petreac\ cele câteva orecât mai condensat, viz=nd asupraunor obiective turistice bine defi-nite de ghiduri [i care se afl\ con-centrate `n centrul ora [ului, `n ju-rul Pie]ei San Marco. ~n jurul Vene]iei se afl\ o serie de insule(mai mari [i mai mici) care au gra-vitat de-a lungul `ntregii lor exis-ten]e `n jurul Vene]iei, dar maipu]in cunoscute (poate `n afar\ deMurano) [i neexploatate din punctde vedere turistic, unde vestigiilevechii vie]i [i puteri vene]iene potfi studiate cu r\bdare. Toate acesteinsule [i insuli]e au jucat un anu-mit rol `n economia Vene]iei (po-pula]ia unora se ocu p\ cu agricul-tur\ [i continu\ [i `n ziua de azi s\asigure legume [i fructe Ven]iei [iindustriei sale turistice, locuitoriialtor insuli]e se ocup\ ̀ n continua-re cu pescuitul, iar unele suntabandonate chiar dac\ ̀ n trecut aucunoscut o mare prosperitate).

Lectura volumului `]i face ouria[\ poft\ fie s\ vizitezi pentruprima oar\ Vene]ia, fie s\ o revizi-tezi pe `ndelete, alocând m\car os\pt\mân\, c\ci simpla oprire decâteva ore nu rezolv\ mare lucru.Aceasta `]i poate oferi o idee des-tul de aproximativ\ despre ce re-prezint\ Vene]ia, anumite locuripot deveni familiare, dar nu maimult. „Vene]ia a fost mereu ex-hibi]ionist\ [i `ntotdeauna [i-aprimit cu bra]ele deschise turi[tiide pe urma c\rora a avut de câ[ti-gat, `ns\ acest ora[ s-a n\scut pen-tru a face comer], pentru a de]ineputerea [i a deveni un imperiu.Continu\ s\ fie sediul unei prefec-turi, capitala unei provincii, car-tierul general a numeroase `ntre-prinderi comerciale. Totu[i, estedeparte de a redobândi statutul deodinioar\, când era st\pân\ pesteun sfert [i o jum\tate de sfert dinImperiul Roman. (...) ~n ultimeletrei secole, probabil c\ a suferitmai pu]ine transform\ri decâtorice alt ora[ din Europa, reu[indchiar s\ reziste triumf\torilor ur-bani[ti din epoca napoleonian\.Magia Vene]iei vine [i din felul `ncare se mi[c\ ora[ul. Vene]ia [i-apierdut acel farmec care o `nv\lu-ia `ntr-un aer m\t\sos [i oniric,dar mi[c\rile ei sunt `n continua-re domoale [i ademenitoare. E`nc\ un ora[ pestri], vibrant [iscânteietor, ̀ n care lumina blând\a soarelui str\luce[te pe sub po-duri, iar umbrele se unduiesc de-alungul promenadelor.“

© C

odru

] C

onst

antin

escu


12 » avanpremier\

Cesare Pavese – Luna [i focurile

– Fragment –

M-am `ntors anume `n satul aces-ta, aici, [i nu la Canelli, la Barba-resco ori la Alba, mânat de ungând. Nu m-am n\scut aici, eaproape sigur; dar unde m-amn\scut nu [tiu; prin locurile asteanu se afl\ nici o cas\, nici o bucat\de p\mânt [i nici oseminte alevreunor str\mo[i despre care s\pot spune: „Uite de unde m\ trag“.Nu [tiu dac\ am deschis ochii`ntr-o vale sau pe vreun deal, ̀ ntr-op\dure sau ̀ n vreo cas\ cu balcoa-ne. Fata care m-a l\sat pe treptelebisericii din Alba poate c\ nici nuvenea de la ]ar\, poate c\ era fiicavreunora care aveau palate, oripoate c\ m-au adus `n co[ul lor decules via cine [tie ce biete femei dela Monticello, de la Neive ori, dece nu?, chiar de la Cravanzana. Ci-ne ar putea s\-mi spun\ din cepl\mad\ sunt f\cut? Am cutreie-rat destul prin lume [i am aflat c\omul e pl\m\dit bine pretutin-deni [i cam la fel, [i tocmai aceas-ta este pricina pentru care câteunul obose[te [i vrea s\ prind\r\d\cini pe undeva, s\-[i g\seasc\un sat [i o bucat\ de p\mânt, ̀ ncâtpl\mada din care e f\cut s\pre]uiasc\ [i s\ d\inuie ceva maimult de o clipit\.

Iar dac\ am crescut `n satulacesta, trebuie s\ aduc mul]umireVirgiliei [i lui Padrino, oamenicare nu mai sunt, chiar dac\ m-auluat [i m-au crescut numai pentrubanii pe care-i pl\tea lunar spita-lul din Alessandria. C\ci pe dealu-rile astea, acum patruzeci de ani,se g\seau destui am\râ]i care,dornici s\ pun\ mâna pe un ban,`[i luau pe cap câte un bastard dela spital, m\car c\ aveau [i ei co-pii acas\. Unii ̀ [i luau câte o feti]\din care s\ fac\ mai apoi slujnic\,s\ aib\ cui porunci: Virgilia `ns\m-a luat pe mine pentru c\ fetemai avea vreo dou\. Iar dup\ ceaveam s\ mai cresc pu]in, tr\geaun\dejde c-o s\-[i fac\ rost de o gos-pod\rie mai ca lumea, s\ muncimcu to]ii [i s-o ducem bine.

Padrino `[i avea atunci c\s -cioa ra la Gaminella – dou\ od\i [iun co[ar – capra [i malul acela cualuni. Eu am crescut laolalt\ cu fe-tele, ne furam unul altuia bo]ul dem\m\lig\, dormeam pe aceea[isaltea; Angiolina, cea mai mare,avea un an mai mult decât mine;[i când aveam numai zece ani, `niarna când a murit Virgilia, amaflat, din `ntâmplare, c\ nu eramfratele ei. Din iarna aceea, Angio-lina, mai coapt\ la minte, a trebuits\ lase umblatul cu noi pe la alunisau prin p\duri: purta grija casei,f\cea pâine [i robiole, se ducea laprim\rie s\ ridice ea banii ce sepl\teau pentru mine; eu m\ f\ -leam fa]\ de Giulia c\ pre]uiesccinci lire, `i spuneam c\ ea nuaduce nimic `n cas\ [i-l `ntrebampe Padrino de ce nu mai luam [ial]i bastarzi.

Acum [tiam c\ eram ni[te am\ -râ]i, pentru c\ numai am\râ ]iiiau copii de la spital, s\-i creasc\.La `nceput, când, ducându-m\ la[coal\, ceilal]i copii mi-au zis bas-tard, credeam c\ vorba asta `n -seam n\ nemernic sau vagabond[i le-am r\spuns cu ̀ njur\ turi. M\f\cusem b\iat mare, prim\ria nune mai d\dea bani pentru mine,dar eu tot nu `n]elesesem `nc\prea bine c\, nefiind copilul luiPadrino [i al Virgiliei, ̀ nsemna c\nu m\ n\scusem `n Gaminella, c\nu m\ ivisem de sub aluni sau dinurechea caprei noastre, ca fetele.

Anul trecut, când m-am `ntorspentru prima oar\ ̀ n sat, am venitaproape pe furi[ s\ v\d alunii, De-alul Gaminellei – un versant

`ntins [i `ntrerupt de vii [i de ma-luri, un povârni[ a[a de lin, `ncât,dac\ ridici capul, nu-i vezi vârful –[i-n vârf, cine [tie unde, dai pestealte vii, alte p\duri, alte poteci –era parc\ jupuit de iarn\, sco]ândla iveal\ goliciunea p\mântului [ia copacilor. {i, `n lumina aspr\,vedeam bine dealul acesta uria[cum cobora spre Canelli, unde setermin\ valea noastr\. Apucând-ope drumeagul ce se ]ine dup\ aparâului – Belbo –, am ajuns la para-petul micului pod [i la trestii[.Am v\zut pe spinarea malului pe-retele c\su]ei ridicat din pietroaie`nnegrite, smochinul r\sucit, feres -truica goal\, [i gândul m-a dus laiernile noastre câinoase. Dar,`mprejur, [i p\mântul [i copaciise schimbaser\; desi[ul de alunise transformase `ntr-o miri[te dem\turi. Din co[are a mugit un bou[i prin frigul serii a ajuns pân\ lamine miros de b\legar. A[adar celcare [edea `n c\su]\ nu mai eraatât de s\r\ntoc ca noi. F\r\ `ndo-ial\, eu m\ a[teptam la ceva ase -m\n\tor, ori m\car s\ g\sescc\su]a d\râmat\; de-atâtea ori m\v\zusem `n gând pe parapetul po-dului [i m\ `ntrebam cum de fuse-se cu putin]\ s\ stau atâ]ia ani `nvizuina aceea, s\ umblu pe cele câ-teva potecu]e, p\scând capra [ic\utând merele rostogolite pe mal`n jos, `ncredin]at c\ p\mântul sesfâr[e[te la cotitura unde drumulintr\ `n Belbo. Dar nu m-a[ fi a[ -teptat s\ nu mai g\sesc alunii. As-ta ar\ta c\ totul se sfâr[ise. Nouta-tea asta m-a descurajat `n a[am\sur\, c\ n-am mai strigat, n-ammai intrat `n arie. Atunci am`n]eles eu ce `nseamn\ s\ nu te fin\scut ̀ ntr-un loc anume, s\ nu-l ai`n sânge, s\ nu te sim]i pe jum\ tate`ngropat `n el `mpreun\ cu b\trâ-nii, `ncât s\ nu-]i pese de o schim-bare de sem\n\tur\. Fire[ te,desi[uri de aluni mai r\m\ seser\pe dealuri, [i acolo tot mai puteams\ m\ reg\sesc; chiar eu s\ fi fostproprietarul malului, l-a[ fi cur\]at[i l-a[ fi sem\nat cu grâu. Acum`ns\ locul `mi d\dea impresia ca-merelor de la ora[ care se dau cuchirie, camere unde stai o zi sauani de-a rândul [i pe urm\, cândpleci `n alt\ parte, la[i `n urm\g\oacea goal\, p\r\sit\, moart\.

Bine c\ `n seara aceea, `ntor-când spatele Gaminellei, am datcu ochii de dealul Salto, peste apa

râului, cu crestele [i cu paji[tilelui care se pierdeau pe vârfuri. Iarmai jos dealul acesta era plin [i elde vii despuiate, t\iate de maluri,[i pâlcurile de copaci, potecile,gospod\riile risipite erau tot cumle v\zusem zi de zi, an de an,[ezând pe o bârn\, `n spatelec\su]ei noastre sau pe parapetulpodului. Apoi, to]i anii aceia pân\la recrutare, cât am slug\rit lagospod\ria de la Mora, pe câmpiam\noas\ de dincolo de Belbo,dup\ ce Padrino, vânz=ndu-[ic\su]a de la Gaminella, s-a dus cufetele la Cossano, to]i anii aceiaerau de ajuns ca, mai pe urm\,

ridicând ochii de pe câmpuri, s\m\ fac\ s\ v\d `n zare viile de peSalto, care coborau [i ele spre Ca-nelli, spre calea ferat\ [i spre [uie-rul trenului care, diminea]a [iseara, alerga de-a lungul râuluiBelbo, f\cându-m\ s\ m\ gândescla tot felul de minun\]ii, la g\ri [ila ora[e.

Astfel am crezut, vreme `nde-lungat\, c\ satul \sta, unde nu m-am n\scut, ar fi lumea toat\.Acum, când am v\zut cu adev\ratlumea [i [tiu c\ e f\cut\ din atâtea[i atâtea sate m\runte, nu [tiudac\ gre[eam prea mult atunci, `ncopil\rie.

„Suplimentul de cultur\“ public\ `n avanpremier\ un fragment din romanul Luna [i focurile, de Cesare Pavese, traducere din limba italian\ de FlorinChiri]escu, care va ap\rea `n curând `n colec]ia „Biblioteca Polirom. Actual“, la Editura Polirom.

CARTEA

Considerat\ de critici dreptcartea cea mai frumoas\ a luiCesare Pavese, Luna [i focuri-le (1950) este ultimul roman alscriitorului. Protagonistul,poreclit }iparul, se `ntoarce`n Italia dup\ `ncheierea celuide-al Doilea R\zboi Mondial,dup\ mul]i ani petrecu]i `nAmerica. ~mpreun\ cu priete-nul s\u, Nuto, `ncearc\ s\ re-fac\ traseul unei copil\rii [i alunei adolescen]e tr\ite `n pri-va]iuni, dorind totodat\ s\afle ce s-a petrecut ̀ n satul s\unatal `n anii lungi [i `ngrozi-tori ai fascismului. Pe m\sur\ce descoper\ o poveste secret\[i teribil\ din timpul r\zboiu-lui – `n care tr\darea, sexul [imoartea se amestec\ `n chiptragic –, `[i d\ seama c\ fanto-mele trecutului continu\ s\bântuie prezentul.

AUTORUL

CESARE PAVESE (1908-1950) este unul dintre cei mai mari scrii-tori italieni ai secolului trecut. Creier al Editurii Einaudi, i-a con-dus filiala de la Roma pân\ dup\ r\zboi. A tradus din literatura deexpresie englez\ a vremii, f\c`nd cunoscu]i publicului italian au-tori ca Gertrude Stein, John Steinbeck, John Dos Passos, Ernest He-mingway, William Faulkner, Herman Melville [i James Joyce. Po-et, prozator [i eseist, Pavese este autorul unui jurnal-capodoper\,Meseria de a tr\i. La Editura Polirom au mai ap\rut Femei singure(2014), Vara de neuitat•Plaja (2015) [i Noapte de s\rb\toare [i altepovestiri (2016).

S-a terminat vara, s-aterminat cu all-inclusive,cu croazierele, falimentede agen]ii de turism,gata cu pozele de peFacebook cu apusul lâng\mare. ~n primul rând, s-aterminat pentru c\ estetoamn\. Dar s-a maiterminat [i `ntr-un modmai subtil, nu neap\ratca fenomen de mas\, cimai degrab\ ca o ni[\care devine din ce `n cemai popular\: turi[tii carevor s\ ì evite pe ceilal]ituri[ti.

De câ]iva ani, am un ritual almeu de fiecare dat\ când vizitezun loc nou. C\l\toresc pân\ `ntr-osta]ie de autobuz/metrou la `n -tâmplare, `ncerc s\ merg pe jospân\ la sta]ia urm\toare f\r\ s\m\ folosesc de hart\ [i m\nâncprânzul `ntr-un restaurant care`mi iese drum. Obiceiul acesta ̀ miaduce, de fiecare dat\, genul \la deamintiri dragi din excursie, maiemo]ionant decât atunci când am`ncercat s\ v\d Mona Lisa printreal]i 100 de turi[ti, mai autentic

decât o fotografie cu panoramaora[ului `n spate.

Non-turismul nu este ceva nou.Deja [tie toat\ lumea c\ restau-rantele din centrele ora[elor turis-tice sunt „capcane“ [i c\ trebuieevitate. Deja expresia „e plin deturi[ti“ `nseamn\ ceva r\u desprelocuri. Turi[tii din valul nou pre-fer\ s\ se simt\ „localnici“.

Acesta este unul dintre cei maiimportan]i factori care au con-tribuit la succesul AirBnb – o plat-form\ prin care localnicii `[i potoferi camere sau `ntregi aparta-mente spre `nchiriere. Uneori,

gazdelor le place s\ `[i adoptemusafirii, s\ ì cheme la mas\ cuei `n sufragerie, s\ poarte conver-sa]ii lungi `n noapte [i s\ le reco-mande lucruri de f\cut sau dev\zut `n ora[.

Vara aceasta, AirBnb a lansatprogramul „City Hosts“, careofer\ tururi [i experien]e ghidatemai pu]in obi[nuite, realizate delocalnici. Turul celor mai bunecluburi cu gazda, vizite la atelierede bere din cartier combinate culec]ii de fabricare a berii arti-zanale, turism pe biciclet\ sau ex-perien]e inedite de art\ culinar\.

Programul este lansat doar `ncâteva ora[e pilot.

O aplica]ie de Android postat\din gre[eal\, apoi imediat retras\la sfâr[itul lunii august, a ar\tatnoi planuri ale Airbnb `n direc]ianon-turismului: aplica]ia com-bin\ recomand\ri ale localnicilorcu posibilitatea de a rezerva ca -zare [i chiar – se pare – de a cum -p\ra bilete de avion.

Obsesia c\l\torilor de a nu pro-ceda ca toat\ lumea a n\scut [iidei mai neobi[nuite. „The Econo-mist“ scria, s\pt\mâna trecut\,despre un nou tip de turism – celal locurilor urâte. Destinate turi[ -tilor plicitisi]i de ideea de „a facemuzee [i monumente“, tururileap\rute peste tot `n Europa punaccentul pe urât, dezolant, secret.Un a[a-numit „safari urban“ esteorganizat de un artist local `nCharleroi, unul dintre cele mai de-zolante ora[e belgiene: se vizi tea -z\ sta]ii de metrou abandonate, seescaladeaz\ un munte de rezidu-uri [i cl\diri acoperite de grafitti.~n Austria, turi[tii plictisi]i de

prea mult Mozart [i palate impe -ria le, pot alege turul „Viena urâ -t\“ – care ì poart\ pe lâng\ con-struc]ii de beton [i de sticl\ dinpeisajul urban actual al ora[ului.

Una dintre destina]iile cu unrecent succes este Molenbeek –districtul bruxellez celebru `npres\ pentru g\zduirea terori[ti -lor care au planificat atacurile re-cente din Paris. De atunci, cere -rile de tururi ghidate prin cartierau crescut de zece ori. Turi[tii, separe, au fost surprin[i s\ des -copere o comunitate vie, cu copiicare se joac\ ̀ n strad\, cafenele cub\trâni `n poart\, [i nu un ghetoupe unde mi[un\ toat\ ziua per-soane suspecte cu bombe pe subhaine.

Exist\ totu[i un element co-mun pentru ambele forme de tu -rism: toate activit\]ile sunt atentdocumentate cu selfie-uri [i fo-tografii de grup. Vara s-a ̀ ncheiat,dar nu asta este vestea cea maiproast\. Preg\ti]i-v\ suflete[tepentru albumele foto din concediuale colegilor vo[tri.

Care e, totu[i, treaba cu alegerileamericane din 8 noiembrie 2016?Dup\ cum bine [ti]i, boieri dum-neavoastr\, principalii candida]isunt Hillary Clinton din parteaPartidului Democrat [i DonaldTrump din partea celui Republi-can. De[i `n SUA, teoretic, oricinepoate candida la func]ia de pre[e -dinte, inclusiv ca independent, `nrealitate b\t\lia se d\ `ntre cei doicandida]i ai partidelor mari (sauclasice). ~n 2012 s-au `nfruntatpre[edintele `n func]ie, BarackObama, pentru un al doilea man-dat, [i Mitt Romney, din partea re-publicanilor, un domn care [i-atr\it cu aceast\ ocazie cele 15 mi-nute de celebritate, dup\ care aplecat bini[or `n semiuitare. Azitr\ie[te `n principal din amintiri([i din averea sa), a[a cum ar fi

putut s\ o fac\ [i granny HillaryClinton, `n vârst\ de 68 de ani, [igrandpa-ul energic, cu gura mare[i p\rul portocaliu Donald Trump,de 70 de ani.

Nu spunem c\ doamna Clintonn-ar fi vrut s\ devin\ primulpre[edinte femeie al SUA la 60 deani, iar acum s\ fi fost ea cea carepred\ [tafeta, doar c\ `n 2008Barack Obama i-a stricat pla-nurile doamnei Clinton, când `ncadrul alegerilor primare demo-crate a câ[tigat la musta]\ nomi-nalizarea [i a l\sat-o `nc\ opt anis\ se preg\teasc\ pentru momen-tul candidaturii sale.

De partea republican\, DonaldTrump a reu[it s\ fac\ knock-outvreo 16 adversari politici, `ntrecare un membru al familiei Bush(care a dat Americii doi pre[edin]i,

ambii `n via]\: George H. [iGeorge W.), este vorba despre JebBush, dar [i pe tân\rul star politiclatino Marco Rubio ori pe „chipe -[ul“ senator de Texas Ted Cruz.Lume bun\, veche `ntr-ale poli -ticii, republicani pur-sânge de toa-te orient\rile. Cum a ajuns un „la-tifundiar“ din New York s\ elimi -ne din curs\ unii dintre cei maibuni oameni ai Partidului Repu -blican? Ei bine, prin faptul c\ e di-ferit de to]i cei care au `ncercat s\ì opreasc\ ascensiunea de maimult de un an `ncoace. Se potspune multe despre Trump, darnu c\ ar fi lipsit de inteligen]\. S-aprins cum st\ treaba cu discursulpopulist [i a luat câteva teme care-i rod foarte tare pe americanii nufoarte educa]i [i, `n general, foartealbi: imigran]ii comit cele maimulte infrac]iuni [i fur\ locurilede munc\ ce li s-ar cuveni celorcare [i-au dobândit cet\]eniaacum mai multe genera]ii. Zice c\vrea s\ construiasc\ un zid fizic lagrani]a cu Mexicul [i c\ toate

tratatele comerciale `ncheiate deSUA au adus Americu]a la sap\de lemn. Mai elevat spus, Trump aprins `n mrejele sale cet\]eniicare detest\ hiperglobalizarea saunu `n]eleg nimic din ea.

V\ spuneam c\ ì avem `naten]ia mass-media pe cei doi can-dida]i principali, despre care au -zim pân\ [i noi, la grani]a de est aUniunii Europene. Un al treileapartid din SUA, cu o cot\ ̀ n gener-al de sub 10% din electorat, Par-tidul Libertarian, are la rându-icandida]i. Folosesc pluralul pen-tru c\ exist\ a[a-numitul „biletpentru Casa Alb\“, care includepre[edintele [i vicepre[edintele,un soi de mireas\ [i de mire. Ca laorice nunt\, mireasa, candidatulpreziden]ial, prime[te cea maimare aten]ie din partea invita]i -lor [i a fotografilor, ̀ n dauna mire-lui.

~n toamna aceasta vor avea loctrei dezbateri preziden]iale trans-mise pe toate posturile ameri-canilor, mai pu]in la Discovery [i

canalele de sport (de[i nu se [tie).Pentru ca un candidat s\ ajung\`n dezbatere, e nevoie s\ fie credi-tat `n majoritatea sondajelor deopinie cu 15% sau mai mult dininten]ia de vot. Or, se pare c\ nuva fi cazul anul acesta pentru can-dida]ii libertarieni. A[a c\ vomr\mâne cu doamna Clinton [i cudomnul Trump `n dezbateri (pa-siona]ii români `[i pot pune cea-surile s\ sune la ora trei dimi-nea]a, ca la Oscaruri).

S\pt\mâna a `nceput furtunos`n SUA, imediat dup\ Ziua Mun-cii de la ei (serbat\ anual `n primazi de luni din septembrie), cu unsondaj de opinie CNN/ORC, care,`n premier\, l-a situat pe DonaldTrump peste Hillary Clinton (45%fa]\ de 43%) [i l-a dus pe candida-tul libertarian ̀ ntr-o zon\ u[or ne-semnificativ\, la 7%. O diferen]\`ntre Trump [i Clinton care se si-tueaz\ ̀ n marja de eroare a sonda-jului, totu[i un semnal de alarm\pentru candidatul democrat, carenu mai sus]inuse de dou\-trei lunio conferin]\ de pres\ (acum a`nceput s\ dea declara]ii [i `n spa-tele avionului). Va fi o toamn\ `npolitica american\ „bar\ la bar\“,cum se spune. Vizionare pl\cut\!


opinii « 13

Ghid turistic: cum s\ evi]i s\ fii turistDe veghe `n lanul de cultur\

M\d\lina Cocea

Doi-zece, prob\!George Onofrei

Alegerile americane pentru to(n)]i

Sta]ie de metro abandonat\ din Charleroi, important reper turistic

Aplaudat de critici, Gibson a fost acla-mat [i de public [i de numero[ii s\ifani, noteaz\ „Premiere“.

Pentru Gibson, care, de la sta tutulde superstar iubit de toat\ lumea, afost retrogradat la cel toxic de „per-soan\ controversat\“, triumful ve -ne]ian este ca un cap\t de drum alpeniten]iei pe care regizorul [i ac-torul `n vârst\ de 60 de ani a fost silits\ `l fac\ pentru a deveni din nou„frec ventabil“ la Hollywood.

Dup\ un Oscar pentru filmulBraveheart [i un succes al thri lle -rului precolumbian Apocalypto, `n2006, Gibson a c\lcat tare [i ap\sat pebec. Cu consecin]e dezastruoase pen-tru cariera sa.

A fost, `ntâi, prins b\ut la volan [i,când a aflat c\ ofi]erul de poli]ie esteevreu, [i-a permis ni[te remarci ta xateimediat drept „anti-Semitism“. R\u.

Pe urm\, a fost acuzat de violen]\domestic\ de c\tre so]ia sa de atunci,prea tân\ra Oksana Grigorieva. ~nb\t\lia pentru custodia fiicei lor, Ok-sana a dat publicit\]ii [i o `nre gistare

audio f\cut\ pe [est unde Gibson afir-ma r\spicat c\ „dac\ ai s\ fii violat\de o ga[c\ de negrotei o s\ fie din vinata“. Din nou r\u. A fost de ajuns pentruca ipocritul Hollywood care, de la`nceputurile istoriei lui tânje[te dup\respectabilitate, s\ `l pun\ la index pestarul din Mad Max [i Arma fatal\.

Transformat brusc `n oaie neagr\[i toxic\, Gibson a fost silit s\ `[itoarne cenu[\ `n cap [i s\ parcurg\un drum foarte lung (aproa pe 10 ani)pentru a fi din nou „res pectabil“ `nochii publicului [i a celor de care de-pinde o carier\ `n cetatea filmului.

„Ceea ce am f\cut e o poveste vechede opt ani“, spunea, `n 2014, Gibson`ntr-un interviu acordat lui „The Ho -llywood Reporter“. „Dar povestea as-ta tot se `ntoarce contra mea, dar amabordat-o cu responsabilitate. Amf\cut toate «mea culpa» necesare denenu m\rate ori, a[a c\, de câte oripro blema este readus\ `n discu]ie,spun c\ `mi pare r\u, dar am f\cut totceea ce trebuia s\ fac“.

La Vene]ia, subiectul vechilor„p\cate“ a fost ocolit de jurnali[ti,dar, la `ntrebarea unui ziarist italiancare voia s\ [tie secretul lon gevit\]iiunei cariere la Hollywood, Mel Gib-son i-a r\spuns: „Un singur cuvânt,acela[i pe care toat\ lumea ̀ l folose[te`n rela]ie cu Hollywoodul. Cuvântuleste: supravie]uire“.


14 » interna]ional

Mel Gibson: lungul drum spre iertare

Suplimentul lui Jup

Faimosul actor american abeneficiat de o primiretriumfal\ la Mostra diVenezia ca regizor, cuultima sa produc]ie ([iprima dup\ zece ani),Hackshaw Ridge.

Controversatul joc de „augmented reality“ continu\s\ enerveze, mai ales când jocul ajunge s\ „implice“locuri reale, unde prezen]a faimo[ilor mon[tri debuzunar este aproape o blasfemie.

~n iulie, responsabilii memorialului Auschwitzau cerut revolta]i firmei Nintendo s\ retrag\ poke-monii ap\ru]i `n fostul lag\r de concentrare caretransformau incinta muzeului ̀ n... pokestop. Printr-ocoinciden]\ (sau nu), juc\torii puteau g\si chiar laAuschwitz un Smogo, un pokemon capabil s\genereze gaz toxic...

La fel, mon[trii virtuali au provocat enervareatunci când [i-au f\cut apari]ia la muzeul Shoahuluidin Washington, la Osuarul din Douamont, `nFran]a. Mai nou, prezen]a poke-mon[trilor au trans-format `n „aren\ de lupt\“ sala Bataclan din Paris,locul sângeroaselor atentate teroriste de anul trecut.

~ntrebându-se dac\ aceste situa]ii sunt realmenterezultatul unei coincien]e, „Le Figaro“ comenteaz\c\, de[i algoritmul (dup\ care cei de la Niantic, cre-atorii jocului, plaseaz\ mon[tri reali `n locuri virtuale pe baza datelor de la geosateli]i) „nu are cum

s\ cunoasc\ [i semnifica]ia unui anume monument,dezvoltatorii jocului au fi putut avea delicate]ea,dac\ nu demnitatea, de a nu folosi aceste locuri“.

Exist\ `ns\ [i pedepse pentru astfel de obr\znicii:Pokemon Go a ajuns `n fa]a unui tribunal indian dinstatul Gujarat pe motiv de blasfemie: ou\le de poke-moni au ap\rut `n locuri sfinte pentru hindu[i [i jai-ni[ti, „jignind sentimentele a milioane de vege-tarieni“.

Ultimele peripe]ii ale lui Pokemon Go


interna]ional « 15

Responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului »Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP 266, tel.0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax: 0232/ 214111

Senior editor:Lucian Dan Teodorovici

Redactor-[ef:George Onofrei

Editor:Anca Baraboi

Redactor:Radu Cucuteanu

DTP:Adina Ciocoiu

Rubrici permanente:

Bobi (F\r\ zah\r), M\d\lina Cocea,Drago[ Cojocaru, Andrei Cr\ciun, Florin Ghe]\u, Radu Pavel Gheo, Florin L\z\rescu, George Onofrei

Carte: Doris Mironescu, Eli B\dic\, Codru] Constanti-nescu, Marius Mihe], Cristian Teodo rescu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Alina Purcaru

Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungurea nu

Film: Iulia Blaga Teatru: Olti]a C`ntecCaricatur\: Lucian Amarii (Jup)Grafic\: Ion Barbu Actualitate: R\zvan Chiru]\, C\t\lin Hopulele, Ioan Stoleru

Publicitate: tel. 0232/ 252294

Distribu]ie: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333. Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

Abonamente: tel. 0232/214100

Tarife de abonament: 45 lei pentru 3 luni; 91 lei pentru 6 luni; 182 lei pentru 12 luni. Pre]urile includ [i tarifele po[tale.

„Suplimentul de cultur\“ este tip\rit

cu sprijinul Adev\rul Holding

Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“.Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu „Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\ cu „Ziarul de Ia[i“.

57th&9th, al 12-lea Sting:despre New York, inspira]ie[i vedete care au murit

Primul single: Se nume[te I Can’t Stop ThinkingAbout You [i a fost lansat pe 31 august. „Vorbe[tedespre acel moment când te ui]i la o foaie alb\ dehârtie [i te gânde[ti la un câmp acoperit de z\pad\f\r\ s\ [tii ce se afl\ sub ea.“

Numele albumului: 57th & 9th este interesec]iape unde Sting trecea zilnic `n New York, `n drumspre studio. „Gândesc mult atunci când m\ plimb,iar New Yorkul este un ora[ care m\ inspir\.Pietonii, traficul, zgomotul, arhitectura – scaraNew Yorkului m\ stimuleaz\. Aceste plimb\ri suntparte important\ din procesul de crea]ie.“

Inspira]ia: „Citesc mult, merg la filme, r\sfoiescziarele. M\ intereseaz\ ce se `ntâmpl\ `n lume.Dac\ stai acas\, devii anxios, dar aceast\ anxietatee un soi de motto pentru tine, te face s\ gânde[ti.“

Moartea starurilor rock: este subiectul piesei50,000 de pe acest nou album. „Davie Bowie s-a dusprimul, pe urm\ Lemmy (de la Motörhead), peurm\ prietenul meu Alan Rickman [i, pe urm\,Prince. Parc\ au plecat unul dup\ cel\lalt. Straniusentiment, fiindc\ aveai senza]ia c\ ace[ti oamenisunt nemuritori [i, pe urm\, seam\n\ cu noi,ceilal]i, mor. M\ intrig\ faptul c\ un succes uria[

este ca o lumin\ foarte str\lucitoare, dar fiecare lu-min\ str\lucitoare `nseamn\ [i o umbr\ neagr\.Cred c\ `n]elepciunea vine atunci când le percepipe amândou\ dar, na, devin filosof (râde) fiindc\acum m\ aflu `n Elsinore.“

Motiva]ie, dup\ atâ]ia ani de carier\: „Vreaudoar s\ m\ distrez. Nici nu recunosc fa]\ de mine c\scot un disc nou. Merg la munc\ zi de zi [i, final-mente, m\ distrez, [tiu c\ ziua aceea a meritat.“

La trei ani de la The Last Ship, ultimul lui album, Sting se `ntoarce la r\d\cinilesale pop-rock cu 57th&9th, cel de al doisprezecelea lui album solo, prev\zut s\ apar\ oficial pe 11 noiembrie. ~ntr-un interviu acordat revistei„Entertainment Weekly“, artistul britanic `n vârst\ de 64 de ani a dezv\luit pu]in din culisele acestui album.

Pagini realizate de Drago[ Cojocaru

PE SCURTn Romanicera turc\ Aslı

Erdoğan, `ncarcerat\ `n au-gust de regimul Erdoğanpentru articole publicate`ntr-un jurnal pro-kurd, r\ -mâne dup\ gratii dup\ ceun tribunal din Istanbul i-arespins cererea de eliberarecondi]ionat\. Aslı Erdogan(49 de ani), militant\ pentrudrepturile minori t\]ilor, afost arestat\ al\turi de mul]i al]i ziari[ti de la cotidianul „ÖzgürGündem“ dup\ tentativa de puci din Turcia, provocând un val deindignare `n ]ar\ [i `n str\in\tate.

n ~n acest timp, pianistul Fazel Say, care fusese condamnat `nTurcia `n 2013 la zece luni de `nchisoare pentru vina de „a fi publi-cat comentarii blasfemiatoare pe Twitter“ a fost achitat de un tribu-nal din Istanbul.

n Brian May, chitaristul forma]iei Queen, a anun]at c\ un aste -roid a fost botezat cu numele Freddie Mercury, `n onoarea voca -listului care ar fi `mplinit 70 de ani pe 5 septembrie. May, care estedoctor `n astrofizic\ la Colegiul Imperial din Londra, a reu[it s\ob]in\ acest „botez“, cu ajutorul „unui amic bun de la NASA“.

n „~mi dau silin]a s\ nu mai fac filme. ~ncerc s\ nu mai joc fi-indc\ am atâtea alte lucruri de f\cut, de exemplu s\ cânt la chitar\.Odat\ ce te implici, devii foarte ocupat [i de aceea `ncerc s\ nu m\mai bag ̀ n a[a ceva“, declar\ actorul Jeff Bridges (66 de ani) ̀ ntr-uninterviu acordat „BBC News“.

n „Am crescut cu ideea de a juca `n filmele lui Spielberg“, spuneactorul Shia LaBoeuf ̀ ntr-un interviu ̀ n „Variety“. „{i, când ajungiunde ]i-ai propus, consta]i c\ nu l-ai `ntâlnit pe Spielbergul pe care`l visai. ~ntâlne[ti un Spielberg diferit, ̀ n alt\ etap\ a carierei. E maipu]in un regizor, mai mult o nenorocit\ de uzin\.“ Shia LaBoeuf ajucat `n mai multe produc]ii ale lui Steven Spielberg (seria Tran -sformers, Indiana Jones 4), care n-au fost foarte apreciate de critici.

n De[i to]i se `ntreab\ cine `i va urma lui Daniel Craig `n rolullui James Bond (a spus cineva Idris Elba?), site-ul „Radar Online“,bazându-se pe „surse“ bine informate, sus]ine c\ studiourile Sonyi-ar fi oferit lui Craig suma imens\ de 150 de milioane de dolari pen-tru a mai juca `n dou\ filme din seria agentului 007. Adic\ pân\când studiourile vor reu[i s\ g\seasc\ un `nlocuitor mai tân\r.Un pap\ fum\tor,

care s\ enerveze VaticanulJude Law joac\ rolul unui pap\ fic-tiv, Pius al XIII-lea, ̀ n miniseria TheYoung Pope, produs\ de HBO [i careva avea premiera `n octombrie.

Law este aici Lenny Balardo, untân\r cardinal conservator Ameri-can, care devine primul pap\ ame -rican din istorie. Un pontif cu omoral\ ciudat\, care bea CherryCoke Zero la micul dejun [i carefumeaz\.

Va enerva acest serial Vaticanul?„E problema Vaticanului, nu a

mea“, spune Paolo Sorrentino, rea -lizatorul [i creatorul miniseriei (Os-car pentru La grande bellezza, 2013).„Dar cred c\ nu vor fi probleme.Dac\ vor urm\ri seria pân\ la final,vor vedea c\ e o oper\ care abor-deaz\ lumea lor cu curiozitate, onest[i f\r\ dorin]a de a provoca.“

De obicei, [edin]ele cu p\rin]ii suntprevizibile ca mod de desf\ [urare.Iar clasa a patra B nu p\rea s\ fac\excep]ie. P\rin]ii se prezentau `nclas\ la ora stabilit\, cu dou\ strân-geri ̀ n spate. Una era ̀ n legatur\ cusitua]ia disciplinar\ [i notele prog-eniturilor, iar a doua, mai acut\,cobora pân\ la nivelul feselor [i era

cauzat\ de eventualele noi sume debani care urmau a le fi solicitate.Drept condiment, urma s\ fie luat`n discu]ie, pentru a nu [tiu câtaoar\, comportamentul neadecvatal elevului Rare[.Cazul era unul clasic. P\rin]i ple-ca]i la munc\ `n Occident, copilr\mas ̀ n grija bunicii care, nemai -având mobilitatea de alt\dat\, nuputea ajunge pân\ la [coal\. Bine,s\ nu v\ `nchipui]i c\ Rare[ eravreun pui de infractor. Doar c\,din lips\ de afec]iune, se trezeavorbind tare, râzând `n hohotesau aruncând cu te miri ce `nspre

colegi, taman ̀ n timpul orelor. Na,copilul cerea aten]ie, dar `ntr-unmod care perturba buna desf\[u -rare a procesului didactic. {i celmai frustrant era faptul c\, de[i seplângeau `ntre ei, cei din colec-tivul de p\rin]i nu aveau pe cines\ `[i verse n\duful. Vai, dom-nule, dar nu se mai poate a[a, cevatrebuie f\cut! O plângere la ins -pectorat, o peti]ie. Pe naiba, hai s\fim serio[i, e doar un copil f\r\ap\rare, cu nevoi ne`mplinite.

Ionescu bravo, Popescu bravo,

Georgescu poate mai mult. Rare[a r\sturnat co[ul de gunoi [i aspart Carpa]ii de Curbur\ a h\r]iiplasticate `n relief. Rare[ a ]inutclan]a blocat\, astfel `ncât uniicopii nu au putut intra `n clas\,de[i se sunase de or\. Rare[ ì dis-trage aten]ia lui Georgescu!!!

La un moment dat, u[a se de-schide [i apare Rare[ ̀ nso]it de unb\rbat la costum, care `[i cerescuze pentru `ntârziere. ~n en-glez\, dom’le! Pff, stai s\ vezi c\ avenit tat\l derbedeului `n ]ar\.

~nc\ unul care a uitat limba ro -mân\. Dar bine c\ e aici, se vasparge `n sfâr[it buboiul cu ne -mul ]umiri. Au cui s\ se plân g\!!! Ave]i de plat\ o hart\ plasticat\ ̀ nrelief, domnule! {i v\ rog s\ spu -ne]i copilului s\ nu ̀ l mai distrag\pe al meu, c\ al meu poate maimult! Dar ciudatul [i totodat\ dis-tinsul domn nu p\rea s\ `n]e leag\aceste meschin\rii. P\rea c\ vinedintr-un mediu cu idealuri multmai vaste. S-a proptit `n fa]a cla-sei, [i-a dres vocea [i a zis doaratât: helou, ai em Tony Blair. Iun\u hau zei sei, ticer li]\ chi]\ -l\un, he he! Z\ iuropiean inte-grei[\n \v z\ roumeinien nei[\n.UE iz gud, NATO iz gud, Rare[ izgud. Gud bai.


16 » fast food

The BFG, primul film regizat deSpielberg pentru Disney ([i copro-dus de el prin DreamWorks `n co-produc]ie cu The Walt Disney Pic-tures) e legat prin coinciden]e maimult sau mai pu]in subtile de ci-neastul care `n acest an s\rb\to-re[te 45 de ani de la debutul cu Du-el. Sau poate mai mult de scenaris-ta lui. Roald Dahl a publicat roma-nul The BFG `n 1982, când ie[ea peecrane E.T. – The Extraterrestrial,iar Melissa Mathison, cea care ascris E.T., a scris [i scenariul laThe BFG. Din p\cate, The BFG eultimul s\u script, pentru c\ sce-narista a murit `n noiembrie tre-cut, la 65 de ani, `n urma uneilungi lupte cu cancerul. Deci cândscria pasajele ̀ n care uria[ul vege-tarian ì arat\ lui Sophie, micaprieten\ r\pit\ de la orfelinat,cum prinde visele pentru a le ex-pedia oamenilor, Melissa Mathi-son f\cea un soi de ars poe -tica/scrisoare de adio. Pe ecran,scena respectiv\ pare aproape

decorativ\, spre deosebire de fi-rescul poeziei din E.T.

The BFG nu ar fi avut atâtacandoare dac\ uria[ul nu ar fi fostinterpretat (prin motion capture)de britanicul Mark Rylance (cucare Spielberg f\cuse anterior Po-dul spionilor/Bridge of Spies.).Rylance are atâta nostalgie [ibun\tate `n privire `ncât vrei s\faci lucrurile cât mai bine pân\pleci. Toat\ condi]ia uman\ e `nochii lui. Rezumat\ concis, poves-tea prieteniei dintre Sophie [iBFG urmeaz\ linia lui E.T. [i a al-tor pove[ti despre mari prietenii:e scurta `ntâlnire dintre dou\ per-sonaje care nu pot r\mâne multtimp `mpreun\ (punctul de pleca-re al atâtor pove[ti de dragoste).Tehnologia i-a permis lui Spiel-berg s\ reu[easc\ un fantasy an-corat `n real (vezi imagineauria[ului c\lcând peste ma[ini),ceea ce `l face [i mai credibil, dargrija pentru un produs frumos du-ce, uneori, la o candoare c\utat\.

Asta cred c\ l-a determinat pe cri-ticul de la „The New Yorker“ s\spun\ c\ The BFG „e ca un filmready-made gândit s\ fie proiectatla clas\ când lipse[te profesorul“.}ine `ns\ [i de disponibilitateafiec\ruia de a se l\sa „fraierit“.Stephanie Zacharek (`n „Time“),care are de obicei limba ascu]it\, ascris de bine despre film („evenfor giants, God is in the details“),la fel ca A.O. Scott `n „The NewYork Times“. Probabil c\, atuncicând vine vorba de candoare, tre-buie s-o ai `n tine ca s-o recuno[ti`n ceilal]i „human beans“ (cum lespun ceilal]i uria[i oamenilor pe

care ì consum\ diminea]a, laprânz [i seara.).

Trebuie s\ [tii [i foarte bine en-gleza ca s\ prinzi toate jocurile decuvinte pe care le face BFG cândvorbe[te (evident, nu e recoman-dat s\ mergi la varianta dublat\care e comod\ pentru p\rin]i, daruciga[\ pentru film).

{i trebuie s\ r\mâi cumva cuaten]ia treaz\ pân\ la cele mai fru-moase minute ale filmului, aceleacând uria[ul [i Sophie se duc laPalatul Buckingham s\ cear\ aju-tor reginei Elisabeta a II-a `mpo-triva celorlal]i uria[i, care m\ -nânc\ oameni. Nu e doar faptul c\

o vezi pe regina Angliei (interpre-tat\ de Penelope Wilton, IsobelCrawley din Downton Abbey)dând pâr]uri al\turi de toat\ lu-mea (\sta e efectul b\uturii luiBFG, frobscottle), ci e momentulcând suspantele tehnologiei, umo-rului, regiei, interpre t\rilor[.a.m.d. sunt perfect `ntinse [i to-tul merge ]ais, simplu [i inocent.Mai mult nu mai spun!

Marele uria[ prietenos/ The BFG, de Steven Spielberg. Cu: MarkRylance, Ruby Barnhill, PenelopeWilton, Jemaine Clement, RebeccaHall, Rafe Spall, Bill Hader

Film

Iulia Blaga

The Notorius BFG, friends with E.T. (from a previous life)O simpl\ c\utare pe net m-a f\cut s\-mi dau seamac\ al]i 30 de oameni s-au gândit `naintea mea c\ TheNotorius BFG e un titlu genial, dar a[a am ajuns lacronica lung\ [i simpatic\ din „National Review”, `ncare cel mai nou film al lui Steven Spielberg, The BFG/Marele uria[ prietenos, era citit prin nu [tiu câtefiltre, pân\ la a se spune c\ uria[ul seam\n\ nu doarcu Spielberg, ci [i cu Obama (nu doar la urechi!), [i c\scena `n care armata ia cu asalt }inutul Uria[ilor e oaluzie la r\zboiul contra ISIS. Nu m-a[ fi gândit a[adeparte, dar eu nu locuiesc `n SUA, unde tot ce se`ntâmpl\ cel pu]in de jumate de an `ncoace e legat de politic\ [i de alegerile preziden]iale.

534

Voi n-a]i `ntrebat F|R| ZAH|R v\ r\spunde

Bobi

Lobby

534 sdc 01 Layout 1 - Suplimentul de cultură · Cartea Vene]iei Codru] Constantinescu Nu po]i...

Documents

Transcript of 534 sdc 01 Layout 1 - Suplimentul de cultură · Cartea Vene]iei Codru] Constantinescu Nu po]i...